Festivalul Muzicii Româneşti Anca Butnaru Carmen Chelaru Silvia Matei Foto: Mihai Cantea

Realizatori:

Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi Festivalul Muzicii Româneşti Anca Butnaru Carmen Chelaru Silvia Matei Foto: Mihai Cantea

Universitatea de Arte „G. Enescu” Iaşi Florin Luchian

Filarmonica de Stat „Moldova” Iasi – Romania Str. Cuza Voda 29, RO-700037, Iasi Program casa de bilete: luni-vineri 10-13, 17-19 Ediţia a XV-a [email protected] www.filarmonicais.ro Iaşi, 21-26 noiembrie 2011

Preţ 10 lei Organizatori:

Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Filiala Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor

Parteneri media:

Radio România Muzical Ziarul de Iaşi TVR Iaşi Radio Iaşi Organizatori:

Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Filiala Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor

Parteneri media:

Radio România Muzical Ziarul de Iaşi Corul Academic Gavriil Musicescu

Dirijorul corului Doru Morariu

Soprane Mezzo-soprane Tenori Avadanei Cristina Blându Mihaela Dumitru Radu Baciu Iolanda Adam Luminița Muntean Liviu Bădărău Luminița Arădoaie Manuela Bucur Vasile Bleortz Victoria Lupascu Anne-Marie Casiean Radu Brînzei Anişoara Casiean Simona Geta Dascălu Florin Chiru Ionela Castillo-Osuna Egyed Eduard Costin Cristina Mirabela Luchian Florin Diaconu Mirela Chirilă Ramona Petrariu Alexandru Morariu Mădălina Ciornei Doina Sandu Gabriel Palamariu Mirela Cojocaru Carmen Pivniceru Claudia Cozma Ioana Baritoni–Başi Festivalul Muzicii Româneşti Popovici Raluca Doroşinca Dana Anghel Laurentiu 36 Ediţia a XV-a Postolache Roxana Egyed Cristina Bejan Ştefan Rogojină Paloma Giurgică Ana Blându Bogdan Iaşi, 21-26 noiembrie 2011 Torboli Luiza Grigoraş Cristina Caziuc Alexandru Tumurug Ramona Pricop Mălina Cărăbuş Bogdan Turcanu Ana Răileanu Mirela Cilinschi Lucian Ţurcan Romina Suditu Irina Cilinschi Silviu Timofte Angela Ciobotariu Nora Ţaga-Radu Consuela Cojocariu Bogdan Grigoraş Gabriel Morariu Cosmin Popel Ştefan Ioan Talmaciu Costel Orchestra simfonică a Filarmonicii

Concert maestru Mărgineanu Ghiorghi Violoncel Corn Bişoc Liliana Iftimie Adrian Vioara I Avădănei Nicoleta Patraş Paul Barbuş Cristian Călin Viorel Petrea Constantin Vagner Iulia Grăjdeanu Mirel Popa Romeo Anania Adriana Nedelcu Ciprian Dinu Emil Stoleri Silvia Trompeta Iuriciuc Virgil Moraru Ioan Orzan Sebastian Contrabas Baciu Bogdan Rotar Nicoleta Mandache Grigoriță Rotar Răzvan Bîzgă Constantin Trombon Sasu Cătălin Murgoci Radu Ţurcanu Constantin Stanciu Andrei Andron Radu Stoica Teodora Flaut Cioată Marius 2 Horez Ioan Cezar Nechifor Ionuț Vioara a II-a 35 Apetroaie Alin Hrubaru Vlad Dodan Camelia Tuba Tudorache Alina Blendea Constantin Blendea Andreea Oboi Calfa Ovidiu Ţaga Florin Percuţie Chirilă Andrei Olaru Alexandru Lupu Radu Horez Doina Pană Delia Lupu Cristina Sabareze Sabina Maxim Lucian Scripcaru Aureliu Clarinet Ailenei Constantin Pian, celestă, orgă Viola Ailenei Mihai Ciotloş Ciprian Şuvăială Mircea Negoescu Aurel Secuiu Geta Budeanu Florian Harpă Adumitroaei Cătălina Diaconu Adina Anania Maria Fagot Corroller Diana Hariton Georgel Costăchescu Mihai Guşă Ioan Gavril Doina Moisuc Adrian Luca Beatrice Murgoci Profirița Festivalul Muzicii Româneşti. Festum Musicae Iaşi, 1973-1996

Festivalul Muzicii Româneşti – Calendarul ediţiilor Iaşul a găzduit, din 1973 până în 1996, un festival care a cunoscut mai multe transformări, atât în formă cât şi în conținut. La primele trei ediții Săptămâna muzicii româneşti (1973, 1974, 1975) a purtat denumirea de Săptămâna muzicii româneşti. De EdițiaI 9-16 mai 1973 la ediția a patra (1976) până la a opta (1984), manifestarea s-a intitulat Festivalul muzicii româneşti. Edițiile a noua (1996) şi a zecea (1998) au optat Ediția a II-a 3-10 mai 1974 pentru Zilele Muzicii Româneşti. În fine, de la ediția a unsprezecea (1993) Ediția a III-a 15-23 mai 1975 – până la a paisprezecea şi ultima (1996) s-a intitulat Festum Musicae, Comemorare George Enescu (Oedip concert-spectacol, primă dorindu-se internațional. audiție) Dacă până în 1990 organizatorii – Comitetul de Cultură şi Educație Socialistă al județului Iaşi, Filarmonica, Uniunea Compozitorilor din Festivalul muzicii româneşti Bucureşti, Conservatorul „George Enescu” şi Opera Română din Iaşi – au Ediția a IV-a 5-12 mai 1976 – Comemorare Mihail Jora urmărit prezentarea unui repertoriu exclusiv românesc, de toate genurile, Ediția a V-a 5-12 mai 1978 după 1990, Festivalul a fost organizat în principal de Filarmonică, cu Ediția a VI-a 9-17 mai 1980 susținere financiară din partea unor foruri culturale naționale şi locale şi a Ediția a VII-a 7-14 mai 1982 inclus şi muzică internațională. După 1996, sursele financiare s-au „subțiat” Ediția a VIII-a 11-18 mai 1984 34 într-atât, încât festivalul nu a mai putut fi organizat. 3 Dincolo de tentele politizante – obligatorii şi totodată ne-reprezentative Zilele muzicii româneşti pentru valoarea sa reală – Festivalul de la Iaşi a reuşit în primele sale zece Ediția a IX-a 23-30 mai 1986 ediții cel puțin două performanțe remarcabile: prima – a fost singurul Ediția a X-a 20-27 mai 1988 festival de muzică românească de amploare din viața muzicală a țării; a doua – a creat la Iaşi, pe parcursul a 15 ani, gustul publicului pentru muzica Festum musicae autohtonă, de la genul cameral până la cel vocal-simfonic şi de operă, de la Ediția a XI-a 11-25 iunie 1993 muzica înaintaşilor până la cea contemporană, de la muzicieni consacrați la Ediția a XII-a 27 mai-10 iunie 1994 tineri debutanți. Ediția a XIII-a 26 mai-11 iunie 1995 Repertoriul muzical românesc a inclus la fiecare ediție prime audiții Ediția a XIV-a 24 mai-7 iunie 1996 ieşene şi absolute ale unor lucrări de referință. Compozitorii români erau stimulați şi onorați să dedice lucrări unor interpreți care le prezentau pe Festivalul muzicii româneşti, serie nouă scena Festivalului ieşean. Ediția a XI-a 21-26 octombrie 2007 Au fost zece ediții ale unui festival devenit emblematic pentru Iaşul Ediția a XII-a 3-10 octombrie 2008 – Comemorare S. Toduță muzical al deceniilor opt şi nouă. Caietul-program editat în mai 1988 Ediția a XIII-a 11-16 octombrie 2009 – Aniversare R. Vlad cuprinde o binevenită retrospectivă a interpreților şi muzicii prezentate pe Ediția a XIV-a 15-19 noiembrie 2010 scena festivalului, de-a lungul anilor. Listele sunt impresionante şi edificatoare: lucrări dintre cele mai diverse, de la operă şi balet, la jazz, de la muzica secolului al XIX-lea la cea contemporană, reprezentativă pentru toate zonele culturale şi şcolile componistice româneşti. Interpreți şi ansambluri din Iaşi şi din toate centrele muzicale româneşti. La toate Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. acestea se adaugă simpozioanele care reuneau compozitori, muzicologi şi Este membru al Uniunii Compozitorilor din R.Moldova din 1977. interpreți, consacrați şi debutanți deopotrivă. Este laureat cu Premiul Boris Glavan pentru poemul Pe un picior de plai A fost o epocă de maximă emulație, ce a avut loc, în mod paradoxal (ori (1979), Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru poemul Miorița poate tocmai de aceea) în cele mai triste vremuri din istoria modernă a (1988), etc. României, epocă nerepetată şi irepetabilă după 1990. Se plătea, desigur, De-a lungul anilor, a compus muzică vocal-simfonică, muzică corală, cuvenitul tribut ideologic – lucrări, discursuri, articole, lozinci, alocuțiuni „cu muzică de cameră vocală, cântece pentru copii ş.a. mesaj” etc. – dar acestea apăreau ca un fel de „certificat de liberă trecere”, pentru a adormi hidra cu multe capete care era cenzura şi erau tratate ca atare de organizatori, participanți şi public – adică erau ignorate. Eugen Doga s-a născut în 1937, în satul După 1990, organizatorii s-au confruntat cu tot mai multe dificultăți Mocra din Transnistria. A studiat la Școala financiare, care au dus în cele din urmă la întreruperea existenței sale, într- de muzică Ștefan Neaga din Chișinău, apoi un moment în care – ironia soartei! – Festivalul se bucura nu numai de la Conservatorul de stat din Chișinău și la apreciere şi renume în țară, dar apăruse şi în binecunoscute enciclopedii Institutul de Arte Gavril Muzicescu din internaționale, precum Musical America. Cu toate acestea, nu puțini sunt Chișinău (1960-1965), la clasa de aceia care păstrează încă speranța reluării Festivalului din luna mai la Iaşi, de compoziție a profesorului Solomon Lobel. altfel biroul de impresariat al Filarmonicii primeşte încă oferte de participare Și-a început cariera de muzician ca în Festival din partea unor interpreți de peste hotare. În octombrie 2007 a început noua serie a Festivalului Muzicii Româneşti. violoncelist în Orchestra Comitetului de După o întrerupere de două decenii, două instituții muzicale ieşene – Stat al R.Moldova, pentru Televiziune și 4 Universitatea de Arte George Enescu şi Filarmonica de Stat Moldova – şi-au Radiodifuziune, încă din perioada 33 dat mâna, reluând şirul întrerupt în 1988. studenției. A predat apoi ca profesor la În perioada 2007-2009 au avut loc 3 ediții, care au marcat, între altele şi Școala de Muzică Ștefan Neaga din evenimente aniversare legate de compozitorii Sigismund Toduță, Roman Chișinău și a fost membru al colegiului Vlad şi Richard Oschanitzky. redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al R. Moldova. În 2010, Festivalul s-a înscris în manifestările dedicate aniversării a 150 de Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea ani de la fondarea Şcolii de muzică şi declamațiune din Iaşi şi împlinirii celor internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un 9 decenii de la crearea Societății Compozitorilor Români. cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii Ediția de anul acesta, ce are loc datorită sprijinului acordat de Ministerul profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor Culturii şi Patrimoniului Național, reuneşte, conform tradiției, artişti, lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară compozitori şi muzicologi din principalele zone culturale româneşti. de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Organizatorii Născut în 1935, în Ucraina, Oleg Negruţa a absolvit Institutul de Arte G. Musicescu din Chişinău, la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. Din anul 1970, Oleg Negruța este membru al Uniunii Festivalul Muzicii Româneşti Compozitorilor din R.Moldova, iar din 1993 maestru al Artei din Ediţia a XV-a R.Moldova. Este laureat al premiilor de creație ale Uniunii Compozitorilor Iaşi, 21-26 noiembrie 2011 şi Muzicologilor din Moldova. A compus numeroase lucrări camerale Luni, 21 noiembrie, ora 19 (multe dintre ele făcând parte din repertoriul muzical didactic), simfonice, Casa Balş, Sala Eduard Caudella vocal-simfonice şi concertante. Ansamblul AD HOC Conducerea muzicală: Matei Pop Director artistic: Adrian Pop Născut în anul 1948, la Trebisăuți, Briceni, Constantin Rusnac este compozitor, Marţi, 22 noiembrie 2011, ora 19 muzicolog, folclorist şi profesor. A absolvit Sala Filarmonicii Şcoala republicană de muzică Eugen Coca din Ansamblul de muzică veche Trei Parale Chişinău, apoi Institutul de arte Gavril Muzicescu. Între anii 1975-1984 este Miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 17 redactor-şef al Colegiului de repertoriu, prim- Casa Balş, Sala Eduard Caudella viceministru al culturii, iar în anul 1984 este Recital vocal-instrumental numit rector al Conservatorului Gavril Miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 19 32 Muzicescu din Chişinău. Din 1993 este 5 Sala Filarmonicii secretar al Comisiei Naționale pentru Concert cameral UNESCO. Este laureat cu premii naționale şi Ansamblul de suflători al Filarmonicii internaționale. În anul 1984 a fost numit cetățean de Onoare al Dirijor: Cristian Lupeş municipiului Cluj-Napoca, iar în 1997 a devenit Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică Gheorghe Dima . Vineri 25 noiembrie 2011, ora 9 A scris lucrări de muzicologie, articole, culegeri folclorice, creații corale, Universitatea de Arte George Enescu instrumentale, de cameră, muzică vocală, vocal-simfonică, pentru teatru Sala Symposion şi film, muzică uşoară. Simpozion de muzicologie

