r T S M AL 001 557 ED 023 095 Romanian Special Course, 12Weeks. Defense Language Institute,Washington, D C . Pub Date Jul 66 Note -829p.; 5 vols. EDRS Price MF 4325 HC-$4155 *Instrtictional Materials,*Intensive Language Courses, CulturalContext, *l.;lossaries, Descriptors -Accelerated *Romanian, Translation,Vocabulary Courses, *Language Instruction,Military Training, accelerated course inRomanian first volume inthis five-volume The format of the structures andvocabulary, (2) adialog consists of (1) adialog ,which introduces new (5) comprehensionquestions and answers translation, (3) grammardrills, (4) a reading, volumes include and (6) avocabulary listingfor the lesson. Later based on the reading, gradually increasinginlength and grammarexplanations andreading passages Volume concludes with a verb reviewand a list ofverb paradigms difficulty. Volume IV vocabulary for the courseThe V comprises aRomanian-English andEnglish-Romanian the US. military and cultural context areaimed at theinterests of general content 556 (AMM) personnel. See'Romanian BasicCourse," AL 001 U.S. DEPARTMENT OF HEALTH, EDUCATION8, WELFARE OFFICE OF EDUCATION
THIS DOCUMENT HAS BEEN REPRODUCEDEXACTLY AS RECEIVED FROM THE POINTS OF VIEW OR OPINIONS PERSON OR ORGANIZATION ORIGINATINGIT.
STATED DO NOT NECESSARILY REPRESENTOFFICIAL OFFICE OF EDUCATION
POSITION OR POLICY
WEST COAST BRANCH
PRESIDIO OF MONTEREY, CALIFORNIA
,-....."- PYCCKIA KIN/II1APCKH
CPIICKOXPBATCKH POLSKI An- ROMANIAN t Aft_ SIIQIP eESKY
MAGYAR EDO 23095 EAAHNIKA
H * Affi 3.1 oi SPECIAL COURSE TURKcE ESPANOL 12 WEEKS PORTUGU1S FRANcAIS
VOLUME I ROMIN;1.
LESSONS 1-10 311 ax, flYKPAHIChKA Gva,"
ITALIANO 1 DEUTSCH
{BAHASA INDONESIA. TIfNG VitT NAM
KISWAIIILI
U. S. ARMY
L0 01 557 ROMANIAN
Special Course
12 Weeks
Volume I Lessons 1 - 10
"PERMISSION TO REPRODUCE THIS OIRallINVB MATERIAL HAS BEENGRANTED
BY-4-7,01.
TO ERIC AND ORGANIZATIONSOPERATING UNDER AGREEMENTS WITH THEU.S. OFFICE OF EDUCATION. FURTHER REPRODUCTIONOUTSIDE THE ERIC SYSTEM REOUIRESPERMISSION OF THE MINIM OWNER."
November 1964
DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE WEST COAST BRANCH Presidio of Monterey, California 1. BunA ziva, domnule maior. 2. Bun g. ziva, domnule profesor.
3. Cum te nume§ti., domnule maior? 4. MA numesc Munteanu.
5. Cum se nume§te camaradul? 6. Camaradul se nume§te Popescu.
Este el student? Da, el este student.
9. E§ti dumneata student? 10. Da, eu sint student.
11. Ce inveti dumneata? 12. Eu inie4 romine§te.
13. Ce invatA camaradul? 14. qi camaradul invata romine§te.
15. Uncle inveti dumneata romine§te? 16, Eu invAt romine§te in c1as4.
17. Egti dumneata in c1asA acum? 18. Da, eu sint in clas4 acum.
19. Multumesc. "La revedere, domnule maior. 20. Cu plAcere. La revedere, domnule profesor.
Adaos: colonel, colonelul capitan, cApitanul locotenent, locotenentul ofiter, ofiterul plutonier, plutonierul sergent, sergentul caporal, caporalul erou, eroul LECTIA I
Dialogue translation:
1. Good day, major. 2. Good day, professor.
3. What's your name, major? 4. My name is Munteanu.
5. What's your buddy's name? 6. My buddy's name is Popescu.
7. Is he a student? 84 Yes, he's a student.
9. Are you a studerit? 10. Yes, I am a student.
11. What are you learning? 12. I'm learniag Romanian.
13. What is (your) buddy learning? 14. My buddy ls also learning Romanian*
15. Wbere are you learning Romanian? 16. I am learning Romanian in the classroom.
17. Are you in the classroom now? 18. Yes, I'm,in the classroom now.
19. Thank you. See you again, major. 20. It's been a plensure. See you again, professor.
Additional vocabulary:
colonel, the colonel captain, the captain lieutenant, the lieutenant officer, the officer master sergeant, the master sergeant sergeant, the sergeant corporal, the corporal hero, the hero
2 LECTIA I
Grammar drills: a. E§ti dumneata student? Da, eu sint student. Nu, eu nu sintstudent.
E§ti dumneataofiter? Da, eu sintofitar. Nu, eu nu sintofiter.
E§ti dumneata colonel? Da, eu sint colonel. Nu, eu nu sintcolonel.
E§ti dumneata sergert? Da, eu sint sergent. Nu, eu nu sintsergent.
Este catharadul dumitaleplutonier? Da, camaradul meueste plutonier. Nu, camaradul meuhu este plutemier.
Este camaraduldumitale cIpitan? Da, camaradul meueste cApitan. Nu, camaradul meueste c4pitan.
Este camaraduldumitale locotenent? Da, camaradul meueste locoterent. Nu, camaradul meu nueste locotenent.
Este camaraduldumitale un erou? Da, camaradul meueste un erou. Nu, camaradul meu nueste un erou,
b. Cum te nume§ti,domnule caporal? MI numesc Popescu.
Cum te nume§ti domnulesergent? MI numesc Nicolau.
Cum te nume§tidomnule capitan? M4 numesc Munteanu.
Cum se nume§telocotenentul? Locotenentul se nume§tePopescu.
3 4 LECTIA I
Cum se nume§te colonelul? Colonelul se nume§te Nicolau.
Cum se nume§te camaradul? Camaradul se nume§te John.
Cum se nume§te profesorul? Profesorul se nume§te Munteanu. c. Inveti romine§te, domnul maior? Da, eu inv54 romine§te. tnveti romine§te, domnule plutonier? Da, eu invIt romine§te. Nu, eu nu invIt romine§te.
inveti romine§te domnule caporal? Da, eu twat rominefite. Nu, eu nu invIt romine§te.
Camaradul Popescu Invatarominecte? Da, camaradul PopescuInvatit rominette. Nu, camaradul Popescu nuInveta romineote.
Ofiterul inveta romInecte? De, ofiterul /nvettirominelte, Nu, ofiterul nu invettromirvIte. Biwa Invatk romInelte? Ds, eroul Invatit rombelte. Nu, eroul nu invatilromineltes
d. Undo elti dumneste scum,domnule colonel? Acum eu ant in cissit. Unde elti dumnests cum,domnule sergent? Acum eu sint in claskt.
Unde este msiorul? Msiorul este in cissK.
Unde este ofiterul? Ofiterul este in class.
Undo este eroul? Broul nu este in asst.
Undo este locotenentul? Locotenentul nu este in cleat.
4 LECTIA I
LecturA.
Acum in c1as6 este un ofiter gi unprofesor. Ofiterul este un locotenent. Profesorul se numegte Munteanu gi locotenentul se numegte Brown.Locotenentul Brown invatA rominegte in clasd. Profesorul nu este student, locotenentul este student. In clasA este gi un sergent. Sergentul se numegte
Ionescu. Sergentul nu este ofiter. Sergentul este student gi invatA rominegte. Sergentul este un erou. Sergentul invatA bine romine§te.
5 LECTIA I
intrebAri *i rhspunsuri:
1. Este un profesor in clash? Da, in clash este un profesor.
2. Este *i un ofiter in claah? Da, in clash este *i un ofiter.
3. Cum se nume*te profesorul? Profasorul se nume*te Munteanu.
4. Cum se nume*te ofiterul? Ofiterul se nume*te Brown,
5. Este ofiterul colonel? Nu, ofiterul nu este colonel, estelocotenent.
6. Ce invath locotenentul Brown? Locotenentul Brown invath romine§te.
7. Unde invath locotenentul Brownromine§te? Locotenentul Brown invath rominefitein clash.
8, Este *1 un sergent in clash? Da, in clash este *i un sergent.
9. Ce invath sergentul? §i sergentul invath romine*te.
10. Cum se numeste sergentul? Sergentul se nume*te Ionescu.
11. Este sergentul Ionescu un erou? Da, sergentul Ionescu este un erou..
12. tnvath sergentul Ionescu bine romine§te? Da, sergentul I nescu invathbine romineote.
6 LECTIA I
sint invgt multumesc eu multume§ti dumneata e§ti inveti este invatg multume§te el, ea multumim noi sintem invgtgm, sinteti invItati multumiti dumneavoastrg multumesc ei, ele sint invatg
eu mg numesc dumneata te nume§ti el, ea se nume§te noi ne numim dumneavoastrg vg numiti ei, ele se numesc
A
r
7 LECTIA II
Dialog:
1, Bung dimineata, domnule colonel. 2. Bung dimineata, domnule major
3. Ce mai faci, domnule colonel? 4. Bine, multumesc, §i dumneata?
5. i eu sint bine, multumesc. Unde mergi domnule Colonel? 6, Merg la §coalg. Sint student §i invgt romine§te.
7. *i doamna colonel merge la§coalg? 8. 1Iu, doamna nu merge la §coalg,doamna este acasg cu copiii,
9. Itii romine§te, domnule colonel? 10. tiu putin romine§te, profesorul §tie binerominm e§te.
11. Locuie§ti aproape de §coalg, domnulecolonel? 12. Nu, nu locuiesc aproape de§coalg, locuiesc departe de §coalg,
13. Unde locuie§ti? 14. Locuiesc in ora§ul Carmel.
15: Ai o carte de limba roming? 16. Am o carte, doua caiete i un creion.
17. Cine are multe cgrti de limbaroming? 18. Profesorul are multe cgrti de limbaroming
19. Foarte bine, multumesc. La revedere. 20, La revedere, domnule maior.
Adaos: perete, ptIletele tatg, tatgl bgiat, bgiatul
mamI, mama mass, masa tablg, tabla LECTIA II
Dialogue translation:
1. Good morning, colonel. 2. Good morning, major.
3. How are you, colonel? 4. Well, thanks, and you?
5. I am well too, thanks. Where are you going, colonel? 6. I am going to school. I am a student amd I am learning Romanian.
7. Does the colonel's ladyalso go to school? 8. No, she doesn't go toschool, she's home with the children.
9. Do you know Romanian,colonel? 10. I know a littleRomanian, the professor knows Romanian well. .1 11. Do you live near theschool, colonel? 12. No, I don't live nearthe school, I live farfrom the school.
13. Where do you live? 14. I live in the cityof Carmel.
15. Do you have a Romanianlanguage book? 16. I have a book, two notebooks and a pencil.
17. Who has many Romanianlanguage books? 18. The professor has manyRomanian language books.
19. Very well, thanks. I'll be seeing you. 20. I'll be seeing you,major.
Additional vocabulary: wall, the wall father, the father boy, the boy
mother, the mother table, the table blackboard, the blackboard
on
9 LECTIA II
Grammar drills:
Cum te nume§ti, domnuleplutonier? Mg. numesc Ionescu.
Cum se nume§te camaradul? Camaradul se nume§te Popescu.
InvatN. camaradul Popescu romine§te? Nu, camaradul Popescu nu invataromine§te.
tie camaradul Popescu romine§te? Da, camaradul Popescu §tieromine§te. pie el bine romine§te? Da, el §tie foarte bine romine§te.
tii dumneata romine§te? pill putin romine§te.
Cine §tie bine romine§te? Profesorul §tie bine romine§te.
Uncle este camaradul Nicolau acum? Acum, camaradul Nicolau este acasI.
Uhde este doamna Nicolau? §i doamna Nicolau este acasI.
Unde locuie§te domnul maior Antonescu? Domnul maior Antonescu locuie§te in ora§u1Monterey.
Unde locuie§ti dumneata? Eu locuiesc aici in §coalX.
E§ti student? Da, sint student.
Inveti romine§te? Da, invät romine§te.
Unde inveti romine§te? tnvAt romine§te in clash.
Mergi dumneata la §coalA? Da, eu merg la §coala.
10 LECTIA II
Cu cine mergi la §coalä? Eu merg la §coald cu camaradul Popescu.
Camaradul Antonescu merge la §coalA? Da, §i camaradul Antonescu merg'1a §coalg.
Ai o carte de limba rominA? Da, am douA cArti de limba romina.
Cite creioane ai? Am numai un creion, camaradul are douI creioane.
Are profesorul un caiet? Nu, profesorul nu are un caiet, studentul are un caiet.
Cum te nume§ti domnule sergent? MI numesc Nicolau.
Cum se nume§te camaradul? Nu §tiu cum se nume§te camaradul.
Camaradul Popescu invatA romine§te? Nu, camaradul Popescu nu invatI romine§te.
Caporalul Brown §tie romine§te? Nu, caporalul Brown nu §tie romine§te.
Unde locuie§te caporalul Brown? Nu §tiu unde locuie§te caporalul Brown.
Unde locuie§te domnul cApitan Antonescu? Nu §tiu unde locuie§te domnul cApitan Antonescu.
Mergi la §coalI, domnule plutonier? Nu, nu merg la §coalA, merg in ora§.
Doamna Nicolau merge la §coalA? Nu, doamna Nicolau nu merge la §coa1A.
Unde este doamna Nicolau acum? Acura, doamna Nicolau este acasI cu copiii.
Citi copii are doamna Nicolau? Doamna Nicolau are doi bAieti.
11 Ai o cash in ora§u1Carmel, domnuleprofesor? Nu, n-am o cash inora§u1 Carmel.
Ai un creion, domnulemaior? Nu, n-am un creioninsI am o carte.
Cine are multe cArti delimbo rominA? Nu §tiu cine aremulte cArti delimba roming.
Este o masA in clasA? Da, in clasI este omasI.
Unde este masa? Masa este aproape deperete.
Este o tablA in clasA? Da, in clasI este otablI.
Unde eite tabla? Tabla este pe perete.
Este un bAiat inclasA? Nu, in clasA nu'este unbAiat.
Unde este bAiatul? BAiatul este acasA cu tata§i cu mama.
Merge bAiatul la §coalA? Nu, bAiatul nu mergela §coalä.
Cine merge la §coalA? TatIl merge la §coalI.
Este tatAl student? Da, tatAl este student. pie el romine§te? Nu, el nu §tieromine§te insI el.invathromine§te.
Inveti dumneata romine§te? Da, eu invätromine§te.
Locuie§ti dumneata inMonterey? Nu, eu nu locuiescin Monterey, eu locuiesc in ora§ul Carmel.
Multumesc! Cu plAcere! La revedere! La revedere!
12 NNW
LECTIA II
LecturA:
Domnul cApitan Popescu este student §i invatI romine§te
la o §coa1A in ora§ul Monterey. Nu §tiu pum se nume§te
§coala. Domnul cApitan Popescu locuie§te in ora§ul Carmel §i merge la §coalA dimineata cu un camarad. Camaradul este
locotenent §i se nume§te Antonescu.
In c1as6 esteo masA §i o tablA. Masa este aproape de
perete §i tabla este pe perete. Pe masA este o carte de
limba rominA, douA caiete §i un creion.
Domnul cApitan Popescu are doi bAieti. Bàietii sint
acasI cu doamna Popescu. Copiii nu merg la §coalA. Doamna
Popescu are o carte de limba rominA §i invatA romine§te
acasA.
4
13 LECTIA II
IntrebAri i rIspunsuri:
1. Este domnul cApitan Popescu student? Da, domnul cApitan Popescu este student.
2. Ce invatI el? El invatI limba rominl.
3. Uncle invatA el limba rominI? El invatI limba rominA la o §coalä in oraval Monterey.
4. tii cum se nume§te §coala? Nu, nu §tiu cum se nume§te §coala.
5. Uncle locuie§te domnul cApitan Popescu? Domnul cApitan Popescu locuie§te in ora§ul Carmel.
6. Co cine merge el la §coalg? El merge la §coalA cu un camarad. Camaradul este locotenent.
7. Cum se nume§te locotenentul? Locotenentul se nume§te Antonescu.
8. Este o masa in clasa de limba rominA? Da, in clasa de limba rominA este o masä.
9. Este §i o tablA in clasa de limba rominI? Da, in clasa de limba rominA este §i o tablI.
10. Unde este tabla? Tabla este pe perete.
11. Unde este masa? Masa este aproape de perete.
12. Ce .este pe mash? Pe mask este o carte de limba rominä, doul caiete §i un creion.
13. Citi copii are domnul cApitan Popescu? Domnul cApitan Popescu are doi copii, el are doi bAieti.
14. Unde sint bAietii? BAietii sint acasK cu mama.
14 Oat
LECTIA I I
15. Merg copiii la §coalA? Nu, copiii nu merg la §coalA.
16. Unde invatA doamna Popescu romine§te? Doamna Popescu invatA romine4re acasA. Ea are o carte de limba rominA. LECTIA II
eu merg §tiu locuiesc BM dumneata mergi §tii locuieTti ai el, ea merge §tie locuie§tk are noi mergem §tim locuim avem dumneavoastr4 mergeti §titi lodáiti aveti ei, ele merg §tiu locuiesc au
16 LECTIA III
Dialogul:
1. BunI seara, domni§oargPopescu. 2. BunI seara, domnule Munteanu.
3. Imi dai voie sA-ti prezint pe domnulNicolau? 4. imi pare bine de curo§tintA,domni§oarA Popescu.
5. Fumezi, domni§oarA Popescu? 6. Nu, nu fumez, insA domnulMunteanu fumeazI.
7. Poftim o tigarA, domnuleMunteanu. 8. Multumesc. Poftim un chibrit.
9. Uncle locuie§ti,domnule Nicolau? 10. Locuiesc in Monterey cu unhate o sor$A. Ai.cas4 aici in Monterey? 11. de 12. Nu, nu am. Fratele meu are o casA bunAl aproape §coalI.
13. Dumneata ai o sor4, este eacAsItortA? 14. Nu, ea nu este cAsAtoritA,fratele lieu este cAsI- torit.
15. Este departe de aici casaunde locuie§ti? 16. Casa este acolo, aproapede bisericA.
17. Da? Cine locuie§te in casadin dreapta? 18. Nu §tiu cine locuie§tein casa din dreapta.
19. Stii cine locuie§te in casadin stinga? 20. ba, in casa din stinga locuie§te un camarad.
21. Este camaradul student? 22. Da, el invatI romine§te la§coala de limbi strAine a arpatei.
Adaos: pre§edinte, pre§edintele ceas, cefthul fat6, fata creion, creionul up, u§a scaun, scaunul scrisoare, scrisoarea geam, geamul prinarie, prinaria cheie, cheia ba da:
17 LECTIA III
Dialog translation:
1. Good evening, Miss Popcscu. 2. Good evening, Mister Munteanu
3. May I introduce Mister Nicolau to you, Miss Popescu? 4. I am glad to meet you, MissPopescu.
5. Do you smoke, Miss Popesc 6. No, I don't smoke, but Mister Munteanu does.
7. Have a cigarette, Mister Munteanu. 8. Thanks. Have a match
9. Where are you living, Mister Nicolau? 10. I'm living in Monterey with a brother and a sister.
11. Do you have a house here in Monterey? 12. No, I haven't. My brother has a good house near the school.
13. You have a sister, is she married? 14. No, she isn'tmarried, my brother is married.
15. Is it far from here the house where you live? 16. The houseis over there, near the church.
17. Is thatso? Who lives in the house on the right? 18. I don'tknow who lives in the house on the right.
19. Do youknow who is living in the house on the left? 20. Yes,a comrade lives in the house on theleft.
21. Isthe comrade a student? 22. Yes, he learns Romanian at the Army Language School.
Additional: president, the president girl, the girl door, the door letter, the letter city hall, the city hall key, the key watch, the watch pencil, the pencil chair, the chair window, the window oh yes!
18 LECTIA, I IT
Grammar drills:
Cum te nume§ti domnulecaporal? numesc Vasiliu.
E§ti dumneata student? Da, sint student §iinvIt romiLe§te.
Unde locuie§ti? Eu locuiesc aici in §coalA.
Mergi seara in ora§ cu camaradul? Nu, nu merg seara in ora§ cucamaradul.
Stii romine§te? Nu, nu §tiu romine§te, insAinvat romine§te.
Unde inveti romine§te? InvAt romine§te la §coala de limbi strIine aarmatei.
Pumezi, domnule caporal? Da, eu fumez. Pumezi in clas? Nu, nu fumez in clasI.
PumeazA camaradul in clasA? Nu, camaradul nu fumeaz4 in clasI.
PumeazA profesorul in clash? Nu, profesorul nu fumeazA in clasA.
Ai o tigarA, domnule Vasiliu? Da, am o tigar N. ins N. n-am un chibrit.
Cine are un chibrit? Nu §tiu cine are un chibrit. Are camaradul Popescu o sorA? Da, camaradul Popescu areJsora §i un frate.
Este sora c,IsAtoritA? Nu, sora nu este cAsAtoritA.
Este fratele cAsAtorit? Da, fratele este cAsAtorit §i are un bIiat§i o fatA.
19 LECTIA III
Este o u§A in clasA? In clasA sint douA u§i.
Este un scaun in clasA? Da, in clasI este un scaun.
Ai o cheie? Nu, n-am o cheie,profesorul are o cheie.
Ai un ceas? Da, am un ceas foartebun.
Unde este primAria? PrimAria este aproape debisericá.
Uncle este biserica? Biserica este departe de§coalK, in ors'.
Unde focuie§tepre§edintele? Pre§edintele locuie§te inWashington.
Unde locuie§ti dumneata? Eu locuiesc aici in §coalA.
Cum se nume§te camaraduldin dreapta? Camaradul din dreapta senume§te Ionescu.
Cum se nume§te Camaraduldin stinga? Nu §tiu cum se nume§tecamaradul din stinga.
Este o scrisoare pe masä? Nu, nu este o scrisoare pemasK.
Unde este scrisoarea? Scrisoarea este pe scaun, aproapede geom.
Este geamul departe de tablä? Nu, geamul nu este departe detagb11, geemul este aproape.
Este o fatA in clasä acum? Nu, nu este o fata in clasK acum,este nuisi o doamnA. Ce invatA doamna? Doamna invatI romine§te.
20 LECTIA III
Mergi acasA, domnulemaior? Nu, nu merg acasA.
Unde mergi? Merg in ora§.
Unde merge camaradul? qi camaradul merge in ora§.
FumeazA camaradul? Da, camaradul fumeaz4.
Are el o tigara? Da, el are o tigarA §i unchibrit.
E§ti cAsAtorit, domnuleplutonier? Nu, nu sint cAsItorit. Cine este cAsAtorit in clasa delimba rominA? In clasa de limba rominA domnul colonelVasiliu este cAsAtorit. Are domnul colonel Vasiliu osor4? Nu §tiu dacA domnul colonelVasiliu are o sor4.
Ai dumneata o sorA sau unfrate? Eu am o sorA §i unfrate.
Unde locuie§te fratele? Fratele meu locuie§te inOhio.
Unde locuie§te sora? Sora este cAsItoritA §ilocuie§te in California.
Unde locuie§te in California? Locuie§te aproape de Los Angeles.
Are ea o cas4 frumoasl? Da, ea are o casI foartefrumoasa.
21 LECTIA III
Lecturg: Domnul locotenentVasiliu este student lagcoala de
limbi strIine a armateidin Monterey,Cdlifornia. 21 este asKtorit §i locuieqte cudoamna Vasiliu gi cucopiii in
oragul Carmel, aproapede Monterey. El locuiegte aproape de
bisericI gi de primarie. Dimineata, el merge la qcoala cu
un camarad. Camaradul nu invatälimba roming: Clasa unde invatIromineqte are o o mash,doug'
geamuril o tablI qimulte scaune. Pe mita este o carte de limba rominI, un creion, oscrisoare, o cheie, un ceasqi
un caiet. Domnul locotenentVasiliu nu fumeaza In clasa. El
fumeaa. acasK. Seara, acasà, elinvatit rominegte.
22 LECTIA III
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. Este domnul locotenentVasiliu student? Da, domnul locotenentVasiliu este student.
2. Uncle este el student? El este student la §coalade limbi strAine a armatei.
3. Uncle este §coala de limbistrAine a armatei? coala de limbi strAine aarmatei este in Monterey.
4. Este locotenentul VasiliucAsAtorit? Da, el este cAsItorit.
5. Are el copii? Da, el are copii.
6. In ce ora§ locuie§te el? El locuie§te in orawl Carmel.
7. Locuie§te el aproape de primArie? Da, el locuie§te aproape deprimArie §i de bisericA.
8. Cind merge el la §coalK? El merge la §coalA dimineata.
9. Cu cine merge el la §coalA? El merge la §coalA cu un camarad.
10. InvatA camaradul romine§te? Nu, camaradul nu invatäromine§te.
11. Are o u§A clasa unde invatAdomnul locotenent romine§te? Da, clasa are o us,A.
12. Este 0 masI in clasM Da, in clasI este o mash.
13. Este in clas4 un scaun? Da, in clasI este un scaun.
14. Ce este pe masA? o Pe masK este o carte un creiono scrisoare9 cheie, un ceas §i un caiet.
23 WWwwwwwwwinguammommoimilmwmpiiiiimmwangi
LECTIA III
15. Fumeazg domnul 1ocotenentin clasg? Nu, domnul locotenent nufumeazg In clasg.
16. Unde fumeazg domnullocotenent Vasiliu? Domnul locotenentVasiliu fumelazg acasK.
17. Uncle fumezi dumneata? Eu nu fumez, domnuleprofesor.
18. invatg domnul locotenent romine§teseara? Da, domnul locotenentinvatg romine§te seara, acasg. LECTIA I I I
fumez prezint eu dau dai fumezi prezinti dumneata prezintä el, ea dA fumeazA fumdm prezéntAm noi dAm dati `4umati prezéntati dumneavoastrA prezintA ei, ele dau fumeazI mg cAsAtoresc prezint eu prezinti dumneata "te cAsKtore§ti secAsAtore§te prezintit el, ea prezéntAm noi necAsItorim vA cAsKtoriti prezéntati dumneavoastr4 prezintA ei, ele secdsAtoresc
25 MI6
LECTIA IV
Dialog:
1. Ce faci aici in Monterey,domnule caporal? 2. Sint student si invätlimba rominC
3. Uhde inveti limbsromink? 4. 1nvät limba romink la scoalade limbi strline armatei.
5. Sint multi studenti la scoalade.limbi strAine a armatei? 6. Desigue Sint multi studentisi multi profesori.
7. Citi studenti sint in clasa delimba rominä? 8. Sint douk clase: una are optstudenti si una are sapte studenti.
9. Citi profesori si citeprofesoare de limba rominä sint? 10. Zece, nou k. profesori si oprofesoark.
11. Vorbesti dumneata romineste? 12. Vorbesc putin romineste,profesorii insk, vorbesc bine.
13. Sotia dumitale vorbesteromineste; adevArat? 14. Adevarat, sotia mea vorbestebine romineste.
15. Este ea din Rominia? 16. Da, ea este din Rominia,din orasul Bucuresti.
17. Vorbiti in clash romineste sauenglezeste? 18. Ce-ntrebare! In clasä vorbim numai romineste!
19. Fumati in clask? 20. Nu, nu fumam inclasi! In clasti invathm romineste!
21. piu ch esti cksktorit. Uncle locuiti? 22. Vezi acolo primkria?Locuim aproape de primarie.
23. Aveti o cask bunk si frumoask? 24. Da, avem o cask bunk sifrumoasä.
25. La revedere, domnule caporal. 26. La tevedere, domnule plutonier.
Adaos: trei vase floare, floarea patru om, omul tablou, tabloul cinci mare, marea telefon, telefonul
26 LECTIA IV
Dialog Translation:
1. What are you doing herein Monterey, corporal? 2. I am a student and I amlearning the Romanian lan- guage.
3. Where are you learning theRomanian language? 4. I am learning theRomanian language at the Army Language School.
5. Are there many students at theArmy Language School? 6. Certainly! There are many students and many pro- fessors.
7. How many students are therein the Romanian lan- guage classroom? 8. There are two classrooms: One has eight students and one has seven students.
9. How many professors and how many(lady) professors of Romanian are there? 10. Ten, nine professors and one(lady) professor.
11. Do you speak Romanian? 12. I speak a little Romanian, theprofessors however speak well Romanian.
13. Your wife speaks Romanian also,true? 14.. True, my wife speaks wellRomanian.
15. Is she from Romania? 16. Yes, she is from Romania,from the city of Bucharest.
17. In the classroom, do you speakRomanian or English? 18. What a question! In the classroom we speak only Romanian.
19. Do you smoke in the classroom? 20. No, we don't smoke in the classroom! In the class- room we learnRomanian.
21. I know that you are married. Where do you live? 22. Do you see there the city hall?We live near the city hall.
23. Do you have a good and beautifulhouse? 24. Yes, we have a good and beautifulhouse.
27 r
LECTIA IV
Dialog Translation (continued):
25. See you again, corporal. 26. See you again, master sergeant. .
Additional: three man1 the man four sea, the sea five flower, the flower six picture, the picture telephone, the telephone
a
28 LECTIA IV
Grammar drills:
a. Cum te nume§ti, domnulecapitan? Ma numesc RaduVasiliu.
Cum se nume§te camaraduldin dreapta? Camaradul din dreapta senume§te Mihai Antonescu.
Cum se nume§te camaraduldin stinga? Nu §tiu cum se nume§tecamaradul din stinga.
Cum va numiti,domnilor? Eu ma numesc Nicolau§i camaradul meu se nume§te Popescu. Cum va numiti, domnilor? Ne numim Ionescu,sintem frati. Cum se numesc ora§ele aproapede ora§ul Monterey? 11 Ora§ele aproape de ora§ulMonterey se numesc Seaside §i Pacific Grove.
b. E§ti ofiter domnule Popescu? Nu, nu sint ofiter, sint sergent.
Este camaradul din dreaptaofiter? Da, camaradul din dreaptaeste ofiter, este locotenent.
Este camaradul dinstinga ofiter de aaemenea? Nu, camaradul din stinga nueste ofiter, insa este un erou.
Sinteti studenti sau soldati? Sintem §i studenti §i soldati.
Sinteti studenti buni? Da, sintem studenti buni.
Sinteti soldati buni? Da, sintem soldati buni de asemenea.
Uncle sint studentii acum? Nu §tiu unde sint studentii acum.
Uncle sint profesorii? Profesorii sint in clasa.
29 LECTIA IV c. Inveti romine§te sau engleze§te, domnule Brown? InvIt romine§te, domnule colonel.
InvatI domnul Jones romine§te de asemenea? Da, domnul Jones invatA romine§te'dre asemenea.
Unde invatI domni§oara Popescu roniine§te? Domniloara Popescu invatI romine§te la §coala de limbi strAine a armatei.
Unde invItati.romlne§te? Noi invItIm romine§te in clasI.
InvAtati §i engleze§te? Nu, noi nu invAtAm engleze§te, invItAm numai romine§te. Ce invatA studentii la §coala de limbi strAine a armatei? La §coala de limbi strAine a armatei, studentii invatA limbi strAine.
Mergi in ora§, domnule profesor? Nu, nu merg in ora§, merg la §coalI.
Unde mergi, domnule locotenent? Merg la bisericA cu sotia mea.
Uncle merge domnul cApitan Antonescu? Domnul cApitan Antonescu merge acasI.
Cu cine merge acasA domnul cApitan Antonescu? Domnul cApitan Antonescu merge acasI cu domnul loco- tenent Vasiliu.
Mergeti seara in ora§? Da, seara mergem in ora§.
Dimineata, mergeti la §coalK? Da, dimineata mergem la §coalI.
Unde merg studentii seara? Seara, studentii merg in ora§. Merg studentii la bisericI? Da, studentii merg la bisericK.
30 LECTIA IV
e. Stii unde este ceasul? Da, §tiu. Ceasul este pe masI.
Vtii unde este creionul? Nu, nu §tiu unde este creionul.
tii unde este caietul? Da, caietul este pe scaun.
tie sotia dumitale romine§te? Nu, sotia mea nu §tie romine§te.
Cine §tie bine romine§te? Profesorul §tie bine romine§te. pip unde este ora§ul Carmel? Da, §tim unde este ora§ul Carmel, este aproape de mare. piti cum se nume§te pre§edintele? Da, §tim. Pre§edintele se nume§te J. Kenrledy. tiu studentii unde este clasa de limba romina? Desigur! Studentii §tiu unde este clasa de limba romina.
Stiu studentii cum se numesc profesorii? 2 Nu, studentii nu § iu cum se numesc toti profesorii.
f. Unde locuie§ti, domnule colonel? Locuiesc in Carmel.
Locuie§ti singur sau cu sotia dumitale? Locuiesc cu sotia mea §i cu copiii mei.
Unde 1ocuie§te caporalul Brown? Caporalul Brown locuie§te in §coala, el nu este cAsAtorit.
Unde locuie§te pre§edintele? PI:e§edintele locuie§te in ora§ul Washington.
Uncle locuiti, domnilor? Locuim in ora§ul Monterey.
Locuiti in case bune §i frumoase? Da, locuim in case bune §i frumoase.
31 LECTIA IV
Locuiesc studentii in §coalA? Da, studentii locuiesc in§coalK.
Unde locuiesc profesoarele? Nu §tiu unde locuiescprofesoarelt. g. Ai un creion, domnule Ionescu? Am trei creioane, domnuleprofesor.
Ai un telefon acasI, domnuleOlteanu? Nu, nu am un telefonacasä.
Cite cArti are profesorul? Profesorul are patru cArti.
Cite cArti are profesoara? Profesoara are cinci cArti delimba rominA.
Ce aveti in clasA, cArti saucaiete? In clasa avem §i cArti §i caiete.
Aveti multe scaune in clasA? Avem multe scaune, insA avemnumai o masA in clasä.
Au soldatii ofiteri buni? Da, soldatii au ofiteribuni.
Au clasele multe 1.10. §i multegeamuri? Clasele au numai o 1.10 §i douggeamuri.
h. Fumezi, domnule Popescu? Nu, nu fumez.
Fumezi in c1,as4, domnule locotenent? Nu, nu fumez in 1asä, fumez acasI. FumeazA profesorul in clasl? Nu, profesorul nu fumeazA in clash'.
FumeazA domni§oara Popescu? Da, domnivara PopescufumeazA.
Fumati in clasA sau acasA? Fum4m acasA, nu fumAm in clasA.
Fumati tigAri? Ce-ntrebare! Desigur, fumAm tigAri.
32 LECTIA IV
Toti studentii fumeazg? Nu, nu toti studentii fumeazA.
Toti profesorii fumeazg? Da, toti profesorii fumeazA. i. Vorbe§ti in clasA romine§te sau engleze§te, domnule maior? /n clasA vorbesc numai romine§te.
Unde vorbe§ti engleze§te? Vorbesc engleze§te acasA, cu sotia mea.
Nu vorbe§te romine§te sotia dumitale? Nu, sotia mea nu vorbe§te romine§te.
Vorbe§te fata dumitale romine§te? Fata.mea vorbe§te putin romine§te, bAiatul meu vorbe§te bine romine§te.
Cum vorbiti in clasA? In clasg vorbim numai romine§te.
Cu cine vorbiti romine§te? Vorbim romine§te cu profesorii §i cu profesoarele.
Vorbesc toti studentii bine romine§te? Da, toti studentiisvorbesc bine romine§te.
Vorbesc toate doamnele bine engleze§te? Da, toate doamnele vorbesc bine engleze§te.
j. Vezi un tablou pe perete? Da, vgd un tablou pe perete.
Vezi marea din clasg? Nu, nu vId marea din clasA.
Ce vede studentul in clasA? In clasg studentul vede un profesor sau o profesoarg.
Ce vede studentul in ora§? In ora§, studentul vede o bisericg §i primAria.
Vedeti primgria din clasg? Nu, nu vedem primgria din clasI.
33 LECTIA IV
Ce vedeti pe masA? 1 Pe masa vedem o carte, un creion 0. ofloare.
VAd studentii tablouri pe pereti, in clasA? 0 Da, studentii vAd tablouri pe peeeta; in clasI.
VAd studentii un telefon in clask? Nu, stud!ntii nu vAd un telefon in clasI. Nu este telefon in clasA.
Sr
34 LECTIA Iv
Lecturg. Una se nume§te In ora§ul Montereysint multe§coli. Scoala asta aremulti §coala de limbistrAine a armatei. §i studenti §i multeclase. In clase sint mese, scaune roming are o masI,doug table §i table. Clasa de limba creioane §i pe masAsint multe scaune. Pe scaune sint este in limbaroming. Pe scrisori. Numai o scrisoare sint oameni, doamne pereti sint multetablouri. Pe tablouri Acum este numei unstudent domni§oare, case,chei §i flori. fumeazI o tigarA. El in clasa. Studentul nuvorbe§te, el vede ora§ul §i marea. este aproapede geam seuita afarg, §i insI §tiu ce invatA. El Nu §tiu cum senume§te studentul, bun. El vorbe§teromi- invatg romine§te§i este un student Profeso- ne§tein clasA, cuprofesorul §i cumulti camarazi. §i multe creioane. rularemulte lectii delimba rominä sint Studentul are olectie §i uncreion. Multi studenti
sergenti §iplutonieri.
35 LECTIA IV
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. Cum te nume§ti §i unde locuie§ti? MA numesc Radu Vasiliu §i locaiescin ora§ul Carmel.
2. Cum se nume§te qcoala undee*ti student? qcoa1a unde sint student se nume§te§coala de limbi sträine a armatei.
3. Ce inveti dumneata la §coalA? La §coalK, eu invAt limbarominä.
4. Sint multe §coli in ora§ul Monterey? Da, in ora§ul Monterey sint multe§coli.
5. Citi studenti sint la §coala delimbi strAine a armatei? La §coala de limbi strAine aarmatei sint multi studenti.
6. Cite clase de limba rominA sint acumla §coalA? Acum la §coalA sint trei clase de limbarominA.
7. Citi studenti sint ofiteri §i citistudenti sint soldati sau sergenti? Sint patru ofiteri, §ase sergenti §i §aptesoldati.
8. E§ti cAsItorit? Nu, nu sint cAsKtorit, camaradul men estecAsAtorit.
9. Citi studenti sint cAsAtoriti? Ofiterii §i sergentii sint cAsAtoriti.
10. Unde locuiesc studentii cAsKtoriti? Studentii cAsAtoriti locuiesc in ora§.
11. Citi profesori §i cite profesoare de limbarominA sint la §coalK? Acum sint §apte profesori §i oprofesoar lt §coalI.
12. Cum se nume§te profesoara? .Nu §tiu cum se nume§te profesoara.
13. Ce vezi in clasa de limba rominA? In clasa de limba rominA, eu vAd o masa., nouA scaune, o tablA §i douggeamuri.
14. Sint multe tablouri in clasK? Nu, nu sint multe tablouri, douI sau trei.
36 LECTIA IV
15. Ce vezi pe tablouri? Pe tablouri eu vAd oameni, doamne, case,chei §i flori.
16. Unde fumezi dumneata, in c1asI sauacisA? Ce-ntrebare! Eu fumez acas4, nu fumez in clasI.
17. Ce fumezi? Eu fumez tigAri.
18. Ai tigAri §i chibrituri? Da, am §i tigAri §i chibrituri.
19. Vorbe§ti romine§te sau eng1eze§te in clasä? In clasA vorbesc numai romine§te, acasA vorbesc engleze§te.
20. Mergi seara in ora§ cu camarazii? Da, seara merg in ora§ cu camarazii.
37 LECTIA IV
eu vId vorbesc dumneata vezi vorbe§ti el, ea vede vorbe§te noi vedem vorbim dumneavoastrg vedeti vorbiti ei, ele vad vorbesc LECTIA V
Dialog:
1. Bung dimineata, domnule maior! Mergi in ora§? 2. Bunä dimineata, domnule c4pitan! Nu, nu merg in ora§, merg la §coalg.
3. La §coalA?Ce inveti la §coalA? 4. InvAt limba rominA, sint student la§coala de limbi strAine a armatei.
5. VAd cA ai o carte. Este o carte de limba rominA? 6. Am douA cArti: o carte de limba rominA §iun dictio- nar.
7. Au toti studentii dictionare? 8. Da, toti studentii buni au dictionare.
9. Ce faceti in clasA? 10. Vbrbim, citim §i scriem romine§te!
11. Vorbe§ti, cite§ti §i scrii dumneata romine§te? 12. Desigur! Vorbesc, citesc §i scriu rominesste foarte bine.
13. Sint lungi lectiile de limba rominä? 14. De obicei sint scurte, insA astAziavem o lectie lungI.
15. Scrie profesorul mult pe tablA in clasI? 16. Nu, nu scrie nimic pe tablA! qcoala are o metodA nouA....
17. Ce cititi in clasA? 18. In c1as1 citim lectia, ziaresau reviste. 19. Ce faci seara? 20. Seara scriu scrisori sotiei mele din Ohio.
21. De cind e§ti in Monterey, domnule maior? 22. Sint in Monterey de§ase luni.
23. Este vremea frumoasA aici in Monterey? 24. Imipare rAu, de obicei vremea este uritA in Monterey. 25. La revedere, domnule maior. 26. La revedere, domnule cApitan.
Adaos: unsprezece §aisprezece doisprezece §aptesprezece douIsprezece optsprezece
39 LECTIA V
treisprezece nouasprezece paisprezece doufteci cincisprezece mic mica
40 LECTIA V
Dialog translation: Good morning,major! Are you goingdowntown? 1. No, I'm notgoing downtown, 2. Good morning,captain! I'm going to school. learning at school? 3. To school? What are you I'm a student atthe Army 4. I'm learningRomanian. Language School. Is it a Romanianlan- 5. I see that youhave a book. guage book? Romanian language bookand a 6. I have two books; a dictionary. Do all studentshave dictionaries? 7. dictionaries. 8. Yes, all goodstudents have
9. What do you doin the classroom? 10. We speak, readand writeRomanian. Do you speak, readand writeRomanian? 11. and write Romanian very 12. Certainly! I speak, read well. langnge lessonslong? 13. Are the Romanian have a long 14. Usually they areshort, but today we lesson. write a lot on 15. In the classroom,does the professor the blackboard? blackboard. The 16. No, he doesn'twrite at all on the school has a newmethod....
What do you readin the classroom? 17. or 18. In the classroom weread the lesson, newspapers magazines. What do you doin the evening? 19. to my wife inOhio. 20. In the eveningI write letters major? 21. Since when have youbeen in Monterey, 22. I've been in Montereysix months. Is the weathernice here in Monterey? 23. ugly in Monterey. 24. I'm sorry, usuallythe weather is
41 LECTIA V
25. See you again, major. 26. See you again, captain.
Additional: eleven seventeen twelve eighteen thirteen nineteen fourteen twenty fifteen sixteen small (m) small (0
42 LECTIA V
Grammardrills: romine§te, domnulemaior? a. Unde vorbe§ti Eu vorbescromine§te in clasA.
Cu cinevorbe§ti romine§te? Eu vorbescromine§te cuprofesorul. profesorul bineromine§te? Vorbe§te fcarte bineromine§te. Desigur! Profesorul vorbe§te in clasA? Vorbesc totistudentii romine§te Toti studentiivorbesc Ce-ntrebare! Desigur! romine§te inclasa.
Unde vorbitiengleze§te? Vorbim engleze§teacasA sau in ora§.
tabla, domnulecaporal? b. Cind e§ti inclasA, vezi Desigur! Cind snit inclasA vAd tabla.
Cite scaunevezi in clasA? In clasA eu vAd optscaune.
Cite scaune vedecamaradul dumitale? in clasA. §i camaradul meuvede opt scaune domnului locotenentVasiliu din clasI? Vedeti casa Vasiliu. Da, din clas.1vedem casadomnului locotenent
Vedeti marea deasemenea? Nu, nu vedem marea,insA vedembiserica.
Vld totistudentii biserica? Da, totistudentii vAdbiserica.
Citi studentisint in clasadumitale? In clasa measint cincisprezecestudenti.
in clasA? c. Cite§te profesorul in Nu, profesorul nucite§te in clasI,el vorbe§te clasA.
Cite§ti dumneataziarul in clasA? Nu, eu nu citescziarul in clasA.
43 LECTIA V
Unde cite§ti dumneata ziarul? Eu citesc ziarul acasA.
Ce cite§te camaradul din dreapta? Camaradul din dreapta cite§te o carte.
Ce cite§te camaradul din stinga? Camaradul din stinga cite§te o revistA.
Cind cititi ziare, dimineata sau seara? Noi citim ziare seara, acasl.
Cititi lectiile in clasA? Nu, nu citim lectiile in clasa.
Citesc studentii bine romine§te? Da, toti studentii citesc bineromine§te.
Ce citesc studentii acum? Acum studentii citesc lectia. d. Ce scrie pe tabiA? Nu §tiu ce scrie pe tabia.
De obicei, cine scrie pe tablA? De obicei profesorul scrie pe tablI.
Unde scrii dumneata? Eu scriu in caiet.
Ce scrii in caiet? Eu scriu lectia in caiet.
Ce fac studentii acum in clasa? Acum, studentii scriu scrisori in clasA.
Scriu toti studentii scrisori? Da, toti studentii scriu scrisori. Scrieti in clasA romine§te sau engleze§te? In clasA scriem numai romine§te. De obicei, scrieti scrisori lungi sau scurte? De obicei scriem scrisori scurte-
44 LECTIA V
e. Citi studenti din clasa asta fumeazA? Doisprezece studenti din clasa asta fumeazd.
Citi studenti din clasa asta sint cAsatoriti? Cincisprezece studenti din clasa ast_a sint cAsdtorit
Cite studente din clasa asta au dictionare? Doudsprezece studente din clasa asta au dictionare.
Cite doamne invatA romine§te? Optsprezece doamne invatA romine§te.
Cite tigAri ai, domnule plutonier? Am douAzeci de tigAri, domnule profesor.
Citi copii ai domnule sergent? Am cinci copii.
Citi bAieti §i cite fete? Am doi bAieti §i trei fete.
f. Cum este vremea in Monterey, domnule colonel? De obicei vremea este uritA in Monterey.
Cum este vremea in Florida, domnule maior? De obicei vremea este frumoasA in Florida. g. Ai un chibrit, domnule sergent? Imi pare rAu domnule profesor, n-am un chibrit.
Ai o cheie, domnule plutonier? Imi pare rAu domnule profesor, n-am o cheie.
Iti pare bine cA e§ti student, domnule caporal? Da, imi pare bine cA sint student.
Iti pare-bine cA astäzi vremea este frumoasA, domni§oarA Pop? Da, imi pare bine cA astäzi vremea este frumoasA. LECTIA V
LecturA: Domnul locotenent Vasiliu este cAsAtorit§i locuie§te in ora§ul Carmel, cu sotia §itrei copii: un bAiat §i douA fete. El are o casA mica, aproape de mare. Dimineata, locotenentul Vasiliu merge la §coalA, undeel invatA limba rominä. qcoala unde invatA romine§te senume§te §coala de limbi strAine a armatei §i este foarte bunA, care are ometodA foarte bunA. Domnul locotenent Vasiliu este aici detrei luni §i el vorbe§te, cite§te §i scrieromine§te. Seara, el nu merge in ora§ cucamarazii. Cind lectia este lungA, el invatA mult,cind lectia este scurtA, el fumeazA §i cite§te un ziar sau o revistA. Cind vremea este frumoasA, el vede mareadin casä,
cind vremea este uritA, el nu vede nimicdin casA.
Pe masa, lingA geam, este untelefon §i pe pereti sint
multe tablouri. Cind nu §tie lectia, el vorbe§te latelefon
cu un profesor. Desigur, el vorbe§te romine§te cu profesorul.
46 LECTIA V
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. Este domnul locotenent Vasiliu cAsAtorit? Da, domnul locotenent Vasiliu estercAsAtorit.
2. Uncle locuie§te domnul locotenent Vasiliu? Domnul locotenent Vasiliu locuie§te in ora§ul Carmel.
3. Citi copii are el? El are trei copii.
4. Citi bAieti §i cite fete? El are un bAiat §i douA fete.
5. Este casa domnului locotenent mare sau mica? Casa domnului locotenent este micA.
6. Este case aproape de mare sau departe de mare? Casa este aproape de mare.
7. Unde merge domnul locotenent Vasiliu dimineata? Dimineata, domnul locotenent Vasiliu merge la §coalg.
8. Cum se nume§te §coala unde merge domnul lorotenent Vasiliu? qcoala se nume§te §coala de limbi strAine a armatei.
9. Este §coala asta o §coalä bunI? Da, §coala asta este o §coalA foarte bunA.
10. De cind este domnul locotenent la §coala este? Domnul locotenent este la §coala asta de trei luni.
11. Vorbe§te el romine§te acum? Desigur! El vorbe§te, cite§te §i scrie romine§te.
12. Merge el seara in ore§ cu camarazii? Nu, sdara el nu merge in ore§ cu camarazii,
13. Cind invatA el mult? El invatA mult, cind lectia este lungA.
14. Ce face cind lectia este scurtA? Cind lectia este scurtA el fumeazA sau cite§te.
15. Ce cite§te? Cite§te un ziar sau 0 revistA.
47 LECTIA V
16. Ce vede el din casA cind vremeaeste frumoasA? Cind vremea este frumoasA, din casA elvede marea.
17. Ce vede el din casA cind vremeaeste uritI? . Cind vremea este uritA, din casAel nu vede nimic.
18. Unde este telefonul domnuluilocotenent Vasiliu? Telefonul este pe o masA, aproape de geam.
19. Are domnul locotenent multetablouri pe pereti? Da, el are multe tablouri pepereti.
20. Cu cine vorbe§te el latelefon cind nu intelege lectia? Cind nu intelege lectia, el vorbe§tela telefon cu profesorul. LECTIA V
eu citesc scriu inteleg dumneata cite§ti scrii intelegi el, ea cite§te scrie intelege noi citim scriem intelegem dumneavoastrA cititi scrieti intelegeti ei, ele citesc scriu inteleg LECTIA VI
Dialog. Unde locuie§ti,domni§oarA Pop? 1. alba, aproape 2. Locuiesc in Carmel,intr-o casA mica, de mare.
Este marea albastrA? 3. albastrA. 4. Cind vremea estefrumoasA, marea este
Cum ,9ste mareacind vremea esteuritA? 5. verde. 6. Cind vremea esteuritI, marea este
7. Cu ce vii la §coalä,domniparA Pop? 8. Vin la §coalA cuautomobilul.
9. Ce fel deautomobil ai? 10. Am un automobilmic, ro§u, de sport.
11. Ce.faci de obicei seara? 12. 12.104 lectiile sau mA ducla un restaurant. Cu cine te ducila restaurant? 13. citeodatA cu un balat. 14. CiteodatI m4 duc singurA,
15. Cind te duci lacinematograf? film bun. 16. MA duc lacinematograf cind este un
17. Iti plac filmele strAine? 18. Da, imi placfilmele strAine foarte mult.
19. V. mie! Ce faci disearA? 20. M. duc acasI pentru cAvine mama din Ohio.
21. Atunci, la revedere,domniparA Pop. 22. La revedere, domnuleVasiliu.
Adaos: galben, galbenA;galbeni, galbene negru, neagrA,negri, negre dunte, muntele,munti, muntii inalt, inaltI, inalti,inalte ochi, ochi, ochiul,ochii
dougzeci §i unu (una) treizeci douIzeci §i doi (doug) patruzeci dougzeci §i trei cincizeci douAzeci §i patru §aizeci douAzeci §i cinci §aptezeci optzeci noulzeci o sutA, douäsute, trei sute...
50 LECTIA VI
Dialog translation:
1. Where do you live, Miss Pop? 2. I live in Carmel, in a smallwbite house, near the sea.
3. Is the sea blue? 4. When the weather is nice, the seais blue.
5. How is the sea when theweather is not nice? 6. When the weather is notnice, the sea is green.
7. With what do you come toschool, Miss Pop? 8. I come to school by car.
9. What kind of car do you have? 10. I have a small redsport's car.
11. Whet do you usually doin the evenings? 12. I learn (my) lessons orI go to a restaurant.
13. With whom do you go to therestaurant? 14. Sometimes I go alone, sometimesI go with a boy- friend.
15. When do you go to themovie theater? 16. I go tc, the movie theaterwhen there's a good movie.
17. Do you like foreignfilms? 18. Yes,I like foreign films verymuch.
19. Me too! What are you doing tonight? 20. I am going home because motheris coming from Ohio.
21. Then, I'll see you again,Miss Pop. 22. See you again, Mr. Vasiliu.
Additional: yellow black mountain, the mountain high, tall eye, the eye
twenty one thirty one hundred twenty two forty two hundred twenty three fifty three hundred.... twenty four sixty twenty five seventy eighty ninety
51 LECTIA VI
Grammar drills:
a. Cite scaune sint in clasA,domnule capitan? In clasa sint opt scaune, domnuleprofesor.
Cite scaune verzi §icite scaune galbene? Este numai un scaun verde0. sint opt scaune galbene.
Cum este masa: albA sau galbena? Masa este galbena.
Cum este peretele? , Peretele este alb.
Este tabla alba de asemenea? Nu, tabla nu este albA,tabla este neagra.
Cum este carteastudentului? Cartea studentului estealbastra.
Cum este carteaprofesorului? Cartea profesorului estero§ie.
Cum este creionulprofesorului? Creionul profesorului este ro§u.
Are studentul Popescu uncaiet albastru? Da, studentul Popescu are uncaiet albastru.
Are domni§oara Pop ochinegri? Nu, domni§oara Pop nu areochi negri, are ochi alba§tri.
Este automobilulprofesorului galben sau ro§u? Automobilul profesorului este ro§u, nueste galben.
b. Este domnul Popescu un soldatinalt? Da, domnul Popescu este unsoldat inalt.
Este profesoara inalta? Da, profesoara este inalta.
Sint toti studentii inalti? Nu, douazeci i trei sint inalti i patruzeci sint mici. LECTIA VI
Sint fetele din Rominia inalte? Da, fetele din Rominia sint inalte.
Este inalt muntele Withney? Da, muntele Withney este foarte inalt. c. Ce faci de obicei seara? De obicei seara citesc ziarul.
Cite§te sotia dumitale ziarul? Citeodatg cite§te ziarul.
Ce cite§te ea de obicei? De obicei ea cite§te o carte sau o revistg.
Ce cititi in clasg? In clasg noinu citim, noi vorbim romine§te.
Citesc studentii ziare romine§ti in clasg? Citeodatg studentii citesc ziare romine§ti in clasg.
Te duci la San Francisco disearg, domnule Vasiliu? Da, mg duc la San Francisco disearg. Cu cine te duci? Mg duc cu un camarad.
Se duce §i domnul Pop cu dumneavoastrg? Nu, domnul Pop nu vine cu noi, se duce singur.
Unde vg duceti disearI, domnilor? Ne ducem la un restaurant in ora§ul Carmel. VI duceti singuri? Da, ne ducem singuri.
Nu vg duceti cu fetele doamnei Pop? Nu, ele se duc singure.
Vii dumneata la §coalg numai dimineata, domnule Antonescu? Adevgrat, eu vin la §coalg numai dimineata.
Vii la §coall cu automobilul? Nu, nu vin cu automobilul, nu am automobil.
Cu ce vine camaradul dumitale la §coalg? El vine cu automobilul pentru cg el areun automobil bun.
53 LECTIA VI
Veniti la §coalA cu cArti §i cucaiete? Da, noi venim la §coalA cucArti §i cu caiete.
Este profesorul in clasd,cind studentii vin in clasà? Da, cind studentii vin inclasA, prOfesorul este in clasä. Citi studenti vin la §coalA cuautomobilele? Treizeci i ase de studentivin la §coalA cu automo- bilele. Cite cArti sint pe masa galbenA? Pe masa galbenA sint douAzeci§1 opt de crti.
Citi studenti merg lacinematograf disearA? Patruzeci §i §apte de studenti mergla cinematograf disearA.
Sint muriti in California? Da, in California sint munti.
Sint muntii inalti? Da, muntii sint inalti.
Sint muntii aproape de mare? Nu, muntii nu sint aproape de mare,sint departe de mare. LECTIA VI
LecturA: Domnipara Munteanu este studentA la o §coala din ora§ul
Monterey. §coala este aproape de primArig' ora§ulLi §i de un cinematograf. Dimineata, domnipara Munteanu vine la §coa1 6 cu un automobil mic, verde, desport. Seara; ea se duce acasA, unde invat6 lectiile, scrie scrisori sou cite§te o carte sau o revistA. Domnivara Munteanu este o fatA inaltA, frumoasA, cu ochi alba§tri. CiteodatA se duce la un restaurant sau la cinematograf, Cu un bAiat din ora§ul Pacific Grove. Badatul este inalt §i are ochi negri. BAiatul se nume§te Vasiliu.
Cind vremea este uritA, ei merg §i vId filit.e strAine la un cinematograf din ora§n1 Monterey. Pentru cA §i domni- para Munteanu §i domnul Vasiliu sintromini, ei vorbesc romIne§te. Mama domni§oarei Munteanu locuie§te in Ohio. CiteodatA, ea vine in Carmel §i citeodatä se duce in Florida, unde are un bliat care este cAsAtorit cu o fatI din New York. Acum, mama domniparei Munteanu vine in California.
55 LECTIA VI
IntrebIri §i rAspunsuri:
1. Unde este studentädomni§oara Munteanu? Domni§oara Munteanu este studentala o §coard din ora§ul Monterey.
2. Este §coala aproape deprimdrie? Da, §coala este aproape deprimArie §i de un cine- matograf.
3. Are domni§oara Munteanu unautomobil? Da, ea are un automobil.
4. Ce fel de automobil are ea? Ea are un automobil mic, verde,de sport.
5. Cu ce vine ea dimineata la§coala? Dimineata, ea vine la §coala cuautomobilul.
6. Unde se duce ea seara? Seara, ea se duce acasA.
7. Ce face ea acas6? Ea invata lectiile §i scriescrisori.
8. Ce cite§te ea acasa? Ea cite§te o carte sau orevistA,
9.. Este domni§oara Munteanu ofatA inaltd? Da, domni§oara Munteanu este ofatA inaltI §i frumoasA.
10. Are ea ochi negri? Nu, ea nu are ochi negri, ea areochi alba§tri.
11. Se duce ea citeodatä la un restaurant saula un cinematogr?f? Da, ea se duce citeodata la un restaurant saula un cinematograf.
12. Se duce ea singura? Nu, ea nu se duce singur4.
13. Cu cine se duce ea la restaurant 0 lacinematograf? Se duce cu un bliat din ora§ul PacificGrove.
14. Cum se nume§te bAiatul? Miatul se nume§te Vasiliu.
56 LECTIA VI
15. Cum sint ochii domnuluiVasiliu? Ochii domnului Vasiliu sintnegri.
16. Merg la cinematografdomni§oara MtInteanu §i domnul Vasiliu? Da, cind vremea esteuritA ei merg la cinemato- graf.
17. MI ei filme strAine? Da, ei vAd filme strAine.
18. Vorbesc ei romine§te? Da, pentru cA §i domni§oaraMunteanu §i domnul Vasiliu sint romini.
19. Unde locuie§te mamadomni§oarei Munteanu? Mama domni§oarei Munteanulocuie§te in Ohio.
20. Vine ea citeodatA la Carmel? Da, ea vine citeodat4 la Carmel.
21. Unde se duce ea citeodatA? Citeodatä ea se duce in Florida.
22. De ce se duce ea in Florida? Ea se duce in Florida, pentruca are un bAiat cAsItorit acolo.
23. Cu cine este cAsAtoritbAiatul? BAiatul cste asAtorit Cu ofatA din New York.
24. Cind vine mama domni§oarei Munteanuin California? Ea vine acum in California.
57 LECTIA VI
mg. duc eu vin eu vii dumneata te duci dumneata vine el, ea se duce el, ea venim noi ne ducem noi duceti dumneavoastrI veniti dumneavoastrI vin ei, ele se duc ele LECTIA VII
1. Ce orA este? 2. Este ora opt fArA zece.
3. Merge ceasul dumitale bine? 4. Nu, citeodatA merge repede§i citeodatI merge "ncet.
5. La ce orA vii la §coalA? 6. Vin la §coalA la ora opt fArA unsfert dimineata.
7. La ce orA incepi lectiile? 8. Eu incep lectiile la ora optfix.
9. Incepeti la ora opt fix in fiecare zi? 10. Cinci zile pe sAptAminA incepem la oraopt fix.
11. Veniti la §coa1A numai cinci zile pesAptAminA? 12. Da; e adevArat. Venim la §coalA cinci zile pe sAptIminA.
13. Unde v4 duceti douI zile pe sAptAminA? 14. Ne ducem la Clubul Ofiterilor §i labisericA.
15. Ce faceti la Clubul Ofiterilor? 16. Bem bere, jucAm cArti §i citeodat4dansAm.
17. MAninci citeodata la Clubu/ Ofiterilor? 18. Foarte rar. Eu mAninc acasI cu sotia §icopiii mei.
19. Cine spalA vasele? 20. Eu spIl jumAtate §i sotia mea spalAjumAtate.
21. Te culci seara tirziu sau devreme? 22. Habar n-am. Nu ml uit la ceas cind mA culc.
23. La ce orA te scoli dimineata? 24. Depinde. De obicci mA scol la ora §ase §ijumItate.
Adaos: cafea, cafeaua lapte, laptele dupA ce LEC'TIA VII
Dialog translation:
1. What time is it? 2. It is ten minutes toeight. Does your watch run well? 3. it runs 4. No, sometimes it runsfast and sometimes slowly.
5. At what time do you cometo schooli the morning, 6. I come to school atquarter to eight in
7. At what time do youbegin the lessons? 8. I begin the lessonsat eight o'clock sharp. day? 9. Do you begin ateight o'clock sharp every 10. Five days a week we begin ateight o'clock sharp.
11. Do.you come to school onlyfive days a week? five days a 12. Yes, that is true. We come to school week.
13. Wh*ire do you go two days aweek? 14. We go to the Officers'Club and to church.
15. What do you do at theOfficers' Club? 16. We drink beer, play cardsand sometimes we dance.
17. Do you eat at theOfficers' Club sometimes? 18. Very seldom. I eat at home with mywife and my children.
19. Who washes the dishes? 20. I wash one half and mywife washes one half.
21. Do you go to bed late orearly in the evening? 22. I have no idea. I don't look at theclock when I go to bed.
23. At what time do you get up in themorning? 24. It depends. Usually I get up at half-pastsix.
Additional: coffee, the coffee milk, the milk after
60 LECTIA VII
Grammar drills:
a. Ce orA este? Esteorazecefix. Esteorazece§i jumAtate. EsteorazecefArA un sfert. Esteorazece§i un sfert. Esteorazece§i cinci minute. Esteorazece§i zece minute. Esteorazece§i douAzeci §i trei de minute. EsteorazecefArA cinci minute. Esteorazecefärä zece minute. Esteoraunu fix. b. La ce orK incepi lectiiledomnule cApitan? Eu incep lectiile la oLa opt fix, dimineata.
La ce orA incepe camaradul lectiile? qi camaradul incepe lectiile la ora opt fix.
Incepeti lectiile la ora opt fix, in fiecare zi? Nu, nu incepem lectiile la ora opt fix, in fiecare zi.
Incep clasele la ora §apte §i jumAtate, la §coala de limbi strAine a armatei? Nu, clasele nu incep la ora §apte §i.jumAtate, clasele incep la ora opt fix.
c. Bei dimineata cafea,domnule maior? Da, dimineata beau cafea.
Bei cafea neagrA? CiteodatA beau cafea neagrA.
Ce bea camaradul? Camaradul bea cafea ca lapte.
Beti bere la clubul ofiterilor? Seara, bem bere la clubul ofiterilor.
Unde beau sergantii bere? Sergentii beau bere la clubul sergentilor sau la restaurant.
Beau copiii bere? Nu, copiii nu beau bere, ei beau lapte.
61 LECTIA VI I
d. Joci cgrti, domnule colonel? Da, citeodatä joc cArti.
Unde joci cArti? Joc cgrti acasg sau la club.
JoacI sotia dumitale cgrti? 1mi pare rAu domnule profesor, sotia mea nu joacg cgrti. Cu cine juca±i cArti la clubul sergentilor? Noi juctim cgrti cu camarazii.
Toti soldatii joacg cgrti? Nu, nu toti soldatii joacA cgrti.
e. Dansezi, domni§oarg Popescu? Dansez cu plAcere, domnule Vasiliu. Unde dansezi de obicei, domnule Pop? De obicei dansez la clubul ofiterilor. Danseazg bine domnipara Popescu? Da, ea danseazA foarte bine.
Cu cine danseazg domnul Vasiliu? Domnul Vasiliu danseazg cu sotia sa.
Unde dansati de obicei, domnule locotenent? De obicei dansgm la clubul ofiterilor.
Nu dansati la restaurantul "Tic-Tac?" Nu, nu dansgm la restaurantul "Tic-Tac."
Unde danseazA studentii? Studentii nu danseazA, ei invatä romine§te.
Cu cine danseazA fetele doamnei Antonescu? Ele danseazg cu doi ofiteri de la §coala de limbi strgine a armatei.
f. Speli vasele, domnule sergent? CiteodatA spAl vasele §i citeodatA nu spgl vasele.
Speli automobilul cind vremea este frumoasg? Da, cind vremea este frumoasI, spAl automobilul.
62 LECTIA VII
Cine spalA vasele? Sotia mea spalA vasele.
Cine spalA copiii? Sotia mea spalA copiii.
Cind spAlati qutomobilul? SpAlAm automobilul cind vremeaeste frumoasA.
SpAlati vasele dupA ce mincati? Da, dupA ce mincAm, spAlAm vasele.
Cine spa1 . vasele la restaurant? Nu §tiu cine spalA vaselela restaurant.
Cine spalA vasele la §coala delimbi strAine a armatei? Studentii spalA vasele la §coala delimbi strAine a armatei. g. Uncle mAninci, domnule profesor? Dimineata mAninc acasA ri seara mAniac la restaurant.
De ce nu mäninci acasI seara? Nu mäninc acasA seara, pentru cA nusint cAsItorit.
Unde mInincI domnul profesor Vasiliu? Domnul profesor Vasiliu JiAnincA la restaurantul "Tic-Tac."
Unde maninca domnul cApitan Ionescu? Domnul capitan Ionescu mKnincA la c/ubulofiterilor.
Mincati des la clubul ofiterilor? Nu, mincam foarte rar la clubulofiterilor.
Unde mincati? MincAm. acasg.
Unde maninc4 studentii? Studentii mAnincA in §coalA.
Unde mAnincI soldatii? Nu §tiu unde mAnincA soldatii.
63 r
h. La ce orA te scoli dimineata, domnule caporal? Dimineata mA scol la ora cinci §i jumAtate!
Te scoli devreme, domnule sergent? Desigur! In fiecare dimineatA mA scol devreme.
Se scoalA camaradul devreme? Nu, camaradul nu se scoalA devreme.
La ce orA se scoalA camaradul? Camaradul se scoalg la ora §apte fArA un sfert.
Aici la §coalA, vA sculati devreme sau tirziu? De obicei ne sculAm devreme, citeodatA ne sculAm tirziu.
VA sculati tirziu acasA? Desigur! AcasI ne sculAm tirziu.
La ce orA se scoalA studentii aici in §coalä? Aici in §coalA, studcntii se scoalA la ora cinci dimineata. Se scoalA ei la ora cinci fix? Da, ei se scoalA la ora cinci fix, cinci zile pe sAptAminA.
i. La ce orA te culci seara,domnule maior? De obicei mA culc tirziu, la ora unsprezece §i jumAtate seara.
Te culci devreme, domnule plutonier? CiteodatA mA culc devreme §i citeodatA mA culc tirziu.
La ce orA se culcA soldatul? Soldatul se culcA devreme, el se culcA la ora nouä, searaa
La ce orA se culcA fata dumitale? Fata mea este micA, ea se culcA la ora opt §i un sfert, seara.
Cind vA culcati devreme, vA sculati devreme? Da, cind ne cuJcAm devreme, ne sculAm devreme.
Cind vA culcati tirziu, vA sculati devreme? Nu, cind ne culcAm tirziu, ne sculAm tirziu. LECTIA VII
Se culcgtirziu studentiicine au lectii lungi? Da, studentii seculcA tirziucind au 1.2ctii lungi.
Cind se culegstudentii devreme? Studentad se culcgdevreme cind0.11rlectii scurte.
j. La ce te uiti,downule caporal? Mg uit la untablou.
Te uiti lafete cind e§ti inora§? Da, cind sintin ora§, mg uit lafete.
La ce se uitgcamaradul? Acum camaradul seuitg la o carte delimba roming.
La ce se uitgfata doamnei Pop? Fata doamnei Pop seuitg la un ceas.
VA uitati laautomobile cind mergetiin ora§? Da, cind mergemin ora§, ne uitgm laautomobile.
VA uitati la ceasin clasA? Nu, nu ne uitgm la ceasin clasg, pentru cg nueste ceas inclasg.
La ce se uitgstudentii? Studentii se uitg la obisericg din ora§ulMonterey.
La ce se uitgfetele? Fetele se uitg la unautomobil de sport.
65 LECTIA VII
LecturA: MA numesc Munteanu Gheorghe. Eu sint soldatfi acum sint student la §coala delimbi strAine aarmatei. Nu locuiesc in ora§, pentru cA nusint cAsAtorit. Cinci zile pe sAptAminAv3n la §coa1 6 la ora optflea' un sfert, diminea-
ta. La ora patru §i jumAtatemg due acas. 0 jumAtate de
or4 invAt lectiile mele§i la oia cinci mAninc. CiteodatA mA duc seara la restaurant cucamarazii mei. Acolo bem bere
§i vorbim. Nu jucAm cArti, pentruc4 sintem soldatibuni. Cind este dra nouA §ijumAtate, eu §i camaraziimei venim 1mi la §coalI. Cind mIninc in §eoalA euspAl vasele mele. scol pare binecA nu am multe vase. MA culc devreme §i mg. tirziu, insI am un camarad care sescoalI devreme §i se
culcA tirziu infiecare zi. El invatA douIsprezece ore pe
zi; §ase ore in ciasI§i §ase ore acasI. DouA zile pe
sAptAmin4 nu avem program. Acum eu scriu scrisoripArinti-
lor mei §i fratilor mei. Ei locuiesc in ora§ul NewYork.
Acolo noi avem o casA mare0. frumoasa.
66 LECTIA VII
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. La ce ord incepe soldatul Gheorghe Munteanu lectiile dimineata? Soldatul Gheorghe Munteanu indepe lectiile dimineata la ora opt fix.
2. Cite zile pe sAptämind incepe el lectiile la ora opt fix? El incepe lectiile la ora opt fix, cinci zile pe sAptAminA.
3. La ce orI vine soldatul Gheorghe Munteanu la §coalI? El vine la §coald la ora opt fIrA un sfert.
4. La ce orA se duce el acasA? El se duce acasA la ora patru §i jumdtate.
5. Cile ore invatA el lectiile acasI? El invatä numai o jumatate de orA.
6. La ce ord milaincA el? El mAnincI la ora cinci.
7. Cu cine se duce el seara la restaurant? Seara, el se duce la restaurant cu camarazii.
8. Ce fa r.ei la restaurant? De obicei ei beau bere la restaurant §i vorbesc romine§te.
9. JoacA ei cArti la restaurant? Nu, ei u joacI cArti la restaurant, pentru cd sint suidati buni.
10. La ce orA se due studentii acasI de la restaurant? Bi se duc acasA la ora nouI §i jumItate.
11. Cind mInincI in gcoald, span vasele Gheorghe Munteanu? Da, cind mAnincA in §coalr el spalA vasele.
12. Spa= multe vase? Nu, el nu spalA multe vase.
13. ii pare bine cAnu span multe vase? Desigur! ii pare bine cAnu span multe vase.
67 14. Cind se culed soldatul Gheorghe Munteanu? El se culed foarte devreme.
15. Cind se scoalA el? El se culcA devreme §i se scorala tirziu!
16. V. camaradul lui se culcA devreme §i se scoalA tirziu? Nu, camaradul lui se culcA tirziu §i se scoal4 devreme.
17. Cite ore invat4 camaradul lui Gheorghe Munteanu in fiecare zi? El invatA douIsprezece ore in fiecare zi.
18. Cite ore invatI el in clasA? In clasA el invat6 §aseore.
19. Cite ore invatA el acasI? Acasa, el invatA §ase ore de asemenea.
20. Ce face soldatul Gheorghe Munteanu acum? El scrie scrisori acum.
21. Cui scrie el scrisori? El'scrie scrxsori pArintilor lui.
23. Unde locuiesc pArintii lui? PArintii lui locuiesc in ora§u1 New York, statul New York.
23. Au ei o casA acolo? Da, ei au o casI acolo.
24. Cum este casa? Casa este mare frumoasI, cu geamuri mari §i multe 120.. sir
LECTIA VII
eu mI uit spAl culc scol dumneata te uiti speli culci scoli el, ea se uitA span culcA scoalA noi ne uitAm spAlAm culcAm sculAm dumneavoastrA vA uitati spAlati culcati sculati ei, ele se uitA spalA culcA scoalA
eu dansez joc incep beaumAninc dumneata dansezi joci incepi bei mAninci el, ea danseazA joacA incepe bea mAnincA noi dansam jucAm incepem bem mincAm dumneavoastrAdansati jucati incepetibeti mincati ei, ele danseazA joacA incep beau mAnincI LECTIA VI II
Dialog:
1. Unde mergi a§a repede, domnule Munteanu? 2. Merg la restaurant, este ora §ase, ora cinei.
3. De ce?Nu pregAte§te sotia dumitale cina? 4. Ea pregAte§te numai micul dejun §i dejunul, acasA.
5. Imi dai voie sA merg cu dumneata? 6. Desigur. Cu plAcere, domnule Gheorghiu.
7. De cind e§ti in Monterey, domnule Munteanu? 8. Sint in Monterey de §apte ani §i jumAtate.
9. Iti place clima aici in Monterey? 10. Imi place foarte mult pentru cà iarnanu este rece §i vara nu este cald.
11. Sint numai dou4 anotimpuri in California? 12. Da, aici nu avem primAvarA §i toamn4.
13. Cum este iarna in California? 14. lama incepe in luna ianuarie, este scurtA §i plouA putin.
15. Cind incepe vara? 16. Vara incepe in luna aprilie sau mai, este lungI §i avem multA ceat4.
17. La ce restaurant mAninci? 18. Maninc la restaurantul "Cina." Este pe strada principalä aproape de hotelul "San Carlos."
19. Este aproape. Ajungem intr-un minut? 20. AdevArat! Deja vAd restaurantul §i pe sotia mea in fata restaurantului.
21. Sotia dumitale lucreazA? 22. Da, lucreazg la o bancI; din cauza asta nu prega- te§te cina acas4.
23. La revedere, domnule Munteanu. 24. La revedere, domnule Gheorghiu.
Adaos: februarie septembrie martie octombrie iunie noiembrie
ia.. e decembrie august
70 LECTIA VIII
Dialog translation:
1. Where are you going so fast, Mister Munteanu? 2. I'm going to the restaurant, it's sixo'clock, it's supper time.
3. Why? Doesn't your wife prepare the suppers 4. She prepares only the breakfast and lunch athome.
5. May I go with you? 6. Of course. With pleasure, domnule Gheorghiu.
7. How long have you been in Monterey, Mister Munteanu? 8. I've been in Monterey seven and a half years.
9. Do you like the climate here in Monterey? 10. I like the climate very much because it is not cold in the winter and it is not hot in the sumer.
11. In California there only two seasons? 12. Yes, here in California we don't have spring and fall.
13. How is the winter in California? 14. The winter begins in the month of January, it's short and rains a little.
15. When does summer start? 16: Summer starts in the month of April or May, it's long and we have a lot of fog.
17. At what restaurant do you eat? 18. I eat at the restaurant "Cina." It's on main street near the hotel "San Carlos."
19. It's near. We (will) arrive in a minute! 20. True! I already see the restaurant and my wife in front of the restaurant.
21. Does your wife work? 22. Yes, she works in a bank, for this reason she doesn't prepare supper at home.
23. So long, Mr. Munteanu. 24. So long, Mr. Gheorghiu.
Additional: February July October March August November June September December
71 LECTIA VIII
GramAar drills: a. Lucrezi, domnule Ionescu? Da, lucrez.
Unde lucrezi? Lucrez la o bancA, in ora§.
LucreazA §i sotia dumitale? Nu, sotia mea nu lucreazA.
Unde lucreazA doamna Popescu? DoamnaPopescu lucreazA la hotelul"San Carlos."
Lucrati mult la §coala de limbistrAine a armatei? Desigur! LucrAm 'oarte mult la §coala delimbi straine a armatei.
Lucrati. mult vara? Nu, vara nu lucrAm mult, iarnalucrAm mult.
Ce fac studentii? Studentii lucreazA! LucreazI ei 7 zile pe sAptIminA? Nu, ei lucreazA numai cincizile pe sAptAminA. b. Ca faci, domnule Pop? PregAtesc micul dejun.
PregAte§ti micul dejun in fiecare zi? Eu pregAtesc micul dejun numaicind sotia mea nu este acasA.
Cine pregAte§te dejunul? Plata mea pregAte§te dejunul infiecare zi.
Cine pregAte§te cina? CiteodatA eu pregAtesc cina, citeodatI fata mea pregAterite cina.
Ce pregAtiti? PregAtim cina.
La ce orI pregAtiti dejunul? PregAtim dejunul la ora dougsprezece §1 unsfert.
72 LECTIA VIII
Ce pregAteLc fetele doamnei Pop pentrucinA? Nu §tiu ce pregAtesc fetele doamnei Pop pentrucina. PregAtesc fetele doamnei Pop micul depndimineata? Da, ele pregAtesc micul dejunin'fiecare dimineata. c. Cind plouI in Monterey? In Monterey plouI numai iarna.
Cind plouA in Rominia? In Rominia plouA primAvara, vara §i toamna.
Nu plouA iarna in Rominia? Nu, iarna nu plouA in Rominia.
PlouI in fiecare zi? Nu, nu p1ou4 in fiecare zi, insA plouIin fiecare lund. d. La ce orA ajungi la §coalI, domnule Munteanu? Ajung la §coalA la ora opt farA douIzeci de minute.
Ajungi devreme? Da, ajung devreme pentru cA mAninc micul dejun la §coal6.
La ce orA ajunge domnul maior la §coalA? El ajunge la §coal4 de obicei la ora opt fArA zece.
De ce ajunge el tirziu? El ajunge tirziu pentru ca mAninc4 micul dejun acasA, cu sotia. Cind ajungeti devreme in clasA, este profesorul in clasa? Nu, cind ajungem devreme in clasK, profesorul nu este in clasa.
Ce face/i cind ajungeti acasA? Cind ajungem acasI, noi mincAm cina.
Ce fac studentii cind ajung acasI? Cind ajung acasI, studentii minincI cina §i invatA lectiile.
Ce fac fetele cind ajung acasA? Cind ajung acosl, tetele pregAtesc cina.
73 LECTIA VIII
e. Iti place clima aici in Monterey, domnuleMunteanu? Da, imi place climafoarte mult aici in Monterey.
Iti place ora§ul Monterey? Ai Da, imi place pentru c4este un ora§ mic §ifrumos.
Ii place sotiei dumitale, ora§ul de asemenea? Da, ii place ora§ul.
De ce ii place ora§ul? Ii place ora§ul Monterey pentru cA este aproapede mare.
VA place casa in carelocuiti? Nu, nu ne place casain care locuim.
VA place ora§ul Carmel? Da, Ae place ora§ul Carmelfoarte mult.
Le place oamenilor dinMonterey cind este multA ceatA? Da, oamenilor din Monterey leplace cind este multA ceatA.
De ce le place clad estemult4 ceatA? Le place cind este multA ceap. pentru cA nu este cald.
f. Ce faci cind ploug, domnuleGheorghiu? Cind plouA, merg la restaurant§i beau bere.
Cind bei cafea? Beau cafea dimineata, lamicul dejun.
Te scoli devreme cind beicafea la cinä? Da, cind beau cafea la ciug, m4 scoldavreme.
De obicei, ce bei la cilia? La ciAA, de obicei beau lapte.
Ce cite§ti seara, domnule maior? Seara de obicei citesc unziar rominesc sau o carte romineascA. Dansezi cind mergi in ora§, domnulelocotenent? Da, cind merg in ora§ dansez cuplAcere.
Cind dansezi, fumezi? Nu, cind dansez, nu fumez.
74 LECTIA VIII
Lecturg: Domnul Munteanu este student la §coala de limbi strgine a armatei, din ora§ul Monterey. El este cAsgtorit §i locui- e§te in ora§ul Pacific Grove. Pentru cg nu are copii, sotia lui lucreazg intr-o bancg din Monterey. Banca este pe strada principalA, aproape de unhotel. Pentru cg sotia lui lucreazg, ea nu pregAte§te cina acasg ins4 preggte§te micul dejun §i dejunul. Seara, domnul §i doamna Munteanu mgnincg cina la un restaurant, in ora§. Domnuliti §i doamnei Munteanu le place foarte mult clima din California. In California sint numai doug anotimpuri: iarna §i vai. Iarna nu este rece in California, insg ploug.
Ploug trei luni: in ianuarie, februarie §i martie. Cite- odat4 ploug §i in luna aprilie. Vara este foarte cald in California; in Monterey insg nu este cald. Ora§ul Monterey este aproape de mare §i vara
este multg ceatg. Cind este ceatg, este rece. Multi oameni vin iarna in California pentru cg este,cald. Ei vin din New
York, din Ohio §i din New England, pentru cA acolo iarna
este foarte rece.
75 *MP
fntrebAri §i rIspunsuri:
1. Uncle este student domnul Munteanu? Domnul Munteanu este student la §coala de limbi strAine a armatei.
2. Este el cAsAtorit? Da, el este cAsAtorit.
3. Uncle locuie§te el? El locuie§te in ora§ul Pacific Grx.re.
4. Cu cine locuie§te el in ora§ul Pacific Grove? Ce-ntrebare! Desigur cA el locuie§te cu sotia lui.
5. Lucreaza domnul Munteanu? Nu, domnul Munteanu nu lucreazA, el este student.
6. Uncle lucreazA doamna Munteanu? Doamna Munteanu lucreazA la o banc4, in ora§ul Monterey.
7. Unde este banca in ora§ul Monterey? Banca este pe strada principalA, aproape de un hotel.
8. De ce nu pregAte§te doAane Munteanu cina acas4? Ea nu pregAte§te cina acPsA, pentru cA lucreaz6 la banc4.
9. Ce pregAte§te ea acasA? Ea pregAte§te micul dejun §i dejunul acasA.
10. Unde mAnincA domnul §i doamna Munteanu cina? Ei mInincA cina la un restaurant in ora§.
11. Sint mune restauratte bune in ora§ul Monterey.? Nu §tiu dacA sint multe restaurante bune in ora§ul Monterey.
12. Cite anotimpuri sint in California? In California sint doug anotimpuri: iarna §ivcira.
13. Cind plouA in California? In California ploua iarna.
76 LECTIA VIII
14. Cite luni plouA iarnain California? PlouA trei luni §iciteodatA patru: ianuarie, februarie, martie §i aprilie.
15. Cum este vremea inCalifornia, vara? Vara este foarte caldin California.
16. Este cald vara inMonterey? Nu, vara nu este caldin Monterey, este putin rece.
17. De ce este putin rece varain Monterey? cA ora§ul Monterey este aproapede mare §i vara este multA ceatI.
18. Cind este multA ceatA,vezi marea? Nu, cind este multAceaTA, nu vAd marea.
19. Vin multi oameni iarnain California? Da, iarna vin multioameni in California:
20. De unde vin ei? Ei vin din New York, Ohio§i din New England. I. 21. Cum este vremea in NewYork iarna? Iarna este foarte rece§i de obicei vremea este uritA in New York.
22: Cind p1oug. in Rominia? Nu§tiu cind plouA in Rominia.
23. Cite anotimpuri sint inRominia? In Rominia sint patru anotimpuri:iarna, primI- vara, vara §itoamna.
24. iti place clima aici in Monterey? 1mi place foarte mult insA sotieinu-i place péntru cA este ceat4.
77 LECTIA VIII
eu pregItesc ajung lucrez dumneata pregIte§ti ajungi lucrezi el, ea pregIte§te ajunge lucreaza plouI noi pregatim ajungem lucrAm dumneavoastrI pregItiti ajungeti lucrati ei, ele pregItesc ajung lucreazI imi place iti place ii place neplace vIplace le place LECTIA IX
Dialog:
1. Te duci la §coalI, domnuleeApitan? 2. Dir de unde! AstAzi este simbItI.
3. Nu lucrati simbIta? 4. Slava Domnului! Lucedm numai cinci zile pesAptAminA.
5. Cite ore lucrezi dumneatain fiecare zi? 6. Eu lucrez §ase ore pezi in clasI trei ore acasI.
7. eine lucreazI §apte zile pesAptIminA? 8. Sotia mea lucreazI §apte zile pesAptIminI.
9. tii dumneata care sint zilelesAptIminii? 10. Da,§tiu: luni, marti, miercuri,joi, vineri, simbAtA §i duminicA.
11. Ce faci cind ai timp liber? 12. Joc golf sau mA plimb pe maluloceanului.
13. Faci citeodatA o excursie cuautomobilul? 14. Duminica dupI masA cind nu este ceatI.
15. Ce faci de obicei seara? 16. Ascult la radio, mA uit latelevizor sau mA duc la cinematograf.
7. Te duci disear4 lacinematograf? 18. Cred cA da. VAd in ziar cA e un filmfrumos.
19. Tie duci singur sau cu sotia? 20. WI duc cu sotia, pentru cl eacumpArg. biletele.
21. Ce cumperi dumneata? 22. Eu cumpAr mincare §i haine pentrucopii.
23. Acum- mA duc la birou. Cu bine, domnule cApitan. 24. V. eu mA duc la terenul de golf. Cu bine, domnule Popescu.
79 LECTIA IX
Dialog translation:
1. Are you going toschool, Captain? 2. Certainly not! Today i., Satu°day. Don't you workSaturdays? 3 five days a week. 4. Goodness, no! We work only How inany hours do youwork every day? 5. and three 6. I work six hours aday in the classroom hours at home.
7. Who works sevendays a week? 8. My wife works sevendays a week. Do you know whatthe days of theweek are? 9. Wednesday, Thursday, 10. Yes I know: Monday, Tuesday, Friday, Saturday andSunday. free time? 11. What do you dowhen you have beach. 12. Play golf orstroll on the Do you go outdriving sometimes? 13. is no fog. 14. Sundays in theafternoon when there What do you usuallydo in theevening? 15. watch television or goto the 16. Listen to the radio, movies. Are you going tothe movies tonight? 17. that there is 18. I think so. I see in the newspaper a goodpicture. Are you going alone orwith your wife? 19. she buys the 20. I am goingwith my wife, because tickets. What do you buy? 21. for the children. 22. I buy the foodand clothing Now I'm goingto the office. Good-bye, Captain. 23. Good-bye, 24. And I'm going tothe golf course. Mister Popescu.
a
80 LECTIA IX
Grammar drills:
a. Ce faci de obicei duminica, domnuleAntonescu? Duminica, de obicei mA duc la bisericA cu sotia mea qi copiii mei.
iisA ce faci duminicA? DuminicA mA duc la San Francisco cu automobilul.
Ce faci simbIta? SimbIta de obicei lucrez, insA simbAtI merg la Los Angeles.
Ce faci de obicei lunea? Lunea de obicei merg la §coalIvins4 luni joc golf cu un camarad.
Ce faci de obicei martea? Martwea de obicei merg la cinematograf, insI marti ascult la radio.
Ce faci de obicei miercurea? Miercurea de obicei scriu scrisori, insA miercuri citesc o carte.
Ce faci de obicei joia? Joia de obicei joc cArti cu camarazii, insI joi invAt lectia.
Ce faci de obicei vinerea? Vinerea de obicei mA duc la club, insA vineri spAl automobilul.
b. Te plimbi citeodatI pe malul oceanului, domnule caporal? Da, citeodatä mA plimb be malul oceanului.
Cu cine te plimbi pe malul oceanului? MA plimb cu o fat4 frumoasA cu ochi alba§tri.
Cu cine se plimbA camaradul? Camaradul nu se plimbA pe malul oceanului.
ti place camaradului Popescu sA se plimbe in ora§? Da, camaradului Popescu ii place sä se plimbe in ora§
VA plimbati in ora§ seara? Da, citeodatA ne plimbAm in ora§ seara.
81 VA place s4 vA plimbati cu automobilul? Nu, nu ne place sA ne plimbAm cu automobilul.
Cind se plimbA rominii? Rominii se plimbA dupA ce mAnincA.
Unde se plimbA ei? Ei se plimbA pe strada principalA a ora§ului. c. Ce cumperi, domnule Vasiliu? CumpAr un automobil de sport.
Unde cumperi tigAri §i chibrituri, domnule Pop? Cumpar tigari §i chibrituri in ora§.
Cine cumpara haine pentru copii? Sotia mea cumparA haine pentru copii.
Cine cumpArit cafeaua astAzi? Domnul locotenent Gheorghiu cumpArA cafeaua astazi.
Unde cumpArati mincare? Noi cumpArAm mincare la Ft. Ord.
CumpArati multA mincare? Nu, nu cumpArAm multA mincare pentru ca nu avem copii.
Cind mergeti la cinematograf, cine cumpArA biletele? Cind mergem la cinematograf, studentii cumpArA bile- tele.
CumpAra profesorii ziare? Da, profesorii cumpArg ziare in fiecare dimineatA. d. Ce faci de obicei seara, domni§oarA Olteanu? Seara, de obicei ascult la radio sau mA uit la televi- zor.
Ce program asculti de obicei la radio? Ascult programul "Ora romineascA."
AscultA sora dumitale de asemenea programul "Ora romin- eascA?" Da, citeodatA ea ascultä programul "Ora romineascA."
82 LECTIA IX
In clas4, ascultg studentul cind vorbe§te profesorul? Desiguri In clasä studentul ascultä cind vorbe§te profesorul. Cite ore ascultati la radio in fiecare zi? In fiecare zi, noi ascultgm la radio doug ore. Cind vremea este frumoqsg, ascultati la radio sau vg plimbati? Cind vremea este frumoasA, nu ascultgm la radio, ne plimbgm.
Ce fac studentii in §coalg seara? Seara, studentii ascultg la radio sau invatg lectiile.
Cind profesorul vorbe§te, ascultg toti studentii? Da, toti studentii ascult4 cind vorbe§te profesorul.
e. Cum te hume§ti, domnule maior? Mg numesc Gheorghe Gheorghiu.
E§ti dumneata student? Da, eu sint student la §coala de limbi strgine a armatei.
Ce limbg strging inveti? Eu invgt limba roming. pii bine engleze§te? Da, eu §tiu bine engleze§te.
Cind mergi in ora§, domnule maior? Eu merg in ora§ simbgta sau duminica.
Uncle locuie§ti? Locuiesc in §coalg, pentru cg nu sint cgsgtorit.
Ai un dictionar? Da, am un dictionar romin-englez.
Cind e§ti in clasg, fumezi? Nu, cind sint in clasg nu fumez; fumez afarg iin clasg.
Cu cine vorbe§ti romine§te? Vorbesc romine§te cu camarazii §i cu profesorii.
83 LECTIA IX
Ce cite§ti in clasg? In clasA citesc lectia, ziare saureviste.
Cui scrii scrisori? Scriu scrisori fratilormei din Ohio.
De cite ori pe zi vii la§coalA? Vin la §coalA de douäori in fiecare zi. Cind te duci la San Francisco? Imi pare rAu, insI nu mA ducla San Francisco.
La ce orA incepilectiile? Incep lectiile la ora optfix, cinci zile pesAptAminA.
Ce bei cind mergi larestaurant sau la clubulofiterilor? Cind merg la restaurant saula clubul ofiterilor,beau berg. Joci cArti la club? Nu, nu joc cArti la club,joc cArti acasá cvcamarazii mei.
Dansezi bine? Nu, nu dansez bine,camaradul meu danseaz4bine.
Cind speli automobilul? SpAl automobilul simbAtadimineata, sau dupä ce fac o excursie.
La ce or g.te culci vinerea? Vinerea m4 culc foartetirziu pentru c simbIta nu merg la §coalA.
DacA te culci tirziu, tescoli devreme? Nu, nu mA scol devreme dacImg. culc tirziu. Unde mIninci, in §coalA saula restaurant? De obicei mAninc in §coall,numai citeodatI mAninc la restaurant.
La ce te uiti acum,domnule maior? Acum mA uit la ceas, este ora unsprezecefIrA douI- zeci de minute. pii cine pregAte§te mincareala restaurant? Nu, nu §tiu cine pregAte§temincarea la restaurant. *NI*
LECTIA IX
iti place mincarea la restaurant? Da, imi place mincarea la restaurant.
Ce faci cSnd plouI? Cind plou, mg. duc la un cinemaiogiif.
De obicei, la ce orI ajungi la §coala? De obicei ajung la §coal a. la ora §apte §i jumItate.
Lucrezi mult la §coala de limbi strgine a armatei, domnule maior? Cind dialogul este lung, lucrez mult.
Unde te plimbi duminica? Duminica mA plimb pe malul oceanului.
Ce faci seara? Sep ascult la radio.
Uncle cumperi tigari? Cumpar tigIri aici in §coalà. LECTIA IX
Lectura: Cinci zile pe sApaminä, domnul Munteanu se duce la
§coalI. Pentru ;I el invatA foarte mult,el se culca tirziu
§i se scoalA devreme. SimbIta §i duminica insA, el se scoalg. tirziu pentru cA nu merge la §coal4.
SimbAta dimineata, el span. automobilul §i merge la restaurant, unde mInincI micul dejun. El bea lapte sau cafea neagrA, cite§te ziarul, fumeazI o tigarA §i dacI vede un camarad vorbe§te cv el, desigur cA vorbe§teromine§te. Dumini.c4 dimineata merge la biseric4, mAnincI dejunul
la restaurant §i dacI nu este ceatA, se plimbI pemalul
oceanului cu automobilul sau joacA golf. DacA este ceatA,
se duce lacinematograf, sau merge acasI unde ascultA la
radio, sau se uitA la televizor. Ii place foarte mult pro-
gramul "Ora,romineascA." Seara, invatA lectia, scrie scrisori sau vorbe§te la
telefon cu mama lui care este in Ohio. Pentru cA luni merge
la §coalI, el se culcA devreme duminica §i se scoalIdevreme.
Toti studentii buni se culcI devreme duminica. Luni dimineata, in clasK, el §tie dialogul foarte bine.
Profeorilor le place cind studentii §tiu dialogul.
86 LECTIA IX
IntrebAri §i raspunsuri:
1. Cite zile pe sAptAminä seduce domnul Munteanu la §coa14? Domnul Munteanu se ducela §coalA cinci zile pe sAptAminA.
2. De ce se culcA el devremecind merge la §coalI? El se culca devreme pentrucA ziva invat4 foarte mult.
3. Cind se scoalA el tirziu? El se scoalA tirziu simbAta§i duminica.
4. De.ce se scoalI el tirziusimbIta i duminica? El se scoalA tirziu simbAta duminica, pentru cA. nu merge la §coalA.
5. Ce'face domnul Munteanu simbIta dimineata? SimbAta dimineata, domnul Munteanuspan auto- mobilul.
6. Unde mIninc4 el micul dejun? El mrtnincA micul dejun la unrestaurant in ora§.
7. Ce bea el cind mAnincAmicul dejun? Cind mInincA micul dejun, el bealapte sau cafea.
8. Ce cite§te el cind mAnincImicul dejun? Cind mAnincA micul dejun, elcite§te un ziar.
9. Fumeazä el? Da, el fumeaza.
10. DacK vede un camarad in restaurant,vorbe§te cu el? Desigur! DacA vede un camarad in restaurant, vorbe§te cu el.
11. Ce face domnul Munteanuduminica dimineata? Duminica dimineata, domnulMunteanu merge la biseria.
12. Unde mAnincA el dejunul? El mInina dejunul la un restaurant,in Or8§.
13. Unde se plimbä el dacK nu este ceatI? El se plimbA pe malul oceanului,cind nu este ceatA.
87 LECTIA IX
14. JoacI el golf cind estemult6 ceatI? Nu, cind este multAceatI, el nu joacN golf.
15. Ce face domnul Munteanu vara,cind este ceatä in Monterey? 1 Vara, cind este ceatä,el se duce la uncinema sau se duceacas4.
16. Ce face el acasA? AscultA la radio sau seuitA la televizor.
17. Ce program ii placedomnului Munteanu? Domnului Munteanu ii placeprogramul "Ora romineascA."
18. Unde locuie§te mamadomnului Munteanu? Mama domnului Munteanulocuie§te in Ohio.
19. Varbe§te domnul Munteanu cu mamalui citeodatä? Da, el vorbe§teciteodatA cu mama lui latele- fon.
20. De ce se culcA domnulMunteanu devreme duminica
seara? 4 El se culcA devremeduminica seara pentru cAluni dimineata el merge la §coa14.
21. La ce orA se culcA totistudentii buni? Nu §tiu la ce or4 seculcA, ins4, ei se culcI 'devreme.
22. piu studentii buni dialogulluni dimineata? Da, studentii buni §tiudialogul luni dimineata.
23. piu ei dialogul §i martidimineata? Da, ei §tiu dialogulin fiecare dimineatA.
24. Le place profesoriior cindstudentii §tiu dialogul bine? Da, profesorilor leplace foarte mult cind studentii §tiu dialogulbine.
88 LECTIA IX
eu ascult cred cumpar dumneata asculti crezi cumperi el, ea asculta crede cumpara noi ascultAm credep cumparam dumneavoastra ascultati credeti cumparati ei, ele ascultA cred cumpara eu ma plimb dumneata te plimbi el, ea se plimbA noi ne plimbAm dumneavoastra va plimbati ei, ele se plimbA
89 LECTIA X
Dialog:
1. Unde mergi, domnule caporal? 2. Mergem la po§tä §i dupA asta la ocean. 7 3. De ce spui mergem, nu e§ti singur? 4. Nu, eu sint cu bAiatul meu.
5. De ce nu mergeti cu automobilul? 6. Nu avem automobil, pentru ca automobiluk_costA prea mult.
7. Ai numai un baiat, domnu1e caporal? 8. Nu, am trei bAieti: doi sint acasA cu sotia mea.
9. VA place vremea aici in Monterey? 10. Ne place foarte mu1t, pentru ca este mult soare. Cind ai venit aici? 12. Am venit luna trecutä.
A 13. Acum §tiu de ce iti place vremea aici. 14. Nu inteleg.
15. Dumneata nu OH c avem multA ceata aici. 16. Adevarat? Este des ceata aici pe peninsula?
17. Foarte des. Aproximativ trei sute de zile pe an. 184 Atunci nu-mi pare bine cA am venit aici.
19. Merg bAietii dumitale la §coala, domnule caporal? 20. Da, ei merg §i le place §coala foarte mult.
21. De ce le place §coala? 22. Pentru ca ei nu 1ucreaza prea mult
23. Aici e po§ta. Cu bine, domnule taporal. 24. Da, ai dreptate. Cu bine, domnule profesor.
Adaos: leu, lei ban, bani LECTIA X
Dialog translation:
1. Where are you going, Corporal? 2. We are going to the post office andafter that to the ocean.
3. Why do you say we are going, aren't you alone? 4. No,I am with my boy.
5. Why don't you go by car? 6. We don't have a car, because a car costs to much.
7. Do you have only one boy, Corporal? 8. No I have three boys; two are at home with mywife.
9. Do you like the weather here in Monterey? 10. We like it very much, because there's a lotof sun- shine,
11. When did you come here? 12. I came last month.
13. Now I know why you like the weather here. 14. I don't get you.
15. You don't know that we have a lot of fog here. 16. Is that true? Is there often fog here on the penin- sula?
17. Very often. Approximately three hundred days a year. 18. Then I'm not glad that I came here.
19. Do your boys go to school, Corporal? 20. Yes, they do and they like it very much.
21. Why do they like the school? 22. Because they don't work too much.
23. Here is the post office. So long, Corporal. 24. Yes, you are right. So long, Professor.
Additional: leu (monetary, unit in Romania). money LECTIA X
Grammar drills: a. Intelegi engleze§te, domnule Brown? Desigur! Inteleg engleze§te foarte bine.
Intelegi romine§te? Inteleg foarte putin romine§te.
1ntelege camaradul Jones romine§te? Camaradul Jones intelege bineromine§te insA nu vor- be§te romine§te. Intelege fata doamnei Pop romine§te? Ea intelege §i vorbe§te romine§tepentru ca este din Rominia. Intelegeti cind profesorul vorbe§te repede? Nu, nu intelegem cind profesorulvorbe§te repede. 1ntelegeti cind profesoara vorbe§te incet? Da, cind profesoara vorbe§te incet,noi intelegem.
1nte1egeti tot? Nu, nu intelegem tot. Inteleg studentii tot cind citesc ziare romine§ti? Nu, studentii nu inteleg tot, cind citescziare romine§ti. Inteleg fetele cind asculta la postul de radio Bucure§ti? Da, ele inteleg cind asculta la postul deradio Bucuresti.
b. Cit costa un automobil Ford? Nu §tiu cit costa un automobil Ford. Cit costA un bilet de cinematograf aici in Monterey? Nu §tiu cit costa un bilet de cinema, pentru cA nu merg la cinema.
Cit costa o bere la restaurant? La restaurant o bere costa douazeci §i cinci de lei.
Cit costa o cafea? In ora§, o cafea costa zece lei, in §coala, costa cinci lei.
92 LECTIA X
Costa mult toateautomobilele? Toate automobilele bunecosta mult. c. De unde e§ti, domnulecolonel? Sint din ora§ul Canton,statul Ohio.
Cind ai venit in Monterey? Am venit in Monterey in anul omie noug. sute §aizeci §i unu.
Ai venit vara? Nu, n-am venit vara, amvenit toamna.
In ce lung ai venit? Am venit in luna octombrie.
Ai venit cu automobilul? Da,.am venit cu automobilul.
A venit sotia dumitale cudumneata? Nu, sotia mea n-a venit cumine, a venit singura.
Cind a venit? Ea a venit in luna noiembrie cucopiii mei.
Cind ati venit in Monterey,domnilor? Noi am venit in Monterey, lunatrecutA.
Ati venit iarna sauprimavara? Am venit primavara, in lunaaprilie.
Ati venit in Monterey cuautomobilul? Da, am venit in Monterey cuautomobilul.
De unde au venit studentii? Studentii au venit din statul New York.
De ce au venit studentiiin Monterey? Ei au venit in Monterey, pentru ca.sint studenti la §coala de limbi strgine aarmatei. LECTIA X
LecturA:
0 sAptAminA la §coala de limbi strAinea armatei
Luni dimineata mA scolla ora §ase §i jumAtate. Dup4 ce mAninc micul dejun,merg cu automobilul la §coalä, unde ajung
aproximativ la ora opt fled douAzecide minute. Vorbesc putin cu camarazii, fumezo tigara §i la ora opt fix incepem
lectiile. Dimineata sintem in clasA treiore. La ora unsprezece §i jumAtate merg in ora§ §i mAninc dejunulla un restaurant mic, aproape de hotelul "SanCarlos."
DupI mask avem treiore in clasä. Vorbim, citim §i scriem romine§te. LucrAm foarte mult §i in clash §iacasA.
Seara, citeodatI mAninc cina acasA,citeodatA mA duc laun
restaurant, in Carmel,cu o fatA sau un camarad. La un restaurant bun mincarea costa mult insäeste bunA. Foarte rar dansez la restaurant, de obicei dansez laclubul ofiteri- lor.
SimbAta dimineata, spa]. automobilul§i mA duc la terenul de golf, unde joc golfcu un profesor de la o §coalä din ora§. 1mi place foartemult cind joc bine. Dupa masa, fac o excursie cu.automobilul, in munti. Muntii din California sint inalti §i frumo§i. Merg foarte repede pentru cA muntii sint departe de Monterey.
Duminica mA duc la bisericAla ora zece dimineata, mA plimb pe malul oceanuluidacA vremea este frumoasä,sau ma
94 LECTIA X
Vara pe penin- f duc la cinematograf,dacA este multAceatA. Cind plouI, sulA este multAceatä, §i eu vAdmulte filme.
ascult la radio saumg. uit latelevizor. Duminica seara,
invIt dialogul §i mAculc devreme.
4
95 LECTIA X
Intrebgri §i rgspunsuri:
1. La ce org te scoli lunidimineata? Luni dimineata mg scol la ora §ase§i jumAtate. If
2. La ce org mAninci miculdejun? Mgninc micul dejun la ora §aptefix.
3. Ce faci dupg ce mäninci miculdejun? Dupg ce mAninc micul dejun, mgduc la §coalg.
4. La ce org ajungi la §coalg? Ajung la §coalg aproximativ la oraopt fgrg doug- zeci, dimineata.
5. La ce org incepi lectiile? Cinci zile pe sAptgminä inceplectiile la ora opt fix/ dimineata.
6. Cite ore invgtati in clasAdimineata? Dimineata invgtgm in clasg trei ore.
7. Unde mAninci dejunul? MAninc dejunul la un restaurantmic, in ora§.
8. Este restaurantul aproape de bancg? Nu, restaurantul este aproape dehotelul "San Carlos."
9. Cite ore lucrezi dupg mash in clasg? Trei ore. Trei ore in clasg §i trei ore acasg.
10. Uncle mAninci cina? CiteodatA mgninc cina acasg, citeodatA la un restaurant, in Carmel.
11. Cind mgninci in Carmel, mgninci singur? Nu, nu mAninc singur, mgninc cu o fatg sau cu un camarad.
12. Costa mult mincarea la un restaurant bun? Desigur! La un restaurant bun, mincarea costg foarte mult.
13. Unde dansezi de obicei? De obicei, dansez la clubul ofiterilor;foarte rar dansez la restaurant.
96 LECTIA X
14. Cind speli automobilul? SpAl automobilulsimbItla dimineata.
15. Unde te duci dupA cespeli automobilul? DupA ce spAl automobilulmA duC la terenul de golf.
16. Cu cine joci golf? Joc golf cu unprofesor de la o §coalAdin ora§.
17. Faci excursii cuautomobilul in munti? Da, simbIta dupä masafac excursii cuautomobilul in munti.
18. Cum sint muntii dinCalifornia? Muntii din Californiasint inalti §i frumo§i.
19. Sint departe muntii deMonterey? Da, muntii sint departede Monterey.
20. La ce orA te duciduminica la bisericA? Duminica mA duc la bisericg la ora zecedimineata.
21. Unde te plimbi cind vremeaeste frumoasI?. Cind vremea estefrumoasI, mg. plimb pe malul oceanului.
22. Unde te plimbi cind vremeaeste uritA §i cind ploug? Cind vremea este uritA saucind plouI, nu mA plimb, merg la cinema.
23. Este multA ceatI aici pepeninsulA? Da, vara este multA ceatI pepeninsula.
24. Cind inveti dialogul? Bu invIt dialogulduminica seara.
25. iti'place §coala de limbi strAine aarmatei? Desigur! 1mi place foarte mult §coala delimbi strAine a armatei.
97 OM,
LECTIA X
eu inteleg spun dumnea ta intelegi spui el, ea int elege spune noi int elegem spunern dumneavoastra. int elegeti spuneti ei, ele int eleg spun VOCABULAR
Romin - Englez
A acasa, atrhome (2) acesta (sta) this (8) aceasta (asta) acolo there (3) acum now (1) adevärat true, real (4) aici here (3) ajunge (a) arrive (to) (8) ajung, ajuns alb, alba, albi, albe white (6) albastru, albastra, alba§tri, blue (6) albastre an, ani, anul,anii year (8) anotimp, anotimpuri season (8) anotimpul; anotimpurile aprilie April (8) aproape near (2) aproximativ approximately (10) armatA, armate army (3) armata, armatele asculta (a) listen (to) (9) ascult, ascultat astzi today (5) a§a so (8) atunci then (6) august August (8) automobil, automobile car (6) automobilul, automobilele avea (a) have (to) (2) am, avut
ba da oh yes (3) bancI, banci, banca, bIncile bank (8) ban, bani money (the hundredth part of a "leu") (10) baiat, baieti, baiatul, bàietii boy (2) bea (a) drink (to) (7) beau, bIut bere, beri, berea, berile beer (7) bilet, bilete, biletul, biletele ticket (9) bine well (2) birou, birouri, biroul, birourile office (9)
99 bisericA, biserici, biserica, church (3) bisericile bun, bunA good (4) Bun4 dimineata Good morning... (2) Bun4 seara... Good evening... (3) Bung. ziva... Good day...(1)
cafea, cafele, cafeaua, cafelele coffee (7) caiet, caiete, caietul, caietele notebook (2) cald hot (8) camarad, camarazi, camaradul, comrade (1) camarazii caporal, 1.1aporali, caporalul, corporal (1) caporalii, carte, cArti, cartea, cArtile book (2) carte, cArti, cartea, cArtile (de card (7) joc) cas4, case, casa, casele house (3) cauzA, cauze, cauza, cauzele reason (8) cA that (5) cApitan, cApitani, cApitanul, captain (1) cApitanii cAsatori (a se) married (to get) (3) cAsItoresc, cAsItorit ce what (1) ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile watch (3) ceatI, ceti, ceata, cetile fog (8) Ce mai faci How are you...(2) Ce-ntrebare! What a question! (4) cheie, chei, cheia, cheile key (3) chibrit, chibrituri, chibritul, match (3) chibrituri1e cinA, cine, cina, cinele supper (8) cinci five (4) cincisprezece fifteen (5) cincizeci fifty (6) cine who (2) cinematograf, cinematografe, movie (6) cinematograful, cinematografele citi (a) read (to) (5) citesc, citit cind when (9) cit costa? what is the price? (how much is it?) (10)
100 sometimes (6) citeodatA how many (4) citi, cite clasa, clasele classroom (1) clasA, clase, climate (8) climA, clime,clima, climele clubul, cluburile club (7) club, cluburi, colonel (1) ,colonel, colonei,colonelul, coloneii copilul, piii child (2) copil, copii, cost (to) (10) costa (a) costa (pers.3-a sivg,/ costat tlink (to) (9) crede (a) cred, crezut pencil (2) creion, creioane,creionul, creioanele with (3) cu Goodribye (9) cu bine go to be6(7) culca (a se) culcat ma culc, m-am buy (to) (9) cumplr4 (a) cumpAr, cumpArat with pleasure (1) cu plAcere how (1) cum acquaintance (3) cuno§tintA, cuno§tinte,cuno§tinta, cuno§tintele
yes (1) da to give da (a) dau, dat if, in case (9) dacA dance (to) (7) dansa (a) dansez, dansat Certainly not... (9) dar de unde also (4) de asemenea why? (8) de ce? December (8) decembrie haw long (8) de cind already (8) deja dejun, dejunuri,dejunul, lunch (3) dejunurile de obicei usually (5) departe far (2) depinde it depends (7) depend (to) (7) depinde (a) depind, depins
101 11, des often (10) desigur certainly (5) devreme early (7) dialog, dialoguri, dialogul, dralogue (1) dialogurile dictionar, dictionare, dictionarul, dictionary (5) dictionarele dimineatä, dimineti, dimineata, morning (2) diminetile din from (3) din cauza asta for this reason...Or disearg tonight (6) doamna, doamne, doamna, doamnele lady (mistress) (2) doi, doug two (4) doisprezece, dou4sprezece twelve (5) domn, domni, domnul, domnii mister (1) domni§oarA, domni§oare, domni§oara, miss (4) domni§oarêle douA sute two hundred (6) douAzeci twenty (5) doufteci §i unu (una) twenty one (6) douIzeci §i doi (dou4) twenty two (6) douIzeci §i trei twenty three (6) doudzeci §i patru twenty four (6) douAzeci §i cinci twenty five (6) dreapta (la) on the right (3) duce (a se) go (to) (6) mA duc, m-am dus duminicA Sunday (9) dumitale you (4) dumneata you (1) dupA ce after (7) dupA ce mAnincI after eating (9) dupI masa afternoon (9)
engleze§te english (4) erou, eroi, eroul, eroii hero (1) excursie, excursii, excursia, excursion, trip (9) excursiile
face (a) do (to) (2) fac, fAcut
102 fatA, fete, fata, fetele girl (3) fArA without (7) februarie February (8) fi (a) be'(to) (1) sint, fost fiecare every (7) film, filme, filmul, filmele film (6) fix exact (7) fix sharp (7) floare, flori, floarea, florile flower (4) foarte very (3) foarte bine very well (2) foarte des very often (10) frate, frati, fratele, fratii brother (3) frumos, frumoas4 beautiful (3) fuma (a) smoke (to) (3) fumez, fumat
galben, galbenA, galbeni, galbene yellow (6) geam, geamuri, geamul, geamurile window (3) golf golf (9)
hainA, haine p1. clothes (9) haina, haine e hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile hotel (8)
ianuarie January (8) iarnA, ierni, iarna, iernile winter (8) iulie July (8) iunie June (8)
1mi dai voie... May I...(3) Imi pare bine... I am glad...(3) 1mi pare rAuoee I'm sorry...(5) in in (1) inalt, inaltg, inalti, inalte high, tall (6) incepe (a) begin (to) (7) incep, inceput
103 incet slowly (7) in fata in front (8) insä bu,t (3) intrebare, intrebAri, intrebarea, question (1) intrebArile intr-o in a (8) intr-un in a (8) intr-un minut in a minute (8) intelege (a) understand (to) (10) inteleg, inteles invA0 (a) learn (to) (1) invdt, invätat
joi Thursday (9) juca (a) play (to) (7) joc, jucat jumAtate half (7) 0
la to (2) la ce at what (8) lapte, laptele milk (7) La revedere See you again, or good-bye (1) lecturA, lecturi, lectura, reading (1) lecturile lectie, lectii, lectia, lectiile lesson (1) leu, lei, leul, leii leu (Romanian coin (10) and monetary unit) liber free (9) limb4, limbi, limba, limbile language (2) 1ingA beside (5) locotenent, locotenenti, lieutenant (1) locotenentul, locotenentii locui (a) live (to) (2) locuiesc, locuit lucra (a) work (to) (8) lucrez, lucrat lui his (8) luna trecutA last month (10) lunä, luni, luna, lunile month (5) lung long (5) luni Monday (9)
104 mai May (8) maior, maiori, maiorul, maiorii major (1) mal, maluri, malul, malurile shore, border (9) mama, mame, mama, mamele mother (2) mare, mAri, marea, märile sea (4) martie March (8) marti Tuesday (9) masAl mese, masa, masele table (2) mea my (4) mele my (5) merge (a) go (to) (2) merg, mers metod4, metode, metoda, metodele method (5) meu my (4) mic, micA small (5) micul dejun the breakfast (8) miercuri Wednesday (9) minut, minute, minutul, minutele minute (8) minca (a) eat (to) (7) mAninc, mincat mincare, mincAri, mincarea, food, eating (9) mincArile mult a lot (5) mult soare a lot of sunshine (10) multA ceatI a lot of fog (10) multi, multe many (2) multumi (a) thank (to) (1) multumesc, multumit munte, munti, muntele, muntii mountain (6)
negru, neagrA, negri, negre black (6) noiembrie November (8) nou, noug new (5) nou4 nine (4) nougsprezece nineteen (5) nouAzeci ninety (6) nu no (1) Nu inteleg I don't get you...(10) numai only (6) numi (a se) named, called (to be) numesc, numit (1) 0 ocean, oceane, oceanul,oceanele ocean (9) ochi, ochi, ochiul, ochii eye (6) octombric October (8) ofiter, ofiteri, ofiterul, officer (1) ofiterii om, oameni, omul, oamenii man (4) opt eight (4) optsprezece eighteen (5) optzeci eighty (6) ora§, ora§e, ora§ul, ora§ele tawn (2) orA, ore, ora, orele hour (7) o sutA one hundred(6)
paisprezece fourteen (5) patru four (4) patruzeci forty (6) pe on (4) pe malul oceanului on the beach (9) peninsulA, peninsule, peninsula, peninsula (10) peninsulele pe strada principalA on main street (8) perete, pereti, peretele, peretii wall (2) plAcea (a-i) like (to) (8) imi place, mi-a plIcut plimba (a se) stroll (to) (9) mA plimb, m-am plimbat ploua (a) rain (to) (8) plouI (pers. 3-a singular) plouat plutonier, plutonieri, plutonierul, master sergeant (1) plutonierii poftim please (3) post de radio radio station (10) po§tA, po§te, po§ta post office (10) prea mult too much...(10) pregAti (a) prepare (to) (8) pregAtesc, pregAtit pre§edinte, pre§edintit president (3) pre§edintele, pre§edintii prezenta (a) present (to) (3) prezint, prezentat primArie, primArii, primAria, city hall (3) primArlile primAvarA, primIveri, primIvara, spring (8) primAverile
106 profesor, profesori, profesorul, professor (1) profesorii profesoarA, profesoare, profesoara, (lady) professor (4) profesoarele program, programe,programul, programme (9) programele putin little (4)
rIspuns, rAspunsuri, rAspunsul, answer (1) rAspunsurile rece cold (8) repede fast (7) restaurant, restaurante, restaurant (6) restaurantul, restaurantele revistA, reviste, revista, magazine(5) revistele' romin, romini, rominul,rominii romanian(9) rominesc, romineascA romanian(9) romine§te romanian(1) ro§u, ro§ie,ro§ii, ro§ii red (6)
sau or (4) sAptAminA, sAptAmini, sAptAmina, week (9) sAptAminile scaun, scaune,scaunul, scaunele chair (3) scrie (a), scriu, scris write (to) (5) scrisoare, scrisori, scrisoarea, letter (3) scrisorile scula (a se) get up (to) (7) mA scol, m-am sculat scurt, scurti, scurt4, scurte short (5) searA, seri, seara, serile evening (3) septembrie September (8) sergent, sergenti, sergentul, sergeant (1) sergentii sfert, sferturi, sfertul, quarter (7) sferturile singur, singurA, singuri, singure alone (6) simbAtA Saturday (9) SlavA Domnului Goodness, no (9) soare, sori, soarele sun (10) sorA, surori, sora, surorile sister (3)
107 sotie, sotii, sotia, sotiile wife (4) spA1a (a) wash (to) (7) spAl, spAlat sport, sporturi, sportul, sport (6) sporturile spune (a) say (to) (10) spun, spus stat, state, statul statele state (10) stinga (din) on the left (3) strAin , strAini, strAinI, strAine foreign (3) student, studenti, studentul, student (1) studentii
§aisprezece sixteen (5) §aizeci sixty (6) §aptesprezebe seventeen (5) §aptezeci seventy (6) §ase six (4) §apte seven (4) §coalA, §coli, §coala, §colile school (2) and (1) §1 pe sotia mea and my wife (8) §ti (a) know (to) (2) §tiu, §tiut
tablg, table, tabla, tablele blackboard (2) tablou, tablouri, tabloul, picture (4) tablourile tatA, tati, tatAl, tatii father (2) telefon, telefoane, telefonul, telephone (4) telefoanele televizor, televizoare, televizorul, television (9) televizoarele teren de golf, terenul de golf golf course (9) tirziu late (7) toamnA, toamne, toamna, toamnele fall (8) tot all (10) trei three (4) treisprezece thirteen (5) trei sute three hundred (6) treizeci thirty (6) tigarA, tigäri, tigara, cigarette (3) tigArile
uita (a se) look (to) (7) mA uit, m-am uitat unde where (1) unsprezece eleven (5) unu, una one (2) urit, urita ugly (5) 110, u§i, ua, u§ile door (3) V
varA, veri, vara, verile summer (8) vas, vase, xasul, vasele dish (7) vedea (a) see (to) (4) vAd, vAzut lb veni (a) come (to) (6) vin, venit verde, verzi green (6) vineri Friday (9) vorbi (a) speak (to) (4) vorbesc, vorbit vreme, vremi, vremea,vremile weather (5)
zece ten (4) zi, zile, ziva, zilele day (1) ziar, ziare, ziarul, ziarele newspaper (5) VOCABULAR
Englez Romin
A acquaintance cuno§tintA, cuno§tinte, (3) cuno§tinta, cuno§tintele after dupA ce (7) after eating dupA ce mAnincA (9) afternoon dupA masa (9) all tot (10) alone singur, singurA, singuri, (6) singure a lot mult (5) a lot of fog multA ceatA (10) a lot of sunshine... mult soare (10) already deja (8) also de asemenea (4) and §i (1) and my wife §i pe sotia mea...(8) answer raspuns, rAspunsuri, rAspunsul, rAspunsurile (1) approximately aproximativ (10) April aprilie (8) army armatA, armate, armata, armatele (3) arrive (to) ajunge (a); ajung, ajuns (8) at home acasä (2) at what... la ce (8) August august (8)
bank bancA, bAnci, banca, bAncile (8) be (to) fi (a); sint, fost (1) beautiful frumos, frumoas4 (3) beer bere, beri, berea, berile (7) begin (to) incepe (a); incep, inceput (7) beside ling4 (5) black negru, neagrA, negri, negre (6) blackboard tablA, table, tabla, tablele (2) blue albastru, albastrA, alba§tri, albastre (6) book carte, cArti, cartea, cArtile (2) breakfast (the) micul dejun (8) brother frate, frati, fratele, fratii (3) boy bAiat, bAieti, bAiatul, bAietii (2)
110 ins4 (3) but cumpArat (9) buy (to) cumpAra (a); cumpdr,
numi (a se); numesc,numit (1) called (to be) apitanul, captain cApitan, cApitani, cApitanii (1) auto- car automobil, automobile, mobilul, automobilele (6) (de joc), cartea, card carte, cArti cArtile (7) certainly desigur (5) Certainly not ... Dar de unde ...(9) scaunul, chair scaun, scaune, scaunele (3) copil, copii,copilul, copiii(2) child biserica, church bisericA, biserici, bisericile (3) tigara, cigarette tigar4, tigAri, tigArile (3) cinematograf, cinematografe, cinema cinematograful, cinematogra- fele (9) primAria, city hall primArie, primArii, primArille (3) clasA, clase, clasa,clasele (1) classroom climele (8) climate climA, clime, clima, haind, haine pl.,haina, clothes hainele (9) clubul, club club, cluburi, cluburile (7) cafeaua, cafele- coffee cafea, cafele, le (7) rece (8) cold colonelul, colonel colonel, colonel, coloneii (1) veni (a); vin, venit(6) come(to) camaradul, comrade camarad, camarazi, camarazii (1) caporalul, corporal caporal, caporali, caporalii (1) (pers. 3-a cost (to) costa (a); costa sing.); costat (10)
111 dansat (7) dance (to) dansa (a); dansez, (1) day zi, zile, ziva, zilele decembrie (a) December depins (7) depend (to) depinde (a), depind, dialogul, dialogue dialog, dialoguri, dialogurile (1) dictionary dictionar, dictibnare, dictionarul, dictionarele(5) dish vas, vase,vasul, vasele (7) (2) do (to) face (a); fac, facut door u§a, 120., u§a, usiie(3) drink (to) bea (a); beau, baut(7)
early devreme .(7) mincat (7) eat (to) minca (a); maninc, eight opt (4) eighteen optsprezece (5) eighty optzeci (6) eleven unsprezece (5) english engleze§te (4) evening seara, seri, seara,serile (3) every fiecare (7) exact fix (7) excursion, trip excursie, excursii, excursia, excursiile (9) (6) eye ochi, ochi, ochiul, ochii
fall toamnä, toamne, toamna, toamnele (8) far departe (2) fast repede (7) father tata, tati, tatal, tatii(2) February februarie (8) fifteen cincisprezece (5) fifty cincizeci (6) film film, filme, filmul, filmele (6) five cinci (4) flower floare, flori, floarea, florile (4) fog ceata, ceti, ceata, cetile(8) food, eating mincare, mincari, mincarea, mincarile (9)
112 foreign strain, strAini, strAinA, strAine (3) for this reason... din cauza asta...(8) forty patruzeci (6) four patru (4) fourteen paisprezece (5) free liber (9) Friday vineri (9) from din (3)
get up (to) scula (a se); mA scol,m-am sculat (7) girl fata, fete, fata, fetele (3) give (to) da (a); dau, dat (3) go (to) duce (a se); mA duc,m-am dus (6) go (to) merge (a); merg, mers (2) golf golf (9) golf course teren de golf, terenul de golf (9) good bun, bunI (4) Good-bye La revedere... (1) Good-bye cu bine (9) Good day... Bunä ziva (1) Good evening... BunI seara...(3) Good morning... BunA dimineata (2) Goodness, no SlavA Domnului (9) go to bed culca (a se); mA culc,m-am culcat (7) green verde, verzi (6)
half jumatate (7) have (to) avea (a), am, avut (2) here aici (3) hero erou, eroi, eroul, eroii (1) high inalt, inalta, inalti, inalte (6) his lui (8) hot cald (8) hotel hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile (8) hour ora, ore,ora, orele (7)
,113 house casä, case, casa, casele(3) how cum (1) How are you ... Ce mai faci (2) how long de cind (8) how many citi, cite (4)
I am glad ... imi pare bine...(3) I don't get you ... Nu inteleg...(10) I'm sorry... 1mi pare rAu...(5) if, in case dacA (9) In in (1) in a intr-un (8) in a intr-o (8) in a minute intr-un minut (8) in front... in fata (8) it depends depinde (7)
January ianuarie (8) July iulie (8) Jule iunie (8)
*NMI key cheie, chei, cheia, cheile (3) know (to) §ti (a); §tiu, §tiut (2)
lady (mistress) doamnA, doamne, doamna, doamnele (2) language limbA, limbi, limba, limbile (2) last month luna trecutd (10) late tirziu (7) learn (to) invAta (a); invat, invatat (1) left (on the) stinga (din) (3) lesson lectie, lectii, lectia, lectiile (1) letter scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile (3) leu (Romanian coin and leu, lei, leul, leii (10) monetary unit) like (to) placea (a-i); imi place, mi-a plAcut (8)
114 AIM
(1) lieutenent locotenent, locotenenti, locotenentul, locotenentii ascultat (9) f listen (to) asculta (a); ascult, putin (4) little locuit (2) live (to) locui (a); locuiesc, lung (5) long uit, m-am look (to) uita (a se); ma uitat (7) dejunul, lunch dejun, dejunuri, dejunurile (8)
M revista, magazine revista, reviste, revistele (5) major maior, maiori, maiorul, maiorii (1) omul, oamenii (4) man om, oameni, many multi, multe (2) March martie (8) married (to get) cAsItori (a se); cIsatoresc, cAsItorit (3) master sergeant plutonier, plutonieri, plu- tonierul, plutonierii(1) chibritul, match chibrit, chibrituri, chibriturile (3) May mai (8) (3) May I... 1mi dai voie method metoda, metode, metoda, metodele (5) milk lapte, laptele (7) minute minut, minute, minutul, minutele (8) domni- miss domni§oarA, domni§oare, §oara,domni§oarele (4) domnii (1) mister domn, domni, donaul, Monday luni (9) money (the hundredth ban, bani (10) part of a "leu") month lung, luni, lun, lunile(5) morning dimineatI, dimineti, dirineata, diminetile (2) mother mama, mame, mama, mamele(2) mountain munte, munti, muntele, muntii (6)
115 movie cinematograf, cinematografe, cinematograful, cinematogra- fele (6) my mea (4); mele (5); meu (4)
named (to be) numi (a se); numesc, numit (1) near aproape (2) new nou, noua (5) newspaper ziar, ziare, ziarul, ziarele (5) nine noua (4) nineteen nouasprezece (5) ninety nouazeci (6) no nu (1) notebook caiet, caiete, caietul, caietele (2) November noiembrie (8) now acum (1) 0 A
ocean ocean, oceane, oceanul, oceanele (9) October octombrie (8) office birou, birouri, biroul, birourile (9) officer ofiter, ofiteri, ofiterul, ofiterii (1) often des (10) oh yes ba da (3) on pe (4) one unu, una (2) one hundred o sutI (6) only numai (6) on main street pe strada principala (8) on the beach pe malul oceanului (9) or sau (4)
pencil creion, creioane, creionul creioanele (2) peninsula peninsula, peninsule, peninsula, peninsulele (10) picture tablou, tablouri, tabloul, tablourile (4)
116 play (to) juca (a); joc, jucat(7) please poftim (3) post office po§tA, po§te, po§ta(10) prepare (to) pregAti (a);. pregAtesc, pregAtit (8) present (to) prezenta (a); prezint, pre- zentat (3) president pre§edinte, pre§edinti, pre- §edintele, pre§edintii (3) professor profesor, profesori, profesorul, profesorii (1) professor (lady) profesoarA, profesoare, pro- fesoara, profesorarele (4) programme program, programe,programul, programele (9)
quarter sfert, sferturi, sfertul, sferturile (7) question intrebare, intrebAri, intre- barea, intrebArile (1)
rain (to) ploua (a); plouA (pers. 3-a sing.), plouat (8) radio station post de radio (10) read (to) citi (a); citesc, citit (5) reading lecturA, lecturi, lectura, lecturile (1) reason cauzA, cauze, cauza, cauz21e (8) red ro*u, ro*ie,ro§ii, ro§ii (6) restaurant restaurant, restaurante, (6) restaurantul, restaurantele right (on the) dreapta (la) (3) romanian romin, romini, rominul, rominii (9) romanian rominesc, romineascA (9) romanian romine§te (1)
Saturday simbItI (9) say (to) spune (a); spun, spus(10) school §coalA, §coli, §coala, §colile (2) shore, border mal, maluri, malul, malurile (9) sea mare, mari, marea, mdrile (4) season anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile (8) see (to) vedea (a); Vat], vAzut (4) See you again La revedere (1) September septembrie (8) sergeant sergent, sergenti, sergentul, sergentii (1) seven §apte (4) seventeen §aptesprezece (5) seventy §aptezeci (6) sharp fix (7) short scurt, scurti, scurtA, scurte (5) sister sorA, surori, sora, surorile (3) six §ase (4) sixteen §aisprezece (5) sixty §aizeci (6) slowly incet (7) small mic, mica (5) smoke (to) fuma (a); fumez, fumat (3) so a§a (8) sometimes citeodatA (6) speak (to) vorbi (a); vorbesc, vorbit (4) sport sport, sporturi, sportul, sporturile (6) spring primAvarA, primAveri, primAvara, primAverile (8) state stat, state, statul, statele (10) stroll (to) plimba (a se); mA plimb, m-am plimbat student student, studenti, studentul, studentii (1) summer varA, veri, vara, verile (8) sun soare, son', soarele (10) Sunday duminic4 (9) supper cinA, cine, cina, cinele (8)
table mas4, mese, masa, mesele (2) tall inalt, inalta, inalti, inalte (6) telephone telefon, telefoane, telefonul, telefoanele (4) television televizor, televizoare, tele- vizorul, televizoarele (9) ten zece (4)
118 T thank (to) multumi (a); multumesc, multumit (1) that a (5) then atunci (6) there acolo (3) think (to) crede (a); cred, crezut (9) thirteen treisprezece (5) thirty treizeci (6) this acesta (Ista); aceasta (asta) (8) three trei (4) three hundred trei sute (6) Thursday joi (9) ticket bilet, bilete, biletul, biletele (9) to la (2) today astAzi (5) tonight disearA (6) too much... prea mult ... (10) town ora§, ora§e, ora§ul, ora§ele (2) true, real adevArat (4) TUesday marti (9) twelve doisprezece, douIsprezece (5) twenty dou4zeci (5) twenty one douazeci §i unu (una) (6) twenty five douAzeci §i cinci (6) twenty four douAzeci §i patru (6) twenty three douIzeci §i trei (6) twenty two douAzeci §i doi (douX) (6) two doi, douI (4) two hundred douI sute (6)
U ugly urit, uritA (5) understand (to) intelege (a); inteleg, inteles (10) usually de obicei (5)
V very foarte (3) very often foarte des (10) very well foarte bine
119 wall perete, pereti, peretele, peretii (2) wash (to) spAla (a); spAl, spAlat (7) watch ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile (3) weather vreme, vremi, vremea, vremile (5) Wednesday miercuri (9) week sAptAminA, sAptAmini, sAptImina, sAptAminile (9) well bine (2) what ce (1) What a question! Ce-ntrebare! (4) what is the price? cit costa? (10) (how much is it?) when cind (9) where unde (1) white alb, albA, albi, albe (6) who cine (2) why? de ce? (8) wife sotie, sotii, sotia, sotlile (4) window geam, geamuri, geamul, geamurile (3) winter iarnA, ierni, iarna, iernile (8) with cu (3) without fAra (7) with pleasure cu plAcere ...(1) work (to) lucra (a); lucrez, lucrat (8) write (to) scrie (a); scriu, scris (5)
year an, ani, anul, anii (8) yellow galben, galbenA, galbeni, galbene (6) yes da (1) you dumitale (4) you dumneata (1)
120 ONIMMIIMMIMIMINMIM,
WEST COAST BRANCH
PRESIDIO OF MONTEREY, CALIFORNIA
EDO 23095 SIATAPCKI1 F CPIICKOXPBATCKH POLSKI 'Aft ROMANIAN Aft
SHQIP elESKY
EAAHNIKA
SPECIAL COURSE ti 01 ESPANOL TURKcE 12 WEEKS _1 r PORTUGUES FRAk-A.IS LrA VOLUME II ROMANA 5111411YIU LESSONS U-25 YKPAIIICIAA E_ a.r71
ITALIAN° DEUTSCH
[BAHASA INDONESIA; TIgNG VItT NAM
KISWA11111.1
557 U.S. ARMY NA001 ROMANIAN
Special Course
12 Weeks
Volume II
Lessons 11 - 25
December 1964
DEFENSE LANGUAGE INSTrTUTE WEST COAST BRANCH Presidio of Monterey, California LECTIA 11
Introducerea gramaticii poi: a. AstAzi, vineri, eu vin la §coalA§i invat romine§te. Ieri, joi, eu am venit la §coalA§i am invätat romine§te.
