Stenograma) Sumar 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – IULIE 2014 Ședința din ziua de 17 iulie 2014 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 2. Alocuțiunea în Parlamentul Republicii Moldova a E.S. doamna Anne Brasseur, Preşedinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. 3. Runda de întrebări – răspunsuri. 4. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.118 din 21 martie 2014 pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. 6. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 253 din 30 iunie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul cu privire la știință și inovare – art.157; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – art. 1, 3, 6 ș.a.; Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici – art. 1, 3, 6, 8, 9 ș.a.; ș.a.). 7. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.254 din 30 iunie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl – art. 211; Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – art.65, 651 ș.a.). 8. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.352 din 2 septembrie 2013 cu privire la locuințe. 9. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.282 din 9 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programului-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare (2014 – 2020) – Orizont 2020. 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.121 din 24 martie 2014 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. 11. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.255 din 30 iunie 2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de

1 pensii stabilite în sistemul public de asigurări sociale (Titlul Legii, art. 12, 13,14, 2, 5). 12. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.296 din 2 iulie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul electoral – art.1, 16, 19 ș.a.; Codul penal – art.1812; ș.a.). 13. Dezbaterea și adoptarea în lectura a treia a proiectului nr.267 din 14 iunie 2013 al Codului transporturilor rutiere. 14. Dezbaterea, adoptarea în lectura a doua și în lectură finală a proiectului nr.260 din 1 iulie 2014 al Codului educației al Republicii Moldova 15. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.191 din 26 mai 2014 privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. 16. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.541 din 30 decembrie 2013 privind regimul articolelor pirotehnice. Dezbaterile asupra proiectului nr.541 au avut loc într-o ședință anterioară, la ședința de astăzi acesta fiind supus doar votului. 17. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.116 din 20 martie 2014 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. 18. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.281 din 9 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asociațiile obștești – art.4, 36; Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova – art.7, 71, 72; ș.a.). Dezbaterile asupra proiectului nr.281 au avut loc într-o ședință anterioară. La ședința de astăzi a avut loc doar procedura de vot. 19. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.284 din 26 iunie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldovenești – art.291; Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali – art.9; ș.a.). 20. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.258 din 30 iunie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.124; Legea cu privire la tariful vamal – anexa nr.2; Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități – art. 49). 21. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.101 din 11 martie 2014 pentru completarea articolului 41 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. 22. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.180 din 15 mai 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art.2, 3, 19, 27; Legea presei – art. 4, 8; Legea cu privire la

2 protecția civilă – art.22; Legea ocrotirii sănătății – art.2, 51; Regulamentul Parlamentului – art. 12; ș.a.). 23. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.285 din 14 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici – anexa nr.2; Clasificatorul unic al funcțiilor publice – capitolul II; ș.a.). 24. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.240 din 19 iunie 2014 pentru completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (art.58). 25. Dezbaterea în primă lectură a proiectului de Lege nr.111 din 13 martie 2013 pentru completarea articolului 35 din Regulamentul Parlamentului. Procedura de vot asupra proiectului nr.111 se transferă pentru ședința de mîine, 18 iulie. 26. Dezbaterea și respingerea moțiunii simple asupra politicilor în domeniul educațional, precum și a activității Ministerului Educației nr.266 din 3 iulie 2014. 27. Dezbaterea în primă lectură a proiectului de Lege nr.256 din 30 iunie 2014 pentru modificarea unor acte legislative (Codul vamal – art. 1, 174, 1841; Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice – art. 2, 5, 10). Procedura de vot asupra proiectului nr.256 se transferă pentru ședința de mîine, 18 iulie.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Igor Corman, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnii Serghei Sîrbu și Oleg Bodrug, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Bună dimineața, stimați colegi. Vă rog să vă ocupați locurile. Secretariatul, Vă rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 100 de deputați. Nu s-a înregistrat deputatul Vieru Boris – concediu medical.

Domnul Igor Corman: Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul Republicii Moldova.)

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Aș vrea să salut prezența la ședința de astăzi a Doamnei Anne Brasseur, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Și înainte de a o invita la tribună pentru a ne prezenta un discurs, aș vrea să menționez că duminica trecută, la 13 iulie, s-au împlinit nouăsprezece ani de cînd Republica Moldova este membră a Consiliului Europei. În toți acești, ani Consiliul Europei, inclusiv dimensiunea parlamentară APCE, a fost un partener constant și fidel al țării noastre, indiferent de culoarea guvernelor, indiferent de conjunctura politică din țara noastră. Consiliul Europei a oferit o susținere consecventă instituțiilor Republicii Moldova și ne ajută și în continuare să identificăm soluții optime pentru asigurarea libertăților și drepturilor cetățenilor noștri. Cred că acest transfer de expertiză democratică este cel mai important lucru pe care am reușit să-l facem cu ajutorul instituțiilor Consiliului Europei, fapt pentru care vreau să-mi exprim recunoștința, în numele deputaților Parlamentului Republicii Moldova. De asemenea, îi mulțumim Doamnei Președinte pentru această primă vizită în țara noastră și pentru disponibilitatea de a veni cu un discurs în Parlamentul Republicii Moldova. (Aplauze.) Doamnă Președinte, Vă ofer cuvîntul. Vă invit la tribuna centrală.

Doamna Anne Brasseur – Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Chers collègues, În primul rînd, doresc să vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru primirea călduroasă. Aș dori să fac o remarcă preliminară la discursul meu. Țara dumneavoastră are propria sa limbă – limba moldoveneasca. Țara mea are propria sa limbă ... Țara mea ... Țara mea are propria sa limbă luxemburgheza, și țările noastre sînt membre ale Francofoniei. Întrucît sîntem membri ai Francofoniei ar trebui, de fapt, să vorbesc în franceză, dar mi s-a spus că veți asigura traducerea din engleză și aș dori să-i mulțumesc interpretului, care se descurcă foarte bine. De aceea, voi rămîne la limba engleză. Din păcate nu pot vorbi limba dumneavoastră, iată de ce tot ce pot spune este „bună ziua”, pentru început. Sînt foarte onorată să mă aflu astăzi aici, deoarece sînteți faimoși pentru ospitalitatea și prietenia dumneavoastră. După cum ați spus, este, într-adevăr, prima mea vizită în țara dumneavoastră și nu am mai avut plăcuta ocazie să vin aici pînă acum. Abia ieri mi-am început vizita, iar primirea a fost, pur și simplu, copleșitoare și am avut prilejul să discut cu dumneavoastră, domnule Președinte, și cu unii deputați, lideri ai grupurilor politice am avut deja discuții.

Îmi face o plăcere deosebită să vă vorbesc astăzi despre unele chestiuni politice presante pe care le avem în Europa la momentul actual și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Membrii delegației dumneavoastră, și îi văd pe unii dintre ei în sală, sînt foarte activi la Adunarea Parlamentară și doresc să vă spun că avem opt comisii și două dintre acestea sînt conduse de deputați din Parlamentul dumneavoastră. Așadar, sînteți o delegație mică, dar aveți, într-adevăr, o putere mare. Este vorba de Ana Guțu, care este președinta Comisiei cultură și, de asemenea, domnul Ghilețchi, care este președintele Comisiei afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă. Însă și ceilalți membri desfășoară o activitate foarte bună și sînt totodată încîntată de faptul că aveți o delegație compusă din cinci membri și dintre aceștia trei sînt femei. Vă mărturisesc faptul că sînt, în același timp, onorată să fiu a doua femeie Președinte al Adunării Parlamentare. Aceasta nu este o performanță prea mare, căci timp de 65 de ani am reușit să avem doar două femei președinte. Consiliul Europei, după cum bine știți, a fost fondat în 1949, după cel de-al doilea Război Mondial, de către 10 state membre și astăzi. Avem 47 de state membre, care reprezintă o populație de 820 de milioane. Aceste persoane sînt reprezentate în Adunarea Parlamentară de către 318 membri. Țara dumneavoastră a aderat la Consiliul Europei cu 19 ani în urmă și palmaresul pe care l-ați dobîndit în acești 19 ani este destul de impresionant. Aveți o rată foarte înaltă de semnare și ratificare a convențiilor Consiliului Europei. Aveți o implicare puternică în campanii precum „Unul din cinci”, pentru combaterea abuzului față de copii și pentru promovarea ratificării Convenției Lanzarote. Angajamentele curente pentru respectarea standardelor Consiliului Europei și cooperarea dumneavoastră cu organele de monitorizare ale Consiliului Europei … Din păcate, astăzi în Europa sînt prea multe conflicte care merită atenția noastră, inclusiv Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud și partea de nord a Ciprului. Problema care vă privește în mod direct pe dumneavoastră este, desigur, situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Europa a fost destabilizată, pe lîngă aceasta, din cauza conflictului dintre țara dumneavoastră vecină, Ucraina, și Rusia și este vădit că acest conflict are consecințe și pentru țara dumneavoastră. Anul acesta, mai înainte, cînd mă aflam la Viena și m-am adresat miniștrilor afacerilor externe ai Consiliului Europei, am menționat că cele mai importante trei provocări cu care se confruntă Consiliul Europei sînt : Ucraina, Ucraina și Ucraina. Conflictul reprezintă un test pentru credibilitatea organizației noastre, un test al abilității noastre de a susține un stat membru care se confruntă cu o criză politică fără precedent, nu doar pe plan intern, dar și la frontierele sale. Și un test pentru noi pentru a proteja drepturile omului în Ucraina și în Rusia. De asemenea, este un test pentru păstrarea integrității teritoriale în familia Consiliului Europei. În timpul evenimentelor din februarie 2014, care au avut loc la Kiev, pe Maidan, raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-au aflat pe Maidan, am ținut legătura zilnic și am fost ținută la curent cu situația. La o

5 săptămână după ce Rusia a anexat Crimeea am efectuat o vizită în Ucraina împreună cu liderii politici și cu raportorii. În timpul acestei vizite ne-am deplasat la Donețk, unde, din păcate, violențele au escaladat dramatic de atunci. M-am întîlnit cu guvernatorul regiunii Donețk în clădirea administrativă care a fost ulterior ocupată și baricadată cu saci de nisip de forțele separatiste. În luna martie erau deja proteste antiguvernamentale și un număr de protestatari au scandat spre mine, cînd m-au văzut „fashystskaya Evropa ” ( Europa fascistă). Este de la sine înțeles că sînt europeană, dar în mod cert nu sînt fascistă. Însă, aceasta demonstrează, din păcate, care este nivelul de frustrare și neîncredere față de Europa în rîndurile unei părți a populației. Evenimentele din Ucraina, după cum bine știți, s-au precipitat odată cu anexarea Crimeii, întărirea trupelor rusești la frontieră și ocuparea clădirilor guvernamentale de către așa-numiții separatiști. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a trebuit să reacționeze. În perioada de sesiune din aprilie, am încercat să apărăm valorile Organizației noastre și am luat decizii dificile și principiale pe care fondatorii săi le-ar fi așteptat de la noi. În Rezoluția 1988 privind recentele evoluții din Ucraina, Adunarea a specificat faptul că Ucraina are o mare responsabilitate dar, de asemenea, și o oportunitate deschisă pentru a combate corupția și a aduce o schimbare constituțională reală, reforma electorală și descentralizarea. Un stat are nevoie de instituții puternice. Acesta este cazul Ucrainei. Și trebuie să-i ajutăm să construiască acele instituții puternice, pentru că fără instituții puternice statul este slab, iar un stat slab este vulnerabil, iar un stat vulnerabil nu este capabil să-și protejeze populația. Această Rezoluție a fost însă umbrită de discuțiile privind anexarea Crimeii de către Rusia și de evenimentele tot mai îngrijorătoare din Ucraina de Est. Acțiunile au consecințe. În cadrul Adunării, consecințele pentru Rusia, în urma acțiunilor sale, au fost stabilite în Rezoluția 1990. Aș dori să precizez ce a decis Adunarea și ceea ce nu a decis. În ceea ce privește delegația rusă, i-am suspendat dreptul la vot, posibilitatea de a fi reprezentată în Biroul și Comitetul Prezidențial ale Adunării, adică în organele executive, și dreptul de a participa la observarea alegerilor. Totuși, noi nu am suspendat acreditarea delegației ruse, făcînd astfel posibil un dialog neîntrerupt prin care delegația rusă să poată continua să participe la celelalte lucrări ale Adunării. Dar, iarăși, acțiunile au consecințe. În contextul acestor sancțiuni impuse de Adunare, Duma de stat a Rusiei a reacționat prin suspendarea, citez: „participării constructive ulterioare la activitățile APCE”, închei citatul. Într-adevăr, din păcate, parlamentarii lor nu au participat la sesiunea parțială a Adunării din luna iunie. Sper că vom continua să menținem dialogul, pentru că dialogul este cel mai important instrument de care dispunem ca parlamentari. Și, din acest motiv, am avut o conversație telefonică cu Speakerul Dumei și am convenit, de asemenea, să ne întîlnim în viitorul apropiat.

Însă, după adoptarea acelor rezoluții, situația din Ucraina nu s-a îmbunătățit, dimpotrivă, s-au produs evenimente foarte tragice, nu o să le enumăr. Din păcate, tensiunile s-au întețit dramatic în ultimele cîteva zile și acum sîntem martorii intensificării violențelor în zonele de luptă, unde crește numărul morților, inclusiv printre civili, și unde a fost doborît un avion militar ucrainean, potrivit unor presupuneri, de o rachetă rusească. În acest context, implicarea militară directă a forțelor ruse, care ar duce la un conflict deschis, ar trebui evitată cu orice preț. Și înaintea acestor evoluții am încercat să mențin dialogul deschis, așa cum tocmai v-am explicat, deoarece violența nu poate fi un răspuns la conflictul nostru. Trebuie să fim în stare să negociem și să găsim soluții în mod pașnic. Ucraina poate fi Cutia Pandorei pentru Europa, dar știm că la fundul oricărei cutii se găsește speranța. Odată cu alegerea unui nou Președinte al Ucrainei, a domnului Poroșenco, mai există speranța că dumnealui va putea crea un dialog cu rușii, chiar dacă este foarte greu, și că va putea crea un dialog cu Rusia și cu separatiștii din Est. Pe plan intern, el are mandatul de a consolida procesul de reformare pe care l-am menționat deja. Adunarea a fost onorată să îl primească pe Președintele Poroșenco pe 26 iunie, adică cu mai puțin de o lună în urmă. A fost prima sa vizită oficială peste hotare după inaugurare. Și este foarte simbolic faptul că în prima sa vizită a venit la Consiliul Europei ca să se adreseze Adunării Parlamentare. Discursul său a fost cel al unui om cu o viziune pentru țara sa, pregătit să abordeze problemele acesteia. La sfîrșitul lui iunie, Adunarea a discutat și despre consecințele umanitare ale acestei crize. Situația este extrem de îngrijorătoare și devine tot mai alarmantă pe zi ce trece. La Consiliul Europei sîntem prezenți pentru a sprijini Ucraina cu ajutorul nostru deplin, însă există, de asemenea, o condiție preliminară esențială pentru progres – violența trebuie să înceteze, iar din ceea ce vedem acum, nu cred că ne apropiem de realizarea acesteia, din păcate. Acest conflict, cu siguranță, ne va pune la încercare abilitățile de soluționare a conflictelor. Parlamentarii dumneavoastră, domnule Președinte, avînd experiența personală a unui așa-numit conflict înghețat, pot, cu siguranță, să-și aducă contribuția la viitoarele discuții la acest subiect. Respectarea integrității teritoriale este unul dintre principiile fundamentale ale Consiliului Europei. Ceea ce s-a întîmplat în Crimeea nu trebuie să se repete și nici nu trebuie să permitem să se întîmple în regiunea transnistreană sau în altă parte. Inițiativele de menținere a dialogului deschis sînt de importanță maximă. Nu putem închide ușa. Este mai ușor să închizi ușa și apoi să o redeschizi. Dragi colegi, Mai sînt și alte provocări majore pentru Europa. Criza financiară este una dintre acestea, criza economică. În întreaga Europă, această criză a creat pericolul unei crize sociale. Este, prin urmare, esențial ca drepturile sociale fundamentale,

7 cum sînt cele prevăzute în Carta Socială Europeană, să fie respectate în perioade dificile, în special pentru cei mai vulnerabili. Stimați deputați, Moldova, cum am mai spus, a făcut pași enormi, dar știți prea bine că mai sînt pași enormi care trebuie făcuți. În ultimii ani ați trecut printr-o criză politică serioasă. Au avut loc alegeri parlamentare repetate. După un impas politic de trei ani, în martie 2012, a fost ales Președintele Republicii Moldova. Pentru a evita un asemenea impas politic în viitor, este extrem de important ca Parlamentul dumneavoastră să modifice prevederile Constituției cu privire la alegerea Președintelui. Această criză a scos la iveală cîteva disfuncții și, venind aici, vreau să fiu sinceră și deschisă, întrucît aceste disfuncții indică necesitatea urgentă de reforme. Aș sublinia aici necesitatea de a reforma Procuratura și de a asigura separarea puterilor și depolitizarea instituțiilor de drept. Lupta împotriva corupției este, de asemenea, un aspect important care trebuie abordat de țara dumneavoastră, întrucît corupția subminează democrația și corupția ... Dacă există corupție, nu poți niciodată construi o democrație bazată pe statul de drept și atunci nu ești în stare să ocrotești drepturile omului. Acestea sînt cîteva dintre recomandările importante adresate de Adunarea Parlamentară Parlamentului dumneavoastră anul trecut în cadrul procedurii de monitorizare. În recentul raport cu privire la starea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în Europa, Secretarul General al Consiliului Europei a subliniat, de asemenea, faptul că Moldova trebuie să ia în considerare, în special, ratificarea sau semnarea a încă cinci convenții. Aș menționa aici, domnule Președinte, în mod special, convenția privitoare la violența în familie (Convenția de la Istanbul), Protocolul 12 la Convenția CEDO cu privire la nondiscriminare, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare și Protocolul Adițional la Carta socială europeană cu privire la reclamațiile colective. Nu este nevoie să explic relevanța acestor convenții. În privința celorlalte convenții, ratificate de Republica Moldova, spiritul de cooperare din partea autorităților dumneavoastră este salutabil. Este totuși important ca recomandările acestor organisme să fie implementate pe deplin și, dacă îmi permiteți, vă voi prezenta o listă a convențiilor pe care ar trebui să le ratificați în viitorul apropiat. Aveți nevoie de autonomie locală și descentralizare. Trebuie să combateți corupția și crima organizat, aveți raportul GRECO. Pentru acuzațiile de maltratare a deținuților este Comitetul european pentru prevenirea torturii, antidiscriminare – Comisia europeană împotriva rasismului și a intoleranței. Ca Parlament, trebuie să analizați profund aceste rapoarte. Una dintre prioritățile funcției mele este să ajut statele membre să-și îndeplinească angajamentele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Nu urmărim să învinuim o țară, ci să lucrăm împreună ca să promovăm drepturile omului și să găsim o cale de a îmbunătăți situația pentru fiecare cetățean. Spre mulțumirea Comitetului de Miniștri, în acest an a fost examinat un număr de

8 cazuri împotriva Republicii Moldova. Așa ar trebui să fie și vreau să vă felicit pentru aceasta. Dacă totuși aș putea face o sugestie, ar fi aceea ca dumneavoastră să luați în considerare posibilitatea de a invita agentul guvernamental pentru CEDO al țării dumneavoastră să vorbească în Parlament, poate o dată pe an, despre implicațiile jurisprudenței recente de la Strasbourg cu privire la legislația și practica moldovenească. Stimați deputați, Dragi colegi, Republica Moldova a luat recent o decizie importantă prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Republica Moldova a ales calea integrării europene prin semnarea acestui acord de asociere. Este alegerea dumneavoastră și a cetățenilor Moldovei. Această alegere trebuie respectată de toți actorii, naționali și internaționali. Datorită istoriei, culturii și poziției sale geografice, Republica Moldova ar trebui să rămînă o punte între Est și Vest. Alegerea căii integrării europene nu ar trebui să schimbe această situație. Mesajul cel mai important pe care vreau să-l transmit astăzi, și am spus-o deja, este acela că numai un stat construit pe instituții puternice, bazat pe principiile statului de drept le poate garanta cetățenilor săi o democrație durabilă, le poate garanta protecția drepturilor omului. Aș dori, de asemenea, să adaug... Domnule Președinte, ieri am aflat că veți discuta despre participarea femeilor în viața politică și am văzut jos expoziția de caricatură. Este atît de important ca mai multe femei să se implice și știu că doamnele din Parlamentul dumneavoastră sînt foarte active. Sper că vom vedea mai multe femei în componența viitorului Parlament. Am văzut o caricatură jos... Bine, și bărbații ar trebui să aplaude pentru că sîntem parte a aceleiași populații. Am văzut o caricatură, jos în care se spunea că ar fi mai puține probleme cu mai multe femei. Nu sînt sigură în această privință, nu sîntem magicieni, dar cred că este bine să existe un echilibru în Parlament. Așadar, vă urez succes în legătură cu deciziile pe care le veți lua. Stimați deputați, Aș dori să-mi închei discursul mulțumindu-vă în franceză: merci beaucoup, (iată cel puțin unul sau două cuvinte în franceză), mulțumindu-vă chiar în limba mea maternă, luxemburgheză: villmols merci și mulțumindu-vă în limba dumneavoastră, adică mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim și noi, doamnă Preşedinte. Stimaţi colegi, Acum avem posibilitatea să discutăm cu doamna Preşedinte. Așa cum s-a convenit, fiecare fracţiune va avea posibilitatea să formuleze cîte o întrebare. Și ca să respectăm cutuma Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dar și pentru a

9 ne încadra în timpul prevăzut, urmează ca întrebările să nu depășească 30 de secunde. Asta este rugămintea pe care v-o adresez. Deci eu rog, cine dorește din partea fracţiunilor să pună întrebări, să vă înregistrați, ca să văd. Am să încep atunci în ordinea în care v-ați înscris. Așa. Sau doriți s-o iau pe fracţiuni? Din partea Fracţiunii PCRM cine dorește? Domnul Reșetnicov. Vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Stimată doamnă Preşedinte, Reprezint Partidul Comuniștilor, partid care se află în opoziție. Și, din partea colegilor, mă voi folosi de posibilitatea să vă salut în Parlamentul Republicii Moldova și să vă adresez o întrebare. Stimată doamnă Preşedinte, Este cunoscut faptul că Republica Moldova se află sub monitorizarea Consiliului Europei, însă în ultimii ani constatăm chiar regrese și subminarea democrației și statului de drept în Moldova. Opoziția este hărțuită. Cei care au altă opinie decît opinia celor de la guvernare sînt persecutați. Mijloacele de informare în masă, care critică guvernarea și spun adevărul, sînt închise. De exemplu, televiziunea NIT de mai mulți ani, din acest motiv a fost închisă. Instanțele de judecată, Procuratura sînt împărțite prin acorduri secrete între partidele de la guvernare. Creditele, granturile și fondurile care vin din Europa sînt…

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Un minut deja l-ați epuizat. Rugămintea a fost în 30 de secunde să formulați întrebarea. (Rumoare în sală.) Doamnă Preşedinte, Cred că întrebarea a fost clară. Și vă rog, doamnă Preşedinte, să răspundeți la întrebare. (Rumoare în sală.) Domnule Reșetnicov, Am rugat 30 de secunde. Ați epuizat un minut. Vă rog să întrebarea. Domnul Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Preşedinte, De regulă, două minute se oferă pentru formularea întrebării.

Eu continui. Corupția a atins cote maxime. Chiar Guvernul Filat a fost demis pentru corupție. Sînt limitate drepturile minorităților naționale. De exemplu, utilizarea limbii ruse, ca limbă de comunicare interetnică, este exclusă prin noul Cod al educației, examinat chiar azi. În aceste circumstanțe, actuala guvernare este asociată cu subminarea democrației, cu corupția, cu sărăcia în Republica Moldova. Cunoașteți că alegerile parlamentare vor avea loc în cîteva luni. În aceste împrejurări cum poate fi asigurată corectitudinea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie așa ca toate partidele să dispună de drepturi egale, iar alegerile să fie cinstite, corecte și echitabile?

Domnul Igor Corman: Deci aș ruga-o pe doamna Preşedinte, poate, să ne spună care este practica la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cazul în care deputații depășesc timpul regulamentar prevăzut? Avem o problemă permanentă aici, în Parlament. (Rumoare în sală.) Vă rog, doamnă Preşedinte.

Doamna Anne Brasseur: Nu este ușor să fii președinte, deoarece trebuie să te conduci după reguli și, de fapt, la Adunarea Parlamentară ai la dispoziție 30 de secunde, știi aceasta foarte bine și nu ai dreptul să faci comentarii, ci doar să pui întrebări, dar mă aflu în Parlamentul dumneavoastră. Ei bine, și președinta delegației dumneavoastră cunoaște acest lucru foarte bine. Dumneavoastră ați făcut un comentariu iar la final ați pus o întrebare și întrebarea a fost dacă există vreo garanție pentru faptul că veți avea alegeri libere și corecte și eu cred că alegerile libere și corecte sînt cel mai important pas, altminteri, dacă acestea nu sînt libere și corecte, cetățenii își vor pierde orice încredere și nădejde în sistemul politic. Și ca Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, bineînțeles că nu mă implic în politica dumneavoastră internă autohtonă, dar ceea ce trebuie să asigurăm ... prin intermediul observatorilor, și veți avea o misiune de observatori pe termen lung din partea OSCE, care vor veni în Moldova pentru a vedea cum decurg pregătirile pentru alegerile de pe 30 noiembrie. Vom avea, de asemenea, o misiune preelectorală și vom avea observatori. Cît despre atmosfera dinaintea alegerilor, observ aici că este foarte tensionată, dar cred că este ceva normal într-o democrație și este important faptul ca noi toți să învățăm, și mă includ aici și pe mine, ca să încercăm să ne ascultăm unii pe alții și apoi să încercăm să ne înțelegem unii pe alții, ceea ce este și mai greu, chiar dacă nu împărtășim aceleași opinii. Și, desigur, una dintre cele mai importante valori este libertatea cuvîntului și libertatea de exprimare, dar acestea trebuie mereu înfăptuite în limitele normelor și fără limbaj instigator la ură la adresa unui sau altui grup, ci cu respect deplin. Prin urmare, îmi doresc să aveți o campanie electorală corectă, pentru că o campanie incorectă va dăuna democrației și cine va avea de pierdut? Ei bine,

11 democrația țării dumneavoastră și, de fapt, cetățenii vor avea de pierdut. Deci tot ce vă pot spune dumneavoastră tuturor, celor din majoritate sau din opoziție, este faptul că aveți neapărată nevoie de o campanie electorală corectă. Și în unele țări ceea ce se întîmplă atunci cînd începe campania, faptul că liderii grupurilor politice se adună, ceea ce, cred eu, este o bună practică, pentru a face un schimb de viziuni și pentru a-și trasa un cadru în care campania ar trebui să se desfășoare și m-aș bucura dacă ați putea să faceți acest lucru, respectînd, desigur, cu desăvîrșire, autonomia diferitelor grupuri și fracțiuni politice.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim, Doamnă Președinte. Următoarea întrebare din partea Fracțiunii Partidului Democrat. Domnul Diacov, de la microfonul domnului Țulea.

Domnul Dumitru Diacov: De aici mai bine se vede. Doamnă Președinte, Noi încă o dată, și din partea Partidului Democrat, vă salutăm în Parlamentul Republicii Moldova. Ieri am discutat despre evoluțiile pozitive ale democrației în Moldova, deși există mai multe probleme pe care noi dorim, toți, și cei care sînt la guvernare, și în opoziție, să le rezolvăm. Noi știm că dumneavoastră sînteți și deputat în Adunarea Națională a Luxemburgului. Am o întrebare, care este specifică și pentru Republica Moldova, dacă puteți să ne spuneți cîte partide există în Luxemburg? Și dacă aveți partide care apără interesele Belgiei, ale Germaniei sau ale Franței în Luxemburg? Mulțumesc.

Doamna Anne Brasseur: Știți, Luxemburgul are o istorie foarte interesantă. Luxemburgul a fost dintotdeauna dominat de forțe străine și a fost odată mult mai mare, în acele vremuri Luxemburgul era un ducat, iar apoi, prin diverse tratate de pace ale marilor puteri europene, acestea și-au luat anumite teritorii din Luxemburg și am devenit mai mici. Iar după aceea ni s-a oferit titlul de Mare Ducat. Acesta este, așadar, rezultatul istoriei noastre. O parte a Belgiei, de exemplu, se numește și acum Luxembourg belge. Așadar, Luxemburgul belgian a fost parte, era odată parte componentă a Luxemburgului, dar desigur nu vorbim în numele lor. Dar, cred eu, nu putem face o comparație cu alte țări. Situația noastră este una specifică, așa cum situația fiecărei țări este specifică și aceasta este ceea ce am spus în discursul meu de deschidere, în luna ianuarie, cînd am fost aleasă la Adunarea Parlamentară. Trebuie să luăm în considerare fiecare țară cu diversitatea sa, cu istoria sa, cu contextul său politic, cu contextul său geografic și cultura sa și cred că aceasta este ceea ce trebuie să luăm în considerare. Așadar, avem relații foarte bune cu vecinii noștri, chiar și cu Germania. Bine, după ’45 a fost o altă istorie, a fost puțin mai complicat. Însă, pe de altă parte, există belgieni care au strămoși luxemburghezi și

12 care și-au luat acum cetățenia luxemburgheză și avem, în același timp, dublă naționalitate, ceea ce înseamnă că numărul nostru crește, dar nu avem de gînd să ocupăm Belgia.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim, Doamnă Președinte. Următoarea întrebare din partea Fracțiunii Partidului Liberal Democrat. Domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă Președinte, Aș dori, în primul rînd, să vă urez bun venit în numele Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova în Parlament și ... Sînt aici, doamnă Președinte ...

Doamna Anne Brasseur: Domnule Ghilețchi, Desigur. Da.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Ei bine, aș dori, să vă urez bun venit, cum am mai spus, în numele Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Parlament și, după cum puteți vedea, vă aflați într- un adevărat Parlament european, unde există o democrație autentică, opoziția poate spune tot ce dorește fără vreo cenzură. Deci, bine ați venit într-un Parlament european, aici, în Moldova. Acum, trec la întrebarea mea. (Aplauze.) Ați menționat cîteva mari provocări, de aici, din Europa, una dintre care a fost conflictul transnistrean, apoi conflictul din Ucraina și există cîteva rezoluții adoptate de Adunarea Parlamentară. În privința Transnistriei este un articol în rezoluție care afirmă că trupele rusești trebuie retrase fără nicio întîrziere, în privința Ucrainei – faptul că Crimeea trebuie înapoiată Ucrainei. Dar, din păcate, aceste rezoluții nu sînt puse în aplicare. Întrebarea mea este: ce poate face Adunarea Parlamentară să se asigure ca asemenea rezoluții importante să fie puse în aplicare pentru a ne încredința că este pace și stabilitate în Europa? Vă mulțumesc.

Doamna Anne Brasseur: În privința ... dar, vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Ați spus vă mulțumesc foarte mult și chiar trebuie să menționez faptul că la Adunarea Parlamentară lucrăm destul de bine împreună. Confruntările cu care vă confruntați, ei bine, ceea ce facem la Adunarea Parlamentară este să votăm rezoluții, iar apoi apare marea întrebare – cum să le punem în aplicare? Dar, cred eu, singura modalitate în care noi, parlamentarii, o putem face, este prin relații interparlamentare, iar Consiliul Europei, Adunarea sînt o platformă interparlamentară. Iată de ce cred că este atît de important ca rușii să ia parte la lucrările noastre, chiar dacă dreptul lor de vot a fost suspendat pînă în ianuarie. Pentru că, dacă nu poți vorbi unul cu altul, dacă poți vorbi doar unul despre altul,

13 nu poți găsi soluții. Deoarece, aici, Rusia este un element al problemei, dar și, de asemenea, un element al soluției. Deci trebuie să continuăm să vorbim cu ei și de aceea am depus mari eforturi pentru a avea contacte, pentru a continua să am contacte cu Duma rusească, cu speakerul Dumei rusești, cu liderul delegației rusești pentru a ... Și ne vom întîlni, probabil, în septembrie pentru a menține deschis dialogul și să vedem cum ei, ca Adunare Parlamentară la ei în țară, ca Parlament la ei în țară, ne pot ajuta. Deoarece nu putem accepta ca integritatea teritorială să fie violată. Este unul dintre principiile pe care trebuie să le apărăm împreună și sper că toate forțele ne vor ajuta să putem rezolva și problema cu rușii, însă prin diplomație, și nicidecum cu forța.

Domnul Igor Corman: Mulțumim, doamnă Președinte. Următoarea întrebare – din partea Fracțiuni Partidului Liberal Reformator. Doamna Guțu.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc Domnule Președinte, Doamnă Președinte, Aș dori, mai întîi de toate, să vă felicit cu ocazia aflării dumneavoastră aici, în Parlamentul Republicii Moldova, cît și pentru discursul excelent. De asemenea, aș dori să felicit țara dumneavoastră, deoarece țara dumneavoastră, Luxemburgul, a oferit Europei doi conducători excelenți, Jean Claude Juncker, care este Președintele Comisiei Europene și desigur dumneavoastră, în calitate de Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Aș dori, de asemenea, să precizez, Doamnă Președinte, că aici, în Republica Moldova, noi nu avem limba moldovenească. (Rumoare în sală.) Aș dori să fac referință la Decizia Curții Constituționale, de anul trecut, 5 decembrie, cînd Curtea Constituțională a țării noastre a constituționalizat Declarația de Independență a Republicii Moldova și denumirea corectă a limbii noastre este limba română. Nu există limba moldovenească în familia limbilor latine, din punct de vedere științific. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Da. Întrebarea, vă rog, doamnă Guțu.

Doamna Ana Guțu: Am încă o referință. În timpul sesiunii din iunie, sesiunii parțiale din iunie a Adunării Parlamentare, am depus împreună cu mulți, mulți colegi din delegațiile naționale, o moțiune de rezoluție privind prevenirea separatismului și penalizarea separatismului. Aș dori să afirm că aici, în regiunea noastră, separatismul are, probabil, un sens nou. Deci este necesar să facem ceva în cadrul Adunării noastre Parlamentare pentru a avea un raport, un raport bun. Și să recomandăm statelor membre ale

Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să prevină separatismul în legislația lor națională. Vă mulțumesc mult. (Rumoare în sală.)

Doamna Anne Brasseur: Da. Îi mulțumesc, îi mulțumesc Doamnei Guțu pentru că mi-a amintit de referințele Constituției dumneavoastră privitoare la limbă. Însă, înainte de toate, doamna Guțu este lingvist și cred... deci că este o abordare lingvistică. Eu nu vreau să mă amestec în dezbaterile voastre naționale referitor la limbă, dar, referindu-mă la țara mea, și nu sînt aici să vorbesc despre țara mea, însă referindu-mă la țara mea, noi avem limba noastră proprie, limba luxemburgheză. Și iată de ce…nu…..eu vreau…(aplauze în sală) stați puțin, stați puțin. Noi avem o limbă, limba luxemburgheză, și avem o lege unde se pune... Constituția noastră prevede că legea se va ocupa de limbi și articolul 1 privind limbile din Luxemburg spune că limba tuturor luxemburghezilor este limba luxemburgheză, însă aceasta nu e scris așa, este scris, ascultați – „La langue des tous Luxembourgeois est le luxembourgeois”, limba tuturor luxemburghezilor este limba luxemburgheză, deoarece legile noastre sînt scrise în limba franceză; ceea ce face ca…, ceea ce face ca…, și astfel, aș vrea să fac o referință, eu cred că, eu cred că o limbă nu trebuie să fie o linie de separare. Ce este o limbă? O limbă reprezintă un mijloc de comunicare, fie că o numiți română sau vă referiți la propria dumneavoastră țară... Ceea ce știu eu este că voi aveți o limbă comună în care puteți vorbi unul cu altul. Și acest lucru este cel mai important. Să vorbiți unul cu altul este deja important. Să încercați să-i înțelegeți pe alții, să ascultați, este chiar mai important. Și chiar mai important este încercarea de a înțelege. Și cred că nu ar trebui să existe vreo linie de separare în legătură cu acest subiect. Însă vă mulțumesc că mi-ați adus aminte de cadrul dumneavoastră normativ, venind din partea unui profesor în științe lingvistice. Acum ceea ce ține de prevenirea separatismului. Este, desigur... fiecare poate, în cadrul libertății de expresie, fiecare poate să-și exprime opinia personală privind modalitatea de organizare a unui stat sau a unei părți a unui stat. Bineînțeles că este foarte greu să delimităm unde anume apare amenințarea pentru stat. Și aici trebuie să găsim un numitor comun. Pe de o parte, libertatea de expresie trebuie să aibă întîietate. Și dacă sîntem suficient de puternici, putem, trebuie să o păstrăm. Și, pe de altă parte, mișcările separatiste. Este același lucru și cu limbajul instigator la ură. Consiliul Europei are o campanie împotriva limbajului instigator la ură, dar cînd vine vorba de definiție, lucrurile se complică, aceasta fiind și problema în cazul limbajului separatist. Cît de departe... cît de departe poți să mergi... dar vreau să repet ceea ce am spus mai înainte: integritatea teritorială este pentru Consiliul Europei una dintre valorile sale și trebuie să păstrăm această valoare și să respectăm integritatea teritorială. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim, doamnă Președinte. Și acum aș vrea să îi ofer cuvîntul președintelui delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, doamnei Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Mă voi strădui succint. Excelență, Doamnă Brasseur, Aș dori să-mi exprim recunoștința în numele delegației noastre și în numele Parlamentului moldovean pentru buna cooperare pe care o are țara noastră cu Consiliul Europei și cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ați avut o șansă reală astăzi de a vedea aici, în Parlamentul Republicii Moldova cît de diferiți sîntem, cît de diferite sînt viziunile noastre. Dar trebuie să vă asigur că fiecare membru al acestui Parlament, chiar dacă avem puncte de vedere diferite, avem un scop comun, să ne modernizăm țara, să întărim democrația aici și să ne consolidăm societatea. Ne bucurăm că ați acceptat invitația de a veni în Parlamentul nostru, de a ține un discurs aici. Și sperăm, cu adevărat, că, datorită cooperării noastre, Moldova va scurta calea de consolidare a democrației și că Moldova va deveni, într-un viitor cît mai apropiat, membru al unei familii mari, membru al Uniunii Europene. Vă mulțumim și vă dorim ședere plăcută în Republica Moldova. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Îi mulțumim încă o dată doamnei Președinte pentru vizită, pentru discursul în cadrul Parlamentului. Îi dorim un program fructuos aici, în țara noastră, și ca să mai revină, inclusiv cu discursuri, în plenul Parlamentului. Vă mulțumim, doamnă Președinte. (Aplauze în sală.)

Doamna Anne Brasseur: Mulțumesc frumos.

Doamna Liliana Palihovici: De procedură. Domnul Lucinschi.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc, doamnă Președinte. Am vrut să solicit, dacă este posibil, să anunțăm pauză pe jumătate de oră, pentru convocarea Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Anunț o pauză pînă la ora 11 și 15 minute. (Rumoare în sală.) În biroul 508. La ora 11 și 15 minute vă așteptăm în sală.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Eu vă propun să vă ocupați locurile. Și pînă vor veni în sala de ședințe membrii Comisiei cultură, educație, tineret, sport și mass-media, care au solicitat aceasta pauză, eu propun să dezbatem ordinea de zi, pentru că urmează să aprobăm încă ordinea de zi. Deci rog toți deputații să se așeze la locurile lor. Vă rog frumos. Sîntem gata? Așadar, propunerile la suplimentul care a fost propus de Biroul permanent, și voi da curs solicitărilor din partea deputaților în ordinea în care au fost transmise în Prezidium. Prima solicitare, privind includerea în ordinea de zi a unui subiect referitor la audierea Procurorului General. Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule Preşedinte al Parlamentului, Deja la doilea an locuitorii satelor Sociteni, Ruseștii Noi, Dănceni și altele protestează față de ilegalitățile admise de către autoritățile centrale și autoritățile locale față de Agenția „Moldsilva”, care a atribuit pădurea din preajma satului Sociteni și acolo au loc defrișări în masă. A treia săptămînă locuitorii satului Sociteni protestează în fața Parlamentului. Comisia s-a întrunit de două ori în ședință pentru audieri publice pe marginea subiectului respectiv. A fost expediat, în numele comisiei, un demers Procuraturii Generale unde foarte clar, pe trei pagini, au fost expuse toate ilegalitățile admise de autoritățile centrale. Ca răspuns, Procuratura ne-a informat că au intentat dosare penale nu pe cei care… pe infractori, dar pe cei care protestează.

Solicităm respectuos, din partea fracţiunii, includerea în ordinea de zi a audierii Procurorului General cu privire la atribuirea de către Agenția „Moldsilva” a pădurii din preajma satului Sociteni. Solicităm ca Procurorul să vină astăzi. Oamenii așteaptă în stradă, în fața Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: La acest subiect, domnul Hadârcă. Vă rog.

Domnul Ion Hadârcă: Am avut o întîlnire în ajun cu oamenii din Sociteni. Ne-am înțeles ca duminică să ne întîlnim împreună cu domnul director general al Agenției „Moldsilva”, dar vreau să vă atrag atenția, domnilor comuniști, că păcatul este al dumneavoastră, în 2008, cînd ați permis prin modificările legislative ca să se înstrăineze, de exemplu, pădurea de la Țiganca, și alte asemenea păcate. O să găsim un numitor comun și nu vă bateți capul. Nu transformați chestiunea aceasta în subiect politic. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Regulamentar, oricum, supun votului propunerea care a fost făcută. Cine este pentru, vă rog votați. (Rumoare în sală.) Deci număr insuficient de voturi. Următoarea cerere. Doamnă Postoico, Vă rog.

Doamna Maria Postoico: Vă mulțumesc. Domnule Preşedinte, În primul rînd, conform Regulamentului, domnul Hadârcă n-a fost în scris, n-a avut nicio cerere nemotivată. Asta în primul rînd. Într-al doilea rînd, noi am accentuat, ați dezinformat Parlamentul, domnule Hadârcă. Al doilea moment este foarte important, că în cazul dat se trag la răspundere protestatarii, dar nu persoanele care… aceea ce dumneavoastră duminică vă veți înțelege, veți discuta, asta-i alta… cu totul altceva. Noi să vedem din care considerente sînt aceste dosare sau nu sînt dosare. Oamenii sînt presați, sînt stresați. Iată asta noi vrem să cunoaștem, momentul acesta, dar nu de ceea că o să organizăm și o să vedem, și o să rezolvăm problema. Așa că eu vă rog, domnule Hadârcă, dumneavoastră n-ați depus cererea motivată. Cînd veți depune, atunci veți avea dreptul.

Dar acum noi am depus cererea motivată. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Cînd discutăm un subiect, dacă sînt anumite informații relevante, care sa ajute plenul Parlamentului să ia o decizie corectă, atunci eu ofer cuvîntul deputaților. Domnule Reșetnicov, Numai nu dumneavoastră să mă întrebați despre Regulament. Ați demonstrat și cînd am avut un oaspete aici, în sala de ședințe, da, tot ați încălcat Regulamentul și ați auzit și răspunsul cum se procedează în niște foruri parlamentare civilizate în astfel de cazuri. Deci eu am supus votului. Propunerea a fost respinsă. Mergem mai departe. Următoarea solicitare este referitor la includerea în ordinea de zi a proiectului Hotărîrii cu nr. 233. Domnul Muntean.

Domnul Iurie Muntean: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu vreau să mă adresez majorității parlamentare cu rugămintea de a da dovadă de flexibilitate, pentru că uneori lumea apreciază dacă noi dăm dovadă de capacitate de a nu fi previzibili în încăpățînarea noastră. Deci avînd în vedere lecția pe care, lecția de neprețuit pe care ne-a dat-o recent doamna Brasseur în mai multe chestiuni, în lumina acestei lecții, noi venim cu propunerea, cu solicitarea de a ne susține în ceea ce privește includerea în ordinea de zi a proiectului Hotărîrii nr. 233 din 18 iunie privind sărbătorirea aniversării a 655 de ani de la întemeierea statului moldovenesc. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Supun votului această propunere. Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următoarea cerere, privind includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege cu nr. 1002. Domnul Todua.

Domnul Zurabi Todua: Спасибо, господин Председатель. Уважаемые коллеги, В очередной раз мы предлагаем внести в повестку дня законопроект №1002 от 19 апреля 2011 года об укреплении статуса нейтралитета Республики Молдова.

Мы считаем, что безопасность Республики Молдова нельзя укрепить военными методами, потому что это несет за собой большие расходы и опасность вовлечения в конфликты и противостояние великих держав. Опыт государств похожих на Молдову по своему геополитическому… геополитической конфигурации, показывает, что … статус нейтралитета способен защитить и обеспечить безопасность страны. И кроме того, я хотел бы добавить, что согласно всем социологическим опросам которые были проведены за последнее время, именно блок НАТО является той структурой, которой не доверяет большинство граждан Молдовы. Именно поэтому, я прошу поддержать этот законопроект. Рано или поздно все равно мы к нему вернемся. Уверен, что, по крайней мере, в будущем…

Domnul Igor Corman: Da. Vă rog să încheiați.

Domnul Zurabi Todua: Спасибо. Я уверен, что будущий Парламент этот законопроект обязательно поддержит. Спасибо.

Domnul Igor Corman: Supun votului propunerea. Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următoarea propunere, privind includerea în ordinea de zi a proiectului de lege cu nr. 147. Doamna Mironic.

Doamna Alla Mironic: Domnule Preşedinte, Preventiv, în luna decembrie noi toți am votat Legea în privința pregătirii către aniversarea a 70-ea în 2015. Și dumneavoastră la întrebarea mea ați răspuns că în luna iunie domnul Leancă o să vină în Parlament și noi o să avem informația deplină. Pînă astăzi noi n-am primit niciun răspuns la această decizie, care a fost luată în decembrie, în Parlament. În privința ordinii de zi. Propun ca să fie inclus în ordinea de zi proiectul Legii nr. 147 din 3 aprilie 2013 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la veterani, Legea privind….

Domnul Igor Corman: Vă rog să vă includeți într-un minut, stimaţi colegi. Doamna Mironic.

Doamna Alla Mironic: … unor măsuri suplimentare privind aniversarea a 70 de ani de la eliberarea Republicii Moldova de sub jugul fascist. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Da, referitor la întrebarea dumneavoastră, doamnă Mironic, domnul prim-ministru Leancă a fost de nenumărate ori aici, în plenul Parlamentului. De ce nu l-ați întrebat? Și acum supun votului această propunere. Cine este pentru, vă rog votați. Constat număr insuficient de voturi. Următoarea propunere privind includerea în ordinea de zi a proiectului Hotărîrii cu nr.280. Doamna Mironic.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc. Prelungim activitatea noastră, pentru că eu văd că noi nici n-o să adoptăm documentele acestea pînă în mai 2015. Propunem includerea în ordinea de zi a proiectului Hotărîrii nr.280 cu privire la declararea anului 2015 – Anul veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941 – 1945. Vă rog să fie în programul …

Domnul Igor Corman: Da. Supun votului propunerea. Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următoarea cerere privind includerea în ordinea de zi a proiectul de Lege cu nr.216. Domnul Mîndru.

Domnul Victor Mîndru: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Pe data de 23 mai 2014 s-a împlinit un an de cînd a fost înregistrat proiectul de Lege cu nr.216, proiect care completează Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, și anume asigurarea cu spațiu locativ a colaboratorilor Poliției prin compensarea cheltuielilor pentru chiria acestui spațiu. De aceea, rog să fie inclus în ordinea de zi proiectul dat, să fie discutat. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Da. Supun votului această propunere. Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următoarea cerere privind includerea în ordinea de zi a unui subiect referitor la crearea unei Comisii speciale a Parlamentului.

Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Dacă vă amintiți, joia trecută, ex-ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Dirk Schuebel, în cadrul unui interviu, a vorbit absolut transparent și cît se poate de clar despre aceea că el cunoaște cazuri de corupție și de furturi, delapidări de fonduri europene în Republica Moldova, organizate și dirijate de funcționari de rang înalt din Guvern. Cred că și decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului, de alaltăieri, referitor la aceea că Guvernul Filat a fost unul absolut corupt încă o dată demonstrează acest lucru. Și, în acest context, mă așteptam ca Parlamentul să se deranjeze într-un fel, dar și să întreprindă măsuri pentru a clarifica situația. Cu regret, nu am avut această plăcere ca să văd un entuziasm de la acei din Alianță și, de aceea, Fracțiunea PCRM …

Domnul Igor Corman: Da, vă rog, să încheiați, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Și, în acest context, noi, fracțiunea noastră, propunem ca să fie creat un grup de lucru din deputați, dar în același timp ca să fie, poate, implicați în calitate de experți reprezentanți ai Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, să vedem, poate, de la Ministerul de Interne, care într-un regim cît se poate de rapid să clarifice această situație referitor la furtul fondurilor europene în Republica Moldova. De aceea, domnule Președinte, vă rog foarte mult ca să puneți la vot. Și, în același timp, aștept că colegii mei din majoritate o să fie cît mai receptivi la această propunere, care într-un fel evident știrbește din imaginea Republicii Moldova în exterior și, în special, în Comisia Europeană. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Ați abordat acest subiect și la ședința trecută și parcă am convenit că regulamentar ar trebui să înregistrați o inițiativă privind crearea unei Comisii speciale sau a grupului de lucru, cum dumneavoastră l-ați numit, și atunci să meargă prin toate procedurile. Asta a fost. Dacă asta vă interesează, dar dacă doar doriți să faceți declarații, atunci vă privește. Ce să pun la vot? Nu am nicio inițiativă, niciun număr pe care să-l supun votului. Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte.