Alexei Stârcea (1919, Chişinău - 1974, Chişinău) a fost solist vocal (bariton), profesor şi compozitor. Şi-a făcut studiile la Facultatea de drept a Universității din Bucureşti, apoi la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti cu Constantin Stroescu (canto), Mihail Jora (armonie), Dimitrie Cuclin (forme muzicale) . Maestru emerit al artei din 6 Republica Moldova (1964), Membru al Uniunii Compozitorilor din 31 R.Moldova. A compus creații scenice, vocal-simfonice, pentru formații camerale, corale, a semnat prelucrări folclorice şi muzică de film.

Născut în 1941, la Clococenii Vechi, din jud. Bălți, Eugen Mamot este dirijor de cor şi compozitor. După absolvirea Şcolii medii de muzică din Slobozia, Tiraspol, urmează Institutul de arte Gavril Muzicescu din Chişinău cu Efim Bogdanovschi (dirijat cor). Studiază compoziția cu Vasile Zagorschi la aceeaşi instituție. Este maestru emerit al Artei din Republicii Moldova (1992) şi membru al Uniunii Compozitorilor din R.Moldova din 1985. Este laureat al concursului Cântare limbii noastre de la Chişinău şi al Concursului corurilor de copii de la Bucureşti (1992). Turnee artistice la Moscova, Kiev, Odesa, Bucureşti, Constanța, Iaşi, Belfort (Franța). Eugen Mamot a compus creații vocal- simfonice, vocale şi corale. Luni, 21 noiembrie 2011, ora 19 Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, ora 19 Casa Balş, Sala Eduard Caudella Casa Balş, Sala Eduard Caudella Concertul compozitorilor basarabeni Ansamblul AD HOC Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca Boroka Pölnitz, flaut Eugen Mamot - Doină Adrian Cioban, oboi Foicică , doi bujori Eugen Mamot - Răzvan Poptean, clarinet Cristina Grigoraş, soprană Aurelian Băcan, clarinet/clarinet bas Adina Alupei, pian Ovidiu Borz, fagot Stefan Neaga - Romanță Ion Marina, corn Alexei Stârcea - Romanță Rafael Butaru, vioară Liviu Adamachi, trombon András Vilhelem, violoncel Aurelia Simion, pian Eva Butean, pian Oleg Negruţa - Poem Doru Albu, clarinet Cornel Ţăranu Aurelia Simion, pian Flaine Quintette pentru cvintet de suflători Viorel Munteanu 30 7 Oleg Negruţa - Poem Invocații pentru clarinet solo Petrea Gîscă, corn Aurelian Băcan Aurelia Simion, pian Les Kaches – esprits des rochers - primă audiție absolută - - Eugen Mamot Concertino Adrian Borza Bogdan Constantin, saxofon Dusk pentru mediu electronic Bogdan Măndăşescu, pian - primă audiție - Dan Dediu Alexei Stârcea - Vocaliza N 26 Aurorae pentru cvintet de suflători Eugen Doga - Liedul De-aş avea - primă audiție - - Romanță Constantin Rusnac Valentin Timaru Cristina Simionescu-Sandu, soprană Meditație pentru clarinet solo Brânduşa Tudor, pian - primă audiție - Adrian Pop Constantin Rusnac - Melodie Polifonii pentru şase instrumente Mirel Gră jdeanu, violoncel - primă audiție - Aurelia Simion, pian Conducerea muzicală: Matei Pop Tudor Chiriac - Codreneasca Aurelia Simion, pian Prezentarea programului: Adrian Pop, Florian Simion, percuție director artistic Alcătuit din absolvenți (sau încă studenți) ai Academiei de Muzică Născut la Reşița, Doru Morariu (n. clujene uniți prin 1951) a urmat studiile muzicale la tinerețe, prietenie, Liceul de Muzică Ion Vidu din valoare artistică şi Timişoara şi la Universitatea de Muzică entuziasm, Ad Hoc din Bucureşti. A studiat dirijatul coral este un ansamblu cu profesorii: Dumitru D. Botez, Silvia axat pe interpretarea Secrieriu, Petre Crăciun şi Dorin Pop. În 1974 s-a întors in oraşul natal, muzicii culte Reşița, unde a desfăşurat o intensă contemporane, având activitate muzicală ca dirijor al Corului o „geometrie de Copii si al Corului de Cameră variabilă” prin adaptarea componenței sale la repertoriul abordat. Miorița. În perioada 1976-1990 a „Actul de naştere” al ansamblului l-a constituit evenimentul memorabil organizat cursuri periodice de dirijat din cadrul Festivalului Cluj Modern din martie 2009, când compozitorul de coral. De asemenea, a înființat si faimă mondială György Kurtág a încredințat Clujului prima audiție coordonat Festivalul Coral Iosif 8 mondială a lucrării sale Colinda-Baladă op. 42, inspirată din motive Velceanu de la Reşița. În 1984 a înființat Concursul de Creație Corala Nicolae 29 arhaice ale folclorului românesc. Ansamblul instrumental ce a secondat Ursu. În 1991 a înființat Corul de copii Angeli al Studioului Radio Iasi, iar în atunci cu succes reputatul cor al Filarmonicii Transilvania a fost organizat 1993 a înființat corul de copii al postului de televiziune Europa Nova Iaşi, cu ad-hoc din muzicieni versați coordonați de tânărul dirijor Matei Pop, care a susținut concerte şi a realizat înregistrări audio şi video. beneficiind şi de supervizarea directă şi generoasă a maestrului Kurtág. Din noiembrie 1990, Doru Morariu a devenit prin concurs dirijor al Corului Acesta a fost prilejul materializării unei Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat din Iaşi, împreună cu care îşi conti- idei mai vechi, aceea de a constitui un nuă activitatea muzicală de succes şi în prezent. colectiv tânăr dedicat cultivării acestui Doru Morariu este de asemenea compozitor, creația sa cuprinzând lucrări repertoriu. Astfel proiectul Ad Hoc a corale şi vocal-instrumentale, unele dintre ele fiind distinse cu premii de devenit un nou brand în panoplia artistică creație. a Academiei de Muzică clujene, reunind Înzestrat cu un autentic talent muzical, cu o deosebita capacitate de co- pe unii dintre cei mai titrați interpreți ai municare artistică, eficiență şi entuziasm, dirijorul Doru Morariu reprezintă tinerei generații, al cărei suflu proaspăt îl o incontestabilă personalitate artistică în viața muzicală românească reprezintă. Compozitorul Adrian Pop actuală. Prin prezența sa la pupitrul Corului academic al Filarmonicii, girează direcția artistică şi orientarea ansamblul artistic ieşean a devenit în ultimii zece ani unul dintre primele în repertorială a tânărului ansamblu, ierarhia valorică românească. conducerea muzicală fiind asigurată de dirijorul Matei Pop (foto). Dirijează frecvent în Europa, America şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri de măiestrie la diferite universități americane, printre care Atlanta Institute şi New York University. Este distins cu numeroase premii la concursuri internaționale de compoziție, iar în 1996 primeşte titlul onorific Ediția 2011 a Festivalului Cluj Modern a marcat debutul Ad Hoc ca de doctor în muzică la London Institute for Applied Research (Anglia). ansamblu independent, într-un concert deosebit de apreciat, în care s-au Figurează în Who’s Who in Music publicat la Cambrige, Anglia (edițiile prezentat prime audiții ale compozitorilor români – alături de autori din 1980, 1984, 1990, 1996) şi în volumul 2000 de Americani Notabili, publicat Austria şi Ungaria. de American Biographical Institute. Programul concertului propus în cadrul ediției a XV-a a Festivalului Firma Swift Music Group din Statele Unite a editat seria opera omnia a Muzicii Româneşti de la Iaşi include lucrări ale unora dintre cei mai compozitorului în 10 volume pe compact discuri. consacrați compozitori români, reprezentativi pentru toate generațiile – De câțiva ani a revenit în România, dirijând frecvent majoritatea de la seniori precum academicianul Cornel Ţăranu până la cei aflați în orchestrelor româneşti. pragul afirmării. Stilurile şi genurile compozițiilor reprezintă la rândul lor un caleidoscop sugestiv, de la piesele solo la cele de ansamblu, de la Prometheus - poem simfonic muzică live la modernele mijloace ale compoziției electroacustice – unde compozitorul Adrian Borza va mixa Aceasta lucrare reprezintă replica simfonică la un poem vocal pe care l-am live rafinata sa compoziție Dusk, scris în urmă cu trei ani pe versurile poetului Nicolae Coman care până la recent prezentată cu succes în revoluție a fost cunoscut doar ca un bun compozitor şi profesor. Din punct de vedere arhitectonic poemul se înscrie în forma clasică de sonată, materialul cadrul Festivalului ISCM World folosit bazându-se pe trei moduri derivate din modurile acustice. Lucrarea, New Music Days de la Sydney. 