AstAzi, vineri, citesc ziarul §i ascultla radio. Ieri, joi, am citit ziarul §i amascultat la radio.
AstAzi merg acasA la ora patru. Ieri am mers acasä la ora patru.
Ai citit dumneata ziarul? Da, eu am citit ziarul. Ai ascultat dumneata la radio? Nu, eu n-am ascultat la radio. Ai mers dumneata acasA la ora patru? Da, eu 'am mers acasA la ora patru. Nu, eu n-am mers acasI la ora patru.
Ai scris lectia in caiet? Da, am scris lectia in caiet. Nu, n-am scris lectia in caiet.
Ai fumat ieri in clasä? Da, ieri am fumat in clasA. Nu, ieri n-am fumat in clasA.
De asemenea:
Ai mincat ieri la club? Da, ieri am mincat la club. Nu, ieri n-am mincat la club. Ai vorbit romine§te cu profesorul? Da, am vorbit. Nu, n-am .vorbit.
Ai citit ziarul in clasA? Da; am citit ziarul in clasA. Nu, n-am citit ziarul in clasA.
Ai vAzut czmarazii? Da, am vAzut camarazii. Nu, n-am vAzut camarazii.
121 LECTIA 11
Ai §tiut lectia? Da, am §tiutlectia. Nu, n-am §tiutlectia. b. A citit camaradulziarul? Da el a citit ziarul. A ascultat el laradio? Nu, el n-a ascultatla radio. A mers el acas1 la orapatru? Da, el a mers acasAla ora patru. Nu, el n-a mersacas4 la ora patru.
A scris el lectiain caiet? Da, el a scrislectia in caiet. Nu, el n-a scrislectia in caiet. A fumatel in clasA? Da, el a fumatin clasg. Nu, el n-a fumat inclasa..
De asemenea: A mincat el la club? Da, el a mincatla club. Nu, el n-a mincat laclub.
A vorbit elromine§te cu profesorul? Da, el a vorbitromine§te cu profesorul. Nu, el n-a vorbitromine§te cu profesorul.
A citit el ziarulin clasá? Da, el a citit ziarulin clas4. Nu, el n-a cititziarul in clasA.
A vAzut el profesorulin ora§? Da, el a vAzutprofesorul in ora§. Nu, el n-a vAzutprofesorul in ora§. A §tiut el lectia? Da, el a §tiut lectia. Nu, el n-a §tiutlectia.
c. Ati citit dumneavoastrAziarul? Da, Ea-ill cititziarul.
Ati ascultat dumneavoastrAla radio? Nu, noi n-am ascultat laradio.
122 LECT1A 11
acasA la orapatru? Ati mersdumneavoastrA Da, noi am mersacasI la orapatru. Nu, noi m-am mersacasä la orapatru.
Ati scrislectia incaiet? Da, noi amscris lectiain caiet. Nu, noi n-amscris lectiain caiet.
Ati fumatieri in clasä? Da, noi amfumat in clas4. Nu, noi n-amfumat in clasä.
De asemenea: Ati mincatieri la club? noi am mincatla club. "fu, noi n-ammincat la club.
Ati vokbitromine§te cuprofesorul? Da, am vorbitromine§te cuprofesorul. Nu, n-amvorbit rominelte Cuprofesorul.
Ati cititziarul in clasg? Da, am cititziarul in clasI. Nu, n-amcitit ziarulin clasA. Ati vAzutprofesorul in ora§? Da, am vAzutprofesorul in ora§. Nu, n-am vAzutprofesorul in ora§.
Ati §tiutlectia? Da, am §tiutlectia. Nu, n-am §tiutlectia. ziarul? d. Au cititcamarazii dumitale Da,e-rfiu citit ziarul.
Au ascultat ei laradio? Nu, ei n-auascultat la radio.
Au mers ei acasAla ora patru? Da, ei au mersacasA la orapatru. Nu, ei n-au mersacasA la ora patru.
Au sczis eilectia in caiet? Da, ei au scrislectia in caiet. Nu, ei n-au scrislectia in caiet.
123 LECTIA 11
Au fumat ei in clasA? Da, ei au fumat in clas6. Nu, ei n-au fumat in clasg.
De asemenea:
Au mincat ei ieri la club? ei au mincat ieri la club. Nu, ei n-au mincat ieri la club.
Au vorbit ei romine§tecu profesorul? Da, ei an vorbit romine§tecu profesorul. Nu, ei n-au vorbit romine§tecu profesorul. Au citit ei ziaruln clasI? Da, ei au citit ziarul in clasa. Nu, ei n-au citit ziarul in clasI.
Au vazut ei profesorul inora§? Da, ei au v4zut profesorul inora§. Nu, ei n-au vAzut profesorul inora§. Au §tiut ei lectia? Da, ei au §tiut lectia. Nu, ei n-au §tiut lectia.
124 LECTIA 11
Dialog:Ora§ul Monterey Cind ai sosit inMonterey, domnuleOlteanu? 1. Am venit ct; 2. Am sosit in Monterey acumo sAptAmin4. trenul de la SanFrancisco.
Uncle locuie§ti acum? 3. spital, lingl po§tg. 4. Am gAsit o casAmicA aproape de Ai vizitat muzeuldin ora§ul PacificGrove? 5. Este mic §i 6. Am vizitat muzeuiieri dimineatA. interesant. Ai mers cu autobuzul? 7. autobuze, de 8. Da, am luat autobuzulde la statia de pe stradaprincipalA. Atunci ai vAzut totora§ul! Iti place ora§ul nostru? 9. pompieri, politia, 10. Da, 'imi place. Am vAzut statia de parcul din fata primAriei,insA n-am vAzutfabrici. Unde lucreazAlocuitorii?
11. Aici, locuitorii lucreazAin prAvAlii, in hirouri, in bAnci sau pentruarmatA. 12. Din cauza asta ora§uleste a*a de cura t....
13. Ai mincat? de gar4. 14. Da, am mincat intr-unrestaurant mix, aproape Mincarea a fost bunAinstt scumpA.
15. Atunci mergem acasg la mine. Am ni§te bere rece. 16. Cu plAcere! Mergem cu autobuzul? Sint putin obosit.
17. Mergem pe jos. Locuiesc aproape de biserica romano- catolicg; nu este departe. 18. Pentru o bere rece, mergpinA la gara din Pacific Grove!
125 LECTIA 11
Dialog translation: The City of Monterey
1. When did you arrive in Monterey,Mr. Olteanu? 2. I arrived in Monterey a week ago. I came by train from San Francisco.
3. Where are you living now? 4. I found a small house nearthe hospital, close to the post office.
5. Did you visit the museum in thecity of Pacific Grove? 6. I visited the museum yesterdaymorning. It's small but interesting.
7. Did you go by bus? 8. Yes,I took the bus from the busstation on main street.
9. Then you saw the entirecity! Do you like our city? 10. Yes, I like it. I saw the fire station, thepolice station, the park in front of thecity hall, but I didn't see factories. Where do the people work?
11. Here the inhabitants workin stores, offices, banks or for the army... 12. On account of this the cityis so clean...
13. Did you eat? 14. Yes, 1 ate in a small restaurant nearthe railroad station. The food was good but somewhatexpensive.
15. Then we are going to my home. I have some cold beer. 16. With pleasure! Are we going by bus? I'm a little tired.
17. We are walking. I live near the Catholic Church,it's not far. 18. For aocold beer I'll go as far as the railroadstation in Pacific Grove!
126 LECTIA 11
Exercitii gramaticale: a. Ai invAtat ieri lectia? Da, ieri am invAtat lectia. Nu, ieri n-am invAtat lectia.
A invItat camaradul lectia? Da, camaradul a invAtat lectia. Nu, camaradul n-a invAtat lectia.
Ati invAtat toatA lectia? Da, noi am invAtat toatA lectia. Nu, noi n-am invAtat toatA lectia, am invAtat numai jumAtate.
Au invAtat stldentii asearA trei ore? Da, studeni;ii au invItat asearA trei ore. Nu, studentii n-au invAtat asearg trei ore.
Ai mincat la restaurant ieri? Da, ieri am mincat la restaurant. Nu, ieri n-am mincat la restaurant, am mincat acasA.
A mincat domnul maior Antonescu la clubul ofiterilor ieri? Da, domnul major Antonescu a mincat ieri la clubul ofiterilor. Nu, domnul maior Antonescu n-a mincat ieri-la clubul ofiterilor. Ati mincat bine la restaurantul rominesc "Tic-Tac"? Da, am mincat bine la restaurantul rominesc "Tic-Tac". Nu, n-am mincat bine la restaurantul rominesc "Tic- Tac".
Au mincat profesorii la §coalA ieri? Da, profesorii au mincat la §coalA. Nu, profesorii n-au mincat la §coalA. b. Le ce orA al sosit la §coalA, domnule sergent? Am sosit la §coalA laora opt fArA douAzeci de minute. Ai sosit devreme? Nu, n-am sosit devreme, am sosit tirziu.
La ce orA a sosit trenul in garA? Trenul a sosit in garI laora §apte fix.
127 r-
LECTIA 11
Ati sosit in Monterey, dimineata sauseara? Am sosit in Monterey dimineata,la ora pse gi un sfert. Au sosit toti studentiidimineata? Da, toti studentii ausosit dimineata.
Au sosit toate fetele seara? Nu, nu toate fetele ausosit seara.
Ai gAsit cartea de limbarominA, domnule Olteanu? Da, am gAsit cartea delimba romina. Nu, n-am gAsit carteade limba rominA.
A gAsit domnigoara Popcheia? Da, domnigoara Pop agAsit cheia. Nu, domnigoara Pop n-agAsit cheia.
Ati gAsit un restaurant bun pestrada principalA? Da, am Osit un restaurantbun pe strada principalA. Nu, n-am gAsit un restaurantbun pe strada principa14.
Au gAsit studentiidirtionarele in clasä? Da, studentii au Ositdictionarele in clasA. Nu, studentii n-au gAsitdictionarele in clasA.
Ai vizitat muzeul din PacificGrove? Da, am vizitat muzeul dinPacific Grove. Nu, n-am vizitat muzeuldin Pacific Grove.
A vizitat domnul colonelSmith §coala de limbi strAine a armatei? Da, domnul colonel avizitat gcoala de limbi strAine a armatei. Nu, domnul colonel n-a vizitatgcoala de limbi strAine a armatei. Ati vizitat fabrica Ford din Detroit? Da, am vizitat fabrica Forddin Detroit. Nun-am vizitatfabrica Ford din Detroit. Au vizitat studentii biserica romanocatolicA? Da, studentii au vizitat biserica romanocatolicA. Nu, studentii n-au vizitatbiserica romano catolicA.
128 LECTIA 11
c. De unde ieiautobuzul dimineata? Dimineata, iau autobuzulde la statia deautobuze de pe sradaprincipalg.
De unde ai luatautobuzul ieri? Ieri am luat rlutobuzuldin Carmel.
De unde iaprofesorul autobuzul? Profesorul ia autobuzuldin fata spitalului.
De unde a luatprofesorul autobuzul ieri? Ieri, profesorul aluat autobuzul de lagarg.
Luati autobuzul cindmergeti la San Francisco? Nu, cind mergem laSan Franc sco nu lugmautobuzul, lugm trenul.
Cind ati mers la muzeu,ati luat autobuzul? Nu, cind am mers la muzeu, n-amluat autobuzul, am mers pe jos.
Iau studentii untaxi cind sint obositi? Da, cind sint obositistudentii iau un taxi.
Au luat profesoriicafeaua la un restaurant in ora§? Nu,.profesorii au luat cafeauaaici, in §coalg.
De asemenea: Unde ai invgtat ierilectia? Ai venit singur la §coalg?
La ce org ai mincat ieri? Ce ai Mut, lapte saucafea?
Ai sgglat vasele? Au fost multe vase? Ai ascultat la radio?
Ai fumat in clasg?
A bgut camaradul bere larestaurant?
Cu cine a jucat el cgrtiasearg?
129 LECTIA 11
Cu cine a mers domnipara Pop lacinema? A vAzut domni§oara Pop un filmstrAin ?
A vorbit profesorul romine§te incfasa?
Ai §tiut bine dialogul?
Unde ai lucrat ieri?
De cite ori ai citit lectia?
Ati ascultat la radio ieri?
Ce program ati ascultat?
Au inv4tat toti student!!lectia?
Au §tiut ei lectia dimineata,in clasI?
Ati fumat in clasA?
Au vorbit student!! engleze§tein clasA? Unde au Mut student!! bere?
e. Unde ai lost ieri? Ieri am lost la San Francisco.
Ai fost singur? Nu, n-am lost singur, amfost cu un camarad.
Unde a fost domnul Popescu? Nu, nu §tiu unde afost domnul Popescu. Ati fost obositi ieri? Da, ieti am lost obositi.
Au lost toti soldEitii la biseric4,duminicA? Da, duminica toti soldatii aufost la biacricA.
Cind ai fost in Ohio, ai avut unautomobil, domnule maior? Da, cind am lost in Ohio, am avut unautomobil bun.
Ai avut o casA de asemenea, cind ailocuit in Ohio? Da, am avut o casa,cind am locuitin Ohio.
130 LECTIA II
A avut camaradul un dictionar, cind a fost student? Da, cind a fost student el a avut un dictionar.
A avut el un dictionar englez-romin? Nu, el a avut un dictionar romin-englez, cind a invItat romine§te!
Ati avut profesori buni la §coala de limbi strAine a armatei? Da, la §coala de limbi strIine a armatei, am avut profesori buni.
Ati avut multi bani cind ati fost soldati? Da, cind am fost soldati, am avut bani, insI n-am avut multi bani.
Au avut studentii mincare bunI in §coalI? Da, studentii au avut mIncare foarte bunA in §coalA.
Au avut studentii un program interesant la §coalA? Desigur! Studentii au avut un program foarte intere- sant.
131 LECTIA 11
BucatA de citire:
Am sosit In Monterey sAptAmina trqcutA,miercuri seara, la ora zece i jumAtate. De la garri, amlilatun taxi §i am mers la hotelul"San Carlos". Hotelul "San Carlos" este pe strada Franklin, aproape de stradaprincipalA, strada Alvara- do. Joi dimineata am mers i am vizitat ora§ul Monterey. lntii am mers la bancA pentru cA n-am avutbani, apoi am mers §i am vizitat §coala de limbi strAine aarmatei. qcoala este sus pe un deal. Cind am sosit acolo, n-am vAzutnimic, pentru
cA a fost multA ceatA. Vara, de obicei este ceatA inMonterey. De la §coalA, am luat un autobuz,din fata clubiilui ofiteri-
lor §i am mers la po§tA. Po§ta este aproape de politie§i
de biblioteca ora§ului. Pe strada Alvarado am vazut multeprAvAlii §i multe
birouri insA n-am gAsit nimic interesant. Am cumpArat un
ziar §i am mers in parcul dinfata primAriei, unde am citit ziarul §i am varbit cu un om despre ora§ulMonterey.
Dup4 masg, am mers §i am vizitat muzeuldin ora§ul
Pacific Grove. Ora§ul Pacific Grove nu este departe de oravl Monterey, a§a, am mers pe jos. Am ajuns acolo la ora douA
§i jumgtate, am bAut o cafea la peal/Alia"Holman" §i am vizi-
tat muzeul. Muzeul este mic §i foarte interesant. Am vAzut multe lucruri §i am invAtat mult despreMonterey.
132 LEC'FIA 11
Bucatä de citire, (continued)
Seara am fost obosit.Am mincat §i apoi ao mersla un cinematograf aproape de maluloceanului. .Am vAzut un f31m despre Rominia. La hotel, am cititputin §i am scris o scrisoare fratelui meudin Ohio. Apoi m am culcat.
133 LECTIA 11
Intrebäri §i rAspunsuri:
1. Cind ai sosit in Monterey? Am sosit in Monterey sAptgmina trecutg.
2. In ce zi ai sosit? Am sosit miercuri seara.
3. La ce org? Am sosit la ora zece §i juratate, seara.
4. Cu ce ai mers de la garg ping la hotel? De la garg, am mers la hotel cu un taxi.
5. Pe ce strada este hotelul "San Carlos'l? Hotelul "San Carlos" este pe strada Franklin.
6. Ce ai fgcut joi dimineata? jOi dimineata am mers la bancg.
7. Ce ai vizitat intii in ora§ul Monterey? Intii, am vizitat §coala de limbi strAine a armatei.
8. Unde este §coala de limbi strgine a armatei? Scoala de limbi strgine a armetei este sus pe un aeal.
9. Cind este de obicei ceatA in Monterey? De obicei vanu este ceatg in Monterey.
10. Unde ai mers dupA ce ai vizitat §coala? Dupg ce am vizitat §coala, am mers la po§tg.
11. Cu ce ai mers la po§tA? Am mers cu autobuzul.
12. De ande ai luat artobuzul? Am luat autobuzul din fata clubului ofiterilor.
13. Ce ai vAzut pe strada Alvarado? Pe strada Alvarado n-am vgzut nimic interesant.
14. Ai fost in parcul ora§ului? Da, am fost. Am citit siarul §i am vorbit cu un om acolo.
134 Main
LECTIA 11 f muzeul din ora§ulPacific Grove? 15. Cind ai vizitat Am vizitat muzeuldin PacificGrove, dup4 mas4. ping la PacificGrove? 16. Ai mers pe josdin Monterey Da, am mers pejos pentru c4 nueste departe. Grove? 17. La ce org aiajuns in Pacific Am ajuns inPacific Grove la oradoug §i jumAtate.
18. Ai bNut ocafea? Da, am b4ut ocafea. 1mi place cafeaua.
19. Cum este muzeuldin Pacific Grove? Muzeul din PacificGrove este mic§i interesant.
20. Ce ai vAzut lamuzeu? Am v4zut multelucruri interesante.
21. Ai invatat ceva? Monterey. Da, am invItatmulte lucruridespre ora§ul
22. Ai fast obositseara? Da, seara amfost foarte obosit.
23. Unde ai mers dup4 ceai mincat? Dupg ce am mincat, ammers la uncinematograf aproape demalul oceanului.
24. Ce ai fgcut searala hotel? Am citit putin§i am scris oscrisoare. LECTIA 11
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn howto form one of theRomanian past tenses. eu am fumat - may meanin English: I smoked I have smoked I had smoked Of course, these are not the onlytranslations; and vice versa, not allthose English translationswill use the Romanian equivalent that we learnin this lesson. But for practical purposes, this will dofor now.
The past participle is tobe learned by heart when you learn the verb: a fuma,fumez, fumat. For the verb "a fuma," the underlined form is the pastparticiple. For some verbs it is easy to figure out. For the first and fourthcategories the past participle is arrived atby adding a "t" to thein- finitive ft:1m:
a lucra plus "t" lucrat a minca plus mincat
a vorbi plus "t" vorbit a pregAti plus "t" pregAtit The third category may have twoforms:
a incepe plus "ut" inceput Ending in "ut" a face plus "ut" fAcut a crede plus "ut" crezut
or: a merge mers Ending in "s" a scrie scris a se duce dus These past tenses and past participles may seemirregular; but with time, they will begin to fall intobroad categories that you will find no difficulty recognizing.
The past tense learned in this lesson isformed thus:
Personal pronoun Auxiliary Past participle (optional)
eu am (fost,fAcut,citit, dumneata ai vorbit,spus,vAzut, el, ea a mincat,mers,fumat, etc.)
136 LECTIA 11
noi am dumneavoastrA ati ei, ele au
Examples: Ai ascultat laradio? Am ascultat laradio. El, a scrislectia. Ati vazut dumneavoastrAun film cuTom Mix? Noi n-am vgzut unfilm cu Tom Mix. Ei au vAzut unfilm bun.
The following arethe three formsof the verbs learned in the PronunciationPhase. Past participle Infinitive 1st person present tense
a ajunge 6jung ajuns a asculta ascult ascultat a avea am avut a bea beau bäut a ci citesc citit a costa (costa) costat a se culca mA culc culcat a cumpAra cumpAr cumparat a dansa dansez dansat a da dau dat a se duce mg, duc dus a face fac facut a fi sint Lost a fuma fumez fumat a gAsi gasesc gasit a incepe incep inceput a intelege inteleg inteles a invata invat invatat a juca joc jucat a locui locuiesc locuit a lucra lucrez lucrat a merge merg mers a minca mäninc mincat a multumi multumesc multumit a se numi ma numesc numit a-i pArea bine imi pare bine parut bine a-i pArea rau imi pare eau parut rau
137 LECT1A 11
Infinitive 1st person Past participle present tense a-i plAcea imi place plAcut a se plimba m4 plimb plimbat a ploua plouA plouat a pregAti pregAtesc pregAtit a repeta repet repetat a scrie scriu scris a se scula mA scol sculat a spAla spAl spAlat a spune spun spus a §ti Fitiu §tiut a-i trebui imi trebuie trebuit a se uita mA uit uitat a vedea vAd vAzut a veni vin venit a vorbi vorbesc vorbit
NOTE: In this lesson we learned to useonly the past tense of the verbs that have the infinitivelike "a fuma" or "a citi," but not the past tense of theverbs with the infini- tive like "a se culca" or "a-iplAcea."We shall learn the past tenses of these typesof verbs in the succeeding lessons. Note massinale cu aiyire la vocabular Bwch "din" and "de la" meanfrom. They go in pairs with "in" and "la". Examples:
MA duc in Ohio. Vin din Ohio. MA duc in clas4. Viu din clasa.
MA duc la bisericA. Vin de la bisericA. MA duc la §coa14. Vin de la §coalA. By and large,.you use "in" and "din" with large territories (countries, _muraies, states, continents), or with the mean- ing of into and out of. You should use "la" and "de la" with buildings, points, spots, etc. With towns and cities you may use either set of preposi- tions.
From people you must use "de la":
Am o scrisoare de la fratele meu. Am auzit asta de la §eful departamentului.
138 LECTIA 11
"Apoi" Both "apoi" and"atunci" mean, inEnglish, then. is used when you meanthen, after that: Intii mgninc, apoi invgtlectia.
"Atunci" means then7 at that time:
Am venit aicisgptgmina trecutg. Atunci n-am §tiut unde este po§ta. to mean, but not inthis "A insemna" means tosi nif , in: this type of sentence: I mean to say. .7; but only means(that): La §coala asta, ROinseamng limba roming. Ce inseamng "trist"in limba englezg? "A pleca" is used thus:
Eu plec in Ohio. I am leaving for Ohio. Eu am plecat la §coalä. I left for school.
In both examples, "in"and "la" areequivalents of the Eng- lish for. Am plecat din New York. I left New York. Am plecat de la §coalg. I left the school.
In the latter twoexamples, "din" and "dela" have no Eng- lish equivalents in this typeof sentence.
Cuvinte ji.expresii noi:
Expresii idiomatice:
la urmg lastly sgptgmina trecutg last week luna trecutg last month anul trecut last year inainte before LECTIA 12
Introducerea gramaticii noi: a. AstAzi mA duc acasA tirziu. Ieri m-am dus acasA tirziu.
Cind te-ai dus acasA? M-am dus acasA tirziu.
Te-ai dus acasA la ora patru? Nu, nu m-am dus acasA la orapatru._
Te-ai culca+ devreme? Da, m-am culc-At devreme. Nu, nu m-am cuicat devreme.
Si cind te-ai sculat? M-am sculat devreme.
b. Cind sa.a dus camaradul acasA? Camaradul s-a dus acasä tirziu.
S-a dus el acasA la ora patru? Nu, el nu s-a dus acasA la ora patru.
S-a culcat el devreme? Da, el s-a culcat devreme. Nu, el.nu s-a culcat devreme.
S-a sculat el tirziu? Da, el s-a sculat tirziu. Nu, el nu s-a sculat tirziu.
c. Cind v-ati dus ieri acasA? Ieri ne-am dus acasä tirziu.
V-ati dus acasA la ora patru? Nu, nu ne-am dus acasA la ora patru.
V-ati culcat devreme? Da, ne-am culcat devreme. Nu, nu ne-am culcat devreme.
V-ati sculat tirziu? Da, ne-am sculat tirziu. Nu, nu ne-am sculat tirziu.
140 LECTIA 12
d. Cind s-au dusstudentii acasA? Ei s-au dus acasAtirziu.
S-au dus eiacasä la orapatru? Nu, ei nu s-audus acasA la orapatrul.
V-ati culcat ieridevreme? Da, ne-am culcatdevreme. Nu, nu ne-amculcat devreme.
V-ati sculat ieritirziu? Nu, nu ne-amsculat tirziu. Da, ne-am sculattirziu.
e. vremeaaici? ba, vremea aici.
I-a plAcutcamaradului vremea aici? Da, cataraduluii-a plAcut vremeaaici. Nu, camaradului nui-a plAcut vremeaaici.
V-a plAcut vremeaaici in Monterey? Da, ne-a plAcut vremeaaici in Monterey. Nu, nu ne-a placut vremeaaici in Monterey. Le-a plAcut camarazilor vremeaaici? Da, camarazilor le-aplAcut vremea aici. Nu, camazazilor nu.le-aplAcut vremea aici.
f. (Cu material didacticnecesar.) Casa asta este ware. Casa asta este mai mare. Creionul Asta este lung. Creionul Asta este mai lung.
Care casä este mai mare? Ca.'a asta este mai mare.
Care creion estemai lung? Creionul Asta este mailung.
Care scrisoare estemai lungA? Scrisoarea asta este mailungA.
Care automobil este mai bun? Automobi1u1 5sta este mai bun.
Care ceas merge mai bine? Ceasul Asta merge mai bine.
141 LECTIA 12
este mai maredecit casa asta. g Casa asta mai mare decitcasa asta? Care casä este asta. Casa asta estemai luredecit casa este mai lungdecit creionulAsta? Care creion decit creionulAsta. Creionul Astaeste mai lung este mailungA decitscrisoarea asta? Care scrisoare scrisoarea asta. Scrisoarea astaeste 1ung4 decit este mai bundecit automobilulAsta? Care automobil Asta. Automobilul Astaeste mai bundecit automobilul mai binedecit ceasulAsta? Care ceas merge Asta. Ceasul Asta mergemai binedecit ceastil lung, §icreionul Astaeste lung. h. Si creionulAsta este creionul Asta. Oreionul Asta este totatit de lung ca tot atit delung ca §icreionul 4sta? Care creion este creionul Asta. Creionul Asta estetot atit delung ca §i ca §i casaasta? Care casA estetot atit de mare ca §i caseasta. Casa asta estetot atit de mare §i scrisoe-.ea Care scrisoareeste totatit de lungA ca asta? scrisoarea Scrisoarea asta estetot atit delungA ca §i asta. §i automobilul Care automobileste totatit de bun ca Asta? i automobilul Automobilul Asta estetot atit de bun ca Asta. tot atit debine ca §i ceasulAsta? Care ceas.merge Asta. Ceasul Asta mergetot atit debine ca §i ceasul
142 LECTIA 12
Dialog: Despre climA.
1. Te-ai intilnit alaItAieri cu domnul Pop? 2. Da, ne-am intilnit la po§tA §i pentrucA a fost frig, am mers §i am bAt o cafea larestaurantul "Conti- nental." Frig? Acum inluna iulie? 3. vAzut 4. M-am sculat laora §aptedimineata §i incA n-am soarele!
5. Domnul Pop a venit recentdin Rominia; ii place clima din Montery? 6. El spune cA aici vara estemai frig decit iarna, este adevArat?
7. Glume§ti! Este adevgrat insg cgiarna plouA putin... 8. Aha! Aveti furtuni cu descArcgrielectrice! Fulgere §i.trAsnete!
9. Numaidacg te duci in Floridavezi furtuni cu descAr- cgrielectrice, insg nu in California! Aici clima estefoarte plAcutA! 10. Nu ninge iarna? Nu-i zApadA?
ge in munti. In ora§ ninge numai odatg la zece 1. Toamna este cel mai frumos anotimpaici in alifornia. 12. Vezi soarele?
13. Desigur! Cerul este senin, nu bate vintul, nueste ceatA, este cald §i noaptea cerul esteplin de stele... §i cind incepe 14. Atunci, cind se terming vaTa asta rece toamna plgcutg?
15. A§teaptA! E§ti in Monterey numai de doug luni §i vrei vreme frumoasA.... 16. Daca nu avem vreme frumoasg curind, mA duc laLos Angeles...
17. Mi-a pArut bine cg te-am vAzut, domnule Petrescu. Pe curind. 18. Cu plgcere. La revedere, domnule Niculescu.
143 LECTIA 12
S. Dialog translation:About the Climate.
1. Did you meet Mr. Pop a daybefoxe yesterday? 2. Yes, we met at the postoffice and because it was cold, we went and drank acoffee at the restaurant "Continental."
3. Cold? Now in the month of July? I haven't 4. I got up at seveno'clock in the morning and seen the sunyet! he like 5. Mr. Pop has comerecently from Romania, does the climate in Monterey? 6. He says that here the summeris colder than winter, is it true? winter it rains 7. You're joking! It's true that in the a Uttle.... 8. Aha! You have storms withelectrical discharges! Lightning and thunder!
9. If you go to Florida you(will) see electrical storms, but not in California. 10. Doesn't it snow in thewinter? Isn't there any snow?
11. It snows in the mountains. In tL city it snows once in ten years. Autumn in the mostbeaw,iful season here in California. 12. Do you see the sun?
13. Certainly! The sky is clear, thewind doesn't blow, there is no fog, it's warmand at night the skyis full of stars... 14. Then, when does this cold summerend, when does the pleasant autumn start?
15. Wait! You came to Monterey onlytwn months ago and you *antbeautiful weather... 16. If we don't have beautiful weather soon,I am going to Los Angeles...
17. I was glad to see you Mr.Petrescu. See you soon. 18. With pleasure. See you again, Mr. Niculescu.
144 11111016~.
LECTIA 12
Exercitii gramaticale:
a. Ieril te-ai uitat latelevizor? Da, m-am uitat latelevizor. Nu, nu m-am uitat latelevizor.
S-a uitat sotia dumitalela televizor? Da, sotia mea s-a uitat latelevizor. Nu, sotia mea nu s-auitat la televizor.
Te-ai dus acasA devremealaltAieri? Da, alaltAieri m-am dusacas4 devreme. Nu, alaltAieri nu m-am dusacasä devreme, m-am dus acasA tirziu.
La ce or4 s-a dus domnulPetrescu acasA? Domnul Petrescu s-a dus acasAla ora nouA fär4 un sfert. Nu §tiu la ce orA s-a dusacasä. Te-ai intilnit ieri cu domnulPetrescu? Da, ieri m-am intilnit cudomnul Petrescu in ora§. Nu, ieri nu m-am intilnit cudomnul Petrescu.
Cu cine s-a intilnitprofesorul la banc4? Profesorul s-a intilnit cu un student labanc4. Nu §tiu cu cine s-a intilnitprofesorul la banc4.
Unde v-ati intilnit? Ne-am intilnit la primArie.
Cu cine v-ati intilnit in NewYork? Ne-am intilnit cu domnul Pop care avenit din Rominia.
Unde s-au intilnit profesorii custudentii? Profesurii s-au intilnit cu studentii labisericA.
Unde s-au Intilnit bAietii cufetele? BUietii s-au intilnit cu fetele lacinematograf.
De aEemenea: Cind te-ai culcat asearA? Cind te-ai sculat? Te-ai plimbat in ora§? Nu te-ai dus la cinema? Te-ai intilnit cu camarazii?
145 LECTIA 12
Unde te-ai intilnit cu ei? S-a uitat camaradul latelevizor? S-a dus el acasg la ora patru? S-a cu1c,it devreme? La cP org s-a sculat elastAzi? Unde s-a plimbat el cind avenit aici in Monterey? Cu cine s-a intilnit intii?
La ce org v-ati dus ieri acasg?. V-ati uitat la televizor aseara? Nu v-ati plimbat in ora§? V-ati intilnit cu profesorii? La ce orA v-ati culcat asear4? La ce orA v-ati sculatastAzi?
Cind s-au dus camarazii dumitaleacasg? S-au uitat ei la televizor? La ce or.g s-au culcat ei? La ce orA s-au sculat ei? Nu s-au plimbat ei in ora§? S-au intilnit ei cu profesorii? b. (Intrebare pusI studentului A. Intrebare pusA de studentul A studentului B. Rgspunsul studentului B. Raspunsul studentului A.)
S-a uitat camaradul la televizor? Te-ai uitat la televizor? Da, m-am uitat la televizor. Da, el s-a uitat la televizor.
S-du dus studentii acasA tirziu? V-ati dus acasA tirziu? Nu, nu ne-am dus acasA tirziu. Nu, nu s-au dus acasg tirziu.
De asemenea: La ce orA s-au culcat camaraziidumitale? La ce org s-a sculat camaraduldumitale? S-au plimbat camarazii dUmitalein ora§? S-a intilnit prietenul dumitale cuprofesorul?
c. Ti-a plgcut vremea aici? ba, mi-a placut. Nu, nu mi-a plAcut.
146 MOP
LECTIA 12
I-a pl4cut camaradului vremeaaici? Da, i-a plAcut vremea. Nu, nu i-a placut vremea. I-a placut vremea numaicind a fost goare. Ti-a pärut bine cind ai venitaici? ha, mi-a pOrut bine. Nu, nu mi-a p4rut bine cind amvenit aici.
I-a pOrut camaradului binecind a venit aici? Da, camaradului i-a p4rut bine. Nu, camaradului nu i-a pOrutbine.
V-a trebuit dictionar cindati invAtat lectia? Da, ne-a trebuit. Nu, nu ne-a trebuit.
V-au tre,buit bani multicind ati venit aici? Da, ne-au trebuit bani multi. Nu, nu ne-au trebuit bani multi.
De asemenea:
Ti-a plAcut ora§ul? t-a plOcut camaradului ora§ul? Ti-au plAcut lectiile? trebuit dictionar? I-au trebuit camaradului creioane? V-a pArut bine cind ati vAzut c4lectia este u§oarA? Le-a pärut räu camarazilor ca nu au avutmai mult timp liber? Le-au trebuit camarazilor dictionare in clas4?
d. (Cu materialul didactic necesar.) Care tablou este mai mare? Tabloul Asta este mai mare. Tabloul Asta este mai mare decit tabloul Asta.
Care fatA este mai frumoasa? Fata asta este mai frumoas4. Fata asta este mai frumoas4 decit fata asta.
Care bgieti sint mai inalti? Baietii din dreapta sint mai inalti. Sint baietii din dreapta mai inalti decit baietii din stinga?
147 LECTIA 12
Care creioane sintmai scurte? Creioanele din stingasint mai scurte. Creioanele din stingasint mai scurte decitcreioanele din dreapta.
De asemenea: Care automobilesint mai bune? Care casg este mai mare? Care casg estemai micg? Care mas4 este mailungg? Care masg este maiscurtg? Care lectie este maiu§oarg? Care lectie este maigrea? Cc lectii crezi c4sint mai grele?
Cine §tie mai bineromine§te? Cine ascultg mai des laradio? Cine vorbe§te mai desin clasg? Cine se duce mai rar larestaurant? Cine vorbe§te mai mult? Cine §tie mai multromine§te? Cine §tie mai putinromine§te?
148 LECTIA 12
BucatA de citire:
AstAzi m-am sculat la ora §ase dimineata. M-am uitat pe geam §i am vAzut cA este ceatA, a§a c m-ani culcat iarA§i. Cam la ora zece §i kmAtate m-am uitat la cer §i am vAzut soarele. Atunci m-am sculat, m-am spAlat §i m-am dus in ora§.
Aici in Monterey vremea nu este cu toane, cum este in
Rominia. Sint numai doug anotimpuri: vara §i iarna. Vara este tot atit de lungA ca §i iarna. Intre iarnA §i varA este numai o micA diferentA: iarna plouA §i vara nu plouA.
In ora§,m-am intilnit cu un profesor de limba rominA, care a sosit luna trecutA din Rominia. Desigur cA noi am vorbit despre climA, despre clima din Rominia §i despre clima din California.
'El a spus cA in Rominia primAvara este scurtA, mai scurtA decit vara. De asemenea a spus cA toamna este mai lungA decit iarna. Tama in Rominia este foarte rece, bateun vint rece din Rusia §i ninge foarte mult. In anul 1960 ela spus cA a plouat §i a nins,mai mult decit in alti ani.
Mi-a pArut bi à. m-am intilnit cu profesorulcare a venit din Rominia, pentru cAam vorbit romine§te cu el §i am invAtat.ceva despre clima din Rominia, insA mi-aparut rAu cA n-a avut timp pentru o cafea.
La ora §ase m-am dus acasA,am spAlat automobilul §i apoi m-am spAlat. Am pregAtit ceva de mincare,am mincat §i m-am
149 LECT1A 12
uitat la televizor cam doud ore. Am vAzut un program bun, despre un om care a gAsit o mie de dolari. Apoi, pentru cg. am fost obosit, m-am culcat.
I.
150 LECTIA 12 tntrebAri §i rAspunsuri:
1. La ce orA te-ai sculat astAzi? AstAzi, m-am sculat la ora Ose dimineata.
2. Te-ai uitat pe eam dupA ce te-ai sculat? Da, dupA cem-am sculat, m-am uitat pe geam.
3. Ce-ai vAzut? Am vAzut cA este multä ceatI afarA.
4. Ce-ai fAcutatunci? M-am culcat iarA§i.
5. La ce orAai vAzut soarele? Am vAzut soarele la ora zece §i jumAtate, cind m-am uitat la cer.
6. Ce -Ai fAcut atunci? M-am sculat, m-am spAlat §i m-am dus in ora§.
7. Cum este vremea in Rominia? inRominia, vremea este cu toane.
8. Cite anotimpuri sint in California? In California sint numai dou g. anotimpuri: vara 4i iarna.
9. Este vara in California mai lungA decit iarna? Nu, in Califorhia vara este tot atit de lungA ca §i iarna.
10. Cind plouä in California? In California plou4
11. PlouA iarna in Rominia? Nu, nu plouA iarna in Rominia, ninge.
12. Cu cine te-ai intilnit in ora§? Inora§ m-am intilnit cu un profesor, care a venit din Rominia.
13. Despre ce ati vorbit? Am vorbit despre clima din Rominia §i clima din California.
14. Este primAvara lungI in Rominia? Nu, nu este lungA, este mai scurt6 decit vara.
151 MOW
LECTIA 12
15. Cum este iarna in Rominia? Iarna in Rominia este foarte rece§i frig.
16. Bate vintul iarna? Da, bate un vint foarte recedin Rusia.
17. Cind a plouat §i a nins multin Rominia? In anul 1960, a plouat §i a nins multin Rominia.
18. Ti-a pArut bine cA te-aiintilnit cu profesorul din kominia? Da, mi-a pArut bine cA m-amintilnit cu profesorul din Rominia.
19. Ti-a pArut rau ca n-a avut timp pentru ocafea? Da, mi-a pArut rAu c4 n-a avuttimp pentru o cafea.
20. La pe orA te-ai dus acasA? M-am dus acasA la ora §ase.
21. Ce-ai fAcut dupA ce ai ajuns acasA? Am spAlat automobilul, apoi m-amspAlat.
NV 22. Uncle ai mincat? Am mincat acasA. Am pregAtit ceva de mincare acasA.
23. Cite ore te-ai uitat la televizor? M-am uitat la televizor cam douA ore.
24. Ce program ai vAzut? Am vAzut un program despre un om, care a gIsit o mie de dolari.
152 LECTIA 12
Explicatii gramaticale: Reflexive verbs are conjugatedin the present indica- tive thus:
mg duc or: eu ma, duc te duci dumneata te duci se duce el (ea) se duce
ne ducem noi ne duct:m va duceti dumneavoastrA vA duceti se duc ei (ele) se duc Like "a se duce" we also learned: a se uita(la) a se scula a se culca a se plimba e se intilni (cu)
The past tense of the reflexive verbsis formed thus:
m-am (plus the past participle of the verb): te-ai s-a
ne-am v-ati s-au
or: eu m-am (plus the pastparticiple of the vtrb): dumneata te-ai el (ea) s-a
noi ne-am dumneavoastra v-ati
ei (ele) s-au
Examples:
M-am sculat tirziu. Te-ai sculat tirziu. S-a sculat tirziu. Ne-am sculat tirziu. V-ati sculat tirziu. S-au sculat tirziu. El s-a culcat devreme. S-a culcat la ora 7. LECTIA 12
Eu m-am uitat la televiziune. M-am uitat la un program bun. Noi ne-am plimbat in ora§. Ne-am plimbat cu fete frumoase. We have learned in Romanianfour verbs of the same type:
a-i plAcea a-i trebui a-i pArea bine a-i pArea räu
The past tense of this type of verbforms thus:
mi-a (plus the past participle of theverb): ti-a i-a
ne-a v-a le-a
Examples:
mi-a plAcut ti-a plIcut i-a plAcut ne-a pncut v-a plIcut le-a plAcut
Mi-a trebuit un creion. Ti-a pArut bine cind ai venit aici? áamaradului i-a plAcut fata. Ne-a trebuit automobilul. V-a plIcut oceanul? Le-a pArut rAu cind au plecat.
NOTE: As you remember, if you "like" more than onething, you use the pluralform of the verb:
Mi-a plAcut tigara. Mi-au plAcut tigArile. Le-a plIcut vremea. Nu-le-au plIcut restaurantele. In Romanian, the comparative of the adjectives and adverbs is formed by preceding the adjective or'the adverb by the adverb "mai."
154 Examples: Casa asta estemai mare. Casa asta este mare. lung. Creionul Asta estelung. Creionul'Asta este mai Studentii sint buni. Noi am avutstudenti mai buni, anul trecut. sint mai Fetele sintfrumoase. Fetele din ora§ul meu frumoase.
Note marginale cuprivire la vocabular.
A a§tepta = to wait for
Do not use"pentru" in Romanianafter "a a§tepta:"
Eu a§teptdiploma. El a a§teptatautomobilul.
Bani = money "Bani" is in Romanianin the pluralform, therefore it requires plural verbsand adjectives: Banii sint pe masA. Ea are bani multi.
Cam =-* about Despre = about
Both "cam" and"despre" can be translatedinto English with "about." "Cam" means "about,"approximately:
Aici sint cam 15studenti. Cam acum trei ani.
"Desprem means "about,"concerning:
Am vofbit desprecamarazi. A scris despre §coalA.
A§a = so
"A§a" used beforeadjectives requires "de:"
II Examenul nu este a§a de greu. Clasa nu este a§a de mare. LEC'FIA 13
Introducerea gramaticii noi: a. Unde este cartea aceea? Cartea aceea este pe masa.
Unde este tabloul acela? Tabloul acela este pe perete.
Unde sint studentii aceia? Studentii aceia sinfriClasa.
Unde sint soldatii aceia? Soldatii aceia sint afarA.
Unde sint cArtile acelea? CArtile acelea sint pe scaun.
Unde sint creioanele acelea? Creioanele acelea sint in prAvalie.
Unde sint clAdirile acelea? ClAdirile acelea sint in Monterey.
Unde este dictionarul acela englez? Dictionarul acela englez este pe masa..
Cum se numesc profesorii aceia? Profesorii aceia se numesc Popescu §i Olteanu.
Cum se nume§te muntele acela? Muntele acela se nume§te Toro.
Cine este ofiterul acela? Ofiterul acela este comandantul §colii. b. Ora§ul New York este mai mare decit toate ora§ele din America. Ora§ul New York este ora§ul cel mai mare din America. Care este ora§ul cel mai mare? New York este ora§ul cel mai mare.
Care este ora§u1 cel mai frumos? Carmel este ora§ul cel mai frumos.
156 LECTIA 13
Care este clasa ceamai bung? Clasa asta este clasa ceamai bung,.
Care sint studentiicei mai buni? Ionescu §i Olteanusint studentii ceimai buni.
Care est/3 metoda ceamai bunA? Metoda asta este metoda ceamai bunA.
Unde sint fetele celemai frumoase? In ora§u1 meu sint fetele celemai frumoase.
Care este studentulcel mai bun? Munteanu este studentulcel mai bun.
Care este studentul celmai inalt? Popescu este studentulcel mai inalt.
Care sint studentiicei mai fericiti? Studentii cei mai fericitisint Munteanu i Ionescu. c. Ce vezi aici? Aici vd ni§te cArti.
Unde sint cArtile? Unele sint pe masa, unelesint pe scaun.
Ce vezi aici? Aici vAd ni§te creioane.
Uncle sint creioanele? Unele sint pe masa, unelesint pe scaun.
Ce vezi aici? Aici vAd ni§te soldati.
Cum sint.soldatii? Unii sint inalti, unii nusint inalti.
Unde s-au ngscutprofesorii? Unii s-au nAscut in America, unii s-aungscut in Rominia.
Ce vezi acolo? Acolo vd ni§te tablouri.
Cum sint tablourile? Unele sint frumoase, unele nusint frumoase.
157 1 LECTIA 13 Dialog: Casa
1. Ai cumpgrat o casg, domnuleNeagu? 2. Nu, n-am cumparat o casg, am.inchiriat una pe strada Carpati.
3. Te-ai mutat deja in casa noug? 4. M-am mutat trei saptamini! Plgtesc cam mult, dar face!
5. SInt scumpe casele aici pepeninsula? 6. dnele sint scumpe §i unelesint ieftine. Cele mai scumpe sint aproapede ocean.
7. Cite camere are casa undelocuie§ti acum? 8. qase. Doug, dormitoare, o sufragerie, obucatarie, un salon §i obaie.
Acasg, la domnul Neagu:
9 Camera asta este salonul §i camera aceeaeste sufra- vria. Iti place? 10. 1mi place foarte mult. Mobila este foarte moderng.
11. Aici este bucataria, acolo estebaia §i dormitoarele. 12. WM. ca. ai o sobg electricg, unfrigider, dar nu vac] ma§ina de spglat vasele!
13. Asta inseamng ca nu vezi preabine! 14. Vezi ziarul acela pe canapea, in salon? Este ziarul nRominia Liberg".
15. Ei, 16. Asta Inseamn cà vd foarte bine!
17. Nu intelegit Eu sint ma§ina de spglat vasele in casa asta! 18. AstaL.i cea mai bung glumg a saptaminii! Am auzit multe glume in viata mea, insg asta-i bung!
158 LECTIA 13
Dialog translation: The house
1. Did you buy a hcfze, Mr. Neagu?, 2. No, I didn't buy a house, Irente0 a house on Carpati street.
3. Have you already movedinto the new house? 4. I moved three weeks ago! It's expensive, but it's worth it!
5. Are the houses expensive here onthe peninsula? 6. Some are expensive and some arecheap. The most expensive ones are near the ocean.
7. How many rooms does the house youlive in now, have? 8. Six. Two bedrooms, a dining room, akitchen, a living room and a bathroom.
At home at Mr. Neagu's:
9. This room is the living room and that roomis the dining room. Do you like it? 10. I like it very much. The furniture is very modern.
11. Here is the kitchen, there is the bathroomand the bedrooms. 12. I see that you have an electric stove and anelectric refrigerator, but I don't see the dishwashingmachine (dishwasher).
13. This means that you don't see very well! 14. You see that newspaper on the sofa(couch)? It's the newspaper "Rominia Liberä" (FreeRomania).
15. So what? 16. This means that I see very well!
17. You don't understand! I'm the dishwashing machine in this house! 18. This is the best joke of the week! I've heard many jokes in my life but this (one) is a good one!
159 1-71- MEW
LECTIA 13
Exercitii Gramaticale:
a. Unde este cartea asta? Cartea asta este pe masd.
Unde este cartea aceea? Cartea aceea este pe scaun.
Unde este scrisoarea aceea? Scrisoarea aceea este pe masd.
Unde sint cdrtile acelea? CArtile acelea sint pe masA.
Unde sint creioanele acelea? Creioanele acelea sint pe scaun.
Ce invatd studentul acela? Studentul acela invatd romine§te.
Ce invatd studentii aceia? Studentii aceia invatd romine§te.
Ce invatA sergentul acela? Sergentul acela invatd rominelte.
Unde se duc bAietii aceia? BAietii aceia se duc la §coalI.
Ince limbd este ziarul acela? Ziarul acela este in limba romind.
Unde sint chibriturile acelea? Chibriturile acelea sint pe masa.
Unde sint tigArile acelea? Tigdrile acelea sint pe scaun.
De unde ai diploma aceea? Am diploma aceea de la Harvard.
b. Cum sint studentii? Studentii aceia sint buni. Cum sint cdrtile? CArtile acelea sint verzi.
160 LECTIA 13
Cum este gramatica? Gramatica aceea este grea.
Cum este metoda? Metoda aceea este u§oard.
Cum este biserica? Biserica aceea este micA.
Cum sint fetele? Petele acelea sint frumoase.
Cum este sergentul: cAsAtorit sau necAsatorit? Sergentul acela este cAsatorit.
Cit costa tig4ri1e? TigArile acelea costa mult.
Uncle Merge copilul la §coa14? Copilul acela merge la §coalA in Monterey.
Baietii merg la §coalA? Da, bAietii aceia merg la §coalA.
Dar fetele; ele merg la §coalA? Nu, fetele acelea nu merg la §coalA.
C. Sint toti profesorii cUAtoriti? Unii sint c6sAtoriti, unii nu sint cas4toriti. Sint toate lectiile wioare? Unele sint u§oare, unele nu sint u§oare. Sint toate c1diri1e mari? Unele sint mari, unele nu sint mari. Sint toti studentii buni? Unii sint buni, unii nu sint buni.
Sint toate automobilele galbene? Unele sint galbene, unele nu sint galbene. Sint toate automobilele bune? Unele sint bune, unele nu sint bune.
161 LECTIA 13
d. Cuno§ti ni§te fete inMonterey? Da, cunosc ni§te fetein Monterey. Nu, nu cunosc ni§tefete in Monterey.
Stii unde este ni§tecafea buns? ba, §tiu unde este cafea bung. Nu, nu §tiu unde estecafea bung.
Ai vgzut ni§te cgrti pemas6? Da, am vgzut ni§tecgrti pe mas6. Nu, n-am vgzut ni§tecgrti pe masg.
Ai ni§te dictionare bune? Da, am ni§te dictionarebune. Nu, n-am ni§te dictionarebutte.
e. Care este ora§ul celmai mare? New York este ora§ulcel mai mare. Care este §coala cea maibung? Asta este §coala cea mai bung.
Care este statul celmai mare? Alaska este statul cel mai mare.
Care sint studentii ceimai buni? Smith §i Brown sintstudentii cei mai buni.
Care este muntele cel maiinalt? Muntele McKinnley este muntelecel mai inalt.
Care sint automobilele cele maibune? Automobilele americane sint cele mai bune.
Care sint soldatii cei mai buni? Soldatii americani sint cei maibuni.
Care sint clgdirile cele maiinalte? Clgdirile acelea sint cele mai inalte.
sew'
162 LECTIA 13
Bucata de citire: Ieri am fost in ora§ §i m-am intilnit cu ni§testudenti de la §coala de limbi straine aarmatei. 'Unii venit din statul Ohio §i unii au venitdin statul New York, insa toti au venit inMonterey pentru prima data.
Un student casatorit ainchiriat o casä, in ora§ul Paci-
fic Grove, pe strada Ocean View. Strada aceea este aproape
de ocean §i este cea maifrumoasa strada din ora§ul Pacific
Grove. Am mers §i am vazut casa in carelocuie§te. Pentru c6
este casatorit §i are trei copii,studentul a inchiriat o
casa cu trei dormitoare. Casa are de asemenea o bucatarie,
o sufragerie, unsalon §i o baie. Salonul are un geam mare. Din salon vezi oceanul §i cred ca din cauza asta studentul plate§te cam mult pentru
casa. Mobila din salon este foarte moderna §i pe pereti am
vazut tablouri moderne.
Mi-a placut cel mai mult bucataria: alba, curata §i
totul electric! Soba electrica, frigider, ma§ina de spalat
vasele, o masa micacu cinci scaune, unde maninca micul
dejun dimineata. Foarte rar maninca in sufragerie.In sufra- gerie, pe un perete, am vazut un ceas mare §i frumos. Ceasul
acela, a spus studentul, este un ceas din Rominia. Merge
foarte bine §i aud ceasul din dormitor in fiecare dimineata,
163 LECTIA 13
cind sun g. la ora §ase.
Cind aud ceasul sinttrist, nu sintfericit. Md scol, mAninc micul dejun, iauautomobilul dinWaraj §i merg la §coald, unde sosesc la oraopt fIrA douAzeci. Incep o nou4
zi la §coala de limbistrAine a armatei.
164 LECTIA 13
IntrebAri i raspunsuri:
1. Uncle ai fost ieri? Ieri, am fost in ora§.
2. Cu cine te-ai intilnit in ora§? M-am intilnit cu ni§te studenti de la §coala de limbi strAine a armatei.
3. De unde au venit studentii? Unii au venit din statul Ohio §i unii au venit din statul New York.
4. Au venit toti studentii pentru prima data, in Mo...terey? Da, toti studentii au venit pentru prima dctA, in Monterey.
5. Uncle a inchiriat studentul cIsItorit o casI? Studentul cIsatorit a inchiriat o casI in ora§ul Pacific Grove.
6. Pe ce strad6 a inchiriat el casa? El a inchiriat casa pe strada Ocean View.
7. Care este cea mai frumoas4 stradä din ora§ul Pacific Grove? Cea mai frumoasA stradI din ora§ul Pacific Grove, este strada Ocean View.
8. Ai vazut casa aceea? Da, am vAzut casa aceea.
9. Cite dormitoare are casa studentului? Casa are trei dormitoare, pentru cA studentulare trei copii.
10. Ce alte camere a mai avut casa? Casa a avut un salon, o sufragerie,o bucatArie 0 camerI de baie.
11. Ce fel de geam a avut salonul? Salonul a avut un geam mare.
12. Vezi oceanul din salon? Da, cind vremea este frumoas4.
13. Cum a fost mobila din salon? Mobila din salon a fost foarte modernI.
165 LECTIA 13
14. Ce fel de tablouri aufost pe pereti? Pe pereti aufost tablouri moderne.
15. Cum a LostbucAtAria? BucAtAria mi-a plAcutcel mai tult,a1b6 §i curata! in bucItArie? 16. Ce fel de sobI aavut studentul In bucAtArie, studentul aavut o sobAelectricI.
17. Ce fel defrigider a avut? si frigiderul afast electric.
18. Cite scaune aivAzut in bucAtArie? Am vIzut cinci scaune§i o masA mica. sufragerie? 19. Ce ai vAzut peperete in Pe perete amvIzut un ceas mare.
20. De unde a avutstudentul ceasul? El a avut ceasuldin Rominia. dimineata? 21. Aude studeotalceasul din dormitor, Da, el Aadeceasul din dormitor,in fiecare dimineatA.
22. Ce face elcind aude ceasul? Cind aude ceasul, sescoalA. trist cind audeceasul? 23. Este el fericit sau desigur cA nu Cind aude ceasulla §ase dimineata, este fericit. automobilul cind vinela §coalA? 24. De unde ia studentul Cind vine la §coalI,studentul iaautomobilul din garaj.
166 LECTIA 13
Explicsii gramaticale: In this lesson, we learn theRomanian equivalent of that and those.
The equivalents are:
acela, aceea that (m.s.)
aceia, acelea those (m.p.) (f.p.) The forms that you havejust learned are used after the noun. In a somewhat differentform, they may be used before the noun, but it is not necessaryto do so.
Now, here is a hint on how tolearn it easier.
If the noun ends in ..ul, the properform is ..ul acela ..a ..a aceea aceia ..le ..le acelea
Examples: Hotelul acela este bun. Pata aceea este frumoasg. Studenliiaceia invatg in fiecare searg. Dictionarele acelea sint cele mai bune.
That is, they can be made torhyme somewhat. If you look at the gramatical exercisesin this lesson you see that this is true. There are exceptions: those five masculine nouns ending in "e": Pre§edintele acela a fost bun.
We also have learned in this lessonthe Romanian equiva- lent of the ... est (thebiggest), or the most...(the most beautifuT)7 As we also remarked when we learned acel, acea,this Romanian form can be learned somewhat by ear.
If the word ends in ..ul, you should usecel mai... ..a_ cea mai... ..11 cel mai... ..le cele mai...
167 LECTIA 13
Examples: Studentul cel mai buninvatä in fiecare searg. Lectia cea mai u§oarg afost lectia trecutä. Soldatii cei mai bunisint in armata'americanI. Fetele-Egig-mai frumoase sint inora§ul meu.
You may also meetthis type of construction: Instead of Hotelul cel mai bun senume§te San Carlos, you mayhear: Cel mai bun hotel se aumateSan Carlos, inwhich case the noun does not have thearticle.
The perennial exceptions: frate, pre§edinte, munte, soare, perete: -tele cel mai inalt senume§te Negioul.
We learned three words asequivalents for the English some. Unii (masculine) and unele(feminine) are used when it matters to know that some dosomething and that some do not do it.
Examples: Unii studenti fumeazg,unii nu fumeazA. Unele lectii sint upare, unele nusint u§oare.
Ni§te means some, when noparticular distinction is meant; also, with singular nouns.
Examples: Am vAzut ni§te prAvIliifrumoase. Unele au fost pe strada Alvarado. Am vgut ni§te cafea bung §ini§te bere rece.
Marginal notes on vocabulary:
"Lume" in Romanian is singular.
Am vgzut multA lume - I saw many people. Lumea este fericitA - the people are happy. "Politia", is singular, even when it meanspolice force. You may say in English: "The police are coming but in Romanian, you must say: Politia vine.
168 LECTIA 13
form is used to mean, "Pompier" meansfireman; the plural also, firestation. to know, asalso the otherverb you "A cunoa§te" means you,"§tii" the answer already know,"a §ti."By and large to something:
Stiu undelocuie§te domnulIonesru. L1 §tie romine§te. Am §tiut ce aufAcut ei. familiar with: You "cuno§ti"something well; -ce
Cunosc ora§ulbine. RO - 9 - 20. Cunosc treistudenti din clasa
169 LtCTIA 14
Introducerea Gramaticii Noi: a. Unde este cartea asta?Unde este cartea aceasta? Cartea aceasta este pe masa.
Uncle este hirtia aceasta? Hirtia aceasta este pe scaun.
Uncle sint cartile acestea? Cartile acestea sint pe masa.
Unde sint creioanele acestea? Creioanele acestea sint pe scaun.
Ce invata studentul acesta? Studentul acesta invataromine§te.
Ce invata studentiiace§tia? Studentii ace§tia invataromine§te.
In ce 1imba este ziarul acesta? Ziarul acesta este inlimba engleza
Cine fumeaza tigari1e acestea? Studentii fumeaza tigari1e acestea.
Unde sint chibriturile acestea? Chibriturile acestea slat pe scaun.
Cum este tabloul acesta? Tabloul acesta este mare.
Cum este masa ar.easta? Masa aceasta este galbend.
Cum se nume§te ora§u1 acesta? Cum se nume§te strada aceasta? Cum se numesc studentii ace§tia? Cum se numesc ora§e1e acestea?
b. Cartea studentului este pe scaun. Cartea lui este pe scaun. Scrisoarea fetei este pe scaun. Scrisoarea ei este pe scaun.
170
/Yr.. LECTIA 14
Uncle este cartea lui? Cartea lui este pe scaun
Unde este cartea ei? Cartea ei este pe scaun.
Unde este creionullui? Creionul lui este pe scaun.
Unde este caietul lui? Caietul lui este pe scaun
Unde este cartea ei? Cartea ei este acolo.
Unde este caietul ei? Caietul ei este acolo.
Unde sInt creioaneleei? Creioanele ei sint acolo.
Unde este camaradullui? Unde sint camaraziilui? Uncle este fratele ei? Unde sint fratii ei? c. Dictionarul Asta estedictionarul departamentului. Dictionarul Asta estedictionarul meu,dictionarul dumitale, dictionarul lui;dictionarul gsta este dictionarul nostru. Dictionarul cui este aici? Dictionarul nostru este aici.
Tabloul cui este aici? Tabloul nostru este aici.
Ceasul cui este aici? Ceasul nostru este aici.
Astn este clasa noastra.
Clasa cui este aici? Clasa noastrA este aici.
171 LECTIA 14
Cum se nume§te §coalanoastrA? qcoala noasträ se nume§teqcoala de limbi strAine a armatei. Citi studenti sint in clasanoastrA? In clasa noastrA sint 7 studenti.
Comandantii no§tri sintofiteri buni.
Cum sint comandantiino§tri? Comandantii no§tri sintofiteri buni.
Cum sint camaraziino§tri? Camarazii no§tri sf.ntstudenti buni.
Clasele noastre sintmari.
Cum sint clasele noastre? Claseld noastre sint mari.
Cum sint cArtile noastre? CArtile noastre sint albastre. d. Cartea dumitale este pe scaun,§i cartea dumitale este pe scaun, §i carteadumitale este pe scaun, cArtile dumneavoastrA sint pe scaun.
Unde sint cArtile dumneavoastrA? CArtile noastre sint pe scaun.
Unde sint creioanele dumneavoastrA? Creioanele noastre sint pe scaun.
Unde este profesorul dumneavoastrA? Profesorul nostru este in clasA.
Unde este dictionarul dumneavoasträ? Dictionarul nostru este pe masI.
Unde sint camarazii dumneavoastrA? Camarazii no§tri sint in clasA.
Cum este cursul dumneavoastrI? Cursul nostru este lung.
172 LECTIA 14
Citi studenti sint in clasadumneavoastrA? In clasa noastrA sint 7 studenti.
Cum a fost lectiadumneavoastrA? Lectia noastrA a fostscurtA.
Cartea lui este pe scaun,§i cartea lui este pe scaun: cArti1e lor sint pe scaun.
Unde sint cArti1e lor? CArti1e lor sint pe scaun.
Uncle sint creioanele lor? Creioanele lor sint pe scaun.
Cum se nume§teprofesorul lor? Profesorul lor se nume§te Popescu.
Unde sint automobilelelor? Automobilele lor sint afar4.
e ---.1-%-i -am 1 0
173 LECTIA 14
Dialog: Familia
1. Ai auzit vreodat4 despre sotiiNiculescu? De 2. Nu, n-am auzit niciodatadespre familia aceasta. ce?
3. Am primit o scrisoare dela ei. 4. Ce scriu?
5. Scriu cA au adus pe copiii lordin Rominia. 6. Cind au plecat din Rominia, aulAsat copiii acolo?
7. Da, au lAsat copiii cubunica lor, cu mama doamnei Niculescu. 8. Au mers copiii la §coalAin Rominia?
9. Da, au terminat liceul laBucure§ti. 10. Atunci sint bAieti mari. Sint cAsAtoriti bAietii ace§tia?
11. Nu, nu sint cAsAtoriti. De ce intrebi? 12. Stii cA fata mea nu estecAsAtorit6...§i vreau un ginere din Rominia. Uncle locuiesc sotii Niculescu acum?
13. Loouiesc in casa noastrA din SanFrancisco, pinA gAsesc o cas6 mai mare. 14. In casa in care locuie§te unchiul §i mAtu§adumnea- voastrA?
15. Unchiul §i mAtu§a locuiesc la etaj §ifamilia Niculescu locuie§te la parter. 16. Au sotii Niculescu rude aici in America?
17. Domnul Niculescu are un vAr care lucreazA intr-o fabricA de automobile, din Detroit. 18. Sotii Niculescu sint foarte noroco§i CA 'au adus copiii din Rominia! LECTIA 14
Dialog translation: The family. Have you ever heardabout the Niculescu's? 1. Why? 2. No,I have never heardabout this family.
3. I received a letterfrom them. 4. What do they write?
5. They write that theyhave brought theirchildren from Romania. children there? 6. When they leftRomania, they left the
7. Yes, they left thechildren with their grandmother, Mrs. Niculescu's mother. 8. Did the children go toschool in Romania?
9. Yes, they finished(graduated) high school in Bucharest. 10. Then they are big boys. Are these boys married?
11. No, they are notmarried. Why do you ask? (that) 12. You know that mydaughter's not married...and I want a son-in-lawfrom Romania. Where do the Niculescu's live now? they 13. They live in our housein San Francisco, until find a bigger house. 14. In the house in which youruncle and aunt areliving?
15. (My) Uncle and aunt liveupstairs, the Niculescu's live downstairs. 16. Do the Niculescu's haverelatives here in America?
17. Mr. Niculescu has acousin (m) who works in an auto factory in Detroit. to 18. The Niculescu's werelucky that they were able bring the children fromRomania. LECTIA 14
Exercitii gramaticale: a. Cum se nume§te ora§ul acesta? Ora§ul acesta se nume§te Monterey.
Este ora§ul acesta mare? Da, ora§ul acesta este mare.
Citi locuitori are ora§u1 acesta? Ora§ul acesta are multi locuitori.
Citi studenti cant la §coala aceasta? La §coala aceasta sint multi stldenti.
Ce invatg studentii ace§tia? Studentii ace§tia invatg limbi strgine.
Citi studenti sint in clasele acestea? In clasele acestea sint multi studenti.
Cum sint scaunele acestea? Scaunele acestea sint galbene.
Iti plac tablourile acestea? Da, imi plac tablourile acestea.
C.1 vezl'in tabloul acesta? In tabloul acesta vgd fabrici, clgdiri, autobuzedrumuri §i strgzi.
Cum sint fabricile acestea? Cum sint clgdirile acestea? Cum sint autobuzele acestea? Cum sint strgzile acestea? Cum sint drumurile acestea? Cum este fabrica asta? (aceasta) Cum este clgdirea asta? Cum este 'autobuzul gsta? Cum este drumul gsta? Cum este strada asta?
b. Ce vezi pe scaunul lui? Pe scaunul lui vgd o carte.
Cum este cartea lui? Cartea lui este albastrg.
176 LECTIA 14
Ce este linggcartea lui? LingA cartea lui este uncreion.
Unde sint claselenoastre? Clasele noastresint aici, inclAdirda asta.
Unde sintautomobileledumneavoastrg? Automobilele noastresint afarg, pestradA.
Cum sint lectiiledumneavoasträ? Lectiile noastresint lungi.
Cum se nume§teprofesorul dumneavoastrg? Profesorul nostru sPnume§te Popescu.
Cum se nume§tesergentuldumneavoastrg? Sergentul nostru senume§te Brown.
Cum se nume§tecomandantuldumneavoastrg? Comandantul nostru senume§te Smith.
Pata asta are unautomboil bun. Cum este automobilul ei? Automobilul ei estebun.
Unde sint carti1eei? Cgrti16 ei sint inautomobil.
Unde sint chei1eei? Cheile ei sint inautomobil.
Studentii din clasaasta au cgrti. Unde sint cgrti1e lor? Cgrti1e lor sint pe scaun.
Unde sint creioanelelor? Creioanele lor sint pe scaun.
Unde sint caietelelor? Caietele lor sint sub scaun.
Cine este profesorullor? Profesorul lor estedomnul Georgescu.
Unde esteprofesorul lor? Profesorul lor este inc1asg.
177 1111111161.1.4
LECTIA 14
C. Ce este la stinga dumitale? La stinga mea este tabla.
Cine este la dreapta dumitale? La dreapta mea este domnul Jones.
Cine este la dreapta lui? La dreapta lui este camaradul lui.
Cine este la stinga lui? La stinga lui sint eu.
Ce este in fata dumneavoastrd? In fata noasträ este tabla.
Ce este inapoia dumneavoastrd? Inapoia noastrA este peretele.
Ce este inapoia lui? Inapoia lui este peretele.
Ce este in fata lui? In fata lui este masa.
Ce este la stinga mea? La stinga dumitale este geamul.
Ce este la dreapta mea? La dreapta dumitale este up.
Ce este la dreapta noasträ? La dreapta noastrd este geamul.
Ce este la stinga noastrA? La stinga noastrd este up.
178 LECTIA 14
Bucata de citire:
Anul acesta sint douAzeci §i cinci deani de cind am plecat din Reminia. Am plecat cu sotia ffea §i amlAsat copiii mei, doi baieti §i o fata cubunicii lor, in Bucure§ti.
In luna august, anul 1944, ru§ii au venit inRominia §i au luat casa noastra de pe stradaBratianu. Atunci, bunicii s-au mutat cu copiii la cumnatul meu, care esteprofesor la liceul "Gheorghe Lazar". Cumnata mea, sora sotiei mele, esteprofesoarA la un liceu de fete din
Bucure§ti. Ieri, am primit o scrisoare de labaiatul meu cel mai mare. A scris ca s-a casatorit anul trecut cu ofeta din Transilvania §i cA acum am doi nepoti, un nepot care se nume§te Mitcea §i o nepoata care se nume§teMaria. Desigur
cA am fost foarte fericit cind amcitit scrisoarea aceasta.
Baiatul meu cel mai mic,a terminatuniversitatea acum
doi ani §i acum este doctor la un spitaldin ora§ul Fagara§. Fata mea lucreaza la o banca de stat, in ora§ulBra§ov. Ea
este casAtorita insa n-are copii. Aici in America n-am multe rude, numai un var §i o
veri§oara. Toate rude/e noastre sint in Rominia. Varul acesta care este in America, lucreaza la ofabrica de auto-
mobile din ora§ul Detroit §i veri§oara lucreaza laprimAria
ora§ului San Francisco §i este foarte fericita pentru ca are
lucru bun acolo. Asta-i familia mead! LECTIA 14
Intrebäri §i rgspunsuri:
1. De citi ani ai plecat din Rominia? Am plecat din Rominia acum douAzeci §i cinci de a ani.
2. Ai plecat singur? Nu, n-am plecat singur, am plecat cu sotia mea.
3. Ai avut copii in Rominia? Da, am avut trei copii in Rominia: doi bgieti §i o fatg.
4. Ai lgsat copiii in Rominia? Da, am lgsat copiii in Rominia cu bunicii lor.
5. Cind au venit ru§ii in Rominia? Ru§ii au venit in Rominia in luna august, anul '1944.
6. Au luat ei casa dumneavoastrg de pe strada Brgtianu? Da, ei au luat casa noastrg de pe strada Brgtianu.
7. Unde s-au mutat bunicii cu copiii? Bunicii s-au mutat cu copiii la cumnatul meu.
8. Uncle este profesor cumnatul dumitale? Cumnatul meu este profesor la liceul fIGheorghe Lazgr" din Bucure§ti.
9. Ce face cumnata dumitale? Cumnata mea este profesoarg la un liceu de fete, din Bucure§ti.
10. De la cine ai primit ieri o scrisoare? Ieri, am primit o scrisoare de la bgiatul meu cel mai mare.
11. Ce-a scris? A scris cg s-a cgsgtorit anul trecut, cu o fatg din Transilvania.
12. Are el copii? Da, are doi copii, un bgiat §i o fatg.
13. Ai fost fericit cind ai citit in scrisoare cg ai doi nepoti? Desigur! Am fost foarte fericit cind am citit asta.
180 LECTIA 14
14. Cum se numescnepotii? nume§te Nepotul se nume§teMircea i nepoata se Maria. bAiatul celmai mix universitatea? 15. Cind a terminat Bdiatul cel maimic aterminat universitatea acum doiani.
Ce face elacum? spital din Acum, bdiatulacesta estedoctor la un ora§ul FAgAra§. fata dumitale? 17. Ce face stat, din ora§ul Fata mea lucreazAla o bailed de Bra§ov.
Este eacAsAtoritA? 18. cAsAtoritA insA n-arecopii- Da, ea este . aici in America? 19. Ai multe rude America, numai unvAr Nu, n-am multerude aici in §i o veri§oarA. dumitale aici inAmerica? O. Ce face vArul din VArul meu lucreazAla o fabricIde automobile, ora§u1 Detroit. veri§oara dumitale? 21. Uncle lucreazd San Veri§oara mealucreaza laprimgria ora§ului Francisco. fericitA acolo? 22. Este ea lucru Da, ea estefoarte fericitäpentru cA are bun. America? 23. E§ti dumneatafericit aici in Nu, nu sintfericit sint trist.
trist? 24. De ce e§ti §i copiii mei Pentru c eu Wirtaici cu sotia mea sint in Rominia.
181 LECTIA 14
Explicatii gramaticale:
You have already learned "meu, mea, mei, mele, dumitale." Now, we shall learn the other forms:
M.S. F.S. M.P. P.P. meu mea n-Tel . mele my dumitale your lui his ei her
nostru, noastrd, no§tri, noastre our dumneavostrd your lor their
You have used "Asta, asta," since the beginning of the course. Now we learn two other forms, meaning exactly the same thing, but they are somewhat more formal, used in rather formal speech, or in writing.
M. P. S. acesta, aceasta this P. ace§tia, acestea these
Note Marginale:
"Pinr.means to,2.12. to, till, until, in this type of sentence:
M-am dus ping. la Los Angeles. M-am plimbat Erik: in ora§. Am invAtat ping, la ora 9.
If you remember how we used "in", "la", you can use the proper forms of "pinA in, pin6 la".
Am mers cu automobilul pind in Ohio. Am mers cu autumobilul lin la primdrie. LECTIA 15
Introducerea gramaticii noi: a. Eu §tiu rom2ne§te. Eu vorbesc romine§te.
Eu §tiu sA vorbesc romine§te.
Eu mduc acasA. Eu mAninc acasA.
Eu mA duc sA mAninc acasA.
Stii sA vorbe§ti engleze§te? ba, §tiu sA vorbesc engleze§te.
Stii sä scrii romine§te? ba, §tiu sA scriu romine§te.
Te duci acasA sA inveti? Da, mg.duc acasg."grinvat.
Te duci acasä sa mäninci? Da, mA duc acasa sA mAninc.
Te duci acasa sA asculti la radio? Da, mA duc acasd sä ascult laradio.
Te duci acasA sA te uiti la televizor? Da, ma duc acasA sä ma uit latelevizor.
Stiti sd vorbiti romine§te? ba, tim sa vorbim romine§te.
Stiti sä scrieti romine§te? ha, §tim sA scriem romine§te.
VA duceti acasA sA invAtati? Da, ne ducem acai sh. InvAtAm.
Te-ai dus acasA sA te uiti la televizor? Da, m-am dus acasA sA mg, uit la televizor.
VA duceti acasA sA ascultati la radio? Da, ne ducem acasA sa ascultam la radio.
VA duceti acasä sa vA uitati la televizor? Da, ne ducem acasA sA ne uitAm televizor.
183 LECTIA 15
V-ati dus acasA sA vA uitati la televizor? Da, ne-am dus acasä sA ne uitAm la televizor.
Vrei sA inveti romine§te? Vrei sA mergi la cinema? Vreti mergeti la cinema? Vreti sä mergeti la restaurant? IP place sA dansezi? Iti place s6 lucrezi. b. Eu sp41 vasele, apoi mA spAl.
Ce ai spAlat ieri? Am spälat vasele.
Te-ai spAlat ieri? Intiiam spälat vasele, apoi m-am spAlat.
Ai spAlat automobilul ieri? Intii am spAlat automobilul, apoi m-am spAlat.
Te-ai sculat devreme astAzi? Da, m-am sculat devreme, apoi am sculat camarazii mei.
Ce au fAcut camarazii dumitale? Camarazii mei s-au sculat, s-au spAlat, apoi au mincat.
Ce a fAcut sergentul? Sergentul s-a sculat devreme, apoi a sculat soldatii.
Ati terminat cursul? Nu, n-am terminat cursul.
Cind se terminA cursul? Cursul se terminA dupA 9 luni.
184 LECTIA 15
Dialog: La o agentie de automobile.
1. Bung dimineata, domnule PascuLCe-i nou? 2. Nou? Nimic. Am auzit cg ati primit noilemodele de automobile.
3. Vrei sg cumperi un automobil? 4. Intii vreau sg vgd automobilele.
5. Foarte pine, domnule Pascu. Aici avem un automobil marca Ford cu dougu§i... 6. Pot sg conduc automobilul acestasg vgd cum merge?
7. Are un motor de 260 de cai putere§i o vitezI maxima de 160 de Km pe org... 8. Consumg multA benzing?
9. Da.cA ridici capota poti sg veziradiatorul, carbura- torul, pompa de apA §i pompa deulei, acumulatorul... 10. Cite viteze are automobilul acesta?
11. N-are nici cutie cu viteze, niciambreiaj. Totul este automat! 12. Nu mai spune!
13. In4untruare volanul,frinele, acceleratorul tabloul de comandg. 14. Ce faci cind ai o pang decauciuc?
15. Iau roata de rezervg dincompartimentul de bagaje §i schimb roata. 16. Si dacg ai un accident?
17. Atunci schimb ma§ina §i tin uleiul! 18. Multumesc, domnule Neac§u. 1mi place ma§ina insg trebuie sA vorbesc §i cu sotia. Dumneata e§ti cgsa- torit §i intelegi...
19. Da, inteleg. LECTIA 15
Dialog translation: At an automobile agency.
1. Good morning, Mr. Pascu! What'ss new? 2. New? Nothing. I've heard that you havereceived the new car models.
3. Do you want to buy a car? 4. First I want to see the cars.
5. Very well, Mr. Pascu. Here we have a car, aFord model with two doors... 6. Can I drive this car to seehow it runs?
7. It has a 260 hp motor and amaximum speed of 160 kilometers an hour... 8. Does it consume (burn) muchgas?
9. If.you lift the hood you can seethe radiator, car- buretor, the water pump, and theoil pump, the bat- tery... 10. How many speeds doesthis car have?
11. It does not have neither a gearbox, nor a clutch. Everything is automatic. 12. You don't say!
13. Inside we have the steering wheel,the brakes, gas pedal and instrument panel. 14. Mhat do you do when you have aflat tire?
15. I take the spare wheelfrom the luggage compartment and change the wheel. 16. And if you have an accident?
17. Then I change the car and keep theoil! 18. Thank you Mr. Neac§u. I like the car, but I have to talk with my wife also. You are married and you understand...
19. Yes, I understand.
186 LECTIA 15
Exercitii gramaticale: a. Iti place sI fumezi? Da, imi place sA fumez.
Unde te duci sA cumperitigAri? MA duc sA cumpAr tigAri in ora§. Poti sA te duel cind vrei? Pot sä mA due cind vreau. Poti sA vizitezi ifeul din Pacific Grove? Da, pot sa vizitez muzeuldin Pacific Grove. Nu, nu pot sA vizitez muzeuldin Pacific Grove.
Vrei sA vizitezi muzeul? Da, vreau sA vizitez muzeul. Nu, nu vr. u sä vizitez muzeul.
Ai invatat sA scrii romine§te? Am invAtat sA scriu putin romine§te.
Ai invatat sA vorbe§ti romine§te? Am invAtat sA vorbesc putinromine§te. Poti sA intelegi cind vorbe§te profesorul repede? Nu pot O. inteleg cind vorbe§teprofesorul repede.
Cind te duci sA bei bere la restaurgnt? MI duc 0, beau bere la restaurant seara.
Cu eine te duci sA bei bere? MA due s4 beau bere cu camarazii mei. Iti place sa bei bere §i sA asculti la radio? Da, imi place sA beau bere §i sa ascult la radio.
Ce program iti place sA aseulti? Imi place sA ascult programul...
Vrei sA te duci la San Francisco? Da, vreau sA mA duc la San Francisco.
Ce vrei sA vizitezi? Vreau sA vizitez muzeul.
187 LECTIA 15
Unde vA place sA fumati? Ne place sA fumAm afarA.
11 Uncle vA duceti sA cumpArati tiggri? Ne ducem sA cumpArAm tigAri in ora§.
Puteti sA vA duceti in ora§ cind vreti? Da, putem sA ne ducem in ora§ cind vrem. Nu, nu putem sg ne ducem in Ora§ cind vrem.
Puteti sA vizitati muzeul din Pacific Grove? Da, putem sg vizitAm muzeul din Pacific Grove.
Vreti sA vizitati muzeul? Da, vrem sA vizitAm muzeul. Nu, nu vrem sA vizitAm muzeul.
Ati invAtat s4 scrieti romine§te? Am invAtat sg scriem putin romine§te.
Ati invgtat sA vorbiti romine§te? Am invAtat sg vorbim putin romine§te.
Puteti sA intelegeti tot? Da, putem sA intelegem tot. Nu, nu nutem sA intelegem tot. Puteti s4 intelegeti cind vorbe§te profesorul repede? Nu putem sA intelegem cind vorbe§te profesorul repede.
Cind vA duceti sA beti bere la restaurant? Noi ne ducem sA bem bere la restaurant seara.
Cu cine vA duceti sA beti here? Nu ducem sA bem bere cu camarazii no§tri.
VA place .sA beti bere §i sA. ascultati la radio? Da, ne place sA bem bere §i sA ascultgm la radio.
VA place sA vA uitati la televizor? Da, ne place sA ne uitAm la televizor.
Vreti s vg duceti la San Francisco? Da, vrem sA ne ducem la San Francisco.
Aveti timp sA vg uitati la televizor? Nu, nu avem timp sA ne uitAm la televizor.
188 LECTIA 15
Cind vreti sA. vA intoarceti de la San Francisco? Vrem sA ne intoarcem de la San Francisco duminicA seara. b. Cind se terminA cursul? Cursul se terming dupä opt luni.
Cind se terminA ora asta? Ora asta se terminA la ora 10 fArA 10 minute.
Cind se terminA ora de gramaticA? qi ora de gramaticA f-e terminA la 10 fArA 10 minute.
Cind terminati dumneavoastrA cursul? Noi terminAm cursul dupA trei luni.
Cind terminati ora asta? Termingm ora asta la 9 fArA 10 minute.
Cind terminati ora de gramaticA? Noi termingm §i ora de gramaticA la ora 9 fArA 10 minute.
Cind te speli? ma spAl dimineata.
Cind se spalA studentii? qi studentii se spalA dimineata.
Cind se spa1 . camaradul? qi camaradul se span dimineata.
Cind speli vasele? Eu spAl vasele dupA cing.
Cind speli automobilul? Bu spAl automobilul simbAta.
Cind spell automobilul camaradului? Eu nu sp41 automobilul camaradului.
189 LECTIA 15
Bucat4 de citire: Ieri, am fAcut o plimbare cuautomobilul domnuluiNeagu. sAptAmini, de la o Neagu a cumpAratautomobilul acum douA
agentie de automobile,de pe stradaprincipalA. Este un
automobil marca Ford, anul1962 §i este un model cupatru foarte re- 110.. Domnul Neagu este un§ofer bun §i conduce Neagu, tre- pede. DacA vrei sa conducirepede, spune domnul puternic §i cu buie sA cumperi unautomobil nou, cu un motor
frine bune. Bu am un automobilvechi, marca Oldsmobil,anul 1953 cu
douA u§i §i vreau saschimb automobilul acestapentru o
ma§inA micA de sport, cumotorul in spate §i care nu consumA
prea multAbenzinA. DacA ai o ma§inA mare,trebuie sA cumperi
§i o statib de benzinA. Ma§ina mea merge, insI mergefoarte
des la garaj. Cind trec pe lingA garaj,de obicei mecanicul
este in fata garajului§i mA a§teaptA. DacA cumpAr un automobil nou,atunci vara aceasta pot sA
merg in vacantA. Cu ma§ina veche, deobicei eu stau acasA §i mecanicul merge invacantA §i asta nu-mi place Acum trebuie sA cumpar douAcauciucuri noi pentru rotile
din fatA, trebuie sA repar pompade benzinA §i sI schimb
radiatorul §i uleiul. Asta inseamnA cA plAtesc mai mult
decit primesc de la fabrica undelucrez.
190 LECTIA 15
Miine, trec pe la agentia de automobileFord, sä vAd dacI pot sA cumpAr un automobil nou. DacA pot sA cumpär
automobilul in rate, plAtesc 200 de dolari§i conduc auto-
mobilul nou acasI, dacA nu, reparautomobilul vechi.
191 LECTIA 15
Intrebäri §i rAspunsuri:
1. Ai fAcut ieri o plimbare cu automobi1u1? Da, am fAcut o plimbare cu aiitomobilul domnului Neagu.
2. A cumpArat domnul Neagu un automobil nou? Da, el a cumpArat un automobil nou, acum douI sAptAmini.
3. De unde a cumpArat el automobilul? El a cumpArat automobilul de la o agentie de auto- mobile, de pe strada principalä.
4. Cc fel de automobil a cumpArat el? El a cumpArat un automobil marca Ford, anul 1962, un model cu patru u§i.
5. Este domnul Neagu un §ofer bun? Da, el este un §ofer bun §i conduce foarte repede.
6. Ce fel de automobil trebuie sA cumperi dacA vrei sA conduci repede? DacA vrei sA conduci repede, trebuie sA cumperi un automobil cu motor puternic.
7. Cut trebuie sA conduci dacA frine1e nu sint bune? DacA frinele nu sint bune, trebuie sA conduci incet.
8. Ce fel de automobil ai dumneata? Eu am un automobil vechi, marca Oldsmobile, anul 1953, cu douA u§i.
9. Vrei sA cumperi un automobil nou? Da, vreau sA cumpär un automobil nou.
10. Ce fel de automobil vrei sä cumperi? Vreau s4 cumpAr un automobil mic, de sport, cu motorul in spate.
11. Vrei o ma§inA care zonsumd multA benzinA? Nu, nu vreau o ma§inA care consumA multA benzing.
12. Ce trebuie sA ai dacA ai o ma§inA mare? DacA ai o ma§inA mare, trebuie sA ai §i o statie de benzinA.
192 LECTIA 15
13. Merge bine ma§ina dumitale? Nu, nu merge bine, merge des la garaj.
14. Te a§teaptA mecanicul de la garaj in fata garajului? Da, cind trec prin fata garajuldi, mecanicul mA a§teaptä.
15. Ii pare bine mecanicului cA ai o ma§inA veche? Desigur! Ii pare foarte bine cA am o ma§ind veche.
16. De ce ii pare bine? Iipare bine pentru cA vara el merge in vacantd §i eu stau acasA.
17. Dumneata nu mergi in vacantA vara? Nu, pentru cA dripA ce plAtesc pentru reparatii, n-am bani sA flicrg in vacantA.
18. Ce ieparatii trebuie sl faci acum? Trebuie sA cumpAr doug cauciucuri noi, pentru rotile din fall...
19. Asta-i tot? Nu, trebuie sA repar pompa de benzinA §i s schimb radiatorul.
20. Costa asta mult? CostA mai mult decit primesc de la fabrica unde lucrez.
21. CostA o ma§ina noug mai mult decit o ma§inA veche? La inceput da, mai tirziu nu costa mai mult.
22. Poti sA cumperi in America, un automobil in rate? Da, in America poti sA cumperi un automobil in rate.
23. Cit este prima rata? Doug sute de dotari sau automobilul vechi.
24. DacA nu poti sA cumperi un automobil nou, tii auto- mobilul vechi? Da, dacA nu pot sA cumpAr un automobil nou, tin automobilul vechi.
193 LECICIA 15
Explicatii gramaticale: ln this lesson, we learn howto use the first two Lers_aIs of the _subjunctive. You may have alrea'dy remarked that, to Tas point, we have used the subjunctive Only when"a verb follows a verb" (I want to smoke; I canspeak Romanian)7--To expresstriigDea, ITIRomanTETrou take the corresponding forms of the present tense and connectthem with "sä":
Vreau sA fumez. Pot sA vorbesc romine§te.
vreau s4 fumez vrei sA fumezi
pot sA vorbesc poti sA vorbe§ti
vrem s4 fumAm vreti sA fumati
puteti sA vorbiti putem s4 vorbim
NOTE: This holds true only for the first and the second person singular and plural. We shall learn later how to form the third p'erson. Before we talk about the Romanian reflexive verb,let's talk a little about an English verb like to wash.
In English you may say: I washed, then I went to school. or: I washed myself, then I went to school.
You don't have to use myself, in the above sentence. It doesn't make much differeree whether you say it one way or the other. Now, let's compare this verb with the English verb to cut. If you say: I cut, it means I cut something;if you nicked yourself cutting, you have to say: I cut myself. While you were able to use either I wash, or I wash myself, with the verb cut, you cannot use I cut for I cutmigar:
Now we come to the point of this explanation. Most of the Romanian verbs are like cut.
194 LECTIA 15
If y22. washed, then went toschool, in Romanian you have to say /2u washedyourseT17then. went to school, or:
M-am spIlat, apoi m-am dus la§coaiA.
If you finish something, you say: Termin cursul. Am terminat lectia.
But, if the course "finishesitself": Cursul se terminA curind. Hirtia s-a terminat.
Further examples: Camaradul terminA lectia. Lectia s-a terminat. Camaradul spalA vase1e. El se spalA. Camaradul scoalA copiii. Copiii se scoa1A, Sotia culcA copiii. Copiii se culcA. Politia opre§te autOmobilul. El se opre§te la restaurant.
Up to now, we shall use in thereflexive form only the verbs we have learned, because:
a. This is only one of the several uses of theRomanian reflexive; and there is a danger of using it wrongly.
b. Some verbs are only reflexive.
c. Some verbs mean something else whenreflexive. Note Marginale cu Privire la Vocabular: The meaning of chiar can be seen from these additional examples: Unde-i domnul Popescu?Chiar acum a plecat. Domnul colonel a fost aici. Chiar colonelul? Domnul profesor a terminat lectia chiar cind a venit el.
Dar means the same thing as insA.
If insA is not at the beginning of the Romanian sentence, like in7--Eu beau, ins4 el fumeazA, but inside, like in: Sint multi studenti in departament, in clasa asta insA sint putini, insA is better translated by however.
195 1111111111r
LECTIA 15
Dar could also mean how about; Eu beau bere, dar .7M dumneata? E1 joacA cArti, dar sótialui? Dar with the meaning of how aboutis used in the dialog.
After has two Romanian equivalents: dupA, and dupA ce .
after, as preposition, is translated sp2p.A "5117/, as conjunction, is translated dupA ce
Of, if the above is not clear,after used just before a verb is dupA ce:
El a scris lectia dupg, ce a venitla §coalA. Ei s-au dus la cinema dupA ce auinvItat lectia. MA intorc in clasA dupA cefumez tigara asta.
MA duc dupg un creion. Popescu a venit dupA profesor.
A trece means both to cross, and to pass,: Am trecut strada. Am trecut la examen.
sg,
te
196 LECTIA 16
Introducerea gsamaticii noi: a. Camaradul meu se duceacasä §i acolo ascultä la radio. Camaradul meu se duce sAasculte la radio. El vrea sA asculte laradio.
Vrea camaradul s6 ascultela radio? Da, el vrea sA ascultela radio.
Vrea camaradul sä seuite la televizor? Da, el vrea sA se uitela televizor.
Se culcI el devreme? Nu, el nu se culcA devreme.
Vrea el sA se culce devreme? Da, el vrea sA. se culcedevreme.
Se duce el des la cinema? Nu, el nu se duce des lacinema.
Vrea el sA. se ducA la cinema? Da, el vrea sA se ducA lacinema, insA nu are timp.
Cit timp tine cursul Asta? Cursul Asta tine 9 luni. Poate cursul Asta sA ling un an? Nu, cursul Asta nu poate s tinA un an. Vreau camarazii sA asculte laradio? Da, camarazii mei vreau sA ascultela radio.
Vreau camarazii dumitale s6 seuite la televizor? Da, ei vreau sA se uite latelevizor.
Se culc6"ei devreme? Nu, ei nu se culcA devreme. Vreau ei sA se culce devreme? Nu, ei nu vreau sA se culce devreme.
Se duc ei des la cinema? Nu, ei nu se duc des la cinema.
Vreau ei sA se ducA des la cinema? Da, ei vreau sal se ducA des lacinema, insA nu au timp.
197 Cit timp tin cursurile id §coalaosta? Unele tin 6 luni §i uneletin un n.
Pot cursurile sA tinA doiani? Nu, cursurile nu pot sA tinAdoi ani. b. Ce §tii despre domnulGirleanu? Nu §tiu nimic.
Stii ceva despre ora§ul Bucure§ti? §tiu pimic despre ora§ulBucure§ti.
Ai auzit ceva despre examen? Nu, n-am auzit nimic despre examen.
Ai luat ceva din clasA? N-am luat nimic din clasA.
Ai auzit vreodatA despre ora§ulPloe§ti? N-am auzit niciodatA despreora§ul Asta. Te-ai intilnit vreodata cu comandantul§colii? Nu, nu m-am intilnit niciodatA cucomandantul gcolii.
c. Cum vorbl§te el? El vorbe§te cum vorbe§teprofesorul.
Cum scrie el? El scrie cum scrie profesorul.
Cum cite§te el? El cite§te cum cite§te un romin.
Cum danseazA el? El danseazA cum danseazA FredAstaire.
198 LECT1A 16
Dialog: La restaurant.
1. Vrei sA mAninci cina impreunA cu mine, domnule CosticA? 2. Cu cea mai mare plAcere! Pot sA invit §i pe prieten- ul meu, MiticA?
3. MAnincA mult? 4. MiticA? Nu, MiticA nu mAnincA mult.
5. Atunci vA a§tept disearA la ora opt fix, la restau- rantul Cina". 6. Foarte bine, domnule Neagu! (Acum trebuie sA-i spun lui MiticA sA nu mAnince prea mult la restaurant).
Seara1 la ora opt fix, la restaurantul "Cina".
Chelnerul: Cu ce vA pot servi, domnilor? Neagu 0 fripturA de porc cu cartofi §i o cafea cu lapte. CosticA : 0 fripturA de vitel cu zarzavaturi §i un pahar cu lapte. MiticA : Ca aperitiv: ouA, pe§te §i nilte brinzA, apoi 0 ciorbA de pe§te, o fripturA de pui cu salatA verde, ni§te mititei....
Chelnerul: Asta-i tot? MiticA : Ca desert, o präjiturA de ciocolatA, fructe §i inghetatA §i o baterie de vin cu trei pahare.
Chelnerul: Foarte bine, domnilor! (Se duce sA aducA mincarea la masA).
Neagu : Iti place mincarea, domnule MiticA? MiticA : imi place foarte mult, insA seara, de obicei nu pot sA mAninc prea mult. Stii, ordin de la doctor.
CosticA : DacA mAnincA prea mult, nu poate sA. se scoale dimineata.....
Neagu : (CAtre CosticA) Crezi cA poate sA termine toatA mincarea?
CosticA : Asta nu-i nimic! SA vezi pe fratele lui!
199 .1111111111.4111 1111111iorwearo......
LECTIA 16
Dialog translation:
1. Do you want to eat supper (together) with me, Mr. Costica.? 2. With(the greatest) pleasure! Could also invite my friend Mitica?
3. Does he eat much? 4. Mitica?No, MiticI doesn't eat much.
5. Then I (will) wait foryou this evening at eight sharp at the restaurant "Cina". 6. Very well, Mr. Neagu! (Now I have to tell Mitica not to eat too much at the restaurant).
In the evening. at eight sharp at therestaurant "Cina." The waiter: With what can Iserve (you), gentlemen? Neagu Roast pork with potatoes and coffeewith milk. CosticA : A veal cutlet with vegetablesand a glass of milk. Mit=A As an appetizer: eggs, fish, and some cheese, then a fish chowder,a spring chicken roast, witha green salad, some sausages
Waiter : Is this all? Mitica : As desert, a chocolate cake, fruitand ice cream, and a "battery of wine" with three glasses.
Waiter : Very well, gentlemen. (He leaves to bring the food to the table).
Neagu : Do you like the food, Mr. Miticg? Mitic4 : I like (it) very much, butusually in the evening I can't eat too much. You know, doctor s orders. Costic6 : If he eats too much he can'tget up in the morning...
Neagu : (To CosticA) Doyou think that he can finish all the food? CosticI : This is nothing! You should see his brother!
200
0. LECTIA 16
Exercitii gramaticale: in lectia asta (NotA: Numai urmAtoareleverbe se trateaza la subjonctiv, persoanaa treia: a asculta a aduce a explica a ajunge a invita a tine a juca a minca a termina
a se culca a se duce a se plimba a seintoarce a se scula a se scuza a se uita radio? a. Unde pot studentiisA asculte la Ei pot sA ascultela radio la club.
Pot ei sA joacecArti acolo? Da, ei pot sAjoace arti acolo.
Pot ei sA inviteprietenii la club? Da, ei pot sAinvite prietenii laclub.
Cine vrea sA ascultela radio? Camaradul meu vrea sAasculte la radio.
Cine vrea sA se uitela televiziuml? Camaradul meu vrea sA seuite la televiziune.
Vrea el sA mAnincela club? Da, al vrea sAmAnince la club.
De ce vrea studentulsA se ducA in ora§? El vrea sA se ducAin ora§ sA se plimbe. Iiplace studentuluisA se culce devreme? Da, studentuluiii place sA se culcedevreme. Iiplace studentului sä sescoale tirziu? Da, studentului iiplace sä se scoaletirziu. Cind vrea studentul sa setermine cursul? Studentul vrea sA setermine cursul curind.
201 LECTIA 16
Ce crezi cA vrea studentul sA facAacum? Cred cA acum studentulvrea sA se ducA acasA. Poate sA mAnince el la restaurant? El poate sd mAnince larestaurant, dacg are bani. b. (Studentul rAspunde la intrebArileurmAtoare in felul urmAtor):
De obicei, ascultA studentulla radio? Da, el ascultA la radio, insAacum nu vrea sA asculte. De obicei, joacA studentul cArti? De obicei, el joacA cArti, insAacum nu vrea s joace. De obic6i, mAnincA el la club? Da, de obicei el mAnincA la club,insA acum nuvrea sA mAnince.
De obicei, se scoalg el devreme? Da, de obicei el se scoalg devreme,insA acum nuvrea sA se scoale.
De obicei, explicA profesorullectia? Da, de obicei el explicA lectia,insA acum nuvrea sA, explice.
De obicei, terminA profesorullectia cind sunA soneria? Da, de obicei el terminA lectiacind sunA soneria, ins6 acum nu poate sA termine.
De obicei, invitA profesorulstudentii la restaurant? Da, de obicei profesorul invitgstudentii la restaurant, insg acum nu poate sA invite.
De obicei, ajunge studentuldevreme acasA? Da, de obicei, studentulajunge devreme acasg, insAacum nu poate sA ajungA.
De obicei,se intoarce el la §coalg curind? Da, de obicei else intoarce curind la §coalg, insgacum nu vrea sA se intoarcg.
De obicei, aduce studentuldictionarul in clasg? Da, de obicei el aducedictionarul in clasg, insgacum nu poate sA aduca.
202 iliarate
LECTIA 16
De obicei, se ducestudentul des la cinema? Da, de obicei el seduce des la cinema,insg acum nu vrea sg seducg. niciodatg §i c. (Studentul rgspundenegativ, intrebuinfind nimic).
Ai fost vreodatgin Rominia? Nu, n-am fost niciodatgin Rominia.
Ai avut vreodatg unCadillac? Nu, n-am avut niciodatg unCadillac.
Ai §tiut ceva despre§coala asta? Nu, n-am §tiut nimicdespre §coala asta.
Ce ai bgut astgzi? Astgzi 4-am bgut nimic.
Ce ai mincat astazi? Astgzi n-am mincat nimic.
Te-ai oprit vreodatg laCasa Munras? Nu m-am opritniciodatg la Casa Munras.
Ai plgti.t vreodatg100 de dolari pentru ocing la restaurant? Nu, n-am platitniciodatg 100 de dolari pentru ocing, la restaurant.
Ce isi aduce studentulaminte? Studentul nu isi aduce amintenimic.
Ce ii place maiorului? Maiorului nu-i place nimic.
Ce ii place sergentului? Sergentuliii nu-i placenimic.
Ce iti place dumitale? Nu-mi place nimic.
203 LECTIA 16
Bucatd de citire: intr-o zi, CosticA a invitat peMiticA sA mAninceim- preunA cu el la restaurantulCo§na, de pe stradaBuze§ti, avut bani §i pentrucA din Bucure§ti. Pentru cd MiticA n-a n-a mincat detrei zile, el aacceptat cu plAcere. La restaurant, MiticA s-auitat la lis4a demincare §i mincArile a spus: Domnule CosticA, eu potsA mAninc toate
care sint pelista asta! Nu cred, a spusCosticA. Spune chelnerului sAaducA tot ce este pelistä, a spus
MiticA. Chelnerul a inceput cuaperitive: ouI, pe§te, brinzA, tuicA §i salatA verde. Apoi, MiticA a mincat:
supd, de carne, o supAde cartofi, o supa dezarzavaturi, o
ciorbd de pui §i una de pe§te. Acum vreau sä incep sImAninc, a spus MiticA: CosticA,
spune chelneruluisA aducA fripturile! 0 friptura. 4:1:1 porc,
una de vitel, otocanä §i 10 mititei; toate audispariAt de
pe masa! DupA ce a mincat oplAcintä cu carne, una cubrinzA, douA prIjimri deciocolatA §i trei inghetate, abAut o
baterie de vin. N-am crezut niciodatA cä un ompoate sä mAnince a§a de
mult, a spus CosticA. Apoi a plAtit chelnerului§i au plecat
acasa.
204 MOW
Pe drum, MiticA a spus: Domnule CosTicA, te rog nu
spune sotieimele cA am mincat la restaurant. De ce? a intrebat CosticA?
Pentru c6 vreau s4 mAninccina §i acasA, a rAspuns
205 NOW
1ntrebAri si rgspunsuri:
1. Pe cine a invitat Costicg sA mgnince la restaurant? Costicg a invitat pe Miticg sA mgqince la restau- rant.
2. La ce restaurant au mers ei sg mAnince? Ei au mers sg mgnince la restaurantul "Covia.."
3. Uncle este restauraiitul "Co§na?" Restaurantul "Cosna" este in Bucuresti, pe strada Buzesti.
4. A avut Miticg bani? Nu, Miticg n-a avut nici un ban,
5. Dacg n-ai bani, poti sg mäninci la restaurant? Da,.poti sg mgninci, insg trebuie sA speli vasele.
6. De cite zile n-a mincat Miticg? Miticg n-a mincat de trei zile.
7. A acceptat el invitatia domnului Costicg sg mgnince la restaurant? Desigur, el a acceptat invitatia cu plgcere.
3. Ce-a spus Miticg, dupg ce a vgzut lista de mincare la restaurant? El a spus cg poate sg mgnince toate mincgrile de pe lista de mincare.
9. A crezut Costicg asta? Nu, n-a crezut!
10. Ce-a adus chelnerul intii? lntii, chelnerul a adus aperitive.
11. Ce-a adu el ca aperitive? A adus oug, peste, brinzg, tuicg si salatg verde.
12. Cite feluri de supe si de ciorbe a mincat MiticA? El a mincat trei feluri de supe §i doug de ciorbe.
13. 1ti place ciorba de peste? 1mi pare rgu, n-am mincat niciodatg ciorbg de pe§te.
206 LECTIA 16
14. A mai mincat MiticA §i altceva dupA ce a terminat supele §i ciorbele? Numai atunci a inceput sI mAnince!
15. Cite fripturi a adus chelnerul la masa? Doug. Una de porc §i una de vitel.
16. Ce altceva a mai adus chelnerul? Chelnerul a mai adus o tocan6 §i zece mititei.
17. Au dispArut aceste mincAri repede depe masa? Desigur! Au dispärut foarte repede.
18. Ce a avut MiticA ca desert? Ca desert, Mitic4 a avut o plAcintA cu carne §i una cu brinzA, douA prAjituri de ciocolatA §i trei inghetate.
19. Ce a taut el? El a bAut o baterie de vin.
20. Vin alb sau vin ro§u? Nu t7-tiu, insA cred cA a Mut vin alb cu aperi- tivele §i vin ro§u cu fripturile.
21. A crezut CosticA cA un om poate sA mAnincea§a de mult?. Nu, el n-a crezut cA un om poate sA mAnince a§a de mult, insA acum crede.
22. De ce crede el acum? Pentru cA a vAzut §i a plAtit pentru toatä mincarea.
23. Dumneata poti s'A mAninci cit a mincat MiticA? Nu, eu nu pot sä mAninc cit a mincat MiticA.
24. Ti-a pAcutl gluma asta? Da, mi-a plAcut gluma asta. Nu, nu mi-a plAcut gluma asta. LECTIA 16
Explizatii gramaticale:
We have learned how to use the subjunctive in the first two persons of the singular and the plural form.
Now we learn how to use the third person singular and plural. Incidentally, the third person singular and plural have the same form, and there is no 2acepttion to this rule.
In order to learn the subjunctive, you must know the present tense, because the subjunctive is based, as form, on the present. The change is easy to remember.
If the third person of the present ends in e, the sub- junctive ends in A, and vice-versa: if the third person of the present ends in A, then the subjunctive ends in e: e becomes ...A and:...4 becomes ...e.
These are the verbs that we have learned up to now and to which this rule applies without any complication:
El joacA cArti. Ii place sA joace, cArti.
El 17117YEc . la club. El vrea sA mAnince la club, pentru cA WgIrleTtin. El se scoalA devreme. Studentului nu-i place sA se scoale devreme. El se culcA tirziu. El se duce acasA sA se culce. Ei ascultA la radio. Ei se duc la club sA asculte la radio. El invitA. El vrea sA invite prietenii. El EEITEA. El §tie sA e2splice. El terminA. El vrea sA termine curind. El se scuzA. El incearcA sA se scuze.
e
Ea se duce acasA singurA. Spune cA vrea sA se ducA acasA TrigurA. Ei ajung devreme. Ei au vrut s4 Lity_lga devreme, insA n-au putut. Ele au avut bani s4 se intoara acasI. Ele se intorc acas6. Cursul tine nouA luni. Nu poate sA tinA mai mult. Studentul aduce cartea. El vrea sA aducA §i dictionarul. ProfesorufTFET examenul. El vrea sW-17F6 un examen u§or.
208 LECTIA 16
In Romanian, the double negative is correct. Do not yield to the temptation to avoid it. You must say:
Nu §tiu nimic. N-am fost acolo niciodatg. Even a triple nevtion: N-am auzit nimic, niciodata, despre el.
Note marginale cu privire la vocabular:
"Near," as a preposition, has two Romanian equivalents: lingA, and aproape de.
Hotelul este lingA po§ta. Hotelul este aproape de po§ta.
But near, (or: nearby) as an adverb, has one equivalent: aproape: Po§ta esteassaas. Aproape has one more meaning: almost,, nearly: Aici sint alerams 2000 de studenti.
Nici has these meanings:
a. neither
Dumneata fumezi? Nu, nu fumez.
Dar dumneata? Nici eu nu fumez.
b. But before a noun, it means not a, or no:
Nu vorbe§te nici un cuvint. Nici un student nu fumeazg in clasA. Nici o c1as6 nu are timp liber.
Note the double negation.
"Vechi" means old, but old as opposed to new, not to young. We cannot use vechi to mean of old _mirror that, we shall learn another word. But you can say: -Am un prieten vechi, and mean: I have an old friend, meaning that you have known this friend Tor a long time, even though he may Ile young of age.
209 LECTIA 16
The little wordpewill be used in many cases where you do not expect it. LetTs recall the expression:imi dai voie s6-ti prezint pe domnul Munteanu. Pe was used there; also, in sentences like:
Am cunoscut pe domnul Popescu. Ei au vizitat pe domnui Munteanu. El vede pe studenti in clas4.
Let us use three other similar sentences:
Ar cunoscut strada aceea. Li au vizitat muzeul. El vede tablourile in c.asa.
Now we note that Es is used before persons,in the direct object.
210 LECTIA 17
Introducerea_gramaticii_noi:
a. Poate sA fumeze studentulin clasA? Da, studentul poate sAfumeze in clasA.
Stie studentul sA intrebuintezedictionarul? ha, studentul §tie sA intrebuintezedictionarul.
li place sA lucreze mult? Nu, nu-i place sA lucrezemult.
Uncle poate sA parchezeautomobilul? Unde se duce sA danseze? Cind se duce sA viziteze prietenii?
Stie camaradul sA vorbeascAromine§te? b37-camaradul §tie s. vorbeascA romine§te.
Stie el sA citeascA romine§te? ba, el §tie sA citeascA romine§te. a place sA pregAteascA lectia? Nu, nu-i place sA pregAteascAlectia.
Unde ii place sA locuiascA mai mult? Uncle se duce sA se intilneascA cuprietenii? Cit vrea sA plAteascA pentru o bere?
ii place sA scrie romine§te in clasA? Da, ii place sA scrie romine§tein clasA.
Se duce camaradul la ora zece sAbeg cafea? Da, camaradul se duce la ora zecesA bea cafea.
Vrea camaradul sA ia cartea cu el? Nu, camaradul nu vrea sA ia cartea cu el.
Ce vrea studentul sA §tie despre Rominia? Vrea studentul sA scrie scrisori inRominia?
b. Care este studentul al doilea din clasA? Popescu este studentul alailea din clasA. Care este studentul al treilea din clasA? Olteanu este studentul al treilea din c1as6.
211 LECTIA 17
,
Ce ati fgcut prima org, dela 8 la 9? Prima org am TWaconversatie.
Ce ati fgcut ultima org,de la 3 la 4? Ultima org am invgtatdialogul.
Cum a fost cursul inprimele luni? In primele luni, cursul a Lost greu.
Ce fac studentii inultimele luni? In ultimele lunistddrifir7rorbesc despre Rominia. E§ti dumneata primul din clasg? Eu sint primul, el esteal doilea, el este altreilea §i a§a mai departe.
Care este prima lungdin an, care este a douagi a§a mai departe? Ianuarie ete prima lung,februarie este a doua,martie este a treia, aprilieeste a patra, mai este acincea, iunie este a §asea,iulie este a §aptea, augusteste a opta, septembrie este a noua,octombrie este a zecea, noiembrie este a unsprezecea§i decembrie este a doug- sprezecea. LECTIA 17
Dialog: Despre alimente.
1. Uncle mergi a§a repede, domnule Vasilescu? 2. Merg la piatA, sotia a invitat p'e §efulmeu la cinA.
3. Aha! Vrea sa pregAteascA ceva special? 4. Nimic special. Ni§te sarmale cu smintinA §io ciorbg de fasole verde.
5. Crezi cA poti sA gAse§ti varzA pentrusarmale acum, in luna iunie? 6. DacA nu gAsesc varzA, cumpAr ni§te ardei verzi§i sotia poate sA serveascA ardei umpluti....
7. Ardei umpluti,o supA de mazAre, o salatA verde cu otet §i untdelemn, hm, hm... 8. 1mi pare rAu domnule MiticAl insAnu pot sA te in- vit la cing....
9. Ni§te ro§ii cu brinzA de BrAilal piinecu unt, ceapA verde.... 10. InsA, domnule MiticA....
11. SA vedem, ne trebuiesare, piper, castraveti, vinete, sfecle.... 12. si trei sau patru invitati, sg mAnincetot ce vrei sg cumperi!
