NECUNOSCUTA

Ediyie tn trei volume II

CARtrI E R P'

Cuprins

Necesitatea de zei .,..,,,,.,..,...,..,...... ,.,...... , 9 Alexandru PlSmddeald

Zamfft Rally-Arbore -

patriarhul gi opera 1ui ...... 1 1 Grigore Crelescu: ,,Sunt robul datoriei 9i al congtiinlei mele" ,,.....,...... ,.,...... ,.....,,....., 31 Moise N. Pacu ...... ,.....,... 43 Alexandru Averescu ...... 67 Natalia Kegcu - o basarabeancd ajunsd regind ...... ,...... 85 Dimitrie C. Moruzi ...... ,..... 95 Manuil Poleac - un enciclopedist din tagma visdtorilor .....,...... , 113 Theodor RAgcanu .,...... ,.,.....,.. 117 Carol Schmidt ...... ,...... 139

Teodor Uva,liev 155 Vasile Kalmulki - drama unei familii celebre 161 Dragomir State - un mare actor uitat ...... 167 lustin Frd!iman ...... ,.... 179

Nicolae Popovschi ...... 185

Vladimir Cristi ...... 197 Petre Gheorghian.,,Am fost trecut int6mpldtor De Cardag in Anthologie" ..... 213 Maria Stere -ln lumea asto 'ru \'

Originea Pdrinlii: tata, Constantin (f 1856), fiul c6- Primul Rally care s-a manifestat pe tirAm minarului Zamfirache Rally. A fost adoptat de social in Basarabia a fost Zamftrache Emanuil, bunicul siu, Dimitrie Arbore, de aici gi cel de al niscut la 1769(?), fost ciminar gi serdar in Mol- doilea nume de familie, pe care, mai tArziu, l-a dova, dar carc aveaproprietili la Dolna, Iurceni, preluat Zamfir Arbore. Giureni, Modval E.a. A murit la Chiginiu, la 22 Mama, Olga (t 1860), fiica pregedintelui decembrie 1831, gi a fost inmormAntat in cimi- Tribunalului Penal Condrat Iacob Reva. tirul Rdgcanu. Solia lui, Smaranda Arbore, fiica intr-o autobiografie, Zamfir Arbore con- bucovineanului Dimitrie Arbore, descendent din semna: Luca a murit la 19 mai 1815, la Chiqiniu, Arbore, ,,M-am ndscut la 1848(?) la Cernduli. P;rinlii mei sunt gi a fost inmormAntatn ldngi Biserica Sfdntul llie. rom6ni din Basarabia. in Rom6nia n-am rude. Familia Zamfir Rally-Arbore s-a niscut Ia 14 decem- mea e o familie veche; strdbunii mei de ambele pirli sunt brie 1845, la Cerniuli, in familia fostului secre- boieri din : Grigore Arburel ;i Zamfirachi Rally. tar gubernial al Basarabiei Constantin Z. Rally. Cel dintAi a murit in Moldova, iar cel din urmd a emigrat Pictorul L Chiselile, originar de prin pir{ile in suita lui Petriceicu-Vodd, la 1673, impreund cu Hasdeii, in Polonia: apoi, intorc6ndu-se iardgi in !ar5, s-a stabilit in Cern6Lulilor, mi-a vAndut o pdtzd reprezentAnd Basarabia, unde a gi murit". (in temni!d, Craiova, 1897). o casi care, dupi cum afirm| el, ar fi aparfinut familiei Rally qi in care s-ar fi n[scut viitorul scriitor qi revolu{ionar. I Arbure - numele utilizat in cronici Siin documentele epocii.

1

Ecaterina Arbore, fiica lui Zamfir Rally-Arbore, Ecaterina Stamo, niscuti Rally ' poeti gi om politic in RSSA Moldoveneascd