28 spre deosebire de poemul vocal, nu are la bază un text declarat dar se Şi încă o surpriză: în concert se 9 inspiră din mesajul acestuia în care omul supus celor mai grele încercări va produce trioul Axis Mundi răzbeşte prin efortul său de a se elibera din întuneric spre lumina. De altfel (vioară, clarinet şi pian), alcătuit subtitlul lucrarii (The Light Within - Lumina din adâncul ființei) stă mărturie din membri Ad Hoc – asemeni motivației primare pe care o găsim în mesajul textului din poemul vocal. acelor păpuşi ruseşti din lemn, Orchestra folosită este de mărime medie, în care percuția şi alămurile au un pitite una înlăuntrul celeilalte... rol preponderent. Poemul Prometheus a fost dedicat Orchestrei Simfonice a Trioul va interpreta în primă Universității de Vest din Timişoara, ansamblu căruia i se datorează şi prima audiție absolută o lucrare a foarte audiție absolută. tânărului Aurelian Băcan (foto), Sabin Păuzta încă student, deja afirmat prin cucerirea premiului de compoziție Alexandru Zirra al Universității de Arte ieşene. scrise în 1980) - Moldovan a dezvoltat un stil modal, cu texturi foarte diverse folosind principii algebrice şi geometrice (şirul numerelor prime, şirul Marţi, 22 noiembrie 2011, ora 19 Fibonacci, etc.). Sala Filarmonicii Cele şase piese pentru orchestră intitulate Vitralii au fost compuse şi interpretate în primă audiție în 1968, la Filarmonica din Cluj. Ulterior, Ansamblul de muzică veche Trei Parale: Editura Muzicală a publicat partitura, iar Casa de discuri Electrecord, Florin Iordan - fluiere, caval, cobză înregistrarea pe disc. Daniel Pop - voce, fluiere, caval, drâmbă, percuție Cercetătoarea Valentina Sandu-Dediu pune în evidență similitudini de Beatrice Iordan - cobză, voce creație între compozitorii Mihai Moldovan, Liviu Glodeanu şi Corneliu Dan Dinu Petrescu - dairea, darbuka Georgescu, în special în abordarea elementului popular (transilvănean, mai precis) şi sinteza cu modele de gândire extrase din muzica lui Messiaen şi Melodie de joc: Geampara Webern. Două cântări din Spitalul Amorului de Anton Pann: Titlurile lucrărilor semnate de Mihai Moldovan sunt sugestive pentru Pe mine ce m-a mâncat configurarea sferei expresive în care compozitorul se exprimă: Spații şi Decât ruda şi vecinu timpuri mioritice, Vitralii, Scoarțe, Tulnice, Obârşii, etc. Zona predilectă Două cântări lăutăreşti: rămâne concentrarea la esență a structurilor folclorice. Când toca la Radu vodă Cântecul lui Barbu Lăutaru Trei melodi de joc din manuscrisul Rouschitzki-Musique Orientale: Născut la Câlnic, Reşița, 10 Dans valah (Nr.30) dirijorul, compozitorul şi 27 Dans valah (Nr.31) pedagogul Sabin Păutza (n. Dans (Nr.36) 1943) şi-a făcut studiile la Două cântari din Spitalul Amorului de Anton Pann: Conservatorul din Bucureşti şi la Nu mă pedepsi stăpână (versiune instrumentală) Accademia Chigiana din Siena De când s-a dus neica-n cale (Italia). Între 1966 şi 1984 Cântare de ascultare: Hora boierească şi două hore cobzăreşti activează la Iaşi, ca profesor de Melodie în stil oriental: Maneaua armonie, contrapunct şi Două cântări din Manuscrisul Ucenescu: compoziție la Conservatorul Grele chinuri m-au cuprins George Enescu şi ca dirijor al Aolică ce văzui orchestrei simfonice a Două melodi evreieşti: Conservatorului şi al coralei Araber tants Ma Yofus Animosi. Cu aceste formații a Cântec epic eroic: Balada lui Constantin Brâncoveanu concertat în țară şi peste hotare: Două cântări din Spitalul Amorului de Anton Pann: Bydgoszcz Music Festival (Polonia), Internationales Jugendfestspieltreffen de Leliță Săftiță la Bayreuth (Germania). Bate-o Sfântu de lupoaie În anul 1984 s-a stabilit în Statele Unite, unde a fost numit prin concurs Melodie în stil oriental: A lui Zlotea director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey, Plainfield Symphony. În anul 1943, Achim Stoia este numit profesor de teorie şi solfegii la Trei parale grupează tineri orăşeni Conservatorul din Iaşi, post pe care îl va prelua abia în 1945, după sfârşitul pasionați de muzicile vechi specifice războiului. spațiului românesc. Principalul Debutează ca dirijor al orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova din responsabil de concepția formației este Iaşi, la 2 decembrie 1945, urmând ca în 1948 să fie numit dirijor permanent. Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Între anii 1950-1959 este director al Filarmonicii Moldova; în 1953 Ţăranului Român. Acesta şi-a câştigat o contribuie la înființarea Corului Gavriil Musicescu, iar în 1957 inaugurează bogată cunoaştere a trecutului muzical actualul local din strada Cuza Vodă nr 29. românesc prin multiple cercetări de O dată cu reînființarea Conservatorului ieşean (1960), Achim Stoia este teren şi de cabinet. Îi stă alături Daniel numit rector, rămânând în fruntea instituției până la încetarea sa din viață, Pop, muzician cu o bogată experiență în în 1973. interpretarea muzicilor vechi (activează de peste 10 ani în ansamblul de muzică Passacaglia a fost compusă pentru pian, la Paris, în 1936. Lucrarea poartă medievală Lyceum Consort). Ceilalți doi însemnele rigorilor de şcoală, fiind destinată familiarizării cu polifonia membrii ai formației sunt Beatrice instrumentală, ce-i va servi mai târziu compozitorului în creația sa pentru Iordan şi Dinu Petrescu. pian. Primul proiect asupra căruia grupul Claritatea şi simetria construcției, ca şi modul de creştere spre o Trei Parale s-a concentrat poartă culminație conferă Passacagliei lui Achim Stoia aspectul unei realizate creații de scriitură polifonică instrumentală. numele Bazar. Acesta este o încercare Aşa cum a procedat cu diverse lucrări camerale, din muzica românească de a reconstitui muzica veche 26 tradițională, compozitorul şi dirijorul Sabin Păutza a realizat versiunea românească, muzică ce s-a cântat la 11 orchestrală a piesei lui Achim Stoia. curțile boierilor din Moldova şi Muntenia, începând cu sfârşitul secolului (după un text de Lucia Abrudan) al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. După 1848, occidentalizarea accelerată avea să racordeze muzica românescă cultă la curentele muzicale europene. Această muzică, situată la jumătatea Mihai Moldovan (1937–1981) a studiat drumului între cultura înaltă şi cultura orală, este contemporană cu compoziția la Cluj cu Sigismund Toduță, apoi la începuturile poeziei româneşti prin lirica erotică a lui Costache Conachi şi Bucureşti, ca student al lui Mihail Jora. A lucrat a fraților Văcăreşti. Viața de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea apoi ca secretar muzical al Ansamblului Armatei fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent. din Bucureşti, ca director al casei de discuri În demersul de reconstituire a acestui întreg univers muzical, membrii Electrecord şi ca editor la secția de creație a grupului Trei parale se sprijină în primul rând pe transcripțiile de epocă. Radiodifuziunii Române. Pentru muzica instrumentală, grupul aplează la primele corpusuri ceva În creație, preocupările lui timpurii se mai consistente: Codex Moldavus şi Francisc Rouschitzki – Musique îndreaptă spre serialismul integral şi se fixează Orientale. Pentru muzica vocală, de maximă importanță sunt broşurile pe apoi pe o tehnică modală ce înglobează atât care Anton Pann - psalt şi teoretician al muzicii bizantine - le-a adunat în sugestia folclorică, dar şi operații matematice. câteva volume numite Spitalul Amorului. Ca exemplu al acestei game stilistice extrem de O parte din muzica acestui program a fost înregistrată şi publicată pe colorate sunt: Şase Stări de nuanțe (1966) şi un prim CD al grupului intitulat de asemenea Bazar. Sonata pentru vioară (1968). În lucrările sale cele mai cunoscute - Recitindu-l pe Blaga şi Recitindu-l pe Eminescu (ambele Activitatea concertistică a formației cuprinde participări la festivaluri Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul George Enescu al Academiei medievale şi de muzică veche de la Bucureşti (2006, 2007, 2008, 2010) Române (1984). Sighişoara (2007, 2008), Mediaş (2008), Curtea Comedianților Râşnov (2003, 2005, 2008, 2010), Braşov (2007), Mogoşoaia (2006), precum şi la Clopote la soroc, cantată pentru cor mixt şi orchestră de cameră Green Hours Jazz Festival (Bucureşti 2011), Festivalul interetnic Bistrița (2010), Festivalul Zilele fanariote Iaşi (2008), etc. În străinătate, au putut fi Cred că nu numai simbolic, dar sunetele mai delicate sau mai profund vazuți şi ascultați în cadrul Intercultural Art Dialogues Days din Istanbul grave ale clopotelor fac parte din „universul” vieții noastre, detaşându-se cu (Turcia 2011), Duna Party, Budapesta (Ungaria 2011), Mikołajki Folkowe solemnitate de diversele „lumi sonore” – fie ele ale muzicii (pentru care International Folk Festival Lublin (Polonia 2010), Transditions, Bruxelles optăm sau nu), fie ale „poluărilor” căreia le suntem victime... Clopotele sună (Belgia 2006), etc. şi răsună doar când e să se împlinească un soroc. În anul 2008 au realizat fondul sonor pentru Cearcănul de lângă soare Pot mărturisi: din copilărie am fost fascinată de sonoritatea Clopotului; (un spectacol conceput de Irina Movilă şi jucat la Sighişoara în acelaşi an), sărbătorile creştine; temutele semnale ale pompierilor; bătaia „în dungă” a clopotului însoțind drumul către țintirim sau zurgălăii colindătorilor m-au iar doi ani mai târziu coloana sonoră pentru scurt-metrajul The story of luminat treptat că, de fiecare dată se întâmplă ceva; ceva deosebit... Şi, Bucur (realizator: Aurelia Mihai, Germania). păstrând în memoria afectivă astfel de „stări”, după mulți ani, citind poemul Clopote de Edgar Allan Poe mi s-au ordonat gândurile, relevându-mi-se (cu secret orgoliu) că, precum momentele „cheie” ale poemului literar, preocuparea mea componistică urmează un traseu asemănător: parcursul inexorabil al etapelor existenței noastre... Felicia Donceanu 12 25