13. Asta nu-i o problemg, domnuleVasilescu, aduc pe fratele meu CosticA. 14. MA duc sg telefonez sotiei, sg §tie citAmincare sA pregAteascA.
15. Si eu merg sg telefonez lui Costicg,sA nu mgnince cina1 acasg.
(Seara la restaurantul Tic-Tac". Domnul §i doamna Vasilescu, §eful domnului Vasilescu, MiticA §i Costicg).
16. Miticg, cind am mers sg telefonez,am crezut cA dumneata ai mers la piatg sg faci cumpgrAturi! 17. Domnule Vasilescu, toatg lumea §tie cAeu niciodatA nu cumpAr nimic cind sint invitat la masg!
18. Cine te-a invitat?
213 UCTIA 17
Dialog translation:About food.
1. Where are you going so fast, Mr. Vasilescu? 2. I am going to the market, my wife has invited my boss to supper.
3. Aha! She wants to prepare something special? 4. Nothing special. Some stuffed cabbage with sour cream and a green bean chowder.
5. Do you think that you can find cabbage for the stuffed cabbage now in the month of June? 6. If I don't find cabbage, I (will) buy some green peppers and my wife can serve st-Zfed peppers....
7. Stuffed peppers, pea soup,a green salad with vinegar and olive oil, hm, hm.... 8. I am. sorry, Mr. Miticg, but I can't invite you to supper....
9. Some tomatoes with Brgila cheese, bread and butter, green onions .... 10. But, Mr. Miticg....
11. Let's see, we need salt, pepper, cucumbers, egg- plants, beets.... 12. And three or four guests to eat all the food you want to buy!
13. This is not a problem, Mr. Vasilescu, I (will) bring my brother, Costicg. 14. I am going to phone my wife to let her know how much food to prepare.
15. And I am going to phone Costicg not to eat supper at home.
(In the evening at the "Tic-Tac" restaurant, Mr. and Mrs. Vasilescu, Mr. Vasilescu's boss, Miticg and Costicg).
16. Mitic4, when I went to phone, I thought that you went to the market to do the shopping! 17. Mr. Vasilescu, the entire world knows that I never buy anything when I am invited to dinner!
18. Who invited you?
214 M.116.111111111.111111111..ma-.....-..-
LECTIA 17
Exercitii gramaticale:
a. Uncle se duce camaradul sA danseze? Camaradul se duce sA danseze laclub. Iiplace sA danseze? Da, ii place s4 danseze.
Unde poate sA parchezecind se duce la club? El poate sA parcheze infala clubului.
Cind se duce s4 viziteze peprietenii lui? El se duce seara 04, viziteze peprietenii lui
Poate el sd fumeze in clasA? Nu, el nu poate sA fumezein clasA.
Stie camaradul s4 citeascdrominegte? ba, el §tie sA citeascA romine§te.
Poate sA scrie romine§te? Da, poate sA scrie putinromine§te.
Poate sA pregAteascA lectia in douAore? Nu, nu poate sA pregAteascAlectia in cloud, ore.
Unde ii place sA locuiascA? Iiplace sA locuiascA in California. Unde poate s6 se intilneascA cuprietenii? Poate s s intilneascA cu prietenii la club. Poate sA gAseasc4 la club o bererece? Desigur, el poate sA gAseascA la club obere rece.
Vrea el sA plAteascA mult pentru bere? Nu, el nu vrea s4 plAteascA mult pentrubere. Poate sA se.opreascA la restaurantin drum spre casg? Da, el poate sä se opreascA la restaurantin drum spre casA.
Ce vrea camaradul sb" bea in recreatie? Camaradul vrea sA bea cafea ii recreatie.
Poate sA scrie romine§te in clasA? Da, el poate sA scrie romine§te in clasA.
215 LECTIA7 17
Vrea sd §tie romine§te ca un romin? Da, el vrea sA §tie romine§te ca un romin.
Poate sA ia cArtile cu el cind terming cqrsul? Da, el poate sA ia cArtile cu el cind terming cursul. b. Unde se duce camaradul sA danseze? Unde te duci sA dansezi? MA duc sg dansez la club. El se duce sA danseze la club.
Ii place sA danseze? Iti place sA daLsezi? Da, imi place sg dansez. Da, camaradului ii place sg danseze.
Unde poate sg parcheze automobilul cind se duce la club? Unde poti. sg parchezi automobilul cind te duci la club? Pot sA parchez automobilul in fata clubului. El poate sA parcheze automobilul in fata clubului.
Poate camaradul sA fumeze in clasg? Poti sg fumezi in clasA? Nu pot sA fumez in clasA. El nu poate sA fumeze in clasA.
Ii place sg se opreascA la club in fiecare zi? Iti place sg te opre§ti la club in fiecare zi? Nu, nu-mi place sA mg opresc la club in fiecare zi. Nu, nu-i place sA se opreascA la club in fiecare zie Unde ii place sA locuiascA? Unde iti place sA locuie§ti? Imi place sg locuiesc in California. Ii place sA locuiascA eqlifornia.
In cit timp poate el sA picLgAteascA lectia? In cit timP poti sg pregAte§ti lectia? Pot sg pregAtesc lectia in douA ore. El poate sA pregateascA lectia in doug ore.
In cit timp poate sA scrie lectia? In cit timp poti sU scrii lectia? Pot sd scriu 1eclia intr-o org. El poate sg scrie lectia intr-o org.
216 LECTIA 17
Cind incepe sg plougmai mult in Monterey? Cind incepe sAploug mai mult inMonterey? In Monterey incepe sgploug mai mult inaprilie. In Monterey incepe sg plougmai mult'in aprilie.
c. De obicei, lucreazgmult camaradul? Da, de obiceiel lucreazg mult,insg acum nu poate sg lucreze.
Danseazg el? De obicei danseazg,insg acum nu poatesg danseze. Parcheazg automobilulin fata clubului? Da, de obiceiparcheazg automobilulin fata clubului, insg acum nu poatesg parcheze. PregAte§te lectia intrei ore? De obicei breggte§telectia in trei ore,insA acum nu poate sg preggteascglectia.
Se opre§te el laclub? De obicei el seopre§te la club,insg acum nu poate sA seopreascg. Ce bea el deobicei? De obicei el beabere, insg acum nupoate sg bea.
Vorbe§te el bineengleze§te? sA Da, el vorbe§tebine engleze§te,insg acum nu poate vorbeascg. Cite§te el bineengleze§te? Da, el cite§tebine engleze§te, insg acum nupoate.sg citeascg. ViziteazA el prietenii? De obicei el viziteazgprietenii, insg acum nu poatesg viziteze prietenii.
Ia el cArtile acasA cuel? Da, el ia cArtile acasA cuel,-InsA acum nu poate sg ia cArtile. FumeazA el mult? De obicei el fumeazg mult,insg acum nu poate sAfumeze.
217 LECTIA 17 d. Cine este primul? Eu sint primul, eu sint al doileci,eu sint al treilea, eu sint al patrulea §i a§a mai departe.
Care este prima zi din sgptgming? Prima zi este luni, a doua este marti, a treia este miercuri, a patra este joi, a cincea este vineri, a §asea este simbätg §i a §aptea este duminicg.
Cine a fost primul pre§edinte? Al doilea?Al 16-lea? Washington a fost primul pre§edinte; Adams a fost al doilea, Lincoln a fost al 16-lea. Ce ati facut ieri ultima org? Ieri, ora ultimg am invgtat dialogul.
Cine ajunge de obicei primul §i cine pleacg de obicei ultimul? Popescu ajunge primul §i Munteanu pleacg ultimul. Ce lectie este asta? Asta este lectia a 22-a Ce lectie am avut ieri? Ieri am avut lectia a 21-a.
Ce lectie am avut alaltgieri? Alaltgieri am avut lectiaa 20-a.
0C-CI
218 LECTIA 17
Bucat6 de citire: In Rominia, dupA ce sotul pleacA dimineatala lucru sau la birou, sotia merge la piatA sAfac4 cumpArAturi. Pentru cA in geL,:.ral rominii nu aufrigidere, ei nu cumpArA cantitAti mari de alimerte. Ei cumpArA numai ce pot sI consumeintr-o zi sau douA. In fiecare ora§ din Rominia este o piatA, saudacA este un ora§mai mare, douA sau trei piete. In piatA gAse§ti tot felul de zarzavaturi, de fructe §i alteproduse agricole. Felul pioduselor depinde de seon. Vara, gAse§ti: ro§ii,
ardei, fasole verde, salata verde§i fructe.
Toamna, gAse§ti: varzA, sfeclA, mazAre, castraveti,
cartofi, ceapA, usturoi, vinete §imorocovi. DacA vrei sA cumperi carne, trebuie sAmergi la o mace-
lArie §i clack" vrei sA cumperi piine, trebuie sAmergi la o
brutArie. Pentru sare, piperluntdelemn sau otet, mergi la
bAcAnie. Cu toate cA in Rominia sint multe fabrici dezahAr,
zahArul este scump. In multe regiuni din Rominia, tAranii mAnincI mAmAligA
cu lapte sau cu brinzA. Rominia este o tarA foarte bogatA §i n-am auzit niciodatä despre un romin care s-a culcat
flämind!
219 LECTIA 17
IntrebAri gi rAspunsuri:
1. Uncle pleacA sotul dimineatain Rominia? In Rominia, sotul pleacd dimineata lalucru sau la birou.
2. Sotia stA acasA? Nu, sotia nu stA acasA.
3. Uncle se duce ea? Ea se duce la piatA.
4. De ce se duce ea la piatA? Ea se duce la piatA sA facAcumpArAturi.
5. In general, au rominii frigidere? Nu, in general rominii nu aufrigidere.
6. CumpgrA sotiile cantit!Iti mari de alimente lapiatA? Nu, ele nu cumpArg cantitAti mari dealimente la piatA.
7. Cit cumpArA ele? Ele cumpArA cit pot sA consumeintr-o zi sau douI.
8. Are fiecare orag din Rominia opiatI? Da, Tiecare orag din Rominia are opiatI.
9. Cite piete au oragele mari? Oragele mari au dou4, trei, sau mai multepiete.
10. Ce poti sA gAsegti in piatA? Poti sA gAsegti tot felul de zarzavaturi,fructe gi alte produse agricole.
11. Ce fel de zarzavaturi gAsegti vara inRominia? Vara gAsegti: rogii, ardei, fasole verde, salatA verde.gi fructe.
12. Dar toamna? Toamna gAsegti: varzA, sfeclA, mazAre,castraveti, cartofi, ceapa, usturoi, vinete $i morcovi.
13. In Rominia unde mergi sA cumperi carne? DacA vrei s6 cumperi carne, trebuie sI mergi la o mAcelArie. LECTIA 17
14. Dar dacA vrei sA cumperipiine? Atunci trebuie sA mergi la obrutArie.
15. Ce poti sA cumperide la obAcAnie?. De la bAcAnie poti sAcumperi: sare, piper, otet sau untdelemn.
16. Sint multe fabrici de zahArin Rominia? Da, in Rominia sint multefabric! de zah6r.
17. Este zahArul ieftinin Rominia? Nu, in Rominia zahArul nueste ieftin, este scump.
18. Ce manincA tAraniidin Rominia? Unii mAnincA piine §i uniimAnincA mAmAligA.
19. Cu ce mAnincA ei mAmAliga? Cu lapte sau cu brinzA.
20. Este Rominia o tarA bogatA? Da, Rominia este o tarAfoarte bogatA.
21. Este Rominia mai bogatAdecit America? Nu, Rominia nu este maibogatA decit America.
22. Ai auzit vre-odatA despre unromin care s-a culcat flAmind? Nu, n-am auzit nici odatAdespre un romin care s-a culcat flAmind.
23. Dumneata, te-ai culcat vre-odatAflAmind? Da, m-am culcat de multe oriflAmind. Nu, nu m-am culcat niciodatAflAmind.
24. DupA ce mAninci bine, iti place sAfumezi o tigarA bunA? Da, dup6 ce mAninc, imi place sAfumez o tigarA bunA.
221 LECTIA 17
Explicatii gramaticale:
Verbs that end in the third person singular of the pre- sent tense in "-eazA" and "-e§te" form the third person of the subjunctive, singular and plural, in "-eze" and "-easc6" respectively.
El fumeazA. Ii place sA fumeze. El citsqs. Ii place sA citeascA.
Verbs that end in the third person singular in a diph- thong, or in "-ie", do not change in the subjunctive:
El Ia cartea. El yTea sA 21.2. cartea. El §-tie lectia. El vrea sA §tie lectia. El sdils lectia. El vrea sA. sc4s lectia. El bea bere. El nu poate sA bsa bere in clasg. PlouA. A inceput sA
The following are the Romanian equivalents of the English: the first, second, third, etc.
Masculine Feminine:
primul; intiiul; intiii prima; intiia, (intii); intiile al doilea a doua al treilea a treia al patrulea a patra al cincilea a cincia al §aselea a §asea al §aptelea a §aptea al optulea a opta al nouglea a noua al zecelea a zecea al unsprezecelea a unsprezecea al doisprezecelea a douAsprezecea al treisprezecelea a treisprezecea al paisprezecelea a paisprezecea al cincisprezecelea a cincisprezecea al pisprezecelea a §aisprezecea al §aptesprezecelea a §aptesprezecea al optsprezecelea a optsprezecea al nouAsprezecelea a nouAsprezecea al douAzecilea a douAzecea al douAzeci§iunulea a douAzeci§iuna al treizecelea a treizecea al patruzecelea a patruzecea
222 LECTIA 17
alc.incizecelea acincizecea al§aizecelea a§aizecea al§aptezecelea a§aptezecea aloptzecelea aoptzeeea alnougzecelea anougzece'a alsutglea asuta al miilea amiia We can use the properform of ordinal numerals by match- ing sounds: If the word ends in ...ul, youshould use al... If the word ends in ...a, you should use a
Examples: Studentul al doilea este mai bun decitstudentul al §aseM. bla a doua am invgtat lectia a patruzecea.
Note marginalecu privire la vocabular: "Frig" means cold, and in Romanian it is a noun. There- fore, you may say about beer, water, food: berea este rece; apa este rece; mincarea este rece; .but you can never use "frig" in such sentences. The use of "frig" is idiomatic in sentences like: Iarna v.ite frig. Seara 4 fost frig. Toamna nu a Lost frig. A fost frig asearL
"In jurul" means around, and like "in fata" and "inapoia", it is followed by the possessivi case:
In fata clgdirii, in jurul clgdirii, inapoia clgdirii. In fata automobilului, in jurul automobilului. In fata studentilor, in jurul studentilor. /n fata mea, inapoia mea, in jurul meu. In fata noastra, inapoia noastrg, in jurul nostru.
"A insemna" means to mean, to signify. If you wish to say: Imean (to say3T.. you USQ this expression; vreau s. spun .... Example: Iarna este plgcutg aici. Vreau sg spun, nu ninge niciodatg. Cind el spune cg Miticg este cel mai bun student, vrea sg spung cg Miticg este primul din clasg. LECTIA 18
Introduceren Gramaticii Noi: a. Camaradul intelege bine engleze§te. Poate sä inteleagA §i romine§te? Da, el poate sg inteleagA§i romine§te.
Pot sA inteleagA engleze§tetoti studentii? Da, toti studentii pot sAinteleagA engleze§te.
Pot studentii sA plece acasAla ora patru? Da, studentii pot sA piece acasAla ora patru.
Studentii pleacA acasg la ora patru. Pot profesorii sA plece acasI la ora patru? Nu, profesorii nu pot sA pleceacasI la ora patru.
Cind pot profesorii sA pieceacasA? Ei pot sg piece acasI la ora 5fIrA un sfert.
Le place profesorilor sA a§tepte? Da, profesorilor le place sAa§tepte. Nu, profesorilor nu le place sAa§tepte.
Toti studentii invatI romine§te. Pot toti studentii sg invete bine romine§te? Da, toti studentii pot sA invetebine romine§te. Nu, nu toti studentii pot sA invetebine romine§te. Poate sA invete §i studentul cel mai rAu? Da, §i studentul cel mai rAu poatesA invete. b. Vrei sA fii soldat? Da, vreau sA fiu soldat. Nu, nu vreau sA fiu soldat.
Uncle vrei sA fii acum? Vreau sA fiu acasA.
Cu cine vrei sA fii acum? Vreau sg fiu cu prietenii mei.
Vrea camaradul s6 fie soldat? Da, el vrea s717751dat. Nu, el nu vrea sA fie soldat.
224 LECTIA 18
Unde vrea el sdfie acum? Acum, el vrea sAfie acasd.
Cu cine vrea elsA fie? El vrea sA fie cuprietenii lui. Vreti sA fiisoldati? Da, vrem s fim soldati. Nu, nu vrem sAfim soldati.
Unde vreti sAfiti acum? Vrem sA fim acasd.
Cu cine vreti sdfiti acum? Vrem sA fim cuprietenii no§tri.
Vreau camaraziidumitale sA fie soldati? Da, ei vreau sAfie soldati. Nu, ei nu vreau sAfie soldati. Unde vreau ei sAfie acum? Ei vreau sA fie acasd.
Cu cine vreau ei sAfie? Ei vreau sA fie cuprietenii lor. c. Ti-e frig. ba, mi-e frig. Nu, nu mi-e frig.
Cui i-e frig? Studentului i-e frig.
Cui i-e cald? Studentului i-e cald.
Ti-a fost frig ieri? ba, ieri mi-a fost frig. Nu, ieri nu mi-a Lostfrig.
Cui i-a fost frig ieri? Studentului i-a fost frig ieri.
Cui i-a Lost cald ieri? Studentului i-a fost cald ieri.
225 LECTIA 18
Dialog: Despre imbracAminte.
1. Bung ziva, Tache! Ai citit reclama noastrAdin ziar? 2. 0 pereche de pantaloni gratis cufiecare costum de haine? Este adevgrat?
3. Pentru doamne, cu fiecare rochie, opo§etd! Ce zici? 4. Ce sg zic? Vreau sA vgd costumele, vreausg vdd stofa
5. Cea mai bung calitate, domnuleTache, cea mai bung calitate. Incearcg costumul acesta, ultima modd de la Moscova! 6. Aha! Acum inteleg de ce nu vgd penimeni in prAvglie!
7. lntelegi Tache cg reclama asta este pentrumembrii partidului comunist, nu pentruclientii no§tri.... 8. Atunc.i, ce ai pentru clientii no§tri"?
9. Cgmg§i albe, albastre, cravate, costumede sport, orice dore§ti. 10. SA vedem un pardesiu §i o pglgrieneagrg.
11. Se potrive§te foarte bine domnule Tache,uite aici In colt o oglindg. 12. Uncle sint? Nu vgd nimic!
13. Sau pAlgria este prea mare, sau capuldumitale este prea mic! Ce facem? 14. Ce facem? SA iei pAlgria §i sA dispari din fatamea!
15. Nu trebuie sg fii supgrat Tache, oricine poate sg facg o gre§ea16...Uite aici avem ciorapi, batiste, curele.... 16. Trebuie sg recunosc faptul, cA dacA nu poti sA vihzi nimic, in schimb poti sA vorbe§ti cit doi!
17. "Reclama este sufletul comertul.ui", Tache. Un palton, pantofi, o manta de ploaie? 18. Si eu §tiu un proverb rominesc: "Vorba 1'1110, saracia/- omului". La revedere!
226 LECTIA 18
Dialog translation: About clothing.
1. Good day, Tache! Did you read our ad in the news- paper? 2. A free pair of trousers with every'suit? Is it true?
3. For the ladies, with each dress, a handbag! What do you say? 4. What am I to say? I want to see the suits,I want to see the material....
5. The best quality Mr. Tache, the best quality. Try this suit, the latest Moscow fashion! 6. Aha! Now I understand why I don't see anyone in the store!
7. You understand Tache that this ad is for the members of tpe communist party and not for our customers.... 8. Then, what do you have for "our" customers?
9, White shirts, blue, ties, sport suits, anything you wish. 10. Let's see a topcoat and a black hat.
11. It fits very well Mr. Tache, look here in the corner (there's) a mirror. 12. Where am I? I can't see anything!
13. Either the hat is to big or your head is to small! What are we to do? 14. What are we to do? Take your hat and disappear!
15. You don't have to be mad, Tache, anyone can make a mistake....Look here we have socks, handkerchiefs, belts.... 16. I must recognize the fact that if you can't sell anything, in exchange you can talk like two.
17. "Advertising is the soul of commerce," Tache. An overcoat, shoes, a raincoat? 18. And I also know a Romanian proverb: "The longer you talk, the poorer you become."Good bye!
227 LECTIA 18
Exercitii gramaticale. a. Cind pot studentii sg piece acasg? Studentii pot sg plece acasg la ora patru.
Pot profesorii sg plece acasg la ora patru? Nu, t.rofesorii nu pot sg plece'acasg la ora patru.
Ping cind trebuie sg a§tepte profesorii? Profesorii trebuie sg a§tepte ping la ora patru §i trei sferturi.
Uncle trebuie sg stea ei? Ei trebuie sg stea la birou.
Uncle se duc ei sg cumpere tiggri? Ei se duc in ora§ sg cumpere tiggri.
Trebuie sg aibg ei at;tomobil? Nu, ei nu trebuie sg aibg automobil.
Vreau ei sg fie in Rominia? Ei nu vreau sg fie in Rominia acum.
Uncle vrei dumneata sg fii? Eu vreau sg fiu acasg.
Toti vreti sg fiti acasg? Nu toti vrem sg fim acasg. Unii studenti vreau sg fie la club.
Uncle se duc studentii sg cumpere bere §i tigäri? Studentii se duc la club sg cumpere bere §i tiggri.
Ce se duc sg vadg studentii la cinema? Ei se duc la cinema sg vadg filme bune.
Cind au studentii timp sg invete lectia? Ei au timp sg invete lectia seara.
Le place studentilor cgsgtoriti sg spele vasele? Nu, studentilor cgsgtoriti nu le place sg spele vasele.
Uncle se duc studentii sg stea de vorbg cu fetele? Ei se duc sg stea de vorbg cu fetele la club.
228 Ce incearcd sä vind4 camaradul dumitale? El incear0.s I. vind4 automobilul.
Nu vrea s4 aib4 automobil? Nu, nu vrea s4 aib4 automobil.
Nu vrea s4 dea fratelui lui automobilul? Nu, nu vrea sä dea fratelui lui automobilul.
Este automobilul bun? Nu, automobilul nu este bun.
De ce nu este bun automobilul? Pentru cA a inghetat apa in el.
Cind a inceput sA inghete apa? A inceput sä inghete asearA, cind a fost frig. b. Cind poate camaradul s4 plece acas4? Cind poti s4 pleci acasä? Pot s4 plec acasd la ora patru. Camaradul poate sA plece acasä la ora patru.
Trebuie s4 aib4 camaradul automobil? Trebuie s4 ai automobil? Da, trebuie s4 am automobil. Da, camaradul trebuie s4 aibd automobil.
Cind trebuie s4 fie el acas4? Cind trebuie s4 fii acas4? Trebuie s4 fiu acasä la ora cinci. El trebuie s4 fie acas4 la ora cinci.
La c orA incepe sa invete? L, cr4 incepi sA inveti? Ticep sd invät la ora 6. incepe s4 invete la ora §ase.
Vrea camaradul sä vindd automobilul? Vrei sA vinzi automobilul? Nu, nu vreau sA vind automobilul. Nu, camaradul nu vrea s4 vindd automobilul.
Vrea el sA cumpere cafea pentru toti camarazii lui? Vrei s4 cumperi cafea pentru toti camarazii dumitale? Nu, nu vreau sA cumpAr cafea pentru toti camarazii mei. Nu, el nu vrea sä cumpere cafea pentru toti camarazii lui. LECTIA 18 I
Poate el sA inte1eag4 lectia 1,1or? Poti sA 4:nte1egi lectia u§or? Da, pot so inteleg lectia u§or. Da, el poate sA inteleagO lectia u0r.
c. De obicei la ce orA pleacO studentiiacasä? De obicei, studentii pleacO acasä la orapatru, insd acum nu pot sA plece. De obicei, invatA el trei ore seara? Da, de obicei el invatA searatrei ore, insI acum nu are timp s4 invete.
De obicei, stA el pe scaun? Da, de obicei el stA pe scaun,insd acum nu poate sA stea.
De obicei, dO el tigOri camarazilor? Da, de obicei el dA tigIri camarazilor,insI acum nu vrea sa dea.
Este el liber? Da, este liber, insO acum nu poate sA,fie liber.
Are el mult timp liber? De obicei el are mult timp liber, insI disearA nupoate sA aib4 timp liber. CheamA el fata la telefon? De obicei, el cheamA fata la telefon, insä acum nupoate sA cheme fate la telefon. d. Ti-a lost frig ieri? ha, mi-a fost frig. Nu, nu mi-a fost frig.
Ti-a fost sete? ha, mi-a fost sete. V-a fost cald in clasd? Da, ne-a fost cald. Nu, nu ne-a lost cald.
V-a fost foame? Da, ne-a fost foame. Nu, nu ne-a fost foame.
230 OBIS
LECTIA 18
Cui i-e foame? Camaradului i-e foame.
Cui i-e sete? Camaradului i-e sete.
Cui i-a fost ieri cald? Carkaradului i-a fost cald ieri.
Cui i-a fost frig ler!? Camaradului i-a fost frig ieri.
e. I-e frig camaradului dumitale? Ti-e frig? Nu, nu mi-e frig. Nu, camaradului nu i-e frig.
I-e foame camaradului? Ti-e foame? Nu, nu mi-e foame. Nu, camaradului nu i-e foame.
I-a fost cald ieri in clasA? Ti-a fost cald ieri in c1asA? Da, mi-a fost cald. Da, camdradului i-a fost cald ieriin c1asA.
I-a fost sete camaradului? Ti-a fcst sete? Da, mi-a fost sete. Da, camaradului i-a fost sete. LECTIA 18
Bucatg de citire. lntr-o zi, pentru cg n-a mincat nimic, Miticg s-a gindit
sg lucreze. A cgutat de lucru, insg n-a ggit nimic. Foarte trist, a mers intr-un parc §i s-a a§ezat pe o bancg,pentru
cA a fc. t foarte obosit. Pe bancg a ggsit un ziar §i acitit
o reclamg: nCgutgm vinzgtorde haine", Cei interesati sA se
prezinte la magazinul nImbrgcgmintea" pe stradaDorobanti. Intr-o prgvglie de imbrgcgminte nu trebuie sg lucrezi
prea mult, s-a gindit Miticg,lucrezi inguntru, nu este frig,
nu ploug §i ci§tigi banibuni. A§a, Mitic4 s-a dus la magazinul de imbrgcgminte §i a
vorbit cu proprietarul. Imi pare rgu Miticg, a spus proprietarul, insg n-ai
experientg.
Insg pot sg vind orice, a spus Miticg.
Bine, a spus proprietarul. Vezi acolo in colt costumul
acela violet?Acum merg la masg. Dacg poti sg vinzi costumul acela ping mg intorc de la masg, atunci te angajez
ca vinzgtor.
Cind s-a intors, a vgzut cg Miticg a vindut costumul,
insg cg hainele lui Miticg au fost numai zdrente.
Ce s-a intimplat? Cui ai vindut costumul violet?
Unui om orb,a rgspuns Miticg.
N-a protestat?
232 LECTIA 18
El n-a protestat, ins4 ciinele lui a protestat, a riispuns JAC FIA 18
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. MAnincA MiticA in fiecare zi? Nu, MiticA nu mAnincA infiecare zi.
2. Acum, de ce s-a gindit MiticAsA lycreze? MiticA s-a gindit s4 lucrezepentru cA n-a mincat nimic.
3. A cAutat el de lucru? Da, el a cAutat de lucruinsA n-a gAsit nimic.
4. De ce s-a a§ezat el pe obancA in parc? El s-a a§ezat pe o bancAin parc, pentru cA a fost trist §i obosit.
5. Ce-a gAsit el pe bancA? Pe bancI, el a gAsit unziar.
6. A citit el reclamele din ziar? Da, el a citit reclameledin ziar.
7. Ce-a cAutat magazinulurmbrIcAmintea"? Magazinul "ImbrAcAmintea" a cAutat unvinzAtor de haine.
8. Trebuie sä lucrezi mult intr-unmagazin de imbrAcI- minte? Eu cred c da, insA Mitic4 nu crede cAtrebuie sA lucrezi prea mult.
9. lntr-un magazin de imbrAcAminte, lucreziinAuntru sau afarA? Intr-un magazin de imbrAcAminte lucreziinIuntru, nu afarA.
10. Lucrezi in frig §i in ploaie? Nu, nu lucrezi in frig §iin ploaie.
11. Poti A ci§tigi bani buni? DacA e§ti vinzAtor bun,poti sA ci§tigi bani buni.
12. A mers Mitic4 sA vorbeascA cuproprietarul magazinu- lui de imbrAcAminte? Da, MiticA a mers sA vorbeascA cuproprietarul magazinului.
234 LECFIA 18
13. A avut MiticA experientA? Nu, MiticA n-a avutexperientA.
14. Ce-a spus MiticAproprietarului? MiticA a spus cd el poate sAvindä orice.
15. Ce fel de costum a trebuitsA vindAyMiticA? MiticA a trebuit sA vindA uncostum violet.
16. Este greu sA vinzi un costumviolet? Greu? Este imposibil s6 vinzi uncostum violet!
17. Cit timp a avut MiticA sAvindA costumul violet? Mitiat a avut aproximativdouA ore s4 vindA costumul violet.
18. Cind s-a intors de la masA, avAzut proprietarul costumul violet in prAvAlie? Nu, el n-a vAzut costumulviolet, pentru cA MiticA a vindut costumulacesta.
19. Cum au fost hainele luiMiticA? Hainele lui MiticA au fostnumai zdrente!
20. Cui a vindut MiticA costumul? MiticA a vindut costumul unui omorb.
21. N-a protestat omul orb? Nu; el n-a protestat pentruca el n-a vAzut costum- ul.
22. Cine a protestat? Ciinele omului orb a protestat.
23. Acum crezi cA MiticA poatesA. vindA orice? Acum cred cA MiticA poate sAvindA orice, dacA i-e foame.
24. Unde crezi cA lucreazA MiticAacum? Probabil cA lucreazA lamagazinul "ImbrAcamintea" pe stradaDorobanti.
235 LEcaIA 18
Explicatii Gramaticale.
With this lesson, we have learned all the forms of the third person of the subjunctive. Now is the time to give the third person of the present indicative of all the verbs that you have learned, together with the subjunctive form:
Change: ...A to...e
ascultA vrea s asrillte costA frebuie sA coste se culcA vrea sä se culce explicA vrea sA explice InvitA vrea sA invite seinTimplA, nu poate sA se intimple aici joacA nu §tie sA joace cArti mAnincA se duce sA mAnince la club. se plimbA s-a dus sA se plimbe repetA na poate sä repete se sclala nu vrea sA se scoale se vrea sä se uite la televizor. scuzA profesorul nu vrea sA scuze studentul sung soneria incepe sA sune terming el nu poate sA termine
Change: ...eazA to eze
danseazA ea §tie sA danseze fumeazA ei nu pot sA fumeze in clasA intrebuinteazA ei nu §tiu cum srintrebuinteze dictionarul. lucreaz4 el trebuie sA lucreze disearA parcheazA el nu trebuie sA parcheze aici viziteazA ei s-au dus sA viziteze ni§te prieteni
Change: ...ea?A to ...e?e
astsaptA el trebuie sA a§tepte acolo cheamA s-a dus sA cheme sotia la telefon incearcA nu trebuie sA incerce asta ingheatA apa a inceput sä inghete inseamnA ce poate sA insemne asta? pleacA cind vreau ei sA plece?
236 LECTIA 18
Change: ..a(A)M. to ...e?e
cumpAra ei s-au dus sA cumpere tigAri invaTd nu are timpsd invete spald un sot nutrebuie sA spele vasele
Change: ...e to... (as you may notice, just the reverse of oneof the above categories).
aduce el poate sA aducd bere §i-aduce aminte nu poate sA§i-aducA aminte se duce vrea sA seducA la Fresno face el poate sd facA olectie bund se -)c.intoarce el nu vrea sd seintoarcA cu noi ninge a inceputsä ningd dupd ora 8 pune a vrut sdpund cartea pe scaun poate trebuie sd poatd! spune ce vrea sAspund? tine trebuie sA tind 9 luni vine cind poate sd vind?
Change: ...e?e to wean. (as you maynotice, just the reverse of one of theabove categories).
crede nu vrea säcreadd inset)! n-a vrut sAinceapd intelege a inceput isdintelngd putin merge vrea sA meargdla cinema trece ei n-au putut sd treacdriul
Change: ...e§te to...eascd
cite§te §tie sA citeascd romine§te. gAselte, nu poatesd gAseascd cafea bund nu-i place sd locuiascdin Lorain multume§te, n-a avuttimp sd multumeascd se numete el a vrut sd se numeascaToni pregdteste S-P dus acasdsA pregdteascd cina vorbeate §tie sd vorbeascd putinromine§te se infiin,e§te n-a §tiut undesd se intilneascd cu ei se opree n-a vrut sd seopreascd la club n-a vrut sAplAteasca pentru pl".SItt bere sose§te n-a putut sdsoseascA mai devreme
237 LLCTIA 18
The following do not change at all:
bea s-a dus sA bea obere ia vrea sA ialectii de limba rominä plouA a inceput sA ploug scrie s-a dus acasA sAscrie o scrisoare §tie el nu poate sA §-tie t6t vrea el trebuie sA vrea The following are irregular, and shouldbe learned as such:
sint vreau sA fiu soldat e§ti ce vrei sA fii? sintem noi vrem sA fim soldati buni este el vrea sA fie pre§edinte. sinteti vreti sA fiti acas4? sint ei vreau sA fie acasA acum.
are el nu poate sA aibA mai mult de un milion de dol.= dA el nu vrea sA dea camarazilor tigAri stA el nu vrea sA stea cu noi vede nu poate sA vadA latablA vinde a incercatigTrindA automobilul cu 1000 de dolaa7-- ii placc a inceput sA-mi placA ora§ulacesta sA-ti placA sA-i placA sa ne placA sA vA placA sA le placA
i-e frig a inceput sa-mifie frig (foame, sete cald) sa-ti fie frig sg-i fie frig sa ne fie frig va fie frig sA le fie frig
Verbs like: a vrea, a-i trebui, a-i pAreabine (rAu) are very seldom used in thesubjunctive. Note the use,of the subjunctive in the following examples with the verb a vrea:
238 LECTIA 18
Vreau sg vin cu dumneata. Vreau sg vii la noi acasg. Vrea sA mg duc cu el la Salinas. A vrut sg vorbe§ti cu el intii. Ai vrut sg mergem la cinema?
Note mari_gnale cii privire lavocabular:
Rgcoare, like frig, is a noun. The use of this word is idiomatic in the following sentences:
Seara este rAcoare. Este rgcoare In clasg. A fost rgcoare noaptea.
Verbs like a-i V.Acea, a-i trebui,a-i prea bine, a-i pgrea rgu, and i frig, 17-171TTELJI, a-iftfoame, a-i sete, are unlike theEngl.-17E equivalents. You may have observed that to ask: Who likes, who is cold, and to answer the student likes, the student is cold, you have to use spe- cial construction:
Cui ii place? Studentului ii place. Petei ii place. Studentilor le place. Cui i-a plgcut? Ofiterului i-a plgcut. Cui i-e foame? Doamnei Popescu i-e foame. Cui i-a fost frigDomni§oarei Socor i-a fost frig. ieri? The English subject of the sentence takesin Romanian the in- direct object form.
"A trebui" means must. The past tense is:
a trebuit sg a trebuit sg a trebuit sg
a trebuit sg a trebuit sa a trebuit sg or: au trebuit sg According to past experience, we know that the students are prone to confuse atrebui - must with a-i trebui - to need, and sometimes with a intrebuinta:
239 LliCT1A 18
need (something): imi trebuie (ceva). I must (do): Trebuie sa (citesc).
In Romanian you cannot say: I need to ...; in Romanian you can only need something, and must doTgomething).
The four verbs of the a-i fi frig type can also be heard used thus:
imi este frig iti este frig ii este frig ne este frig va este frig le este frig
Also, the past tense of this type of verb is:
mi-a fost frig ne-a fost frig ti-a fost frig v-a fost frig i-a fost frig le-a fost frig
240 LECTIA 19
Introducerea GramaticiiNoi: in Pacific Grove, a. Eu §tiu c domnul Olteanu a locuit insa nu §tiu daca ellocuie§te acum in.PacificGrove. A§a ca eu intreb peprietenul fiTir
Mai locuie§tedomnul Olteanu in PacificGrove?
5i prietenul lui spune:
Da, el mai locuie§tein Pacific Grove. or: Da, elInca mai locuie§tein Pacific Grove.
Mai fumeaza el? Da, el mai fumeaza.
Mai asculta el laradio? Da, el mai ascultala radio.
Mai joaca el carti? Da, el mai joacacarti. Mai maninca el la club? Da, el mai manincala club.
Se mai duce el lacinema? Da, el se mai ducela cinema.
Mai cite§te ziaredin Rominia? Da, mai cite§teziare din Rominia.
Mai bea? Da, mai bea.
Mai este functionar lapo§ta? Nu, nu mai estefunctionar la po§ta.
Mai prime§te scrisoridin Rominia? Nu mai prime§tescrisori din Rominia.
Mai are automobilulacela vechi? Nu mai are automobilulacela vechi. Mai spune el glume bune? Da, el mai spune glumebune.
241 LECT1A 19
(Dacg mai este timp, se poate face exercitiul de mai sus la persoana a doua). b. Domnul Olteanu locuie§te in Pacific Grove. Cine mai locuie§te in Pacific Grove? Domnul Popescu mai locuie§te in Pacific Grove.
Cine mai fumeazg in clasa asta? Domnul Jones mai fumeazg.
Cine mai joacg carti? Domnul Jones mai joacg cgrti.
Cine mai mgnincg la restaurant? Domnul profescr mai mänincg la restaurant.
Cine se mai duce la cinema? Camaradul meu se mai duce la cinema.
Cine se mai uitg la televizor? Toti camarazii mei se mai uitg la televizor.
Cine mai prime§te ziare din Rominia? Nimeni nu mai prime§te ziare din Rominia.
Cine mai §tie ceva despre ora§ul Ploe§ti? Nimeni nu mai §tie nimic despre ora§ul Ploe§ti.
Ce ai mai bgut? Am mai bgut o bere.
Ce ai mai vgzut? N-am mai vAzut nimic.
c. Uncle sintem noi? Noi sintem intr-o §coalä de limbi strgine.
Citi studenti sint intr-o clasg? lntr-o clasg sint cam 7 studenti.
In cit timp invatg un student limba zusg? El invatg limba rusg intr-un an.
Uncle se intilnesc studentii seara? Ei se intilnesc intr-un restaurant mic.
242 LECT1A 19
Uncle ai lucrat inainte? Am lucrat intr-o fabricd.
Unde ai vAzut tabloul acela? Am v4zut tab1oul acela intr-un muzeu. LliCTIA 19
Dialog: La garA.
1. La ce orA p1.4!acA trenul la Sibiu,domnule 2. Nu vezi cd sint ocupat? Cite§te mersul trenurilor! Nu sint birou de voiaj!
3. Am vrut numai sl... 4. Vrea sA cAlAtoreascA la Sibiu §i nu§tie de unde sA ia trenul!
5. (La ghi§eul de bilete) Un bilet dus-intors, clasa a la Sibiu, te rog. 6. Cu trenul personal sau cu rapidul?
7. Cu rapidul. Trebuie sA fiu la Sibiu disearA la ora opt. 8. 454 de lei. Rapidul pleacA la ora unsprezece, de la peronul §ase.
9. erezi cA pot sA gAsesc loc in compartiment? 10. Toatelocurile sint rezervate in rapid. Uite compartimentul patru, vagonul al §aptelea.
11. Ce sA fac cu toate bagajele? 12. Ai auzit vre-odat4 despre un vagon de bagaje?
13. Nu, n-am auzit niciodatA despre vagonul acesta. Mai are rapidul §i alte vagoane? 14. Un vagön restaurant, un vagon de dormit, plus vagoane- le de pasageri. Toate sint trase de o locomotivI cu aburi. E§ti multumit?
15. Aveti multe accidente de cale feratA pe linia Bucure§ti-Sibiu? 16. Foarte rar. Numai douA accidente in ultimii cinci ani. 454 de lei, te rog.
17. Nu crezi cA.este mai sigur sA merg cu autobuzul? 18. E§ti mai sigur dacA mergi cu tramvaiul!
244 LECTIA 19 9
Dialog translation: At the railroad station.
1. At what hour does the train for Sibiu leave, sir...? 2. Don't you see that I'm busy?Read the train sched- ule! I'm not a travel agency!
3. I only wanted to 4. He wants to travel to Sibiu and doesn't know from where to take the train!
5. (At the ticket window). A round trip ticket, third class to Sibiu, please. 6. By slow train or fast train?
7. By fast train. I must be in Sibiu tonight at eight o'clock. 8. 454 lei. The fast train leaves at eleven from plat- form six.
9. Do you think that I can find a seat in the compart- ment? 10. All seats are reserved in the fast train. Here's the ticket: compartment four, car seven.
11. What am I to do with all the luggage? 12. Have you ever heard about a baggage car?
13. No,I Shave never heard about this car. Does the fast train have any other cars? 14. A restaurant car, sleeping car, plus the passenger cars. All are pulled by a steam locomotive. Are you satisfied?
15. Do you have many railroad accidents on the Bucharest- Sibiu line? 16. Very seldom. Only two accidents in the last five years. 454 lei please.
17. Don't you think it's safer to go by bus? 18. You are safer if you go by streetcar! LECTIA 19
Exercitii gramaticale: a. (Un student rAspunde afirmativ §i altul negativ).
Mai asculti la radio? Da, mai ascult. Nu, nu mai ascult.
Te mai uiti la televizor? Da, md mai uit la televizor. Nu, nu mA mai la televizor. IP mai plac glumele din lectie? Da, imi mai plac. Nu, nu-mi mai plac.
Mai bei cafea in recreatie? Da, mai beau. Nu, nu mai beau.
Cine mai bea cafea in recreatie? Camaradul meu mai bea cafea in recreatie.
Mai vorbe§ti cu profesorul in recreatie? Da, mai vorbesc cu profesorul in recreatie. Nu, nu mai vorbesc cu profesorul in recreatie.
Cine mai vorbe§te cu profesorul in recreatie? Camaradul'meu mai vorbe§te cu profesorul in recreatie.
Crezi cA mai poti sA inveti romine§te in trei luni? Da, mai cred cA pot sA invAt romine§te in trei luni.
IncA mai scrii romine§te pe tablg? Da, mai scriu romine§te pe tablA. Nu, nu mai scriu romine§te pe tablA.
Cine mai scrie incA romine§te pe tablg? Profesorul mai scrie romine§te pe tablA. Mai plouA astAzi? Da, mai plouA. Nu, nu mai ploug.
Mai inveti vocabularul acasA? Da, mai invAt vocabularul acasA.
246 LECTIA 19
Ce mai inveti? Mai invAt gramatica §i dialogul.
Mai iei cArtile cu dumneata? Da, mai iau cArtile cu mine. Nu, nu mai iau cArtilecu mine.
Cine mai ia cArtilecu el? Camaradul meu mai ia cArtile cu el.
Vrei sA mai intreb studentii? Da, vreau sA mai intrebi studentii. Nu, nu vreau sA mai intrebi studentii.
(1ntrebArile de maisus se pot intrebuinta §i in forma asta):
Profesorul intreabA studentul A. Studentul A intreabA studentul B. Studentul B rAspunde. Studentul. A spune ce a spus studentul B. b. Studentul trebuie sA rAspundA in felul urmAtor: intr-un...mic. intr-o....micA.
In ce fel de §coalAa invAtat romine§te? El a invAtat romine§te intr-o §coalA micA.
In ce fel de clasAa fost el? El a fost intr-o clasA micA.
In ce fel de casAa locuit el? El a locuit intr-o casA mica.
In ce fel de liceua fost el? El a fost intr-un liceu mic.
In ce fel deora§ a locuit? El a locuit intr-unora§ mic.
In ce fel demuzeu a vAzut tabloul acela frumos? El a vAzut tabloul acela frumos intr-unmuzeu mic.
(Studentul trebuie sA rAspundA: intr-o zi, intr-o orA, intr- un an, etc.).
In cit timpa invAtat el lectia? El a invAtat lectia intr-o zi.
247 LECTIA 19
In cit timpa invItat romine§te? El a invAtat romine§te intr-unan.
In cit timpa mers cu automobilul la Salinas? El a mers cu automobilu1 la Salinas, intr-ojumAtate de orA. e
In cit timpa mers cu automobilul la Carmel? El a mers cu automobilul la Carmel intr-unsfert de orA. In cit timps-a intors? El s-a intors intr-o jumAtate de orA.
248 LECTIA 19
Bucata de citire.
In Rominia, cAile ferate sint proprietatea statului. Pe
fiecare vagon, pe fiecare locomotiva vezi: C.F.R. Asta a. inseamnA: cAile ferate romine. Un functionar sau un lucra-
tor care lucreaza pentru cAile ferate se nume§te un ceferist.
De obicei ceferi§tii poartA uniforme albastru inchis.
Ecartamentul cailor ferate romine este un ecartament
normal. In felul acesta, trenurile §i vagoanele romine§ti
pot sa circule in toata Europa, cu exceptia Rusiei care axe
un ecartament larg.
La fabrica "Re§ita" din Banat se construiesc locomotive
cu aburi; la fabrica "Malaxa" din Bucure§ti se construiesc
locomotive Diesel §i locomotive electrice §i la fabrica
nASTRA" din Arad, se construiesc vsgoane: vagoane de pasa- geri, de po§ta., restaurant, de dormit §i vagoane de marfa.
DacA mergi in Rominia, poti sA vezi multe vagoane cisternA
care transportA petrol §i benzina de la Ploe§ti in Rusia.
Sistemul de cai ferate din Rominia este destul de bine
desvoltat §i in anul 1939, Rominia a avut un total de 15,677
de kilometri de cale ferata. Dupa ce ru§ii au ocupat Rominia
in anul 1944, comuni§tii au mai construit inca citeva mii de kilometri de cale feratA. Ci1e ferate construite de co- muni§ti, nu joaca nici un rol economic in economia nationalA,
sint cai ferate strategice, care pot sA fie intrebuintate in
caz de rAzboi. LECTIA 19
Intrebäri §i rgspunsuri:
1. Sint cgile ferate din Rominia proprietatea statului? Da, cgile ferate din Rominia sint proprietatea statului.
2. Ce poti sg vezi pe fiecare vagon? Pe fiecare vagon poti sg vezi: C.F.R.
3. Ce inseamng: C.F.R. C.F.R. inseamng cgile ferate romine.
4. Ce este un ceferist? Un ceferist este un functionar sau un lucrgtor care lucreazg la C.F.R.
5. Ce fel de uniforme poartg ceferi§tii romini? Ceferi§tii romini poartg uniforme albastre.
6. Este ecartamentul cAilor ferate romine normal, sau larg? Ecartamentul cgilor ferate romine este un ecarta- ment normal.
7. pia cum este ecartamentul cgilor ferate din Rusia? Da §tiu. Ecartamentul cgilor ferate din Rusia este un ecartament larg.
8. Pot sg circule trenurile i vagoanele romine§ti in toatg Europa? Da, trenurile §i vagoanele romine§ti pot sg circule in toatg Europa.
9. Dar in Rusia? Nu, nu pot sg circule in Rusia.
10. Unde se construiesc locomotive cu aburi in Rominia? Locomotivele cu aburi se construiesc la fabrica Re§ita" din Banat. tf . 11. Ce fel de locomotive se construiesc la fabrica Malaxa" din Bucure§ti? La fabrica "Malaxa" se construiesc locomotive Diesel.
12. Ce se construie§te la fabrica "ASTRA" din Arad? La fabrica "ASTRA" se construiesc vagoane,
250 LECTIA 19
13. Ce fel de vagoane? Vagoane de pasageri, depo§td, restaurant, dedormit de malfä.
14. Poti sa vezi in Rominia multe vagoapecisternd? Desigur, in Rominia poti s vezi multe vagoane cisternd.
15. Ce transportd aceste vagoan4=!cisternd? Aceste vagoane cisternd transportäbenzind. §i petrol.
16. Uncle sint transportatebenzina §i petrolul? Benzina §i petrolul sinttransportate in Rusia.
17. Este bine desvoltatsistemul de cdi ferate din Rominia? Da, sistemul de cdiferate din Rominia este bine desvoltat.
18. Citi kilometri de calferate a avut Rominia in anul 1939? In anul 1939, Rominia a avut untotal de 15,677 de km de cale ferata.
19. Cind au ocupat ru§ii Rominia? Ru§ii au ocupat Rominia inanul 1944.
20. Au mai construit ru§iical ferate in Rominia? Da, ru§ii au mai construitinca citeva mii de kilometri de cale ferata.
21. joaca cdile ferateconstruite de comuni§ti, un rol economic in economia nationald? Nu, cdile ferate construitede comuni§ti nu joacd un roleconomic in economia nationegn.
22. Ce fel de cdi ferate auconstruit ru§ii in Rominia? In Rominia, ru§ii au construit caiferate strate- gice.
23. Pot sa fie intrebuintateaceste cai ferate in timp de pace? Nu, aceste cdi ferate nu potsa fie intrebuintate In timp de pace.
251 LECTIA 19
24. Cind pot sa fie intrebuintate aceste cai ferate strategice? Aceste cai ferate strategice.pot sa fie intre- buintate numai in timp de zazboi. a
, LEC'FIA 19
Explicatii gramaticale: The mai used with verbs can have severalmeanings: We shall learn in this lesson the meaningof: still or no Loma, and else. Mai este el in armatg? - Is he still in thearmy?
Da, el mai este in armatd. - Yes, heis still in the army. Nu, el nu mai ete in armatg. - No, heis not in the army any longer. No, he is no longer in the army.
In the past: Ai mai vizitat muzeul? - Did you stillvisit the museum? Da, am mai vizitat muzeul. Nu, n-am mai vizitat muzeul. Examples with mai meaning "else".
Cine a mai fost acolo? Ce ati mai Mut? Uncle v-ati mai dus dupg aceea? Mai is one of three Romanian words that canbe placed be- tween the auxiliary and the verb:
Ai mai vizitat muzeul? Te mai duci la San Francisco? Te-ai mai dus la San Francisco? Romanians seem to be reluctant to sayin un and in o as in: El a locuit in un ora§ mic, or: El este in o clasg mica. A Romanian would prefer to say,respectively, intr-un and intr-o.
Examples: Am nut bere intr-un restaurant mic. Am stat in restau- rant doug ore. Am ggsit asta intr-o carte veche. In carte au mai fost alte lucruri.
The phrases intr-un and intr-o arealso used in Romanian in the following idiomatic expressions.
253 LECTIA 19
Intr-o zi, am vizitat.... -One day, I visited... /ntr-o yard, am stat in... -One summer, I stayed in ... Intr-o searg, s-a intilnit cu.. -One evening, he met ...
Nicgiri and nimeni also call for the double negation:
El n-a ggsit nicgiri un dictionar bun. Nimeni n-a §-hut unde este unul. When nimeni is direct object, then it is preceded by"le:
Nu cunosc pe nimeni in Miami. N-am pe nimeni acolo. We have already learned two words for the English"from": din and de la. Now we add the third and final: de. De is used before adverbs: De unde - De unde ai venit? De aici - Aplecat de aici acum citeva minute. De acolo - A plecat de acolo ieri. De acasg - A plecat de acasa la ora 3.
El a venit din Ohio, de la qcoala de limbi strgine, de acolo.
254 LECTIA 20
Introducerea gramaticii noi: a. (Profesorul spune studentilor sA facA ce le spune el §i sA rAspundA in acela§i timp. Exemplui
Te rog dA camaradului creionul! Dau camaradului creionul.
Te rog cite§te aici! Citesc aici.
Te rog spune camaradului sA citeascAaici! Cite§te aici!
Te rog vorbe§te romine§te! Vorbesc romine§te.
Te rog spune camaradului sA vorbeascAromine§te! Vorbe§te romine§te!
Te rog scrie ceva pe hirtie! Scriu ceva pe hirtie.
Te rog spune camaradului sg scrie ceva pehirtie! Scrie ceva pe hirtie!
Te rog asc'ulta profesorul! Ascult profesorul. Te rog spune camaradului sä asculte profesorul! AscultA profesorul!
Te rog intrebuinteazA creionul! lntrebuintez creionul.
Te rog spune camaradului sA intrebuintezecreionul! Intrebuinteazg creionul! Te rog spune camzadului sA fumezeafarg! Fumeaz6 afarg! Te rog spune camaradului sA parcheze ma§ina infata clasei! larcheazA ma§ina in fata clasei!
255 LECTIA 20
Te rog spune camaradului sd a§tepte aici! A§teaptd aici! b. V rog cititi aici! Citim aici.
Te rog spune camarazilor sA citeascd. aici! Cititi aici!
Vd rog vorbiti romine§te! Vorbim romine§te!
Te rog spune camarazilor sA vorbeascA romine§te! Vorbiti romine§te!
VA rog scrieti ceva pe hirtie! Scriem ceva pe hirtie.
Te rog spune camarazilor sä scrie ceva pe hirtie! Scrieti ceva pe hirtie!
VA rog ascultati profesorul! AscultAm profesorul. Te rog spune camarazilor sA asculte profesorul! Ascultati profesorul.
VA rog intrebuintati creioanele! Intrebuint5m creioanele. Te rog spune camarazilor sA intrebuinteze creioanele! /ntrebuintati creioanele!
Te rog spune camarazilor sA fumeze afarA! Fumati afarA! Te rog spune camarazilor sA parcheze ma§ina in fata clasei! Parcati ma§ina in fata clasei!
Te rog spune camarazilor sA a§tepte aici! A§teptati aici!
256 LECTIA 20
c. Te rog vino aici! Vin acolo.
Te rog spune camaradului sA vin4 la dumneata! Vino aici!
Te rog adu cartea aici! Aduc cartea.
Te rog spune camaradului sA aducA cartea! Adu cartea!
Te rog du-te la tablä! MA duc la tablA.
Te rog spune camaradului sA se ducA la tablA! Du-te la tablA!
Veniti aici! Venim acolo.
Te rog spune camarazilor sA vinA la dumneata! Veniti aici!
VA rog aduceti cArtile aici! Aducem cArtile acolo.
Te rog spune camarazilor sA aducA cArtile! Aduceti cArtile!
Duceti-vA la tablA! Ne ducem la tabl4.
Te rog spune camarazilor sä se ducA la tablA. Duceti-vg la tablA!
a
257 LECTIA :()
Dialog:
1. Stai! Miinile sus! Banii sau viata! 2. Ce-i asta? Politia! Ajutor! Ajutor!
(Mai tirziu, la politie)
3. Domnule comisar, am plecat de la birou la ora zece §i pe strada RegalA m-am intilnit cu un hot.... 4. Un hot de buzunare? Noaptea sint multi hoti de buzunare pe strAzi....
5. Am chemat politia, am strigat, insA n-a venit nimeni in ajutorul meu! 6. Toti politi§tii sint la balul pompierilor. Descrie te rog hotul!
7. A fost intuneric, insA am vazut cA are parul negru §i fruntea ingustA! 8. Fruntea ingustA? Toti criminalii au fruntea ingustd! Ce altceva ai observat?
9. A avut un nas lung §i subtire, buze groase §i o musta- tA neagrA... 10. Cam cit a cintärit?
11. Cam 80 de kilograme, mai mult sau mai putin. 12. Hmm. Obrazul §i bArbia au lost rase?
13. Da §i a avut un git scurt §i gros. A avut de asemenea ochelari negri. Cuno§ti pe hotul acesta? 14. Cite degete a avut la mina dreaptA, la mina cu care a tinut pistolul?
15. Numai patru! Am observat de asemenea cá a avut urechi mari. 16. A fost politicos?A avut nervi buni?
17. Nu §tiu dacd a avut nervi buni, insA §tiu cA are portofelul meu acum. 18. Du-te acasA acum §i vino inapoi miine dimineatd. Totul este in ordine.
258 LECTIA 20
Dialog translation:
1. Stop! Hands up! Your money or your life! 2. What is this? Police! Help! Help!
(Later at the police station).
3. Officer sir,I left the office at ten o'clock and on Royal street I met a thief.... 4. A pickpocket?At night there are many pickpockets on the streets....
5. I called the police,I yelled, but no one came to my aid! 6. All the policemen are at the firemen's dance. De- scribe the thief, please!
7. It was dark, but I saw tnat he had black hair and a narrow forehead. 8. A narrow forehead?All criminals have narrow fore- heads. What else did you observe?
9. He had a long thin nose, thick lips and a black mous- tache.... 10. About how much lid he weigh?
11. About 80 kilograms more or less. 12. Hmm. Were his face and chin shaved?
13. Yes, and he had a short and thick neck. He also had dark glasses. Do you know this thief? 14. How many fingers did he have on his right hand, the hand in which he held the pistol?
15. Only four! I also observed that he had big ears. 16. Was he polite? Did he have good nerves?
17. I don't know if he had good nerves but I know that he has my wallet now. 18. Go home and come back tomorrow morning. Everything is in order. LECTIA 20
Exercitii de gramaticd: a. Te rog spune camaraduluisA citeascA lectia! Cite§te lectia!
Te rog spune camaraduluisA vorbeascd'romine§te! Vorbe§te romine§te!
Te rog spune camaraduluisA invete lectia! Invatd lectia!
Te rog spune camaraduluisA scrie pe tablA! Scrie pe tablA!
Te rog spune camaraduluisA intrebuinteze creionul. IntrebuinteazA creionul!
Te rog spune camaraduluisA bea bere! Bea bere! Te rog spune camaradului sAfumeze afard! FumeazA afarA!
Te rog spune camaradului sAlucreze mai mult! Lucreazd mai mult!
Te rog spune camaradului s cumpere cafea! CumpArA cafea!
Te rog spune camaradului sAvindA dictionarul! Vinde dictionarul!
Te rog spune camaradului sAasculte la radio! AscultA la radio!
Te rog spune camaradului sIplece acasä! PleacA acash!
Te rog spune camaradului sAtermine tigara! TerminA tigara!
Te rog spune camaradului sA a§teptela club! A§teapth la club!
Te rog spune camaradului sAviziteze ora§ul! ViziteazA ora§ul!
260 LECTIA 20
Te rog spune camaradului sA invite prietenii la club! InvitA prietenii la club. Te rog spune camaradului sA incerce sd vorbeascAromine§te! IncearcA sA vorbe§ti romine§te.
Te rog spune camaradului sd pund cartea pe masa! Pune cartea pe masd.
Te rog spune camaradului sA cheme profesorul latelefon. CheamA profesorul la telefon.
Te rog spune camaradului sA vinA aici! Vino aici! Te rog spune camaradului sA aducA ma§ina la §coalA! Adu ma§ina la §coa1A! Te rog spune camaradului sA se ducA la birou! Du-te la pirou.
Te rog spune camaradului sA, fie student bun! Pii student bun! b. Te rog spune camarazilor sd citeascd lectia! Cititi lectia!
Te rog spune camarazilor sd vorbeascA romine§te! Vorbiti romine§te!
Te rog spune camarazilor sä invete lectia! InvAtati lecti-! Te rog spune camarazilor sA scrie pe tablA! Scrieti pe tablA!
Te rog spune camarazilor sA intrebuinteze creionul! Intrebuintati creionul!
Te rog spune camarazilor sA bea bere! Beti bere!
Te rog spune camarazilor sA fumeze afarA! Fumati afarg!
Te rog spune camarazilor sA lucreze mai mult! Lucrati mai mult!
261 LECTIA 20
Te rog spune camarazilor sA cumpere cafea! CumpArati cafea! a
Te rog spune camarazilor sA vindA dictionarul! Vindeti dictionarul!
Te rog spune camarazilor sA asculte la radio! Ascultati la radio!
Te rog spune camarazilor sA plece acasA! Plecati acasg!
Te rog spune camarazilor s4 termine tigara! Terminati tigara!
Te rog spune camarazilor sA a§tepte la club! A§teptati la club!
Te rog spune camarazilor sA viziteze ora§ul! Vizitati ora§u1!
Te rog spune camarazilor sA invite prietenii la club! Invitati prietenii la club!
Te rog spune camarazilor sA incerce sA vorbeascA romine§te! Incercati sA vorbiti romine§te!
Te rog spune camarazilor sI punA cartea pe masA! Puneti cartea pe mask!
Te rog spune camarazilor sA cheme profesorul la telefon! Chemati profesorul la telefon.
Te rog spune camarazilor sA.vinA aici! Veniti aici!
Te rog spune camarazilor sA aducA ma§ina la §coalA! Aduceti ma§ina la §coalA!
Te rog spune camarazilor sA. fie studenti buni! Fiti studenti buni! LECTIA 20
BucatA de citire: Am citit in ziar cA poliIia aprins hotul care afurat
banii de la nBanca RomineascA"de pe stradaMArA§e§ti. Zia-- rula publicat de asemenea ofotografie a hotului: un om de
aproximativ 33-35 de ani, cu pAruiblond §i cu ochialba§tri,
o fruntelatA, un nas scurt §i gros, ogurA mica cu buze
subtiri. Fata hotului a fost rasA§i n-6 avut mustatA. Am putut
sA vAd in fotografie cAhotul a avut numai o ureche. Politia
n-a spus ce s-aintimplat cu cealaltA. Fotografia din ziar aratA de asemeneacA hotul cintAre§te
aproximativ 62 de kilograme§i cA are o inAltime deaproxi-
mativ 1 metru 80 decentimetri. Are umeri lati §i vn piept
tine dezvoltat. Hotul este bine imbrAcat§i in miini poartA
mAnu§i. Pot s estspun cA aratA ca undirector de bancA §i nu
ca un hot care afurat banii de la BancaRomineascA! Functionarii de la BancaRomineascA au spus cA a fost
foarte politicos, §i cA ei aufost mai nervo§i decit hotul.
Eu cred cA asta a fostadevArat; hotul a avut unpistol in
miLa dreaptd §i ei n-au avutnimic.
Acum, hotul este la inchisoare. Cred cA inchisoarea
este un loc bun pentrutoti hotii. Ce crezi dumneata? 9')
263 LECTIA 20
Intrebdri §i rgspunsuri:
1. Ce ai citit in ziar aseard? Asearg, am citit in ziar cA politia a prins un hot.
2. Ce-a furaf hotul care a fost prinde politie? Hotul care a fost prins de politie a furat ni§te bani.
3. De unde a furat hotul banii? Hotul a furat banii de la o bancg.
4. Cum s-a numit banca de unde a furat banii? Banca de unde a furat banii s-a numit "Banca Romineascg."
5. A publicat ziarul fotografia hotului? Da, ziarul a publicat fotografia hotului.
6. Cam citi ani a avut hotul? Hotul a avut cam 33-35 de ani.
7. A avut hotul pAr negru? Nu, hotul n-a avut pgr negru, e avut pAr blond §i ochi alba§tri.
8. Cum a fost fruntea hotului? LatA. A avut o frunte latg.
9. Dar nasul, gura §i buzele? Hotul a avut un nas scurt §i gros, o gurg mica §i buze subtiri.
10. Cum a fost fata hotului? Fata hotului a fost rasA i n-a avut mustatA.
11. Cite urechi a avut hotul? A avut numai o ureche!
12. Ce s-a Intimplat cu cealaltA? Nu §tiu ce s-a intimplat cu cealaltA. Politia n-a spus nimic despre asta.
13. Cam cit a cintgrit hotul? Hotul a cintgrit cam 62 de kilograme.
264 LECTIA 20
14. Cit de inalt a fost hotul? Aproximativ 1 metru 80 de centimetri.
15. A avut hotul umeri lati? Da, hotul a avut umeri lati.
16. A fost pieptul bine dezvoltat? Da, pieptul a fost bine dezvoltat.
17. Cum a fost imbrAcat hotul? Politia a spus numai cà a fost bine imbrgcat, n-a spus cum.
18. A purtat hotul mänu§i? Desigur! Toti hotii poartg mgnu§i.
19. Cum a arAtat hotul? Hotul a argtat ca un director de bancg.
20. A fost hotul politicos cind a furat banii? Da, hotul a fost foarte politicos, n-a fost nervos deloc!
21. Au fost functionarii din bancg nervo§i? Da, functionarii au fost foarte nervo§i.
22. De ce crezi cg au fost functionarii nervo§i? Functionarii au fost nervo§i pentru cg hotul a avut un pistol in mina dreapt4.
23. Unde este hotul acum? Acum hotul este in inchisoare.
265 LECTIA 20
Explicatii Gramaticale:
In this lesson we learn how to give commands in Romanian. (These commands may sometimes be accompanied by terog, "please.") We learn now to give commands to do something; in the next lesson we shall learn how togive commands not to do something.
WIth the exception of about 16 verbs, in order to give a command to one person, you use the third person singular of the present. You already have used this form with the verbs: te rog dà...., or: repteII! Examails:
Cite§te! Read! Intrebuinteazg creionul! Use this pencil! Fumeazg tigara asta! Smoke this cigarette! Danseazg cu ea! Dance with her! Lucreazg mpi bine! Work better! Viziteazg ora§ul! Visit the town!
/nvatg mai mult! Study more! Cumpgrg cafea pentru toti! Buy coffee for all! AscultA! Listen! A§teaptg aici! Wait here! Mai incearcg! Keep on trying! Invit prietenii! Invite the friends! Cheamg politia! Call the police!
Vorbe§te numai romine§te! Speak only Romanian! Pregate§te mincarea! Prepare the food!
Bea! Drink! Ia cartea asta! Take this book! Scrie pe tablA! Write on the blackboard!
In order to give commands to two or more people,you may use the second person plural of the present; only the verb a Li.is an excePtion to this rule:
Veniti aici! Fumati afarg! Mergeti in clasg! A§teptati aici! Incepeti acum!
266 LECTIA 20
The exceptions that we learn in this lesson are:
Fii student bun! Be a good student! Fiti studenti buni! Be good students! Vino aici! Come here! Adu cartea! Bring ihe book! Du-te acasM Go home!
Note marginale asupra vocabularului:
The verb a duce means "to take," as also the verb alua means "to take." But as opposed to a lua, a duce means to take away, to take (something,somewheTTY.
Am dus copiii la cinema. El a luat cartea §i a dus cartea labirou. El vrea sa. duca sotia Trspital.
va roa is the plural form of te
267 LECT1A 21
Introducerea grainaticii noi. a. (Profesorul spune studentilor sa facA ce le spune el §i sA rdspund4 in acela§i timp. Exemplu:.
Te rog nu da camaradului creiorni! Nu dau camaradului creionul.)
Te rog nu citi aici! Nu citesc aici. Te rog spune camaradului sa nu citeascA aici! Nu citi aici!
Te rog nu vorbi romine§te! Nu vorbesc romine§te!
Te rog spune cama:radului sA nu vorbeascA romine§te! Nu vorbi romine§te!
Te rog nu scrie nimic pe hirtie! Nu scriu nimic pe hirtie.
Te rog spune camaradului sI nu scrie nimic pe hirtie! Nu scrie nimic pe hirtie!
Te rog nu asculta profesorul! Nu ascult profesorul.
Te rog spune camaradului sA nu asculte profesorul! Nu asculta profesorul!
Te rog nu intrebuinta creionul! Nu intrebuintez creionul.
Te rog spune camaradului sN. nu intrebuinteze creionul! Nu intrebuinta creionul!
Te rog spune camaradului sa nu fumeze afarI! Nu fuma afarI!
Te rog spune camaradului sI nu parcheze ma§ina in fata clasei! Nu parca ma§ina in fata clasei!
268 LECTIA 21
Te rog spune camaradului s1 nu a§tepte aici! Nu a§tepta aici! b. VA rog nu cititi aici! Nu citim aici.
Te rog spune camarazilor sA nu citeascA aici! Nu cititi aici!
VA rog nu vorbiti eng1eze§te! Nu vorbim eng1eze§te!
Te rog spune camarazilor sA nu vorbeascA eng1eze§te! Nu vorbiti eng1eze§te!
VA rog nu scrieti nimic pe hirtie! Nu scriem nimic pe hirtie.
Te rog spune camarazilor sA nu scrie nimic pe hirtie! Nu scrieti nimic pe hirtie!
VA rog sA nu ascultati pe profesor! Nu ascultAm pe profesor!
Te rog spune camarazilor sA nu asculte pe profesor! Nu ascultati pe profesor!
VA rog nu 'intrebuintati creioanele! Nu intrebuintAm creioanele.
Te rog spune camarazilor sA nu intrebuinteze creioanele! Nu intrebuintati creioanele!
Te rog spune camarazilor sA, nu fumeze afarA! Nu fumati afarg!
Te rog spune camarazilor sA nu parcheze ma§ina in fata clasei! Nu parcati ma§ina in fata clasei!
Te rog spune camarazilor sAnu a§tepte aici! Nu altepatati aici! c. Te rog nu veni aici! Nu vin acolo!
269 LECTIA 21
Te rog spune camaradului sA nu vinii la dumneata! Nu veni aici!
Te rog nu aduce cartea aici! Nu aduc cartea acolo!
Te rog spune camaradului sä nu aducAcariea! Nu aduce cartea!
Nu veniti aici! Nu venim acolo.
Te rog spune camarazilor sA nu ving la dumneata! Nu veniti aici!
VA rog sä nu aduceti cArtile aici! Nu aducem cArtile acolo!
Te rog spune camarazilor sA nu aducI cArtile! Nu aduceti.cArtile. LECTIA 21
Dialog: Intr-o tard comunist-7 doi soldati stau de vorb4.
1. Ai intrat in armatAvoluntar? 2. E§ti nebun?Am fostrecrutat primAvara §i incorporat toamna.
3. Iti place viata militarA? 4. Imi place mai mult viata
5. Ce grad ai? 6. Sint frunta§.
7. Ce trebuie sAfaci ca sA fii avansat.sergent? 8. Trebuie sA fiu student bun.
9. Iti place uniforma asta nou4? 10. Da, insA inora§ port haine civile.
11. Ce faci cuuniforma militarg? 12. Las uniforma militarA acasä.
13. Te intereseazA politica? 14. Pe oamenii importanti i intereseazA.
15. In ca cA incepe rAzboiul al treilea mondial, in contra cui vrei sA lupti? 16. Nu intreba a§a cevaJ In contra americanilor, desigur.
17. Dece 18. Pentru cA este mai bine prizonier la ame.ricani decit s-fii cu ru§ii.
10, Nu vorbi a§a! 20. si dumneata nu duce vorba!
271 LECTIA 21
Dialog translation: In a Communist country, two soldiers are
1. Did you enter the army voluntarily.? 2. Are you crazy? I was recruited in the spring and in- ducted in the autumn.
3. Do you enjoy military life? 4. I enjoy more civilian life.
5. What is your rank? 6. I am a private first class.
7. What do you have to do to be promoted to (the rank of) sergeant? 8. You must be a good student.
9. Do you like this new uniform? 10. Yes, but in town I wear civilian clothes.
11. What do you do with the milit.lry uniform? 12. I leave the military uniform at home.
13. Do politics interest you? 141 Only important men are interested (in politics).
15. In case world war III (should) start, against whom do you.want to fight? 16. Don't ask anything like that! Against the Americans, certainly!
17. Why? 18. Because it's better to be an American P.O.W. than to be with the Russians.
19. Don't speak like that! 20. And you, don't spread the word!
272 LECTIA 21
Exercitii gramaticale: a. Te rog spune camaradului sA nu citeascA inclasA! Nu citi in clasA!
Te rog spune camaradului sA nuvorbeaicA engleze§te! Nu vorbi engleze§te! Te rog spune camaradului sA. nu invete in orade conversa- tie! Nu invAta in ora de conversatie!
Te rog spune camaradului sA nu scrie nimic pehirtie! Nu scrie nimic pe hirtie!
Te rog spune camaradului sA nuintrebuinteze cuvinte non Nu intrebuinta cuvinte noi!
Te rog spune camaradului sA nu beanimic in clasA! Nu bea nirnic in clasA!
Te rog spune camaradului sA nu lucrezeduminica! Nu lucra duminica! Te rog spune camaraduiui sA nu cumperecafea pentru pro- fesor! Nu cum0.ra cafea pentru profesor!
Te rog spune camaradului sA nu vindAdictionarul! Nu vinde dictionarul! TP rog spune camaradului sA nu ascultela radio in clasA! Nu asculta la radio in clasA!
Te rog spune camaradului sA nu piecedin clasA inainte de ora patru! Nu pleca din clasA inainte de orapatru!
Te rog spune camaradului sA. nuviziteze inchisoarea! Nu vizita inchisoarea! Te rog spune camaradului sA nu inviteprietenii la restaurant! Nu invita prietenii la restaurant!
Te rog spune camaradului sA nuincerce sA vorboascA engleze§te! Nu incerca sA vorbe§ti engleze§te!
273 LECTIA 21
Te rog spune camaraduluisä nu pund carteasub scaun! Nu pune cartea subscaun!
Te rog spune camaraduluisd nu cheme studentiiafard! Nu chema studentiiafard!
Te rog spune camarazilorsA nu citeascdin clas6! Nu cititi in clasN.!
Te rog spune camarazilorsd nu vorbeascdengleze§te! Nu vorbit± engleze§te!
Te rog spunecamarazilor sA nu invetein ora de conversa- tie! Nu invdtati in ora deconversatie!
Te rog spune camarazilorsA nu scrie nimic pehirtie! Nu scrieti nimic pehirtie!
Te rog spune camarazilorsd nu intrebuintezecuvinte noi! Nu intrebuintaticuvinte noi!
Te rog spunecamarazilor sd nu beanimic in clasM Nu beti nimic inclasa!
Te rog spunecamarazilor sl nu fumezein clasd! Nu fumati in c1as.6!
Te rog spvne camarazilorsä nu lucrezeduminica! Nu lucrati duminica! Te rog spune camarazilorsd nu cumpere cafeapentru pro- fesor! Nu cumpArati cafeapentru profesor!
Te rog spune camarazilorsd. nu vindg.dictionarul! Nu vindetidictionarul! Te rog spune camarazilorsd nu asculte laradio in clasd! Nu ascultati la radioin clasd!
Te rog spune camarazilorsd. nu plece dinclasg inainte de ora patru! Nu plecati din clasainainte de ora patru!
Te rog spune camarazilorsa nu vizitezeinchisoarea! Nu vizitaii inchisoarea!
271 11111Magbar
LECTIA 21
Te rog spune camarazilor sA nuinvite prietenii la restaurant! Nu invitati prietenii la restaurant!
Te rog spune camarazilor sA nu incerce sAvorbeascA engleze§te! Nu incercati sA vorbiti engleze§te!
Te rog spune camarazilor sA nu chemestudentii afard! Nu chemati studentii afarg! Te rog spune camarazilor sA nu punA carteasub scaun! Nu puneti cartea sub scaun!
b. Ce trebuie sA faci ca sA§tii romine§te? Ca sA §tiu romine§te trebuie sainvAt in fiecare zi. Ce trebuie sA faci ca sA ajungidevreme acasA? Ca sA ajung devreme acasA,trebuie sA plec devreme de la §coalä. Ce trebuie sA faci ca sAvorbe§ti cu domnul colonel? Ca sA vorbe§ti cu domnul colonel,trebuie s4 chemi intii la telefon. Ce trebuie sA faci ca sA nu aiaccident? Ca sA nu ai accident, t,..ebuiesA fii atent.
Ce trebuie sA faci ca sAmergi la politie? Ca sA mergi la politie,trebuie sA ai un accident. Ce trebuie sA faci ca sA mergila inchisoare? Ca sA mergi la inchisolre,trebuie sA ai un accident cu morti §i rAniti. Ce trebuie sA faci ca sA nu aibani? Ca sA nu ai bani, trebuie sAcheltuie§ti toti banii. LECTIA 21
Bucatd de citire: Ion Neatg a Lost invgtAtorin viata civilg. In primgvara anului trecut, el a fost recrutat§i toamna a Lost incorporat.
El a lAsat in sat ofatA de la care prime§tescrisori de doud ori pe sgptgming.
Ion Neatg este soldat bun. La trei luni dupd ce aLost incorporat, a fost avansat lagradul de frunta§. Ii place
sg poarte uniforma demilitar, mai ales cgfetelor le plac uniformele. Este adevArat cg pe IonNeatg nu-1 intereseazg
armata prea mult. Ii place viata militarg, insgii place
mai mult viata civilg. In armatg, el invatg tot ce trebuie sg invete, nu ride cind nutrebuie (insg ride la glumele comandantului), nu vine tirziu, nuvorbe§te de loc in contra
armatei §i in contracomandantilor. Cind trebuie sg lupte,
luptg. Intr-o zi, Ion Neatg a stat de vorbd cu unprieten care
s-a intilnitodatA la Berlin cu un soldatcomunist. Prietenul
lui §i comunistul au vorbitdespre America. Pe cine nu-1
intereseazg Ame.cica? Prietenul lui a spus cg Americaeste
o targ puternicA§i liberd. In America, oamenii spun ce cred ei cg este adevgrat. Fiecare poate sg vorbeascg despre
ce vrea §i desprecine vrea, chiar §i in contrapre§edintelui. Cind a auzit asta, soldatulcomunist a spus:
- Nucred. Poti sg dai un exemplu?
276 LECTIA 21
-Desigur. Eu pot sA spun - §i politistul acela militar poate sg audg,.c4 pre§edintele nostru nu-i bun, nu §tie ce face §i nu §tie ce se intimplg in targ §i.in lume.
Soldatul comunist n-a spus nimic citeva minute. S-a uitat la politistul militar comunist, apoi a zis:
si eu sint liber, §i eu pot sg spun acela§i lucru!
-E§ti nebun? A intrebat prietenul nostru. Nu spune nimic! Nu vorbi! Eu inteleg! Politia comunistg aresteaz oamenii care vorbesc liber!
Ascultg! si eu pot sg spun acela§i lucru ca §i dumneata: Pre§edintele dumneavoastra nu-i bun, nu §tie ce face §i nu
§tie ce se intimplg in targ §i in lume!
11/1.11,3/4 I
277 LECTIA 21
Intrebdri §i rdspunsuri:
1. Ce a fost NeatA in viata civild? In viata civild, NeatA a fost invAtAtor.
2. Cind a fost recrutat invdtAtorul Neatd? InvKtAtorul Ion NeatA a fost recrutat in primAvara anului trecut.
3. Cind a fost el incorporat? El a fost incorporat in toamna anului trecut.
4. Uncle a ldsat el o fatA? El a ldsat o fatA in satul in care a fost invdtd- tor.
5. Ce prime§te el de la ea? El prime§te scrisori de la ea.
6. De cite ori pe sAptAming prime§te el scrisori de la ea? El prime§te scrisori de la ea de douA ori pe sAptAmind.
7. Cind a fost el avansat la gradul de frunta§? El a fost avansat la gradul de frunta§,la trei luni dup ce a fost incorporat.
8. Ce fel de uniformd poartA el? El poartA o uniformd militard.
9. Le plac fetelor uniformele militare? Da, fetelor le plac uniformele militare.
10. 11 intereseazd pe Ion Neatd viata militard? Nu, pe Ion Neatd nu-1 intereseazA viata militard. U. Ce-1 intereseazd mai mult? 11 intereseazd mai mult viata civild.
12. Este Ion NeatA un soldat bun? Da, Ion NeatA este un soldat bun.
13. Luptd cind trebuie sA lupte? Da, cind trebuie sd lupte, el luptd.
278 LECTIA 21
intr-o zi? 14. Cu cine a stat IonNeatg de vorbg El a stat de vorbA cu uncamarad care s-aintilnit cu un soldatcomunist la Berlin. Neatg cu solda- 15. Despre ce a vorbitprietenul domnului tul comunist? Ei au vorbit despreAmerica. America_ 16. Ce a spus prietenuldomnului Neatg despre El a spus cg Americaeste o targ mare,puternicA §i liberg, sg vorbeascg despre ce 17. In America, fiecare poate vrea §i desprecine vrea? Da, in Americafiecare poate sgvorbeascg despre ce vrea§i despre cine vrea.
18. Dar in Rusia? Dar in tgrilecomuniste? Nu, in Rusia sauin tgrile comuniste nupoti sg vorbe§ti despre cevrei sau desprecine vrei. Dacg vorbe§timergi la inchisoare. camaradul 19. A putut politistulmilitar sg audg ce-a spus lui Neatg? Da, politistulmilitar a putut sgaudg tot ce-a spuscamarachil lui Neatg. pre§edintelui? 20. A vorbit soldatulamerican in contra Da, el a vorbitin contra pre§edintelui. in contra lui 21. A putut sg vorbeascgsoldatul comunist Stalin? Eu cred cg el avrut sg vorbeascgIn contra lui Stalin, insg n-avorbit. contra lui Stalin? 22. De ce n-a putut elsg vorbeascg in N-a putut sgvorbeascg in contralui Stalin pentru cg in Siberia estefoarte frig!
23. Cind lutitg un soldatmai bine? Soldatul luptg maibine cind este liber.
279 LECTIA 21
Explicatii gramaticale: In this lesson we learn togive commands not to do some- thing. To tell one person not to dosomething, Romanians use nu followed bythe infinitive form of theverb. And, happy days, this is one rule thathas no exception!
Nu citi! Nu intrebuinta creionul! Nu fuma! Nu dansa cu ea! Nu lucra acum! Nu vizita muzeul! Nu inv4a prea mult! Nu cumrAra bere! Nu asculta la radio! Nu a0epta la club! Nu invita profesorii! Nu chema politia! Nu vorbi engleze§te! Nu preg4ti cina! Nu bea! Nu lua cartea asta! Nu scrie pe tabla!
In order to give commands totwo or more people, you may use the second personplural of the present, precededby nu; the only exception is theverb to be.
Nu veniti aici! Nu fumati in clasA! Nu mergeti in clasA! Nu a§teptati aici! Nu incepeti tirziu!
Nu fiti bAieti rAi! Ca followed by the subjunctiveis translated in English in order to.
Ca sa §tii bine romine§te,trebuie sA inveti trei ore in fiecare zi. We want to learn the verba-1 interesa very well, for reasons that will becomeapparent later.
280 LECTIA 21
Armata ma intereseaza. The army interests me. Armata te intereseaza. The army interests you. Armata il intereseaza. The army interests him. Armata o intereseaza. The army interests her. Armata ne intereseaza. The army interests us. Armata va intereseaza. The army interests you. Armata Ii intereseaza. The army inteieststhem.(masc.) Armata le intereseaza. The army intereststhem.(fem.)
The above eight lines canjust as well be in Romanian:
Armata ma intereseaza pemine. Armata te intereseaza pe dumneata. Armata 11. intereseaza pe el. Armata o intereseaza pe ea. Armata ne intereseaza penoi. Armata vintereseaza pe dumneavoastra. Armata 11 intereseaza pe ei. Armata le intereseaza pe ele.
The meaning is not changedat all, so far as Englishis concerned, in the latter case.
In order to ask: Whom does the armyinterest? You should ask in Romanian:
Pe cine 11 intereseazaarmata? Armata ma intereseaza pe mine, or: Pe mine ma intereseaza armata. Pe cine 11 intereseazacursul? Pe student il intereseazacursul.
Note marginale asupravocabularului: In contra, as in fata, inapcja, injurul, la dreapta, is followed by the possessive case:
El a luptat in contra StatelorUnite: in contra noastra; in contra mea. Mondial means world (adjective):
Razboiul intii mondial. Razboiul al doilea mondial. Campion mondial; but: lumea este mare.
281 LECTIA 21
A pleca means to leave (for), to Ala;a läsa means to leave something behind:A plecat la L.A. §1-71Asat copiii acasA.
A intra is followed by in:
Studentii au intrat in clasA. The students entered the classroom.
A lupta, means "to fight."But when two persons "fight," ei se bat: they beat each other. Example:Doi studenti F."--atThrfrit pentruo fata.
282 LECTIA 22
Introducerea gramaticii noi: a Profesorul spune studentilor sA rAspunedA lacomenzile lui a§a:
Scoald-te! MA scol. Te rog spune camaradului sA se scoale! Scoa1A-te!
CulcA-te devreme disearg! MA culc devreme disearA. Te rog spune camaradului sA se culce devremedisearg! Cu1c6-te devreme disearA!
UitA-te la tablA! MA uit la tablA.
Te rog spune camaradului sA seuite la tablA! UitA-te la tablA.
Spalä-te! M. spAl. Te rog spune camaradului s6 sespele! Spa1A-te!
tntoarce-te curind! MA intorc curind.
Te rog spune camaradului sA seintoarcA curind! tntoarce-te curind! Culcati-vA devreme disearA! Nu culcAm devreme disearA. Te rog spune camarazilor sA se culce devremedisearg! Culcati-vA devreme disearA!
Sculati-vA devreme! Nu sculAm devreme. Te rog spune camarazilor sA se scoale devreme! Sculati-vA devreme!
283 LECTIA 22
Uitati-vd la tablA! Ne uitdm la tabld.
Te rog spune camarazilor sA se uite la tablä! Uitati-vA la tablA!
Spdlati-vA! Ne
Te rog spune camarazilor sA se spele! SpAlati-vA!
Intoarceti-vä curind! Ne intoarcem curind.
Te rog spune camarazilor sA se intoarcA curind! Intoarceti-vd curind! b. Nu te culca tirziu! Nu mg culc tirziu.
Te rog spune camaradului sA nu se culce tirziu! Nu te culca tirziu! 4
Nu te scula tirziu! Nu mA scol tirziu. a
Te rog spittle camaradului sA nu se scoale tirziu! Nu te scula tirziu!
Nu te uita .7,'ard! Nu md. uit afarA.
Te rog spune camaradului sA nu se uite afarA! Nu te uita afard!
Nu te spAla acolo! Nu mA spAl ccolo.
Te rog spune camaradului sA nu se spele acolo! Nu te spAla acolo!
Nu te intoarce tirziu! Nu mA intorc tirziu.
Te rog spune camaradului sA nu se intoarcA tirziu! Nu te intoarce tirziu.
284
..milliWEIN.1111111.00.1.01111.rdir1/11111rililleibisla LEC'FIA 22
Nu vA culcati tirziu! Nu ne culcAm tirziu! Te rog spune camarazilor sA nu e culce tirziu! Nu vA culcati tirziu!
Nu -O. sculati tirziu! Nu ne sculAm tirziu.
Te rog spune camarazilor s1 nu se scoale tirziu! N1 vg sculati tirziu!
Nu vA uitati afar' Nu ne uitAm afarA.
Te rog spune camarazilor sA nu se uite afarA! Nu vd uitati afarA!
Nu vA spAlati acolo! Nu ne spAlAm acolo. Te rog spune camarazilor s6 nu se spele acolo! Nu vA spIlati acolo!
Nu vA intoarceti tirziu! Nu ne intoarcem tirziu. Te rog spune camarazilor sI nu ge intoarcA tirziu! Nu vA intoarceti tirziu! c. Eu am venit in California acum doi ani. Eu linT-3ECalifornia de d751-111.
Dumneata ai venit in California acum doug luni. Dumneata e§trin'CaliTO=FagdouI 1.=
De cind e§ti in California? Sint in California de dnuA luni.
De cind e§ti in armatA? Sint in armatA de trei ani.
De cind locuie§ti aici? Eu locuiesc aici de douA luni.
De cind fumezi? Fumez de doi ani.
285 LEC7aA
Dialog: Despre doctor.
1. Cum il cheam4 pe doctoruldumitale, domnule Neatg? 2. Pe doctorel meu 11 cheamgMitic4 Mdcelaru. De ce?
3. Trebuie sä merg la doctor. Nu m4 simt prea bilie de citeva zile. 4. Doctorul Miticg Macelaru mgtrateazg de 20 de ani. Trebuie sg fie bun!
De ce boalg suferi? Doctorul nu §tie precis, ins4este sigur c4 nu sufgr de tuberculozg!
7. Are doctorul Miticg Mgcelarumulti pacienti? 8. Du-te sg vezi sala lui dea§teptare! Pling de dimine- ata ping seara!
9. MA interciTazg mai mult salalui de consultatii. Vindecg el multi pacienti? 10. Depincre de pacient. Dacg pl4te§te 11 vindecg,dacg nu plgte§te, nu-1vindec4.
11. Vgd cg dumneata nu plgte§tiin mod regulat 12. Plgtesc! Ins4 cum mg vindecd de o boalg, g4se§te altg boalg care trebuie
13. Face Miticg Mgcelaruoperatii de asemenea? 14. Orice fel de operatie: de apendicitg, ulcex,ficat, inimg, orice!
15. Nu cred cg sint bolnav destulde gray s4 consult pe doctorul dumitale! 16. Ascultg-md pe mine0 qtiu ce vorbesc! Mg trateazg de 20 de ani!
17. Insg eu vreau sg g4se4-1,:. an doctor care samg vindece! 18. Incerci sg ajuti pe Cio,va §i face glume!
286 LECTIA 22
Dialog translation: About the doctor.
1. What is your doctor's name, Mr. NeatA? 2. My doctor's name is MiticA MAcelaru. Why?
3. I must go to a doctor. I haven't been feeling well for a couple of days. 4. Doctor Mitica MAcelaru has been treating me for 20 years. He must be good!
5. Of what sickness do you suffer? 6. The doctor doesn't know forsure, but he is sure that I don't suffer from Tuberculosis.
7. Does doctor MiticA MAcelaruhave many patients? 8. Go and see his waiting room! Full from morning to night!
9. His consultation room interestsme more. Does he cure mAny patients? 10. It depends on the patient. If he pays, he cures him, if he doesn't pay, he doesn'tcure him.
11. I see that you don't pay in a regularmanner 12. I pay! But as soon as he cures me of one sickness he finds another sickness that must be treated....
13, MiticA MAcelaru, does he also operate? 14. Any kind of operations: appendicitis, ulcer, liver, heart, anything!
15. I don't think that I'm sick enough to consultyour doctor! 16. Listen to me! I know what I'm talking (about)! He has been treating me for 20 years!
17. But I want to find a doctor tocure me! 18. You try to help someone and he makes jokes.
287 LECTIA 22
Exercitii Gramaticale: a. Te Tog spune camaraduluisg se scoale! Scoalg-te!
Te rog spune camaradului sAse spele imediat! Spalg-te imediat!
Te rog spune camaradului sgse uite afarA! Uitg-te afarg!
Te rog spune camaradului sgse plimbe prin ora§! PlimbA-te prin ora§!
Te rog spune camaradului sAse intilneascA cu prietenul! Intilne§te-tecu prietenul!
Te rog spune camaradului sAse opreascg la club' Opre§te-te la club!
Te rog spune camaradului sgse scuze imediat! Scuzg-te imediat!
Te rog spune camarazilor sgse scoale! Sculati-vg!
Te rog spune camarazilor sgse spele imediat! Spglati-vg. imediat!
Te rog spune camarazilor sgse uite afarg! Uitati-vg afarg!
Te rog spune camarazilor sAse plimbe prin ora§! Plimbati-vg prin ora§!
Te rog spune camarazilor sAse intilneascg cu prietenul! Intilniti-vgcu prietenul!
Te rog spune camarazilor sgse opreascg la club! Opriti-vg 16 club!
Te rog spune camarazilor sAse scuze imediat! Scuzati-vg imediat!
Te rog spune camaradului sgnu se scoale! Nu te scula!
288 LECTIA 22
Te rog spune camaradului sAnu se spele acolo! Nu te spdla acolo!
Te rog spune camaradului sänu se uite afarA! Nu te uita afarA!
Te rog clpune camaradului sA nuse plimbe prin cazarmA! Nu te ptImba prin cazarmA!
Te rog spune camaradului sAnu se opreascA la club! Nu te opri la club!
Te rog spune camaradului sA nu se scuze! Nu te scuza!
Te rog spune camarazilor sA nu se spele acolo! Nu vA spAlati acolo!
Te rog spune camarazilor sAnu se uite afarA! Nu vA uitati afarA!
Te rog spune camarazilor sä nu se plimbe prin cazarmA! Nu vA plimbati prin cazarmA!
Te rog spune camarazilor sAnu se opreascA la club! Nu vA opriti la club!
Te rog spune camarazilor sAnu se scuze de loc! Nu vA scuzati de loc! b. Cum te cheamA? MA cheamA
Cum il cheamA pe camaradul dumitale? Pe camaradul meu 11 cheamA Cum o cheamA pe sotia dumitale? Pe sotia mea o cheamA
Cum ii cheamA pe copiii dumitale? Pe copiii mei ii cheamA
Cum ii cheamA pe camarazii dumitale? Pe camarazii mei ii cheam6
Cum le cheamA pe prietenele dumitale? Pe prietenele mele le cheamA
289 LECTIA 22
Cum ii cheamd pe profesorii dumitale? Pe profesorii mei ii cheamd
Cum o cheamd pe profesoaradumitale? Pe profesoara mea o cheamh
c. Pe cine 11 intereseaz4 automobilele? Pe camaradul meu 11 intereseazAautomobilele.
Pe cine 11 intereseazh California? Pe domnul Olteanu 11 intereseazdCalifornia.
Pe cine 11 intereseazA armata? Pe domnul colonel ilintereseazd armata.
Pe cine 11 intereseaz4limba rominA? Pe domnul maior 11 intereseaz6limba rominh.
Pe cine 11 intereseazA §coala delimbi strgine a armatei? Pe un camarad 11 intereseazd §coalade limbi strgine a armatei. Pe cine 11 intereseazg artileria? Pe un locotenent 11 intereseazAartileria. d. Ce are vole sh faca un student? Un student are voie sg intrebe dach nu§tie.
Ce nu are vole sA facA student? Un student nu are voie sA bea §i sgfumeze in clasA.
Ce a avut voie sh facA un student? Un student a avut voie sh meargA in ora§.
Ce nu a avut voie sA facA un student? Un student nu a avut vole sA ving in clashfgrA cArti.
Ai voie sh fumezi in clash? Nu, nu am voie sh fumez in clasg.
Ai voie sh vorbe§ti cu profesorul engleze§te? Da, am vole sg vorbesc cu profesorul engleze§te.
Ai avut vole sg fumezi ieri in clasA? Nu, nu am avut voie sg fumez ieri in clash.
290
<3 LECTIA 22
Ai avut vole sdmergi la restaurantsd. bei o cafea? cafea. Da, am avutvole sd merg larestaurant sd beau o
e. De cind e§tiin armatd? Eu sint in armatAde opt luni.
De cind e§ticAsdtorit? Eu sint cAsAtoritde trei ani.
De cind locuie§tiin orapl Asta? Eu locuiesc inora§ul 4sta de §aseani.
De cind invetilimba romind? Eu invAt limbaroming de clou d. luni i jumAtate.
De cind fumezi? Eu fumez de patruani.
De cind conduciautomobilul? Eu conduc'automobilulde 2 ani.
De cindintrebuintezi dictionarul? invAt limba roming. Eu intrebuintezdictionarul de cind
De cind iti placearmata? imi place armata de cind amintrat voluntar inarmatd. LECTIA 22
BucatA de citire.
Pe doctorul din satul in care am locuit in Rominia, cheamä MiticA MIcelaru. El a studiat la universitatea din
Bucure§ti §i a primit diploma de doctor in ahul 1925.
.Dupä ce a primit diploma de doctor, a lucrat trei ani intr-un spital din ora§ul Bucure§ti, unde s-a specializat
in boli interne §i in chirurgie. Apoi s-a intors in satul din care a plecat ca sA ajute pe tAranii bolnavi.
Pe sotia lui o cheamä Maria §i ea este farmacistA. Ea
a deschis o farmacie mica in sat, in care vinde aspirine,
pilule, penicilinä §i alte medicamente necesare oamenilor bolnavi.
Doctorul MiticA MAcelaru poate sä facA analiza singelui,
sA facA injectii §i in caz de urgentA, sA facA operatii midi;
insA dac6 boln'avul nu se vindee., 11 trimite la spital, in
ora§, sA vadA un specialist. Pentru cA in general tAranii sint sAraci, ei nu pot sA plAteascA prea mult pentru trata-
mente medicale. Pe doctorul MAcelaru nu-1 intereseaz6 prea
mult banii, l intereseazA mai mult sAnAtatea tAranilor din
sat.
Din cind in cind il vAd pe doctorul MAcelaru. Acum este bAtrin §i nu are vole sA practice medicina pentru cA nu este
membru in partidul comunist. Comuni§tii au trimls in sat un
doctor care a studiat la Moscova. DupA ce al treilea pacient
292 LECTIA 22 a murit, chiar §i comuni§tii din sat vin iard§i sä fie tra- tati de doctorul MAcelaru.
Faptul cA are sau n-are voie sA practice medicina este o chestiune care nu-i intereseazA. LECTIA 22
Intrebgri §i rgspunsuri:
1. Cum il cheamä pe doctorul din satulin care ai locuit in Rominia? Pe doctorul din satul in care am locuit in Rominia, cheamA Miticg MAcelaru.
2. Uncle a studiat el medicina? El a studiat medicina la Universitatea din Bucure§ti.
3. In ce an a primit el diploma de doctor? El a primit diploma de doctor in anul 1925.
4. Uncle a lucrat el dupg ce a primit diploma de doctor? Dupg ce a primit diploma, a lucrat intr-un spital din Bucure§ti.
5. Citi ani a lucrat el acolo? El a lucrat acolo trei ani.
6. In ce s-a specializat el? El s-a specializat in boli interne §i in chirurgie.
7. S-a intors el in satul din care a plecat? Da, el s-a intors in satul din care a plecat.
8. De ce s-a intors el in sat? El s-a intors in sat sA ajute pe tgranii bolnavi.
9. Cum o cheamg pe sotia doctorului Mgcelaru? Pe sotia doctorului Mgcelaru o cheamg Maria.
10. Este ea doctor de asemenea? Nu, ea nu este doctor, ea este farmacistg.
11. Ce-a deschis ea in sat? A deschis o farmacie.
12. Ce vinde ea in farmacie? In farmacie ea vinde: aspirine, pilule, peniciling §i alte medicamente.
13. Poate doctorul Mgcelaru sA faca, analiza singelui unui om bolnav? Desigur! Poate sg facg analiza singelui §i poate sg facA injectii.
294 LECTIA 22
14. Cind face el operatii? Face operatii numai in caz de urgentd.
15. Dacd un bolnav nu se vindecd, unde 11 trimite doctorul MAcelaru? DacA un bolnav nu se simte bine, 'il trimite la un specialist in ora§.
16. Sint sAraci taranii in Rominia? In general, in Rominia tAranii sint säraci.
17. Pot sA plAteascA tAranii sAraci pentru tratamente medicale? Nu, tAranii sAraci nu pot sA plAteascd mult pentru tratamente medicale.
18. 11 intereseazA baniipe doctorul MAcelaru? Nu, pe doctorul MAcelaru nu-1 intereseazd budi.
19. Ce-1 intereseazA? 11 intereseazA sAnAtatea oamenilor din sat, mai mult decit banii.
20. Este un om bAtrin acum doctorul Mcelaru? Da, acum doctorul MAcelaru este un om bAtrin.
21. Are el voie sa practice medicina sub regimul comunist? Nu, el n-are vole sA practice medicina sub regimul comunist.
22. Uncle a studiat medicina, doctorul comunist trimis de partidul comunist in sat? Doctorul comunist a studiat medicina la Moscova.
23. Citi tArani au murit dupA ce au Lost tratati de doctorul comunist? Cel putin trei tArani au murit dupA ce au fost tratati de doctorul comunist.
24. Acum, mai merge cineva sA fie tratat de doctorul comunist? Nu, acum nu mai merge nimeni sA fie tratat de acest doctor! LECTIA 22
Explicatii gramaticale:
In order to give a command to one person, using a re- flexive verb, like: wash yourself! Romanians use the third person of the present and add -te at the end: scoa1A- te! Cu1cA-te! Opre§te-te! Intoarce-te!
In order to give a command to one person not to do some- thing, using a reflexive verb, like: don't wash yourself! Romanians use Nu followed by the infinitive form of the verb, and introduce te thus: Nu te scula! Nu te culca! Nu te opri! Nu te intoarce!
There is one construction in which you use the past tense in English, but in Romanian you have to use the present. That construction is the one in which the action or state starts in the past and is still continuing, like: I have been married for 10 years, I have been in the army for two years; I have been living in this town for 6 years. The same statements would be expressed in Romanian: I am married of 10 years, etc.
De cind e§ti cAsAtorit? Sint cAsAtorit de 10 ani.
De cind e§ti in armatA? Sint in armatA de 2 ani.
De cind lOcuie§ti in ora§ul Asta? Locuiesc in ora§ul Asta de 6 ani.
But if you want to ask: How long did you live in Ohio? You ask:
Cit timp ai locuit in Ohio? Am locuit 3 ani.
If one says: sint cAsAtorit de 2 ani, the man has been married for two years, and is still married. But if he says: am fost cAsAtorit doi ani, he means that he was marKied for two years.
We know that:
Cine means who: Cine §tie? - Who knows? Cui means whose: Cartea cui? - Whose book? or 1777Tom: Cui ai dat lectia- To whom did you g!ve the lesson?
.296 LECTIA 22
Now, pe cine means whom: Pe cine ai vazut?- Whom did you see? Pe cine cuno§ti?- Whom do you know? Pe cine il intereseaza?- Whom does in interest?
We must also mention that some English speakingpersons ask the foregoing questions thus: Who did you see? Who do you know? It is not the place here to discuss it's "correctness."
Note marginale cu privire la vocabular.
Santinela is one of the very few words in Romanian that designates a male occupation and is grammatically feminine: o santinela, doua santinele, o santinelä buna, doua santinele bune.
A trai and a locui both mean to live.A locui means to live, to reside, while a trai means to live, to be alive.
El a fost rLnit foarte greu, insäa trAit. El locuie§te intr-o casK foarte frumoasX.
Sometimes, they are interchangeable:
Am trait ih ora§ul acela. Or: am locuit in ora§ul acela.
There are many questions of the "What is..." type, like: What is your unit?What is your rank?What is your lesson? In Romanian, you have a choice of two forms: learn one of them well, in order to avoid the English wordorder and adopt the Romanian one:
Care este gradul dumitale? or: Ce grad ai? Care este lectia dumitale? Ce lecsia ai? The correct way:
Care este unitatea dumitale? Unitatea mea este plutonul al §aselea, companiaa opta, regimentul 67 infanterie, diviziaa douasprezecea.
297 LECTIA 23
Introducerea ramaticii noi: a. Studentul este in clasd. Studentul vede profesorul. El vede profesorul. El il Acum, el nu-1 vede.
Vede studentulprofesorul? Da, el il vede. Nu, el nu-1 vede.
Aude studentul profesorul? Da, el il aude. Nu, el nu-1 aude. 1ntreabd studentul profesorul? Da, el IA intreRbA. Nu, el nu-1 intreabd.
Vede studentul tabla? Da, el o vede. Nu, el n-o vede.
Vede studentul masa? a, el o vede. Nu, el n-o vede.
Vede studentul cartea? Da, el o vede. -J, el n-o vede.
Vede studentul profesorii? Da, el ii vede. Nu, el nu-i vede.
Vede studentul ofiterii? Da,el ii vede. Nu, el nu-i vede.
Vede studentul cArtile? Da, el le vede. Nu, el nu le vede.
Vede studentul scaunele? Da, el le vede. Nu, el nu le vede.
298 LECTIA 23
Vede studentul fetele? Da, el le vede. Nu, el nu le vede. b. Camaradul se uitd la dumneata.
Camaradul te vede. Camaradul se uitA la mine. Camaradul md vede.
Te vede camaradul? Da, camaradul md vede. Nu, camaradul nu md vede.
Te aude camaradul? Da, camaradul md aude. Nu, camaradul nu md aude.
Te intelege profesorul? Da, profesorul md intelege. Nu, profesorul nu md intelege.
Dumneavoastrd sinteti in clasd? Camaradul se uitd la dumneavoastrd. Camaradul vd vede.
Camaradul se uitA la noi. Camaradul ne vede.
V. vede camaradul? Da, camaradul ne vede. Nu, camaradul nu ne vede.
VA aude camaradul? Da, camaradul ne aude. Nu, camaradul nu ne aude.
Vd intelege profesorul? Da, profesdrul ne intelege. Nu, profesorul nu ne intelege.
c. Dumneata e§ti in clasd. Dumneata te uiti la camaraduI dumitale. Dumneata vezi camaradul. Dumneata vezi.
299 LECTIA 23
Eu 11 vdd pe camaradul dumitale. Eu 1 Vac]. Nu, eu nu-1 vdd.
11 vezi pe camarad? Da, il Nu, nu-1 vgd.
11 auzi pe camaradul dumitale? Da, eu i aud. Nu, eu nu-1 aud.
11 intelegi pe camaradul dumitale? Da, eu i inteleg. Nu, eu nu-1 inteleg.
O vezi pe doamna Popescu? Da, eu o vgd. Nu, eu n-o vdd. O vezi pe domni§oara Ionescu? Da, o vdd. Nu, n-o vdd.
O cuno§ti pe sotia camaradului? Da, o cunosc. Nu, n-o cunosc.
Vezi creionul? 11 vgd. Nu-1 vgd.
Vezi caietul? 11 vgd. Nu-1 vgd.
Vezi cartea? O vgd. N-o vdd.
Vezi tabla? O vdd. N-o vdd.
Vezi cgrtile? Da, le OA. Nu, nu le vgd.
300 _
Vezi studentii? Da, ii vAd. Nu, ii5=ITrAd. LECTIA 23
Dialog:
1. 11 cuno§tipe domnul Radu Popescu? 2. Nu, nu-1 cunosc, insgo cuposc pe doamna Popescu. Ce s-a intimplat?
3. A incercat sA fugg din targ §ia fost prins la gra- nitA! 4. N-a §tiut cA granita este pAzitA §i cg nimeninu poate sg scape din tarA?
5. Ce sA fac dacA mA intreabg militia despre cazul acesta? 6. Spune cg nu §tii nimic, n-ai vAzut nimic, n-aiauzit nimic.
7. Dar dacA mA aresteazg? 8. DacA te aresteazg militia §i dacA vorbe§ti, te trimite in Siberia!
9. Ce sA fac?Ajutg-mg! 10. E§ti sigur cg a fost prins la granitg? Poate cg este numai un zvon....
11. Sint sigur. Chiar acum militia 11 aduce inapoi la Bucure§ti. 12. Atunci trebuie sg dispari! 11 chempe vgrul meu la telefon sA aranjeze tot.
13. Ins6 vgrul dumitaleeste militian! 14. Desigur. Mergeti impreung cu trenul in provincie. DacA e§ti cu ur militian in tren,nu te controleazA nimeni.
15. Foarte bine. MA duc acasA sg preggtesc valizele. 16. CheamA-m6 cind e§ti gata! Te intilnesc la garg, la ghi§eul de bilete.
17. Atunci, la revedere! 18. La revedere!
302 LEC'FIA 23
Dialogue translation: Do you know Mr. RaduPopescu? 1. What 2. No,I don't know him, butI kLow Mrs. Popescu. happened?
3. He tried to escapefrom the country and was caught on thefrontier. 4. 'Didn't he know thatthe frontier is guardedand that no one can escapefrom the country?
5. What am I to do if themilitia asks me about this case? 6. Say that you don't knowanything, you haven't seen anything and that youhaven't heard anything.
7. But if I am arrested? 8. If you are arrested by themilitia and if you talk, they (will) send you toSiberia.
9. What am I to do? Help me! 10. Are you sure that he wascaught on thefrontier? Maybe its only a rumor....
11. I am sure. Right now the militia isbringing him back to Bucharest. 12. Then, you must disappear! I'll call my cousin on the phone to arrangeeverything.
13. But your cousin is amilitiman. 14. Certainly. You go together bytrain to the province. If you are with a militiamanin the train, no one (will) check you.
15. Very well. I'm going home to pack(to prepare the bags). 16. Call me when you're ready. I'll meet you at the station at the ticket office.
17. Then, See you soon. 18. See you soon.
303 Exercitii gramaticale: a Acum vorbim despre lectie (Un student räspunde afirmativ §i unul negativ).
O inveti in fiecare zi? O cite§ti? O intelegi? O scrii in caiet? O termini in douA ore?
Acum despre camarazi. Iivezi in fiecare zi? Iicuno§ti bine? ii inviti la restaurant? ii chemi la telefon? 11 intelegi cind vorbesc ei romine§te?
Acum vorbim despre automobil.
11 speli in fiecare zi? 11 conduci in fiecare zi? Iiparchezi in stradg? 11 aduci la §coalg in fiecare zi?
Acum vorbim despre lectii.
Le inveti'in fiecare zi? Le cite§ti? Le intelegi? Le scrii in caiet? Le termini in fiecare searg? b. Te intreabA profesorul in fiecare zi? Te ggse§te in clasg cind intrA el? Te cunoa§te bine? Te invitA la restaurant? Te viziteazg acasA? Te duce la San Francisco? Te crede cind spui cg n-ai avut timp sA inveti lectia? DacA nu inveti lectia, te scuzA? Te intreabg despre vreme? Te intreabg des? Cind te intreabA? Cam de cite ori pe sAptAming te intreabg? LECTIA 23
c . Pe cine intreabg profesorul? Pe cine vede profesorul in clasg? Cui rgspunde studentul? Cui spune studentul lectia? Cui aduce studentul lucrul acasg? Pe cine il a§teaptg studentii in clasg? Pe cine opre§te politistul? Pe cine evitg §oferul care a bAut prea mult? Pe cine cuno§ti dumneata in Obi? Pe cine cuno§ti in Monterey? Pe cine inviti la o cafea? Pe cine intelegi mai bine?
44
4
305
, LECTIA 23
Bucatd de citire: Foarte multi romini care trdiesc sub regimul comunist din Rominia vreau sd scape, vreau sd fugd din Rominia,insd asta este akroape imposibil din mai multe motive. La nord, Rominia are o granitd comund cu Rusia §i cu
Ungaria, la vest cu Ungaria i cu Jugoslavia, la sud cu
Bulgaria §i la est cu Rusia §i cu Marea Neagrd. Toate aceste
tdri sint comuniste §i dacd un romin scapd din Rominia,
ajunge intr-o altd tard comunistd. Faptul cd nu §tie limba
rusd, maghiard, sirbd sau bulgsrd, nu-1 ajutd. Granita Reminiei este pdzitä de grdniceri §i de trupe
speciale de. militie. In plus, sint cimpuri de mine, ciini
politi§ti, retele de sirmd ghimpatd, agenti'informatori §i controale foarte dese a tuturor oamenilor care locuiesc
aproape de granitd, sau caresint gasiti aproape de granitd. Toti cei prin§i aproape de granitd fArd acte in reguld,
sint arestati §i trimi§i la inchisoare, iar cei care ii aresteazd, primesc concedii, bani, sau sint avansati in grad,
dacd sint in armatd. Totu§i, din cind in cind poti sä cite§ti in ziare despre
un romin care a scdpatdin Rominia. Multi care nu pot sd
scape din lard., pleacd in munti sau in pdduri, unde tdranii
din regiune i ajutd, dacd Li caut d. politia sau militia.
Rezistenta in contra regimului comunist din Rominia, cre§te
din zi in zi.
306 LECTIA 23
1ntrebgri rgspunsuri:
1. Trdiesc rominii din Rominia sub un regimcomunist acum? Da, acum rominii din Rominia trAiesc sub unregim comunist.
2. Le place rominilor sg trAiascg sub unregim comunist? Nu, rominilor nu le place sgtrAiascg sub un regim comunist.
3. Incearcg ei sg scape, sA fugg din Rominia? Da, ei incearcA sA scape, sA fugg dinRominia,
4. Este u§or pentru un romin safugg din Rominia? Nu, nu este u§or pentru un romin sAfugg din Rominia, este aproape imposibil.
5. Cu ce tgri are Rominia granitg comund la Nord? La nord, Rominia are granitg comung cuRusia§i cu Ungaria.
6. Dar la vest? La vest, Rominia are granitg comuna cuUngaria §i cu Jugoslavia.
7. Dar la sud? La sud, Rominia are granitA comung cuBulgaria.
8. Dar la est? La est, Rominia are granitg comung cu Rusia §i cu Marea Neagrg.
9. Sint tgrile acestea tgri comuniste? Da, toate aceste tari sint tAri comuniste.
10. 11 ajuta pe un romin care incearcg sg fugg din Rominia acest fapt? Nu, nu-1 ajutg, pentru cg rominii nu vorbesclimba rusg, Maghiarg, sirbg sau bulgarg. U. Ce fel de trupe pgzesc granitele Rominiei? Granitele Rominiei sint pgzite de grgniceri §i de trupe speciale de militie.
12. Pe granitA sau aproape de granitg, sintcimpuri de mine? Da, sint cimpuri de mine §i retele de sirmg ghimpa- tA.
307 LEC'FIA 23
comunist multiagenti in- 13. IntrebuinteazA guvernul formatori? agenti in- Da, guvernulcomunist intrebuinteasA formatori, ciinipoliti§ti §i controale. agentii regimuluicomunist? 14. Ce controleazA actele Agentii regimuluicomunist contro1eaz6 oamenilor din regiune. de granitd 15. Sint arestatitoti cei prin§i aproape fArA acte in regulA? fArA acte Da, toti ceiprin§i aproapede granitA in regulä sintarestati. sint trimi§i lainchisoare? 16. Cei arestati inchisoare sau Da, cei arestatisint trimi§i la in Siberia.
17. Ce primesccei care iiaresteazA? Cei.care Ii aresteazAprimesc concedii saubani.
Dar dacA sintin armatA, dacAsint militari? 18. avansati in grad. DacA sint inarmatA sint 1 romini care au 19. Cite§ti din cindin cind despre Rominia? scApat din scApat din Rominia, Da, citesc despreromini care au ins4 foarte rar.
Uncle pleacA cei care nupot sA fuggdin tarA? 20. munti Cei care nu potsA fugg dintarA pleacA in sau inpAduri.
21. Cine Ii ajutA? Taranii din regiuneIi ajutA. 7
22. Cine Ii cautA? Politia sau militiaii cautA.
23. Ii gAse.§te? Ii gAse§te foarte rar. regimului comunistdin 24. Cre§te rezistentain contra Rominia? comunist din Da, rezistentain contra regimului Rominia, cre§tedin zi in zi.
308 LECTIA 23
Explicatii gramaticale:
In this lessonwe use, and learn, the personal pronouns in the direct object. Since the concept of direct object is an importantone, we shall try to define it. The direct object (also called the accusative,or objective case) is the object of a verb: John sees the La. John sees him. John meeti-Em. John meets her. John hits me. John hears them. John eats it. John stops us. Does John invite /22
All the underlined wordsare direct objects. For an English speakingperson, it is hard, by just looking ata sentence, to tell whether it isa direct object, or some- thing else. Look at the next twosentences:
I. John sends him to school. II. John sends ME a letter.
In the first example, him isa direct object: John sends him. But in the second, hill-isnot a direct object: John sends a letter to him. Letter is the direct object. In order to avoid this type ofconfusion, at the beginning,you shall see a list of verbswhich take the direct object in conversation as weare going to use it in class.
The Romanian equivalents ofthe direct objectare:
(he knows)me el ma. cunoa§te el mg: cunoa§tepe mine (he knows)you el Is cunoa§te el Is cunoa§tepe dumneata (he knows) him elacunoa§te 73.3-717.11noa§tepeel (he knows) her el 0 cunoa§te el o cunoa§tepe ea
(he knows)ta§, elnecunoa§te el ne cunoa§tepe noi (he knows)you el faL cunoa§te el val cunoa§tepe dumneavoastra (he knows) them(m) el 1.1 cunoa§te el ii cunoa§tepe ei (he knows) them(f) el le cunoa§te el le cunoa§tepe ele
309 LECTIA 23
The following verbs are used mostly with objects (some- time with persons, too):
aaduce agasi aarunca alovi abea alua aciti aminca acumpara aparca aduce aprimi afuma apune aintrebuinta aspala alasa avinde
The following verbs are used mostly with persons (some- times with objects, too):
aa§tepta ainvita aauzi aintelege achema aopri acunoa§te ascuza acrede avizita aevita The most common patterns in using the direct object are:
ma viziteaza. (o, ii, le) vizitez te viziteaza. (o, ii, le) vizitezi viziteaza. Il (o, ii, le) viziteaza o viziteazA.
ne viziteazn (o, ii, le) vizitam va vizitcaza (o, ii, le) vizitati ii viziteaza (o, Ii, le)'viziteaza
ma vizitezi? te vizitez.
ma intelegi? te inteleg.
ma auzi? te aud. The difficulty for the English speaking person is the acquisition of the new habit of putting the equivalent of me, him, etc., before the verb: LECTIA 23
He knows me. El ma cunoa§te.
As concerns the two ways of saying this: El macunoa0e. or: El ma cunoa§te pe mine. We have to say this: as far as the Englishspeaking student is concerned, they mean the same thing. But we must warn you: do not use p_e_ mine with the verb withoutusing ma. If you use the verb, youmust use both.
The way to ask in order to get thedesired answer is:
Whom does he know?Pe cine cunoa§te el? or: Pe cine cunoa§te el? (Incidentally, some people may ask the samequestion: Who does he know?)
The form, ke mine, Le. dumneata,.2s_el, etc., can be used alone, in this type of sentence.
Whom does he know? Him. Pe cine il cunoa§te? Pe el. Pe cine il intreabg? Pe mine. Pe cine opre§te politistul? Pe ea. Pe cine evitg studentul? Pe ei.
Note marginale.asupra vocabularului. Chelner means waiter, and it used to be a termused offi- cially in Romania. Lately, the Communist regime in Romania prefers the form ospatar. But it is not used outside of Romania, or by the majority of the population, as yet.
Lapte, even though it ends in e, is masculine,like pre§edinte, frate, perete, munte, soare. The milk: laptele. Pui in Romanian signifies the young of animals;in restaurants, it is used to mean, chicken,spring chicken. Vitel means calf, veal; in restaurants, it isoften used to mean beef: fTIFTur g. de vitel.
Bac§is is used to mean p,generally; but in restaurants, the word used to be remizg. LECTIA 24
Introducerea gramaticii noi:, a. Studentul vede profesorul acum. Acum, studentul 11 vede.
Ieri, studentul 1-a vazut.
L-a vilzut studentul pe profesor? Da, el 1-a vazut. Nu, el nu 1-a vdzut.
L-a auzit studentul pe profesor? Da, el 1-a auzit. Nu, el nu 1-a auzit.
L-a intrebat studentul pe profesor? Da, el 1-a intrebat. Nu, nu 1-a intrebat.
A vdzut studentul masa? Da, el a vazut-o. Nu, el n-a vg-07,7-o.
A vgzut studentul profesorii? Da, el vgzut. Nu, el nu .i-a vazut.
A vgzut studentul ofiterii? Da, el i-a vgzut. Nu, el nu i-a vgzut. A cumpgrat studentul cgrtile? Da, el le-a cumpgrat. Nu, el nu le-a cumpgrat. A intilnit studentul fetele? Da, el le-a intilnit. Nu, el nu le-a intilnit.
b. Camaradul se uita la dumneata. Camaradul te vede.
Ieri, camaradul te-a vazut.
312 Te-a viizutcamaradul? Da, m-a vdzut. Nu, nu m-a vdzut.
Te-a auzit camaradul? Da, m-a auzit. Nu, nu m-aauzit.
Te-a intrebatcamaradul? Da, m-a intrebat. Nu, nu m-a intrebat.
Te-a intelesprofesorul? Da, m-a inteles. Nu, nu m-ainteles.
Dumneavoastrg sintetiin clasä acum. Camaradul se uitg ladumneavoastrg. Camaradul vg vede.
Ieri, camaradul v-avgzut.
V-a vdzut camaradul? 6 Da, camaradul ne-avgzut. Nu, camaradul nu ne-avazut.
V-a auzit camaradul? Da, camaradul ne-aauzit. Nu, camaradul nu ne-aauzit.
V-a inteles camaradul? Da, camaradul ne-ainteles. Nu, camaradul nu ne-ainteles.
c. Dumneata e§ti in clasg. Dumneata te uiti lacamaradul dumitale. Dumneata vezi camaradul. Dumneata 1 vezi.
Ieri dumneata 1-ai vgzut. L-ai vdzut dumneata pecamaradul dumitale? Da, 1-am vgzut. Nu, nu 1-am vgzut.
313 LECTIA 24
L-ai inteles pe camaradul dumitale? Da, 1-am inteles. Nu, nu 1-am inteles:
Ai vAzut-o pe doamna Popescu? Da, am vAzuf-o. Nu, n-am vAzut-o.
Ai cunoscut-o pe sotia camaradului meu? Da, am cunoscut-o. Nu, n-am cunoscut-o.
Ai vAzut creionul? Da, 1-am vAzut. Nu, nu 1-am vazut.
Ai vAzut caietul? Da, 1-am vAzut. Nu, nu 1-am vAzut.
Ai vAzut cartea? Da, am vAzut-o. Nu, n-am vAzut-o.
Ai vAzut tabla? Da, am vAzut-o. Nu, n-am vAzut-o.
Ai vAzut cArtile? Da, le-am vAzut. Nu, nu le-am vAzut.
Ai vAzut pantofii mei? Da, i-am vAzut. Nu, nu i-am vAzut. LECTIA 24
Dialog:
1. Ai incasat cecul pe care 1-ai primit de la unchiul dumitale din America? 2. Nu, nu 1-am incasat. De unde cA am primit un cec din America?
3. De unde §tiu? Tot satul §tie! Am vAzut cecul Dtale cind am fost la po§tA. 4. DacI vrei sA imprumuti ni§te bani, imi pare rAu, insA....
5. SA vedem, schimbul oficial este de 6 lei la dolar... prime§ti un total de 1200 de lei. 6. I-am promis deja lui MiticA 500 de
7. I-ai promis 500 de lei lui MiticA?E§ti nebun? 8. I-a murit calul §i fArA cal nu poate sA lucreze pAmintul.
9. Cind i-ai vAzut calul ultima datA? 10. De fapt, nici n-am §tiut cA a avut un cal, pinA asearA, cind m-a vizitat acasI.