12 l)iirirr(ii: rata, (bnsrantin (t 1356), il fiul ci_ Originea lui o gisim expusd 5i in volumul doi al 1853)4, cisitorit cu Ana Poltoralki, a fost tatil Inir.rarului Zanrfirache L 1' \ .'| Rally. A fost adoptat de cdrlii lui Gheorghe Bezviconi ,,Boierimea Moldovei printesei Elena IV. Mamatov, Nadejdei D.I. Po- lilil:;;"il,,", ii;,,:lilill bunicul siu, dintre Nistru". ;:lll ll;ll Dimitrie Arbore, de aici si cel de al {l ti Ionski qi al lui Constantin (1847-1889), cisitorit doilea nume de familie, (Bucure5ti, pe care, mai tArziu, l-a 1943, pag. 1 49J500: (1850-1894), :i cu Eugenia fata generalului Ksave- preluat Zamfir Arbore. rie Simion Kudrevici (1808-1871), femeie de bine. Mama, Olga (t 1860), fiica preqedintelui ;l ,, Ralli, 1845, Vl, acte 17 9 4, r omAni, de origine Mihail Ralli (t 1861), mogier la VdrzireEti Tribunalului Penal Condrat Iacob Reva. levantind. Urmagii lui Ioan qi Mihail, fiii cimi- (Lipugna), s-a cisitorit cu Domnica Gond. Reva :-**51ruil''w intr-o autobiografie, $i Zamfir Arbore con- narului Zamfirache2; au mai fost doi fii: Grigore (1818-1841), apoi - cu Eliza (1828-1914)5, fata semna: il ; (t 1835) Constantin (t 1856), adoptat de bu- :'l l:;ll.; il, I l;il 9i I i I I, I i ll,l i'i; fl'j:ff [1'J I ,,M-am niscut la 1848(?) la Cerniu!i. parinlii mei sunt nicul slu, D. Arbure; Constantin Ralli-Arbure3 iist ric a sfh n t ut t I i e' romdni ri ln din Basarabia. in Rom6nia n-am rude. Familia s-a cisitorit cu Olga (t 1860), fata pregedintelui : ;l11,i il i,,;l,lilll ''r, $l mea e o familie veche;stribunii mei de ambele pirli sunt tribunalului penal Condrate Iacob Reva (1776- l;li'llii,i: Lista epitropilor ' )'ll i boieri din Moldova: Grigore Arburel onorari ai Liceului Regional este redat; in- l';' llll['l'l'f :::l 9i Zamfirachi Rally. i: ; 1837). Ioan (f 1858), mogier la Doina, epitrop complet la A. Krupenski, op. cit.,ll,p.2,9i N. La;cov, op. cit, ll, z' Rallv' Cel dintAi a murit in Moldova, iar cel din urmd a emigrat ': t'.'nttuntin onorar al Liceului Regional din Chiginiu (1844- pp. 3-4; a se corecta: 1831-1834 Al. Sturdza, i834-1839 Matei ll;',".ili'iir'""1'i''l in suita lui Petriceicu-Vodd, Ia 1673, impreuni cu Hasdeii, Krupenski, 18391841 dr. Al. Semagko, 1841-1844 Nicolae Ca- in Polonia: ir;1il i'l ili,l';;it,;::; apoi, intorc6ndu-se iardti in !ar;, s-a stabilit in targi, 1844-1853 L Ralli, 1854-1863 Teodor Kazimir, 1863-1868 ll;;#,rum';'J Basarabia, ; unde a si murit,'. (in temnitd, Craiova, 1g97). Gh. Krupenski, 1873-1882 gentilhomme Mih. 5im. Ghera;ce- nevski, 1882-1892 loan Catargi, 1893{896 N.N. Donici,. 1896- ::lll llllli.lllil J,l.'i'li,,"i..,.' s''rr ffi;ffil 1901 Mih. M. Katacazi, de la 1901 Adam Balinski. q;i irt care " 2 Partea 1,206;5i vol. l, p. 172. rrtrrlici l{rrlly 1 Arbure - numele utiljzat in cronici gi in documentele epocii. Sora generalilor Mihail 5i Vladimir Makeev. Eliza s-a mdritat 3 Tatdl publicistului Z. Ralli-Arbure (l 1 933); compl. T. Cornel, op !t il{)r' li lcvolutionar' apoi cu amiralul Wojewodzki (blazon ). cit., p. 85.

Ecaterina Stamo, niscuti Rally [']ll:lT* Eugenia Rally Nina Arbore, fiica luiZamfir Rally-Arbore, pictorild iilffi ni J;liJiiilfi

!tFF-lnffir w \

generalului Petre Const. Makeev (1793-1866)6; Zamfir Rally-Arbore qi-a ficut studiile li- copiii s[i: Alexandru (1838-1887), clsitorit cu ceale inilial la Chiqiniu, apoi la Nikolaev qi Ecaterina, fata colonelului Nicolae Hotiaev' 9i Moscova. Elena (1854-1880), m[ritatl cu viceamiralul S-a inscris la Liceul Nr. 1 din Chiqiniu in prin! Leonida Alexe Uhtomski. Fiicele lui AIe- 1858. invali aici timp de cinci ani, este exmatri- se intr-o institulie xandru: Eliza Jvetinovici 9i Elena (t 1939), me- culat, cu dreptul de a inscrie ritati cu ofilerul baron Alexandru, fiul lt.-gene- de invllimdnt similari. Pleaci la Nikolaev, gu- ralului baron Justin Hubsch von GrossthalT. bernia Herson, se inscrie la un liceu de acolo, dar, intrucAt nu s-a adunat un numir suficient de elevi, a fost nevoit se renunte. in 1864, sus(ine, la Generalii Kudrevici Makeev sunt inmormentali la cimitirul 5i Moscova, examenele pentru ultima clasi liceali R6;cani din Chi;iniu. Generalul Kudrevici a fost comandan- tul cercului de recrutare al Basarabiei, iar fiul siu, Vladimir (+ Ei, in 1865, devine student al Facultilii de Medi- 1905), pretedinte de tribunal la Chi$inau, cinl a Universitilii din Moscova. Pomenindu-se Fiul lui Kazimir Hubsch, cunoscut reprezentant al Danemarcei in ambianla miqcirii revolu{ionare narodniciste, la Constantinopol, ajuns baron von Grossthal (Buiuc-Dere). se incadreazi, treptat, intr-un asemenea cetc,fd' Justin (+ 1898), prima oari s-a cSsdtorit cu Domnila Ecaterina Barbu Stirbei; copiii lor au murit de timpuriu' A doua solie a cAnd cunogtinli cu renumifii activiEti in epoci fost Fanthon de l'Etang, mama lui Alexandru gi a Mariei, m;- N. Igutin gi D. Karakozov, care, la 4 aprilie 1866, ritatd cu Vlad. l. Rebicov, compozitor, fondatorul gcolii de mu- au intreprins un atentat asupra trdgAnd zici din ChiSindu. ln cele din urm;, Justin a fost guvernator la farului, Baku. Arhiva baroanei Elena Hubsch von Grossthal ti a Mariei dintr-un relolver, dar n-a nimerit !inta. Rebicov (+)." s:;', *8" .&