A fost vizat Partidul Liberal Democrat, liderul nostru. Din cauza aceasta, în principiu, puteați pune la vot doar pentru a testa gradul de tîmpenii care se emit în anumite circumstanțe de către anumiți reprezentanți, mă rog, nu știu cine mai este în fracțiunea ceea reprezentant. Însă, firește, comuniștii, fiind campioni la capitolul „Corupție” timp de 8 ani de zile, dorm cu această senzație și se trezesc, probabil ... Specific doar încă o dată că votul din 5 martie 2013 a fost un vot exclusiv politic.

Domnul Igor Corman: Următoarea propunere privind includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege cu nr.279. Este vorba de completarea Legii nr.764-XV din 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Un grup de deputați au înregistrat această solicitare. Domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Stimați colegi, Mă adresez către dumneavoastră cu rugămintea de a susține includerea în ordinea de zi a proiectului cu nr.279 pentru completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială, în vederea acordării statutului de municipiu pentru orașele Cahul, Orhei, Soroca și Ungheni. Sper că veți susține acest proiect de lege, deoarece, odată cu adoptarea și devenirea lui lege, el va permite dezvoltarea infrastructurii acestor orașe și, respectiv, impulsionarea atragerilor investițiilor. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Supun votului această propunere. Cine este pentru vă rog votați. Majoritatea voturilor. Propunerea a fost acceptată. Următoarea cerere privind includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege cu nr.111. Doamna Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Vă propun să susțineți introducerea în ordinea de zi a proiectului nr.111, înregistrat în martie 2013, care vine să completeze articolul 35 ce ține de modul de constituire a comisiilor de anchetă, cu concretizarea că acei care sînt aleși într-o comisie de anchetă trebuie să facă declarații de conflict de interese.

Domnul Igor Corman: Supun votului această propunere. Cine este pentru? Majoritatea deputaților. Propunerea este acceptată. Și acum, stimați colegi, supun votului, pe ansamblu, ordinea de zi, inclusiv suplimentul. Cine este, pentru vă rog votați. Ordinea de zi este aprobată.

Înainte de a trece la examinarea proiectelor din ordinea de zi, stimați colegi, vreau să vă aduc la cunoștință că astăzi își sărbătorește ziua de naștere colegul nostru Andrei Vacarciuc. Îi dorim la mulți ani, multă sănătate și succese în activitate. (Aplauze.) Primul proiect pe care îl propun dezbaterilor în lectura a doua este proiectul cu nr.118 pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Raportul comisiei îl prezintă domnul președinte Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat raportul pentru lectura a doua la proiectul de Lege cu nr.118, prezentat de un grup de deputați (doamna Palihovici, Ciobanu și alții) și care prevede ca mărimea alocației raportată la pensia minimală pentru limita de vîrstă pentru cei care au pierdut întreținătorul să fie de 30% din pensia minimă. La comisie n-au parvenit amendamente și comisia a votat unanim acest proiect de lege și propune plenului Parlamentului votul pentru lectura a doua. Vă mulțumesc pentru atenție, domnule Președinte.

Domnul Igor Corman: Întrebări la comisie? Doamna Balmoș.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. Am, de fapt, o întrebare de procedură. Noi rugăm ca aceste panouri laterale să funcționeze, dacă este posibil. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Da, rog Secretariatul să vadă care este problema, să apară proiectele. Deja au apărut, da? Mulțumesc. Întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule Hotineanu. Următorul proiect pe care îl propun în lectura a doua este proiectul cu nr.253, pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Deci, domnule Hotineanu, Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative cu nr.253 din 30 iunie 2014. Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile și obiecțiile parvenite din partea comisiilor, deputaților, Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului și a societății civile. Rezultatele sînt expuse în anexa la prezentul raport. Urmare a votării, cu votul unanim al membrilor (8 din acei prezenți în ședință), Comisia protecție socială, sănătate și familie propune examinarea și adoptarea proiectului de Lege cu nr.253 în ședința de plen a Parlamentului în lectura a doua, luînd în considerare modificările și completările acceptate de către comisie. Sinteza este prezentată tuturor membrilor Parlamentului. Vă rog...

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru Buliga.

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecției sociale și familiei: Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, În rezultatul examinării încă o dată a acestui proiect de sinteză din cadrul comisiei, propunem următoarea modificare: la punctul 7 din sinteză, la propunerea doamnei Liliana Palihovici, includerea la litera a) litera... alineatul... litera b) „controlul administrativ de legalitate a actelor administrative emise de către autoritățile publice locale” să se excludă. În schimb, pentru a asigura integrarea... anexa nr.2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012, la compartimentul Secretariatul Parlamentului, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Cancelaria de Stat, să se completeze cu o nouă poziție „C01 Consultant principal din comisia parlamentară, gradul de salarizare 16.” Iar la colonița „subdiviziunea teritorială”, la codul C07 și C08, cifrele 7 și 4 se substituie cu cifrele 8 și 5. Adică nu se... se face o ordine în lege. Și rog să susțineți propunerea noastră.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Președinte, Se acceptă. Se acceptă.

Domnul Igor Corman: Deci nu urmează să supun votului. Prin consens, deci...

Domnul Vladimir Hotineanu: Se acceptă.

Domnul Igor Corman: ... în comisie se acceptă. S-a discutat. Toată lumea cunoaște. Da. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici (nu vorbește la microfon): Este amendamentul meu. Și este o concretizare la amendamentul meu.

Domnul Igor Corman: Este o concretizare la amendamentul doamnei Palihovici. Întrebări? Domnul Mișin.

Domnul Vadim Mișin: Уважаемые коллеги, У меня вопрос чисто процедурный. Насколько я понимаю, мы находимся во втором чтении. И я понимаю, что у нас Парламент самый новаторский, но во втором чтении никакие амендаменты никаких министерств не принимаются и никогда не принимались.

Domnul Igor Corman: Da. Aveți perfectă dreptate, domnule Mișin.

Doamna Valentina Buliga (nu vorbește la microfon): Acesta nu este amendament.

Domnul Igor Corman: Este vorba, încă o dată accentuez, este vorba de amendamentul doamnei...

Doamna Valentina Buliga (nu vorbește la microfon): Nu este amendament.

Domnul Igor Corman: ... Palihovici. Dar așa s-a convenit ca să prezinte mai nuanțat doamna ministru. Și doamna Palihovici acceptă această propunere. Doamnă Palihovici, Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mișin, Nu este un amendament nou, este un amendament care se găsește în tabelă, în sinteză. (Rumoare în sală.). Este în sinteză. Și ministerul propune să fie...

Doamna Valentina Buliga: Concretizat.

Doamna Liliana Palihovici: ... concretizat. Aceasta este, nimic nou.

Domnul Igor Corman: Da. Bine. Am clarificat. Mergem mai departe. Următorul proiect de lege pe care îl propun dezbaterilor, de asemenea în lectura a doua, este cu nr.254, proiect de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Domnule Hotineanu, Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat în lectura a doua proiectul de Lege cu nr.254 din 30 iunie 2004 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă legislativă a Guvernului. Aprobat de plenul Parlamentului în prima lectură la 10 iulie 2014. Pe marginea proiectului de lege a parvenit propunerea doamnei Oxana Domenti, deputat în Parlament, care a fost examinată în ședința comisiei și este expusă în anexa la prezentul raport. În rezultatul votării prezentului proiect de lege, Comisia protecție socială, sănătate și familie, cu votul unanim al deputaților membri ai comisiei, 8 deputați prezenți, propune plenului Parlamentului adoptarea în lectura a doua. Amendamentul doamnei deputat a fost scoaterea plafonului, de la 1500, să nu fie acest plafon. În comisie s-a discutat cu Guvernul... iarăși, a fost pus în discuție cu reprezentanții Guvernului. Nu a fost acceptat acest amendament. Domnule Președinte, Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări la comisie? Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Președinte, Eu insist să puneți la vot acest amendament. Propunerea este excluderea plafonului de 1500 și acordarea tuturor pensionarilor, care se pensionează în condiții obișnuite de pensionare, a suplimentului financiar la pensie.

Domnul Igor Corman: Supun votului acest amendament. Cine este pentru? Constat număr insuficient de voturi. Alte întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Următorul proiect pe care îl propun este cu nr.352, proiectul Legii cu privire la locuințe. Lectura a doua. Doamnă președinte Apolschii, Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, Onorat prezidium, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege cu privire la locuințe, inițiativă legislativă a Guvernului, care are drept scop stabilirea și reglementarea raporturilor noi efective în domeniul locuințelor. Adoptarea proiectului de Lege cu privire la locuințe va permite stabilirea ordinei în domeniul înregistrării necesităților de locuințe, în special acelor sociale și de serviciu, realizarea unui control adecvat asupra fondului locativ existent și crearea condițiilor adecvate de locuire pentru locatari, precum și ridicarea calității de prestare a serviciilor comunale și necomunale și de administrare a fondului locativ. În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de Lege cu privire la locuințe au fost examinate amendamentele deputaților, propunerile... opiniile Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, Primăriei, Congresului Autorităților Locale din Moldova și de Asociației Patronale a Serviciilor Publice. Drept urmare a dezbaterilor asupra proiectului de Lege cu nr.352 din 2 septembrie 2013, 8 deputați au votat pentru susținerea inițiative legislative, iar 4 deputați s-au abținut de la vot. Astfel, Comisia juridică, numiri și imunități propune examinarea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la locuințe nr.352 în cadrul ședinței în plen a Parlamentului, ținînd cont de amendamentele acceptate de comisie. Sinteza amendamentelor la proiectul de Lege cu privire la locuințe se anexează, fiind parte integrantă a acestui raport. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, doamnă președinte. Următorul proiect este cu nr.282, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programului-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare – Orizont 2014 – 2020.

Prezintă acest proiect domnul Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe.

Domnul Ion Tighineanu – prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la participarea țării noastre în cadrul Programului comunitar pentru cercetare și inovare – Orizont 2020, acord semnat la 1 iulie curent la Bruxelles, concomitent cu statele din Balcanii din Vest. Programul menționat are un buget total de circa 80 de miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020. Primele apeluri pentru propuneri de proiecte au fost lansate la finele anului trecut. Persoanele fizice și juridice din Republica Moldova sînt considerate provizoriu în calitate de participanți ai unui stat asociat. După intrarea în vigoare a prezentului acord, Republica Moldova va dispune de aceleași drepturi și obligații ca și țările membre UE în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării tehnologice, avînd acces la toate instrumentele de finanțate ale Programului Orizont 2020. Participarea noastră la Orizont 2020 este imperativă din următoarele considerente: Unu. Prin participarea largă la realizarea proiectelor europene vom aduce excelența științifică la noi acasă; Doi. Vom învăța arta implementării rezultatelor științifice în beneficiul societății, fiindcă majoritatea proiectelor europene sînt realizate de consorții în componența cărora se regăsesc nu numai institute de cercetare, dar și companii industriale, întreprinderi mici și mijlocii. Trei. Vom diminua exodul de cadre, deoarece participarea în proiecte europene permite tinerilor să activeze într-un spațiu larg, cu posibilitatea vizitelor extinse în laboratoarele de excelență din Occident. Menționez, în context, că salariile în proiectele europene pot fi de pînă la circa 3000 de euro pe lună. Patru. Vom utiliza experiența europeană în soluționarea problemelor cu care ne confruntăm la nivel național și regional. Onorată asistență, Republica Moldova are deja experiență în participare la programele comunitare de cercetare și inovare, fiind prima țară din parteneriatul estic care a reușit, începînd cu luna ianuarie 2012, să devină țară asociată la Programul european PC 7. În contextul participării la programul menționat, cercetătorii din cadrul institutelor de cercetare și universităților, ONG-urile și reprezentanții mediului de afaceri au depus peste 300 de propuneri de proiecte, dintre care au fost susținute financiar 58 de proiecte, cu un volum de finanțare de peste 4 milioane de euro.

La realizarea acestor proiecte au fost antrenați circa 1000 de cercetători, practic 1/3 din potențialul științific al țării noastre. Este îmbucurător faptul că după semnarea Acordului de asociere a crescut nu numai numărul de proiecte cîștigate, dar și valoarea lor în euro, ceea ce ne-a permis să aducem în Republica Moldova granturi cu o valoare mai mare decît cotaparte achitată… Stimaţi deputaţi, Necesitatea ratificării prezentului acord rezidă din imperativul oferirii cadrului normativ pentru participarea entităților din Republica Moldova la primele apeluri Orizont 2020. Menționez că la moment acestea sînt considerate, provizoriu, drept rezidenți ai unui stat asociat. În cazul în care acordul nu va intra în vigoare pînă în momentul semnării contractelor de finanțare, persoanele fizice și juridice din țara noastră vor fi în imposibilitate de a accesa fondurile europene ce le-au fost destinate. În încheiere, vreau să aduc mulțumiri Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova pentru susținerea procesului de asociere a țării noastre la programele comunitare de cercetare – inovare, de care beneficiază și vor beneficia universitățile, institutele de cercetare, autoritățile publice, întreprinderile mici și mijlocii, ONG-urile, adică o bună parte a societății noastre. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim și noi, domnule prim-vicepreședinte. O întrebare. Domnul Barbulat.

Domnul Mihai Barbulat: Mulțumesc. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule academician, Noi cunoaștem cu toții programele europene de susținere a cooperării internaționale în domeniul cercetării. Vreau să reamintesc faptul că… Eu sînt aici, domnule academician. Vreau să reamintesc faptul că cererea de asociere la Programul PC 7 a fost depusă încă în anul 2008. Dumneavoastră ne-ați spus care au fost rezultatele, …dar eu aș vrea să vă mai întreb în context: care au fost domeniile din care savanții noștri au fost mai activ, au participat mai activ la proiectele în cadrul PC7? (Rumoare în sală.)

Domnul Ion Tighineanu: Programele Comunitare de cercetare – inovare acoperă, practic, toate domeniile.

În ceea ce privește rezultatele participării, am menționat, în cadrul Programului PC 7 am adus de la Bruxelles peste 4 milioane de euro. Deci cotaparte pe care noi am plătit-o în 2012–2003 este de circa un milion de euro. Dar pe lîngă partea componenta financiară, vreau să menționez că foarte mulți tineri au avut posibilitate să se deplaseze în Occident și să revină acasă cu o experiență de neprețuit. Mulți dintre ei deja au inițiat crearea unor laboratoare noi și asta, desigur, este poate chiar mai important decît componenta pur financiară. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Barbulat.

Domnul Mihail Barbulat: Domnule academician, Cunoaștem cu toții că Partidul Comuniștilor întotdeauna a susținut oamenii de știință din Republica Moldova. Noi întotdeauna am văzut în comunitatea științifică… am crezut în potențialul ei de a contribui la modernizarea și dezvoltarea țării. Noi întotdeauna am crezut în posibilitatea și potențialul comunității științifice de a genera soluții eficiente la acele probleme stringente cu care se confruntă societatea noastră. Drept dovadă aș aduce aici Codul pentru știință și inovare al Republicii Moldova, care a fost aprobat în anul 2004, datorită căruia finanțarea pentru știință a crescut de mai bine de două ori comparativ cu perioada de pînă la cod și de după 2009, cînd ea din nou s-a diminuat de două ori. În contextul celor expuse, în numele Fracţiunii PCRM, eu vreau să anunț că fracţiunea noastră, întru susținerea comunității științifice din Republica Moldova, va susține Acordul de asociere la Programul Orizont 2020. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Tighineanu: Mulțumesc. Și eu mulțumesc tuturor deputaților.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim și noi. Acestea au fost întrebările. Doamnă preşedinte Guțu, Vă rog să prezentați și raportul comisiei.

Doamna Ana Guțu: Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputați, Comisia politică externă a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programulu-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare Orizont 2020 semnat la Bruxelles la 1 iulie 2014. Este în conformitate cu Legea privind tratatele internaționale. Patru comisii permanente au examinat și avizat pozitiv proiectul de lege, cu excepția a două comisii: Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia agricultură și industrie alimentară, care nu au putut adopta o decizie din cauza parității de voturi. Și, în contextul celor expuse, Comisia politică externă și integrare europeană, în temeiul articolului 27, al articolului 56 din Regulament, cu unanimitate de voturi, 9 voturi „pro”, propune Parlamentului să ratifice Acordul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programulu-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare Orizont 2020 pin adoptarea unei legi organice în prima și a doua lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, doamnă președinte. Întrebări nu sînt. Stimaţi colegi, Supun votului în prima lectură proiectul de Lege cu nr. 282. Cine este pentru vă rog votați. Cu majoritatea voturilor, proiectul cu nr. 282 este adoptat în primă lectură. (Rumoare în sală.) Și, deoarece avem consens aici în sală, toate fracţiunile sînt de acord, îl supun votului și în a doua lectură. Cine este pentru, vă rog votați. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 26. Sectorul nr. 2 – 42. Sectorul nr. 3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 93 de voturi, proiectul de Lege cu nr. 282 este adoptat în a doua lectură. Și acum, stimaţi colegi, propun dezbaterilor proiectul de Lege cu nr. 121 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Prezintă proiectul domnul Tudor Copaci, viceministru al economiei.

Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei: Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi, În prezent Republica Moldova este dependentă de importul surselor energetice care constituie 94 – 96% din sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic al țării, intensitatea energetică fiind de trei ori mai mare decît în țările dezvoltate. Prin urmare, achizițiile de energie necesită cheltuieli mari și influențează esențial asupra economiei republicii. Din aceste considerente este apreciată și incontestabilă importanța atingerii obiectivelor de promovare a eficienței energetice, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie nominalizate în documentele strategice ale Republicii Moldova. Proiectul prevede utilizarea pe larg a potențialului surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin fondarea și susținerea activității structurilor antrenate în dezvoltarea capacităților de producere a energiei și combustibilului provenite din surse regenerabile. Obiectivul legii este furnizarea unei îndrumări concrete în vederea dezvoltării sectorului de surse regenerabile de energie în Republica Moldova în conformitate cu necesitățile de consum ale țării și cu participarea acesteia la piața comunității energetice, implicit la piața internă a Uniunii Europene. Implementarea legii date va contribui la micșorarea importului surselor energetice, atragerea investițiilor, diversificarea surselor de energie, valorificarea surselor de energie regenerabilă, crearea locurilor noi de muncă, precum și dezvoltarea durabilă a economiei naționale. Implementarea prezentei legi nu necesită cheltuieli financiare din bugetul de stat. Reieșind din cele expuse, considerăm oportun susținerea și aprobarea proiectului de Lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Rugăm susținere.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Întrebări? Domnul Gagauz.

Domnul Miron Gagauz: Спасибо большое, господин Председатель. Господин министр, Конечно, этот закон нужен, это модно сейчас – выдвижение подобного рода идей, законопроектов, – но я не думаю, что это приведет к тому, что будет увеличенo производство электрической энергии в Республике Молдова, а, самое главное, что это приведет к ее удешевлению. Ну, а конкретно два вопроса. Первый – статья 27. Вы здесь поставили телегу впереди лошади. Сначала вы обязываете, что центральный поставщик электроэнергии приобретает у правомочных производителей весь объем электрической энергии, и дальше вы обязываете экономических агентов

обязательно покупать эту электроэнергию у, как вы здесь выражаетесь, центрального поставщика. И только в 28 статье вы определяете, что такое центральный поставщик и определяете, что центральный поставщик определяется Правительством. Ну, если мы говорим о рынке, о свободном движении товаров, энергии и т.д., то мы предполагаем, что в рыночной экономике не уместны подобного рода определения. И мне кажется, что данный законопроект все-таки должен быть еще доработан серьезно во втором чтении для устранения вот таких явлений.

Domnul Tudor Copaci: Mulțumesc pentru întrebare. Deci, în primul rînd, definiția furnizorului central de energie electrică se află în primele articole. Atribuțiile Guvernului, de asemenea desemnarea furnizorului central sînt prezentate în primele articole. Cu referire la furnizorul central. Este o companie numită de către Guvern, să nu uităm că este o piață reglementată, și acest furnizor central de energie se va ocupa nu de business, nu de activitate economică cu profituri, dar se va ocupa de dispecerarea energiei din surse regenerabile. Practic, el va fi obligat să procure toată energia regenerabilă de la producătorii eligibili ai energiei electrice, după care va furniza sau va livra această energie furnizorilor tradiționali de energie electrică conform pieței, deci vorbim despre „Union Fenosa”, RED-Nord și RED- Nord-Vest. Scopul principal este ca toată energia regenerabilă produsă în Republica Moldova să fie distribuită proporțional pe întregul teritoriu al Republica Moldova în dependență de cota de piață a operatorilor. Și această lege a fost … practic transpune directiva europeană cu privire la promovarea utilizării energiei regenerabile și nu este în contradicție. A fost supusă tuturor consultărilor publice și sociale.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Gagauz.

Domnul Miron Gagauz: Ну, все равно я не могу понять, как совмещается понятие рынок и обязательство экономических агентов покупать. Вот вы мне разделите вот эти два понятия. Вы говорите, с одной стороны, что вы, значит, открыты для того, чтобы увеличить употребление энергии, произвести более дешевую электроэнергию и т.д., в тоже время вы опасаетесь этого и определяете, значит, конкретную структуру, которая будет закупать. И я все-таки задаю вопрос: как совмещается рынок с административным методом, который вы здесь пытаетесь внедрить?

Domnul Tudor Copaci: Da. Stimate domnule Gagauz, Să presupunem că dumneavoastră azi sînteți producător de energie regenerabilă și ea este la un preț cu mult mai mare decît energia obișnuită fosilă, care o primiți de la operatorii rețelei de distribuție. Dumneavoastră, ca consumator final, sînteți de acord să procurați toată energia regenerabilă care este mai mare decît cea obișnuită care se furnizează în rețea? De aceea, conceptul final și al practicii europene constă, în principiu, că toată energia regenerabilă urmează să fie furnizată tuturor consumatorilor finali și să se distribuie proporțional cotei de piață. Și aceasta este o normă europeană care se utilizează. Și, de aceea, operatorii … Deci noi avem o piață reglementată, în care toți operatorii sau distribuitorii de energie electrică pe piața reglementată urmează și sînt obligați să procure această energie regenerabilă proporțional cotei de piață pe care o are. Să spunem, „Union Fenosa” urmează să procure 2/3 din toată energia regenerabilă și s-o difuzeze proporțional. RED-Nord și RED-Nord-Vest urmează, în cazul de față, 1/3, s-o distribuie proporțional tuturor consumatorilor finali.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnule Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Este o lege cred că demult așteptată, încercăm și noi să facem ce face lumea civilizată, alta că este greu de spus că această lege ne va asigura întru totul siguranța energetică a statului. Dar atunci cînd facem un lucru bun, trebuie să-l facem pe deplin. Cred că avem multe lacune care, pentru lectura a doua, trebuie să le corectăm. Ca exemplu. Articolul 17 și articolul 14. La articolul 14 din lege se stipulează, la alineatul (2), „reglementările și codurile din construcție …” Poate s-a transcris de undeva, eu pe cîte cunosc noi nu avem coduri în construcție. Da, unele state au coduri în construcție, noi nu avem coduri în construcție. Noi astăzi am votat în lectura a doua Legea cu privire la locuințe. Și cred că alineatul (2) trebuie să fie redactat. Și la articolul 17, la fel, se menționează Fondul pentru Eficiența Energetică, instituit în conformitate cu Legea nr.160. Dar însuși proiectul de lege prevede că Legea nr.160 va fi abrogată.

Domnul Tudor Copaci: Da. Mersi pentru …

Domnul Iurie Bolboceanu: Sînt niște lucruri care …

Domnul Tudor Copaci: Domnule deputat, Sînt absolut de acord că urmează să lucrăm în lectura a doua cu privire la redactarea „coduri” sau cu alt cadru legal. Ceea ce se referă la Fondul pentru Eficiența Energetică, acesta este deja creat prin hotărîre de Guvern, lucrează, alocă sumele necesare potențialilor beneficiari. De aceea, noi urmează prin această lege … La început, în primul articol se spune că activitatea Fondului va fi reglementată de un regulament aprobat de către Guvern, după care, într-adevăr, Legea nr.160 care este veche, va fi abrogată. De aceea, nu văd vreo divergență în acest sens.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnule Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Копач, А какова роль государства во всем этом, в стимулировании производства энергии из режeнерабильных источников? Какова роль государства? Заставить кого-то купить и больше ничего?

Domnul Tudor Copaci: Nu. Deci rolul statului este pentru a asigura promovarea, elaborarea cadrului juridic și cadrului normativ, ca toți investitorii … și siguranța pentru investitorii străini de a procura această energie. Prezentul proiect de lege prevede foarte clar: dacă unui producător i s-a atribuit categoria de producător eligibil al energiei electrice, atunci lui i se garantează că această energie electrică produsă va fi procurată pe parcursul a 15 ani. Aceasta este o garanție pentru investitori de a investi în aceasta. Și multe alte garanții care urmează să fie asigurate de către stat și de către reglementatorul…

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Это не а doua, это prima întrebare.

Domnul Igor Corman: Nu, domnule, aceasta este a doua, eu număr aici. A doua întrebare.

Domnul Oleg Reidman: Nu, asta e prima.

Domnul Igor Corman: Citiți Regulamentul, acolo scrie foarte clar: fiecare deputat are dreptul la două întrebări.

Domnul Oleg Reidman: Dar aceasta e prima întrebare. Когда вы покупаете электроэнергию … когда, вернее, продают электроэнергию ТЭЦ-2, вы, то есть государство, не вы, а ANRE устанавливает какие-то тарифы.

Domnul Tudor Copaci: Да.

Domnul Oleg Reidman: А для производителей этого вида энергии они подпадают под регулирование ANRE.

Domnul Tudor Copaci: Da, într-adevăr, aveți perfectă dreptate. Toată activitatea de producere a energiei regenerabile este activitate licențiată și se licențiază de către ANRE. Dar tariful pentru producerea energiei regenerabile va fi stabilit în baza licitațiilor olandeze. Deci statul sau Guvernul va veni, va organiza licitații cu privire la organizarea și instalarea acestor utilaje, după care acel operator care va da cel mai mic preț în rezultatul licitației, acela va fi declarat sau i se va acorda titlul de producător eligibil. Și numai de la acela statul sau furnizorul central urmează să procure energia regenerabilă. Deci este un model care se folosește în multe țări europene, cum ar fi Franța și Canada. Deci este un model absolut transparent și cu minimizarea costurilor sau tarifului pentru energia produsă din surse regenerabile.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Domnul Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Referitor la principiile de constrîngere care sînt stipulate în acest proiect de lege. Am zis că este o lege bună, dar ea trebuie să fie și lucrativă. La articolele 18, 19, care prevăd modalitatea de licențiere a acestei activități. Eu aș vrea să menționez că nici Legea nr.124 cu privire la energia electrică, nici Legea nr.451 din 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, nici Legea nr.235 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător nu prevăd ca licența să fie retrasă din oficiu.

Dacă în această lege noi prevedem că ANRE are dreptul să retragă licența din oficiu, ea trebuie să fie foarte argumentată. Nici în lege, nici în nota informativă aceste lucruri nu sînt și ele creează dubii. Sînt niște măsuri de constrîngere care, ori ele trebuiesc să fie excluse, ori trebuie să fie bine argumentate, ca noi să înțelegem necesitatea acestor constrîngeri.

Domnul Tudor Copaci: Stimate domnule deputat, Mersi pentru întrebare. Eu aș vrea să menționez care este scopul anume că se retrage licența din oficiu. Deci dacă noi... a venit un investitor, i-am acordat dreptul de a construi o stație electrică și îl declarăm ca producător eligibil. Și dacă în 18 luni de zile acest producător nu construiește această stație, nu face investiții de 100 de milioane, de 50 de milioane, de 150 de milioane, noi nu mai avem nevoie de instanță de judecată ca să-i retragi dreptul de producător eligibil. Este foarte clar și foarte tranșant. Ai făcut investiții în 18 luni, primești... activează în continuare cu licența de 25 de ani. Nu ai făcut investiții, nu mai e nevoie de diferite instanțe de judecată pentru retragerea acesteia. De aceea, accentul s-a pus doar pe aspectul acesta. Se retrage licența doar în cazul cînd nu se fac investițiile corespunzătoare și nu are... obligații față de construcțiile centrale.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare. Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule raportor, Spuneți, vă rog, deci din proiect ... prin proiect se propune că, pînă în anul 2020, din totalul de energie consumat, cel puțin 17% va proveni din sursele regenerabile, cu toate că în Strategia 2020 dumneavoastră menționați 20%. Dar nu aceasta este întrebarea. Următorul punct. Pînă în anul 2020, din totalul energiei consumate în transport, cel puțin 10% trebuie să fie din surse regenerabile. Cum aveți de gînd să asigurați 10% pentru transport?

Domnul Tudor Copaci: Deci aceste 10% le vor asigura agenții economici care doresc să se ocupe cu activitatea de producere a biocarburanților. Totodată, noi obligăm importatorii de produse petroliere ca toate produsele sau toți biocarburanții produși din energie regenerabilă să fie achiziționați de la acești producători. Deci noi dăm o garanție investitorilor că acești biocarburanți vor fi procurați și, iarăși, vor fi distribuiți proporțional importurilor operatorilor de pe piață.

Deci aceasta, după părerea noastră, este o garanție. Dar investiția urmează să o realizeze investitorii corespunzători din acest domeniu. Acesta este un mecanism de sprijin aplicabil și în Uniunea Europeană și la noi. Cu părere de rău, noi nu putem să subvenționăm din bugetul de stat. Nu avem sursele necesare.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule raportor, Mi se creează impresia că nu m-ați auzit.

Domnul Tudor Copaci: Nu. Foarte bine v-am ...

Doamna Violeta Ivanov: Prin care regulamente, prin care acte legislative? Ce vorbiți dumneavoastră? Energia regenerabilă... Și, în general, dacă nu se asigură aceste 17%? Vreau să vă spun că Olanda, o țară destul de dezvoltată în domeniul energiei regenerabile, la moment au 13%. Dumneavoastră vorbiți de Moldova cînd încă nu avem nimic clar și pus bine la punct în acest domeniu... 17%. Spuneți, vă rog, ce este aceasta?

Domnul Tudor Copaci: Deci dați să vă spun. Stimată doamnă deputat, Este un obiectiv pe care l-a propus Guvernul împreună și țara. Noi trebuie să tindem și să facem tot posibilul pentru a susține această lege și a promova, dar nu a stopa sau a pune la îndoială atingerea acestui obiectiv.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule viceministru. Acestea au fost întrebările. Îl rog pe domnul președinte Ioniță să prezinte raportul comisiei.

Domnul Tudor Copaci: Mulțumim.

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă președinte, Știți că țările ca Moldova sar cîteva trepte în dezvoltare, ca internetul. Noi nu am...

Domnul Igor Corman: Domnule Ioniță, Vă rog raportul comisiei să îl prezentați.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Sînt așa emotiv... Legea, într-adevăr, este o lege foarte bună. Este o lege de care are nevoie Republica Moldova. Și sper foarte mult ca această lege, odată votată... Evident, după lectura întîi vom avea lectura a doua cu amendamentele de rigoare, cu concretizările necesare. Dar pentru prima lectură comisia propune să fie aprobată, să fie acceptată. Și noi, într-adevăr, să oferim posibilitatea, inclusiv și gospodăriilor casnice, că s-a vorbit mai puțin, să aibă oamenii dreptul să își instaleze resurse regenerabile, să fie conectate la rețelele naționale, aceasta prevede legislația, să poată vinde surplusul, să poată procura diferența de necesitate. Legea prevede acest lucru. Se propune 1%. Cred că în lectura a doua vom vedea, poate trebuie mai mult oleacă. Legea este bună. Comisia propune să fie aprobată în prima lectură.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule Ioniță, Spuneți, vă rog, eu înțeleg că vă asumați obligații practic irealizabile, dar salutăm lucrul acesta. Spuneți, vă rog, în cazul cînd nu se asigură aceste 17% pînă în anul 2020, dumneavoastră conștientizați că noi o să fim nevoiți ca să importăm această energie regenerabilă la prețuri deja care o să ne propună?

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat, Vreau să vă spun că întrebarea care trebuie să ne frămînte este cum să asigurăm cînd va fi mai mult. Eu sînt sigur că legislația noastră este de o așa manieră, spre deosebire de țările vecine unde bugetul de stat și-a luat angajamentul să achite diferența, la noi nu bugetul face lucrul acesta, de aceea atractivitatea investițională este cu mult mai mare decît în țările vecine. Și eu sînt sigur că va fi nevoie de niște filtre ca să mai oprim din elanul multora ca să investească. Deci eu nu am dubii în privința acestui obiectiv. Este posibil de produs. Și noi creăm o lege suficientă ca întreprinzătorii privați să fie interesați să facă investiții. Noi nu avem atît de multe domenii unde pot fi făcute investiții. Și energia...

Domnul Igor Corman: Despre aceasta tot se scrie în raportul comisiei, domnule Ioniță?

Domnul Veaceslav Ioniță: Acest lucru s-a discutat în comisie.

Domnul Igor Corman: Vă rog întrebări la raportul comisiei. Da. Poziția comisiei. Domnul Gagauz. Următoarea întrebare.

Domnul Miron Gagauz: Спасибо большое, господин Председатель. Господин Ионицэ, Вы экономист хороший, и когда хвалите документы, которые, так сказать, технического плана, это вызывает восхищение и, так сказать, большое удивление. Значит, электроэнергия возобновляемых источников тогда рациональна в той стране, в которой мощно развита инфраструктура по потреблению электроэнергии, то есть электрифицированные железные дороги, очень сильно развитый электрический транспорт – вот тогда происходит вектор выравнивания. Во всех остальных случаях это бесперспективное дело. Чтобы вы знали. Спасибо.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Este o opinie. Și dacă o veți formula într-un amendament, noi îl vom examina la comisie.

Domnul Igor Corman: Domnule Președinte, Vă mulțumesc. Acestea au fost întrebările. Stimați colegi, Supun votului în primă lectură proiectul de Lege cu nr.121. Cine este pentru, vă rog să votați. Majoritatea de voturi, proiectul cu nr.121 este adoptat în primă lectură. Și acum, dacă este gata comisia. Domnule Hotineanu, Mă refer la proiectul nr.255. Sînteți gata? Vă rog să-l prezentați.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Președinte...

Domnul Igor Corman: Eu îmi cer scuze. Îmi cer scuze, domnule Hotineanu. Îmi cer scuze. Domnul Mușuc a semnalat. Și cred că îmi dau seama care este motivul. Și cred că are dreptate. Trebuia să audiem și coraportul comisiei, prezentat de domnul Mușuc, la proiectul anterior înainte de a-l supune votului. Eu îmi cer scuze. Și ofer cuvîntul domnului Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte, Nici o problemă. Coraportul a fost distribuit la toți deputații. Noi propunem, deoarece s-a supus votului în prima lectură, noi propunem ca comisia sesizată în fond să ia la bază propunerile care vin din partea Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, acestea fiind reflectate în sinteza propunerilor pentru a doua lectură. Deoarece problema cea mai mare este delimitarea competențelor dintre administrația publică centrală și administrația publică locală. Eu cred că cu această propunere noi ne vom limita la prezentarea coraportului. Eu cred că nu este atît de important dacă acesta a fost sau nu a fost citit de la tribuna centrală. Toți deputații și comisia sesizată în fond îl au în formă scrisă.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule preşedinte. Am luat act. Și acum, domnule Hotineanu, vă rog să prezentați raportul comisiei pe marginea proiectului de Lege cu nr. 255 în lectura a doua.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat, în lectura a doua, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 1591 din 26 decembrie 2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii stabilite în sistemul public de asigurări sociale, inițiativă legislativă a Guvernului, aprobată în primă lectură de plenul Parlamentului la 10 iulie 2014. Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit anumite propuneri și obiecții din partea deputaților, Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, care s-au regăsit în sinteza amendamentelor și sunt prezentate prin anexă la raport fiecărui deputat. Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor propunerile și obiecțiile parvenite, rezultatele cărora sînt expuse în anexă la prezentul raport. Vreau doar să dau citire articolului 2: „Cuantumul alocațiilor lunare de stat prevăzute la articolul 1, 11, 12, 13 și 14 se stabilește începînd cu 1 iulie 2014, în funcție de categoria beneficiarilor, după cum urmează: beneficiarii de pensii pentru limita de vîrstă – 550; beneficiarii de pensii de invaliditate de gradul I – 550; de

42 gradul II – 375, de gradul III – 275; beneficiarii de pensii de urmași – 900 de lei pentru fiecare urmaș; femeile cu vîrsta cuprinsă între 55 și 57 de ani… – 550, persoanele cu dizabilități severe – 550, cu dizabilități accentuate – 375, cu dizabilități cu grad mediu – 275…” Și vreau să accentuez că diferența dintre sumele alocate în proiectul venit la Guvern și acum votat, prezentat pentru lectura a doua vor merge pentru beneficiarii acestor alocații care dețin terenuri și care nu au fost în stare să le prelucreze în legătură cu situațiile existente în zona de stabilitate. Vă mulțumesc mult și rog să votăm în lectura a doua acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule preşedinte. O întrebare. Domnul Apostolachi.

Domnul Iurie Apostolachi: Domnule preşedinte al comisiei, Din cele 11 localități indicate aici, pare-mi-se este o intimidare pentru orașul Bender. Acolo clar că este o evidență poate nu atît de strictă ca în localitățile enumerate în proiect, dar totuși încerc să mă impun aici de a include în acest proiect de lege și orașul Bender, pe cei care sînt cetățeni ai Republicii Moldova și beneficiază de pensiile din Republica Moldova și nu de la structurile tiraspolene.

Domnul Vladimir Hotineanu: Dragă coleg, Eu aș fi de acord cu dumneavoastră, dar la întrebarea dumneavoastră rog să răspundă doamna ministru, fiindcă este un proiect de lege al Guvernului și este vorba de investiții suplimentare la care eu nu aș putea… în comisie nu am avut amendamentul și nu l-am supus dezbaterilor. Vă mulțumesc. Doamna ministru.

Domnul Igor Corman: Doamna ministru.

Doamna Valentina Buliga: Domnilor deputați, Cu adevărat, pentru a lua această decizie, Guvernul trebuie să se expună, pentru că este vorba despre cheltuieli suplimentare, care nu au fost prevăzute în buget. Dar vreau să vă asigur că atunci cînd vom deține informația despre numărul acestor persoane, noi putem veni suplimentar cu o propunere care urmează să fie examinată de Guvern și Parlament.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Eu vă rog, cei care au formulat amendamente, sîntem la lectura a doua. Vă amintesc, regulamentar, autorii amendamentelor au dreptul moral și regulamentar să intervină. Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Domnule preşedinte, În primul rînd, vreau să vă întreb dacă acest proiect de lege a fost comasat cu inițiativa noastră cu nr. 173, care, practic, avea același conținut și dumneavoastră ați promis…

Domnul Vladimir Hotineanu: Noi…

Doamna Oxana Domenti: …că în lectura a doua.

Domnul Vladimir Hotineanu: Mai mult ca atît, în lectura întîi… și am invocat de aici, de la tribuna Parlamentului, cînd am invocat proiectul…

Doamna Oxana Domenti: Dar acum…

Domnul Vladimir Hotineanu: Și raportul.

Doamna Oxana Domenti: …nu văd în raport ca să fie…

Domnul Vladimir Hotineanu: Și eu rog pe doamna ministru…

Doamna Oxana Domenti: …prevăzut că ele se comasează.

Domnul Vladimir Hotineanu: …să răspundă, fiindcă este vorba de avizul... Dar eu nu văd aici un impediment.

Domnul Igor Corman: Dar de comasări ne ocupăm noi în Parlament sau se ocupă Guvernul?

Doamna Oxana Domenti: Nu, nu, nu. Doamnă ministru.

Domnul Igor Corman: Doamna ministru.

Doamna Valentina Buliga: Ministerul a examinat această inițiativă legislativă parvenită din partea deputaților Domenti, Voronin și Zagorodnîi. Am transmis Guvernului spre examinare. Noi, de principiu, am susținut această inițiativă spunînd, de fapt, că Guvernul a venit în Parlament cu o propunere de majorare a acestor alocații și pensii pentru persoanele care trăiesc în aceste localități. Propunerea comuniștilor sau a dumneavoastră a fost 500 de lei. Din cîte vedeți, astăzise propun 550 de lei. Eu cred că… (Rumoare în sală.) Dar nu decid eu.

Domnul Igor Corman: Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă ministru, Propunerea noastră a fost de a majora cu 500 de lei. Deci aceste persoane beneficiau deja de 200 de lei. Noi am propus majorarea cu încă 500. Deci în total ei trebuie să beneficieze de 700 de lei. Voi însă propuneți să anulați legea anterioară, acolo unde alocația era de 200 de lei și propuneți o alocație de 550 de lei, ceea ce este mai puțin decît inițiativa noastră. Și, apropo, vreau să vă întreb: de ce această reducere practic în jumătate față de varianta care a venit din Guvern? Am avut acolo prestații mai mari aprobate de Guvern. Acum însă ni se propun.

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă deputat…

Doamna Oxana Domenti: …să reduceți, practic, în jumătate.

Domnul Vladimir Hotineanu: … eu am prezentat de ce, că acești bani…, diferența care va fi am spus-o în raport, … vor merge la pensionarii care sînt deținători de cote și nu au avut posibilitate să le prelucreze.

Deci…

Doamna Oxana Domenti: S-ar putea de găsit bani suplimentar pentru acest lucru. Oricum, noi rugăm sau insistăm să fie comasate aceste inițiative și inițiativa noastră să fie luată în considerare.

Domnul Vladimir Hotineanu: (Nu vorbește la microfon.) Atît, domnule Preşedinte.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule preşedinte. Amintesc tuturor că a fost prezentat raportul comisiei pentru lectura a doua pe marginea proiectului nr. 255. Stimaţi colegi, Acum, regulamentar, ar trebui să luăm o pauză. (Rumoare în sală.) Încă un proiect, este o propunere. Bine. Atunci propun următorul proiect, cu nr. 296, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă proiectul domnul Nicolae Eșanu, viceministru al justiției.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să amendeze mai multe acte legislative în scopul perfecționării mecanismului de finanțare a campaniilor electorale și a partidelor politice. Subiectul respectiv e unul dintre subiectele foarte sensibile în procesul de constituire a unui stat bazat pe drept. În acest scop, proiectul de lege propune să fie schimbat statutul Comisiei Electorale Centrale, care, în conformitate cu legislația actuală, este organul independent înființat pentru realizarea politicii electorale. În scopul bunei desfășurări a alegerilor se propune ca Comisia Electorală Centrală să supravegheze și să controleze respectarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în acest sens propunîndu-se modificarea articolului 1, schimbîndu-se definiția Comisiei Electorale Centrale și a articolului 22, în scopul completării acestuia cu alineatul (2) în care să fie fixate competențele Comisiei Electorale Centrale în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, proiectul de lege vine să modifice în special articolele 36, 37, 38 din Codul electoral în care să se stabilească condițiile și modul de finanțare a campaniilor electorale, stabilindu-se limita de finanțare din partea unei singure persoane fizice și juridice. Proiectul de lege propune ca o persoană fizică să poată contribui la campania electorală a unui

46 concurent electoral cu 20, iar o persoană juridică cu 40 de salarii medii lunare pe economia națională stabilit pentru anul respectiv. Proiectul propune ca persoanele juridice să vireze toate contribuțiile bănești doar prin intermediul conturilor bancare, persoanelor fizice păstrîndu-li-se dreptul de a depune bani și în numerar, dar în acest caz să completeze un formular în care să fie indicată informația care ar permite identificarea persoanelor care au făcut aceste aporturi la campania electorală. În scopul controlului modalității de finanțare se instituie un mecanism care să prevadă controlul asupra modalității în care se depun banii și asupra modalității în care se cheltuie acești bani. De asemenea, proiectul propune modificarea Legii privind partidele politice în scopul perfecționării mecanismului de finanțare a partidelor politice din contul bugetului de stat și se preconizează ca în legea anuală a bugetului să fie determinată modalitatea, suma care urmează să fie alocată pentru finanțarea partidelor politice din bugetul de stat, prevăzîndu-se limita de 0,2% din veniturile bugetului de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială, prevăzute de legislație. Aceste sume urmează să fie distribuite astfel: 50% din sumă în conformitate cu rezultatele obținute de către partide în cadrul alegerilor parlamentare și 50% în conformitate cu rezultatele obținute în cadrul alegerilor locale. De asemenea, proiectul propune amendarea Codului penal și a Codului contravențional, în care să se stabilească reguli clare cu privire la sancțiunile aplicate persoanelor care vor încălca regulile cu privire la finanțarea campaniilor electorale și finanțarea partidelor politice. Rog susținerea proiectului în primă lectură. Mulțumim.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc, domnule ministru. Cîteva întrebări. Domnule Mocanu, Vă rog.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule viceministru, Eu mă bucur că în această sesiune parlamentară, chiar dacă spre sfîrșit, discutăm un proiect deosebit de important pentru Republica Moldova, mai ales pentru țările care au democrații de tip hibrid, așa cum este la noi. Eu am mai multe întrebări, am să încerc să le formulez astfel încît să pară două. Prima întrebare se referă la contribuțiile donatorilor și la plafon. În prezent, Legea nr.294 privind partidele politice prevede că acest plafon este de 500 de salarii medii pe economie pentru persoane firize. Deci o persoană poate contribui astăzi cu 2 milioane de lei. Ori o persoană care contribuie face o donație de 2 milioane de lei, mă tem că nu o face în scop de binefacere. Și atunci, evident că, diminuarea acestui plafon este absolut necesară. Doar că, m-am uitat la unele state cu o democrație avansată, Statele Unite, de exemplu, acolo acest plafon este chiar

47 de o mie de dolari, adică 15 mii de lei, noi îl fixăm la 20 de salarii medii pe economie, asta ar însemna vreo 80 de mii. Deci mie mi se pare că este încă suficient de mare. De unde a derivat această sumă de 20 de salarii? Aceasta este prima întrebare. Pentru persoanele fizice.

Domnul Nicolae Eșanu: Întrebarea pe care ați formulat-o dumneavoastră este una dintre cele mai complicate întrebări pe care trebuie să le soluționeze cei care propun soluții legislative în acest domeniu în măsura în care nu există standarde internaționale care ar stipula foarte clar care trebuie să fie acestea. Deci este rezultatul la care a convenit grupul de lucru, care a fost creat de către Comisia Electorală Centrală, și este viziunea pe care noi ne-am însușit-o, dar nu pot să vin să vă spun că avem în spatele acestei cifre niște calcule foarte exacte. Urmează ca Parlamentul să examineze și să se decidă asupra sumei respective, pornind de la conceptul că țările cu democrație fragilă au nevoie de sume care sînt mai mici, țările cu democrație mai dezvoltată pot să-și permită chiar și luxul să nu limiteze acest plafon. Și în lectura a doua dumneavoastră urmează să decideți dacă acceptați aceste sume sau urmează să le modificați într-o direcție sau alta.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Mocanu, A doua întrebare, vă rog.

Domnul Gheorghe Mocanu: Mulțumesc. Și a doua întrebare se referă la articolul 36, care prevede interzicerea subvenționării partidelor politice din străinătate. Din păcate, acest articol se referă doar la campaniile electorale. Ori un partid politic activează și între campaniile electorale, asta ar însemna că lasă loc pentru subvenționarea partidelor politice din străinătate între campaniile electorale, ceea ce nu este acceptabil. Aici ar mai trebui de precizat anumite lucruri. Dacă un cetățean al Republicii Moldova se află peste hotare și are o companie înființată, o companie înregistrată în altă țară, el poate sau nu să finanțeze partidele politice din Republica Moldova?

Domnul Nicolae Eșanu: Deci răspunsul … Societățile comerciale înregistrate peste hotare sînt societăți străine, indiferent de faptul dacă fondatori sînt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu. Și, în acest caz, restricțiile privind finanțarea din străinătate se aplică în totalitate. Cît privește regula cu privire la finanțarea din străinătate. Participînd în calitate de expert la evaluarea multor proiecte, vreau să vă atrag, totuși, atenția că actualmente standardele internaționale se uită relativ critic la chestiunea respectivă, pornind anume de la faptul limitării posibilității finanțării, inclusiv de către

48 structurile internaționale, cum ar fi Consiliul Europei sau chiar și cetățenii Republicii Moldova care au domiciliu stabil pe teritoriul altor state. Trebuie să încercăm să găsim un echilibru între mecanismul de control care ar exclude posibilitatea influenței puternice din străinătate asupra vieții politice din Republica Moldova și asigurarea unei baze suficient de largi pentru finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice. Mulțumim.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Mocanu, O precizare ceva?

Domnul Gheorghe Mocanu: Da precizare. Deci eu n-am spus că sînt „pentru” sau „împotriva” acestei norme, dar doream să înțeleg dacă aceasta a fost dorința autorului ca să fie interzisă finanțarea doar a campaniilor electorale. Dacă nu a fost o scăpare e OK. Aceasta vroiam să aflu și am înțeles. Mulțumesc mult.