11. Calul lui MiticA este ca pisica din poveste! 12. Care pisicA?Care poveste?
13. Pisica din poveste are nouA vieti, calul lui MiticA are cel putin zece. 14. Si eu 1-am crezut' M-a rugat cu lacrimi in ochi....
15. De la mine nu auzi astfel de pove§ti! De la mine e§ti sigur cA prime§ti banii inapoi. 16. Care bani?
17. Cei 700 de lei. Incasezi 1200 de lei, dai 500 de lei lui MiticA, rAmin 700.... 18. Povestea asta am auzit-o de multe ori. Vrei sA auzi un proverb rominesc?
19. Vreau. 20. DacA dai, n-ai! La revedere.
a
315 LECTIA 24
Dialogue translation:
1. Did you cash the cheque that youreceived from your uncle in America? 2. No, I didn't cash it. How do you.know that I re- ceived a cheque from America?
3. How do I know? The entire villageknows! I saw it when I was at the postoffice. 4. If you want to borrow any money,I'm sorry
5. Let's see, the official exchangerate is 6 lei to the dollarwyou (will)receive a total of 1200 lei. 6. I have already promisedMiticg. 500
7. You promised MiticA 500lei?Are you crazy? 8. His horse died and without ahorse he cannot work his land.
9. When was it you saw his hofsethe last time? 10. As a matter of fact, Ididn't even know that he had a horse untillast night when he visited meat home.
11. MiticA's horse is like the catin the story! 12. What cat?What story?
13. The cat in the story hasnine lives, MiticA's horse has at least ten. 14. And I 'believed him! He begged me with tearsin his eyes....
15. From me you wouldn't hear thatkind of story. You're sure to get your moneyback from me. 16. What money?
17, The 700 lei. You receive 1200 lei, yougive MiticA 500, there's 700 lei left.. 18. This story, I've heard it manytimes. Do you want to hear a Romanian proverb?
19. I do. 20. If you give it, you don't haveit! Goodbye.
316 LECTIA 24
Exercitii gramaticale:
a. Acum vorbim desprelectie. (Un student va rAspunde afirmativ §i unul negativ).
Ai invAtat-o n fiecare zi? Ai citit-o? Ai inteles-o? Ai scris-o in caiet? Ai terminat-o in douA ore?
Acum vorbim despre unautomobil: L-ai spAlat in fiecare zi? L-ai condus in fiecare zi? L-ai parcat in stradA? L-ai adus la §coalA?
Acum vorbim desprecamarazi?
I-ai vAzui duminecatrecutA? Unde i-ai intilnit? I-ai invitat la restaurant? I-ai chemat la telefon? I-ai inteles bine cind auvorbit romine§te?
Acum vorbim desprelectii: Le-ai invAtat in fiecarezi? Le-ai citit? Le-ai inteles? Le-ai scris in caiet? Le-ai terminat infiecare searg?
b. Te-a intrebat profesorulin fiecare zi? Te-a gAsit in clasA cind aintrat el? Te-a cunoscut bine? Te-a invitat la restaurant? Te-a vizitat acasA? Te-a dus la San Francisco? Te-a crezut cind ai spuscA n-ai avut timp sAinveti lectia? Te-a scuzat cind n-ai invAtatlectia? Te-a intrebat despre vreme? Te-a intrebat des? Cind te-a intrebat?
317 LECTIA 24
Cam de cite ori pe sAptAminA te-a intrebat? c. V-a intrebat profesorul in clasA in fiecare zi? V-a gAsit in clasA cind a intrat? V-a vizitat acasA? V-a crezut cind ati spus cn-ati avut timp sA invAtati lectia? V-a scuzat cind n-ati invItat lectia? V-a intrebat des despre vreme? Cam de cite ori pe sAptIminA v-a intrebat?
Pe cine 1-a intrebat prcfesortil? Cui a rAspuns studentul? Cui a dat studentul temele acasA? Cui a explicat profesorul lectia? Pe cine a vAzut profesorul in clasA cind aintrat? Pe cine au a§teptat studentii in c1as4? Pe cine ai invitat la cafea? Pe cine ai inteles mai bine la inceputulcursului? LECTIA 24
BucatA de citire:
SAptAmina trecutä cind am fost la Cluj, capitala Transil-
vaniei, intr-o cAlAtorie de afaceri, 1-am.vAzut pe MiticA dup4 aproape optsprezece ani. L-am recunoscut imediat, vreau
sA spun cA el m-a recunoscut imediat. Ne-am intilnit pe
stradA, in fata restaurantului "Carpati" §i 1-am invitat sA
ia o tuicA sau o gustare cu mine. El a acceptat cu plAcere; am intrat in restaurant, am
comandat douA tuici i ni§te mititei i apoi 1-am intrebat,
ce-i nou?
MiticA a inceptit sA spunA o poveste tristA, o poveste
pe care am auzit-o de multe ori, cu mici schimbAri, la liceu
§i la universitate, unde am fost colegi multi ani.
Acum MiticA este functionar la po§tAl este cAsAtorit,
are treicopii,a cumpArat o casA aproape de parcul central
al ora§ului, 1ns4 ca §i in trecut, n-are bani. MiticA imprumutA bani cu plAcere de la prieteni §i cunoscuti, insA
are un obicei ciudat: uitA s4 dea inapoi banii imprumutati!
Dupd ce a bAut cam patru tuici, (bea mult cind nu tre-
buie s6 plAteascA) m-a intrebat dacA am ceva bani.
I-am rAspuns c4 da, am ceva bani, insA nu prea multi.
11 cuno§ti pe CosticA?M-a intrebat.
11 cunosc, i-am rAspuns. De ce?
Ne trebuie ni§te bani sA deschidem un birou de export-
319 LECTIA 24 import §i am crezut ca, dumneata, pe care te cunosc de peste
treizeci de ani
Am crezut cA vreti sA deschideti un birou de import-
export, i-am spus.
Am chemat chelnerul, i-am pratit §i 1-am läsat pe MiticI
in restaurant. LECTIA 24
1ntrebari §i rgspunsuri:
1. Unde ai Lost sgptgmina trecuta? Saptamina trecuta am fost laCluj.
2. Uncle este ora§ul Cluj? Orapl Cluj este in Rominia. Este capitala Transilvaniei.
3. Este Transilvania o provincieromineasca? Da, Transilvania este oprovincie romineasca.
4. Ai Lost la Cluj intr-ocalatorie de placere? Nu, n-am Lost la Clujintr-o calatorie de placere, am fostintr-o calatorie de afaceri.
5. Pe cine ai vgzut laCluj? L-am vazut pe Mitica,la Cluj.
6. De citi ani nu 1-aivazut? Nu, 1-am vgzut de optsprezeceani.
7. L-ai recunoscut? Nu, nu 1-am recunoscut,el m-a recunoscut.
8. Unde v-ati intilnit? Ne-am intilnit pe strada,in fata restaurantului Carpati." ft
9. L-ai invitat sg ia ceva larestaurant? Da, 1-am invitat sg ia otuica sau 0 gustare cu mine.
10. A acceptat el? A acceptat cu p1acere.
11. De obicei, cel fel depove§ti spune Mitica? De obicei, Miticg spunepove§ti triste.
12. De cind il cuno§ti peMiticg? Il cunosc de multi ani, am fostcolegi la liceu # la universitate.
13. Ce face Miticg acum? Acum Miticg este functionarla po§ta ora§ului Cluj.
321
...... ___ LECTIA 24
14. S-a cAsAtorit?Are copii? Da, s-a cAsAtorit, are sotie, trei copii §io casA aproape de parcul central al ora§ului.
15. A avut MiticA bani cind a fost elzv la liceusau student la universitate? Nu, MiticA n-a avut bani, nici la liceu, nici la universitate.
16. Are el bani acum? Nu, nici acum MiticA n-are bani.
17. ImprumutA el banicu plAcere? Da, el imprumutA bani cu plAcere.
18. Ce obicei ciudat are MiticA? UitA sä dea inapoi banii imprumutati.
19. Bea MiticA mult dacA nu trebuie sd plAteascA? Da, cind nu trebuie sA p1Ateasca, MiticA bea mult.
20. 11 cuno§tipe CosticA, prietenul lui MiticA? Da, il cunosc, insI nu-1cunosc bine.
21. Ce fel de birou vrea Miticd sä deschidA impreunAcu CosticA? MiticA vrea sA deschidAun birou de export-import impreunl cu CosticA.
22. Au ei bani sA deschidAun astfel de birou? Nu, ei n-au,bani sA deschidAun astfel de birou.
23. De la cine a incercat Mitic s. imprumute bani? A incercat sA imprumute baili de la mine.
24. I-ai dat banii necesari sA deschidAacest birou? Nu, nu i-am dat! Crezi cA sint nebun!
322 LECTIA 24
Explicatii gramaticale: In this lesson we learn thedirect object pronouns used with the past tense.
The most common patterns with thepast tense are:
m-a vizitat 1-am (i-am, le-am) vizitat te-a vizitat 1-ai (i-ai, le-ai) vizitat 1-a vizitat 1-a (i-a, le-a) vizitat a vizitat-o
ne-a vizitat 1-am (i-am, le-am) vizitat v-a vizitat 1-ati (i-ati, le-ati) vizitat i-a vizitat le-au (i-au, le-au) vizitat
or:
am vizitat-o ai vizitat-o a vizitat-o
am viziiat-o ati vizitat-o au vizitat-o
M-ai vizitat? Ne-ati vizitat? Te-am vizitat. V-am vizitat.
M-ai inteles? Ne-ati inteles9 Te-am inteles. V-am inteles.
M-ai auzit? Te-am auzit.
Note marginale asupravocabularului: Watch the stress onthe Romanian pronunciationof doctor. The stress is on thefirst syllable. PlUcintA is a sort of pie, butnot roundshaped.
Mititei are a sort of spice sausages(without casing), grilled. A cere means "to ask for"(something). Do not use "perifiT7
323 LECTIA 24
Examples:A cerut o bere. Am cerut ni§te bani. M-am dus sA cer ni§te hirtie.
The distinction between the adjectives romin and rominesc is I,ard to make. Only by paying close att6ifiaa to usage one .;an feel when to use one and when to use the other. A studia means to stuçy, but more with the meaning of doing research. For fh&-aglish: I study my lesson, a Romanian prefers the expression: Invät lectia.
You had in the dialogue the expression M. intreb.... It means I ask myself, of course, but it is usedY317 I wonder with the me-a-Eng of I am not sure, I would like to know:
I wonder whether she is at home; (but not with the mean- ing of: to marvel).
Examples:. Mg intreb dacA este cafea bung in restaurantul Asta. El s-a intrebat dacg a inceput filmul.
e"-),!F.1
324 LECTIA 25
Introducerea gramaticii noi: a Studentul vrea sA vadd profesorul. Studentul vrea sA-1 vadd.
Vrea studentul sA vadd profesorul? Da, studentul vrea sA-1 vadd.
Vrea studentul sd intrebeprofesorul? Da, studentul vrea sd-1 intrebe.
Vrea studentul sd cheme profesorulla telefon? Da, studentul vrea sg-1 cheme.
Studentul vrea sA cunoascAfata. Studentul vrea s-o cunoascA.
Vrea studpntul sA cunoascAfata? Da, el vrea s-o cunoascg.
Vrea studentul sA invitefata la cinema? Da, el vrea s-o invite.
Vrea studentul sA chemefata la telefon? Da, el vrea s-o cheme. Studentul vrea sd vadd pe camaraziilui. Studentul vrea sd-i vadd. Vrea studentul sd vadd pecamarazii lui? Da, el vrea sd-i vadd. Vrea studentul sd invite pecamarazii lui la cafea? Da, el vrea sd-i invite. Vrea studentul sA cheme peprofesorii lui la telefon? Da, el vrea sa-i cheme latelefon.
Studentul vrea sA cunoascdfetele? Da, el vrea sd le cunoascd. Vrea studentul sd invite fetele lacinema? Da, el vrea sA le invite. LECTIA 25
Vrea studentul sA le cheme la telefon? Da, el vrea s4 le cheme la telefon. t b. Vreau sA vAd pecamaradul meu. Vreau sA-1 vAd.
Vrei sA vezi pecamaradul dumitale? Vreau sA-1 vAd.
Vrei sii-1 inviti lao cafea? Da, vreau sA-1 invit.
Vrei sA-1 vizitezi acasI? Nu, nu vreau sA-1 vizitez acasA. c. Vrei sA vinzi automobilul? Da, vreau sA-1 vind.
Cine vrea 'sA-1 cumpere? Un camarad vrea sA-1cumpere.
Vrei sA. vinzi cartea? t Da, vreau s-o vind.
Cine vrea s-o cumpere? i Un camarad vrea s-ocumpere. Vrei sA vinzi pe§tii? Da, vreau sA-i vind.
Cine vrea sA-i cumpere? Un chelner vrea sA-icumpere. Vrei sA vinzi artile? Vreau sA le vind.
Cine vrea sA le cumpere? Un student nouvrea sA le cumpere.
326 LECTIA 25
Dialog:
1. Ce fel de om este MiticA?Vreau sA-1 angajez ca voiajor comercial. 2. A schimbat cel putin douAzeci de servicii pinAacum, insA incearcA....
3. Nu-i place sa lucreze? 4. Ii place sA lucreze, insAcum incepe sA lucreze, se intimplä ceva!
5. Ca om de afaceri, nu pot sA cred in superstitii! 6. Nu? MiticA a lucrat o zi ca brutar la brutAria Herdan."A doua zi, brutAria a ars pinA la pAmint!
7. CoincidentA. Sintem in secolul al 20-lea! 8. Fabrica de mobile "Patul," a dat faliment cinci zile dupA ce a angajat un contabil nou
9. MiticA? 10. MiticA!
11. Si totu§i 12. A lucratca zidar la blocul "Carlton," de pe bulevar- dul BrAtianu.Doua zile dupä ce a fost gata, am avut un cutremur de pAmint! Intreaga clAdires-a prAbu§it la pAmint!
13. Am citit ni§te articole de ziar interesante, scrise de MiticA in ziarul "Universul." Ce spui de asta! 14. Numai cA ziarul "Universul" a incetat sA mai aparA §i cA ziaristul" MiticA a fost dat in judecatA §i amendat 20.000 de lei.
15. Dac 11 angajez ca voiajor comercial, am sA-1rog sA fie atent 16. Am auzit cA ceferi§tii refuzA sA-1 lase säse urce in tren!
17. InsA n-du voie sA facA asta! CAile ferate sint publice! Ce facem cu el? 18. 11 putem trimite in Rusia §i sA-1 intrebuintAmca o armA secretA acolo! LECTIA 25
Dialogue translation:
1. What kind of a man is Miticd? I want to hire him as a travelling salesman. 2. He's changed at least twenty jobs until now, but he tries....
3. Doesn't he like to work? 4. He likes to work, but as soon as he starts to work, something happens!
5. As a businessman, I cannot believe in superstitions! 6. No?Miticg worked as a baker at the "Herdan" bakery. The next day, the bakery burned to the ground!
7. Coincidence. We are in the 20th century! 8. The furniture factory "The Bed" went bankrupt five days after it hired a new accountant....
9. Miticg? 10. Miticg!
11. And still.... 12. He worked as a mason on the "Carlton" apartment house on BrAtianu Blvd. Two days after it was completed, we had an earthquake! The entire building crashed to the ground!
13. I read some interesting newspaper articles written by Miticg in the "Universul." What do you say about this? 14. Only that the newspaper "Universul" has ceased to appear and that the "newspaperman" Miticg was sued and fined 20.000 lei.
15. If I hire him as a travelling salesman, I'm going to ask him to be careful.... 16. I've heard that the railroad men refuse to let him get on a train!
17. But they are not allowed to do this! The railroads are public! What are we to do with him? 18. We can send him to Russia and use him as a secret weapon there!
328 LECTIA 25
Exercitii gramaticale:
a. Acum vorbim despre lectie: Poti s-o inveti in fiecare zi? Poti s-o cite§ti? Poti s-o intelegi? Poti s-o termini intr-o org? Cind incepi s-o uiti?
Acum vorbim despre automobil: Iti place sg-1 speli in fiecare zi? Iti place sg-1 conduci prin circulatie mare? Unde iti place sg-1 parchezi? Ii place sotiei dumitale sg-1 conducg?
Acum vorbim despre camarazi: place.sg-i vezi in fiecare zi? Incepi sg-i cuno§ti bine? Ai bani sg-i inviti la restaurant? Cum ii inviti?
Acum vorbim despre cArtile delimba roming:
Poti sg le cite§ti? Poti sA lc intelegi? Poti sg le termini in aceea§isearg cind le incepi? Poti sA le la§i in clasg? Le duci acas4 in fiecare zi? Le-ai pierdut vreodatg? Le-ai uitat acasg vreodatg?
b. Vrea profesorul sgintrebe pe camaradul dumitalein fiecare zi? Vrea el sg-1 invite lacinema? Vrea el sg-1 viziteze acasg? Vrea el sg-1 ducg la LosAngeles? Vrea profesorul sA-1 creadgcind spune cA n-a avut timp sg invete lectia? Daca 11 crede, poate sä-1 scuze?
c. Poate profesorul sg vgintrebe toatg lectia? Poate sg vg cunoascA bine?
329 LECTIA 25
Poate sg vg viziteze acasA? Poate sg vg invetelectia? d. Pe cine vrea profesorulsg-1 intrebe mai des? Pe cine vrea sA-1invite la o cafea? Pe cine vrea sA-1 evite? Pe cine nu poate sg-1inteleagg? Pe cine 11 cheamg labirou cu el?
330 LECTIA 25
BucatA de citire: In Rominia, inainte de rgzboiulal doilea mondial, au fost foarte multimeseria§i, fiecare cuatelierul lui. Dupg
ce ru§ii auocupat tara, atelierele aufost nationalizate §i
acum meseria§iilucreazg pentru stat; cualte cuvinte, pentru
guvernul comunist. Astgzi, pe meseria§iiromini nu-i mai intereseazgcalita-
tea, ii intereseazgnumai cantitatea. Paptul cA produsele
nu se vind,din cauza calitgtii proaste, saucA preturile
sint prea ridicate,nu-i intereseazg. Fiecare meseria§: croitox,fotograf, brutar, mgce1ar,
mecanic, zidar, cizmar 'saupantofar, trebuie sg producg
anumitg cotg. Dacg nu poate sg producAcota cerutg de parti-
dul comunist, este acuzatde sabotaj economic§i este trimis la inchisoare, sau la unlagAr de "re-educarepoliticA."
Dumneavoastrg §titi ceinseamng asta.
Dacg comuni§tii vreau sg-1aresteze pe un meseria§ §i
sd-1 trimitg lainchisoare, 11 acuzg de nsabotajeconomic," judecg fgrg drept de apel§i rindurile prizonierilor
politici se mgre§te cu incgunul. Ieri, 1-am chemat pe instalatorulde apg, sg ving sg
repare o teavg deapg in baie. A rgspuns cA este in vacant6
§i cg nu poate sg vingping nu se terming vacanta! Asta-i
viata in Republica PopulargRoming!
331 LECTIA 25
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. A avut Rominia multi meseria§i inainte derAzboiul al doilea mondial? Da, inainte de rgzboiul al doilea mondial,Rominia a avut multimeseria§i.
2. A avut fiecare meseria§ atelierul lui? Da, fiecare meseria§ bun a avut atelierul lui.
3. Cind au ocupat ru§ii Rominia? Ru§ii au ocupat Rominia in august, anul 1944.
4. A nationalizat guvernul comunist romin atelierele meseria§ilor? Da, guvernul comunist romin le-a nationalizat.
5. Pentru cine lucreazA meseria§ii romini acum? Meseria§ii romini lucreazA acum pentru stat.
6. LucreazA ei pentru guvernul comunist romin? Cei care lucreazA, lucreazA pentru guvernul comunist romin.
7. Ii intereseazg pe meseria§ii romini calitatea pro- duselor? Nu, pe meseria§ii romini nu-i intereseazg calita- tea produselor.
8. Ce-i intereseazg? IiintereseazA numai cantitatea.
9. Sint preturile prea ridicate pentru calitatea pro- duselor? Da, preturile sint prea ridicate pentru calitatea produselor.
10. Ce face un croitor? Un croitor face haine. El lucreazI intr-o croi- torie:
11. Ce face un fotograf? Un fotograf face fotografii. El lucreazg intr-un atelier fotografic.
12. Ce face un brutar? Un brutar face piine. El lucreazg intr-o brutArie.
332 LECT1A 25
13. Ce face un mUcelar? Un mdcelar vinde came intr-omdceldrie.
14. Ce face mecanicul? Un mecanic reparA automobile. El lucreazA intr-un garaj.
15. Ce face un zidar? Un zidar construie§te case.
16. Ce face un cizmar sau unpantofar? Cizmarul face cizme,pantofarul face pantofi.
17. Trebuie sA producA fiecaremeseria§ o anumitd cotg, cerutA de partid? Este adevArat. Fiecare meseria§ trebuie sA pro- ducA o anumitA cotI.
18. Ce se-ntimplA dacA nuproduce aceastA cotA? Este acuzat de sabotajeconomic §i este trimis la inchisoare.
19. Stii ce inseamnA un lagArde nre-educare politicA?" Da, §tiu ce este un lagAr denre-educare politicA."
20. Ce face partidul comunistdacg vrea sg-1 trimitg pe un meseria§la inchisoare? DacA vrea sA-1 trimitI lainchisoare, 11 acuzI de sabotaj economic.
21. Dac6 acuzatul este condamnat, aredrept de apel? Nu, in tArile comunistenimeni n-are drept de apel.
22. Pe cine 1-ai chemat ieri sä repareteava de apg, din baie? L-am chemat pe instalatorulde apg sA repare teava de apA in baie.
23. A venit el imediat? Nu, n-a venit imediat.
24. De ce n-a venit! Pentru a, a fost in vacantA§i nu lucreazA in timpul vacantei.
333 LECTIA 25
Explicatii gramaticale: used InThis lesson we learn thedirect object pronouns with thesubjunctive. The most common patternswith the sub- junctiveare:
(a vrut)sA mA viziteze (am vrut) s4-1/s-o,sA-i, sa le/ vizitez (a vrut)sa te viziteze (ai vrut) s4-1/s-o,s4-i, sä le/ vizitezi sA-i, sA le/ (a vrut)sA-1 viziteze (a vrut) s4-1/s-o, viziteze (a vrut)s-o viziteze
(a vrut)sA ne viziteze (am vrut) sA-1/s-o,sA-i, s4 le/ vizitAm (a vrut)s4 vA viziteze (ati vrut) sA-1/s-o, sA-i, sA le/ viziteze s4-i, s( le/ (a vrut)sA-i vizitez (au vrut) sA-1/s-o, viziteze (a vrut)sA le viziteze Ai vrut sA mA vizitezi? Da, am vrut sA te vizitez.
Poti sA m4 intelegi? Pot sa te inteleg.
Vrei s4 mg. intrebi ceva? Da, vreau sA te intreb ceva.
There are a few expressionswhich are not so easy to learn because in Romanianthere are a lot more words than there are in English. One example of suchexpression is of this type: Omul pe care 1-am vAzut avenit din Rominia. (The man I saw came fromRomania.)
Cartea pe care am citit-2 afost uvarg. (The book I read was easy.)
Camarazii pe care iivezi in liecare zi studiazApin4 noaptea tirziu. (The friends you see.everyday study antil lateatnight).
334 Scrisorile ke care le-am primitsint de la sora mea. a (The letters I receiVed arefrom my sister.)
The underlined words are not necessaryfor colloquial English, but are necessary for theRomanian sentence. Try to acquire the feelfor such a sentence.
Note marginale asupra,vocabularului: A se mira means to wonder, tomarvel, to be surprised.
Example: M-am mizat cind am auzit c4el a plecat in China. A s_p_Irge means to break onlythings that shatter.
Am spart paharul. S-a spart gheata. Miatul a spart geamul. For other meanings of tobreak, we shall learn another verb.
335 WEST COAST BRANCH
PRESIDIO OF MONTEREY, CALIFORNIA
PYCCKHill EDO 23095 ObJWAPCKH POLSKI [ CPIICKOXPBATCKTi]
Aft * Aft ROMANIAN t 1 r- OINKT SHQIP 1
E A AHNIK A MAGYAR SPECIAL COURSE ESPANOL 1 I TURKCE 12 WEEKS PORTUGUiS r FRANCAIS Lri VOLUME 111 ROMANI D1W1lYi LESSONS 26-40 Gf4r) 311 a.r) YKPAIHCbK A
ITALIANO DEUTSCH
BAHASAINDONESIA] TIgNG VItT NAM
KISWAHILI
.11.WV. U.S. ARMY A. L 001557 ROMANIAN
Special Course 12 Weeks
Volume III
Lessons 26 - 40
9
December 1964
DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE WEST COAST BRANCH Presidio of Monterey, California
--...iliormomilibills10111111.0.111mamarmarr LECTIA 26
Introducerea gramaticii noi: a Te rog sI m4 a§tepti aici! A§leapq-mA aici!
Te rog sa-1 a§tepti pecamaradul dumitale aici! A§teaptI-1 aici!
Te rog s-o a§tepti pe sotiadomnului maior aici! A§teapt-o aici!
A§teapi4-mA aici! Te Wept aici. Spune camaradului s4 te a§tepteaici! A§teapt4-mg aici.
A§teapt6-1 aici! 11 Wept aici. Spune camaradului sI-1 a§tepteaici! A§teaptA-1 aici.
A§teapt-o aici! 0 Wept aici. A§teaptg-re aici! VA Wept aici. Spune camaradului sI ne a§tepteaici! A§teaptg-ne aici.
A§teaptA-i aici! IiWept aici. A§teapta-le aici! Le Wept aici. Spune camaradului sI le a§tepte aici! A§teaptI-le aici!
Intrebati-mg! Te intrebAm.
Intrebati-1! /1 intrebIm.
336 Intrebati-o! 0 intrebAm.
Spune camarazilor s-o intrebe! Intrebati-o!
Intrebati-ne! VA intrebAm.
Intrebati-i! 21 intrebAm.
Intrebati-1e! Le intrebAm.
Spune camarazilor sA le intrebe! Intrebati-le.
Opre§te-mA! Te oprec!
Opre§te-1! /1 opresc.
Spune camaradului sA-1 opreascI! Opre§te-1!
Opre§te-o! 0 opresc.
Opre§te-ne! VA opresc.
Opre§te-i! Iiopresc. Opre§te-le! Le opresc.
Opriti-mA! VA oprim.
Opriti-1! Iioprim. Opre§te-i! opresc. LECTIA 26
Opre§te-le! Le opresc.
Nu ma opri! Nu te opresc.
Nu-1 opri! Nu-1 opresc.
N-o opri! N-o opresc.
Nu ne opri! Nu va opresc.
Nu-i opri! Nu-i opresc.
Nu le opri! Nu le opresc,
Nu ma intreba! Nu te intreb.
Nu-I intreba! Nu-1 intreb.
N-o intreaba! N-o intreb..
Nu ne intreba! Nu vA intreb.
Nu-i intreba! Nu-i intreb.
Nu le intreba! Nu le intreb.
Nu ma intrebati! Nu va intrebam.
Nu-1 intrebati! Nu-I intrebam.
N-o intrebati! N-o intrebam.
338 LECTIA 26
Nu ne intrebati! Nu vA intrebran.
Nu le intrebati! Nu le intrebAm.
339 LECTIA 26
Dialog:
1. Mergi la tirg, mo§ Ioane? 2. Merg! A§teaptA-mA! Dau de mincare la vite §i sint gata!
3. Atunci sA le dau §i eu cailor ni§te oVAz §i apI. 4. Ai de gind sA cumperi ceva la tirg?
5. 0 vacA cu lapte pentru copii §i dacI gAsesc, un vitel. 6. Ce faci cu mAgarul? Ii ai de douAzeci §i cinci de ani. Vinde-1!
7. Nu, nu-1 vind. Atita timp cit poate sA mearga cu oile la munte, nu-1 vind! 8. Cum crezi. Eu vreau sA cumpAr un porc sau doi. Se apropie CrAciunul....
9. AscultA-mA pe mine! Nu cumpAra porci acum! 10. De ce nu? Mai sint numai patru luni pinA la CrAciun.
11. Recolta de porumb a fost slabA, adevArat? 12. AdevArat! InsA ce are asta de a face cu pretul porci- lor?
13. Are! Nu-i porumb, nu-i mincare pentru porci! Pretul scade §i Ii cumperi ieftin. 14. Nu m-am gindit la asta....
15. E§ti gata? Mergem? 16. Gata! (se urcA in cArutA) Hm, caii sint cam slabi, crezi cA ajungem la tirg.
17. DacA nu ne oprim la circium4, ajungem. 18. Noi nu ne oprim, dar caii dumitale se opresc din obi§nuintA....
340 LECTIA 26
Dialogue translation:
1. Are you going to the market, John old man? 2. I'm going! Wait for me! I'll feed the cattle and I'm ready!
3. Then I'll give some oats and water to the horses. 4. Do you intend to buy anything at the market?
5. A milk cow for the children and if I find one, a calf. 6. What are you going to do with the donkey? You have had him for 25 years. Sell him!
7. No,I won't sell him. As long as he can go to the mountains with the sheep, I won't sell him! 8. As you think. I want to buy a pig or two. Christmas is coming...
9. Listen to me! Don't buy pigs now! 10. Why not? There are only four months left to Christmas.
11. The corn harvest was poor, right? 12. Right! But what does this have to do with the price of pigs?
13. It has! No corn, no feed for the pigs! The price goes down and you buy cheap. 14. I didn't think about that....
15. Are you ready?Are we going? 16. Ready: (he climbs in the wagon) Hm, your horses are a little skinny, do you think that we can reach the market?
17. If we don't stop at the country inn, we (will) arrive. 18. We won't stop, but your horses stop there by habit...
341 LECTIA 26 I.
Exercitii gramaticale: Te rog spune camaradului sg te a§tepte! (A§teaptg-mA!)
Te rog spune camaradului sgchemesotia'la telefon! (Cheam-o la telefon!)
Te rog spune camaradului s4parcheze automobilul! (Parcheaz6-1!)
Te rog spune camaradului sA ne invite la ocafea! (InvitA-ne la o cafea!)
Te rog spune camaraduluisA curete pantofii! (CurAtg-i!) Te rog spune camaradului sA aducg tigArile! (Adu-le!)
Te rog spune camaradului sa. nu te a§tepte! (Nu mg a§tepta!)
Te rog spune camaradului sA nu fumeze tigarain clasA! (N-o fuma in clasA!) st Te rog spune camaradului sg deschidg caietu1 ! (Deschide-1!)
Te rog spunecamaradului sg ne scuze! (Scuzg-ne!)
Te rog spune camaraduluisg spele cartofii! (Spa14-i!)
Te rog spnne camaraduluisg. cumpere biletele! (CumpAr4-le!)
Te rogspune camaraduluisA aducg vinul! sA arunce tigara! sg bea tuica ! sg bea vinul! sg citeascg lectia! sg intrebuinteze creionul! sA nu loveascA peretele! sä nu spargA paharul! sä spargg sticla!
342 LECTIA 26
Te rog spune camaradului s4 nuparcheze automobilulacolo! s4 nu vind4 cartea delimba romin4! vindä dictiorarul! s4 ne viziteze diseard! s4 ne Wepte in gala demese! s4 ne scuze un moment! sä nu viziteze disearAprofesorii.
Te rog spune camarazilors4 mA intrebe ceva! s4 nu ma intrebe nimic! s4 spele geamurile! 64 nu arunce hirtii pe podea! s4 nu intrebuintezehirtia! s4 evite politi§tii! s4 opreasca profesorii! s4 deschid4 u§a! sa nu deschid4 u§a! sa deschidA geamurile!
343 MEW
BucatA de citire: In satul Ripa, din Rominia, a locuit odatä un tigan care s-a numit Cioara. Lui Cioara nu i-a placut niciodat4 sA lucreze §i din cauza asta de multe ori s-a culcat searaf1A- mind. Intr-o searI i-a lost foarte foame §i pentru cA n-a avut bani sA meargA la circiuma satului sI mAnince ceva, s-agindit sA fure ceva de mincare. DupA ce a lost intuneric, a luat un sac §i a merssA lure ni§te gAini din cotetul lui MiticA. N-a mers la gospoddria lui CosticA, cu toatecA el a §tiut cä acolo poate sA gAseascA rate, gi§te §icurcani, pentru cA
a §tiut cA Grivei,ciinele lui CosticA, nu doarme deloc
noaptea. Cioara, a ajuns la cotet, a deschis incet poartafArA
sn facA nici un zgomot §i a intrat in cotet. DupA ce a oma. rit doug saa trei gAini §i le-a pus in sac, un coco§ bAtrin
a inceput sa facA zgomot. Cred cA n-a vrut sI fie mincat de
Cioara. MiticA, a auzit zgomote in cotet, a luait pu§ca de pe
perete §i a ie§it afarA sA vadA ce s-aintimplat, sA vadA
cine a venit sA-i lure pAsArile. A strigat cu o voce puter-
nicA: Stai! Cine-i acolo: Opre§te-te! Cioara, cind 1-a vAzut pe MiticA cu pu§ca in mina, s-a
speriat räu. Mai bine flAmind decit mort, s-a gindit el.
344 LECpA 26
In timpul acesta, Miticg s-a apropiat decotet pentru cg acum toate gginile§i toti coco§ii fgceau gglggie. Cine-i acolo? A strigat Miticg. Nu-i nimeni Miticg, numai eu,coco§ul cu gginile, a raspuns Cioara.
345 LECTIA 26
Intrebäri §i rgspunsuri:
1. In ce targ este satul Ripa"? Satul "Ripa" este in Rominia.
2. Cum s-a numit tiganul din poveste, care alocuit in satul "Ripa"? Tiganul din poveste s-a numit Cioara.
3. I-a plgcut lui Cioara sg lucreze? Nu, lui Cioara nu i-a plgcut niciodatgsg lucreze.
4. S-a culcat el de multe ori flgminddin cauza asta? Da, el s-a culcat flgmind de multe oridin cauza asta.
5. A avut el bani sg mgnince la circiumasatului? Nu, Cioara n-a avut bani sg mgnince lacirciuma satului.
6. Q a gind el sg lucreze sau sg fure ceva demincare? El s-a gindit sg fure ceva de mincare.
De unde s-a gindit el sg fure? El s-a gindit sg fure de la Miticg.
8. Ce a vrut el sg fure? El a.vrut sg fure ni§te ggini din cotetullui MiticA.
9. In ce-a vrut el sg le punA? El a vrut sg le pung intr-un sac.
10. A avut Costicg rate, gi§te §i curcani lagospodäria lui? Da, Costicg a avut rate, gi§te §icurcani la gospodgria lui.
11. De ce n-a mers Cioara sg fure la gospodgrialui CosticA? Cioara n-a mers acolo, pentru cg a §tiut cg Grivei, ciinele lui Costicg, nu doarme niciodatg.
12. A fgcut Cioara zgomot cind a intrat in cotetullui Miticg? Nu, Cioara n-a facut sgomot, cind a intratin cotetul lui MiticA.
346 LECTIA 26
13. Cite gAini a omorit Cioara? Numai douA sau trei. N-a avut timp sA omoare mai multe.
14. De ce n-a avut timp? Pentru cA un coco§ bAtrin, a inceput sAfacI sgomot.
15. A vrut coco§ul sA fie mincat de Cioara? Nu, nu cred cA a vrut sA fie mincat deCioara.
16. Ce-a facut MiticA cind a auzit zgomotin cotet? S-a sculat, a luat pu§ca de pe perete§i a ie§it afar4.
17. De ce a ie§it MiticA afar/ cu pu§ca? El a ie§it afarA ca sä vadA ce s-aintimplat.
18. S-a gindit el cA a venit cineva sAfure gAinele? Da, el s-a gindit la asta.
19. Ce-a strigat MiticA cu o voceputernicA? El a strigat: Stai! Cine=i acolo! Opre§te-te!
20. S-a speriat Cioara cind 1-a vAzut peMiticA cu pu§ca-n ming? Da, Cioara s-a speriat foarte rAu, cind I-avAzut pe MiticA cu pu§ca-in
21. Este mai bine sA fii flAmind decit mort? Cioara a crezut cA este mai bine sA fii flAmind decit mort.
22. S-a apropiat MiticA de cotet? MiticA s-a apropiat de cotet sA vadA de ce fac gginile gälAgie.
23. Ce-a strigat MiticA cind a fost aproape de cotet? MiticA a strigat: Cine-i acolo?
24. Ce-a rAsPuns tiganul? Tiganul a rIspuns: Nu-i nimeni! Numai eu coco§ul!
347 LECTIA 26 r
Explicatii gramaticale:
This lesson concludes the use of the direct object pro- nouns with the tenses learned. In this lesson we learn to use the imperative with the direct object. There is little to add to this: Review the imperative.
You may notice the proverb: ordinul se executI, nu se discutI. You may have observed that the EngilTETi7nslaiTUn is not one you have learned, nevertheless, it is not hard to figure out. Other sentences of the same type are:
Aici se vorbe§te romine§te. lara s-a servit la ora 7.
r
348 Olt
LECTIA 27
Introducerea gramaticii noi: a. AstAzi, joi, citesc lectia. Miine, vineri, voi citi lectia.
AstAzi, joi, invAt lectia. Miine, vineri, voi invdtalectia.
Astäzi, joi, merg la clubulofiterilor. Miine, vineri, voi merge la clubulofiterilor: nu voi merge la cinema.
Vei citi miine lectia? TFTWiciti lectia. Nu, nu voi citi lectia.
Vei invAta lectia? Da, voi invdta lectia. Nu, nu vol'invAta lectia.
Vei merge la cinema? Da, voi merge la cinema. Nu, nu voi merge le cinema.
Cu cine vei merge? Voi merge singur sau cu prietenul meu. Nu voi merge cu nimeni.
Va citi camaradul lectia? Da, el va citi lectia. Nu, el nu va citi lectia.
Va invAta camaradul lectia? Da, el va invAta lectia. Nu, el nu va invAta lectia.
Va merge el la cinema? Da, el va merge la cinema. Nu, el nu merge la cinema.
Cu cine va merge el la cinema? El va merge la cinema singur sau cuprietenul lui. El nu va merge la cinema cu nimeni. DumneavoastrA, miine, veti citi lectia?
349 LECT1A 27
Veti citi dumneavoastrd lectia miine? Da, noi vom citi lectia. Nu, noi nu vom citi lectia.
Veti invAta dumneavoastrA lectia? Da, noi vom invAta lectia. Nu, noi nu vom invIta lectia.
Veti merge miine la cinema? Da, vom merge. Nu, nu vom merge.
Cu cine veti merge? Vom merge cu prietenii no§tri.
Vor citi camarAzii dumitale lectia? 15-67el vor citi lectia. Nu, ei nu vor citi lectia.
Vor invAta.camarazii dumitale lectia? Da, ei vor invAta lectia. Nu, ei nu vor invAta lectia.
Vor merge camarazii dumitale la cinema? Da, ei vor merge la cinema. Nu, ei nu vor merge la cinema. b. Unde vei minca? Voi minca acasA.
Ce vei minca? Voi minca supA, fripturA §i inghetatI.
Cind vei minca? Voi minca la ora 12.
Vei cumpAra un automobil? Da, voi cmpAra un automobil.
Cit vei plAti? Voi plAti 2000 de dolari.
Va pregAti camaradul lectia? Da, el va pregAti lectia. Uncle va pregAti el lectia? El va pregAti lectia acasI.
350 LECTIA 27
Cu cine va pregati el lectia? El va preggti lectia cucamarazii lui. Am suzit cA te duci la San Francisco. E adevArat? Da, este adev6rat.
Cind vei pleca? Voi pleca miine.
Cind vei ajunge? Voi ajunge acolo la 12.
Cu cine vei merge? Voi merge cu prietenul meu.
Cind vei veni inapoi? Voi veni inapoi miine sear6.
Ce vei face acolo? Voi vorbi romine§te cu un prieten dinRominia.
lo Dialog:
1. Crezi cA MiticA va fi ales deputat anul acesta? 2. MiticA?Cine-i MiticA?
3. Candidatul partidului National-TArAnesc, dinjudetul Sibiu. 4. Cine este candidatul partiduiui NationalLiberal?
5. CosticA, industria§ §i fost ministru in guvernul BrAtianu. 6. Ce program politic are CosticA?
7. CosticA promite cA dacA va fi ales, va aduceindustrii noi in judet. 8. Dar MiticA?
9. MiticA promite cA va ajuta pe miciicomercianti §i pe mespria§i. 10. Cind vor avea loc alegerile?
11. La 27 iunie. Campania electoralä va incepe in douA, trei sAptAmini. 12. Cu cine vei vota?
13. Votul este secret! Nici sotia mea nu va §ti cu cine voi vota! 14. Nu v ivea par-cidul comunist un candidat?
15. Ba da! Candidatul lor este un mAcelar. N-are nici o §arsA! 16. Cu armata ruseasca in tarA, spui cA n-arenici o §ansA?
17. Nu, nici comuni§tii nici social democratii nu vor ci§tiga! 18. Am auzit povestea asta in Polonia, Bulgaria,Ungaria,
Cehoslovacia , Jugoslavia, Albania §i Germania de Est. Nu fi nalv.! LECTIA 27
Dialogue translation:
1. Do you think that MiticA will be elected cungressman this year? 2. MiticA?Who's MiticA?
3. The candidate of the National Peasant Party in the Sibiu district. 4. Who's the candidate of the National Liberal Party?
5. CosticA, an industrialist and former cabinet member in the Bratianu government. 6. What political program does CosticA have?
7. CosticA promises that if he is elected he will bring new industries to the district. 8. How about MiticA?
9. MiticA promises chat he will help the small merchants and the artisans. 10. When will the elections take place?
11. On June 27. The electoral campaign will start in 4-ATo, three weeks. 12. For whom will you vote?
13. The vote is secret! Not even my wife will know for whom vote. 14. Wouldn't the Communist Party have a candidate?
15. Oh yes! Their candidate is a butcher. He doesn't have a chance! 16. With the Russian army in the country, you say that he doesn't have a chance?
17. No, neither the Communists, nor the Social-Democrats will win! 18. I've heard this story in Poland/ Bulgaria, Hungary, Czechoslovakia, Jugoslavia, Albania and East Germany. Don't be. naive.
353 LECTIA 27
Exercitii gramaticale:
Ce vei invgta miine? Cit timp vei invdta? Vei scrie lectia? Cui vei da temele acasg? Vei §ti bine lectia?
Crezi cA miine va ploua? Crezi cd miine va ninge? Crezi Ca miine va bate vintul? Crezi cd miine va fi timp frumos?
Va merge camaradul la San Francisco? Va cheltui el multi bani? Cine va conduce automobilul? Crezi cg va avea un accident? Ce va purtat haine civile, sau uniforma de soldat?
Veti merge la restaurant? Ce veti alege? Ce veti comanda? Cine va servi la masg? Dupg ce veti minca, veti studia?
Vei merge vineri la club? Vei juca cgrti? Cu cine vei juca carti? Vei dansa? Cu cine vei dansa? Vei minca? Ce vei comanda?
Cind va suna soneria? Cind veti termina cursul? Unde veti merge dupg ce ci termina cursul? Credeti ca veti intrebw limba roming?
Vei scrie profesorului dupg ce vei pleca de la §coala de limbi straine? Vei vorbi romine§te? Crezi cg vei intelege romine§te? Cit vei sta in armatg? Cit timp va mai One cursul?
354 LECTIA 27
Bucatg de citire:
Un lucru interesanteste faptul cA partidulcomunist n-a
ci§tigat niciodatg alegeriletinute intr-o ,targ liberg §i
n-a pierdutniciodatg alegerile tinuteintr-o targ ocupatg
de armata ruseascg, sauin care au reu§it sgaducg la putere
un guverncomunist. Comunistul va colabora cuoricine, pentru a pune mina pe
putere, pentru cA el§tie cg dupg ce pune mina pe putere, va
elimina orice rezistentgpolitica' din partea diferitelor
partide politice, dintara respectivg. Un comunist nu poate sginteleagg cg un om poate sgfie
national-tArdnist, nationalliberal, social democrat sau
socialist. Pentru un comunist, dacg nue§ti comunist, atunci trebuie sg fii fascist. Comunistul nu are voie sg segindeascg, nu are vole sg
lucreze pentru bineletgrii, el are voie numai sgexecute ordinele primite de la Moscova. Pentru cA politica externg
a Rusiei seschimbg destul de des, ori decite ori se face
o schimbare, oserie intreagg de §eficomuni§ti care au
sprijinit politica externA,conform ordinelor primite de la.
Moscova, sint acuzati de"Titoism" §i lichidati. Faptul cA
unii sint "reabilitatidupg moartP" cind politicaexterng a
Moscovei se schimbg din nou,este fgrg importantA pentrucei
executati.
355 LECTIA 27 .
Alegerile in tarile comuniste sint o glumä. Cine crede v c4 va putea merge s4 voteze §i va putea alege uncandidat care nu apartinepartidului comunist este un naiv. Eu m4 intreb un singur lucru: la alegeri, candidatii comuni§ti primesc in general 99.78% din numArul voturilor; pentrucine voteaz4 restul de 0.22%?
,...... -__,...... ee.#!:_. ez=----:-.------,,,,..,..---______..
...
I
al
.
356 LECTIA 27
IntrebAri §i rAspunsuri:
1. ExistA un partid comunistin fiecare tarA liberä? Da, in fiecare tarAliberd exist/ un partid comunist.
2. ParticipA partidul comunistdin aceste tAri in alegeri? Da, partidul comunistdin aceste tAri participA in alegeri.
3. Au ci§tigat comuni§tiivreodatA alegerile intr-o tarA liberA? Nu, comuni§tii n-auci§tigat niciodatA alegerile intr-o tarA liberA.
4. Von ci§tiga ei vreodatA? Nu, ei nu vor ci§tiganiciodatA!
5. Au pierdut vreodatA comuni§tiialegerile intr-o tar4 ocupatA de armata ro§ie? Nu, n-au pierdut niciodatäalegerile intr-o tarA ocupatA de armata ro§ie.
6. Dar in tArile in care au reu§it sApunA la putere un guvern comunist? Nu, nici in tArile acestea n-aupierdut niciodatA alegerile.
7. Va colabcra un comunist cuoricine, pentru a putee pune mina pe putere? Da, un comunist va colabora cuoricine, pentru a putea pune mina pe putere.
8. Dupg ce comuni§tii pun mina pe putere,eliminA ei opozitia? Da, dupa ce comuni§tii pun mina pe putere,ei eli- mina opozitia.
9. Ce nu poate un comunist sAinteleagA sau ce nu vrea sA inteleagX? Un comunist nu intelege sau nu vreasA intelega ca un om poate sAfie un cetAtean bun, chiar dacA nu este comunist.
10. La ce partide politice auapartinut rominii? Rominii au apartinut la partidul NationalTarAnesc, National Liberal §i foarte putini lapartiAul Social Democrat.
357 LECTIA 27
11. Ce e§ti pentru un comunist, dacA nu e§ti comunist? Pentru un comunist, dacA nu e§ti comunist, e§ti fascist.
12. Are voie un comunist sA se gindeascI? Nu, un comunist n-are voie sA se gindeascA.
13. Are voie comunistul s lucreze pentru binele tärii? Nu, comunistui n-are voie sA lucreze pentru binele tArii.
14. Ce are vole sA facA un comunist? Comunistul are voie numai sA execute ordinele pri- mite de la Moscova.
15. Are voie comunistul s6 discute ordinele primite de la Moscova? Nu, comunistul n-are vole sA discute ordinele pri- mite, numai sA le execute.
16. Se schimbA des pol:l.tica extern6 a Rusiei? Da, politica externA a Rusiei se schimbA destul de des.
17. Ce se'ntmp1t cu §efii comuni§til cind Moscova schimbA politica externA? qefii comuni§ti care au sprijinit politica Moscovei sint acuzati de "Titoism."
18. Ce'nseamnä asta? InseamnA cA sint "lichidati."
19. Cind Moscova schimbA politica externA, cei lichidati" sint "reabilitati?" Da, in multe cazuri, cei "lichidati" sint "reabili- tati."
20. ReprezintA alegerile din tArile comuniste vointa poporului? Nu, alegerile nu reprezintA nimic, sint o glumä.
21. Poate s6 fie un anticomunist ales deputat intr-o tarN comunistä? N-am auzit niciodatA despre un anticomunist ales deputat intr-o tarK comunistI.
358 LECTIA 27
22. Aproximativ, ce procentaj din voturi prime§teun candidat comunist? Un candidat comunist prime§te aproximativ 99.78 la sutA din voturi.
23. Ai auzit vreodatA deun candidat comunist care n-a ci§tigat? Nu, n-am auzit nici odatA despreun candidat comunist care a pierdut.
24. Pentru cine voteaz6 restul de 0.22 la sutA? Este un mister, nimeni nu §tie.
359 LECTIA 27
Explicatii gramaticale:
In this lessonwe learn how to form the future inRowanian. Up to now we have usedthe present tense toexpress the future form, like in sentences: disearA mA duc la. cinema. But now we use the future tense, WEIFFETmost casesTmlia render the meaning more accuratelyor offer a better form.
In order to form the futureform, we mayuse this pattern:
(optional) Future tense Infinitive form of verb auxiliary
eu voi invgta,avea,merge,citi dumneata vei invgta,avea,merge,citi el, ea va invgta,avea,merge,citi
noi vom invgta,avea,merge,citi dumneavoastrA veti invgta,avea,merge,citi ei ele vor invgta,avea,merge,citi
There are several forms ofaddress in Romanian. We have learned, and used the worddumneata, when addressingsomeone. This word is used inRomanian when addressingacquaintances of equal social rank,or strangers of lower socialrank. With strangers of equal socialrank or with those ofsuperior social rank, we woulduse dumneavoastrA. Examples!
DumneavoastrA unde locuiti?Cum vg simtiti?Ati fost bolnav? Sinteti cAsAtorit? Sinteti csAtoritA?
In all the above examples,we address one person. You may remember that the waiter, inone of the lessons, said: Cu ce vA pot servi? Even though hewas speaking to oneper- son.
But when you speak to friends,members of the family, or children, the other forms wouldseem ludicrous. A Roman- ian woulduse the word tu instead of dumneata.
Examples:Ce faci tu disearA? Unde-i dictionarul tAu? Cine a fost cu tine? Unde-icartea ta? Unde sint pant-o-rii tAi? Unde sint cartile tale?
360 LECTIA 27
We shall not use this familiar form in class. Later, we may use it in some instances. You may practice the dumnea- voastrg form when speaking in Romanian to ladies. If individ- ually you call the members of a group tu,you may call them as a group voi, not dumneavoastrg.
Note marginale asupra vocabularului:
Dragg means dear and it is used in addressingboth men or women: Draqg alleargyle, Dragg prieteng. But when usedas an adjective, it agrees, just like other adjectives: Un prieten drag, doi prieteni doug prietene dragi.
Mai means story, floor. But when you talk about stories, you must be careful to know that the equivalent storiesare: parter ground floor; first floor etajul intii second floor etajul al doilea third floor etajul al treilea fourth floor and so on.
Luming means light; but whenused in connection with the uTinfies in a house, itmeans electricity.
Examples: Gazul §i lumina; trebuie sg plgtesclumina. Incidentally, there isa word for electric!ty, and it could be used in thesame expressions.
Pret means price. In Romanian pricesare mici or mari.
Preturile automobilelor noi sintmari. A avut un pret mic.
A cguta means to look for. The word fa, let'ssay, is already contained ina cguta. Do not yield to the temptation to use its equivalent in Romanian. You have several examples in this lesson; here followa few more:
Caut o locuintgcu patru dormitoare §i nu ggsesc. Am cgutat romini la Sacramento. Nu §tiu unde-i domnul Popescu. Mg duc sg-1 caut la club. N-am gasit cartea. Am cgutat-o la birou, insgn-a fost acolo.
361. LECTIA 27
A se gindi means to think. There are two things that we have to know aboutthis verb.
a. Whether you say in English tothink about or to think of, you must say in Romanian a se gindi
11.1011110 MA gindesc la fratele meu dinRominia. El s-a gindiT la bani. MA voi gindi la tine.
b. The difference between a se gindi and acrede is this: You use a crede when you can substitutein English I
Cred ca-i acasa. Am crezut c4 nu poate s4 ving.
But when you are in the actof thinking, you must say:
M-am gindit mult la fratii mei. MA gindesc la §coala §i la lectie. Cind el sta in clasa, se ginde§te lafata lui din Utah.
In the last three examples thereis no approximate "guessing," it is an act of thinking. LECTIA 28
Introducerea gramaticii noi: a. AstAzi mA duc la club. Miine mg voi duce la club.
Te vei duce miine la club? Da, miine mA voi duce la club. Nu, miine nu mA voi duce la club.
Te veiduce singur? Da, mAvoi duce singur. Nu, numa voi duce singur.
Te veiopri la restaurant? Da, mAvoi opri la restaurant. Nu, numA voi opri la restaurant.
Cind te vei intoarce? MA voi intoarce la ora 11.
Se va duce camaradul la club? Da, el se va duce la club. Nu, el nu se va duce la club.
Se va duce singur? Da, el se va duce singur. Nu, el nu se va duce singur.
Se va opri la restaurant? Da, el se va opri la restaurant. Nu, el nu se va opri la restaurant. VA vei duce miine la club? Da, mine ne vom duce la club. Nu, miine nu ne VURUuce la club.
VA veti opri la restaurant? Da, ne vom opri la restaurant. Nu, nu ne vom opri la restaurant.
Cind va veti intoarce? Ne vom intoarce la 11.
Se vor duce camarazii la club? Da, ei se vor duce la club. Nu, ei nu se vor duce la club.
363 LECTIA 28
Se vor opri larestaurant? Da, ei se vor oprila restaurant. Nu, ei nu se voropri la restaurant.
Cind se vor intoarceacasA? Ei se vor intoarceacasA la 11. b. iti va parea bine cind veitermina cursul? Da, imi va päreabine cind voi terminacursul. Nu, nu-ml va pAreabine cind voi terminacursul.
iti va trehui automobilul? Da, imi va tret:Liiautomobilul. Nu, nu-mi va trebuiautomobilul.
va, pireabine camaraduluicind va termina cursul? Da, ii va pAreabine cind va terminacursul. Nu, camaraduluinu-i va 'Area binecind va termina cursul.
ii va trebUi automobilul? Da, ii va trebuiautomobilul. Nu, nu-i va trebui automobilul.
VA va pärea binecind veti terminacursul? Da, ne va paireabine cind vom terminacursul. Nu, nu ne vA pAreabine cind vom terminacursul.
VA va trebtiautomobilul? Da, ne va trebuiautomobilul. Camarazilor le va pAreabine cind vor terminacursul? Da, le va pArea binecind vor termina cursul. Nu, nu le va pAreabine cind vor terminacursul.
Le va trebuiautomobilul? Da, le va trebuiautomobilul. Nu, nu le va trebuiautomobilul.
c. iti va fi frig afarA? Da, imi va fi frig. Nu, nu-mi va fifrig.
va fi frigcamaradului? Da, ii va fi frig. Nu, nu-i va fifrig.
364 LECFA 28
fi Da, ne vafi frig. Nu. nu ne vafi frig.
Le va fifrig? Da, le vafi frig. Nu, nu le vafi frig,
365
1111111111111MIEMammmommemaimiim, Dinlog: Mobilg
1. Bine ati venit. Ce va trebuie? 2. Ara venit sg cumpIr mobilg.
3. N-ati putut alege un loc mai bun. Peftiti pe aici. Pentru salon, avem o canapea, un fotoliu, doug lämpi §i un covor. 4. Dar pentru sufragerie?
5. Pentru sufragerie, avem o masg §i vise scaune. 6. Dar pentru bucItgrie?
7. Pentru bucKtgrie, o sob4 §i un frigider. 8. Dar pentru dormitor?
9. Un pat mare, o oglindg §i doug dulapuri. 10. Cit cocitä toate acestea?
11. Numai .99 de dolari §i 99 de centi. 12. Am auzit a vindeti in rate!
13. Noi vindemmumai in rate; nu acceptgm bani gheatg. Veti plati numai doi dolari pe saptaming, timp de vise ani, 14. Der asta face peste 600 de dolarill
Mobila.costa numai 99 de dolari; restul sint alte cheltuieli. 16. E cinstit §i legal?
17. Drept sg spun, nu cred cg-i cinstit. Insa vino aici: Vezi mobila asta? Este mult mai bung, material mai bun, costa ceva mai mult decit cealaltg, insà face! Dacg n-ai bani la dumneata, incasam cecul dumitale. 18. Daa nu ies repede de aici, rImin fgra ama,a!
366 LECTIA 28
Dialogue translation: The furniture.
1. Welcome! What do you need? 2. I came to buy furniture.
3. You couldn't have chosen abetter place. Please come over here. For the living room, wehave a sofa, an easy chair,two lamps, and a rug. 4. And for the dining room?
5. For the dining room we have atable and six chairs. 6. And for the kitchen?
7. For the kitchen, a stove and arefrigerator. 8. And for the bed room?
9. A large (big) bed, amirror, and two wardrobes. 10. How much do all of these cost?
11. Only 99 dollars and 99 cents. 12. I've heard that you sell on theinstallment plan.
13. We sell only on theinstallment plan; we don't accept cash. You will pay only two dollars aweek for six years. 14. But this is over 600 dollars!
15. The furniture only costs 99 dollars;the rest are other expenses. 16. Is it honest and legal?
17. To tell the truth, I don'tthink it's honest. But come here: You see this furniture? It's much better, the material is better,it costs somewhat more than theother, but it's worth it! If you don't have money with you, wewill clsh your check. 18. If I don't leave in a hurry, I'll lose myshirt! LECTIA 28
Exercitii gramaticale. a. Te vei duce disearg acasg? Te vei uita la televizor? Te vei culca tirziu? Cind te vei scula dimineatg? Te vei spgla? Cu cine te vei intilni aici? Te vei opri pe drum? Te vei scuza dacg nu vei §ti lectia? Uncle te vei a§eza? La ce te vei gindi? Iti va pgrea bine cind vei termina cursul? Iti va plgcea in Washington? Iti vor trebui bani multi acolo? Iti va fi frig iarna §i iti va fi cald vara?
Se va duce camaradul disearg la cinema sau acasg? Se va uita,el la televizor? Se va culca tirziu? Cind se va scula dimineatg? Crezi cg se va späla? Se va opri in drum spre §coalg? Cu cine se va intilni aici? Se va scuza dacg nu va §ti lectia? Unde se va a§eza? La ce se va gindi? Iiva pgrea bine cind va termina cursul? ii va plAcea in Washington? Iivor trebui multi bani acolo? ii va fi frig iarna? ii va fi cald vara?
VA veti duce disearg acasg? VA veti uita la televizor? Vg yeti culca tirziu? Cind vg veti scula dimineatg? Unde vA veti'spala? Vg veti opri in drum spre §coalg? Cu cine vA veti intilni aici? VA veti scuza dacg nu veti-§ti lectia? Unde vg veti a§eza? La ce vä veti gindi?
VA va pArea bine cind veti termina cursul?
368 LECTIA 28
VA va plIcea in Washington? VA vor trebui bani multi acolo? VA vaficald? VA vafi frigacolo? LECTIA 28
Bucatä de citire:
Un prieten a cumpArat o casä nouä §i s-a mutat in ea
acum trei zile. I-a trebuit mobilA noug pentru toate
camerele. N-a avut nimic in bucAtArie, numai un scaun in
sufragerie, un fotoliu stricat in salon §i o oglindA in
baie. Pentru cA sotia lui va sosi aici sAptAmina viitoare,
el a vrut ca ea sd gAseascA casa mobilatg. S-a uitat prin
ziare sA vadg dacg gAse§te reclame cu mobilg letting; n-a
ggsit nimic nicAiri. lntr-o zi,a vgzut la televizor o re-
clamg. 0 prAvAlie din San Jose a fAcut reclamA cg vinde toata mobila care iti trebuie cu 199 de dolari §i 95 de centi.
Prietenul nostru a.crezut cA asta-i ce-i trebuie. Ins g. s-a
mirat cind a mai auzit cA dacg cumperi mobilg pentru trei
camere, prime§ti §i un automobil. Este adevgrat cA automo-
bilul este vechi, insg dacA merge, este bun: el poate sA meargA la lucru cu automobilul §i sotia lui, care va invAta
sg conducA curind, va putea tine acasA automobilul celAlalt,
mai nou.
El a invitat un alt prieten cu el §i amindoi au plecat
la San Jose. Cind au ajuns acolo, au parcat automobilul in
locul de parcat de lingg prAvAlie §i au intrat inAuntru. Un
vinzAtor a venit imediat §i i-a intrebat: - Cu ce vg pot servi, domnilor? -Vrem mObilA pentru trei camere §i automobilul pe care
1-am vAzut la televizor, a rAspuns prietenul meu.
370 LECTIA 28
Vinzgtorul s-a scuzat un moment:
-1mi pare rgu, insg nu puteti vedea automobilul. lntii trebuie sg cumpgrati mobila, apoi vg duceti la locul unde sint automobilele §i acolo puteti alege unul, care doriti.
- Ce ansftt automobilele?
Dumneata ai venit aici .sg cumperi automobile sau mobi-
1A? a intrebat, la rindul lui, vinzAtotul.
- Sg vedem mobila, a spusprietenul meu.
Au vgzut acolo canapele §i fotolii pentru salon, insA n-au fost frumoase de loc. Au vgzut lAmpi, mici i urite.
Au vgzut acolo o sobg unde poti sg preggte§ti numai un fel de mincare odatg. p.oglinzile au fost mici.
- Drept sg spun, azis prietenul meu, nu cred cg mobila asta face mai mult de 100 de dolari.
Domnule, a spus vinzgtorul, vreau sg fiu cinstit. Nu face nici 100 de dolari. Ins4 dacg vii cu mine in camera cealaltg, unde avem mobilg foarte bung pentru clientii no§tri numai, poti vedea ceva ce iti va placea, sint sigur.
Ei au ie§it din prAvglie §i au intrat in altg camerg,,in
altg clgdire. Acolo, intr-adevgr, a fost mobilg mai bung. Probabil cA o poate cumpgra sub 300 de dolari, s-a gindit prietenul meu, in rate, nu cu bani gheatg.
Cit face mobila asta pentru trei camere? a intrebat prietenul meu.
371 LECTIA 28
Pentru oamenii pe care nu-i cunoa§tem,costa 900 de dolari; insa pentru dumneata, sa tefacem prieten, facem un pret bun: numai 599 de dolari.
Pretul este bun pentru dumneata, nupentru mine, a raspuns prietenul meui n-a mai ramas nici un minut acolo.
A ie§4t repede cu prietenul lui i s-au intors inapoi la
Monterey. Povestea asta este adevarata sau aproapeadevarata. LECTIA 28
1ntrebAri §i rAspunsuri.
1. Ce a cumpArat unprieten? Un pridten acumpArat o casAnouA.
2. Cind s-a mutat in casanoug? S-a mutat in casanouA acum treizile.
3. I-a trebuit mobilänouA? Da, i-a trebuitmobilA nouA pentrutrei camere.
4. ce fel de mobilA aavut el? A avut numai un scaunin bucAtArie §i unfotoliu stricat in salon.
5. Cind va sosi sotialui aici in Monterey? Sotia lui va sosiaici in Monterey,sAptAmina viitoare. gAseascA mobilA 6. A citit el reclameledin ziar ca sä ieftinA §i bunA. Da, el a cititreclamele din ziar,insa n-a gAsit nimic, nicAiri. Sap Jose 7. Ce fel de reclamA afgcut o prAvAlie din la televizor? ToatA mobila careiti trebuie pentru199 de dolari §i 95 de centi! mobila 8. Ce primesc in plusclientii care cumpArA pentru trei camere? Reclama a spus cAprimesc de asemenea unautomobil! dumitale la San Jose s4 cumpere 9. S-a dus prietenul mobilA pentru casanouI? Da, prietenul meu s-adus la San JosesA cumpere mobilA pentru casanouA.
10. Unde a parcatautomobilul? A parcat automobilulin locul de parcatdin fata prAvAliei. intrebat vinzAto- 11. Cind a intrat inprAvAlie, ce 1-a rul? VinzAtorul 1-a5ntrebat; "Cu ce te potservi domnule."
373 LECTIA 28
12. Ce a vrut prietenul dumitalesA §tie intii? El a vrut sA vadg automobilul.
13. A trebuit el sä cumpere mobilaintii ca sg vadg automobilul? Da, a trebuit sg cumperemobila ca sd vadg automo-
bi1u1i
14. Cum a fnst mobila iefting? Mobila iefting n-a fost frumoasAdeloc!
15. A fgcut mobila 199 de dolari §i 95 decenti? Nu, Mbbila n-a fgcut nici o sutAde dolari.
16. Cum au fost lAmpile? Lgmpile au fost mici §i urite,canapelele §i fotoliile n-au fost bune.
17. A avut vinzgtorul mobilA maibunA in altg camerA? Da, vinzatorul a avut mobilAmai bung in altg camera.
18. A fost mobila aceasta mai scumpAdecit mobila din reclama de la televizor? Da, mobila aceasta a fost maiscumpg §i mai bung.
19. Cu cit a crezut prietenuldumitale cg poate sg cumpere mobila aceea? El a crezut cg poate sg cumperemobila cu 300 de dolari.
20. A avut el bani gheatg sg plgteascgpentru mobilg? Nu, n-a avut bani gheatg, el a vrutsg plAteascg in rate.
21. In realitate, cit a costat mobila? Mobila a costat 900 de dolari, insg pentrupriete- nul meu numai 599 de dolari!
22. Ce-a fAcut prietenul dumitalecind a auzit povestea asta? A plecat imediat din prgvglie! N-a mai stat acolo nici un minut.
23. S-a intors la Monterey fgrg sg cumperenimic? Da, s-a intors la Monterey fgrg sg cumperenimic.
374 LEC TIA 28
televizor? 24. Crezi dumneatatot ce vezi in Nut nu cred tot cev4d la televizor. LECTIA 28
Explicatii gramaticale.
In this lesson we learn the future tense used withre- flexive verbs.
In order to express the future of the reflexive verbs we may use this pattern:
(optional) (negation Reflexive Infinitive form as needed) form plus of verb future auxiliary. eu nu mA voi uita, duce, intilni cu o fatA dumneata nu te vei uita, duce, intilni cu o fatA el, ea nu se va uita, duce, intilni cu o fatA noi nu ne vom uita, duce, intilni cu o fatA dumneavoasträ nu vA veti uita, duce, intilni cu o fatA ei, ele nu se vor uita, duce, intilni cu o fat6 The verbs of the a-i plAcea form,use the following pattern': imi va (plAcea, pArea bine, trebui)or: nu-mi va plAcea iti va (plAcea, pArea bine, trebui) nu-ti va plAcea Ii va (plAcea, pArea bine, trebui) nu-i va plAcea ne va (plAcea, pArea bine, trebui) nu ne va plAcea v4 vA (plAcea, pArea bine, trebui) nu vA va plAcea le va (plAcea, pArea bine, trebui) nu le va plAcea
If you like, or need,more than one thing, you use the following forms:
imi vor plAcea cArtile or: nu-mi vor plAcea vor plAcea cArtile nu-ti vor plAcea Ii vor plAcea cArtile nu-i vor plAcea
376 LECTIA 28
ne vor plAceacgrtile or: nu ne vorplIcea va vor plAcea cgrtile nu vA vorplAcea le vor placea cArtile nu le vorplAcea
In this lesson wefind a few examples.inwhich we do not use the subjunctive, as weused to. For instance, after the verb a putea., wesaid: am putut plege,when we just as well couia have said, amputut sA aleg.
After a putea, we may use theinfinitive form, there are also a few otherinstances in which thisis permissible. Note marginale asupravocabularului:,
When a Romanian saysBine ai veni.c! or Bine ativenit! he is usually answered:Me"v-am gAsit! In Romanian living rooms onemay find a canapea(couch) or a divan(davenport). We learn only oneform for use in class. A ie§i is used, in most cases,as the oppositeof a intra.
Examples:A intrat In clasg la ora8 §i a ie§it la ora 11. Dupg ce a intrat n-a vrutsg mai iasI.
For the use of a rupe, let us saythat where a sparge ends, a rupe takes ovcr.
377 LECTIA 29
Introducerea gramaticii noi: a. Studentul este in clasA. El vede profesorul. El il vede. Miine, el il va vedea.
Va vedea studentul profesorul? Da, el il va vedea. Nu, el nu-1 va vedea.
Va intreba studentul profesorul? Da, el il va intreba. Nu, el nu-1 va intreba.
Va vedea studentul tabla? Da, el o va vedea. Nu, 'ET va vedea.
Va vedea studentul masa? Da, el o va vedea. Nu, el n-o va vedea.
Va vedea studentul profesorii? Da, el ii va vedea. Nu, el nui-VFVEUea.
Va vedea el fetele? Da, el le va vedea. Nu, el nu le va vedea.
VF vedea studentul cArtile7 Da, el le va vedea. Nu, el nu le va vedea. b. Acum, camaradul te vede. Miine, camaradul te va vedea.
Te va vedea camaradul? Da, el mg va vedea. Nu, el nu mA va vedea.
Te va intreba el despre lectie? Da, el mg va intreba despre lectie. Nu, el nu mA va intreba despre lectie.
378 NNW
LECTIA 29
c. DumneavoastrA sinteti in clasd. Camaradul vd vede. Miine, camaradul vd vavedea.
V. va vedeacamaradul? Da, el ne "va vedea. Nu, el nu ne va vedea.
Va vd intrebacamaradul despre vreme? Da, el ne va intreba. Nu, el nu ne vaintreba.
d. Dumneata vezi camaradul acum. Acum, dumneata Ii vezi. Miine, Ii vei vedea.
Eu i vdd pe camaraduldumitale. Eu ii vdd. Milne, 11 voi vedea. 11 vei vedea pe camaradul dumitale? Da, il voi vedea. Nu, nu-1 vei vedea. 11 vei auzi pe camaradul dumitale? Da, il voi auzi. Nu, nu-I voi auzi.
0 vei vedea pe doamnaPopescu? Da, o voi vedea. Nu, n-o voi vedea.
0 vei vedea pe domni§oaraIonescu? Da, o voi vedea. Nu, n-o voi vedea.
Vei conduce automobilul? Da, il voi conduce. Nu, nu-1 voi conduce. Vei aduce Cartea la §coald? Da, o voi aduce. Nu, n-o voi aduce.
Vei curata pantofii? Da, ii voi curAta. Nu, nu-i voi cueata.
379 LECTIA 29
Vei spala vasele? Da, le voi spala. Nu, nu le voi spala.
a
380 LECTIA 29
Dialo: La pescuit!
1. Gata?Ai tot echipamentul necesar? 2. Sa vedem: unclip, fir, cirlig, vin alb §i ro§u... Gata!
3. N-ai luat nimic de mincare? 4. Cind merg la pescuit, maninc pe§te!
5. Si daca nu vei prinde nimic, ce vei minca? 6. baca esteun pastrav in riu, 11 voi prinde!
7. Asta-i prima data ca mergi la pescuit. Pe§tii nu se prind numai cu vorba! 8. Inca nu s-a nascut pe§tele pe care sa nu-1 pot prinde!
9. Dac4 din intimplare prinzi un pe§te mic, l vei arunca inapoi, in riu? 10. Desigur! 11 voi arunca inapoi in riu sg creascg mai mare!
(Seara, dupa ce prietenii no§tri au pescuit toata ziva).
11. Mitica, vino sg maninci ceva! Stiu cg n-ai mincat nimic toata ziva! 2 12. Cui i-e foame?
13. Nu fi supgrat! A scapat, a scapat... Sint sigur c 11 vei prinde data viitoare.... 14. Insg cine m4va crede ca 1-am prins §i cg a scapat?
15. Nimeni. Nimeni nu te va crede ping nu aduci pe§tele acasa. 16. Viata de pescar este o viata grea. Ce ai de mincare?
17. Pe§te. Aici am un somn §i aici am un crap. Pe care vrei s4-1 maninci? 18. Pe amindoi, cind merg la pescuit, mgninc pe§te!
381 MING
LECTIA 29
Dialogue translation: Fishing. 1. Re? Do you have all the necessaryequipment? 2. Let's see: fishing pole, line, hook, white and red wine... Ready!
3. Didn't you take anything to eat? 4. When I go fishing, I eat fish!
5. And if you wouldn't catch anything, whatwill you eat? 6. If there's a trout in the river, I'll catch him!
7. This is the first time you're goingfishing. The fish are not caught with words only! 8. The fish that I couldn't catch hasn't beenborn yet!
9. If by chance you should catch a small fish, will you throw him back in the river? 10. Certainly. I will throw him back in the river to grow bigger! (In the evening, after our friends have fished all day).
11. MiticA, come and eat something! I know you haven't eaten anything all day! 12. Who's hungry?
13. Don't be mad! He got away, he got away... I'm sure that you will catch him the next time... 14. But who is going to believe me that I caught him and he got away?
15. Nobody! Nobody will believe you until you bring the fish home. 16. A fisherman's life is a hard life! What do you have to eat?
17. Fish. Here I have a catfish and here I have a carp. Which one do you want to eat? 18. Both, when I go fishing I eat fish! LECTIA 29
Exercitii gramaticale: (Un student rAspundeafirma- a. Acum vorbim desprelectie: tiv §i altul negativ).
O veiinvdta infiecare zi? O vei citi? O vei intelege? O vei terminaintr-o orA? O vei scriein caiet? Cind o vei termina?
Acum vorbim despreautomobil.
11 vei spAla simbatA? Unde 11 vei späla? Uncle 11 vei parca? Cum il vei conduce?
Acum vorbim desprelectii:
Le vei invAta infiecare zi? Cu cine le veiinvAta? Crezi cA le veiintelege prima data? Le vei scrie incaiet? Cu ce le veiscrie? Le vei terminain fiecare searA?
Acum vorbih desprecamarazi:
Ti vei vedea miine? Iivei invita la ocafea? Ilvei intreba despre vreme? Iivei vizita acasä? vei chema la telefon?
b. Te va intrebaprofesorul in fiecare zi? Te va gAsi el inclasg? Te va crede.cindvei spune cA n-ai avuttimp sA inveti lectia? Te va scuza cind nuvei §ti lectia? Despre ce te vaintreba?
c. VA va intrebaprofesorul in fiecare zi? VA va gAsi el inclasA?
383 LECTIA 29
VA va crede el cind veti spune cA n-ati avut timp sA invAtati lectia? VA va scuza el cind nu veti §ti lectia? Despre ce vä va ihtreba? d. Pe cine va infrebd profesorul? Pe cine vd vedea profesorul in clasA? Pe cine 11 va a§tepta studentul? Pe cine va opri studentul? Pe cine va evita §oferul care a bAut prea mult? Pe cine vei intilni la club? Pe cine vei invita la restaurant? Pe cine vei vizita in Arizona? AIM
LECTIA 29
Bucatd de citire:
Pentru multi oameni,pescuitul nu mai este un sport,
este o pasivae. ln fiecare an, pescarii cheltuiescmilioane §i milioane de leipentru sportul lorfavoril: pescuitul.
La inceput, pescarulcumpgrg o unditg, un fir0. doug
sau treicirlige. Rind pe rind, cumpArg unditespeciale pentru pastrgvi, pentrucrapi, somni, nisetri sau altipe§ti
care se ggsescin riurile Rominiei. Apoi cumpgrg o barcg. La inceput, o barcg culopeti,
mai tirziu o barcg cumotor. Am citit despre pescari care
merg lapescuit cu avionul! Fiecare pescar are un locspecial, unde ii place sg
pescuiascd: un riu, un lacin munti, sau undeva pe coasta
oceanului. Este interesant cgniciodatg aceste locuri speciale, nu iint aproapede casa pescarului. Pentru cg
sint a§a de departe, n-aretimp sg meargg dimineata §isg
se intoarcg seara, a§a,pescarul nostru cumpArg lainceput
un cortmic, apoi unul mai mare§i la urmg construie§te o
cabang. Desigur, totul costd. bani. Cabana trebuie mobilatg, trebuie aprovizionatg cumincare §i bguturg, nu §tiinici-
odatg cind vor veniprietenii sg te viziteze. Apoi trebuie sA se abonezela cinci sau §ase reviste,
trebuie sg cumpere un aparatde fotografiat §i maitirziu
un aparat defilmat, pentru a fotografia saufilma pe§tii LECTIA 29 pe care ii vaprinde. Asta-1 numai 5.nceputu1! In ceiace mA prive§te pe mine,odatA sau de douAori pe an, cind vreausA mAninc pe§te, m6voi duce la restaurant, i voi voi comanda pe§te, 1 voi minca §irestul banilor cheltui pe lucruri maiinteresante:pe cai, deexemplu!
386 LECTIA 29
1ntrebAri §i rAspunsuri:
1. Este pescuitul un sportpentru multi oameni? Dal pentru multi oameni,pescuitul este un sport.
2. Pentru.unii, este pescuitul o pasiune? Da, pentru unii pescuitul este opasiune.
3. Cheltuiesc pescarii multi bani pentru sportullor favorit? Da, pescarii cheltuiescmilioane §i milioane de lei, pentru sportul lorfavorit.
4. Ce cumpArA un pescar lainceput, cind incepe sA pescuiascA? La inceput, pescarul cumparI ounditA, un fir §i douA sau trei cirlige.
5. Se opresc pescarii aici? Nu, nu se opresc aici.
6. Ce fel de pe§ti se gAsesc in apele sauin riurile Rominiei? PAstrIvi in riurile de munte, crapi,somni §i nisteri in apele de cimpie.
7. CumpArA pescarii bArci? Desigur. La inceput cumpArA bArci cu lopeti.
8. Si mai tirziu? Mai tirziu cumpArA bArci cu motor.
9. Ai auzit despre pescari care merg lepescuit cu avionul? Nu, n-am auzit, insA am citit desprepescari care merg la pescuit cuavionul.
10. Are fiecare pescar un loc special, undeii place sA pescuiascA? Da, fiecare pescar are un loc special, undeIi place s4 pescuiascA.
11. Uncle pescuiesc cei mai multi pescari? Uniipescuiese in riuri de munte, unii pescuiesc in lacuri §i altii pescuiesc in mare.
12. Le place pescárilor sä pescuiascA aproapede casA? Nu, pescariior nu le place s4pescuiascA aproape ae casA.
387 LECTIA 29
13. Au timp pescarii sä se intoarcA seara acasA? In multe cazuri nu, n-au timp sA se intoarcA seara acasI.
14. Data nu se'ritorc acasA, unde dorm ,pescarii? La inceput dorm in corturi.
15. Sinit torturile permanente? NU, foarte curind pescarul va construi o cabana,.
16. Trebuie mobilatA cabana? Desigur, trebuie mobilatA §i asta costa bani.
17. Trebuie aprovizionatI cabana de asemenea? Desigur, pddcarii nu mAnihcA pe§tii pe care ii prind.
18. Cind ai o cabana pe malul oceanului, sau la munte, ai multi prieteni? Da, Ai multi prieteni pentru cA au casA §i masI gratis.
19. Se aboneazI pescarii la multe reviste de speciali- tate? Da, pescarii se aboneazA la multe reviste de specialitate.
20. De ce cumpArA ei aparate de fotografiat §i de filmat? Ei cumpArA aparate de fotografiat §i de filmat, ca sä fotografieze §i sA filmeze pe§tii pe care ii vor prinde.
21. Dumneata maninci pe§te la restaurant? Da, eu mAninc pe§te la restaurant.
22. Este mai ieftin sA prinzi un pe§te, sau sA-1 mAninci la restaurant? Este mai ieftin sA-1 mAninci la restaurant, decit sA-1 prinzi.
23. In felul acesta economise§ti multi bani? Nu, nu economisesc multi bani.
24. Pe ce cheltuie§ti dumneata banii? Eu am de asemenea o pasiune: caii.
388 LECTIA 29
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn to use future tense with the di- rect object pronouns. In order to understand this lesson, you have here the most common patterns:
(el, ea) mA va vizita il(0, i,le)voi vizita te va vizita (o,ii,le)vei vizita 11 va vizita (o,Ii,le)va vizita va vizita ne va vizita il(o,ii,le)vom vizita vA va vizita ii(o,ii,le)veti vizita ii va vizita il(0,ii,le)vor vizita le va vizita
MA vei vizita? Te voi vizita.
MA vei chema la telefon? Da, te voi.chema la telefon.
MA vei ajuta? Te voi ajuta.
Note marginale asupra vocabularului:
Cline is a masculine noun: c!;inele este rAu. ciinii sint r41.
If cineva1. NNIMI is the direct object, then it isp_p_ cineva: Cuno§ti pe cineva in Ohio? Ai vAzut pe cineva la cinema? Vei angaja pe cineva ca sA construiascA baia?
We have learned many expressions afte: whichwe use the possessive case. Let's review them:
In contra ru§ilor, noastrI,mea. La dreapta clAdirii, mea, noastrA, automobilului, stu- dentilor, fetelor. la stinga in fata inapoia in jurul clAdirii, meu, nostru, automobilului, in fundul
389 LECT1A 29
You may have observed that all these expressions end in an article: either -ul or -a; in other words, they behave like nouns. If you consider them in this light, you may not have much trouble with them. Also, you may have noticed that if no noun follows, they drop the article:
Gradina este in fata casei. Grädina este in fatii. Gr4dina este Inapoia casei. GrAdina este inapoi.
El are iarbA in jurul garajului. El are iarbA in jur. El are iarb6 in fundul curtii. El are iarbA in fund.
La stinga, la dreapta., in contra, do not follow this rule, but many others, that we shall learn later,will.
PAcat is translated in this lesson as too bad. The wordrritself means sin: el a avut multe pAcate. But in expressions as learnecrin this lesson, it means too bad.
El este student bun; pAcat ca nu va merge in Europa.
The plural of lemn, lemne, means "firewood."
390 LECTIA 30
Introducereagramaticii noi: a. Xsta este creionul meu. Creionul gsta esteal meu.
Al cui estecreionul? Creionul Asta esteal meu.
Este creionulAsta al dumitale? Da, creionul esteal meu.
Este caietul gstaal dumitale? Da, caietul esteal meu.
Este caietul Astaal camaradului? Da, caietul esteal camaradului:
Este creionul Astaal camaradului? Da, creionul esteal camaradului.
A cui este cartea? Cartea este a mea.
A cui este hirtia? Wrtia este a mea.
Este cartea asta adumitale? Da, cartea este a mea.
Este hirtia asta adumitale? Da, hirtia este a mea.
Este cartea asta astudentului? Da, cartea este astudentului.
Este hirtia asta astudentului? Da, hirtia este astudentului.
Ai cui camakazi sintace§tia? Camarazii ace§tia sintai mei.
Ai cui pantofi sintace§tia? Pantofii ace§tia sintai mei.
A1e cui sint cArtileacestea? Cat-tile acestea sint alemele.
391 LECTIA 30
Ale cui sint hirtiile acestea? Hirtiile acestea sint ale mele.
Sint pantofii ace§tia ai camaradului? Da, pantofii ace§tia sint ai camaradului.
Sint hirtiile acestea ale camaradului? Da, hirtiile acestea sint ale camaradului.
Sint cArtile acestea ale camaradului? Da, cart:Lie acestea sint ale camaradului. b. Ce s-a intimplat ieri cu un prieten de-al dumitale? Un prieten de-al meu a avut un accident.
Ce s-a intimplat cu ni§te camarazi de-ai dumitale? Ni§te camarazi de-ai mei au avut un acident.
Ce s-a intimplat cu ni§te sticle de-ale dumitale? Ni§te sticle de-ale mele s-au spart.
392 LECTIA 30
Dialog: La vindtoare.
1. Costic4, sd ne oprim un minut! Sint obosit! E§ti sigur ca sint cerbi §i cdprioare in pAdurea asta? 2. Dacd nule-au mincat ur§ii §i lupii, sint!
3. Insd ur§ii mdnincd miere §i lupii oi! Asta am citit-o intr-o revistd! 4. Ti-e fricd?
5. Fricd? Nu cunosc cuvinful acesta! VinAtorii din familia mea 1-au uitat! 6. Lini§te! Nu vorbi cu voce tare! Ai auzit zgomotul?
7. Ce zgomot? Unde? Cind? 8. Acolo, in tufi§ul acela, 1ing4 stejarul acela bdtrin.
9. Ce facem? Dacd-i un porc mistret §i ne atacd? 10. Dacd ne atacd, 11 impu§cdm! Fii atent, ma duc sd vd ce este acolo!
11. MA la§i singur? In mijlocul padurii inconjurat de animale sAlbatice? 12. Am glumit Miticd, nu sint ur§i §i lupi aici. A§teaptd-mä!
(Putin mai tirziu.)
13. Mitied! MiticA! Uncle e§ti? Am impu§cat un iepure... 14. (Dintr-un copac). Un iepure?Slavd Domnului!
15. Ce cauti acolo sus, in copac, MiticA? 16. In copac? Ce copac?Oh, aici?Intr-adevdr, ce caire aici!
17. Coboard-te! Nu uita cd iepurele pe care I am impu§cat, este al meu! 18. Si cdprioara pe care o vom impu§ca, va fi a mea. Aio scard?
393 LECTIA 30
Dialoguetranslation: Hunting. I'm tired! Are you Costic4, let'sstop a minute! 1. (stag) and deer(doe) in sure thatthere are deer this forest? haven''t eaten them, 2. If the bears andthe wolves there are! the wolvessheep. This 3. But the bearseat honey and I read in amagazine. 4. Are youafraid? this word! The huntersin my 5. Afraid? I don't know family haveforgotten (thisword). in a loudvoice! Did you hear 6. Quiet! Don't speak the noise?
What noise?Where?When? 7. that old oak. 8. There in thatbush near Suppose it's awild boar 9. What are wegoing to do? and he attacksus? (will) shoothim! Be careful, 10. If he attacks us, we I am goingto seewhat's there. In the middleof the for- 11. You're leaving mealone? est surroundedby wildanimals? there are nobears andwolves here. 12. I joked,MiticA Wait for me!
(A littlelater.) Where are you? I shot arabbit... 13. MiticA! MiticA! tree) A rabbit?Thank God! 14. (From up in a Miticg? What are youdoing up therein the tree, 15. Oh, here? Truly, what am 16. In a tree?What tree? I lookingfor Ilere? that the rabbitthat I shot 17. Get doWn: Don't forget is mine! that we aregoing to shoot 18. And that thedeer (doe) will be mine! Do you have aladder? LECTIA 30
Exercitii gramaticale: a. Ai cui sint banii ace§tia? Ai cui sint pantofii ace§tia? Ale cui sint cArtile acestea? Ale cui sirit ta§inile acestea? Ale cui sint casele acestea? Al cui este creionul acesta? Al cui este scaunul gsta? Al cui este caietul Asta? A cui este cartea asta? A cui este clAdirea asta? A cui este grAdina asta?
Al cui este ciinele Asta? A cui este mobila asta? Ai cui sint pantofii ace§tia? Ale cui sint sticlele acestea? Al cui este mgrul acesta? A cui este locuinta asta? b. Citi camarazi de-ai dumitale sint cgsgtoriti? Citi camarazi de-ai dumitale au automobile? Citi profesori de-ai dumitale sint cetgteni americani? Cite cArti de-ale dumitale sint in limba roming? Cite lectii de-ale dumitale au fost grele? Cite rude de-ale dumitale trAiesc in strginAtate? Citi prieteni de-ai dumitale sint bogati? Cite prietene de-ale dumitale sint bogate? c. Profesorul pronuntA o propozitie; studentul repetA propozitia, adgugind dup6 primul cuvint "din Ohio." plus forma corectg: al, a ai, ale.
Profesorul: Studentul: Casa camaradului este mare. Casa din Ohio a camaradului este mare.
Unchiul domnului Pop a venit la Monterey. MAtu§a domnului Pop a venit cu el. Bunica domnului Pop n-a vrut sg ving. Fiica domnului Pop s-a cgsgtorit anul trecut. Fiul domnului Pop a intrat voluntar in armatA. Prgvglia domnului Popmerge bine. Rudele doamnei Pop au sosit ieri. Scrisoarea doamnei Pop es'te Pe masg. Prietenii doamnei Pop au adus tgrti romine§ti.
395 LECTIA 30
Prietenele doamnei Pop au venit sd le vadd. Camarazii studentilor no§tri sint in Europa. Cdrtile studentilor au costat mult.
396 LECTIA 30
Bucatd de citire; Miticg este un vinAtorfoarte cunoscut inregiunea munti- MiticA se laudA lor Carpati, LanRominia. Ca orice vinator, §i ori de cite ori mergela un miting, 11adtice pe servitorul dacd lui, sä confirme ce spune. Dac II asculti pe MiticA §i
Ii crezii in MuntiiCarpati nu mai sint niciur§i, nici lupi, cerbi, cgprioare sauvulpi. lntr-o zi, servitorul a spuslui MiticA: Domnule MiticA, dumneata e§ti un omfoarte bun, mA tratezifoarte bine, sint foarte multumit aici,insA imi pare räu cA nupot sA mai lucrez pentru dumneata. Am sa, merg sg lucrezla un prieten de-al meu, care are ocirciumA in satul VlAdeni.
De ce? A ''-ntrebat MiticA. Aici in casa mea e§ti ca un
frate de-al meu.
Asta-i ade'vArat.a rAspunsservitorul, insä ori de cite
ori mergem la un miting sausA vizitAm pe cineva,dumneata
te lauzi prea mult, nu vreausä spun cA dumneataspui minci-
uni, insg eu trebuie sAcontirm tot ce spui. Toti ceilalti
servitori rid de mine. Nu mai pot suportasituatia asta,
a§a cA vreausA plec.
Nu trebuie sg plecidin cauza asta, a raspunsMiticA.
De multe ori uit §idin cauza asta spunminciuni., insA
data viitoare vei stalingA mine §i cind spun ominciung,
mN tragi de minecA §iatunci §tiu cA trebuie sA mg opresc. LECTIA 30
Foarte bine, a spus servitorul, vom vedea. Dupa citeva zile, Mitica a fost invitat la masa cualti vinatori din regiune, de un frate de-al meu, din ora§ulAzuga.
Dupa ce au mincat §i au bAut bine,fiecare vinator a inceput sA spunA pove§ti de vinAtoare. MiticA a spus c6 ultima data cind a Lost la vinAtoare, aimpu§cat o vulpe cu o coadA de treimetri! Cind a spus ittrei metri" servitorul
1-a tras de minecA.
MiticA a §tiut imediat cA a spus o minciunA. Poate cA vulpea n-a avut o coada de trei metri, acontinuat MiticA, insa sint sigur cA a avut o coadA de doi metri §ijumAtate.
Aici este servitorul meu, care a fost cu mine §i poate sa, confirme cA ce spun este adevKrat! Iara§i servitorul 1-a tras de minecA.
DacA vulpea n-a avut o coadA de doi metri §i jumatate,
a fost cel putin de doimetri, a spus MiticA. IarA§i servitorul 1-a tras de minecA.
Un metru §i jumatate, a strigat MiticA.
Iara§i servitorul 1-a tras de mineca.
Atunci Mitica s-a intors la servitor §i a spus: E§ti nebun?
Vrei sA rAminA vulpea fArA coadA?
398 LECTIA 30
Intrebäri i. riispunsuri: Rominiei este MiticA unvindtor 1. In care regiune a fomrte cunoscut? MiticA este unvindtor foarte cunoscut, in regiunea muntilorCarpati.
2. Ii place 1ui Miticds4 se laude? Da, lui MiticAii place sA se laude. impu§cat Mitic4 in 3. Ce fel deanimale sAlbatice a muntii Carpati? Dac Ii crezi, MiticA aimpu§cat ur§i, cerbi, cAprioare, lupi §ivulpi.
4. A avut Miticd unservitor? Da, MiticA a avut unservitor. lui? 5. Cum 1-a tratatMiticA pe servitorul MiticA 1-a tratatfoarte bine, 1-a tratat ca pe uri frate de-al lui.
6. A vrut servitorulsA plece? Da, servitorul avrut sA piece. sA lucreze? 7. Uncle a wutservitorul sA meargA El a vrut sA meargAsA lucreze la unprieten de-al lui, la un circiumar.
8. De ce a vrutservitorul sA plece? A vrut sh plecepentru cA intotdeauna atrebuit sa confirme ce-a spusMiticA.
9. A spus Miticdminciuni? Nu, Mitic4 n-a spusminiuni, insA de multeori a exagerat. iui MiticA? 10. Au ris ceilaltiservitori de servitorul Da, ceilaltiservitori au ris deservitorui lui MiticA.
11. A putut el suportaasta? Nu, el n-a pututsuporta asta.
12. A promis MiticAcA nu va mai spuneminciuni? Da, MiticA apromis cA nu va mai spuneminciuni.
399 LECTIA 30
13. In conditiileacestea, a rAmas servitorul? Da, In corditiile acestea, servitorula rAmas.
14. Este MiticA un vinAtorcare uitA repede ce promite? Da, MiticA este un vinAtorcare uitA repede ce promite.
15. Ce semnal au aranjat ei? Cind MiticAa spus o miaciunA, servitorui a tre- buit sA-1 tragd de minecA.
16. Cine 1-a invitatpe MiticA la masa dup ce a aranjat semnalele cu servitorul? Un frate de-al meu 1-a invitat la 1118SL
17. L-a invitat numai pe MiticA? Nu, i-a invitat pe toti vinAtorii din regiunela masA.
18. DupA ce au mincat §i bAut bine,ce-au fAcut vinAto- rii? Au inceput sA spunA pove§ti de vinAtoare.
19, Ce-a impu§cat MiticA ultima data, cinda fost la vinItoare? Ultima data cind a fost la vinAtoare,MiticA a spus cA a impu§cat o vulpe.
204 Cit de lungAa fost coada vulpii impu§catA de MiticA? Mitica a spus cA vulpeaa avut o coadA de trei metri.
21. Ce-a fAcut servitorul cinda auzit asta? Servitorul I-a tras de minecA.
22. A §tiut MiticA crta spus o minciunA? Da, MiticA a §tiut imediat cAa spus o minciunA. 23. A redus el lungimea cozii vulpii? Da, el a redus-o, insAnu destul.
24. DupA ce servitorul 1-a tras de minecade trei sau patru ori, MiticA s-a supArat? Da, Mitica s-a supArat. E1 n-a vrut ca vulpea sA rAmina'farg coadA.
400 LECTIA 30
Explicatii gramaticale: equivalents of mine, In this lesson welearn the Romanian shall draw yours, etc. Let us take afew examples, then we conclusions. Cartea studentuluieste pe scaun. Cartea de limbarominA a studentuluieste pe scaun.
Dictionarul studentuluieste pe scaun. Dictionarul de limbaromin g. al studentuluieste pe scaun.
Now, we draw thefirst conclusion: When a possessive is separated from the noun,for any reason whatever, weintro- duce al,a, ai,ale, which agreewith the first noun. Luckily, we can playthis by ear. See how they match:
Dictionarul este al meu. Cartea este a mea. Pantorii sint ai mei. CArtilesint are melee
The second casein which this form occursis in this type: Studentji mei sint buni. Alti studenti ai mei nusint buni. AutomobiluI meu esteieftin. Alte automobile ale mele au fnst scumpe. Profesorul nostru estebolnav. CelAlalt profesor al nostru este siindtos. Lectiile sint lungi. InsA o lectie a noastra este scurtA. Doug lectii alenoastre sint prealungi.
In this type ofsentence, one may veryoften hear "de" before al, a, ai, ale.)
Now, let's look atthe first sentencein each example. You may haveobserved, ever since welearned these forms, that the noun has thearticle, but in the secondsentence in each example, the noun,for various reasons, doesnot have the article. If such is the case, wemust introduce al, a,ai, ale. And the last case is whenthese forms stand alone:
401 LECTIA 30
A cui este cartea asta? A mea. (A noastrd, a lui,a ei, a retei). Ale cui sint creioanele? Ale profesorului. (Ale mele, ale studentilor). Ai cui sint pantofii. Ai sotiei mele. (Ai fiului meu, ai bdietilor). Al cui este automobilul? Al camaradului meu: (Al veri§oarei mele, al lui).
You can easily answer such questions. Just repeat the particle in the question. See how they match. Mai multi, mai multe, we have learned, mean more. But it also may mean sOFTTI. Example: Profesorul a intrebat mai mult intrebari despre vreme.
The teacher did not ask more questions about the weather, but several. Noi am avut mai multi studenti din Cleveland.
This does not mean that we had more students from Cleve- land than from any other place. It means that we had several students from Cleveland. When does it mean, several, and when does it mean more? Do not worry about it. The context will always give you the clue! Be careful-when using the verbs a se casatori, a selogo- di, a se indragosti, because theyar-en-llowed by Certain prep-jsitions. El s-a indragostit de o fata din Utah. El s-a logodit co o-rata bogata. El s-a casatora-cU eg in doug luni.
402 LECTIA 31
Introducerea gramaticii noi: a. Studentul dd canaradului lectia. Studentul i dd lectia.
DA studentul camaradului lecti Da, el ii dt lectia. Nu, el nu-i dd lectia.
Spune studentul camaradului ceva? Da, el ii spune ceva. Nu, el nu-i spune nimic.
Rdspunde studentul profesorului? Da, el ii rdspunde. Nu, el nu-i rAspunde.
Dd studentul camarazilor lectia? Da, el le cid lectia. Nu, el nu le dd lectia.
Spune studentul camarazilor ceva? Da, el le spune ceva. Nu, el nu le spune nimic.
Rdspunde studentul profesorilor? Da, el le rdspunde. Nu, el nu le rdspunde.
b. Ili da camaradul tiadri?- Da, el imi dA tigdri. Nu, el nu-mi dd tigUri.
Vd dd camaradul Da, el ne dd tigdri. Nu, el nu ne da
Vd explicg profesorul in clasg? Da, el ne explicg. Nu, el nu ne explica. c. Va da studentul camaradului lectia? Da, el ii ma_ da lectia. Nu, el nu-i va la lectia.
403 Va rdspundestudentul profesorului? Da, el ii vardspunde. Nu, el nu-i vardspunde.
Va da studentulcamarazilor lectia? Da, el le' va dalectia. Nu, el nu'le va dalectia.
Va rAspunde studentulprofesorilor? Da, el le va rAspunde. Nu, el nw le varAspunde. d. Iti va da camaradul tigAri? 71 arra va da tigAri. Nu, el nu-mi va datigAri.
Iti va rAspunde profesorul? Da, el imi va rAspunde. Nu, el nu-mi varAspunde.
VA va da camaradultigAri? Da, el ne va datigAri. Nu, el nu ne va datigAri.
VA va explicaprofesorul lectia? Da, el ne va explicalectia. Nu, el nu ne vaexplica lectia.
404 LECTIA 31
Dialog: Despre echipament§i armament. Lost 1. Dupa ce ai Lostincorporat, la ce unitate ai repartizat? 2. Am Lost repartizatla regimentul 23infanterie, din Bacau.
3. Ce fel de echipamentai primit acolo? 4. Am primit totechipamentul necesar unui soldat: uniforme de iarnd §i de vara,bocanci, gameld, paturi, foaie de cort, ranitA, etc.
5. Ce armament ai primit? 6. Ca recrut, am primitnumai o pu§ca §i o baioneta.
7. Unde ai facut instructiaindividuala? 8. Am facut-o la Bacau. Am invatat sa salutam, sa mar§aluim §i sa minuim arma.
9. Ai tras cu arma?Ai lovit tinta? 10. Da, im tras cu arma lapoligonul de tragere al re- gimentului. Citecdata am lovit tinta inplin, cite- odata n-am lovit-o.
11. Cine iti arata cum sa tragi cupu§ca? 12. Sergentul iti aratA cum sAtragi cu pu§ca. De ase- menea itiexplica tot ce nu intelegi.
13. Ce aft armament are unregiment de infanterie rominesc? 14. Are mitraliere, arme automate,aruncatoare de grenade §i aruncatoare de flacari.
15. Aveti armament modern? 16. Acum nu, insd am auzit caarmata ne va da armament modern cind vom intra in lupta.
17. Te vei reangaja? Vei face cariera in armata? 18. Nu, nu cred cA ma voireangaja, imi place mai mult viata civila decit viatamilitara!
405 MEW
LECTIA 31
Dialogue translation: About equipme.rt and armament.
1. After you were inducted in the army,to which unit were youassigned? 2. I was assigned to the23rd infantry regimentat BaCalu.
3. What type of equipmentdid you receive there? needs: 4. I received all theequipment that a soldier uniforms, winter and summer(unifrrms), heavy shoes, mess kit,blankets, shelterhalf, knapsack, etc.
5. What armament did youreceive? 6. As a recruit I receivedonly a rifle and a bayonet. Where did you take yourbasic training? 7. to march 8. I took it at BacAu. We learned to salute, and the manual of arms.
9. Did you fire the rifle?Did you hit the target? 10. Yes, I fired the rifleat the regiment'sfiring range. Sometimes I hit the targetin the center, sometimes I didn't hit it.
11. Who shows you how tofire a rifle? He 12. The sergeant shows youhow to fire therifle. also explains everything youdon't understand. in- 13. What other (type) ofarmament does a Romanian fantry regiment have? 14. It has machine guns,automatic weapons, mortars and flame throwers.
14 Do you have modernarmament? 16. Not now, but I have heardthat the army will give us modern armamentwhen we will go into battle.
17. Will you re-enlist? Will youmake a career of the army? 18. No,I ddn't think that Iwill re-enlist. I like civilian life better than the armylife.
406 LECTIA 31
Exercitii gramaticale: a. Ce dai camaradului? Ce scrii fetei? Ce spui fetei in scrisoare? Ce iti rdspunde? Iti dore§te noroc? explici cum inveti romine§fe? Iti rdspunde des?
Cine vd explicd lectia? Cine vd aduce lectia in clasA? Cine vd aratA tab1ouri1e? Cine vd cump4rd cafea? Cine vd vinde tigdri §i cafea?
Ce iti comandd ofiterul? De obicei faci ce iti comanddofiterul? Iti spune cind §i cum sA inveti?
Cine te intreabd in c1asd? Clu rdspunzi? Pe cine intrebi dacd nu §tii rAspunsu1? Cine iti explicd gramatica? Cine Ii explicd camaradului?
Vei scrie scrisori prietenei dumitale? Cind vei scrie? Crezi cd iti va rdspunde? Ce crezi cd te va intreba? Ce crezi cd va vrea sd §tie?
Cine iti d lectia? Cine iti scrie scrisori? Cine iti spune ce se intimp1A in ora§u1 dumita1e? Iti cumpdrd citeodatd camaradul dumitale cafea? Cine iti vinde tigAri? Cine iti cite§te 1Qctia? Cine iti aduce lectia? Cine iti coniandd aici in cazarmd? Cine iti explicd lectia? Cine iti dore§te noroc? Cine iti aratd ora§u1? Cine iti rdspunde in c1asd? 4MV
LECTIA 31
Dupa ce vei pleca de aici, cine iti va scrie scrisori? cine iti va spune ce se IntimplA aici? cine iti va rAspunde la scrisori? cine iti va arata Pdrisul?
Cine vA dA lectia? Cine va scrie scrisori? Cine va cumpara cafea? Cine va vinde tigAri? Cine vA aduce lectia? Cine vA comandä aici in cazarma? Cine va explica lectia? Cine va aratA ora§ul? Cine va raspunde in clasa? LECTIA 31
Bucatd de citire: Imi aduc aminte foarte bine data cind amfost r crutat
§i incorporat! La 24 martie, anul 1940, amfost chemat la cercul de recrutare dinora§ul Azuga, pentru vizita medicald.
Un doctor militar s-auitat la mine, m-a vazut sdnAtos §i
m-a declarat bunpentru serviciul militar. Un plutonier m-a repartizat la unregiment de infanterie
§i seara, impreund cu alti 60 derecruti, am fost trimis la
centrul de instructie alregimentului 4 infanterie u§oard,
din ora§ul Bacdu.
De la magazia de efecte amprimit: doud uniforme, una de iarnd §i una de yard, o capeld, opereche de bocanci,
manta de iarnd §i una deploaie, o gameld, un sac de merinde,
o ranitd, ofoaie de cort, cloud pAturi §i o saltea depaie,
o casc de metal §i mascd de gaze. Am fdcut mar§uri lungi, ziva §inoaptea. Am invdtat cum
sd salutdm, am lucrat inbucdtdrie §i dupd patru sdptdmini,
am primit o pu§cA§i o baionetd. Am invdtat cum sd minuiesc
arma, cum s-o curdt, aminvdtat pdrtile armei §i de multe
ori chiar am dormit cu arma in pat.
Dupd alte patru sdptdmini am mers lapoligonul de trage-
re, unde am tras latintd. Am tras de multe ori §i am tras
bine. Sergentul a fost foarte multumit de mine§i acum imi
aratd cum sd trag cu mitraliera. Mai tirziu imi va aräta
409 LECT1A 31 a cum sA trag cuarmele automate, cuaruncAtoru1 de grenade
§i cum s1 intrebuintezaruncItoru1 de f1AcAri.
Acum, ntt' mai sint uboboc",sint soldatt Instructia individualI a fost grea, insAimi pare bine cA amfIcut-o.
Am invItat mult!
410 LECTIA 31
Intrebdri §i rdspunsuri:
1. Iti aduci aminte cind ai fost recrutat §i incorporat? Da, imi aduc aminte cind am fost recrutat §i incorporat.
/44 Cind ai fost chemat la cercul de recrutare? Am fast chemat la cercul de recrutare la 24 martie, anul 1940.
3. Ince ora§ a fost cercul de recrutare? Cercul de recrutare a fost in ora§ul Azuga.
4. A trebuit sA faci o vizitA medicald? Da,a trebuit sd fac o vizitAmedica14.
5. Te-a gAsit sdnAtos doctorul militar? Da, doctorul militar m-a gdsit sAnAtos.
6. La ce unitate ai fost zepartizat? Am fost repartizat la un regiment de infanterie.
7. Cine te-1 repartizat la acest regiment? a Un plutonier m-a repartizat la acest regiment.
8. Au fost §i alti recruti repartizati la acest regi- ment? Da, 60 de recruti au fost repartizati impreund cu mine la acest regiment.
9. Dupd ce ati fost incorporati §i repartizati, unde ati fost trimi§i? DupA ce am fost incorporati §i repartizati am fost trimi§i la centrul de instructie al regimentului 4 infanterie.
10. In ce ora§? In ora§ul Bacdu.
11. Ati primit echipament §i armament la BacAu? Da, la BacAu am primit echipament §i armament.
Ce ati primit de la magazia de efecte? De la magazia de efecte am primit doud uniforme, una de iarnd §i una de yard.
411 LECTIA 31
13. Ce altceva? 0 capelg, bocanci, o manta de iarng, una de ploaie, o game1 i Un sac de merinde.
14. N-ati primit o ranitg? Ba da! 0 ranitg, o foaie de coit, doug pgturi, o saltea de paie, o cascg de metal §i o mascg de gaze.
15. Ce ati fAcut dupg ce ati primit echipamentul? Am inceput instructia individualg.
16. Ati fAcut mar§uri lungi? Desigur! Am fAcut mar§uri lungi, ziva §i noaptea.
17. Dupg cite sgptgmini de instructie individualg ati primit arme? Dupg patru sgptgmini am primit o armg §i o baionetg.
18. Ai invAtat cum sg minuie§ti arma? Da, am invgtat cum sg minuiesc arma, cum s-o curgt §i pgrtile armei!
19. Dupg cite sgptgmini ai mers la poligonul de tragere? Am mers la poligonul de tragere dupg 4 sgptamini de instructie cu arma.
20. Ai tras bine cu arma la poligonul de tragere? Da, am tras bine. Am lovit tinta de multe ori.
21. A fost multumit sergentul de dumneata? Da, sergentul a fost foarte multumit de mine.
22. Ce iti aratg sergentul acum? Acum, sergentul imi aratg cum sg trag cu mitraliera.
23. Iti va argta cum sA tragi cu armele automate? Da, imi va argta cum sg trag 1 cu armele automate.
24. Iti pare bine cg ai terminat instructia individualg? Da, imi pare bine cg am terminat-oi cg nu mai sint "boboc". LECTJ.A 31
Explicatii gramaticale: In this lesson, we use andlearn the personal pronouns in the indirect objett.
In the direct object, you seesomebodt. hit somebodz hear something. meet a man. break a glass ask the students. avoiagome
The action passe8 on to theobject, directly.
But let us take another setof txamples:
He explains something tosomebody; or: he explains some- body something. He promisessomething to somebody. Hesellsacar to the man; or:he sells the man a car. Herentsahouse to the student. Hetellsastory to her; or: he tells her astory.
In the first sentences, theunderlined words are still direct objects, but the onesfollowing are indirect objects.
This would not be so difficult,if sometimes, in English, the direct and indirect objectwould not have the same posi- tion and form, and requiring adifferent position and form in Romanian. To exemplify, let's take theseexamples:
Father sent him to school Father sent him a letter.
In the first example,him is a direct object; in the second, an indirect object. So, you have in English him, her, 14).2, asuand so on, used in sentences, and you may wonder: isit direct, or in- direct object? There is one mechanical way inwhich you may test whether a personal pronoun isdirect or indirect: add to before it, and see if the sentencestill makes sense. Let's take the first two examples:
413 LECTIA 31
Father sent him to school. Can you add to and still make sense? No. ThererioeFFTit is a direct object.
Father sent him a 'letter. Can you add to and still make sense? Yes, eva7Though it would not sound too goodin English, but it still makes sense. Better yet: rephrase the sentence: Father sent a letter to him.
To conclude: If you can add to and still make sense; or, if you rephrase thesentence and have to add to to it, then you have an indirect object.
The most common verbs that we have learned,and that take in the indirect object, are:
aaduce acumpgra aexplica ergspunde azice aargta ada ainchiria sscrie aarunca aciti adori amultumi aspune acere acomandaaduce aplgti avinde avorbi Some of the verbs in that list may takeeither the indirect object or the direct objcct. 11 aduc la §coalg in fiecare zi §i Ii aduc cgrtilein clasg. 0 aduc acasg §i Ij duc ziarul.
You already know the formsof the indirect object. In this lesson we shall learn theseforms as used with the present and the future tenses.
(optional) (negation Indirect objectform of verb optional) pronoun (in this case present)
el (ea) (nu) imi dg dg dg.
ne dg vg dg. le dg
414 LECTIA 31
(optional) (negation Indirect object form of verb optional) pronoun (in this case, future)
el (ea) (nu) imi va da iti va da ii va da
ne va da vA va da le va da
The most common patterns of the useof the indirect object are: With the present:
imi d4 ii (le) dau iti d4 ii (le) dai, dA ii (le) dal
ne dä ii (le) dAm vA dA ii (le) dati le dA ii (le) dau
(Use either ii7 or le, but not both.)
1mi dai? Iti dau. 1mi pui? Da, iti spun.
With the future:
imi vada ii(le)voi da 1mi vei da? iti vada ii(le)veti da Iti voi da. vada ii(le)va da
ne vada ii(le)vom da 1mi vei spune? vA vada ii(le)veti da Iti voi spune. le vada ii(le)vor da (Use either ii or le but not 'Bah.)
415 LECTIA 31
Note marginale asupra vocabularului:
In English one may say: Come to my house; he went to his house. A Romanian would not say house, my house, in such expressions; he would say:At home, at me:
Vino acaSa la mine. El s-a7EF aca-s7717a el. El a fost dEFFY-la ria.
A Romanian would say casa mea when ownership is relevant, in sentences like:
Casa mea este veche. Casa mea este pe strada Izvor.
But not in sentences like: Cartea este acasa la mine.
A arata means to show; but in this lesson we learn another meaning, to look: El arata bolnav; dumneata arati batrin; el n-p ariTdrane ieri.
Nume is neuter: un nume, doua nume; wamele lui este NicaFFT numele lor sint strgine.
You may have noticed that we are using in the last two lessons a lot of reflexive verbs. We learned one reflexive meaning of verbs already. The meaning we learn now is that of reciprocal action. For instance:
they met - ei s-au intilnit. - They met each other. they collided - ei s-au ciocnit. - They collided into each other. - ei s-au vazut des. - They saw each other often.
Perhaps, if you look at these verbs in this light, you may think of Romanian verbs like: a se casgtori, a se logodi, a se insura, a se marita, as being reciprocal: They married each other, etc.
You know how to form the possessive of feminine nouns. You may have observed that feminine names follow the same rule: Maria are o carte. Cartea Mariei este pe masa. Elisabeta este bolnavg Sotul Elisabetei nu este acasa.
416 LECTIA 32
Introducerea gramaticiinoi:
a. Studentul a dat camaraduluilectia. Studentul i-a dat lectia.
A dat studentul camaraduluilectia? Da, el i-a dat lectia. Nu, el nu i-a dat lectia.
A spus studentul camaraduluiceva? Da, el i-a spus ceva. Nu, el nu i-a spusnimic.
A rAspuns studentulprofesorului? Da, el i-a rAspuns. Nu, el nu i-a rAspuns.
A spus studentulcamarazilor ceva? Da, el le-a spus ceva. Nu, el nu le-a spusnimic.
A rAspuns studentulprofesorilor? Da, el le-a rAspuns. Nu, el nu le-a rAspuns.
b. Ti-a dat camaradul tigAri? ba, el mi-a dat tigAri. Nu, el nu mi-a dattigAri.
Ti-a rAspuns profesorul? ba, el mi-a raspuns. Nu, el nu mi-a rAspuns.
V-a dat camaradul tigAri? Da, el ne-a dat tigAri. Nu, el nu ne-a dat tigAri.
V-a explicat profesorullectia? Da, el ne-a explicatlectia. Nu, el nu ne-a explicatlectia.
c. Ti-a dat camaTadul tigATi4.sau,dumitale ti-a dat camara- 6u1 tigAri?
417 LECT1A 32
Da, el mi-a dat tigAri; sau elmie mi-a dat tigAri; sau: el mi-a dat mie
Cui a dat camaradul tigAri? El mi-a dal mie tigAri.
Cui a ±Aspuns profesorql? El mi-as rAspuns mie. d. Cui ii place ora§ul Monterey? Mie.
Dar camaradului? Si lui.
Dar sotiei lui? Si ei.
Cui i-e frig? Mie mi-e frig.
Cui i-e frig? Lui i-e frig. Dumitale ti-e frig? Da, §i mie ni-e frig.
Cui a explicat profesorullectia? NouA. Profesorul v-a explicat dumneavoasträlectia? Da, el ne-a explicat nouglectia.
Dar lor? si lor.
Cui ui trebuie bani? NouA. Dumitale iti trebuie bani? Da, §i mie imi trebuiebani.
418 LECTIA 32
Dialog: Infanteria. Cum a muritcgpitanul MihailPopescu? 1. doua, dinregimentul 2. A murit infruntea companiei a 8 infanterie. Care a Lostmisiunea lui? 3. ordin sg aperecota 547, de pe 4. Regimentul i-a dat frontul Ia§i-Bglti.
Ce efectiv aavut compania adoua? 5. §i 4 ofiteri: un subloco- 6. 110 soldati§i subofiteri tenent E1 treilocotenenti. unitgti 1-ausprijinit? 7. Ce alte regimentului 24artilerie 8. 0 baterie deartilerie a de cimp.
A reu§itinamicul sg ocupecota 547? 9. contraatacat §ii-a scos pe 10. Tempoxar, compania a inamici din tran§ee. corp? 11. In lupte corp la baionete §i cugrenade 12. Da, in lupte corpla corp, cu de ming. De ce este a§ade importantgcota 547? 13. observatie alartileriei §i 14. Avem acolo unpost de este cheiaintregului sector.
15. Ce pierderi asuferit inamicul? dp sirmg ghimpatg amnumgrat 234 16, In fata /etelei de numgrat 32 de morti morti. In tranqeele noastre am §i am luat 28 deprizonieri. moartea cgpitanuluiMihail 17. Inamicul a plgtit scump Popescu.... infanteria roming moare,dar nu 18. Da, le-amargtat cg se predg!
419 LECTIA 32
Dialogue translation: The infantry.
1. How did captain Mihail Popescu die? 2. He died leading the 2nd company of the 8thinfantry regiment.
3. What was his mission? 4. The regiment gave him the order to defendhill 547 on the Ia§i-BAltifront.
5. What was the strength of the 2nd company? 6. 110 soldiers and NCO's and 4 officers: one second lieutenant and 3 lieutenant's.
7. What other units supported him? 8. An artillery battery of the 24th field artillery regiment.
9. Did the enemy succeed in occupying hill 547? 10. Temporarily. The company counterattacked and threw the enemy out of the trenches.
11. In hand to hand fighting? 12. Yes, in hand to hand fighting, with bayonets and hand grenades.
13. Why is hill 547 so important? 14. We have there an artillery observation post andit's the ke.5.7 to the entire sector.
15. What losses did the enemy have? 16. In front of the barbed wire obstacle we counted234 dead. In our trenches we counted 32 dead and we took 28 prisoners.
17. The enemy paid a very high price for the deathof Captain Mihail Popescu... 18. Yes, we showed them that the Romanian infantrydies but does not surrenders LECTIA 32
Exercitii gramaticale: a. Ce ai dat camaradului? Ce ai scrisfetei? Ce ai spus feteiin scrisoare? Ce ti-a rAspuns? I-ai explicat cuminveti romine§te? I-ai scris des? Ti-a rAspuns des?
Cine ti-a explicatlectia? Cine ti-a adus lectiain clasI? Cine ti-a arAtattablourile? Cine v-a cumpAratcafea? Cine v-a vindutcafea §i tigAri?
Ce Vi-a comandatofiterul? De obicei faci ceiti comand4 ofiterul?
Cine te-a intrebatin clasA? Cui i-ai fAspuns? Pe cine intrebicind nu §tii rAspunsul? Cine ti-a explicatgramatica? Cine i-a explicatcamaradului gramatica?
Cui i-ai scrisdespre §coalA? Cui i-ai spus cefaci aici? Cui i-ai arAtat ora§ul? Cui i-ai cumpAratcafea?
lui, b. Studentul rAspunde cuexpresiile: mie, dumitale, ei, etc.
Cui i-ai dat tigAri? Cui i-a multumit el? Cui i-ai explicatgramatica? Cui i-a vindut vinzAtorul unautomobil rAu? Cui i-a cerut vinzAtorul1000 de dolari pentru unauto- mobil vechi? Cui i-ai spus cA vremeaeste uritA aici?
421 LECTIA 32
Bucatd de citire: Cdpitanul mi-a dat ordin sd atac §i sä ocup cuplutonul meu, cota 483. I-am chemat pe soldati sA le explicmisiunea.
Le-am spus cd aceastA misiune ne-a fost datd'noud, pentru cd sintem cel mai bun pluton din compania a 4-a§i cd batalionul
§tie cd ne vom face datoria. Le-am spus cA atacul va incepe la ora 4,32 dupA unbombar- dament de artilerie, care va dura 28 deminute. Le-am spus cA terenul este foarte accidentat, a§a cA nu vomfi spriji- niti de tancuri, insd prin radio vom fi in legAturA cu
artileria, daád avem nevoie de ajutor. Atacul va fi deschis de grupa a doua, care vaataca cota
483 dinspre flancul drept. Grupa a treia va creia o diver- siune spre flancul sting, iar grupa I-a va forma rezerva.
Le-am argtat pe hartd cimpul de mine din fatapozitiilor
inamice §i pozitia a doud cuiburi de mitraliereinamice,
care vol. trebui distruse,inainte de a ajunge la cota 483. Le-am explicat faptul cd aceastd cotd este cheiapozitiei
defensive inamice §i cd serviciul nostru de informatii crede
cd pozitia va fi apAratd cu dirzenie. Foarte probabil cd va
trebui sg. scoatem inamicul din tran§ee in lupte corp la corp, in care caz vom intrebuinta baionete§i grenade de
mind. LECTIA 32
Ocuparea pozitiei inamice vafi anuntatA printr-o racheta luminoasA verde.
La cra 4,32 am dat ordinul: Atacati!
423 *Mei
LECTIA 32
Intrebäri §i r4spunsuri:
1. Ce ordin ti-a datc4pitanul? npitanul mi-a dat ordins4 atac §i s4 ocupcota 483.
2. Ce unitate ai comandat? Am comandat un plutonde infanterie. le explici 3. I-ai chemat pesoldatii din pluton sA misiunea? Da, i-am chemat §ile-am explicatmisiunea. dumneavoastr4 este celmai 4. Le-ai spus c4 plutonul bun pluton dincompanie? Da, le-am spus c avem celmai bun pluton din companie.
5. A §tiut batalionulca vA veti facedatoria? Da, batalionul a§tiut cA ne vom facedatoria. atacul? 6. La ce or4 le-ai spus c.va incepe Le-am spus c atacul va incepe la ora4,32. inamice? 7. Va bombardaartileria pozitiile Da, artileria vabombarda pozitiileinamice.
8. Cit timp va durabombardamentul artileriei? Bombardamentul artileriei vadura 28 de minute. infante- 9. Peste ce fel de teren vaataca plutonul de rie? Plutonul deinfanterie va ataca peste unteren accidentat
10. Va fi plutorulsorijinit de tancuri? Nu, plutonul va fisprijinit de tancuri. artileria? 11. Va fi plutonulin 1eg4tur4 radio cu Da, plutonul vaLi in 1eg4tur4-ladio cuartileria. infanterie? 12. Poate sprijiniartileria un atac de Da, artileria poatesprijini un atac deinfanterie.
13. Care grup4 din pluton vadeschide atacul? Atacul va fi deschis de grupaa doua.
424 LECTIA 32
483? 14. Dinspre care flanc vafi atacatä cota Cota 483 va fiatacatA dinspreflancul drept.
15. Care va fi misiuneagrupei a treia? Grupa a treia vacreia o diversiune spreflancul sting.
16. Care va fi misiuneagrupei intiia? Grupa intiia vaforma rezerva. cimpului 17. Le-ai aratat pehartA'soldatilor pozitia de mine? Da, le-am arAtat pehartA pozitiacimpului de mine.