$ rl.i

Zamfir Rally-Arbore in viziunea fiicei sale, Nina Arbore

14 '/.,'rrrr l{all/-Arbore si-a l-dcut studiile li- La 14 aprilie 1866, a fost arestat gi Z. Rally-Ar- ...Autorul iubit aljunimei - CernAgevski - era apoi la Nikolaev si bore, dar, deoarece nu participase la atentat, a fost trimis in ; poetul admirat de noi - Mihailov -r,. r,,,r,.,1 lu Chiqindu, - cedu eliberat peste cinci zile. O vacanld in Basarabia i-a zdcea pe patul de moarte in minele din Nercinsk". Mt:,, Liceul Nr. din Chiqinau in mai luat din stresul provocat de aceste evenimen- (Temnild exiL Remn icu-S;rat,1894) ,;, 115 la I ti timp de cinci ani, este exmatri- te. Decide sd se transfere la Academia Medico- ..rr l', rl,r 1i6l to1:, a se Chirurgicali din Petersburg. Aici, in 1868, face , ,, ,l',.ptul de inscrie intr-o institutie in luna martie 1869, participi la migciriie c.''l',,, cunogtinfi cu profesorul Serghei Neceaev, a clrui ,,n,,,,,,,t similara. PIeacd la Nikolaev, gu- studenlegti de protest din cadrul Academiei, d'.:::., personalitate l-a marcat pentru toati viala. ;t, rrrn, sc inscrie la un Iiceu de acolo, este arestat gi inchis pentru prima oard in for- adunat un numar suficient de l'1.",.,,,,,, ,1 11u 5-0 ,,Eram bdiat de 16 ani, cAnd am isprivit Liceul. Uni- tireala-pugcdrie Petropavlovsk. Exmatriculat d,11 sa renunte. in 1864, versitatea priveam , , ,,, ,cvoit susfine, Ia o drept un templu, in care intr6nd Ia 27 martie 1869, revine in Basarabia. Dar, in ,':'' credeam cd voi cunoa;te tot ce frdm6nta ,,,. ,\ilmenele pentru ultima clasa liceald sufletul meu luna aprilie a aceluiagi an, este arestat in legi- de copil. f'll, ,lrvlpestudent al Facultdtii de Medi- turl cu procesul Neceaev gi, pind la 16 martie ,,,, ...soarta a voit ca sd intru la universitate tocmai 5l'.',' din Nloscova. Pomenindu-se 1871, se afld din nou in inchisoarea , r ,,,,, uitelii in groaznicul an pentru Rusia, 1866. Pe tronul Petropav- revolutionare narodniciste, !arilor fl'|,,,,,,,.,,, rrriscirii era repausatul impirat Alexandru al ll-lea, care, lovsk. Eliberarea sa din pugci.rie o datorea- ptat' intr-un asemel)ea cerc' fa- din liberatorul robilor, din reformatorul Rusiei, zd, 1l ,,,, ,,,' , r, tre se cau{iunii depuse de principele Constantin ,l '.', ,,,, ,ilrtA Cu renumitii activipti in epoci transformase in sugrum;torul Poloniei. Tinerimea Moruzi, tatil scriitorului Dumitru C. Moruzi. care, Ia 4 aprilie 1866. universitarS, entuziasmatd de emanciparea !aranilol ff i ,,,,, I lr. Karakozov. Principele gi-a asumat toatd rdspunderea pen- primicele dintdi lovituri din partea guvernului imperi- un atentat asupra larului, tragand tru tdndrul basarabean, care, folosindu,se de "], ,,,,,,, al, care a introdus o disciplini militdreascd in gcoalele dar n- a nimerit linta' pagaportul colegului siu de clasd, Anatoli Bi- lf',,"""''"lut'' superioare.