Gheorghe Duţică Principii matematice în creația muzicală românească

Dan Dediu (n. 1967) a Petruţa-Maria Măniuţ-Coroiu, studiat compoziția la Universitatea Transilvania Braşov Bucureşti, cu Ştefan Arhetipuri stilistice în creația concertantă a lui Aurel Stroe Niculescu şi Dan Constantinescu, iar la Anamaria Mădălina Hotoran, Viena cu Francis Burt. Universitatea Emanuel din Oradea Diverse burse de creație Conceptul variațional în creația lui Eduard Terényi sau cercetare (Herder şi A. Berg – Viena, Ircam – Tatiana Oltean, Paris, New Europe College Academia de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca Viziuni moderne ale mitului lui Orfeu în creația muzicală românească. – Bucureşti, Colegiul de 16 „Orfeuridice” de Şerban Marcu şi „The lyre of Orpheus” de Tudor Feraru 21 ştiințe – Berlin, Villa Concordia - Bamberg) au avut un rol hotărâtor în evoluția sa componistică. Diana-Beatrice Andron A scris peste 130 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile Principiul evolutiv. Model şi transformare în „Variațiuni simfonice pe un muzicale: 4 simfonii şi alte piese pentru orchestră (Narcotic Spaces, cântec de Anton Pann” de Theodor Grigoriu Ornements, Studii-Motto, Spaima, Frenesia, Mantrana, Grana, Verva), 5 concerte (saxofon, violă, vioară, pian), 4 cvartete de coarde, muzică de Anca Leahu cameră în diferite formații, muzică pentru pian, coruri, muzică Structuri sintactice și timbrale în Simfonia II „Aliaje”, de Anton Zeman electronică, trei opere (Post-ficțiunea, Münchhausen, Eva!). Deține numeroase premii naționale şi internaționale de compoziție şi Daniel Rădoiaș, interpretare: Viena, Dresda, Paris, Berlin, Ludwigshafen, 8 premii ale Dirijorul corului Filarmonicii din Arad UCMR, Premiul Academiei Române, Premiul Enescu. Portret de compozitor - Sergiu Celibidache Este publicat de Editura Muzicală, Peermusic (Hamburg-New York), Lucian Badian Editions (Ottawa). Lucrările sale au apărut pe CD-uri în Claudia Nezelschi România (Societatea Română de Radiodifuziune, Editura Muzicală), Opera Zamolxe de Liviu Glodeanu - la confluența între muzică, matematică Germania (Pro Viva, Cavalli Records, Neos), Australia (Move Records), şi teologie Olanda (NM Extra). De asemenea, a publicat două monografii (despre Ludovic Feldman şi Dan Constantinescu – aceasta din urmă împreună cu Valentina Sandu- Dediu), un volum de eseuri (Radicalizare şi guerrilla), precum şi multe studii, articole şi conferințe. Între 2003 şi 2006 a realizat pentru TVR 88 de Vineri, 25 noiembrie 2011, ora 9 episoade din serialul de inițiere muzicală Aventura sunetelor, pentru care Universitatea de Arte George Enescu, Sala Symposion a primit premiul ATF pe anul 2004. Simpozion de muzicologie cu tema Posedă experiență managerială ca director artistic al festivalului Identitate şi contextualitate în creaţia muzicală românească Săptămâna Muzicii Noi (edițiile 1999, 2001, 2007 şi 2008) şi al festivalului Profil (edițiile 2004 şi 2006). Dan Dediu este profesor de compoziție, a fost şeful catedrei de compoziție din cadrul Universității Naționale de Muzică din Bucureşti şi A. CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ: TRADIŢII, INFLUENŢE, directorul artistic al ansamblului Profil, iar în prezent este rectorul IDENTITĂŢI ~ Universității Naționale de Muzică din Bucureşti. Moderator: GHEORGHE DUTICA, Muzica sa degajă energie, claritate de exprimare, siguranță Laura Vasiliu melodicoarmonică, bazându-se pe un simț versatil al formei şi al culorilor Influența culturii muzicale central-europene asupra componisticii româneşti instrumentale, precum şi pe o pendulare estetică între ludic şi tragic. moderne. Studiu de caz: Pascal Bentoiu Sonoritatea tipică compozițiilor sale este definită de mai multe elemente: Loredana Iaţeşen staccato capricios, imprevizibile schimbări de dispoziție, intersecții de Tendințe expresioniste în opera româneascădin primele decenii ale secolului XX temporalități, imagistică asociativă bogată, motive melodice pregnante şi memorabile, definiții psihologice precise realizate numai cu câteva Alex Vasiliu sunete. Ion Baciu – tradiție şi modernitate a concepției interpretative 20 Vertige de la lontanéité, octet pentru suflători op. 18 17 Adrian Sîrbu Elemente ale ritmului în muzica bizantină din spațiul elen și românesc. Multă lume m-a întrebat dacă nu cumva termenul de Lontaneité nu e o Importanța în plan interpretativ. greşeală. „Nu există aşa ceva în dicționarul limbii franceze!”, a fost Zamfira Dănilă argumentul fortissim. „Și totuşi el există“, am replicat. În arsenalul limbii Aspecte ale creației liturgice contemporane din Republica Moldova: Liturghia franceze filosofice a lui Vladimir Jankélévitch, pe lângă inculpatul de Vladimir Ciolac şi “Imnele Sf. Liturghii a lui Ioan Gură de Aur” de Teodor Lontaneité, se află şi contrariul acestuia, împricinata Proximité, precum Zgureanu şi complicii („Dar e absolut ilizibil, zău, monşer!”) Haecceité, Ipséité, Quiddité, absenți - desigur - din actele de evidența populației din lumea Florin Luchian, cuvintelor. Într-adevăr, din punct de vedere logic, dacă nu sunt în Rolul Festivalului muzicii românesti, în impulsionarea tinerilor compozitori dicționar, aceste cuvinte fie nu există (ceea ce nu e adevărat de vreme ce si, în dezvoltarea componisticii moderne le-am scris mai sus), fie sunt cuvinte infractoare. În acest sens „Vertiges Liviu Dănceanu, de la Lontaneité” poate fi considerată o biografie a unui infractor. Căci ce Universitatea Națională de Muzică Bucureşti e „Lontaneitatea”? Este Depărtarea, e Departele, e Undeva-ul? Nu şi da. Despre muzica românească în lume Nici unul dintre acestea, şi totuşi toate la un loc, plus încă ceva: nostalgia. Lontaneitatea este expresia încarnată a nostalgiei, este fundalul Carmen Chelaru Muzica românească în secolul XX: Cum? Unde? De ce? tablourilor lui Dali, e sufletul în extensia lui infinită către locul unde ar vrea să fie. După cum Nostalgia e dorința de a fi acolo unde nu mai poți fi, Sabin Pautza Tehnici de compoziție în ciclul “Jocuri” se poate spune despre Lontaneitate că trăieşte din dorința de a fi mereu Dixtuorul este una din lucrările camerale enesciene cele mai cunoscute aici şi-acolo, de a se găsi instantaneu în aproape şi-n departe. din creația compozitorului. Scris în 1906, se situează cronologic între Mi-am imaginat astfel Lontaneitatea nu ca un orizont, ci ca un abis. Simfonia I şi ciclul celor 7 Cântece pe versuri de Clément Marot. Prima „Cum am putea cădea în depărtare? Ce amețeală ne-ar cuprinde în audiție a lucrării a avut loc la Paris, la Societatea modernă a căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul, instrumentelor de suflat. Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneității? Vertiges de la Lontaneité?” Lucrarea cucereşte de la primele acorduri prin luminozitatea ei, prin Ecce opus! cantabilitatea ei senină şi coloritul unic. Compozitorul şi muzicologul Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de Pascal Bentoiu vorbeşte despre o „veritabilă alchimie timbrală” şi inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi şi doi continuă: „Fiecare moment al partiturii conține o cantitate apreciabilă de corni. investiție imaginativă pe plan timbral, mult mai mare decât o presupune o Dan Dediu partitură de orchestră obişnuită”. Dixtuorul consituie „o pură sărbătoare a spiritului, oferind frumusețea subtilă şi discretă a unui dialog platonician”. George Enescu (1881-1955) a devenit După prima audiție de la Paris, au urmat mai multe interpretări în emblemă a României muzicale tocmai capitala Franței, apoi la New York, în 1911 şi în Anglia patru decenii mai prin valoarea universală a creației sale, târziu. În România se pare că nu a fost interpretat înaintea versiunii tot astfel cum Grieg reprezintă Norvegia realizate de Constantin Silvestri, la mijlocul anilor ’50. ori Sibelius – Finlanda. S-a născut la Compozitorul Pascal Bentoiu notează în privința înregistrărilor Liveni, în nord-estul țării. A dovedit Dixtuorului: Versiunea interpretativă a lui Ion Baciu, înregistrată de 18 neobişnuite înclinații muzicale încă de la Electrecord în 1980, face „o mai dreaptă parte modernității lucrării, 19 vîrsta de 5 ani. La 7 ani începe studiul datorită unei