18. Dar pozitiacuiburilor de mitraliere? Le-am arAtat §ipozitia cuiburilorde mitraliere. importantg pentru 19. Este cota 483 opozitie defensivg inamic? Da, cota 483 estecheia pozitieidefensive inamice. informatii desprepozitia 20. Ce a crezutserviciul de aceasta? Serviciul de informatii acrezut cA pozitia vafi apAratA cu dirzenie. inamicul din 21. Prin ce mijloace vatrebui sA fie scos tran§ee? Inamicul va trebui scosdin tranlee prinlupte corp la corp. intrebuinteazA infanteria 22. In luptele corp la corp, baionetele? Da, in luptele corpla corp, infanteriaintre- buinteaz4 baionetele.
23. Dar grenade deming? qi grenade deming'. verde? 24. Ce va indica orachet6 luminoasA 0 rachetAluminoasA verde vaindica ocuparea pozitiei inamice.
425 LECTIA 32
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learnhow to use the indirectobject pronouns with thepast tense.
The most common patternswith the past tense are:
(el nu) mi-a dat i-am dat or: le-am dat ti-a dat i-ai dat le-ai dat i-a dat i-a dat le-a dat
ne-a dat i-am dat le-am dat v-a dat i-ati dat le-ati dat le-a dat i-au dat le-au dat
Mi-ai dat? Ti-am dat.
Mi-ai rIspuns la scrisoare? Da, ti-am rAspuns lascrisoare.
There are some forms that areused with the indirect object pronouns which have noequivalents in English. A Romanian would use themfor various reasons, likeemphasis, etc., where in English thetone of the voice would convey equivalent meaning. As you have already seenfrom IntroducereaEyamaticii noi, you may gay:
Mi-a spus. Or: Mie mi-a spus. Or: Mi-a spus mie = He told me.
mie mie mi-a spus dumitale dumitale ti-a spus lui lui i-a spus ei ei i-a spus
noufl nou'd ne-a spus dumneavoastra vouA v-a spus lor lor le-a spus The above forms are necessary when youwish to answer with only one word to aquestion asking for the indirect object.
426 LECTIA 32
Examples:
Cui i-a spus profesorul? Mie. Lui. Ei. Lor. NouI. Dumitale. Cui i-e frig? Mie. Lui. Ei. Lor. NouA. Dumitale. Cui Ii trebuie bani?Mie, dumitale, lui, ei, nouA, lor§i dumneavoastrA, nu-s a§9?
The equivalent forms of dumitaleand dumneavoastrA are "tie" and "vouA" for the familiarform.
Ce ti-a spus tie?Cine v-a spus vouA asta?
427 LECTIA 33
Introducerea gramaticii noi: a. Profesortil vrea sg explice studentuluilectia. Profesorul vrea sg-i explice lectia.
CO vrea profesorul sA explicestudentului? Vrda sg-i explice lectia.
Ce vrea profesorul sg deastudentului? Profesorul vrea sg-i dea lectia.
Ce vrea profesorul sg explicestudentilor? El vrea sA le explice lectial
Ce vrea profesorul sA le deastudentilor? El vrea sg le dea lectia.
Ce vrea profesolml sg le aducgstudentilor? El vrea sg le aducA lectia. b. Cind poti sg-mi explici lectia? Pot sg-tj explic lectia disearg? Cind poti sg-mi dai o carte de limbaroming? Pot sg-ti dau o carte de limba romingdisedrg.
Cind poti sg-mi arAti cgrtile? Pot sg-ti argt cgrtile disearA. Cind puteti sg ne explicati lectia? Putem sg vg explicgm lectia disearA.
Cind puteti sg ne arAtati tablouri dinRominia? Putem sg vg argtgm tablouri din Rominiadisearg.
c. Vrea profesorul sg-ti_explice lectia? Da, el vrea sg-mi explice lectia.
Vrea profesorul sg-ti arate tablouriledin Rominia? Da, el vrea sg-mi arate tablourile din Rominia.
Vrea profesorul sg vg dea lectie noualin fiecare zi? Da, el vrea sg ne dea lectie noug in fiecare zi.
428 LECTIA 33
d. (Studentul trebuie sA facA ceIi spune profesorul §i sg rAspundA.)
Da-i creionul! ii dau creionul.
Spune-i ce org este! Ii spunce org este. Este ora Spune-le ce orA este! Le spun ce org este. Este ora
DA-le ni§te tigAri! Le dau ni§te tigAri.
DA-mi creionul! Iti dau creionul.
Spune-mi ce orb', este! Iti spun ce org este. Este ora
Dg-ne ni§te tigAri! VA dau ni§te tiggri.
Spune-ne ce orA este! Este ora
Dati-i creionul! Ii dam ckeionul.
Spuneti-:t ce org este! Iispunen ce orA este. Este ora Dati-le caietele! Le dAm caietele. Sputetile ce orA e8te! Le spunem ce orA eSte. Este ora
Spuneti-mi ce org este! Iti spunem ce org este.
Dati-mi temele acasA! Iti dAm temele acasA.
429 LECTIA 33
Dialog:
1. Poti sA-mi spui cum este pAzitA granita Rominiei in sectorul Arad? 2. Pot bl-ti spun ce-am observat, nu pot sA-ti spun ce nu §fiu.
3. Spune-mi ce 4. Pichetul de grAniceri de la punctul "Berbec" areun efectiv de 12 grAniceri sub comanda unui plutonier.
5. PatrUleazA grAnicerii cite unul sectorul pe care-1 pAzesc? 6. Nu. PatruleazA doi cite doif §tii, sA nu fugA unul . din ei.
7. Aproximativ, ce distantA este intre turnurile de observatie? 8. Depinde de teren, insA in general, doi sau trei kilometri.
9. Cum sint echipate aceste turnuri de observatie? 10. Sint in legAturA cu pichetul de grAniceri prin telefon, au un post de mitraliere i reflectoare.
11. Te poti apropia u§or de granitA? 12. Nu. Iti trebuie o permisie specialA, care este foarte greu de rbtinut.
13. Dar dacA vrei sA pleci din Rominia in mod clandestin? 14. Asta nu se poate, dacA n-ai un ghid care sA cunoascA terenul.
15. Poti sA-mi explici ce se'ntimp1A cind n-aiun ghid? 16. Calci pe o sirmA de declan§area unei mine §i dacA nu e§ti omorit de explozie, e§ti prins de grAniceri.
17. Ti-a explicat vre-odatA comisarul politic dece nu lasA lumea sA plece din Rominia? 18. A vrut sA-mi explice, insA nu 1-am ascultat!
430 LECTIA 33
Dialogue translation: border in theArad 1. Can you tell me howthe Romanian sector is guarded? tell you what 2. I can tell what Ihave seen, I cannot I don't know.
Tell me what youknow! 3. point has a 4. The border guard postat the "Berbec" strength of 12 borderguards under thecommand of a mastersergeant. patrol alone one by onethe 5. Do the border guards sector that theyguard? in order that 6. No. They patrol inpairs, you know, one maynot escape. between the 7. Approximately, whatdistance is there observation 'cowers? two, three 8. It depends on theterrain, but generally kilometers.
How are theseobservation towersequipped? 9. post by tele- 10. They are connectedto the border guard phone, they have amachine gun post andsearchlights.
11. Can you approach theborder easily? permit which is verydiffi- 12. No. You need a special cult to obtain. But if you want toleave Romaniasecretly? 13. guide that 14. This cannot be doneif you don't have a knows the terrain. don't have 15. Could you expl:_in whathappens when you a guide? if you're not 16. You step on a tripwire of a mine and killed by the explosionyou're caught by theborder guards..
17. Has the politicalcommisar ever explained to you why they don't letthe people leaveRomania? I didn't listen 18. He wanted toexplain this to me, but to him.
41 LEC'FIA 33
Exercitii gramaticale: a. Ce vrei sA-i dai camaradului? Cind vrei sA-i dai asta? Iti place a scrii scrisori? Cui Ii scrii? Iti place sa-i scrii des? Iti rAspunde? Poate s44i rAspundA des? Poti sI-i scrii ce vrei?
Cine vine in clasA sA-ti explice lectia? Poate sA vA explice bine? A vrut el sI vA arate §i tablourile?
Unde trebuie s4 v4 duceti sA vA dea po§ta? Cine poate a vA dea ordine aici? Cine le d4 ordine studentilor? Cind le 0, el ordine? Cui nu poti sA-i scrii despre §coalA? Poate el sg-ti rAspundA? Cum poate sA-ti scrie? b. Te tog spune camaradului dumitale sa. dea profesorului creionul! sA spunA studentilor ce orA este! s6 arate studentilor caietul lui! sA ne spunA unde locuie§te! sA ne cumpere cafea la ora 10! s4 ne vindA ni§te cArti romine§ti! sA ne citeasc4 scrisorile fetei lui!
Te rog spune camarazilor dumitale sa dea profesorului creionul! s4 spun4 studentilor ce orA este! s4 arate vecinului caietul lull s6 ne spunA cine este comandantul lor ! sA ne vindA ni§te cArti romine§ti!
Te rog spune camaradului sA nu dea profesorului creionul! sA nu spun6 ce or4 este! sA nu arate vecinului nimic! sA nu ne cumpere cafea la ora 10. LECTIA 33
Te rog spunecamaradului sä nu neciteascA scrisorile fetei lui!
Te rog spunecamarazilor so nu deavecinului temele acas4! sA nu arate feteinimic! sä nu ne cumperecafea astäzi! A nu vinddprofesorilor cdrti- le. LECTIA 33
Bucatg de citire: Rominia. Astgzi este posibilpentru un strains4 viziteze papport vala- DacA vrei satMergi in Rominia,iti trebuie un Republicei PopulareRomine bil §i o..011zAdin partea legatiei din partealegatiei din tararespectivg, dacAe§ti american, la legatia Romine de laWashington, dacIe§ti francez, de
Rominiei din Paris. de Desigur, in cercreapentru vizAtrebuie sA explici unde vei sta, ce vrei smergi in Rominia,cit timp vei sta,
dacI ai rudein Rominia §imulte altele. politia de securitate Cind trecifrontiera in Rominia, Nu incerca iti va controlapapportul §ivame§ii bagajele. contrabandA, articoleinter- sA duci inRominia articole de vei fi prins §iarestat. zise de guvernulcomunist, pentru cA schimbA banii numaila o Declarg totibanii pe care-i ai §i vrei sA fi acuzatd'2 sabo- bancg, oficialA destat, dacA nu spionaj, nu taj economic. Dac4 nu vrei sfii acuzat de duce cu dumneata unaparat defotografiat. insg Am vrut sg-i spuntoate acestelucruri lui MiticA, Curtici, un vame§ 1-a ca deobicei, nu m-a ascultat.La vama -a raspuns intrebat dac4 are cevade declarat? Nimic, vame§ul, citidolari aduci MiticA. Spune-mi, a continuat surprindere, MiticA a spus:1,500. in Rominia?Luat prin 150 i-a rAspuns Citi ai declarat?A intrebatvame§ul?
434 LECTIA 33
MiticI. Comuni§tii i-au luat banii (i-auconfiscat) §i 1-au expulzat din Rominia.
MiticI a vrut sI le expliceccmuni§tilor cI a fIcut o mica gre§ealI, a uitat sI declare unzero!
435 LECTIA 33
Intrebdri §i raspunsuri: Rominia 1. Este posibil pentru unstrain sA viziteze astAzi? Da, astAzi este posibilpentru up strain sAvizi- teze Rominia.
2. Ce fel de papportiti trebuie ca sämergi in Rominia? Ca sA mergi in Rominiaiti trebuie un papport valabil.
3. Ce altceva iti maitrebuie? lti mai trebuie o vizA.
4. De unde poti obtine ovizA? DE la legatia RepubliceiPopulare Romine, din tara respectivA.
5. De unde poate sA obtinä unamerican o vizA pentru Rominia? De la legatia RominAdin Washington.
6. Dar un francez? De la legatia RominAdin Paris.
7. Trebuie sA faci o cererepentru a obtine o vizA? Da, trebuie sA faci o cererepentru a obtine o viza".
8. Ce trebuie sA arAtiIn cerere? Trebuie sA explici de cevrei sA mergi in Rominia.
9. Ce altceva? Trebuie sA declari cIttimp vei sta in Rominia, unde vei sta §i daedai rude in Rominia.
10. Cine iti controleaza papportulcind treci frontiera? Politia de securitateiti controleaza papportul, cind treci frontiera.
11. Ce controleazA vame§ii? Vame§ii controleazA bagagjele.
12. Potti duce in Rominia artitole decontrabandA? Nu, nu poti duce in Rominiaacticole de contra- bandA. LECTIA 33
13. Dar articole interzise de guvernul comunist de la Bucure§ti? Nu, nu poti duce in Rominia articole interzise de guvernul comunist.
14. Ce se va intimpla dac4 incerci? Dacg, incerci, vei fi prins §i aregtat.
15. Trebuie sA declari toti banii pe care-i duci in Rominia? Desigur! Trebuie s4-i declari!
16. Unde ai voie s4 schimbi banii? Numai la o banca oficia14 de stat.
17. Dac4 nu schimbi banii la o banc4 de stat, de ce fel de crimA vei fi acuzat? Vei fi acuzat de sabotaj economic, o crimä foarte serioas4.
18. Au fo"st multi turi§ti in Rominia acuzati de spionaj? Nu in Rominia, insä in Rusia multi turi§ti au fost acuzati de spionaj.
19. Ai vrut sä-i spui aceste lucruri lui MiticA, cind a plecat in Rominia? Da, am vrut sA-i spun aceste lucruri cind a plecat in Rominia.
20. Te-a ascultat? Nu, ca deobicei, nu m-a ascultat.
21. Unde a trecut Miticg frontiera cind a mers in Rominia? Miticg a trecut frontiera la Curtici, la nord de ora§u1 Arad.
22. A declarat Mitic4 la vamg toti banii pe care i-a dus in'Rominia? Nu, Mitic6 nu i-a declarat.
23. I-au confiscat comuni§tii banii? Da, comuni§tii i-au confiscat banii §i 1-au expulzat.
24. Cum a vrut MiticA s6 le explice ce s-a intimplat? A vrut sa le explice ca a uitat sI declare un zero, o mica gre§eala.
437 LECTIA 33
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn the use of the indirect object with the subjunctive and the imperative.
Here we give only the most common patterns with the sub- junctive: elavrutsg-mi spung eu am vrut sg-i spun elavrutsg-ti spung dumneata ai vrut sg-i spui elavrutsg-i spunA el a vrut sg-i spung elavrutsg ne spung noi am vrut sg-i spunem elavrutsg vg spung dumneavoastrg ati vrut sg-i spuneti elavrutsg le spung ei au vrut sA-i spung
Vrei sg-mi spui? Vreau sg-ti spun.
Vreti sg ne spuneti? Vrem sg vg spunem.
Poti sg-mi explici? Pot sg-ti explic.
Puteti sA ne explicati? Putem sg va explicIm.
The most common patterns with the imperative are:
Spune-mi! Nu-mi spune! Spuneti-mi! Nu-mi spuneti! Spune-i! Nu-i spune! Spuneti-i! Nu-i spuneti!
Spune-ne! Nu ne spune! Spuneti-ne! Nu ne spuneti! Spune-le! Nu le spune! Spuneti-le: Nu le spuneti!
Note mari. asura vocabularului:
Me learn in this lesson another set of reflexive verbs. Review the use Of reflexive verbs. Here are a few more examples with the verbs learned in this lesson.
El a imbrgcat copiii in haine curate, apoi s-a imbrgcat cu costumul albastru. S-a dezbrgcat in camera vecing, apoi s-a imbrgcat cu costumul de baie. A dezbrgcat copiii §i i-a imbrAcat in cAmA.t de no3pte. LECTIA 34
Introducerea gramaticii noi: a. Cartea mea este albastrA §i carteadumitale este 7erde. Cartea mea este cea albastrA §icartea dumitale estecea verde.
Care este cartea mea §icare este cartea dumitale? Cartea mea este cea albastrA §i carteadumitale estecea verde.
Care este caietul dumitale? Cel albastru.
Care este scaunul dumitale? Cel galben.
Care este creionul dumitale? Cel ro§u.
Care este casa dumitale? Cea micA.
Care este boneta dumitale? Cea din stinga.
Care este chipiul dumitale? Cel din dreapta.
Care sint hirtiile dumitale? Cele albe.
Care sint cArtile dumitale? Cele albastre.
Care sint pantofii dumitale? Cei maron.
Care sint camarazii dumitale? Cei din clasa asta.
Care sint profesoriidumitale? Cei din departamentulde limba roming. Care sint batistele dumitale? Cele curate.
439 LECTIA 34
Care este costumul dumitale? Cel gri.
Care este cravata dumitale? Cea verde. b. Aici este o carte. Nu §tiu a cui este cartea asta. Probabil este cartea unui student. A cui este cartea asta? Este cartea unui student.
A cui este lectia asta? Este lectia unui profesor.
Al cui este caietul Asta? Este caietul unui student.
Al cui este portofelulästa? Este porteNfelul unui profesOr.
Ai cui sint banii? Sint banii unui profesor.
Ale cui sint cArtile? Sint cArtile unui student.
Ale cui shit creioanele? Sint creioanele unui profesor.
A cui este carteaasta? Este cartea unei fete.
A cui este lectia asta? Este lectia unei profesoare.
Al cui este caietul 4"sta? Este caietul unei fete.
Ale cui sint acteleacestea? Sint ale unei stedine.
Ale cui sint scrisorileacestea? Sint ale unei veri§oarede-ale mele.
440 LECTIA 34
Ale cui sint cartile? Sint cartile unor studenti.
Ale cUi sint caietele? Sint caietele unor studenti.
Ale cui sint scrisorile? Sint scr)sorile unor fete.
Ai cui sint banii? Sint banii unor profesoare. c. Cui ai dat creionul? Unui student.
Cui ai spus ce orA este? Unui student.
Cui ai scris scrisori? Unei fete.
Cui ai trimis bani? Unei prietene.
Cui ai aratat examenul? Unor camarazi.
Cui ai spus sg. nu fumeze in clasI? Unor studenti. Cui ai spus ca §coala asta este grea? Unor fete.
Cui ai scris scrisori? Unor fete.
441 LECTIA 34
Dialog:
1. Cu ce fel de tancuri este echipatA divizia blindatI Rominia?" 2. Cu tancuri ruse§ti, modelul T-34.
3. Cit cintAre§te acest tanc rusesc? 4. IncArcat, cintAre§te 35 de tone.
5. Care este viteza maxima a acestui tanc? 6. Aproximativ 45-50 de kilometri pe orA, 20-25 de km pe orA pe cimp.
7. Cit de gros este blindajul tancului T-34? 8. Are un blindaj de aproximativ 5 centimetri grosime.
9. Care este raza de actiune a tancului T-34? 10. 240 de kilometri, insA depinde de terenul in care opereazA.
11. Ce armament are tancul? 12. Un tun de 85 de milimetri, o mitralierA fixI §i una co-axialA.
13. Care este bAtaia maxima a tunului de 85 de mm? 14. 8000 de metri, bAtaia efectiva este de 7200 de metri.
15. Cit de late sint §enilele tancului? 16. VariazA intre 80 de centimetri §i un metru douAzeci, iar6§i depinde de teren.
17. Cite grade se intoarce turela tancului? 18. 360 de grade. Poate sA tragg din toate directiile.
442 LEC'FIA 34
Dialogue translation: The tank division 1. With what kindof tanks is the armored "Romania" equipped? 2. With Russian tanks,model T-34. weigh? 3. How much doesthis Russian tank 4. Loaded, it weAghs35 tons. What is the taximumspeed of this tank? 5. kildmeters 6. About 45-50 kilometers perhour, 20-25 in the fields. How thick is the armorof the T-34 tank? 7. thickness. 8. It has an armorof about 5 centimeters
What is thecruising radius of theT-34 tank? 9. terrain in 10. 240 kilometers, butit depends on the which it operates. What armament does thetank have? 11. co-axial 12. An 85mm cannon, afixed machine gun and a machine gun. What is the maximum rangeof the 85mm cannon? 13. meters. 14. 8000 meters, theeffective range is 7200 How wide are thetank tracks? 15. twenty, 16. They vary between 80centimeters and a meter again it depends on theterrain.
17. How many degrees doesthe turret turn? 18. 360 degrees. It can fire fromall directions.
443 LECTIA 34
Exercitii gramaticale: a. Al cui este: caietul, §ervetul, costumul,portofelul, vasul, oul,mu§chiul, camionul, tancul,tunul, ceaiul, dolarul, §oferul,cutitul, mArul Asta,?
A cui este: ma§ina, harta, pu§ca,mitr6liera, sticla, furculita, lingura, cea§ca,clAdirea, oglinda, soba, boneta, cAma§a, batista,gheata, racheta, armaasta?
Ai cui sint: pantofii, cartofii, bAietii,mititeii, puii, porcii, viteii,pe§tii, clinii ace§tia?
Ale cui sint: merele, fructele,furculitele, linguri- tele, hArtile, pu§tile,chipiele, bonetele, ghetele, uniformele, gamelele, ce§tile,listele, zarzavaturile acestea? (Studentii pot sA rAspundAfie:
Este caie.tul unui student. sau: Caietul este al unui student. Este caietul uneifete. sau: Caietul este al unei fete. Este caietul unor camarazi. sau: Caietele sint ale unor camarazi.)
b. OA dai rectia? Cui arAti temele acasA? Cui cite§ti scrisorileprietenei dumitale? Cui cumperi cafea? Cui explica profesorullectia? Cui multume§te studentul? Cui rAspunde studentul? Cui cere studentul informatii? Cui vinde vinzAtorul rochii?
c. Studentul trebuie sA rAspundgintrebuintind expresii cu cel, cea, cei, cele; Exemplu: cel mic; cea din colt, celdirrdreapta; cele de pe masA.
Care este caietul, §ervetul,costumul, portofelul, vasul, oul, camionul, ceaiul, dolarul,scaunul, cutitul, marul, mu§chiul, (dumitale, lui, ei, nostru,profesorului, vecinului, etc.)
444 Care este pu§ca, mitraliera, harta, sticla, cea§ca, lingura, furculita, lingurita, oglinda, soba, boneta, * cAma§a, batista, gheata, racheta, arma, (mea, dumitale, Statelor Unite, Ion, etc.)
Care sint pantofii, cartofii, copiii,bAietii, mititeii, puii, porcii, viteii, pe§tii, ciinii, (dumitale, lor, tiganului, profesorului, etc.)
Care sint merele, fructele, furculitele, linguritele, hartile, chipiele, bonetele, ghetele, gamelele, ce§tile, listele, zarzavaturile (chelnerului, chelneritei, stu- dentilor, noastre, etc.)
I,
r Bucatg de citire: Cu toate cg tancurile au apgrut pentruprima datg pe cimpurile de luptg in primul rgzboi mondial, ele n-aujucat un rol prea important. In rgzboiul al doilea mondial insg, au jucat un rol decisiv. Organizate in divizii §i chiar in armate de tancuri, sprijinite deinfanterie motorizatg, tancurile au ci§tigat victorii decisive in Polonia,Franta,
Rusia §i in Africa de Nord. Sprijinite de infanterie, tancurile sint armeofensive formidabile. Cu cit tancurile au devenit mai puternice, cu atit armeledefensive in contra lor au devenit mai efi-
cace. De la pu§ca antitanc din rgzboiul intiimondial, la tunul antitanc din rgzboiul al doilea mondial, la pu§ca
fgrä recul din rgzboiul din Coreea. Santuri antitanc,
cimpuri de mine antitanc, grenade antitanc,obstacole anti- tanc, toate aceste mgsuri antitanc depind de valoarea
soldatului. Un soldat bine instruit poate sg distrugg un tanc,
dacg se poate apropia de tanc neobservat. Fiecare tanc are un unghi mort" de aproximativ4-5 metri, in jurul
lui. Nici tunul,nici mitralierele tancului nu pot trage
in acest "unghi mort" §i un infanterist bine instruit, poate arunca o incgrcgturg explosivg pe tanc §i sg-1aprindg.
446 LECTIA 34
Artileria intrebuinteaz obuze p.,rforante carep6trund Foarte prin blindajultancului §i exp1odeaz4in interior. artileria antitanc se rar echipajulunui tanc lovit de
poate salva.
r
4411
Aidlimory LECTIA 34 intrebgri §i raspunsuri:
1. Cind au apgrut pentru prima data tancurile pe cimpul de luptg? Tancurile au apgrut prima data pe cimpul de 1upta, in primul rgzboi mondial.
2. Au jucat tancurile un rol important in acest razboi? Nu, tancurile n-au jucat un rol important in acest rgzboi.
3. In care razboi au jucat tancurile un rol decisiv? Tancurile au jucat un rol decisiv in razboiul al doilea mondial.
4. Cum au fost organizate tancurile in razboiul al doilea mondial? Tancurile au fost organizate in divizii §i chiar in armate de tancuri.
5. Ce fel de unitgti au sprijinit tancurile? Unitati de infanterie motorizata au sprijinit tancurile.
6. Unde nu cl§tigat tancurile victorii decisive? Tancurile au ci§tigat victorii decisive din Poloaia ping. in Africa.
7. Sint tancurile o armg ofensivg formidabilg? Da, tancurile sint o arma ofensiva formidabilg.
8. Pot tancurile s4 fie intrebuintate in operatii defensive? Desigur, tancurile pot fi intrebuintate ca arme defensive puternice.
9. A crescut apararea antitanc pe masurg ce tancurile au devenit mai puternice? Da, apgrarea antitanc a devenit din ce in ce mai puteinica.
10. Care a fost arma antitanc intrebuintatg in primul rgzboi mondial? Pu§ca antitanc a fost principala armg antitanc, in primul razboi.
11. Dar in razboiul al doilea mondial? Tunul antitanc a fost principala armg antitanc.
448 LECTIA 34
12. Dar in rAzboiul din Coreea? Pu§ca fArA recul a fostprincipala armA antitanc.
13. Poate un §ant antitanc sA opreascA untanc? DacA este bine construit§i adinc, poate sA opreascA un tanc.
14. Ce valoare are un cimp demine antitenc? 0 minA antitanc poate sA rupA§enila tancului §i sA-1 opreascA.
15. Ce alte mAsuri antitanccuno§ti? Grenade antitanc, obstacoleantitanc §i artileria antitanc.
16. De ce depind toate acestemAsuri defensive? Toate aceste mäsuri defensivedepind de valoarea soldatului.
17. Poate un soldat bine instruit, sAdistrugA un tanc? Da, un soldat bine instruit poatesA distrugA un tanc.
18. Ce trebuie sA facA soldatulintii? Intii, soldatul trebuie sA se apropie de tanc neobservat.
19. Poate el sA se apropie de tancneobservat? Da,. pentru cA fiecare tanc arein jurul lui un unghi mort."
20. Pot trage armele tanculuiin acest "unghi mort"? Nu, armele tancului nu pot sAtragg in acest unghi mart." fl
21. Ce fel de obuze intrebuinteazAartileria antitanc? Artileria antitanc intrebuinteazA obuzeperforante.
22. Pot pAtrunde obuzeleperforante prin blindajul tancu-
lui? . Da, in general obuzeleperforante pot sA pAtrundA prin blindajul tancului.
23. Uncle explodeazA aceste obuzeperforante? Obuzele perforante explodeaz6 ininteriorul tancu- lui.
449 LECTIA 34 .
cind tancul este 24. Se pot salvammbrii echipajului lovit de artilerie? t Foarte rar, in celemai multe cazurisint omoriti, sau ardin tanc. LECTIA 34
Explicatii gramaticale: The words cel, cea, cei,cele, learned previously,have one morefuncii6E: 711ey could mean: the...one, the ... ones; orthose....
Examples:
Am cloud cArti. Cea micA este mai scumpd decit cea mare. Am doi prieteni. Cel bogat este slab, cel sArac este gras. Am multi camarazi. Cei buni invatA mult; cei care nu invatA, nusint buni. Am multe prietene in Ohio. Cele care imi scriu des sint acelea care cred cA levoi invita aici in California.
We also learn, inthis lesson, the Romanianequivalents of: of a, ...'s; to a;of some, some ...'s; to some.
Examples. The cousin of afriend of mine - vArulunui prieten de-al meu. A friend's wife is sick -sotia unui prieten estebolnavA. A girl's gloves are here -mAnu§ile unei fete sint aici. He told this to astudent - el a spus astaunui student. He told this to agirl - el a spus astaunei fete. Some students' books aredirty - cArtile unorstudenti sint murdare. The books of somestudents are dirty -cArtile unor stu- denti sint murdare. He told this to somestudents - el a spus asta unorstu- denti. He told this to somegirls - el a spus asta unorfete.
You may have remarkedthat up to now, thereis almost nothing new: the possessive forms of the nouns(and arti- cles) are the same, in Romanian, asthose for the indirect object: Cartea studentului estealbA. Am spus studentului ceva. Cartea fetei este albA. Am spus fetei ceva.
451 LECTIA 34
After either unei or unor you use only the plural form of the femenine nouns. Examples:
Am trimis unei fete o scrisoare. Am trimis unor fete o scrisoare. Mama unei prietene a murit. Fratii Unor prietene sint in armata.
In the left hand set of examples, we talk about one girl; in the right hand set of examples, we talk about two or more girls.
The possessive and indirect object forms of "a", and ftsomeft are:
Unui, (m.) a ...'s; of a; to a;
Unei, (f.) a ....'s; of a; to a;
Unor some..'s; of some; to some
Note marginale asupra, vocabularului: You have learned the word tara. In this lesson we use it in the expression "la tarA", or "de la tail."This means in the counx, or from the country. The Romanians also use the expression in tara, uTa tara, but this means in Romania, or from Romania.
PArintii mei sint in targ. Ei trAiesc la tara. Cind ai venit din targ?Am plecat din tarA in 1954. Uncle ai trait in Rominia?Am trait la tarA; in 1955 ne-am mutat de la tara la ora§.
452 LECTIA 35
Introducerea gramaticii noi: a. 1mi trebuieun automobil. Vreau sA cumpAr un automobil, insA nu am bani. Dac4 a§ avea bani, a§ cumpära un autoMobil.
Ce ai cumpAra dacA ai avea bani? DacA a§ avea bani,a§ cumpAra un automobil.
Ce ai cumpAra dacA ai merge in ora§? DacA a§ merge in ora§,a§ cumpAra o bere.
Ce ai cumpAra dacA ai merge la o prAvAlie de imbrAcA- minte? DacA a§ merge la o prAvAlie de imbrAcAminteva§ cumpAra o cravatA. Ce ai face dacA ai avea timp liber? DacA a§ avea timp liber, a§ juca golf!
Ce ar cumpAra camaradul dacA ar avea bani? DacA ar avea bani,ar cumpAra un automobil.
Ce ar cumpAra dacA ar merge in ora§? DacA ar merge in ora§,ar cumpAra o bere.
Ce ar face dacA ar merge la o prAvAlie de imbrAcAminte? DacA ar metge la o prAvAlie de imbrAcAminti ar cumpAra o cravatA.
Ce ar face dacA ar avea timp liber? DacA ar avea timp liber,ar juca golf.
Ce ati cumpAra dacA ati avea bani? DacA am avea bani,am cumpAra un automobil.
Ce ati cumpAra dacA ati merge in ora§? DacA am merge in ora§,am cumpAra bere.
Ce ati cumpAra dacA ati merge la o prAvAlie de imbrAcA- minte? DacA am merge la o prAvAlie de imbrAcAminteom cumpAra cravate.
Ce ati face dacA ati avea timp liber? DacA am avea timp liber,am juca golf.
453 LECTIA 35
Ce ar cumpAra camarazii dumitale dacd ar avea bani? Dacd ar avea banilar cumpAra un automobil.
Ce ar cumpAra ei dacg. ar merge in orag? DacA ar merge in oraglar cumpAra beret
Ce ar cumpAra ei dacA ar merge la o prAv.dlie de imbrdcd- minte? Dacd ar merge la o prAvglie de imbrAcAmintelar cumpdra cravate. Ce ar face ei dacg ar avea timp liber? DacA ar avea timp libertar juca golf. b. Ai invAta mai mult dacg, ai avea timp? Ag invAta mai mult. N-ag invAta mai mult.
Ai pleca acum acasg dacä ai putea? Ag pleca. N-ag pleca. Ar invAta camaradul dumitale mai mult daed ar avea timp? Da, ar invAta. Nu, n-ar invata. Ar pleca acas4 dacA ar putea? Da, ar pleca. Nu, n-ar pleca. Ati invAta mai mult dacA ati avea timp? Da, am invgta. Nu, n-am invAta. Ati pleca acasA dacA ati avea timp? Da, am pleca. Nu, n-am pleca.
Ar invAta c.amarazii dumitale mai mult dac g. ar avea timp? Da, ar invAta. Nu, n-ar invgta. Ar pleca acasA camarazii dumitale dacA ar avea timp? Da, ar pleca. Nu, n-ar pleca.
454 LECTIA 35
Dialog:
1. Cum te simti, Miticg? 2. MA simt putin mai bine. A§ vrea sA merg acasd.
3. Ce spune doctorul Albu? 4. spune cA dacA a§ mergeacasA acum, a§ muri!
5. Cum ai fost ränit? 6. Am fost lovit deschijele unui obuz care a explodat aproape demine.
Ai pierdut mult singe? A§ fi pierdut multsinge, insA sanitarii m-augdsit §i bandajat imediat.
9. Te-au durut rAnile? 10. Nu,pentru cA sanitariimi-au fAcut ni§te injectii de morfing.
11. Ai fost evacuat cu avionul, sau cutrenul sanitar? 12. Cu avionul. Cu avionul sanitar aldiviziei.
13. Cind crezi cA vei putea plecadin spital? 14. In doug sau trei luni.
15. Ai vrea sA te intorci laregiment? 16. A§ vrea mai mult shprimesc un concediu de boalg.
17. Pot sa-ti aduc ceva demincare?Ai vrea sä mAninci ceva? 18. A§ vrea smaninc ul§te fructe, dar n-amvole.
455 LECTIA 35
Dialogue translation:
1. How do you feel, Mitica"? 2. I feel a little better. I would like to go home.
3. What does doctor Albu say? 4. He says that if I would go home now, I would die.
5. How were you wounded? 6. I was hit by the splinters of a shell that exploded near me.
7. Did you loose much blood? 8. I would have lost more blood but the medicsfound me and bandaged meimmediately.
9. Did the wounds hurt you? 10. No, because the medics gave me some morphine shots.
11. Were.you evacuated by plane or by sanitary train? 12. By plane. With the division's sanitary plane.
13. When do you think that you will be able to leave the hospital? 14. In two or three months.
15. Would you like to return to the regiment? 16. I would like it more to receive a sick leave.
17. Could I bring you something to eat? Would you like to eat something? 18. I would like to eat scime fruit, but I'm not allowed. MM.
LECTIA 35
Exercitii gramaticale:
Ce ai face daca ai avea timp liber? Ce ai face daca ai fi acasa, in ora§ul dumitale? Ce ai face daca ai avea 10,000 de dolari? Ce ai minca daca ai fi la un restaurant?. Ce ai bea daca ai fi la club?
Ce crezi c4 ar ataca inamicul? Ce ora§ crezi cà ar ataca inamicul? Crezi ca ar lansa rachete? Unde crezi c ar lansa rachete? Am trimite noi trupe in Africa? Am ramine noi in Europa? Crezi ca §coala ar deveni mai mare?
Unde ai construi o casa daca ai putea? Cite camere ai construi? Ai face pod §i pivnita? Ai avea iarba in curte? Ai taia iarba in fiecare simbata?
Ce crezi ca ar face camaradul dumitale daca ar aveatimp liber? Unde ati merge? Ce ati bea? Ce ati minca? Ce ati face, daca n-ati avea clase dupa masa?
Ce ar face camarazii daca n-ar avea clasa astäzi? Ar merge ei la cinema? Ce fel de film ar vedea? Ar fuma ei? Uncle ar lua ei masa? Crezi c4 ar invita profesorii? Ce ar purta ei la §coa14, daca ar avea ei vole sa poarte ce vreau? NS&
LECTIA 35
Bucatg de citire.
Miticg a fost rgnit in atacul de la Sorgie. Dupg ce a
trecut riul Some§ pe un pod de vase, atacul companieia fost
oprit de un baraj de artilerie. Cgpitanul companiei a in-
cercat sg ia contact prin radiocu postul de comandg al regi-
mentului, insg aparatul de radion-a functionat. Atunci 1-a trimis pe Miticg cu un mesaj pentru tolonelul Dumbravg.
Lui Miticg i-a fost fricg sg tteacg riul pestepodul de vase construit de pioneri §i pontonieri, a§a cg a mers in susul riului sg gäseascg tin vad. In timpa acesta, artile-
ria inamicg a lungit tragereaca sg opteascg trupele de intgrire de a trece riul Some§.
Aproape de vad, o mitralierg inamicga deschis focul. Un glont 1-a lovit pe Miticg in piciorul drept §i 1-a rgnit
4 gray. A pierdut mult singe §i apoi o le§inat. Cind s-a
trezit, a vgzut cA este intr-un post de prim ajutor,banda-
jat §i gata sg fie evacuat in spatele frontului,la un spital de campanie.
Cind doctorul militar 1-a vgzut cga deschis ochii, i-a
spus: Miticg, ai avut noroc! Sanitarii te-au ggsit la
timp. Intr-o lung, doug, vei fi inapoila regiment.
A§ vrea sg le multumesc,a rgspuns Miticg, insg n-am timp. Am un mesaj pentru comandantul regimentului. -- MN,
LECTIA 35
Mesajul a fost datcolonelului, a raspunsdoctorul. vrea sA te Totul este in ordine. Colonelul mi-a spus cA ar
vadA inainte de afi evacuat. Ce zici? A§ zicecA domnul
Dumbrava este un comandantfoarte bun!
459
- LECTIA 35
Intrebdri §i rAspunsuri:
1. Uncle a fost rAnit Miticd? MiticA a fost rAnit in atacul de la Some§.
2. A trecut cJmpania lui MiticA riul Somv§? Da, compania lui MiticA a trecut riul Some§.
3. Pe ce a trecut compania lui MiticA riul Some§? Compania lui MiticA trecut riul Some§ pe un pod de vase.
4. Dupd ce a trecut riul, a continuat compania lui MiticA inaintarea? Nu, n-a continuat inaintarea, a fost opritd de un baraj de artilerie.
5. Cu cine a incercat sA ia contact cApitanulcompaniei? El a incercat sd ia contact cu postul de comandd al regimentului.
6. Cum a incercat el sA ia contact cu postul de comandA? El a incercat sd ia contact cu postul de comandA, prin radio,
7. A functionat aparatul de radio? Nu, aparatul de radio n-a functionat.
8. Pe cine 1-a trimis cu un mesaj pentru colonelul DumbravA? L-a trimis pe MiticA.
9. I-a fost fricA lui MiticA sA treacI riul peste podul de vase? Da, lui MiticA i-a f(Jst fricA sA treacI riul peste podul de vase.
10. Cine a construit podul acesta? Podul a fost construit de pionerii §i pontonierii diviziei.
11. De ce a mers Miticd in susul riului? El a mers in susul riului ca sA gAseascA un vad.
12. De ce a lungit artileria inamicA tragerea? Ca sA opreascA trupele de intarire de a trece riul.
460 LECTIA 35
13. A avut inamicul omitralierA aproape de vad? Da, inamicul a avut omitralierA aproape de vad. f 1-au vAzut pe 14. A deshis mitralierafoc cind servantii MiticA? Da, mitraliera adeschis foccind seryantii 1-au vgzut pe MiticA.
15. L-au rgnit? Da, un glont 1-alovit in piciorul drept.
16. A pierdut MiticAmult singe? Da, a pierdut multsinge pentru cA afost rAnit gray.
17. Ar fi murit dacg nu-1ggseau sanitarii? Cred cg ar fi muritdacg nu-1 gAseausanitarii.
18. Uncle s-a trezit Miticg? Miticg s-a trezit intr-unpost de prim ajutor. de 19. A Lost el gata sAfie evacuat la un spital campanie? Da, Miticg a Lost gatasä fie evacuat la unspital de campanie.
20. Pe cine 1-a vAzutMiticg cind a deschisochii? Cind a deschis ochii,Mitica 1-a vAzut pe doctorul miliiar.
21. Ce i-a spus doctorullui MiticA? Doctorul i-a spus cg a avut noroccA sanitarii 1-au gasit la timp.
22. Crezi cg un soldat bun ar vreasä fie rAnit pe cimpul de luptA? Nu, nu cred cg unsoldat bun ar yrea sAfie rAnit pe cimpul deluptg.
23. Ai lupta'cu camarazi caMiticd? Da, a§ lupta dacg a§ aveacamarazi buni ca MiticA.
24. DacA ai avea un concediude board, unde aimerge? Dacg a§ avea unconcediu de boalg a§ merge acasA, la sotia mea.
461 LECTIA 35
Explicatiigramatic6le: Romanian In this lesson welearn how toform and use the present conditional. First, a couple ofEnglish examples would give us abetter idea of what youknow and what to use and whatto avoid.
If I had money,I would buy a car. If I knew whereheTIVEs, I would visithim. All underlined words aretranlated into Romanianwith Because, instdadof saying If I had money, the conditional. off. I could say: If I would have itio1ey5Without beininr to So, we cometo the first pitrall: You may be tempted met, etc., type translate sentencesof If I had, knew, were, with the past. No. They Wre translatedwith the conditional. Also, let's take someother examples: about his sister. Everytime.he visited me he would talk
or: Hesaid he would behere. of In the firstexample, even though wehad a would type sentence, it is not aconditional; this wouldactually mean: He used to talk. secOnd example, would istranslated in Romanian In the El with the present or thefuture: El a spus cA. vine; or: a spus cA vaveni. By now, you wouldlike to know when thewould phrase is translated into Romanian. It is translatedwhen you can examples, then say now withthe sentence. Let's review the see how our testapplies:
If I had money,I would buy a car. (If I had money now; therefore we use theconditional.)
Every time he visited mehe would talk abouthis sister. (Did it happen now? No. Therefore you would usesomething else.) No. Or: He said that he would come. (Did he say now? Therefore, in Romanian, we useeither the preSeht orthe future.)
462 LECTIA
The conditional is formed thus:
(optional) (negationAuxiliary Infinitive of verb optional) eu n- a§ merge, citi, invIta dumneata n- ai spune, vorbi, cumpAra el, ea n- ar intelege, dori, cinta noi n- am sosi, cere, arunca dumneavoastra n- ati lovi, sparge, zbura ei, ele n- ar prim, trimite, ajuta
463 LECTIA 36
Introducerea ramaticii noi: a. Camaradul vrea sA se ducA in ora§. Insa nu poate sA se ducA. Camaradul s-ar duce in ora§.
Unde s-ar duce camaradul? Camaradul s-ar duce in ora§.
Cu cine s-ar duce? S-ar duce singur.
S-ar opri el la un restaurant? Da, el s-ar opri la unrestaurant.
Ce ar face el acolo? El s-ar a§eza la o masa§i ar comanda o bere.
Uncle te-ai duce dumneata? Eu m-as duce in ora§.
Cu cine te-ai duce in ora§? 6 M-a§ duce singur.
Unde te-ai opri? M-a§ opri la restaurant.
Ce ai face acolo? M-a§ a§eza la o masI §i agcomanda o bere.
Uncle v-ati duce dumneavoastraacum? Noi ne-am duce in orag.
Unde v-ati opri? Ne-am opri la un restaurant.
si ce ati face acolo? Ne-am ageza.la o masa gi am comanda obere.
Ce ar face camarazii dumitale acumdacA ar putea? Ei s-ar duce in orag.
Uncle s-ar opri ei acolo? Ei s-ar opri la un restaurant. LECTIA 36
Si ce ar face ei la restaurant? Lis-ar a§eza la o masA §i ar comanda o bere. b. CosticA este bAiat bun. InsA prietenul lui CosticA, MiticA, nu este bAiat bun.
Cum este prietenul lui CosticA? Prietenul lui CosticA nu este bAiat bun.
Cine este prietenul lui dosticA? Prietenul lui CosticA este MiticA.
Uncle este cartea lui Jones? (sau a altui student). Cartea lui Jones este pe scaun.
Cui ai spus cA cursul este u§or? Am spus lui Jones. (sau altui student).
Cui ai da.t creionul dumitale? Am dat lui Jones creionul meu.
465 LECTIA 36
Dialog: Forme de teren.
1. Este Rominia o tarA frumoasA? 2. Cea mai frumoasA tarA din Europa.
3. DacA m-a§ duce in Rominia, ce a§ putea sA v6d? 4. Munti, podi§uri, §esuri, dealuri, orice vrei.
5. Cum se numesc muntii Rominiei? 6. Muntii Carpati §i muntii Apuseni.
7. Sint inalti? 8. Cel mai Malt virf din Rominia, Negoiul, are peste 2544 de metri.
9. Ce inAltime are podi§ul Transilvaniei? 10. Cam 500 de metri, insA dupA cum vezi aici pe hartA, este tAiat de multe riuri.
11. DalvAd, de asemenea vAd cA ora§ul Bucure§ti este a§ezat pe ocimpie.... 12. Da, pe cimpia BArAganului. Este o regiune foarte bogatA.
13. Uncle sint sondele de petrol de la Ploe§ti? 14. Aici, la 60 de kilometri nord de ora§ul Bucure§ti.
15. VAd cA este o regiune deluroasg.... 16. Da, este regiunea vAii Prahovei, una din cele mai frumoase regiuni din Rominia...
17. DacA ai putea, te-ai intoarce in Rominia? 18. Da, dacI a§ putea, m-a§ intoarce miine, in Rominia.
466 LECTIA 36
Dialogue translation: Terrain forms.
1. Is Romania a beautiful country? 2. The most beautiful countryin Europe.
3. If I would go to Romania, whatcould. I see? 4. Mountains, plateaus, plains,hills, anything you want.
5. What's the name of Romania'smountains? 6. The Carpathians and theWestern mountains.
7. Are they high? 8. The highest peak inRomania, Negioul, is over 2544 meters.
9. What is the height of theTransylvanian Plateau? 10. About 500 meters, but as you can seehere on the map, it is cutby many rivers.
11. Yes, I see. I see also that thecity of Bucharest is situated in a plain... 12. Yes, in the Baraganplain. It is a very rich area.
13. Where are the oilderrick of Ploe§ti? 14. Here, at 60 kilometers northof Bucharest.
15. I see that it is ahilly region.... 16. Yes, it's the region of thePrahova valley, one of the toSt beautifulregions of Romania....
17. If you could, would youreturn to Romania? 18. Yes, if I could, I wouldreturn tomorrow to Romania. LECTIA 36
Bxercitii gramaticale: a. Cind te-ai culca seara dacg n-ai inväta lectia? Cind te-ai scula dacA n-ai veni la §coalg? La ce program te-ai uita dacA ai putea? Unde te-ai duce dacg ai putea? Cu ce te-ai imbrAca dacA te-ai duce acolo? Cu ce te-ai incAlta dacA te-ai duce acolo? Te-ai bucura dacA ai avea dou. sAptAmini libere?
Cind s-ar culca camaradul dacA n-ar avea lectii? Cind s-ar scula dacA n-ar veni la §coalA? Uncle s-ar duce acum dacA ar putea? Cu ce crezi cg s-ar imbrgca dacA ar putea? Cu ce s-ar incAlta? S-ar bucura dacA ar avea voie s plece din clasA?
Cind v-ati culca seara dacA n-ati invAta lectia? Cind v-ati scula dacA n-ati veni la §coalA? Uncle v-ati.duce dacA ati putea? La ce v-ati uita acolo? Cu ce v-ati incrtlta cu ocazia asta? V-ati bucura dacA profesorul ar spuneacum: puteti pleca.
Uncle s-ar duce studentii? Ce ar bea? Cu.cine s-ar duce ei? La ce s-ar uita ei? S-ar bucura ei dacg ar avea o sgptAminI liberA? b. Uncle este cartea (caietul, automobilul,casa, sotia, copilul,regimentul, echipamentul,grupa, vaporul, inima) lui Jones?
Cui ai explicat (dat, spus, trimis, cerut, dorit, servit, adus, aruncat, dus, zis, plAtit) lectia, scrisoarea, bani, noroc, etc. LECTIA 36
BucatA de citire: Formele de teren din Rominia sint foarte variate, de la
munti inalti de peste 2500 de metri, la plajele MArii Negre,
de la podi§ul Transilvaniei,la deltaDunArii, de la dealu- rile sub-carpatice, la cimpia BArAganului.
Un cAlAtor care ar infra in Rominia cu vaporul, pe
DunAre, ar trece prin "Portile de fier" §i prin "Cazane,"
locul unde DunArea taie muntii Carpati. DacA ar continua cAlAtoria pe DunAre, ar ajunge in delta DunArii §i eventual
in Marea NeagrA. In delta, ar putea vizita ora§ul Vilcov,
care a fost descris de strAinii care 1-auvizitat, ca
Venetia Rominiei." ft LegAtura dintre Bucure§ti §i Transilvania se face prin
valea Prahovei, pe o §osea asfaltatA, care trece muntii
Carpati prin trecAtoarea Predeal. TrecItoarea Predeal este
/a o inAltime de peste 1000 de metri. Muntii Carpati sint foarte sAlbatici, acoperiti de pAduri intinse, cAderi de
apA, lacuri de munte §i prApAstii adinci. Nu cred cA existA
un popor in toatA lumea, care sä iubeascA muntii mai mult
decit poporul romin. Muntii au fost "leagAnul" poporului
romin. Aproximativ 1% din suprafata din Rominiei este acoperitA
de bAlti: de-a-lungul DunArii §i de-a-lungul MArii Negre.
Cele de-a-lungul MArii Negre sint sArate.
469 LECTIA 36
Dealurile sub-carpatice sint acoperite depd§uni, de livezi de pomi fructiieri, in special depruni, de vitä de vie §i de sonde petrolifere.
470 LECTIA 36 tntrebdri §i rdspunsuri:
1. Sint formele de teren din Rominia variate? Da, formele de teren din Rominia sintfoarte variate.
2. Aproximativ, cit de inalti sint muntii Rominiei? Cei mai inalti munti au peste 2500 demetri ingl- time.
3. Are Rominia pldje frtmoase? Da, Rominia are plAje frumoase de-a-lungulMArii Negre.
4. Care este eel mai cunoscut podi§ dinRominia? Cel mai cunosctvt podi§ din Rominia, estepodi§ul Transilvaftiei.
5. Ce fel de dealuri sintin Rominia? In .Rominia sint dealuri sub-carpatice.
6 Cum se nume§te cimpia din sudulRominiei? Cimpia din sudul Rominiei se nume§tecimpia BArg- ganului.
7. Ai putea intra in Rominia cu vaporul peDundre? Da, a§ putea intra in Rominia cuvaporul pe Dundre.
8. Unde .taie Dundrea muntii Carpati? Dundrea taie muntii Carpati la Portile dePier" §1 la "Cazane".
9. Dacd ai continua cdlAtoria pe DunAre,unde ai ajunge? Dacd a§ continua cdldtoria pe Dungre, a§ajunge in Delta Dundrii.
10. Ai ajunge eventual la Marea NeagrA? Da, eventual a§ ajunge la MareaNeagrA.
lt. Cum a fost descris ora§ul Vilcov de cAtrestrginii care 1-au vizitat? Ora§ul Vilcov a fost descris de strAinii care1-au vizitat, ca "Venetia Rominiei".
12. Prin ce vale se face legdtura intre ora§ulBucure§ti cu Transilvania? Legdtura intre ora§ul Bucure§ti cuTransilvania, se face prin valeaPrahovei.
471 LECTIA 36
13. qoseaua care face1egAtura, este asfa1tatd? Da, §oseaua care face 1egAtura esteasfaltatA.
14. Prin ce trecAtoare trece §oseaua aceastamuntii Carpati? Soseaua trece muntii Carpati,prin.trecAtoarea 'Predeal.
15. Ce ing1time are trecgtoarea Predeal? Trecgtoarea Predeal are o ingltime de peste1000 de metri.
16. Sint sg1batici muntii Carpati? Da, muntii Carpati sint foartesg1batici.
17. Dacg ai merge in munti, ce-ai vedea? Dacg a, merge in munti, a§ vedea pAduriintinse §i cgderi de apA.
18. Ai vedea §i lacuri de munte? Da, a§ vedea lacuri de munte §i prApgstiiadinci.
19. Iube§te poporul romin muntii? Da, poporul romin iube§te muntiifoarte mult.
20. Este adevgrat cg muntii Carpati aufost "leag;Ynul" poporului romin? Da, este adevgrat. Muntii Carpati au fost "leagg- nul" poporului romin.
21. Aproximativ, ce procentaj din suprafata Rominiei este acoperitg de bglti? Aproximativ 1% din suprafata Rominiei este aco- peritg de buti.
22. Uncle se ggsesc aceste bg1ti? Unele se ggsesc de-a-lungul Dungrii §i unele se ggsesc de-a-lungul Mgrii Negre.
23. Unde, in Rominia, ai putea vedea pg§uni §ilivezi de pomi fructiferi? A§ putea vedea pg§uni §i livezi de pomifructiferi in regiunea dealurilor sub-carpatice.
24. Ce a1tceva ai vedea in regiunea aceasta? A§ Yedea vitg de vie §i sonde petrolifere.
472 AIM
LECTIA 36
Explicatii gramaticale: with In this lesson welearn the useof the conditional reflexive verbs.
The patternsfor these verbs are:
(optional) (negation optional) (duce, uita, ciocni eu nu m-a§ dumneata nu te-ai cuica, simti intilni, scula el, ea nu s-ar intelege mai bine, noi nu ne-am pregAti nu v-ati juca, servi dumneavoastrg vindeca, mira, gindi) ei, ele nu s-ar
We learne4 allthrough the coursethat in Romanian the possessive case and theindirect object havethe same form. This holds truealso when we usethese forms with proper Jones, nounst MihAilescu, Popescu,Munteanu, Gheorghe, Brown, and so on. The form is luibefore the masculine name of the person:
Casa luiMihAilescu este scumpA. Sotia lui.Munteanu s-anAscut in Rominia. Cartile lui Mooresint in clasA.
Am spus luiMihdilescu cd yam avea opetrecere mare simbAtd. Am trimis ni§tebani lui Munteanu. Am explicat luiJones lectia degramaticA.
Note marginale asupravocabularului: doare, if If one thing hurts, youshould use the form hurt, you use theform dor. That is for two or more things and au would the present tense. For the past, theformsa be used, respectively.
Examples: Mg doare piciorul. MA dor picioarele1 Te doare picorul? Te dor picoarele. 0 dor MA doare ochiul. MA dor ochii. 11 doare ochiul. ochii.
473 M-a durat mina. M-au durut miin'le. A dtirut-o ochiul drept. Au durut-o amindoi ochii. Pe ei i-au durut picioarele dupa marpl acela. LECTIA 37
Introducerea grarnaticiinoi:
a. Automobilul Asta costa 4000 de dolari. L-ai cumpgra?
Da, 1.z.a.§ curLp_igra. Nu, nu 1-a§ cumpgra.
Cgma§a asta este ro§ie. Ai purta-o? Da, AIA Nu, n-a§ purta-o.
Costumul gsta este frumos. L-ai purta? Da, 1-a§ purta. Nu, nu 1-a§ purta.
Clasa asta este murdarg. Ai curgta-o? Da, a§ curgta-o. Nu, n-a§ curgta-o.
Automobilele acestea sint scumpe. Le-ai cumpgra? s I67, le-a§ cumpgra. Nu, nu le-a§ cumpgra. Pantofii ace§tia sint ieftini. I-ai cumpgra? Da, cumpgra. Nu, nu i-a§ cumpgra.
Profesorul va face o petrecere simbItg. Crezi cg te-ar invita? Da, cred cg m-ar irvita. Nu, nu cred cg m-ar invita.
Te-ar interesa ni§te specia1itgti romine§ti? Da, m-ar interesa. Nu, nu m-ar interesa.
b. Studentul ar vrea ca profesorul sg-i explice lectia. I-ar explica profesorul? Da, i-ar explica dacg ar avea timp. Nu, nu i-ar explicg dacg n-ar avea timp.
4
475 LECTIA 37
Ti-ar explica profesorullectia? ha, el mi-ar saplica lectia. Nu, nu mi-ar explicalectia.
Ti-ar placea o bere rece? ha, mi-ar plAcea. Nu, nu mi-ar placea. c. Ce i-ai da camaradului? I-ai da multe tigAri? I-ai rAspunde dacA te-arintreba?
Cine v-ar explica lectiadacA n-ati intelege-o? Cine v-ar arata tablouriledaca n-ar fi profesorulin clasA? Cine v-ar ajnta dacA n-arfi profesorul aici?
Dupa ce ai pleca deaici, cine ti-ar scriescrisori? Cine ti-ar spune ce seintimplA aici? I-ai raspunde? I-ai raspunde repede? I-ai spune ce se intimpla cudumneata?
476 LECTIA 37
Dialog: Populatia Rominiei.
1. Citi locuitori are Rominia? 2. Dupd ultimul recensAmintdin 21 februarie, 1956, Rominia a avut 17.489.540 delocuitori.
3. M-ar interesa sal §tiu ceprocentaj locuiesc in ora§e §i ce procentaj locuiescla tarA? 4. Guvernul comunist de laBucure§ti dal urmAtoarele cifre': 31,3% din locuitori locuiesc in ora§e§i 68,7% locuiesc la tarA.
5. In afaral de romini, mai locuiesc§i alte nationali- tali in Rominia? 6. Desigur, insA rominiiformeazA marea majoritate a populatiei.
7. Care este cel mai mare grupetnic minoritar? 8. Ungurii, Cu 1.500.000 delocuitori, urmati de germani cu 350.000de locuitori.
9. Ce alte minoritAti segAsesc in Rominia? 10. Evrei, Ru§i, Sirbi, Slovaci,Greci, Bulgari, Polonezi, Turci §i altii.
11. La ce religie apartinrominii? 12. Majoritatea sint ortodoc§i.In Transilvania sint cam 1.500,000 de greco-catolici.
13. ta ce religii apattin minoritAtiledin Rominia? 14. La religia catoli.7d,luterand, mozaicd §i mahomedand.
15. GaranteazA Constitutia RepubliceiPopulare Romine libertatea religioasd? 16. Constitutia o garanteazA, dacA ar garanta-o §i partidul comunist, ar fi bine.
17. Mi-ai putea da exemple concretedespre asta? 18. Mii de preoti in inchisoriledin Rom:Inia, ti-ar putea s'pune cum garanteazApartidul comunist liberta- tea religioasd!
477 LECTIA 37
Dialogue translation: The population of Romania.
1. How many inhabitants does Romaniahave? 2. According to the last census of February21, 1956, Romania had 17,489,540 inhabitants,
3. It would interest me to knowwhat percentage live in towns and what percentage livein the country- side? 4. The Communist government inBucharest gives the fol- lowing data: 31.3% of the inhabitants live in towns and 68.7% live in the country.
5. With the exception of the Romanians,do other nation- alities live in Romania? 6. Certainly, but the Romanians make up thegreat majority of the population.
7. Which is the largest minorityethnic group? 8. The Hungarians with 1,500,000inhabitants, followed by the Germans with 350,000inhabitants.
9. What other minorities arefound in Romania? 10. jews, Russians, Jlovaks, Greeks,Bulgarians, Poles, Turks and others.
11. To what religion do theRomanians belong? 12.. The majority are Orthodox. In Transylvania there are about 1,500,000Uniates.
13. To what religions do theminorities in Romania be- long? 14. To the Catholic religion, Lutheran,Mosaic and Islam.
15. Does the Constitution of the RomanianPopular Repub- lic guarantee the freedom ofreligion? 16. The Constitution guatantees :A,if the Communist Party would guarantee it, it would be good.
17. Could you give me some concrete examples? 18. Thousands of Priests in the Romanian jails could tell you how the Communist Party guaranteesthe religious freedom!
478 LECTIA 37
Exercitii gramaticale: a. Acum vorbim despre automobil. L-ai spgla in fiecare zi? L-ai conduce in fiecare zi? L-ai lgsa sotiei dumitale sg-1 conducg? L-ai parca pe trotuar? L-ai vinde cu 1000 de dolari?
Acum vorbim despre opu§dg.
Ai curgta-o in fiecare zi? Ai läsa-o in Ploaie? Ai duce-o acábg? Ai schimba-o cd a camaradulhi? Ai ingriji-o bine?
Acum vorbim despre fete.
Le-ai invita la club? Le-ai aduce cu automobilul? Le-ai duce inapoi acasg? Le-ai ajuta sg ggseascg o masa b4ng? Le-ai prezenta prietenilor? Ce crezi cg ar face prietenii dumitalecind le-ai pre- zenta fetele?
Acum vorbim despre camarazi.
I-ai invita la restaurant? I-ai vizita acasg dacg ai §ti unda locuiesc? I-ai chema la telefon dacg, ei nu sint la restaurant?
b. Dacg te-ar intreba profesorul mai des, ti-arplIcea? Te-ar ggsi in clasg la ora patru §i jumgtate? Te-ar crede dacg ai spune cg n-ai avut timp sginveti? Dacg n-ai invgta, te-ar scuza?
c. Pe cine 1-ar intreba profesorul mai des? Cui i-ar rgspunde studentul? Pe cine 1-ar invita profesorul? (Acelea§i intrebäri, cu verbele la plural).
479 Ti-ar fi frig fled sobA inclasa? ba, mi-ar fifrig. Nu, nu mi-ar fi frig.
480 LECTIA 37
Bucata de citire: DacA cineva m-ar intreba cum 1-ag descrie pe tAranul
romin, i-a§ rgspunde cg este aproape impo§ibil sA-1 descriu.
Probatil cg cea mai importantA caracteristicA este dragostea de pAmint, dragoste de pgmintul pentru care a luptat 0. a
murit in numeroase rgzboaie.
I-a§ spune cg tgranul romin este religios §i tolerant,
cg istoria Rominiei nu cunoa§te nici un caz de rgzboi religios,
sau de persecutie religioasg. I-ag spune cA tgranul romin este foarte muncitor, cg
lucreazg de dimineata ping noaptea pentru a-§i cultiva
bucata de pAmint i cA este gata sg ajute pe oricine care
i-ar cere ajutor. N-am auzit niciodatA despre un om care a plecat flgmind din casa unui tAranromin.
TAranul romin are o imaginatie bogatg, dovadg pove§tile
care sint transmise din generatie ingeneratie. Simtul ar- tistic al tAranului romin este extrem de dezvoltat, atit in
poezie, cit §i in muzira popularA §i tesgturi.
TAranul romin are de asemenea un adinc simt de observa-
tie, dovadg proverbele lui intelepte i. dragostea de naturg. pranul romin este traditionalist §i in unele cazuri este
superstitios. Aceste caracteristici incep s4 disparg pe mAsurA ce tara este industrializatA §i din ce in cemai
multi tgrani primesc o educatie tehnicA.
481 LEC'FIA 37
N-ag vrea sA uit o caracteriscA importantA: iadividuali- tatea tAranului.
Cum 1-ag descrie pe tAranu1 romin?pupä rum am spus: este aproape imposibil sA-I descriu!
482 IntrebAri §i rAspunsuri:
1. t-ai putea descrie pe tAranul romin? - Nu, nu1-a§ putea descrie.
2. Ai putea vorbi despre tAranul romin? Da, a§ putea vorbi despretäranul
3. Care este cea mai important6caracteristicd a tAranulai romin? Eu cred cA cea mai importantAcaracteristicA este dragostea de pAmint.
4. Au luptat §i murit tAranii rom/nipentru pAmintul lor? Da, tAranii romini au luptat§1au murit pentru pAmintul icr.
5. Este tAranul romin religios? Da,.tAranul romin este foarte religios.
6. Este el tolerant? Da, el este tolerant.
7, Cunoa§te istoria Rominiei cazuri derAzboaie reli- gioase? Nu, istoria Rominiei nu cunoa§tecazuri de rAzboaie religioase.
8. Dar cazuri de persecutii religioase? Nu, nici cazuri de persecutiireligioase.
9. Ai spune cA tAranul romtn estemu-Icitor? Da, a§ spune cA tAranul romin estefoarte muncitor.
10. LucreazA tAranul romin mult? Vara, lucreazA de dimineata pinA searatirziu, pentru a-§i cultiva bucata depämint.
11. Este gata tAranul romin sA ajute peoricine care i-ar cere ajutor? Da, este gata sa ajute peoricine care i-ar cere ajutor.
12. Ai auzit vreodatA despre un om care aplecat flAmind din casa unui romin? Nu, n-am auzit niciodatA despre unastfel de caz.
483 LECTIA 37
13. Are tgranul romin o imaginatie bogatg? Da, tgranul romin are o imaginatie foarte bogatg.
14. Sint transmise pove§tile populare din generatie in generatie? Da, pove§tile populare sint transmise din genera- tie in generatie.
15. Este dezvoltat simtul artistic al tgranului romin? Da, simtul lui artistic este extrem de dezvoltat.
16. Ai putea vedea simtul artistic al tAranului exprimat in poezii populare? Da, 1-ai putea vedea exprimat in poezii.
17. Dar in muzica popularg? si in muzica popularg.
18. Dar in tesgturi? si In tesgturi.
19. Are tgranul romin un adinc simt de observatie? Da, are un adinc simt de observatie pentru cg trade§te aproape de naturg.
20. Este tgranul romin traditionalist? Desigur, este traditionalist.
21. qi s4erstitios? A fost superstitios, insg acum nu mai este in mgsura in care a fost.
22. Cum explici asta? Prin industrializarea tgrii §i o educatie mai bung.
23. Este individualitatea tgranului romin o caracteristi- cg importantg? Eu cred cA este una din cele mai importante caracteristici.
24. Acum crezi cg este aproape imposibil sg-1 descrii pe tgranul romin? Da, cred cg tgranul romin este aproape imposibil de descris.
484 LECTIA 37
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn the use of the present condi- tional with the personal pronouns in the direct and the indirect object.
The most common patterns with the direct object are: m-ar vizita 1-a§ (i-a§, le-a§) vizita; a§ vizita-o te-ar vizita 1-ai (i-ai, le-ai) vizita: ai vizita-o 1-ar vizita 1-ar (i-ar, le-ar) vizita; ar vizita-o ar vizita-o ne-ar vizita 1-am (i-am; le-am) vizita; am vizita-o v-ar vizita 1-ati (i-ati, le-ati) vizita; ati vizita-o i-ar vizita 1-ar (i-ar, le-ar) vizita; am vizita-o
M-ai vizita? Te-a§ vizita.
M-ai scuza? Te-a§ scuza!
M-ai chema? Te-a§ chema.
The most common patterns with the indirect object are:
mi-ar spune i-a§ da; le-a§ da. ti-ar spune i-ai da; le-ai da i-ar spune i-ar da; le-ar da
ne-ar spune i-am da; le-am da v-ar spune i-ati da; le-ati da le-ar spune i-ar da; le-ar da
Mi-ai spune? Ti-a§ spune.
Mi-ai de banii? Ti-a§ da banii.
Mi-ai trimite cartea? Ti-a§ trimite cartea.
485 LECTIA 38
Introducerea gramaticii noi: a. Ce trebuie sg faci? Trebuie sA invAt.
Ce trebuie sg inveti? Trebuie sA invAt romine§te.
Ce a trebuit s4 inveti? A trebuit sg invAt leatia.
DacA dumneata inveti numai 10 minute pe zi, ar trebui sA inveti mai mult.
Cit timp ar trebui sg inveti? Ar trebui sA invAt cam trei ore.
Ce ar trebui sA §tii? Ar trebui sg §tiu dialogul i. vocabularul.
Ce ar trebui sA §tie studentul? Studentul ar trebui sA §tie lectia.
Ce ar trebui sg invete studentul? El ar trebui sA invete vocabularul. b. Poti sA inveti seara? Pot iginvgt.
c. Ai =tut sA inveti ieri? Am incercat ieri sA invAt, insA n-am putut.
Vei putea invAta miine? Cred cg voi putea invAta miine. d. Ai putea sA spui dIalogul? Da, 2§, =ea sg-1 spun. Ar putea camaradul sg spung dialogul? Da, el ar putea sg spunA dialogul.
e. Ai vrut sg inveti lectia? Da, am vrut sg invAt lectia.
486 Dar camaraduldumitale? Nu, el n-avrut sa inveteiectia.
A avut eltimp sd invetelectia? Da, a avuttimp, insI n-avrut.
diseaed? f. Ar vrea elsa invete Nu cred cd arvrea.
Nu are timp? sA vrea. Ar vrea Ba da, credcd are timp,ins4 nu cred dacg ar primi omedalie.
487 LECTIA 38
Dialog: Colectivizarea. romin cu 1. Care esteatitudineapartiduui comunist privire la agriculturd? coleptivizarea tuturor 2. Partidul comunistromin vrea fermelor indivuduale. comunist pentru acolecti- 3. Ce mäsuri a luat partidul viza agricultura? tgrani in partid, 4. Intii, a incercat sA atragg pe prin reformaagrarg din 1945.
5. Au reu§it? 6. Nu, n-au reu§it. Ce-au fgct atuncicomuni§tii? 7. puterea derezistentg a 8. Au incercat sA slgbeascg tgranului romin.
9. Prin ce mijloace? i care n-au vrutsg intre incclective, au 10. Tgrani produse agri- lrebuit sg predeastatului cote mari de stabilite de stat. cole, la preturi stat au fost 11. Desigur cg acestepreturi stabilite de arte mici? fo i-a sgrAcit pe 12. Inplus, reformamonetarI din 1947 oti! Au fost tgrani care aucolaborat c comuni§tii? 13. foarte putini au 14. Foarte putini. Ar trebui sA spun, colaborat in modvoluntar. impotriva celor 15. Ce mgsuri a luatpartidul comunist care n-auvrut sA colaboreze? confiscat 16. I-a acuzat desabotaj economic, le-a pgmintul §i i-a trimisin laggre de"re-educare" adicA laggre deconcentrare. in urma 17. A cresdut productiaagricolg sau a scgzut mgsurilor luate departidul comunistromin? tgrani in laggre de 18. A scgzut. Cu cei mai buni concentrare, artrebui sA scadg §imai nult.
488 LECTIA 38
Dialogue translation: Collectivization.
1. What is the attitude of theRomanian Communist Party towards agriculture? 2. The Romanian Communist Partywants, collectivization of all individual farms.
3. What measures did the CommunistParty take in order to collectivize the agriculture? 4. First, it tried to attract thepeasants (to join) the party by the agrarianreform of 1945.
5. Did they succeed? 6. No, they did not succeed.
7. What did the Communists dothen? 8. They tried to weaken theresistance power of the Romanian peasant.
By wha.t means? 9. collective 10. The peasants that did notwant to join the (farms) had to deliver to thestate large quotas of agricultural products atprices established by the state.
11. Certainly that these pricesestablished by the state were very low? 12. Even more so, themonetary reform of 1947impov- erished all.
13. Were there peasants thatcollaborated with the Communists? 14. Very few. I should say, veryfew collaborated voluntarily.
15. What measures did theCommunist party take against those that did not want tocollaborate? 16. They were accused ofeconomic sabotage, their land was confiscatedand they were sent to"re-education" camps, in otherwords, concentration camps.
17. Did the agriculturalproduction grow or decline following the measures taken by theCommunist party? 18. It declined. With the best peasants inconcentra- tion camps, it shoulddecline even more.
489 LECTIA 38
Exercitii gramaticale: a. Ce ar trebui sA facd un student? Ce ar trebui s4 facA un profesor? Ce ar trebui s4 facA un soldat? Ce ar trebui sA facA un ofiter? Ce ar trebui s4 faci dumneata?
CittimpartrebuisA inveti in fiecare zi? CittimpartrebuisA invAtati? CittimpartrebuisA studiati limba romin4 ca s-o §titi bine? b. Ai putea invAta romine§teintr-un timp mai scurt? Ai putea vorbi acum romine§te cu un romin? Ai putut invAta fiecare cuvint? Vei putea termina cursul? Dar camaradul dumitale, va puteatermina? Veti sArbAtori ziva cind veti termina cursul? c. Ce ai vrea sA faci? Ai vrea sA ai mai mult timp pentru sporturi? Ai vrea sA inveti mai mult? Unde ai vrea sA mergi acum? Ce ai vrea sA vizitezi? Ai vrut sA inveti limba fominA? Ati vrut sA invAtati limba roming?
490 LECTIA 38
Bucatä de citire.
Guvernul communist actual,din Rominia, urmAre§tecolec-
tivizarea tArgnimii prininfiintarea gospo,dgriilorcolective.
In martie, 1945, cu mici exceptii,toate mo§iile de peste
50 de hectare aufost expropriate, impreung cuuneltele §i
vitele de pe aceste mo§ii§i pämintul a fostImpArtit tärani-
lor. Dupg expropriere, tgranii aufost impArtiti in trei
categorii: a) tgrani sAraci cu mai putinde 2 hectare de pgmint b) tgrani.mijloca§i, cu maiputin de 5 hectare de pAmint §i c) tgrani "chiaburi" cu maimult de 5 hectare de pdmint.
Prin presiuni, prin teroare,prin promisiuni, guvernul
comunist a indemnat §isilit pe tgranii din primeledoug
crtegorii sg intre ingospodAriile agricolecolective.
In contra tg.canilor "chiaburi", guvernulcomunist a
intrebuintat metode diferite. Impozite foarte mari, cote
exagerate de produs& care sgfie predate statului, arestAri,
condamngri §i confiscarea pgmintului,sint unele din
mgsurile luate. In gospodAriile agricole colective, tAraniicontribuie
cu tot pgmintul lor, cutoate vitele lor §i cu toate unel-
tele lor. Gospodgria agricolA pläte§testatului impozite,
predg statului cota obligatoriela pretul stabilit de stat
491 LECTIA 38
§i plgte§te Statiunii de Ma§ini §i tractoare (S.M.T.) pentru serviciile ei. Ce rAmine, se imparte tAranilor din gospoda- ria colectivg. Pentru a participa, taranul trebuie sa lucreze cel putin 80 de zile de lucru pe an. LECTIA 38
Intrebäri §i rgspunsuri:
1. Ce urmgre§te guvernulcomunist din Rominia? Guvernul comunist dinRominia urmgre§te colecti- vizarea tgrgnimii.
2. Prin ce mgsuri urmAre§teguvernul comunist colecti- vizarea tgrgnimii? Guvernul comunist urmAre§tecolectivizarea tgränimii prin infiintareagospodgriilor colective.
3. Ce s-a intitplat inmartie, 1945? In martiei 1945, mo0A1e de peste50 de hectare aufo8i ,c13toprir e.
4. Au Lost expropridtenumai #10§1±16? Nu, au Losteicproptiate 1Uft61te1e §i vitele de pe acestemo§ii.
5. Ce s-a intimplat cupgmintu1 eltptbkiat? rgmintul expropriat aLost imPartit taranilor.
6. In cite categorii au LostInxprii tgranii? Tgranii au fost impgrtitiin trei categorii. taranii cu mai 7. In ce categorie au Lost clasificati putin de 2 hectare? Tgranii cu mai putin de 2hectare au fost clasi- Lcati in prima categorie. mult 8. Dar cei cu mai putin de5 hectare dar cu mai de 2 hectare? Tgranii ace§tia au Lostclasificati in a doua categorie.
9. Dar uchiaburii"? Chiaburii" au Lost clasificatiin a treia cate- gorie. pri- 10. I-a indemnat guvernulcomunist pe tgranii din mele doug categoriis6 intre in gospodgrii1e colective? Da, guvernul comunisti-a indemnat sg intre in gospodgriile colective.
11. Pe cei care n-au vrut sgintre in aceste gospodgrii, i-a silit sg intre? Da, i-a si1it sg intreifi gospodgrille colective.
493 LECTIA 38
comunist sf-i 12. Ce metode aintrebuintat guvernul sileascA? Prin presiuni, printeroare §i prinpromisiuni. acelea§i metode in 13. A intrebuintatguvernul comunist contra chiaburilor"? 11 comunist a Nu, in contrachiaburilor" guvernul .intrebuintat alte metode. impo-dte mari? 14. Au trebuit saplAteasca. "chiaburii" Da, "chiaburii" autrebuit sä pläteascdimpozite mati. "chiaburi" sI predeastatului 15. Au trebuit taxanii cote exagerate deproduse agricole? Day ei au trebuitsa predea coteexagerate de produse agricolestatului. guvernul 16. Au fost tgraniittchiaburi" arestati de comunist din Rominia? Da, multi tArani"chiaburi" au fostarestati guvernul comunist. arestati de 17. A fost confiscatpgmintul tgranilor comuni§ti? Da, pImintultgranilor arestati afost confiscat de comuni§ti. in gospodAriile 18. Cu ce contribuietAranii care intra agricole colective? pranii contribuie cutot pa,mintul lor.
19. Numai cu pftintullor? Nu, ei contribuiede asemenea cuvitele lor §i cu uneltelelor. gospodAriile agricole? 20. PlAtesc impozitecAtro stat Desigur, gospodrii1 rico1e plItescimpozite cAtre stat. produsele agricole? 21. La ce pret sintvindute statului Produsele agricolesint vindute lapreturile sta- bilite de stat.
22. Primesc ceva stitiilede Ma§ini §iTractoare? Desigur, statiile deMa§ini §i Tractoatesint plAtite pentruserviciile ler.
494 LECTIA 38
23. Ce primesctAranii care lucreazA pAmintul? Täraniicare lucreazApAmintul impart ce mai 2.. A ramine,dacA mai rAmine ceva.
24. Cite zile pe an trebuie sdlucreze un taran, ca sA participe la impArtire? Un tAran trebuie sA lucrezecel putin 80 de zile, ca sä participela impArtire, dacA mai este ceva de impArtit. LECTIA 38
Explicatii gramaticale:
The verb a trebui is in a class by itself for various reasons.
a. It is conjugated like this:
Present: trebuie (for all persons) Past : a trebuit (for all persons)
Future : va trebui (for all persons)
Cond. : ar trebui (for all persons)
Note: In the past and future tenses there is heard also this variation: au trebuit; vor trebui. trebuie =must, have to: trebuie sA plec; trebuie sA citeasc5 lectia a trebuit=had to: a trebuit sA plecAm; a trebuit sA danseze cu ea va trebuimwill have to: va trebui sAplecati; va trebui sg. stai ar ttebui=should: ar trebui sA inveti mai mult; artrebui sA invete
In this lesson, in Introducerea gramaticii noi, you had these two examples:
1. Am incercat sA invAt ieri, insA n-am putut. 2. A.§ pufea sA spun dialogul.
Both underlined words are translated in English by could. This is not difficult if you translated from Romanian into English, but the problem exists when you want to translate from English into Romanian. When do you chose one, or the other? This way: If you can say "now" with the sentence, you use the conditional: A§ putea sA'spute dialogul acum.
But if I could sometime ago, you use the past:
Am incercat s invà, insA n-am putut.
Or: instead of could, substitute to be able to: LECTIA 38
For examples, the translation would be:
I tried to study but I couldn't (I was not able to: past tense).
For example II., the translation would be:
I could (I would be able to: conditional).
A similar problem is presented by the verb a vrea.
1. El a avut timp, insA n-a vrut. 2. Nu cred cA ar vrea.
Both underlined words are translated into English by would.
1. He had the time to study, but he wouldn't. 2. I don't think he would.
But both examples can also be translated (and this is the test when you want to translate English into Romanian):
* 1. He had the time but he didn't want to. 2. I don't think he would want to.
497 LECT1A 39
Introducerea gramaticii noi: a. Profesorul a intrat in clasA. El s-a uitat la studenti. Un student a citit lectia. Un student a invAtat lectia. Un student a mers la scaunul lui.
Cind a intrat profesorul in clasA, un student citea lectia. Uirid a intrat profesorul in clas4, un student invA.ta lectia. UTEd a intrat profesorul in clasA, un student mergea la scaunul lui.
Ce citea un student cind a intrat profesorul? Cind a intrat profesorul, un student citea lectia.
Ce invAta un student cind a intrat profesorul in c1as4? Cind a intrat profesorul in clasA, unstudent invAta lectia. Unde mergea un student cind a intrat profesorul in c1as4? Cind a intrat profesorul in clasA,un student mergea la scaunul lui.
Ce fAceai dumneata cind a intrat profesorul in clasA? Eu citeam lectia. Eu mergeam la scaunul meu. Eu invAtam lectia.
Vorbeai cu vecinul? Da, vorbeam cu vecinul. Nu, nu vorbeam cu vecinul.
Ce citeau studentii cind a intrat profesorul in clasA? Studentii citeau lectia.
Ce invAtau studentii cind a intrat profesorul in clasA? Studentii invtau lectia. Unde mergeau studentii cind a intrat profesorul in clasA? Studentii mergeau la locurile lor. Ce fAceati dumneavoastr4 cind a intrat profesorul? Noi citeam lectia. Noi mergeam la locurile noastre. Noi invAtam lectia. LECTIA 39
Vorbeati romine§te? Da, noi vorbeamromine§te. Nu, noi nu vorbeamromine§te.
unei p;AvAlii. La ce b. Te-am vAzut ieriin ora§ in fata te uitai? M.TiTEMla ni§te costumede haine. La ce se uitacamaradul? Camaradul se uita lani§te costume dehaine.
La ce se gindea? Se gindea cA sint preascumpe.
La ce te gindeai? MA gindeam cA sint preascumpe.
Unde te duceai? MA duceam. acasA.
Uncle se ducea el? El se ducea acasA.
La ce se uitaucamarazii cind a intratprofesorul in clasa? Camarazii se uitau latablA.
La ce se gindeaucamarazii cind a intratprofesorul in clasA? Camarazii se gindeau lalectie.
Unde se duceaucamarazii cind a intratprofesorul in clasA? Camarazii se duceau lalocurile lor.
La ce te gindeaidumneata? MA gindeam lalectie.
La ce te uitaidumneata? MA uitam la tablou.
Unde te duceai dumneata? MA duceam la scaunul meu.
La ce.vA uitatidumneavoastrA cind a intratprofesorul in clasI? Noi ne uitam latablA.
499 LECTIA 39
La ce vgindeati? Ne gindeam la lectie.
Unde vduceati cind a intrat el? Noi ne duceam la locurile noastre.
Cu cine vorbeati? Noi vorbeam cu camarazii no§tri. LECTIA 39
Dialog: InvAtAmintul in Rominia.
1. Cum era organizat invItämintul in Rominia? 2. inainte de 1948 sau dupA 1948?
3. inainte. 4. InvAtAmintulera organizat dupA modtlulfrancez §i era controlat de stat.
5. Ce fel de §coli se gAseau in Rominia? 6. GrAdinite de copii, §coli primare, licee §i universi- tAti.
7. Era iavAtAmintul obligator? 8. Obligator, era gratis §i ping la virsta de 14 ani.
9. Ce subiecte erau predate in §colile romine§ti? 10. Limba §i literatura rominA, matematicA, istorie, geografie, §tiintele naturale, religia §i altele.
11. Citefeluri de licee erau in Rominia? 12. Licee teoretice, comerciale §i militare.
13. ince fel.de §coli erau pregAtiti invAtAtorii pentru §colile primare? 14. In §colile normale. Mai existau de asemenea semina- ril teologice §i §coli de arte §i meserii.
15. Citi *ani mergea un elev la liceu? 16. Opt ani. DacA trecea examenul de bacalaureat dupA terminarea liceului, era admis la una din cele patru universitAti din Rominia.
17. Mai existau §i alte institutii superioare de invI- tAmint? 18. Desigur! Doug §coli politehnicc, o academie comer- cialA, una de arhitecturA, doug academii de agronomie, de artA dramaticA §i altele.
501 Dialogue translation: Education in Romania.
1. How was the educational systemorganized in Romania? 2. Before 1948 or after 1948?
3. Before. 4. The educational system was organizedafter the French model and was controlled by the state.
5. What type of schools were found in Romania? 6. Kindergartens, elementary schools, secondaryschools and universities.
7. Was education (in Romania) compulsory? 8. It was free and compulsory to the ageof 14.
9. What subject matters were taughtin the Romanian schools? 10. Romanian language and literature,arithmetic, history, geo7raphy, natural sciences, religion, andothers.
11. How many types of lyceums were therein Romania? 12. Theoretical lyceums, commercial andmilitary.
13. What type of schools prepared teachersfor the ele- mentary schools? 14. The normal schools. There were also theological semminaries and trade schools.
15. How many years did a student go to thelyceums? 16. Eight. If he passed the baccalaureat examination after finishing the lyceum he was admitted to one of the four universities in Romania.
17. Were there other institutions of higherlearning in Romania? 18. Certainly! TWo polytechnical schools, a commercial academy, an academy of architecture, twoacademies of agronomy, drama and others.
502 LECTIA 39
Exercitii gramaticale::
La ce te gindeai cind aintrat profesorul in clasA? Ce fAceau ceilaltistudenti? Scriai dumneata lectia? invätai lectia? Citeai lectia? Ajutai camaradul care nuintelegea bine? ArItai camaradului cumtrebuie sI invete? Ce purtai cind te-ai dusasearI in ora§? Ce aveai de gind s4faci? BItea vintul? Ploua? Ningea? Unde locuiai cind erai inliceu? Unde mincai? Cit timp invItai pe zi? Conduceai.automobilul? Erai atent cind conduceai? Cheltuiai multi bani?
Mergeai la restaurant cufete? Ce comandai? Cu ce te duceai acasg? VI intorceati tirziu saudevreme? Uncle va intilneati?
Jucai Pierdeai bani la c4rti? Ci§tigai multi bani? Unde jucati cArti? Pierdeau ceilalti? Cine ci§tiga mai mult? Cind mergeai la §coall, ce fel de hainepurtai? Cam la ce org te imbrIcaidimineata? Te incIltai de obicei intii saunumai dupI ce te imbrI- cai? Erai obosit dupg. §coalg? Cum te odihneai?
,503 LECTIA 39
BucatA de citire:
Guvernul comunist de la Bucure§ti, a reorganizat sistemul de invAtAmint din Rominia, prin legea invAIAmintului din august, 1948. Prin aceastA lege, cei de norigine socialA nesAnAtoasA" sint exclu§i din institutiile superioare de
invAtAmint. In aceastA categorie intrau fiii §i fiicele de industria§i, comercianti bogati, mo§ieri, liberi profesio-
ni§ti §i anti-comuni§ti.
Tinta educatiei sub régimul comuhist din Rominia, este
transfcrmarea tineretului in ifistrumehte pentru clAdirea
unei societAti'comuniste in Romlhia, societate bazatA pe
sistemul sovietic, conform principiilor Marxist -Leniniste. A
Sub regimul comunist, admiterea unui elev intr-o §coalA
secundarA este determinatA, nu de abilitatea lui scolasticA
ci de originea lui socialA. Originea lui social:a determinA
de asemenea taxele scolare pe care le va plAti §i faptul cA
va primi sau nu, o bursA.
Rolul liceelor sub noul regim nu mai este a§a de im-
portant, cum a fost sub vechiul regim, in schimb §colile
tehnice joacA acum un rol important. 0 educatie tehnicA este privitd de comunisti ca mult mai folositoare in c1A-
direa noului stat socialist, decit o educatie cu caracter
general. Rolul §colilor tehnice este de na educa in domeniul
tehnicei cadre care vor lucra in cimpul de productie."
504 LECTLA 39
Limba rus6 §i teoriile marxist-leniniste sint subiecte obligatorii, in toate §coliledin Rominia de astAzi.
505 LECTIA 39 intrebdri ri rAspunsuri:
1. A teorganizat guvernul comunist invAtdmintul in Rominia? Da, guvernul comunist a reorganizat invAtAmintul in Rominia.
Cind 1 a reorganizat? L-a reorganizat in august, 1948.
3. A fost invdtAmintul reorganizat printr o lege speciald? Da, prin legea invdtdmintului din august, 1948.
4. Exclude aceastA lege anuMiti romini din §colile superioare? Da, cei de "origine socialA nesAndtoasd" sint exclu'i din §colile superioare.
5. Cine 0:nt cei de Horigine socialg nesdngtoasd" in Rominia de astazi? Piii §i fiicele de industria§i, comercianti bogati, mo§ieri, etc.
6. Ce vrea sd facd partidul comunist din Rominia? Partidul comunist din Rominia vrea sA clAdeascg o societate comunistA.
7. JoacA §coala un rol important in planurile partidu- iui comunist? Da, §coala joacd un rol foarte important in planu- rile partidului comunist.
8. Ce model intrebuinteazd comuni§tii romini in planu- rile lor? Comuni§tii romini intrebuinteazI modelul sovietic, in planurile lor.
9. Conform cAror principii vor comuni§tii sA clAdeascA o noud 'societate? Conform principiilor Marxist -leniniste.
10. Exact, care sint aceste principii? Habar n-am!
11. Este u§or pentru un fiu de Oran sau meseria§ sg meargA la liceu? Da, pentru cA un fiu de tAran sau meseria§ este de origine sAnAtoasd."
506 LECTIA 39
elevului? 12. Ce altceva mai determindoriginea sociald a Originea sociald determindtaxele §colare §i faptul dacA va primi sau nu, obursA.
13. Sint mari taxele §colaresub regimulcomunist? Depinde. Pentru unii sintmici §i pentru altii sint mari. bun? 14. Crezi cd sistemulcomunist este un sistem Nu, sistemul comunist nueste un sistem bun. important? 15. Sub vechiul regim, aujucat liceele un rol Da, sub vechiulregim, liceele au jucat unrol important.
16. Dar sub regimulcomunist? Sub regimulcomunist, liceele numai joacA un rol important. comunist? 17. Care §oli sintimportante pentru partidul 1;co1i1e tehnice sintimportante pentru partidul comunist.
18. De ce crezi c sint importante? Dacd vor sä industrializezetara dupA cum spun, au nevoie detehnicieni.
19. Care este rolulacestor §coli tehnice? SA pregAteascd indomeniul tehnicei cadre, care vor lucrain cimpul de productie. §colile 20. Este limba rusd unsubiect obligatoriu in din Rominia? Da, limba rusA este unsubiect obligatoriu in §colile din Rominia.
21. Dar teoriile marxist-leniniste? Si teoriile marxist-leniniste.
22. Crezi cA aceste teorii1-ar ajuta pe uninginer? Nu, nu cred cA 1-arljuta din punct de vedere tehnic.
23. Atunci, din ce punct devedere 1-ar ajuta? L-ar ajuta din punctde vedete politic.
507 24. Ai vrea sA §tii mai mult despre sistemul deinvItI- mint din Rominia? Da, a§ vrea sA §tiu mai mult despresistemul de invAtAmint din Rominia.
508 LECTIA 39
Explicatiigramaticale.: In this lesson we learn what weshall call from now on the IMPERFECT TENSE. It does not have a one-wordequivalent in English; and for this reasonit will take you a little while to get used to usingit, even though you will have no trouble understanding it everytime.
First, wL will take two of thenine translations that this verb may have in English.
Cind a venit el lamine, mincam. In Ohio, mincam la restaurant. In Rominia, vorbeam romine§temai bine.
mincam I was eating, dt: mincam - I usedto eat; vorbeam- Iused to sbealt Therefore, when we use theimperfect iense we may have either one of'the twopossibilities:
mincam: I used to eat; I was eating. mg. duceam: I used to go; I wasgoing. vorbeam: I used to speak; I wasspeaking. We form the imperfecttense by taking theinfinitive as a stem andadding the imperfect tenseendings:
minca ---am avea ---ai merge vorbi "4 ---am ---ati - --au
There are two notes tomake: a. lf the infinitive al- ready has an a, then youdrop one of them; (seeexamples, next paragraph); b. The verbs ending hi theinfinitive in i keep this i only whenthe.previous letter is a vowel, otherwise, it becomes an e: example: a vorbi, euvorbeam; but: a locui, locuiam. Do not be too concernedabout this rule; many Romanians are unsureof it themselves.
509 LECTIA 39
in the imper- Here is anexample of eachtype of verb fect tense: a locui a omori a chema a merge a citi locuiam omoram chemam mergeam citeam locuiai omorai chemai mergeai citeai locuia omora chema mergea citea locuiam omoram chemam mergeam citeam citeati locuiati omorati chemati mergeati omorau chema :nergeau citeau locuiau There are fewirregular ones: erati, erau -1 was, you were,etc. eram,erai, era; eram, 44deau - wasgiv- dAdeam,d4deai, dAdea;dAdeam, dMeati, ing; used togive. stAteam, stAteati,stAteau - stAteam,stAteai, stAtea, wasstaying; used tostay. will have difficulty will beencountered when you Some avut, for boththese forms to use era, or afost; avea, or a form. youhaiein English only one it was a Era o zifrumoasA; a fostnumai un student: nice day, there wasonly one student. He had much Avea banimulti; el a avut unvAr in Ohio. money; hehad a cousinin NET. another to do, whenin doubt, is to use The best thing the past place, and seewhether you would use verb in its ing, or use to tense, or anequivalent of was ...
Examples: It was a niceday. whether you say era orafost. Then You do not know would be in verb. If the other verb substitute another the form was(were) the equivalentimperfect form, then would also bein theimperfect tense inRomaiggri. instructor uses Best ,F ill,listen car.6ful1yhow the tha'ti.it will give ypuno the imperfect,and you will see trouble.
510 LECTIA 39
arestill reflexivein Of course,thereflexive verbs the imperfect:
mg. plimbam mg.duceam te plimbai teduceai seplimba seducea
neplimbam neduceam vg plimbati vgduceati seplimbau seduceau LECTIA 40
Introducerea ramaticii noi: a. Cind a intrat profesorul in clasI, studentul citea lectia. Cind a intrat profesorul in clasA, studentul ocitea.
Ce fAcea studentul cu lectia? El o citea.
0 invAta? Da, el o
0 scria in caiet? Nu, el n-o scria in caiet.
Cind a intrat profesorul in clasA, studentul intrebuinta creionul. Ce fAcea Oudentul cu creionul? Studentul il intrebuinta.
11 tinea in ming? A Da, il tinea in ming.
11 bAga in buzunar? Nu, nu-1 bgga in buzunar.
11 scotea ain buzunar? Nu, nu-1 scotea din buzunar.
Cind a intrat profesorul in clasg, studentul invgta cuvintele din vocabular.
Ce fAcea studentul cu cuvintele? Le invAta.
Le §tia bine? Nu, nu le §tia bine. Le scria in caiet? Nu, nu le scria in caiet. Studentii a§teptau profesorii in clasg.
A§teptau studentii profesorii? 3. Da, eili. a*teptau.
512 LECTIA 40
Salutau ei profesorii? Da, ei Ii salutau. Cind erai la liceu, te intreba desprofesorul? Da, el mA intreba des. Nu, el nu mA intreba des.
Cind erai la liceu, te consulta de3doctorul §colii? Da, el mg consulta des. Nu, el nu m4 consulta des.
Cind erati la liceu, vA ajutauprofesorii des? Da, ei ne aiutau. Nu, ei nu ne ajutau.
Ce 1t. spunea camaradulcind a intrat ptofesorul in clasg? El imi spunea cA lectia esteuvarg. El nu-mi spunea nimic.
Iti explica el lectia? Da, el imi explica lectia. Nu, el nu-mi explica lectia.
Ce ii spunea el camaradului? El ii spunea cA lectia esteu§oarg. El nu-i spunea nimic. Iiexplica el lectia? Nu, el nu-i explica lectia. c. Cind ai venit aici, iti erafrig? Cind am venit aici imi era frig. Cind am venit aici nu-mi erafrig.
lti trebuia automobil? Da, imi trebuia automobil. Nu, nu-mi trebuia automobil.
lti plgcea ora§ul? Da, imi plgcea ora§ul. Nu, nu-mi plgcea ora§ul.
Iti era cald in clasg? Da, imi era cald. Nu, nu-mi era cald.
513 LECTIA 40
Dialog:
1. Cum sint organizate StateleUnite? 2. Ele sint organizateintr-o republicA federalA.
3. Cine este §eful statului? 4. Pre§edintele. DupA el urmeaz4vicepre§edintele §i secretarul de stat.
5. Ce este secretarul de stat? 6. Cum ar fi ministrul deexterne in Rominia.
7. Cine face legile? 8. Camera deputatilor§i senatul, dup4 constitutie.
9. Cine alege deputatii§i senatorii? 10. CetAtenii care au dreptulde vot.
11. Ce alti reprezentanti maialog americanii? 12. Ei mvi aleg guvernatotiistatelor §i judecAtorii.
13. Cite ?artide sint? 14. Sint dota partideprincipale: partidul democrat §i partidul republican.
4 15. Cine apartine la partiduldemocrat? 16. Cine vrea. Se crede, insA, cAmeseria§ii §i micii comercianti.
17. Dar la partidulrepublican? din 18. La fel, cine vrea. Probabil, insA, cg. oamenii profesiunile libere, industria§ii§i marii pro- prietari.
19. E adevArat asta? 20. Poate cA da, poate cA. nu. Cine §tie cum voteazA fiecare?
gi. Cit timp va sta guvernul laputere? 22. Plncthd vom avea iar6§i alegeri. LECTIA 40
Dialogue translation:
1. How are the United States organized? 2. They are organized in a federal republic.
3. Who is chief of state? 4. The president. After him follow the vice president and the secretary of state.
5. What is the secretary of state? 6. The same as the foreign minister in Romania.
7. Who makes the laws? 8. The House of Representatives and the Senate, accord- ing to the Constitution.
9. Who elects the congressmen and the senators? 10. The citizens that have the right to vote.
11. What other representatives do the Americans elect? 12. They also elect state governors and judges.
13. How many parties are there? 14. There are two main parties: the Democratic party and the Republican party.
15. Who belongs to the Democratic party? 16. Who ever wants to. It is believed, however, that the tradesmen and small merchants.
17. And to the Republican party? 18. The same, who ever wants to. Probably, however, the professional people, industrialists and big land- owners.
19. Is this true? 20. Maybe yes and maybe no. Who knows how each votes?
21. How long will the government stay in power? 22. Until we will have elections again.
515 LECTIA 40
Exercitii gramaticale: televizor? a. Ce fAceai cind seuita sotia dumitale la Citeai lectia? 0 intelegeai? 0 scriai in caiet? Te odihneai dupA ceterminai? In timp ce rgspundeai profesorului, cefgceau camarazii? La ce se uitau ei? La cine ascultau ei? Te ascultau pe dumneata? Iiascultau pe profesor? 11 intelegeau? Cind au inceput studentiicursul, intelegeau eilectiile? Le citeau ei? Le scriau ei in caiet? Dumneata le scriai pehirtie? VA explica profesorulgramatica? Vorbeati dumneavoastrg numairomine§te? VA era fricg cA nuveti putea invAta? Dumitale iti plgcea vremeaaici? VA plAcea vremeaaici? Ce iti trebuia in clasgin primele dougsAptAmini?
Cum vg tratau studentiimai vechi? Cum se purtau studentiimai vechi cu dumneavoastrA? Ce fgceati cind a apArutprofesorul in clasg pentru prima datg? Vg ajuta cinev3Y Pe dumneata te ajutacineva? La ce te gindeai? La ce crezi cg segindeau camarazii? Sperai cA nu va fi greu? Cit c!ntgreai atunci §icit cintgre§ti acum? Uhde mincai cind ai sositaici? Cu cine te duceai la masg? Cu cine luai masa? Cine lua parte la conversatiadin recreatie? Dgdeati importantg faptuluicA nu aveati lectii inlimba roming? Te interesa limba rominA?
Cum era vremea cind aivenit aici? BAtea vintul? Ningea?
516 MUM
LECT1A 40 fT Ploua? Era senin? Iti era cald? Cui ii era frig? Ce mincati cind VA erafoame? Ce beai cind iti era sete? VA plAcea clima? Iti placea ora§ul? Iti trebuia automobil? LECT1A 40
Bucata de citire:
Puterea supremg in Republica Populara Romingeste exer- citata de Marea Adunare Nationalg. Membrii Marii Adunari
Nationale sint ale§ipe un termen de patru afti, de noamenii muncitori," prin vot universal, egal,direct §i secret.
Marea Adunare Nationala este singurulorgan legislativ al Republicii Populare Romine. Aceasta adunare decideasupra diferitelor planuri economice, adoptabugetul §i este singu- rulorgancare poate sa declare razboi sau sa facgpace; alege Prezidiul Marii Adungri Nationale, formeazaguvernul, adica Consilia de Mini§tri al Republicii,alege membrii
Curtii Supreme de justitie, l nume§te pe procurorul General al Republicii, modifica Constitutia cindeste necAar, etc.
Prezidiul Matii Adungri Nationale, ales deddinttatii Marii Adunari Nationale,se compune dintr-un pre§edinte, trei vice-pre§edinti,un secretar §i 14 membri- Cind Marea Adunare nu este in sesiune, tara estecondusa de acest
Prezidiu. Toti membrii acestui Prezidiu sintde asemenea membri ai partidului comunist, deciin realitate, tara este condusg de partidul comunist. Este adevgrat ca orice decret lege, sau orice decizie luatg de Prezidiutrebuie sg fie ratificatd de Marea Adunare Nationalg,insa pina in prezent, Marea Adunare Nationalan-a anulat inca nici o decizie luata de Prezidiul Marii Adunari Nationale.
518 LECI1A 40 1
Republica Populara RominI are unpre§edinte, acum, un Rominia insA este oarecare IonMaurer. AdevIrata putere in exercitatä de GheorgheGheorghiu-Dej, secretarulgeneral al acestui Prezidiu, despre carevorbeam mai sus.
519 LECTIA 40 intrebAri §i raspunsuri:
1. Cine exercita puterea supremäin Republica Popularg Romina? Marea Adunare NationalIexercitI puterea suprem6 in R.P.R.
2. Pe citi ani sint ale§imembrii Marii AdunariNation- ale? Membrii Marii Adunari Nationale,sint ale§i pc un termen de patru ani.
3. De cAtre cine sint eiale§i? Sint ale§i de noameniimuncitoris"
4. Sint ei ale§i prin votunivcrsAi? Comuni§tii spun cI sintale§i pkiti vot universal.
5. Prin vot egal? Dat prin vot egai §idirect.
6. Este secret votul inRepublica PopularaRomina? Este secret, insI asta nuinseamna nimic.
7. De ce? Pentru ca. nu poti votadecit pentru liste de candidati comuni§ti.
8. Care dste organul legislatival Republicii Populare Romine? Marea Adunare NationalI estesingurul organ legislativ al Republicii.
9. Cine decide asupra diferitelorplanuri economice? Marea Adunare NationalIdecide asupra diferitelor planuri economice.
10. Ce altceva mai face aceastäadunare? Adoptä bugetul trii, declararazboi sau face pace....
11. Este Prezidiul Marii AdunIriNationale ales de Marea Adunare Nationala? Da, Prezidiul este ales de MareaAdunare Nation- ala. LECTIA 40
12. Poate sA fie modificatA ConstitutiaRepublicii Populare Romine? Da, Constitutia poate sAfie §i a fost modifi- cat4.
13. Din citi membrii se compunePrezidipl? Prezidiul se compune din 19 membri.
14. Care sint ace§ti membri? Un pre§edinte, 3 vice-pre§edinti, unsecretar §i 14 membri.
15. Sint membrii Prezidiului.de asemeneamembri ai parti- dului comunist? Desigur cA ei sint membri aipartidului comunist.
16. Cind Marea Adunare Nationa1 4 nuest6 ih sesiune, cine conduce tara? Prezidiul conduceOra, cind Marea AdUnare NationalA nu este in sesiune.
17. In realitate, cine conduce tara? In realitate, partidul comunist conducetara.
18. Conduce Prezidiul tara prindecrete legi? Da, Prezidiul conduce taraprin decrete legi.
19. Deciziile luate de Prezidiultrebuie aprobate de Marea Adunare National:al? Da, toate deciziile trebaieaprobate de Marea Adunare NationalA.
20. A anulat vre-odatA MareaAdunare Nationalä vre-o decizie luatA de Prezidiu? N-am auzit niciodatA de unastfel de caz.
21. Are Republica PopularARominA un pre§edinte? Da, are un pre§edinte. Comuni§tii respectI formele democratice.
22. Cum se nume§te pre§edinteleRepublicii Populare Romine? Pre§edintele actual se nume§te IonMaurer.
23. Cine a fost primul pre§edinte? Primul pre§edinte a fost Dr. I.C.Parhon.
521 LECTIA 40
24. In realitate, cine conducetara? Gheorghe Gheorghiu-Dej,secretarul general al partidului comunist.
522 LECTIA 40
There is nothing new inthe use of theimperfect tense with the direct andindirect object pronouns. Here are the most common patternswith the directobject:
mA vizita il ii,le)v:izitam te vizita il ii,le)vi4tai vizita ii(o,ii,le)vizita
ne vizita (o,ii,le)vizitam va vizita ii(o,ii,le)vizitati Ii vizita ii(o,ii,le)vizitau le vizita
MA vizitai. Te vizitam.
Ne vizitati? VA vizitam. Here is a pattern of thetypes of verbs likea-i plAcea.
imi, iti, i, ne, v4, le plAcea pArea bine (nu-mi, nu-ti, nu-i, nu ne, nuva, nu le) pArea rau trebuia
Here is a patternof the types of verbs likea-i fi foame: imi, iti, Ii, ne, v, le (nu-mi, nu-ti, nu-i, nu ne, nuva, nu le) era foame era sete era frig era cald era fria.
Here are the most commonpatterns with the indirect object:
imi spunea ne spunea iti spunea vA spunea ii spunea le spunea
Ii spuneam (le spuneam) spuneam (le spuneam) spuneai (le spuneai) Ii spuneati (le spuneati) Ii spunea (le spunea) spuneau (le spuneau
523 LECTIA 40
imi spuneai? iti spuneam.
Ne spuneati? VI spuneam.
You may haveobserved in the textthe expressions: marii propietari. You observed, that un- micii comercianti, In cer- like up to now, theadjective comes beforethe noun. tain cases this ispermissible in Romanian,and in certain Here, we note onlythat when the ad- cases it isrequired. arti- jective comes beforethe noun, theadjective takes the cle exactly the same waythe noun does.
Examples: El este un miccomerciant. Micul comerciant are o prAvAlie mica. trei El este un mareproprietar. Marele proprietar are ma§ini. Another functionof the reflexiveverbs:
Secrede cA =it is believed that ... it was believed that ... S-acrezut cA = Sespune cA =it is said that ... S-aspus cA =it was said that ...
Note marginale4espre vocabular: according to: 1.21,12A meansafter, but it may also mean
Ei fac legile&LAO. constitutie. DupA Einstein, emai aproape de la NewYork la Miami decit de la Miami laNew York.
Guvern means Rovernment;but it could betranslated also by the English wordadministration: Guvernul de 'acum esteputernic. Guvernul n-a condusbine tara.
524 1, taxa cSfit4161 (11-0AVIV
VEST COAST MANCH
PRESIDIO OF MONTEREY, CALIFORNIA
MI6 PYCCKIA EDO 23095 61/WAPCKH [CPLICKOXPBATCKH POLSKI
tIau a r AFI ROMANIAN E SHQIP OESKT
EAAHNIKA [ MAGYAR SPECIAL COURSE ESPANOL TURKcE 12 WEEKS PORTUGUES FRANcAIS
Lf1) VOLUME W ROMANI.- nitAtu LESSONS 41-55 FYICPAIIICI6KA IIsr) 7), 3,31
urALIANO DEUTSCH
[113AHASA INDONESI Ai I TIING VItT NAM
KISWAUIII
U. S. ARMY AL 001557 ROMANIAN
Special Course
12 Weeks
Volume IV Lessons 41 - 55
December 1964
DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE WEST COAST BRANCH Presidio of Monterey, California
LECTIA 41
Introducerea gramaticii noi: a. Azi dimineatA, studentul s-aimbrAcat in uniformA. El este imbrAcat in uniformä.
Cum este el imbrAcat? El este imbrAcat in uniformg.
Cu ce este el incAltat? El este incAltat cu ciorapi§i pantofi.
Este el intrebat de profesor? Da, el este intrebat deprofesor.
Este el odihnit acum? Da, el este odihnit. Nu, el nu este odihnit. Cum sintstudentiiimbrAcati? Ei sint imbrAcati inuniformA.
Sint ei intrebati deprofesor? Da, ei sint intrebati deprofesor.
Sint ei odihniti? Da, ei sint odihniti.
Este §coala asta cunoscutA? Da, §coala aste este cunoscutA. Este §coala vizitatä de multA lume? Da, §coala este vizitatA de multAlume. Nu, §coala hu este vizitatA de multAlume.
Este §coala asta iubitA de studenti? Da, ea este iubitä de studenti.
Cind au fost construite cild..rl1e acestea? ClAdirile acestea au fost construitein anul 1906.
De cine au fost vizitate clAdirileacestea? ClAdirile acestea au fost vizitate demultA lume.
Cind au fost ocupate intii de §coala asta? Ele au fost ocupate de §coala asta in anul1947.
525 LECTIA 41
b. Este geamul inchis sau deschis? Un geam este inchis §i unul este descbis. Cum este up: inchisd sau deschis4? Up este inchis4.
Cind este u§a deschisA? U§a este deschisä in recreatie.
Cum sint geamurile din clasa asta: inchisa sau deschise? Toate geamurile sint inchise.
Unde vor fi trimi§i studentii dup4 ce vor Aermina cursul? Unii vor fi trimi§i in Europa 0. unii vor fi trimi§i in Alaska.
)1 ...... ""'""'"'"'"'"' , 0 ------,a,,
526 LECTIA 41
Dialog: Despre aviatie. este numdrul 1. Cum te nume§ti, cegrad ai §i care dumitale matricol? de 2. Md numesc GhitdPopescu, sint locotenent aviatie §i numArul meumatricol este 3874din 1944.
Care este unitateadumitale? 3. aerian, de 4. Escadrila a II-a devingtoare, grupul I sub comandacolonelului de aviatie,Barbu Nicoard.
Uncle ai fAcut §coalade pilotaj? 5. linga ora§ul 6. La aerodromulmilitar "Pipera," de Bucure§ti. Ce tip de avion§coald atiintrebuintat acolo? 7. romineascA I.A.R. 80. 8. Avionul de constructie Este un avion cuelice sau un avion cureactie? 9. §i 10. Cu elice. Are un motor de4,500 de cai putere o vitezAde 550 de kilometri peord.
11. La ce viteza poatedecola acest avion? 12. Avionul poate decola laviteza de 110 kilometri pe ord §i poate aterizala viteza de 90 dekilometri pe ord. Este avionul I.A.R.-80 unavion monoplan saubiplan? 13. metri §i are 14. Monoplan; anverguraaripilor este de 18 unfuselaj de metal. Carlinga este blindatd. de 15. Ce tipuri de avioanesint intrebuintate acum aviatia romind? 17s. 16. Avioane cu reactiesovietice de tipul M.I.G. Ce armament are unM.I.G. 17s? 17. §1 un tun 18. Patru mitraliere decalibru 50 in aripi de 37 de milimetri caretrage in fata. LECTIA 41
Dialogue translation:About the Air Porce.
1. What is your name, rankand serial number? 2. My name is GhitI Popescu,I am a Lieutenant in the Air Force and my serial numberis 3874/1944.
3. What is your unit? 4. The second fighter squadronof the first air group under the command of AirForce Colonel, Barbu Nicoarg.
5. Where did you take flighttraining? 6. At the military airport,"Pipera" near the city of Bucharest.
7. What type of training planedid you use there? 8. The Romanian built planeI.A.R.-80.
9. Is it a propeller drivenplane or a jet plane? 10. Propeller driven. It has a 4,500 hp motor and a maximum speed of 550 km an hour.
11. At what speed can this plane takeoff? 12. The plane can take off at aspeed of 110 km an hour and can land at a speed of 90 km anhour.
13. Is the I.A.R.-80 plane a mono-plane or abiplane? 14. A mono7plane; the wing spanis 18 meters and has a metal fuselage. The cockpit is armored.
15. What types of planes are used nowby the Romanian Air Force? 16. Soviet jet planes of the M.I.G. 17stype.
17. What armament does a M.I.G. 17s have? 18. Four machine guns, caliber 50,in the wings, and a 37mm cannon that fires from thefront.
528 LECTIA 41
Exercitii gramaticale: Ai Lost consultatde doctor cind aiintt in armata? Ai Lost tratatbine de ofiteri? Ai fost ocupattot timpul? Cum ai LostimbrAcat cind ai Lostincorporat? Cum ai Lostprimit? Ai fost vizitatde rude? De ce rudeai Lost vizitat? Ai ma§inA? Unde a LostcumpIrat6? De cine a LostadusA aici? Cind a Lost spAlatäultima data? Este ea lovitAundeva?
Cind au fostcamarazii dumitaletrimi§i aici? Unde au fostdu§i intii? Cu ce au fostimbrAcati? Cum au Losttratati? Sint ei obositi sauodihniti?
Uncle sint parcatema§inile? Sint ele spAlate? Sint ele plAtite? De cine sintconduse? Cind vor fi vindute?
Cind sint.explicatecuvintele noi? Cind este exp1icat4gramatica? Este cunoscutA §coalaasta? Cine este mai cunoscutin partidulrepublican? Cine este mai cunoscutin partiduldemocrat? Cind a Lost alespre§edintele? Cind au Lost ale§isenatorii din statuldumitale? racheta Noi avem multerachete. Cind a fast construità Jupiter? De cine a LostconstruitA? Cind a Lost lansata? A fost schimbatg? Noi vom avea o petrecere marecu oorchestrA de tigani. Cind a fost angajat cine a fostangajatA? A Lost plAtitAinainte?De eine a fostplatitA? Cu ce va ii adusg? De cine va Liadusa? Este orchestra astabine cunoscutA?
529 LECTIA 41
BucatA de citire:
In decembrie, 1903, la Kitty Hawk, in statul Carolina de Nord, fratii Wright au reu§it pentru prima datain istorie sA zboare cu un aparat mai greu decit aerul. De atunci, aviatia a fAcut progrese a§a de mari, incit astazi se vor- be§te de zboruri inter-planetare. In primul rAzboi mondial, aviatia a jucat un rol impor-
tant, insa n-a jucat un rol decisiv. Doua tipuri de avioane
au fost intrebuintate: avioane de observatie §i avioane de
vinAtoare care au protejat avioanele de observatie. Avioane- le de bombardament care au apArut spre sfir§itulrAzboiului,
au apArut prea tirziu §iintr-un numAr prea mic. Intre cele douA rAzboaie, aviatia a continuat sA faca
progrese. Un tinär colonel american, Charles Lindberg, a zburat singur de la New York la Paris, in anul 1927. Altii
au zburat in jurul lumii. Multi aviatori au fost omoriti,
insA s-au gasit altii care sa continue.
Este foarte probabil, cA aviatia de vinatoare englezA
a salvat civilizatia modernA,cind a reu§it sä opreascA ma§ina de razboi germanA, in toamna anului 1940. Aviatia
de bombardament americana care a bombardat zi §i noapte uzinele §i centrele de comunicatii germane, a contribuit de
asemenea intz.-o mare masura lainfringerea Germaniei Hitleriste in Europa 0. a Japoniei in Asia.
530 LECTIA 41
Multi cred cA aviatia va fi inlocuitA de rachete. Poate cA da §i poate cA nu. Eu sint sigur insä, cA elementul uman nu va putea fi inlocuit niciodata. Pilotql de ieri, este cosmonautul de astAzi. Miine, cine §tie? LECTIA 41 intrebAri §i rAspunsuri:
1. Cine au Lost fratii Wright? Fratii Wright au fost primii aviatori care au zburat cu un aparat mai greu decit aerul.
2. Unde a avut loc primul zbor? Primul zbor a avut loc la Kitty Hawk, in statul Carolina de Nord.
3. Cind a avut loc primul zbor? Primul zbor a avut loc in luna decembrie, anul 1903.
4. De atunci, a fAcut aviatia progrese importante? Da, aviatia a fAcut progrese importante.
5. De're ce se vorbe§te acum? Acum se vorbe§te despre sboruri inter-planetare.
6. A juct aviatia un rol important in primul rAzboi mondial? Da, a jucat un rol destul de important.
7. A fost decisiv rolul aviatiei in acest rAzboi? Nu, rolul aviatiei n-a fost decisiv in acest rAzboi.
8. Ce fei de avioane au Lost intrebuintate in primul rAzboi mondial? In general, au fost intrebuintate avioane de vinAtoare §i de observatie.
9. Care era rolul avioanelor de vinAtoare? Rolul avioanelor de vinAtoare era sA protejeze avioanele de observatie.
10. Cind au apArut avioanele de bombardament? Avioanele de bombardament au apArut spre sfir§i- tul rAzboiului.
11. Au apArut ele prea tirziu? Da, au apArut prea tirziu §i intr-un numAr prea mic.
12. A fAcut aviatia progrese intre cele douA rAzboaie mondiale? Da, aviatia a fAcut progrese intre cele douA räzboaie mondiale.
532 LECTIA 41
13. Cine a Lost primul aviator care a zburat singur peste oceanul Atlantic? Colonelul american, Charles Lindberg.
14. De unde a decolat §i unde a aterizat? A decolat de la New York §i a ater,izat la Paris, in Franta.
15. Au fost aviatori care au zburat in jurul lumii in perioada asta? Da, au fost multi aviatori care au zburat in jurul lumii in perioada asta.
16. Au murit multi in accidente de aviatie? Da, multi au murit, insa altii au continuat.
17. A oprit aviatia de vinatoare engleza ma§ina de raz- boi germana, in razboiul al doilea mondial? Da, aviatia engleza a oprit ma§ina de razboi germana.
18. Cind? In toamna anului 1940.
19. A participat aviatia americana in razboiul al doilea mondial? Da, aviatia americana a participat in razboiul al doilea mondial.
20. In contra cui a luptat America? In contra Germaniei in Europa §i in contra japoniei in Asia.
21. Au contribuit bombardierele americane la victoria finalg? Da, bombardierele americane au contribuit intr-o masura foarte mare, la victoria finala.
22. Ce au bombardat americanii? Americanii au bombardat uzine §i centre de comunicatii.
23. Crezi ca aviatia va fi inlocuita de rachete? Intr-o masura oarecare da, cred ca aviatia va fi inlocuitg de rachete.
24. Poate elementul uman sg fie inlocuit de ma§ini? Nu, elementul uman nu va putea fi inlocuit nici- odata de ma§ini.
533 LECTIA 41
Explicatii gramaticale: We have used these exprescions: om cAsItorit, femeie cAsItoritA, studenti cAsItoriti, femacAsAtorite: or: os tupt; or: el a fost dEg7--THe underlined. words are past participles that we IT's-O- used in this form:
El s-a cAsAtorit luna trecutA. Ea s-aaw-twmluna trecutA. El a rui7ITargul. El a adus cartea.
When these past partici2les are used with the verb to be, or used as adjectives, they agree with the nouns exactly as the adjectives do.
Examples of past participles used with the verb to be:
El a fost tratat bine. Ea este sArbAtoritA. Ea a fost tratatA bine. Noi vom fi ajutati. Ei au fost tratati bine. Ele sint vindecate. Ele au fost tratate bine. Rana este vindecatA.
El a fost trimis la Berlin. Ei n-au fost recunoscuti. Ea a fost trimisA la Berlin. Au fost trimi§i la colonel. Ei au fost trimi§i la Berli. Lectia a fost scris6 de el. Ele au fost trimise la Berlin. Cartea a fost inchis4.
The following examples are not with the verb to be, but they are self-explanatory:
El a stat cu ochii inchi§i §i gura deschis4. Studentii serviti intii au terminat mai repede. Ma§ina furat6 a fost gAsitA. Compania atacatA s-a apArat bine. Rachetele lansate au cAzut in ocean.
534 LECTIA 42
Introducerea gramaticii noi: a. Creionul lui este pe scaun. sau: Creionul sdu este pe_ scaun.
Unde este creionul sAu? Creionul sAu este pe scaun.
Unde este cartea sa? Cartea sa este pe scaun.
Unde sint camarazii sAi? Camarazii sAi sint in clasA.
Unde sint cArtile sale? CArtile sale sITE TEEiasA. b. (Profesorul atrage atentia studentilor cAformele care urmeazA siht forme familiare §i seintrebuinteazA numai intre prieteni, soti, fatA de copii §i in armatarominA, intre superiori §i inferiori; insA nu intrestudenti §i profesori etc.)
Unde-i cartea dumicale; sau: unde-i cartea ta. Cartea mea este pe scaun.
Unde-i automobilul tAu? Automobilul meu este afarA.
Uncle int camarazii tdi? Camarazii mei sint in clasA.
Unde sint cArtile tale? Cdrtile mele sint sub scaun.
C. Cine a venit cu dumneata; sau: cine a venit cu Sine.
Cine a venit cu tine la §coal6? Prietenul meu a venit cu mine la §coald.
Cine stA lingd tine in clasA? Domnul stA lingA mine in clasA. Are profesorul necazuri cu tine? Nu, el nu are necazuri cu mine.
535 INIar
LECTIA 42
d. Unde este profesorul dumneavoastrI, sau: unde este profesulvostru. Unde este profesorul vostru? Profesorul nostru este in clasg.
Unde este clasa voastrA? Clasa noastrI este la dreapta.
Unde sint ofiterii vo§tri? Ofiterii no§tiiiint in clasg.
Unde sint cArtile voastre? Cartile noastre sint sub scaun. LECTIA 42
Dialog: Marina de razboi.
1. Cum a fost scufundattorpilorulftRegele Ferdinand?" 2. A fost torpilat de un submaxln inamic, inMarea NeagrA.
3. Unde 1-a lovit torpila? 4. In sala ma§inilor. S-a scufundat in cinci minute.
5. Care era misiunea torpiloruluicind a fost torpilat §i scufundat? 6. Escorta un vas de transport, care evacuatrupe din Crimeea.
7. Citi membri ai echipajului ausupravietuit? 8. Foarte putini. Na fost timp sA lansgm barcile de salvare.
9. Cine te-a cules pe tine §i pe camaraziitad din apa? 10. DistrugAtorul "Regele Carol I," care a venit inaju- torul nostru.
10 11. N-a incercat sa scufunde submarinul inamic? 12. Incercat?L-a scufundat. Intii 1-a atacat cu gre- nade anti-submarine.
13. i 1-a fortat sA iasA la suprafatA? 14. Da, apoi 1-a scufundat cu foc de artilerie.
15. S-a intors cu bine vasul de transportin portul Constanta? 16. Aproape de insula Serpilor a fost avariat de omina. marina, insa un remorcher 1-a tras in port.