Zamfir Rally-Arbore in viziunea fiicei sale. Nina Arbore \

Moruzi rispunde cd a fost rugat de bikov, prin vama Novoselila, sub nume strlin, in streindtate. dna R., mituga tAnirului, recomandati de C' Cazimir Rusia, indreptindu-se spre Elvelia' pirlseqte din MileSti, pentru salvarea unui ,,copil nepriceput", a avut multe nepliceri din Constantin Moruzi amestecat in nenorocita afacere a lui Neceaev' cauza acestei evadlri. N. Catargi l-a acszat Este o etapi pulin cunoscutl din viala aventu- public, in ziar, cl susline rlzvrltilii' Dovezi- roasS a lui Zamfir Rally-Arbure (1848-1933)8, povestitd n-au intdrziat si aparl, dar cred ie principelui intrucatva amintirile sale din revista,,BAloe" Bezviconi ;iin ci cel mai bine le-a expus Gheorghe (Petersburg, iulie 1906). Studentul Rally l-a cunoscut pe in re- intr-un studiu foarte documentat, tipirit invilitora;ul Neceaev in 1 868. Activitatea lor comuni vista lui :

de a fi interve- ,,N. Catargiu il mai acusi pe Moruzi 8 G. Bezviconi, Raily-Arbure, Din trecutul nostru, nL 17-20 din nit pentru revolulionarul Zamfir Rally (Arbure), care' 1936, pp.75-94 eliberat pe garanlia prin,tului din inchisoare, a fugit

i.r: 'Y| #.' a:a:&

Bucuregti, cimitirul sf' Vineri' pan. Halippa gi colegii de generaJie la morm6ntul lui Zamfir Rally-Arbore' N. Piduraru, Elefterie Sinicliu Dinu! Arbore' 2g aprilie 1968. Rdndul l, de la stdnga la dreapta: Teodor ;i Sdvescu, Thlldor lacobescu' strdnepotul lui Z. Arbore. R6ndul ail-lea: Zinovie Buruiand, $tefan in spatele crucii: Andrei pan. Halippa, Maria Arbore, iora tui Z. Arbore,Ghi!6 Cristescu-Plipumaru' pldmideaie, n. Nistor, Nicolae 5uruceanu, dl Marinescu gi dl constantinescu

16 E )rin vama Novoselila, sub nume striin, in strdindtate. Moruzi rdspunde cd a fost rugat de de rdzvrdtire a tineretului, inceputa in februarie 1869, soarta lui lvanov, pe care-l redd intruc6tva in romanul te Rusia, indreptAndu-se spre Elvelia. dna R., mitu;a t6ndrului, recomandati de C. Cazimir a avut,ca efect, in luna urm;toare, prima arestare a lui ,,Demonii", supt numele de $atovr0. PAnd si anarhistul pentru ntin Moruzi a avut multe nepliceri din din Milegti, salvarea unui,,copil nepriceput", Rally, iar, in mai, intemnilarea lui la castelul Litovski. Bakunin scrie, la 17 august 1871, lui 5. Serebrennikov amestecat in nenorocita afacere a lui Neceaev. rcestei evadiLri. N. Catargi l-a acuzat Complice la complotul lui Neceaev, la finele lui iunie, a despre Neceaev, venit la Ztirich, numindu-l: ,,un me- trecut pragul cetdlii Petropavlovsk, urmdnd a fi depor- loman al omorului, un primejdios gi desfrAnat nebun, in ziar, ci susline rizvritifii. Dovezi- Este o etapd pulin cunoscuti din viata aventu- tat in octombrie 1871. Parte din suferinlele sale, autorul care sperie oamenii ti impotriva cdruia trebuie luate ipelui n-au intinziat str apari, dar crecl roasd a lui Zamfir Rally-Arbure (18481933)8, povestitd le descrie in,,Temnila ti exil", lipsita de adevar, cdci, pe mdsuri salvatoare." $i numai studentul fugar Zamfir intrucetva gi in amintirile sale din revista,,BAloe" rai bine le-a expus Gheorghe Bezviconi cdt qtim din cele ce afldm maijos, in urma intervenliei Rally continua s6-l fie prieten acestui Neceaev stabilit (Petersburg, iulie 1906). Studentul Rally l-a cunoscut pe studiu foarte documentat, tiplrit in re- lui Moruzi, tan;rul este eliberat din cetate, fdri s; fi supt numele de Lriders, la Ztirich, in primdvara anului invdldtoraSul Neceaev in 1868. Activitatea lor comund i Nicolae Iorga: fost deportat 5i fdrd sd fi evadate. Zamfir Rally fuge 1872, chiar la Rally. Dar iata scrisoarea studentului cdtre in Elvetia, unde iqi continui activitatea, cilcdnd nu C. Moruzi, pe care acesta o publici, destul de naiv in ,1. Catargiu il mai acusd pe Moruzi de a fi interve- numai obligalia sa fald de Moruzi, dar qi cele ce le scrie 1884 (?), crezAnd cd a ficut un lucru bun, eliberAnd pe rntru revolulionarul Zamfir Rally (Arbure), care, 8 G. Bezviconi, Rally-Arbure, Din trecutul nostru, nr. 17-20 din in scrisoarea aldturatd. El continuA chiar legiturile cu copil" din temnilil1: pp.75-94, ,,nevinovatul rat pe garanlia prinlului din inchisoare, a fugit 1936, Neceaev, care gantajeazd, in octombrie 1869, pe avo- ,,Mult stimate Prin!ule, catul Kolacevski, iar in noiembre omoard pe studentul N-am si caut si mi justific in fala D-voastrd, deoa- justificdrile partea .ft lvanov, lndignarea lumii intelectuale se revarsd asupra rece toate in acest timp, din mea, ar fi lui Neceaev; scriitorul Dostoievski se intereseazd de nelalocul lor. Prezenla mea in str;indtate, intr-un viitor apropiat, ea insdgi are sd fie o justificare pentru mine. Lipsa de credit a situatiei mele in Basarabia, pierderea speranlei de a md intoarce intr-una din Universiulile 9 Aceasta ne-a confirmato 9i d. G.V. Madan, ruse;ti, dorul si lipsa de activitate, iatd ce m-au silit sa fug gi si studiez. Acum, urmez medicina la una din Universitd!ile elvetiene; studiez, citesc;i, in felul acesta, imiimbogdtesc cultura. Cdrlile serioase ti instruc!ia terminatd imi vor da dreptul deplin de a vd prezenta justificarea mea. Atunci D-voastrd veti fi in stare si sss{*&1 judecali dacd am fost in drept sd procedez astfel. 1J :t{t Eu md amestec in viata emigranlilor politici, $i ca- r,!{.i!'..L uza este cea mai simpl6. Am gdsit o mullime de cdr.ti 4 6,'lS.$ ] sra in limbile germani gi francezi, care mi-au absorbit i' 5i-mi absorb toate atentia. Mult trebuie sd gtie cineva 4#; ca sd se considere unitate politicd; eu nu pot s; iau asupra mea aceastd rdspundere, deoarece, inainte ffi,$ i de toate, sunt cinstit. inainte de toate, se cere ttiinld, itiinld serioasd, nu superficiald. Am invilat si lucrez gi numai sd lucrez, adici sa-mi imbogdlesc cunostintele: iatd lelul pribegiei mele. Deci, judecati-mi, prinlule, dacd socotiti cd am cdlcat cuvAntul ce v-am dat. indatd ce voi termina