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule ministru, Am două întrebări și ambele se referă la locul și rolul Comisiei Electorale Centrale. Acum, conform legislației, conform Codului electoral, scopul funcționării Comisiei Electorale Centrale este, de fapt, organizarea și desfășurarea alegerilor și tot ce ține de acest proces. Dumneavoastră veniți, de fapt, cu altă viziune și atribuiți, alt rol și alte împuterniciri ale Comisiei Electorale Centrale. Dintr-o autoritate care are dreptul și obligația să asigure desfășurarea alegerilor, o transformați într-o autoritate de constatare, inclusiv a anumitor contravenții. Deci cît este de reușită această transformare a împuternicirilor Comisiei Electorale Centrale, reieșind din scopul principal al activității acestei autorități, totuși este organizarea și desfășurarea alegerilor și nicidecum constatarea anumitor contravenții, aplicarea anumitor sancțiuni contravenționale etc.? Prima întrebare. Vă rog.

Domnul Nicolae Eșanu: După noi, constatarea contravențiilor nici nu poate fi considerată astăzi drept un scop al Comisiei Electorale Centrale. Acesta este un instrument al Comisiei Electorale Centrale pe care urmează să-l folosească la exercitarea atribuțiilor care i-au fost date, și pe care eu le-am menționat suplimentar, la asigurarea politicii statului în domeniul supravegherii și controlului finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice. Deci acesta este scopul.

Dumneavoastră v-ați referit doar la aspectul de constatare a sancțiunilor și aici, în principiu, se poate de discutat. Dar în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice, în opinia noastră, este cel mai indicat crearea unui organ. Pentru că avem nevoie de un organ independent, avînd în vedere că este vorba de controlul finanțării campaniilor electorale, unul dintre cele mai importante aspecte ale unei campanii electorale eficiente, democratice. Și, avînd în vedere că finanțarea partidelor politice se desfășoară în mare parte după aceleași reguli, noi considerăm că nu este judicios să existe două organe. Să consolidăm experiența în cadrul unui organ. Și nouă ni se pare că Comisia Electorală Centrală este organul indicat care ar putea să facă acest lucru.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Domnul Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Da, într-adevăr, domnule ministru, e discutabilă această concepție de reformare care o propuneți și urmează să mai medităm. Și vă demonstrez din ce cauză e discutabilă prin a doua întrebare. Dumneavoastră cred că cunoașteți și sînteți de acord că Comisia Electorală Centrală este, de fapt, o autoritate, un organ colegial, compusă din președinte, vicepreședinte, secretar și membrii comisiei. Și fac referință la articolul 4236 pe care îl propuneți și anume că contravențiile prevăzute în codul respectiv de contravenții se constată de Comisia Electorală Centrală din oficiu sau la sesizarea organelor competente. Iar alineatul (2) prevede că „este în drept să constate contravenția și să încheie procese verbale președintele CEC sau vicepreședintele CEC în cazul în care îl substituie pe președinte.” Adică dumneavoastră, prin această lege, Codul contravenției, îi conferiți drepturi exclusive președintelui în detrimentul altor membri a Comisiei Electorale Centrale, deși organul este colegial. Mai mult decît atît, această prevedere vine în contrazicere cu Codul electoral care spune că CEC constată... sau CEC este organul colegial care adoptă decizii prin majoritatea respectivă. Cum vedeți aceste contraziceri și drepturi exclusive conferite prin alineatul (2) articolul 4236 exclusiv președintelui Comisiei Electorale Centrale?

Domnul Nicolae Eșanu: În primul rînd, vă atrag atenția că eu, cînd am răspuns la întrebare, am nuanțat anume faptul că constatarea contravențiilor nu ține de problema conceptuală care este organul care asigură controlul și supravegherea finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice. Constatarea contravențiilor este efectul activității pe care o desfășoară.

În ceea ce privește nemijlocit întrebarea. Eu vă sugerez să citiți și celelalte articole din Codul contravențional și o să vedeți că acest articol are exact conceptul pe care îl avem astăzi în Codul contravențional, care stabilește că competența aparține unui anumit organ. Și după aceasta, în conținutul articolului se prevede persoana cu funcții de conducere din organul respectiv care poate constata. Faptul că este un organ colegial nu schimbă substanțial problema. Este o problemă care poate fi discutată aici. Și în măsura în care Parlamentul o să considere că în numele Comisiei Electorale Centrale să poată să constate contravențiile și alte persoane, este dreptul Parlamentului. Dar vă atrag atenția că președintele Comisiei Electorale Centrale are și alte atribuții pe care nu le au alți membri. Spre exemplu, semnarea dispozițiilor de plată în numele Comisiei Electorale Centrale o face președintele. (Rumoare în sală.) Nu are importanță... În acest caz președintele Comisiei Electorale Centrale activează ca conducător a unui organ care are competență și poate acționa în numele acestui organ. Deci nu este o problemă de concept, este o problemă de oportunitate. Și dumneavoastră puteți fie să extindeți numărul persoanelor, fie chiar să transferați posibilitatea de a constata aceste contravenții altui organ. Numai că în acest caz, o să aveți problema că organul care asigură controlul și organul care constată sînt diferite. Și atunci, organele... vor exista conflict de competențe între ele. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare. Domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule viceministru, Deoarece nu am avut posibilitatea a dezbate acest proiect în comisie, sînt mai multe întrebări. O să încerc să formulez două. E cunoscut faptul că noi avem cetățenii noștri, ai Republicii Moldova, care activează... lucrează în străinătate, începînd de la Moscova și teriminînd cu Otava, în toate țările. Deci ei dețin cetățenie a altor state. Acum, întrebarea mea este. Articolul 36 alineatul (1): „se interzice finanțarea directă sau indirectă”, mai departe după text. Totodată, la articolul 38 alineatul (1) litera e) scrie: „persoanele juridice pot vira sume bănești pe contul... și persoanele fizice”. Atunci, mă întreb, dacă cineva din străinătate încearcă să finanțeze un partid oarecare cu o mie de dolari ori o mie de euro sau o mie mai știu eu ce acolo, lire ș.a.m.d. atunci, vă întreb cum o să fie, el fiind cetățean al altui stat, al Republicii Moldova, dar finanțează un partid care e în Republica Moldova? O să fie legal sau ilegal? Persoană fizică.

Domnul Nicolae Eșanu: Da. Persoană fizică. Conform legislației Republicii Moldova, cetățeanul Republicii Moldova care are și cetățenie străină este considerat exclusiv cetățean al Republicii Moldova. Deci din punctul acesta de vedere nu va exista nicio problemă în aplicarea acestei legi. Cetățeanul Republicii Moldova care are cetățenia altui stat este în drept să finanțeze partidele politice și campaniile electorale ca oricare altă persoană care are cetățenia exclusivă a Republicii Moldova.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru,

Domnul Nicolae Eșanu: Da.

Domnul Gheorghe Brega: Chiar și dacă transferă banii din străinătate? Și acuși revin la a doua întrebare.

Domnul Nicolae Eșanu: Legea reglementează nu locul de unde vin banii, ci subiecții.

Domnul Gheorghe Brega: Am înțeles. Gata. Acum, vă rog, la articolul 7, dispoziții finale și tranzitorii. Și în special alineatul (1), aș vrea ceva mai detaliat. Cîte ceva nu am înțeles. Aș vrea mai detaliat. Vă spun că nu am avut posibilitatea să îl dezbatem în comisie.

Domnul Nicolae Eșanu: Deci, în primul rînd, eu vreau să vă atrag atenția că proiectul respectiv de lege a fost înregistrat în 2013 încă. Și, respectiv, mecanismul de punere în vigoare a fost elaborat pornind de la faptul că ea trebuia să intre în vigoare atunci. În ceea ce privește explicațiile, o să dureze destul de mult dacă eu am să explic tot mecanismul de...

Domnul Igor Corman: Nu vă rugăm să explicați tot, vă rugăm, domnule viceministru, să dați niște răspunsuri mai succinte, punctuale, exact la întrebările care au fost puse, dacă sînt.

Domnul Nicolae Eșanu: Întrebarea necesită un răspuns foarte detaliat, dacă eu explic tot mecanismul de punere... Și dumnealui nu a specificat ce anume din mecanismul de punere în aplicare trebuie să explic.

Domnul Igor Corman: Eu vă sugerez pentru lectura a doua să pătrundeți în toate detaliile... care acum, momentan, nu puteți pătrunde. Și haideți pentru prima lectură întrebările care mai sînt. Domnul Munteanu. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Domnule Președinte, În aceste ultime zile, ultime ședințe ale sesiunii de primăvară – vară se fac eforturi sisifice de a fi îngrășat porcul electoral al coaliției. Lucru reprobabil într-o societate democratică. Și acest proiect se încadrează organic în această doctrină, această paradigmă. Or, acest proiect a fost propus de Guvern, pe bună dreptate, în anul 2013, în iulie, dar coaliția a catadicsit să îl introducă în ordinea de zi abia la mijlocul lunii iulie, cu mai puțin de 6 luni pînă la alegeri. Codul de bune practici... al Consiliului... în materie electorală, al Consiliului Europei, spune foarte clar că modificări esențiale în regulile de joc se fac în alt termen decît cel pe care încearcă să îl facă Guvernul acum. Și de aici o simplă și importantă întrebare. Dacă la termenul de aprobare în anul acesta partidele se vor conforma... Noi, Partidul Liberal, nu am avut niciodată vreo problemă cu finanțarea campaniilor electorale. Noi am cheltuit întotdeauna exact atît cît am declarat la CEC, adică foarte puțin, nu am folosit macaroane și orez. De aici întrebarea. Dacă CEC... și vreau răspuns direct din partea președintelui sau Comisiei Electorale Centrale, în condiția în care noi săptămîna aceasta vom aproba, totuși, aceste modificări, are capacitate instituțională să aplice imediat, în termenul care este stipulat aici, aceste prevederi? Or în situația în care nu, amînarea acestui proiect de lege, din punctul nostru de vedere, s-a făcut pentru ca să nu fie aplicat în această campanie electorală, ci de dragul anumitor bifări. Spunem că am aprobat legislația, dar ea nu va putea fi realizată anul acesta. Ieri, l-am văzut pe domnul președinte al Comisiei Electorale Centrale aici. Și aș fi vrut să văd...

Domnul Nicolae Eșanu: În partea ce ține de modificarea legislației electorale în perioada mai scurtă de un an pînă la alegeri. Într-adevăr, există Codul bunelor practici în materie electorală care prevede acest lucru.

Dar Comisia de la Veneția are o interpretare a acestui cod în care se menționează că în măsura în care modificările au drept scop racordarea legislației la standardele internaționale, această interdicție nu poate fi considerată drept un impediment în calea modificării legislației electorale. În ceea ce privește proiectul, dacă legea nu se modifică și se adoptă în varianta în care este acum propusă, respectiva lege nu se va aplica campaniei electorale care urmează să înceapă în legătură cu alegerile din 30 noiembrie și, în genere, nu se pune problema aceasta. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Eu cred că este interpretabilă noțiunea dacă schimbă sau nu regulile de joc, pentru că, de exemplu, Dodon poate să vă spună că el pînă acum putea să-și finanțeze partidul de la Moscova, iar conform noii modificări el nu va mai putea să-și finanțeze partidul de la Moscova, pierzînd astfel niște finanțatori importanți pentru viitoarea campanie electorală. Astfel îl lipsiți de posibilitatea ca să mai aducă bani cu torba de la Moscova. În acest sens, trebuie să fiți foarte atenți ca să nu intrați în dizgrațiia domnului Dodon. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: A fost o sugestie am înțeles. Da?

Domnul Nicolae Eșanu: Da.

Domnul Igor Corman: Și nu necesită răspuns. Următoarea întrebare, doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Domnule viceministru, Am două întrebări care se referă la capitolul 6. O să încep cu articolul 27 – finanțarea din bugetul de stat a partidelor politice. Litera a) și litera b) presupun că partidele politice vor primi 50% pentru performanțe obținute la alegeri parlamentare și 50% performanțe la alegerile locale generale. Cum vom măsura noi aceste performanțe? Doar prin numărul de mandate sau locuri în consilii, numărul de primari sau presupuneți și alte criterii de performanțe?

După care eu aș propune să detaliem criteriile, nu doar după numărul de voturi, dar vreau mai întîi să văd opinia dumneavoastră și apoi am să vin cu unele propuneri.

Domnul Nicolae Eșanu: Legea prevede că normele privind aplicarea dispozițiilor din această lege urmează să fie aplicate de către Comisia Electorală Centrală. Ea are competențe care să stabilească modalitatea. Deci se va adopta un regulament în care se va stipula foarte clar… Indiferent care va fi criteriul, este necesar să existe relații proporționale între rezultatele obținute la alegerile respective și suma care urmează să fie alocată persoanei.

Domnul Igor Corman: Doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Eu aș propune ca aceste criterii să fie clare și stipulate în lege, cum ar fi 35% pentru partidele politice, pentru alegerile parlamentare și locale aparte. Deci 35, 10% pentru că au promovat pe liste femei, 5% pentru că au promovat pe liste tineret și același lucru pentru performanțele în alegerile locale. 10% pentru că au promovat femei și 5% pentru că au promovat tineri. Asta ar fi o performanță spre îmbunătățirea democrației.

Domnul Nicolae Eșanu: Da…

Doamna Corina Fusu: Iar articolul 28… Am să vin cu amendamente pentru lectura a doua. La articolul 28 – utilizarea alocațiilor din bugetul de stat de către partide. Deci iată cum pot partidele folosi banii de la bugetul de stat, pentru întreținerea sediului… de personal, presă, deplasări, telecomunicații ș.a.m.d. Ce părere aveți dacă totuși, prin lege, am obliga partidele ca afară de cheltuieli pe aceste bunuri materiale, minim 30% din alocațiile de la buget să fie utilizate pentru promovarea participării politice a femeilor și tinerilor, conform planurilor de adoptare, și mai departe după text. Pentru că dacă o să mizăm doar pe criterii și aprecieri materiale ca procente în Parlament sau sedii, telefoane și deplasări, nu o să obținem performanțe în ceea ce privește calitatea și democrația în interiorul partidelor politice. O să vin cu asemenea amendamente, dar vreau să știu și opinia dumneavoastră, ca autor.

Domnul Nicolae Eșanu: Eu aș veni, dacă îmi permiteți, cu o mică precizare la prima dumneavoastră întrebare. Ceea ce ați propus dumneavoastră, ca să fie distribuiți banii în dependență de faptul dacă promovează tinerii sau femeile pe listele electorale, schimbă conceptul acestui articol, pentru că aceasta nu este o performanță electorală. Putem să spunem că este o performanță a partidului, dar performanță electorală înseamnă doar rezultat al alegerilor. Și numărul de femei, și numărul de tineri nu este o performanță electorală. Sigur că putem… propunerea dumneavoastră are dreptul la viață, puteți să o înaintați pentru lectura a doua și se poate de schimbat conceptul. Exact în aceeași manieră pot să răspund și la a doua întrebare. Noi, în măsura în care am transmis, am finanțat partidele politice, banii sînt ai partidelor politice și noi nu putem să condiționăm folosirea acestora. Noi putem să-i alocăm doar cu condiția că vor fi folosiți în acel domeniu și să stabilim pentru ce ei pot să-i folosească. Dumneavoastră propuneți ca noi să impunem scopuri partidelor politice, ceea ce va fi o limitare a libertății partidului politic de a-și determina politica pe care o promovează. Un partid politic poate fi obligat doar să respecte legea. Un partid politic nu poate fi obligat să promoveze tinerii sau să promoveze femeile. El poate fi obligat să respecte o lege. Dacă i-a spus candidați femei trebuie să fie atîtea, el trebuie s-o respecte, dar să-i spunem: ești obligat să promovezi femeile, este un criteriu care ține de politica partidului.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Întrebarea mea se referă la limitarea cuantumurilor de finanțare pentru persoanele fizice și juridice. Știți, conform credințelor populare, contrabanda cu țigări acum se face cu tirurile, cu vagoanele, cu aeroplanele, dar n-a fost tot timpul așa. Colegii care au studiat în România, țin minte, în anii '90 … autobusele de rută, deseori cînd se apropiau de trecere, de punctul de trecere vamală a frontierei, se apropia cîte o doamnă și întreba: fumați? Dacă răspunsul era „nu”, te ruga să treci peste punctul de trecere a frontierei două pachete sau un cartuș, în dependență de limită. Aceeași situație și cu finanțarea partidelor politice, pentru că finanțatori sînt de zeci de ori, uneori de sute de ori mai puțini decît se declară la Comisia Electorală Centrală. Și … De obicei finanțatori sînt 1, 2, 3, nu sînt mai mulți finanțatori partidelor politice din Moldova.

Întrebarea mea este: pentru democrație ce credeți dumneavoastră, este mai importată transparența sau totuși regulile pe care noi le considerăm clare și care aparent, se respectă și toată lumea e fericită, dar, de fapt, situația nu se schimbă?

Domnul Nicolae Eșanu: Dar eu nu văd o contradicție în ceea ce ați spus dumneavoastră, pentru că eu consider că ambele aspecte sînt obligatorii. Eventual, pot să fiu de acord că transparența este prioritară, pentru că aceasta permite să se cunoască cine sînt finanțatorii adevărați. Pentru că aceasta este o problemă chiar mai importantă decît suma pe care o să o punem noi, care va fi limita în care poate fi finanțat un partid politic.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Godea.

Domnul Mihai Godea: Tot aici, domnule Preşedinte. Eu cred și sînt de acord cu dumneavoastră că transparența este mai importantă și poate nu ar fi bine să limităm cuantumurile, dar să pledăm și să încercăm să creăm condiții pentru scoaterea la lumină a procesului de finanțare a partidelor și asta, cu siguranță, va fi mai bine și pentru democrație, și pentru țară, și pentru cetățeni.

Domnul Nicolae Eșanu: Standardele pe care le cunosc eu spun că sînt importante ambele aspecte. Este necesară transparența, dar este necesară și limitarea mărimii sumei care poate fi transmisă de o persoană unui partid politic.

Domnul Igor Corman: Domnul Vremea.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Domnule ministru, Prin legea sau prin proiectul care se promovează la articolul 26, dacă vorbim de articolul 4 din proiect, privind partidele politice, da, modificări la Legea privind partidele politice, articolul 26 vizează donațiile. La articolul 7 se instituie așa o regulă, că nu sînt considerate donații activitățile prestate partidului politic în bază de voluntariat, în condițiile legislației care reglementează aceste activități. Adică, în condițiile legii voluntariatului. Așa? Deci întrebarea este: nu considerați dumneavoastră că instituirea acestei reguli este o evaziune de la transparentizarea donațiilor și, totodată, implicarea copiilor, începînd cu vîrsta de 14 ani, în activități, care, conform Constituției, nu

57 sînt proprii copiilor de la vîrsta de 14 pînă la 18 ani. Legea voluntariatului anume permite acest gen de activitate.

Domnul Nicolae Eșanu: Categoric nu pot să fiu de acord cu aceasta. Prin norma pe care o propunem noi nu se spune cine poate face voluntariat și în ce condiții. Norma respectivă are alt obiect de reglementare, să spună ce este donație munca, dar nu spune că poți face … aici nici nu se spune măcar poți face voluntariat pentru partidele politice. Poți sau nu să faci voluntariat, urmează să ne uităm în alte legi. Aici se spune că obiectul de reglementare voluntariatul nu este donație. Nimic mai mult nu se spune aici. Deci este o problemă. Și aici, apropo, este o problemă generalizată de modul în care juriștii noștri au învățat să interpreteze legile. Legea are un obiect de reglementare și conținutul acestei norme trebuie să rezulte din obiectul de reglementare. Aici nu se spune în ce condiții se face voluntariat, cine poate să facă voluntariat etc. Aici se spune: Voluntariatul, făcut conform legii, nu este donație. Mai mult nimic.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Vremea.

Domnul Igor Vremea: Întîi vreau să concretizez. Pur și simplu aici se vorbește despre voluntariatul exercitat în condițiile Legii voluntariatului, de aceea și …

Domnul Nicolae Eșanu: Nu. Aici se vorbește despre care voluntariat nu este donație.

Domnul Igor Vremea: Este generalizat.

Domnul Nicolae Eșanu: Asta înseamnă că poți să faci și voluntariat altul decît acela, dar celălalt va fi considerat donație.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu vă rog întrebare-răspuns. Nu facem dialoguri aici, în sală. Întrebare- răspuns. A doua întrebare, domnule Vremea.

Domnul Igor Vremea: Trebuie de concretizat, domnule Președinte. Deci articolul 5 din proiect vizează introducerea sau completarea Codului contravențional cu un articol nou, cu articolul 481. Acest articol sau unul din alineatele acestuia, la concret alineatul (1), vizează răspunderea contravențională

58 pentru neprezentarea de către concurenții electorali a rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale în termenele și în modul stabilit. Totodată, dacă privim ceva mai devreme în acest proiect, articolul 2 vizează modificarea Codului penal. Se introduce răspundere penală, prin articolul 1812 , prin care persoanele pot fi trase la răspundere penală pentru falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară ș.a.m.d., inclusiv a rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale. Nu vi se pare dumneavoastră că prin dualitatea aceasta se încurajează neprezentarea rapoartelor propriu-zise? Este mai simplu să nu prezinți și să fii tras la răspundere contravențională, decît să-l prezinți pe unul fals și să fii tras la răspundere penală.

Domnul Nicolae Eșanu: Adică, să înțeleg că propuneți să nu sancționăm dacă n-o să-l prezinte, deoarece există riscul că el n-o să-l falsifice? Mie mi se pare că există o contradicție în termeni. Sînt două lucruri diferite, care răspund … Pentru că, dacă o să mergem așa, o să spunem că-l încurajăm, pentru că pedepsim într-un fel însușirea deschisă cu violență nepericuloasă pentru viață, ca să aplice un alt grad de violență, pentru că altfel nimerești sub alt articol. Mie îmi vine greu să găsesc acum exemple pentru a arăta, dar sînt lucruri diferite, iar neincluderea contravenției înseamnă că îl stimulăm să nu prezinte rapoarte false? Mie îmi vine greu să răspund la întrebarea asta.

Domnul Igor Corman: Atunci încercați la altă întrebare a domnului Hadârcă. Vă rog frumos.

Domnul Ion Hadârcă: Mulțumesc, domnule Președinte. Noi am susținut întotdeauna transparența finanțări partidelor politice, inclusiv controlul acestei finanțări și activități. Pentru unii autiști, care au tendința permanent să interpreteze pe după ureche orice inițiativă, trebuie să spun, să accentuez că această inițiativă este demult așteptată de societatea civilă și de organismele europene. Domnule ministru, Întrebarea mea se referă mai mult la articolul 1, să ne spuneți care este experiența altor state în domeniul lărgirii prerogativelor Comisiei Electorale Centrale în acest domeniu? Și, eventual, care alte organisme ar putea să efectueze acest control? Mulțumesc.

Domnul Nicolae Eșanu: Experiența este foarte diferită. În genere, constituirea unor comisii electorale centrale nici nu este măcar o obligație. În Codul bunelor practici în materie electorală se prevede expres că aceasta se recomandă doar pentru țările cu un nivel

59 de democrație firavă. În rest, în foarte multe țări, alegerile sînt organizate de către organele administrative, în special de Ministerul Internelor. Există practică diferită. În unele țări se constituie organe speciale care se ocupă doar cu problema finanțării. În altele controlul asupra finanțării este divizat între diferite organe, spre exemplu Curtea de Conturi verifică cum sînt folosiți banii care au fost alocați din bugetul de stat, Comisiei Electorale revenindu-i să verifice respectarea regulilor cu privire la finanțarea campaniilor electorale. Dar analizînd această experiență, nouă ni se pare că abilitarea Comisiei Electorale Centrale cu această competență este soluția cea mai optimă, pe care noi o propunem Parlamentului.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă: Mulțumesc. Una, da.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Revin la problema limitei plafonului pentru donațiile făcute de către persoanele fizice și persoanele juridice, or dumneavoastră propuneți să diminuați această limită la 20 și la 40, respectiv pentru persoanele fizice și juridice. Întrebarea mea este: după care criterii dumneavoastră ați stabilit această limită? Ori, consider eu că nu este atît de principială această limită și plafon maxim, cît principial pentru acest proiect de lege este transparența provenienței acestor surse financiare. Și în cazul în care există dubii de proveniență dubioasă, atunci organele respective de stat urmează să decidă. Dacă o persoană fizică sau o persoana juridică ar dori să doneze mai mulți bani din surse provenite absolut legal și perfect, care pot fi verificate, de ce ar trebui să limităm?

Domnul Nicolae Eșanu: Pentru că, am spus, conform standardelor internaționale, se recunoaște că persoanele care pot contribui în mod substanțial la crearea bugetelor electorale sau a bugetelor generale a partidelor politice dobîndesc o influență care nu poate fi neglijată în privința politicilor pe care le promovează acest partid. Și în scopul de a diminua influența unor persoane sau a unor companii asupra partidelor politice și, în general, asupra modului în care este guvernată o țară se consideră judicioasă atît instituirea transparenței, cît și diminuarea sumelor care pot fi alocate de către o persoană unui partid.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Domnule ministru, Această diminuare, vă asigur, nu poate să ducă la o micșorare a influenței unor entități asupra partidelor, nu este complicat să distribui acești bani la o sută de persoane fizice. Dar a doua întrebare. Domnule ministru, În acest proiect de lege se menționează că este interzisă finanțarea din partea organizațiilor internaționale politice. Noi cunoaștem că multe partide sînt membre ale unor organizații internaționale politice, cotizează, participă activ la activități politice. De ce nu am da posibilitatea ca acele organizații internaționale politice, cum sînt partidele de nivel internațional european, totuși, să poată să susțină un partid, fie și în Republica Moldova, absolut transparent, cu toate dările de seamă și raportările? Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Eșanu: Eu sper că Republica Moldova niciodată nu va avea partide „fiice” ale unor partide politice internaționale. Participarea partidelor politice în alianțe cu partide internaționale nu poate fi interpretată în sensul că partidele politice din Republica Moldova devin partide „fiice” ale acelor partide și promovează în Republica Moldova politica acelui partid. Răspunsul la întrebarea Dumneavoastră îl găsiți în alineatul (2) din articolul 36 care prevede că: interdicțiile de finanțare din străinătate nu pot fi interpretate în scopul și aplicate în sensul limitării finanțării, alocate deschis și transparent în vederea sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor democratice, a standardelor internaționale pentru alegeri libere, democratice și corecte. Deci nu, se poate, dar aceasta va fi finanțată doar în scopul consolidării acestor valori democratice și nu va putea să contribuie la finanțarea campaniei electorale a unui partid politic.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Godoroja.

Domnul Dumitru Godoroja: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, La articolul 261 alineatul (1) se... o subdiviziune a Comisiei Electorale Centrale și se modifică crearea unei instituții publice fondate de Comisia Electorală Centrală.

Spuneți, vă rog frumos, din cîte cunoaștem, această subdiviziune se ocupă de... este un centru de instruire pe lîngă Comisia Electorală Centrală. În cazul cînd creăm o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală, acestea sînt cheltuieli suplimentare. Și care este necesitatea creării acestei instituții publice?

Domnul Nicolae Eșanu: Nu este vorba de cheltuială suplimentară sau, să spunem așa, o să fie neglijabilă, pentru că o să fie. Diferența este că, actualmente, acel centru de instruire continuă în domeniul electoral. Este o subdiviziune a Comisiei Electorale Centrale. Acum se prevede... Comisia Electorală Centrală consideră că această activitate este judicios să fie desfășurată de către o entitate separată de Comisia Electorală Centrală, comisia doar promovînd politici prin asigurarea calității de fondator în acest centru. Aceasta este o propunere care vine de la Comisia Electorală Centrală. Ea consideră că ar fi mai judicios să dea această soluție. Dar, desigur, pentru lectura a doua, dumneavoastră puteți să reveniți la chestia aceasta.

Domnul Igor Corman: Domnul Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule raportor, Eu am două întrebări. Prima. Acest proiect, din cîte am înțeles, a fost expertizat, avizat de către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.

Domnul Nicolae Eșanu: Anume acest proiect, nu.

Domnul Grigore Petrenco: Nu?

Domnul Nicolae Eșanu: Anume acest proiect, nu. Dar a fost avizat un proiect cu condiții relativ similare.

Domnul Grigore Petrenco: Similare. Atunci nu vi se pare că există o contradicție aici? Sînteți... reprezentați autorul la tribuna centrală. Pe de altă parte, sînteți membru al Comisiei de la Veneția. Nu există un conflict de interese în acest sens? Poate ne spuneți și care sînt obiecțiile Comisiei de la Veneția la acel proiect care a fost expertizat? Prima întrebare.

Domnul Nicolae Eșanu: Categoric, nu poate să existe un conflict de interese între calitatea mea de autor, reprezentant al autorului al acestui proiect, și calitatea mea de membru al Comisiei de la Veneția, pentru că în cadrul Comisiei de la Veneția deciziile se adoptă colegial. Și membrul din partea țării din care provine actul respectiv nu participă la elaborarea proiectului. Și, conform unei cutume a comisiei, nici nu intervine în cadrul discuției în cadrul deliberărilor în plenul Comisiei de la Veneția. Și așa cum deciziile se adoptă prin consens, nu se pune la vot, nici nu se poate de determinat care este poziția membrului din țara respectivă. Deci, din acest punct de vedere, nu există niciun conflict. Obiecțiile Comisiei de la Veneția, nefiind la acest proiect, eu nu le-am luat cu mine. Și nu aș vrea să reproduc acum din memorie niște informații pe care nu le-am verificat.

Domnul Igor Corman: Cu atît mai mult, nu poate să fie un conflict între aceleași interese de a promova democrația și transparența. A doua întrebare. Domnul Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. A doua întrebare. Domnule raportor, În ceea ce privește interdicția finanțării partidelor din străinătate, din exterior. Cum? Ce facem cu persoanele care au dublă cetățenie? Noi avem cazuri cînd unii lideri de partid din Moldova au mai multe identități, mai multe cetățenii, precum este domnul Plahotniuc, au offshore-uri peste hotare. Noi putem considera aceasta ca o finanțare a partidelor din aceste donații din partea unor asemenea personaje, ca o finanțare din exterior sau nu?

Domnul Nicolae Eșanu: Eu am răspuns, în principiu, la această întrebare. Nu, nu poate fi considerată o donație din exterior. Dar în ceea ce privește dubla identitate. Eu v-aș sugera să citiți practica Curții Europene în care se constată că sînt persoane care au diferite identități în țări diferite. Și chiar nu este o încălcare a Convenției Europene, în cazul în care un stat nu acceptă modificarea identității astfel încît să fie identic. Și în acest caz, nu îmi amintesc numele de familie, dar pot să vă trimit la cazul unui cetățean din Algeria contra Franței. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Acestea au fost întrebările. Vă mulțumim, domnule viceministru. Și acum, am să o invit pe doamna președinte Apolschii să prezinte raportul comisiei.

Doamna Raisa Apolschii: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.296 din 2 iulie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă a Guvernului, și comunică următoarele. Scopul proiectului de lege constă în stabilirea surselor și condițiilor de finanțare a partidelor politice și campaniilor electorale, modalităților de raportare, precum și mecanismului de supraveghere și control asupra finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, măsurilor de sancționare a încălcărilor legislației în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. La prezentul proiect de lege au fost prezentate avizele Comisiei Electorale Centrale, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și a Direcției generale juridice ale căror propuneri și obiecții vor fi examinate pentru lectura a doua. În rezultatul dezbaterilor, membrii comisiei, cu majoritatea voturilor, au propus proiectul de Lege nr.296 spre examinare și adoptare de către Parlament în prima lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă președinte, Am întrebat și autorul, nu a putut să îmi răspundă sau a fost evaziv în răspunsul dumnealui, de aceea, vă întreb pe dumneavoastră, în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. Acest proiect de lege a fost elaborat de Guvern în martie–aprilie anul trecut. A ajuns în Parlament în iulie și urma să fie adoptat în termeni utili, astfel încît executarea acestuia de către Comisia Electorală Centrală, prin toate structurile sale, să poată fi realizată în această campanie electorală. Spuneți-ne, vă rog frumos, dacă aveți un răspuns, pentru că este determinant în disputa pe care o avem astăzi, dacă aplicarea acestor prevederi care vor fi adoptate în prima și a doua lectură vor putea fi aplicate în această campanie electorală? Mulțumesc.

Doamna Raisa Apolschii: Eu am înțeles că reprezentantul autorului v-a răspuns la întrebare. Nu o să fie aplicate la acest ciclu electoral. Deci... dar noi, la lectura a doua, o să aducem în concordanță, de fapt, și scopul inițiativei. Dar din cîte s-a discutat și la comisie și reprezentantul Guvernului v-a explicat că nu este aplicabil în alegerile care vin.

Domnul Igor Corman: Mai întrebați o dată, domnule Munteanu. Mai aveți dreptul la o întrebare.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc foarte mult. Răspunsul dumneavoastră confirmă încă o dată caracterul speculativ al acestor prevederi care nu fac altceva decît să vină să ungă ochii oamenilor, ca lumea să creadă că noi avem un cadru legal care ar putea exclude astfel de abuzuri. Legislația a fost suficientă și pînă acum. Și oricum, Republica Moldova a fost guvernată de orez și macaroane. Mulțumesc foarte mult.

Doamna Raisa Apolschii: Eu, de fapt, știu, cînd se dezbate un proiect, se pun întrebări. Dar dumneavoastră tot insistați să comentați ceea ce vă răspund. Eu am răspuns din considerentul și din discuțiile de la comisie. Dar chiar nu este cazul să comentați de fiecare dată...

Domnul Igor Corman: Nu este frumos, domnule Munteanu. Doamna președinte are dreptate. Domnul Deliu. Încă o întrebare.

Domnul Tudor Deliu: Eu susțin, deoarece, ca secretar general al Comisiei juridice, vreau să aduc la cunoștință că, înainte de a pune întrebări, trebuie de citit proiectul pînă la sfîrșit. În dispoziții finale și tranzitorii expres să prevede că în privința alegerilor parlamentare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, și nu era rost de pus aceste întrebări, iar în celelalte – de la 1 iulie două mii..., dar se vede că prin plimbările cu trenul ceva s-a scăpat. Mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, doamnă președinte. Acestea au fost întrebările. Am vrut doar să vă întreb, doamnă președinte, dacă coraportul Comisiei economie, buget și finanțe a fost prezentat comisiei de bază? Coraportul Comisiei

65 economie, buget și finanțe îl aveți? Atunci vă rog să îl găsiți pe domnul Ioniță și să îl rugați ca să îl aveți pentru lectura a doua. Două luări de cuvînt. Primul vorbitor este domnul Gheorghe Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Stimați colegi, Stimați colegi din opoziția parlamentară, Stimați colegi de la guvernare, Astăzi discutăm un subiect tabu, de fapt, pentru politica locală, pentru underground-ul local, pentru că finanțarea partidelor politice seamănă mai mult cu un aisberg. Și este valabil atît pentru partidele care se află în opoziție sau la guvernare, care se află în Parlament... sînt parlamentare sau extraparlamentare. Cert este că avem o problemă cu toții, pentru că una dintre sursele corupției în Republica Moldova evident că ține de modul în care sînt finanțate partidele politice. Mecanismul este arhicunoscut și de comuniști, și de cei aflați la guvernare. Partidele politice au cheltuieli, persoanele fizice și juridice contribuie, iar ulterior așteaptă restituirea datoriei prin funcții, favoruri sau contracte. Dar atît timp cît înțelegem că partidele politice sînt pilonii unei democrații, încercările noastre de a construi democrația în Republica Moldova nu pot avea succese fără a avea partide democratice și finanțate transparent. Ne concentrăm eforturile pe instituțiile statului de obicei. Avem proiecte de asistență tehnică, consolidare instituțională, dar uităm de izvor, pentru că în Parlament, în Guvern, în administrația locală vin oameni delegați de partide politice, iar funcționarea statului și a democrației într-o țară este direct proporțională cu funcționarea partidelor politice. În domeniul finanțării partidelor politice avem cîteva probleme și le știm cu toții. Prima. Numărul extrem de mic de donatori. Am calculat, oficial circa 700 de persoane finanțează partidele politice în timpul campaniilor electorale. Asta înseamnă 0,04 la sută din alegători. Este mult sau puțin, putem spune prin comparație. În țările cu democrație avansată acest număr este de 5, 7 sau chiar 10 la sută, asta înseamnă că de 10 mii de ori mai mulți donatori sînt în țările cu democrații avansate. Motivele le cunoaștem. Nu e vorba doar de veniturile mici ale populației, ci e vorba de încrederea populației în partidele politice, care este, conform sondajelor, mai mică de doi la sută. A doua problemă. Partidele politice sînt finanțate nu doar de un mic număr de persoane, dar chiar de cîteva persoane. Calculele matematice ne arată că 80 la sută din resursele financiare ale partidelor politice provin de la 10, 15 persoane, iar conform definițiilor internaționale de încadrare a partidelor politice, avem de a face în Moldova cu partide de tip oligarhic.

Este valabil și pentru partidele din opoziție, și pentru cele extraparlamentare, și pentru cele parlamentare. Aceasta înseamnă concentrarea excesivă a puterii în mîinile cîtorva persoane din Republica Moldova. Trei. În Moldova este o lipsă a unui mecanism de control și de sancționare din partea organelor abilitate. Mă refer la Comisia Electorală Centrală, dar și la celelalte instituții responsabile: Inspectoratul Fiscal, Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală. Patru. Evidența și raportarea financiară este deficitară. Astăzi partidele politice nu înregistrează donațiile la valoarea de piață, iar aceasta înseamnă distorsionarea adevărului contabil. Cinci. Cotizațiile. Teoretic, conform statutelor, membrii de partid plătesc cotizații de membru. Fiecare membru are obligația de a plăti cotizații. Dar întrebarea este cîți membri are un partid? Pentru că nu există un răspuns oficial la această întrebare, pentru că Ministerul Justiției înregistrează membrii doar la înregistrarea partidelor politice și de aici fenomenul aderării a miilor și mii de membri la unele partide, chiar dacă uneori e nevoie de aceiași membri și care nu plătesc, evident, cotizațiile. Șase. Finanțarea externă. În presă au apărut declarații cu privire la banii cheș aflați în biroul unui fost președinte, proveniți din donații externe. Legea interzice finanțarea partidelor politice din exterior. De aceea, actualul proiect de lege vine atît cu precizări, cît și cu sancțiuni aspre. Și șapte. Partidele politice nu reflectă toate veniturile și nici toate cheltuielile în rapoartele financiare. Asta înseamnă surse de venit incerte, netransparente, donatori secreți și cheltuieli nedeclarate. Haideți să dăm exemple. Evident că guvernarea este rea, de aceea să vedem cum stă opoziția. Pentru opoziția comunistă este clar. M-am gîndit să aleg un partid care se autointitulează preacurat și preacinstit. Cred că vă dați seama, este vorba de Partidul Liberal. La capitolul „Cotizații de partid”, pentru anul trecut, am în față raportul financiar. Cîț credeți că a raportat Partidul Liberal? Zero contribuții la ... și cotizații. La capitolul „Cheltuieli”. Cheltuieli de organizare a activității politice – zero. Cheltuieli de telecomunicații – zero. Cheltuieli de personal – zero. Asta înseamnă că toți sînt voluntari sau, dacă există vreun angajat, el este și lucrează ilegal. Și, bineînțeles, la capitolul „Cheltuieli pentru sediu”, Partidul Liberal raportează zero cheltuieli. Aici răspunsul este mai simplu. Prin decizia Consiliului

67 municipal Chișinău, prin votul consilierilor din Partidul Liberal și comuniști au obținut un sediu din partea primăriei. (Rumoare în sală.) În continuare. Ținînd cont de cele spuse pînă acum, vreau să vin cu cîteva recomandări. Prima recomandare se referă la reformă, la faptul că reforma finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale trebuie, evident, să reducă dependența excesivă de cîțiva donatori. De aceea, sînt pentru diminuarea plafonului donațiilor. Doi. Contabilizarea și raportarea strictă a mijloacelor financiare. Trei. Transparența colectării și utilizării resurselor financiare, inclusiv prin publicarea fiecărui donator și a sumei aferente nu doar în timpul campaniilor electorale, dar și între campanii. Și, bineînțeles, susțin acordarea subvențiilor de la bugetul de stat în condițiile transparenței, monitorizării, controlului și sancțiunilor pentru încălcarea regimului finanțării partidelor politice. Eu știu că această practică este una comună pentru majoritatea țărilor europene. Aceasta permite solicitări de transparentizare a finanțelor partidelor, respectiv de responsabilizare a partidelor politice…

Domnul Igor Corman: Da. Vă rog să încheiați, domnule Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Închei. Inclusiv din punct de vedere financiar. Și în final. Noi cunoaștem că subvenționarea partidelor politice prevede… Noi cunoaștem că subvenționarea unor costuri ale partidelor politice din bugetul de stat nu este o acțiune populară, mai ales ținînd cont de încrederea populației în partidele politice, așa cum spuneam, mai mică de doi la sută. Dar înțelegem că acest lucru ar mișca Moldova înainte, ar duce la diminuarea corupției. De aceea, sper că acest proiect de lege va fi votat inclusiv de opoziție, mai ales că-i vizează direct și în mod pozitiv. Este o lege benefică pentru opoziție, iar ulterior, dacă alegătorii nu vor fi de acord cu această lege, opoziția va putea să dea vina pe actuala guvernare. Vă îndemn să votăm acest proiect în primă lectură. Ulterior să venim cu amendamente pentru a-l îmbunătăți. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Dreptul la replică, domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: În calitate de vicepreședinte al Partidului Liberal, pentru că a fost vizat, vreau să vă dau o replică simplă și sinceră de altfel. Sinceritatea în politică tot este

68 o noțiune foarte importantă, care nu se găsește pe stradă și este măsurată în încrederea cetățenilor. Da. Partidul Liberal, spre deosebire de partidul pe care-l reprezentați dumneavoastră, a știut întotdeauna, indiferent de etapa istorică, ori noi avem 21 de ani de la fondare, să ducă o politică corectă, cinstită, bazată pe valori și fără bani cu sacul. Noi nu facem contrabandă. Noi nu avem televiziuni plătite. Noi nu avem plătiți jurnaliști și jurnaliste, blogheri și blogherițe, analiști și analiste care-și rod limbile să vă crească vouă gradul de popularitate. Noi nu plătim spoturi pe la Paști și pe la Crăciun, în care se spune care-i al vostru și care-i al nostru. Noi întotdeauna ducem o politică corectă și cinstită. Iar gradul de cine are dreptate: noi sau voi, o să-l măsurăm la toamnă, în noiembrie. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor, domnul Deliu. (Rumoare în sală.) Da, pînă domnul Deliu se apropie, a mai fost vizată o fracţiune, da? Bine. Domnul Mușuc?

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Preşedinte, Deoarece a fost vizat Partidul Comuniștilor, în calitate de dreptul la replică… Georghe Mocanu corect se uita în direcția Fracţiunii PCRM, … cînd vorbea de cotizația de partid din partea membrilor, deoarece, într-adevăr, noi avem mai mult de 30 de mii de membri și fiecare în mod obligatoriu achită cotizația de membru. Dar restul exemplelor… și mai ales cînd s-a referit la PCRM, eu vă sugerez, domnule Mocanu, să fiți obiectiv aici, în plenul Parlamentului. Cînd s-au dat informații directe despre sume de bani care au fost dați domnului Filat, convorbiri telefonice, dosare penale pornite pentru contrabandă de țigări, contrabandă la vamă… eu vă rog frumos, atunci cînd vorbiți despre corupție, să nu uitați că tot Guvernul lui Filat a fost demis pentru corupție, fapt confirmat de Curtea Constituțională și solicitarea la CEDO a fost respinsă. Iată aici trebuie să căutați nod în papură, dar nu altundeva.

Domnul Igor Corman: Domnul Deliu, Vă ofer cuvîntul. Vă rog.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc mult.

Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Nu știu de ce, dar mie mi se pare că am ajuns la zicala „Hoțul strigă: prinde hoțul”. Dar nu aceasta este tema discuției. (Rumoare în sală.) Iată că după ani de educație electorală a celor … Eu aștept să vă liniștiți. Iată că, după ani de educație a celor care dau cu ștampila în dreptul candidaților în cursele pentru alegeri, a venit timpul educării partidelor politice sau, mai bine-zis, impunerea acestora de a practica anumite reguli de joc clare, transparente, dar mai ales legale din perspectiva formării și utilizării mijloacelor financiare. Prezentul proiect de lege reprezintă o reformă importantă, inclusiv și din perspectiva ce ține de finanțarea campaniilor electorale, care, de fapt, este esența unei democrații veritabile și garantul independenței și oportunităților egale. Chiar dacă a întîrziat, acest proiect va crea un cadru legal eficient și va aduce mai multă claritate în stabilirea echilibrului dintre finanțarea privată a partidelor politice și cea de la stat. În Republica Moldova, astăzi, avem o serie de reguli neclare, dar și nerealiste de atragere și utilizare a resurselor financiare de către partidele politice. Plafonul de cheltuieli pentru campania electorală este fixat și are scopul de a limita cheltuielile electorale, iar aceasta impune partidele să recurgă la implicarea sectorului privat. Proiectul de lege, pe care îl discutăm astăzi, aduce o serie de reguli prin care se vor reduce limitele pentru contribuțiile individuale, astfel încît finanțarea partidului să nu mai poată fi controlată de cîteva persoane; vor impune partidele politice să facă o descriere detaliată a categoriilor de donații și a procedurilor de recepționare a acestora, vor obliga partidele politice să facă un audit privind gestiunea financiară separă evidența cotizațiilor și a donațiilor pentru o mai multă transparență, vor introduce noi competențe privind infracțiunile la capitolul „Finanțarea partidelor politice”. Un alt aspect important al acestui proiect, stimați cetățeni, este finanțarea din bugetul de stat a partidelor politice. Trebuie să recunoaștem că pentru unii indignarea privind cheltuiala banilor publici din întreținerea partidelor politice nu avea margini, dar trebuie să-i convingem, în acest caz, că a venit timpul să facem o separare clară dintre activitatea politică a partidelor și cea comercială. Astăzi, un partid, indiferent de coloratura și ideologie, nu trebuie să aibă grija identificării resurselor financiare pentru asigurarea funcționării minime, nu trebuie să se roage la agenții economici după susținere, ca, ulterior, va întoarce datoriile. Partidele trebuie să se concentreze pe misiunea lor de bază, pe educația civică, în primul rînd, de elaborare a planurilor și proiectelor de remediere a problemelor cetățenilor, de identificare și promovare în structurile guvernamentale a celor cu capacitatea de a implementa reforme substanțiale. Dacă nu deplin, cel puțin parțial, să scoatem de pe seama partidelor politice vinovăția și datoria obținută în campaniile electorale și nu numai. Vorbind din punct de vedere sociologic, de cele mai multe ori sînt favorizați cei care dețin o afacere sau cei care fac rost de un protector financiar și care merge

70 demnitatea publică nu pentru interesul public, ci pentru a apăra, în primul rînd, interesele protectorului sau pentru a plăti datoriile acumulate. Toate aceste lucruri pot fi corectate prin mai multă transparență, printr-un control mai eficient al donațiilor și al circulației banilor, prin aplicarea legii de către instituțiile abilitate, printr-un sistem de sancțiuni clare, în cazul nerespectării legii, pentru creșterea ponderii financiare din sursele mici și din fonduri publice etc. Stimați colegi, Sîntem în situația în care, pentru a face ordine în țară și pentru a obține încrederea cetățenilor, trebuie s-o începem cu propria curte. Eu vă îndemn să votăm în unanimitate acest proiect de lege pentru a contribui la dobîndirea încrederii din partea cetățenilor, pentru consolidarea democrației și pentru dezvoltarea societății noastre în ansamblu. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Acum voi supune votului în primă lectură proiectul de Lege cu nr.296. Cine este pentru vă rog să votați. Cu majoritatea voturilor, proiectul este adoptat în primă lectură. Și acum, stimați colegi, anunț o pauză. Revenim la ora 15.00.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Continuăm ședința. Următorul proiect pe care îl propun este cu nr.267, proiectul Codului transporturilor rutiere. Și, pentru lectură finală, îl rog pe domnul Ioniță să prezinte raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Codul transportului rutier a fost examinat în două lecturi. Conform legislației, codurile este necesar să fie examinate și în a treia lectură, care este lectură finală. Modificări pentru a treia lectură nu sînt. Totul ce aveți dumneavoastră este textul redactat, care încorporează în sine toate amendamentele și toate propunerile deputaților. Nu există absolut nici o modificare sau o altă propunere. Textul este exact venit de la redacție și de la autor.

Domnul Igor Corman: Așa, probabil, cred și toți deputații, fiindcă întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Următorul proiect este cu nr.260, Codul educației al Republicii Moldova, pentru lectura a doua. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Lucinschi să prezinte raportul comisiei.

Doamna Liliana Palihovici (nu vorbește la microfon): Domnule președinte...