17. Ce ai de gind sa faci acum? 18. Am cerut s fiu repartizat la flotila de vedete rapide §i a§tept ordine. LECTIA 42
Dialogue translation: The Navy.
1. How was the torpedo boat "KingFerdinand" sunk? 2. It was torpedoed by an enemy submarinein the Black Sea.
3. Where did the torpedo hit the torpedoboat? 4. In the engine room. It sank in five minutes.
5. What was the mission of the torpedoboat when it was torpedoed and sank? 6. It was escorting a transport that wasevacuating troops from Crimeea.
7. How many members of the crewsurvived? 8. Very few. There wasn't any time to launch thelife boats.
9. Who picked you and your comradesout of the water? 10. The destroyer "King Carol I" that cameto our aid.
11. Didn't it try to sink the enemy submarine? 12. Try? It sank it. First they attacked it with depth charges.
13. And forced it to come up? 14. Yes, then they sank it withartillery fire.
15. Did the transport return in good shape tothe port of Constanta? 16. Near the island of Serpents it was damagedby a mine but a tug boat pulled it to port.
17. What do you intend to do now? 18. I asked to be assigned to the PTflotilla and I am waiting for orders.
538 LECTIA 42
Exercitii gramaticale:
(In toate aceste exercitii gramaticale, profesorul imperecheaza doi studenti, prieteni bunie Profesorul intre- aba pe primul student: Cine este linga el? §i primul tre- buie sa intrebe pe prietenul lui: Gine estg linga tine?) a. Cine este linga el? Cine a venit cu el la §coala? Cine s-a dus ieri acasa cu el? Cine locuie§te aproape de el? Cine Ii ajuta pe el cind nu §tie lectia? Cum se poarta lumea din Monterey cu el? Ce-1 intereseaza pe el? b. (Profesorul intreaba: Unde-i automobilul sau? §i studentul trebuie sa intrebe pe prietenul lui: unde-i automobilul tau?) Unde-i automobilul sau? Unde-i cartea so? Unde sint cartile sale? Cine-i doctorul familiei sale? Cine-i comandantul sam? Uncle sint parintii sa,i? A fost el bolnav vreodata? Care au fost simptomele sale? Care este unitatea sa? Care este camera sa? Care sint camarazii sai? c. (Profesorul intreaba:unde sint automobilele lor? §± studentul trebuie sa intrebe: Unde sint automobilele voastre?)
Unde sint automobilele lor? Unde sint cartile lor? Uncle sint p'rofesorii lor? Care-i garnizoana lor? Cine-i comandantul lor? Care-i unitatea lor? Care-i camera lor? Au fost ei vreodatal bolnavi? Cine a fost doctorul lor? Care au fost simptomele lor?
539 LECTIA 42
BucatA de citire: In rAzboiul al doilea mondial,prietenul meu MiticA
Georgescu a fost uncartnic pe disi.rugAtovilnRegele Ferdi- MiticA, a avut un nand." DistrugAtorul acesta, mi-a spus tonaj de 2570 de tone§i o vitezA maximA de28 de noduri pe din §ase tunuri de 75 de mm, orA. Armamentul navei consta §i doug tunuri de37 de mm. Doug baterii de tunurianti-
aeriene asigurauprotectia vasului in contraaviatiei ina-
mice. Flota rominA, mi-a spusMiticA, n-a avut nici vase de
linie, nicivise purtAtoare de avioane §inici cruci§Atoare. Marea NeagrA este preamica pentru astfel de vasede rAzboi.
Cu toate cA undistrugAtor este a§a de mic,este o armA
foarte periculoasA. Din cauza vitezii mari,este greu de torpilat §i gienadeleantisubmarine sint foarteeficace 5n
contra submarinelor. Rolul cel mai importantal unui d'trugAtorin timp de rAzboi, nu este de a atacavasele inamice sauinstalatii
inamice, rolul distrugAtoruluieste de a tine deschise
liniile de aprovizionaremaritime, de a escorta vaselede
transport in convoaie sauizolate. MiticA mi-a spus cA vasulsAu a participat in multe
actiuni navale, cA ascufundat un vas petroliferinamic de 12.000 de tone, douA vase detransport de 18.000 de tone§i LECTIA 42 mai multe ambarcatii mai mici, ca: §lepuri, remorchere,
§alupe §i a avariat un vas puitor de mine.
De fapt, distrugatorul sau s-a scufundat dupa ce a lovit o mina marina, aproape de Sevastopol, marealAza navala
Sovietica din Crimeea.
541 LECTIA 42
IntrebAri gi rAspunsuri:
1. Cum se numegte prietenul tau? Prietenul meu se numegte Mitica Georgescu.
2. In ce armAa servit el in rAzboiui al doilea mondial? El a servit in marina de rAzboi.
3. Ce grad a avut el? El a fost un cartnic.
4. Pe ce fel de vas de razboi a fost el un cartnic? El a fost un cartnic pe un distrugator.
5. Cum s-a numit distrugatorul? Distrugatorul s-a numit "Regele Ferdinand."
6. Ce tonaj a avut distrugatorul "Regele Ferdinand?" 2570 de tone.
7. Care i fost viteza maxima a distrugatorului? Viteza maxima a fost de 28 de noduri pe ora.
8. Cite tunuri a avut distrugatorul? Sage tunuri de 75 de mm gi doua tunuri de 37 de mm; in total, opt.
9. Ce fel de armament asigura apArarea antiaerianaa vasulUi? Doug baterii de artilerie antiaeriana.
10. A avut flota romina vase de linie? Nu, flota romina n-a avut vase de linie.
11. Dar vase purtatoare de avioane,sau crucigatoare? Nu, flota rom-Ina n-a avut midivase purtatoare de avioane, niGi crucigatoare.
12. Este Marea Neagra prea mica pentru astfel devase de rAzboi? Mitica Georgescu mi-a spus ca da, Marea NeagrA este prea mica, pentru astfel de vase.
13. Este un distrugator o arma periculoasA? Da, un distrugator esteo arma foarte periculoasK.
542 LECTIA 42
14. De ce este greu sa Lorpilezi un distrugAtor? Este greu sd torpilezi un distrugAtor,din cauza vitezli mari.
15. Ce arme antisubmarine are un distrugAtor? Cele mai eficace arme sint grenadeleantisubmarine.
16. Care este rolul unui distrugAtor in timp derAzboi? SA tinA deschise liniile maritime deaprovizlo-- nare.
17. In timp de rAzboi, sint vasele comerciale protejate? Da, sint protejate, sint escortate dedistrugA- toare.
18. NavigheazA vasele de transport izolate sauin convoa- ie, in timp de rAzboi? NavigheazA in convoaie, foarte rar navigheazA izolate.
19. A participat distrugAtorul lui MiticA in multe actiuni navale? Da, distrugAtorul sAu a participat in multe actiuni navale.
20. De cite tone a fost vasul petroliferscufundat de vasul lui MiticA? Vasul petrolifer scufundat de vasul luiMiticA, a avut 18.000 de tone.
21. Ce alte vase a mai scufundat distrugAtorul mRegele Ferdinand?" Doug vase de transport §i alte ambarcatii mai mici,
22. Ce fel de vase au fost aceste ambarcatii maimici? pepuri, remorchere §i §alupe.
23. Cum a fost scufundatä nava lui MiticA? A lovit o minA marinA aproape de Sevastopol §i scufundat.
24. Unde este baza navala Sevastopol? Baza navalA Sevastopol este in peninsula Crimeea, in sudul Rusiei.
543 LECTIA 42
Explicatii gramaticale:
We have already met a few examplesof familiar forms of ot address. Now we shall round up all thefamiliar forms of address.
In place of dumneata dumneata tu pe dumneata pe tine cu (lingg, la, dela, ping la, etc.) (de la, ping la etc.) dumneata tine
In place of dumitale (possessive): dumitale ta, tgi, tale (used like meu, mea, mei, mele).
As already mentioned, the familiarequivalent of dumitale with the indirect object is tie.
In place of dumneavoastrg:
dumneavoastrg: voi pe dumneavoastrg pe voi cu, (lingg, la, dela, ping la, cu (lingg, la, de la, etc.) dumneavoastrg ping la, etc.) voi dumnenoastrg (with indirect object): voug
dumneavoastrg (possessive):vostru, voastrg, vo§tri (used like nostru, noastrg, no§tri, noastre)
Instead of the possessives lui, ei, one may use s u sgi, sale, used like meu, mea, rn, ele.
Or: to review: meu, nea, mei, mele;tgu, ta, tgi, tale; or dumitale; sgu, sa, sgi, sale; or: lui, ei nostru, noastrg, no§tri, noastre vostru, voastrg, vo§tri, voastre; or: dumneavoastrg, lor
544 LECTIA 42
If you wish to know somerule of thumb in the useof sau, sa, sai, sale, asopposed to lui, ei, then youuse sail, sa, srti, sale, when the thingpossessed belongs tothe subject 17-the sentence; if the thingpossessed belongs to ,:lmeone who in the sentenceis not the subject, yop uselui, ei.
Examples: Capitanul s-a dus cugeneralul in ma§ina sa (ma§ina capitanului). Capitanul s-a dus cugeneralul in ma§inalui (ma§ina generalului). You do not have to usesau, sa, sai, sale. You can get along with lui, andei. The ruleexplain-a-Ts one of the fine points thatcar-e-n1 Romanian writers obeyin their writings, and it ismentioned here because thestudents meet thc formquite often in writingand speech and they may want to kncw why thetwo parallel forms.
Note mar,Yinale,asupravocabularului: Eologratmeansphotographer, andfialags2iismeans photo- graph. To ask has threeRomanian equivalents:
To ask (to question,to ask where, how,when, who, etc.) a intreba
to ask for(something) a cere
to ask (someone to dosomething) a ruga (sa)
Examples: M-a intrebat undelocuiesc, 11 voi intreba despre eacind 11 voi intilni. L-a§ intreba insa mi-efrica.
El a cerut un pahar caapa. El n-a vrut sa cearanimic de la el. Ma voi duce la el acasa§i Ii voi cereinformatiile care imi trebuie. M-a rugat sA mduc cu el la LosAngeles. A rugat-o cumpere ni§teciorapi. A§ vrea s. te rog ceva.
545 LECT1A 42
Liber-plyofesionist, in Romania, refers mostly to lawyers and TOCITirs. .
I
w
546 1111,a1M111111111
LECTIA 43
Introducerea 6rumaticii noi: a Eu invgt lectia mea. Eu imi invgt Dumneata inveti lectia duEllale. Dumneata iti inveti lectia.
Iti inveti lectia in fiecare zi? Da, eu imi invgt lectia in fiecare zi.
Iti scrii lectia IL fiecare zi? Da, imi scriu lactia in fiecare zi.
Iti cite§ti lectia in fiecare zi? Da, imi citesc lectia in fiecare zi.
Unde iti fumezi tigara? Imi fumez tigara afarg
Cind iti fiimeI igara? Imi fumez tigara in recreatie. invatg el lectia in fiecare zi? Da, el 1.0 invatg lectia in fiecare zi.
10 scrie lectia in fiecare zi? Da, el 1.0 scrie lectia in fiecare zi. Unde ii fumeazg tigara? El 1.0 fumeazg tigara in recreatie. b. Vg invgtati lectiile in fiecare zi? Da, noi ne invgtam lectiile in fiecare zi. VA scrieti lectiile in fiecare zi? Da, noi ne scriem lectiile in fiecare zi.
Uncle vg fumati tiggrile? Noi ne fumgm tiggrile afarg.
Cind vg fumati tiggrile? Noi ne fumgm tiggrile in recreatie. Ii invatg studentii lectiile in fiecare zi? Da, ei ii invatg lectiile in fiecare zi.
547 LECTIA 43
10 scriu ei lectiile infiecare zi? Da, ei 1.0 scriulectiile in fiecarezi. Unde 10 fumeazA eitigArile? Ei 1.0 fumeazA tigArileafara. Cind Ii fumeazA eitigArile? Ei 1.0 fumeazItigArile in recreatie. c. Ti-ai invAtat lectia? mi-am invItat lectia. ba9 Ti-ai scris lectia? ba, mi-am scris lectia. Tiai fumattigara in recreatie? Da, mi-am fumattigara in recreatie. invAtgt el lectia? Da, el §i-a invAtatlectia. fumat el tigaza inrecreatie? Da, el 0.-a fumattigara in recreatie.
Unde fumat el tigara? El 0.-a fumattigara afarA.
d. V-ati invAtat ierilectia? Da, noi ne-am invAtatlectia.
V-ati scris lectia? Da, noi ne-am scrislectia. V-ati fumat tigArile? Da, ne-am fumattigArile. Unde v-ati fumattigArile? Ne-am fumat tigArileafarg.
Si-au invAtat studentiilectia? ba, ei 0-au invAtat lectia.
Si-au scris studentiilectia in caiet? ba, ei §i-au scris lectia incaiet.
548 Unde 0.-au fumat ei Ei 0.-au fumat afar-a.
Cind 0.-au fumat/igUile? Bi §i-au fumat tiOrilein recre
549 LECTIA 43
Dialog: Despre Partizani.
1. Am primit o comunicare prin radio de la agentul nostru din Breaza. 2. Este un om de incredere! Ce comunicA?
3. Inamicul are de gind s4 trimitA ocoioanAde camioane, sA aprovizioneze garnizoana de la Dumbrava. 4. Trebuie opritA! fAcut planul?
5. L-am fAcut, insA am vrut sA-1 discut cu tine, 6. Detapmentul meu este gata.
7. Coloana inamica va trebui sA treacA prin defileul Bicaz.... 8. Cum s-o oprim?
9. MinAm §oseaua la cotitura asta §i aruncIm in aer podul acesta de peste riul Bicaz. 10. In felul acesta inamicul nici nu poate sA inainteze, nici nu poate sA se retragA... BunA idee!
11. Minele vor fi plasate de deta§amentul lui Mugure, deghizati ca muncitori de drumuri. 12. Si-a completat efectivul?In ultima actiune a sufe- nt pierderi grele.
13. Mi-a spus cA da, c li completeazI efectivul cu oameni din rosiune. 14. Ce facem cu santinelele inamice care pIzesc podul?
15. In momentul cind coleana inamicA infra in defileu, tAiem liniile telefohice, omorim santinelele §i minAm podul. Este simplu. 16. LuAm prizonieri?
17. Nu, distrugem coloana §i ne retragem spre muntele CeahlAu. 18. Foarte bine, domnule comandant.
550 LECTIA 43
Dialogue translation: About Partizans. from our agent 1. I have received aradio communication in Breaza.... 2. He is a reliable man. What does he say? supply 3. The enemy intends tosend a truck convoy to the garrison at Dumbrava. 4. It must be stopped! Did you make your plan?
5. I've made it, but I wantedto discuss it with you. 6. My detachment is ready. defile.. 7. The enemy column must pussthrough the Bicaz 8. How to stop them? this 9. We mine the highway atthis curve and we blow up bridge over the Bicaz river. 10. In this way the enemy canneither advance nor can he retreat...Good idea!
11. The mine will be placedby Mugure's detachmentdis- guised as road workers. 12. Did he make up his strength? In the last action he had heavy losses.
13. He told me that he did,that he is making up his strength with men from the area. 14. What are we going to dowith the enemy guards that are guardingthe bridge?
15. The moment the enemy columnenters the defile, we cut the telephone lines, wekill the guards, and mine the bridge. It's simple. 16. Do we take prisoners?
17. No, we destroy the columnand withdraw towards the CeahlAu mountain. 18. Very well, sir.
551 MINS.
Exercitii gramaticale: a. Cind ti-ai cumpArat automobilul? Ti-ai adus automobilul la §coalA? âind ti-ai spalat automobilul ultima datI? Cind iti vei vinde automobilul?
Ti-ai invAtat lectia? ti-ai scris lectia in caiet? ti-ai adus lectia la §coalA? In cit timp ti-ai terminat lectia?
Cind ti-ai intilnit intii camarazii? Ti-ai invitat camarazii la o cafea? ti-ai ajutat camarazii? ti-ai salutat ofiterii totdeauna? b. Cind §i-a cumpArat camaradulautomobilul? Si-a adus.el automobilul la §coalA? Oind §i-a spAlat automobilul ultima data? Cind i§i va vinde automobilul?
Si-au invAtat camarazii dumitalelectia? tilde §i-au scris ei lectia? Si-au adus ei cArtile la §coa1A? in cit timp §i-au terminat ei lectia?
Cind §i-a intilnit camaraduldumitale profesorii? Cind §i-a primit cArtile? Cind i§i invatA lectia?
Cind i§i parcheazA el automobilul? Cind i§i fumeazA tiggrile? Uncle ii fumeazA tigArile? Are vole s4-§i fumeze tigArilein clasA?
c. Cind v4 invAtati lectiile? Cind v4 aduceti lectiile la §coalA? Cind vA scrieti lectiile? Cind vA beti cafeaua? Cum vA tratati camarazii din celelalte clase? Unde vA aruncati hirtiile?
552 LECTIA 43
Bucatg de citire: In primul rgzboi mondial, au fost cazuri izolate cind civili inarmati au tras cu armele impotriva trupelor ina- mice, care le-au ocupat tara. Partizanii ihsA n-au jucat un rol important §i n-auinfluentat in nici un fel operatiile militare. In rAzboiul al doilea mondial insg, partizanii au jucat un rol foarte importantin Rusia, Franta §i in Jugoslavia. In unele cazuri, trupe din armata activg au refuzat sA se predea, s-au retras in munti, in pAduri, sauin regiuni mlg§tinoase §1 au continuat lupta in contra inamicului. In alte cazuri, agenti instruiti in mod special pentru a lupta
inapoia liniilor inamice, au fost para§utati pentru a orga- niza resistenta populatiei civile. In gene141, partizanii opereazg in grupe mici, bine
inarmate cu atme automate §i fgrA un sistem propriu de apro-
vizionare. Misiunea lor este de a hgrtui inamicul, de a-i tAia liniile de comunicatii §i de a creia o stare de ne-
sigurantA in spatele frontului. De asemenea, partizanii cautg sg, angajeze un numgr cit mai mare de trupe impotriva
lor care nu pot fi utilizate pe front, sau un numAr insemnat
de trupe care sA asigure liniile de comunicatii sau de
aprovizionare. Partizanii de obicei cunosc bine terenul in care operea-
zA §i ei se bazeazg foarte mult pe ajutorul populatiei
553 LECTIA 43
civile din regiune, pentru informatii§i aprovizionare. Este foarte greu pentru inamic sA §tie cine este§i cine nu este un partizan. In timpul zilei, ei lucreazI §i uneori chiar colaboreazA cu inamicul; noaptea, iau arma ming atacA soldati izolati sau deta§amente mici, saboteazd depo- zite de munitii, cAi ferate, poduri, convoaie decamioane, linii de comunicatii i apoi dispar.
MAsurile de represalii nu ajutA prea mult. Inamicul ia ostateci, de obicei oameni nevinovati,femei §i copii, pe care ii impuwA dacApartizanii nu se predau. Asta nu face altceva decit sA mAreascA ura impotrivatrupelor de ocu- patie §i sA mAreascA numArul celor caredevin partizani pentru a se rAzbuna. MN&
LECTIA 43
Intrebgri §i rAspunsuri:
I. Ce este un partizan? Un partizan este un civil inarmat,in timp de rgzboi.
2. Poartg partizanii uniforme? Nu, partizanii nu poartguniforme.
3. Au fast partizani in primulrgzboi mondial? Foarte putini. In cazuri izolate civilii au tras cu armele impotrivasoldatilor din armatele de ocupat:ie.
4. In care rgzboi au ju;at partizanii un rolimportant? Partizanii au jucat un rol importantin rdzboiul al doilea mondial.
5. In ce tgri din Europa au fost partizanii activi? Inetoate tgrile ocupate de armata germng.
6. Unde luptg partizanii? Partizanii luptg in munti, in pgduri, sauin re- giuni mlg§tinoase.
7. Luptg ei in spatele liniilor inamice? Da, ei luptg in spatele liniilorinamice.
8. Cine organizeazg rezistentapopulatiei civile? De obicei agenti instruiti in modspecial pentru astfel de misiuni.
9. Sint para§utati agentii ace§tia in spateleliniilor? In majoritatea cazurilor, el sint para§utati in spatele liniilor.
10. Opereazg partizanii in unitgti mari? Nu, de obicei opereazg in unitgtimici.
11. Sint el bine inarmati? Da, ei sint bine inarmati cu arme automate.
12. Stau ei mult timp intr-o regiune? Nu, nu stau mult timp intr-o regiune. Din cauza asta n-au sistem propriu deaprovizionare.
a
555 LECTIA 43
13. Care este in general misiunea unui deta§ament de partizani? Misiunea lor este de a hgrtui inamicul.
14. Prin ce mijloace? Ei taie liniile de comunicatii §i,creiazg o stare de nesigurantg in spatele frontului.
15. Trupele intrebuintate in contra partizanilor, pot fi intrebuintate pe front? Nu, nu pot fi intrebuintate pe front.
16. Cunosc partizanii bine terenul in care opereazg? De obicei t1 cunosc foarte bine pentru ca sint din regiune.
17. Cine i ajutg pe partizani? Populatia civi1 ii ajutg.
18. Cu ceni ajutr..? Cu informatii i cu mincare.
19. Este u§or pentru inamic sg §tie cine este, sau cine nu este un partizan? Desigur cg este greu. Oricine poate sg fie un partizan.
20. Colaboxeazg uneori partizanii cu inamicul? Da, uneori colaboreazg cu inamicul pentru a afla planurile lui.
21. Atacg partizanii unitgti mari? Nu, ei atacg numai soldati izolati, sau deta§a- mente mici.
22. Saboteazg partizanii instalatii militare inamice? Da, ei saboteazg instalatii militare inamice.
23. Ce mg.suri iau trupele inamice in contra partizani- lor? Iau ostateci pe care-i impu§cg. De obicei sint oameni nevinovati.
24. Sint aceste mgsuri eficace? Nu, nu fac altceva decit sg mgreascg ura civili- lor in contra armatei de ocupatie.
536 LECTIA 43
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn a verycommonly used substitute for meu, dumitale, lui, etc.
Instead of saying: You may say:
Beau cafeaua mea. 1mi beau cafeaua. Vei vinde automobilul dumitale? lti vei vinde automo- bilul? Va schimba cAma§a lui. I§i va schimba cAma§a. Vom citi lectiile noastre. Ne vom citi lectiile. Unde scrieti lecting7nEneavoastrA? Unde vA scrieti lec- tiile? Studentii fumeazA tigArile lor. Studentii i§i fumeazA tigArile. Am consultat pe doctorul meu. Mi-am consultat doctor- ul Ai spAlat automobilul dumitale? Ti-ai spAlat automo- 'Filul? Ar vinde automobilul lui (ei). Si-ar vinde automobil- I.- ul. Am invAta lectiile noastre mai bine. Ne-am invAta lectiile mai bine. Ati terminat lectiile voastre? V-ati terminat lectii- le? Au MuttoatA berea lor. Si-au bAut toatA 7-berea. TrebuiesA spAl cAmA§ile mele. Trebuie sA-mi spAl cAmA§ile. Trebuies4 speli ciorapii dumitale. Trebuie sA-ti speli ciorapii. TrebuiesA spele ciorapii lui. Trebuie sA-i spele ciorapii. TrebuiesA aducem creionaele noastre. Trebuie sA ne aduce creioanele. Vreti sA invAlati lectiile dumnea- Vreti sU vA invAtat voastrA? lectiile? Ei vreau sA termine tigArile lor Ei vreau sA-§i termine intii. intii tigArile.
As you may have observed, the equivalents are: meu, mea, mei, mele imi, (-mi, mi-) dumitale (tAu, ta, tAi, tale) itit (-ti, ti-) lui, ei, (sAu, sa, sAi, sale) i§i, (-0-9 §1-)
557 LECT1A 43 nostru, noastrg,no§tri, noastre ne dumneavoastrg (vostru,voastrg, vA, vo§tri, voastre) lor i§i, (-§i, §i-) There is one importantnote to make: i§i,is usedonly to mean his, orher own (or theirown).
Examples:
El §i-a condusautomobilul foarte bine.(his own car.) El §i-a schimbatcgmb§a. (his own shirt). El i§i va vindeautomobilul. (his own car.) Trebuie sg-§i ducg copiiila doctor. (his own children)
Contrast with:-
El a condus automobilullui. (It could be his, or somebody else's car.) El va vinde attomobilullui. (It could be that his friend Brown has a car, and he will sell his, Brown's car; orit could be someone else's).
558 LECTIA 44
Introducerea gramaticii noi: a. Studentui a luat cartea mea. sau: Studentill mi-a luat cartea.
Cine ti-a luat cartea? Studentul mi-a luat cartea.
Cine ti-a fumat tigara? Studentul mi-a fumat tigara.
Cine ti-a bAut cafeaua? Studentul mi-a bAut cafeaua.
Cine ti-a spAlat automobilul? Prietenul meu mi-a spnatautomobilul.
Cine v-a luat cArtile? Profesorul,ne-a luat cartile.
Cine v-a fumat tigArile? Camaradul ne-a fumat
Cine v-a bAut cafeaua? Ceilalti studenti ne-au bAutcafeaua.
Cine v-a spAlat automobilele? Prietenii no§tri ne-au spnatautomobilele.
b. Eu am luat cartea lui. Eu i-am luat cartea. I-ai luat cartea lui? Da, i-am luat c rtea.
I-ai fumat tigara? Da, i-am fumat tigara.
I-ai bAut cafeaua? Da, i-am Mut cafeaua. I-ai spnat automobilul? Da, i-am spnat automobilul.
559 LECTIA 44
c. Eu am luat cArtilelor. Eu le-am luatcArtile. Le-ai luat cArtile? Da, eu le-am luatcArtile.
Le-ai fumat tigArile? Da, le-am fumattigArile.
Le-ai bAut cafeaua? Nu, nu le-am bAutcafeaua
Le-ai spAlatautomobilele? Nu, nu le-am spälatautomobilele.
Cine le-a spAlatautomobilele? Prietenii lor le-nuspnat automobilele.
560 Dialog: Despre documente.
1. Numele §i pronumele, te rog! 2. Stänescu Miron. Uite aici este livretul meu
3. Unde §i cind te-ai näscut? 4, M-am näscut in comuna Mindra dinjudétul F6gdra§, in ziva de 18 mai, 1922.
5, Ce ocupatie ai? 6. Sint student la Universitatea dinCluj, la faculta- tea de drept.
7. Ai un carnet de student de launiversitate? 8. Am avut un carnet de student,insa politistul care m-a arestat,mi-a luat carnetul.
9. N-ai nici un alt fel delegitimatie? 10. Am un certificat de na§tereeliberat de primAria comunei Mindra....
11. Un permis de condus automobilul? Ne trebuie semnal- mentele dumitale! 12. Nu, n-am. insA aveti livretul meu militar, nu este bun?
13. Cine §tie?Poate cA e§ti dezertor, poate c e§ti un agent inamic? 14. Vreti 8g spuneti ca 1-am omorit peStänescu Miron §i i-am luat actele?
15. S-ar putea! Odatg. 1-am arestat pe un individ cu un papport din China! 16. Ei, §i? Chinezii dau pa§apoarte cetdtenilorler...
17. In ca'.111 :stru, individul arestat era untigan din Bucure 18. Foarte bine, domnule comisar, cevrei sA §tii? Dialogue translation: About documents.
1. Your last name andfirst name please. 2. Stänescu Miron. Here is my soldier'srecord.
3. Where and when were youborn? 4. I was born in thevillage of Mindra in the county of Fa:Ora§ on the 18thof May, 1922.
5. What is your occupation? 6. I am a student at theuniversity of Cluj, at the faculty of law.
7. Do you have a student'scard from the university? 8. I had a student's card, butthe policeman that arrested me, took my card.
9. Don't you have any kindof identification? 10. I have a birthcertificate issued by the cityhall of the village of Mindra.
11. A driver's license?We need your description! 12. No, I don't have one, but youhave my soldier's record, isn't it good?
13. Who knows?Maybe you are a deserter, maybe you are an enemy agent? 14. In other words, I killedStAnescu Miron and took his papers?
15. It could be! Once I arrested an individualwith a Chinese passport! 16. So what? The Chinese give passports totheir citi- zens...
17. In our case, theindividual arrested was a gypsy from Bucharest. 18. Very well, officer, what do youwant to know? LECTIA 44
Exercitii gramaticale: a. Cine iti ia temperatura cindte duci la doctor? Cine iti ia pulsul? Cine iti face analizasingelui? Unde iti pai hainele? Cind se duce un om la doctor,cine Ii ia temperatura? Cine Ii ia pulsul? Cine ii face analizasingelui? Unde Ii pune el hainele?
Cind se duc studentii ladoctor, cine le iatemperatura? Cine le ia pulsul? Cine le face analizasingelui? Unde 1.0 pun ei hainele?
§i b. (Costica are o camerafrumoasg, multe haine, cgrti ap mai departe. Miticg a intrat in camera. 0. le-a furat.) Cine i-a furat hainele? Cine i-a citit cartile? Cine i-a luat costumele de haine? Gine i-a purtat hainele? Cine i-a vindut hainelein ora§?
c. (CosticA s-a dus in ora§ ca s cumpere altehaine. Acolo, el a vgzut toatelucrurile pe care le-a furat Miticg.) Cine 0-a vAzut hainele? Cine vazut cartile? Cine incercat hainele? Cine purtat hainele iar60?
d. (Profesorul pornuntA propozitiileurmgtoare §i studentul trebuie sg le formuleze informa nouA.) Exemplu:
Profesorul: Eu fumez tigara lui. Studentul : Eu ii fumez tigara. Eu am a§teptat pe fratele meu. Eu am a§teptat pe fratele lui.
563 LECTIA 44
Noi am cunoscut pe fratii lui. Noi am cunoscut pe fratii lor. El a invitat pe fratii lor la mas6.. El a cumpArat automobilul lor. El a condus automobilul lor. El a condus automobilul ei. Ai vAzut automobilul lui? Ai vAzut automobilul meu?
Popescu a invAtat lectia lui (Popescu). Popescu a fumat tigara lui (Popescu). Popescu a fumat tigara lui (Olteanu). Popescu a rupt creionul lui (Olteanu). Popescu a luat creionul lui (Olteanu).
Noi am terminat lectiile noastre. Ei au terminat banii lor. Ei au terminat lectiile lor. Studentii au terminat banii (pArintilor lor.)
Hotul a furat banii lui. Hotul a furat banii bor. Hotul a furat banii mei. Hotul a furat banii dumitale?
(Propozitiile de mai sus pot fi intrebuintate la prezent, viitor, conditional §i subjonctiv.)
564 LECTIA 44
BucatA de citire: Intr-un regim totalitar, cumeste regimulcomunist din unui,control constant Rominia, fiecarecetAtean este supus agentilor de securitate§i din partea politiei,din partea Republicii din parteapartidului comunist. Un cetAtean al fie arestat gi dus.lapoli- Populare Romine,dacA nu vrea sA. acte de identi- tie, trebuie sAaibA in permanentAasupra lui
tate, permisegi livretulmilitar. ali- Probabil cA celmai important acteste cartela de cumperi nimic gi mente. FArA aceast6cartelA nu poti sA dacA n-ai cevinde, mori defoame. In Republica PopularA comunist. RominA, aceste cartelesint distribuitede partidul speciale §i pot cumpArade Sefii comunigtiprimesc cartele In general, la prAvAliispeciale, rezervatepentru ei. marfa acoloeite bun4 gi ieftinA. Sub un astfel deregim, vrei nu vrei,trebuie sA cola- mori. borezi cu regimul. DacA partidulti-a luat cartela, pe care le are Eu cred cA este unadin cele mai crude arme partidul comunist, gi pe careointrebuinteazA in contra
unui popor care nu vreaaltceva decit sAfie liber. sint needu- Pentru cA majoritateamilitienilor comunigti
cati, cei urmAriti depolitie falsificAdocumentele oficiale, rusegti, leiscAlesc cu iscAli- le gtampileazA cugtampile mai turi care nu pot ficitite gi in felulacesta reugesc sA
565 LECTIA 44 cumpere alimente §i,sA supravietuiascA, Mai curind sau mai tirziu insA, sint prin§i, fie cA sint denuntati, fie cA fac o gre§ealA, §i condamnati la pedepse grele in inchisori sau in lagare de muncA fortatä. * ./
566 Intrebäri §i rAspunsuri.
1. Este regimul comunist dinRominia un regim totalitar? Da, regimul comunist dinRominia este un regim totalitar.
2. Sint liberi oamenii care trAiesc sub unastfel de regim? Nu, oamenii care trAiesc sub unastfel de regim nu sintliberi.
3. Cine i controleazA? Statul Ii controleazA.
4. Cum ii contro1eazA? Prin politie, prin agentii desecuritate §i prin partidul comunist.
5. Poate s4 fie un cetAtean arestat,dacA nu are acte de identitate? Desigur, dacA nu are acte deidentitate,e1 este arestat imediat.
6. DacA are mai mult de 25 de ani, cedocument trebuie sA aibA un romin? Trebuie sA aibA un livret militar.
7. Care esAe cel mai important document pe carepoate sA-1 aib6 un romin? Cartela de alimente este documentulcel mai im- portant.
8. De ce? DacA n-ai cartelA de alimente, nupoti sA cumperi nimic de mincare.
9. Cine elibereazA aceste cartele dealimente? Partidul comunist romin elibereazA acestecartele de alimente.
10. Dac4 e§ti anticomunist, veiprimi o cartelA de ali- mente? Nu, dacA e§ti anticomunist nuvei primi o cartelA de alimente.
11. Ce faci atunci? Vinzi ce ai, §i cumperi ce poti, undegAse§ti.
567 LECTIA 44
12. Si dacg n-ai ce vinde? Atunci mori de foame.
13. Primesc §efii comuni§ti cartelespeciale? Da, primesc cartele speciale §icumpArg, in prI- vAlii speciale.
14. Este marfa in prAvAliile acestea decalitate bung? De obicei este de calitate bung§i este ieftinA.
15. In Rominia, daca vrei sg mAninci, trebuie sAcola- borezi cu regimul? .Da, in Rominia astAzi, dacg vrei sgmgninci,tre- buie sä colaborezi cu regimul.
16. Cine decide dacA un cetgtean vaprimi sau nu, o cartelA de alimente? Sefii comuni§ti decid asta.
17. Este asta o armg periculoasAin mina unui comunist? Este o armg periculoasA §i crudAin acela§ timp.
18. In contra cui este intrebuintatA aceast4 armg? In contra unui popor care nu vrea decitlibertate.
19. Au majoritatea militienilor dinRominia o educatie bung? Nu,'majoritatea militienilor n-au oeducatie bunA.
20. Pot ei sg scrie §i sAciteascg? Cred cg ei pot sg scrie §isA citeascA, ins g. nu prea bine.
21. Falsificg cei urmAriti de politie documente§i acte? Da, cei urmAriti depolitie falsificA acte §i documente.
22. Sint ei prin§i din cind incind? Da, din cind in cind politiaIi prinde.
23. Cum ii prinde? Sint denuntati sau fac o gre§ealA.
24. Ce se-ntimplA cu cei prin§i? Sint trimi§i la inchisoare, sauin laggre de muncA fortatA.
568 LECTIA 44
prin intero- Formularul alAturattrebuie completat Situatia: sA fie unalt garedirectA. Interogatul poate student, fie unprofesor; de asemenea,studentii pot s4 sefnterogheze unul pecelAlalt.
569 LECTIA 44
FORMULAR PENTRU STABILIREA IDENTITXTII
(Studentii vor completa formularul dup4 ce interogheazA pe cineva).
1. Numele §i pronumele
2. NAscut(A) in anul iuna . . . . ziva. . .
3. Ocupatiunea
4. Statul cAruia este supus
5. Re§edinta (domiciliul legal)
6. Starea civilA .
Numele §i virsta sotiei
NAsput4
7. Religia
8. Semnalmente: talia fruntea pArul sprincenele ochii nasul barba bArbia fata (obrazul) tenul (culoarea fetei) semne particulare
9. Numele tatAlui trAie§te?
Numele mamei trAie§te?
10. Ce rude 'trAiesc in alte tAri
11. Sint ei in serviciul unui al stat?. . Titlu 12. Educatia: §coala primarA liceu (§coalä medie) universitate (politehnici academie) alte cursuri
570 LECTIA 44
13. Ocupatii in viata civilg:
Ocupatia Firma Adresa Data din ping in
14. Asociatii, cluburi, societäti
In ce calitate oficiard
154 Tgri strAine vizitate
Tara Data vizitei Durata Motivul vizitei 7 vizitei
16. Pappoarte eliberate
17. Arestgri
Locul Data Motivul Dispunerea cazului
18. Amprente digitale:
19. Serviciul militar: recrutat incorporat avansat transferat deta§at §coli urmate concedii spitale militare decoratii §i medalii decoratii strgine misiune in caz de rgzboi
20. Observ.atii:
571 LECTIA 44
Explicatii grmaticale: In this lesson we learn afew more uses of imi iti, ne, vg, le. The thing to remember isthis: ii1-ria,le.mean as and Wieirs, but his - somebodaelse's; fEgirs - somebody else's.
Examples: El §i-a pierdut cheia - helost his own key. El i-a pierdut cheia - helost his (somebody else's) key.
El §i-a ggsit cheia - hefound his (own) key. El i-a ggsit cheia - hefound his (somebody else's) key. Ei §i-au luat cgrtile - they tooktheir (own) books. Ei le-au luat cgrtile - they tooktheir (somebody else's) books.
Ele i§i fumeazg tiggrile - theysmoke their (own) cigarettes. Ele le fumeazg tiggrile - theysmoke their (somebody else's) cigarettes.
li and le are used for both masculine andfeminine: Eu ii VEI spglaautomobilul. /i could refer to either lui or ei and the followingforms-Fould be used in the senrice IT,there isany ambiguity:
Eu iAj voi spgla automobilul lui. Eu T voi spgla automobilul Examples of patterns with this newform. imi conduce automobilul mi-a fumat tigArile iti conduce automobilul ti-a fumat tiggrile ii conduce automobilul i-a fumat tiggrile ne fumeazg tiggrile ne-a fumat tiggrile vg fumeazg tiggrile v-a fumattiggrile le fumeazg tiggrile le-a fumat tiggrile
vrea sg-mi fumeze tiggrile imi va fuma tiggrile vrea sg-ti fumeze tiggrile iti va fuma tiggrile vrea s4-i fumeze tiggrile va fume tiggrile
572 LECTIA 44 vreas4 nefumezetlgarile ne vafumatigArile vreasA väfumezetigarile vI vafumatigarile vreas4 lefumezetigArile le vafumatigarile
OR:
Imi vei spAla automobilul? Iti voi späla automobilul.
Mi-ai gAsit creionul? Ti-am gäsit creionul.
Vrei sA-mi incer:i costumul? Vreau sa-ti incerc costumul.
Note marginale asupravocabularului: A functiona means to work asrefers to machines, gadgets, etc:
Examples: Telefonul nu functioneaza;motorul nu functioneazA;insa: studentul nu invatä iaracas4 nu lucreaza in curte.
A porni is another wordmeaning to start. (The other word is a ITIELE.) A porni means to start, to2,2t in motion:
El a pornit motorul. Trenul a pornit din gara. Toti au pornit sprepolitie.
573 LECTIA 45
Introducerea gramaticii noi: a. Acum, daca a§ avea bani a§ cumpAra un Automobil nou. Ieri, daca aveam bani cumpAram un automoUl nou.
Ce cumparai daca aveai bani? Daca aveam bani cumparam un automobil nou.
Ce faceai daca aveai ieri timp liber? Daca aveam timp liber ma duceam la cinema. Ce facea camaradul dumitale lfa avea bani? 15-ca avea bani, .01m2ALA un automobil nou.
Ce facea camaradul dumitale dacä avea timp liber? Daca avea timp liber, se ducea sä vada un film bun.
Ce faceati daca nu aveati aseard mult lucru? Daca nu aveam asearA mult lucru, ne duceam in ora§.
Ce cumparati dacä va ducvati in ora§? Daca ne duceam in ora§ cumparam bilete la cinema.
Ce faceau ei dacä aveau timp liber? Daca aveau timp liber, se duceau in ora§.
Ce cumparau ei daca se duceau in ora§? Daca se duceau in ora§, cumparau bilete la cinema. b. Ce ar trebui sa faci? Ar trebui sa
Ieri, ce trebuia sa faci? TFTSui asrifTv-rf,inTY:7- am avut /inn. Ce trebuia sa inveti? Trebuia sa invat lectia. Ce trebuia sä faca camaradul? Camaradul trebuia sa invete, insa n-a avut timp.
Ce trebuia s invete? Trebuia sa invete lectia, insa n-a avut timp.
574 LECTIA 45
Ce trebuia s4 invAtati? TreFUTT-iT TrivAtAm lectia, insA n-am avut timp.
Trebuia sA invAtati lectia? Trebuia sA invAtAm lectia ieri.
Ce trebuia s4 invete studentii? f Studentii trebuiau s4 invete lectia,ins4 n-au avut timp. Cind trebuiau ei sA invete lectia? Ei trebuiau sA invete lectiaieri. LECTIA 45
Dialog: Despre rachete.
1. Cit cintarea racheta germand V-2? 2. Racheta germanA V-2 cintArea aproximativ 10 tone.
3. Ce sistem de propulsie avea? 4. Un motor cu reactie care ardea alcool §i oxigen lichid.
5. In ce proportie? 6. Patru tone de alcool §i cinci tone de oxigen lichid. Combustibilul acesta ardea cam intr-un minut.
7. Cum era condusA aceasta racheta? 8. Prin radio sau prin giroscop.
9. Pinä la ce inaltime putea zbura racheta V-2? 10. Drept in sus, pina la inaltimea de 10 Km., 85 Km. dacA era lansata in unghi de 45 de grade.
11. Care eia viteza maxima a rachetei? 12. Viteza maxima a rachetei era de 6000 de Km. pe ora, cu o razA de actiune de 200-300 de Km.
13. Cit timp dura zborul? 14. De la lansare ping in momentul cind lovea tinta, 3 sau 4 minute.
15. Cite rathete V-2 au lansat germanii in contra Angliei? 16. In contra Angliei, germanii au lansat un total de 1190 de rachete, care au ucis 2724 de persoane §i au ranit grav cam 6467 de persoane.
17. Daca Germania avea mai multe racheta, le lansa? 18. Da, daca avea mai multe rachete, le lansa. LECTIA 45
Dialogue translation: About rockets.
1. How much did the German V-2 rocket weigh? 2. The German V-2 rocket used to weigh about 10 tons.
3. What type of propulsion did it have? 4. A jet propulsion motor that burned alcohol and liquid oxygen.
5. In what proportions? 6. Four tons of alcohol and five tons of liquid oxygen. This fuel would burn in about a minute.
7. How was the rocket guided? 8. By radio or by gyroscope.
9. To what height could the V-2 rocket fly? 10. Straight up, to a height of 10 km., 85 km. if it was launched at a 45 degree angle.
11. What was the maximum speed of the rocket? 12. The maximum speed of the rocket was 6000 km per hour with a range of 200-300 km.
13. How long did the actual flight take? 14. From the time of launching to the moment it hit the target, 3 or 4 minutes.
15. How many V-2 rockets did the Germans launch against England? 16. Against England, the Germans launched a total of 1190 rockets that killed 2724 persons and wounded seriously about 6467 persons.
17. If Germany would have had more rockets, would she have launched them? 18. Yes, if she would have had more rockets, she would have launched them.
577 LECTIA 45
Exercitii gramaticale: a Ce fAceai ieri dacA erai liber? Ce fAceai ieri dacA erai in ora§ul dumitale? Ce fgceai ieri dacA aveal 10.000 de dolari? Crezi cg germanii atacau Rusia dacA §tiau cA vor pierde? Crezi cA lansau rachete in contra ora§ului New York dacd puteau? Crezi cg debarcau in Statele Unite dacg puteau?
Te culcai mai devreme dacg nu aveai iectii asearg? Te sculai mai tirziu dacA nu trebuia sA vii la §coalg astAzi? Cu ce te imbrAcai azi dimineatg dacA nu veneai la §coalg?
Uncle se duceau ieri studentii dacg nu aveau §coalA? Crezi cA se bucurau? Se duceau ei cu automobilul dacg ploua?
Ce trebuia sA faci cind mergeai la liceu? Ce faceai dacA aveai multi bani? Veneai aici dacA §tiai cA cursul de limba roming este u§or? LECTIA 45
BucatA de citire:
DupA ce aviatiaanglo-americanA a inceput sAbombardeze
Germania cu mii §imii de avioane debombardament, flitter a promis poporului german "armede rAzbunare."Prima armA de
rAzbunare" a Lost obombI cu aripi, pe caregermanii au cauzat prea multe numit-o: V-1. AceastA bombA cu aripi n-a pagube in Anglia,pentru cA englezii auluat mAsuri defen- antiaerianI, au sive. Aviatia de vinAtoare§i artileria inainte de a ajunge doborit majoritateaacestor bombe V-1,
la tinte. Cu arma V-2 insA, afost a altA poveste. Zburind cu o inAltime de peste vitezA de peste6000 de Km. pe orA, la o
85 de Km., eraimposibil de doborit. V-2 era o rachetA care cintArea cam 10 tone§i avea o incArcAturAexplosivA de cam din punct 1 tonA. Racheta aceasta costaextrem de mult §i de vedere militar n-aavut prea mult succes. N-a avut succes
pentru cA nu era precisA. Rachetele lansate cAdeaula o
distantA de aproximativ 15mile departe de tintA. Englezii au cAutat sAdistrugA aceste racheteinainte
de a fi construite, sausA le distrugA peplatformele de
lansare. DatoritA mAsurilor luate,productia de rachete era
cam de500-600 pe lung., in loc de900-1000. Atacul aerian de la Poennemunde adistrus o mare partedin instalatiile acestui centru §i a omorit un marenumAr de ingineri §i tehnicieni care lucrau acolo. Acest atac a intirziat pro- ductia acestor rachete cucel putin un an. P3C6 Germania avea acesterachete la 6 iunie 1944,desigur cA le intre- buinta in contra flotei§i a trupelor caredebarcau §i ata- cau Europain ziuz aceea. LECTIA 45
/ntrebAri §i rAspunsuri:
1. A bombarddt aviatia anglo-americangGermania in rAzboiul al doilea mondial? Da, aviatia anglo-americang a bombardatGermania.
2. Au trimis anglo-americanii avioaneiolate sA bombar- deze Germania? Nu, anglo-americanii autrimis mii §i mii de avioane de bombardament.
3. Ce a promis Hitler poporului german? Hitler a promis poporului german arme deurgzbu-- nare."
4. Cum s-a numit prima armg de"rgzbunare?" Prima armA de rAzbunare" s-anumit: V-1.
5. Ce era aceastA armg? Era o bombg cu aripi.
6. A cauzat aceastA bombA cu aripi pagubemari in Anglia? Nu, bomba cu aripi, V-1, n-a cauzatpagube mari in Anglia.
7. De ce? Pentru cg englezii au luat mAsuridefensive in contra acestei bombe.
8. Ce fel de arme defensive auintrebuintat englezii? Englezii au intrebuintat aviatia devingtoare §i artileria antiaeriang in contra acestor bombe cu aripi.
9. Puteau fi doborite aceste bombe? Da, puteau fi doborite §i au fostdoborite.
10. A fost racheta V-2 o armg mai periculoasgdecit V-1? Da, racheta V-2 a Lost mult maipericuloasg decit V-1.
11. Cu ce vitezg zbura racheta V-2? Zbura cu o vitezg de peste 6000 deKm. pe org.
12. Putea un avion de vingtoare dobori o rachetAV-2? Nu, un avion de vingtoare nu puteadobori racheta V-2.
581 LECTIA 45 .2
13. Dar artileria antiaeriand? Nici artileria antiaeriand.
14. De ce? Pentru cd zbura prea sus §i prda repede.
15. Cam cit cintdrea racheta V-2? Racheta V-2 cintArea cam 10 tone.
16. Cit cintdrea incArcItura explosivd arachetei? IncArcatura explosivA cintArea cam 1 tond.
17. Costa mult aceastA rachetd? Costa extrem de mult. Costa mai mult decit un avion de vinAtoare.
18. Din punct de vedere militar, a avut rachetaV-2 mult succes? Nu, n-a avut mult succes pentru cd nu eraprecisd.
19. Ce mAsuri de apArare au luatenglezii in contxa acestor rachete? In primul rind au bombardat centrele de productie.
20. Si in al doilea rind? 7 Au bombardat rachetele pe platformele de lansare.
21. Au reu§it englezii sd opreascA productiarachetelor V-2? Nu, n-au reu§it sA opreascAproductia, insA au reu§it sA mic§oreze productia.
22. Cu ce procentaj? Cu aproximativ 50 la sutd.
23. DacA englezii nu atacau centrul deproductie de la Poennemunde, aveau germanii rachetele V-2 mai devreme? Desigur, atacul de la Poennemunde aintirziat productia cu cel putin un an.
24. Puteau debarca aliatii in Europa la 6iunie, 1944, in cazul acesta? Puteau debarca, insg sufereau pierderi multmai mari decit au suferit.
582 LECTIA 45
Explicatii gramaticale:
In this lesson we learn anotherimportant use of tne imperfect tense: As past conditional. You have examples in this lesson in Introducerea gramaticii,noiand Exercitii gramaticale. Here, we shall give a few more, examples,with the English equivalents:
Dacg §tiam cg nu are bani, i trimiteam. Had I known that he didn't have money, I would have sent him some.
Dac a. eram in locul lui, nu spuneam nimic. Had I been in his place, I wouldn't have told any- thing.
Dacg rminea in Rominia, 11 arestapolitia. Had he remainel in Romania, the police would have arrested him.
Dacg veneau mai devreme, ggseau locuri. Had they come ear- lier, they would have fourd seats.
The imperfect form of the verb a trebui has twomeanings:
a. El trebuia sg invete in fiecaresearg. He had to study everieTEng.
b. El trebuia sg invete, ntt trebuia sg-i piardgtimpul la club. Ae should have studied, he shouldn't have wasted his time alffir-Enb. When does it mean had to and when does it mean should have? The context willTell you, you will be surprised to Tiria out that fhis will not give you any trouble. The imperfect form of the verb a putea has also two translations: was able to andcoula have. Here follow a few examples. El putea sA se cAsAtoreascA cu cine a vrut. Puteam sA merg duminica trecutA la Los Angeles, insa n-am vrut. LECT1A 45
El nu putea sä joace c6rti,pentru c4 nu il ldsa nevasta lui. Dacà 11 cuno§teau pe judecAtor,puteau s4 scape cu o amendA mai mica.
Note marginale asupravocabularului: A aminti (to remind) requiresthe direct object.
I-am amintit. Mi-a amintit cd trebuie sdfacem lectia la magnetofon. Trebuie sd amintim profesoruluicd lectia este grea. Cind 11 voi intilni Ii voiaminti despre asta. Supdrat can mean anything from saqto angry. The con- text will tell you which one tochoose.
El a fost supgrat cind aauzit cd prietenul lui i-a stricat automobilul. El este tcltdeauna supdrat toamna,cind se ginde§te la locurile din tara. Stire means news item, and in Romanianit can be in either singular or plural:
Am primit o §tire de la vdrul meu. (news - one news item). Am primit tiri de la vArul meu. (news - several news items).
Pa§ti is plural: Pa§tile cad Duminica §i in Rominia Pa§tile au tinut trei zile. Prost could also mean bad: drumuri proaste, o hain4 proastd. Decit may be used with the meaning of ony,but except: El nu m4 cunoa§te decit pe mine. El nu ci§tigA decit 20 de dolari pe sAptdminA. Nu-1 cunosc decit pe el.
584 LECTIA 46
Introducerea gramaticii noi: a. Miine, joi, voi merge in ora§ §i voi cumpAra un automo- bil. Miine, joi, o sg merg in ora§ §i o sg sumpIr un automo- bil.
Ce o sg cite§ti disearg? Disearg o sg citesc un ziar.
O sA cite§ti un ziar rominesc? Da, o sg citesc un ziar rominesc.
Cind o sa citeascg camaradul lectia? Camaradul o sA citeascA lectia disearg.
O sg citeascg camaradul toatg lectia? Da, camaradul o sg citeascg toatg lectia.
O sg cumpgrati un automobil nou? Da, o sg cumpgrgm un automobil nou.
0 sg cumpgrati un automobil de sport? Nu, n-o sg cumpgrgm un automobil de sport.
O sg cumpere camarazii ma§ina domnului Pop? Da, camarazii o sg cumpere ma§ina domnului Pop.
O sg cumpere studentii cafea profesorilor? Nu, studentii n-o sA cumpere cafea profesorilor. b. Ai sg repari automobilul acesta vechi? Da, am sg repas automobilul acesta vechi. Ai sg repari ma§ina? Da, am sg repar ma§ina.
Cine are sg.lucreze in vacantg? Domnul Pop are sg lucreze in vacantg.
eine n-are sg lucreze in vacantg? Domnul Miticg n-are sA lucreze in vacantg.
Aveti sg vizitati pe domnul Pop? Da, avem sg vizitgm pe domnul Pop.
585 LECTIA 46
Aveti sg vizitati ora§ul New York? Da, avem sä vizitdm ora§ul New York.
Studentii au sg cheme fetele la telefon? Da, studentii au sg cheme fetele latelefon.
La ce org au sg cheme studentiifetele'la telefon? Nu §tiu la ce org au sg cheme studentiifetele la telefon. c. Miine voi merge in ora§ §i mg voi uita la ni§te prgvglii. Miine o sg merg in ora§ §i o sg ma uit la ni§te prAvglii.
0 sA te uiti la casa domnului Pop? Da, o sA mg uit la casa domnului Pop.
Ai sA te uiti la ni§te prgvglii in ora§? Da, am sA mg uit la ni§te prgvglii in ora§.
La ce org o sg se scoale domnul Pop? Domnul Pop o sg se scoale la ora §ase.
La ce org are sg se culce studentul? Studentul are sg se culce devreme.
La ce orA o sg vg. intoarceti de la cinema? 0 sg ne intoarcem de la cinema la ora zece.
Aveti sä vg intoarceti tirziu? Da, avem sA ne intoarcem tirziu. Cind o sg se termine lectiile de limba roming? Nu §tiu cind o sg se termine lectiile de limba roming.
Cind au &A se intoarcg studentii de la §coalg? Studentii au sg se intoarcg de la §coalg la ora patru.
586 LECTIA 46
Dialog: Vacanta.
1. 0 sg-ti iei vacantA anul acesta, Miticg? 2. 0 sg-mi iau o vacantg de o lung, in iulie.
3. Uncle ai sA mergi, la munte sau la mare? 4. Asta-i o intrebare bung! Eu vreau sA merg la mare, sotia vrea sg meargg la munte §i copiii vreau sg stea in Bucuie§ti.
5. Miticd, pentru cA imi e§ti prieten, am sg te ajut sg rezolvi aceastg problemg! 6. Ultima data cind m-ai ajutat sg rezolv o problem6, ca sg nu merg la inchisoare m-a costat 10.000 de lei.
7. E§ti de accord cA cele mai bune planuri sint simple? 8. Planurile tale incep ca planuri simple, insA nu §tiu de ce devin din ce in ce mai complicate.
9. Trebuie sA promiti cg o sg urmezi exact planul pe care 1-am preggtit! 10. Promit. Cind am sg incep sg-1 pun in aplicare?
11. Disearg la cing! La momentul potrivit, anunti cA te-ai decis sg petreci vacanta la munte... 12. Sotia mg va intreba de ce mi-am schimbat pgrerea? Ea §tie cg vreau sA merg la mare. Ce voi rgspunde?
13. 0 sA rgspunzi cg astgzi te-ai intilnit in ora§ cu domnul Neagu §i cg Neagu ti-a spus cA va merge la munte anul acesta.... 14,, lnsA sotia mea o urg§te pe doamna Neagu!
15. Desigur! 0 sg spunA cg nu vrea sg fie vAzutA in acela§ loc cu doamna Neagu §i cd refuzg sg meargA anul acesta la munte... 16. Si o sä vrea sg meargA la mare, pentru cg doomna o.sg meargA la munte!
17. Ce ti-am spus! Ai o problemg? Vino la Costicg! 18. Planul pare bun, insg ceva imi spune cA nu va avea succes!
587 LECTIA 46
Dialogue translation: Vacation.
1. Are you going to take your vacation this year, Miticg? 2. I am going to take a month's vacation in July.
3. Where are you going to go, to the mountains or to the seashore? 4. This is a good question. I want to go to the sea- shore, my wife wants to go to the mountains and the children want to stay in Bucharest.
5. Miticg, because you're my friend, I'm going to help you solve this problem. 6. The last time you helped me solve a problem, it cost me 10.000 lei not to go to jail....
7. Are you in accord that the best plans are the simple ones? 8. Your plans start out as simple ones, but I don't know why they become more and more complicated.
9. You must promise that you will follow exactly the plan that I have prepared.. 10. I promise. When do I start putting the plan in operation?
11. Tonight at supper! At the right moment you announce that you have decided to spend your vacation in the mount(dns 12. My wife will ask me why I changed my mind! She knows that I want to go to the seashore. What will I answer?
13. You will answer that today you met Neagu in the city and that Neagu told you that he will be going to the mountains this year.... 14. But my wife hates Mrs. Neagu!
15. Certainly! She will say that she doesn't want to be seen in the same place with Mrs. Neagu and that she refuses to go this year to the mountains. 16. And she will want to go to the seashore because Mrs. Neagu will go to the mountains!
17. Mhat did I tell you! You have a problem? Come to Costicg! 18. The plan appears to be good, however, something tells me it won't work! LECTIA 46
Exercitii gramaticale:
a. Clnu o sA invete camaradullectia? Camaradul o sä invete lectiadisear4.
Cind o s6 primeascA camaradulanii? Camaradul o sä primeascgbanii sAptAmina viitoare.
Cind o sA meargA camaradulin ora§? Camaradul 0 sA meargA in ora§la ora §apte.
Cind o sA iaveti lectia? O sA invAt lectia disearA.
Cind o sA prime§ti bani? Nu §tiu cind o sAprimesc bani.
La ce org o sA mergi inora§? O sA merg in ora§ la orapatru.
Cind o sA pleci acasg? O sA plec acasA la oracinci.
b. Cind are sA cumpere domnulPop un automobil nou? Domnul Pop are sg cumpere unautomobil nou in luna iulie.
Cind are sg construiascAdomnul Pop o casA noug? Nu §tiu cind are sAconstruiascA o casA noug. Crezi cA domnul Pop are s6gAseascA banii pe care i-a pierdut? Da, cred cA domnul Pop aresA gAseascA banii pe care i-a pierdut.
La ce org are sA soseascAdomni§oara Popescu? Domni§oara Popescu are sAsoseascA la ora patru §i jumAtate. Cind ai sA cumperi o ma§ing noug? Am sA cumpAr o ma§inA nouA anulviitor.
Cind ai s6 construie§ti o cas6 nouA? Am sA construiesc o casA noug lunaviitoare.
589 LECTIA 46
Crezi cA ai sA gAse§ti un hotel bun in ora§ul Monterey? Da, cred cA am sA gäsesc un hotel bun in ora§u1 Monterey.
La ce orA ai sA sose§ti acasg? Am sA sosesc acasA la ora nouA seara. c. La ce org o sg se intoarcA domnul Pop? Domnul Pop o sä se intoarcA la ora §ase.
0 sA se ducA domnul Pop in Rominia vara aceasta? Nu, domnul Pop n-o sg se ducg in Rominia vara aceasta.
La ce org o sA te intorci de la cinematograf? 0 sA mA intorc de la cinematograf la ora zece.
0 sA te duci in Europa anul viitor? Nu, n-o sA mg duc in Europa anul viitor.
La ce org are sg se culce domnul Pop? Domnul Pop are sA se culce la ora zece fix.
La ce org are sg se scoale domnul Pop? Cred cA domnul Pop are sg se scoale la ora cinci §i jumgtate.
Ai sA te culci devreme disearg? Nu, n-am sg mg culc devreme, am sg mg culc tirziu.
Ai sg te scoli tirziu? Da, am sA ma scol tirziu.
d. Cind o sg invete camarazii lectiile? Camarazii o sA invete lectiile disearg.
Cind o s6 cumpArati un automobil nou? 0 sA cumpArAm un automobil nou anul viitor.
Cind au s6 meargA studentii in Europa? Studentii au sA meargA in Europa dupg ce terming cursul de limba rominä.
Cind aveti sA reparati automobilul? Avem sa reparAm automobilul cind o sg avem bani.
590 LECTIA 46
BucatA de citire. Anul trecut, MiticA §i-a luat vacantade varg in luna iunie §i a petrecut-o la mare. Plaja de la Mamaia, mi-a spus el, este una din celemai frumoase plaje din Europa.
Foarte multi strgini au descoperitplaja asta in ultimii ani
§i in fiecare an numgrul strAinilor carevin sg-§i petreacA vacanta de varA in Rominia, cre§te. Este adevArat cA majori- tatea acestor vizitatori vin din celelaltetgri satelite,
insA o sA ving §i altii cind situatiainternationalA se va
imbunAtAti. Cind MiticA s-a intors la Bucure§ti dupg olunA la mare,
aproape cA nu I-amrecunoscut! Era negru ca un tigan! Mi-a
spus cg a fgcut bgi de soare,cg a inotat in apa sAratA de
mare, cA a fost lapescuit cu barca pe mare §i cA a fAcut
o excursie in DeltaDunArii cu vaporul. Anul acesta o sA meargg la munte, a continuat MiticA.
0 sA-§i ia vacanta de varA in luna septembrie,pentru cA la
munte in lunile de varg, iunie,iulie §i august, de multe
ori sint furtuni cu descArcAri electrice. Probabil cg nu existA un loc mai plAcut pentru a petrece o vacantA. In
Rominia, muntii sint incA sAlbateci §i pe potecile muntilor intilne§ti foarte putini turi§ti; e§ti singur in mijlocul
naturii. Un rAsgrit sau un apus de soare in munti, sint
scene de neuitat. Aerul rece §i curat, apa rece de izvor,
591 LECTIA 46 mirosul florilor de munte §i lini§tea adincA apgdurilor,
te urmgre§te pretutindeni. Foarte multi incep sA vadg cg o vacantAin munti sau la mare, este mult mai plgcutgdecit o vacantg In strgingtate.
Cum poti sg-ti cuno§ti mai bine patriadecit petrecind
vacantele in diferitele regiuni ale tgrii?Cum poti sg-ti
iube§ti patria dacg n-o cuno§ti?
De-acum inainte am sg-mi petrec fiecare vacantgintr-o
regiune diferitg a tgrii §i 0 sg incercsg-mi cunosc mai
bine patria.
a
592 LECT1A 46
Intrebgri §i rgspunsuri:
1. Cind §i-a luat domnulMiticg, vacanta de yard anul trecut? Anul trecut, Miticg §i-a luat vacanta devarg in luna iunie.
2. Unde §i-a petrecut vacanta? Si-a petrecut-o la mare. 2
3. Este frumoasg plaja de laMamaia? Este una din cele maifrumoase plaje din Europa.
4. Au descoperit multi strdiniplaja asta in ultimii ani? Da, foarte multi strgini audescoperit plaja asta in ultimii ani.
5. De unde vin majoritateavizitatorilor strgini? Acum, majoritatea vizitatorilorstrgini, vin din tArile satelite.
6. 0 sg ving vizitatori §i din altetAri strgine? 0 sg ving cind situatia internationalg se va imbungtgti.
7. L-ai recunoscut pe Miticg cind s-aintors de la mare, anul trecut? Da, 1-am recunoscut, insg cu greu.
8. De ce a fost greu sA-1 recuno§ti? A fost greu sg-1 recunosc pentru cg afost negru ca un tigan.
9. Ce-a fgcut el in vacantg? A fgcut bgi de mare, a inotatin apa sgratg a mArii,a pescuit§i P fgcut o excursie cu vaporul in Delta Dungrii.
10. Unde o sg meargg Miticg anul acesta? Anul acesta Miticg o sg meargg la munte.
11. In ce lung o sg-§i ia vacanta de varg? 0 sg-§i ia vacanta de varg in lunaseptembrie.
12. Vara, sint in munti furtuni cu descgrcdrielectrice? Da, in muntii Rominiei sint furtuni cudescgrcgri electrice, foarte des.
593 LECTIA 46
13. Sint sAlbateci muntiiRominiei? Da, muntii Rominieisint foarte sglbateci.
14. Intilne§ti multi turi§ti pe potecile muntilorromi-- ne§ti? Nu, nu intilne§ti multituri§ti pe potecile munti- lor romine§ti.
15. Cind e§ti in munti, e§tisingur in mijlocul naturii? Da, cind e§ti in munti,e§ti singur in mijlocul naturii.
16. Ai vgzut vre-odat4 unrgsgrit de soare in munti? Nu, n-am vgzut niciodatg unrgsgrit de soare in munti.
17. Dar un apus de soare? Nici un apus de soare.
18. Cum este aerul in munti? In munti aerul este rece §i curat.
19. Cum este apa izvoarelor? Apa izvoareior este rece§i curatg.
20. DacA ai avea bani, ai mergein vacantA in strging- tate, sau in munti? Dacg a§ avea bani, a§ mergein munti.
21. Trebuie sg-ti cuno§ti tara ca s-oiube§ti? Da, trebuie sg-ticuno§ti tara ca s-o iube§ti.
22. Cind o sA prime§ti vacanta devar4? 0 sI primesc vacanta devarg in luna iulie.
23. Unde ai sA mergi? Am sA merg sg vizitez un parcnational.
24. Ai s4 mergi singur? Nu, n=am s4 merg singur, ams4 merg cu familia mea.
594 LECTIA 46
Explicatii gramaticale: The future may also be expressed in Romanianwith the auxiliary "a avea" and the subjunctive.
Am sA merg in ora§. I'm golng to go to toun. Ai s4 mergi in ora§? Are you going to go to town? Are sA mearg4 in ora§. He is going to go to town.
Avem s4 mergem in ora§. We are going to go to town. Aveti sA mergeti in ora§? Are you going to go to town? Au s4 mearg4 in ora§. They are going to go to town.
The auxiliary "a avea" may have an invariableform "o" for all persons:
O sA lucrez. I will work. O sa lucrezi? Will you work? O sI lucreze. He will work.
O s4 lucr4m. We will work. O sA lucrati. You will work. O sA lucreze. They will work.
595 LECTIA 47
Introducereagramaticii noi: lectia, apoi prietenul meum-a.chemat latelefon. Am terminat deja terminasem Cind prietenul m-achemat la telefon, eu lectia. in clasg inainte de aintra profesorul? Fumase studentul in Da, inainte de aintra profesorulstudentul fumase clasg. in Nu, inainte de aintra profesorulE,tudentul nu fumase clasA.
CumpArase profesorulma§ina cind a plecatin Europa? cumpgrase ma§ina cind aplecat in Europa. Da, profesorul Europa. Nu, profesorul nucumpgrase ma§inacind a plecat in Mincase§i cind asosit politia? Da, cind aspsit politia, mincasem. Nu, cind a sositpolitia, nu mincasem. Spg1ase§i ma§ina cind ainceput sg ploug? Da, spglasem ma§inacind a inceput sgploug. Nu, nu spAlasemma§ina cind a inceputsg ploug.
Alergaserg studentii casA prindg autobuzul? Da, studentiialergaserg ca sg prindgautobuzul. Nu, studentii nualergaserg ca sgprindg autobuzul.
Lucraserg soldatiimult cind i-ainspectat ofiterul? Da, soldatii lucrasergmult cind i-ainspectat ofiterul. ofiterul. Nu, soldatii nulucraserg mult cindi-a inspectat
Terminaseti examenulcind a sunatsoneria? --M, terminasem examenulcind a sunat soneria. Nu, nu terminasemexamenul cind a sunatsoneria.
InvAtasergti istoriacind ati fost laliceu? --b-i",-YET7-51aserAm istoria cind amfost la liceu. Nu, ffiiihvgtasergmistoria cind am fost laliceu.
Vgzuse domnul Popautomobilul care 1-alovit? Da, domnul Pop vgzuseautomobilul care 1-alovit. Nu, domnul Pop nuvgzuse automobilul care1-a lovit.
596 LECTIA 47
Bduse§i cafeaua cind a venitdomnul Pop? Da, bdusem cafeaua cind a venitdomnul Pop. Nu, nu bdusem cafeaua cind avenit domnul Pop. Avuserd studentii destui bani sd cumperede nincare la restau- rant? Da, studentii avuserd destuibani sA cumpere de mincarela restaurant. Nu, studentii nu avuserddestui bani sA cumpere mincarela restaurant.
De cit timp nu-1 vAzur,eti pedomnul Pop? Nu-1 väzusem de doudzeci §idoi de ani.
Fusese Popescu in Rusia cind afost ednit? Da, Popescu fusese inRusia cind a fost rdnit. Fusese§i student bun cindai fost la universitate? Nu, nu fusesem student buncind am fost la universitate.
FuseserA studentii examinatide doctorul MiticA anultrecut? Da, studentii fuseserdexaminati de doctorul MiticA anul t/ecut. Fuseserdti intrebati unde v-atindscut cind ati mers la §coald? Nu, nu fuseserdm intrebatiunde ne-am näscut cind am mers la §coald. DAduse sotia dumitale demincare copiilor cind ai ajuns acasd? Da, sotia mea ddduse demincare copiilor cind am ajuns acasd. Daduse§i bani bdiatului cind ti-1 cerut? Nu, nu dddusem bani bdiatuluicind mi-a cerut.
597 LECTIA 47
Dialog: Un incendiu.
1. Ai auzit sirenele pompierilorasearg? 2. Desigur! Eu i-am chemat, ardeacasa domnului Neagu §i mi-a fost fricd sänu se aprindd §i sA ardd §i casa mea.
3. Cum ai descoperit focul? 4. Fusesem in provincie §im-am intors tirziu. Cind am ajuns acasd, am vdzut ie§ind fum din dormitorul domnului Neagu.
5. Ce-ai fgcut atunci? 6. Am bAtut la u§A sg-1 trezesc, insg cindam vAzut fläcgri, am spartup §i am intrat in casd sA-1 salvez.
7. Unde 1-ai gAsit? 8. In salon. Dormea imbrgcat pe canapea.
9. Dacd focul a inceput in dormitor §i eldormea pe canapea in salon, ar insemna ca nu fumase §i cAnu adormise cu tigara aprinsA.... 10. N-am avut timp sA-1 intrebcum a inceput focul. Pentru cg tot parterulera in flAcAri, ne-am urcat la etaj §i am chemat pompierii.
11. Cum ati scApat din infernul de foc? 12. Am sarit de la etaj in plasele intinsede pompieri!
13. Au putut pompierii sA salvezeceva? 14. Nimic. Nici casa, nici mobila. Casa a ars pina la pdmint.
15. Fusese casa asigurata? 16. Vazusem odatd o politA de asigurare incasa lui Neagu, insA nu §tiu dacg plAtise primarata de asigurare.
17. Ce o sg facA domnul Neaguacum? 18. Cred cA o sa meargd sg locuiascActa bAiatul lui, judecAtorul.
598 LECTIA 47
Dialogue translation: A fire.
1. Did you hear the sirens of the firemen last night? 2. Certainly! I called them, Mr. Neagu's house was burning, and I was afraid that my ,house will catch fire and burn.
3. How did you discover the fire? 4. I had been in the province and I returned late. When I arrived home,I saw smoke coming out of Mr. Neagu's bedroom.
5. What did you do then? 6. I knocked on the door to awaken him, but when I saw the flames,I broke down the door and I entered the house to save him.
7. Where did you find him? 8. In the living room. He was sleeping fully dressed on the sofa.
9. If the fire started in the bedroom and he was sleep- ing on the sofa in the living room, it would mean that he had not been smoking and that he had not fallen asleep with a lighted cigarette.... 10. I didn't have time to ask him how the fire started. Because the entire ground floor was in flames, we went upstairs and I called the firemen.
11. How did you escape from the fiery inferno? 12. We jumped from the second floor into the nets stretched by the firemen.
13. Were the firemen able to save anything? 14. Nothing. Neither the house nor the furniture. The house burned to the ground.
15. Had the house been insured? 16. I had seen once an insurance policy in Neagu's house, but I dOn't know if he had paid the premium.
17. What will Mr. Neagu do now? 18. L r,-;..nk that he will go to live with his boy, the judge. LECTIA 47
Exercitii gramaticale. Mincase§i cind a venit domnul Popescu? Da, mincasem cind a venit domnul Popescu. Nu, nu mincasem cind a venit domnul Popéscu.
Mincase domnul Pop cind a sunat soneria? Da, domnul Pop mincase cind a sunat soneria. Nu, domnul Pop nu mincase cind a sunat soneria. Mincaseti cind a inceput focul? Da, mincasem cind a inceput focul. Nu, nu mincasem cind a inceput focul. or MincaserAti cind a inceput focul? Da, mincaserAm cind a inceput focul. Nu, nu mincaserAm cind a inceput focul. Mincase studentii la restaurant inainte de a veni aici? Da, studentii mincase la restaurant inainte de a veni aici. Nu, studentii nu mincase la restaurant inainte de a veni aici. or Mincaser6 studentii la restaurant inainte de a veni aici? Da, studentii mincaserA la restaurant inainte de a veni aici. Nu, studentii nu mincaserA la restaurant inainte de a veni aici.
Terminase studentul lectia cind 1-ai chemat la telefon? BAuse profesorul cafeaua cind 1-ai vAzut? Mersese domnul Pop la universitatea din Bucure§ti? Vorbise studentul cu profesorul inainte de a incepe clasa? Coborise domnul Neagu din tren cind ai vorbit cu el?
Fusese domnul Neagu elev bun la liceu? DAduse profesorul lucru acas6 studentilor cind ai intrt n clasA? Cit timp stAtuse MiticA in Rominia inainte de a veni in America?
600 LECTIA 47
Mincase§i cu domnul Pop la restaurant? Vilzuse§i filmul de la cinematograful nARO"? Fdcuse§i planuri pentru vacantd cind ai vorbit cu domnul Miticd? Citise§i ziarul inainte de a veni la §coalA? Bäuse§i cafeaua cind a sunat soneria?
601 LECTIA 47
BucatA de citi're. 20,000 de hectare de pAdure arse, doipompieri omoriti, alti cinci in spital, pagube demilioane de dolari....pentru cä un §ofer neglijent aruncase otigarg aprinsA dintr-un camion, in timp ce trecea printr-o pAduredin statul Oregon. Un functionar se intoare acasAde la birou obosit,dupd o zi grea de lucru, sea§eazg in fotoliu, aprinde otigarA, incepe sA citeascA ziarul §i adoarme. Rezultatul: o casA distrusA de foc §idacg omul are noroc,doug sau treiluni
in spital. Un fir electric trebuiaizolat acumciteva sAptAmini.
Pentru cA proprietarul n-a avuttimp sAse ocupe de acest
lucru pentru cA incA nu s-a intimplatnimic, proprietarul se decide sA cheme unelectrician sAptAmina viitoare.
Rezultatul: un scurt circuit, casa§i mobila distruse de
foc. Cazuri similare cu cele descrise mai sus, seintimplA
in fiecare zi de-a-lungul §i de-a-latulStatelor Unite. Citeam zilele trecute intr-un ziar din NewYork, cA anul
trecut, peste 40,000 de persoane§iau pierdut viata in
incendii §i cA peste 160.000 de persoane aufost rAnite sau
arse in aceste incendii.
Eri vorbeam cu domnul MiticA desprenumArul mare de incendii, despre oamenii morti §i rAniti in acesteincendii LECTIA 47
§i despre pagubele mari cauzate dinneglijenta unor oameni. li spuneam cA dacA am fi mai atenti, dacA nu amelimina
toate incendiile, cel putin le-amputea reduce numArul.
Pentru MiticA insA, toate cifrele pe carele-am citat n-au fost decitstatistici. El uitA cA miine §i el ar putea
fi o statisticA! LECTIA 47
Intrebgri §i rAspunsuri:
1. Cite hectare de pgdure au ars, dupg bucata de citire? Au ars 20.000 de hectare de pAdure.
2. Citi pompieri au fost omoriti §i citi au Lost rAniti? Doi pompieri au Lost omoriti §i cihci au fost rAniti.
3. Au fost pagube mari? Da, au Lost pagube de milioane de dolari.
4. Cine a cauzat focul care a ars pgdurea? Un §ofer neglijent a cauzat focul.
5. Cum 1-a cauzat? A aruncat o tigarg aprinsg dintr-un camion.
6. Trecuse camionul prin pgdure cind §oferul a aruncat tigara? Nu,.camionul nu trecuse prin pgdure, era incg in pAdure.
7. Se intorsese acasg obosit functionarul din bucata de citire? Da, el se intorsese acasA obosit dupg o zi grea la b4 DU.
8. A adormit el in fotoliu? Da, el a adormit in fotoliu.
9. Aprinsese el o tigarg inainte de a adormi? Da, inainte de a adormi, el aprinsese o tigarg.
10. Citise el ziarul inainte de a adormi? Nu, nu-1 citise, ihcepuse sg-1 citeascg cind a adormit.
11. A ars ping la pgmint casa functionarului? Da, casa functionarului a ars ping la pgmint.
12. Ardea casa dacg functionarul era atent? Nu, dacg functionarul era atent, nu ardea casa.
13. Poate sal aprindg o casg un scurt circuit electric? Da, un scurt circuit electric poate sA aprindA o casg.
604 LECTIA 47
14. Cite persoane au murit anul trecut din cauza in- cendiilor in Statele Unite? Citeam in ziar cA peste 40.000 de persoane gi-au pierdut viata.
15. Cite persoane au fost arse sau rAnite anul trecut in incendii? Citeam cA peste 160.000 de persoane au fost arse sau rdnite.
16. Sint mari pagubele cauzate de incendii in Statele Unite? Da, pagubele se ridicA la sute de milioane de dolari in fiecare an.
17. S-ar putea elimina toate incendiile dacA oamenii ar fi mai atenti? Nu le-ar putea elimina insA le-ar putea reduce numgrul.
8. In general, ai spune cA majoritatea oamenilor sint neglijenti? Nu, n-ag spune cA majoritatea oamenilor sint negli- jenti.
19. Sint cauzate de fulgere multe incendii? Da, multe incendii sint cauzate de fulgere.
20. L-au impresionat pe MiticA cifrele pe care le-ai citat? Nu, pe MiticA nu 1-au impresionat cifrele pe care le-am citat.
21. Ce-au fost pentru MiticA aceste cifre? Pentru MiticA aceste cifre n-au fost decit statis- tici.
22. Ar putea fi miine gi MiticA o statisticg? Ar putea fi o statisticA dacA nu este atent.
23. Poate incepe un foc mare un chibrit mic? Da, un chibrit mic poate incepe un foc mare.
24. Este asiguratA casa dumitale in contra focului? Da, casa mea este asiguratA in contra focului.
605 LECTIA 47
Explicatii gramaticale:
The Pluperfect (mai mult ca perfectul) in Romanian ex- presses a past action completed before another past action.
This tense is formed thus:
plus the endings: -sem
mincyvAzu -se§i fAcu, -se merse -serAm citi -serAti hotAriii -serA mincasem bAusem mersesem mincase§i bAuse§i mersese§i mincase bAuse mersese mincasem bAusem mersesem (mincaserAm) (bAuserAm) (merseserAm) mincaseti bAuseti merseseti (mincaserAti) (bAuseräti) (merseserAti) mincase bAuse mersese (mAncaserA) (bAuserA) (merseserA)
vorbisem coborisem vorbise§i coborise§i vorbise coborise vorbisem (vorbiserAm) coborisem (coboriserAm) vorbiseti (vorbiserAti) coboriseti (coboriserAti) vorbise (vorbiserA) coborise (coboriserA) Observatie: a fi: fusesem, fusese§i, fusese, fusese(rA)m, fusese(rOti, fusese(rA). a da: dAdusem, dAduse§i, dAduse, dAduse(rA)m, dAduse(rA)ti, dAduse(rA). a sta: stAtusem, statuse§i, stAtuse, stAtuse(rA)m, stAtuse (rA)ti, stAtuse(rA). a rupe-(rupt): rupsesem, rupsese§i, rupsese, rupsese(rA)m, rupsese(rA)ti, rupsese(rA). a trage,-(tras): trAsesem, trAsese§i, trAsese, trAsese(rA)m, trAsese(rA)IT trAsese(rA).
606 LECTIA 48
Introducerea giTmaticiinoi:
Ieri, domnul Popescu afost la restaurant §i a mincat osupA. Ieri, domnul Popescufu la restaurant §i. mina, o sup4.
Ieri, domnul PopescumincA la restaurant? Da, ieri domnul Popescumincg la restaurant.
Fumg studentul in clasAieri? Nu, studentul nu fumgin clasA ieri.
Dansa§i la clubul ofiterilorsimbUtä seara? Da, dansai la clubulofiterilor simbAtg seara.
Lucra§i mult ieri? Nu, nu lucrai mult ieri.
SpAlarA studgntii multe vasecind lucrarA in bucAtArie? Da, studentii spglarg multe vasecind lucrarg in bucItArie.
AjutarA fetele pe mama lor sgpregAteascg mincarea? Nu, fetele nu ajutarA pe mamalor sA pregAteascg mincarea.
IntrebarAti profesorul unde s-a nAscut? Da, intrebarAm profesorul unde s-angscut.
CumpArarAti automobilul pe care1-ati vgzut la agentia Ford"? ft Nu, nu cumpgrarAm automobilul pe care1-am vAzut la agentia "Ford."
BAu studentul toatA cafeaua? Da, studentul bAu toatA cafeaua. Vgzu§i oceanul Atlantic cind ai Lost in NewYork? Da, vAzui oceanul Atlantic cind amLost in New York.
BgurA studentii yin sau bere la restaurant? La restaurant, studentii bgurA Yin, nubAurA bere.
VgzurAti pe domnul MiticA in ma§ina domnuluiCosticA? Da, vAzurAm pe domnul MiticAin ma§ina domnului CosticA. Da, il vazurAm.
607 LECTIA 48
Unde trecu studentul strada? Studentul trecu strada la colt. FAcu§i un examen bun la limba rominA? Da, fAcui un examen bun la limba romin60
VindurA studentii ma§ina pe care au cumpArat-o anul trecut? Da, studentii o vindurä.
MerserAti la cinema asearA? Da, merserAm la cinema asearA.
Fu soldatul luat prizonier de trupele inamice? Da, soldatul fu luat pr47onier de trupele inamice.
Fu§i student la Universitatea din Bucure§ti? Nu, nu fui student la Universitatea din Bucure§ti.
FurA arestati.hotii de politie? Da, hotii furA arestati de politie.
FurAti bogati in Rominia? Nu, nu furAm bogati in Rominia.
Avu domnul MiticA o ma§ing. in Rominia? Da, MiticA avu o ma§inA in Rominia.
Avu§i multe case in Rominia? Nu, nu avui multe case in Rominia, avui numai o casA.
AvurA hotii timp sA fugA? hotii nu avurA timp sA fugA. AvurAti un dictionar bun la §coala de limbi strAine a arma- tei? Da, avurdm un dictionar bun la §coala de limbi strAine a armaT-61:
Vru studentul sA cumpere un automobil vechi? Nu, studentul nu vru sA cumpere un automobil vechi.
Vru§i sA mergi in ora§ cu autobuzul? Da, vrui sA merg in ora§ cu autobuzul.
608 LECTIA 48
Vrurd fetele sd meargd la cinema? Nu, fetele nu vrurd sd meargd lacinema, vrurd sd meargd la club.
Vrurdti sd vä opriti in SanFrancisco cind ati venit aici? Da, vrurdm sd ne oprimin San Francisco cind am venitaici.
609 LECTIA 43
Dialog: Unelte.
1. Ce fAcu§i ieri Miticg?Nu te vgzui la birou? 2. Stgtui acasg pentru cA avui multg treabg.
3. Repara§i gardul de scinduri din jurql curtii? 4. 11 reparai §i 11 vopsii cu vopsea albg.
5. De la cine imprumuta§i uneltele? 6. lmprumutai un ciocan §i ni§te cuie de 14 Neagu §i peria de la Costicg.
7. Dar vopseaua? 8. N-o imprumutai, o cumpArai de la o prAvglie din San Jose.
9. Cind imi dai inapoi ferAstrAul, §urubelnita §i cle§tele? 10. Am §tiut cA le-am imprumutat de la cineva, insg uitai. de la cine....
11. Cind cineva nu-§i ggse§te uneltele §tie cg sint la dumneata! 12. Asta nu-i adevgrat! Chiar ieri fui in ora§ §i cumpArai un sfredel!
13. Un sfredel?Unde vrei sg faci Ouri? 14. In peretele bgii. Vreau sA aduc o teavg de apg caldg in baie.
15. De ce nu chemi un instalator de apg sg facg treaba asta? 16. Chemai unul insg imi ceru prea multi bani, fu mai ieftin sg cumpgr un sfredel!
17. Fu§i obosit seara dupg ce termina§i lucru? 18. Foarte! M. a§ezai in fotoliu, cAscai odatA §i adormii!
610 LECTIA 48
Dialogue translation: Tools,
1. What did you do yesterday Miticd? I didn't see you at the office? 2. I stayed home because I had a lot of work.
3. Did you repair the fence around the yard? 4. I repaired it and I painted it with white paint.
5. From whom did you borrow the tools? 6. I borrowed a hammer and some nails from Neagu and a brush from Costicg.
7. How about the paint? 8. I didn't borrow it,I bought it from a store in San Jose.
9. When are you going to give me back my saw, screw- driver and pliers? 10. I knew that I borrowed them from someone, but I had forgotten from whom...
11. When someone doesn't find his tools, he knows that you have them. 12. This is not true! Just yesterday I was downtown and bought a brace and bit.
13. A brace and bit?Where do you want to make holes? 14. In the bathroom wall. I want to bring a hot water pipe into the bathroom.
15. Why don't you call a plumber to do this work? 16. I called one but he asked to much, it was cheaper to buy a brace and bit.
17. Were you tired in the evening after you finished the work? 18. Very! I sat in the easy chair, I yawned once and fell asleep!
611 LECTIA 48
Exercitii gramaticale:
Cind citi camaraduldumitale 1ectia? Cind citi§i lectia? Citii lectia asearg. El citi lectiaasearg.
Cind scrise ellectia? Cind terming el deinvgtat? Cind se duse ieriin ora§. Ce vgzu el in ora§? Cind se intoarseel din ora§. Cu cine se uitgel la televizor? Ascultg el la radio? Vorbi el romine§te cucamarazii? Primi el scrisoride la mama lui? Trimise el banifratelui sgu dinRominia? La ce org se culcgel asearg? La ce org sesculg el ieridimineatA? Se spglg el cuapg caldA? Ce film vgzudomni§oara Pop asearg? Uncle parcg domnulPop automobilul? plgcu domnului Popfilmul? Ii fu frig domnului Popcind fu in Alaska? ii fu foame domnuluiNeagu cind seintoarse acasg. Minca§i la restaurantieri? BAu§i bere asearg ladomnul Popescu? Vorbi§i cu profesoruldespre Rominia? Spuse§i profesoareicg nu vei veniastAzi la §coalg? Fu§i arestat depolitia de securitatedin Rominia? Avu§i destui bani sgcumperi un automobil? Dgdu§i lucru acasgprofesorului? Citi ani stgtu§i inEuropa? La ce orgtermina§i de invgtat? Te duse§i in ora§ cudoamna Pop? Te culca§i devremeieri? Te scula§i tirziuieri? Te spgla§i cu apgcaldg?
612 LECTIA 48
BucatA de citire: Pentru cd avui mult de lucru in jurul casei,sdptdmina
trecutA imi luai un concediu de trei zile, Luni, mA sculai
devreme, cind rAsgri soarele, imi pregAtii mlculdejun, oud
cu §uncg §i unceai ini§te piine prAjitA. Mincai §i incepui sA lucrez. Intii, bAtui ni§te cuie intr-un perete ca sA atirn ni§te
tablouri pe care le cumpgrai acum un an. Pentru cal nu fui
atent, mA lovii la un deget cu ciocanul. MA duru ins6 nu
chemai doctorul. Fumai o tigarg §i adusei scaunul din garaj ca sA-1
vopsesc. Pusei scaunul pe o masA insg nu ggsii nici peria
nici vopseaua. Imi adusei aminte cA i-am imprumutat peria lui MiticA §i cg el niciodatA nu aduce inapoi ce imprumutA.
A§a, am dus scaunul inapoi in garaj. 0 sg-1 vopsesc altA-
datAr mi-am spus. Cam pe la ora 10 dimineata, luai ma§ina de tdiat iarba
din garaj ca sA tai iarba care era cam mare. In timp ce
tdiam iarba, am observat cid o scindurA era ruptA §i cg un
cline incerca sg intre in curte. Nu §tiu de ce, pentru cA
nu era nimic de mincare in curtea mea. Cu ferAstrAul, taiai
o scindurA nouA §i reparai gardul. Dupg ce mincai dejunul, reparai priza electricA din
bucdtarie §i pusei un bec nou in salon. Cu sfredelul, fAcui
613 IMP
LECTIA 48
dou4 gAuri in peretele bAii, pentru cA vrui sA instalezo
baie mai noug. §i mai modernA. DupA ce fAcui gäurile, obser-
vai cA am fgcuto gre§ealg! Erau prea marl!
Incercai sA scotun cui din perete cu cle§tele. Pentru cA era prea sus, mA suiipe un scaun. Nu fui atent, trAsei
prea tare §i cAzui jos §i imi rupsei piciorul. Din cauza asta sint acum in spital,
614 LECTIA 48
IntrebAri §i rAspunsuri: sAptAmina tre- 1. Avu§i mult de lucruin jurul casei cutä? lucru in jurul Da, sAptAminatrecutA avui mult de casei.
2. lti lua§i un concediu? Da, imi luai unconcediu de trei zile.
3. La ce or4 tescula§i luni dimineata? Nu §tiu exact la ceorA mA sculai,insA mA sculai devreme.
4. Inainte de a rAsAri soarele? Nu inainte de arAsAri soarele, cindrAsIri soarele.
5. Cine iti pregAtimicul dejun? Eu imi pregAtiimicul dejun.
6. Ce ii pregAti§i? 1mi pregAtii oug cu §unc4,ceai §i ni§te piine prAjitA.
7. Ce fAcu§i dup4 ceminca§i micul dejun? DupA ce mincai miculdejun incepui sAlucrez.
8. Ce fAcu§i intii? lntii, bAtui ni§te cuieintr-un perete.
9. De ce bAtu§i cuielein perete? BAtui cuiele in perete casA atirn ni§te tablouri.
1C.. Cind cumrAra§itablourile? Le cumpArai acum un an.
11. Fu§i atent cindbAtu§i cuiele? Nu, nu.fui atent §1mA lovii la deget.
12. Te duru? MA duru, ins4 nu chemaidoctorul.
13. Vopsi§i scaunul pe care-1aduse§i din garaj? Nu, nu-1 vopsii pentrucA nu gAsii peria.
615 LECTIA 48
14. Cind o sA-1 vopse§ti7 0 sA-1 vopsesc altAdatA.
15. De ce lua§i ma§ina de tAiat iarba din garaj? 0 luai ca sA tai iarba din curte.
16. Cum era iaxba? Era cam mare pentru cA n-o tAiasem de mult.
17. Ce'ai observat in timp ce tAiai iarba? Am observat cA o scindurA de la gard era ruptA.
18. Ce altceva ai mai observat? Am mai observat cA un ciine incerca sg. intre in curte.
19. Ai reparat gardul de scinduri? Da, 1-am reparat.
20. Repara§i priza electricA din bucItArie? Da, o reparai dupA ce mincai dejunul.
21. Ce altceva ai mai reparat? N-am mai reparat nimic insA am pus un bec nou in salon.
22. Cu ce fIcu§i gAuri in peretele bIii? Cu .un sfredel, in64 le-am fAcut prea mari.
23. Cu ce ai incercat sA scoti cuiul din perete? Am incercnt sA-1 scot cu cle§tele.
24. De ce e§ti acum in spital? Pentru cA am cAzut de pe scaun §i mi-am rupt piciorul cind am scos cuiul.
616 LECT1A 48
Explicatii gramaticale. perfect is usedto denote anaction or state The simple In most cases in the past,quite cut offfrom the present. equivalent is thepast indefinite. When used its English rendered by the past per- in a subordinateclause it may be fect. Yes, he said. Da, spus el. The man rose and Omul se scull§i ie§i. went out. lectura, seotahni. After he had fin- DupA ce terming ished reading, he took a rest.
you need agood recognition For practical purposes, using it at ability of thistense; you mayacquire it by times. of the This tense isformed b7 droppingthe final "t" past participleand add theendings: Endings: minca, bAuX vorbi/ cobori/ i mincai bAui vorbii coborii cobori§i minca§i bAu§i vorbili §± mincA bAu vorbi cobori bAuram vorbirgm coborirAm rAm mincarAm rAti bAurati vorbirAti coborirati mincaiäti rA mincarg bAurA vorbirA coborirA inteles, Verbs having thepast participlein "s" (mers, etc.) form thefollowing pattern:
spusei spuse§i spuse spusem spuserati spuserA The verbs a fi, ada, and a stahave thefollming forms:
fui (fusei) dAdui stAtui fu§i (fuse§i) dAdu§i statu§i fu (fuse) dAdu stAtu
617 LECTIA 48
furan (fuserAm) dAdurAm stIturiim furgti (fuserA) dAdurAti staturati fura. (fuserA) dAdurA staturI
Note: Generally, the stress remains on the vowel that had it in the past participle form.
./.111111......
618 116 LECTIA 49
Introducerea gramaticiinoi:
Ieri, dacd aveam bani,cumpAram un automobil. Ieri, dacd a§ fi avutbani, a§ fi cumpArat unautomobil.
Dacd studentul arfi invdtat, ar fiprimit o'notd bund? Da, dacd studentul arfi invätat, ar fiprimit o not4 bund.
Dacd. domnul Pop arfi lucrat ar fici§tigat multi bani? Da, dacd domnul Pop arfi lucrat, ar fici§tigat multi bani.
Dacd ai fi avutbani, ai fi cumpdratautomobilul domnului Pop? Da, dacd a§ fiavut bani, a§fi cumpgrat automobilul domnului Pop.
Dacd ai fi mers inRominia ai fi fostarestat? Da, dac4 a§ fi mersin Rominia, a§ fifost arestat.
Dac4 studentii ar fiauzit soneria, arfi plecat din clasA? Da, dac4 studentii arfi auzit soneria, arfi plecat din clasd. inamic? Dac soldatii 'an fi trecutriul ar fi fost prinli de Nu, dacd soldatii arfi trecut riul, n-arfi fost prin§i de inamic. Dacd ati fi studiatlectia, ati fi §tiut-o? Da, dacd am fistudiat lectia, am fi§tiut-o.
Daca- ati fi fast arestatiin Rominia, i fi suferit mult? Da, dacd am fi fostarestati in RoJI-Tnia, amfi suferit mult.
DacA omul s-ar fi 221iI, arfi Lost arestat? Nu, dacl---65iul s-arLi oprit, n-ar fi fostarestat.
Te-ai fi dus la SanFrancisco dacd ai fi avutbani? Dac4 a§ fi avut bani, nu m-a§fi dus la San Francisco.
619 LECTIA 49
Daca. studentii ar fi mers in Rominia, s-arfi intilnit ei cu domnul Pop? Da, daca studentii ar fi mers in Rominia, s-arfi intil- nit cu domnul Pop.
Daca ati fi avut timp, fi uitat la programul lui Jack Benny? Da, daca am fi avut timp, ne-am fi uitat la programullui Jack Benny.
Si-ar fi invatat studentul lectia daca ar fi avut timp? studentul §i-ar fi invItat lectia daca ar fi avut timp. Ti-ai fi cumparat un automobil daca ai fi fost in Rominia?
' Nu, dac4 a§ fi fost in Rominia, nu caullga."rat un automobil.
Dacä studentii ar fi avut unelte, §i-ar fi reparat ma§ina? Da, dac4 studentii ar fi avut unelte, §i-ar fi reparat ma§ina. V-ati fi invatat lectiile daca ati fi avut timp? Da, ne-am fi invatat lectiile daca am fi avut timp.
b. Ce scrie pe ua aceea? Pe u§a aceea scrie: "Fumatul oprit"!
Ce scrie pe u§a aceea? Pe u§a aceea s, 'ie: "BIutul interzis"!
E interesant de §tiut dac4 profesorul nou vorbe§te ongleze§te? Da,e interesant de §tiut dacaprofesorul nou vorbe§te engleze§te.
Ce faci? Am ceva de citit.
Mergi diseara la cinema? Nu, nu merg, n-am timp de pierdut!
620 LECTIA 49
Dialog: Cereale.
1. Unde mergi a§a dedimineat4, mo§ Ioane? 2. Duc ni§te porumb la moarA. Nu vii §i tu? fi fAcut 3. DacA a§ fi §tiut iericA mergi la Mar g. a§ alte planuri. 4. Ai de dus ceva lamAcinat?
5. Un sac de griu, n-avemfling de fAcut piine. 6. Pune-1 in cArut4. 11 duc cu plAcere!
7. Ai putea sA-mi duci§i un sac de orz? 8. Desigur! Ce ai de gind s4faci astAzi?
9. Vreau sA tai ni§teovAz pentru cai... 10. Verde? nutret bun. 11. Verde. Amestecat cu lucernA este un Oh! Era sA 12. DacA'n-a§ fi intrebat, n-a§fi §tiut! uit!
13. Era s4 uiti, ce? la 14. Poti sA-mi dai doi,trei saci de secar4 pin4 treierat? Opre§te-te cind te-ntorcide la moarA s4-iiei. 15. sA 16. PAi, 'atunci s4 plec... E§ti sigur cA nu vrei mergi la moar4?
17. N-am spus cA nu vreau, amspus c4 nu potacum! 18. Atunci, la revedere!
621 LECTIA 49
Dialogue translation: Cereals.
1. Where are you going so early in themorning, mo§ Ioane? 2. I'm taking some corn to the mill. Don't you want to come along?
3. If I would have known that you would go to themill, I would have made other plans. 4. Do you have anything to be taken to bemilled?
5. A sack of wheat, we don't have flour to makebread. 6. Put it in the wagon. I'll take it with pleasure.
7. Could you also take a sack of barley(to the mill) for me? 8. Certainly. What do you intend to do today?
9. I want to cut some oats for thehorses... 10. Green?
11. Green. Mixed with alfalfa it is a very goodfodder. 12, Had I not asked, I wouldn't haveknown. Oh! I al- most forgot!
13. You almost forgot what? 14. Can you give me two, three sacks of ryeuntil thresh- ing time?
15. Stop when you return from themill to pick them up. 16. Well then. I should go... Are you sure that you don't want to go to the mill?
17. 1 didn't say that I didn't want to, Isaid that I couldn't now! 18. Then, see you soon!
622 .7-
Exercitii gramaticale:
Ce ar fi fAcutieri camaradul dacA arfi avut timp liber? Ce ai fi fAcutieri dacA ai fi avuttimp liber? DacA a§ fi avut timpliber, a§ fi mdrs in ora§. DacA ar fi avuttimp liber, arLi mers in'ora§.
Ce ar fi fileut dacA arLi avut o mie de dolari? Unde s-ar fi dus? Cu cine i-ar ficheltuit? Ce ar fi vizitat? Ce ar fi cumpArat? Ar Li venit el aici dacA arfi §tiut cum este §coalaasta?
S-ar fi culcat elmai devreme dacA n-arfi avut lectii de invAtat? S-ar fi sculat eldevreme dacA n-arfi trebuit sA vinA la §coal4? Unde s-ar fi dus eldaed n-ar fi trebuits4 vinA la §coalA?
Ce ar fi trebuit sAfacA el dacA ar fi avutinspectie? Ce ar fi trebuit sAinvete dacA ar fi fostla liceu? Ce ar Li. trebuit sAfacA dacA n-ar fi venitaici la §coalA? (Acelea§i exercitii, laplural.)
Apoi: Studentul spune ce arfi fAcut dac4": Ar fi'avut o mie dedolari. Ar fi fost liber. Ar fi fost c6sAtorit. Ar fi Lost necAsAtorit. Ar fi fost civil. Ar fi vAzut un accident. LECpA 49
BucatA de citire:
Solul clima Rominiei sint foarte favorabile cereale- lor. A§a se explicg faptul cA nota caracteristicg aagri- culturii romine§ti e dominarea cerealelor. Gri §i o au fost cunoscute demii de ani §i au fost cultivate de stramo§ii Rominilor, de Daci §i de Romani.
Porumbul (pApu§oiul, cucuruzul) a fostintrodus in Rominia
in secolul al XVII-lea, adus din America. AstAzi, porumbul
este cereala cea mai cultivatg din Rominia. Orezul este de asemenea cultivat in Rominia, insI nu pe
o scarg intinsg. Importante sint de asemenea plantele textile §iindus-
triale, Unele ca: inul, cinepa §i bumbacul, dau tAranului romin materia prima din care i§i faceiMbrAcAmintea; altele,
ca tutunul,introdus in Rominia in secolul al XIX-lea, §i floarea soarelui, aduc tAranilor care le cultivA banii
necesari pentru a-§i cumpAra produsele industriale, de care
incep sI depindA din ce in ce mai mult.
Plantele de nutret, atit de importante pentru cre§terea
vitelor, ocupg cam 6,7% din intreg terenul arabil al tArii.
Cele mai comune plante de nutret sint: lucerna §i trifoiul.
Rominia este de asemenea foarte bogatg in pAduri. Cel
mai rgspindit copac este fagul. Bradul §i pinul cresc in muntii Carpati iar stejarul in toate regiunile tgrii, chiar
624 LECTIA 49
*
§i in Delta Dungrii. s Vita de vie a fost introdusg in secolul al IV-lea inainte
de Hristos. In Rominia de astgzi sint mul:te vii renumite in regiunile deluroase ale tgrii. /* LECTIA 49
IntrebAri §i rAspunsuri.
1. Este solul Rominiei favorabil cre§terii cerealelor? Da, solul Rominiei este favorabil cre§terii cerea- lelor.
2. Dar clima? Si clima este favorabilA cre§terii cerealelor.
3. Este dominatA agricultura romineascA de cereale? Da, agricultura romineascA este dominata de cereale.
4. Cind a inceput cultivarea griului in Rominia? Nimeni nu §tie, insA se §tie cA a Lost cunoscutA de mii de an3.
5. Cine au Lost strAmo§ii Rominilor? Dacii §i Romanii au fost strAmo§ii Rominilor.
6. Sub oe alt nume mai este cunoscut porumbul? Porumbul in Rominia mai este cunoscut sub numele de pApu§oi sau cucuruz.
7. Cind a Lost introdus porumbul in Rominia? Porumbul a Lost introdus in Rominia in secolul al XVII-lea.
8. De unde a Lost adus porumbul? A. Lost adus din America.
9. Core cerealA se cultivä astAzi, mai mult, griulsau porumbul? AstAzi, porumbul se cultivA mai mult decit griul in Reminia.
10. Este cultivat orezul in Rominia? Da, orezul este cultivat insA nu peo scarA intia- sA.
11. Ce fel de plante sint: inul, cinepa §i bumbacul? Inul, cinepa §i bumbacul sint plante textile.
12. De ce cultivA tAranii romini aceste plante textile? Aceste plante textile dau tAranului materia prima pentru imbrAcAminte.
626 LECTIA 49
13. Ce plante industriale secultivg in Rominia? Tutunul i floarea soareluisint plantele in- dustriale cultivate inRominia.
14. Cind a fost introdustutunul in Rominia? Tutunul a fost introdusin Rominia, in secolulal XIX-lea.
15. De ce cultivA tgraniiaceste planteindustriale? Tgranii le cultivg pentru ale vinde cu bani ghlata./ .
16. Ce cumpArg tgraniiromini cind au bani? Cind au bani, tgraniicumpgrg produscindustriale.
17. Au inceput tgraniiromini sA depindg deprodusele industriale? Intr-o mgsurg oarecare da, auinceput sg depindg de aceste produse.
18. De ce sint importanteplantele de nutret? Plantele de nutret sintimportante pentru hrana vitelor.
19. Care sint cele mai comuneplante de nutret din Rominia? Cele mai cunoscuteplante de nutret dinRominia sint lucerna §i trifoiul.
20. Este Rominia bogatgin pgduri? Da, Rominia este foartebogatg in pAduri.
21. Care este cel mairgspindit copac din Rominia? Fagul este cel mairgspindit copac din Rominia.
22. Ce alti copaci maicuno§ti? Mai cunosc, bradul, pinul§i stejarul.
23. Cind a fost introdusgvita de vie in Rominia? Se crede c vita de vie a fostintrodusg in seco- lulal IV-lea inainte deHristos.
24. Sint vii renumite inRominia? Da, in Rominia sintvii §i vinuri renumite.
627 LECTIA 49
Explicatii gramaticale.
The past conditional (conditionalultrecut) is formed by means of the present conditionalof the verb "a fi" and the past participle of the verb to beconjugated:
a lucra a tAcea
ag fi lucrat ag fi tacut ai fi lucrat ai fi tAcut ar fi lucrat ar fi tacut
am fi lucrat am fi tIcut ati fi lucrat ati fi tAcut ar fi lucrat ar Li tAcut
a face a dormi
ag fi fAcut ag fi dormit ai fi fAcut ai fi dormit ar fi fAcut ar fi dormit
am fi facut am fi dormit ati fi fAcut ati fi dormit ar fi fAcut ar fi dormit The masculine form of the pastparticiple engenders a specific Romanian mood called "Supinul."SUPINUL denotes a verbal action,it behaves like a long infinitive - as a noun or as a verb:
a. As a noun:
Fumatul oprit. Smoking forbidden. BAutul interzis. Drinking forbidden,
b. As a verb: E interesant de gtiut dach. It is interesting to know whether... Ce e de fAcut? What is to be done? N-am.timp de pierdut I don't have any time to lose. Am ceva de citit. I have something to read.
628 LECTIA 50
Introducerea gramaticii noi:
Profesorul mA intrcabA dialogul in fiecare zi. Sint intrebat dialogul in fiecare zi.
Este studentul intrebat de profesor? Da, studentul este intrebat de profesor.
Este studenta intrebatI de profesor? Da, studenta este intrebat4 de profesor.
E§ti chemat des la telefon? Nu, nu sint chemat des la telefon.
E§ti chematA des la telefon? Da, sint chemat4 des la telefon.
Sint Ajutati studentii de profesorii lor? Da, studentii sint aiutati de profesorii lor.
Sint ajutate studentele de profesoarele lor? Nu, studentele nu sint a'utate deprofesoarele lor.
Sirteti vizitati des de rudele din Ohio? Da, sintem vizitati in fiecare an de rudele noastredin Ohio. Smntti vizitate des de profesoarele dumneavoastrA? Nu, nu sintem vizitate des de profesoarele noastre.
A fost oprit domnul lopescu de un politist? Da, domnul Popescu a fost oprit de un politist.
A fost opritA doamna Popescu de un politist? Da, doamna Popescu a fost oprit6 de un politist.
Ai fost luat prizonier de ru§i? Nu, n-am fost luat prizonier de ru§i.
Ai 1.23A luatA prizonier6 de ru§i? Da, am fost luatg prizonierA de ru§i.
629 LECTIA 50
Au fost bandajati toti rgnitii? Da, toll ranifii au fast bandajati.
Au fost evacuate toate femeile §i toti copiii? Da, toate femeile §i toti copiiiau fost.evacuati.
Ati fost interogati deun comisar politic? Da, am fost inte;ogati deun comisar politic. Cit timp ati fost interogaie? Am fost interogate timp de patruore.
Crezi cA domnul Pop va fi arestat de politiade securitatt.? Da, cred cA domnul Pop v5-71.7Festat de politic.: securi- tate.
Crezi cg domni§oara Pop va fi angajatgsecretarg la departa- mentul de limba roming? Nu cred cA domni§oara Popva fi angajatg ca secretarg. Crezi cg vei fi impu§cat de comuni§ti? Nu, nu cred cg voi riimpu§cat de comunisiti.
Crezi cg vei fi invitatg la petrecere? Da, cred cg voi fi invitatg la petrecere.
Crezi ca domnul Popare sa fie intrebat dialogul astgzi? Nu, nu cred cg domnul Pop areiiireintrebatdialogul astgzi.
Are sA fie invitatg §i domni§oara Popla petrecere? Da, §i domnivara Pop are sg fie invitatgla petrecere. Ai sg fii repartizat laun regiment de infanterie? Nu, am sg fiu repartizat laun regiment de cavalerie. Ai sA plecatg din ora§ sgptgmina viitoare? Da, am sg fiu plecatg dinora§ sgptgmina viitoare.
630 LECTIA 50
Dialog: Boggtiile Rominiei. Rominia este o tarabogat4, 1. Cind egtiintrebat dac4 cer4spunzi? Rominia este o 'Org.bogat4. 2. RAspund c da, c in subsolulRominiei? 3. Ce resursenaturale se gAsesc gi minerale. Ai auzit deoragul 4. Materii combustibile Ploegti? petrolifer din ValeaPrahovei? 5. Centrul gi Breaza sint 6. RafinAriile de laPloegti, Cimpina cunoscute in toat4lumea!
Uncle este petroleste gi gazmetan.... 7. Mica dinTransilvania este 8. Regiunea Mediag-Copga petroli- mult mai bogatain gaz metandecit regiunea ferA. economica a gazuluimetan? 9. Care este valoarea conducte gi puterea 10. Este ugor detransportat prin caloric4 estefoarte mare.
11. Mai mare decit acArbunelui? In plus, Rominia nu areprea mult 12. Mult mai mare! arbune de bungcalitate. cArbuni sintextragi in Rominia? 13. Ce fel de extras in minele dela 14. Antracitul gilignitul este Petrogani gi Lupeni,in coltul desud-vest al Transilvaniei. de carbuni 15. Produce RominiacantitAti suficiente grea? pentru industria Rominia import4 16. Nu, AU t6oducecantit4ti suficiente, arburt.; Polonia. scump? 17. Nu este prea trebuie Este scump, insa nuuita ed estepretul care 18. tgrii, sub regimul pl4tit ipentruindustrializarea comunist!
;-
631 LECTIA 50
Dialogue translation: Natural resources.
1. When you are asked if Romania is a rich country, what do you answer? 2. I answer that yes, that Romania ip a rich country.
3. What natural resources are found in the Romanian subsoil? 4. Combustible matters and minerals. Have you heard about the city of Ploe§ti?
5. The petroleum center in the Prahova Valley? 6. The oil refineries of Ploe§ti, Cimpina and Breaza are known the world over!
7. Where there is petroleum there is methane gas... 8. The area Media§-Coma Mica in Transylvania is much more richer in methane gas than th '..13.oil region.
9. What is the economic value of methane gas? 10. It's easy to transport through pipe lines and it's heating power is very great.
11. More than that of coal? 12. Much more! Also, Romania does not have to much coal of a high quality.
13. What type of coal is mined in Romania? 14. Anthracite and lignite (brown coal) is mined in the mines of Petro§ani and Lupeni in the south-west corner of Transylvania.
15. Does Romania produce sufficient quantities of coal for her heavy industry? 16. No, she does not produce sufficient quantities, Romania imports coal from Poland.
17. Isn't it to expensive? 18. It's expensive, but don't forget that it's the price that has to be paid for the industrialization of the country under the communist regime.
632 LECTIA 50
Exercitii grama.acale:
Studentul este intrebat sg spung lectiain fiecare zi. E§ti intrebat sg spui lectia in fiecarezi? Da, sint intrebat sg spun lectia infiecare zi. Studentul este intrebat sg spunglectia in fiecare zi.
Studentele sint vizitate des de profesoarelelor. Sinteti vizitate des de profesoarele dumneavoastrg? Da, sintem vizitate des de profesoarele noastre. Studentele sint vizitate des deprofesoarele lor.
Este studentul intrebat des in clasg? Este domni§oara Pop chematg des la telefon? Este studentul ajutat de profesori? Este secretara plgtitg in fiecare sgptgming? La restaurant, de obicei e§ti servit de un chelner saude o chelneritg? E§ti ocupatg simbgtg seara? E§ti arestat des de politie? E§ti invitatg des la masg de doamna Neagu?
A fost prins soldatul care a dezertat la inamic? A fost impu§cat spionul arestat asearg?
Ai fost chemat la telefon de mama dumitale? Ai fost plecat din ora§ sgptgmina trecutg?
Crezi cg ma§ina va fi reparatg curind? Crezi cg hoata va fi prinsg de politie?
Cind vei fi lgsat la vatrg? Cind vei fi eliberat din inchisoare?
Cind are sg fie.publicatä cartea domnului Pop? Cind are sg fie impu§cat spionul arestat asearg?
Ai sg fii operat de doctorul Miticg? Ai sg fii trimis intr-o misiune secretg? Era studentul intrebat des lectia la liceu? . Era studenta chematg des la telefon?
633 LECTIA 50
Erai vizitat des de fratele dumitale cind erai bolnavin spital? Erai invitatA des la restaurant cind erai inRominia? LECTIA 50
BucatA de citire: In Europa, Rominia este a douatarA producAtoare de aur, locul intii fiindocupat de Rusia. Exploatarea aurului, in regiunea muntilorApuseni, este foarte vechein Rominia. Mineie da aur din aceast4regiune au fost cunoscute §i
lucrate cu mult inaintede ocuparea Daciei de cAtreromani,
in anul 106 dupAHristos. Rominia mai produce de asemeneacantitAti mici de
argint, ins6 nu ptoduceplating, al treilea metaldin grupul
metalelor nobile. Minereul de fier, atit de necesarindustriei grele, este
exploatat in regiuneaHunedoara, la Poiana Rusca§i in Banat,
aproape deRe§ita, centrul industrieide fier §i otel din in Rominia. Manganul necesarindustriei grele este extras Bucovina de Sud, la Iacobeni§i Vatra Dornei. CantitAti mari de bauxitA, din care seextrage aluminiul
se gAsesc laRemeti in judetul Bihor. Rezervele de minereu sint evaluate la 26 milioane detone. Cu privire la uraniul
care se gAse§tein Rominia §i care esteexploatat de Uniunea SovieticA, RepOlica PopularARoming nu dA nici oinformatie. CantitAti mici de crom, plumb, zinc§i mercur sint de
asemenea exploatatein Rominia, insA valoarea loreconomicA
este destul de redusA.
635 LECTIA 50
In schilab, in Transilvania §i in restul tIrii se gAsesc cantitäti enorme de sare. Este un mineral foarte cAutat, care este intrebuintat atit in industria alimentarI, cit §i in industrie in general.
Asfaltul, mica *i materialele de constructii completeazI boOtiile minerale ale Rominiei.
Apele minerale sint de asemenea considerate ca o bogItie naturalI a tIrii. LECTIA 50 tntrebAri §i rAspunsuri:
1. Este Rominia o tarn producAtoare de aur? Da, Rominia este o tarA producAtoare de aur.
2. Ce loc ocupA Rominia in Europa catarA producAtoare de aur? In Europa, ca tarA producAtoare de aur, Rominia ocupA locul al doilea.
3. Care tar g. ocupA locul intii? Rusia ocupA locul intii.
4. In care regiune a Rominiei se exploateazA aurul? Aurul este exploatat in regiuneamuntilor Apuseni.
5. Cind a inceput exploatarea aurului inRominia? De mult, inainte de ocuparea Dacieide cAtre Romani.
6. Care sint cele trei metale careformeazA grupul metalelor nobile? Aurul, argintul §i platina.
7. Se gAse§te argint in Rominia? Se gAse§te, insA nu in cantitAti mari.
8. Dar platinI? Nu, in "cominia nu se gAse§te platinA.
9. Care minereu este necesar industriei defier §i de otel? Minereul de fier este necesar industriei de fier §i de otel.
10. Uncle se gAse§te minereu de fier in Rominia? Minereul de fier se gAse§te §i este exploatat in regiunea Hunedoara §i in Banat.
11. Care industrie intrebuinteazA mangan? Industria grea intrebuinteazA mangan.
12. Incare regiune a tArii se gAse§temangan? Manganul este exploatat in Bucovina de Sud, la Iacobeni §i Vatra Dornei.
637 LECTIA 50
13. Din ce minereu se extrage aluminiul? Aluminiul se extrage din bauxitI.
14. Are Rominia rezerve mari de bauxitA? Rezervele de bauxitA sint evaluate la 26 demili- oane de tone.
15. Se gAse§te uraniu in Rominia? Se crede cA Rominia are cantitAtimari de uraniu.
16. De ce spui "se crede"? Pentru cA este exploatat de Uniunea SovieticA, care nu dA nici oinformatie cu privire la exploatarea uraniului in Rominia.
17. Ce alte minerale se mai gAsesc inRominia? Crom, plumb, zinc §i mercur.
18. Care este valoarea lor economicA? Nu au o valoare economic4 prea mare.
19. De ce? Pentru cA se gAsesc in cantitAti mici.
20. In ce regiune se gAsesc cantitAti enorme de sare? In Transilvania. Rominia poate aproviziona intrea- gA lume cu sare timp de 13.000 de ani!
21. Care industrii intrebuinteazA cantitAtimari de sare? Industria alimentarA §i industria in general.
22. Ce alte minerale completeazI bogAtialeminerale ale Rominiei? Asfaltul §i mica.
23. Este bogatA Rominia in materiale deconstructii? Da, Rominia este bogatI in materiale deconstructii.
24. Sint apele minerale considerate ca o bogAtie naturalA a tArii? Da, apele minerale sint considerate ca o bogAtie naturalA a tArii.
9k LECTIA 50
Explicatii gramaticale:
The Tenses of the Passive Voice.
The tenses of the passive voice are made upof a tense form of the auxiliary verb "a fi" and the PwtParticiple of the verb to be conjugated. The Past Participle agrees in gender and number with the pronoun: Present tense
Masc. Sing. Fem. Sing. eu sint intrebat eu sint intrebatI dumneata e§ti intrebat dumneata eti intrebatä el este intrebat ea este intrebatA.
Masc. Plural Fem. Plural. noi sintem intrebati noi sintem intrebate dumneavoastrA sinteti intrebati dumneavoastrA sinteti intrebate ei sint intrebati ele sint intrebate. Past tense
Masc. Sing. Fem. Sing. eu am fost intrebat eu am fost intrebatA dumneata ai fost intrebat dumneata ai fost intrebatA el a fost intrebat ea a fost intrebat4
Masc. Plural Fem. Plural
noi am fost intrebati noi am fost intrebate dumneavoastrA ati Lost intrebati dumneavoasträ ati fost intrebate ei au fost intrebati ele au fost Intrebate Future tense
Fem. Sing.
eu voi fi intrebat eu voi fi intrebatA dumneata vei fi intrebat dumneata vei fi intrebatA el va fi intrebat ea va fi intrebatä
639 Future tense
Masc. Plural. Fem. Plural. noi vom fi intrebati noi vom Li intrebate dumneavoastrA vetifi intrebati dumneavoastr4 veti fi intrebate ei vor fi intrebati e1,e vor fiintrebatc.
640 RO_ AAA- trWrA 11-3, rtihisa.AL-ri Ivo, KC GAA.TrntaLCslitsumi ttArviLAL 0 asi,..komi 00110... Pi wir A 11:41:104 al Brfter... A pfit ise410-41 I V 4. eC zPLuttN3eit.orA A-aerD.610. , eftsckr:fflf /3'633tilet4Eit 1MA TAWS 135 ti ;j14 5.AN 040, E44.41) M Eg.CU f r r 0.40. efro 5Pgue A Zi 0 olD A apt 4 Zi--Yatfigot-pAorERRI tA4)3. I :65:1 141:1 17:1 :41 to. sElEgol te4kilsap 140 E AI Tot Ir4..110: PPIC71 Ostikgrogrov.OW- rAICAkte. MED far 1v5te Ctgr y f°r. gDZAtt rn 40.! MakEILACUKZ ONTLE porS ,c4 A 116 ULArl tergoVir" o wparefee mtu .ge yy r arilerfiltV41;t4a" 0 11* 4 TULC EA 00NELEnc4;cEivE' 0 viAA AVINF57Eipp541,K /IA yucioAsh- co% ti SIEXATA416UCUIZE11:14 (per r rii LECTIA 51
Dialog: Rominia.
1. Cit de mare este Rominia? 2 2. Rominia are o suprafatA de vroximativ 237,438Km .
3. In comparatie cu Statele Unite, cit Cle mare este Rominia? 4. Cam cit statul OTegon.
5. Ce distanta este intre Nordul §i SudultArii? 6. Distanta Nord-Sud este de cam 555 Km.
7. Dar distanta Est-Vest? 8. Distanta Est-Vest a Rominiei este de cam 770 Km.
9. Care este lungimea granitelor Rominiei? 10. Granitele Rominiei au o lungime de cam 3.500 Km.
11. Sint granitele Rominiei, granite naturale sau con- ventionale? l 12. In cea mai mare parte, Rominia are granite,naturale.
13. Ce lungime are coasta Mgrii Negre ca granitg a Rcminiei? 14. Ca granit6 a Rominiei, Marea Neagr4 are o coastg lungg de 245 Km.
15. Dar MinIrea? 16. Dungrea formeazA granita Rominiei pe o distant4 de 1,075 de Km.
17. Citi locuitori are Rominia? 18. In granitele de astgzi, locuiesc aproximativ 18.000.000 de oameni.
mo
*
641 LECTIA 51
Dialogue translation: Romania.
1. How big is Romania? 2. Romania has an area of about 237,438square kilo- meters.
3. Compared to the United States, how big is Romania? 4. About,the size of the state of Oregon.
5. What is the distance between the Northern and Southern part of the country? 6. The North-South distance is about 555 kilometers.
7. How about the distance East-West? 8. The East-West distance of Romania is about 770 km.
9. What is the length of Romania's borders? 10. Romania's borders have a length of about 3,500 km.
11. Are the Romanian borders natural bordersor conven- tional borders? 12. For the greatest part, Romania has natural borders.
13. What length does the coast line of the Black Sea have as a border of Romania? 14. As a border of Romania, the Black Sea hasa coast line of 245 km.