cursul 9i voi primi diploma, md voi preda judecitorilor patriei mele, deoarece atunci n-are si-mi fie ruSine sd md prezint la judecatd. ppa gi colegii de genera!ie la morm6ntul lui Zamfir Rally-Arbore. Bucuregti, Cimitirul 5f. Vineri, 1968. RAndul l, de la st6nga la dreapta: Teodor N. Pdduraru, Elefterie Sinicliu gi Dinu! Arbore, Caietele cu note ale lui F.M. Dostoievski, Moscova, '1935. tul lui Z. Arbore. Rindul al ll-lea: Zinovie Buruiani, $tefan Sivescu, Theodor lacobescu, Telegraf ul Novorosiei (HoBopoccr,rircxr.rri renerpa$). ppa, Maria Arbore, nora lui Z. Arbore, Ghilii Cristescu-Pldpumaru. in spatele crucii: Andrei ll{, A. Nistor, Nicolae Suruceanu, dl Marinescu gi dl Constantinescu Zamfi r Rally-Arbore tan;r

- Profit de prilej, prinlule, ca si vi exprim, incd o A cunoscut elita romAneasci prin repre- dat6, recunoStinla mea cea mai adAnci pentru elibera- zentanlii sdi de marci: , C.A. rea mea din cetatea Petropavlovsr. Sd m5 crede,ti, prin- Rosetti, C. Dobrogeanu-Gherea' Ion Luca Ca- nu le uitd niciodatd nici inima 1ule, ci asemenea lucruri ragiale g.a. nerecunosc;toare' Cu respect sincer, rdmAn cea mai Doctorul Petre Cazacu a fdcttt nigte insem- devotatul D-voastri, Zamfir Rally, Milano, 10 mart"' niri chiar inzfi:,-decesului. (El a fost omul care, Revisto istoticd, (lnstitutul de lstorie Universald, pe parcursul mai multor ani' l-a cunoscut qi a publicalietrimestriali supt conducerea lui N lorga, acele insem- vol. XXVI, nr. 4-6, aprilie-iunie 1940, p.154-170') colaborat cu Zamfir Arbore.) Din nlri subiective, publicate in ziarul Adevdrul,jor, Studiile universitare le terminl la Zijlrich - 6.04. 1 9 93, sub titlul D in v i a{ a ; i lu crdr ile lui Z am (Elve!ia), unde igi des[virgeEte sPecializarea in C. Arbore, reproducem doar un fragment: medicind. fr Din 1880, se stabileqte in Rominia. Era o an- ,,in lare incepe prin a fi redactor la ,,RomAnul" lui C.A. corare, in primul rdnd - spirituali, in solul patri- Aici Rosetti, conluc16nd cu EmilCostinescu ti [1.C.] Bibices- ei. De fapt, aceasti ancorare I-a Ei smuls treptat cu, cu care a rimas bun;i nedesparlit prieten pand la din mrejele activitilii revolulionare de extreml.