mai pronunțate fermități a tempoului şi oricum dezvăluind viorii cu J. Helmesberger Jr., la deplin virtuțile ei polifonice.” Conservatorul din Viena. Şapte ani mai (după P. Bentoiu, Capodopere enesciene) târziu devine student la Conservatoire Nationale Supérieur de Paris, unde este distins cu Grand Prix du Conservatoire pentru interpretare la vioară. În scurt timp, Enescu a devenit violonist, pianist, compozitor şi dirijor celebru, fiind oaspete al celor mai importante instituții muzicale ale vremii sale. După consacrarea sa, activitatea maestrului George Enescu s-a împărțit între turneele în întreaga lume şi numeroasele concerte şi activități de susținere a vieții muzicale româneşti, la Bucureşti şi în alte oraşe ale țării. Între altele, a condus stagiunea de concerte 1917-1918, la Iaşi, în plin război, tot aici a sprijinit fondarea Societății George Enescu, la sfârşitul primului război mondial şi a dirijat concertul inaugural al Filarmonicii de Stat Moldova, la 9 octombrie 1942. A murit la Paris, la 4 mai 1955. se poate spune despre Lontaneitate că trăieşte din dorința de a fi mereu Dixtuorul este una din lucrările camerale enesciene cele mai cunoscute aici şi-acolo, de a se găsi instantaneu în aproape şi-n departe. din creația compozitorului. Scris în 1906, se situează cronologic între Mi-am imaginat astfel Lontaneitatea nu ca un orizont, ci ca un abis. Simfonia I şi ciclul celor 7 Cântece pe versuri de Clément Marot. Prima „Cum am putea cădea în depărtare? Ce amețeală ne-ar cuprinde în audiție a lucrării a avut loc la Paris, la Societatea modernă a căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul, instrumentelor de suflat. Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneității? Vertiges de la Lontaneité?” Lucrarea cucereşte de la primele acorduri prin luminozitatea ei, prin Ecce opus! cantabilitatea ei senină şi coloritul unic. Compozitorul şi muzicologul Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de Pascal Bentoiu vorbeşte despre o „veritabilă alchimie timbrală” şi inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi şi doi continuă: „Fiecare moment al partiturii conține o cantitate apreciabilă de corni. investiție imaginativă pe plan timbral, mult mai mare decât o presupune o Dan Dediu partitură de orchestră obişnuită”. Dixtuorul consituie „o pură sărbătoare a spiritului, oferind frumusețea subtilă şi discretă a unui dialog platonician”. George Enescu (1881-1955) a devenit După prima audiție de la Paris, au urmat mai multe interpretări în emblemă a României muzicale tocmai capitala Franței, apoi la New York, în 1911 şi în Anglia patru decenii mai prin valoarea universală a creației sale, târziu. În România se pare că nu a fost interpretat înaintea versiunii tot astfel cum Grieg reprezintă Norvegia realizate de Constantin Silvestri, la mijlocul anilor ’50. ori Sibelius – Finlanda. S-a născut la Compozitorul Pascal Bentoiu notează în privința înregistrărilor Liveni, în nord-estul țării. A dovedit Dixtuorului: Versiunea interpretativă a lui Ion Baciu, înregistrată de 18 neobişnuite înclinații muzicale încă de la Electrecord în 1980, face „o mai dreaptă parte modernității lucrării, 19 vîrsta de 5 ani. La 7 ani începe studiul datorită unei mai pronunțate fermități a tempoului şi oricum dezvăluind viorii cu J. Helmesberger Jr., la deplin virtuțile ei polifonice.” Conservatorul din Viena. Şapte ani mai (după P. Bentoiu, Capodopere enesciene) târziu devine student la Conservatoire Nationale Supérieur de Paris, unde este distins cu Grand Prix du Conservatoire pentru interpretare la vioară. În scurt timp, Enescu a devenit violonist, pianist, compozitor şi dirijor celebru, fiind oaspete al celor mai importante instituții muzicale ale vremii sale. După consacrarea sa, activitatea maestrului George Enescu s-a împărțit între turneele în întreaga lume şi numeroasele concerte şi activități de susținere a vieții muzicale româneşti, la Bucureşti şi în alte oraşe ale țării. Între altele, a condus stagiunea de concerte 1917-1918, la Iaşi, în plin război, tot aici a sprijinit fondarea Societății George Enescu, la sfârşitul primului război mondial şi a dirijat concertul inaugural al Filarmonicii de Stat Moldova, la 9 octombrie 1942. A murit la Paris, la 4 mai 1955. studii, articole şi conferințe. Între 2003 şi 2006 a realizat pentru TVR 88 de Vineri, 25 noiembrie 2011, ora 9 episoade din serialul de inițiere muzicală Aventura sunetelor, pentru care Universitatea de Arte George Enescu, Sala Symposion a primit premiul ATF pe anul 2004. Simpozion de muzicologie cu tema Posedă experiență managerială ca director artistic al festivalului Identitate şi contextualitate în creaţia muzicală românească Săptămâna Muzicii Noi (edițiile 1999, 2001, 2007 şi 2008) şi al festivalului Profil (edițiile 2004 şi 2006). Dan Dediu este profesor de compoziție, a fost şeful catedrei de compoziție din cadrul Universității Naționale de Muzică din Bucureşti şi A. CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ: TRADIŢII, INFLUENŢE, directorul artistic al ansamblului Profil, iar în prezent este rectorul IDENTITĂŢI ~ Universității Naționale de Muzică din Bucureşti. Moderator: GHEORGHE DUTICA, Muzica sa degajă energie, claritate de exprimare, siguranță Laura Vasiliu melodicoarmonică, bazându-se pe un simț versatil al formei şi al culorilor Influența culturii muzicale central-europene asupra componisticii româneşti instrumentale, precum şi pe o pendulare estetică între ludic şi tragic. moderne. Studiu de caz: Pascal Bentoiu Sonoritatea tipică compozițiilor sale este definită de mai multe elemente: Loredana Iaţeşen staccato capricios, imprevizibile schimbări de dispoziție, intersecții de Tendințe expresioniste în opera româneascădin primele decenii ale secolului XX temporalități, imagistică asociativă bogată, motive melodice pregnante şi memorabile, definiții psihologice precise realizate numai cu câteva Alex Vasiliu sunete. Ion Baciu – tradiție şi modernitate a concepției interpretative 20 Vertige de la lontanéité, octet pentru suflători op. 18 17 Adrian Sîrbu Elemente ale ritmului în muzica bizantină din spațiul elen și românesc. Multă lume m-a întrebat dacă nu cumva termenul de Lontaneité nu e o Importanța în plan interpretativ. greşeală. „Nu există aşa ceva în dicționarul limbii franceze!”, a fost Zamfira Dănilă argumentul fortissim. „Și totuşi el există“, am replicat. În arsenalul limbii Aspecte ale creației liturgice contemporane din Republica Moldova: Liturghia franceze filosofice a lui Vladimir Jankélévitch, pe lângă inculpatul de Vladimir Ciolac şi “Imnele Sf. Liturghii a lui Ioan Gură de Aur” de Teodor Lontaneité, se află şi contrariul acestuia, împricinata Proximité, precum Zgureanu şi complicii („Dar e absolut ilizibil, zău, monşer!”) Haecceité, Ipséité, Quiddité, absenți - desigur - din actele de evidența populației din lumea Florin Luchian, cuvintelor. Într-adevăr, din punct de vedere logic, dacă nu sunt în Rolul Festivalului muzicii românesti, în impulsionarea tinerilor compozitori dicționar, aceste cuvinte fie nu există (ceea ce nu e adevărat de vreme ce si, în dezvoltarea componisticii moderne le-am scris mai sus), fie sunt cuvinte infractoare. În acest sens „Vertiges Liviu Dănceanu, de la Lontaneité” poate fi considerată o biografie a unui infractor. Căci ce Universitatea Națională de Muzică Bucureşti e „Lontaneitatea”? Este Depărtarea, e Departele, e Undeva-ul? Nu şi da. Despre muzica românească în lume Nici unul dintre acestea, şi totuşi toate la un loc, plus încă ceva: nostalgia. Lontaneitatea este expresia încarnată a nostalgiei, este fundalul Carmen Chelaru Muzica românească în secolul XX: Cum? Unde? De ce? tablourilor lui Dali, e sufletul în extensia lui infinită către locul unde ar vrea să fie. După cum Nostalgia e dorința de a fi acolo unde nu mai poți fi, Sabin Pautza Tehnici de compoziție în ciclul “Jocuri” asistând dirijorii: Marek Janovsky, David Zinman, Andris Nelsons, Bernard Haitink, Mariss Jansons, etc Anul acesta a debutat în străinătate, la pupitrul Filarmonicii din Berna, iar în septembrie a dirijat pentru prima dată în cadrul Festivalului B. PRINCIPII DE COMPOZIŢIE. APLICAŢII ANALITICE Internațional George Enescu. Moderator: LAURA VASILIU