15. How about the Danube? 16. The Danube forms Romania's border fora distance of 1,075 km.
17. How many people does Romania have? 18. Within today's borders, live approximately 18,000,000 people.
642 LECTIA 51
A§ezarea Rominieiaglob,. DacA ne uitAm la unglob pAmintesc, observdmcd Rominia fiind se aflgsituatA in mijloculzonei temperate de Nord, tdiatA de paralela de45 de grade putin mai laSud de ora--
§ele Timivara,Sinaia §i Sulina.In Statele Unite, paralela de 45 de gradetrece prin ora§ulBoston §i prin Marile
Lacuri. Pala de meridianuldin Greenwich, Rominiaeste a§ezatA Est, la Est de acestmeridian. Meridianul de 25 de grade
trece cam prinmijlocul Rominiei. Fiind a§ezatd in mijlocul emisferei de Nord, la odistanta egald de PolulNord §i de
Ecuator, Rominia sebucurg de o climAtemperatg, nici prea
frig iarna §i nici preacald vara. 4ezarea Rominiei inEuropa. Rominia este a§ezatA aproapein mijlocul continentului §i european, lajumdtatea distanteidintre Oceanul Atlantic muntii Urali din Rusia§i la jumAtatea distanteidintre Marea Nordului §i MareaMediteranA. Din punct de vedere geografic, Rominia nu face partedin Prninsula Balcanicg.
Muntii Muntii din Rominia se potimpArti, dupd virsta lortin
doud categorii: munti bdtrini §i muntitineri. Din prima categorie fac parteMuntii Dobrogei, care prin
inaltimea lor mica, -sub500 de metri-au aspectul unordeal-
uri.
643 LECTIA 51
Din categoria muntilor tineri fac parte Muntii Carpati
§i Muntii Apuseni. Muntii Carpati sint impartiti in: Carpatii Orientali §i Carpatii Meridionali:
Carpatii Meridional& sint cei mai inalti munti ai Romin-
iei. Sint munti de granitcu virfuri care trec de 2500 m
inaltime. Negoiul, in muntii Pagara§ului, cel mai inalt
virf din Rominia, areo inaltime de 2544 metri.
Carpatii Orientali sint munti calcaro§i, acoperili de paduri §i sint foarte sAlbateci.
Muntii Apuseni, in inima Transilvaniei, aparca o cetate §i sint leaganul poporului Romin. Au peisagii frumoase
un subsol bogat in aur i argint. Dealuri §i podi§uri.
Podi§ul cel mai important din Rominia este podi§ul
Transi/vaniei. Inconjurat de muntii Carpati §i de muntii
Apuseni, are o inaltime de aproximativ 500m. Podi§ul Moldovei, intre riurile Siret §i Prutare o inaltime mai
mica.
CImpiile Rominiei.
Dupa pozitia-lor geografica, cimpiile Rominieise pot grupa astfel:
1. 0 mare cimpie, in sudul Rominiei, intre Dunare §ideal- urile subcarpatice, Cimpia Dunarii. Cimpia Dunarii se poate LECTIA 51 impArti in: Cimpia Olteniei, intre DunAre §i riul Olt, Cimpia Munteniei, intre Olt §i Siret. Regiunea dintre riul
Ialomita, riul Siret §i DunAre este cunoscutA sub numele de
BAragan.
2. 0 altA cimpie in Vestul Rominiei, este Cimpia Tisei.
Delta DunArii. AceastA regiune, la gurile DunArii, este cel mai nou pAmint al Rominiei. DunArea se varsA in Marea NeagrA prin
trei brate: la Nord este Bratul Chilia, la mijloc este Bratul Sulina (singurul navigabil) §i la Sud, Bratul Sfintul
Gheorghe. Insula lerpilor este la o distantA de 30-35 de
Km de Delta.
645 LECTIA 51
Clima Rominiei. Clima unei tAri depinde de mai multi factori: a§ezarea in latitudine, pozitia pe continent §i re1ieful. Rominia, Hind la egalA distantA de ecuator §i pol, se bucurA de o climA temperatA, ca aproape toate tArile Europei. Pentru a cunoa§te clima Rominiei e nevoie s4 urmArimdesf4urarea celor trei elemente care sint factori importanti §i anume: temperatur4, vinturi,
Temperatura. Temperatura medie anualI a Rominiei este aproape 410°C. Iarna. Timp de 3-4 luni, incepind din
Decembrie §i pina in Martie, temperatura mijlocie a Rominiei este sub 00C. Este zIpad4 foarte mu1t4, mai ales in partea de Sud-Est a tArii. Iernile sint foarte friguroase.
Primavara. Temperatura medie a primAverii este aproximativ
4100 C. Anotimpul acesta trece foarte repede, este scurt.
Trecerile sint repezi, fArA sA fie constante:dupA o zi cAlduroasA, urmeazA alta cu vint rece §i zApadA. PrimAvara se simte mai bine in parteade Vest a tArii §i pe malul mArii. Vara. Temperatura medie a verii este de +210 C. 0 caracteristicA a acestui anotimp estesosirea repede a
caldurii. Cele mai ridicate temperaturi seinregistreazA in
iulie (luna lui Cuptor) §i in august. Cu cit inaintAm spre
Nord, sau urcAm pe munti, cAldura verii scade. Toamna. Temperatura medie a toamnei este de V100 C. ca a primAverii.
646 LECTIA 51
De obicei, toamna este mailungA decit primAvara.
Vinturile. Pentru cunoa§tereaclimei, e necesar sA cercetAm §i vinturile,deoarece ele aduc importanteschim-- bIri in starea de temperaturI§i umezea1 A.aatmosferei. 'In Rominia deosebim douA.feluri devinturi: periodice neregulate. Acestea din urmA sint gelemai importante. CRIVATUL suflA in Rominia veninddinspre N-E §i E, adic4 din Siberia. Este un vint foarte puternic,aduce multA zApadA §i bate mai alesin partea de rIsArit atIrii. CrivA- tul ajunge pinA laBucure§ti. MUNTEANUL, este un vint rece, caresuflA dinspre V, N-V, mai ales vara, uneori cu putereaCrivatului.
AUSTRUL, vine dinspre S-V. Se simte mai mult in OLTENIA.
In afarg de vinturile periodice §ineregulate, mai sint
§i vinturi locale: VINTUL MARE, VINTUL NEGRU, BRIZELE DE
MARE etc.
Ploile. Dintre elementele climei, celmai important este ploaia pentru o tarAagricolg ca Rominia. ToatA apa provenitA din ploi, zapezi §i alteprecipitatiuni atmosfe- rice, in timp de lin an pe intregcuprinsul Rominiei, ar forma
un strat gros de605 mm. AceastA cantitate nu este aceea§i peste tot, ci variaza mai ales dupAformele de relief.
Muntii sint cei mai bogati in ploi,dupA asta, cele mai
multe ploi sint in podi§ulTransilvaniei, apoi in regiunea
647 LECTIA 51 dealurilor subcarpatice §i in cimpiaTisei i a D.Inarii.
TArmul Dobrogei prime§te cele maiputine ploi. In Rominia, ploile cele mai abundente.sint lasfir§i- tul primAverii §i inceputul verii(mai-iulie) cu maximum in iunie. DupA asta urmeazA o perioad4 de secetA/drought/ pin g. iu octombrie. In Rominia, ploile cad tocmai cind sint necesare pentru ogoare/field/, chiar seceta e necesarA coacerii cerealelor, iar zApada constitue unminunat inveli§
/cover/ pentru semAnAturile /sowing/ de toamnI. LECTIA 51
Apele Apele curgAtoaredin Rominia stauin strinsg legAturA deter- curelieful §i cu clima trii. Mersul riurilor este munti- minat pe de o partede lantul muntilor Carpati §i al Transilvaniei §i pe de a1tA lor Apuseni careinchid podi§u1 Dungrii parte de celedoug depresiuniadinci: la sud simpia
§i la apus cimpiaTisei. trece prin Viena, Pluviul DunAreaizvorA§te in Germania, i la Buda-Pesta §i Belgrad;taie muntii Carpatila Cazane BrAilei Portile de Pier,formeazA BaltaIalomitei §i Balta
§i se varsA in MareaNeagrA prin treibrate. La Cazane §i 1 Portile de Pier, undeDunArea taie
muntii Carpati, apa estefoarte adincA §i curgerepede. circulg pe Navigatia estepericuloasA §i vapoarele care
aceastA portiune a fluviului aunevoie de piloti care cunosc Dungrea are o adincimede bine fluviu1. Aproape de BrAila,
10-12 metri §i o lAtime de700-800 de metri. format Totin Marea Neagrg sevarsg §i Nistrul, care a Sovieticg inainte de al granita dintreRominia §i Uniunea
doilea rAzboimondial. Dungrea adunä toateriurile Rominiei. Toate riurile din
Transilvania cu exceptiaOltului se varsg inTisa, care la
rindul ei se varsg inDungre. Cele mai importanteriuri din a Transilvania sint: Some§ul, Cri§ul,Mure§ul, Tirnava Mare
649 IOW
LECTIA 51
§i Tirnava Mica. Riurile care curg spresud se varsI direct in DunAre:
Jiul in Oltenia, Oltul, carevine din Transilvania,Arge§ul,
Dimbovita §i Ialomita inMuntenia §i Siretul, Bistrita§i
Prutul, in Moldova.
Lacuri: Rominia are multelacuri, insI sint mici. Sint peste
2,500 de lacuri care nuocupA nici cel putin1% din supra-
fata tArii. DupI locul unde segAsesc, lacurile Rominiei sepot
ImpArti in trei categorii: lacul Bucura in muntii 1. Lacuri de munte (glaciare) ca Retezatului, Bilea in muntiiPAgAra§ului sau Lala in muntii
Rodnei. lacul Sfinta Ana, aproape 2. Lacuri de munte (vulcanice) ca
de Tu§nad. in 3. Lacuri creiate prin barajenaturale ca lacul Ro§u
Carpatii Orientali. Lacurile sarate cu valoareterapeuticA, formeazI o clasA lacu-- aparte. Pe coasta MArii Negreeste lacul Tekirghiol, rileSovata §i Ocna Sibiului inTransilvania §i lacurile Amara §i Lacul SArat dincimpia BArAganului. De-a-lungul DunArii sint numeroaselacuri pline de pe§ti: LECTIA 51
Potelu, Greaca,CA1gra§i iar ca lacurimaritime mentionam lacurile Razelm §iGo1evita.
651 LECTIA 52
Dialog: Dacii §i Romanii. 2000 de ani peteritoriul 1. Ce popor traia cam acum Rominiei de astazi? Dacia, 2. Poporul dac. Tara lor senumea statului dac? 3. Unde era capitala in sud- 4. Capitala statului dac erala Sarmisegetuza, vestul Transilvaniei. In cite clase sociale eraimpartit poporul dac? 5. Nobili §i oameni derind. 6. In doua clase sociale: Cu ce se ocupaudacii? 7. agricultura, inregiunile 8. In regiunile de cimpie cu de munte cu cre§tereavitelor, cu vinatul, cu pescuitul §i cu cre§tereaalbinelor.
Ce fel de religie aveaudacii? 9. in nemurirea 10. Credeau intr-unsingur zeu §i credeau sufletului. dac? 11. Ce forma deguvernamint avea statul 12. Era un regat,condus de un rege. Cine a Lost ultimul regedac? 13. A murit in anul 14. Ultimul rege dac afost Decebal. 106 d. Hr.
In ce imprejurari? 15. Traian, imparatul roman, 16. A Lost invinsin razboi de §i n-a vrut safie dus la Roma caprizonier de razboi. S-a strapuns cu sabie. A devenit Dacia oprovincie romana? 17. romani, adu§i 18. Da §i a fostcolonizata de coloni§ti din toateprovinciile romane.
652 LECTIA 52
Dialogue translation: The Dacians and the Romans. Romanian 1. What nation lived2000 years ago on the territory of today? Dacia. 2. The Dacian nation. Their country was called
3. Where was the capitalof the Dacian state? Sarmisegetuza, 4. The capital of theDacian state was at in South-WestTransylvania. Dacian nation 5. In how manysocial classes was the divided? 6. In two social classes: The nobles and the common men. What was theiroccupation? 7. in the mountain 8. In the plains area,with agriculture, areas withthe raising of cattle,hunting, fishing and bee raising. What kind of religiondid the Dacians have? 9. in the 10. They believed in asingle God and believed immortality of the soul.
11. What type of governmentdid the Dacian state have? 12. It was a kingdom,ruled by a king. Who was the lastDacian king? 13. He died in the 14. The last Dacian king wasDecebal. year 106 a.c.
15. In what circumstances? 16. He was defeated in warby Traian, the Roman emperor, and did not want tobe taken to Rome as aprisoner of war. He stabbed himselfwith his own sword.
17. Did Dacia become a Romanprovince? brought 18. Yes and it wascolonized by Roman colonists from all the Romanprovinces.
653 LEC'FIA 52
Romanii in Dacia.
Dacia a devenit oprovincie romanA in anul106 d. Hr.
La Roma, victorialegiunilor romane in DaCia afost sarbd- toritA 101 zile §i s-aridicat un monument,"Columna lui
Traian," pe care se potincA vedea scene dinrAzboiul Romano-
Dac. Ocupind Dacia, Romanii auorganizat-o dupA modelul im- latinä, periului roman. Au introdus calimbA oficialA limba
au adusarmatA, legiunea a V-aMacedonicA §i a XIII-ea Gemina, functionariromani §i coloni§ti. In Dacia, Romanii
au construitdrumuri, amfiteatre, canalede irigatie §i
fortificatii Urmele lor se vAd§i astAzi, mai ales in Transilvania, Banat §i Dobrogea.
In anul 271 d. Hr., impAratulAurelian, sub presiunea
nAvAlirii barbarilor, aretras armata §ifunctionarii din
Dacia in sudul DunArii. Majoritatea populatieiinsA a
rAmas in Dacia.
NAvAlirea barbarilor. Incepind cu secolul al III-lea,din Nordul §i Estul
Europei au inceput sänAvAleascA o intreagAserie de barbari,
care in drum spreRoma §i EuropaApuseanA, treceau prin
Dacia. In general, popoarele barbare care autrecut prin Dacia, au stat putin §i n-aulAsat multe urme inDacia.
654 IOW
LECTIA 52
Gotii au fost primii care autrecut prin Dacia,urmati de
Huni, cu regele lorAtila, Avari §i Slavi. Slavii, au apArut prin secolulal VIIIr.lea, eraumai
putin salbateci decitalte popoare barbare,§i multi s-au
stabilit in Dacia. Au trait mai mult saumai putin in pace Mai tirziu, au tre- cu poporulromin care era informatie. cut Ungurii, care s-austabilit in cimpia Tisei§i Tatarii
care s-austabilit in sudul Rusieide astAzi §i de unde
atacau periodicpopulatia din Dacia.
Poporul Cu mult inainfe de ocupareaDacii de cAtre legiunile
romane, un marenumAr de romani eraudeja stabiliti in Dacia.
Unii erau comercianti,altii erau acolo cainstructori mili- tari sau ingineri §i altii erauin Dacia pentru a scApade
persecutiiie religioase aleimpAratilor romani. Dvpä ce
Dacia a fost cucerita, auvenit legiunile romane,functionari
§i coloni§ti. Multi s-au casAtorit cufemei dace §i din acest amestec de daci §1,romani s-a nAscut un popor nou:
poporul romin. Perioada de formare apoporului romin a
durat aprodpe opt secole,din secolul al II-leapinA in
secolul al X-lea. LECTIA 52
Limba roming.
a Odatg cu formarea poporului romin, s-aformat §i o limbd noug, limba roming, din amestecullimbii latine cu limba dacilor. Limba rominA s-a format in perioadadintre secolul al II-lea pinA in secolul al VIII-lea. Cind au apgrut Slavii, procesul de formare al limbiiromine era deja terminat. Este adevArat cA in limba roming existgmulte cuvinte de origine slavA, insA influenta slavas-a.manifestat numai in vocabular
§i nu in structura limbii. Din limba dacilor nu se cunoa§te aproapenimic. Dacii
n-au lAsatnimic scris. Legile dace de exemplu, erau transmise din gurgtn guru, eraucintate in versuri §i odatA
cu disparitiadacilor, a dispArut §i limba lor. Limba latinA a dat limbii romineintreaga gramaticg §i
o bung partedin vocabular. In cele mai multe cazuri, pentru fiecare cuvint de origine slavA care seggse§te astgzi in
limba roming, avem un cuvint deorigine latinA: vreme-timp,
ceas orA, nevastg sotie, etc.
Cre§tinismul la Romini.
Nu avem date-precise asupracre§tingrii rominilor, inGA
din urmele ggsite pe pgmintulRominiei §i din terminologia religioasK (bisericg, Dumnezeu,inger, cre§tin etc.) deducem
cg Rominii erau cre§tiniinc4 din sec. al IV-lea, cu mult
inainte de vecinii lor. LECTIA 52
Migratia popoarelor s-aterminat cam prin sec. al
XIII-lea. In tot acest timp, din sec. al II-lea§i pinA
in sec. al XIII-lea,poporul romin a trait inorganizatii mici, conduse de cAtre un§ef, care s-a numit voivod.
Voivozi romini au fost inOltenia, Muntenia, Moldova, Banat
§i Transilvania. Istoria evului mediu nu vorbe§tedespre Romini, pentru
cA organizatiile lorfiind prea mici, nu s-aufAcut cunoscuti
ca un singur popor.
DupA ce s-a terminatnAvAlirile barbare, voivoziiromini
au reu§itsA porneascA la organizAripolitice. Prin lupte,
tin voivod areu§it sA uneascA mai multevoivodate §i a format astfel un principat, condus de undomnitor. S-au format
trei principate: Muntenia (Tara RomineascA),Moldova §i
Transilvania. Muntenia (Tara RomineascA,Valahia). Principatul Munteniei s-a formatin prima jumAtate a sec.
al XIV-lea. 0 figur a. importantA afost MIRCEA CEL BATRAN (1386-1418), care a domnit aproape 30 deani §i a organizat
armata, a ajutat comertul§i a construit multe minAstiri,
din care cea mai cuposcut6 esteCOZIA. StApinirea lui a
ajuns pinA in Oltenia §i inDobrogea.
657 LECTIA 52
In anul 1453 Turcii pAtrund in Europa §i de aci incolo istoria principatelor romine va nota foarte multe rdzboaie cu Turcii. 0 altd figurd este VLAD TEPEq. (1456-1462) cunos- cut prin victoria repurtatdimpotriva TUrcilor. Un domnitor cunoscut in istorie este MIHAI VITEAZUL(1595-
1601) care, pentru o scurtA perioadA a reu§it sa uneascd cele trei principate romine§ti: Muntenia, Moldova §i Transilvania. Unirea a fost foarte scurtA §i domnitorul a fost omoritprin trädare.
Moldova. Ca §i Muntenia, principatul Moldovei a cunos- cut o perioadA bund pentru organizare. Un domnitor iubit de popor a fost ALEXANDRU CEL BUN care a organizat armata
§i a incurajat comertul. El a construit multe minAstiri. La data cind Columb a descoperit America, in Moldova domnea STEFAN CEL MARE (1457-1504), domnitorul care abdtut pe Turci §i a organizat principatul. El a construit multe biserici, cea mai cunoscutA Hind Mingstirea PUTNA. AceastA perioadA, care merge pind la inceputul sec.
XVII-lea se caracterizeazA prin luptele poporului romin cu
Turcii, pentru.mentinerea independentei principatelor lor.
Este perioada in care se exploreazd America §i se incearcd formarea coloniilor.
658 LECTIA 52
Transilvania. Ca in celelalte principate§i Rominii din
Transilyania s-au organizat in voivodate,conduse de voivozi.
Dar cAtre anul 1000, Ungurii, care sestabiliserA in cimpia
Tisei §i se organizaserA sub regele lorqtefan cel Sfint, au
inceput s6 pAtrundA in Transilvania, periurile care se varsA
in Tisa. Rominii nefiind organizati intr-unprincipat nu
s-au putut opune§i astfel Transilvania a fost ocupatA de
Unguri. Situatia Rominilor a fost foarte grea: ei n-ayeau voie sA se ocupe cu comertul, nu ayeauyoie sA pArAseascA
pAmintul pe care lucrau, nu puteau sA ocupefunctii §i nu aveau dreptul sAvorbeascA nici limba rominA. Deaceea, Rominii s-au rAsculat de citeya ori. OdatA, in 1514, con-
ducAtorul revolutiei Rominilor, GHEORGHEDOJA, a fost prins
§i a§ezat pe un tron de fier inro§it. Situatia Rominilor a
deyenit §i mai rea inc6. Pentru scurtA vreme, Mihai Viteazul a adusindependenta
Rominilor din Transilvania, dar acest fapt afost pedepsit
foarte gray: lui Mihai Viteazul i s-a tAiat capul. LECTIA 53
Dialog: Rominia in perioada modernä.
1. Cind inzepe perioada modernA in istoria Rominiei? 2. In anti 1821, cu revolutia lui Tudor Vladimirescu.
3. In contra cui s-a revoltat Tudor Vladimirescu? 4. In contra fanariotilor.
5. Cane erau ace§ti fanarioti? 6. Greci care au domnit in Principatele Romine din 1711 in Moldova §i din 1716 in Muntenia.
7. Au fAcut Principatele Romine progres in perioada asta? 8. Dar de uncle! Este cea mai tristA perioadA din isto- ria Principatelor.
9. Este perioada in care Principatele au fost invadate de mai.multe ori de Ru§i? 10. Da, invaziile ruse§ti, impozitele mari §i tributul care trebuia plAtit Turcilor, toate acestea au srAcit Principatele.
11. A avut succes revolutia lui Tudor Vladimirescu? 12. Da. Turcii au inlocuit pe domnitorii fanarioti, cu domnitori romini.
13. Cind s-au unit cele douA Principate; Moldova §i Muntenia? 14. S-au unit in anul 1859, la 24 ianuarie,
15. Cine a fost ales domnitor? 16. Colonelul Alexandru Ion Cuza. El a domnit pinA in anul 1866.
17. Cine i-a urmat la tronul Rominiei? 18. Printul Carol, mai tirziu regele Carol I al Rominiei. LECTIA 53
Dialogue translation: Romania in the modern era.
1. When does the modern era in Romanian History start? 2. In the year 1821 with the revolution of Tudor Vla- dimirescu.
3. Against whom did Tudor Vladimirescu revolt? 4. Against the Phanariots.
5. Who were these Phanariots? 6. The Greeks that reigned in the Romanian principali- ties since 1711 in Moldavia and since 1716 in Munten- ia.
7. Did the Romanian principalities make any progress in this period? 8. Not at all! It's the darkest era in the history of the principalities.
9. Is it the period in which the principalities were invaded many times by the Russians? 10. Yes, the Russian invasions, high taxes, and thetri- bute which had to be paid to the Turks, all these impoverished the principalities.
11. Did Tudor Vladimirescu's revolution have any success? 12. Yes, the Turks replaced the Phanarlots rulers with Romanian princes.
13. When did the two principalities Moldova and Muntenia, unite? 14. They were united in the year 1859, on January 24.
15. Who was elected prince? 16. Colonel Alexander Ion Cuza. He reigned until the year 1866.
17. Who followed him to the Romanian throne? 18. Prince Carol, later King Carol I, of Romania. LECTIA 53
Unirea Principatelor. DupA moartea lui Mihai Viteazul, Principatele Romine cad sub stApinirea turceascA. Turcii au respéctat independenta tArilor romine§ti, insA Rominii trebuiau sA plAteascA sume mari de bani Turcilor.
Muntenia. In aceastA perioadA apare ca domnitor CONSTAN-
TIN BR1NCOVEANU care a construit multe biserici §i palate.
Acest domnitor a incercat sA-§i recapete independenta §i atunci Turcii i-au tAiat capul §i in locul lui au adus domnitori Greci, cunoscuti sub numele de PANARIOTI. Ace§ti domnitori au fost credincio§i Turcilor §i au pus impozite mari asupra Rominilor. Tot ei au adus functionari greci §i turci, au deschis §coli §i in vremea asta limba rominA a
imprumutat multe cuvinte grece§ti §i turce§ti. AstAzi, multe din ele au dispArut. Din cauza impozitelor prea mari §i pentru cA in Muntenia
erau foarte multi strAini, Rominii s-au rAsculatin anul
1821. ConducAtorul revolutiei a fost eroul national TUDOR VLADIMIRESCU, care, dupA o scurtA lurtA cu Turcii, a fost
prins, tAiat in.bucAti §i aruncat intr-un put.
Abia in 1859 Rominii din Muntenia §i Moldova vor reu§i
sA se uneascA.
Moldova. In Moldova a fost aceea§i situatie ca in
Muntenia. A cAzut sub stApinire turceascA §i un domnitor
662 LECTIA 53
CANTEMIR, mai importantdin aceastaperioadA este DIMITRIE Vest. Pentru un omfoerte invAtat §icunoscut in Europa de Rusia ea a incercatsA-§i capeteindependenta, el a fugit in
§i in locul luiTurcii au adusdomnitori fanarioti. Revolutia din 1848 aavut loc §i inMoldova, cu acela§i
rezultat ca §i inMuntenia. ConducAtorii revolutiei,dintre
care citAm peNICOLAE BALCESCU, autretuit sd fug4 in
strAinAtate. BA1cescu a muritin Italia, foarte sdrac. In aceastA perioadA Ru§ii auluat Basarabia, care va
rAmine sub stApinirealor pinA in 1918. In 1859, Muntenia §i Moldova,ajutate de Pranta §i
Anglia reu§esc sA seuneascA sub un singurdomnitor ALEXANDRU
IOAN CUZA. Unirea s-a fAcut inziva de 24 ianuarie 1859. numele Cele dou4 principate s-auunit intr-o singurA tarA cu
de Rominia. Rominia rAminea maideparte sub stApinire
turceascd. Domnitorul Cuza porne§tela organizarea tArii. Se cons-
truesc §coli, drumuri, seelibereazA tiganii,ceeace neaduce
aminte de eliberareasclavilor din America, sedezvoltA o
intreag6 mi§care cu1tura16. Un poet national din vremea
asta este VASILE ALECSANDRIale cArui poezii secintA §i
astAzi. Cu domnitorul Cuza,Rominia porne§te pe drumul modernizArii §i al progresului. LECTIA 53
Transilvania.
Situatia din Transilvania intre sec. XV1I-lea §i al
XIX-lea rgmine aceea§i. Imperiul austroilungar incearcA desnationalizarea Rominilor. Rominii nu au vole sa aibg
§coli in limba lor, nu au voie sg publice ziare, iar tAranii trebue sg plAteascA impozite foarte mari. Un eveniment im- portant este incercarea bisericii catolice de a veni in ajutorul Rominilor ortodoc§i. La inceputul sec. XVIII-lea, o parte din Rominii din transilvania trec la religia greco- catolicg. Acest fapt a fost de mare folos, pentru cA multi
Romini au plecat la Roma §i au studiat acolo. Dintre ace§tia, citgm aici pe PETRU MAIOR, care a scris o istorie
a Rominilor. Situatia tAranilor a rAmas insg la fel derea. Deaceea, in 1784, Rominii, sub conducerea lui HORIA, CLOSCA
§i CRISAN au fAcut o revolutie, cerind drepturi egalecu
Ungurii §i cu Germanii. Revolutia n-a avut succes, iar cei trei eroi nationali au fost tra§i pe roatA.
In 1848, Rominii din Transilvanias-au rgsculat iarg§i, de data asta sub un conducgtor iubit AVRAM IANCU, dar nici
aceastg revolutie n-a adus rezultatul a§teptat. Rominii din Transilvania au rAmas sub stApinire strging ping la primul
rgzboiu mondial.
664 LECTIA 53
Iala2112Enta- Domnitorul Cuza a fost un ombun, drept §i pentru asta a Lostiubit de tdrani. El a luat pgmintul delaboieri §i dela biserici§i 1-a dat tgranilor, casg-1 lucreze. A desfiintat sclaviatiganilor, a introdus invAtgmintulobli- gator, a organizat armata, apedepsit pe cei necinstiti §i
a protejat pecei sdraci. Figura lui Cuza ne aduceaminte de Abraham Lincolndin America. Cu toate acestereforme §i cu toate c el a Lost foarte
iubit de popor, Cuza atrebuit sà abdice in anul 1866,cind Rominii au ales ca domnitor pe unprint german, CAROL DE
HOHENZOLLERN, care a sosit laBucure§ti in ziva de 10 Mai
1866. Cuza a fugit in Germania§i a murit la Heidelberg. Domnitorul Carol a Lost un bunorganizator §i in tot
timpul domniei lui, Rominia a progresat§i §i-a luat locul
intre celelalte tdri europene.
Primul gind al domnitoruluiCarol a Lost sl-§i ci§tige
independenta fatg de Turci. Ocazia s-a ivit in anul 1877,
cind Turcia a fost in rAzboi cuRusia. Rominia a luptat
algturi de Rusia §i la sfir§itulrdzboiului, dupgce Turcii
au fost invin§i,Rominia s-a declarat independentd. Asta
a fost in ziva de10 Mai 1877, cu o sutä deani mai tirziu
decit independenta Americii.
665 LECTIA 53
Dupd patru ani, in ziva de 10 mai 1881, Rominia s-a de- clarat regat §i domnitorul Carol s-a incoronat rege, sub numele de Regele Carol I. In timpul domniei lui Carol I, Rominia a facut progrese mari. Pe tarim economic, Rominia a inceput comertul extern cu alte taxi din Europa. S-au construit primele cai ferate. S-a organizat invatamintul, mai ales cel secundar §i uni- versitar. S-au creat multe §coli noi. S-a organizat armata, introducindu-se armamentul modern. S-au construit multe cladiri publice, cum e Po§ta din Bucure§ti sau podul Regele
Carol I peste runare. S-a intemeiat Academia Romina §i s-a fAcut prima constitutie in Rominia.
Tara a prosperat in toate ramurile de activitate.
Regina Elisabeta, cunoscuta sub numele de CARMEN SYLVA a fost o fire artistica §i a scris citeva carti.
Regele Carol a murit in toamna anului 1914, cind aproape toate tdrile Europei erau prinse in primul razboi mondial.
Atit el, cit §i Regina Elisabeta, sint inmormintati la minastireaCurtea de Arge§.
6(36 3 I I 1 I I I I I I si id.
LECTIA 53
Rominia Mare.
Dupg moartea lui Carol I,a urmat la tron unnepot al
sgu, numit Regele FERDINAND I,in 1914. n vremea asta,
Europa era prinsg in primul rgzboi mondial. La inceput,
Rominia s-a declarat neutrg, pentru a aveatimp sg se pregg-
teascg. In August 1916 R3minia a intrat in rgzboi algturi
de Aliati (Franta, Anglia, Rusia §iAmerica) impotriva
Germaniei §i aliatilor ei. Rgzboiul a fost aspru §i in prima parte alui, Rominia
a fost ocupatg de trupele germane. Regele Ferdinand §i intregul guvern s-au refugiat la Ia§i unde au avut deluptat
cu mari suferinte:foame, boli, frig. Aici s-a reorganizat armata roming §i in lupta care a avut loc laMARASESTI,
Germanii au fost invin§i. Ei s-au retras din Rominia §i
Regele Ferdinand §i guvernul sgu au intratin Bucure§ti. Intrarea Americii in rdzboi a adus sfir§itullui §i
invingerea Germanilor. In Tratatul de Pace, care s-a incheiat la Versailles, in 1918, puteriAe victorioase au recunoscut drepturile Rominiei, care luptase algturi de ele.
Pe baza principiului de autodeterminare 01 lui Wilson,
Rominii au avut dreptul sg-§i aleagg §i sg-§i formuleze
noile lor granite. Si astfel, Rominii din Transilvania, Rominii din Buco- vina §i Rominii din Basarabia au cerut sg se alipeascg la
667 LECTIA 53
Rominia. Pentru prima datd in istorie, dupa unirea de scurtd duratd a lui Mihai Viteazul, Rominia se gdsea in hotarele ei naturale. Regele Ferdinand §i Regina Maria s-au incoronat la Alba-
Iulia §i Rominia s-a numit Rominia Mare. In primul razboi mondial, Rominia a pierdut peste 800.000 de soldati, dar sacrificiile n-au fost in zadar. Idealul
Rominilor s-a realizat.
Un soldat necunoscut a fost ingropat in Parcul Carol §i mormintul lui, mormintul EROULUI NECUNOSCUT, a ramas simbolul
acestor sacrificii pentru libertate, ale poporului romin.
Dupa rdzboi, Rominia se vede in fata unor noi probleme, prin mgrirea teritoriului §i a populatiei. Se improprie-
taresc taranii, se da o noug constitutie democraticd, in
care se prevede libertatea religiei, a partidelor politice,
drepturi egale pentru toate nationalitatile. Se unifor- mizeaza administratia §i Rominia se indreapta tot mai mult
spre Europa occidentala. Se fac legaturi economice cu
Anglia, Franta §i Statele Unite.
Regele Ferdinand a fost un om cu mari calitgti. Regina Maria, dintr-o familie engleza, a fdcut o vizita in Statele
Unite, 4. in: bine primitd de Pre§edintele COOLIDGE.
Ferdinand a murit in anui 1927 §i este inmormintat la
mindstirea Curtea de Arge§.
668 LECTIA 53
Cultura romina. Poporul romin, ca toate celelalte popoare,i§i are o cultura a lui proprie. Aceasta cultura s-a manifestatprin:
Literatura. tnceputurile literaturii romine dateaza de prin sec. al XVI-lea. La curtea lui Stefan cel Mare §i Mihai Viteazul s-au scris primele textedespre istoria
Rominilor. Alaturi de aceste carti s-au scris §i carti
religioase. Biblia a fost tradusa la Bucure§ti in anul 1688. La inceput, Rominii au intrebuintatalfabetul slavon §i abia
din sec. XVIII-lea s-a introdusalfabetul latin. Trecind peste cartile de istorie §icartile religioase,
literatura romina s-a desvoltat inpoezie, in nuvele, romane
§i teatru. Gäsim influente din literatura franceza,engleza
§i chiar americana.
Poetul care reprezinta spiritulspecific rominesc este MIHAIL EMINESCU, in a doua jumatate a sec.al XIX-lea.
Poeziile lui, in cea mai mare partefilozofice, au fost
traduse in multe limbi straine. Un mare istoric, om de vasta culturauniversala, cunoscut
in Europa §i in America este NICOLAE IORGA. A fost profesor la Universitatea din Bucure§ti §i la Sorbona, inParis. A
influentat cultura romina timp de aproape 50 de ani §i a
scris peste 80 de opere importante, in specialistorie. LECTIA 53
Literatura romind, in general, apornit dela specificul rominesc. Cu totul alta este situatia astdzi,cind litera- tura romind este pus4 inserviciul unei idei: comunismul.
Pictura. Pictura rominA s-a dezvoltat magi ales in biserici §i mindstiri, pe pereti sauin icoanele care impodo- besc bisericile. Stilul este cel bizantin, figurilefiind foarte slabe, dar cu fortA spirituald. Se intrebuinteazd culorile vii: ro§u, verde, galben,albastru, aur. De multe ori, peretii bisericilor sintpictati §i pe din afard, ceea ce a atrasinteresul §i admiratia strAinilor. Cel mai cunoscut pictor esteNICOLAE GRIGORESCU (sec.
XIX), care, in tablourile lAsate,§i-a ales subiecte din
viata tdranului romin. Tablourile se caracterizeazd prin realism §i culoare frumoasA.
Muzica. In muzicA se oglinde§te sufletul poporului
romin §i istoria lui. Acorduri lungi de deznddejde, urmate de un ritm foarte vioiu de optimism. Muzica a fost supusd
unei u§oare influente orientale. Compozitorul cel mai cunoscut este GEORGE ENESCU, a
cdrui compozitie, Rapsodia Romind, estefoarte populard. in
America, apreciatA pentru ritmul eideosebit. Violonistul
Yehudi Menuhin a fost unul din eleviilui. AstAzi, §i
muzica este pusA in serviciul comunismului.
670 LECTIA 53
Arhitecturd. S-a dezvoltat pe lingg biserici, cu u§oarg influentd bizantina. Mai tirziu s-a ajuns la unstil original rominesc. In timpul din urmg s-a dezvoltat un stil rominesc in constructiile moderne, aa numitelevile, carac- terizate prin prezenta arcadelor.
Sculptura. Sculptura in piatrg sau in lemn apornit deasemenea dela biserica, unde putem ggsi§i astgzi cele mai frumoase broderii in piatrg, sau in lemn. Scarile minds-
tirilorsau altarele bisericilorsint adevgrate opere de artd, care au la bazg multg rgbdare §icredintg in Dumnezeu.
Stiinta. Citgm pe doctorul VICTOR BABE§, care a scris citeva opere originale, tratind despre microbiologie.
piptlomatie. NICOLAE TITULESCU, a fost ministru de externe §i Pre§edinte al Ligii Natiunilor, laGeneva.
Politica. Figura lui IULIU MANIU devine simbolul ade- vdratei democratii romine§ti.
Muzee. Operele de arta se pgstreaza la ATENEUL ROMAN
§i la MUZEUL SIMU in Bucure§ti. Operele literare se pstre-
az1 la ACADEMIA. ROMANA.
671 LECTIA 54
Dialog: Rominia in perioada 1930-1940.
1. Cine a urmat la tronul Rominiei dupO moartea regelui Ferdinand? 2. Regele Mihai, insd pentru cd era minor, tara a fost condusd de o regentd.
3. Cind s-a intors in tarO regele Carol II-lea? La opt iunie, 1930. A venit cu avionul din Franta, unde era in exil.
5. Ce formd de guverniimint avea Rominia in anul 1930? 6. Era o monarhie constitutionald.
7. Ce formd de guvernAmint avea Rominia in 1940 cind regele Carol al II-lea a fost silit sd abdice? 8. 0 dictatur6 regald cu un singur partid politic: Partidul Natiunii.
9. Ce evenimente au influentat politica internd a Rominiei in perioada asta? 10. Criza economicA din 1931-1932 §i venirea la putere a lui Hitler in 1933.
11. Cum au afectat aceste doud evenimente situatia in- terna a Rominiei? 12. Criza ec,domic4 a oprit dezvoltarea economicO internA.
13. Si venirea la putere a lui Hitler? 14. A creiatn situatie favorabild partidelor de dreapta din Rominia.
15. Care a fost atitudinea Rominiei la 1 septembrie, 1939 cind Germania a atacat Polonia? 16. Rominia s-a declarat neutrd. Tratatul de aliantd. cu Polonia era indreptat in contra Rusiei Sovietice.
17. Tofu§i, Rominia a cdzut in sfera de influentO gerlIana? 18. Ce putca sa facd? Singurd nu putea rezista armatei germane.
672 LECTIA 54
Dialogue: Romania in theperiod 1930-1940. Romania after the 1. Who followed tothe throne of death of KingFerdinand? because he was aminor, the country 2. King Michael, but was ruledby a regency.
When did KingCarol II return? 3. from France where 4. On June 8, 1930. He came by plane he was in exile. Romania have in 1930? 5. What form ofgovernment did 6. It was aConstitutional Monarchy. Romania have in 1940 7. What form ofgovernment did when King CarolII was forced toabdicate? political party: 8. A royal dictatorshipwith a single The Nation's Party. policy of Romania 9. What 'eventsinfluenced the internal in this period? coming to 10. The economic crisisof 1931-1932 and the power ofHitler in 1933. internal situa- 11. How did these twoevents affect the n ofRomania? internal economic 12. The economiccrisis stopped the development.
And Hitler's comingto power? 13. for the right 14. It created afavorable situation orientated parties ofRomania. 1, 1939 when 15. What was Romania'sattitude on September Germany attackLdPoland? The alliance 16. Romania declareditself neutral. treaty with Poland wasdirected against theSoviet Union. of in- 17. Still, Romania fellinto the German sphere fluence? resist the 18. What could she do?Alone she could not German army.
673 LECTIA 54
Pierderile teritoriale aleRominiei in anul 1940.
In august, 1939, Germania §iRusia Sovieticd au semnat la Moscova un pactde neagresiune, care apermis Germaniei sd atace Polonia la1 septembrie 1939. Prinir-o clauzd secretd a acestui pactde neagresiune,Germania permitea Rusiei Sovietice sd ocupeBasarabia.
In iunie 1940, RusiaSovieticd a dat Rominiei unulti- matum de 24 de ore,prin care cerea Basarabia§i Bucovina
de Nord. Regele Carol II-lea aconvocat un consiliu de coroand, la care auparticipat toti oameniipolitici impor-
tanti ai trii. Unii au cerut ca Rominiasd lupte in contra Rusiei, insd majoritatea§i-au dat seama cd oricerezistentd fdrd ajutor din afard estein zadar. Germania §i Italia,
prin mini§trii lor laBucure§ti,de asemenea 1-ausf6tuit pe
regele Carol II-leasd cedeze. Rominia a fost silitd sd
accepte ultimatumul rusesc§i regele Carol al II-lea adat
ordin armatei dinBasarabia §i Bucovina deNord sd se retra-
gd. Ungaria, avind suportulGermaniei §i al Italiei, a cerut
revizuirea graniteiromino-ungard. La 30 august, la Viena, Germania §1 Italia au acordatUngariei jumd.tatea de Nord a
Transilvaniei. La Viena, Rominiei i s-a spus c dacd nu acceptd acest uarbitraj," vafi invadatd de trupele ungaro-
gcrmane pe de o parte§i de trupele ruse§ti pede alta parte,
674 LECTIA 54
Rominia va inceta de aexista. Cind rominii au auzit cAjumiltate din Transilvania a fost cedatA Ungariei, aupierdut orice incredere in regele
Carol al II-lea§i la 6 septembrie 1940, el afost silit si abdice. Bulgaria a cerut partea desud a Dobrogei. Prin nego-
cieri directe, laCraiova, Rominia a fostsilitg sg cedeze Bulgariei partea de sud aDobrogei, in octombrie, acela§i
an. Dupg ce regele Carol alII-lea a abdicat la 6septembrie
1940, a urmatla tronul Rominiei Mihai I. Ca §ef al guvernu-
lui a fost numit generalulIon Antonescu care aformat un guvern cu elemente pro-germane,cu membriipartidului Garda
de Fier. Germania a garantat noilefrontiere romine §i a trimis in Rominia intre 8§i 16 divizii pentru a "instrui
armata roming."In realitate, germanii au ocupatRominia pentru a fi siguri de petrolulrominesc §i pentru a opri
inaintarea armatelor ruse§tiin Peninsula Balcanicg.
RAzboiul in contra Rusiei. La 22 iunie, 1941, cind Germania aatacat Rusia, armata roming, reorganizatg §i reechipatg deGermania, a trecut
riul Prut, atacind,in Basarabia 0. inBucovina de Nord,
trupele ruse§ti. La sfir§itul lunii august,Basarabia §i
Bucovina de Nord au fost eliberate, armataroming a trecut
675 LECTIA 54
Nistrul §i in lupte grele aocupat ora§ul Odesa.
Cei mai multi romini nu erauin contra unui rdzboi cu
Rusia, pentru eliberareaBasarabiei §i a Bucovineide Nord,
InsI erau in contrainaintdrii dincolo de riulNistru. In vara anului 1942, armateleromine au luptat in Crimea, in Caucaz §i laStalingrad. Rominii au continuat sglupte, pentru cg au crezut cd.Hitler le va da inapoiTransilvania, ca o recolapensd ajertfelor din Rusia. fncg de prin mijlocul anului 1943,oamenii politici romini §i-au dat seama cdrAzboiul cu Rusia estepierdut §i au intratin legaturd cu puteriledin Vest, prin capitalele tdrilor neutre, pentru agdsi o modalitate de a termina
rdzboiul. Toate aceste discutii n-audat nici un rezultat, pentru
cd Rominia voia sd. semneze unarmistitiu zu puterile din
Vest §i nu cu Rusia. Rominii cereau garantii cARominia nu
va fi ocupatd dearmatele ruse§ti §i cA Rominia nu vacddea
in sfera de influentgruseascd. In martie 1944, purtdtorului decuvint romin, I s-a spus
cd nu vor fi pacte separate cuputerile din Vest §i cd
Rominia va trebui sd cedezeBasarabia §i Bucovina de Nord
Rusiei. intre timp armatele ruse§ti erau deja pe riul Prut.
676 LECTIA 54
In vara anului 1944, Rominia a fost supusAunui bombarda- ment violent din parteaaviatiei anglo-americane. FArA a avea nici o asiguraredin partea aliatilor, regele Mihaiim- preunI cu Dr. Iuliu Maniu,§eful partidului National TArAnesc
§i cu Dinu BrAtianu, §efulpartidului National Liberal, s-au decis -1 aresteze pe mare§alulAntonescu, §eful statului, §i pe vice pre§edintele consiliuluide mini§tri, Mihai
Antonescu, §i cA. cearA un armistitiuputerilor aliate.
La 23 august, 1944, regeleMihai a chemat pe mare§alul Antonescu §i pe Mihai Antonescu laPalatul Regal §i i-a arestat. In seara zilei de 23 august, regele Mihai a anun- tat la radio ruperea relatiilor cuGermania §i incetarea ostilitAtilor in contra fortelorSovietice. Trupelor germane de pe teritoriulRominiei ii s-a dat voie sA se retraga dinRominia, ins6 in urma unui ordin direct de la Hitler, au incercat sAreziste. Aviatia germant
a bombardat ora§ulBucure§ti, distrugind Teatrul National,
Opera §i Palatul Regal. Multi romini au fost omoriti in
aceste bombardamentc. Rominia a declarat rgzboi Germaniei la 26 august,trupele
romine au intrat in actiune §i au eliminat orice rezistentg, germara in Rominia in mai putin de opt zile. In felul
acesta, armata rominA a deschis drumularmatei ruse§ti care a inaintat foarte repede spreBulgaria, Jugoslavia §i Ungaria,
ocupind in acela§ timp Rominia.
677 LECTIA 54
La 12 septembrie 1944, Rominia a semnat unnarmistitiu" la Moscova prin care se obliga, intrealtele:
a. SA plAteascd Rusiei 300.000.000 de dolari despAgu- biri de rAzboi (valoarea dolarilor fiind specificatA ca cea din 1938).
b. SA cedeze Rusiei Basarabia §i NordulBucovinei.
c. SA dea voie trupelor ruse§ti sä steain Rominia, pin4 la incheierea tratatului de pace cuAustria.
d. SA dea inapoi tot ce a luat dinRusia.
e. SA accepte o Comisie Aliata de Control caresa aibA puteri administrative §i executive asupraRominiei.
f. Rominia sA participe cu cel putin 12 divizii dein-
fanterie la rAzboiul in contra Germaniei. PinA la sfir§itul rAzboiului al doilea mondial,Rominia
a pierdut peste 700.000de soldati, morti, rAniti §i dispA-
ruti. In contra Rusiei, Rominia a pierdut aproape 250.000 de morti §i rAniti, 127.000 de prizonieri, plus130.000de prizonieri luati in perioada dintre 23 august 1944, cind
Rominia a cerut armistitiul §i 12 septembrie 1944, cind
Rominia a semnat armistitiul la Moscova. Restul au Lost
pierduti in rAzboiul in contra Germaniei.
678
// LECTIA 55
Dialog: Ocupatia ruseascA. Cind a inceput ocupatiaruseascA in Rominia? 1. incetat 2. La 23 augustr 1944,cind armata rominA a ostilitAtile.
3. Cit timp a durataceastA ocupatie? 4. Oficial, pinä la incheiereapAcii cu Austria.
5. Si neoficial? sovietic. 6. IncA dureazA. Rominia este un satelit
7. Cum s-au purtatru§ii in Rominia? 8. Au omorit, aujefuit §i au violat. Ca §i barbarii de acumdouA mii de ani? 9. jefuiau, ru§ii 10, Mai rAu! Barbarii plecau dupg ce insA stau! venirea armatei 11. Cam citi comuni§ti erauin Rominia la ruse§ti? ziarului New 12. Dupg declaratiilefAcute de Ana Pauker York Herald Tribune, cam omie. putere 13. Au reu§it o mie decomuni§ti sA pung mina pe intr-o tarA de 18.000.000? 6 martie 1945, 14. Da, cu ajutorulbzionetelor ruse§ti, la a venit laputere un guvernprocomunist.
15. Cine a fost §eful acestuiguvern? 16. Un oarecare Dr. PetruGroza, o unealtgcomunistA.
17. A acceptat poporulromin aceastA stare delucruri? 18. Armata era pe frontuldin Ungaria §iCehoslovacia, iar soldatii din targ eraudezarmati. Ce puteau sA facA?
679 LECT1A 55
Dialogue translation: The Russianoccupation. When did theRussian occupation startin Romania? 1. Romanian army 2. On the 23rd ofAugust, 1944, when the stopped fighting.
How long did thisoccupation last? 3. signing of the peacetreaty 4. Officially, until the with Austria.
5. And unofficially? Satellite. 6. It is still lasting. Romania is a Soviet Romania? 7. How did theRussians behave in 8. They killed, theyrobbed, and raped. The same as thebarbarians of 2000 yearsago? 9. leave afterlooting, 10. Even worse. The barbarians would the Russians however,remain. in Romania at 11. About how manyCommunists were there the arrival of theRed army? Ana Pauker to 12. According to thedeclarations made by the New York HeraldTribune, about athousand. able to take powerin a 13. A thousand Communists were country of 18.000.000? March 14. Yes, with the helpof the Russian bayonets, on 6, 1945 a procommunistgovernment came to power.
15. Who was the chiefof this government? tool. 16. A certain Dr. PeterGroza, a Communist Did the Romanian Nationaccept this stateof affairs? 17. fronts 18. The army was on theHungarian and Czechoslovac and the soldiers inthe interior weredisarmed. What could they(the Romanians) do?
680 Guvernul SAnAtescu.
La 23 august, 1944,regele Mihai I aformat un nou guvern, mili- sub conducerea generaluluiSAnAtescu. A fost un guvern
tar, in care aparticipat Dr. Iuliu Maniudin partea partidu-
lui National TArAnesc,Dinu BrAtianu, din parteapartidului National Liberal, TitelPetrescu, din parteapartiduiui Social
Democrat §i Lucretiu PAtrA§canudin partea partiduluicomunist. Ultimele douA partide aufost incluse in guvern la cererea Rusiei, cu toate cA ele n-aujucat niciodatA un rolimportant
in viata politicA rominA. Primele mAsuri luate de acest guvernau Lost luatein I. vederea restabilirii unuistat democratic. Partidele poli-
tice, suprimate prinConstitutia lui Carol al II-leadin 1938, au primit dreptul de a sereorganiza §i de a participa
in viata politicA. Constitutia din 1938 a fostabrogatA §i inlocuitA prin Constitutiadin 1923. Toti prizonierii poli-
tici au Lost pu§i in libertate,lagArele de concentrare au
fost desfiintate §i libertateapresei a Lost din nou apli-
catA. Guvernul acesta a semnatarmistitiul de la Moscova din 12 septembrie 1944 §i atrimis pe frontul din Ungaria §i Cehoslovacia, 15 divizii de infanterie,in loc de 12 cerute
prin conventia de armistitiu. Guvernul SAnAtescu se orienta spredemocratiile din Vest. Imediat, comuni§tii romini au inceput sA punAin aplicare
planul fAcut la Moscova, de a preluaputerea §i de a trans-
forma Rominia intr-un satelit rusesc. LECTIA 55
Din cauza atitudinei partiduluicomunist, in septembrie s-a formatal doilea guvern SAndtePcu. Cu toate cg partidul comunist, in mod oficial a promissg suporte guvernul,atit in §edintele de cabinetcit §i in presg §i in vorbiri, au inceput sA atace guvernul.
Comuni§tii din guvern §i celelateelemente de stinga au incercat sA compromitg guvernul, casg preia tot mai mult control. Ajutati de faptul cg Rominia eraocupatA de armata ruseascg, de faptul cA trupeleromine§ti erau pe front §i cd politia era sub controlullor, comuni§tii sfidau guvernul§i
provocauturburgri ca sA arateincapacitatea guvernului de a
conduce tara. Ru§ii pe de altA parte, cereauguvernului romin lucruri
imposibil de satisfgcut. Imposibilitatea guvernului romin
de a satisface acestecereri era consideratg de ru§i§i de comuni§tii romini ca acte desabotaj in contra efortului de
rAzboi al aliatilor. Guvernul romin era acuzat cA nupld-
te§te datoriile §i despAgubirilede rgzboi, cg e plin de ufasci§ti" §i de "criminali de rgzboi."
Ca sg ci§tige suportul poporuluiromin, comuni§tii au organizat ufronturi populare" §i pentru aopri publicarea
ziarelor democrate, au oprit livrareade hirtie ziarelor
din opozitie. LECTIA 55
In luna decembrie 1944, generalul Sanatescu afost silit sä demisioneze §i AndreiVi§inski a venit la Bucure§ti cu misiunea de a pune la putere un guvernpro-comunist. El a avut insa de infruntat rezistentaregelvi Mihai, opinia publica romina §i opozitia diplomatica aStatelor Unite §i a Anglei. Misiunea lui Vi§inski n-a reu§it §i Regele Mihai 1-a insArcinat pe generalul RAdescu cuformarea noului guvern.
Guvernul Radescu.
Vi§inski fAcut o mare gre§eala cind a acceptat numirea generalului RAdescu ca §ef al noului guvern romin, la6 decembrie 1944. Generalul Radescu a fost un bun romin, patriot §i anti-german care fusese internat intr-un 1agIr de concentrare in timpul rAzboiului, pentruatitudinea lui.
Prin discursuri la radio §i prin vorbiri, generalul
RAdescu a denuntat abuzurlle ru§ilor §i a comuni§tilorromini.
Comuni§tii eu continuat sa facA demonstratii in contra guver- nului, au organizat demonstratii, au atacat §i ocupat cladiri publice §i private. Presa comunist 11 acuza de incapacitate, ca nu poate pAstra ordinea interna §i astfel pune in pericol
spatele frontului. Comuni§tii, pentru a ci§tiga suportul taranilor, au inceput sa agite din nou o reformA agrara,
imediat. Generalul Radescu a refuzat din doua motive:
683 LECTIA 55
a. Productia agricolA ar fi scAzut §i
b. Soldatii erau incA pe front §iar trebui sA participe la aceastA reformä agrarA.
Generalul RAdescu nu incerca sA opreascAo reformA agrarA, el voia sA a§tepte terminarea rAzboiului §i demobili- zarea trupelor, inainte de a trece la o astfel de reformA.
/n aceastA situatie, Vi§inski sose§te pentrua doua oarA in Rominia. Misiunea lui era de a inlocui pe generalul
RAdescu cu un comunist. Vi§inski a declarat regelui cA dacA
RAdescu continuA ca §ef al guvernului, Rusia nu va fi "rAs- punzAtoare de independenta Rominiei in viitor."Vi§inski apoi a dat regelui o listA cu persoanele pe care le-a vrut in guvern. Regele Mihai a rAspuns cA Rominia este incAo monarhie constitutional4 §i cA trebuie respectate formele constitutionale.
La inceputul lunei martie, Vi§inski s-a intors la palatul regal §i a dat regelui Mihai un ultimatum: inainte de apusul soarelui, regele sA numeascA un cabinetcare ar fi accepta- bil Rusiei. La plecare, a trintit ua cu atita putere incit s-a crApat peretele.
Regele Mihai a trebuit sA cedeze §i la 6 martie 1945, 1-a numit pe Petru Groza prim ministru.
Generalul RAdescu §i-a gAsit adApost la legatia eng1ez6 din Bucure§ti §i mai tirziua reu§it sA scape din tarA. S-a
684 LECTIA 55 stabilit Ja New York, de unde acontinuat lupta anticomunis-
-M. A murit in primdvara anului 1953.
Guvernul Petru Groza. In acest guvern au intrat mai multe persoane,insd ade- vAratii conducAtorii erau urmAtoriicetAteni ru§i (fo§ti cetAteni romini):
a. Ana Pauker, agitatoarecomunistd cu un bogat trecut revolutionar §i colonel in armatarusA,
b. Emil BodnAra§ (Bodnarciuk) fostofiter in armata
romind, dezertor la ru§i,
c. Vasile Luca de origine maghiard care atrdit multi
ani in Rusia §i
d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, singurulcetdtean romin din
acest grup. Lucretiu PAtrA§canu, §eful partiduluicomunist din
Rominia la venirea 1:11§ilor,a fost numitministru de justi-
tie, insA dupd un scurt timp a Lost epurat§i impu§cat.
Pentru a da prestigiu noului guverncomunist, ru§ii au dat inapoi Rominiei, Nordul Transilvaniei, carefusese dat Ungariei prin Dictatul de la Viena, la 30 august,1940.
Pentru a exploata tara, in mai 1945,guvernul comunist
de la Bucure§ti a incheiat oserie de acorduri economice cu
Rusia SovieticA. Au Lost infiintate societAti speciale
685 LECTIA 55
numite Sovrom (Sovietic-Romin), Sovrom-Lemn, pentru ex- ploatarea padurilor, Sovrom-Petrol pentru exploatarea petrolului, etc. Ru§ii participau cu nru§i" §i rominii cu materialele prime §i cu capitalul necesar. Profitul insà, era impArtit pe baza de 50-50%. LECTIA 55
VERBUL: REZUMAT
Repetitie:
1. Acum §i de obicei, _(Erezentu1)
2. Ieri, 1) (trecutul compus)
2) (trecutul simplu
3. Miine,1) viitorul (1)
2) viitorul (2)
4. Acum, dacA (conditionalul krezent)
5. De mult, in Rominia, de obicei (imEerfectu1)
6. Trebuie sA (sublonctivu1)
7. Ieri, pe cind (imEerfectu1)
8. Ieri, dacA 1) (conditionalul trecut)
2) (imaerfectul)
9. Inainte de a (infinitivul)
10. Cind s-a intimplat asta, mult_ca kerfectu1)._
11. M-a vAzutilerunziu1) nd(u) ( )
(te-a vAzut 1-a vAzut a vAzut-o ne-a vAzut v-a vAzut i-a vAzut, le-a vAzut)
687 LECTIA 55
12.Te rog:(ineerativu1 nu sinaular)
(ineera tivul 2.1ura1)
688 LECTIA 55
a fi
Prezentul: Viitorul
sint voi fi o sa fiu e§ti vei fi o sa fii este va fi o s6fie sintem vom fi o safim sinteti veti fi o sa fiti sint vorfi o sal fie
Trecutul:
Compus. Imperfectul Simplu: Mai mult ca perfectul
am fost eram fui (fusei) fusesem ai fost erai fu§i (fuse§i) fusese§i a Lost era fu (fuse) fusese am Lost eram furam (fuseram) fuseseram ati fost erati furati (fuserAti) fuseserati au fost erau filed (fusera) fusesera
Prezent: Trecut:
a§ fi a§ fi fost ai fi ai fi fast ar fi Ar fi fost am fi am fi Lost ati fi ati fi fost ar fi ar fi fost
Imperativul:
fii! Fiti! nu fi! nu fiti!
Gerunziul: LMCTIA 55 a avea:
Prezentul: Viitorul: am voi avea o sA am ai vei avea o sA ai are va avea o sä aibA avem vom avea o sA avem aveti veti avea o sA aveti au vor avea o sA aibA
Trecutul:
Compus: Imperfectul: Simplu: Mai mult ca erfectul. am avut aveam avui avusesem (avusem) ai avut aveai avu§i avusese§i (avuse§i) a avut avea avu avusese (avuse) am avut aveam avurAm avuseserAm (avuserAm) ati avut aveati avurati avuseserAti (avuserAti) au avut aveau avurA avuseserA (avuserA)
Conditionalul:
Prezent: Trecut: a§ avea a§ fi avut ai avea ai fi avut ar avea ar fi avut am avea am fi avut ati avea ati fi avut ar avea ar fi avut
Gerunziu: avind
690 LECTIA 55 a fuma:
Prezentul: Viitorul fumez voi filma o sA fumez fumezi vei fuma o sA fumezi fumeaz4 va fuma o sA fumeze fumam vom fuma o sA fumAm fumati veti fuma o sA fumati fumeazA vor fuma o sA fumeze
Trecutul:
Compus: Imperfectul: SimplU: Mai mult ca -1077METUIT am fumat fumam fumai fumasem ai fumat fumai fuma§i fumase§i a fumat fuma fumg fumase am fumat fumam fumarAm fumaserAm ati fumat. fumati fumarAti fumaserAti au fumat fumau fumard fumaserg
Conditionalul:
Present: Trecut: a§ fuma a§ fi fumat ai fuma ai fi fumat ar fuma ar fi fumat am fuma am fi fumat ati fuma ati fi fumat ar fuma ar fi fumat
Imperativul: fumeazA! fumati! nu fuma! nu fumati!
Gerunziul: fumind
NOTA:
a studia a inchiria
691 LECTIA 55 a suna
Prezentul: Viitorul sun voi suna o sg sun suni vei suna o sA suni sung va suna o sg sune sungm vom suna o sg sungm o sA sunati sunati veti suna sung vor suna o sg sune
Trecutul:
Compus: Imperfectul: Simplu: Mai mult ca perfectul: am sunat sunam sunai sunasem ai sunat sunai suna§i sunase§i a sunat suna sung sunase am sunat sunam sunargm sunasergm ati sunat sunati sunarati sunasergti au sunat sunau sunarA sunaserg
Condttionalul:
Prezent: Trecut:
a§ sunp a§ fi sunat ai suna ai fi sunat ar suna ar fi sunat am suna am fi sunat ati suna ati fi sunat ar suna ar fi sunat
Imperativul:
sung! sunati ! nu suna! nu sunati!
Gerunziu1: sunind
NOTE 1: NOTE 2:
cumpgra amenit6 juca se scula supgra termina se insura desfg§ura bucura curAta mgsura etc. apgra etc. ruga
692 LECTIA 55 a tAcea
Prezentul0 Viitorul: tac voi tAcea sA tac taci vei tAcea o sA tacx tace va tAcea o sA tacA tAcem vom tAcea o sA tAcem tdceti veti tAcea o sä tAceti tac vor tAcea o sA tacd.
Trecutul:
Compus: Imzerfectul: Simplu: Mai mult ca Perfectul: am tAcut tAceam tAcui CAcusem ai tdcut tAceai tAcu§i tAcuse§i a tAcut tAcea tAcu tAcuse am tAcut tAceam tAcurAm tAcuserAm ati tdcut tAceati tAcurAti tAcuserAti au tAcut tAceau tAcura tAcuserA
Conditionalul:
Prezent: Trecut: a§ tAcea a§ fi tAcut ai tAcea ai fi tAcut ar tAcea ar fi tAcut am tAcea am fi tAcut ati tdcea ati fi tAcut ar tAcea ar fi tAcut
,Imperativul:
taci! tAceti! nu tAcea! nu tAceti!
Gerunziul: tdcind.
NOTX: Aceasta este o categorie micA, §i aproapetoatA neregulat4.
vedea pArea cAdea §edea bea apArea plAcea vrea
693 LECTIA 55
9ESEES Prezentul: Viitorul: o sA merg merg voi merge o sA mergi mergi vei merge o sA mearg6 merge va merge mergem vom merge o sA mergem veti merge o sä mergei t mergeti o sA meargA merg vor merge
Trecutal:
Imperfectul: Simpll: Mai mult ca 22Ena: perfectul:
mergeam mersei mersesem am me.7s mersese§i ai mers mergeai merse§i mersese a mers mergea merse am mers mergeam merserdm merseserAm ati mers mergeati merserAti merseserAti merseserA au mers mergeau merserA
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
a§ merge a§ fi mers ai merge ai fi mers ar merge ar fi mers am merge am fi mers ati merge ati fi mers ar merge ar fi mers
Imperativu
mergi! (nereg.) mergeti! nu merge. nu mergeti!
Gerunziul: mergind. Verbele urmAtoare facparticipiul trecut innut", nu in "s":
tinut crescut pierdut rupt apartinut cunoscut temut intrerupt abtinut recunoscut tesut corupt continut crezut umplut fiert
694 LBCTIA 55
n4scut vindut fript tinut spart mentinut fAcut etc. desfAcut supt retinut etc. bAtut prefacut comb6tut refAcut strAbAtutpriceput
i
4r, LECTIA 55
a citi Viitorul: Prezentul: voi citi o sAcitesc citesc o säcite§ti cite§ti vei citi va citi o s citeascA cite§te o sAcitim citim vom citi veti citi o sAcititi cititi o sAciteascA citesc vorciti
Trecut,l: Simplu: Mai mult ca Campus: Imperfectull peaectul:
citii citisem amcitit citeam citise§i citeai cifi§i ai citit citise citea citi a citit citirAm citiseram am citit citeam citiserAti citeati citirIti ati citit citir4 citiserg. aucitit citeau
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
a§ citi a§ ficitit ai citi ai fi citit ar citi ar ficitit am citi am ficitit ati citi ati fi citit ar citi ar ficitit
Imperativul:
cite§te! cititi! nu citi! nucititi!
Gerunziul: citind conjugarea a patra secon- Marea majoritate averbelor de juga ca a citi.
696 LC'TIA 55 a acoperi
Prezentul: Viitorul: acopAr voi acoperi o sA acopAr acoperi vei acoperi o s4acoperi acoperA va acoperi o sä acopere acoperim vom acoperi o sA acoperim acoperiti yeti acoperi o sAacoperiti acoperA vor acoperi o sä acopere
Trecutul:
Compus: fimaa: Mai mult ca IM2s.ELESA: perfectul:
am acoperit acopeream acoperii acoperisem ai acoperit acopereai acoperi§i acoperise§i a acoperit acoperea acoperi acoperise am acoperit acopeream acoperirAm acoperiserAm ati acoperit acopereati acoperirAti acoperiserAti au acoperit acopereau acoperirA acoperiserg
Conditiionalul:
Prezent: Trecut:
a§ acoperi a§ fi acoperit ai acoperi ai fi acoperit ar acoperi ar fi acoperit am acoperi am fi acoperit ati acoperi a.s;i fi acoperit ar acoperi ar fi acoperit
ac2pere! .acoperiti! nu acoperi! nu acoperiti!
Gerunziul: acoperind
Ca acoperi" se conjugA de asemenea§i verbele:
descoperi referi conferi suferi oferi
697 LECTTA 55 a dormi
Prezentul: Viitorul:
dorm voi dormi o sa. dorm voi dormi o sa dormi dormi o sa doarmd doarme va dormi vom dormi o sAdormim dormim dormiti dormiti veti dormi o sa dorm vor dorm o sa doarmd
Trecutul: Mai mult ca Compus: Imperfectul: Simplu: -TEEKEITI7
am dormit dormeam dormii dormisem ai dormit dormeai dormi§i dormise§i a dormit dormea dormi dormise am dormit dormeam dormirAm dormiseram ati dormit dormeati dormirAti dormiserti au dormit dormeau dormirA dormisera
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
a§ dormi a§ fidormit ai dormi ai fi dormit ar dormi ar fi dormit am dormi am fidormit ati dormi ati fi dormit ar dormi ar fidormit
Imperativul:
dorm!! .dormiti! nu dormi! nu dormiti!
Gerunziul: dormind Ca na dormi" se conjugade asemenea §iverbele:
adormi minti veni fugi puti imparti ie§i §ti (part. trecut §tiut) desparti imputi sari
698 LBCTIA 55
a uri
Prezentul: Viitorui: urAsc voi uri o s4 urAsc urA§ti urA§ti vei rui o s4 o sA urascd urA§te va uri urim urim vom ari o s4 o sA uriti uriti veti uri urAsc vor uri o sA urascA
Trecutul:
Compus: .Imperfectul: Simplu: Mai Flult ca -IFFETZTTTII7
am urit uram urii urisem ai urit urai uri§i urdse§i a urit ura uri urise am urit uram urirAm uriserAm ati urit urati urirAti uriserAti au urit urau urirA uriserA
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
a§ ur5 a§ fi urit ai uri ai fi urit ar uri ar fi urit am uri am fi urit ati uri ati fi urit ar uri ar fi urit
Imperativul:
urA§te! uriti! nu uri! nu uritil
Gerunziul: urind Ca "a uri" se conjugA de asemenea§i verbele:
a hotAri a se tiri a piri a izvori
699 LECTIA 55 a omori
Prezentul: Viitorul: omor voi omori o sg omor omori vei omori o sg omori omoard va omori o sg omoare omorim vom omori o sg omorim omoriti veti omori o sg omoriti omoarg vor omori o sd omoare
Trecutul: Mai mult ca 22021§.= perfectul:
am omorit omoram omorii omorisem ai omorit omorai onori§i onorise§i a omorit omora omori omorise am omorit onoram omorirgm omorisergm ati omorit omorati onorirgti omoriserati au omorit omorau onorirg omoriserg
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
a§ omori a§ fi omorit ai omori ai fi omqrit ar omori ar fi omorit am omori am fi omorit omori ati fi omorit ar omori ar fi omorit
Imperativul:
omoard! omoriti ! nu omori! nu omoriti!
Gerunziul: omorind Ca "a omori" se conjugg de asemenea§i:
a cobori (scobori) a dobori a viri
700 LECTIA 55 a-i plUcea
Prezentul: Viitorul: imi place(plac) imiva(vor)p lAcea osä-mi placd iti place(plac) itiva(vor)plAcea osd-ti placd ii place(plac) iiva(vor)plAcea osd-i placd ne place(plac) neva(vor)pldcea osd ne placd vd place(plac) vd va(vor plAcea osd vd placd le place(plac) le va(vor )pldcea osd le placd
Trecutul:
Compus: Imperfectul: Simplu: Mai mult ca perfectul: mi-a(u) pldcut imi plAca(u) imi placu(rd) imi pldcuse(rd) ti-a(u) plAcut iti plAcea(u) iti plAcu(rd) iti pldcuse(rd) i-a(u) plAcut Ii plAcea(u) Ii pldcu(rd) Ii pldcuse(rd) ne-a(u) plAcutne pldcea(u) ne pldcu(rd) ne plAcuse(rd) v-a(u) plAcut vd placea(u) vd plAcu(rd) vd plAcuse(rd) le-a(u) plAcut le plAcea(u) le plAcu(rd) le pldcuse(rd)
Conditionalul:======Prezent: Trecut:
mi-ar placea mi-ar fi plAcut ti-ar placea ti-ar fi placut i-ar pldcea i-ar fi prdcut ne-ar placea ne-ar fi plAcut v-ar plAcea v-ar fi plAcut le-ar plAcea le-ar fi plAcut
Gerunziul prdcindu-mi pldcindu-ti placindu-i placindu-ne plAcindu-vd plAcindu-le
Ca a-i pldcea" ce conjugA: Precum §i expresii ca:
a pdrea bine a-i veni o idee a-i pdrea rdu a-i merge bine a-i trebui etc. a-i pdsa etc.
701 LECTIA 55
NOTA: Formele din parantez'a se intrebuinteaz a.cind subiectul este la plural (or, in English, when the number or things "liked" is plural).
702 LECTIA 55
Reflexiv. a seuita Viitdrul: Prezentul: mg voi uita o sg mguit uit o sg teuiti te uiti te vei uita se vauita o sa seuite se uita o sg neuitam ne uitam ne vomuita vd veti uita o sa vguitati va uitati o sa seuite se uitg se voruita
Trecutul:
Simplu: Mai mult ca Compus: Imperfectul: arfectul:
mguitam mg uitai mg uitasem m-am uitat te uitase§i te-ai uitat teuitai te uita§i seuita se uitg seuitase s-a uitat neuitaseram ne-amuitat neuitam neuitaram vguitati vg uitargti va uitaserati v-ati uitat seuitasera s-au uitat seuitau se uitara
Conditionalul:
Prezent: Trecut:
m-a§ uita m-a§ fiuitat te-ai uita te-ai fi uitat s-aruita s-ar fiuitat ne-am uita ne-amfi uitat v-ati uita v-ati fi uitat s-ar uita s-ar fiuitat
Imperativul: uita-te! uitati-va! mu teuita! nu vauitati! de) a ma uita Gerunziul: uitindu-maInfinitivul: (inainte -te te se - se ne - ne va -vg se - se
uita" se conjuggtoateverbele de formareflexivg.
703 LECTIA 55 a-i fi sete
Prezentul: Viitorul: mi-e sete imi va fi sete o sA-mifie sete ti-e sete iti va fi sete o sA-tifie sete i-e sete ii va fi sete o sA-ifie sete ne e sete ne va fi sete o sA nefie sete vA e sete vA va fi sete o s4 vAfie sete le e sete le va fi sete o sA lefie sete
Trecutul:
Compus: Impterf2ptul: Simplu: Mai mult ca PIELSEIA: mi-a fost imi era sete imi fu (fuse) imi fusese sete sete sete ti-a fost iti era sete iti fu (fuse) iti fusese sete sete sete i-a fost ii era sete fu (fuse) Ii fusese sete sete sete ne-a fost ne era sete ne fu (fuse) ne fusese sete sete sete v-a fost vA era sete vA fu (fuse) vA fusese sete sete sete le-a fost le era sete le fu (fuse) le fusese sete sete sete
Conditionalul:
Prezent: Trecut: mi-ar fi sete mi-ar fi fost sete ti-ar fi sete ti-ar fi fost sete i-ar fi sete i-ar fi fost sete ne-ar fi sete ne-ar fifost sete v-ar fi sete v-ar fifost sete le-ar fi sete le-ar fi fost sete
Gerunziul: Infinitivul: fiindu-mi sete (inainte de) a-mi fi sete -ti a-ti a-i -ne a ne -vA a vä -le a le
704 LECTIA 55
Ca a-i fi sete" se conjuga de asemenea urmatoarele verbe: tt a-i fi foame a-i fi frig a-i fi cald a-i fi frica a-i fi teamI a-i fi dor a-i fi ru§ine a-i fi lene a-i fi somn etc.
705 LECTIA 55 a-§i da seama
Prezentul: Viitorul: imi dau seama imi voi de seama o gA-mi dau seama iti dai seama iti vei da seama o sg-ti dai seama i§i dA seama i§i va da seama o sä-§i dea seama ne dm seama ne vom da seama o sA ne dAm seama vg dati seama veti da seama o sA vA dati seama i§i dau seama i§i vor da seama o s6-§i dea seama
Trecutul:
Compus: Imperfectul: Mai mult ca perfectul: mi-am dat imi dAdeam imi dgdui imi dAdAsem seama seama seama seama ti-ai dat iti dAdeai iti dAdu§i iti dAduse§i seama seama seama seama §i-a dat i§i dAdea i§i dAdg i§i dAduse seama seama seama seama ne-am dat ne dAdeam ne dAdurAm ne dAduserAm seama seama seama seama v-ati dat vA dAdeati vg dAdurAti vA dAduserAti seama seama seama seama §i-au dat i§i dAdeau i§i dAdurg i§i dAduserA seama seama seama seama
Conditionalul:
Prezent: Trecut: mi-a§ daseama mi-ag fidatseama ti-ai daseama ti-ai fidatseama §i-ar daseama §i-ar fidatseama ne-am daseam ne-am fidatseama v-ati daseama v-ati fidatseama §i-ar daseama §i-ar fidatseama
Imperativul: dg-ti seama! dati-vg seama! nu-ti da seama! nu vA dati sealcla!
706 LECTIA 55
Gerunziul: Infinitivul: dindu-mi seama (inainte de) a-mi da seama -ti seama ...0. -§i seama -ne seama ne -va seama va -§± -§1 seama
Ca "a-§i aduceaminte" se conjuga de asemenea§i verbele:
a-§i aminti a-§i inchipui(to imagine)
Sau in multeforme ca: a-§i fuma tigara a-§i sOla miinile a-§i cumpara.unautomobil a-§i reparaautomobilul etc.
I a-§i fuma tigara imi fumez tigara imi voi fuma tigara iti fumezi tigara iti vei fuma tigata i§i fumeazA tigara va fuma tigara ne fumAm tigara ne vom fumatigara vA fumati tigara vA veti fuma tigara i§i fumeazA tigara i§i vor fuma tigara o sA-mifumez tigara o sg-ti fumezitigara o sA-i fumezetigara o sA ne fumAmtigara o sA vA fumatitigara o s4-i fumezetigara mi-am fumat tigara imi fumam tigara ti-ai fumat Tigara iti fumai tigara §i-a fumat tigara i§i fuma tigara ne-am fumattigara ne fumam tigara v-ati fumat tigara vA fumati tigara §i-au fumat tigara i§i fumau tigara imi fumai tigara imi fumasem tigara iti fuma§i tigara fumase§i tigara i§i fumA tigara i§i fumg tigara ne fumarAm tigara ne fumaserAm tigara vA fumarAti tigara vA fumaseedti tigara i§i fumarA tigara i§i fumaserA tigara mi-a§ fuma tigara mi-ag fi fumat tigara ti-ai fuma tigara ti-ai fi fumat tigara §i-ar fuma tigara §i-ar fi fumat tigara ne-am fuma tigara ne-am fi fumat tigara v-ati fuma tigara v-ati fi fumat tigara §i-ar fuma tigara §i-ar fi fumat tigara
fumeazA-ti tigara! fumati-vA tigArile! nu-ti fuma tigara! nu vA fumatitigArile!
fumindu-mi tigara inainte de a-mi fuma tigara fumindu-ti tigara inainte de a-ti fuma tigara fumindu-§i tigara inainte de a-§i fuma tigara fumindu-ne tigara inainte de a ne fuma tigara fumindu-vA tigara inainte de a vA fuma tigara fumindu-§i tigara inainte de a-§i fuma tigara
708 LECTIA 55 a-i fuma tigaE2
iti fumez tigara imi fumezi tigara imi fumeazA tigara Ii fumez tigara Ii fumezi tigara iti fumeazA tigara ne fumezitigara Ii fumeazd tigara ne fumeazdtigara vA fumez tigara vd fumeazA tigara le fumez tigara le fumezi tigara le fumeazd tigara imi fumati tigara imi fumeazA tigara iti fumAm tigara 'iti fumeazd tigara ii fumAm tigara fumati tigara Ii fumeazd tigara ne fumdm tigara ne fumati tigara ne fumeazdtigara vd fumdm tigara va. fumeazd tigara le fumdm tigara le fumati tigara le fumeazA tigara
imi voi fuma tigara imi vei fuma tigara iti voi fuma tigara Iti vei fuma tigara ii voi fuma tigara vei fuma tigara ne vei fumatigara vA voi fuma tigara le voi fuma tigara le vei fuma tigara
Ii voi fuma tigara etc. ii vei fuma tigara Ii va fuma tigaya ne vom fuma tigara vA veti fuma tigara vor fuma tigara
mi-am fumat tigara mi-ai fumat tigara mi-a fumat tigara ti-am fumat tigara ti-ai fumat tigara ti-a fumat tigara i-am fumat tigara i-am fumat tigara i-a fumat tigara ne-ai fumat tigara ne-a fumat tigara v-am fumat tigaio v-a fumat tigara le-am fumat tigara le-ai fumat tigara? le-a fumat tigara etc.
o sA-mi fumez tigara o sA-mi fumezi tig. o sA-mi fumeze tig. o sd-ti fumez tigara o sA-ti fumezi tig. o sA-ti fumeze lig. o sA-i fumez tigara o sä-i fumezi tig. o sA-i fumeze tig. o sA ne fumezi tig . o sA ne fumeze tig. o sA vA fumez tigara o sA le fumezi tig. o sd vd. fumeze tig. o sA le fumez tigara o sA le fumeze tig.
etc.
709 LECTIA 55 a trebui trebuie = 1 (you, he, she; we, you, they) must a trebuit = I (you, he, she, we, you, they) had to va trebui = I (you, he, she; we, you, they) will have t trebui = I (you, he, she; we, you, they) had to trebuise = I (you, he, she; we, you, they) had (had) to.... trebuia = I (you, he, she; we, you, they) had to I (ycu, he, she; we, you, they) should have ar trebui = I (you, he, she; we, you, they) should ar fi trebuit = I (you, he, she; we. you, they) should have.. trebuind -- having to
NOTE: The following forms may also be encountered:
trebue§te, o sA trebuiascA, etc.
710 WEST COAST BRANCH
PRESIDIO OF MONTEREY, CALIFORNIA
PYCCKHit EMI'APCKH EDO 23095 POLSKI CPIICKOXPBATCKH
AA- I Aft 1 ROMANIAN CESKV SHQIP
EAAHNIK A 1 MAGYAR
el A§. SPECIAL COURSE Xt ESPASOL TURKcE 12 WEEKS FRAKAIS PORTUGUES VOLUME if L.rdLI" z/ J RomiNi VOCABULARY 5111011U
YKPAIHCI)KA ROMANIAN-ENGLISH ENGLISH-ROMANIAN ITALIANO DEUTSCH I.
BAHASAINDON-gal I TONG VitT NAM
1
US. ARMY AL DOI557 R1MANIAN
Special Course
12 Weeks
Volume V
Vocabulary a Romanian . English
English - Romanian
July 1966
DEFENSF LANGUAGEINSTITUTE VOCABULAR ROM1N - ENGLEZ
A abdicate (to) 53 abdica (a) abdic, abdicat subsTribe (re) 29 abona (a) abonez, abonat abrogate (to) 55 abroga (a) annul (to) abrogez, abrogat steam 19 abur, aburi aburul, nburii 55 abuz, abuzuri abuse at home 2 acasa 15 accelerator, acceleratoare accelerator acceleratoarele acceleratorul, accept (to) 16 accepta (a) accept, acceptat 15 accident, accidente accident acridentul, accidentele 13 aceln, nceia thnt, those aceca, acelea 8 acesta (asta) this nceasta (asla) 14 nceytia, acestoa these there acolo accord 5$ acord, acorduri 23 act, acte. actul,actele act nrtiune, artiuni.actiuyea, action actiunile now 1 ncum arunulator, acumulatoare accumulator 1rs acuululatorul, acumulatoarele acuza (1); acuz,acuznt acuse (to) 2.1) shelter 55 adapost, adaposturi 4 adevarnt true, real deep 36 adinc 39 ndmite (a) ;admit, admis adm.t (to) 40 adopta (a) ;adoptez, adoptat adopt (to) adorm, adormit fall asleep (to)47 adormi (a) ; 14 aduce (a); aduc, adus bring (to) aduna (a); adun, adunat to gather 51 adunare, adundri, adunarea, assembly 40 adundrile 41 aerodrom, aerodromuri,aerodromul, airport aerodromurile
711 MOP
A affair, business24 afacere, afaceri,afacerea, afacerile out, outside 13 afara affect (to) 54 afecta (a); afectez,afectat 23 agentul, agentii agent agent, agenti, agency 15 agentle, agentii,ageatia, agentiile agitate (to) 55 agita (a); agit,agitat agronomy 39 agronomie here 3 aici this way 28 aici; pe aici arrive (to) 8 ajunge (a); ajung,ajuns 22 ajutat help (to) ajuta (a); ajut, help 20 ajutor day before yes- 12 alaltaieri terday 6 albi, albe white alb, alba; blue albastru, albastra,alba§tri, albastre bee 52 albind, albine elect (to) 27 alege (a); aleg,ales election 27 alegere, alegeri,alegerea, alegerile food 17 aliment, alimente,alimentul, alimentele 53 alipi (a se); maalipesc la, join (to) alipit la m-am altar 53 altar, altare once 48 altddatd aluminum 50 aluminiu 42 ambarcatie, ambarcatii boat clutch 15 ambreiaj, ambreiaje,ambreiajul, ambreiajele fine, penalty 45 amenda, amenzi mixture 52 anestec, amestecuri amestec, amestecat mix (to) 40 amesteca, (a); 52 amfiteatre amphitheatre amfiteatru, remember 16 aminte aduce...) mi-aduc aminte, mi-am adus aminte remind (to) 45 aminti (a) 44 amprenta. amprente fingerprint year 8 an, ani.anul, anii angajez, angajat reenlist (to) 31 angaja (a se); 22 analizd, analize,analiza, analysis analizele
712 angaja (a); angajez, angajat hire (to) 18 animal, animale, animalul, aiilelc animal 0 anotimp, anotimpuri, anotimpul, senv,on 8 anotimpurile antracit anthracite 50 (coal) anula (a); anulez, anulat annul (to) 40 antiaerian anti-aircraft 42 anunta (a) ;anunt, anuOat announce(to) 54 anvergurd, anverguri span 41 aparat, aparate, aparatul, apparatus, 99 aparatele device apartine (a); apartin, apartinnt belong (to) 27 apdra (a) ;apAr, ap'drat defend (to) 32 apitrea (a) ;apar, apdrut appear (to) 25 apendicita appendicitis 22 aperitiv, aperitive, aperitivul, hors-dl oeuvre 16 aperitivele aprilie April 8 aprinde (a); aprind, aprins light (to) 47 aproape near aprnpia (a se) apropii, apropiat come near (to) 26 approach (to) aproviziona (a); aprovizionez, supply (to) 29 aprovizinnat aproximativ approximately apus; npus de soare sunset aranja (a); aranjez, aranjat arrange (to) arata (a); arat, aratat show (to) arbitraj arbitration arcada, arcade arcade arde (a) ;ard, ars burn (to) ardei red pepper 17 aresta (a) ;nrestez, arestat arrest (to) 2,1 argint silver 50 aripi, aripa, aripile wing 41. armament, armamente, armamentul, armament 31 armamentele arma, arne, arma,armele weapon 31 armata, armate, armata, armatele army 3 armistitiu, armistitii armistice 54 artilerie artillery 22 arunca (a); arunc,aruncat throw (to) 23 arunca in aeT (a); arunc,aruncat blow up (to) 43 aruncittor de fläc;iri flame thrnwer 31 aruncdtor de grenade mortar 31
713 A
asculta (a); ascult, ascultat listen (to) 9 asearA last night 11 asemenea; de asemenea also 4 asfalta (a); asfaltez, asfaltat asphalt (to) 36 asigura (a); asigur, asigurat assure (to) 42 aspect, aspecte aspect 51 aspiritA, aspirine, aspirina, aspirin 22 aspirinele astazi today 5 a§a so 8 a§eza (a se); a§ez, a§ezat sit down (to) 18 a§tepta (a); Wept, a§teptat wait for (to) 12 Weptare; sard se a§teptare waiting room 22 atac, atacuri, atacul, atacurile attack 32 ataca (a); atac, atacat attack (to) 30 atelier, ateliere, atelierul, shop, workshop 25 atelierele atent attentive 21 ateriza (a); aterizez, aterizat land (to-- 41 plane) atitudine, atitudini, atitudinea, attitude 38 atitudinile atrage (a); atrag; atras attract (to) 38 atunci then 6 august August 8 aur gold 50 autobuz, autobuze, autobuzul, bus 11 autobuzele automat automatic 15 automobil, automobile, automobilul, car 6 automobilele auzi (a); aud, auzit hear (to) 14 avea (a); am, avut have (to) avansat advanced, 21 promoted Avar, avari Avar 52 avaria (a); avariez, avariat damage (to) 42 aviator, aviatori, aviatorul, flier 41 aviatorii aviatie, aviatii, aviatia, aviation, 41 aviatiile air force avion, avioane, avionul, avioanele airplane 29 dsta (acesta), asta (aceasta) this 14
714 NNW
ItA angaja (a); angajez,angajat hire (to) 18 animal, animale, animalul,animalele animal 30 anotimp, anotimpuri,anotimpul, season 8 anotimpurile 50 antracit anthracite (coal) anula (a); anulez,anulat annul (to) 40 antiaerian anti-aircraft 42 anunta (a); anun,anuntat announce (to) 54 anvergurd, anverguri span 41 aparat, aparate, aparatul, apparatus, 29 aparatele device apartinc. (a); apartin,apartinut belong (to) 27 npdra (a); apdr, apdrat defend (to) 32 apiAren (a); apar, aparnt appear (to) 25 apendicita appendicitis 22 aperitiv, aperitive,aperitivul, hors-d' oeuvre 16 aperitivele aprilie April 8 aprinde (a); aprind,aprins light (to) 47 aproape near 2 apropia (a se) apropii,npropiat come near(to) 26 approach (to) aproviziona (a) ;aprovizionez, supply (to) 20 aprovizionat aproxinativ approximately 10 apus; apus de sonre sunset 4t) aranja (a) ;aranjez, aranjat arrange (to) 23 arata (a); ardt, aratat show (to) 20 n rbitraj arbitration arcada, arcade arcade n rde (a);ard, ars burn (t.(4) ardei red pepper 17 arestn (a); arestez, arestat arrest (to) argint silver SO n ripa, nripi,aripa, nripile wing 41 armamnt, armamente,arlarivntul, armament n r:,entele arne, arma,armele weapon 31 armata, armate, armata,armatele army 3 armistitiu, armistitii armistice 54 artilerie artillery 22 arunca (a); arunc,aruncat throw (to) 23 aruncn in aer(a); arunc, nruncat blow up (to) 43 aruncator de flUcari flame thrower 31 n runcdtor de grenade mortar 31
713 A asculta (a); ascult, ascultat listen (to) 9 aseard last night 11 asemenea; de asemenea also 4 asfalta (a); asfaltez, asfaltat asphalt (to) 36 asigura (a); asigur, asigurat assure (to) 42 aspect, aspecte aspect 51 aspirind, aspirine, aspirina, aspirin 22 aspirinele astdzi today 5 a§a so 8 a§eza (a se); a§ez,a§ezat sit down (to) 18 a§tepta (a); Wept, a§teptat wait for (to) 12 a§teptare; sald se a§teptare waiting room 22 atac, atacuri, atacul, atacurile attack 32 ataca (a); atac, atacat attack (to) 30 atelier, ateliere, atelierul, shop, workshop 25 atelierele atent attentive 21 ateriza (a), aterizez, aterizat land (to-- 41 plane) atitudine, atitudini, atitudinea, attitude 38 atitudinile atrage (a); atrag; atras attract (to) 38 atunci then 6 august August 8 aur gold 50 autobuz, autobuze, autobuzul, bus 11 autobuzele automat automatic 15 automobil, automobile, automobilul, car automobilele auzi (a); aud, auzi.t hear (to) LI avea (a), am, avut have (to) 2 avansat advanced, 21 promoted Avar, avari Avar 52 avaria (a); avariez, avariat damage (to) 42 aviator, aviatori, aviatorul, flier 41 aviatorii aviatie, aviatii, aviatia, aviation, 41 aviatiile air force avion, avioane, avionul,avioanele airplane 29 ästa (acesta), asta(aceasta) this 14
714 NNW-
oh yes 3 ba da 39 bacalaurent examination (scbool leaving) bagaj, bagaje, bagajul,bngajcle luggage 15 baie, bdi, baia, bdile bath, bathroov! 13 31 baionetil, baionete,baioneta, bflvonet baiunetele 20 bal, baluri, balul,balurile ball bdlti, balta, baltile swamp 36 ban, bani money (the 10 hundredth part of a "len") bancd, banca, bancile 1,;nk 8 bondaja (a); handajez,bandajal bandage (to) 35 baraj, baraje, barajul,barajele barrage barbar, barbari barbarian )2 barcd, bdrci, barra barcile boat 29 barcd de salvare life boat 42 batalion, batalioane,bataliinul, battalion 32 batalionnele bate (n);lat,batut Leaf: (to) 46 bnterie (de yin); baterii,bateria, cooler (of bateriile drink) batisti, batistv, batista,hatistele handkercnief bauxita bauxite 4: baza(r1 se) ; bazez, bazat base (to) bacania,bacnniile grncery ;:;tory 17 bdga (a); bag. bdgat put in (to) 40 b;tietii boy Hint, baieti, 1.);tintu1, ( bdrbie, barbii, bnrbia, chin batnie maxima rangx hen (a); beau, bnut drink (to) 48 1)ec, hull benzind, gasoline, petrol bere, beri, berea,berile ber 7 hiblioteca, bihlioteci,biblioteca library 11 bibliotecile bilet, bilete, biletul,biletele ticket Ci 2 bil;e well Binc ai venit! Bine a venit ! Welcome! 28 bine; ru bine Good-bye bine; foarte hine very well 2 bine 1mi pare bine ... I am glad 3
715 13 biplan biplane 41 birou, birouri, biroul, birourile office 9 bisericd, biserici, biserica, church 3 bisericile blindaj blindage, armor 34 bloc, blocuri, blocul, blocurile apartment house 25 boald, boll, boala, bolile disease, sick- 22 ness boboc, boboci, bobocul, bobocii rookie (recruit)11 bocanc, bocanci, bocancul, bncancii boot 31 bogat, bogati, boga-M., bogate rich 17 bog?gie, bogdtii riches 50 bolnav, bolnavi, bolnavul, bolnavii ill, sick 22 bombardament bomber 41 avion de bbardament bombardament, -e, bombardamentul, bombardment 32 bombardamente1e bonetd, bonete, uoneta, bonetele cap 34 brad, brazi fir tree 49 brat, trate arm 51 cheese 16 broderii embroidery 53 brut,4r, brutari, brutarul, brutarii baker 25 brutdri?, brutdrii, brutdria, bakery 17 brutariile bucdtdrie, bucdtarii, bucdtdria, kitchen 13 bucdtdriile buget, bugete, bugetul, bugetele budget 40 bulgar, bulgari Bulgarian 37 bumbac cotton 49 bun, bund good 4 bunic, bunici, bunicul, bunicii grandf:Ituer 14 bunicd, bunici, bunica, bunicile grandmother 14 loArsd, burse scholarship 39 buza, t.uze, buza, buzele lip 20 buzunar, buzunare, buzunarul, pocket 20 buzunarele
cabane, cabana, cabanele chalet, hut 29 cafea, eafele, cafeaua, cafelele coffee 7 caiet, caiete, caietul, caietele notebook 2 cal, cai, calul, caii horse 15 cald hot 8 cale feratd; cdi ferate railroad 19
716 113 ba da oh y..; 3 bacalaureat exlmination 39 (scnoo1 leaving) bagaj, bagaje, bagajul,bagajele luggage 55 bale, bdi, baia, bdile bath, bathroom 13 baionetA, baionete, baioneta bayonet 31 baionetele bal, baluri, balul,balurile hall 20 baltd, bdlIi, balta, baltiLe 36 ban, bani koney (the 10 nuatfl:edth palt of a "leu") bancd, bdnci, banca,bdncile bank 8 Landaja (a), bandojez, bandajat bandage (to) 35 baraj, boraje, harajul,barajele barrage 35 barbar, barbari barbarian 52 barcd, bdrci, barca,barcilc boat 29 barcd de salvare life boat 42 batalion, batalioane, batalionul, battalion .32 batalioanele bate (a); bat, bdtut beat (to) 48 baterie (de yin); baterii,bateria, cooler (of 16 bateriile drink) batistd, batiste, hatista,batistele handkerchief 18 bauxite 50 baza (a se) ; bazez, bazat base (to) 43 bdcanie, bdcdnii, bdcdnia,bdcdniile grocery story 17 bdga (a); bag, bUgat put in (to) 40 2 hdiat, bdieti, bdiatul, boy hdrbie, barhii, bdrbia,bdrbiile chin 1,d-tale maximd range 34 bea (a) ;beau, bdut drink (to 7 hec, becuri bulb 48 benzina, gasoline, 15 petrol here, heri, herea, berile beer 7 biblioteci, biblioteca library 11 bibliotecile bilete, biletul, biletele ticket 9 bine well 2 Bine ai venit! Bine ati venit ! Welcome! 28 bine; cu bine Good-bye 9 bine; foarte bine very well bine 1mi pare bin: I am glad 3
715 MINS
. biplan biplane 41 birou, birouri, biroul, birourile office 9 bisericd, biserici, biserica, church 3 bisericile blindaj blindage, armor 34 bloc, blocuri, blocul, blocurilc apartment house 25 boald, boli, boala, bolile disease, sick- 22 ness boboc, boboci, bobocul, bobocii rookie (recruit)31 bocanc, bocanci, bocancul, bocancii boot 31 bogat, bogati, bogan, bogate rich 17 bogätie, bogdtii riches 50 bolnav, bolnavi, bolnavul, bolnavii ill, sick 22 bombardament bomber 41 avion de bombardament bombardament, -e, bombardamentul, bombardment 32 bombardamentele bonetd, bonete, boneta, bonetele cap 34 brad, brazi fir tree 49 brat, brate arm 51 brinza cheese 16 broderic, broderii embroidery 53 brutar, brutari, brutarul, brutarii baker 25 brutdrie, brutdrii, brutdria, bakery 17 brutdriile I. bucdtdrie, bucitrii, bucdtdria, kitchen 13 bucdtdriile buget, bugete, bugetul, bugetele budget 40 bulgar, bulgari Bulgarian 37 bumbac cotton 40 bun, bund good -4 bunic, bunici, bunicul, bunicii grandfather 14 bunicd, bunici, bunica, bunicile grandmother 14 bursd, burse scholarship 3Q buza, buze, buza, buzele lip 20 buzunar, buzunare, buzunarul, pocket 20 buzunarele
orgy. caband, cabane, cabana, cabanele chalet, hut 29 cafea, cafele, cafeaua, cafelele coffee 7 caiet, caiete, caietul, caietele notebook 2 cal, cai, calul, caii horse 15 cald hot 8 cale fera-b1; cai ferate railroad 19
716 c WNW, calibru, calibre, calibrul, calif/re 41 calibrele calitate, calitNti, calitatea, quality 18 calitUtile cam about 12 camarad, camarazi, camaradul coradc. 1 camarazii Camera Deputati1nr Chill-fiber of 41) Dopci4es camion, camioane, camionul, triac1; 34 camioanele campanie electorall cicrttiral camaign canal de irigatif ii.rigation canal 52 canapea, canapele, cannpeaua, conch, sofa canapele1e candidat, candid-11,7i, cnndidntul, candidate 27 candidatii cantitate, cantita.ti,cantitatca quantity 17 cantitLitile cap, cnpete,capul, capctcle head 18 capeld, capele, capela,capelele cap 31 capit.la, capitale, capitnla, capital 24 capitalele caporal, caporali, caporalul, coporal 1 caporalii capotd, capote, capota,capotele hood 15 carburntor, carburatoare, carburetor 15 carburatorul, carburatoarele carlinga, carlingi, carlinga, cockpit 41 cnrlingile came (supd de...) meat (soup) in carnet note book ;4 carte, carti, cartea, cirti1e book 2 carte, carti, cartea,cartile (de joc) card cartele ration card 44 cartnic, cartnici, cartnicul, pctty officer cartnicii cartof, cartofi, cartoful,cnrtofii potato 1(% casa, case, casa, casele house casca, citi, cascn,ctile helmet 31 castravete, castraveti cucumber 17 categoric, categorii category 38 cnuciur, cauciucuri, cauciucul, tire 15 cauciucurile cauciuc pana de cauciuc flat tire 15
717 110110010 cauza (a); cauzez,cauzat cause (to) 47 cauza asta din cauza asta... for this relison 8 cauzd, cauze, cauza, cauzele reson 8 19 caz case in caz in case 19 5 cd that cddea (a); cad, cdzut fall down (to) 45 cdderj, cdderea, cAderile fal' (waterfall) 36 cdldtori (a); cd1:itoresc,cdldtorit travel (to) 19 calcd (a); calc., cdlcat step on (to) 33 cdma§a, cdmd,cdma,ja,.cdmd§ii- shirt 18 cdpitan, capitani, captain 1 cdpitanii cdprioard, cdprioare,cdprioara, deer 30 cdprioarele cdrbune, cArbuni coal 50 cdrutd, cdrate wagon 49 cdsdtori (a se); cdsAtoresc, married (to get) 3 cdsdtorit cdsatorit married 13 cdsca (a); casc, cdscat yawn (to) 48 cduta (a); cdut, cdutat look for (to) 23 1 ce what cc la ce at what 8 34 ceai tea ceapd, cepe, ceapa, cepele onion 17 ceas, ceasuri,ceasul, ceasurile watch 3 ceacd, ce§ti, cea§ca,ce§tile cup 31 ceata, ceti, ceata, cetile fog 8 ceatd multd ceatä a lot of fog 10 24 cec, cecuri,cecul, cecurile cheque ceda (a); cedez, cedat cede (to) 54 ceferist, ceferi§ti, ceferistul, Romanian rail- 19 roadman cerb, cerbi, cerbul,cerbii buck 30 corc de recrutare recruiting sta- 31 tion ccrceta (a); cercetez,cercetat examine (to) 51 inspect cereale cereals 49 cerere, cereri, cererea,cererile petition 33 certificat, certificate, certificate 44 certificatul, certificatele
718 44 certificat de natere birth certifi- cote 27 cettitean, cetdteni,cetdteanul, citizen cetdtenii cheile key 3 cheie, chei, cheia, 16 chelner, chelneri,chelnerul, waiter chelnerii 50 chelneritd, chelnerite waitress cheltuiesc, cheltuit spend (to) 21 cheltui (a), 28 cheltuieli, cheltuiala, cheltuielile 20 chemat call (to) chema (a), chem, 22 chestiune, chestiuni,chestiunea, question chestiunile rich. knlak 38 chiabur, chiaburi chibrit, chibrituri,chibritul, match chibriturile chiria, chiriile rent 13 chirie, chinii, 37 cifrd, cifre, cifra,cifrele figure, number cine, cina, cinele supper 8 five 4 cinci fifteen .5 cincisprezece fifty 6 cinizeci who 2 cine movie cinematograf,cinematografe, cinematografele cinematograful, honest 28 cinstit 48 ciocan, ciocane hammer ciocni (a se) knock (to) chocolate ciocolatd sock, stocking ciorap, ciorapi,ciorapul, ciorapii ciorba, ciorbe,ciorba, ciorbele chouder circulate (to) circula (a),circul, circulat cita (a), citez,citat quote (to) riti (a); citesc,citit rend (to) strange 24 ciudat civilian 21 civil 25 cizviar, cizmari,cizmnrul, cizmarii bootmaker cizmele boot 25 cizmd, cizme, cizma, 18 cline, ciini,ciinele, ciinii dog, hound cimpul, cimpurile field 23 cimp, cimpuri, 36 cimpie, cimpii,cimpia, cimpiile plain, level when 9 cind 8 de cind how long hemp 49
719 cintdri (a); cintdresc, cintdrit weigh (to) 20 circiumd, circiumi, circiuma, bar, tavern 26 circiumile cirlig, cirlige, cirligul, cirligele 1.00k 29 ci§tiga (a); ci§tig, ci§tigat uin (to) 27 citeodatd sometimes 6 citi, cite how maliy 4 clandestin seeltly 33 clase, clasa, clasele classroom clasifica (a); clasific, clasificat classify (to) 38 clauzr, clauze (71ausc 54 clddiri, cladirca, 13 cladirile cle§te pliers 48 clicnt, clicnti, clientul, customer 18 clirwi, clime, clina, climele climate 8 club, cluburi, clubul, cluburile club 7 coace (a) ripen (to) 51 se coace, s-a copt coadd, cozi, coada, cozile tail 30 coastd, coaste, coasta, coastele side, coast 29 coborl (a se); cobor, coborit et down (to) 30 coco§, coco§i, coco§ul, coco§ii cock 26 coincidentd, coincidente coincidence 25 coincidenta, coincidentele colabora (a); colaborez, colaborat cooperate (to) 27 colectiv, colective collective 38 colectivizare, -ri collectivization38 coleg, colegi, colegul, colegii colleague, mate 24 coloand, coloane, coloana, coloanele caravan . J colonel, colonei, colonelul, colonel 1 coloneii coloniza (a); colonizez, colonizat colonize (to) 52 comandant, comandanti, comandantul, commandant 13 comandantii comandd, comenzi, comandn, comenzile order 22 romandd tablou de comandd control panel 15 eombustibil combustible, 45 fuel comerciant, comercianti, comerciantul merchant 27 comerciantii comert trade, commerce 18 comisar, comisari, comisarul, commissioner of 20 comisarii police
720 Comisar politic political comAissar 50 compartiment, compartimente, co.vartment 15 compartimentul, compartimentele completa (a); completez,completat complete (to) 43 compromite (a); compromit,compromis discredit (to) 55 comund, comune, comuna,comunele commune, village44 comunism communism 23 comunist, comuni§ti,comunistul, communist 22 comuni§tii concediu, concedii,concediul, leave 23 concediile conduce (a); conduc, condus drive (to) 15 conductd, conduct" pipeline 50 confirna (a); coniirm,confirmat confirm (to) 30 confisca (a); confisc,confiscat confiscate (to) 33 consiliu, consilii council 54 consiliu de coroan4 crown council 54 consta (a) consist (to) 42 constitutie, constitutii,constitutia, constitution 40 constitutiile construi (a); construiesc,construit build (to) 19 consulta (a); conoult,consultat consult (to) consultatie sald de consultatie consultation 22 room consua (a); consum,consumat consume (-V) 1J contabil, c^ntabili,contabilul, accountant 25 contabilii contra against in contra contrabanda contraband 33 contribui (a); contribui,contribuit contribute (to) 38 control, controale,controlul, control 23 controalele controla (a) ;controlez, controlat check (to) 23 control (to) ronvent;ie, conventii convention 55 conversatie, conversatii, conversation 40 conversatia, conversatiile 54 convoca(a) convoke (to) convoi, convoaie convoy 42 copac, copaci tree 49 copil, copii, copilul, copiii child 2 corp la corp hand to hand 32 cort, corturi, cortul,corturile tent 29 costa (a); ,osta (pers. 3-a sing.) cost (to) 10 costat costa cit costg? what is the price? (how 10 much is it?) costum, costumecostumul, cnstumele suit, costume 18 cotg, cote, cota, cotele quota, share 25 cotet, cotete, cotetul, coteIele hcn coophouse 26 cotitura, cotituri, cotiturn, meander 43 cutiturile covor, covoarv, covorul,covoarele rug 28 crap, crapi, crapul, crapii carp 29 cravata, cravate, cravata, cravatele necktie 18 craps (a); crap, crgpat crack (to) 55 crede (a); cred, crezut think (to) 9 creion, creioave, creionul, pencil 2 creioanele cre§te (a); cresc, crescut grow (to) 23 criminal, criminali, criminalul, criminal 20 criminalii crizg, crize crisis 54 croitor, croitori, croitorul, tailor 25 croitorii crom chromium 50 cruci§ator, cruci§atoare cruiser crud, crudd, cruzi, crude cruel 44 cu with 3 cui, cuie nail 48 cuib, cuiburi, cuhu1, cuiburile nest 32 cuib de nitralierg nest (of a 32 machine gun) culca (a se); ma culc, m-am culcat go to bed 7 culege (a); gather (to) 42 culeg, cules pull out (to) cultiva (a); cultiv, cultivat cultivate (to) 37 cum how 1 cumnat, cumnati, cumnatul, cumnatii brother-in-law 14 cumnatd, cumnate, cumnata, sister-in-law 14 cumnatele cumpdra (a); cumpar, cumparat buy (to) 9 cuno§tinta, cuno§tinte, cuno§tinta, acquaintance 3 cuno§tintele curat clean 11 curdta (a); curat, curatat clean (to) 26
722 26 curcani, curcanul,curcanii turkey (cock) curcan, 18 curea, curele, cureaua,curelele belt flowing 51 curgdtor, curgAtoare 12 curind soon see you soon 12 curind (pc) 14 curs,cursuri, cursul, cursurile course curtile yard 29 curte, curti, curtea, 15 cutie, cutii,cutia, cutiile box earthquake 25 cutremur de pdmint 34 cutit, cutite, cutitui,cutiteie knife
yes da give (to) 3 da (a); dau, dat 52 dac, daci dacian if, in case 9 dacd 7 dans4 (a); dansez,dansat dance (to) 9 Dar de unde Certainly not... datat date (to) 53 data (a); datez, 32 datorie, datorii,datoria, datoriile duty because of 45 datoritd 11 deal, dealuri, dealul,dealurile hill debarca (a); debarc,debarcat land (to---from 45 a ship) de ce? why? December decembrie 40 decide (a); decid,decis decide (to) decizia, deciziile decision 40 decizie, decizii, 1? decit than declan§a (a); declan§ez,declan§at start (to) 33 declarat declare (to) 33 declara (a); declar, 41 decola (a); decolez,decolat take off (to) decretul, decretele decree 40 decret, decrete, 52 deduce (a); deduc, amdedus deduct (to) 43 defileu, defileuri,defileul, pass, defile defileurile 20 deget, degete,degetul, degetele finger deghiza (a); deghizez,deghizat disguise (to) 43 8 deja already 8 dejun, dejunuri,dejunul, dejunurile lunch dejun micul dejun the breakfast 8 from 11 de la 36 deltd, delte, delta,deltele delta 36 deluros hilly
723 demisiona (a); demisionez, demisionat resign (to) 55 demobilizare, demobilizAri discharge 55 denunta (a); denunt, denuntat denounce (to) 44 departament, departamente, department 14 departamentul, departamentele departe for 2 depinde it depends 7 depinde (a); depind, depins depend (to) 7 depozit, depozite, depozitul, warLhouse 43 depozitele deputat, deputati, deputatul, deputy 27 deputatii des often 10 des foarte des very often 10 desciirri electx.ice electric dis- 14: charge deschide (a); dcschid, deschis open (to) 22 descoperi (a); descopär, descoperit discover (to) 47 descrie (a); descriu, descris describe (to) 20 desert, deserturi, desertul, desert 16 deserturile desfiinta (a); desfiintez, desfiintat abolish (to) 55 desigur certainly 5 despa.gubire, dQspdgubiri indemnification 54 deta!9ment, deta§amente, detachment 43 a deta§nmentul, deta§amentele determina (a); determin, determinat determine (to) 39 deveni (a); devin, devenit become (to) 35 devreme early 7 dezerta (a): dezertez, dezertat desert (to) dezertor, dezertori deserter dcznadejde, deznadejdii despair 53 dezvolta (a); dezvolt, dezvoltat develop (to) 19 dialog, dialoguri, dialogul, dialogue 1 dialogurile dictatnra, dictaturi dictatorship 54 dictionar, dictionare, dictionarul, dictionary 5 dictionarele dimineata Buna dimineata... Good morning... 2 dimineata, dimineti, dimineata, morning 2 diminetile din from 3 dinspre from 32 diplome, diploma, diplomele diploma 13
724 director, directori, directorul, director directorii directie, directia, direction 34 directiile discurs, discursuri speech 55 discuta (a); discut, discutat discuss (to) 43 discutie, discutii discussion 54 diseard tonight 6 dispdrea (a); dispar,dispdrut Oitappear (to) 16 distantd, distante distanre 51 distribui (a) ; distril distribute (to) 44 distrugator, discrugdLare, destroyer 42 distrugdtorul, distrvgAtoarele distruge (a); distrug,distrus destroy (to) 34 diversiune, diversiuni, diversivnea, diversion 32 diversiunile divizie, divizii, divizia,diviziile division 34 dirzenie firmness 32 doamnd, doamne, doamna,doamnele lady (mistress) 2 dobori (a); dobor, doborit shot down (to) 45 doctor, doctori, doctorul,doctorii doctor 14 dcwument, documente, documentul, document 44 do(umenttle doi, doud two 4 doisprezfice, douasprezece twelve :3 domina (a) ;domin, dominat dominate (to) 49 domn, domni, domvul,domnii mister 92 dc,mni (a); domnesc, domnit rule (to) domnioard, domnioare,domnioara, miss 4 domnionrelP domnitor, domnitori prince
Slavi Trwinului Goodness, ro lori (a); doresc, dorit desire (to) 18 dormitor, 'Aormitoar(_,dormitorul, bedroom dorrlitoacele dou'azeci twenty cludzeci unu (una) twenty one 6 doldzeci ;i doi (doud) twenty two 6 doupzeci si trei twenty three 6 douazeci patru twenty four 6 douazeci Si cinci twenty five 6 dragoste, dragoste, dragostea, love, affection 37 dragostele dreapta (la) on the right 3 drept sd spun to tell you the 28 truth
725 drum, drumuri, drumul, drumut.Lie roa: 14 6 duce (a se); mg duc, m-am du!: ,-yo (to) dulap, dulapuri, dulapul, dull'lrile cli-)set. ward- 28 rol.e duminica Suliday 9 dumitale VOU 4 dumneata 1 dumneavoastra your 14 dupd ce .4fr-r 7 dura (a); dureazg, durnt INS1 (to) 32 durea ka-1); doaro, dlrut 1.urt (to) 35 dus-intors round trip 19
ecartamen.t, ecarrrx)rinte, rail gauge 19 ecnrtamentul, ec.artamentelc echipa (a); echipoz,t!cltipat equip (to) 34 echipament, echipamcnte, equipment 29 echipamentul, echipamentele economie, econonii,economia, economy 19 economiile economisii (a); economisesc, save (to) 29 economisit efectiv, efective, efectivul, strength 32 efectivele efort, eforturi effort 55 14 ei her elibera (n); eliberez,eliberat free (to) 54 elice, elire, elicea,elicele propeller 43 elimina (a); elimin,eliminat (t,)) engleze§te english 4 erou, eroi,eroul, eroii hero 1 escadrila, escadrile,escadrila, squadron 41 escadrilele escoita (a); escortez,escottat escort (to) 42 ciaje, elajul, etajele upstairs 14 evacua (a); evacuez,evacuat e,qcuate (to) 35 evita (a); evit, evitat avoid (to) 23 evreu, evrei jew 37 examen, examene,examenul, examenele examination 16 exclude (a); exclud, exclus exclude (to) 39 excursie, excursi, excarsia, excursion, trip 9 excursiile executa (a); execut,executat execute (to) 27
726 SNIP
li practice (to) 40 exercita (a);exercit, exercitat 27 existat exist (to) exista (a); exist, exrlain (to) 33 explica (a);explic, explicat 50 exploatez, exploatlt exploit (to) exploata (a); explode (to) 33 exploda (a);explodeazd, explodat 52 explorez, explorat explore (to) explora (a); extlosion 33 explozie, explozii,explozia, exploziile expropriate (to) 38 expropria (a);expropriez,expropriat expuizat expel (to) 3. expulza (a); expulzez, purge (to) 55 epura (a) ;epurez, epurat
*MOW factory, plant 11 fabricd, fabrici,fabrica, fabricile do (to) 2 face (a); fac,fdcut face it's worth it 13 dar face faci How are you 2 Ce mai faci factor 51 factor, factori 44 facultatea, faculty, facultate, facultAti, department facultdtile department of 44 facultatea de drept law beech tree 49 fag, fagi 25 faliment (a da); daufaliment, am bankrupt (to) dat faliment falsify (to) 4J falsifica (a);falsific, falsificat family familie, familii,familia, familiile phanariot 53 fanariot, fanarioti 18 faptul, faptele event fapt, fapte, pharmacist 22 farmacist, -d,-§ti, -te bean 17 fasole girl 3 fatd, fete, fata,fetele front 8 fata in front ... 8 in fa-0 favorite 29 favorit flour, meal 49 fdind without 7 fara February 8 februarie saw 48 ferdstritu, ferdstraie happy 13 fericit 38 ferma, fermele farm fermd, ferme, be (to) fi (a); sint,fost
727 ficat liver 22 fiecare every 7 fier iron 50 film, filme, filmnl, filmele film 6 fir, fire, firul, firele thread 29 fire, firi, mood 53 fire artistic'd artistically inclined fix ex9c1" 7 fix sharp 7 flacra, fldcg.ri flame 47 flanc, flancuri, flapcul, flancurile flnnk, wing 39 floare, flori, floaren, florile flower i. f1oare3 soarelui sunflower 49 flotrt, flote, flota, flotele fleet 42 flotile, flotila, flotilele flotilla 42 foaie de cort tent canvas 31 foame hunger 26 foarte very 3 foc, focuri fire 47 forma (a); formez, format make up (to) 37 formd, forme, forma, formele form 30 formular, formulare printed form 44 fortificatie, fortificatii fortification 52 fotograf, fotografi, fotograful, photographer 25 fotografii fotografie, fotografii, fotografia, photography 20 fotografiile fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile armchair, easy chair frate, frati, fratele, fratii brother 3 fricd fear, anxiety 30 frig cold 12 frigorifer, frigorifere, refrigerator 13 frigoriferul, frigoriferele fripturd, fripturi roast 16 fripturn, fripturile fLird, frIne, frina, frinele brake 15 fronticrd, frontiere, frontiera, frontier 33 frontierelc fruct, fructe, fructul, fructele fruit 16 fructifer fructiferous 36 frumos, frumoasä beautiful 3 frunta§, frunta§i, fruntaul, PFC 21 frunta§ii IL 20 frunte, frunti, fruntea,fruntile forehead run (to) 23 fugi (a); fug, fugit 12 fulger, fulgere, fulgerul,fulgorele lightning smoke (to) 3 fuma (a); fumez, fumat 35 functiona (a); fumctionez,functionat function (to) 19 functionar, functionari,functionarul, clerk functionarii ste-11 (to) 20 fura (a); fur, furat 14 furculitA, furculite,furculita, fork furculitele furtuna", furtuni, fLrtnna,fnrtunile 12. fuzelaj, fuzelaje, f:zelajul, fuselage fuzelajele
6 galben, ga1bend,galbeni, galbene yellow 1 gdmel, gamele, game1a,gamelele mess kit garaj, garaje, garajul,garajele garage 15 garanta (a); garantez,garantat guarantee (to) 37 garantie, garantii guarantee 54 gard, gdri, gara, gdrile station (rail- 11 way) 46 gard, garduri fence 26 gata ready 48 gaurd, gituri hole 31 gaz, gaze,gazul, gazele gas gAing, gdini, gdina,gdini1e hen 26 26 gd1dgie noise gdsi (a); gdsesc, gdsit find (to) geam, geamuri,geamul, geamurile window generatie, generatii,generatia, generation 37 genera0l1e gheata bani gheata cold cash 28 ghid, ghizi, ghidul,ghizii guide 33 ghimpatd sirmd ghimpatd barbed wire 23 ghieu, ghi§ee, ghi§eu1,ghiele window, box- 23 office 53 gind, ginduri thought gindi (a se); gindesc,gindit think (to) 18 giscd, gi§te, gisca,gi§tele goose 26 20 git, gituri, gitul,giturile neck glob, globuri globe 51 glum4, glume, gluma,glumele joke 13
729 glumi (a); glumesc, glumit joke (to) 12 golf golf 9 gospoddrie, gospoddrii, gospodaria, farm, household 26 gospoddriile Got, goti Goth 52 grad, grade, gradul, gradele rank 21 gramaticd, gramatici, gramatica, grammar 11 gramatirile granIt grdnite 51 granita, granite, glanita, gram:tele 1.oroer 23 grab rat 34 gratis zratis, free of 18 grddind, gradini, grddina,grddinile garden 20 gradinita de copii kindergarten 39 grdnicer, grdniceri, grdnicerul, border guard 23 grdnicerii grec, greci Gr,?ek 37 grenada, grenade, grenada,grenadele hand grenade 32 gre§ala, greeli. gre§ala,gre§elile mistake, fault 18 greu heavy 13 griu wheat 49 gro!,ime, grosimi, grosimea,grosimile thickn2ss 34 grup, grupuri, grupul,grupurile group 37 grupa (a); grupez,grupat group (to) 51 grupd, grupe, grupa, grupele group 32 gura, guri, gura, gurile mouth 20 gustare, gustari, gustarea,gustdrile tasting, snack 24 guvern, guverne,guvernul, guvernele government guvernator, guvernatori, guvernatorul governor guvernatorii H hal)ar idea, notion 39 haina, haine pl.; haina, hainele clothes 9 harta, hdrti, harta, hdrtilc map 34 hartui (a); hdrtuiesc, hdrtuit harass (to) 43 hectar, hectare, hectarul, hectarele hectare 38 hirtie, hirtii, hirtia, hirtiile paper 14 hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile hotel 8 hot, hoti, hotul,hotii thief 20 hrana food 49 Hun, huni Hun 52
730 MIMS ianuarie January 8 iarbd grass 48 ierni, iarna, iernile winter 8 icoand, icoane icon 53 ieftin chLap 13 iepure, iepuri, iepurele, iepunii rabbit 30 ieri yesterday 11 ie§i (a); ies, ieit exit (to) 28 imaginatie, inaginatii imagination 37 imperiu, imperii eriipiL;; 53 importa (a); importez, importat impJrt (to) 50 4.1 in s.4.3x i9 inamic, inamicii, inamicul, inamicii 32 incapacitate, incapacitdti :i.ncapacity 55 incendiu, incendii fiie 47 include (a); includ, iicius include (to) 55 indica (a); indic, indicat indicate (to) 32 individ, indivizi individual, 44 person industria§, industriai, industrialist 27 industria§ul, industria§ii industrie, industrii, industria, industry 27 industriile infern, inferne hell 47 informator, informatori, informatorul, informer informatorii inimd, inimi, inima, inimile heart 22 injectie, injectii, injectia, injection 22 injectiile instalator de apd plumber 2,5 institutie, institutii institution 39 insuld, insule isle, island 51 interesa (a-1); md intereseavA, interest one (to)21 m-a interesat interoga (a) ;interoghez, interogat interrogate (to) 44 interzice (a); interzic, interzis forbid (to) 49 interdict intra (a); intru, intrat enter (to) 21 invazie, invazii invasion 53 invita (a); invit, invitat invitc: (to) 16 iscdli (a); iscdlesc, iscdlit sign (to) 44 iscdliturd, iscdlituri signature 44 iubi (a); iubesc, iubit love (to) 36 iulie July 8 iunie June 8 ivi (a se); se ive§te, s-a ivit appear (to) 53