't' ;6.s$lsirrJ// ?r. fl* A 90clerfi TA* 9eo{tRnrlcS ROni*i{ BASARABIA t.,e*t a. ta a4rar *za

o*X# nlqufir$$ {r00Ri3108,{t$ }ft&{ll{{;lll,!* fi$llifi& .,-i lil sre0ll,t xlx rh araqA dE s6$&f 'Y&t lit .' tEl I, ntcTlo:t,{ R{: L c l,:O{ig { Irlc W zAMrrR c oor.u * - BASARA&IEI saxS:s er!99*3s

.!*r !& toafr{4 &{r dats$ t @

r.r.. 4r.,1.-'. t64t ,r oR0s6c r0n$ i{l{ovnn.I

tlfititSRt:fft gggt r$rrlstrt s€ r$r! $rflei 8r(& s*eqRs$tl t,.r'r, .r S&rL rr,{ g*3*xrr,:,i idt*$i .*4, r!, *iCS' &t6 &.,4 * ,r. flniri .!44 rg{8-

Dicyionarul geogrofic Foaia de titlu a cir,tii Bosarabiain secolulXlX Foaia de titlu a citrlii (BucureSti, 1904) (Bucuregti, 1898) al Basarobiei

r8 E prilej, prinlule, ca sd vd exprim, incd o roht d(' A cunoscut elita romdneasce prin repre- moarte. Apoi, trece la ,,Telegraful". in rdzboiului in aceastd privint;, era identic cu bitr6nul Bogdan rc(unoftinla mea cea mai addnci pentru elibera- zentanlli sdi de marci: Mihai Eminescu, C.A. de la 1877-'78, a trebuit sA se retragd un timp din Petriceicu Hasdeu, cu care era intim amic. rc,r din cetatea Petropavlovsx. Sd mi credeli, prin- Rosetti, C. Dobrogeanu-Gherea, Ion Luca Ca- Bucureqti la Argeg, pentru a nu fi arestat de polilia ln casa lui Arbore, veneau toli acei care erau

e&.tsjl&4?),gl J gD,?uRA Llqet Pgxlnu LillfR,lREA qru, 1lI8 BASTltAAIg' eo crer'r r_11":j.?jislllsn R 0 nt'{n BASARABIA CRAVlATICA ali/^::ICg 0l&llCI|t&ew om0niflc8 ,ttg tfit{n{$fi,B$ LIBERAREA BA$ARABIEI rN srcCIttJt" xtx $0}Ii{s ''/,t,t LIMBEI *t ?NttTIR C, ARSUR€ tti }ICTIONAH{:1, C {*OGR;{I,'lC Y rAfffi& e. A.FURc \i. BASA RA SI E1 ,',,r .,;;;;;o *,*" 'r*r,,{ "",,""', zaE:R 4:SOg

t,4.s' d& to4atcq Gft.r ekla l @

080&6s l0al{ La!!of ,&I

..*' .: tr4.e:.,\"4 tt * F-.r 4.r! 'nr? lltttuRni{t '?, EUCil',iT9TI urnrun,! 0! rnlf otrriti, tff& 80$l rrJ{s{*grt , lia,an1..!d Cn6;r ert{!, t a}*! nr [Dlll,l I i?. -. r:t* tgl '. :! {ti, i {i& tltlu a cirtii Basarabia in secolul XIX Foaia de titlu a cdrlii Diclionorul geografic Foaia de titlu a cdrlii Gramatica limbei ruse Foaia de titlu a cdr ,tii Liberarea Basorabiei ti,1898) al Basarabiei (Bucuregti, 1904) (Bucure;ti,1912) (Bucuregti,19l5)

G \

interesele Publicist vechi, colaborator la diferite jurnale ;i re- selor personale interesele mullimii, viste democratice de pe timpuri, toatd activitatea lui omului simplu, dezatmat in fala nevoilor 9i publicisticd era unitari, impotriva tiraniei, impotriva neajutorat de nimeni. O alti trisiturd, la fel de tuturor popoarelor' larismului, pentru eliberarea ' pronunfatd, o descoperim in tendinla lui de a Ura reclarea lreticenla], arghi- ...Era bun, delicat. lupta cu puterea care asupreqte mullimea. rofilia, arivismul. El considera c6fot\a opresivi etateprezen- ii pldceau florile, animalele, oamenii 9i carlile' Rusiei toate energiile ti- lnteligent, cavaler, bine-crescut, bdrbat fin, cu cul- tati prin impiratul 9i aces- turd universalS vastd, ar fi putut ocupa situalii inalte nereqti le-a concentrat la lupti impotriva oriunde. A preferat sd ducd viald modestd, corectd, tui simbol suprem al asupririi. Consecven{a sobrd, ascetici, numai in slujba idealului sdu " lui in acest sens o demonstreazi: numele per- sonalit[1ilor care au fost gizduite in casa lui in Daci ar trebui s[ tragem o concluzie despre diferite perioade: L. Trolki, Cristian Rakovski, personalitate istoricd, s-ar cuve- aceaste mare Maxim Litvinov q.a. in dosarul lui Pan. Ha- faptul cA cea mai pronunlatd ni si incepem cu lippa din Arhiva Serviciului de Informalii qi particularitate a lui Zamfit Arbore a fost uma- Securitate, se pistreazi md,rturii elocvente' El, intotdeauna' a inaintea intere- nismul. Pus Pan. Halippa, in inchisoarea N.KV.D.-ului din Chiqiniu, la 29 martie 1952, igi amintea de relafiile lui cu marele basarabean:

pe <r. K;",lul ,,i: - L-a1i cunoscut personal Tro.tki? R: - Da. in 1910, un timp relativ scurt, m-am aflat in or. Bucuretti in legdturi cu colaborarea la ziarul ,,Adevarul", unde erau publicate articolele mele' ln acel timp, locuiam in casa lui Zamfir Arbore, cu care intre.tineam relalii amicale 5i acolo l-am cunoscut pe Trolki. Acesta locuia la Bucuretti 5i avea relalii prietenetti cu Zamfir Arbore, venea pe Ia el. Cu Trolki m-am intelnit de doud ori in casa lui Zamfir iam discutat despre migcarea nalionali din Agr*e t Srbm* Basarabia." rs}tr*fur slt} {8i}llogrrll* AI treilea semn caracteristic ce il deosebeq- te pe Zamfir Arbore de luptitorii narodnicigti, fanatici, care considerau ci o bombi aruncatd in impirat poate modifica statutul Rusiei !a- "t riste: el a fost mereu un revolulionar cugetdtor, care a trecut prin toate etapele - de la invi![- I mintele lui Neceaev, prin anarhismul lui Mihail :a ,.Jl ,r L, Lrr,- ' .5*l'r- ....t -lfhtq , Marx, pAni la in- n Bakunin, prin' Capitalul lui t {3;rt lelegerea socialismului in viziunea prietenului siu Gh. Plehanov. A patra calitate, 9i poate cea mai important[, Foaia de titlu a cirlii lui Alexandru Kidel Zomfir C' o gdsim foarte bine conturate in dragostea lui Arbore (Bibliografie) (Chiginiu, 1936) pentru Basarabia, pentru bagtina strimoqilor'