Gheorghe Duţică Principii matematice în creația muzicală românească

Achim Stoia Născut în 1976 la Oneşti, „Passacaglia” Cristian Lupeş este licențiat al - primă audiție - Universității Naționale de Muzică din Bucureşti, la Mihai Moldovan secțiile dirijat orchestră şi „Vitralii”, şase piese pentru orchestră studii muzicale teoretice. - primă audiție - A fost prezent la diferite cursuri organizate atât în țară, Sabin Păutza cât şi peste hotare. „Prometeus”, poem simfonic În cursul anului 2010, - primă audiție absolută - Cristian Lupeş a participat la un stagiu ca asistent la Symphoniker Bayerische Staatsphilharmonie din Bamberg (Germania), apoi la Rundfunk Sinfonieorchester din Berlin (asistent al maestrului Marek Janovski). Şi-a continuat perfecționarea la orchestrele Swiss Romande din Geneva, Tonhalle Zürich, Orchestre de Chambre de Lausanne şi Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, Miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 19 Dan Dediu – Simfonia nr.3 „Capriccio classico” Sala Filarmonicii Concert cameral Lucrarea a fost scrisă în 1996 şi se doreşte a fi un omagiu adus muzicii clasice. Prin urmare, cele patru părți urmează traseul muzical al unei simfonii clasice ce se poate plasa pe coordonatele estetice şi genealogice ale Ansamblul de suflători al Simfoniei londoneze nr.104 de Haydn şi Simfoniei clasice de Prokofiev. Filarmonicii Simfonia “Capriccio classico” nu reprezintă atât o continuare a liniei stilistice Cezar Horez, flaut prokofieviene, cât o “aducere la zi” (update, în limbaj informatic) a Alin Apetroaie, flaut procedeelor clasice de evoluție muzicală şi o redimensionare a lor din Florin Ţaga, oboi punctul de vedere secolului 21. Alexandru Olaru, oboi Prima parte a simfoniei este precedată de o introducere lentă ce expune Mihai Ailenei, clarinet un semnal arhicunoscut în perioada clasică, anume celebrul semnal de Constantin Ailenei, clarinet vânătoare (încredințat, de cele mai multe ori, cornilor). Acest semnal va Ioan Guşă, fagot constitui substanța muzicală subiacentă a allegro-ului de sonată ce este Adrian Moisuc, fagot intitulat La Chasse (post-moderne) d’un “Lebewohl”, anume o “vânătoare” Romeo Popa, corn muzicală (aluzivă) a unui motiv beethovenian preluat din Sonata op.81a Paul Patraş, corn intitulată “Le-be-wohl” sau “Les Adieux”. Tehnici componistice diverse se combină întru realizarea unei muzici ce continuă preocupările melodice, 14 Dirijor: Cristian Lupeş armonice şi formale ale clasicilor vienezi într-o formulă nouă. 23 Cea de-a doua parte este bazată pe ideea contrapunerii unor pasaje de tutti cu pasaje solistice, ajungându-se la o strategie proprie de îmbinare şi combinare a acestora, astfel încât suprafețe de aglomerare sonoră să alterneze cu altele de rarefiere. Se obține un efect de modulație permanentă Dan Dediu între genurile muzicale, mai ales între simfonic şi cameral. „Vertige de la lontanéité”, A treia mişcare parafrazează binecunoscutul Menuet cu trio al simfoniei octet pentru suflători op. 18 clasice, din care se păstrează numai începuturile şi sfârşiturile fiecărei Allegro Delicatissimo secțiuni muzicale. Collérico Finalul, un presto scris în alla breve, preia caracteristicile melodicii Tensionato e mesto haydniene şi le grefează pe o scară modală (enigmatică) ce traversează Ardente întreaga secțiune. Forma de sonată acestui final este astfel construită, încât permite inserția mai multor tipuri de melodici secunde (bizantine, româneşti) George Enescu care, deşi sună exotic în context, oferă o culoare locală sonorităților, în genul Dixtuor pentru suflători op. 14 bizareriilor pe care le regăsim la Haydn şi mai ales la Mozart în ceea ce Doucement mouvementé, priveşte diferitele conotații geografice ale lucrărilor muzicale (alla turca este Modérément-vivement, doar un minor exemplu). Allegrement, mais pas trop vif Scrisă cu bucurie şi spontaneitate, Simfonia a III-a “Capriccio classico” Plus vif constituie realizarea unui “capriciu” al compozitorului de a demonstra posibilitatea - mereu latentă - a revigorării unui mod de gândire ce poate fi astfel actualizat şi prelungit. Miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 17 Dan Dediu Casa Balş, Sala Eduard Caudella Recital vocal-instrumental Născută la 28 ianuarie 1931, la Bacău, Felicia Donceanu a urmat cursurile Constantin Georgescu Conservatorului Ciprian Porumbescu din 3 lied-uri pe versuri de Mihai Codreanu Bucureşti (1949–1956), unde a studiat cu Victor Zaharia, bas Mihail Jora (compoziție), George Breazul Ionela Butu, pian şi Ioan D. Chirescu (teorie şi solfegii), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Bogdan Chiroșcă Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab 3 lied-uri pe versuri de Ion Boroda (orchestrație). A lucrat ca redactor la Mihai Frunză, bariton Editura pentru Literatură şi Artă (ESPLA) Vasilica Stoiciu Frunză, pian din Bucureşti, secția muzicală (1956– 1958) şi la Editura Muzicală (1958–1966). Ciprian Ion Plină de culoare şi ritm, rafinată, Poema rondelurilor, muzica Feliciei Donceanu pendulează cu 6 lied-uri pe versuri de Al. Macedonski grație între registrul dramatic şi cel liric, între meditația poetică şi umor, cu Alina Căuia, soprană remarcabilă efervescență creatoare. A compus cu egală măiestrie în toate Raluca Amariei, pian 24 genurile: muzică simfonică (Meşterul Manole, poem simfonic, 1956, rev. 13 1968, 1977), muzică vocal-simfonică (Invocatio, poem pentru soprană, Roxana Pepelea vioară, pian şi orchestra de cameră, text religios şi citate din Ovidiu, 1999), 2 fabule pentru soprană și pian: muzică de cameră (Inscripție pe un catarg, baladă pentru harpă solo,1989; Doi raci (v. Al. Donici) Diptic pentru oboi, clarinet, fagot, 1989; Lamento pentru soprană, două viole Broasca țestoasă (v. G. Topârceanu) da gamba, clavecin şi percuție, pe un text religios, 1994), lieduri, muzică de Lăcrămioara Roată, soprană scenă (Tartuffe de Molière, 1965; Măsură pentru măsură de William Vasilica Stoiciu Frunză, pian Shakespeare, 1965), muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preşcolari, teatru instrumental Fantasia per piano-forte et caetera, Leonard Dumitriu pantomimă pentru pianist şi alți doi instrumentişti, 1998; Tablouri vivante 4 lied-uri pentru soprană și pian pe versuri de David Budbill pentru voce, instrumente şi dans, 1999). Lăcrămioara Roată, soprană A scris articole şi cronici în Muzica, Contemporanul, Azi. A susținut Vasilica Stoiciu Frunză, pian conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie şi pentru diverse lucrări corale aparținând diferiților Romeo Cozma compozitori români, scenarii pentru radio şi pentru spectacole muzical- Aș vrea, Alcor (v. Mircea Florin Sandu) coregrafice. Felicia Donceanu este şi autoarea unor inspirate ilustrațilustrațiiii la cărți Improvizații dadaiste pentru soprană și pian (v.Tristan pentru copii. Tzara) A fost distinsă cu Mențiune specială la Concursul Internațional de Cristina Simionescu-Sandu, soprană Compoziție de la Mannheim (1961), premiile Uniunii Compozitorilor şi Brînduşa Tudor, pian Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Activitatea concertistică a formației cuprinde participări la festivaluri Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul George Enescu al Academiei medievale şi de muzică veche de la Bucureşti (2006, 2007, 2008, 2010) Române (1984). Sighişoara (2007, 2008), Mediaş (2008), Curtea Comedianților Râşnov (2003, 2005, 2008, 2010), Braşov (2007), Mogoşoaia (2006), precum şi la Clopote la soroc, cantată pentru cor mixt şi orchestră de cameră Green Hours Jazz Festival (Bucureşti 2011), Festivalul interetnic Bistrița (2010), Festivalul Zilele fanariote Iaşi (2008), etc. În străinătate, au putut fi Cred că nu numai simbolic, dar sunetele mai delicate sau mai profund vazuți şi ascultați în cadrul Intercultural Art Dialogues Days din Istanbul grave ale clopotelor fac parte din „universul” vieții noastre, detaşându-se cu (Turcia 2011), Duna Party, Budapesta (Ungaria 2011), Mikołajki Folkowe solemnitate de diversele „lumi sonore” – fie ele ale muzicii (pentru care International Folk Festival Lublin (Polonia 2010), Transditions, Bruxelles optăm sau nu), fie ale „poluărilor” căreia le suntem victime... Clopotele sună (Belgia 2006), etc. şi răsună doar când e să se împlinească un soroc. În anul 2008 au realizat fondul sonor pentru Cearcănul de lângă soare Pot mărturisi: din copilărie am fost fascinată de sonoritatea Clopotului; (un spectacol conceput de Irina Movilă şi jucat la Sighişoara în acelaşi an), sărbătorile creştine; temutele semnale ale pompierilor; bătaia „în dungă” a clopotului însoțind drumul către țintirim sau zurgălăii colindătorilor m-au iar doi ani mai târziu coloana sonoră pentru scurt-metrajul The story of luminat treptat că, de fiecare dată se întâmplă ceva; ceva deosebit... Şi, Bucur (realizator: Aurelia Mihai, Germania). păstrând în memoria afectivă astfel de „stări”, după mulți ani, citind poemul Clopote de Edgar Allan Poe mi s-au ordonat gândurile, relevându-mi-se (cu secret orgoliu) că, precum momentele „cheie” ale poemului literar, preocuparea mea componistică urmează un traseu asemănător: parcursul inexorabil al etapelor existenței noastre... Felicia Donceanu 12 25