731 source 46 izvor, izvoare 51 izvori (a); izvord§te,izvorit spring (to)
20 imbrdca (a); imbrac,imbr;icat dress (to) 18 imbrdcdminte clotTling imbundtati (a); imbundtdtesc, improve (to) 46 imbunatätit 52 impUrat, impdrati .mperor 38 impUrti (a); impdrtesc., npdr1,1t divide (to) 42 imperechea (a) pair (to) impodobi (a); impodobesr,impodebit ornate (to) 53 circumstance 52 imprejurare, 16 imprcuna gether improprietdri (a) put in possession of land (to) 53 imprumuta (a); imprumut,5mprumutat borrow (to) 24 30 impu§ca (a); impu§c,impucat shoot (to) 1 in in inainta (a); inaintez,inaintat advance (to) 43 6 inalt, Inalti,inalti, inalte high, tall 27 inapoi back indltime, indltimi, indltimea, height 36 inaltimile incasa (a); incasez,incasat cash (to) 24 incdlta (a se); incalt,incdltat put on one's 41 shoes (to) incarca (a); incarc,incdrcat load (to) 34 34 incdrcdturd, incdrcdturi, load incdrcdtura, incdrcdturile incepe (a); incep,inceput begin (to) 7 incerca (a); incerc,Inc-arcat try (to) 18 7 incet slowly inceta (1); incetez,incetat cease (to) 25 inchidv (a); inchid,inchis close (to) 41 inchiria (a) ;inchiriez, inchiriat rent (to) 13 inchisoare, inchisori,inchisoarea, prison 20 inchisorile inconjura (a)- irconjur,inconjurat surround (to) 30 incorona (a); inc.ronez,incoronat crown (to) 53 21 incorporat inducted 43 incredere confidence incredere om deincredere reliable man 43
732 indemna (a); indemn, indemnat instigate (to) 38 indedgosti (a se); indrdgostesc fall in love 30 (to) infringere, infringeri, infringerea, defeat 41 infringerile infrunta (a); infrunt, infruntat face (to) 55 inghetatA, inghetate, inghetptf., ice cream 16 inghetatele ingheta (a); inghcatA, inghetal freeze (to) 18 ingropa (a); ingrop, ingropat bury (to) 34 inlocui (a); inlocuiesc, inlocult roplacc (to) 41 inmorminta (a) to bury, 53 to inter inro:?1 (a); inro§esc, inro§it to redden 52 insd but insdrcina (a); insdrcinez, insArcinat charge with (to) 55 entrust (to) intinde (a); intind, intins stretch (to) 47 intii first 11 intilni (a se); md intilnesc, m-am meet (to) 12 intilnit intimpla (a se); se intimplA, s-a happen (to) 21 intimplat intirzia (a); intirzii, intirziat delay (to) 45 intoarce (a se); mA intorc, m-am return (to) 15 intors intre between 12 intreba (a); intreb, intrebat ask (to) 14 intrebare, intrebdri, intrebarea, question 1 intrebdrile intrebare question 4 Ce-ntrebare! What a question! 4 intrebuinta (a); intrebuintez, use (to) 17 intrebuintat intr-o; intr-un in a intuneric dark 20 inteleg Nu intcleg I don't get you 10 intelege (a); inteleg, inteles understand (to) 10 invata (a); invdt, invdtat learn (to) invdtdmint education 39 invdtdtor, invdtdtori, invdtdtorul, teacher 21 1nvdt5torii inveli§, inveli§uri cover 51 Invinge (a); inving, invins defeat (to) 52
733 Li jefui (a); jefuiesc, jefuit rob (to) 55 jertfd, jertfe sacrifice 54 joi Thursday 9 juca (a); joc, jucat play (to) 7 judeca (a); judec, udecat try (to) 25 judecatd (a da in); dau in judecata, sue (to) 25 am dat in judecatii judeciitor, judecUtori jud;Te 45 judet, judete, judetul, judet 27 colmty jumdtate nJf
SONE. la to 2 lac, lacuri, lacul, lacurile lake 29 lagdr, 1ag6re, lagdrn1, lagarcle camp 25 lampd, lampi, lampa, ldmpile lamp 28 lansa (a); lansez, lansat launch (to) 35 lansare, lans'dri launching 45 lapte, loptele milk 7 latitudini latitude 51 Visa (a); las, ldsat leave (to) 14 lduda (a se); laud, lhudat praise (to) 30 leagdn, leagdne, 1eagiinu1, leagdnele cradle 36 lecturd, lecturi, lectura, lecturile reading 1 lectie, lectii, lectia, lectiile lesson .1 legatie, legatii, legatia, legatiile legation 33 legdturd, legdturi, legAtura, band 36 legdturile legislativ legislative 40 legitimatie, legitimatii, ident'fication 44 legitimatia, legitimatiile legiune, legiuni legion 52 1e§ina (a); lein, le§inat faint (to) 35 leu, lei, leul, leii leu (Romanian 10 coin and mone- tary unit) liber free 9 liceu, licee, liceul, liceele lycee 14 lichida (a); lichidez, lichidat liquidate (to) 27 lignit lignite; brown 50 coal limbd, limbi, limba, limbile language 2 lingurd, linguri, lingura, lingurile spoon 34 linguritd, lingurite, lingurita, tea spoon 34 linguritele
734 ..01 lista, liste, lista, listele list 16 livadd, livezi, livada, livezile orchard, lawn. 36 livra (a); livrez, livrat deliver (to) 55 livret militar recf)rd 44 (soldier's) lingA beside 5 loc, locuri, locul, locurile ;.lace, spot 29 locomotiv4, locomotive, locomotiva, locomotive 19 locomotiw-le locotenent, locotenenti, locotenontul, tieuronont 1 locotenentii locui (a); locuiesc. locuit liv( (to) 2 locuitor, locuitf)ri, locuitorul, inhabitant locuitorii logodi (a se); logodesc, logodit become engaged 30 (to) lopatrt, lopeti, lopata, lopetile oar (shovel; 29 lor their .14 lovi (a); lovesc, lovit strike, hit (to) 26 lua (a); iau, luat take (to) 11 lucernd lucerne 49 lucra (n); lucrez, lucrat work (to) 8 lui his 8 lume, lumi, lumea, lumile people, world 13 luna trecutd last month 10 luni, luna, lunile month 5 lung long lungi (a); lungesc, lungit lengthen (t lungime, lungimi length 51 luni Monday 9 lup, lupi, lupul, lupii wolf 3G lupta (a); lupt, luptat fight (to) 21 luptrt, lupte, lupta, luptele fight 32
magazie de efecte supply room 31 nagazin, magazine, magazinul, department store 18 nagazinele mai May 8 maior, maiori, maiorul, naiorii major 1 majoritate, majoritati, majoritatea, majority 37 majoritatile mal, maluri, malul, malurile shore, border 9 mamd, mame, mama, mamele mother 2 mangan manganese 50 manifesta (a se); ma manifestez, to express rine- 52 m-am manifestat self
735 manta, mantale, mantaua, man alele mantle 18 marcd, mdrci, marca, mdrcile brand, make 15 mare, mAri, marea, mari1e sLa 4 marfA, narfuri, marfn, mdrfuri1e mLrrhandisc 19 marina de rdzboi navy (the) 42 mar§, mar§uri, mar§ul, march 3' mascd, md§ti, masca, rask 31 martie Marrh 8 marti Tueay 9 mas, ,ese, masa, 2 mash dupd masa afternoon ma§ina, aini machine 38 ma§ina, maina de spd1at vasele dishwasher 13 matricol rumber (mil) 41 numdr matricol mazare pea 17 macelar, macelari, mdcelarul, butcher 25 mdcelarii mdcelarie, nhcelacii, mdce1dlia, butcher's shop 17
LAcina (a) ; macih, mill (to); grind 49 mdgar, mdgari, mdgarul, mdgarii donkey, ass 26 nanaliga mush 17 mandstire, mdndstiri monastery 52 mdnincd, dupa ce mdnincd after eating 9 mdnu§d, mdnui, mAnu§a, mdnu§ile glove 20 rar, mere, mdrul, merele appic 30 ri (a) ;mdresc, mdrit increase 4. Itri (a se); mdresc, mdrit grow (to) 2J nJr§dlui (a); mdr§dluiesc, mdr§dluit march (tc) 31 masurd. mdsuri, mdsura, risurile menure matua, mdtui, mhtua, matusi1e aunt 14 my 4 meranici, m ecanicul, mechanic 15 Toraniii modalio. nedalii, odolia, medal rodicarlent, mo:'dicaente, medicamentul, drug, medicnnent tole nt 1c my 5 renbri, nembrul, menbrii membor 22 ment,inere, mentineri maintenance 52 mentima (a); mentionez, mentionat mention (to) 51 mercur mercury 50 merge (a); merg, mers go (to) 2
736 walk (to) 11 merge pejos (a), n..rg pejos, am mers pejos 51 meridian, meridiane rfridian mesajul, mesajel 35 mesaj, mesaje, 25 meseria§, meseria§i,meseria§ul. artisan meseria§ii metal 3i metal, metale,metalul, metalelc noble me'ull 50 metal nobil 5 metoda, metode, metodl,IlletodelL 7qethud my 4 meu 5 mic, micd small mica mica 45 mick;ora (a); mic§orez,micorat decrease (to) reduce 9 miercuri Wednesday honey 30 miere 52 migratie, migratii migrallon mijlocai middle peasant 38 militia 23 militia 43 mina (a) ;minez, minat ri.:Lrit (to) mine 23 mind, mine, mina,minele '21) minciund, minciuni.minciuna, lie minciunile 50 ,cri ore minereu, miner 27 ministru, mini§tri,ministrul, Minister minitrii 54 minor, minori minor minoritate, minoritAti,minoritatea, minority 37 minoritdtile mlnute, minutul,minutele minute minut intr-un minut in a minut 8 wira (a se); md mir, w-ammi.at wonder (to) 25 32 misiune, misiuni,misiunea, mission misiunile mister, mistere, misterul,misterele mystery, secret 27 mistret (porr), mistreti,mistretul, wild, wild boar 30 mistretii 16 mititei grilled sausage mitraliera, mitraliere,mitraliera, machine gun 31 mitralicrele tomorrow 27 minca (a); maninc, mincat eat (to) 7 mincare (lista de ...) menu 16 mincare, mincdri, mincarea,mincdrile food, eating 9
737 NSW
30 minecd, mineci, mineca,mInecii 43 mld§tinos swimny moard, mori furniture 13 mobild 54 modalitate, modalitjti mouality moda, mode, moda, modele fashion 18 model, modele, modelul,mode1c1P model 15 13 modern r;odern modifica (a); modifir,modifikdt !lodify(to) 40 world 21 mondial 41 monepl, n ,.aonoplane morcov, morcovi,lorcovul, mt,rcovii car:,)t 17 mort, morti, mortul,iiorii dead 21 mo, mo§i,mou1,mii old man 26 moii, mola, no§iile estate 38 motor, motoare,nctorul, moLoarrle motor,engine 15 mult a lot multi, multe mauy 2 multumi (a); multunc,multumit thank (to) 1 munitie, munitii, munitiile ammunition 43 6 muntc, rnur j 11-Intele, muntii mountain 34 mutdnr dirty muri (a); mor, mort die (to) 22 mustatii, mustd4i, mustata,mustdtile mustache 20 muta (a se); md mut, m-ammutat move (to) 13 muzeu, muzee,muzeul, muzeele museum 11
naiv, naivi, naivul,naivii naive 27 2n nas, nnsuri,nasul, nasurile nose na§te (a se); m-amndscut bear (to) 13 naturaliza (a se); naturaljzez, naturalize (to) 25 naturllizht nationalitate, nationalitdti, nationality 37 witionalitatea, nationalitdtile ilava, nave, nava,navele vessel, ship 42 naviga (a); navighez,navigat navigate (to) 42 udvalire, navaliri invasion 52 vengresiune, neagresiuni non-aggression 54 nebun, nebuni, nebunul,nebunii crazy 21 necnz, necazuri,necazul, necazurile trouble 22 necasätorit single, 13 unmarried necesar necessary 29 necinstit, necinstiti, necinstitd, dishonest 53 necinstite
738 negligent 47 negligent, negligenti 54 negociere, negocieri negotiation black 6 negru,neaged, negri, negre irPlortality 52 nemurire 14 nepoatd, nepoate,nepoata, nepoatele niece, granddaughter nepotii nephew, grandson 14 nepot, nepoti, nepotul, 20 nerv, nervi,nervul, nervii nerve nervous 20 nervos 45 nevastd, neveste woman(married) need, necessity39 nevoie 14 niciodatd never nimeni (pe); pe nimeni nobody, no one 18 ninge (a); ninge, anins snow (to) 12 nisetrul, niEetrii sturgeon 29 nisetru, nisetri, 11 ni§te some, any noble 52 nobil, nobili 42 nod, noduri. nodul,nodurile knot 8 noiembrie November fortune 31 noroc 14 norocos,noroco§i, norocosul, lucky noroco§ii 14 nostru, noastrd our noOri, noastre our 14 note 49 notd, note 9 nou, noud new nine 4 noud 5 nouasprezece nineteen 6 noudzeci ninety 1 nu no numai only numdra (a); numdr,numgrat count (to) 34 numi (a se); numesc,numit named, called 1 (to be) 49 nutret forage; fodder nuveld, nuvele short story 53 0
oaie, oi, oaia, oile sheep 26 oarecare, un oarecare a certa.L1 40 obicei de obicei usually 5 obicei, obiceiuri, obiceiul, habit 24 obiceiurile obinuintd, -te; obi§nuinta, habit(ude), obi§nuintele usage 26
739 0 obligator coLTulsory 39 obosit tfri_J 11 obraz, obraji, obrazul, obrajii chuck 20 observa (a); observ, obserwit observe (to) 20 obstacol, obstacole, obstacoluL, obstacle 34 obstacolele obtine (a); obtin, :)btinut ..-,otain (to) 33 obuz, obuze, obuzul, obuzele iell 34 ocean, oceane, ocenn1,ocethicle _an 9 oceanului pe malul oc=2anului 01, the beach 9 ochelari (pl.) eyeglasses 20 ochi, ochi, ochiul, ochii eye 6 octombrie October 8 ocupn (a); ocup, ocupat occupy (to) 19 ocupntie, ocupatii, ocupatia, occupation 44 ocupivciile odihni (a se); odihnesc. odihnit rest (to) 39 ofiteri, ofitervl, nfiterii officer 1 oglinda, oglinzi, oglinda, oglinzile mirror 18 oglindi (a se); se oglinde§te, s-a reflect (to) 53 oglindit ogor, ogoare field 51 um, onmeni, omul,oamenii man 4 omori (a); omor, omorit kill, slay (to) 26 opera (a); operez,operat operate (to) 22 operatie, operatii, operatia, operation 22 operatiile opinie, opinii opinion opozitie, opozitii, opozitia, opposition opozitiile opri (a se); opresc, oprit stop (to) 17 opt eight 4 optsprezece eighteen 5 optzeci eighty 6 opune (a); opun, opus oppose (to) 52 ora§, ora§e, ora§ul,ora§ele town 2 ord, ore, ora, orele hour 7 orb, orbi, orbul, orbii blind 18 orchestra, orchestre, orchestra, orchestra 41 orchestrele ordin, ordine, ordinul, ordinele order 16 orez rice 49 organ, organe, organul,organele organ, agency 40 organiza (a); organizez, organizat organize (to) 39
740 anyone 18 oricine 55 se), md orientez,m-a.1 orientate one- orienta (a self (to) orientat oc.gin origine 41 osul, oasele bon,' os, oase, hosihge 43 ostatec,ostateci, ostatecul, 54 ostilitate,ostilitati 50 otel vinegar 17 otet ou, oua,oul, (mile ovaz
2 2, pacient, parienti,T)acientul, parientii treaty; pact 54 pact, parte damage, harm 45 pagubd, pagube glass 16 pahar, pahare,paharul, pannrel. 31 paiele straw pai, paie, paiul, fourteen 5 paisprezece palace 53 palat, palate overcoat 1 paiton, paltoane,paltonul, paltrianele trousers 1 8 pantalon,pantaloni, pantalonul, pantalonii pantoful, pantofii shoe pantof, pantofi, shoemaker 25 pantofar, pantofari,pantofarul, pantofarii parallel paraleld, paralele para§utez, para§utat parachute (i.o) para§uta (a); 11 parcuri, parcul,parcurile pork parc, topcoat 18 pardesiu, pardesie,pardesiul, pardesiile part 31 parte, parti,partea, pdrti1e parterul, ,cterele downstairs 14 parter, partere, participate (to) 27 participa (a);particip, participat partidul, par1do1e party 22 pvrtid, partide, partisan 43 partizan,partizani, partizanul, partizanii pasdrea, pasarile bird ')6 pasare, pasari, passion 29 pasiune, pasiuni,pasiunea, pasiunile 33 paaport, paapoarte,pa§aportul, passport ppwartele
741 pat, paturi, patul, paturile bed 28 patriot, patrioti 55 patru four 4 patrula (a); patrulez, patrulhl pal,fol (to) 33 patruzeci forty 6 pddure, paduri, padurea, pddlrilc? forest 23 pdi (interj) well... 49 pdldrie, pdldrii, paldria, pa1arilie hat 18 earth, 'pnd 24 par, peri hair 20 pdrta bine (.a-i); inipare glf4C, (to be) 12 mi-a p;trut bine parea rau (a-i) ;imi pare rdu, mi-a sorry (to be) 12 pdrut rqu p.Zmtra (a); pdstroz, pastrat keep (to) 55 pastrdv, p;ts trdvi, ipstrdvul, trout 29 pqstravii pdsune, puni, pa§unea, p'4uni1e pasture 36 p;itldgica vinata, patldgele vinete egg-plant 17 patrtinde k'a); ptrund, pdtruns penetrate (to) 34 pAturd, paturi, patura, pathrile blanket 31 (a); pdzesc, pdzit guard (to) 4-1 J 1-)c: on 4 pedeapsa, pedepsc punishment 41 peisagiu, peisagii scenery 51 penicilind penicillin peninsula, pehinsule, peninsula, peninsula 10 peninsulele perecho, perechi, perechea, perechile pair 1.0 perete, pereti, peretele, peretii wall perforant perforating .34 perie, perii brush 48 pernis, permise, permisul, permisele permit 44 oernisie, permisii, permisia, leave of permisiile absence peron, peroant, peronul, peroanele platform 19 persecutie, persecutii, persecutia, persecution 37 perseciltille pescar, pescari, pescarul, pescarii fisherman 29 pescui (a); pescuiesc, pescuit fish (to) 29 peste over 13 pete, pe§ti, pe§tele, pe§tii fish 16 petrecere, petreceri, petrecerea, party, feast 37 petrecerile piatrd, pietre stone 53
742 17 piatd, piete. piata,pietele market pichetul, pichetele picket 33 pichet, pichete, 20 piept, piepturi,pieptul, piepturile chest pierdut lose (to) 27 pierde (a); pierd, 32 pierdere, pierderi,pierderea, pierderile 41 pilot, piloti,pilotul, pilotii pilot piloting 41 pilotaj 22 piluld, pilule,pilula, pilulelo pill tree 49 pin, pini pionerul, pionerii combat engineer ,55 pioner, pioneri, 17 piper peppel pisica, pisicile cat 24 pisicd, pisici, 20 pistol, pistoale,pistolul, pistol pistoalele 33 pivnitU, pivnile,pivnita, pivnitele cellar piinea, piinL1e bread 17 piine, piini, 48 piine prdjitä toast till 11 pind la ... 36 plajd, pidji,plaja, plAjile beach planul, planurile plan, project 10 plan, planuri, 41 planetd, planete,planeta, planetele planet plant 49 plantd, plante 43 plasa (a); plasez,plasat place (to) net plasd, plase 45 platformd, platforme platform platinum 5 platind 8 pldcea (a-i)7imi place, mi-apläut like (to) pldcere with pleasure 1 Cu pldcere 16, pldcintd, pldcinte,pldcinta, pie pldcintele pldtit pay (to) 13 pldti (a); pldtesc, 14 plecat leave (to) pleca (a); plec, 9 plimba (a se) ;Did plimb, m-amplimbat stroll (to) full 12 plin center (in the) 31 plin in plin 8 ploua (a); ploud(pers. 3-a sing.), rain (to) plouat lead 50 plumb 32 pluton, plutoane,plutonul, platoon plutoanele master sergeant 1 plutonier, plutonieri,plutonierul, plutonierii 26 poartd, porti, poarta,portile gate
743 pod, poduri, podul, podurile brir,ge 35 pod de vase brikt:, ... of loatc, 35 podi§, podipri, podi§ul, podi:7urile plateau 36 poet, poeti poet 53 poezie, poezii, poezia,poeziile 37 pofti (a); poftec, poftit invite (to) 28 poftim please 3 poligon de tragerc ritlo rangr 31 politicos polite 20 polita de asigurare ircur;,nce 47 poliVia polico statioJ 11 polonez, polonezi Pol::".;11 37 pom, poni, pomul,pomii tree (fruit) 36 p(1111);i pompe, pompa, ponpele pump 15 pompier, pompieri, pompierul, fireman 11 pompierii pontonier, pontovieri, pontonierul, bridge building 35 pontonierii engineer popor, popoare nation 52 poputitie, populatii, populatia, population 37 populatiile porc, porci, porcul,porcii pork 16 port, porturi, portul, porturile harbor 42 porinfel, portofeluri, portofelul, wallet 20 portofelurile Portile de Fier Iron Gates(the) 36 Porumb maize 2(5 post de ol)servatie observationpost 32 post de prim ajutor first aid station poet4, poete, po§eta, po§etele handbag 16 no!-,td, poe, pota post office 10 otera, poteci path 46 potrivi (a se); potrivesc, potrivit fit (to) 18 poveste, poveti, povestea, tale, story 24
practie-a (a); practic, practicat practice (to) 22 prabui (a se); prdbu§esc, prdbu§it crash (to) 25 prajit, fried 48 prdjitura, prajituri, prdjitura, cake 16 prajiturile prdpastie, prapdstii, präpastia, precipice 36 prdpastiile prdlid1ie, prdvdlii, shop 11 prdvaliile
744 too much ... 10 prea mult teacl, (to) 19 predd (a);predau, ptedat 32 predau, predat surrender (to) preda (a se); (to) 8 pregUtesc,pregdtit prepare pregN.ti (a); take over(to) 55 prelua (a);preiau. preluat 37 preotul, preotii priest preot, preoti, pressure 38 presiune, presiuni presilent pre§edinte, pre§edinti,nresedinte1e, pre§edintil (h.) (a); pre.A: t,prezEItil prsent prezenta onesolI' se); prezsmt,preze.,t:'t pretmt prezenta (a (to) friend 31 prieten,prietene, prietena, prietenele preium 47 prima deasigurare city hall 3 primdrie, primarii,primAria, primdriile spring 8 prima:yard,pritedveri, primdvara, primalverile receive (to) 14 primi (a);primesc, primit principalL s.Lreet principald on main pe strada principality 52 principat,principate 20 pzind, prins catch (to) prinde (a); prince 5- print, priAti plug (electric) 49 priza electricA prisoner 21 prizonier,prizonieri,prizonierul, prizonierii problem 17 probleml, probleme,problema, problemele percentage procentaj, procentaje,procentajul, procentajele 25 produc, produs produce (to) produce (a); production 38 productie, productii,productia, productiile produsul, producPle produce, 17 produs, produse, product professor 1 profesor, profesori,profesorul, profesorii (lady) professor 4 profesoard, profesoare,profesoara, profesoarele programme 9 program, programe,programul, programele progress 41 progres, progrese,progresult progresele
745 promite (a); promit, promis pr()1 ir,e (to) 24 proprietar, proprietari, 18 proprietarul, proprietarii proprietate, proprietati, pr(TeLty 19 proprietatea, proprietatile propulsie prTulsion 45 prospera (a); prosper, prospt-rat p.LJsper (to) 53 proteja (a); protejez, protejat rmtect (16 41 protestn (a); pr( t 18 proverb, p/ovtAte, inroverbul, r 18 irover.wlo provincie, provliice 52 pruu, pruni, prunul, prnnii plum tree 36 publica (a); public, publicat Lublish (to) 20 pui, pui puiul, pull chicken 16 puls, pulsuri 44 vane (a) ;pun, pis put (to) 44 purta (a) ;port, purtat wear (to) 19 purta (a se); port, purtat behave (to) 20 purtAtor de cuvint official spokes- 54 man pu§ti, puca, pn4it1le rifle, gun 26 pucd fdr5 recul recoilless rifle 34 1)utea (a); pot, putut can (to be able) 15 putere, puteri, puterea, puterile power 15 puternic, puternici, puternicul, strong 15 puternicii putin little 4
.1111 racheta, rachete, racheta, rocket 32 rachetc1e raheld luTlinoasd flare rade (a); rad, ras shave (to) 20 radiator, radiatoare, radiatorul, radiator 15 Ladiatoarele radio post de radio radio station 10 rnfinarie, rafinarii refinery 50 ramurd, ramuri branch 53 ramurd de activitate field of activity ranitd, ranite, ranita, ranitele knapsack 31 rat4, rate, rata, ratele installment rate in rate in installments 15
746 P
rLtific, ratificat ratify (to) 40 ratifica (a); 26 ratA, rate, rata,ratele dlick redius of 34 razd de actiune action remain (to) 24 ramine (a);ramin, rdmas wound (to) 21 rAni (a); rdnesc,rAnit rasdrit 46 rdsarit de soare sunrise revolt (t() 52 rascula (a se);rii rdscol, rdsculat splead t-) 49 rdspindi (a);raspiAdec, raspindit answer 1 raspuns,rdspunsuri, rdspunsul, rdspunsurile rAu f4otly 1mi pare riiu war 19 rdzboi, rdzboaie,rdzboiul, edzboaiele oncself 43 rdzbuna (a se);ri5zbun, rAzbunat revenge (to) rehabilitate(to) 27 reabilita (a);reabilltuz, reabilitat reaclie 41 avion cu reactie j(Jt plane regain (to) 53 recapdta (a);recapAt, recdpAtat cold 8 rece census 37 recensdmint,recensaminte, recensdmintele recensamintul, recent 12 recent advertising 18 reclamd, reclame,reclama, reclamele n, harvest recolta, recolte,recolta, recoltele reward ,r recompensd, recompense lu recreatie, recreatii,recreatia, recrentiori recreatiile recruit 31 recrut, recruti,recrutul, recrutii recrutat recruit (to) 21 recruta (a); recrutez, 18 recunoa§te (a); recunosc,recunoscut recognize (to) recunoa§tere scout plane 41 avion de recunoa§tere 30 redus reduce (to) reduce (a); reduc, 33 reflector, reflectoare,reflectorul, searchlight reflectoarele reforma, reformele reform 38 reformd, reforme, land reform 38 reformn agrara monetary reform 38 reformd monetara refuzat refuse (to) 25 refuza (a); refuz, 53 regat, regate kingdom
747
= rege, regi, regele. regii king 42 regenta, regente regency 54 regim, regimuri, revimul, regiravrile regiri 23 regiment, regimente, regimentul, reFf,iment 31 regimentele regiune, regiuni, regiunea, reginnile regi(41 23 relatie, relatii relation 54 relief, reliefuri relief (terrain) 51 religie, religii, religia, rotiollie religion rtAigios, religios) , 37 renorrher, remnrchere, rPiurcherLi, tuis 42 renorcherele reorganiza (a); reorganizez, reorganize (to) ? 9 reorganizat repara (a)r reoar, reparat r,pair (to) 15 reparatie, reparatil, reparatia, reparation 15 reparatiile repartiza (a); repartizez, repartizat assign (to) 31 repede fast 7 repeta (a); repet, repetat repeat (to) 11 represalii reprisals, 43 retaliation republicd, republici, repnblica, republic 40 republicile Republicd Populard People's Repub- 40 lic repurta (a); repurtez, repurtat to gain (a vic- 52 tory res+, resturi, restul, resturile rest, remaining 28 res ,bili (a);re-5:tabilesc, restore (to) restabilit re-establish restaurant, restaurante, restaurant restaurantul, restaurant;le resur6d resurse resource 50 retrage (n se); retrag, retras withdraw (to) 43 retea, retele, reteaun, retelele net, wire 23 reteta, retete, reteta, retelele prescription 22 ren§i (a); reu§esc, reu§it succeed (to) 27 revedere 1 La rovedere . See you again, or, good-bye revistd, reviste, revista, revistele magazine 5 revizni (a); revizuiesc, revizuit revise (to) 54 revizuire, revizuiri revision 54 revolta (a se); md revolt, m-am revolt (to) 53 revoltat
748 revolutie, revolutii revolt, revolu- 53 tion rezerva (a); rezerv,rezervat reserve (to, 19 rezervd, rezerve reserve 50 rezervd roan de rezervd spare tire 15 rezista (a); rezist, rezistat recist (to) 54 rezistenti, rezistente resistance 54 ridica (a); ridic, ridicat (,t()) 15 ride (a); rid, ri.; 1.11.gh (to) riut, riurile rivor 20 roti, ronta, rotile w4cel 15 rochie, rochii, rochia,rochiile dress, gown 18 rol, roluri, rolul,rolurile role, part 39 roman, romane novel 53 ronah, romani Roman 52 romin, romini, rominul,rominii Romanian 9 rominesc, romineascd Romanian 9 rominete Romanian 1 ro§ie, roii, ro§ia,ro§iile tomato 17 ro§u, ro§ie,ro4ii, ro§ii red 6 ruda, rude, ruda, rudele relative, rv!la- 14 tion ruga (a); rog,rugat ask (to) 24 ruga (ase); nri, rog, m-am rugat pray (to) 24 rnpe (a); rup,rupt break (to) 23 rus, ru§i Russian 37
sabota (a); sabotez, sabotat sabotage (to) 2:7; sahotaj, sabotaje, sabotajul, sabotage sabotajele sac, saci, sacul,sacii sack, bag 26 sac demerinde food pack 31 salatd salad 16 sald, sdli, sala, sdlile hall 22 salon, saloane, salonul,saloanele living room 13 saltea, saltele, salteaua, mattress 31 saltelele saluta (a); salut, salutat salute (to) 31 salva (a se); salvez, salvat save (to) 34 sanitar, sanitari, sanitarul, sanitary 35 sanitarii santineld, santinele, santinele, sentry 43 santine1ele
749 sare salt 17 sarma, sarmale, sarmaua,sarmalele stuffed cabbage 17 sat, sate. satul, satele village 21 sau or 4 salbatic wild, savage 30 sanatos healthy 31 sdptamina, saptAmini, siiptamTna, week 9 saptAminile s4rac, saraci, sdracd, sdract- poo- 17 sdrari (a) ;sar:/-osc, sdr:it it impolrerish (to) 38 sdrdcie pcverty 18 sari (a); sar, sarir jump (to) 47 scard, scari, scara, scari1e ladd,2r 30 scaun, scaune, scaunul,scannele chair 3 scddea (a); scad, srdzut substract (to) scdpa (a); scap, scdpat escape (to) 33 chija, schije, schija, schijele shell splinter 35 sc1ii-J1:), schimburi, schimtql, change 24 schimburile schimba (a); schimb, schimbat change (to) 15 scindura, scinduri board 48 sclavie slavery 53 scoate (a); scot, scos pull out (to) 32 scrie (a); scriu, scris write (to) 5 scrisoare, scrisori, scrisoarea, letter 3 scrisorile scufunda (a) sink (to) 42 scula (a se); ma scol, m-am sculat get up (to) 7 sculptura, sculpturi sculpture 53 scump expensive 1:1 scurt, scurti, scurtd, scurte short 5 scuza (a se); scuz, scmiat excuse (to) 16 seara Buna seara Good evening... 3 seard, seri, seara, serile evening 3 secard rye sprol, secole, secolul, secolele century 25 ector, sectoare, sectorul, sector 32 sef.toarAe semdnaturi sowing 51 sennal, semnale, semnalul. semnalele signal 30 semnalment, semnalmente description 44 senat, senate, senatul, senatele senat 40 senator, senatori, senatorul, senator 40 senatorii senin clear 12
750 septembrie September 8 sergent, sergenti, sergentul, sergeant 1 sergentii servi (a); servesc, servit serve (to) 36 servitor, servitori, servitorul, servant 30 servitorii sesiune, sesiuni, sesiunea,sesiunile session 40 (a); sfdtuiesc, sfdtuit ive advise (to)54 sfecld, sfecle, sfecla,sfecicl beet 17 sfert, sferturi, sfertul,sfertttrile quarter 7 sfida (a); sfidez, sfidat defy (to); 55 challange (to) sfredel, sfredele drill, borer 4S sili (a); silesc, silit constrain (to) 38 simt, simturi, simtul,simturile sense 37 simti (a se); md simt, m-amsimtit feel (to) simti blue (a se); mi si,ntbine, feel well (to) 22 m-am simtitbine singur, singurA, singuri,singure alone 6 sirend, sirene siren 47 simbdtd Saturday 9 singe blood 22 sirb, sirbi Serbian 37 sirmA wire 23 slab weak 34 Slav, slavi Slav sldbi (a); srdbesc, srdbit weaken (to) 38 slovac, slovaci Slovak 37 smintin cream 17 soare,sori, soarele sun 10 soare mult soare a lot of sun- 10 shiue sobd electricd, sobeelectrice stove (electric)13 sol, soluri earth, ground 49 soldat, soldati, soldatul,soldatii soldier 11 somn, somni,somnul, somnii catfish 29 sondd, sonde, sonda, sondele well 36 sord, surori, sora, surorile sister 3 sosi (a); sosesc, sosit arrive (to) 11 sotia mea §i pe sotia mea and my wife ... 8 sotie, sotii, sotia, sotiile wife 4 sparge (a); sparg,spart break (to) 25 spate back 15
751 spdla (a); spdl, spdlat wasii (to) 7 specializa (a se), rpd specializez, specialize in 22 m-am specializat (to) speria (a se); sperii, speriat scared (to be) 26 spion, spioni 50 spital, spitale, spitalul, spitalele hospital 11 sport, sporturi, sportul,spcl:tarile sport 6 sprijini (a); sprijin, spriiinit support (to) 27 sprinceand, sprincene eyebciw 44 spune (a); spun, spus say (to) 10 sta (a); stau, stat stan0 (to) 18 stabili (a); sabilesc, stabilit establish (to) 38 state state, statul, statele state 10 statiune, statiuni station 38 stpinire, stApiniri reign, rule 52 stea, stele, steaua, stelele star 12 stejar, stejari, stejarul, stejarii oak 30 sticld, sticle, sticla, sticlele bottle 16 stil, stiluri style 53 stinga (din) on the left 3 stofd, stofe, stofa, stofele material (for 18 suits stradd, strdzi, strada, strdzile street 11 strat, straturi stratum, layer 51 strfan, straini, strdind, strdine foreign 3 strdmo§, strdmo§i ancestor 49 strapunge (a se); ma strapung, stab oneself 52 m-am strdpuns (to) striga (a); strig, strigat yell (to) 20 stringe (a); string, strins gather (to) structurd, structuri structure 52 ,itudent, studenti, studentul, student 1 studentii studia (a); stLliez, studiat study (to) 22 subiect, subiecte, subiectul, subject 39 subiectele submarin, submarine, submarinul, submarine 42 sutmarinele subsol, subsoluri subsoil 50 subt,ir2 thin 20 suferi (a); sufdr, suferit suffer (to) 22 suferintd, suferinte hardship 53 sufla (a); suflu, suflat blow (to) 51 suflet, suflete, sufletul, sufletele soul 18 sufragerie, sufrqgerii, sufrageria, dining room 13 sufrageriile
752 18 suparat angry, sad superstitie, superstitii, superstition 25 superstitia, superstitiile 54 suport, suporturi support suprafata, suprafete,suprafata, surface 36 suprafetele supravietui (a);supravietuiesc, suruive (to) 42 supravietuit supune (a); supun, supus subdue (to) 44 11 sus suta o suta one hundred 6 sute doua sute two hundred 6 sute trei sute three hundred 6
&MOM,
§aisprezece sixteen 5 §aizeci sixty 6 §alupa, §alupe, §alupa,§alupele motorboat 42 §aptesprezece seventeen 5 §aptezeci seventy 6 §arpe, §erpi snake 51 §ase six 4 §apte seven 4 §coala., §coli, §coala,§colile school 2 §coaia primara primary school §ef, §efi, §eful, §efii chief, leader §enila, enile, §enila, F;enilele track 3/1 §ervet, §ervete, §ervetu.,§ervetele napkin 34 §es, §esuri,§esu1, §esuri1e flat, plane 36 and 1 §1 §lep, §lepuri, §lepul,§lepurile barge 42 §ofer, §oferi, §oferul,§oferii driver 15 §osea, §osele, §oseaua,§oselele highway, main 36 road §tampila (a); §tampilez,§tampilat stamp (to) 44 §ti (a); §tiu, §tiut know (to) 2 §urubelnita, §urubelnite screw driver 48
753 tabld, table, tabla, tablele blackboard 2 tablou, tablouri, taoloul, picture 4 tablourile tanc, tancuri, trcul, tancurile tarsi, 34 talie, taiii waist, figure 44 tatd, tati, tat.l, tatii father 2 taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile taxi, taxi cab, 11 cab tdia (a); tai, tdiat cut (to) 36 tdrim, tArimuri 53 tntar, tdtari Jartar 52 telefon, te1efoane, lelefonul, Telephone 4 telefoanele telefona (a); telefonez, telefonat phone (to) 17 televizor, televizoare, televizorul, television 9 televizoarele temd, teme, tem, temele subject, theme 24 teren, erenuri, Terenul, terenurile ground, soil 32 teren dc golf, terenul de golf golf course 9 teritoriu, teritorii territory 52 tormen, termeni, terrenul, termenii term 40 termina (a s(:), se termind, terminat end (to) 12 teroare, s.f. terrur timp, timpuri, timpul, timpurile time 16 tirg, tirguri, tirgu1, tirgurile market 26 tirziu late 7 toamnd,toamne, toamna, toamnele fall toand, toane (cu), toana, toanele mood 12 tocand, tocane, tocana, tocanele stew 16 tonaj tonnage 42 tona, tone, tona, tonele ton 42 torpila (a); torpilez, torpilat torpedo (to) torpiln, torpile, torpila, torpilele torpedo 42 torpilor, torpiloare, torpilorul, torpedo boat 42 torpi1oarele tot all 10 toto1itar totalitarian 44 totu§i however 23 tractor, tractoare tractor 38 trage a); trag, tras pull 19 trage (a); cu pu§ca, trag, tras fire (to), shoot 31 transmite (a); transmit, transmis transmit (to) 37 transporta (a); transport, transport (to) 19 transportat tranee, tran§ee trench 32 trata (a); tratez, tratat treat (to) 22
754 22 tratament, tratamente,tratamentul, treofment tratamentele 53 tratat, tratate treaty trdit live (to) 23 trdi (a); trdiesc, 12 trAsnet, trdsnete,trdsnetul, thunderbolt trAsnetele (lightning) affair, matter 48 treabd, treburi 38 trebui (a); trebuie,trebuit need (to) trebuie (a-i); imitrebuie, mi-a nee (to) 11 trebuit 36 trecdtoare, trecUtori,trecdtuarea, pass, canyon trecdtorile 15 trece (a); trec,trecut pass (to) three 4 trei ti,resh (to) 49 treiertA (a); reier, treierat 5 treisprezece thirteen thirty 6 treizeci train 11 tren,trenuri, trenul,trenurile trenurilor 19 mersul trenurilor train schedule trezit wake up (to) 35 trezi (a se); trezesc, 53 tribut, tributuci tribute clover 49 trifoi 22 trimite (a); trimit,trimis send (to) sad, depressed 14 trist 55 trinti (a); trintesc,trintit slam (to) slam (a door) to throne 52 tron, tronuri 23 trupd, trupe, trupa,trupele troop tufi§ul, tufi§urile bush 30 tufi§, tufi§uri, 55 tulburare, tulburdri unrest, dis- order 34 tun, tunuri, tunul,tunurile cannon, gun antitank gun 34 tun antitanc Turkish 37 turc, turci 34 tureld, turele, turela,turelele turret turnul, turnurile tower 33 turn, turnuri, 49 tutun tobacco
17 tard, tdri, tara,tdrile country tdranii peasant 22 Oran, tdrani, tAranul, 25 teavd, tevi, teava,tevile tube, pipe
755 tesdturd, tesdturi, tesdtura, we1,, tissue 37 tesdturile tigan, tigani, tiganul.tiganii gYpsy 26 tigar4, tigdri, tigara, cigarette 3 tine (a); tin, tinut keep (to) 15 tintd, tinte, tinta, tintele target 31 tuicA, tuici, tuica, tuicile plum brandy 16
uita (a); uit, uitat forget (to) 24 nita (a se); md uit, m-am uitat look (to) 7 ulcer ulcer 22 ulei, uleiuri, uleiul, uleiurile 15 ultimatum ultimatum 34 umdr, umeri, umAlul, nmerii shoul.:Ier 20 umple (a); nmplu, umplut fill (to) 17 unchi, unchi, unchiul, unchii uncle 14 uncle where 1 unditd, undite, undita, unditele angling rod line29 unealtd, nnelte tool, instrument38 unea1td, unelte tool 48 unghi, unghiuri, unghiul, unghiurile angle 34 Ungur, unguri Hungarian 52 uni (a se); se une§te, s-a unit unite (to) 53 uniformd, uniforme, uniforma, uniform uniformele unire, uniri unification 53 nnitnte, uniiiji, unitatea, unit 31 unitAtile universitate, universitUti, university 14 univenzitatea, universitdtile unsprezece eleven 5 untdelemn olive oil 17 unu, una one urantn uranium 50 urd, nri, nra, nrile hate 43 arca (d se), urc, urcat mount (to) climb47 up un,che, urechi, urechea, urechile ear 20 uri (a), urdsc, urit hate (to) 46 urit, urita ugly 5 urna (a); urmez, urmat follow (to) 40 urrAri (a); urmAresc, urmdrit sue (to) 38 urs, ur§i, ursul, ur§ii bear 30 u§d, u§i, u§a, u§ile door 3
756 ISM&
V
vacantd, vacante varation 46 vacd, vaci, vaca, vacile cow 26 vad, vaduri, vadu! vndurile 4-or 35 vagon, vngoane, vagonul, vagoa..ele cal 19 valabil valid, good 33 vale, vai, valea, valle valley valize, valiza, valizele sti.tcase 23 vamd, vdmi, vama, cu,;tc,m 33 vame§, vame§i, vamel;u1, custom house 33 officer vapor, vapoare, vaporul,vapoarel,. 36 yard, veri, vara, verile variat variGus 30 varzd, verze, varza, verzele cal.bPge vas, vase vail, vasele dish 7 vas de linic batileship vas puitor de minc mine layer 42 vas purtdtor de avioane aircraft 42 carrier vas de rdzbni war ,!;11ip vdr, veri, vdrul, verii cousim (r.) 14 vdrsa (a se); se varsit, s-a vtirsat to erptv into 51 vedea (a); vdd, vdzut see (to) vedetd, vedete, vedetn, vedetele P.T. boat 42 veni (a) ;vin, venit come (to) 6 verde, verzi green 6 veri§oara, veri!;oare, veriwara, cousin (I.) 14 veri§oarele viatd, vieti, viata, vietile life 20 victorie, victorii victory 52 vild, vile villa 53 vin, vinuri, vinul, vinurile wine 16 vinde (a) ;viic1, vindut sell (to) vindeca (a); vindec, vindecat cure (to) vineri Friday viol (a); violcz, violat rape (to) 55 vite (pl.); vita, vite, vita, vitele cattle 26 vitezd, viteze, viteza, vitezele speed 15 viteze cutie de viteze gear box 15 vitd de vie vine, vineyard 36 vitel, vitei, vitelul, viteii calf 16 vizA, vize, viza, vizele visa 33 vizita (a); vizitez, vizitat visit (to) 11 vindtoare, vindtori, vindtoarea, hunting 30 vindtorile
757 4111,111! OAP
V
vinatoare avion de vindtoare fi' cr plane 41 vintul bate vintul (a) bik,w (to) 12 vinziitor, vInz;itcri, vinzdtorul. 18 'inzdtorii virf, virfuri, virful, virfuri1p i.oak, summit 36 virste, virsta, v5rst=21e .irre 39 vocabular, vocabulare, vocalidarul, vocabulary 19 vocabulai-ele cce, voci, vocea,vocile voice 26 daj birou de voiaj travel agenry 19 voinjor rovercial trAve11ing sales-25 man volt! I'li dai vol... Mc-4y 1 J vo:i.evod, voievozi voivode 52 voivodat, voivodace principality 52 volan, volane, volanul, volanele stering wheel 15 voluntary 21 votuntar An vorsea, vopsele pFillt vorba, vorbe, vorba, vorbele word le vorbi (a); vorbesc, vorbit speak (to) 4 vot, voturi, votul,voturile vote 40 vota (a); votez, votat vote (to) vrea (a); vreau,vrut want to ()) 18 vreme, vremi, vremea,vremile weather 5 vrendati ever 4 vulpe, vulpi, vulpea,vulpile fox 30
zadar in zadar in vain I.,ahar sugar 17 4arzavat, zarzavaturi,zarzavatul, vegetables 16 zar7ivaturile 7,1padd, zapezi, zUpeda,zapezile snow 12 zbor, zboruri, zborul. zborurile flight 41 zbura (a); zbor, zburat fly (to) 35 zdreanta, zdrente, zdreanta, rag 18 zdrentcle zece ten 4 zeu, zei god 52
758 zgomot, zgomote, zgonotul, noise ...;t1 zgomote1e zi, zilc, ziun, zilele day 1 ziar, ziare, ziarul,ziarele newspaper 5 25 zidar, zidari, zidarul,zidar i r:as,m. 50 zinc zinr: ziva Buna ziva ... Good day... 1 zonA, zone zonk 51 zvon, zvonuri,zvoni:1 2.vonuri1e rirlor 23
759 VOCABLLAR
ENGLEZ ROM1N
abdicate (to) aa Lica; abdic-ct 53 able (to be .. wttea 15 about 12 abolish (to) a dtr!.fiinta; 55 abrogate (to) a a'hioga; ni -(-57 abrogat 55 abuse ahuz, abuzuri 55 accelerator acc.7.i1erator, acceleratonre, 15 acceleratorul, acceleratoarele accept (to) a accepta; accept, acceptat 16 accident accident, ac.cidente, 15 accidentul acci(len1-1c accord acord, acorduri 53 accountant contabil, contabili, 25 contabilul, contabilii accumulator acumulator, acumulatoare, 15 acumulatorul, acumulatwIrele acquaintance cuno§tintii, cuno§tinte, 3 cunotinta, cuno§tintelf act act, rcte, actul, 23 action actiune, actiuni, actinnea, 43 actiunile acuse (t() a acuza; acuz, acuzal 25 adrlit (to) a admite; admit, admis 39 adopt (to) a adopta; adoptez, adoptat 40 advance (to) a inainta; innintez, inaintat advanced avansat 21 advertising reclame, reclama, 18 reclamele affair afacere, afaccri, afacerea, 21 afacerile affair trean, treburi flifec t(to) a afecta; afectez, afQccat 54 after dupd ce afternoon dupd" masa 9 against contra, in contra 21 age virstd, virste, virsta, 39 virstele agency agentie, agentii, agentia, 15 agentiile
760 A
agentul, 23 agent agont, agenti, agentii 55 agitate (to) a agitn;agit, agitat apono:de 3c4 agronomy 42 aircraft carrier Vas purtdtor nvislonc, nviqt1,e 41 air force avioany, nvionu1, 29 airplane a%10a;.A.c, nerodrom4 aerodroLuri. 41 airport actodrom,lerodromucile all singuri, alone singur, singurd, singure 8 already (1;?..ja asemenea, de a.lemenea 4 also altar, altare 53 altar 50 aluminum muniIia, 43 ammunition munitie, munitii, munitiile amfiteatru, am4iteatre 52 alvhitheatre analiza, 22 aAalvsis analizd, analize, analizele 4q ancestor strdmo§, strdmo§i si and unghiul, 34 angle unghi, unghiuri, unghiurile 29 angling rod line unditd, undite, undita, unditele 18 angry supdrat animalul, animal animal, animale, animalele 54 ice (to) a anunta;anunt, anuntat annoul a anula; annul(to) a abroga(55), anulez, anulat 40 1 ans'ver rdspuns, rdspunsuri, rdspunsul, ri'spunsurilc 50 thracite (coal) antracit an 4.? aiti-aircraft antiaerian 3 4. antitank gun tun antitanc oricine 18 anyone 25 apartment house bloc, blocuri,blocul, blocurile aparatul, 29 apparatus aparat, aparate, aparatele
761 appear (to) a apdrea; apar, al4rut 25 appear (to) a se ivi; se ive§te, 53 ivit appendicitis 22 apple mrtr,9lere, mnrul, mercle 30 approximately aproximativ 10 April aprilie 8 arbitration lrbitraj 54 arcade arcadd, arcade 53 arm brat, brate 51 armament arr;mente, 31 armamentul, armamentele armchair fotoliu, fotGlii, f,)toliul, 28 fotoliile armistice armistitiu, armistitii 54 armor blindaj 34 army armata, armate, armata, 3 armatele arrange (to) a aranja; aranjez, aranjat 23 arrest (to) a aresta; arestez, arestat 21 arrive (to) a ajunge; ajung, ajuns 8 arrive (to) a sosi; sosesc, sosit 11 artillery artilerie 22 artisan meFeria§, meseria§i, 25 meseria§ul, meseria§ii ask (to) a intreba; intreb, intrebat 14 ask (to) a ruga; rog, rugat 24 aspect aspect, aspecte 51 asphalt (to) a asfalta; asfaltez, 36 asfaltat aspirin aspirind, aspirine, aspirina,22 aspirinele assembly adunare, adundri, adunarea, 40 adunrile assign (to) a repartiza; repartizez, 31 repartizat assure (to) a asigura; asigur, asigurat 42 qttack atac, atacuri, atacul, 32 atacurile attack (to) a ataca; atac, atacat 30 attentive atent 21 attitude atitudine, atitudini, 38 atitudinea, atitudinile attract (to) a atrage; atrag, atras 38
762 August august 8 14 aunt mdtu§i, mitu§o, matm.idle altomat 15 automatic 52 Avar Aver, avari 41 aviation aviatie, aviatii, aviatia, 23 avoid (to) a eNita;evit, ovitat a z7 back inapoi back spnte 15 baker brutar, brutari, brntarii bakery brutärie, brutdrii, 17 brutAria, brntdriiie bcLuri1e 20 ball hal, baluri, balul, band legAturd, leOturi,1egdtura,36 legaturile bandage (to) a bandaja;bandajez, bandajat hank bancA, bdnci, banca, 8 bancile bankrupt (to) a da faliment;dau faliment, 2. am datfaliment bar circiumA, clrcivaAi, 26 circiuma, circiumile barbarian Larbar, barbari barbed wire sirmA ghimpatA 23 §lep, §lepuri, 5leiul, 42 barge lepurile barrage haraj, baraje, barajnl, 35 barajele 43 l'ase (to) a se baza; bazez,bazat bale, bdi, baia, bLdle 13 ba'!,11 z2 battalion batalion, batalloane, batalionul, batalioanele battleship vas de linie 42 30 1.auxite bauxitA bayonet baionetá, baionete, 31 baioneta, baionetele be (to) a fi; sint,fost 1 beach plaj4, plji, plaja. plAjile36 on the beach pe maluluceanului 9
763 bean fasole 17 bear (to) a se na§te; m-am ndscut 13 bear urs, ur§i, ursul, urdi 30 beat (to) a bate; bat, bdtut 48 beautiful frumos, frumoasd 3 because of datorit 45 become (to) a k.eveni; devin, devenit 35 bed pat, paturi, patul, 28 paturile bedroom dormitor, dormitoare, 13 dormitorul, dormitocle bee albind, albine 52 beech tree fag, fagi 49 beer bere, beri, berea, btrile 7 beet sfecld, sfecle, sfecla, 17 sfeclele begin (to) a incepe; incep, inceput 7 behave (to) a se purta; port, purtat 20 belong (to) a apartine; apartin, 27 apartinut belt curea, curele, cureaua, 18 curelele beside 11ngd 5 between intre 12 biplane biplan 41 bird pasdre, pdsdri, pasdrea, 26 pdsdrile birth certificate certificat de na§tere 44 black negru, neagrd, negri, negre 6 blackboard tabld, table, tabla, tablele blanket paturd, pdturi, piitura, 31 pdturile blind orb, orbi, orbul, orbii 18 blindage A.ndaj 34 blood -inge 2. blow (to) a suflaz suflu, suflat 51 blow (to) vintul,a bate vintul 12 blow up (to) a arunca in aor; arunc, 43 aruncat blue albastru, albastrd, alba§tri, 6 albastre board scindurd, scinduri 48 boat bared, barci, barca, 29 bärcile boat ambarcatie, ambarcatii 42
764 13 bombardment :ximLardament, 32 boffhardamentul, bombarda- yetele bomber hom1..ardament; avion de 41 ho,lbardament bone os, oase, osul, oasele 41 book c7irre, cArti, cartea, 2 cdrlile boot h-)cinc, hooanci, tocancul 31 bk%ancii boot ci-,,alc.10 25 bootmaker cizmar, cizmari, izmaiui, 25 cizmarii border granitd, granite, granita, 23 granitele border guard grUnicer, grdnicHri, 23 gränicerul,grnicerii borrow (to) a imprumuta;imprumut, 24 imprumutat bottle sticld, sticle, sticla, 16 sticlele box cutie, cutii, cutia, cutiile 15 boy bdiat, bdieti, baiatul, 2 bdietii brake frin, frine, frina, frinele 15 branch ramurd, ramuri 53 (field of activity) ramurU de activitate brand marcd, marci, marc, marcile 15 bread piine, piini, piinea, 17 piinile break (to) a rupe; rup, runt break (to) a sparge; sparg. st.qirt breakfast (the) delun; micul dejun 8 bridge pod, poduri, podul, 35 podurile bridge building engineer pontonier, pontoniori, 35 pontonierul, pontonierii bridge of boats pod de vase 35 bring (to) a aduce; aduc, adus 14 brother frate, frati, fratele, 3 fray' brother-in-law cumnat, cumnati, cumnatul, 14 cumnatii brush perie, perii 48 buck cerb cerbi, cerbul, cerbii 30
765 40 budget buget, buge'e. bugetul. hugete1e 19 build (to) a construi;construiesr, construit 13 building cndire, cladiri, clAdirea, bPc, becuri 48 bulb 37 Bulgarian buigar, bulgari a arde; aru, ars 25 burn (to) 53 bury (to) ainmorminta 34 bury (to) ingropa; ingrop, ingropat bus uvhuz, t:1,robize, auto- buzul, autoblizele 30 bush tufi§, tufi§uri, tufi§ul, tufi§urile 24 business afacerc but insg 3 25 butcher mace1a:, mgcelari, mUcelarul, macelarii 17 butcher's shop mgcelgrie, m4cel4rii, mgcelgrid, mceldrii1e buy (to) a cumpgra;cumpgr, cumpgrat 9
varzg, verze, varza,verzele 17 cabbage 16 cake prajiturg, prgjituri, prgjitura, prgjiturile 16 calf vitel, vitei, vitelul, viteii 41 calibre calibru, calibre, calibrul, calibrele 20 call (to) a chema;chem, cbemat 25 camp laggr, laggre, laggrul, lagarele a putea; pot,putut 15 can (to) 27 candidate candidat, candidati, candidatul, candidatii 34 cannon tun, tunuri, tunul, tunurile 34 cap bonetg, bonete, boneta, bonetele 31 cap capelg, capele, capela, capelele 24 capital capitalg, capitale, capitala, capitalele
766 captain cnpitan, cnpitani, 1 c4pitanul, cjpitanii car ouLomobil, atcibile, 6 automobilul. automobiiele car iagrr1,vago,.ne, vagonul, 19 vagoanele caravan coloann, coloanc, colcana, 43 coloanelc carburetor carhurator, carburatoare, 15 clrburaTor:1, carturatc'arele card c:zrte, 7 c'erti10 carp crap, rrapi, crapul,crapii 29 carrot morcov, morcovi,morcovul, 17 i!or:7ovii case caz 111 in case in caz 19 cash (to) a incasa-incasez, .ncasat 24 cat pisicA, pisici, pisica, 24 pisicile catch (to) a prinde;prind, prins 20 category categorie, categorii 38 catfish somn, somni, sompul,somnii 20 cattle vite (pl.); vita, vite, 26 vita, vitele cause (to) a cauza; cauzez,cauzat 47 cease (to) a inceta;incetez, incetat 25 cede (to) a ceda; cedez,cedat 54 cellar pivnitd, pivnite, pivnita, 35 pivnitele census recensUmint, recensinte, recensdmintul, recf-nsnointelt- center (in the) plin; in plin :31 century serol, secole, seco1.11, 25 secolele 4( ; cereals cereale certain (a) oarecare; un oarecare 40 certainly desigur 5 Certainly not... Dar de unde 9 certificate certificat, certificate, 44 certificatul, certificatele chair scaun, scaune,scaunul, 3 scaunele chalet cabann, cabane, cabana, 29 cabanele
767 Chamber of Deputies Camera Deputatilor 40 change srhimb, schimburi, 24 s7himbu1, srbimburile change (to) a 2chimba;schimb, schimbat 15 charge (to --- with) a imsdrcina;insArcinez, 55 insArcinnt cheap ieftin 13 check (to) a controln;controlez, 23 colitrolat cheek obraz, obraji, obrazul, 20 obrajii cheese branza 16 cheque cec, cecuri, cec1.11, 24 cecurile chest piept, piepturi, dieptul, 20 piepturile chicken pui, pui, puiul, puii 16 chief s,ef, §efi, §efu1, §efii 17 child copil, copii, copilul, 2 copiii chin bArbie, bdrbii, bArbia, 20 bArbiile chocolate ciocolatd 16 chowder ciorbd, ciorbe, ciorba, 16 ciorbele chromium crom 50 church bisericd, biserici, 3 biserica, bisericile cigarette tigard tigAri, tigara, 3 tigärile circulate (to) a circula;circul, circulat 19 circumstance imprejurare, imprejurdri city hall primdrie, primdrii, 3 primdria, primdriile citizen cetdtean, cetdteni, 27 cetdteanul, cetatenii civilian civil 21 classify (to) a clasifica;clasific, 38 clasificat classroom clasd, clase, clasa, 1 clasele clause clauza, clatude 54 cleEn curat 11 clean (to) a curdta;curdt, curdtat 26 clear senin 12
768 clerk frftiwiar, functionari 19 fonctionnrul, functio-nri climate c1ir.e. clinn, 8 close (to) a 'Int:hido; inchis 41 closet dWap, dulapuri, dulapul, a dulapurile clothes hJi1i, haine (ni.), haina. heineie clothing ir ;millt clover Irliol 49 club club, ciduuri, clubul, 7 cluburile clutch al ,reiaj,ambreiaje, 15 arbreiljui, i'ambre1ajel.t2 coal crbune, carl'uni 50 cock coco§, COcoi, roco§ul, 26 coco§ii cockpit carlingd, carlingi, 41 carlinga, carlingile coffee cafea, cafele, cafeaua, 7 cafelele coincidence coincidenta,, coincidente, 25 coincidenta, coincidencele cold frig cold rece 8 cold cash gheatd, bani gheata z8 colleague coleg, colegi, colegul, 24 colegii collective colectiv, colective 38 collectivization colectivizare, ziri colonel colonel, colonel, 1 coloneLul, coloneii colonize (to) a colonlza;colonizez, 52 colonizat combat engineer pioner, pioneri, pionerul, 35 pionerii combustible combustibil 45 come (to) a veni; vin,venit 6 come near (to) a se apropia;apropii, 26 apropiat commandant comandant, comandantl, 13 comandantul, comandantii commissioner of police comisar, comisari, 20 comisarul, comisarii
769 c commune romund. comune, comuna, 44 cmunele communism comunism 23 communist roriuni§ti, 22 romunisrul, corunistli compartment ..:nmpartiment, 15 compartimente, compartimentul, compartimentele complete (to) a complert;(.omplctez, 43 complttPt compulsory obligator 39 comrade ramarad, camnrazi, 1 comaradul, caqarazii confidence incredere 43 confirm (to) a confirma;confirm 30 confirmat confiscate (to) a confisca;confisc, 33 confiscat consist (to) a consta 42 constitution constitutie, constitutii, 40 constitutia, constitutiile constrain (to) a sili;silesc, silit 38 consult (to) a consulta;consult, 22 consultat consultation room consultatie, salA de 22 consultatie consume (to) a consuma; consum, 15 consumat contraband 2ontrabandd 33 contribute (to) a contribui;contribui, 38 contribuit control control, controale, 23 controlul, controalele control panel comanda, tablou de 15 comandà convention conventie, conventii 55 conversation conversatie, conversatii, 40 conversatia, conversatiile convoke (to) a convoca 54 convoy convoi, convoaie 42 cooler (of drink) baterie (de vin), baterii,16 bateria, bateriile cooperate (to) a colabora;colaborez, 27 colaborat corporal caporal, caporali, 1 caporalul, caporalii
770 Nave
cost (to) a costa; cot: (pers. --a 10 sing.), cost,It cotton 49 couch ce.pea 1, 13 c I a] Ipel council r.ocQi1iu, conilii 54 count (to) numarg; numr, nuTqrnt 32 country tar, tat* tara, tari1 17 course 'urE, 14 cLzrsuritL cousin (m.) veri, vtni 14 cousin (f.) veri§oar?), 14 veri§oara, vc-ioarelc cover inveli§, mni i.uri 51 cow WICUI laci vara, vacile 26 crack (to) (-riinn; rint, crarpl cradle 1, igan, leagane, lcawtnui, 2,6 3caaanele crash (to) a sc ordbu§i; prabu;esc, 25
crazy noburi, neb',1rd, nebunul, 21 nebunii cream smintind t/ criminal criminal, criminali, 0 criminalut, criminalii crisis crizd, crize J4 crown (to) a Snco-,7ona; incoro/Iat, incor-mat crown council fonsiliu de coroand 54 cruel crld, crudi, cruzi, crndo cruiser crucikator, crucitnale cucumber castravete, castraveki 17 cultivate (to) a (-114';i7a; cultiv, cultivat cup ceava, ce§ti, ceaca, 34 ce§tile cure (to) a N..deca; vindec, vindecat cus.Lom vama, vdmi, vama, vdmile 32 custom house officer vame, vame§i, vame§ul, 33 vameii customer client, clienti, clientul, 18 clientii cut (to) a tdia; tai, tdiat 36
771 NM-
D
dacian dac, daci 52 damage (to) a avaria;,-;iriez, 42 ,.714rivt damage nagub4, pignbe 45 dance (to) n dansa, daasez,oansat 7 dark :1-17.1r,7iic 20 date (to) ocl:-..ta; date7, datat 53 day zi, 7ile, 2:,la, zilelc 1 day before yesterday .1-11tdieri 12 dead mort, lor, mortu1 21 movcii December derecibrie 8 decide (to) a decide;decid, decis 40 decision decizie, d,.2cizii, der:izia, 40 deri-,141.. declare (to) a leclara;declar, 33 declarat decrease (to) a mic,,ora;micorcz, 45 micorat decree de, :et, decrere, decretul, 40 decretcle deduct (to) a deduce;deduc, am dedus 52 deep adinc 36 deer ckprioar, cAprioare, 30 cgprioara, cdprioarele defeat infringere, infringeri, 41 infringerea, infringerile defeat (to) a invinge;inving, invins 52 defend (to) a apara; apiir,aparat 32 defy (to) a sfida;sfidez, sfidat 55 delay (to) a intirzia;intlrzii, 45 intirziat deliver (to) a livra;livrez, livrat 55 delta delta, delte, delta, -3f) deltele denounce (to) a denunta; denunt, 44 denuntat deputy deputat, deputati, 27 deputatul, deputatii depend (to) a depinde,depind, depins 7 it depends depinde 7 department departament, departamente, 14 departamentul, departa- mentele department of law facultatea de drept 44
772 MIMI
describe (to) a descrie;dcriu, 20 dcscris description sc-..nalment.;.;ei'malmeitc 44 desert dr-art, dese-,,lri, 16 (1r-.ertul. dec,rtnri1e desert (to) a deerta;dizertez, 50 dczertat deserter dert.arlor, dezertori 44 desire (to) a dc)ri; riovLsc.dorit 18 deznadejdii 53 despair ;1 destroy (to) (1;v.te.ug4 us destroyer distrl- 4? rnnee, distrugAtorul distrugaloi-4rele detachment deta,5nment, detaamento, 43 deta.,:amentut, deta§a-
determine (to) P detkrmina;determin, determinat develop (to) a dezvolta;dezvolt, 19 dezwiltat devic2 aparat dintnoue dialog, dialoguri, 1 dinlogul, dialogurile dictaturd, dictaturi t. dictatorship 5 dictionary dictionar, dictionale, dictionnrul, dictionarele die (to) a muri; mor, mort 22 dining room sufragcrie, sufragerii, 13 sufrageria, sufrngeriil.: diploma diploma, diplomo, 13 diplomn, diplo;Jele direction directie, directii, 34 directin, directiile director director, directori, 20 directorul, directorii dirty murdnr 34 disam,ear (to) n dispdrea;dispar, 16 disparut discharge demobilizare, demobilizari 55 discover (to) a descoperi;descopär, 47 descoperit discredit (to) a compromite,compromit, 55 compromis discuss (to) a discuta;discut, 43 discutat
773 ID
discussion discutie, discutii 54 disease board, boil, boala, botile 22 disguise (to) a deghiza; deghizez, 43 deghizLt dish vas, vase, qasul, vasele 7 dishonest necinstit, necinstiti, 53 necinstitA, necinstite dishwasher ma§iud, ma§illA le spdlt 13 vale distance di antd, 51 distribute (to) distrit distribui, 44
district judete, 27 judetele diversion diversiune, diversiuni, 32 diversiunea, diversiunile divide (to) a impdrti; impart 38 impArtit division divizie, divizii, divizia, 34 diviziile do (to) a face; fac, fkicut 2 doctor doctor, doctori, doctorul, 14 doctorii document document, documente, 44 documentul. documentele dog ciine, ciini, ciinele, 18 ciinii dominate (to) a domina; domin, dominat 49 donkey mAgar, mAgari, mAgarul, 26 mdgarii door u§A; 110., u§a, u§ile 3 downstairs parter, partere, 14 parterul, parterele dress rochie, rochii, rochia, 18 rochiile dress (to) a imbrAca; imbrac, 20 imbrdcat drill sfredel, sfredele 48 drink (to) a bea; beau, bAut 7 driver §ofer, §oferi, §oferul, 15 §oferii drive (to) a conduce; conduc, condus 15 drug medicament, medicamente, 22 medicamentul, medicamentele duck ratA, rate, rata, ratele 26 duty datorie, datorii, datoria, 32 datoriile
774 20 ear urche, urechi, ureche, urechile drvreme 7 early 24 earth 40 earth soj, soluri (nlremn r 25 earthquake 7 eat (to) a minca;ludninc, nincat after eating dupa cc nanlisca 9 19 economy tcc de rioviia9 ec cAtornii I t- 39 education 1-,)dOmint effort cforturi ou, ou,oul, ourtle 16 egg 17 egg-plant patldgica vinaLd, pdt1!igele vincte Opt 4 eight 5 eighteen optbprezece optzeci 6 eighty 27 elect (to) a alege;aleg, ales 27 election alegere, alegeri, alegerea, alegerile 27 electoral campaign campanie electorala electric discharge descdrcari electrice 12 unsprezece 3 eleven 27 eliminate (to) a elimina;elimin, eliminat 53 embroidery broderie, broderii impdrat, imparati 52 emperor 53 empire imperiu, impe.ii empty (to -- into) a se varsa; sevarsd, 53 s-a värsat 12 end (to) a setermina; se termina, terminat engaged (to become---) a selogodi; logodesc, 30 logodit engleze§te 4 English 32 enemy inamic, inami_i, inamicul, inamicii a infra;intru, intrat 21 enter (to) 34 equip (to) a echipa;echipez, echipat 29 equipment echipament, echipamente, echipamentul, echipamentele 23 escape (to) a scdpa; scap,scapat 42 escort (to) a escorta;escortez, escortat
775 establish (to) a stabili; stabilesc, 38 stabilit estate noie, mo0i, moia, 38 mo§ii1e evacuate (to) a evacua; rcuez, 35 evacuat evening seard, seri.seara, 3 serile
Good evening Buna seara .. 3 event faptui, 18 Zapteie ever vreodatzi 14 every fiecare 7 exact fix 7 examination examen, examene, 16 examenul, examenele examination (school bacalaureat 39 leaving) examine (to) a cerceta, cercetez, 51 cercetat exclude (to) a exclude; exclud, exclus 39 excursion excursie, excursii, 9 excursia, excursiile excuse (to) a se scuza; scuz, scuzat 16 execute (to) a executa; execut, 27 executat exist (to) a exista; exist, existat 27 exit (to) a ie§i; ies, ie§it 28 expel (to) a expulza; expulzez, 33 expulzat expense cheltuiald, cheltuieli, cheltuiala, cheltuielile expensive scump 11 explain (to) a explica; explic, 33 explicat explode (to) a exploda; explodeazA, 33 explodat exploit (to) a exploata; exploatez, 50 exploatat explore (to) a explora; explorez, 52 explorat explosion explozie, explozii, 33 explozia, exploziile express (to--oneself) a se manifesta; ma mani- 52 festez, m-am manifestat expropriate(to) a expropria; expropriez, 38 expropriat
776 6 eye ochi, ochi, ocniul,ochii sprinceand, sprincene 44 eyebrow 20 eyeglasses .cnelari (pL)
face (to) a infrunta;infrunt, .55 intruntat 51 factor factor, factor; factory fabricd, fabrici. 11 ftbrica, fabriciie faculty au1tte, facultdti, 44 facultatea, facu1tatii1:: faint (to) a le§ina;le§in, 1einat 35 8 fall t-)amnd, toamne, toamna, toamnele 36 fall (waterfall) cddere, cdderi, cdderea, cdderile 47 fall asleep (to) a adormi;adorm, adormit fall down (to) a cddea; cad,cdzut 45 30 fall in love (to) a seindrdgosti; indrAgostesc, indrdgostit falsify (to) a falsifica;falsific, 44 falsificat family familie, familii, familia, 14 familiile 2 far departe 38 farm fermd, ferme, ferma, fermele 26 farm gospoddrie, gospoddrii gospoddria, gospoddril.le fashion modd, mode, moda, modelc 18 fast repede 7 34 fat gras 2 father tatd, tati, fatal,tatii favorite favorit 29 30 fear fricd February februarie 8 feel (to) a se simti; mds4,mt, m-am 35 simtit feel well (to) a se simtibine, md simt 22 bine, m-am simtit bine 48 fence gard, garduri field cimp, cimpuri, cimpul, 23 cimpurile field ogor, ogoare 51
777 1
fifteen cincisprezece 5 fifty -ilcizeci 6 fight (to) a lupta; lupT, lupta- 21 fight ludtd, luptv, lupta, 32 luptele fighter vInAtoare; avion de 41 vindtoare figure cifrd, citre, cifra, 37 cifrelt fill (to) a umple; lmplu, umplut 17 film rilm, filme, filmill, 6 filmele find (to) a gdsi; gdsesc, gAsit 11 fine amendd, amenzi 45 finger deget, degete, degetul, 20 degetele fingerprint ar;_rentd, amprente 44 fir tree brad, brazi 49 fire inccmdiu, incendii 47 fire foc, focuri 47 fire (to) a trage cu pu§ca, trag; 31 tras fireman pompier, pompieri, 11 pompierul, pompierii firmness dirzenie 32 first irtii 11 first aid station post de prim ajutor 35 fish (to) a pescui; pescuiesc, 29 pescuit fish pe§te, pesti, pe§tele, 16 pe§tii fisherman pescar, pescari, pescarul, 29 pescarii fit (to) a se potrivi; potrivesc, 18 potrivit five cinci 4 flame flacard, fldcdri 47 flame thrower aruncdtor de flAcdri 31 flank flanc, flancuri, flancul, 32 flancurile flare rachetd luminoasd 32 flat §es, §esuri, §esul, 36 §esurile flax in 49 fleet flotd, flote, flota, 42 flotele
778 flier wviator, aviatori, 41 aviutolu1, aviatoril flight zbor, zborui, zborul, 41 zborurile flotilla flotL1d, flocile, flotila, 42 flo/i1e1e flour f;4irld 49 flower floalc, f1ori, f1ourea. 4 flowing curgAtor, curgdtoare 51 fly (to) a zbui-a; zbur, zbure,c 35 fog ceaVt, ceti, ceata, cqile 8 a lot of fog ceata, nu1t4 ceatd 10 follow (to) a urTo; urez, urmat 40 food allmeut, 17 alimentui, allmentel(! food brand, 49 food mincaro, mincdri, 9 minculea, mincdri1e food pack sac de merinde forage nutret 49 forbid (to) a interzice; interzic, 4;) interzis ford vad, vaduri, vadul, 35 vadurile forehead frunte, frunti, frunt,-!o, 20 fruntile foreign strain, straini, strdind, 3 strdine forest pddure, pdduri, päduica, pddurile forget (to) a uita; uit, uitat 24 fork fulculitd, furculite, 3J furculita, furculittAe form forma, forme, forma, 36 forne1e printed form formulur, formulare 44 forty patruzcci 6 fortification fortificatie, fortificatii 52 fortune noroc 31 four patru 4 fourteen paisprezece fox vulpe, vulpi, vulpea, 30 vulpile free (to) a elibera; eliberez, 54 eliberat
779 free liber 9 freeze (to) a ingheta; ingheatn, 18 inghetat Friday vineri 9 fried prajit, A 48 friend prietenA, prietene, 31 prietena, prietenele from din 3 from dim,pre 32 from de la 11 front fata 8 in front... in fata 8 frontier frontierd, frontiere 33 fuontiera, frontierele fructiferous fructifer 36 fruit fruct, fructe, fructul, 16 fructele full plin 12 function (to) a functiona; functionez, 35 functionat furniture mobilA 13 fuselage fuzelaj, fuzelaje, 41 fuzelajul, fuzelajele
gain (to -- a victory) a repurta; repurtez, 52 repurtat garage garaj, garaje, garajul, garajele garden grAdind, grAdini, 29 grAdinn, grndinile gas gaz, gaze, gazul, gazele 31 gasoline benzind 15 gate poartd, porti, poarta, 26 portile Iron Gates (the) Portile de Fier 36 Father (to) a aduna; adun, adunat 51 gather (to) a culege; culeg, cules 42 gather (to) a stringe; string, strins 51 gauge (rail) ecartament, ecartamente, 19 ecartamentul, ecarta- mentele gear box viteze; cutie de viteze 15 generation generatie, generatii, 37 generatia, generatiile
780 get (I don't --- you) intelf-Jg, Nu inteleg --- 10 get down (to) ast. cobori; 30 cobnrit get up (to) a se scilla, ma scol, m-am 7 sculat girl fa.th, tcte, tata, fetele 3 give (to) a 041; dau, dnt 3 give advise (to) a sillrui; sf6.ruiesc, 54 tuit glad (to be) a-i rdrea imi pare 12 mi-a p;trilt bine I an glad --- bino; 1mi pare bine --- 3 glass plhaf, paharo, paharul, 16 paharele globe glob, globuri 51 glove mdnu§i, manu§a, 20 manu§ile go (to) a sc duce; ma duc, m-am dus go (to) a merge; merg, mers 2 go to bed a se culca, ma culc, m-am 7 culcat god zeu, zei 52 geld aur 50 golf golf golf course teren de golf, terenul 9 de golf good bun, build 4 God-bye bine, cu bine Good day --- Buna ziva --- Goodness, no Domnului, Slava DomntlJi goose gi*<=te, 26 giOele Goth Got, got' government guvern, guverne, 27 guvernul, guvernele gov,-rnor gnvernator, guvernatori, 40 guvernatorul, guvernatorii grammar gramaticd, gramatici, 11 gramatica, gramaticile grandfather bunic, bunici, bunicul, 14 bunicii grandmother bunicd, bunici, bunica, 14 bunicile
781 51 granite granit 18 gratis gratis grass larbA 48 37 Greek grec, greci green verde, verzi 6 grenade (hand) grenadg, grenade, 32 grenada, grenadele grocery store bacAniel bãcnii, 17 hdcaniile ground teren, tert,Inril term-ul, 32 terenurile group gru0, grupe, grupa, 32 grupele group (to) a grupa, grupez,grupat 51 group pup, grupuri,grupul, 37 grupurile grow (to) asP. marl; mUresc,marit 25 grow (to) a cre§te, cresc,crescut 23 guarantee (to) a garanta, garantez, 37 garantat guarantee garanIie, garantii 54 guard (to) a p4zi, pAzesc,pAzit 23 guide ghid, ghizi, ghidul, 33 ghizii gypsy tigan, tigani, tiganul, 26 tiganii
habit obicei, obiceirui, 24 obiceiul, obiceiurile hobit(ude) obi§nuint5, -le, 26 obi§nuinla, obi§nuintele hair peri 20 half jumAtate 7 hall sald, s1i, sala, sAlile 22 hammer ciocan, ciocane 48 hand to hand corp la corp 32 handbag po§etU, po§ete, po§etal 18 po§etele handkerchief batistU, batiste, 18 batista, batistele happen (to) a se intimpla, se 21 intimplA, s-a intimplat happy fericit 13
782 II harass (to) a hdrtui;hruiesc, 43 hartuit harbor porturi. porcul, 42 p,rturile hardship surerintJ, suferinte 53 26 harvest ro-().;rd, reculte, recolt, rocoltole 18 hat 7 hate (to) ari; urasc, urIt 46 hate uri, ura, urile 4"? have (to) a am, avut head cap, capet, capu., 18 'apetelc healthy 31 a aud, auzit 14 hear (To) 7, heart inimi, inima, inimile heavy gri2u 13 hectare hertar, hertar, 38 hectarul, hectarele height ina10.me, indltimi, 36 indltimea, niUimile help (to) a ajuta; ajut,ajutat 22 help ajutor hell infern, inferne 17 helmet casca, cd§ti, casca, Cd§tile cinepa hemp e, a#/I. hel; galna. gaini,gdina, gainile hen coophouse cott,(, ctitete,cote0d, 26 cotetele her ei 14 here aici 3 hero erou, eroi, eroul,eroii high inalt, inalta, inalti, 6
Lighway §osea, :t;osele,§oseaua, 36 soselele hill deal, dealuri,dealul, 11 dealurile hilly deluros 36 hire (to) a angja;angajez, 1J:.) angajat his 1 ui 8 FT hole gaurd, gauri 48 home (at ---) Pcasa 2 honest cinstit 28 honey miere 30 hood cnpotd, capote, capota, 15 capotele hook cirlige, cirl iu1, 29 cirligele hors-dt oeuvre aperitiv, aperitive, 16 aperitivuL, aperitivele horse cal, cal, calul, caii 15 hospital spital, spitqle, 11 spitalul, hostage ostatec, nstateci, 43 ostatecul_, ostatecii hostility ostilitate, ostilitati 54 hot cald 8 hotel hefel, hoteluri, hotclul, 8 hotelurile hour ora, ore, ora, orele 7 house casd, case, casa, casele 3 how cum 1 How are you --- Ce mai faci 2 however totu§i 23 Hun Hun, huni 52 hundred sutd one hundred o sutd 6 two hundred cloud sute three hundred trei sute Hungarian Ungur, unguri 12 hunger foame 26 hunting viniltoare, vinatori, 30 vinatoarea, vinatorile hurt (to) a-1 durea, doare, durut 35
MIMEO ice cream inghetatd, inghetate, 16 inghetata, inghetatele icon icoana, icoane 53 idea habar 39 identification legitimatie, legitimatii, 44 legitimatia, legitimatiile if dacd 9 ill bolnav, bolnavi, bolnavul, 22 bolnavii
784 imagination lginatii 37 immortality nemurire 52 import (to) a importa; ilportez, 50 importat impoverish (to) d 38 sdracit improve (to) a imbuna'tdti,imbunAta- 46 te3c, imbunot;i%,1( in 1 in a intr-un, lulr-o 8 incapacity incapacitate, incaparitali 55 include (to) include, includ, laclus 55 increase (to) a mdri; maresc,marit 43 indemnification ,iespdgubir, desNigubiri 54 indicate (to) a Indica; Indic,indicat 32 individual indivizi 44 inducted idcorporat 21 industry industrii, 27 Industrizi, industriile industLialist industria:-3, 47!dustriai, 27 industria.jui, industriaii informer informator, inforratori, 23 informatorul, informPtorii inhabitant locuitor, locuitori, 11 locuitorul, loruitorii injection injectie, injectii, 22 injectia, injectiile installment ratN., rate, rata, ratele 15 installments (in) rate, in rate 15 instigate (to) a indemna; indemn, 'R indennat intitution 30 insurance po1itA dr asigurare 47 interest (to -- one) a-1 interesa; rriI intere- 21 seazd, m-a interesat interrogate (to) a interoga;interoghez, 44 interogat in vain zadar, in zadar 53 invasion navalire, nav1iri 52 invasion invazie, invazii 53 invitJ (to) a invita; invit,invitat 16 invite (to) a pofti; poftesc,poftit 28 iroA fier 50 irrigation canal canal de irigatie 52 island insuld, insule 51
785 January ianuarie 8 jet plane reaclie; a7ion cu reactie 41 Jew evreu, evrei 37 join (to) a se alipi; md alipesc 1n, 53 m-am alipit la joke (to) a glumi; Oumesc, glumit 12 joke glumd, glume, gluma, 13 glunule judge jue. c.toi judecdtcri 45 July iulie 9 jump (to) a sdri; sar, sdrit 47 June iunie 8
keep (to) a tine; tin, tinut 15 keep (to) a 'Astra; pdstrez, pastrat 55 key chele, chei, cheia, cheile kill (to) a omori; omor, omorit 26 kindergarten grddinitd de copii 39 king rege, regi, regele, regii 42 kingdom regat, regate 53 kitchen bucdtärie, bucdtdrii, 13 bucdtdria, bucdtdriile knapsack ranitd, ranite, ranita, 31 ranitele knife cutit, cutite, cutitul, 34 cutitele knock (to) a se ciocni -e) knot nod, noduri, nodul, 4ta nodurile know (to) a §ti; §tiu, §ta.ut z
L. lady (mistress) doamnd, doamne, doamna, 2 doamnele ladder scard, scdri, scara, 30 scdrile lake lac, lacuri, lacul, 29 lacurile lamp lampd, lampi, lampa, 28 ldmpile land (to -- plane) a ateriza; aterizez, 41 aterizat
786 land (to -- from a ship) a debarca;debarc, 45 debarcat language 1imbd, limbi, limba, 2 limbile 32 last (to) a Tura, dureazi.,durat last night aseara 11 late tirziu 7 latitude latitudine, latitudini 51 laugh (to) a ride,rid, ri:- 21 launch (to) a innsa; lansez,lansat 35 launching larsarc, lansari 45 lead plpnb 50 learn (to) a invata;invat, invAtat 1 leave (to) a pleca; plec,plecat 14 leave concediu, concedii, 23 concediul, coLccdiile leave (to) a lasa; las,ldsat 14 leave of absence permisie, permisii, 33 permisia, permisiile legation legatie, legatii, legatia, 33 legatiile 52 4 legion legiune, legiuni legislative legislativ 40 length lungime, lungimi 51 lengthen (to) a lungi; lungesc,lungit 35 lesson lectie, lectii, lectia, 1 lectiile letter scrisoare, scrisori, 3 scrisoarea, scrisorile leu (Romanian coin) leu, lei, leul, leii 10 library biblioteca, biblioteci, 11 biblioteca, biLliotecile lycee liceu, licee, liceul, 14 liceele 30 lie minciuna, minciuni, minciuna, minciunile lieutenent locotenent, locotenenti, 1 locotenentul, locotenentii life viatd, vieti, viata, 20 vietile life boat barca de salvare 42 light (to) a aprinde;aprind, aprins 47 lightning fulger, fulgere, 12 fulgerul, fulgerele lignite lignit 50
787 like (to) a-i pidcea; imi place, 8 mi-a plAcut lip buzd, buze, buza, buzele 20 liquidate (to) o lichida; lichidez, 27 lichidat list iist, liste, lista, 16 listele listen a asculta; Lscult, ascultat 9 little p.qin 4 live (to) i 1oi. 2Jcuiesc, locuit 2 live (to) a trai, traicsc,-trait 23 liver iicat 22 living room salon, saloane, salonul, 13 saloanele load (to) a incdrca; incarc, 34 incdrcat load incdrcdturd, incarcdturi, 34 incdrcdtura, incdrcdturile locomotive 1ocorJtivd, locomotive, 19 locomotiva, locomotivele long lung 5 how long cind; de cind 8 look (to) a se uita; md uit, m-am 7 uitat look for (to) a cduta; caut, cdutat 23 lose (to) a pierde; pierd, pi.erdut 27 loss pierdere, pierderi, 32 pierderea, pierderile lot (a) mult 5 a lot of sunshine soare; mult soare 10 love dragoste, dragoste. 7 dragostea, dragostele love (to) 9 iubi; iubesc, iubit 36 lucerne lucernd 49 lucky norocos, noroco§i, 14 norocosul, noroco§ii luggage bagaj, bagaje, bagajul, 15 bagajele lunch dejun, dejunuri, dejunul, 8 dejunurile
MN= machine ma§ind, ma§ini 38 machine gun mitralierd, mitraliere 31 mitraliera, mitralierele
788 5 magazine revistd, revise, revista, revistele principald, pe strad4 8 main street (on) principala mtinore, m.:1. ineri 52 maintenance 4;6 Po;,Lic,t, maize (corn) maiorul, 1 major rrvii,,r, maiori, ::.lorii -1"oritati. 37 majority majorilale majorLrate . r'aiorit0j1Q fornat 37 make up (to) i forma; file., oameni, omul, oar,'n.ii I man o.:1, manga;1 5V manganese malitaua, 18 mantle manta, mantale, montale1e multi, multe 2 many 4 how many citi, cite harta, tirti, harta, 34 map hdrtile martie 8 March mar§uri, mar§ul, 31 march mar§, mar§urile mdr§Aluiesc, 31 march (to) a mdralui; mdr§aluit piat, piete, piata, 17 market pietele tirgul, 26 market tirg, tirguri, tirgurile cdsAtorit 13 married $ married (to get--) a 52cdsdtori, (..siltoresc. cdsdtorit 31 mask mascd, mti, maca, nA§tile zidnrul, 25 mason zidar, zidari, zidarii 1 master sergeant plutonier, plutonieri, plutonierul, plutonierii 3 match chibrit, chibrituri, chibritul, chibriturile 18 material (for suits) stofd, stofe, stofa, stofele salteaua, 31 mattress saltea, saltele, saltelele 8 May mai vole; 1mi dai vole --- 3 May I --- 43 meander cotiturd, cotituri, cotitura, cotiturile
789 measure m.isurd, In4suri, mdsula, 38 masurile meat (soup) carne (supa de --) 16 mechanic ri.ecanic, mecanici, 15 mecanicul, mecanicii medal medalie, medalii, medalia, 38 meet (to) a su ma intilnesc,12 m-am intilnit member menbrul, 22 mention (to) a mentiona: mentlonoz, 51 mentionat menu mincare dc --) 16 merchandise narfa, marfa, 19 marfutile merchant comerciant, comercianti, 27 comerciantul, comerciantii mercury mercur 50 meridian meridian, meridiwie 51 mess kit gameld, gamele, gamela, 31 gamciele message mesaj, mesaje, mes:Ajul, 35 mesajele metal metal, metale, metalul, 31 metalele method metodd, metode, metoda, 5 metodele mica micri () migration migratie, migra 52 milk lapte, 1aptele 7 mill muard, mori 49 mill (to) a mdcina; macin, mdcinat 49 militia militia 23 mine mina, mine, mina, minele 23 mine (to) a mina; minez, minat 43 mine layer vas puitor de mine 42 Minister ministru, mini.tri, 27 ministrul, mini§trii minor minor, minori 54 minority minoritate, minoritdti, 37 minoritatea, minorintile minute minut, minute, minutul, 8 minutele in a minute intr-un minut 8
790 Iwn oglinda, 18 mirror oglindd, oglinzi, oglinzile 4 miss domili§oarj, do:mis:oare donnioara, dormicioarele 32 mission luis i tile, misiani, !-Lsiunea, tisiunile p-rea1a, 18 mistake b.ca1d, oomnul, 1 mister d anestuc, 49 mix (to) a aestecP.; mestecat amestec, amestecuri 52 mixture 54 modality nodalitat, modalitati model model, wodele, modclele modern modern 40 modify (to) amodifica; modific, lodifirat mdndstiri 52 monastery 1ui 9 Monday 10 money (thehundredth ban, bani part of a"leu") monoplan 41 monoplane lunile month lund, luni, luna, luna trecutd last montn (cu), toana, 12 mood toand, toane toanele 5'1 mood fire, firi fire artistica artistically inclined 2 morning dimineatd, dimineti, dimineata, diminetile 2 Good morning ... 11,111,1 dimineata ... aruncdtor de grenade 31 mortar motorul, 1.. motor motor, motoare, motoarele alupe, §alupa, 42 motoboat !-alnp:i, t;alupele mama, mame, mama,mamele 2 mother urcat 47 mount (to) a se urca; urc, nuntele, 6 mountain nunte, nunti, muntii gura, guri, gura,gurile 20 mouth md mut, m-am 13 move (to) a se muta; mutat movie cinematograf, ilit--mlogriAfe, 6 cinematograful, cinematografele museum muzcu, muzee, muzeul, 11 rtAizeele mush mdmdliga 17 mustache mus-Mti, mustata, 20 mystery Nister, 27 :iistf2rele my 4 my mtAl 4 my mcle 5
nail cui, cuie 48 naive naix, naivi, 27 nai:ii named (to be) a ';t, numesc, niAmit 1 napkin ervet, §ervete, §ervetul, 34 .ervetele nation povor, popoare 52 nationality nationalitate, nationalititi 37 nationalitatea, nationali- Utile naturalize (to) a se naturaliza; naturalizez naturalizat navigate (to) a nnviga; navighez, navigat 42 navy (the) marina de razboi 49 near aproape 2 necessary necesar 20 neck git, gituri, gitul, 20 glturile necktie crava.M, cravate, cravata, 18 cravatele need nevoie need (to) a trebui; trebuie, trebuit 38 need (to) a-i trebui, imi trebuie, 11 mi-a trebuit negligent negligent, negligenti 47 negotiation negocicre, negocieri e4 nephew nepot, nepoti, nepotiti, 14 nepotii nerve nerv, nervi, nervul, nervii 20 nervous nervos 20
792 nest cuib, cuiburi, cuibul, 32 ruiburile nest (of a machine gun) c,41.1) de mitra1ier4 32 net plase 47 net 1% ;a, retele, reteaua, 23 retelele never nicindatd 14 new nou, rrn'd 5 newspaper 7iar, ziare, 5 niece nepoatd, nepoate, pepoata, 14 neooatele nine noud 4 nineteen noudsprezere 3 ninety nouazeci 6 no nu 1 noble nobil, nobili 52 noble metal metal nobil 50 nobody pe nimeni 18 noise gdldgie 26 noise zgomot, zgomote, zgomotul, 26 zgomotele non-aggression neagresiune, neagresiuni 54 nose nas, nasuri, nasul,nasurile 20 note notd, note 49 note book carnet 44 notebook caiet, caiete, caietul, 2 caietele novel roman, romane 53 November noiembrie 8 now acum 1 number (mil) matricol; numdr matrirol 41 0 oak stejar, stejari, stejarul, 30 stejarii oar (shovel) lopatd, lopeti, lopata, 29 lopetile oat ovdz 26 observation post post de observatie 32 observe (to) a observa; observ,observat 20 obstacle obstacol, obstacole, 34 obstacolul, obstacolele obtain (to) a obtine; obtin,obtinut 33 occupation ocupati, ocapvtii, 14 ocupacia, ocupatiile occupy (to) a ocupa; ocupar 19 ocean oc..!ane, oceanul. 9 'eanele October octsmbrie 8 office birou. birouri, biroul, 9 officer ofictr, ofitori, ofiterul, 1 ofiterli petty officer cartnic, car4.nicii often dot', 10 very oftfm foarte de: 10 oh yes ba da 3 oil nleiuri, uleiul, 15 nleinrilc old man mo!>,rc1i. moul, 26 olive oil untdelemn 17 on pe 4 on the left din stinga 3 once altddatd 48 one unu, una 2 onion ceapa. cepe, ceapa, cepele 17 only numai 6 open (to) a deschide; deschid, deschis 22 operate (to) a opera; operez, operat operation operatie, operatii, 22 operatia, operatiile opinion opinie, opinii 55 oppose (to) a opune; opun, opus 5z opposition opozitie, opozitii, opozitia,27 opozitiile or sau 4 orchard livada, livezi, livada, 36 livezile orchestra orchustra, orrbes:xe, 41 (;1.-cestra, orchestrele order comanda, comenzi, comanda, 22 comenzile order ordin, ordine, ordinul, 16 ordinele ore minereu, minereuri 50 organ organ, organe, organul, 40 organele organize (to) a organiza; organizez, 39 organizat
794 0 orientate (to -- oneself) a se orienta; 114 55 oricntez, t)r. origin 30 ornate (to) impodolr-sr, ifdrod):ot our nostru. noastr, 14 our not,.tri, liodstre 14 out afarä 13 outside afar 13 over peste 13 overcoat palton, ptiltoave, 18 paltorul, paltoanele owner prorietar, pro 18 t,rietari, proprictaru3 troprietarii
pair pereche, perechi, 18 perechea, perechile pair (to) a imperechea 42 paint vopsea, vopsele 48 palace palat, palate 53 paper hirtie, hirtii, 14 hirtia, hirriile parachute (to) a para:-Jita, d3 para§utez, pnrautat parallel paraleld, paralele park parc, parouri, parcul, parLuriie part parte, pdrti, pdrtea,31 pärtile participate (to) a participa, 27 particip, participat partisan partizan, parlizani, 4J parrizanul, partizanii party partid, partide, 22 partidul, partidele party petrecere, petreceri,37 petrecerea, petrecerile pass trecdtoare, 36 trecdtori, trecdtoaren trecdtorile pass (to) a trece, trec, 15 trecut
79.5 pass defileu, defileuri, 43 defileul, defileurilc passion pasiune, pasiuni, 29 pasiunea, pisiunile passport pn%laport, 1)a.;;apoarte, 33 pa§aportul, pa§apoartele pasture pd§une, pd§uni, punea, 36 path poteca. poteci 46 patient pacient. pacienti, 22 pacientii patriot patriot, patrioti 55 patrol (to) a patrula,patrulez, 33 patrulat pay (to) a plan., platesc, 13 pldtit pea laazare 17 peak virf, v1rEufi, sirful, 36 virfurile peasant tdran, tdrani, tdranul, 22 tdranii middle peasant 3f? pencil creion, creioane, creionul, creioanele penetrate (to) a pdtrunde,piitrund, patruns penicillin penicilind 42 peninsula peninsuld, peninsule, 10 peninsula, peninsulelc people lune, lumi, lumea, 13 lunile People's Republic Rapublicd Populard 40 pepper piper 17 red pepper ardei 17 percentage procentaj, procentaje, 36 procentaj.!1, procentajelo perforating perforant 34 permit permis, permise, 44 permisul, permisele persecution persecutie, persecutii, 37 persccutia, persecutiile petition cerere, cPreri, cererea,33 cererile PFC fruilta§, frunta§i, 21 frunta§ul, frunta§ii
796 pharmacist farmacist, -d, -§ti, -te 22 phanariot fanariot, tanarioti 53 phone (to) telefon, telefonc:', 17 telefonat photographer to.!7rqf, fotografi, 25 f-)tograful, photoc7apby 'ologrnfie, fotogr8fii. 20 ft,togrnfi;;. fotografiiie picture i:111.. i. 1 1,1ovri, 4
picket pikAlef, oichetul, pichetP1,3 pie plaeinte, 16 pldcinta, .)i1ot, pit*, 1.ilotn1., 11 pitotii piloting 41 pill pilule, pilula, 22 pilulele pine tree pin, pini 49 pipe (line) (onclucta, conducte 50 pistol pistol, pistoale, 20 pistulul, pistoale.le place (to) a plasa, plasez, plasat 43 place loc, locuri, locul, 29 locurile plain cimpie, cinpii, cimpia, 36 cinpiile plan plan, planuri, planul, 40 planurile planet planetd, planet, planeta, r1rI11ete1e plant planh., 49 plateau 36 podiul, platform platformd, platfoime 45 plltform peron, percane, peronul, 19 peroane1,2 platinum platind 50 platoon pluton, pluteane, 32 plutonul, plutoanele play (to) a jnca, joc, jucat 7 please poftim 3 with pleasure pldcere, cu pldcere 1 pliers cle;,-te 48 plug (electric) priza. electricd 49
797 AIM
16 plum brandy tuica, tuici, tuica, tuicile 36 plum tree prim,pruni, prunul, AUflhl imitalat4. de apd 25 plumber 20 pocket buzunnr, buzunare, buzundrill, buzunarele pot, Doeti 53 poet 37 poetry poezie,ixeii, poe7ia, poezlile 11 police station 1one7, polone7i Polish 20 polite politicos Comisar politir 50 political commissar 17 poor saroci, sdrp::e 37 population populatie. ponulatii, populatia, populatiile porcul, 16 pork porc, porci, porcii po§te po§ta 10 post office 16 potato cartof, cartofi, carto- ful, cartofii saracie poverty 15 power putere, puteri, puterea, puterile 22 practice (to) a practica;practic, practicnt 40 practice (to) a exercita;exercit, exercitat 30 praise (to -- up) a selauda; land, laudat ma rog, m-am 24 pray (to) a se ruga; rugat 36 precipice prapastie, prapastii, prdpastia, prapastiile prima de asigurare 47 premium 8 prepare (to) a pregati;pregatesc, pregdtit 22 prescription reteta, retete, reteta, retetele present (to) a prezenta;prezint, 3 prezentat present (to --oneself) a seprezinta, prezint, 18 prezentat
798 president pre§edinte, pre§edinti, 3 pre§edintele, pre§edintii pressure pt,siune, presiuni 38 price (what is the -- of) costii; cit cc;stii? 10 (how much is it?) priest rf.eot, prQoi,i, preotul, 37 preotia primary school ccia priartt 39 prince domnitor, ouluitori 52 prince printi 53 principality 52 principality voivodat, voivodat,! 52 prison inchisoare, 20 inchis3area, inchisorile prisoner prlzkAtier, prizonieli, 21 plizonietal, prizonierii prcblem problemd, piouleme, 17 p,roblema, problemele produce Drodus, produse, pro- 17 dusul, produsele produce (to) a produce, produc, 25 produs product produs, produse, 17 produsul, produsele production productie, productii, 38 productia, productiile professor profesor, profesori, profesorul, profesorii professor (lady) profesoar, profesoare, 4 profesoara, profcscar program program, prograre, programul, programele progress progres, progreso, 41 progresul, progreseie promise (to) a promite;promit, 34 promis propeller elice, clicea, 41 elicele property propriLtate, proprietN- 19 ti, proprietatea, proprietiltile propulsion propuisie 45 prosper (to) a prospera; prosper, 53 prosperat rrotect (to) a proteja, protejez, 41 protejat
799 protest (to) a protesta; prote'Aez, 18 protestat proverb proverb, proverbe, 18 proverbul, proverLole province provincii 52 P.T. boat wdetd, v2dete, vedeta, 42 :edetele publish (to) a publica; public, 20 pnblicat pull (to) a trage; trag, tras 19 pull (to -- oui) a sconte; ;4cnt, !cos 32 pulse puls, pulsori 44 pump ponna, pompe, porpn, 15 pompetc punishment pedeapsa, pedepse 44 purge (to) a epnra; epurez, epurat 55 put (to) a pune; pun, pus 44 put (to -- in possession a improprictJri 53 of land) put in (to) a bdga; bag, bdgat 40 put on one's shoes (to) a se incdlta,inca1t, 41 incaltat
quantity cantitate, caiici, 17 cantitatea, cdntitatilL quality calitate, calitdti, calitatea, calitatilo quarter sfert, sferturi, sfertftl, sfortu:ilt2 question 4 What a question: Ce-ntret.are! 4 question chestiune, chestiuni, 92 chestiunen, cht9tiunilc qmestion Intrebare, intrebari, 1 infrebarea, intnbrile quota cotd, cote, cota, cotele 25 quote (to) a citq; citez, citat 53
IMMO
rabbit iepure, iepuri, 30 iepurele, iepurii radiator radiator, radiatoare, 15 radiatorul, radiatoarele
800 10 radio radio post de rzdio 10 radio station 34 radius of action vIza de actiuve 71reall1ia, zdrente, 18 rag (freantc, zdrepteli. 19 'P1 t:. ferat11, ca.i ferate railroad 19 railroadman (Romanian) c4erist, coferiti, ceferistul, ceferi§tii di =:,(per e rain (to) 1 plcul, -a sing.), 12.1.-mat rir1icat 15 raise (to) ..' rid.if-a; ridic, batie maxiLi 34 range poligon de tragere 31 rifle range gradLl 21 rank grad, grade, gradele 55 1 viola; violez,vio!at rape (to) ratific 40 ratify (to) a ratifica; ratificat 44 ration c',rd crtela, cartele a citi,citesc, citit 5 read (to) 1 reading Lectura, lecturi, lectura, lecturile 2b gata ready cauzd, cuze, cauza, 8 reason cauzel 8 for this reason ... cauza asta,din cauza asta... primesc, prinit 14 receive (to) a primi; recent 12 recent lb recognize (to) a recunoate;recm:obc, recunoscut 34 recoilless rifle pu§ca fdriirecul livret militar 44 record (soldier's) 10 recreation recreatie, recreatii, recreatia, rerre:It::ile 31 recrui recrut, recruti, recrutul, recrutii 21 recruit (to) a recruta;recrutez, recrut:t 31 recruiting station cerc derecrutare ro§ii, 6 red ro§n, ro:Jie, ro;ii 52 redden (to) a inro§i;inro§esc, inro§it 30 reduce (to) a reduce;reduc, redus
801 reenlist (to) a se angaja; angajez, 31 aligajat refinery rafindrit, rainarii. 50 reflect (to) a se oglinli; se oglin- 53 Oeto, s-a oglindit reform refoti:,a, reforne, reform reformele land reform reforma agrafil 38 monetarl, reform !,ef.)r.A. nonet,.;rii 38 refrigerator frigorifer, frigorifere,13 friporiferul, frigori- ferele refuse (to) a refuza; refuz, refuzat25 regain (to) a rer4)4ta; recapt, 53 recdp:atat regency regentd, regiAte 54 regim regim, legimuri, 23 regimul, regimnrile regiment regiment, regimente, 31 regimentele region regiune, regiuni, 23 regiunea, regiunile rehabilitate(to) a reabilita; reabilitat reign stapinire, stUpiniri 52 relation rudd, rude, ruda, rudele14 relation relatie, relatii 54 relative rudd, rude, ruda, rudele14 reliable man incredere; om de incre- 43 dere relief (terrain) relief, reliefuli J1 religion religie, religii, religia, religiile religious religios, religio§i 37 remain (to) a rdmine; rdmin, 24 ramas remember a-si aduce aminte; lb mi-aduc aminte, mi-an adus aminte remind (to) a aminti 45 rent chirie, chirii, chiria, 13 chiriile rent (to) a inchiria; inchiriez, 13 inchiriat reorganize (to) a reorganiza; reorgan- 39 izez, reorganizat
802 1111101 a reparn; repar,repalat 15 repair (to) 15 reparation reparatie, r.paratii, reparati-i, reparatiile n repela:repet, repetat11 repeat (to) 41 r2place (to) a inlocui inlocuiesc, inlocuit represalii 43 reprisals 4u republic rLpublic, republici, repu7olica, LLpublicile iezervd, 1zerve 50 reserve 19 reserve(to) cezerv; ;;-2zerv, rezervat demisioilez, 55 resign (to) a dcmisiuna; demisiollat rezist, 54 resist (to) a rezista; rezistat 54 resistance reiii, rezitLA,te rosursa, resurse 50 resource restql, 28 rest rest, resturi, rcsturile odihni; odihnesc, 39 rost (to) a se odihnit 5 restaurant restaurant, r,?staurnnto, restaurantul, testauraniele restore (to) arestabili; restabilesc,55 restabilit intorc115 return (to) a seintoarce; ri m-am intors nizbun, 43 revenge(to -- oneselfon) a se rdzbuna; rilzhunat -74 revise (to) revizui; revizuiesc, revizuit 5! revision rc:vizuire, revizuiri rcvolutie, rev,slutii revolt rascula; ma rascol,52 revolt (to) a s m-am rasculat revolta, ma revolt, r volt(to) a se m-am revoltat revolutie, revolutii 53 revolution 54 reward recompensa, recompense orez 49 rice 17 rich bogat, bogati, bogatal bogate 38 rich chiabur, chiaburi bogatiel bogatii 50 riLLes 26 rifle pu§cit, puti, pu§cal pustile
803 right (on the --) la dreal,ta 3 ripen (to) a coace; se coace, s-a 51 copt river riu, riur., riul, 29 riurile road JLarl, drunuri, drumul, 14 urumurile roast friptnril. fripturi, 16 iriptura, fripturile rob (to) a jefui; jefuiesc, J5 jefuit rocket rachtd, rachete, 32 racheicle role rol, rolari, rolul, 39 rolurile roman 52 Romanian rr te 1 Romanian ro'!insc, romineascd 9 Romanian romin, ronini, rominul. 0 rookie boboci, bobocul, 31 bobocii round trip dus-intors 1(4 rug covor, covoare, covorul, 28 covoarele rule (to) a donni; domnesc, dormit 5z rumor zvon, zvonuri, 2vonurile run (to) a fugi; fug, fugit 23 Russian rus, ru§i rye secarii 44
sallotage sabotaj, sabotaje, 33 sabotajul, sabotajele !-lbotage (to) a sabota; sabotez, 25 salwiat sack sac, saci, sacul, sacii 26 sacrifice jertfd, jertfe 54 sad trist 14 salad salatd 16 salt sare 17 salute (to) a saluta; salut, .salutat 31 sanitary sanitar, sanitari, 35 sanitarul, sanitarii
804 Saturday s;imbdta 9 sausage (grilled) mititei lb save (to) n econwlisi;economisesc,2c) oconomisit save (to) se salva: 34
saw c)r,Istrju, terqstrai 4P say (to) ,pune; spus 10 scared (to be) a sc sporia; 2o Lperiat scenery p'isaci, 11 scholarship 1.1orse 39 school .,! 2
scout plane r. 'Inoh;terc, avi-:1 do 41 fecnnontero s(. )1,17 driver s;ur41e1nita, itrul'01nite 44-; sculpture sculptura. sculpturi 53 sea rar%2, marl, narea, 4
searchlight ref1ect(ir, reflectoare, reflectorul, rei'lectoarcic season anotimp, anotinpul, anotimpurilo secretly clandestin sector sector, sectoare, sectorul, sectonrcl see (to) a vedea; vad, vazut See you again, or good-bye revedere; La revedere see von :-.0(11.1 pe curind sell (to) a vinde; vind, vndut seller vinzator, viLZAto.i, vinzatorol, viLzatt,rii senate scnat, senatc, senatul, 40 senatele Fenator senator, senatori, it) senat,)rul, senatorii send (to) trimite; trimit, trimis sense simt, simturi, 37 simturilo sentry santinela, santinele, 43 santinele, santinelele September septembrie Serbian sirb, sirbi sergeant sergent, sergenti, sergentul, sergentii
805 NOM
servant servitor, :ervitori, 30 servitorul, serviiorii serve (to) a servi: st2rvesr,servit 36 session sesiune, sesiuni, 40 sesiunen, sesiunile seven apte 4 seventeen saptesp.ezere 5 seventy 6 sharp fix 7 shave (to) a rade, rad, r;i5., 20 sheep uai, ile 26 shell (0)trini, 34 obll/cle shell splinter trhi j: Li j., j shelter t, ad,.1),)st11r shirt shue par,1-1)f, pantofi, pantoful, pantofii shoemaker pantofar, pantofari, pant()1lru1, pantflfaril shoot (to) a impuca, irpuy-;cat shop prAvalie, pravalii, prdvalia, pravaliil shop atelier, atelicre atelierul, atelierele shore tdrim, trimuri shore mal, maluri, mv1 1, malurile shor t scurf, sourti, lrt scurro short story nuvela, nuve1e r) shot down a d(ibori; dobor, 4 do1,rit Sii0111d undr, 20
show (to) ar;tta; aral, anitat side coastd, cc)aste, consia, 20 (-oastele sign (to) a isca1i; 4 1 isralit signal semnal, semnale, 30 semalul, semnalele
806 signature iseNliturt, ica1it..ri 44 silver argint 50 single neasittorit sink (to) a scufunda 42 siren Hrena, 47 sister tru, su ri,s'ra , 3 surorilP sister-in-law --oft!ata, rumnate, 14 cv:,natole sit down (to) d s sezi,aez, :I.-zat 18 six .71se 4 sixt,!en ,;a15,prezeco 5 sixt slarl (to a door) trinti; trintesc, 55 trintit Slav Slav, slavi .52 :-;lavery sclavie 53 sleeve r31110(.a, :41nocilc Slovak slovac, s1')vaci 37 slowly in-cl 7 HA', mica si.oke (to) a funa; fw.at snake eipi 51 ;t1(11V zapada, zapezi, zapezile m.)w ( tf,) a ninge; ningo, a-a sock ciorap, cif)rapi, 1 4 ciorapul, e4olJtt.r soldat, solJati, ii soldotul, l.1hT1 Iii nitL 11 Hteodatt tion rulind 12 (to Ile) a-i parea ran;Ii.i par 1 ran, parut rau 11:! sorry 1-i t,are ran .. suflete, 15 sufletul, --t,urce izvor, izvoare 4h se:.,!/Ituri 51 span anvergura, ahivergu i i. 41 spare tire rezerva. ronta de 15 rezerva speak (t ) a vorbi; vorbesc, voiThit 4
807 specialize (to in) a se specializa; ma 22 sperializez, m-am specializat speech discurs, discursuri 55 speed Atf,zd, iteze, viieza, 15 iteze1e spend (to) a chelmui; cheltuit sc, 21 he1rit spokesman (official) plu 54 spoon lingurd, ,inguri, 34 lingura, ling1Iri1t sport sport, sporturi, sportiri1, sporturilc spread (to) rasundi; ra.;.Indese, 4() t,ispindit spring (to) a tzvori; izvoracte, 51 azv,)rit spring primovard, prinaveri, prim,ivara, primaverile spy spion, spioni 50 squadron escadrild, est-adrile, 41 escadrila, escadriletc stab (to oneself) a se strdputTe, mi strdpung, m-am stral.un:, stamp (to) §tampilez, 44 taripilat stand (to) a sta; stau, stat 18 star stea, stele, steaun, 12 stelele start (to) a declana; declauz, declanat state stat, state, statul, 10 statele statioti statiune, staliuni station (railway) gara, gari,gara, 11 gdrile ste:il (to) a fura; fur, furat stear 20 abur, aburi, al)ttrul, 19 aburii steamship vapor, vapoare, vaporul, 36 vapoarele steel otel 50 steering wheel volan, volane, volanul, 15 volanele step (to -- on) a cdlca; calc, calcat 33
808 16 stew tocana, tomine,tocar,a, toranele stone !,101-e 53 17 stop (to) -; sc opri; rjresL, r,;,rtt store (department) ;%agc.z1ne, 18 Pla.?4azinu1, !rigazine1c storm r tU1ii, I :irtItni 12 ft.rtut, stove (electric) ele. JrLt ; 13
strango cittoat 24 stratum trat, t.raturi 51 straw i%io, paiul, 1 t.. ; . street 11,t, sLi *i , 11 strazilc strergth efectiv, ctivc, efectivylc stretch (to) a intindc,intind. 47 intins strike (to) a lovi, lovesr,10vil 26 trol 1.( to) a se plimba; ma m-am plimbat qtrong puternic, pluternici, 15 puternicul, puternicii structure structura, structuri 58 student student, studenisi, 1 studentnl, studentii study (to) a studia;studiez, studiat -,tuffed cabbage sartv4, sar7-11e, saiiaua,17 arma1ele s turge( )n nisetru, nisetri, nisetrul, nisetrii style sill, stituri suhduc (to) a supune; supuA, supus 44 suhject, tema,teme,tema, temele 24 slitjcct subiect, subiecte, 39 suhiectui, subiectele suhicarine submarin, submarine, 42 submarinul, subinarinele sul-scribe (to) a abona; abonez,abonat 29 subsoil subsol, subsoluri 50 suhstract (to) a scadea; scad, sc,izut 38
809 succeed (to) a reu;d: rch 27 sue (to) a dn in iu..:ocnta; dau 25 in judecata, am iat in judecata sue (to) a urmarl; urmaresc, 38 urmdrit suffer (to) a suferl; uttr. suterit 22 sugar zahar 17 suit costum, costume, costu- 18 mul, costumele suitcase valiza, valize, valiza, 23 vatiztAL summer vai i, -eri, vara ile 8 sun soi;re, 10 Sunday duminica 9 sunflower floarea soarelui 49 sunrise rdsarit de 46 soare sunset apus; apus de soarc 46 supper cinA, cine, cina, cinele 8 supply (to) a aprovizionn; 29 aprovizionez, aprovizionnt supply room magazie de efecte 31 support suport, suporturi support (to) a sprijini; sprijin, 1." sprijinit superstition superstitie, 25 superstitii, supersilTin. superstitiilc surface suprafatii, cupnifei, suprafotn. .prnfotele 5,urrender (to) a se proda; predau, predat surri,und (to) a inconjura; inc,.njur, 30 inconjurat survive (to) a suprav.ietui, 42 supravictuiesc, supravietuit swamp baltd, bdlti,balta, 36 bdltile swampy mld§tinos 43
810 table masa, mese. nasa, tail cozi, coada, 30 tailor croitor, croitori, 25 (/ )i. torul, croitorii take (to) 1 lua; "-AU,Lia1 take off (to) ,locola; 41 decola: takc over (to) a prelua; preiau, 55 prelunt talc poveste, poveti, 24 povestea, uovetile tank tone,. tancuri, tancht, 34 tahcurile target tinta, 31 tintel% Tartar tätar, tttari 52 tasting 24 gli:;tarea, gustarilc taxi. taxi, taxiuri, taxiul, 11 tamiutilr. tea ceai 34 teaspoon 1inguritd, 1ingurite, 34 lingurita, lingurite1e teach (to) a preda; predau, predat teacher invdtdtor, invdtdtori, 21 invatdtorul, invatatorii telephone telefon, telefoane, telefonul, te1ef),(.1c television televizor. tel(,izr:tre, televit-)rui, relevizoarel ten zece 4 tept cort, corturi, cortul, ?so corturile tent canvas foaie de curt term termen, termehi, 40 terhenul, ternenii territory teritoriu, teritorii c2 terror teroare, s.f. 38 than decit 12 thank (to) a multumi; multumesc, 1 multumit that ca that acela, aceia, aceea, 13 acelea
811 .111,111111111.1.111.11....,
their lor 14 then tunci 0 there acolo 3 14 these ace!itia, accstca thickness grosir-7, rosimi, 34 grosimen, grosimile 20 thief hot, hotl, hotul, hotii 20 thin z.111)tire. think (to) a se giusa;gindes-, 18 gindit think (to) crcde; cf(,, 9 thirteen treispreze 5 thirty treizeci this Asta (acesta), asta 14 (areasta) this acesta (dsta),icesta (ata) thread fir, fire, firul, firele 29 three trei 4 thresh (to) a treiera;Lreier, 49 truierat throne tron, tronuri 52 throw (to) a atunca; arunc, aruncat thought gind, ginduri 5-3 thunderbolt (lightning) trdsnet, trdsnetc, trAsnetul, trasnetcle Thursday joi 9 ticket bilet, bilete, biletul, bilete10 till pina la... 11 time timp, timpuri, timpul, 16
tire cauciuc, cauciucuri, 15 cauciucul, cauciucuille flat tire cauciuc, pana de cauciuc 15 tired obosit 11 2 to la toast piine prdjita 48 tobacco tutun 49 today astdzi together impreund 16 tomato ro§ie, ro§ii, roia, 17 ro§iile tomorrow miine 27
812 ton to.nd, tona, 22 tunele tonight tonnage tonj 42 too much ... W-ea null ... 10 tool vnelto tool (instrument) melte 38 topcoat pardesiu, pardeslo, 18 pardesiul, par(Jesiilo torpedo t)rpila, t'Arpale, 42 corplla: torp1le1.2 torpedo (to) a tt,cpila; torpilcz. 4. torpedo boat torpilur, torpilonro, 42 torpiloar*.,10 totalitarian 1,italitar 44 tower turnnci, turnul, 33 turLurile town ci orn ota113, 2 track 4-ionila, 34 eniiele tractor trak,toi, tract( 1..e ?'N trade comerl train tren, trenuri, trenul, 11 trenurile train schedule trenurilor; Nersul trenurilor transmit (to) a transmite; transmit, 37 transmis transport (to) transporta; rr. travsportat travel (to) caldtori; calatorcsc, caldtorit travel agency voiaj, Lirou de voiaj 1%4 travelling salesman voinjor i-onorcial e.1 treat (to) trata; trat,!?.., tratat treatment tratament, tratalvente, 22 tratanentul, cratamentele treaty tratat, tratatc 53 treaty (pact) pact, pacte 54 tree (fruit) porn, pomi, pomii 30 tree copac, copaci 4(4 trench tran§ee 32 tribute tribut, tributuri 53 troop trupd, trupe, trupa, 23 trupele
813 trouble necaz, nocazuri, 22 necazul, pecazutile trousers lal trout nastravl, 29 !6.stravl truck C. capioane, 34
7 camio(fficly true !licvitrat 4 truth (to tell you the sit 2P try (to) ". ; ;1pr, ji:Icrat 25 try (to) :Loctr, inct r at tube tedW, tevi, tenv",
Tuesday .tar0 0 tug rem,wrhor, 42 roHorrherul, remorchorelo turkey (cock) kurcan. currani, 26 rurcanul, rurranii Turkish turr, turri turret turela, turele, turela, 34 turLlele two doi, cloud. 4 twelve doisprezec.e,doutsl,rezece5 tw2nty douazec:i twentyone doudzeci siunu (lino) twentytwo douzeci §idoi (doaa) 0 twentythree doudzeci itrei 6 twentyfour douazeci ipatru twentyfive douazeci
ugly ur;t, uritd 5 ulcer ule:er - ultimatum ultImatum 54 unrle unchi, unrhiul, unchii understand (to) a inlelege; inteleg, 10 inteles unification unire, uniri 53 uniform uniformii, uniforme, 19 uniforma, uniformele unit unitate, unitdti, 31 unitatea, unitatile
814 unite (to) se uni; unt.re, 53 q-a unit university riivtis1tar, 14 'lull' ti tat i, .i.ta tea niVC1 1 CI rc unrest lalburrir tunuldri up 11 upstaits etaje, 11 utaniu 50 uraniu1,1 7 use (to) '1,:tre'liin1,1; 1, intrchuintat usually obicei,
V vacation vacanta, varante ,16 valid valalil 3...? vally -,d1e vji, wait-a, 36 vatic , , various variat , vegetables zarzavat 7ar7avn1uri, .F zarzawtul, zarzavaturile very foarte 1 vessel nava, nave, nava, navLie 42 victory victorie, victoril .) ) villa vild, vile 5-2 village sat, sate, satul, satel-? 21 vine vi0 de vie 36 vinegar otet n visa viza, vizc, vizl, vivele . visit (to) a vizitn; vizitez, 11 vizitat vocaLulary vocabillar, vocaLulare, 19 vorabulalul, v( cal u1ar,1,:i voice Irce, vt)ri, vor.,a, 2o vociic voivode v(devod, voievozi 52 vo1untnry 1,:duntar 21 vo I .7 ,-. to) a voia, votez, votat 27 vo!(-- vot, voturi, votul, 40 voturile
wagon ca.rutd, c(Irute 49
815 waist talie, Loili 44 wait (to for) d a§tepta; tept, 12 a-itcptat waiter chclner, c!1 16 chelperii waiting room sald de 22 waitress -helneritd c1ielntiç 50 wake up (to) a se trti; 35 walk (to) a nerge 1)ejo:1,; Licrg pe 11 jos, aN mers pe jos wall p(.rete, pereti, 2 peretcte, pere/ii wallet portofel, peJrtofeluri, 20 portofelul. port:yfelurile want (to to) a vrea; vro..111, vrut 1F war rAzboi, r4zboaic. 19 razboiul, razboaiele war ship vas de rozboi 42 warehouse depozit, depozite, 43 depozitul, depozitele wash (t()) a spdla; spul,spdlat 7 watch ctos, ceasuri, ceasul, 3 ceasurile way (this--) aici; pe aici 28 weak slab weaken (to) a sldbi; sldbesr,slabit 38 wewlon armd, arme, arma, armelc 31 wear (to) a purta; port,purtat 10 weather vreme, vremi, vremea, vremile web tesdturd, tesdturi, 37 tesdtura, tesaturile Wednesday miercuri 9 week sdpt4mind, sapta:dni, 9 sdptdminn, saptämini1e weigh (to) a cintdri;cintdresc, 20 cintari+ Welcome! fine ai venit! Bine 28 ati venit! well pdi (interj) 49 well bine 2 very well foarte bine 2 well (oil) sondd, sonde, sonda, 36 sondele
816 Fr
1 what ee! la cc 8 at what 49 wheat 15 wheel roata, roti.roata. rottle when miide 1 where al 6 white a:b, alba; albi, who ci. 8 d- ce? why? snt wife 8 and my wife pe so ia mea sdlbatic 30 wild 30 wild boar mistret (pore), mistreti, mistretul. mistretii 27 win (to) a (--ltiga; 3 window geam,geamuri, geamol, geamurile 23 window (box-office) ghi§eu, ghi§ee, ghi§eul, ghiele 16 wine vin, vinuri, vinul, vinurile 41 wing aripU, aripi, aripa, aripile 8 winter iarna, ierni, iarna, iernile 23 wire sirm with cu withdraw (to) a se retrage;retrag, 4.) retras 7 without fdrd lnp, lupi, lupul,lupii 30 wolf 45 (married) nevastd, neveste woman 25 wonder (to) a semira; iLi mir, m-am mirat 18 word vorbU, vorbe, vorba, vorbele lilcra; luerez, lucrat 8 work (to) 21 world mondial worth (it's --it) face; dar face 13 a rdni;rAnesc, ranit 21 wound (to) 5 write (to) a scrie;scriu, scris
0 17 lc, yard t.trte, r. el. i cur" curtile yawn (to) q ciisca; cac, c;iscat 48 year an, ani, onvl, anai 8 yell (to) a stria :Frip.. ,trigat 20 yellow galcA, ra.L.en.i, plheni, 6 gullJenc yes da 1 yesterday ieri 11 you dumiloid .1 you duLA.tal:, 4 your 1iiiuneaVuatri. 14
zinc zinc 50 zone ZOIJ)47 51
818