20 'rrlrli< isl vochi, colaborator la diferitejurnale gi re- selor personale interesele mullimii, interesele A avut curajul si conqtientizeze cd, chiar , rir,rt]ot ratice de pe timpuri, toat6 activitatea lui ,".,",oii"tli[X] omului simplu, dezarmat in fala nevoilor qi 9i rispAnditd printr-o re{ea prin toatl Europa, lit rstir;i cra unitar;, impotriva tiraniei, impotriva neajutorat de nimeni. O alti trlslturi, Ia fel de rniscarea revolufionar[ antifaristi, in formula ONORATE DOMNULE ARBUREI rrrrrlrri, pontru eliberarea tuturor popoarelor... pronunfati, o descoperim in tendinla lui de a preconizatl de narodnicigti, nu are sorli de iz- in Chiqindu, de v'o 2 luni deja, existd un cerculaq ,.1 r,r bun, delicat. Ura reclarea arghi- lreticenta], de moldoveni, care pus de scop propagarea lupta cu puterea care asupreEte mullimea. bAndn. atunci, evident, g1ndul lui se intoarce 5i-au - i,r,,rrivismul. $i ideii na;ionale. pl;it r,au oamenii carlile. El considera ci forla opresivl era reprezen- la migcarea nalionald pe care, ca forld motrice a i florile, animalele, $i Eu, subscrisul, sunt pdrta; gi membru al acestei rrlr,lit;r'nt, cavaler, bine-crescut, birbat fin, cu cul- tati prin impiratul Rusiei qi toate energiile ti- revolufiei, el, la acel moment, o ignorase. alute ii organizaliuni ;i, de la numele ei md adresez cdtre Dvs., putut ocupa situaiii inalte rrrriv0rs,rlii vastd, ar fi neregti le-a concentrat la luptd impotriva aces- pe basarabeni, incepAnd cu fiecare individ, cu ca la un om cu o mare experienld ;i ca la un patriot rrrlt,, A prcferat s6 duci viali modestd, corect;, (mai tui simbol suprem al asupririi. Consecvenla f iecare student, gi terminAnd cu marile perso- incercat, dupi cum vd ;tiu din scrierile Dvs. ales ,r, ,rs( ('tic;, numai in slujba idealului siu." lui in acest sens o demonstreazi numele per- nalitili. in anturajul lui, ii gisim in diferite eta- ,,lstoria Basarabiei"), din recomandaliile prietenului meu $t. Usinevici, din apelul Ligii Culturale a Rom6ni- 'ii sonalitililor care au fost gdzduite in casa lui in pe gi pe B.P. Hasdeu, 9i pe Gheorghe V. Madan, ir r lrcbui sA tragem o concluzie despre lor din Basarabia ii din istoria revolutiei rusesti. diferite perioade: L. Trolki, Cristian Rakovski, qi pe Al. Ugurelul g.a. nrilrc personalitate istorice, s-ar cuve- FireSte ci noud mai intai ne trebuie tcoald nalio- Maxim Litvinov g.a. in dosarul lui Pan. Ha- Viziunea lui revolufionari a mers mai de- r( ('l)cn] cu faptul ce cea mai pronuntatd nali gi noi sperim ca, de-acu dupi manifestul de la Iippa din Arhiva Serviciului de Informalii parte decAt intuilia oamenilor politici, el a fost 17 octombrie, dreptulde a ne invila limba rlirritatc aluiZamfir Arbore a fost uma- 9i copiiiin Securitate, se pdstreazi mdrturii elocvente. unul dintre primii care, atunci cdnd rom6ni in cu16nd va fi dobAndit. . lil, intotdeauna, a pus inaintea intere- larismul Pan. Halippa, in inchisoarea N.KV.D.-ului sirbitorea o suti de ani de la ocuparea Basara- Aceastd chestie are sa fie discutatd in toate detaliurile no predstoiaScem gubernskom zemskom sobranii. din Chigindu, la 29 martie 1952, iEi amintea de biei, a prorocit, ca qi bunul siu prieten Axentie Al doilea - ne trebuie o gazetd moldoveneascd. rela!iile lui cu marele basarabean: Frunzi, formarea RomAniei Mari. Fiindca mullimea nu citette griftul latin, are sd fie ne- Anul 1905 a fost o adevirati sdrbdtoare Kidul ,,i: L-a1i cunoscut personal pe Trolki? voie o bucatd de vreme de editat gazeta cu griftul rus. - pentru toli acei care luptau impotriva monar- R: - Da. ln 19'10, un timp relativ scurt, m-am aflat insi abecedarul rus nu rdspunde pe deplin foneticei in or. BucureSti in legdturd cu colaborarea la ziarul hismului imperial rus. Casa Romanovilor, care rom6ne. Literele sau mai bine sonurile: ,,h",,d",,,9(e)", ,,Adevirul', unde erau publicate articolele mele. pirea de neclintit, a dat fisuri evidente gi pr[- ,,u" lipsesc in alfabeta rusd. in acel timp, locuiam in casa lui Zamfir Arbore, cu bugirea ei era doar o chestiune de timp. Punem, noi putem sd le inlocuim cu literele:,,x",,,d2", care intrelineam relaJii amicale gi acolo l-am cunoscut Dar tot mai bine am socotit sd cerem un Patriolii romAni din Basarabia, avAndu-l ca ,dj", ,,y" ;i,,t". pe Trolki. Acesta locuia la Bucuregti gi avea relalii sfat de la Dvs. Cum Dvs. ne veli sf;tui in chestia asta? lider pe Ion Pelivan, au inceput si caute con- prietenesti cu Zamfrr Arbore, venea pe la el. Redactorul gazetei ,,Bessarabskaia jizn" se unette tacte peste la Cu Trolki m-am intAlnit de doud ori in casa lui serioase cu cei de Prut, inci pAnI a ne edita gazeta moldoveneascd in chip de supli- revolulia Trimiterea la Zamfir 5i am discutat despre miqcarea nalionald din rusi. studenlilor invi- ment la gazeta sa. IamHr & *rbtn* Basara bia." {iturd in institu}iile superioare din Rominia a Pe urmi, credem cd vom gisi v'un editor, care se va fost doar prima cea de a doua urmAnd uni si editeze o gazeti rom6nd cu totul independentd. r Slhliserallt *$!ff$or lllsl probi, Al treilea semn caracteristic ce il deosebeg- si fie infiinfarea unei publicafii periodice na- Al treilea - simiim o mare lipsd de cirli rom6ne de te pe Zamfir Arbore de luptltorii narodniciqti, tot felul. Ar fi bine sd formdm o bibliotecd de cirli cu- fionale. Acest lucru clzuse tot in sarcina lui fanatici, rat rom6ne. Vd rugdm si ne ajuta,ti in aceastd privinld, care considerau ci: o bombi aruncati Zamfir Arbore gi a lui . Isto- dacd va fi cu putinl;. Dvs. foarte bine, credem, gtiti ce in impirat poate modifica statutul Rusiei !a- ria ulterioari a demonstrat ci, degi publicafia cdr.ti ne sunt mai trebuincioase in momentul de fald. riste: el a fost mereu un revolulionar cugetdtor, Basarabia (1906-1907) a avut o viafi extrem de Al patrulea - am dori sd fim in legdturd, afard de care a trecut prin toate etapele - de la invili- scurtd, impactul ei asupra congtiinlei na!iona- Rom6nia, gi cu Transilvania ;i cu Bucovina. Vd rugim mintele lui Neceaev, prin anarhismul lui Mihail , -,., L;.. - ..r*.q $yiv- le a basarabeniior a fost extrem de mare. sd ne recomanda_ti, ce gazete rom6ne din aceste Bakunin, prin Capitalui lui Marx, pAni la in- Mostre de corespondenli din acea perioa- socialismului in viziunea prietenului lelegerea dd au fost publicate in revista Viala Basarabi- sdu Gh. Plehanov. 12 Pe pagina a 8-a a acestei scrisori, gisim urmdtoarea noti_U, ei (1936, nr. 6-7), de unde reproducem dou[ A patra calitate, qi poate cea mai importanti, scrisd cu m6na proprie a lui Zamfir Ar6ore: ,,1905.5-a expediot scrisori: titlu a cdrlii lui Alexandru Kidel Zamfir C. o gisim foarte bine conturati in dragostea lui o tipografie (la)

tp.tFr