Născut la Mohu, lângă Sibiu, Achim Stoia (1910-1973) a urmat cursurile Şcolii normale Andrei Şaguna din Sibiu (1927). În urma concursului de admitere la Conservatorul bucureştean este admis direct în anul II, avându-i ca profesori pe: Alfonso Castaldi, Mihail Jora, I. Nonna-Ottescu, George Breazul, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Ioan D. Chirescu, Ştefan Popescu. În acelaşi an devine membru al Corului Carmen şi foarte curând (1929) asistent al dirijorului Ioan D. Chirescu. În anul 1934 obține o bursă de studii la Paris şi ocupă postul de dirijor al Capelei Române din capitala Franței. Studiază la Schola Cantorum cu Paul LeFlemm şi Charles Koechlin şi la Ecole normale de musique, cu Paul Dukas şi Igor Stravinski. Leagă o strânsă prietenie cu Dinu Lipatti, prin intermediul căruia îl cunoaşte pe George Enescu. În anul 1943, Achim Stoia este numit profesor de teorie şi solfegii la Trei parale grupează tineri orăşeni Conservatorul din Iaşi, post pe care îl va prelua abia în 1945, după sfârşitul pasionați de muzicile vechi specifice războiului. spațiului românesc. Principalul Debutează ca dirijor al orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova din responsabil de concepția formației este Iaşi, la 2 decembrie 1945, urmând ca în 1948 să fie numit dirijor permanent. Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Între anii 1950-1959 este director al Filarmonicii Moldova; în 1953 Ţăranului Român. Acesta şi-a câştigat o contribuie la înființarea Corului Gavriil Musicescu, iar în 1957 inaugurează bogată cunoaştere a trecutului muzical actualul local din strada Cuza Vodă nr 29. românesc prin multiple cercetări de O dată cu reînființarea Conservatorului ieşean (1960), Achim Stoia este teren şi de cabinet. Îi stă alături Daniel numit rector, rămânând în fruntea instituției până la încetarea sa din viață, Pop, muzician cu o bogată experiență în în 1973. interpretarea muzicilor vechi (activează de peste 10 ani în ansamblul de muzică Passacaglia a fost compusă pentru pian, la Paris, în 1936. Lucrarea poartă medievală Lyceum Consort). Ceilalți doi însemnele rigorilor de şcoală, fiind destinată familiarizării cu polifonia membrii ai formației sunt Beatrice instrumentală, ce-i va servi mai târziu compozitorului în creația sa pentru Iordan şi Dinu Petrescu. pian. Primul proiect asupra căruia grupul Claritatea şi simetria construcției, ca şi modul de creştere spre o Trei Parale s-a concentrat poartă culminație conferă Passacagliei lui Achim Stoia aspectul unei realizate creații de scriitură polifonică instrumentală. numele Bazar. Acesta este o încercare Aşa cum a procedat cu diverse lucrări camerale, din muzica românească de a reconstitui muzica veche 26 tradițională, compozitorul şi dirijorul Sabin Păutza a realizat versiunea românească, muzică ce s-a cântat la 11 orchestrală a piesei lui Achim Stoia. curțile boierilor din Moldova şi Muntenia, începând cu sfârşitul secolului (după un text de Lucia Abrudan) al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. După 1848, occidentalizarea accelerată avea să racordeze muzica românescă cultă la curentele muzicale europene. Această muzică, situată la jumătatea Mihai Moldovan (1937–1981) a studiat drumului între cultura înaltă şi cultura orală, este contemporană cu compoziția la Cluj cu Sigismund Toduță, apoi la începuturile poeziei româneşti prin lirica erotică a lui Costache Conachi şi Bucureşti, ca student al lui Mihail Jora. A lucrat a fraților Văcăreşti. Viața de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea apoi ca secretar muzical al Ansamblului Armatei fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent. din Bucureşti, ca director al casei de discuri În demersul de reconstituire a acestui întreg univers muzical, membrii Electrecord şi ca editor la secția de creație a grupului Trei parale se sprijină în primul rând pe transcripțiile de epocă. Radiodifuziunii Române. Pentru muzica instrumentală, grupul aplează la primele corpusuri ceva În creație, preocupările lui timpurii se mai consistente: Codex Moldavus şi Francisc Rouschitzki – Musique îndreaptă spre serialismul integral şi se fixează Orientale. Pentru muzica vocală, de maximă importanță sunt broşurile pe apoi pe o tehnică modală ce înglobează atât care Anton Pann - psalt şi teoretician al muzicii bizantine - le-a adunat în sugestia folclorică, dar şi operații matematice. câteva volume numite Spitalul Amorului. Ca exemplu al acestei game stilistice extrem de O parte din muzica acestui program a fost înregistrată şi publicată pe colorate sunt: Şase Stări de nuanțe (1966) şi un prim CD al grupului intitulat de asemenea Bazar. Sonata pentru vioară (1968). În lucrările sale cele mai cunoscute - Recitindu-l pe Blaga şi Recitindu-l pe Eminescu (ambele scrise în 1980) - Moldovan a dezvoltat un stil modal, cu texturi foarte diverse folosind principii algebrice şi geometrice (şirul numerelor prime, şirul Marţi, 22 noiembrie 2011, ora 19 Fibonacci, etc.). Sala Filarmonicii Cele şase piese pentru orchestră intitulate Vitralii au fost compuse şi interpretate în primă audiție în 1968, la Filarmonica din Cluj. Ulterior, Ansamblul de muzică veche Trei Parale: Editura Muzicală a publicat partitura, iar Casa de discuri Electrecord, Florin Iordan - fluiere, caval, cobză înregistrarea pe disc. Daniel Pop - voce, fluiere, caval, drâmbă, percuție Cercetătoarea Valentina Sandu-Dediu pune în evidență similitudini de Beatrice Iordan - cobză, voce creație între compozitorii Mihai Moldovan, Liviu Glodeanu şi Corneliu Dan Dinu Petrescu - dairea, darbuka Georgescu, în special în abordarea elementului popular (transilvănean, mai precis) şi sinteza cu modele de gândire extrase din muzica lui Messiaen şi Melodie de joc: Geampara Webern. Două cântări din Spitalul Amorului de Anton Pann: Titlurile lucrărilor semnate de Mihai Moldovan sunt sugestive pentru Pe mine ce m-a mâncat configurarea sferei expresive în care compozitorul se exprimă: Spații şi Decât ruda şi vecinu timpuri mioritice, Vitralii, Scoarțe, Tulnice, Obârşii, etc. Zona predilectă Două cântări lăutăreşti: rămâne concentrarea la esență a structurilor folclorice. Când toca la Radu vodă Cântecul lui Barbu Lăutaru Trei melodi de joc din manuscrisul Rouschitzki-Musique Orientale: Născut la Câlnic, Reşița, 10 Dans valah (Nr.30) dirijorul, compozitorul şi 27 Dans valah (Nr.31) pedagogul Sabin Păutza (n. Dans (Nr.36) 1943) şi-a făcut studiile la Două cântari din Spitalul Amorului de Anton Pann: Conservatorul din Bucureşti şi la Nu mă pedepsi stăpână (versiune instrumentală) Accademia Chigiana din Siena De când s-a dus neica-n cale (Italia). Între 1966 şi 1984 Cântare de ascultare: Hora boierească şi două hore cobzăreşti activează la Iaşi, ca profesor de Melodie în stil oriental: Maneaua armonie, contrapunct şi Două cântări din Manuscrisul Ucenescu: compoziție la Conservatorul Grele chinuri m-au cuprins George Enescu şi ca dirijor al Aolică ce văzui orchestrei simfonice a Două melodi evreieşti: Conservatorului şi al coralei Araber tants Ma Yofus Animosi. Cu aceste formații a Cântec epic eroic: Balada lui Constantin Brâncoveanu concertat în țară şi peste hotare: Două cântări din Spitalul Amorului de Anton Pann: Bydgoszcz Music Festival (Polonia), Internationales Jugendfestspieltreffen de Leliță Săftiță la Bayreuth (Germania). Bate-o Sfântu de lupoaie În anul 1984 s-a stabilit în Statele Unite, unde a fost numit prin concurs Melodie în stil oriental: A lui Zlotea director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey, Plainfield Symphony. Dirijează frecvent în Europa, America şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri de măiestrie la diferite universități americane, printre care Atlanta Institute şi New York University. Este distins cu numeroase premii la concursuri internaționale de compoziție, iar în 1996 primeşte titlul onorific Ediția 2011 a Festivalului Cluj Modern a marcat debutul Ad Hoc ca de doctor în muzică la London Institute for Applied Research (Anglia). ansamblu independent, într-un concert deosebit de apreciat, în care s-au Figurează în Who’s Who in Music publicat la Cambrige, Anglia (edițiile prezentat prime audiții ale compozitorilor români – alături de autori din 1980, 1984, 1990, 1996) şi în volumul 2000 de Americani Notabili, publicat Austria şi Ungaria. de American Biographical Institute. Programul concertului propus în cadrul ediției a XV-a a Festivalului Firma Swift Music Group din Statele Unite a editat seria opera omnia a Muzicii Româneşti de la Iaşi include lucrări ale unora dintre cei mai compozitorului în 10 volume pe compact discuri. consacrați compozitori români, reprezentativi pentru toate generațiile – De câțiva ani a revenit în România, dirijând frecvent majoritatea de la seniori precum academicianul Cornel Ţăranu până la cei aflați în orchestrelor româneşti. pragul afirmării. Stilurile şi genurile compozițiilor reprezintă la rândul lor un caleidoscop sugestiv, de la piesele solo la cele de ansamblu, de la Prometheus - poem simfonic muzică live la modernele mijloace ale compoziției electroacustice – unde compozitorul Adrian Borza va mixa Aceasta lucrare reprezintă replica simfonică la un poem vocal pe care l-am live rafinata sa compoziție Dusk, scris în urmă cu trei ani pe versurile poetului Nicolae Coman care până la recent prezentată cu succes în revoluție a fost cunoscut doar ca un bun compozitor şi profesor. Din punct de vedere arhitectonic poemul se înscrie în forma clasică de sonată, materialul cadrul Festivalului ISCM World folosit bazându-se pe trei moduri derivate din modurile acustice. Lucrarea, New Music Days de la Sydney. 28 spre deosebire de poemul vocal, nu are la bază un text declarat dar se Şi încă o surpriză: în concert se 9 inspiră din mesajul acestuia în care omul supus celor mai grele încercări va produce trioul Axis Mundi răzbeşte prin efortul său de a se elibera din întuneric spre lumina. De altfel (vioară, clarinet şi pian), alcătuit subtitlul lucrarii (The Light Within - Lumina din adâncul ființei) stă mărturie din membri Ad Hoc – asemeni motivației primare pe care o găsim în mesajul textului din poemul vocal. acelor păpuşi ruseşti din lemn, Orchestra folosită este de mărime medie, în care percuția şi alămurile au un pitite una înlăuntrul celeilalte... rol preponderent. Poemul Prometheus a fost dedicat Orchestrei Simfonice a Trioul va interpreta în primă Universității de Vest din Timişoara, ansamblu căruia i se datorează şi prima audiție absolută o lucrare a foarte audiție absolută. tânărului Aurelian Băcan (foto), Sabin Păuzta încă student, deja afirmat prin cucerirea premiului de compoziție Alexandru Zirra al Universității de Arte ieşene. Alcătuit din absolvenți (sau încă studenți) ai Academiei de Muzică Născut la Reşița, Doru Morariu (n. clujene uniți prin 1951) a urmat studiile muzicale la tinerețe, prietenie, Liceul de Muzică Ion Vidu din valoare artistică şi Timişoara şi la Universitatea de Muzică entuziasm, Ad Hoc din Bucureşti. A studiat dirijatul coral este un ansamblu cu profesorii: Dumitru D. Botez, Silvia axat pe interpretarea Secrieriu, Petre Crăciun şi Dorin Pop. În 1974 s-a întors in oraşul natal, muzicii culte Reşița, unde a desfăşurat o intensă contemporane, având activitate muzicală ca dirijor al Corului o „geometrie de Copii si al Corului de Cameră variabilă” prin adaptarea componenței sale la repertoriul abordat. Miorița. În perioada 1976-1990 a „Actul de naştere” al ansamblului l-a constituit evenimentul memorabil organizat cursuri periodice de dirijat din cadrul Festivalului Cluj Modern din martie 2009, când compozitorul de coral. De asemenea, a înființat si faimă mondială György Kurtág a încredințat Clujului prima audiție coordonat Festivalul Coral Iosif 8 mondială a lucrării sale Colinda-Baladă op. 42, inspirată din motive Velceanu de la Reşița. În 1984 a înființat Concursul de Creație Corala Nicolae 29 arhaice ale folclorului românesc. Ansamblul instrumental ce a secondat Ursu. În 1991 a înființat Corul de copii Angeli al Studioului Radio Iasi, iar în atunci cu succes reputatul cor al Filarmonicii Transilvania a fost organizat 1993 a înființat corul de copii al postului de televiziune Europa Nova Iaşi, cu ad-hoc din muzicieni versați coordonați de tânărul dirijor Matei Pop, care a susținut concerte şi a realizat înregistrări audio şi video. beneficiind şi de supervizarea directă şi generoasă a maestrului Kurtág. Din noiembrie 1990, Doru Morariu a devenit prin concurs dirijor al Corului Acesta a fost prilejul materializării unei Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat din Iaşi, împreună cu care îşi conti- idei mai vechi, aceea de a constitui un nuă activitatea muzicală de succes şi în prezent. colectiv tânăr dedicat cultivării acestui Doru Morariu este de asemenea compozitor, creația sa cuprinzând lucrări repertoriu. Astfel proiectul Ad Hoc a corale şi vocal-instrumentale, unele dintre ele fiind distinse cu premii de devenit un nou brand în panoplia artistică creație. a Academiei de Muzică clujene, reunind Înzestrat cu un autentic talent muzical, cu o deosebita capacitate de co- pe unii dintre cei mai titrați interpreți ai municare artistică, eficiență şi entuziasm, dirijorul Doru Morariu reprezintă tinerei generații, al cărei suflu proaspăt îl o incontestabilă personalitate artistică în viața muzicală românească reprezintă. Compozitorul Adrian Pop actuală. Prin prezența sa la pupitrul Corului academic al Filarmonicii, girează direcția artistică şi orientarea ansamblul artistic ieşean a devenit în ultimii zece ani unul dintre primele în repertorială a tânărului ansamblu, ierarhia valorică românească. conducerea muzicală fiind asigurată de dirijorul Matei Pop (foto). Luni, 21 noiembrie 2011, ora 19 Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, ora 19 Casa Balş, Sala Eduard Caudella Casa Balş, Sala Eduard Caudella Concertul compozitorilor basarabeni Ansamblul AD HOC Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca Boroka Pölnitz, flaut Eugen Mamot - Doină Adrian Cioban, oboi Foicică , doi bujori Eugen Mamot - Răzvan Poptean, clarinet Cristina Grigoraş, soprană Aurelian Băcan, clarinet/clarinet bas Adina Alupei, pian Ovidiu Borz, fagot Stefan Neaga - Romanță Ion Marina, corn Alexei Stârcea - Romanță Rafael Butaru, vioară Liviu Adamachi, trombon András Vilhelem, violoncel Aurelia Simion, pian Eva Butean, pian Oleg Negruţa - Poem Doru Albu, clarinet Cornel Ţăranu Aurelia Simion, pian Flaine Quintette pentru cvintet de suflători Viorel Munteanu 30 7 Oleg Negruţa - Poem Invocații pentru clarinet solo Petrea Gîscă, corn Aurelian Băcan Aurelia Simion, pian Les Kaches – esprits des rochers - primă audiție absolută - - Eugen Mamot Concertino Adrian Borza Bogdan Constantin, saxofon Dusk pentru mediu electronic Bogdan Măndăşescu, pian - primă audiție - Dan Dediu Alexei Stârcea - Vocaliza N 26 Aurorae pentru cvintet de suflători Eugen Doga - Liedul De-aş avea - primă audiție - - Romanță Constantin Rusnac Valentin Timaru Cristina Simionescu-Sandu, soprană Meditație pentru clarinet solo Brânduşa Tudor, pian - primă audiție - Adrian Pop Constantin Rusnac - Melodie Polifonii pentru şase instrumente Mirel Gră jdeanu, violoncel - primă audiție - Aurelia Simion, pian Conducerea muzicală: Matei Pop Tudor Chiriac - Codreneasca Aurelia Simion, pian Prezentarea programului: Adrian Pop, Florian Simion, percuție director artistic Ştefan Neaga (1900, Chişinău - 1951, Chişinău) a fost pianist, dirijor, profesor şi compozitor. Şi-a început studiile muzicale (vioară) la vârsta de 8 ani cu A. Procupeț. Urmeză apoi Şcoala de muzică din Chişinău cu I.Deil şi Iuli Guz (pian), Academia Regală de muzică din Bucureşti cu Emilia Saegiu (pian), Dmitrie Cuclin (compoziție, 1932-1933) şi Ecole normalle de musique din Paris cu Alfred Cortot (pian), Charles Munch (dirijat orchestră), Nadia Boulanger şi Charles Koechlin (compoziție). A compus creații vocal-simfonice, simfonice, pentru formații camerale, corale, vocale.