Domnul Chiril Lucinschi: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat amendamentele și propunerile parvenite la proiectul Codului educației și, ținînd cont de competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul Codul educației a fost aprobat în primă lectură în ședința Parlamentului din data de 10 iulie. Comisia menționează că la proiect au parvenit mai multe amendamente din partea deputaților. Comisia, în ședința sa, cu participarea reprezentanților Ministerului Educației, a examinat amendamentele în prezența autorilor. Sinteza amendamentelor și decizia comisiei sînt expuse în sinteză, care este parte a prezentului raport. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul a 8 membri – „pro”, 1 vot – „împotrivă”, a decis susținerea proiectului Codului educației nr.260. Și propune plenului Parlamentului examinarea și adoptarea acestuia în lectura a doua și în lectura finală.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule președinte. Acum, autorii amendamentelor, dacă au ceva de completat, au dreptul să se înregistreze.

Domnul Chiril Lucinschi (nu vorbește la microfon): Și doar ei.

Domnul Igor Corman: Doar autorii amendamentelor. Da. Domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule raportor, Eu am înaintat la lectura întîi un amendament la articolul 9, să fie completat cu un alineat suplimentar, care ar suna în felul următor: „Vaccinarea sau nevaccinarea copiilor nu ar trebui și nu trebuie să constituie impediment pentru accesul copiilor la studii.” Din cîte am înțeles, amendamentul a fost respins. Îmi pare foarte rău că nu s-a înțeles, de fapt, esența acestui amendament. Nu înseamnă că vaccinarea nu este obligatorie, vaccinarea va rămîne obligatorie pentru toți. Și părinții ar trebui să conștientizeze acest fapt. Și statul trebuie să creeze un mecanism eficient, pentru a convinge părinții că vaccinarea este în beneficiul copiilor. Și statul trebuie să asigure că vaccinurile sînt de calitate și vaccinurile nu pot dăuna sănătății copiilor.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule deputat...

Domnul Serghei Sîrbu: Dar, dacă, din anumite considerente de sănătate sau religioase, cineva din părinți refuză să vaccineze copiii, în practică, noi, astăzi, avem situația că acești copii nu sînt admiși în instituțiile de învățămînt, începînd cu instituțiile preșcolare. Și se încalcă grav Constituția, ceea ce ține de asigurarea a dreptului la educație a tuturor copiilor. Acești copii nu vor avea dreptul nici la studii. Și cred că este o gravă eroare. Și, de aceea, eu insist să punem la vot acest amendament. Încă o dată repet: nu înseamnă că vaccinarea nu va fi obligatorie, dar statul să caute alte mecanisme să convingă părinții că vaccinurile sînt obligatorii, să convingă că ele sînt inofensive pentru copii. Iar toți copiii în Republica Moldova trebuie să aibă acces la studii. Nici un copil să nu rămînă în afara studiilor. De aceea, eu vreau să insist. Și vă rog să puneți la vot. Vă mulțumesc.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule deputat, Ați avut o alocuțiune declarativă, frumoasă, dar vreau să vă spun că amendamentului dumneavoastră nu i-am găsit locul. Este pentru Legea sănătății. Și acolo am convenit să fie parte, pentru că, dacă o să întreb ce fel... ce categorie de vaccinuri ați preconizat, nu o să-mi răspundeți, pentru că nici nu cunoașteți ce fel de categorii nu avem astăzi și pentru care categorii statul răspunde de calitatea acestora și de care nu răspunde. De aceea, noi am convenit, am discutat acest amendament și am convenit că cel mai bine că el va fi elaborat și o să fie preconizat, prevăzut în Legea sănătății. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte, Nu este vorba despre faptul că nu s-a găsit locul. S-a găsit locul. Articolul 9 din proiectul Codului educației prevede accesul la studii. Și propunerea mea vine o propunere de concept, și ea nu vine în contradicție cu posibilitatea de a opera alte modificări în alte acte legislative. Apropo, noi avem în Parlament, înregistrat deja de mai mult de un an de zile, un proiect privind modificarea la Legea cu privire la sănătatea publică, care, cu părere de rău... la același subiect, care, cu părere de rău, nu este examinat. Este vorba doar, prin Codul educației, noi să garantăm accesul tuturor copiilor la studii, iar, ulterior, noi vom veni cu alte acte normative, cu modificări. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Bine. Îl supun votului. Este dreptul regulamentar. Cine este pentru acest amendament rog să voteze. Constat număr insuficient de voturi. Mai departe. Doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: În primul rînd, vreau să mulțumesc, din partea Fracțiunii noastre, pentru faptul că la articolul 5 – misiunea educației, a fost acceptată propunerea noastră de a include o literă nouă, f), facilitarea reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie pentru bărbați și femei. Cu toate acestea, cu părere de rău, atît de autori, cît și de comisie, a fost respinsă propunerea de a lărgi la articolul 9 alineatul (2) pachetul standard de servicii educaționale, incluzînd și educația antepreșcolară, argumentînd prin faptul că nu ar fi constituțional, adică grija pentru copiii de vîrstă de la o lună pînă la 3 luni... 3 ani, ar fi ceva anticonstituțional. Cu atît mai mult că am propus și modificări la un alt articol, 23, unde propunem ca modalitățile de finanțare a acestor servicii de educație antepreșcolară să se reglementeze printr-o hotărîre de Guvern. Iar la această finanțare ar putea contribui și părinții, cum este exemplul mai multor state, ar putea contribui și finanțatori privați. Iar statul, autoritățile locale își pot asuma atît cît pot, cît le permit resursele la etapa actuală. Iată de ce aș vrea să supun votului aceste modificări, atît la articolul 9, cît și la articolul 23, pentru a oferi perspectiva, eu știu, cum decidem acum în doi ani, în trei ani, de a ne apleca atenția statului și asupra acestei categorii de copii. Și atrag atenția că educația antepreșcolară și preșcolară este un fundament sănătos pentru a avea copii buni și a avea reușite bune la nivel deja școlar. Nu insist astăzi, astăzi ar fi.. da, anticonstituțional, pentru că nu este avizul Guvernului, dar...

Domnul Igor Corman: La acest amendament. Doamnă ministru, Vă rog.

Doamna Maia Sandu – ministrul educației: Da, vroiam doar să concretizez că noi considerăm că este neconstituțional la această etapă să includem prevederi care comportă costuri, pentru că acestea nu au fost aprobate de către Guvern. Altfel sîntem de acord ca Guvernul să examineze, așa cum propuneți dumneavoastră, într-o perioadă de doi ani, posibilitatea creării acestor servicii. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Deci eu propun să supunem votului acest amendament. Îmi pare rău că nu am regăsit în această sinteză ultima propunere pe care am făcut-o…

Domnul Chiril Lucinschi: Supliment.

Doamna Corina Fusu: acum enunțată de doamna ministru. Este?

Domnul Chiril Lucinschi: … văzut la supliment.

Doamna Corina Fusu: Dar, oricum, solicit să supunem votului această propunere, care, repet, nu include doar finanțarea din partea statului, ci este o cofinanțare din partea mai multor segmente ale societății.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul doamnei Fusu. Cine este pentru? Constat număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Eu am avut, stimaţi colegi, 40 de amendamente la proiectul Codului educației. Din păcate, din cîte am înțeles, a fost acceptat un amendament și parțial al doilea amendament.

Din aceste considerente, vreau să propun, stimaţi colegi, ca noi, în plenul Parlamentului, să decidem asupra acestor propuneri. Primul amendament, stimaţi colegi, eu am propus în tot textul proiectului Codului educației de a modifica sintagma „limba română” cu sintagma „limba moldovenească”, ceea ce revine din articolul 13 al Constituției Republicii Moldova și mie îmi pare rău că în decizia ministerului este scris că dacă… acceptarea propunerii ar echivala cu încălcarea prevederilor Constituției țării. Stimaţi colegi, Eu totuși am la mine Constituția Republicii Moldova. Acest articol, pînă la momentul actual, rămîne neschimbat, dînd posibilitate chiar și înalților oficiali europeni, chiar și astăzi doamna Brasseur a rostit că limba Republicii Moldova cel puțin pentru cei din exterior fiind limba moldovenească. Rog să fie pusă la vot această propunere.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul doamnei Șupac. Cine este pentru rog să voteze. Constat număr insuficient de voturi.

Domnul Chiril Lucinschi: Doar… Domnule Preşedinte, Dacă se poate un...

Domnul Igor Corman: Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Chiril Lucinschi: …comentariu la această temă. Vreau să vă spun, dacă ați făcut referință la Constituția Republicii Moldova, atunci în Constituție, la articolul 13 este foarte clar stipulat că articolul 13 va fi… în afară de alineatul (1), va fi reglementat de legea organică. În legea organică, preambulul legii organice cu privire la limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, acolo în preambulul, care nu a intrat în Monitorul Oficial, acolo e scris că limba moldovenească și limba română sînt identice. Identitatea deci acestor două limbi este, atunci a fost prevăzută. De aceea, din punct de vedere științific și educațional, limba română s-a învățat întotdeauna în școli și de aceea nu există nici o contradicție. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Eu vă mulțumesc pentru ceea ce ați spus.

Domnule Lucinschi, Totuși eu vă rog frumos, după aceasta să mai revedeți ceea ce a spus Președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Domnul Chiril Lucinschi: Dumneaei a spus…

Doamna Inna Șupac: Ceea ce…

Domnul Chiril Lucinschi: …că trebuie să respectăm legislația.

Doamna Inna Șupac: …cu ceea ce ține… dacă noi vom privi din ce puncte de vedere, lingvistice istorice, constituționale și alte prevederi. Mai departe, stimaţi colegi, încă o dată îmi pare rău că noi, prin acest Cod al educației în care doriți să implementați, noi nu respectăm prevederile constituționale. Mai departe. La articolul 3 se propune de a exclude noțiunea „pachet standard de servicii educaționale”, fiind sistem de oferte și programe educaționale orientate spre atingerea unor finalități concrete și dobîndirea unui volum de cunoștințe, formarea unei competențe conforme cu standardele educaționale. Totodată, ca să înțelegeți sensul propunerii noastre, vreau să reiterez că, la articolul 9 alineatul (2), noi propunem să excludem sintagma precum că statul asigură finanțarea pachetului standard de servicii educaționale pentru învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Pachetul standard de servicii educaționale pentru învățămîntul general se aprobă de Guvern în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod. Noi am încercat, stimaţi colegi, și în prima lectură, și acum venim să vă propunem să excludem aceste noțiuni dubioase și periculoase, din punctul nostru de vedere, avînd în vedere că pentru noi aceasta ar însemna, de fapt, legalizarea comercializării sistemului de învățămînt. Noi am auzit părerea Ministerului Educației, care este expusă și în tabelul de divergențe, precum că prin aceasta se încearcă de a combate cu … (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Două minute pentru…

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Amendamente sînt multe și dacă dumneavoastră mai încercați să vorbiți la fiecare mai mult de două minute de acum e strigător la cer.

Deci explicați esența și aveți dreptul să propuneți ca să o supun votului în plenul Parlamentului. (Rumoare în sală.) Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc. Stimaţi colegi, În acest sens, noi credem că dacă, într-adevăr, s-ar fi dorit să fie combătută corupția și nu are nimic în comun cu legalizarea comercializării sistemului de învățămînt, ministerul trebuia astăzi să vină cu un proiect care ar stipula ce, într- adevăr, ar fi în conținutul acestui pachet minim garantat. Acest pachet … noi nu cunoaștem ce va intra. Din aceste considerente, propunem excluderea acestui alineat.

Domnul Igor Corman: Supun votului acest amendament. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimaţi colegi, La articolul 9 alineatul (2) noi propunem să introducem sintagma „învățămîntul de stat este gratuit”. Eu, pentru mine chiar a fost o mirare și o surprindere să aflu că ministerul nu este de acord cu această sintagmă cu… pe motiv că această prevedere deja este inclusă în Constituția Republicii Moldova. Eu cred că nu este o problemă ca noi, derivînd din Constituția Republicii Moldova, să introducem în legea de bază-cadru pentru educație că, într-adevăr… să stipulăm că învățămîntul de stat este gratuit. Care este problema să includem în proiectul Codului educației?

Domnul Chiril Lucinschi: Problema…

Doamna Inna Șupac: Doar dumneavoastră … doriți să ne convingeți că nu doriți legalizarea comercializării sistemului de învățămînt?

Domnul Chiril Lucinschi: Da.

Doamna Inna Șupac: Și, totodată, nu doriți să introduceți că învățămîntul de stat este gratuit.

Domnul Chiril Lucinschi: Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Da.

Domnul Chiril Lucinschi: Deci noi am descoperit problema. Problema constă în tehnica legislativă, procedura, da, propriu-zisă. Adică nu se poate, nu se recomandă, chiar se interzice atunci să dublezi prevederile altor legi în alte legi, cu atît mai mult dacă vorbim despre legea superioară.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul doamnei Șupac. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Eu altă dată, domnule Lucinschi, o să vă rog să stipulați care lege și ce…

Domnul Igor Corman: Dar eu vă rog de data asta, vă rog, doamna Șupac, să vă referiți la următorul amendament.

Doamna Inna Șupac: Următorul amendament. La articolul 9 alineatul (3) noi propunem ca el să sune în felul următor: dreptul la învățătură și accesul la educație sînt garantate, indiferent de naționalitate, sex, vîrstă, de origine și starea socială, de apartenența politică sau religioasă. În acest sens, eu vreau să reiterez și să vă reamintesc că exact această stipulație se află acum în Legea actuală a învățămîntului din 1995. Eu am văzut opinia Ministerului Educației precum că această formulă se află în alt articol. Vreau să vă zic că în alt articol stipularea este următoarea: principiul echității în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare. Mă rog, noi cu dumneavoastră putem să avem diferite opinii cu privire la modul cum se face sau nu se face discriminarea. În acest sens, noi dorim să reiterăm indiferent de naționalitate, sex, vîrstă, de origine și starea socială, de apartenența politică sau religioasă. Rog să punem la vot.

Domnul Chiril Lucinschi: Doamnă Șupac, Noi … această propunere se acceptă de principiu.

Dacă dumneavoastră o să treceți toate amendamentele dumneavoastră care au fot acceptate și care nu au fost acceptate, noi foarte mult timp o să stăm aici. Păi, eu înțeleg, dar au fost acceptate, de aceea și am zis lucrul acesta.

Domnul Igor Corman: Atunci eu cum să înțeleg: să supun votului un amendament care a fost acceptat și care oricum se regăsește în sinteză … raportul pe care noi o să-l votăm împreună în lectura a doua?

Domnul Chiril Lucinschi: Sigur. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Dacă e acceptat, e acceptat, doamnă președinte. (Rumoare în sală.) Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Da. Mulțumesc. Pagina 8. Eu lucrez, da, cu sinteza amendamentelor în care vizavi de această propunere nu se acceptă.

Domnul Chiril Lucinschi: Ce fel de sinteză? Articolul 9 alineatul (3)?

Doamna Inna Șupac: Da.

Domnul Chiril Lucinschi: Păi, se acceptă de principiu. Eu nu știu ce fel de …(Domnul Reidman vorbește din sală.) Este explicație. Domnule Reidman, Luați și citiți. Eu văd că pentru prima dată ați văzut …

Doamna Inna Șupac: Eu nu știu cu care …

Domnul Igor Corman: De principiu, să o rugăm pe doamna ministru să ne introducă claritate. Doamnă ministru, Vă rog. Doamna Maia Sandu: La principii există principiul echității. Și acest principiu al echității acoperă toate lucrurile pe care le-ați menționat dumneavoastră. Și apoi noi nu înțelegem ce înseamnă dreptul la învățătură și accesul la educație? Este același lucru. Deci este o formulare redundantă.

Domnul Igor Corman: Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Doamnă Sandu, În primul rînd, eu reiterez că această sintagmă este motamot preluată din Legea actuală a învățămîntului, în primul rînd. În al doilea rînd, din spusele dumneavoastră, eu, totuși, înțeleg că eu sînt, am dreptate, precum că această formulă nu se acceptă. Fiindcă, reieșind din spusele dumneavoastră, dumneavoastră contracarați, da, această propunere? Domnul Lucinschi spune că se acceptă.

Doamna Maia Sandu: Aceste subiecte sînt acoperite în articolul 7, la principiul echității. Aceasta înseamnă principiule echității. Ceea ce spuneți dumneavoastră cu alte cuvinte.

Doamna Inna Șupac: Iată ceea ce spuneți dumneavoastră eu am în tabelul de divergențe. Dumneavoastră, domnule Lucinschi, spuneți că se acceptă, în principiu. Totuși, cine are dreptate? Dumneavoastră sau ministerul?

Domnul Igor Corman: Bine. Deci doamna ministru a confirmat că acest lucru se regăsește și nu este nevoie printr-un amendament de mai reiterat încă o dată. Dar, haideți, ca să terminăm discuțiile, supun votului amendamentul doamnei Șupac. Vă rog, cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Doamna Șupac:

Doamna Inna Șupac: La articolul 9, noi propunem să adăugăm un alineat nou: „Învățămîntul de stat cuprinde un set de priorități educaționale de lungă durată.” Priorități educaționale de lungă durată reprezintă domenii alese pentru investiții de stat în învățămîntul preșcolar, primar, secundar, general și superior, care garantează reproducerea unor standarde profesionale și intelectuale ale societății și necesitățile strategice în administrarea publică și securitate. Mai departe și în alte articole voi descifra ce ar însemna acele priorități de lungă durată.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: La articolul 9 alineatul (12) noi propunem să descifrăm că prioritățile educaționale de lungă durată în învățămîntul superior includ următoarele direcții, și vă rog frumos, stimați colegi, atenție: sănătate, medici de familie, pedagogie,

81 asistență socială, artă, inginerie, tehnologii informaționale, securitatea națională, fizică, biologie, ecologie, geologie, geografie, sociologie, istoria, administrare publică, drept, filologie, educație fizică și sport, economie generală. Noi facem această propunere reieșind din faptul că noi, stimați colegi, cu dumneavoastră, la prima lectură, am dezbătut inclusiv faptul că statul trebuie să acorde un interes și o atenție primordială unor specialități și domenii de care statul va avea nevoie inclusiv peste 5, peste 10, peste 15 ani de zile. Și, în acest sens, noi reiterăm că noi considerăm că învățămîntul de stat trebuie să fie gratuit și, în primul rînd, pentru aceste priorități educaționale de lungă durată. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Următorul amendament se referă la articolul 9 alineatul (3), pe care propunem să îl excludem. Se referă la: finanțarea de bază a învățămîntului general se face după principiul „Banul urmează elevul”, în baza căruia resursele alocate pentru un elev sau un copil se transferă la instituția de învățămînt în care acesta învață. Mai departe, în alte amendamente ale noastre voi explica care este părerea și opinia noastră cu privire la modul de finanțare a instituțiilor de învățămînt.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Mai departe eu vreau să mă refer la alineatul care stipulează modul de finanțare a sistemului de învățămînt. Noi propunem să excludem articolul 141 alineatul (2) care stipulează că … Nu, alineatul (3): costul standard per elev sau student constituie bază pentru calcularea taxelor de studii.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Următorul alineat tot se referă la modul de finanțare, articolul 141 alineatul (3): Învățămîntul se finanțează … Noi propunem să aibă următorul cuprins: „Învățămîntul se finanțează în mod prioritar. Sursa principală de finanțare a sistemului de învățămînt de stat o constituie mijloacele bugetare. Instituțiile de învățămînt primar și secundar general se finanțează în bază de cost standard per elev cu utilizarea coeficienților de ajustare, astfel încît să fie asigurată funcționalitatea procesului instructiv, educativ la treapta corespunzătoare de

învățămînt, indiferent de numărul de elevi care își fac studiile în cadrul instituției respective”. Eu am văzut argumentarea ministerului precum că aceasta se contrazice cu alte propuneri din partea noastră. Nicidecum nu se contrazice, fiindcă noi dorim să accentuăm, stimați colegi, care noi toți, majoritatea, venim din teritoriu și noi știm foarte bine că metoda de finanțare a instituțiilor la moment, de fapt, este baza procesului de optimizare. Și noi dorim să accentuăm faptul că finanțarea se face indiferent de numărul de elevi ce își fac studiile în cadrul instituției respective. Mai departe în alte articole vom propune și cu privire la numărul posibil în clasele în instituțiile de învățămînt. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac. (Rumoare în sală.) Și pe urmă vreți să le repet și eu încă o dată, da? Dacă doriți se poate și așa. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Da. Stimați colegi, Mai departe vreau să mă refer cu privire la articolul 50 alineatul (3), noi propunem să aibă următorul cuprins … și se referă la numărul de copii în instituțiile de învățămînt. Astfel, noi propunem: „În învățămîntul general procesul de instruire se realizează în grupe sau în clase după cum urmează: în învățămîntul preșcolar grupa de copii în vîrstă de pînă la 3 ani se constituie dintr-un număr de copii de pînă la 15, grupa de copii în vîrstă de 3 – 7 ani se constituie dintr-un număr de copii de pînă la 20, în învățămîntul primar și gimnazial – dintr-un număr de elevi de pînă la 25, în învățămîntul liceal – dintr-un număr de elevi de pînă la 30, iar în localitățile rurale – pînă la 25, în învățămîntul secundar profesional grupa se constituie dintr-un număr de elevi de pînă la 30.” Nu știu cum dumneavoastră, stimați colegi din guvernare, dar noi, revenind din teritoriu, au parvenit mai multe solicitări cu acest conținut, avînd în vedere că Ministerul Educației în fiecare an încearcă să majoreze această plafonare de numărul de elevi. Eu știu că se propune în acest proiect al Codului educației … Domnule Lucinschi, Eu știu că în acest proiect al Codului educației … ca numărul de clase să fie stabilit de conducerea instituției, dar noi aici ne referim la numărul de copii într-o clasă, și nu la numărul de clase.

Domnul Igor Corman: La acest amendament, doamnă ministru, vă rog.

Doamna Maia Sandu: Mulțumesc.

Prin acest Cod, noi permitem administrației școlii să determine și numărul de copii în clasă. După cum spuneți dumneavoastră, dacă fixăm, de exemplu, cifra de 25, acolo unde există 26 de copii automat trebuie să se despartă clasa în două și să fie 13 și 13. Situațiile sînt diferite. Să lăsăm la latitudinea managerului școlar, la latitudinea consiliului profesoral să decidă care este dimensiunea potrivită a clasei. Nu stabilește în continuare Ministerul Educației care sînt aceste limite.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul doamnei Șupac. Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Următoarea propunere și amendamentul nostru se referă la articolul 9 alineatul (3), care stipulează... după părerea noastră, ar trebui să stipuleze următoarele: „Statul garantează formarea și dezvoltarea competenței de comunicare eficientă în limba moldovenească, în limba rusă, fiind limba comunicării interetnice, în limbile minorităților naționale și cel puțin în două limbi de circulație internațională.” Eu vreau să vă zic că și în articolul 10 sînt unele articole legate de acces la studii în limbile minorităților naționale. Eu vreau să vă zic că noi reieșim din același articol 13 al Constituției Republicii Moldova alineatul (2), care stipulează precum că statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării. Noi reieșim că și în Constituția Republicii Moldova, și în mai multe legi ale Republicii Moldova, inclusiv Concepția politicii naționale, adoptate în 2003, și în alte legi, avem un statut aparte al limbii ruse. Și noi vedem că, prin mai multe articole din prezentul proiect al Codului educației, se încearcă să... ca limba rusă să fie lipsită de acest statut special. Din aceste considerente, noi dorim să punem la vot această formulare, care este prezentă și în sinteza divergențelor, stimați colegi.

Domnul Chiril Lucinschi: Ieri și alaltăieri, am discutat la comisie acest subiect. Eu... Stimați deputați, Eu cred că nu trebuie să încurcăm acele prevederi legislative care sînt astăzi în vigoare. Constituția Republicii Moldova obligă să fie... să existe o lege care va determina procedura de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Așa și este. Legea respectivă, care a atribuit limbii ruse un statut special, rămîne în vigoare, nimeni nu a atins-o. Și limba rusă rămîne ca limbă a comunicării interetnice. (Rumoare în sală.)

Prin legea respectivă, noi ne-am referit aici și Codul educației stipulează foarte clar care va fi limba de predare. Și cînd vorbim despre limba de predare, fiecare etnie din Republica Moldova are dreptul egal să-și aleagă limba de predare, adică limba maternă. De aceea, am procedat în felul următor: am aplicat mot a mot prevederea Convenției-cadru. Și, prin aceasta, eu cred că noi am asigurat și existența tuturor limbilor minorităților naționale și nu doar conservarea lor, dar și utilizarea în sistemul educațional.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul doamnei Șupac. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Я хотела уточнить. Господин Лучински, Мы до конвенции не дошли. Я говорила о части (7) статьи 9 в которой есть формулировка: на языках национальных меньшинств по обстоятельствам. Наша формулировка «по обстоятельствам» не предусматривает. То, что вы сейчас говорили про законно функционировании языков, что никто его не трогает, то вы наверняка знаете, что у вашей коллеги Анни Гуцу есть законопроект, который предусматривает отмену нынешнего Закона о функционировании языков. Мы все прекрасно знаем, что может за этим последовать.

Domnul Chiril Lucinschi: Eu vorbesc reieșind din cadrul legal actual, dar nu din ceea ce poate fi mîine poimîne sau peste un an. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Următorul articol, care tot este legat de accesul la studii în limbile minorităților naționale și în limba rusă, este articolul 10 alineatul (1). Noi propunem ca el să aibă următorul cuprins: „În sistemul educațional procesul de învățămînt se desfășoară în limba moldovenească sau, dacă există o cerere suficientă, în limba rusă sau în limbile minorităților naționale, sau în una din limbile de circulație internațională.” Здесь я хотела бы отметить, что эту формулировку наша фракция предлагает в первую очередь, исходя из подступившего на наше имя господина Кормана обращение, Координационного совета этнокультурных

организаций при Бюро межэтнических отношений, которое подписано и сопредседателем Координационного совета руководителем гагаузской общины господином Терзи, председателем болгарской общины Господином Саби, председателем белорусской общины господином Статкевичем, председателем болгарского общества «Возраждане» Зобуновом, председателем ассоциации украинской молодежи Лекорцовым, председателем Координационного совета российских соотечественников, председателем ассоциации украинских женщин госпожой Морару, председателем русской общины госпожой…

Domnul Igor Corman: Toată lista aceasta se conține și în amendament, doamnă Șupac? Eu vă rog, esența amendamentului.

Doamna Inna Șupac: Eu, domnule Corman, eu mai am 30 de secunde. Я хотела обратить внимание, что все то, что пытались на комиссии и здесь нам объяснить представители министерства, объяснять не нужно, а объяснять и консультироваться нужно с этнокультурными организациями. То, что мы пытались доказать госпоже министру Санду, когда она была здесь во время первого чтения. Предлагаемая в статье 14 Рамочной конвенции национальных меньшинств формулировка замечательна, но это не означает, что нужно отказываться от предлагаемой нами формулировки, уважаемые господа.

Domnul Chiril Lucinschi: Doamnă Șupac, Eu vă rog foarte mult: haideți să discutăm, totuși, colegial. Nu trebuie să fiți un mentor și să ne spuneți ce trebuie să facem. Noi am făcut tot posibilul ca această lege să fie dezbătută cu toate părțile vizate. (Rumoare în sală.) Doamnă președinte, Eu vorbesc cu colega dumneavoastră. Nu. Nu. Eu înțeleg... (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Procedural, este corect. Deputatul are dreptul să își formuleze amendamentul și să-l supunem votului. Dar eu vă rog foarte frumos, lăsați la o parte declarațiile politice, care le faceți la sfîrșitul ședinței. Deci mergeți în esența amendamentelor. Supun votului amendamentul doamnei Șupac. Cine este pentru? Număr insuficient. Mai sînt, doamnă Șupac? Ei, hai. Da.

Domnul Chiril Lucinschi: Apropo, la acest articol este propunerea... este amendamentul înaintat de colegul dumneavoastră Zurabi Todua și parțial a fost acceptat. Citiți, vă rog, din sinteză.

Doamna Inna Șupac: Cînd va vorbi Zurabi Todua, îi explicați dumnealui cu privire la amendamentul dumnealui.

Domnul Chiril Lucinschi: Bine.

Doamna Inna Șupac: Mai departe. La articolul 10 alineatul (2), noi propunem să aibă următorul cuprins: „Statul asigură, conform Constituției și articolelor 18, 19 și 20 din Legea cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, dreptul constituțional de a alege limba de educare și instruire la toate nivelurile și treptele de învățămînt.” Eu vreau să accentuez faptul, stimați colegi, că această formulă tot este preluată din Legea actuală a învățămîntului. Și noi nu vedem rostul de ce noi trebuie să debarasăm de „cтaтус-кво” pe care îl avem la momentul actual. Care este problema ca noi cu dumneavoastră să includem și să reiterăm faptul, conform Codului educației, că cetățenii Republicii Moldova sînt garantați de drepturile constituționale să aleagă limba vorbită și limba de educare la toate nivelurile și treptele de învățămînt? Încă o dată reiterez că noi salutăm faptul că, după insistența mai multor deputați și chiar organizații obștești, în acest proiect al Codului educației, într-adevăr, se introduce un articol din Convenția-cadru cu privire la drepturile minorităților naționale. Dar încă o dată, aceasta nu exclude necesitatea ca noi să reiterăm dreptul constituțional de a alege limba de instruire și de educare. Rog să fie pusă la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următorul amendament, doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Articol… Stimaţi colegi, La articolul 10, tot se referă la accesul la studii, dreptul cetățenilor la educație și instruire în limba maternă se asigură prin crearea numărului necesar de instituții de învățămînt, clase, grupe, precum și a condițiilor de funcționare a acestora.

Încă o dată reiterez și repet că și această prevedere și formulă noi o preluăm din actuala Lege a învățămîntului. Și noi, din păcate, așa și nu am primit un răspuns cît de cît logic din partea ministerului: de ce noi trebuie să excludem prevederi care sînt deja garantate pentru drepturile cetățenilor, reprezentanți ai minorităților naționale? (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimaţi colegi, La articolul 13, alineatele (1) și (2) noi propunem să fie excluse. Se are în vedere că învățămîntul obligatoriu începe cu ciclul întîi preșcolar, grupa pregătitoare și se finalizează cu învățămîntul liceal sau învățămîntul profesional tehnic. Alineatul (2). Obligativitatea frecventării învățămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18 ani. Mai departe. În alte articole vom propune și alt amendament cu privire la aceea ce ar însemna propunerea noastră. Vreau să vă zic că în părerea expusă în tabelul de divergențe din partea Ministerului Educației este expusă argumentarea precum că în mai multe țări dezvoltate deja există această stipulare în legislațiile lor naționale că obligativitatea învățămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18 ani, ceea ce nu este cam adevărat. Adică vreau să vă zic că, da, într-adevăr, sînt țări în care obligativitatea încetează la 18 ani, sînt țări care încetează la 17 și sînt țări în care aceasta încetează la 16 ani. Avînd în vedere că și în nota informativă a Ministerului Educației se spune că pentru îndeplinirea acestei schimbări radicale privind învățămîntul obligatoriu va fi necesar să fie cheltuite mai mult de 400 de milioane de lei, ceea ce noi credem că mai bine această sumă bugetară de bani să fie alocată și finanțată pentru alte priorități nu mai puțin importante decît învățămîntul obligatoriu. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Reieșind din amendamentul precedent, noi propunem ca articolul 13 alineatul (1) să aibă următorul cuprins: „Durata învățămîntului general obligatoriu

88 este de 9 ani. Frecventarea obligatorie a școlii încetează la sfîrșitul anului de învățămînt în care elevul atinge vîrsta de 16 ani.” Eu vreau să reiterez cu privire la experiența mai multor țări. Încă o dată zic, căci am aflat că, conform opiniei Ministerului Educației, mai multe țări dezvoltate învățămîntul obligatoriu încetează la 18 ani. Spre exemplu, vreau să vă aduc la cunoștință că în Marea Britanie, la momentul actual învățămîntul obligatoriu este pînă la 16 ani. Numai din 2015 acest nivel se majorează pînă la 18 ani. În Canada, la momentul actual, învățămîntul obligatoriu este pînă la 16 ani și în Franța, la fel, învățămîntul obligatoriu este pînă la 16 ani. Eu încă o dată reiterez că, da, într-adevăr, fiecare stat are experiența sa în acest domeniu, dar eu nu văd sensul, la momentul actual, de ce noi brusc trebuie să majorăm acest plafon, chiar dacă și din 2018, cheltuind o sumă valoroasă de bani pentru acest domeniu. Eu cred că mai bine noi acum să dezvoltăm calitatea educației, mai bine să dezvoltăm sectorul învățămîntului mediu de specialitate, liceele profesionale, școli profesionale și colegii pentru, într-adevăr, ca să atragem tinerii specialiști în acest domeniu și după asta să majorăm acest plafon, învățămîntul obligatoriu pînă la 18 ani.

Domnul Igor Corman: Doamna ministru.

Doamna Maia Sandu: Stimată doamnă, Exact acest lucru vrem să-l facem. Să dezvoltăm învățămîntul mediu de specialitate sau profesional tehnic, cum se numește acum, pentru că acești tineri, care sînt în număr de 14% din absolvenții de gimnaziu, care părăsesc sistemul educațional astăzi ei nu sînt pregătiți pentru piața muncii. Dumneavoastră vorbiți despre costuri. Aceste costuri mai tîrziu se regăsesc în indemnizațiile de șomaj pe care le plătește statul în ajutor social ș. a. m. d. Acești tineri vor avea trei alternative: să meargă în liceu și statul se obligă să finanțeze studiile la liceu; să meargă în școala profesională și statul se obligă să finanțeze școala profesională. Deci noi extindem aici dreptul garantat prin Constituție, pentru că dumneavoastră ne acuzați că venim să încălcăm Constituția. Dimpotrivă, noi extindem acest drept garantat de Constituție. Și a treia alternativă este instruirea la întreprindere, unde iarăși statul vine cu contribuția pentru aceste programe de instruire.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul. Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: La articolul 18 se adaugă un alineat nou. (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, Rog atenția dumneavoastră. Se interzice înstrăinarea și transmiterea edificiilor, construcțiilor și terenurilor aferente care aparțin instituțiilor de învățămînt în alte scopuri decît cele pentru instruire, educație și … culturală. Eu cred că pentru majoritatea dintre noi, deputații din corpul legislativ, este foarte cunoscută această sintagmă și formulă, fiindcă ea este mot a mot preluată, recunosc, din Legea actuală a învățămîntului. Eu nu am găsit această formulă în proiectul Codului educației și credeam că asta s-a făcut, pur și simplu, din punct de vedere, mă rog, unei greșeli tehnice. Și cu mare surprindere am aflat că fiind… am aflat opinia ministerului precum că de acum încoace ei nu consideră necesar ca această formulă să fie introdusă în proiectul Codului educației. Totuși eu cred că este o abordare greșită și că noi trebuie să reiterăm faptul că în alte scopuri decît cele pentru instruire și educație sînt imposibile și interzise înstrăinarea și transmiterea tuturor clădirilor și edificiilor care aparțin, la momentul actual, instituțiilor și scopurilor educaționale. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimaţi colegi, Reieșind din mai multe solicitări, venite din partea părinților, din partea elevilor, din partea administrațiilor publice locale atît de nivelul întîi, cît și de nivelul al doilea, avînd în vedere solicitările și cerințele prezentate de către mai mulți primari în timpul unor acțiuni de protest în fața Guvernului Republicii Moldova, apropo, primari care, care fac parte din diferite partide politice, noi reiterăm opinia Partidului Comuniștilor cu privire la faptul că noi trebuie să revenim la modul cum se gestionează sau se decide soarta instituțiilor de învățămînt preuniversitar. În acest sens, la articolul 20 alineatul (1), noi propunem următorul conținut: „Cu privire la împuternicirile administrației publice locale de nivelul întîi.” Ei fac propuneri de înființare, reorganizare sau de lichidare a instituțiilor de stat de învățămînt preșcolar și extrașcolar, primar, gimnazial, liceal, finanțate de la bugetul satelor, orașelor și municipiilor. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient.

Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: În temeiul celor expuse anterior la articolul 20 alineatul (1), noi propunem: competențele direcțiilor de învățămînt din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea să fie următoarele: litera (a) – decid asupra propunerilor privind înființarea, reorganizarea sau lichidarea instituțiilor de stat de învățămînt preșcolar și extrașcolar, primar și gimnazial; litera b) – confirmă propunerile autorităților administrației publice locale de nivelul întîi privind înființarea instituțiilor de stat de învățămînt liceal și le înaintează spre examinare Ministerului Educației. Ceea ce, după noi, este mult mai democratic și mult mai consultativ, luînd în considerare, încă o dată, acele solicitări pe care noi le-am primit și le primim de nenumărate ori din raioanele și satele Republicii Moldova. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: În contextul celor expuse la articolul 20 alineatul (3), noi propunem: autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea fac propuneri de înființare, reorganizare sau lichidare a instituțiilor de stat de învățămînt secundar, profesional și le înaintează spre examinare Ministerului Educației. Stimați colegi, Eu vreau să reiterez acest fapt că, poate, de mai multe ori, noi decidem mai multe lucruri din punct de vedere politic, dar aceste solicitări vin nu numai din partea consilierilor locali de nivelurile întîi și al doilea, care fac parte din Fracțiunea Partidului Comuniștilor, aceste propuneri vin de la consilieri și de la alte partide politice, care cred că este greșită abordarea promovată de Ministerul Educației și Legea actuală, precum că administrațiile publice locale de nivelul întîi deja nu gestionează, știți foarte bine că, de la 1 ianuarie, instituțiile de învățămînt preuniversitar și nici nu pot cumva să participe în procesul de luare de decizii, dacă această școală, liceu sau gimnaziu, sau școală primară să existe sau nu. Ceea ce, apropo, nici nu a fost abordat în timpul precedentelor campanii electorale. Adică oamenii, pur și simplu, nu știau că așa fel de reforme vor urma. În acest sens, rog, stimați colegi, să votați și să susțineți amendamentele noastre.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul. Cine este pentru? Număr insuficient.

Doamnă Șupac, Sigur că dumneavoastră, regulamentar, aveți dreptul, dar dacă, eu știu, poate vă răzgândiți și le supunem pe toate votului o dată, ca să mergem și la alt proiect de lege, noi nu am avea nimic împotrivă. Dar dumneavoastră decideți. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, La articolul 30 se adaugă un alineat nou care ... noi am încercat să stipulăm într-un proiect de lege, pe care încercăm să îl promovăm deja timp de un an de zile, dar poate că o să îl susțineți și aici. Formularea este următoarea și se au în vedere examenele de bacalaureat: „Se interzice echiparea centrelor de bacalaureat cu scanere, aparate de bruiere, depistarea legăturii telefonice, camere video, precum și utilizarea detectoarelor de metale.” Stimați colegi, Eu vreau să reiterez faptul ca noi să avem o abordare fără duble standarde și unilaterală. În cazul în care noi, ieri, alaltăieri, aveam acces interzis pentru majoritatea duratei ședințelor plenare, chiar și pentru fotografi, de ce noi atunci impunem elevii ca ei să susțină examenele într-o formulă destul de paradoxală și cu presiuni? În acest sens, reieșind din acele mai multe solicitări din partea colectivelor de pedagogi, din partea elevilor, părinților, cît și a societății civile, eu rog să susțineți amendamentul nostru.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Doamnă Șupac …

Doamna Inna Șupac: Da.

Domnul Igor Corman: … cu tot respectul, vă rog un pic de atenție. Deci eu am adresat așa, colegial o propunere, dumneavoastră nu ați acceptat-o, deci eu vă rog să pătrundeți în esența articolului 69 din Regulamentul Parlamentului, alineatul (2), unde este stipulat: „Parlamentul se va pronunța prin vot asupra fiecărui amendament”, ceea ce facem noi acum, după caz, a sintezei amendamentelor. Ceea ce înseamnă că, dacă plenul Parlamentului decide să ne limităm la sinteză … De procedură. Doamna președinte.

Doamna Maria Postoico: Da fiți serioși. Da, numai că … Aveți răbdare puțin.

Domnul Igor Corman: Doamnă Postoico, Vă rog, da.

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. De procedură, stimați colegi. E adevărat că, atunci cînd codurile se adoptă în a doua lectură, este necesar ca din sinteză, prezentată de către comisie, fiecărui articol care nu este acceptat, îi dă citire nu deputatul care a introdus acest … a propus acesta amendament, dar președintele comisiei, și atunci se cere argumentarea de la deputat. Deputatul argumentează. Dumneavoastră ați făcut o încălcare gravă că i-ați permis doamnei Șupac referitor să citească și amendamentul, și argumentele. Deci, în cazul de față, domnul președinte Lucinschi trebuia să fac acest lucru. Cîte coduri am adoptat noi cu dumneavoastră în această țară? Și a fost articol cu articol. Fiecare articol care nu se acceptă deci se argumentează și se pune la vot.

Domnul Chiril Lucinschi: Eu înțeleg.

Doamna Maria Postoico. Deci, în cazul de față, este o încălcare gravă.

Domnul Chiril Lucinschi: Dar spuneți-mi, vă rog, din Regulament Parlamentului unde …

Domnul Igor Corman: Doamnă președinte Postotio … Domnule Lucinschi, Vă rog, un pic, eu am fost vizat aici. Doamnă președinte Postoico, Noi am avut o înțelegere să fim atenți la calificative, așa? Deci cu încălcările grave. Deci eu v-am citit prevederea din Regulament, faceți referință la articol, să vedem atunci. Nu este normal în cazul în care au fost făcute o mie de amendamente la un proiect voluminos de lege și în cazul în care s-au desfășurat pe platforma comisiei suficiente discuții și noi acum să stăm și, practic, nu soluționăm nimic. Pînă la urmă, trebuie să fie, cel puțin, o stimă reciprocă față de toți deputații, față de munca pe care noi o depunem aici, în Parlament. (Rumoare în sală.) De procedură. Domnul Munteanu, Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Știți că susțin plenar adoptarea acestui proiect, acestui cod, dar nu cred că, în detrimentul calității, trebuie să mergem pe celeritatea procesului. Pentru că este altceva că încercați acum, iarăși o să repet acest lucru, să îngrășați porcul electoral. De aceea, eu am să dau citire alineatului …

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule Munteanu. Părerea dumneavoastră eu o știu, ea se duce tot la electorală. Dumneavoastră faceți electorală de cînd sînteți aici pe scaunul acesta, de cînd vă țin minte, de la în începutul anului. Deci, stimați colegi, Dacă nu este un consens, eu am să merg mai departe pe procedură, dar mi se pare deocheată procedura prin care trecem noi acum. (Rumoare în sală.) Deputatul citește amendamentul și de ce dumneavoastră spuneți că trebuie președintele comisiei să facă lucrul acesta?

Domnul Chiril Lucinschi: Unde este scris? Unde este stipulat acest lucru? Spuneți articolul din Regulament.

Domnul Igor Corman: Și pînă acum ce se întîmplă? Ce se întîmplă în sala aceasta? Nu prezintă amendamentele deputatul? (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Despre procedură am convenit cu doamna deputat. Și eu nu cred că este o încălcare gravă cînd i-am oferi cuvîntul doamnei Șupac. Cred că dumneavoastră v- ați deprins că poate să vorbească numai o persoană, dar noi lucrăm colegial. De aceea, doamna Șupac a avut mai multe amendamente și i-am oferi cuvîntul, și i-am oferit această șansă, doamnă președinte. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Bine. Parlamentul e un organ colegial, da, știm cu toții. Dacă nu sîntem toți de acord, mergem prin procedura aceasta chinuitoare și fără sens. Doamnă Șupac, Vă rog frumos.

Doamna Inna Șupac: Domnule Corman, Eu vă mulțumesc de apreciere. Eu nu știu, dacă dumneavoastră credeți că aceasta e fără sens, rămîne părerea dumneavoastră. Eu și colegii mei din Fracțiune, cît și acei care ne privesc, eu cred că ei nu consideră … nu au așa părere. Eu vreau să reiterez că noi la comisie, după mai multe discuții și azi, și ieri, am convenit, așa

94 este, da, domnule Lucinschi, că acele propuneri care nu se acceptă, fiecare deputat care nu este de acord are posibilitatea să enunțe …

Domnul Chiril Lucinschi: Acum am zis că noi am convenit la procedură.

Doamna Inna Șupac: … în Parlamentul Republicii Moldova

Domnul Chiril Lucinschi: Dar doamna președinte vrea să vorbesc doar eu.

Doamna Inna Șupac: Eu acum vorbesc pentru domnul Corman. Și, domnule Corman, mie îmi pare rău că dumneavoastră nu v-ați interesat…

Domnul Igor Corman: Eu vă rog să continuați cu amendamentele. Ne-am clarificat. Doamnă Șupac, Vă rog.

Doamna Inna Șupac: Eu vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că eu nu am făcut așa, de nisip … și dumneavoastră ați spus că nu are rost. Are rost. Am făcut acele 40 de amendamente timp de o noapte, fiindcă ni s-a solicitat acest lucru. Fiindcă noi, vineri, am avut prima lectură, acum noi avem a doua lectură, noi pînă pe luni trebuie să pregătim aceste amendamente. Și dacă cineva crede că nu are rost, bine, rămîne pe seama dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Eu continui. (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Nu este vina noastră că noi, timp de 2 – 3 zile, încercăm să discutăm în trei lecturi Codul educației. Stimați colegi, Vă rog un pic de respect. La articolul 51, alineatele (1), (2) și (3) Fracțiunea noastră propune să fie excluse. Ceea ce noi am reiterat și am spus că este destul de periculos să includem articolul cu privire la preluarea managementului instituției de învățămînt în caz de gestionare defectuoasă. Noi credem că acordarea acestui drept Ministerului Educației, să preia de la autoritatea publică respectivă managementul și finanțarea aferentă a instituției respective este un lucru periculos. Și nu a avut loc niciodată în legislația națională. Rog să fie pusă la vot, stimate domnule Corman.

Domnul Igor Corman: Cu cea mai mare plăcere, mult stimată doamnă Șupac. Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Și vă rog frumos să continuați. (Rumoare în sală.)

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc pentru amabilitate. Stimați colegi, La articolul 54, alineatul (2) noi propunem să aibă următorul cuprins. Și, întrucît eu văd că mai multă lume discută, înțeleg că discută și amendamentele la Codul educației, aș dori să vă atrag atenția cu privire la faptul că noi, în afară de stipularea Ministerului Educației precum că norma didactică de predare – învățare – evaluare și instruire practică în învățămîntul primar, gimnazial și liceal constituie 18 ore, noi propunem să mai adăugăm o formulare: precum că statul garantează disponibilitatea acestei norme didactice pentru toți pedagogii în cadrul instituției de învățămînt în care activează personalul didactic. Nu este secret pentru nimeni dintre noi, stimați colegi, mai mulți dintre dumneavoastră sînt și pedagogi, știți foarte bine că sînt... dacă e să vorbim în general, cred că 10 sau maximum 20% din pedagogii din Republica Moldova au acele 18 ore, au posibilitatea să aibă acele 18 ore, ca fiind norma didactică. Avînd în vedere că, din păcate, se atestă o tendință, în ultimii ani de zile, cînd se micșorează numărul de ore la diferite subiecte, noi dorim, în acest sens, ca statul să garanteze că, într-adevăr, norma didactică este de 18 ore, dar și pedagogii sînt garantați că ei o să aibă posibilitatea, prin elaborarea curriculumului național, să aibă, într-adevăr, acele 18 ore la dispoziție. Rog să fie pus la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Cu cea mai mare plăcere. Cine este pentru susținerea acestui amendament rog să voteze. Număr insuficient. Vă rog prezentați următorul amendament.

Doamna Inna Șupac: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Următorul amendament. La articolul 103, alineatul (4) se referă la niște împuterniciri care sînt date instituțiilor de învățămînt superior publice. Și, dacă țineți minte, noi, la prima lectură, am abordat acest lucru periculos. Noi propunem să fie exclusă formularea precum că bunurile care constituie proprietatea instituției de învățămînt superior publice pot fi oferite în locațiune sau vîndute doar cu condiția că veniturile obținute vor fi folosite pentru dezvoltarea instituției. Noi promovăm ideea că rectorii și instituțiile de învățămînt superior nu trebuie să aibă această posibilitate să dea în locațiune sau să vîndă proprietățile pe care ei le gestionează.

Rog să fie pus la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă ministru, Vă rog. Aveți ceva de comentat sau nu? Nu. (Rumoare în sală.) Atunci, cine este pentru susținerea acestui amendament rog să voteze. Constat număr insuficient. Vă rog să prezentați următorul amendament. (Rumoare în sală.) Conectați, vă rog, microfonul doamnei Șupac. A obosit microfonul, doamnă.

Doamna Inna Șupac: Vă mulțumesc. Stimați colegi, La articolul 103 alineatul (7), noi propunem să excludem formula care prevede că bunurile aflate în gestiunea instituțiilor de învățămînt superior publice, care fac parte din domeniul public al statului, pot fi concesionate în scopuri lucrative sau date în arendă. Noi am abordat de nenumărate ori, în primă lectură, această clauză și această stipulare. Și, în acest sens, considerăm... cred că și dumneavoastră considerați că noi nu putem să dăm dreptul rectorilor, chiar și senatorilor care, de cele mai multe ori, sînt, de fapt, conduși sau presați de către rectori, să le dăm posibilitatea să dea în concesionare sau... în concesionare niște bunuri care se află în domeniul public al statului. Vă rog să fie pus la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă ministru, Doamnă Handrabura, Vreți să comentați? (Rumoare în sală.)

Doamna Maia Sandu: Noi am explicat la prima ședință, la ședința precedentă că avem nevoie să dezvoltăm baza tehnico-materială a instituțiilor, acolo unde statul nu poate să aloce suficiente resurse. Și acest lucru se întîmplă nu de un an sau doi, de 20 de ani nu se investește în anumite obiecte. Acolo trebuie să oferim posibilitatea să se semneze contracte de arendă pentru o perioadă mai lungă decît un an de zile, pentru ca să se facă aceste investiții din partea sectorului privat. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Eu am o rugăminte către toți deputații. Domnilor deputați, în special, din ultimul rînd, Vorbind fără microfoane, acoperiți vorbitorii care prezintă amendamentele. Vă rog mult să păstrați liniștea.

Doamnă Șupac, Avem o colegă dea dumneavoastră care pleacă la ședința unei comisii și roagă să îi permiteți să își prezinte ea amendamentele, după care continuați dumneavoastră. Acceptați? Doamnă Domenti, Vă rog să prezentați amendamentele.

Doamna Oxana Domenti: Da. Mulțumesc. Stimați colegi, După cum spuneam și la discuția în primă lectură a proiectului, o calitate înaltă a învățămîntului presupune și un personal motivat. De aceea, am propus un pachet de garanții sociale pentru cadrul profesoral. Și vreau să le punem astăzi la vot, pentru că unele dintre ele nu au trecut în comisie. Deci articolul 31... 131 se suplinește cu următoarele aspecte, deci: „salariul de funcție al unui profesor de debut, angajat în activitatea pedagogică în sistemul de învățămînt, nu poate fi mai mic decît cuantumul minim de existență din anul precedent multiplicat cu coeficientul 4.” Am stabilit această limită de minim de existență multiplicat cu coeficientul 4, pentru că știm cum să aducem salariul mediu tocmai la acest nivel. Deci, în principiu, am avut în vedere ca salariul de funcție de debut al unui profesor să fie egal cu acest salariu mediu pe economie, și nu mai mic. De aceea, vreau să punem la vot acest amendament.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Am să o rog pe doamna ministru să comenteze.

Doamna Maia Sandu: Garanțiile sociale fac obiectul altei legi. Cunoașteți că și noi, la început, am avut asemenea prevederi sau prevederi similare în proiectul Codului educației. Ni s-a indicat că nu este corect să le introducem în această lege. Și, în plus, acest amendament comportă costuri. Ori Guvernul nu a votat pe o prevedere care costă.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Supun votului amendamentul prezentat. Cine este pentru rog să voteze. Constat număr insuficient. Vă rog să prezentați următorul amendament.

Doamna Oxana Domenti: Eu nu aș fi de acord cu doamna ministru că garanțiile sociale nu sînt parte a acestui Cod, pentru că chiar și articolul se numește: drepturile și garanțiile sociale ale personalului didactic.

Și costurile, într-adevăr, sînt de viitor, dar de aceasta și este o lege generală, o lege organică, pentru ca, ulterior, să se planifice aceste cheltuieli. Următorul amendament pe care vreau să îl propun ține de facilități la pensionare pentru cadrele didactice și sună în felul următor: „cadrele didactice prestează activitate pedagogică, beneficiază de facilități la pensionare. La stabilirea drepturilor și garanțiilor sociale în cadrul sistemului de asigurări sociale, fiecare 10 ani de activitate pedagogică neîntreruptă, confirmată de către cadrele didactice care au prestat activități pedagogice în instituțiile publice de învățămînt, va fi multiplicată cu un coeficient egal cu 1,2.” Prin acest amendament, vreau să stimulăm cadrele didactice să presteze activitate pedagogică neîntreruptă. Și mi se pare că am putea face acest lucru. Există experiențe internaționale în acest sens.

Domnul Chiril Lucinschi: Doamnă deputat, Eu, din cîte cunosc, dumneavoastră ați înaintat mai multe amendamente ce țin de pachetul social. Poate o să... să vorbim despre toate și pe urmă să punem la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă ministru, Comentați sau nu?

Doamna Maia Sandu: Iarăși, pensiile țin de legea-cadru de pensionare. Aceasta nu înseamnă că noi nu vrem să facem aceste lucruri și nu ne propunem în contextul politicii de îmbunătățire a condițiilor pentru pedagogi, dar nu putem să punem acest lucru în proiectul Codului educației. În Codul educației.

Doamna Liliana Palihovici: Supun votului proiectul prezentat. Cine este pentru rog să voteze. Constat număr insuficient. (Rumoare în sală.) Atrag atenția deja a deputaților din sectorul din dreapta, rîndul trei, să vorbiți mai încet. (Rumoare în sală.) Vă rog, prezentați următorul amendament.

Doamna Oxana Domenti: Da. Stimaţi colegi, Vreau să vă amintesc că și facilitățile cu privire la judecători și la pensionari tot în legile speciale au fost menționate. Deci aici le este locul și acestor prevederi. Următorul amendament. Personalul didactic angajat în instituțiile de învățămînt publice din mediul rural și centrele raionale vor avea parte de scutiri personale la impozitul pe venit în cuantum ce va depăși de două ori mărimea scutirilor personale standard.

Prin acest amendament am vrut să stimulăm pedagogii să meargă în sectorul rural și să presteze activitatea pedagogică. Rog să puneți la vot.

Doamna Liliana Palihovici: Cine este pentru susținerea acestui amendament? Constat număr insuficient. Doamna Șupac, Vă rog… Mai aveți, doamnă Domenti? Vă rog, prezentați următorul amendament.

Doamna Oxana Domenti: Și ultimul amendament, care ține de garanțiile sociale ale pedagogilor, ține de contractele de muncă care se încheie cu pedagogii pensionați. Deci el sună în felul următor: contractele individuale de muncă care, în conformitate cu Codul muncii, se încheie cu cadrele didactice, inclusiv de vîrstă pensionară, pe durată determinată de timp, pentru prestarea activității pedagogice pe parcursul întregului an școlar, la solicitarea angajaților, vor fi încheiate pe un termen de minimum un an calendaristic. Am să vă explic de ce am făcut acest amendament. Astăzi, cu profesorii de vîrstă pensionară se încheie contract pe un termen determinat, dar se încheie pe parcursul întregului an școlar, de la 1 septembrie pînă la 31 mai. Aceștia prestează activități și după 31 mai, căci mai există și restanțieri, există și examene, dar sînt limitați. La aceste 9 luni li se încheie contractul, pentru ca să se facă niște economii de bani și aceasta la dorința directorului instituției. Deci eu propun ca acest contract de muncă să fie încheiat pe minimum un an de zile, pentru ca acești pedagogi, care au muncit de rînd cu toți ceilalți, să aibă aceleași garanții sociale, inclusiv concedii, inclusiv premiu anual, pentru că ei au prestat absolut aceeași muncă, poate uneori mai calitativă, din cauză că au o activitate de muncă pedagogică mai înaltă. Și rog susținerea dumneavoastră. Este o problemă mare, care trebuie soluționată.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă ministru, Vă rog.

Doamna Maia Sandu: Spun că legea nu stipulează că contractele trebuie să fie încheiate pentru 9 luni. Deci problema există și trebuie rezolvată, dar nu prin indicarea aici, în lege, pe cîte luni se semnează contractul. Aceasta trebuie să fie prin hotărîre de Guvern sau printr-o indicație, acolo unde nu se respectă.

100

De altfel trebuie să punem pentru toate categoriile de profesori pentru cîți ani se încheie contractul și atunci nu oferim nici un pic de flexibilitate pentru managementul școlii.

Doamna Liliana Palihovici: Voi supune votului amendamentul prezentat. Cine este pentru rog să voteze. Constat număr insuficient de voturi. Amendamentul nu a fost acceptat. Doamnă Domenti, Mai aveți vreun amendament? Vă rog.

Doamna Oxana Domenti: Stimaţi colegi, Este știut și este științific demonstrat că o activitate îndelungată a unei persoane într-o funcție managerială erodează din productivitatea acesteia și scade eficiența acesteia. Acest lucru, pe semne, este conștientizat și de autorii acestui proiect de lege, care au prevăzut o limită pentru perioada în care o persoană se poate afla într-o funcție înaltă de manager. Acest lucru se referă inclusiv la rectori. Astfel, în varianta autorilor, este expres scris că posturile de rectori, prorectori și decani pot fi deținute de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate consecutive a cîte 5 ani fiecare. Totuși juriștii explică că în această formulă se va aplica neretroactivitatea legii și rectorii care au activat deja ani în șir, deci avem rectori și cu 20 de ani activitate, vor mai putea participa din nou la concurs fiindu-le prelungită activitatea încă pentru 10 ani ulterior. Deci m-am consultat cu juriștii cum ar fi ca acest principiu de neretroactivitate a legii să îl transformăm în principiu de continuitate și să formulăm expres cerințele care se referă în egală măsură pentru aceeași funcție de rector, astfel încît am formulat un amendament care nu a fost acceptat la comisie, dar vreau acum să-l reformulez într-un alt articol, pentru ca să fie juridic corect. Deci reformulez: în titlul XIII „Dispoziții finale și tranzitorii”, vreau să completez articolul 149 cu alineatul (5), care sună în felul următor: „după expirarea mandatului actual de rector, după intrarea în vigoare a prezentului Cod, la numărarea consecutivității mandatelor de rector se va ține cont de activitatea exercitată în această funcție pînă la intrarea în vigoare a prezentului Cod. ” Și rog să puneți la vot, vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient. (Rumoare în sală.) Unde? (Rumoare în sală.) Da, vă rog să-mi anunțați… (Rumoare în sală.)

101

Eu vă rog, comentariile mai puțin. Amăgesc alții, eu nu amăgesc. Vă rog. (Rumoare în sală.) Acei care strigă fără microfon. Eu am să rog să-mi anunțați… (Rumoare în sală.) Prezența în sală dimineață a fost anunțată. Dimineață nu s-a înregistrat în sală doar un deputat – domnul Vieru. (Rumoare în sală.) Domnilor deputați, Eu vă rog să vă mobilizați. Doamnă ministru, Vreți să comentați cumva? Nu aveți nimic de comentat. Eu aștept să mi se spună fiecare sector rezultatul. (Rumoare în sală.) De procedură, domnul Butmalai.

Domnul Sergiu Stati: Sectorul… – 25.

Doamna Liliana Palihovici: O clipă, vă rog. De procedură este. (Rumoare în sală.) Anunțați. (Rumoare în sală.) Nu strigați, liniștiți-vă.

Domnul Sergiu Stati: Sectorul nr.1 – 25.

Doamna Liliana Palihovici: Sectorul nr.1 – 25. (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 16.

Domnul Gheorghe Mocanu: Sectorul nr.3 – 20. Și rog partea tehnică să nu deconecteze după aceasta microfonul, căci am întrebări. (Rumoare în sală.) Nu, noi vorbim despre cîți în total. Prezența. (Rumoare în sală.) Prezența sau numărul de votanți.

Doamna Liliana Palihovici: Numărul de votanți eu am rugat.

Domnul Gheorghe Mocanu: Numărul de votanți pentru sectorul nr.3 este șase. (Rumoare în sală.) Ia, uitați-vă cîți sînt.

102

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi deputaţi, Eu am să repet votul. Domnule Munteanu, Calmați-vă. Vă rog, vă așezați la locurile voastre și eu am să repet votul, pentru a avea claritate cine a votat acest amendament și cine nu a votat. (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Prezența cred că putem vota înainte de a vota Codul, pentru că acum numărul votanților a fost mai mic decît cvorumul. (Rumoare în sală.) Vă rog foarte mult. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnilor deputați, Eu v-am rugat să vă așezați la locurile dumneavoastră, pentru a putea vota mai departe. Am rămas să votăm amendamentul citit de doamna Domenti. Sîntem gata de vot? (Rumoare în sală.) Eu supun votului amendamentul citit mai devreme de către doamna Domenti. Cine este pentru susținerea lui rog să voteze. Vă rog, anunțați rezultatul.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 25. Sectorul nr.2 – 16. Sectorul nr.3 – 8. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: – 49. Număr insuficient. Trebuia să fie … (Rumoare în sală.) Astăzi în sală au fost înregistrați 100 de deputați. (Rumoare în sală.) Cînd vă convine, numărați, cînd nu vă convine, nu numărați, așa-i? (Rumoare în sală.) Care pauză? Unde pauză? Atunci eu am să rog să-mi prezentați prezența în fiecare … prezența pe sectoare, dar numai strict acei care stau în sector. Eu am să verific personal acuși. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i: 24 la moment.

Doamna Liliana Palihovici: 24 acum. La moment și s-a votat.

103

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 36. Sectorul nr.3, la momentul votului – 20.

Doamna Liliana Palihovici: Numărul deputaților prezenți acum este de 80. 25, 36 și … 80. Exact a calculat domnul Sîrbu, nu am calculat eu. (Rumoare în sală.) Cu numărul 49, amendamentul a trecut. (Aplauze.) Următorul amendament. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Da. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Propunerea următoare a mea tot se referă la garanțiile sociale ale pedagogilor. Stimați colegi, Eu înțeleg că mai mulți sînt deranjați acum de soarta domnilor Belostecinic și a altora, dar, vă rog frumos, mai calm, stimați colegi.

Doamna Liliana Palihovici: Ați prezentat? Doamnă Șupac, Vă rog prezentați, căci noi avem mult timp pentru prezentarea amendamentelor.

Doamna Inna Șupac: Noi propunem ca la articolul 128, la articolul cu privire la garanțiile sociale ale pedagogilor, să adăugăm un alineat nou: „Personalul didactic, științifico- didactic, științific din instituțiile de învățămînt preuniversitar, superior și postuniversitar este încadrat în sistemul funcționarilor publici. Această categorie beneficiază de toate beneficiile și garanțiile sociale ale funcționarilor publici”. Ca un argument vreau să adaug că această modificare va garanta echitatea salarială pentru angajații din autoritățile … pentru angajați, precum și din autoritățile publice care sînt deja incluse în această listă a funcționarilor publici, cum sînt Aparatul Președintelui, Centrul Național Anticorupție, aparatele Procuraturii și altele. Și, în acest context, stimați colegi … (Rumoare în sală) Sau să fie o pauză, sau ceva, fiindcă …

104

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Cred că trebuie să luăm o pauză, să se mai răcorească lumea, căci văd că nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Deci luăm o pauză de 10 minute. (Rumoare în sală.)

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Domnilor deputați, Vă rog să vă ocupați locurile. Și încetișor, și cu răbdare, să mergem mai departe. Și ne pornim de acolo de unde ne-am oprit. Da? De procedură. Domnul Sîrbu.

Domnul Oleg Sîrbu: Domnule Președinte, Vă rog frumos să supuneți încă o dată la vot amendamentul respectiv, deoarece prezenți au fost... unii dintre deputați au ieșit din sală, alții au intrat. Și încă o dată de pus la vot, că... (Rumoare în sală.) Și cu atît mai mult, unii deputați, de la început, au spus că votează, pe urmă nu au votat. Vă rog frumos.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Deci, conform articolului 88 din Regulament, procedura de vot în ședință, alineatul (4): „În cazul în care Președintele ședinței este sesizat despre încălcarea procedurii de vot sau despre existentă unor erori de numărare a voturilor, acesta poate propune Parlamentului anularea și repetarea votării.” (Rumoare în sală.) Deci, ca să avem claritate, eu supun votului propunerea de a anula votul privind amendamentul respectiv. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea voturilor, (rumoare în sală), propunerea este acceptată. (Rumoare în sală.) Bine. Se dorește să numărăm. Deci cine... numărătorii, spuneți-mi, mai întîi, prezența. Să vedem care este prezența în sală după pauză. Numărătorii, Prezența.

105

N u m ă r ă t o r i i: – 25.

Domnul Igor Corman: Domnule Stati, 25 sau 24? Haideți, căci este principial.

Domnul Sergiu Stati: Este Șova undeva. O să vină. Acum sînt 24, dar, de fapt, sînt 25.

Domnul Igor Corman: Păi, nu undeva, dar aici, în sală, căci noi de aceea și repetăm votarea.

Domnul Sergiu Stati: Dar lăsați, căci voi i-ați numărat și pe acei care au fost săptămîna trecută o dată... (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: 25. Da? (Rumoare în sală.) Doamnă președinte Postoico, Vă rog.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea PCRM cere o pauză de 15 minute.

Domnul Igor Corman: Este dreptul dumneavoastră. Dar mai întîi să încheiem procedura de vot. (Rumoare în sală.) Și după aceasta, după aceasta, desigur că aveți dreptul regulamentar la pauză. (Rumoare în sală.) Deci vă rog să anunțați pînă la capăt pe sectoare prezența deputaților. Sectorul nr.2, Vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 24 de persoane. 25, cer scuze, a mai venit un deputat.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, În sală sînt prezenți 88 de deputați. Și acum rog numărătorii să anunțe cine a fost pentru propunerea de a anula votul. (Rumoare în sală.) Vă rog să anunțați rezultatele. (Rumoare în sală.)

106

Domnul Sergiu Stati: Zero. Dar ce se întîmplă? Noi am cerut pauză. Ce faceți voi? (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnule Stati, Este suficient să anunțați numărul de voturi. Sectorul nr.2, Vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 30. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Igor Corman: Deci din 88 de deputați prezenți, 45 au votat pentru anularea votului pe marginea acestui amendament. (Rumoare în sală.) Îl supun acum votului sau doriți pauză? (Rumoare în sală.) Pauză? Bine. Deci votul este anulat. Anunț o pauză. Ați solicitat o pauză de 15 minute. Revenim la 17.10.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Continuăm ședința, domnilor deputați. De procedură. Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Domnule Președinte, Ceva se întîmplă ciudat, dar și în sectorul nr.2 au fost niște mistificări absolut enigmatice, dar și la noi în sector eu nu am observat că au mai venit doi colegi care nu au fost calculați la numărul total al voturilor, de aceea vă rog foarte mult să puneți la vot încă o dată proiectul care a fost dezbătut. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

107

Domnul Igor Corman: Eu înțeleg că vorbește unul din partea fracțiunii sau doriți toți pe rînd? Domnul Bondari.

Domnul Veacesalv Bondari: De procedură. Eu cer scuze, domnule Președinte, dar cînd era procedura de rechemare a votului, așa haos era în sală și gălăgie și eu nu am înțeles și am votat împreună cu Coaliția. Rog revocarea încă o dată. Am în vedere devotarea încă o dată. Cer scuze, rog revotarea încă o dată.

Domnul Igor Corman: Aceasta ar fi ceva nou, anularea anulării. (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Eu vă rog să vă liniștiți, în primul rînd. Căci dacă nu o să închidem ședința și o să ne convocăm mîine, sîmbătă, duminică și pînă la 30 iulie. (Rumoare în sală.) Aceasta în primul rînd. În al doilea rînd. Cu procedurile, domnule Brega, mai zăboviți un pic, nu aveți treabă cu ceea ce discutăm noi acum aici. Sau este? La subiectul respectiv? Tot cu voturile ceva acolo? Da, vă rog, atunci, domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Dar eu nu cred că dumneavoastră puteți aprecia dacă am eu legătură sau nu am eu legătură. Stimați colegi …

Domnul Igor Corman: Dar eu vă văd pe ochi.

Domnul Gheorghe Brega: Eu înțeleg că Sala noastră de ședințe amintește arena circului, noi sîntem ca la circ, dar hai să nu intrăm chiar în absurditate. De acum ceea ce se întîmplă este absurd și apoi ne supărăm cînd ne critică la „Ora de ras”. Am admis un amendament care nu trebuia să fie admis, ați admis. L-am votat, îl revotăm, revotăm, revotăm, anulăm o votare, deci aceasta de acum e legea absurdului. Ori corectăm ca lumea, dacă ați anulat, ați anulat, ori dacă nu anulați, nu anulați, dar haideți într-un … Nu anulăm aceea ce nu există.

Domnul Igor Corman: Nu am înțeles nimic care este sensul intervenției dumneavoastră și care este valoarea adăugată la ceea ce facem noi aici. Sau dacă pentru „Ora de ras”, atunci, da, e bine. (Rîsete în sală.)

108

Așa, deci, vă rog, atenție, acum eu voi supune votului amendamentul doamnei Domenti și totul va fi clar. (Rumoare în sală.) Dar, înainte de aceasta, vă rog să anunțați prezența în sală. Este una și aceeași.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 26.

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.2? Domnul Sîrbu?

N u m ă r ă t o r i i: – 42. Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Igor Corman: În sală sînt 92 de deputați. Și acum eu supun votului amendamentul propus de doamna Domenti. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Votarea a fost deja anulată, iată și domnul Brega v-a atras atenția. (Rumoare în sală.) Deci eu înțeleg că sînt zero voturi, dacă nu se anunță rezultatele. Atunci vă rog să votați. Cine este pentru amendamentul doamnei Domenti? (Rumoare în sală.) Toată lumea știe foarte bine, deci ultimul amendament al doamnei Domenti. Cine este pentru? Și vă rog, numărătorii, să anunțați.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 26. Sectorul nr.2 – 9. Sectorul nr.3 – 8 voturi.

Domnul Igor Corman: Așa, rezultatele sînt următoarele. Încă o dată repet, în sală sînt prezenți 92 de deputați, au votat 43. Numărul necesar ar fi 47. Deci amendamentul nu a trecut. Continuăm. Doamna Șupac, Vă rog, următorul amendament. (Rumoare în sală.)

Doamna Inna Șupac: Domnilor deputați, Înainte de enunțarea următorului amendament, vreau să „mulțumesc” domnului Mișin și grupului care îl reprezintă că nu au susținut acest amendament. Și în continuare vreau să reiterez propunerea la articolul 128, stimați colegi, ceea ce se referă la garanții sociale pentru pedagogi, noi propunem ca personalul didactic, științifico-didactic, științific din instituțiile de învățmînt preuniversitar, superior și postuniversitar este încadrat în sistemul funcționarilor publici. Această

109 categorie beneficiază de toate beneficiile și garanțiile sociale ale funcționarilor publici. Stimați colegi Această propunere tot vine din partea pedagogilor din mai multe raioane ale Republicii Moldova. Noi dorim să vă informăm că introducerea acestei modificări va da posibilitatea să fie înlăturate deficiențele existente din sistemul actual de salarizare a profesorilor și poate să asigure o creștere de pînă la 50 la sută a salariilor, ceea ce, apropo, a intrat în una din cerințele Sindicatului din sectorul educațional. Țineți minte, din păcate, pînă la moment li se asigură numai majorarea cu 20 la sută. Concomitent, această normă va da garanții sociale eficiente pentru inclusiv tinerii specialiști. Rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi. Următorul, doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc. Stimați colegi, Revenind la garanții sociale pentru pedagogi, în primul rînd, noi trebuie cu dumneavoastră cumva să specificăm ce fel de garanții sociale și stimulente noi cu dumneavoastră putem să propunem tinerilor specialiști din domeniul pedagogiei, astfel încît ei să revină și să rămînă acasă, și să fie încadrați la locul de muncă, astfel încît noi propunem să includem în garanții sociale posibilitatea să fie beneficiari ai Programului național cu privire la asigurarea cu locuințe gratuite a tinerilor specialiști. Dumneavoastră știți foarte bine care este soarta acestui Program. El a fost elaborat și implementat în 2008. Din păcate, din toamna anului 2009, acest Program, de fapt, a fost stopat, cu toate că în fiecare an au fost alocate din bugetul de stat cîte 10 milioane de lei, nu și în acest an, din păcate. Se spune că aceasta reieșind din faptul că nu este elaborat un mecanism eficient de acordare a acestor locuințe. Eu cred că, către toamna acestui an, va fi posibil să fie, totuși, creat acest mecanism de acordare a locuințelor și spațiilor locative pentru tineri specialiști, în special din sectorul educațional. Și eu cred că ar fi oportun ca în Codul educației să fie stipulată această garanție. Noi cu dumneavoastră putem să vorbim despre mai multe indemnizații bănești, dar ele nu vor fi atît de suficiente în cazul în care tînărul specialist, tînărul pedagog nu o să aibă spațiu locativ, da, cel puțin nu o să aibă această speranță că va fi beneficiar al acestui program. Vă rog să fie pus la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient de voturi.

110

Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Tot la articolul 131 noi propunem să includem în garanții sociale pentru tinerii pedagogi posibilitatea de a primi, de a fi beneficiari ai unei indemnizații unice în mărime de 50 mii de lei pentru tineri specialiști, absolvenți ai universităților de învățămînt superior universitar și, respectiv, cîte 20 de mii de lei, cîte 40 mii de lei pentru tinerii specialiști absolvenți ai instituțiilor de învățămînt mediu de specialitate. Stimați colegi, Dumneavoastră știți foarte bine că acest Program de susținere a tinerilor specialiști a fost elaborat și promovat începînd cu anul 2006, de atunci au trecut deja mai mulți ani de zile și valoarea acelor indemnizații deja a fost scăzută. Din aceste considerente, noi, în primul rînd, propunem ca această garanție socială să fie stipulată în Codul educației. În al doilea rînd, noi propunem ca această indemnizație să fie majorată, luînd în considerare, încă o dată, din solicitările tinerilor specialiști, în primul rînd, actuali studenți ai Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Și, în acest sens, vă rugăm susținerea dumneavoastră, stimați colegi,

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Mai sînt, doamnă Șupac? Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Vă mulțumesc. Mai sînt cîteva amendamente la articolul 133 alineatul (1) care, la momentul actual, are următorul cuprins: „Studenții au dreptul să beneficieze de bursă în condițiile legii”. Noi propunem să adăugăm textul „cuantumul bursei se majorează anual”. Stimați colegi, Mie îmi pare destul de logică includerea acestei formule, astfel încît noi, într-adevăr, cumva să stimulăm studenții și să le dăm garanții că, într-adevăr, statul le dă posibilitatea ca brusa lor meritată să fie majorată anual. Și vreau să vă asigur că, dacă va exista decizia politică, va fi acea voință politică, va fi posibil să fie găsite acele surse suplimentare pentru acele majorări anuale. Cel puțin dumneavoastră știți foarte bine că această practică a fost, a avut loc pînă în anul 2009. Și noi, cred, cu dumneavoastră trebuie să înțelegem că nu este prea bine ca, în ultimii cinci ani de zile, o singură majorare a avut loc, în acest an, și numai cu 10%. În acest an, noi nu stipulăm cu care procentaj să fie majorată bursa, dar să fie majorată anual. Rog susținerea dumneavoastră, stimați colegi.

111

Domnul Igor Corman: Cine este pentru?

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule Președinte, Dacă îmi permiteți, eu vreau să citesc decizia comisiei: Astfel de prevederi în forma propusă sînt declarative și fără nici o finalitate. Bursa nu poate fi majorată prin Legea educației, ci prin legile speciale ale dreptului financiar. Se are în vedere bugetul de stat.

Domnul Igor Corman: Așa crede și majoritatea deputaților. Deci număr insuficient de voturi. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Următorul amendament ține de articolele 133 și 135, care stipulează drepturile elevilor, studenților, cît și a părinților. Noi propunem la articolul 133 că elevii și studenții să aibă un drept să participe în procesul de consultare și luare de decizii cu privire la posibilitatea reorganizării sau lichidării instituției de învățămînt în care își fac studiile. Stimați colegi, Noi doar știm că dumneavoastră optați pentru așa-numită reformă de optimizare, noi sîntem împotrivă. Dar eu nu văd nici un impediment, căci noi cu dumneavoastră peste tot vorbim despre principiile și valorile democratice, totuși să introducem această sintagmă foarte democratică „ca elevii și studenții să fie participanți în acest proces de luare de decizii”, care, la momentul actual, din păcate, nu are loc. Întrucît și părinții să beneficieze de acest uz. Astfel încît să nu se întîmple de acum încoace careva situații cînd părinții și elevii obțin informații precum că școala sau liceul lor este optimizat, lichidat sau reorganizat fără ca ei să fie consultați în acest sens. Rog susținerea acestui amendament.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Și acum eu vreau să vă propun ultimul meu amendament, dar, mai întîi de toate, eu vreau să vă zic că nouă, deputaților din Fracțiunea Partidului Comuniștilor, ne pare foarte rău că din marea majoritate, din 99 la sută din amendamentele noastre, nu au fost luate în calcul și nu au fost acele consultări nici cu …

112

Domnul Igor Corman: Doamnă Șupac, Și mie îmi pare rău, dar acesta nu e cuvînt de încheiere pe marginea unui proiect de lege. Deci amendamente, dacă mai aveți.

Doamna Inna Șupac: Mai am un minut și 30 …

Domnul Igor Corman: Nu, dumneavoastră trebuie să vă referiți la amendament. Vă rog frumos.

Doamna Inna Șupac: … drepturile mele. Mulțumesc, domnule Corman. Și sper că măcar ultimul meu amendament o să-l susțineți, fiindcă se referă la articolul 141 alineatul (2). Noi propunem următorul cuprins: „Statul garantează alocarea anuală de mijloace bugetare pentru învățămînt în proporție de cel puțin 8% din produsul intern brut, inclusiv mijloacele valutare și asigură protecția articolelor de cheltuieli de la buget”. Stimați colegi, Eu vreau să vă atrag atenția că la opinia Ministerului, la sinteza de divergențe, figurează aceeași opinie ca și la amendamentul precedent, că este o propunere declarativă. Eu vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, nu vroiam să fac aceasta, dar trebuie să fac, că în programele electorale și al Partidului Liberal Democrat, și al Partidului Democrat, și al Liberalilor a fost această promisiune, că învățămîntul de stat o să fie asigurat cu finanțarea de cel puțin 8% din PIB. Eu vă rog să susțineți măcar această formulare, care a fost, apropo, promisă și de către dumneavoastră în 2009 și în 2010. Rog să fie pusă la vot.

Domnul Igor Corman: Cine este pentru? Număr insuficient. Dreptul la replică. Domnul Mișin a fost vizat. Vă rog frumos.

Domnul Vadim Mișin: Уважаемые коллеги! Уважаемая госпожа Шупак! К вашему сведению, мы проголосовали за 100% ваших предложений из 100% лично ваши. Но мы голосовали и будем голосовать за все разумные предложения, которые исходят из логики вопросов и решают что-то для кого-то в общественном смысле. Но мы не голосовали и не будем голосовать ни за одно предложение, направленное на достижение личных амбиций и

113

личных целей. Поэтому ваше замечание, по меньшей мере, некорректно. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Următorul domnul Țulea.

Domnul Oleg Țulea: Domnule Președinte, Mulțumesc. Stimate domnule președinte, Noi, într-adevăr, am discutat, în lectura a doua multe, amendamente propuse de deputați. Eu, ca precizare, la amendamentul 10, unde mai mulți deputați au făcut propuneri, noi cred că am omis o mică schimbare, pe care noi am propus-o în ședința comisiei și la care am convenit să venim cu anumite modificări și anume mă refer la schimbarea cuvîntului „posibilități”, prezent în alineatul (2), articolul 10, cu cuvîntul „condiții”, care este mai aproape de traducerea corectă din engleză a prevederilor Convenției-cadru cu privire la minoritățile naționale. Dacă este necesar, dar numai pentru stenogramă, ca să cunoască toți deputații că acest lucru a fost acceptat de către comisie.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc, domnule deputat. Într-adevăr, acest subiect noi l-am discutat ieri și am substituit cuvîntul „posibilități” cu cuvîntul „condiții”. De aceea, este o scăpare tehnică. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Domnul Țulea.

Domnul Oleg Țulea: Da. Și a doua propunere. Stimate domnule președinte, La articolul 100, cu referință la reprezentarea studenților în senatele universitare, amendamentul nostru a fost susținut parțial. Formularea propusă în sinteză sună în felul următor: „studenții sînt reprezentați în Senat și în Consiliul facultății în proporție de cel puțin o cincime, dar nu mai mult de o pătrime din numărul total al membrilor acestor organe.” Eu aș ruga plenul Parlamentului să susțină, totuși, formularea pe care am dat-o noi în amendament și anume să păstrăm o pătrime să fie reprezentarea studenților în aceste organe și nu să lăsăm marja de la o cincime la o pătrime. Studenții sînt parte din mediul academic. Participarea lor la procesul de luare a deciziilor este parte integrantă a tuturor documentelor Procesului de la Bologna. De aceea, eu rog să susținem acest amendament în formula în care el a fost depus de către deputații Țulea, Sîrbu, Stratan.

114

Domnul Chiril Lucinschi: Da. La articolul 100 alineatul (1). Așa este? Și încă o dată, ce se propune? Studenții sînt reprezentanți în Senatul instituției în proporție de...

Domnul Igor Corman: Ajutați, domnule Țulea, vă rog.

Domnul Chiril Lucinschi: ... cel puțin o pătrime sau...

Domnul Igor Corman: Numiți locul exact unde ați făcut propunerea.

Domnul Oleg Țulea: Da. Este pagina 50... pagina 49 – 50, la articolul 100 alineatul (1) să stipulăm că reprezentarea studenților să fie strict o pătrime din numărul total de membri ai acestor organe. Cu referință la senatele și la consiliile facultăților.

Domnul Chiril Lucinschi: Păi, eu înțeleg. Trebuie să numiți și alineatul care se schimbă.

Domnul Oleg Țulea: Păi, am spus. Articolul 100 alineatul (1), în final.

Domnul Chiril Lucinschi: Așa.

Domnul Oleg Țulea: Deci în sinteză se propune un nou alineat, (3), care să prevadă că studenții sînt reprezentați de cel puțin o cincime, dar nu mai mult de o pătrime. Propunerea mea este să avem strict numărul de o pătrime reprezentarea studenților în Senat și în Consiliul facultății. Nu, strict o pătrime. Deci 25% să fie studenți. (Rumoare în sală.) De la o cincime la o pătrime.

Domnul Chiril Lucinschi: Deci acest amendament a fost acceptat, în principiu. Luînd în considerare faptul că alineatul (3) la articolul 133 prevede următoarele: „Studenții sînt reprezentanți în Senat și în Consiliul facultății în proporție de cel puțin o cincime, dar nu mai mult de o pătrime din numărul total al acestor organe”, dumneavoastră vreți să omiteți o cincime. Da? (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Eu supun votului amendamentul propus. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea deputaților acceptă acest amendament. Doamna Jantuan.

115

Doamna Stella Jantuan: Mulțumesc, domnule Președinte. Deci am o întrebare. Domnule președinte Lucinschi, Eu am formulat 5 amendamente. Și, iată, am al cincilea amendament, articolul 10 alineatul (4). Mie mi se pare că însuși articolul 10, ceea ce ține de școlile cu predare în altă limbă, este formulat cam confuz. Și acest... că nu mi l-ați acceptat, comisia nu a acceptat. Argumentul mi se pare și mai confuz. Este și la limita drepturilor omului și nu are nimic comun cu Convenția- cadru privind minoritățile naționale. Dacă este vorba despre școlile cu predare în altă limbă, deci dumneavoastră... Eu am propus ca sintagma „inclusiv prin creșterea ponderii disciplinelor studiate în limba română în instituțiile de învățămînt general cu alte limbi de predare” să se excludă. Noi, dacă nu putem să asigurăm învățămîntul calitativ, învățarea calitativă a limbii de stat în școlile cu predare în altă limbă, atunci cum noi creștem ponderea predării acestei limbi? Noi o să introducem discipline de geografie, de exemplu, în limba română, de matematică în limba română la cererea acestor școli sau noi, pur și simplu, le introducem?

Domnul Igor Corman: Doamna ministru.

Doamna Maia Sandu: Acest amendament a fost introdus în discuție cu reprezentații minorităților naționale. Și această pilotare se face la cererea școlilor. Noi avem deja un număr de școli care pilotează un asemenea proiect și ei ne-au solicitat ca să avem acest lucru explicit în lege.

Domnul Igor Corman: Doamna Jantuan.

Doamna Stella Jantuan: Eu tot am vorbit cu reprezentanții minorităților naționale, care și m-au rugat să fac un asemenea amendament. Dacă sînt proiecte-pilot, aceasta este una. Dar vreau să știu: noi cum o să facem? În mod, pur și simplu, așa, dictatorial, o să le introducem limba... de exemplu, matematica în limba română, fizica în limba română, nu la cererea acestor școli?

Doamna Maia Sandu: La moment, acest lucru se întîmplă la cererea școlilor. Acei care vor să participe în asemenea proiecte, care au resurse umane care pot să facă acest lucru, acolo se întîmplă această clauză, se implementează această clauză.

116

Domnul Igor Corman: Doamna Jantuan.

Doamna Stella Jantuan: ... asemenea posibilități pentru alte școli, în general?

Doamna Maia Sandu: În general, va trebui să creăm asemenea posibilități.

Doamna Stella Jantuan: Eu, totuși, cer ca să puneți la vot acest amendament. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamnă Jantuan, Încă o dată, vă rog, succint explicați esența. Văd o parte dintre colegi nu au înțeles despre ce este vorba. Doamna Jantuan.

Doamna Stella Jantuan: Eu am cerut excluderea sintagmei „inclusiv prin creșterea ponderii disciplinelor studiate în limba română în instituțiile de învățămînt general cu altă limbă de predare”. (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Articolul 10 alineatul (4). (Rumoare în sală.)

Doamna Maia Sandu: Aici scrie că statul asigură condiții. Nu obligă toate instituțiile să facă acest lucru. E doar o obligație a statului.

Domnul Chiril Lucinschi: Și, doamnă ministru, Eu vreau să adaug ceva. Noi, prin acest Cod, delegăm mai multe atribuții școlii. De aceea, autonomia școlii va exista. Deci școala deja decide: are nevoie ori nu are nevoie ca obiectele respective, de exemplu, să fie predate în limba română. Mai mult decît atît, noi avem foarte multe discuții la această temă și în regiunea Taraclia, și în regiunea Găgăuziei ș.a.m.d., unde se solicită ca statul să asigure anume această posibilitate să învețe obiectele în limba română, dacă există posibilitate, bineînțeles, și cerință.

Domnul Igor Corman: Cred că toți colegii au înțeles. Supun votului amendamentul. Cine este pentru rog să voteze. Constat număr insuficient de voturi. (Rumoare în sală.)

117

Doriți să se anunțe pe sectoare?

Domnul Chiril Lucinschi: Voi excludeți posibilitatea ca statul să asigure aceste școli cu predarea în limba română a obiectelor solicitate de ei. (Rumoare în sală.) Nu este obligatoriu, asigură. Nu este scris obligația. Nu este corect.

Domnul Igor Corman: Bine. Anunțați rezultatele, pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Prostie...

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 10. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Igor Corman: Deci doar 31 de voturi. Amendamentul nu a fost acceptat. (Aplauze în sală.) Doamna Guțu.

Domnul Ana Guțu: Stimați colegi, Eu rog o clipă de atenție. Aș vrea să rog deputații din sală să respecte, în primul rînd, varianta propusă de Guvern, fiindcă Guvernul este autorul Codului. Din păcate, și este regretul meu, uneori, anumite amendamente vin să pericliteze experiențele și normele europene. Eu mă refer la amendamentul domnului Hotineanu la articolul 118 din proiectul Codului educației, care restricționează învățămîntul medical doar pentru instituțiile publice. Totodată, vă amintesc că în Republica Moldova este foarte mult loc pentru business în domeniul medicinei: transplant de organe, însămînțare artificială și in vitro ș.a.m.d. Eu aș vrea să aud... știu că membrii comisiei au acceptat amendamentul domnului Hotineanu, dar insist să rămînem la varianta propusă de Guvern. Și aș vrea să aud și opinia doamnei ministru, care reprezintă Guvernul. Și să aflăm și opinia autorului, fiindcă Guvernul este autorul acestui proiect de Cod.

118

Domnul Igor Corman: Doamnă ministru, Vă rog.

Doamna Maia Sandu: Mulțumesc. În varianta originală, pe care am propus-o noi Guvernului, a fost o prevedere pe care am scris-o acolo, luînd în considerare experiența internațională. Se consideră că atunci cînd se creează o agenție a calității, aceasta trebuie să se asigure că există condiții pentru programele pentru care oferă această acreditare provizorie. Deci acesta a fost argumentul nostru inițial.

Domnul Igor Corman: Autorul amendamentului. Domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Președinte, Eu am făcut acest amendament nu din interesele transplantului de organe, care a fost restricționat cîndva, probabil și de doamna Guțu, dar l-am făcut din interesele acestei țări și ale sănătății acestui popor. Deci, astăzi, noi nu avem condiții în sectorul privat să asigurăm pregătirea respectivă a medicilor și, în special, în domeniul clinic. De aceea, acest... noi am avut experiența și am avut și rezultatele pe care le-am avut ca absolvenți și cunoaștem care a fost calitatea respectivă. Și în 2004, guvernarea de atunci, în Parlament, a votat deci restricționarea în sectorul privat. Dar nu este aceasta. Astăzi, la noi în țară nu sînt condițiile create pentru a desfășura învățămînul privat. Și dau și pildă. În România, pînă în 2000, au fost multe facultăți private în medicină. Toate au fost închise, absolut toate au fost închise. De aceea, eu insist ca acest amendament, care a fost votat de comisie, să rămînă și să se regăsească în varianta finală a legii.

Domnul Igor Corman: Doamnă Guțu, Dumneavoastră ați înregistrat un amendament care vine să combată amendamentul domnului Hotineanu?

Doamna Ana Guțu: Domnule Corman, Eu am dreptul să mă pronunț împotriva unui amendament și să solicit să fie supus votului în plen.

119

Domnul Igor Corman: Dar prin alt amendament.

Doamna Ana Guțu: Domnule Corman, Eu nu promovez interese clientelare ca să fac amendamente ș.a.m.d. V-a spus foarte clar doamna ministru: există legislație europeană. Există rezoluția APCE cu privire la dreptul parcursului educațional și vă aduc această rezoluție, din păcate, nu este tradusă în limba română, unde spune că părinții și copiii au dreptul să își alegă instituțiile în care copiii lor urmează să își facă studiile, fie că sînt publice, fie că sînt private. Solicitarea mea este: deoarece este un amendament controversat, autorul și-a expus opinia, eu nu fac nimic altceva decît să solicit revenirea la textul autorului, care este Guvernul. Solicit să fie pus la vot doar acest amendament. Cine este pentru varianta Guvernului, susținută de doamna ministru, și cine este pentru varianta domnului Hotineanu. Plenul are dreptul să decidă și să tranșeze această problemă. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Deci eu înțeleg așa: comisia a acceptat, a votat pentru amendamentul propus de domnul Hotineanu. Corect, domnule președinte?

Domnul Chiril Lucinschi: Da, la noi în comisie s-a votat.

Domnul Igor Corman: Dar doamna Guțu sesizează că acest amendament ar veni în contradicție cu proiectul propus inițial de autor și să decidă plenul Parlamentului, da, nu comisia. (Rumoare în sală.) Regulamentul așa nu prevede. Și Regulamentul prevede să discutăm doar amendamentele făcute: ori sînt acceptate, ori nu. (Rumoare în sală.) Care nu au fost acceptate. Deci doar amendamentele care nu sînt acceptate de comisie deputații au dreptul să le argumenteze și să decidă plenul Parlamentului.

Domnul Chiril Lucinschi: Da. Stimați colegi, Noi, astăzi, prezentăm sinteza amendamentelor propuse. Deci... (Doamna Ana Guțu vorbește din sală. ) Eu vă rog foarte mult, nu este maniera etichetării unor învinuiri, acuzații ș.a.m.d. Eu, pur și simplu, am constatat faptul că există comisia... (Rumoare în sală.) Nu, bine. Eu nu vreau să intru în polemică cu... (Rumoare în sală.)

120

Doamnă Guțu, Eu nu vreau să intru în polemică cu dumneavoastră, eu vreau să constat doar faptul că și comisia, ieri, alaltăieri, a examinat acest amendament și l-a votat. (Rumoare în sală.) Păi, așa este procedura, doamnă. Eu nu pot să o schimb.

Domnul Igor Corman: Eu sînt nevoit să mă țin strict de Regulament, stimați colegi. (Rumoare în sală.) Continuăm. Autorii amendamentelor, doar autorii amendamentelor. Domnul Todua. Următorul amendament. (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Dar nu este amendamentul, amendamentul a fost votat la ședința comisiei. (Rumoare în sală.) Ce nu? (Rumoare în sală.) Ce înseamnă eronată? Aceasta comisia a decis: eronată ori nu. Nu dumneavoastră trebuie să decideți de unul singur: eronată a fost informația ori nu.

Domnul Igor Corman: Domnule Todua, Dacă ați formulat un amendament, vă rog să vă referiți la acesta.

Domnul Zurabi Todua: Спасибо. Да. Да. Да.

Domnul Igor Corman: Și dacă nu a fost acceptat de comisie.

Domnul Zurabi Todua: Спасибо. Господин Председатель, Хотел бы, прежде всего, отметить, что жалко, что много хороших предложений не принято. Но вместе с тем отрадно, что было принято наше предложение о внесении изменений в статью 2 Конвенции о защите прав и основных свобод человека. Это европейская конвенция по правам человека, а также Рамочная конвенция о защите прав национальных меньшинств. Вместе с тем, меня и многих моих коллег тревожит тот факт, что в этом кодексе так и не нашлось место для того, чтобы отметить хотя бы в одной статье русский язык, который везде замаскирован под язык международного общения. Мне кажется, что для обеспечения стабильности в межнациональных отношениях было бы очень хорошо хотя бы в одной статье, например статье 10, его упомянуть хотя бы в скобках и принять мое предложение, которое звучит следующим образом: «В системе образования учебный процесс осуществляется на государственном языке, на языке межнационального

121

общения (русском языке), на языке национальных меньшинств или на одном из языков международного общения.» При этом хотел бы подчеркнуть, что жалко, что наши некоторые «профессиональные» защитники русского языка никаких поправок к этому кодексу не внесли. Я имею в виду тех защитников, которые присутствует в этом зале. Спасибо.

Domnul Chiril Lucinschi: Господин Тодуа, Но мне приятно, что вы вместо государственного языка написали «осуществляется на румынском языке». Это приятно, что вы признаете румынский язык. (Rumoare în sală.) Nu știu de ce, dar nu ați citit pînă la urmă. În loc de „румынский язык” ați pus limbă de stat. Dar în ceea ce privește limba rusă, eu deja v-am explicat. Limba rusă reprezintă o etnie națională, minoritară, reprezintă etnia rusă, la fel ca și alte limbi care reprezintă alte etnii. De aceea, noi trebuie să tratăm pe picior de egalitate toate etniile care populează pe teritoriul Republicii Moldova. Noi am vorbit aici despre limba de predare, ceea ce este foarte important în sistemul educațional, nicidecum nu am atins Legea din 1989.

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul domnului Todua. Da, domnule Todua? Aceasta este propunerea dumneavoastră.

Domnul Zurabi Todua: Комментарий по поводу того, что было сказано господином председателем комиссии. В официальном документе на бланке написано молдавский язык. Это первое. Второе. Мне очень жаль что…

Domnul Chiril Lucinschi: Господин Тодуа, у нас есть подпись на документе, который вы присылали. Там написано румынский язык.

Domnul Zurabi Todua: В официальном документе на бланке написано молдавский. (Rumoare în sală.)

Domnul Chiril Lucinschi: Я сегодня выложу на фейсбук, если вы позволите мне.

122

Domnul Zurabi Todua: Очень жаль, что в нашем государстве сложилась такая ситуация, что до сих пор не ясно как называть государственный язык. И вы вынуждаете людей, которые изучает этот язык, решать эту проблему. Спасибо.

Domnul Chiril Lucinschi: Вы, таким образом, обвиняете во лжи. А это не правда, потому что…

Domnul Igor Corman: Supun votului amendamentul. Cine este pentru?

Domnul Chiril Lucinschi: …. тогда надо будет показать документ. И вам будет неприятно.

Domnul Igor Corman: Număr insuficient de voturi. Domnul Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc. Am o intervenție cu caracter redacțional mai curînd, pentru că varianta pe care am discutat-o la comisie nu se regăsește în sinteză. Dar, pentru început, vreau să mulțumesc, căci amendamentele pe care le-am înaintat autorul le-a acceptat, inclusiv sau mai ales faptul că metodologia de admitere va fi publicată nu cu cîteva luni înainte, dar cel puțin cu doi ani și studenții, și liceenii vor ști care sînt condițiile de admitere. Redactarea se referea la articolul 100, care prevede următoarea formulare: „Durata mandatului membrilor Senatului dintre studenți este de un an”, dar ar trebui de adăugat: „cu posibilitatea de a fi realeși”. Pentru a nu fi interpretat, acest articol. Dacă este de acord și autorul. Căci aceasta s-a discutat și la comisie. Mulțumesc.

Domnul Chiril Lucinschi: Da, eu confirm că s-a discutat și s-a acceptat. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnul Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: S-a acceptat, dar în sinteză nu era formularea aceasta. Eu știu că noi la comisie am acceptat și de aceasta am vrut pentru stenogramă să avem în redacția finală cu precizarea, cu posibilitatea de a fi realeși.

123

Domnul Igor Corman: Deci toată lumea acceptă.

Domnul Gheorghe Mocanu: Exact.