Vineri 25 noiembrie 2011, ora 19 Compozitorul Tudor Chiriac s-a născut în Sala Filarmonicii 1949, în Republica Moldova. A absolvit Concert vocal-simfonic Institutul de Arte Gavril Muzicescu din Dirijor: Sabin Păutza Chişinău. A predat la Colegiul de muzică Dirijorul corului: Doru Morariu Ştefan Neaga, la Conservatorul de Stat din Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 19.00 Chişinău, iar în prezent este profesor la Casa Balş, Sala Eduard Caudella Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi. Concertul compozitorilor basarabeni A obținut titlul de doctor în muzică la ansambluri din Iaşi şi din toate centrele muzicale româneşti. La toate Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. acestea se adaugă simpozioanele care reuneau compozitori, muzicologi şi Este membru al Uniunii Compozitorilor din R.Moldova din 1977. interpreți, consacrați şi debutanți deopotrivă. Este laureat cu Premiul Boris Glavan pentru poemul Pe un picior de plai A fost o epocă de maximă emulație, ce a avut loc, în mod paradoxal (ori (1979), Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru poemul Miorița poate tocmai de aceea) în cele mai triste vremuri din istoria modernă a (1988), etc. României, epocă nerepetată şi irepetabilă după 1990. Se plătea, desigur, De-a lungul anilor, a compus muzică vocal-simfonică, muzică corală, cuvenitul tribut ideologic – lucrări, discursuri, articole, lozinci, alocuțiuni „cu muzică de cameră vocală, cântece pentru copii ş.a. mesaj” etc. – dar acestea apăreau ca un fel de „certificat de liberă trecere”, pentru a adormi hidra cu multe capete care era cenzura şi erau tratate ca atare de organizatori, participanți şi public – adică erau ignorate. Eugen Doga s-a născut în 1937, în satul După 1990, organizatorii s-au confruntat cu tot mai multe dificultăți Mocra din Transnistria. A studiat la Școala financiare, care au dus în cele din urmă la întreruperea existenței sale, într- de muzică Ștefan Neaga din Chișinău, apoi un moment în care – ironia soartei! – Festivalul se bucura nu numai de la Conservatorul de stat din Chișinău și la apreciere şi renume în țară, dar apăruse şi în binecunoscute enciclopedii Institutul de Arte Gavril Muzicescu din internaționale, precum Musical America. Cu toate acestea, nu puțini sunt Chișinău (1960-1965), la clasa de aceia care păstrează încă speranța reluării Festivalului din luna mai la Iaşi, de compoziție a profesorului Solomon Lobel. altfel biroul de impresariat al Filarmonicii primeşte încă oferte de participare Și-a început cariera de muzician ca în Festival din partea unor interpreți de peste hotare. În octombrie 2007 a început noua serie a Festivalului Muzicii Româneşti. violoncelist în Orchestra Comitetului de După o întrerupere de două decenii, două instituții muzicale ieşene – Stat al R.Moldova, pentru Televiziune și 4 Universitatea de Arte George Enescu şi Filarmonica de Stat Moldova – şi-au Radiodifuziune, încă din perioada 33 dat mâna, reluând şirul întrerupt în 1988. studenției. A predat apoi ca profesor la În perioada 2007-2009 au avut loc 3 ediții, care au marcat, între altele şi Școala de Muzică Ștefan Neaga din evenimente aniversare legate de compozitorii Sigismund Toduță, Roman Chișinău și a fost membru al colegiului Vlad şi Richard Oschanitzky. redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al R. Moldova. În 2010, Festivalul s-a înscris în manifestările dedicate aniversării a 150 de Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea ani de la fondarea Şcolii de muzică şi declamațiune din Iaşi şi împlinirii celor internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un 9 decenii de la crearea Societății Compozitorilor Români. cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii Ediția de anul acesta, ce are loc datorită sprijinului acordat de Ministerul profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor Culturii şi Patrimoniului Național, reuneşte, conform tradiției, artişti, lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară compozitori şi muzicologi din principalele zone culturale româneşti. de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Organizatorii Festivalul Muzicii Româneşti. Festum Musicae Iaşi, 1973-1996

Dirijorul corului Doru Morariu

Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi Festivalul Muzicii Româneşti Anca Butnaru Carmen Chelaru Silvia Matei Foto: Mihai Cantea

Universitatea de Arte „G. Enescu” Iaşi Florin Luchian

Preţ 10 lei