Domnul Igor Corman: Pentru stenogramă este precizarea. Domnule Brega, Și dumneavoastră aveți un amendament? Vă rog, domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Eu revin la amendamentul lui Hotineanu, pentru că el s-a născut …

Domnul Igor Corman: Nu, eu vă rog la amendamentul dumneavoastră, dacă îl aveți. Domnule președinte, Domnul Brega este autorul unui amendament? (Rumoare în sală.) Domnule Hotineanu, Sînt mai mulți coautori la amendament? Nu, eu, pur și simplu, ca să fie corectitudine. Fiindcă toți colegii vor să ia cuvîntul, dar … Deci, iată, domnul Brega nu are amendament. Este confirmarea. Domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Acest amendament a fost discutat în comisie și membrii comisiei s-au expus, dar am venit eu cu acest amendament.

Domnul Igor Corman: Bine. Atunci data viitoare veniți mai mulți și o să aveți dreptul să îl argumentați. Doamna Guțu.

Doamna Ana Guțu: Doar o replică la amendamentul Hotineanu, care a spus că nu există condiții pentru pregătirea studenților în instituțiile private. Prin acest amendament, noi, de fapt, obstrucționăm investițiile în domeniul învățămîntului. Vă aduc aminte că în Statele Unite mai mult de 50% de universități sînt private și cele de mai prestigiu studii sînt în universitățile private. Închizînd această portiță, de fapt, noi rămînem în trecutul sovietic. Și nu înțeleg care este reforma adevărată pe care vrem să o promovăm în acest Cod, încălcînd drepturile omului, promovînd monopolul în domeniul educației, ceea ce există astăzi. Și îmi pare foarte rău că nu s-a acceptat varianta autorului, care a lucrat timp de 5 ani la acest

124

Cod al educației și s-au plătit milioane de euro ca acest Cod al educației astăzi să ajungă în Parlament. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Nu mai sînt autori ai amendamentelor. Vă mulțumesc, domnule președinte Lucinschi. (Rumoare în sală.) Și acum ar fi cazul să intrăm și în procedura de vot în cazul în care fracțiunile sînt pregătite. Sîntem gata? Deci pînă cînd am confirmări de la fracțiuni că sînt gata, eu mai propun, pentru lectura a doua, în dezbateri un proiect, proiectul cu nr.191 privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Domnule Ioniță, Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.191 privind cerințele în cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Vreau să spun că, pe parcursul examinării, au parvenit mai multe propuneri. Ele au fost coordonate cu autorul și în sinteză aveți varianta finală a lucrului care … cu autorii amendamentelor și autorul legii. Și comisia, cu 7 voturi „pro”, propune plenului Parlamentului votarea acestui proiect de lege în lectura a doua, care să fie considerată ca și lectură finală, ținînd cont de sinteza alăturată la raport.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Nu sînt. Sîntem gata pentru procedura de vot? (Rumoare în sală.) Atunci eu rog numărătorii să anunțe prezența în sală încă o dată, pentru claritate deplină. Pe sectoare, vă rog prezența în sală. Și toți deputații rog să se așeze. Avem de votat în lectura a doua mai mult proiecte.

N u m ă r ă t o r i i: – 19.

Domnul Igor Corman: Domnul Sîrbu.

N u m ă r ă t o r i i: Da. 37. Sectorul nr.3 – 25.

125

Domnul Igor Corman: 81 de deputați sînt prezenți. Așa, stimați colegi, deci le luăm la rînd mai multe proiecte pe care le-am dezbătut pentru lectura a doua și acum le voi supune votului. Primul este cu nr.541, proiectul de Lege privind regimul articolelor pirotehnice. Cine este pentru rog să voteze. Numărătorii, Vă rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 29. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 54 de voturi, proiectul cu nr.541 este adoptat în a doua lectură. Următorul proiect, cu nr.116, privind modificarea anexei la Legea nr.668- XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităților al căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 30. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 55 de voturi, proiectul cu nr.116 este adoptat în a doua lectură. Supun votului în primă lectură proiectul cu nr.281 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea deputaților. Proiectul cu nr.281este aprobat în primă lectură. În a doua lectură, proiectul de Lege cu nr.118 pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: – 21. – 40. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 86 de voturi, proiectul cu nr.118 este adoptat în a doua lectură. Următorul proiect, în a doua lectură, cu nr.253 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru rog să voteze?

126

Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 21. Sectorul nr.2 – 35. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 81 de voturi, proiectul cu nr.253 este adoptat în a doua lectură. De procedură, domnul Petkov.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, De procedură. Dumneavoastră în așa o grabă … referitor la proiectul votat de dumneavoastră în primă lectură, nr.281. La dezbateri s-a spus foarte clar, de mai multe ori că, conceptual, încă la etapa primei lecturi, se va scoate articolul 8. Dumneavoastră, acum, l-ați votat fără ca să-l scoateți. Ați admis o încălcare gravă a libertății...

Domnul Igor Corman: Domnule Petkov, Nicio încălcare nu s-a admis. Să fiți vă rog atent. În primă lectură doar am votat acest proiect. Și articolul 8 va fi dezbătut, pentru lectura a doua, la comisie. Despre aceasta s-a discutat. Deci merg mai departe cu procedura de vot. În lectura a doua pentru proiectul cu nr.254, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 42. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Au mai apărut colegi? Sînt mai multe voturi decît... au mai apărut între timp. Deci cu 91 de voturi, proiectul cu nr.254 este adoptat în a doua lectură. De asemenea, în a doua lectură, proiectul de Lege cu nr.255 pentru modificarea și completarea Legii nr.1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

127

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 24. Sectorul nr.2 – 41. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 90 de voturi, proiectul cu nr.255 este adoptat în a doua lectură. De asemenea, în a doua lectură, proiectul de Lege cu nr.352 cu privire la locuințe. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 31. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 56 de voturi, proiectul cu nr.532 este adoptat în lectura a doua. Următorul proiect, pentru lectură finală, proiectul cu nr.267, proiectul Codului transporturilor rutiere. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 31. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 56 de voturi, proiectul cu nr.267 este adoptat în a doua lectură. De asemenea, pentru a doua lectură, proiectul de Lege cu nr.191 privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 31. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 56 de voturi, proiectul cu nr.191 este adoptat în a doua lectură. Și acum, supun votului proiectul cu nr.260, proiectul Codului educației al Republicii Moldova. Cine este pentru vă rog să votați. Rog rezultatele.

128

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0, categoric. Sectorul nr.2 – 30. Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 55 de voturi, Codul educației este adoptat. (Aplauze în sală.) Propunerea comisiei a fost să adoptăm Codul educației și în lectură finală, (rumoare în sală), ca să fie corect, regulamentar. Deci supun votului și în lectură finală proiectul cu nr.260. Cine este pentru vă rog să votați. (Rumoare în sală.) Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 30. Sectorul nr.3 – 25. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Cu 55 de voturi, Codul educației este adoptat și în lectură finală. Și acum, stimați colegi, pentru lectura a doua mai avem un proiect, proiectul de Lege cu nr.284 pentru completarea și modificarea unor acte legislative. Îl rog pe domnul președinte Lucinschi să prezinte raportul comisiei. Proiectul nr.284.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați colegi, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat amendamentele și propunerile parvenite la proiectul de lege nominalizat și, reieșind din competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. În scopul definitivării proiectului de lege, comisia a creat un grup de lucru în componența autorilor inițiativei legislative, a membrilor comisiei, reprezentanților Camerei de Înregistrare de Stat, Centrului de Terminologie din cadrul Academiei de Științe, Asociației Investitorilor Străini, Camerei Americane de Comerț, ai altor instituții interesate. În urma a examinării prevederilor din proiect, grupul de lucru a propus, iar comisia a susținut, retragerea amendamentului, acceptat pentru prima lectură, de suplimentare a articolului II cu un nou alineat (7/1), care prevedea că stipulările alineatului (7) nu sînt obligatorii pentru persoanele juridice străine. Amendament propus și de deputatul Andrian Candu. Deopotrivă, comisia a susținut și alte propuneri, inclusiv de suplimentare a articolului I cu o nouă redacție a articolului 32 și, respectiv, expune redacția modificată a articolului IV.

129

Obiecțiile și propunerile care vizează respectarea tehnicii legislative și cele de ordin redacțional au fost susținute și înserate în proiectul de lege redactat pentru lectura a doua, parte a prezentului raport. În urma a dezbaterilor, comisia, cu votul majorității membrilor (10 – „pro” și 3 – „abțineri”), a susținut proiectul de Lege cu nr.284 și propune plenului Parlamentului adoptarea acestuia în lectura a doua, inclusiv cu următoarele amendamente. Amendamentele deputatului Chiril Lucinschi. A suplimenta prevederile articolului I din proiect cu o nouă redacție a articolului 32 din Legea nr.3465 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, cu următorul cuprins. Articolul 32: „Controlul asupra respectării legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este exercitat de către autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic (Centrul Național de Terminologie), autoritățile administrației publice centrale și locale. Centrul Național de Terminologie va elabora formulare-tip, mostre și alte forme tipizate de publicitate, recomandate spre utilizare și respectarea corectitudinii lingvistice.” Se propune o nouă redacție și a articolului IV din proiect: „Guvernul în termen de 6 luni, va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege, va aproba regulamentul de organizare și funcționare a Centrului Național de Terminologie.” Doi. Amendamentul deputatului Oleg Țulea. La articolul III din proiect se propune excluderea punctului 2 din tabel, care prevede obligativitatea obținerii certificatului de aprobare a denumirii organizației obștești, inclusiv cu achitarea sumei de 40 de lei. Propunerea dată vine în contextul statutului organizației obștești ca organizație nonprofit de utilitate publică. Vă rog susținerea.

Domnul Igor Corman: Mulțumim, domnule președinte. Nu sînt întrebări. Stimați colegi, Supun votului în lectura a doua. Da? Sîntem gata? În lectura a doua, proiectul cu nr.284. Cine este pentru vă rog să votați. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Igor Corman: Domnul Gheorghe Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Sectorul nr.3 – 25.

130

Domnul Igor Corman: Numărătorul din sectorul nr.2.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 30.

Domnul Igor Corman: Cu 55 de voturi, proiectul cu nr.284 este adoptat în a doua lectură. (Aplauze în sală.) Și acum, stimați colegi, propun dezbaterilor pentru prima lectură proiectul cu nr.258, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal, Legea cu privire la tariful vamal, Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități). Prezintă proiectul doamna ministru Valentina Buliga.

Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Onorați deputați, Se propune atenției domniilor voastre proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care prevede ajustarea cadrului legislativ existent, și anume Codul fiscal al Republicii Moldova, aprobat în 1997, cu privire la tariful vamal, la prevederile articolului 49 alineatul (2) al Legii nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Totodată, se propune și… completarea și modificarea articolului 49 din Legea nr. 60 în vederea separării drepturilor persoanelor cu dizabilități locomotorii la prestații și a dreptului de a beneficia de scutirile la importul unui mijloc de transport, inclusiv stabilirea normelor generale privind mecanismul de reglementare a dreptului la import. Conform prevederilor articolului 49 din această lege, persoanele cu dizabilități locomotorii severe pot alege, la cerere, în schimbul compensațiilor pentru călătorii în transportul comun urban, suburban și interurban, cu excepția taximetrelor și pentru cheltuielile de deservire cu transport dreptul de a importa cu anumite scutiri un mijloc de transport de peste hotare conform prevederilor legislației în vigoare. Pentru punerea în aplicare a mecanismului menționat mai sus este necesară operarea unor modificări și completări la legislația din domeniul fiscal și vamal. Conform calculelor estimative, scutirea de plată a accizului pentru importul unui mijloc de transport cu termenul de exploatare de la zero pînă la șapte ani, cu capacitatea cilindrică de peste 1000 de centimetri cubi, dar de maxim 1500, de către o persoană cu dizabilități locomotorii severe, ar echivala cu neplata acestei persoane a compensaților pentru călătorii în transportul comun urban, suburban și interurban. Proiectul a fost avizat de toate instituțiile și Guvernul propune, onorat Parlament, să susțineți acest proiect de modificare și completare a unor acte legislative.

131

Domnul Igor Corman: Întrebări? Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă ministru, Noi vom susține acest proiect de lege. Îl considerăm unul bun și binevenit, doar că am fost martorii, mai mulți ani la rînd, că veniți cu proiecte bune sociale, dar le transpuneți spre implementare altor guvernări. Așa ați făcut și cu proiectul acesta în care scrie că va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Noi propunem să vă asumați responsabilitatea pentru acest proiect frumos și să intre în vigoare din momentul publicării legii. Altfel seamănă a populism și pare că bine, cine va veni la Ministerul Finanțelor sau la Ministerul Muncii să îndeplinească acest proiect de lege. Noi insistăm să intre în vigoare din momentul publicării. Mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Doamnă deputat, Decizia aparține Parlamentului. Cu adevărat, propunerile de modificare, inclusiv a mai multor acte legislative, dumneavoastră cunoașteți că au parcurs o cale destul de lungă. De aceea, decizia finală aparține Parlamentului. Guvernul, la această etapă, a venit cu propunerea respectivă. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Vremea.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Doamnă ministru, Dat fiind că autoturismele respective sînt preconizate pentru persoanele cu anumite deficiențe, cu dizabilități locomotorii severe în mod special, atunci de ce nu se specifică ce fel, pentru că și autoturismele respective trebuie să satisfacă necesitățile anume acestor persoane? Fiindcă altfel noi transformăm aceasta într-o comercializare a dreptului și neplata unor taxe către buget.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Dacă ați observat, într-un mecanism clar aprobat de către Guvern… dar propunerea, cu adevărat, ține de autoturisme adaptate pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sau care pot fi adaptate.

132

De aceea, în Regulamentul care va fi aprobat de Guvern sînt sigură că se vor găsi aceste propuneri.

Domnul Igor Corman: Domnul Vremea.

Domnul Igor Vremea: Eu consider că trebuie aici, în lege, de inclus această normă sau de făcut referință anume că ele trebuie să fie, iată, înzestrate respectiv pentru persoanele în cauză. Doamna Valentina Buliga: Putem admite un inacces, de fapt, pentru că nu întotdeauna se vor găsi automobile conform nevoilor și necesităților fiecărei persoane în parte. De aceea nu aș dori să restricționez acest drept prin amendamentul propus de dumneavoastră. Dar pentru lectura a doua în cadrul comisiei se poate de discutat.

Domnul Igor Corman: Domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, Noi vom susține acest proiect de lege, dar există la redacția articolului 49 o inexactitate sau o formulă voalată și vreau să o clarificăm. Alineatul (2) pe care încercați să-l modificați sună în felul următor: „iar persoanele cu dizabilități locomotorii severe pot alege, la cerere, dreptul de a importa, – fiți atenți aici – , cu anumite scutiri un mijloc de transport…” Considerăm că sintagma „cu anumite scutiri” trebuie să fie exclusă… o altă formă, exactă. „Anumite scutiri” este o chestie foarte voalată, inexactă și nu vor ști cum să aplice această lege. De aceea trebuie să … foarte clar care este scutirea, fie o numim, fie excludem cumva acest lucru, ca să excludem echivocul din această formulare.

Doamna Valentina Buliga: Domnule Munteanu, Nu știu de unde aveți „cu anumite scutiri”. În proiectul pe care-l prezint este clar scris: „cu scutirea de drepturile de import, un mijloc de transport de peste hotare conform prevederilor legislației în vigoare.” Asta înseamnă că… în cazul… pentru că Codul vamal, Codul fiscal pot avea diferite valori, într-un fel, modificările pentru aceste drepturi. De aceea, cu scutirea de…plată a acestor drepturi. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Reidman.

133

Domnul Oleg Reidman: Mersi. Госпожа министр, Скажите, вот этими льготами, которыми сегодня располагают люди с ограниченными возможностями в движении, может воспользоваться кто-то другой, кроме них? Не может. Так ведь? Не может. А может ли кто-то другой, кроме них, воспользоваться автомобилем, если он не специального назначения, eсли он специально не оборудован под этого человека, который не может сам перемещаться? Может кто-то воспользоваться? Могут быть ситуации когда на всех наших таких, к сожалению, с ограниченными возможностях людей будут оформлять импорт автомобилей cu anumite scutiri?

Doamna Valentina Buliga: Nu. Domnule deputat, Doar este foarte clar, pentru a beneficia de această compensație la transport, de a beneficia de această compensație unică în an, persoana trebuie să fie cu adevărat calificată în rezultatul examinării capacității de muncă și de dizabilitate. Este, de fapt, inadmisibil ca cineva să beneficieze de acest drept neavînd toate celelalte proceduri respectate conform legislației. Nu poate să beneficieze de un drept de a importa dacă el nu are în statutul sau un certificat că este persoană cu dizabilități locomotorii severe. Asta am și clarificat. Astăzi, în Republica Moldova, avem 11 mii de persoane care beneficiază și lunar, și anual de compensație pentru aceste cheltuieli. În acest an valoarea la 1 aprilie a fost stabilită de 700 de lei, în luna mai circa 11 mii de persoane au primit această compensație.

Domnul Igor Corman: Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Это как раз понятно. Это адресная вещь, которая компенсирует neajunsurile acestor oameni. Da, завести, импортировать автомобиль. Вот эти 11 тысяч человек будут предметом охоты будем так говорить нечестных людей, для того чтобы на их имя завозились автомобили, выпускались бы мандаты и пользовались бы ими другие люди. А вот эту компенсацию, которую вы даете, они им просто отдадут годовую, и до свидания.

134

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, De aceea și avem alte structuri ale statului, inclusiv Inspecția socială, Consiliul de expertiză medicală a vitalității. Avem autoritățile care trebuie să asigure respectarea legislației. Și, la această etapă, cu toate instrumentele legale pe care le avem, practic, este imposibil. Nu e exclus că cineva va încerca, dar trebuie să stopăm din start astfel de încercări și abateri de la legislație. Această lege este destinată persoanelor cu dizabilități locomotorii, pentru aceste persoane. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, Eu am verificat și la ceilalți colegi, am verificat și pe site-ul Parlamentului. În legea pe care o avem noi ori în legea care există în Parlament este noțiunea „cu anumite scutiri”. Chiar dacă intenția dumneavoastră este alta contează ceea ce avem noi în mînă și ceea ce trebuie să votăm. Vă rog frumos, spuneți-mi redacția exactă. Pentru că eu am verificat la toți colegii, am verificat și pe site-ul Parlamentului, este noțiunea „cu anumite scutiri”.

Doamna Valentina Buliga: Articolul 49 alineatul (2) se exclude sintagma „iar persoanele cu dizabilitți locomotorii severe pot alege, la cerere, dreptul de a importa, cu scutirea de drepturile de import, un mijloc de transport de peste hotare, conform prevederilor legislației în vigoare”. Este varianta care se propune atenției dumneavoastră În caz că există … eu nu știu, nu cred că a intervenit ceva, o greșeală, în lectura a doua putem corecta. Dar aceasta este exact articolul 3, modificarea la Legea nr.60. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, doamnă ministru. Acestea au fost întrebările. Și acum am să invit comisia să prezinte raportul. În primul rînd, raportul domnului Ioniță și apoi coraportul domnului Hotineanu.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul Legii nr.258. Propune ca acest proiect de lege să fie votat în prima lectură, iar pentru lectura a doua se va ține cont de toate amendamentele, propunerile formulate de către deputați.

135

Domnul Igor Corman: O întrebare. Domnul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Ioniță, Eu în proiectul de lege nu văd și am o teamă că se vor importa de persoane care nu vor avea dreptul. Eu aș solicita, în primă lectură, ca concept, să includem că și capacitatea cilindrică a automobilului, a motorului să nu fie mai mult de 1500 cm3 . Să nu se importeze Jeep-uri și alte unități de transport, care vor fi importate de persoane necinstite.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Acest lucru trebuie să-l formulați sub formă de amendament și … (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Tot aici, domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Stimate coleg, domnule Butmalai, În nota informativă este indicat faptul că, de fapt, acest lucru se va face conform procedurii stabilite de Guvern. Și nota informativă spune foarte clar că Guvernul va stabili această limită. Eu cred că putem s-o punem și în lege, nu este o problemă, dar este partea executivă, unde Guvernul oricum trebuie să elaboreze un regulament. Pentru că nu poți permite numai prin lege importul acestui automobil, urmează ca și alte temeri, care au fost exprimate și de domnul Reidman, poate și alții, să fie eliminate. Și acest regulament trebuie să prevadă o procedură exactă – cum poate fi importat, cum poate fi luat la evidență automobilul etc.

Domnul Igor Corman: Domnul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Eu solicit ca să fie stipulat expres în lege. Și o să vin în a doua lectură cu amendament concret.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Vă rog să formulați amendamentul cît de urgent posibil la comisie.

136

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule președinte. Acestea au fost întrebările. Și acum voi supune votului în primă lectură, după ce domnul Hotineanu o să ne dea avizul comisiei, bineînțeles.

Domnul Vladimir Hotineanu: Vă rog. Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege nr.258 și, cu votul majorității membrilor comisiei, susține pentru lectura întîi proiectul de Lege cu nr.258.

Domnul Igor Corman: Așa. În condițiile raportului și coraportului, supun votului în primă lectură proiectul cu nr.258. Cine este pentru, vă rog votați. Toți deputații prezenți în sală au votat pentru prima lectură. Proiectul este adoptat. Și acum, domnilor deputați, voi propune proiectul de Lege cu nr.101 pentru completarea articolului 41 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Un grup numeros de deputați a înregistrat această inițiativă, care va fi prezentată de doamna Liliana Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, După o agendă atît de plină, cum am avut noi astăzi, Codul educației și alte legi importante, venim să dezbatem un alt proiect, nu mai puțin important, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea articolului 41 din Codul electoral. Proiectul de lege, pe care îl voi prezenta, a fost elaborat în conformitate cu toate regulile procedurii de elaborare a proiectelor și înregistrat în Parlament și vine să contribuie la sporirea oportunităților de participare a femeilor din Republica Moldova în viața politică a țării și, în mod special, în structurile elective de nivel național și nivel local. Calitatea unui sistem democratic este direct proporțională cu gradul de reprezentare a concetățenilor noștri în forumurile decizionale. Astfel, o democrație veritabilă nu poate exista într-un context în care o parte semnificativă a electoratului nu este reprezentată. Un sistem bazat pe competiția politică în care persistă inegalități pe principii de gen nu poate fi considerat deschis și echitabil, iar indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru reflectarea nivelului de reprezentare a femeilor și participarea acestora în procesul decizional este procentul de prezență a femeilor în organele elective decizionale. Dacă am vorbi comparativ cu numărul populației Republicii Moldova, atunci trebuie să spunem că femeile constituie, în Republica Moldova, în jur de 51,9%, iar evaluarea acestui procent în Parlamentul național ar fi mult sub 20%. Prezența crescîndă a femeilor în parlamentele din statele europene reprezintă o realitate cu impact pozitiv asupra dezvoltării sociale, politice și economice a țărilor date. În ultimii 30 de ani s-a remarcat o creștere semnificativă a participării politice a femeilor în parlamentele diferitor state și drept exemplu avem: în

137

Parlamentul din Suedia – 47% de femei deputate, în Parlamentul din Danemarca – 37%, în Parlamentul Finlandei – 40%, în Parlamentul Belgian – 38% femei deputate. Stimați colegi, Am auzit, pe parcursul dezbaterii în comisie a acestui proiect, multe păreri, că introducerea cotei ar reprezenta un element discriminatoriu. Vreau să spun că stabilirea cotelor reprezintă măsuri temporare speciale pentru eliminarea oricărei forme de discriminare între femei și bărbați, iar participare mai mare a femeilor în procesul de luare a deciziilor, sînt convinsă că va aduce o mai mare calitate a acestor decizii. Eu cred că fiecare dintre dumneavoastră aveți argumente suficiente pentru a susține acest proiect. Și aici vreau să finalizez prezentarea proiectului, să spun că sînt de acord cu acele comentarii care au fost date de către unele comisii, unde se spune că modificarea pe care o propunem noi, noi am scris așa: obligatoriu cel puțin 30% femei din numărul candidaților. Propunerile, care au venit în avizele unor comisii, au fost în mod obligatoriu cel puțin 30% reprezentanții altui sex. Deci s-ar putea să fie aceasta și pentru bărbați, pentru a nu pune o cotă pentru femei, ci punem o cotă care reprezintă un anumit procent pentru un anumit gen. Stimați colegi, Eu sper că veți susține acest proiect.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Vă mulțumesc. Doamnă Palihovici, Este un proiect foarte bun, cu părere de rău cam tîrziu a apărut la noi în Parlament …

Doamna Liliana Palihovici: Noi avem șansa să-l votăm acum.

Domnul Gheorghe Brega: Noi o să-l susținem întocmai, dar am două întrebări. Prima întrebare se referă la cînd intră în vigoare acest proiect de lege?

Doamna Liliana Palihovici: Păi …

Domnul Gheorghe Brega: La data publicării?

138

Doamna Liliana Palihovici: Exact ca și celelalte proiecte, cînd sînt votate, publicate, … transmise Președintelui, promulgate, publicate în Monitorul Oficial.

Domnul Gheorghe Brega: Atunci vă întreb: noi pînă la alegeri avem numai patru luni, Comisia de la Veneția nu recomandă …

Doamna Liliana Palihovici: Eu înțeleg unde vreți …

Domnul Gheorghe Brega: …de a interveni în Codul electoral cel puțin cu un an de zile … Aici aș vrea să …

Doamna Liliana Palihovici: Nu, domnule … Eu am consultat opinia experților în domeniu și au spus că astfel de modificări nu afectează procesul electoral și campania electorală. De aceea, astfel de modificări sînt admise la Codul electoral în an electoral. (Rumoare în sală.) А вы хотите чтобы в письменном виде получили, чтобы не …

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare – doamna Stratan.

Doamna Liliana Palihovici: Să nu implementăm proiectul, eu înțeleg.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Doamnă Palihovici, Și eu apreciez această inițiativă și intenție bună, doar că voiam să remarc și eu că, conform teoriei și promovării politicilor de gender, niciodată … și este greșit din start dacă scriem acest procent anume pentru femei. Și corect ar fi stipulat procentul pentru prezentarea genurilor. În acest context, sigur că îmi exprim susținerea proiectului. Dar vreau să spun că, pentru lectura a doua, noi, deja, am venit în comisie cu un amendament făcut de un grup de deputați în frunte cu domnul președinte Marian Lupu și am stipulat ca ar fi corect ca listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale să fie constituite în baza principiului parității genurilor. Și pentru lectura a doua, în calitate de autor, am să vă rog, să examinăm acest amendament.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Stratan, Vă mulțumesc pentru aceste comentarii.

139

Și eu am spus că orișice propuneri care vin să îmbunătățească acest proiect de lege le voi susține. Important este ca Parlamentul să găsească un consens și voință politică pentru a vota acest proiect. (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare...

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Eu vă rog să fiți atenți și să îmi dați întrebări. (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare. Domnule Ghilețchi, Vă rog. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă Palihovici, Am două întrebări. Prima. Principiile egalității de gen sînt evident, niște principii necesare într-o societate democratică. Dar, prin acest proiect de lege, oare noi asigurăm principiul egalității de gen în Republica Moldova? Care, totuși, pentru că sîntem legiuitori, sînt impedimentele de ordin legislativ ca în Republica Moldova să existe șanse egale, atît pentru bărbați, cît și pentru femei?

Doamna Liliana Palihovici: La acest moment, eu nu văd impedimente legislative. Această acțiune pe care o propunem noi, prin modificarea Codului electoral, nu vine pentru a înlătura un impediment, ci pentru a facilita procesul de o mai mare participare a femeilor. Acesta este un moment. Și încă o dată voi repeta că această propunere de modificare a legislației reprezintă o acțiune temporară. O parte din partidele politice din Republica Moldova au prevederea cotelor în statutele lor ca cotă voluntară. Din păcate, aceasta nu influențează peisajul general, nu schimbă realitatea în Republica Moldova. Experiența mai multor țări a demonstrat că, prin introducerea cotei, s-a stabilit o anumită tradiție după care țările și-au anulat această prevedere obligatorie atunci cînd lucrurile au început să meargă de la sine. În Moldova, în 20 de ani, în Parlament s-a discutat despre acest lucru, în societate s-a discutat despre acest lucru, însă la capitolul participare și prezența femeilor pe listele electorale, atît în cadrul alegerilor parlamentare, cît și în alegerile locale, rezultatele rămîn de dorit.

140

Deci statul care are obligația de a influența procesul de dezvoltare și a corecta lucrurile ar trebui să facă această modificare, la moment, în legislație ca fiind una temporară, pînă lucrurile vor intra în tradiție.

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare. Domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc. A doua întrebare. Prin răspunsul pe care l-ați oferit la prima întrebare, dumneavoastră, de fapt, ați confirmat o realitate care există astăzi în Republica Moldova, și anume că partidele politice, deși au toată libertatea să promoveze egalitatea de gen, nu o fac. Este oare corect să impui unui partid politic această normă, dacă partidul poate să o aplice? S-ar putea să existe partide politice în Republica Moldova care să vrea 100% pe liste să fie femei...

Doamna Liliana Palihovici: Nimeni nu îi încurcă.

Domnul Valeriu Ghilețchi: ... sau să fie 100%... Ba da. Acest amendament va încurca pentru că nu va putea fi respectată libertatea oricărui partid politic să pună 30, 40 sau 50 la sută pe lista partidului său. Și tot în acest context legat de paritate. Mult stimată doamnă Stratan, Eu îmi cer scuze că acum eu mă refer și la amendamentul dumneavoastră. Mie mi se pare, stimați colegi și doamnă raportor, că noi ne implicăm într-un proces care trebuie să se dezvolte pe o cale firească. Noi, pînă la urmă, am putea să ajungem la un absurd să reglementăm și nașterile în Republica Moldova. Sînt anumite fenomene care trebuie să se dezvolte pe o cale naturală, firească, să atingem acele idealuri pe care ni le dorim și să nu forțăm anumite procese pentru a nu crea reacții nedorite, inclusiv în societate și, să zic așa, de ordin politic în Republica Moldova.

Doamna Liliana Palihovici: Eu, domnule Ghilețchi, apreciez atitudinea dumneavoastră, comentariile dumneavoastră și vreau să vă zis un lucru. Trăim într-o societate în care, cu adevărat, și nașterile sînt planificate. Mai mult ca atît, trăim într-o societate în care fiecare are dreptul și trebuie să îi asigurăm... noi, ca stat, trebuie să asigurăm șansele egale de participare și implicare a tuturor.

141

Această modificare la legislație nu lezează șansele cuiva, ci încurajează participarea. Mai mult ca atît, aș vrea să fac trimitere la ceea ce a zis un politician european, din Parlamentul european, chiar zilele acestea, poate ați auzit. Martin Schulz a spus că parlamentele trebuie să înțeleagă că ele demult nu mai trăiesc în timpurile cînd un parlament este un club al bărbaților. Parlamentul este, în general, acel organ al statului unde trebuie să fie reprezentați, în egală măsură, și bărbații și femeile. (Rumoare în sală.) Domnule Reidman, Înțeleg, mă rog, ironia dumneavoastră, mulțumesc pentru sugestie. Dar eu vreau să vă îndemn la un lucru, să gîndiți de fiecare dată că... (Rumoare în sală.) Nu apăr poziția mea deloc. Am doi băieți și nu vorbesc ca mamă de fată, ci vorbesc ca o mamă care educă doi băieți și pe care îi educă în spiritul șanselor egale. Gîndiți-vă și dumneavoastră, dacă, la un moment, cineva spune că copila ta nu are dreptul să participe undeva sau să fie aleasă din cauza că nu este bărbat. (Rumoare în sală.) Mai mult ca atît (rumoare în sală), mai mult ca atît, această modificare nu înseamnă o luptă între bărbați și femei, deloc nu înseamnă o luptă între bărbați și femei, ci înseamnă șanse egale pentru fiecare de implicare în dezvoltarea societății. (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare. Domnule Mișin, Vă rog.

Domnul Vadim Mișin: Уважаемые коллеги, (Rumoare în sală.) Уважаемые коллеги, я прощу прощения, но попробую, если у меня получится, внести одну ясность в эту ситуацию. Вы сейчас задаете абсолютно верные, и я не комментирую, вопросы к госпоже Палихович, не учитывая, что вслед за ней сразу идет проект №180, вот госпожа Булига улыбается, где эта же проблема раскрыта абсолютно полностью, то есть речь идет о равенстве полов и т.д. не только в плане электоральном, а вообще в плане общественной жизни в Республике Молдова. Поэтому мы сейчас бессмысленно вот здесь тратим время, потому что в том проекте обьем значительно больше. И он вмещает в себя все, о чем говорит госпожа Палихович сейчас. Поэтому, коллеги, если не возражаете, я предлагаю в первом чтении этот проект принять. Заслушать госпожу Булигу с ее предложением, потому что в любом варианте мы объединим эти 2 проекта во втором чтении и будем ждать ваших предложений. Проект очень сложный. И тогда выйдем и на комиссию позовем всех, кто внесет предложения.

142

Спасибо вам за внимание.

Domnul Serghei Sîrbu: A fost o…

Doamna Liliana Palihovici. Vă mulțumesc și eu, domnule Mișin, pentru acest comentariu. Sînt de acord, o să avem, probabil, și mai mult de discutat la proiectul nr.180, care vine cu modificări la 9 legi ce țin de capitolul participare egală sau șanse egale. Dar cît privește comentariul cu pierderea timpului în discuții. Atunci cînd discutăm despre drepturile omului, putem să discutăm atît cît trebuie. (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Să continuăm să discutăm despre drepturile omului. Domnul Gagauz.

Domnul Miron Gagauz: Да. Спасибо большое. Госпожа Палихович, Я о математике. Здесь все хорошо учились в школах, в институтах. В сто первом проекте, который вы предлагаете, 70% равно тридцати. В сто восьмидесятом, который предлагает госпожа Булига, 40% равно шестидесяти. Как-то не сходится. Вообще-то…

Doamna Liliana Palihovici: У нас есть и третий вариант.

Domnul Miron Gagauz: … не…. минуточку.

Doamna Liliana Palihovici: 50%.

Domnul Miron Gagauz: Если позволите, я все-таки закончу. Вот. Поэтому, когда мы говорим о равенстве, надо исходить из того, что равенство должно быть прежде всего математическое равенство. В связи с этим, я хотел бы еще один момент отметить. Ну что ж вы так низко оцениваете роль женщины - 30%? Она и так 100% командует в стране и везде, вот. И когда вы так сказать сегодня ограничиваете ее тридцатью процентами, вы в каком-то смысле унижаете сами себя. Постольку поскольку

143

никто вам сегодня не ограничивает … представительства 80 и 90% на здоровье. И хотел бы задать вам вопрос такого порядка. Мы обсуждали эту тему у себя на комиссии вот, и если завтра кто-то из нас захочет зарегистрировать мужскую партию, где только будут мужчины, как Вадим Николаевич говорил, партию рыжих, где только должны быть рыжие, где только будут женщины, не кажется ли вам, что мы будем нарушать закон о равенства шансов данными законопроектами? Спасибо.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, pentru întrebare. Desigur că eu mi-aș dori din start să fie 50%, dar eu eram convinsă că 50% nu va trece niciodată. Ținînd… vă spun de ce, din cauza că au mai fost experiențe, discuții pe marginea acestui subiect în Parlamentul Republicii Moldova, mulți ani nu au trecut… Mai mult ca atît, în pregătirea acestui proiect am discutat cu mai mulți deputați din Parlament, din diferite fracţiuni, și am avut și așa o variantă cineva mi- a zis: „scrieți în proiect cel mult 30%.” Deci eu astăzi, cînd vin să prezint acest proiect, îl iau ca piatră la temelia procesului care va ajunge la paritate. Mai mult ca atît, ați menționat că există un proiect și al Guvernului care vine cu 40%... propune 40%. Este un amendament care propune 50%. Sînt mai multe inițiative și decizia, pînă la urmă, va aparține Parlamentului. Eu mă voi bucura dacă Parlamentul va vota mai mult de 30%.

Domnul Serghei Sîrbu: A doua întrebare, domnule Gagauz.

Domnul Miron Gagauz: Да спасибо большое, но я все-таки не понял ответа. А насчет рыжих и мужчин и женщин, можно будет регистрировать партии по мужскому принципу и по женскому, где не будет распространяться этот закон?

Doamna Liliana Palihovici: Dumneavoastră puteți să înregistrați cluburi, asociații de care vreți.

Domnul Miron Gagauz: Это не клуб, партия.

Doamna Liliana Palihovici: Și a roșcaților, și a iubitorilor de bere, și a iubitorilor de fotbal, și tot felul de cluburi.

144

Domnul Miron Gagauz: Не, не, не. Политическую партию.

Doamna Liliana Palihovici: Dar atunci cînd…

Domnul Miron Gagauz: Можно или нет?

Doamna Liliana Palihovici: Atunci cînd vorbim despre partide politice, lucrurile sînt clare, care este rolul lor. Și dacă statul stabilește anumite condiții pentru partidele politice care participă în procesul electoral, atunci ele trebuie să fie respectate. Dacă noi astăzi vom vota această lege și vom stabili o anumită cotă, atunci acel partid va trebui să aibă reprezentanți ai… (Rumoare în sală.) Eu nu am spus că aceasta nu influențează procesul electoral.

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare. Domnul Anghel.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. Doamnă Palihovici, Întrebarea mea, într-un fel, este o continuare la ceea ce a început domnul Gagauz. Noi, comuniștii, în general, susținem partea feminină și aceasta am demonstrat-o nu doar prin declarații, dar și atunci cînd eram la guvernare, și acum. Cele mai multe doamne sînt în fracţiunea noastră. Pe de o parte, chiar este straniu că veniți dumneavoastră cu această propunere, fiindcă în Fracţiunea pe care o reprezentați, a Partidului Liberal Democrat, sînteți cele mai puține doamne.

Doamna Liliana Palihovici: Greșiți, sîntem patru.

Domnul Gheorghe Anghel: Cu toate că am spus că avem o afecțiune deosebită față de doamne și o susținem față de ele, propunerea dumneavoastră ar putea fi un precedent nu chiar bun, fiindcă după logica pe care o prezentați dumneavoastră, ar trebui să fie cote și pentru alte categorii de populație, cum ar fi categorii de vîrstă sau domenii de activitate, toate profesiile să fie reprezentate în Parlament. După criteriul etnic, la fel, proporțional, toate etniile să fie prezente în Parlament. După criteriul teritorial, la fel să fie prezente toate raioanele și unitățile administrativ-teritoriale. Nu cred că inițiativa dumneavoastră este chiar tocmai bună.

145

Cu atît mai mult, nu-i clar de ce, ce v-a încurcat, ce a încurcat partidului dumneavoastră ca în legislatura curentă, în campania electorală să prezentați o listă așa cum propuneți dumneavoastră. Poate veniți în campania următoare, ca exemplu, să demonstrați că legea nu vă încurcă nici dumneavoastră, nici la o formațiune politică ca să prezinte acele 51% care reprezintă doamnele din societatea noastră să fie prezente și pe listele electorale. Deci ați putea demonstra doar că, și vă rog să-mi răspundeți la această întrebare dacă e posibil ca dumneavoastră, fără a obliga prin lege, să prezentați o listă, unde, într-adevăr…

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Vă mulțumesc pentru întrebare. Partidul pe care îl reprezint, Partidul Liberal Democrat și la aceste alegeri a avut… a ținut cont de această proporție. Mai mult ca atît, eu vreau să vă spun că nu este suficient să aveți o anumită afecțiune față de doamne, cum ați menționat dumneavoastră în întrebare, ci trebuie să fiți gata să acceptați, să munciți cu ele, respectîndu-le în procesul legislativ și în procesul de luare a deciziilor. Ceea ce ține de comentariul pe care l-ați făcut dumneavoastră, că ar trebui să mergem după vîrstă, după raioane, după sate, după profesii, păi, criterii ați putea să aveți un milion și după culoare ochilor, și după lungimea, nu știu, apărului, și culoarea părului… Asta nu este corect. Prima segregare a datelor este femei/bărbați. Asta este ceea ce stă la baza analizelor. De aici și pornește participarea… oamenii pe pămînt se împart în femei și bărbați. Acesta este principiul care a stat la baza elaborării acestui proiect.

Domnul Serghei Sîrbu: A doua întrebare, domnule Anghel.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. A doua întrebare ține de ordinea în listă. Dacă dumneavoastră puneți un anumit procent, fie că ajungeți la 51, așa cum ați… cum sînt reprezintate doamnele în societate, care-i ordinea în listă? Dumneavoastră propuneți o anumită ordine sau e la discreția partidelor politice?

Doamna Liliana Palihovici: Din păcate, în inițiativă mi-a scăpat acest lucru, dar eu susțin propunerea care a venit în inițiativa nr. 180 prezentată de către Guvern.

146

Domnul Gheorghe Anghel: Vă mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: Doamna Fusu. Vă rog.

Doamna Corina Fusu: Stimată doamnă autor, Într-adevăr, salutăm apariția pe agenda ședinței Parlamentului a acestui proiect de lege. Cunoaștem faptul că ați întîlnit mai multe impedimente, obstacole, a trebuit să convingeți mai multă lume ca să apară pe ordinea de zi cel puțin astăzi acest proiect de lege foarte necesar și ne exprimăm regretul că nu s-a întîmplat lucru acesta cel puțin acum un an, ca să putem aplica prevederile legii atunci cînd se va vota în campania electorală din 2014. Cu toate acestea, am unele precizări. De asemenea, aș propune ca „30% femei” să fie înlocuit cu „30% cota de gen”, pentru a nu discrimina nici o categorie.

Doamna Liliana Palihovici: Da, eu am menționat că…

Doamna Corina Fusu: Da.

Doamna Liliana Palihovici: … sînt de acord.

Doamna Corina Fusu: Și, totodată, faptul că acest proiect nu prevede instrumentele de a obliga – că este scris aici: în mod obligatoriu vor fi 30% cota de gen – poziționarea pe liste, o poziționare echitabilă dintre bărbați și femei așa încît să se respecte acest procent, ar fi una absolut necesară. Noi vom sprijini, vom vota acest proiect de lege. Bineînțeles, vom propune și ca proiectul nr. 101 și nr. 180 să fie comasate. Fracţiunea noastră va vota… (Rumoare în sală.) Mai ales… (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat, Desigur că, referitor la poziționarea pe lista electorală, sînt de acord, și în cazul cînd Parlamentul decide să le comaseze atunci această problemă se rezolvă din contul proiectului nr. 180.

147

Dar dacă Parlamentul va decide altfel, să meargă separat, atunci va trebui să facem un amendament. Dar, din cîte cunosc eu, raportul comisiei este pentru comasare.

Domnul Serghei Sîrbu: Doamnă Fusu, Întrebarea a doua.

Doamna Corina Fusu: A doua precizare pentru acei care destul de patriarhal și tradiționist au abordat această problemă, vreau să spun că voi vota cu plăcere acest proiect și celălalt la fel. Deși dumneavoastră, doamnă Palihovici, aveți doi băieți, doi feciori, eu am trei feciori și un nepot, deci parcă n-ar trebui personal să ne îngrijorăm de lucrurile acestea, dar voi face din solidaritate pentru celelalte femei și pentru toți părinții care au fete și nu ar dori într-o bună zi să le vadă stînd doar la bucătărie, ar dori să le vadă și prospere într-o carieră. Pentru că egalitatea dintre femei și bărbați, fete și băieți înseamnă posibilitatea de a-și decide singur soarta. Și vă rog, domnule vicepreședinte, să mă înscrieți pentru o luare de cuvînt înainte de vot. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Votează, votează, domnule Stati.

Domnul Serghei Sîrbu: Deci următorul domnul Mușuc.

Domnul Eduard Muşuc: Doamnă Palihovici …

Doamna Liliana Palihovici: Da.

Domnul Eduard Muşuc: … Dumneavoastră vorbiți despre egalitatea șanselor. La noi, în Republica Moldova, conform Constituției Republicii Moldova, toți sînt egali în fața legii, inclusiv față de Codul electoral care este o lege organică. Și în cazul în care un primar este o femeie, o femeie a fost aleasă în funcția de primar, aceasta nu înseamnă că bărbații sînt sau au fost discriminați. Astăzi și femeile …

Doamna Liliana Palihovici: Asta este votul direct.

Domnul Eduard Muşuc: Eu vă rog frumos să nu interveniți, ascultați.

148

Astăzi, conform Codului electoral și conform Constituției Republicii Moldova, fiecare bărbat și fiecare femeie care a atins vîrsta de 18 ani are dreptul să candideze fie la funcția de primar, fie la funcția de deputat, fie în baza listei electorale, fie în calitate de candidat independent. Și din punctul acesta de vedere nu este discriminat. Poate dacă să vorbim despre vîrstă sînt discriminați, deoarece este stabilit plafonul de 18 ani, 25 de ani ș.a.m.d. Parlamentul Republicii Moldova este organul suprem reprezentativ al statului, reprezentativ din toate punctele de vedere, nu doar pe criteriile de sex, dar și pe criterii profesioniste, de exemplu, educație, medicină, business, alte domenii, de vîrstă, tineretul să fie prezent în Parlament sau persoanele în etate, de etnie; sau criteriul teritorial: Transnistria, Găgăuzia, Taraclia … Noi sîntem un stat polietnic, avem reprezentanți ai mai multor culturi care locuiesc …

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Mușuc, Încă un minut. Vă rog.

Domnul Eduard Muşuc: De ce vă pun o astfel de întrebare în modul cel mai serios? Deoarece Parlamentul Republicii Moldova este un organ reprezentativ suprem al statului și astăzi nici unui partid nimeni nu-i încurcă să promoveze în lista sa candidați la funcția de deputat de oricare gen, de orice profesie ș.a.m.d. Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră: ce va încurcat pe dumneavoastră să promovați o astfel de politică în lista electorală a PLDM-ului? Și de ce ați venit doar acum, în ajunul campaniei electorale, cu un astfel de proiect de lege cu o tentă evident electorală?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Cu adevărat, Parlamentul este organul reprezentativ suprem și de aceea în organul reprezentativ suprem trebuie să fie reprezentați în egală măsură femeile și bărbații. Acesta este răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Mai mult ca atît, acest proiect de lege a fost înregistrat încă la începutul anului 2013 și abia acum a ajuns pe agenda parlamentară.

Domnul Serghei Sîrbu: A doua întrebare, domnule Mușuc.

Domnul Eduard Muşuc: Da. Doamnă Palihovici, La noi în societate numărul bărbaților și femeilor nu este același, procentul este diferit. Uitați-vă recensămîntul și veți vedea că procentul este diferit. Despre ce vorbiți dumneavoastră? A doua întrebare.

149

Dumneavoastră vorbiți despre criteriul de sex, despre femei și bărbați. Vreau să vă amintesc că dumneavoastră, aprobînd Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, v-ați angajat să apărați … de discriminare o alta, a treia categorie, eu mă refer la homosexuali. Ei nu se vor simți discriminați atunci cînd dumneavoastră prevedeți o cotă pentru femei și bărbați? Și dacă v-ați angajat să apărați drepturile lor, cînd veți veni cu un proiect de lege care va prevedea o cotă pentru homosexuali în Parlamentul Republicii Moldova?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mușuc, Eu vreau să vă rog să nu manipulați și să nu duceți lumea în eroare. Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați reprezintă un act legislativ care ține de contracararea tuturor formelor de discriminare. Discriminare în educație, discriminare în muncă, discriminare în participare … toate formele de discriminare. Așa că, vă rog, nu interpretați greșit acest lucru și nu duceți publicul în eroare. Mai mult ca atît, eu consider că această lege, la acest moment, este necesară Republicii Moldova. Da, partidele pot să facă acest lucru, dar n-o fac. Atît timp cît n-o fac, statul trebuie să se îngrijească de procesele democratice și să facă modificarea necesară a legislației, de aceea și am venit cu această propunere.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Da. Mersi. Госпожа Палихович, Для того, чтобы женщин было больше на виду, в том числе и в политике, и в репрезентативных органах, и в органах управления и т.д., прежде всего, их нужно освободить или больше им времени дать, как говориться, в быту. Может надо начать с изменения Кодекса о семье, и сказать, что мужчина три раза в неделю должен мыть посуду, для того, чтобы освободить время женщине почитать Кодул електорал, например. Но вопрос мой о другом. Вы вводите требования в электоральный Кодекс, по нему надо будет работать. Скажите, что будет с электоральным конкурентом, например, партии, которая при регистрации в качестве электорального конкурента выполнила эту квоту, а в течение избирательной кампании пару человек изменили пол? Имеют право? И следующий вопрос. Что будет с Парламентом? Будет ли основанием для роспуска Парламента изменение пола у 3 – 4 – 5 депутатов?

Doamna Liliana Palihovici: Eu, domnule deputat, iau această întrebare ca o întrebare în batjocură față de acest proiect de lege. Și mai mult ca atît, vreau să vă spun un lucru. În Codul familiei nu este scris care și de cîte ori trebuie să spele vesela. Și nu-i scris care și

150 de cîte ori trebuie să spele prin casă. Asta înseamnă că într-o familie normală lucrurile se fac împreună și prin respect reciproc, și prin implicare reciprocă. Este, oare scris în Codul familiei că bărbatul trebuie să facă carieră politică, iar femeia să facă mîncare și să spele vesela? Nu este scris. Deci nu avem nevoie să schimbăm Codul familiei, domnule Reidman. Dar trebuie să schimbăm Codul electoral pentru a pune anumite condiții și a facilita participarea politică a femeilor.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Reidman, A doua întrebare.

Domnul Oleg Reidman: Noi facem anumite condiții, правильно? Condiții. Разве где-то написано, что женщина не может быть избрана? Тоже нигде не написано. Точно так же, как в Кодексе о семье не написано, кто сколько раз может мыть посуду, а что делать с трансексуалами, с трансвеститами? Они имеют право …

Doamna Liliana Palihovici: Iată cînd o să ajungem să avem această …

Domnul Oleg Reidman: … быть в электоральных списках или нет?

Doamna Liliana Palihovici: …problemă, atunci o s-o discutăm. Acum în Moldova nu este așa o problemă. (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu cred că domnul Reidman nu trebuie să își facă griji pentru transsexuali, pentru acei care și-au schimbat sexul. Dacă există această problemă, luați-i la voi la PCRM, găsiți-le locuri și atunci o să fie totul OK. Acum eu, doamnă Palihovici, stimați colegi, dacă doamna Fusu va spus că are trei băieți, eu vreau să vă spun că am trei fete, iar anul acesta o să mi se mai nască un copil și există toată probabilitatea să fie, la fel, fată. De aceea, eu vreau să vă spun că …

Doamna Liliana Palihovici: Doamne ajută.

151

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vreau să vă spun că sînt foarte interesat ca fiicele mele, dar și celelalte femei din Republica Moldova, să trăiască într-o societate unde la modul efectiv este respectată egalitatea dintre bărbați și femei. Dar trăim, totuși, într-o societate patriarhală, guvernată de vorbe populare precum „Ion a luat-o pe Maria și Ion o ține pe Maria.” Da, trebuie să recunoaștem că există aceste proverbe, aceste dictoane, mai ales acolo la țară. În același timp trebuie să recunoaștem că demult Ion n-o mai ține pe Maria, Maria poate să-și poarte de grijă de una singură. Și noi trebuie să scăpăm de aceste precepte. Noi trebuie să ajutăm femeia din Republica Moldova să-și capete drepturile sale, iar pentru acest lucru, în primul rînd, trebuie să muncim foarte mult la educație, ca femeia să vrea să facă acest lucru. Pentru că nicăieri în nicio societate, nici în țările nordice, bărbații nu le-au conferit femeilor drepturi fără ca acestea să lupte și inclusiv în Republica Moldova nu se va întîmpla acest lucru. Eu vreau să vă spun că voi vota cu cea mai mare plăcere pentru acest proiect de lege. Și, în același timp, consider că este deja o axiomă că prezența femeilor, dar și a tinerilor în politică în egală măsură conferă acelor societăți o credibilitate și un caracter mai democratic. De aceea, considerăm că după adoptarea acestor proiecte de legi, trebuie să umblăm și la cota de reprezentare a tinerilor sau la forme de promovare a acestora. Cu atît mai mult că noi venim din comunism și mulți dintre acei mai în vîrstă, acei cu părul albit, au plătit tribut regimului comunist și este foarte și foarte complicat ca să... (Rumoare în sală.)

Domnul Serghei Sîrbu: Să înțeleg că nu a fost o întrebare, dar o luare de cuvînt.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Dacă am face o retrospectivă istorică, probabil, tot așa se discuta și la sfîrșitul secolului XIX – începutul secolului XX despre a da dreptul femeilor să voteze sau nu. Acum am ajuns la începutul secolului XXI cînd nu ne putem imagina cum ar putea să fie un proces electoral fără participarea egală a tuturor. Exact așa, eu sînt sigură, că vom ajunge în 20 de ani, în Republica Moldova, cînd în acest Parlament vor fi în egală măsură reprezentați și femeile, și bărbații. Și atunci lumea se va gîndi, cînd va ridica stenograma acestei ședințe, se va gîndi: „oare despre ce discutau ei?” Lucrurile sînt atît de vizibile și atît de clare.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Munteanu, Mai aveți vreo întrebare sau nu? Domnule Mocanu, Vă rog. (Rumoare în sală.)

152

Domnul Gheorghe Mocanu: Întrebarea mea este o continuare a celor discutate anterior, dar nu înainte de a preciza că Partidul Liberal Democrat aplică acest criteriu încă din 2010, respectînd această normă. Aceasta deja este o propunere de modificare a legii. Modificăm Codul electoral pentru că avem categorii sociale care sînt discriminate. Și, evident, că Parlamentul trebuie să fie un organ reprezentativ. Iată care este propunerea mea. Mai întîi, vreau să pornesc de la premiza că în Moldova avem 900 de mii de tineri de pînă la 30 de ani, iar în Parlament nu avem niciun tînăr cu vîrsta de pînă la 30 de ani. Avem în Moldova 1 milion 100 de mii de tineri de pînă la 35 de ani și avem 3 sau 4 persoane de această vîrstă. Noi ne-am propus asanarea clasei politice, ne-am propus înnoirea corpului de funcționari, diminuarea migrației, oferirea oportunităților pentru tineri. Mă bucur că astăzi am votat în Codul educației să avem prezenți în senatul universității 25 la sută studenți. Și acum, ca rezultat al discuțiilor pe care le-am avut cu organizațiile neguvernamentale, dar și cu membri din diferite organizații de tineret ale partidelor politice, vin cu următoarea întrebare și propunere. Dacă acceptați, la pachet cu această modificare, și dacă susțineți reprezentarea și a tinerilor pe listă în proporție de 25 la sută pentru alegerile locale și cele parlamentare? (Rumoare în sală.) Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mocanu, Mai repet încă o dată. Eu sînt pentru o cît mai mare reprezentare a tuturor categoriilor în Parlament. Mai mult ca atît, eu revin la segregarea datelor între femei și bărbați. Și femeile, și bărbații sînt de diferite vîrste. A spus cineva că au dreptul să fie aleși începînd cu vîrsta de 18 ani. Ceea ce trebuie să solicităm partidelor este să respecte reprezentarea de gen. Iar în acest context, și reprezentarea pe diferite categorii de vîrste. În felul acesta, noi vom putea dezvolta mai corect politicile, vom putea mai corect analiza și vota proiecte de legi care ar corespunde intereselor tuturor cetățenilor.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Mocanu, Încă o întrebare?

Domnul Gheorghe Mocanu: Vreau să vă mulțumesc pentru susținere. Și sper în susținerea întregului Parlament, din partea tuturor fracțiunilor... Mulțumesc.

153

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Streleț. De procedură.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. Am remarcat că s-au făcut treceri în revistă ale performanțelor în materie de cine și ce are acasă. Eu am doi băieți și două fete, adică este un echilibru perfect. De aceea, am subsemnat la acest proiect. Propun să îl susținem și să încheiem dezbaterile aici, să aplicați articolul 108, fiindcă, altfel, riscăm să înnoptăm cu această paradă de dragoste față de doamne și să nu votăm proiectul. De aceea, hai mai bine să trecem la dezbaterea raportului comisiilor. Mai ales că vine și proiectul nr.180. O să aveți ocazia să puneți întrebări și acolo. Aplicați, vă rog, articolul 108.

Domnul Serghei Sîrbu: Potrivit propunerii fracțiunii, cine este pentru a încheia dezbaterile? Majoritatea, dezbaterile s-au încheiat. Rog Comisia drepturile omului și relații interetnice. Doamna Jantuan. (Rumoare în sală.)

Doamna Stella Jantuan: Comisia drepturile omului și relații interetnice a examinat proiectul de Lege pentru completarea articolului 41 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Unele mecanisme ale drepturilor omului, inclusiv Convenția internațională asupra drepturilor civile și politice și Convenția cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii prefigurează specificul drepturilor civile și politice ale femeilor și pașii necesari de întreprins pentru promovarea egalității între femei și bărbați în acest domeniu. Platforma de acțiuni de la Beijing, cel mai important plan internațional de acțiuni privind drepturile femeii, conține o secțiune aparte cu referire la rolul femeii în structurile puterii și de luare a deciziilor. Aici se accentuează faptul că abilitarea și autonomia femeilor, precum și îmbunătățirea statutului lor social, economic și politic sînt esențiale pentru a accede atît la o guvernare și administrare transparentă și responsabilizată, cît și la o dezvoltare durabilă în toate sferele vieții. Conform Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, articolul 7 alineatul (2): „Partidele și alte organizații social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalității de drepturi și de șanse între membrii săi femei și bărbați prin: a) asigurarea reprezentării în organele de conducere a componenței de femei și bărbați;

154

b) asigurarea reprezentării în listele de candidați a femeilor și bărbaților fără discriminare după criteriul de sex.” Reieșind din cele expuse, Comisia drepturile omului și relații interetnice propune de a susține proiectul de Lege pentru completarea articolului 41 din Codul electoral, în lectura întîi.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări către comisie? Domnul Ion Ceban.

Domnul Ion Ceban: Mulțumesc mult, doamnă președinte. Eu, de fapt, am avut o întrebare către dumneavoastră, dar cred că este valabilă și pentru comisie. Experiența internațională... iată, de exemplu, statele europene... În cîte dintre statele europene există așa experiență la nivel legislativ? Și, dacă puteți, să le numiți, aceste state.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Am să răspund eu. Mă rog, dacă doamna Jantuan are să dorească, are să completeze. Sînt mai multe țări, în special în spațiul balcanic 80 la sută din țări au introdus în ultimii ani modificări la legislație privind introducerea cotelor. O parte din țările din Europa de Nord au... v-am spus, procentul prezenței femeilor, participării femeilor în proces de 47% de femei deputați, de la 49 la 37, 38. Iar recomandările Consiliului Europei spun să nu fie mai puțin de 40%. Directivele Uniunii Europene, la fel, în același spirit. Acest procentaj se propune să fie aplicat și în misiunile diplomatice, și în guverne, și în parlamente. Deci este o abordare europeană. A doua întrebare. Domnule Ceban, Vă rugăm.

Domnul Ion Ceban: Da. Dacă puteți să îmi răspundeți, poate, doamnă președinte, tot dumneavoastră.

Doamna Liliana Palihovici: Noi vorbim acum despre întrebări pe marginea raportului comisiei, dacă textul comisiei nu este corect sau aveți propuneri de modificare. Aceasta este etapa la care ne aflăm acum.

Domnul Ion Ceban: Bine. Haideți atunci altfel.

155

Eu aș vrea să aud, poate, dacă tot sînt două doamne, una care a prezentat proiectul, alta – raportul comisiei, care va fi angajamentul partidelor pe care le reprezentați? Și va fi acest angajament începînd cu alegerile din toamna anului curent?

Doamna Stella Jantuan: Eu sînt aici în calitate de raportor și vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului și nu reprezentant al unui partid politic, domnule Ceban.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Starîș.

Domnul Constantin Starîș: Один очень короткий вопрос. Скажите, пожалуйста, а как-то консультировался этот проект закона с Комиссией по вопросам недискриминации? Есть у вас aviz pozitiv sau negativ de la această comisie? У нас есть. Она получает большие деньги, вообще-то там люди, которые там работают и они должны каким-то образом… sau consiliul по вопросам недискриминации.

Doamna Stella Jantuan: Да. Это вы мне задаете вопрос?

Domnul Constantin Starîș: Ну, вам или автору.

Doamna Stella Jantuan: Спасибо.

Domnul Constantin Starîș: Вам наверно. Да?

Doamna Stella Jantuan: Да. Я просто не поняла … спасибо большое за ваш вопрос. Конечно, в комиссию пришли ряд предложений. И была информационная записка от консилиума. И я разговаривала с членами этого консилиума. Они поддерживают эту данную инициативу. (Rumoare în sală.) Пожалуйста.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Starîș.

Domnul Constantin Starîș: Да. У вас есть письменное да от них какое-то заключение, что они вот вообще-то, как бы, не против такого?

156

Doamna Stella Jantuan: Нет. Вообще-то консилиум действовал совершено в другом режиме. То есть, когда консилиум видит, что какой-то законодательный акт содержит какие-то дискриминационные положения, они тогда обращаются в комиссию. В данном случае комиссия не нашла ничего дискриминационного и поэтому ничего письменного не представила.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Bondari.

Domnul Veaceslav Bondari: Noi am auzit aici de vreo 3 ori din partea Fracțiunii PCRM că din 2010 partidul așa și ține procentajul acesta: 30% femei, 70% bărbați. Nu știu, la noi în raion nici la nivelul întîi, nici la nivelul II în administrațiile publice locale nu-i așa procentaj. Și la noi în republică nu e. Poate aveți în vedere… Am în vedere în Parlament nu este. Poate aveți statistica pe republică, unde măcar un raion, unde să avem așa procentaj: 30 femei din partea Partidului Liberal Democrat și șaptezeci… bărbați. Partidul, am în vedere bărbații de la partidul dumneavoastră. Ori numai faceți așa, la sfîrșitul listei 30% și după asta ieșiți cu promisiuni frumoase.

Doamna Liliana Palihovici: Eu, domnule deputat, încă o dată… (Rumoare în sală.) S-a referit la partidul pe care îl reprezint eu. Doamnă Jantuan, Îmi permiteți să răspund eu, da?

Doamna Stella Jantuan: Doamnă preşedinte, Doar un singur moment am vrut să spun: că legea încă nu a intrat în vigoare și, deci, cînd va intra în vigoare, domnule Bondari, veți monitoriza toate listele partidelor și veți vedea – se respectă acele 30% sau nu.

Doamna Liliana Palihovici: Și mai mult decît atît, stimate domn, a fost aplicat acest principiu pentru prezența femeilor în listele electorale. Și al doilea, a doua remarcă pe care vreau s-o fac. Acum dumneavoastră aveți dreptul să adresați întrebări pe marginea raportului. Întrebările către autor au fost la o etapă precedentă. Dacă aveți întrebări pe marginea raportului comisiei, domnule deputat. (Rumoare în sală.) Domnul Stati.

157

Domnul Sergiu Stati: Vă mulțumesc. …Îmi place că e o discuție absolut liberă, așa… Deci, doamnă Liliana…

Doamna Stella Jantuan: Și vreți să vă încadrați în această discuție, da?

Domnul Sergiu Stati: Da. Doamnă Liliana…

Doamna Liliana Palihovici: Dacă doriți, eu pot s-o cronometrez, domnule deputat. (Rumoare în sală.)

Domnul Sergiu Stati: Poftim? Da. Îmi permiteți, da, să vă pun o întrebare? Cu toată stima, doamnă Palihovici, într-adevăr cred că e o intenție absolut nobilă și interesantă, care urmează să fie examinată. Dar, în opinia mea, dacă luăm în categorii absolute, acest proiect discriminează doamnele. Asta-i opinia mea. Fiindcă cît n-am pune, 99% obligațiunea ca să includem pe liste doamne sau chiar 100%, deci, asta va fi puțin ceea ce trebuie să le oferim sau prezentăm ca capacitate de participare a doamnelor în viața activă, socială și politică inclusiv. De aceea eu aș propune, poate conceptual, să ne gîndim la aceea ca să nu scriem un procent anumit, ci ca să formulăm niște lucruri care ar da posibilitatea doamnelor să se implice cît se poate de activ în viața politică, în activitatea formațiunilor politice care sînt în Republica Moldova și am scoate tocmai procentul care, în opinia mea, vreau să repet, discreditează propriu-zis conceptul și ideea acestui proiect. Vă mulțumesc.

Doamna Stella Jantuan: Poftim, puteți să veniți cu modificări pentru lectura a doua.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, vă mulțumesc. De fapt, întrebările noastre au fost mai mult la autor, dar ținînd cont de practica, așa, nu prea bună, cînd se aplică 108, cînd întrebări au deputații, noi nu reușim să le dăm la autor, doamnă Palihovici. Așa că dacă o să vă privească și pe dumneavoastră, puteți să interveniți ca să răspundeți la întrebarea mea.

158

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că noi, Fracţiunea PCRM, tot timpul am promovat femeile, am promovat și noi sîntem unica formațiune politică care am avut prim-ministru femeie, președinte de Parlament femeie, în Guvern, care timp de 8 ani am avut cele mai multe femei în fracţiunea respectivă; astăzi avem cele mai multe femei în comparație cu coaliția. Și aș vrea să vă spun că nu ne temem noi nici de legi, nici de condiționări. Acesta este nivelul de responsabilitate a liderilor politici și interesele pe care le promovează cu adevărat, nu la nivel de, așa, bla-bla-bla, cum se spune. Și acum vreau să vă întreb, doamnă președinte sau vicepreședinte al comisiei, sau doamna Palihovici, vă rog, să vă apreciați. Ce se întîmplă, ce se va întîmpla în cazul în care un partid politic nu va putea dispune de acest procent de femei și nu va putea fi înscris în cursa electorală? Din acest motiv, nu credeți că se încalcă drepturile acestei ... formațiuni politice de a participa la un scrutin electoral? Fiindcă din momentul în care, mă rog, poate și să se întîmple așa ceva, că nu au destule femei ca să includă pe listă, din diferite situații, nu credeți că se încalcă drepturile acestei formațiuni politice de a participa la scrutinele electorale? (Rumoare în sală.) Da, dar asta…

Doamna Liliana Palihovici: Eu vreau să vă zic că… Dar ce se întîmpă atunci cînd sînt încălcate drepturile a 52% de femei? Acest proiect, proiectul nr.101 nu are incluse careva prevederi de penalitate pentru partidele politice. Eu cred că această întrebare este relevantă pentru proiectul nr.180, în contextul formulării de acolo vizavi de sancțiuni pentru partidele politice.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Eu nu vorbesc la nivel de sancțiuni. Eu vorbesc la nivel de încălcare a dreptului de a participa la scrutinele electorale, de a fi ales, la procesul participativ în campaniile electorale. Eu nu vorbesc de sancțiuni, eu vorbesc de faptul că în momentul în care o formațiune politică nu o să aibă posibilitatea să atingă cota respectivă, pe care o veți aprecia. El riscă să nu participe la… electorală. Atunci se încalcă și mai grav dreptul constituțional al acestei formațiuni politice ca să participe la asta. De aceea, propunerea este să vă gîndiți foarte bine la această inițiativă. Noi o vedem cam așa, doar populistă și cam năstrușnică. Asta e ceea ce am vrut să vă spun. Dar, mă rog, dacă se referă și la 180, eu mai bine mă gîndeam că Comisia drepturile omului și relații interetnice ar putea să ia în considerație chestiunea respectivă și să găsească un răspuns.

159

Și, cu titlu de replică, căci am fost vizați de o privighetoare din sectorul nr.3. Domnule respectiv, Vreau să vă spun că, spre deosebire de voi, noi nu am votat Legea cu privire la asigurarea egalității, iar dumneavoastră nu aveți decît să vă luați de mînuțe împreună cu persoanele vizate și să mergeți cu liderul vostru prin Carpați și să-l căutați pe Burebista ca să vă apreciați cum să promovați aceste persoane. Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Vreau să vă îndemn să discutăm corect și colegial în ședința de plen, fără nici un fel de discriminare. Vă rog foarte mult. Următoarea întrebare – domnul Garizan. (Rumoare în sală.)

Domnul Oleg Garizan: Спасибо. Госпожа Жантуан, У меня вопрос такого характера. В нашей маленькой стране народ не большой, но многонациональный. У нас в стране проживают представители различных национальностей и у каждой национальности, несмотря на то, что мы долгое время живем вместе, есть свои традиции, есть свое сформированное мировоззрение, есть какие-то свои устои, внутренние традиции общества. Вот вы скажите, когда принимали в комиссии данные решения, вы консультировались с национальными общинами – болгарской, гагаузской, цыганской и т.д.? Вот именно изучали этот вопрос с этой точки зрения? (Rumoare în sală.)

Doamna Stella Jantuan: Я, вы считаете, что у нас есть какие-то общины, проживающие на территории Республики Молдова, или этнокультурные организации, которые за дискриминацию женщин?

Domnul Oleg Garizan: Я ничего не считаю. Я спросил: у вас есть такие консультации с общественными национальными, культурными, вот такими обществами?

Doamna Stella Jantuan: У нас постоянные консультации с…

Domnul Oleg Garizan: Спросил, по этому законопроекту у вас есть…

160

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Așteptați răspunsul.

Doamnă Stella Jantuan: Я хочу вам сказать, что я, если честно, не совсем понимаю цель вашего вопроса. Но хочу вам сказать, что национальные меньшинства наоборот говорят о том, что мы должны создавать условия для того, чтобы они интегрировались в социальную, экономическую, политическую жизнь страны. Поэтому, я не думаю, что для этнокультурных организаций принципиально: это будут женщины или мужчины. Я, если честно, я вообще даже не знаю никакой национальности на территории Республики Молдова, которая живет в феодальном обществе и считает, что женщины должны сидеть на кухне, господин Гаризан.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, domnule deputat.

Domnul Oleg Garizan: Госпожа ведущая заседания, Я прошу не отключать микрофон, потому что человек, который отвечает, не выключается микрофон, я хочу вести такой диалог, не злоупотребляете, пожалуйста. Я все-таки не получил ответа. Ваши фантазии в области того, что есть ли у нас такие национальности, нет у нас таких национальностей – это ваши личные фантазии с центральной трибуны. Я задал конкретный вопрос: если у вас, вы уточняли их мнения, их позицию. Как, никогда не слышали вот такие выражения, что вот не женское это дело, вот, в народе, да, в селах? То есть я просто спросил, есть у вас эти консультации или нет? Вы скажите «да» или «нет» и не фантазируйте здесь о ваших мнениях там и т.д.

Doamna Stella Jantuan: Господин Гаризан, Во-первых, вы спрашиваете моего мнения.

Domnul Oleg Garizan: Я спросил, есть ли у вас …

Doamna Stella Jantuan: Во-вторых, я хочу вам сказать, что это не мои фантазии, а рассуждения, фантазии в других передачах, на других телевидениях, господин Гаризан. Я сейчас говорю о своих рассуждениях и о своем мнении, и вы спросили меня,

161

как представителя комиссии по правам человека. Потом ваши какие-то фрустрации «не женское дело», «где-то там сидеть», это уже ваши проблемы, которые вы сейчас их просто проецируете на этом законопроекте. Если вы хотите знать, вы консультировали мнения нацменьшинств, хорошо, почему именно мнения нацменьшинств? Нет, не консультировали. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Stati, A doua întrebare.

Domnul Sergiu Stati: Vă mulțumesc. Nu, doamnă președinte, eu înțeleg că toată lumea deja e suprasaturată, inclusiv și de tema aceasta, dar am … Stimați colegi, Vă rog puțină atenție. Aș dori să menționez poziția fracțiunii, fiindcă nu a fost vociferată în această dezbatere. Și noi, deci, fracțiunea noastră va vota acest proiect în primă lectură. Dar, pentru a nu discrimina doamnele, vor vota numai bărbații. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Apreciem poziția dumneavoastră, domnule Stati. Domnule Mușuc, Ați avut deja o intervenție. A, la comisie? Nu. Vă rog, domnule Mușuc.

Domnul Eduard Muşuc: O întrebare. Deoarece este profilul comisiei dumneavoastră, pe care o reprezentați, de specialitate, eu mă refer la drepturile omului, o întrebare: dar în ce mod – iată, dumneavoastră ați analizat acest proiect de lege – în ce mod astăzi sînt încălcate drepturile femeilor de a candida, de a fi înaintate în calitate de candidat la funcția fie de consilier local, fie de deputat? În ce mod astăzi? Și prin ce pîrghii, astăzi, drepturile acestea fie sînt încălcate, fie sînt îngrădite pentru femei?

Doamna Stella Jantuan: Eu cred, domnule Mușuc, că se cunoaște foarte bine în societate și, oricum, și dumneavoastră știți foarte bine, dar tacit bărbații oricum nu promovează femeile. Totul se face tacit. Noi nu spunem că există niște instrumente legale, totul se face tacit. Atunci cînd este vorba de a înainta în funcție un bărbat sau o femeie, sigur că se înaintează cu ușurință numai un bărbat, pentru că aceasta este o decizie, să spunem așa, de grup a bărbaților. Acest proiect de lege vine nu ca să legifereze niște chestii, pur și simplu să instituie o tradiție, pentru ca, totuși, mai departe bărbații să conștientizeze că există niște norme democratice, europene, numiți-le cum doriți, ca femeile să fie

162 promovate. Întotdeauna în dezvoltarea unui stat trebuie să existe niște reguli de care se țin și pe urmă regula devine de acum lege.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mușuc, A doua întrebare.

Domnul Eduard Muşuc: Bine. Doamnă Jantuan, Dacă în mod tacit, poftim, eu vreau să mă refer la dumneavoastră: de ce atunci nu ați acceptat propunerea noastră de a fi înaintată o doamnă în funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Iată, de exemplu, în locul domnului Sîrbu, dumneavoastră, doamna Stratan, o altă doamnă distinsă pe care o aveți la dumneavoastră în fracțiune, de ce atunci nu ați acceptat? Să confirmați că aveți o intenție serioasă. Noi doar am propus atunci lucrul acesta. (Aplauze.)

Doamna Stella Jantuan: Dumneavoastră ați venit cu așa o propunere la mine personal? (Rîde.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Muntean.

Domnul Iurie Muntean: Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă… (Rumoare în sală.) Doamnă vicepreședinte, În contextul egalității șanselor, numai că în sens bun, strict bun, adică bărbat – femeie și viceversa, cu alte cuvinte femeie – bărbat, de ce dumneavoastră nu ați prezenta ca și principiu pentru coraport, principiul de 50 la 50?

Doamna Stella Jantuan: Vreau să vă spun că Partidul Democrat a înaintat un asemenea amendament. Da, și eu sînt una dintre autorii acestui amendament.

Domnul Iurie Muntean: Totuși 50 la 50, da?

Doamna Stella Jantuan: Da.

Domnul Iurie Muntean: Nu, aceasta ar fi o idee bună, care cred că s-ar bucura de susținere chiar și în această societate dubioasă care a votat pe 26 mai 2012 Legea cu privire la asigurarea egalității.

163

Doamna Stella Jantuan: Vă mulțumesc.

Domnul Iurie Muntean: Ar susține-o, eu cred.

Doamna Stella Jantuan: Veți susține un asemenea amendament?

Domnul Iurie Muntean: Cred că da. Dar cred că și restul, care pledează pentru valorile europene … egalității șanselor.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc, doamnă Președinte. Conform principiului respectării egalității de gen, vă rugăm s-o cruțăm pe doamna de la tribună și să aplicăm articolul 108 din Regulament. (Rîde.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Hadârcă, Din păcate, nu mai avem alți înregistrați pe listă. (Rîde.) Eu vă mulțumesc, doamnă președinte. Avem două persoane înregistrate pentru luare de cuvînt. O invit pe doamna Frumosu la tribuna centrală.

Doamna Elena Frumosu: Stimați colegi, Tema introducerii cotelor de gen în listele electorale nu este una nouă, am auzit astăzi deja. Ea a fost pusă în discuție, în contradictoriu ce-i drept, din anii 90, atunci cînd în 1994, în statutul unor partide politice din Republica Moldova au fost introduse cotele voluntare. Acele cote voluntare la care unii oponenți ai actualului proiect fac trimitere ca la o soluție adevărată pentru stabilirea echității în problema reprezentativității complete în organele de conducere ale statului. Acum sîntem în anul 2014, adică au trecut 20 de ani, iar efectele totuși nu s- au produs din simplul motiv că nu s-au respectat cotele voluntare. Iată de ce astăzi recurgem la un proiect de legiferare a cotei de gen ca prim pas întru corectarea inechității care se întîmplă. Înțeleg că unii colegi sincer cred altfel, în special că prin introducerea cotei de gen, din contra, vom înjosi ori femeile ori bărbații. Aici este evidentă o abordare protecționistă, nu vreau să generalizez, dar în foarte multe cazuri abordările protecționiste sînt doar un pretext de a reproduce discriminarea.

164

Înclin să cred că nu se dorește recunoașterea stării de fapt, și anume problema reprezentării incoerente și incorecte în organele de conducere ale statului. În schimb sînt inventate fel de fel de alte contraargumente, uneori banale pentru contextul legislativ, atunci cînd sînt invocate legile în vigoare, care deja conțin norme referitoare la egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, ca fiind suficiente pentru promovarea politicii de gen. Stimați colegi, Aceste legi includ norme de aplicabilitate generală și, în orice moment, printr-o lege specială dintr-un anumit domeniu, pot fi ignorate în temeiul principiului „Specialul derogă de la general”. Pentru a evita asemenea situații, de altfel corecte sub aspect juridic, dar discriminatorii din punct de vedere moral, dacă ne referim mai ales la politicile de gen, dorim prin acest proiect să conferim aplicabilitate atît legislației naționale, acordurilor și angajamentelor internaționale, cît și normelor morale. Stimați colegi, Am spus inițial că tema nu este nouă și nici inițiativa legislativă nu este în premieră. În anul 1999 în Parlamentul Republicii Moldova a fost dezbătut un proiect similar care, apropo, a fost semnat de toate femeile din Parlament, indiferent de apartenența politică. Atunci însă nu s-a acumulat numărul necesar de voturi, cu regret. Astăzi cred că situația și contextul s-au schimbat. Angajamentele luate de Republica Moldova temperează întrucîtva opțiunile personale în favoarea interesului statului. Pornind de la această condiție, de fapt și de la această condiție, rog plenul Parlamentului să susțină în primă lectură proiectul nr.101. Stimați colegi, Am vrut să închei această luare de cuvînt pe o notă pozitivă, dar înainte de a ieși la microfon mi s-a transmis că circulă niște zvonuri prin Parlamentul nostru, precum că unele femei ar fi fost încurajate financiar să susțină aceste proiecte. Nu pot să nu le răspund acestor „colegi”, ironic, cu un catren: „Mi-ai fost amic adevărat/ Și tare voitor de bine/ Atîta timp cît te-am lăsat/ Să crezi că sînt mai prost ca tine.” Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Următoarea deputată, doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Stimați colegi și colege, Onorată presă, De la bun început, vreau să constat cu tristețe și amărăciune spiritul de batjocură, pe alocuri. Iar din partea tuturor reprezentanților bărbați din Partidul Comunist o notă de misoginism și patriarhalism aduse la cote majore și o batjocură și persiflare a unui proiect de lege care vine să asigure egalitatea dintre bărbați și femei, pentru că toți sîntem dați de la Dumnezeu egali. Și fiecare are dreptul să se

165 exprime și să participe la luarea deciziilor, mai ales într-o societate modernă și într- o societate care tinde spre democrație. Am să încerc să aduc unele argumente de ce femeile trebuie să fie reprezentate de la egal la egal cu bărbații. Țările cu o mai mare reprezentare și participare a femeilor au o creștere economică mai bună. Companiile conduse de femei au performanțe mai bune. Acordurile de pace la care participă și femeile sînt mai durabile. Parlamentele cu mai multe femei reușesc să adopte mai multe legi pe subiecte sociale cum ar fi sănătate, educație, nondiscriminare și îngrijirea copiilor. Aceasta nu o spun eu, a spus-o Ban Ki-moon, secretar general al ONU. Iar Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a declarat recent: „Trebuie să facem mai multe decît am făcut pînă acum, prea multe femei nu sînt incluse în numărul acelor care contează, potențialul lor fiind insuficient utilizat sau sînt supraexploatate.” Implicarea femeilor a devenit un imperativ moral, dar și un imperativ economic. Dovada este simplă. Atunci cînd femeile contribuie mai mult, economia este mai bună. Femeile împuternicite pot realiza schimbări politice, sociale și economice care vor duce la egalitate. În Republica Moldova, la momentul actual, avem în Parlament 19,8 femei. În Guvern – 5 din cei 21 membri ai cabinetului. La nivel local – 18,5 primari, 17,4 în consiliile raionale și municipale. În întreprinderi doar 7% sînt conduse de către femei. Iar femeile din grupurile specifice, așa cum sînt femeile de etnie romă, femeile cu dizabilități și altele, sînt excluse aproape în întregime de la reprezentare în viața publică. Sîntem prea departe de 30%, asumate prin semnarea CEDAV și obiectivele milenare ale ONU sau de cele 40% – cota reprezentării de gen propusă de către Uniunea Europeană. Dezbaterile privind adoptarea și asumarea cotelor a devenit un subiect care a generat discuții aprinse și în contradictoriu chiar aici, în Parlamentul nostru. Nici proiectele în ceea ce privește bugetele noastre nu au declanșat atîtea discuții, pentru că bărbații țin foarte mult la putere, țin foarte mult la bani și cu greu o să taie din această turtă ca să le ofere și femeilor. Pentru că, mai spune o doamnă foarte... de nivel înalt că, atunci cînd o femeie vine în politică, politica o schimbă. Dar atunci cînd vin mai multe femei în politică, femeile schimbă politica, o fac mai umană, cu ochiul spre cetățean și spre banul public, să îl folosească spre interesul publicului și al cetățeanului și nu în interes de buzunar, cum ați demonstrat astăzi dumneavoastră. Totuși, ce înseamnă aceste cote? Cotele, după cum a menționat și doamna autoare, sînt niște măsuri temporare, speciale, folosite pentru a elimina orice formă de discriminare a femeilor în vederea realizării de iure, dar și de facto, a egalității femeilor și bărbaților în ceea ce privește realizarea drepturilor și libertăților lor fundamentale. Libertăți asumate de către statul nostru, Republica Moldova, prin semnarea mai multor convenții internaționale.

166

Principalul argument contra este că aceste cote duc la discuții privind calificarea, profesionalismul și calitatea femeilor din Parlament. Dar de ce, stimați colegi, nu vă puneți întrebarea, dacă în acest Parlament al nostru chiar toți bărbații sînt de calitate, sînt profesioniști, au coloană vertebrală și gîndesc în interesele cetățeanului și ale statului? În vederea realizării acestui obiectiv de fond este necesară o strategie efectivă, care să contribuie la depășirea situației de subreprezentare a femeilor și o redistribuire a resurselor puterii între femei și bărbați. Pentru aceasta propunem cîteva soluții: minimum 40 de femei sau bărbați în Guvern. Minimum 40 cota de gen, un gen sau altul, pe listele electorale ale partidelor. Poziționarea pe liste: doi din cinci de același gen în listele electorale ale partidului. Cerințe față de partidele politice pentru oferirea informației dezagregate, pe genuri, a membrilor de partid la Ministerul Justiției. Și, de ce nu, concediu paternal pînă la 14 zile din primele 56 de zile de la nașterea copilului sau copiilor, pentru ca și bărbații să înțeleagă de facto cum se crește un copil și ce înseamnă această responsabilitate. Pentru a vă da exemple cum se întîmplă în alte state din UE: la nivel internațional, 8 țări au introdus cote legislative pentru alegerile naționale. Acestea sînt Belgia, Franța, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia și Irlanda. Și alte 16 țări au cote de partid. Și doar 4 state nu au folosit cotele pentru a depăși pragul de 30 la sută. Șapte țări membre ale UE au introdus cote pentru alegerile parlamentare europene. Acestea sînt: Belgia, Franța, Slovenia, Spania, Italia, Portugalia și Polonia. Ceea ce a dus la un impact semnificativ de reprezentare a femeilor în Parlamentul Uniunii Europene. Proporția femeilor alese a crescut. În Slovenia, datorită cotei de la 13% la 32%; în Franța, de la 18% la 26% și în Grecia, de la 14% la 21%. Iată de ce, stimate... (Rumoare în sală.) În primul rînd, fac apel la toate doamnele din acest Parlament, inclusiv doamnele din Partidul Comuniștilor, care au tăcut astăzi, presupun, umilite de poziția bărbaților din acest partid. (Rumoare în sală.) Să dăm dovadă de solidaritate feminină, pentru că bărbații spun că noi sîntem invidioase și una pe alta am vrea să ne detronăm atunci cînd cineva ocupă o funcție. Astăzi să dăm dovadă de solidaritate toate împreună. Și bărbaților mă adresez de asemenea. Gîndiți, vă rog, mai larg. Nu trăim nici în epoca de piatră, cînd bărbații vînau mamuți și nici în alte epoci, cînd bărbații purtau războaie. Trăim în era păcii și fiecare trebuie să își aibă rolul său pentru a face o societate mai bună. (Aplauze, rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Dreptul la replică. Doamna Balmoș.

167

Doamna Galina Balmoș: Îmi pare rău că o chestiune destul de sensibilă a fost abordată într-o manieră atît de plină de dispreț. Și din partea antevorbitoarei de asemenea a fost o atitudine incorectă față de colege. Noi demult am depășit discuțiile... în cadrul partidului, discuțiile sterile care le-am auzit astăzi. Și demult cunoașteți dumneavoastră cum sînt promovate femeile de către Partidul Comuniștilor și cît de active sînt femeile în cadrul partidului și fiind promovate. Noi vom susține acest proiect cu toate că noi propunem o cotă mult mai înaltă și am susține și cota de 50%. Avem o abordare alta decît o propuneți dumneavoastră. Și în cadrul următorului proiect vom avea posibilitatea să ne exprimăm mai amănunțit. Îmi pare rău că noi am făcut din acest proiect un show astăzi.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Eu vă propun să transformăm show-ul în dezbatere. Și dezbaterea a finalizat. Nu mai avem nici un deputat înscris pentru luare de cuvînt. Speram să avem și bărbați care să vorbească împotrivă sau în susținerea acestui proiect. Poate prin vot vom vedea atitudinea. Stimați colegi, Supun votului, în prima lectură, proiectul înregistrat cu nr.101, proiectul de Lege pentru completarea articolului 41 din Codul electoral în baza raportului prezentat de comisie. Cine este pentru, vă rog să votați. Unanim. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.) Sau… Eu am văzut pe toți deputații votînd pentru. (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, Următorul proiect de pe ordinea de zi… (Rumoare în sală.) Da, domnule Zagorodnîi, contabilizăm și votul dumneavoastră. Următorul proiect pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativa Guvernului, înregistrată în Parlament cu nr.180. O invit pe doamna ministru Buliga să prezinte acest proiect. Vă rog.

Doamna Valentina Buliga: Stimată doamnă Preşedinte al ședinței, Distinse doamne deputate, Onorați deputați, Am marea responsabilitate, în numele Guvernului Republicii Moldova, să prezint atenției domniilor voastre proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, pornind de la premisa că bărbații și femeile au drepturi și oportunități egale în toate domeniile: sociale, politice, economice. Iar atingerea de facto a egalității de gen este o latură indispensabilă a societății democratice.

168

Dacă e să reieșim din istoria lumii, progresul femeilor și progresul democrației merg mînă în mînă. O democrație fără participarea deplină a femeilor și bărbaților nu poate fi calificată ca o democrație autentică. La fel, la nivel mondial un număr din ce în ce mai mare de femei acced în politică, dar progresele acestora încă continuă să fie inegale, iar meritele acestora sînt de multe ori nerecunoscute. În conformitate cu datele statistice oficiale, femeile dețin aproximativ 20 la sută din locuri în parlamentele din întreaga lume și conduc doar 20 de guverne. Cu toate acestea, necătînd la aceste evoluții pozitive, femeile încă sînt mult … reprezentate în politică la nivel global. În Republica Moldova, reprezentarea femeilor în politică de asemenea a înregistrat o dinamică pozitivă, puțin mai rezervată în Parlament și destul de semnificativă la nivel de Guvern. Promovarea măsurilor afirmative și modificarea unui șir de acte legislative care ar asigura șanse și oportunități egale pentru femei și bărbați este un imperativ al timpului. La fel, onorat Parlament, vreau să vă aduc la cunoștință care sînt acele acte internaționale de care ne-am ghidat noi, ca Minister al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, responsabil de promovarea egalității de șanse și oportunităților egale, elaborînd acest proiect de lege complex. Este vorba în primul rînd despre Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, pe care Republica Moldova a semnat-o încă în anul 1994. La fel, vreau să vă aduc la cunoștință că în anul 2000 Republica Moldova a semnat obiectivele de dezvoltare ale mileniului, iar în 2007 acestea au fost ajustate la contextul național. La fel, Strategia egalității de gen 2014 – 2017 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care propune mai multe măsuri de realizare a unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților în politica publică de luare a deciziilor. La fel, recomandarea Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la standardele și mecanismele de asigurare a egalității de gen. La fel și Programul de guvernare „Integrare europeană, Libertate, Democrație și Bunăstare”. La fel, Comitetul ONU privind eliminarea discriminării față de femei a recomandat Republicii Moldova să asigure o abordare cuprinzătoare a implementării acestor documente pentru a elimina din practica existentă a Republicii Moldova aceste principii de inechitate. În acest context, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei încă cu doi ani în urmă a început un proiect amplu de modificare a circa 16 acte legislative, un proiect de lege care a fost discutat pe diferite platforme de discuție, de dezbateri, implicînd actori politici, societatea civilă, organizații sindicale și patronale, și astăzi vă propunem atenției modificările la aceste legi. Este vorba de modificarea la Codul electoral, aprobat prin legea nr. 1381 la 21 noiembrie 1997, care ține de includerea dimensiunii de gen în organizarea și

169 desfășurarea campaniilor electorale pentru alegerile parlamentare și alegerile locale. Monitorizarea regulată a progresului în vederea realizării echilibrului de gen pe listele electorale și procesele de selectare a candidaților, a campaniilor de informare și sensibilizare adresate publicului larg privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelele vieții politice și publice. La fel, se propun modificări la Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, prin care se propune ca la depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic înaintarea candidaților să fie făcută în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, care stipulează condiționarea reprezentării în listele de candidați a femeilor și bărbaților fără discriminare pe criteriul de sex, astfel încît din fiecare cinci persoane de pe orice segment numeric al listei maximum trei să fie de același sex. Astfel vom asigura reprezentarea femeilor în organele de conducere pe scara ierarhică a partidelor politice prin respectarea pragului de paritate, cu rata de participare minimă de 40 la sută. La fel, pentru Legea nr. 797 din 1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului, se propune cu titlu de recomandare formarea componenței nominale a Biroului permanent al Parlamentului cu respectarea cotei de reprezentare minime de 40% a ambelor sexe, această prevedere fiind armonizată cu amendamentele sus- menționate. La fel, se propun modificări la Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care va asigura promovarea participării active a femeii la luarea deciziilor și în structurile de reprezentare publică. În contextul excluderii mesajelor discriminatorii și reflectării femeii în poziții de vulnerabilitate, de statut social jos în produsele media, mai ales recunoscînd că mass-media are un rol important în formarea atitudinilor și valorilor sociale, se propun modificări la Codul audiovizualului aprobat încă în anul 2006. În scopul consolidării unui echilibru de gen în societate, care va valorifica parteneriatul de gen în sfera publică și cea privată deopotrivă și din experiențele negative înregistrate în mass-media națională, au impulsionat propunerea modificărilor la Legea presei nr. 243 aprobată în 1994. Inițiativele înaintate vor obliga publicațiile periodice și agențiile de presă să utilizeze un limbaj non-sexist și să prezinte imaginile femeii și bărbatului prin prisma drepturilor egale și a tratamentului egal al acestora. Totodată, propunem modificări din perspectiva respectării drepturilor omului și în domeniul de publicitate, astfel propunînd modificări la Legea nr.1227 cu privire la publicitate. Se propune, la fel, introducerea unei noțiuni noi cu privire la noțiunea de publicitate sexistă în Codul contravențional, aprobat la 24 octombrie 2008, și sancționarea acesteia. În vederea realizării obiectivului de conciliere a vieții de familie cu cea profesională, propunem următoarele modificări.

170

Codul muncii, aprobat în martie 2003, anterior conținea mai multe prevederi protecționiste, fapt care avea un impact negativ asupra plasării în cîmpul muncii a femeilor și dezvoltării pieții muncii în Republica Moldova în general. Propunerile înaintate pentru articolul 124, privind includerea concediului paternal, va oferi o oportunitate tatălui copilului sau unuia din bunici să utilizeze concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului. Această măsură se propune ca o formă de alternativă în contextul excluderii aspectelor de discriminare după criterii de sex la angajare și în cîmpul muncii. Tatăl copilului va beneficia de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice în primele 56 de zile de la nașterea copilului cu achitarea unei indemnizații paternale din fondul de salariu. În contextul evitării cazurilor de discriminare a salariatului la locul de muncă, propunem modificări armonizate, incluziv cu prevederile Legii nr.121 cu privire la asigurarea egalității. Astfel, ne propunem completarea Codului muncii cu obligația angajatorului de a repara integral prejudiciul material și cel moral în cazul în care identifică discriminarea salariatului la locul de muncă. La fel, se propun modificări la Legea nr. 140 privind activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii, ce prevăd completări ce țin de prevenirea și excluderea cazurilor de discriminare după anumite criterii și a hărțuirii sexuale în relațiile de muncă. La Legea nr. 411, legea cu privire la ocrotirea sănătății, se propun completări cu referire la asigurarea profilactică a sănătății populației în toate sferele de activitate vitală, avînd în vizor dimensiunea de gen. Aceasta ne va permite prestarea serviciilor în dependență de necesitățile femeilor și bărbaților, inclusiv asigurarea accesului egal la servicii de sănătate și dezvoltarea serviciilor calitative, determinate de diferențele biologice ale femeilor și bărbaților și contextul social. În Legea nr.1036 cu privire la sistemul penitenciar, la fel, se propun modificări în sensul excluderii expresiilor cu nuanță diferențiată față de condițiile de întreținere a femeilor și bărbaților și completarea acesteia cu prevederi de creare a condițiilor adaptate necesităților specifice minorilor, femeilor gravide, lehuzelor și femeilor care alăptează. La fel, se propun armonizări cu referire la includerea concediului paternal pentru ofițerii de informații și securitate în Legea nr.170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate. Se propun, de asemenea, modificări la Legea nr. 271 cu privire la protecția civilă. Legea-cadru nr. 5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității între femei și bărbați, cu modificările propuse, vizează includerea unor noi definiții, cum ar fi „principiul egalității între femei și bărbați”, „grup coordonator în domeniul gender” și includerea măsurilor afirmative pentru a asigura o reprezentare înaltă a femeilor în funcții decizionale, asigurarea unei cote de participare minimă de 40 la sută a ambelor sexe în ocuparea de funcții publice la nivel central și local.

171

La fel, se propun modificări la Legea nr.436 privind administrația publică. Proiectul de lege menționat necesită mijloace financiare suplimentare pentru concediul paternal. De aceea urmează să se ia o decizie referitor la acest suport financiar, iar proiectul înaintat va asigura realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în promovarea egalității de gen în viața politică, socială și economică. Celelalte propuneri nu necesită cheltuieli financiare pentru asigurarea implementării acestora. Stimați deputați și deputate, Vă rog să susțineți acest proiect de lege.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc, doamnă ministru. Prima întrebare vine de la domnul deputat Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, Apreciem efortul pe care l-ați făcut pentru scrierea acestui proiect: este un proiect foarte amplu, modificări multidimensionale. Îmi închipui că a lucrat foarte multă lume și foarte mult timp la găsirea unor soluții care ar veni, pe de-o parte, să implementeze această idee despre care am vorbit și la primul proiect de lege, de conferire a cît mai multor drepturi femeilor și, totodată, găsirea unor soluții care nu ar ieși din limitele Constituției. Totuși, consider că au fost admise niște prevederi care, din punctul meu de vedere, la prima vedere, fără o analiză foarte atentă, depășesc totuși limitele Constituției. Și, pentru lectura a doua, ar trebui să găsim acele formulări sau reformulări, astfel încît să nu se găsească vreun deștept să meargă la Curtea Constituțională și să anuleze întreaga lege pe acest motiv. Și o să vă dau doar cîteva exemple. Prevedeți la Codul electoral cote de 40 la sută pentru femei în liste, după care spuneți că nerespectarea condițiilor specificate atrag după sine neînregistrarea listelor de candidați. Din punctul meu de vedere este o acțiune care depășește limitele Constituției. S-ar putea găsi alte formule, alte metode prin care s-ar putea determina partidele politice să realizeze acest lucru? Nu știu, nu am găsit nicăieri în Europa, în nicio legislație astfel de lucruri. Desigur ar fi fairplay, desigur ar fi o acțiune extraordinară dacă toată lumea ar conștientiza și toți ar respecta. Dacă nu respectă, s-ar găsi alte metode, dar neînregistrarea listei de candidați, din punctul meu de vedere, chiar ar duce la încălcarea Constituției. De aceea, cel puțin, la aceste aspecte trebuie să găsim aceeași formulă, dar, poate, sub alt aspect. Vă mulțumesc.

172

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Dacă aveți propuneri concrete pentru a evita, în viziunea dumneavoastră, astfel de consecințe, vă rugăm să veniți pentru lectura a doua. Vreau să vă aduc la cunoștință că am examinat legislația, inclusiv pe cea internațională. Există în cîteva țări astfel de norme stipulate în legislație. Cu atît mai mult că avem și recomandări pe care am ținut să le transpunem într-un fel în legislația națională. Dar dacă veniți cu propuneri de îmbunătățire, vom discuta în lectura a doua.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mult stimată doamnă ministru, Am un mare respect față de dumneavoastră, față de lucrul pe care îl faceți în calitate de ministru, față de proiectele cu care veniți în Parlament, dar acesta este, probabil, singurul proiect față de care am foarte mari rezerve. Iată cel puțin două din ele. Dumneavoastră propuneți, în legătură cu interzicerea publicității sexiste, articolul 111 alineatul (c), să fie interzisă prezentarea femeii ca mamă și soție, a bărbatului ca soț și bărbat, presupun. Pînă acum noi în mod, după mine, firesc și frumos admiram femeia că ea este o mamă, este o soție. Dumneavoastră ne interziceți să mai spunem lucrul acesta. La APCE s-a discutat o rezoluție privind interzicerea sexismului. Și, din cîte îmi amintesc, aceste elemente au fost excluse. Eu înțeleg că atunci cînd femeia este prezentată ca o marfă din punctul de vedere al serviciilor sexuale, este umilitor și degradant. Aici sînt de acord cu dumneavoastră. Dar nu cred că putem merge pînă acolo încît să interzicem să o prezentăm pe femeie ca mamă și soție. Dumneavoastră ce părere aveți despre această prevedere în acest proiect de lege?

Doamna Valentina Buliga: Eu țin nespus de mult la ceea ce-mi spuneți dumneavoastră de fiecare dată. Vreau să vă spun că rolul de mamă și de soție este un rol pe care nimeni nu-l contestă, și eu la fel. Dar în procesul discuției au parvenit mai multe propuneri pentru a nu permite, de fapt, prin lipsa unui cadru regulatoriu, de a avea exces de zel în anumite publicații și în materiale. De aceea sîntem gata să analizăm suplimentar argumentele dumneavoastră, dar considerăm că aceasta… Anume din punctul de vedere al mai multor organizații de femei, s-a considerat că această normă trebuie să existe. Aveți dreptul la părere, dreptul la amendament și sîntem gata să-l examinăm, stimate domnule Ghilețchi.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, vă rog.

173

Domnul Valeriu Ghilețchi: Și a doua întrebare. Doamnă ministru, Dumneavoastră propuneți, prin acest proiect de lege, să fie creat un nou mecanism – Grupul coordonator în domeniul gender. Noi avem în Republica Moldova astăzi, în urma adoptării Legii cu privire la asigurarea egalității, un consiliu care are menirea să prevină discriminarea. Inițiind sau propunînd să mai avem un asemenea mecanism, nu credeți că, totuși, noi duplicăm, adică ceea ce face un consiliu, mai dăm unui alt organ coordonator să se ocupe de aceste lucruri? Mai mul decît atît, dumneavoastră i-ați dat acestui organ dreptul să coordoneze, să monitorizeze implementarea recomandărilor adresate Guvernului din partea comitetelor și consiliilor specializate ale ONU și Consiliului Europei. Noi, în Republica Moldova, avem un mecanism de semnare a convențiilor și de ratificare a lor în Parlament. Nu cred că este corect să oferim dreptul unui... unei instituții sau unui, iarăși, departament care va fi în cadrul ministerului să se ocupe de anumite lucruri care țin de suveranitatea Republicii Moldova. Noi, ca și stat, vom decide la ce convenții aderăm, ce convenții semnăm, ce convenții ratificăm. Și repet: avem deja un organ care are menirea prin lege să supravegheze tot ceea ce ține de discriminare, inclusiv discriminarea gender.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Actualmente, în cadrul ministerelor și al altor autorități publice centrale această activitate despre care vorbim noi astăzi o utilizează... o fac unitățile gender în cadrul ministerelor și autorităților centrale. Propunem crearea acestui grup coordonator în instituțiile existente. Noi nu propunem crearea unei noi instituții. Care este, de fapt, rolul acestui grup coordonator? Pentru ca el să asigure, de fapt, abordarea complexă a politicilor și programelor din toate domeniile și la toate nivelurile privind adoptarea și aplicarea deciziilor în privința respectării drepturilor omului prin prisma de gen. De aceea, acest grup coordonator nu va fi o structură separată. Va fi la latitudinea... obligatoriu pentru instituțiile... după cum am menționat. Și vor înainta, în urma monitorizării în domeniul de ramură sau în programele și politicile aprobate într-un domeniu sau altul, care sînt riscurile, care sînt, de fapt, abaterile, pentru că nu ne permitem să continuăm. Pentru că, dacă nu schimbăm ceva la nivel de instituționalizare a activității noastre prin prisma cadrului legal și angajamentelor pe care le avem, riscăm să fim ineficienți. Noi, spunea și doamna Palihovici și doamna Fusu, noi nu mai putem să tolerăm să ne mișcăm cu aceeași viteză, în Republica Moldova, care am avut-o pînă acum. De aceea, este o sarcină a noastră comună, inclusiv un instrument de lucru creat în cadrul ministerelor și autorităților.

174

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Stimată doamnă ministru, Spuneți, vă rog... Deci, o întrebare concretă la articolul 51, Legea ocrotirii sănătății: care a fost motivul că dumneavoastră eliminați, substituiți cuvintele sfinte „mamă și tată” și le înlocuiți cu cuvintele, cu sintagma „unul din părinți”? Oare nu cumva se urmărește scopul instituirii, mai apoi, în scurt timp, a noțiunilor de „părinte unu” și „părinte doi”?

Doamna Valentina Buliga: Doamnă deputat, Mulțumesc mult, dar vă rog să nu exagerați. Este vorba de o...

Doamna Violeta Ivanov: Păi, atunci răspundeți. Care este?

Doamna Valentina Buliga: ... asigurare egală și acces la servicii de sănătate pentru ambii părinți și nicidecum nu urmărim obiectivul pe care dumneavoastră l-ați enunțat.

Doamna Violeta Ivanov: Păi, dacă este „mamă și tată sau un alt membru al familiei”, de ce să scoatem sintagma „mamă și tată” și să înlocuim cu „unul din părinți”?

Doamna Valentina Buliga: Doamnă Ivanov, Încă o dată spuneți-mi articolul, ca să-l găsesc. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Anunțați, vă rog, încă o dată articolul la care vă referiți, doamnă Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Este vorba de articolul 51 din Legea ocrotirii sănătății, alineatul (4) și alineatul (5). (Rumoare în sală.) „Mamă, tată”, alineatul (5).

Doamna Valentina Buliga: Este vorba de dreptul și accesul la servicii...

Doamna Violeta Ivanov: „Mamă, tată”. Alineatul (5). (Rumoare în sală.)

175

Doamna Valentina Buliga: Concretizăm, dar nu e ... Aici este vorba despre concediu, stimată doamnă deputat...

Doamna Violeta Ivanov: Corect. Corect.

Doamna Valentina Buliga: ... Concediu care se oferă unuia dintre părinți, cu adevărat.

Doamna Violeta Ivanov: Păi, de ce scoateți cuvîntul „mamă, tată”?

Doamna Valentina Buliga: Pentru că se oferă unuia dintre părinți, care este și mama și tata.

Doamna Violeta Ivanov: Păi, lăsați să fie așa cum era în varianta veche „mamă și tată”. Foarte clar pentru toată lumea. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Ivanov, Aveți încă o întrebare sau nu? Nu. Doamna Balmoș.

Domnul Galina Balmoș: Pe întreg parcursul proiectului, dumneavoastră insistați asupra egalității de șanse, de oportunități, de drepturi și, totodată, pe întregul proiect al legii există niște prevederi protecționiste. Chiar și aceeași cotă, un fel de discriminare pozitivă, și în Codul muncii și în alte legi. Spuneți-mi, vă rog, nu se exclud aceste două principii: pe de o parte, egalitate și, pe de altă parte, protecționism? Și vă rog să mă înscrieți cu o luare de cuvînt, doamnă președinte al ședinței.

Doamna Valentina Buliga: După cum ați observat, în multe se introduce, cu adevărat, principiul egalității, în unele articole, inclusiv la Legea nr. 64. Nu considerăm că este protecționistă, după cum a menționat doamna deputat. Acest proiect de lege a avut o istorie deloc scurtă, un drum foarte lung. Și la această etapă este un compromis acceptat de toată societatea care a participat, de fapt, la elaborarea și promovarea acestui proiect. Nu exclud că pe parcursul timpului mai pot fi modificate, dar este deja o altă etapă. La această etapă, este un proiect de lege care a fost susținut de majoritatea celor implicați în procesul de elaborare a lui.

176

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Doamnă ministru, Cu toată stima și respectul față de dumneavoastră, dar aici, la Legea ocrotirii sănătății, articolul 2 litera f) se completează în final cu textul: „avînd în vizor dimensiunea de gen”. Deci, în toată lumea pediatrii sînt femei, pentru că atitudinea față de copil la femeie e mult mai bună. În toată lumea printre chirurgi predomină bărbații, pentru că e știut clar că a fi chirurg bun înseamnă a uita că ai copii acasă, pentru că este zi și noapte, a uita că ești soție. În momentul în care dumneavoastră faceți aceste afirmații... O să fie foarte greu. Dacă în Parlament femeia poate să se scoale și să spună că mai are niște probleme de alt gen și se scoală și pleacă acasă, în chirurgie, la 2 de noapte, aceasta nu ai s-o faci. Atunci, eu solicit să fie eliminată această literă f).

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Vreau să vă spun că cunosc extraordinare doamne chirurgi, cu mîini de aur. La fel, cunosc bărbați care au fost și sînt foarte buni specialiști în pediatrie. De aceea, este părerea dumneavoastră. O înțeleg. Este o dragoste profesională. Dar credem că femeile, la fel ca și bărbații, pot profesa cu multă demnitate și cu mult respect profesia de medic.

Doamna Liliana Palihovici. Domnul Brega. A doua întrebare.

Domnul Gheorghe Brega: Corect, dar sînt mai puține femei chirurgi profesioniste. A doua întrebare. Eu văd că acum... Numai ce am votat Legea nr.101. PLDM a venit cu 30%. PD, prin dumneavoastră, cu 40%. Comuniștii propun 50%. Probabil că poimîine o să trebuiască să venim și noi cu 60%. Dar aceasta așa, pentru întrecere sportivă, pentru PR. Eu am o a doua întrebare. Se referă la articolul 5 alineatul (6): „la formarea componenței nominale a Biroului permanent se recomandă respectarea cotei de reprezentare minimă de 40% ambele sexe.” Vreau să vă întreb. Ia uitați-vă la noi în prezidiu, în momentul de față. Cum? Pentru că în Regulamentul Parlamentului scrie clar din cine este format Biroul permanent. Și nicidecum.... Atunci trebuie să îl dați pe Valeriu Streleț afară, să puneți o femeie, pe Hadîrcă – afară, să puneți o femeie sau mai știu eu acolo...

177

Și vreți, nu vreți, dar ... Atunci, cum facem? Cum o să impunem? Noi ce impunem? ... Atunci, nu este clar.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat Brega, Referitor la prima problemă pe care ați abordat-o dumneavoastră. Este dreptul deputaților la inițiativă. Este dreptul partidelor politice să susțină anumite inițiative. Guvernul Republicii Moldova a venit cu această propunere de 40 la sută, ținînd cont, de fapt, de recomandările Consiliului de miniștri, ținînd cont de experiența altor țări, de faptul că trebuie să atingem acele obiective de dezvoltare al mileniului, iar decizia vă aparține dumneavoastră, plenului Parlamentului. Referitor la a doua întrebare. La fel, se recomandă pentru a ține cont, pentru a asigura buna funcționare al Biroului permanent al Parlamentului. Eu cred că este o normă care poate fi, de fapt, utilizată ca un model de democrație într-o țară parlamentară.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Nu prea am înțeles ce a avut prezidiul Parlamentului cu întrebarea dumneavoastră, dar acesta este alt subiect. Vă rog, doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Doamnă ministru Buliga, Apreciem foarte mult munca depusă de către dumneavoastră personal, de către ministerul dumneavoastră în a elabora acest proiect de lege, care vine cu amendamente la 14 legi. Proiectul propus de dumneavoastră vine și cu unele instrumente foarte clare pentru a putea asigura această reprezentare de gen prin cotă, pentru că a promova femeia, a o face egală cu bărbații și pentru a concilia viața de familie cu viața profesională, trebuie să ai instrumente ca să poți asigura această egalitate și să nu fie doar vorbe. Iată dumneavoastră, spre exemplu, veniți la Codul muncii prin articolul 1241 – concediul paternal. Tatăl copilului – alineatul (2) – copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice. Întrebarea mea este dacă aceste… Nu este obligatoriu, nu-l obligă nimeni. Asta dacă are simț, da…

Doamna Valentina Buliga: Da. Este un drept. Absolut.

Doamna Corina Fusu: … și vrea să simtă ce înseamnă a fi tată, el își poate lua 14 zile. Dacă aceste 14 zile le ia împreună cu mama copilului?

178

Doamna Valentina Buliga: În paralel cu mama copilului se propune anume pentru a trăi împreună emoțiile pozitive ale nașterii unui copil, atașamentul față de copil, a cunoaște, de fapt, și greutățile prin care trec mamele după naștere și a le ajuta pentru a asigura acestui copil un mai bun mediu în familie. Pentru că este complicat. Cine a născut știe cum este să te descurci singură, fără suport și ajutor.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Fusu, Mai aveți o întrebare? Vă rog.

Doamna Corina Fusu: Doamnă ministru, Și a doua întrebare tot ține de oferirea acestor posibilități din partea statului, ca femeia să fie despovărată de grijile pe care le are în mod tradițional pe spatele ei. Și aici vreau să aflu poziția dumneavoastră cu privire la asumarea de către stat de deschidere a creșelor pentru copii de la, eu știu, de la un an, să zicem, pînă la trei ani, pentru că acum în Republica Moldova se atestă următoarea realitate. Școlile nu sînt populate cu copii, pe cînd cererea de locuri în grădinițe și creșe este sporită. Deci, ar trebui și ministerul dumneavoastră să vină cu o claritate în acest domeniu pentru creșe și grădinițe.

Doamna Valentina Buliga: Doamnă deputat, Vreau să vă spun că Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Educației și cu Ministerul Sănătății, lucrează împreună, de fapt, la deblocarea unei situații pe care o avem astăzi în Republica Moldova pentru a consolida capacitatea statului și autorităților locale privind oferirea de servicii prietenoase copiilor, inclusiv de la vîrsta pe care dumneavoastră ați menționat-o. Avem, la această etapă, elaborate mai multe documente. Sper ca în viitorul apropiat să avem și soluții, și rezolvarea acestei probleme care încă există în Republica Moldova.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Vă mulțumesc, doamnă Preşedinte.

179

Doamnă ministru, Luînd în considerație că în acest proiect de lege, prin acest proiect de lege se propune înlocuirea noțiunii de tată și mamă cu noțiunea „unul din părinți”, noi vom avea un amendament. Noi solicităm ca în compartimentul de noțiuni dumneavoastră să explicați, să dați explicații cine va fi socru mic și cine va fi socru mare. Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Asigurarea respectării drepturilor femeilor și bărbaților și nediscriminarea nici unei persoane este datoria noastră. Eu nu vreau să comentez. Faceți un amendament și o să vedeți care va fi poziția noastră la amendamentul domniilor voastre.

Doamna Liliana Palihovici: Acestea deja sînt semnele că Parlamentul muncește prea mult și ar trebui să ia o pauză. Nu? (Rumoare în sală.) Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă ministru, Apreciez și eu eforturile ministerului dumneavoastră. Totuși, constat că foarte multe prevederi din această lege vor rămîne declarative și sînt nefuncționale, iar acolo unde avem discriminare concretă pe criterii de gen și lucrurile sînt foarte cunoscute, ministerul dumneavoastră nu a venit cu soluții concrete. Vreau să vă dau un exemplu. Se știe că speranța de viață a bărbaților în Republica Moldova este cu aproape 8 ani mai mică decît a femeilor. Ei se pensionează totodată cu 5 ani mai trîziu decît femeile. Pe de altă parte, ei, conform legislației, trebuie să confirme și un stagiu de muncă mai mare decît femeile cu 5 ani de zile. Avem această discriminare pe toate pozițiile, discriminare negativă a bărbaților față de femei. Eu vreau să vă întreb: de ce, care este poziția ministerului vizavi de acest subiect și de ce nu ați venit cu corectări la subiectul cel puțin egalitate în vechimea în muncă? Nu mă refer la vîrstă, pensionare, dar vechimea în muncă urma să fie egalată între bărbați și femei, pentru că foarte puțini bărbați ajung pînă la vîrsta de pensionare și după aceasta mai trăiesc încă puțin, în medie. Așa demonstrează statistica.

Doamna Valentina Buliga: Eu v-aș…

180

Doamna Oxana Domenti: Asta este prima întrebare.

Doamna Valentina Buliga: Eu v-aș ruga să faceți un amendament din partea Fracţiunii Partidului Comuniștilor și să propuneți majorarea vîrstei de pensionare pentru femei în Republica Moldova. (Rumoare în sală.) Asta ați avut… (Rumoare în sală.)

Domnul Oleg Reidman (Strigă din sală): Это мы увеличили на пять лет. … (Rumoare în sală.)

Doamna Oxana Domenti: Da. A doua întrebare. Doamnă ministru…

Doamna Valentina Buliga: …я увеличила.

Domnul Oleg Reidman(Strigă din sală): Вы увеличили стаж…

Doamna Oxana Domenti: Într-adevăr, ați înțeles greșit. Nu asta am avut în vedere. Am avut în vedere că vechimea în muncă a bărbaților este de 35 de ani și a femeilor de 30 de ani. Vroiam să reduc această vechime în muncă pentru bărbați. Eu cred că este o discriminare negativă, care nu trebuie să existe în legislație. Și cea de-a doua întrebare. Spuneam că mi se par nefuncționale foarte multe articole, iar pe alocuri, așa, declarative. Pe de o parte, parcă promovați femeile, inclusiv ați vrea să le promovați așa și în conducerea Parlamentului, dar direct nu explicați. Totuși organele de conducere ale Parlamentului sînt Prezidiul Parlamentului, comisiile; tocmai din aceste structuri reiese ulterior și structura Biroului permanent, da. Dumneavoastră faceți recomandări la Biroul permanent al Parlamentului, se recomandă să nu fie mai puțin de 40%, cu toate că nu este clar cui îi faceți aceste recomandări, pentru că vom avea partide care pot să înainteze doar o singură persoană în Biroul permanent. Cum ar trebui ei să înainteze, pe ce criterii, în Biroul permanent? Și iarăși spuneam că trebuie s-o începem de la organele de conducere, de la comisii și de la structura Parlamentului. Doar astfel această prevedere, pe care ați vrut s-o propuneți, poate să fie funcțională. De aceea cred că e nevoie să reformulăm acest lucru.

181

La fel, cred că e o discriminare negativă. Noi, femeile, ne considerăm chiar discriminate prin această cotă de 30–40%. Noi credem că putem concura alături de bărbați și rugăm să ne oferiți șanse egale în toată legea, da. Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Doamnă deputat, Dacă observați, nu este scris nicăieri „40 la sută pentru femei”. Este foarte bine menționat, în proiectul de lege, pentru că nu ne dorim nici o discriminare, dar ne dorim o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelele. Ce ține de comisiile parlamentare, proiectul de lege poate fi îmbunătățit și dacă va veni un amendament ca și în comisiile parlamentare… Dar important este să asigurăm, de fapt, temelia formării unui Parlament, cînd în Parlament să vină cu adevărat femei și bărbați, ca să nu existe acest dezechilibru. De aceea, referitor la unele articole care spuneți că sînt declarative, Guvernul, după aprobarea acestei legi, va veni inclusiv cu ajustarea mai multor legi deja în dependență de aprobare, pentru a pune în aplicare toate normele aprobate și promulgate.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, doamnă ministru. Invit comisia să prezinte raportul. (Rumoare în sală.) Domnul preşedinte al comisiei… (Rumoare în sală.) Doamna președintă, Da, vă rog.

Doamna Stella Jantuan: Eu am răspuns în română, domnule Muntean.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă vicepreședinte, Vă rog să nu vă sustrageți și să prezentați raportul.

Doamna Stella Jantuan. Mulțumesc. Comisia drepturile omului și relații interetnice, pornind de la atribuțiile și competența sa funcțională, în temeiul articolului 49 din Regulamentul Parlamentului, a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova și comunică următoarele. Proiectul de lege prevede perfectarea cadrului legal național și racordarea lui la recomandările parvenite din partea Comitetului ONU privind eliminarea discriminării față de femei prin amendarea a 15 acte legislative. Or, comitetul ONU recomandă ca Republica Moldova să asigure implementarea Convenției

182

ONU cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei prin asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați în toate instituțiile publice, politice și programe, prin instruire în domeniul asigurării egalității de gen, precum și îmbunătățirea mecanismului instituțional în domeniu. Totodată, prin acest proiect de lege se propune armonizarea legislației naționale cu prevederile Legii nr.5-XV din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Un alt scop al proiectului este asigurarea egalității în drepturi și obligația ambilor părinți față de copii, instituindu-se aceleași drepturi și obligații. Autorul susține că proiectul de lege, fiind unul de rezonanță, a fost supus mai multor consultări publice, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, unități de gender, specialiști pentru informare și comunicare cu mass-media, reprezentanți ai agențiilor de publicitate, Agenția Presei Independente, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și a ONG-urilor din domeniul prevenirii și combaterii violenței, precum și din domeniul drepturilor omului. Așadar, proiectul de lege include în sine toate recomandările și propunerile parvenite de la diferite organizații naționale și internaționale, fiind apreciat și susținut de către experții independenți. Comisia a examinat proiectul enunțat în cîteva ședințe. La dezbateri au participat ministrul muncii, protecției sociale și familiei, au fost prezentate și examinate și avizele unor comisii permanente ale Parlamentului. Amendamentele și propunerile din partea comisiilor încă nu au fost prezentate. Direcția juridică din cadrul Secretariatului Parlamentului a venit cu unele obiecții de tehnică legislativă, care urmează a fi luate în considerație. Urmare a dezbaterilor, comisia a susținut în principiu proiectul de lege în cauză, care are drept scop perfecționarea legislației privind promovarea egalității de gen întru asigurarea egalității de șanse. Comisia apreciază proiectul de lege drept un instrument care va spori cota de participare a femeilor la luarea deciziilor în structurile statului, ceea ce este benefic într-un stat de drept și democratic. În concluzie, Comisia drepturile omului și relații interetnice propune proiectul de lege în cauză spre a fi examinat în plenul Parlamentului în primă lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă președinte, Nu sînt întrebări. Vă mulțumesc. Avem trei deputați înregistrați pentru luare de cuvînt. Îl invit la tribuna … Coraport. Da, doamna Apolschii. De pe loc?

183

Doamna Raisa Apolschii: Noi am prezentat coraportul comisiei de bază și am propus pentru examinare în plenul Parlamentului. Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Îl invit la tribuna centrală pe domnul deputat Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimată doamnă Președinte al ședinței, Mult stimată doamnă ministru, Evident că acest proiect de lege este rezultatul unei munci, este rezultatul unor discuții, analize. Cu toate acestea, așa cum am menționat și în întrebarea pe care am adresat-o doamnei ministru, este un proiect de lege care ridică mai multe semne de întrebare, este un proiect de lege față de care am rezerve și menționez din start: exprim o opinie separată față de acest proiect de lege. Referitor la cote. Cotele sînt măsuri afirmative. Și, așa cum deja s-a menționat, orice măsură afirmativă are o componentă discriminatorie, are o componentă care într-un sens umilește. Eu admir foarte mult doamnele care astăzi au vorbit de la această tribună și faptul că ele au ajuns în viața politică fără cote, demonstrează realitatea că în Republica Moldova se poate. Doamnele care au talent, doamnele care doresc pot să se realizeze inclusiv în viața publică. Iată cum este scris acest principiu menționat în acest proiect de lege: „Principiul asigurării egalității de șanse între femei și bărbați înseamnă egalitate în drepturi, oportunități și responsabilități în toate sferele vieții”. Egalitate în drepturi. Este o confuzie atunci cînd un drept se transformă într-o obligație. Dreptul înseamnă drept. Șansă înseamnă șansă. Oamenii, indiferent de … în cazul dat, de sexul pe care îl au, indiferent de starea lor socială, indiferent de convingerea lor religioasă, de grupul etnic din care fac parte, au și trebuie să aibă șanse egale. Tot ce trebuie să facă un stat este să ofere aceste șanse egale, iar cei care doresc să realizeze ceva în viață să se folosească de aceste șanse. Regret că noi, un stat tînăr, care a pornit pe o cale democratică, o cale prin care vrem să construim o societate liberă, cu atîta ușurință renunțăm la libertate și venim cu obligații. Libertate înseamnă, de fapt, să ai libertate să promovezi ceea ce crezi și ceea ce dorești, nu să-ți fie impusă de cineva. Este important lucrul acesta. Am crescut într-o familie în care am fost învățați ce înseamnă convingere și constrîngere. Noi trebuie să educăm o societate prin convingere, nu prin constrîngere. Eu sînt pentru principiul egalității de șanse, dar acest lucru trebuie obținut prin convingere și prin educarea societății, nu prin măsuri afirmative și restrictive, măsuri imperative. Pentru că aceasta nu este decît o deformare și o denaturare a conceptului de egalitate. Acesta nu mai este un concept de egalitate atunci cînd este forțat și este impus. Extinderea principiilor egalității la companiile private, la instituțiile de învățămînt private mi se pare o altă exagerare a acestui proiect de lege. Dacă măcar

184 ne-am limita la instituțiile publice, dar noi vrem să le extindem la instituțiile private, la instituțiile de învățămînt. Ce vom face cu seminarele teologice, unde sînt doar bărbați în aceste seminare teologice? Ce vom face cu alte instituții, unde există o anumită preferință? Companiile private care vor să angajeze doar un anumit gen de lucrători? Sînt întrebări la care trebuie să găsim răspunsuri astăzi. Legat de sexism. Așa cum am menționat în întrebare. Conform acestui proiect de lege, dacă m-aș exprima într-un limbaj biblic, de azi înainte va fi păcat să spui că o femeie este soție sau mamă. Va fi păcat să spui că un bărbat este soț sau tată. Este interzis lucrul acesta, pentru că contravine unor așa zise principii tradiționale. Noi nu putem aplica aceste principii în Republica Moldova. De fapt, cred că noi avem anumite valori la care ar trebui să ținem. Familia, tata, mama sînt lucruri la care nu putem renunța. (Aplauze.) Grupul coordonator gender. Sigur că este, pe de-o parte, o intenție nobilă a ministerului, dar noi nu putem accepta atunci cînd în Republica Moldova deja avem organe care supraveghează ceea ce numim noi domeniul legat de discriminare. Atunci cînd se propun, vin inițiative din partea acestui consiliu, ele se înaintează autorităților publice și private, și acest lucru deja este prevăzut, nu cred că ele trebuie dublate. Și în încheiere, văd că timpul deja expiră, dacă doar 30 de secunde îmi mai dați, doamnă … Noi vorbim despre demnitate umană. Conform conceptului creștin despre lume și viață, demnitate înseamnă a fi creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Biblia, deși este o carte de mii de ani, de pe prima pagină spune că femeia și bărbatul sînt creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă egalitate, aceasta înseamnă demnitate, dar aceasta înseamnă și o frumusețe inconfundabilă a femeii și a bărbatului. Aceste lucruri trebuie păstrate și trec prin asemenea proiecte de lege neglijate. Iată de ce eu sînt foarte rezervat față de acest proiect de lege, deși are și unele noțiuni bune, care ar merita să fie sprijinite. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Și apreciez pasiunea cu care ați vorbit, dar nu cred că ajută cauzei anunțate. Domnul Reidman, De procedură.

Domnul Oleg Reidman: De procedură. Da. Я хотел бы обратить внимание уважаемого Парламента, как наши majoritarii показывают пример равенства и промовирование женщин. Все женщины, включая в президиуме, находятся на своем рабочем месте, мужики слиняли. (Aplauze, rîsete în sală.)

185

Doamna Liliana Palihovici: Următorul vorbitor este doamna Balmoș.

Doamna Galina Balmoș: Scurt. Mai puțin. Stimați colegi, Un proiect de dragul proiectelor sau o intenție serioasă? De fapt, astăzi, nu există nici o interdicție care ar limita accesul femeilor în politică. Nu există nici o lege care ar îngrădi anumite drepturi pentru femei. Există o multitudine de prevederi și declarații care consfințesc egalitatea de șanse și oportunități. Dar există oare voință pentru a accepta participarea egală a femeilor în politică? Acest proiect și precedentul reglementează un aspect din activitatea partidelor, însă este absolut normal și firesc ca fiecare partid, mai ales cele care se pretind a fi europene, să își decidă politica de promovare a cadrelor, astfel reprezentînd interesele celor care îi votează. De fapt, PCRM dintotdeauna a promovat consecvent și sistemic femeile în poziții decizionale și astfel de prevederi cum ar fi cota pentru noi sînt depășite. Sîntem împotriva conceptului pretinsei meritocrații. Afirmațiile precum că femeile sînt promovate conform meritelor sînt misogine și fără sens atunci cînd acest principiu nu se aplică bărbaților. Or, aceasta nu înseamnă că persoanele care sînt înafara procesului decizional sînt cu mai puține merite. Problema cotelor este abordată cu o doză de sarcasm și îngăduință umilitoare ale celor care se consideră bărbați. Apar similitudini și cu scandaloasele prevederi din Legea cu privire la asigurarea egalității. Un alt aspect discutabil este însăși cota, cifra 30, 40, de ce nu 50, adică o reflectare a componenței de gen a populației. Avem și cîteva întrebări. De ce atunci cînd e vorba de un drept la muncă al tinerelor femei în timpul concediului de maternitate, Guvernul limitează acest drept, justificînd prin obligațiunea mamei de a crește și educa copilul? De ce în alte domenii foarte importante ale vieții nu se aplică acest genderism: educație, medicină, justiție, business? Stimați colegi, Este o modă, precum și o modalitate de a atrage și cheltui niște fonduri europene, a susține niște structuri internaționale, a se justifica pentru granturile asimilate. Ar fi mai util și indicat să ne respectăm și să ne auzim reciproc. Și să susținem, pe drept cuvînt, femeile prin politici chibzuite, motivate și echitabile. Să încurajăm femeile și să acceptăm că, dacă cele 52% de femei din societate nu sînt reprezentate în organele decizionale, despre ce fel de calitate a procesului de guvernare poate fi vorba. Noi am susținut cota, din solidaritate pentru toate femeile, și mai ales ca să încurajăm partidele să promoveze femeile în politică activ. Dar acest ultim proiect este unul mult mai amplu, mai controversat și ne vom abține de la vot pentru acest proiect.

186

Urmează să îl mai analizăm și să nu fim atît de grăbiți în promovarea acestuia. Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Doamna Stratan, vă rog.

Doamna Valentina Stratan: Stimată doamnă Președinte al ședinței, Stimați colegi deputați, Am învățat cu toții că democrația înseamnă participare. Statisticile ne arată că în Republica Moldova femeile reprezintă peste 50 la sută din populație. Prin urmare, este corect și necesar ca femeile să fie reprezentate în mod echitabil la toate nivelurile de luare a deciziilor. Legislația Republicii Moldova, de iure, garantează femeilor același acces ca și al bărbaților în toate domeniile vieții: și cel economic, și cel social, și, nu în ultimul rînd, în cel politic. În realitate, vedem că numărul femeilor în locurile de luare a deciziilor din Parlament, Guvern, consilii raionale și locale rămîne a fi infim, comparabil cu cel al bărbaților. Cu toate acestea, țin să remarc că situația la acest subiect s-a schimbat totuși în timp și a avut loc o evoluție pozitivă în dinamică. Acest lucru se datorează, în cea mai mare măsură, implicării active a reprezentanților societății civile, a organismelor internaționale care au venit pe parcursul anilor cu susținere logistică și financiară. Un rol aparte le-a revenit și partidelor politice grație acțiunilor de încurajare și instruire pentru toate femeile care au dorit să se implice activ în procesul politic din Republica Moldova, proces care, de fapt, stabilește cursul și traiectoria de dezvoltare a țării. Constatăm că problemele cu care se confruntă femeile și bărbații în societate sînt în mare parte diferite. Vedem că și abordările acestora sînt diferite. Prin urmare, este necesar să identificăm în comun soluții și abordări care să fie acceptate de toți membrii societății. Este îmbucurător faptul că 60% din persoanele cu studii superioare sînt femei. Deci avem un potențial intelectual feminin care poate și trebuie să fie explorat pe deplin în beneficiul întregii țări. Republica Moldova trebuie să utilizeze pe deplin cunoștințele și experiența femeilor în toate domeniile de activitate. Și acest lucru va contribui considerabil și la realizarea obiectivului principal de integrare europeană. Aceasta poate fi posibilă, la această etapă, doar prin adoptarea unei cote minime de reprezentare a femeilor și bărbaților, care va fi stipulată în mai multe acte legislative și normative, ceea ce ar permite să vedem o prezență mai mare a femeilor în locurile de luare a deciziilor.

187

Problema cotei a fost discutată pe parcursul multor ani, mult și pe îndelete. Și acest subiect s-a regăsit, într-o formă sau alta, în importante documente dezbătute și aprobate la nivel de Guvern, cît și de Parlament. Astăzi, mă bucur să apreciez venirea în Parlament a acestui proiect de lege relevant pentru o societate modernă și democrată. Cu atît mai mult cu cît este prezentat de colega mea de partid, doamna ministru Valentina Buliga, care a fost și rămîne o promotoare înverșunată a problematicii de gender. Aici îmi amintesc și de faptul că, un timp îndelungat de activitate a Guvernului, dumneaei a fost unica femeie delegată de Partidul Democrat. Cred că implicarea și prezența femeilor în politică nu este un moft al femeilor, ci dimpotrivă, este o ambiție nobilă și în mare măsură un sacrificiu care este în beneficiul societății. În acest context, vreau să menționez existența unor studii care au demonstrat că prezența majoră a femeilor în locurile de luare a deciziilor la nivel de stat a dus la un nivel de dezvoltare economică mult mai înalt, precum și la o diminuare esențială a corupției în instituțiile de stat. Cred că această măsură temporară și tranzitorie, care a fost aplicată în mai multe țări, va ajuta la schimbarea mentalității și stereotipului de gîndire încă patriarhal al societății, pentru că femeile au demonstrat în repetate rînduri că sînt bune partenere, inclusiv în viața politică. Eu îndemn pe femeile din Republica Moldova să se implice mai activ în viața publică și politică pentru a schimba lucrurile în bine în Republica Moldova. Fracțiunea Partidului Democrat evident că susține adoptarea acestui proiect de lege în prima lectură.

Doamna Liliana Palihovici: De procedură. Domnul Mișin.

Domnul Vadim Mișin: Уважаемые коллеги, Комиссия просит, при голосовании проекта 180 в первом чтении, разрешить комиссии объединение во втором чтении 101 и 180.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Supun votului proiectul cu nr.180 în primă lectură. Cine este pentru, vă rog să votați. (Rumoare în sală.) Cu majoritatea voturilor, proiectul… (Rumoare în sală.) Vă rog să vă domoliți. Înțeleg reacțiile la o oră tîrzie, dar asta este munca noastră. Am să vă rog să anunțați rezultatele, cu toate că aceasta nu este procedural pentru lectura întîi, dar am să vă rog să anunțați prezența pe sectoare, după care rezultatele pe sectoare. Sectorul nr.1, vă rog să spuneți cîți sînt. (Rumoare în sală.)

188

Domnul Sergiu Stati: – 24. Один как один красавцы…

Doamna Liliana Palihovici: Sectorul nr.2? (Rumoare în sală.) Vă rog, anunțați prezența în sectorul nr.2. (Rumoare în sală.) Prezidiul numără…

N u m ă r ă t o r i i: 32 – sectorul nr.2.

Doamna Liliana Palihovici: – 32.

N u m ă r ă t o r i i: 19 – sectorul nr.3.

Doamna Liliana Palihovici: 19 – sectorul nr.3. În sală sînt prezenți 75 de deputați. Vă rog, domnilor deputați. (Rumoare în sală.) Cine este pentru susținerea proiectului nr.180 în primă lectură, vă rog să votați. Vă rog să anunțați rezultatele pentru fiecare sector.

N u m ă r ă t o r i i: Zero – sectorul nr.1

Doamna Liliana Palihovici: Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 25.

Doamna Liliana Palihovici: Noi în prezidiu sîntem trei. Domnul Bodrug…

N u m ă r ă t o r i i: 25 – sectorul nr.2. 18 – sectorul nr.3.

189

Doamna Liliana Palihovici: Cu votul a 43 de deputați, proiectul nr.180 a fost votat în primă lectură.

Domnul Serghei Sîrbu: Următorul proiect, sub nr.285, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă Liliana Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Am să mă strădui să prezint succint acest proiect. (Rumoare în sală.) Nu am putut, domnule Munteanu. Este un proiect tehnic. Atunci cînd am modificat legislația cu privire la transferul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din subordinea Ministerului Agriculturii în instituție în cadrul Guvernului, nu am făcut la timp și o altă modificare ce ține de personalul acestei agenții și salarizarea ei. Adică nu am transferat funcțiile acestea în Legea nr.48. Această lege vine să modifice Legea nr.48, și anume anexa nr.2, și să completeze această anexă cu toate funcțiile existente în agenția menționată. La fel, în acest proiect se propune modificarea capitolului II secția unu din Clasificatorul unic al funcțiilor publice, deoarece la acel moment cînd clasificatorul a fost elaborat nu se prevedeau anumite funcții care sînt în cadrul acestei agenții, și anume funcții publice de execuție ca inspector principal, inspector superior și inspector. Deci, acest proiect propune și această modificare, precum și o modificare la anexa din Legea nr.199 din… 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Stimaţi colegi, Acest proiect are avizul, are raportul. Acest proiect nu prevede cheltuieli suplimentare, deoarece salariile se mențin. Numai aducem în concordanță legislația pentru ca să poată fi achitate salariile angajaților. Sper să susțineți acest proiect.

Domnul Serghei Sîrbu: Întrebări? Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Doamnă Palihovici…

Doamna Liliana Palihovici: Da.

Domnul Eduard Mușuc: Acest proiect a fost înaintat cu cîteva zile în urmă…

190

Doamna Liliana Palihovici: Da.

Domnul Eduard Mușuc: …în adresa Parlamentului. Comisia administrație publică și dezvoltare regională urma să prezinte coraportul respectiv, dar cred că vă dați seama: noi am avut doar două zile. Acest coraport nu există și nici nu a putut să existe, deoarece nu am avut timp suficient ca să ne convocăm și să examinăm, să-l dezbatem. Nu înțeleg de ce ne grăbim ca anume astăzi să-l aprobăm în… Intuiesc că se va insista asupra lecturii a doua, ca să-l votăm astăzi, și vă întreb: de ce atîta grabă?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mușuc, Eu vă explic de ce. Din cauza că a fost o greșeală a noastră că nu am modificat legislația la timp, corect, în acel moment și nu poartă nici o vină oamenii care muncesc, ca să nu primească salariile. Dar salariile pot să fie achitate atunci cînd ei sînt incluși într-o categorie anume. Conform legislației, nu poate o agenție care este în subordinea Guvernului să meargă cu salarizarea după regulile vechi, cînd era în subordinea Ministerului Agriculturii. Deci, noi facem o schimbare tehnică a legislației. Nu facem nimic. Aducem și aceste trei legi în concordanță cu modificările pe care le-am făcut mai devreme, cînd am trecut această agenție din subordinea Ministerului Agriculturii în subordinea Guvernului. De aceea este și graba. Parlamentul pleacă în vacanță și lucrurile nu pot să mai aștepte.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Dar aveți acceptul Guvernului în formă scrisă? Doamna Liliana Palihovici: Da, da, da, este avizul Guvernului, îl am aici în scris.

Domnul Eduard Mușuc: Atunci, în calitate de autori, vă asumați toată responsabilitatea pentru aprobarea proiectului de lege în ambele lecturi, astăzi.

Doamna Liliana Palihovici: Eu nu am vorbit de două lecturi astăzi. Este avizul Guvernului. Mai mult decît atît, este raportul comisiei de bază, ce ține de aceste trei legi.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu sînt alte întrebări.

191

A, stați că a apărut o întrebare. Bondari. Bondari.

Domnul Veaceslav Bondari: Doamnă autor, Cît timp activează agenția asta de cînd a trecut la Guvern? Cît timp?

Doamna Liliana Palihovici: Eu, domnule Bondari, Nu am la mine exact hotărîrea cînd a fost trecută, dar sînt cîteva luni.

Domnul Veaceslav Bondari: Da, știm, undeva un an de zile…

Doamna Liliana Palihovici: Nu.

Domnul Veaceslav Bondari: Și cum socotiți: lucrătorii ăștia lucrau fără salariu atîta timp?

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat… (Rumoare în sală.) Această agenție… Această agenție a trecut în subordinea Guvernului în 2014. Poate lucrurile nu au fost făcute la timp, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să le lăsăm să rămînă neschimbate în continuare. Dacă avem acum această posibilitate, trebuie s-o facem.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Bondari, A doua întrebare.

Domnul Veaceslav Bondari: Bun. Și de trei luni, cum auzim de la domnul viceministru și cum agenția lucrează, așa, ei, nimeni nu primește salariu? Așa, toți...

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat…

Domnul Veaceslav Bondari: … ori special a făcut așa situație.

Doamna Liliana Palihovici: Nu. Din cîte știu, salarizările s-au dus în temeiul legii vechi, ceea ce este incorect. Ei nu mai sînt parte a Ministerului Agriculturii și ei nu trebuie să fie incluși în legea aceea. Ei trebuie să fie în Legea nr.48.

192

De aceea am și propus modificările respective.

Domnul Veaceslav Bondari: Este vorba că ei, agenția lucrează în, pe lîngă Guvern, dar primește salariu la Ministerul Agriculturii. Așa am înțeles.

Doamna Liliana Palihovici: Da, așa este vorba și…

Domnul Veaceslav Bondari: Și cum trezoreria a dat voie la așa o încălcare?

Doamna Liliana Palihovici: Eu acum am prezentat un proiect de lege care vine să stopeze acest proces și să aducă lucrurile la normalitate.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Mușuc, Ați avut două intervenții. (Rumoare în sală.) Vă rog. Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Da, domnule Sîrbu. Eu vreau să vă rog foarte frumos, atunci cînd oferiți cuvîntul și cînd vă adresați către deputați, să vă adresați corect. Nu „Bondari” și nu „Mușuc”, dar „deputatul Mușuc” sau „domnul Bondari”. (Rumoare în sală.) Adică, să fiți corect…

Doamna Liliana Palihovici: Întrebarea este la mine, domnule Mușuc?

Domnul Eduard Mușuc: … atunci cînd conduceți ședința Parlamentului.

Domnul Serghei Sîrbu: Mult stimate domnule Eduard Mușuc, Am înțeles. Raportorul, domnul Vladimir Hotineanu, vă rog.

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă Preşedinte al ședinței, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege nr.285 din 14 iulie 2014, o inițiativă a deputaților care vine să repare o lacună apărută în salarizarea colaboratorilor Agenției Naționale pentru Securitatea

193

Alimentară. Deci, fiind în componența Ministerului Agriculturii, nu aveau statutul de funcționar public către deputați… Odată trecută la Guvern, ei au primit statutul de funcționar public și acum trebuie să reparăm acea lacună care era. Deci, indiferent cînd, de cînd și cum primesc ei acești bani. Doamna deputat Palihovici a lămurit că a fost o lacună, o scăpare, pe care acum venim s-o reparăm. Și, apropo, această lege, odată cu Legea nr.343 … Deci, în anexele privind coeficienții de multiplicare se vor include și colaboratorii acestei agenții… Și, apropo, ei sînt nominalizați în acest proiect de lege. Dar mai venim cu … La comisie am mai discutat că capitolul 1 al secțiunii 1 a Legii nr.55 din 2011 privind aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor C01 „consultant principal din comisiile parlamentului” să fie completat. El nu este aici. De aceea, domnilor deputați, noi în comisie am discutat, avizul Guvernului este. Avizul a fost votat (7 din cei prezenți au votat unanim), a, nu, cu votul unanim al membrilor săi (7 au votat „pentru” din cei prezenți) și reprezentanții fracțiunii din opoziție. Comisia protecție socială, sănătate și familie propune examinarea proiectului de lege în primă lectură. Și deoarece el vine, într-adevăr, cu o corectare pur tehnică a situației create la Legea salarizării și, în special, la Legea nr.48, să votăm și în a doua lectură. Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Vă mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, Stimați colegi, Domnule Hotineanu, Vreau să vă întreb un lucru extrem de serios. Deci, noi, astăzi, ducem grija doamnelor, toată seara foarte patetic și frumos am vorbit despre aceea că trebuie să le oferim toate drepturile ca să se bucure de toate posibilitățile în societate și, în același timp, stimați colegi, vreau să atrag atenția că noi, acum, în modul cel mai flagrant, încălcăm dreptul doamnelor la odihnă, care este oferit și garantat de Constituție. Noi chinuim doamnele astăzi de la ora 10.00 pînă la ora 20.56 acum. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Anghel.

Domnul Gheorghe Anghel: Vă mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Eu am o întrebare. De fapt, nu știu cine o să răspundă, poate autorii, căci nu e clar, de ce gafele pe care le comite… greșelile, așa cum le numiți dumneavoastră,

194 pe care le comite Guvernul nu vin ei să le repare prin inițiativă legislativă, dar pentru Guvern răspund deputații? Și, în general, foarte mule inițiative legislative din partea guvernării vin… În loc să vină de la Guvern, cum ar fi normal, vin din partea unor deputați. Și apoi nimeni nu răspunde de gafe și greșeli.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Am să răspund eu în calitate de unul dintre autori. Eu sper că nu este nici o gafă aici, a fost consultat cu specialiștii pînă acum. Are avizul Guvernului, are raportul comisiei. Așa că este un proiect care trece corect prin procedura legislativă. Repet încă o dată: dacă, din păcate, din anumite scăpări la acel moment nu s-a făcut această modificare la timpul potrivit, noi trebuie acum să o facem. Deci, eu vă propun să încheiem dezbaterile aici și să susținem acest proiect. A doua întrebare, domnule Anghel. Vă rog.

Domnul Gheorghe Anghel: O precizare. Eu nu am spus că acest proiect este o gafă. Dumneavoastră ați vorbit să este o scăpare a Guvernului, de fapt, este o gafă a Guvernului și dumneavoastră veniți să acoperiți gafa Guvernului, în loc să vină Guvernul aici și să dea răspuns la întrebările acestea: de ce se scapă deseori și se fac multe gafe? Și, de fapt, este vina Guvernului, nu a deputaților.

Doamna Liliana Palihovici: Eu sper că nu este atît de des și chiar nu am văzut scăpări așa de des. Acum am constatat-o și am înregistrat acest proiect. Domnul Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc. E o chestiune de corectare, nu este la obiect. Dar vă rog foarte frumos, colegi deputați, nu folosiți noțiunea de scăpare. Ea se referă la cu totul altceva. E vorba de gafă, eroare, omisiune. Mai ales la ora aceasta. Mă scuzați, vă rog. (Rumoare în sală.) Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări și comentarii nu sînt. Luări de cuvînt nu s-au înregistrat. Stimați colegi, Supun votului, în primă lectură, proiectul de Lege cu nr.285. Cine este pentru, vă rog să votați. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.285 a fost votat în primă lectură. Comisia a propus și lectura a doua, dar înțeleg că o transferăm pentru mîine, lectura a doua.

195

Vă mulțumesc. Următorul proiect de pe ordinea de zi este proiectul cu nr.240, proiect pentru modificarea Regulamentului Parlamentului. Domnule Sîrbu, Vă rog, prezentați-l.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, doamnă Președinte. Stimați deputați, Prezint proiectul de Lege cu privire la modificarea și, de fapt, completarea Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova. Este vorba de completarea articolului 58 din Regulament cu cîteva alineate noi și se referă la avizarea de către Guvern a amendamentelor la unele proiecte de lege care atrag anumite majorări de cheltuieli bugetare. Stimați colegi, Dumneavoastră cunoașteți, am avut anterior o practică care a fost stopată de către Curtea Constituțională. Printr-o decizie a Curții Constituționale, de fapt, s-a menționat că orice majorare a cheltuielilor bugetare, inclusiv prin amendament, în procesul legislativ, fără consultarea Guvernului, contravine articolului 131 din Constituție, care prevede că orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare poate fi adoptat numai după ce este acceptat de către Guvern. Anume din aceste considerente, pentru a veni să executăm hotărîrea Curții Constituționale, ca să nu mai avem astfel de precedente și pentru a legifera procedura, se propune, la Regulamentul Parlamentului, ca comisia sesizată în fond, dacă va constata că un proiect de lege sau unele amendamente țin de majorarea cheltuielilor bugetare, atunci va înainta un demers către Guvern, care în 15 zile urmează să dea avizul său. Și, evident, dacă avizul va fi pozitiv, atunci comisia va putea aproba și Parlamentul va putea aproba aceste amendamente. De fapt, acestea au fost modificările și completările. Rugăm susținerea dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Sîrbu, Spuneți-ne, vă rog frumos, care este sesizarea Curții Constituționale la care faceți referință? Cînd a fost scrisă această sesizare? De cine a fost scrisă? În ce condiții? Care sînt rezultatele acestei sesizări? Și care este adresa concretă care a venit de la Curtea Constituțională pe numele Parlamentului Republicii Moldova?

196

Domnul Serghei Sîrbu: Eu cred că întreg Parlamentul își cunoaște eroul acestei sesizări. Și bravo lui că sesizează orice gafă. Aceasta este democrația. Și noi sperăm că cu cît mai multe sesizări și decizii ale Curții, cu atît procesul legislativ va fi mai perfect. Așa că, domnule Munteanu, nu aveți decît să vegheați la respectarea Constituției Republicii Moldova. Deoarece din opoziție, vă spun sincer, este mai simplu de a veghea această respectare.

Doamna Liliana Palihovici: Aveți și o a doua întrebare? Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: În continuare. Domnule Sîrbu, Vreau să vă spun că la fiecare sesizare au fost 5 deputați ai Fracțiunii Partidului Liberal sau cel puțin 4, avînd în vedere că domnul Vieru este bolnav. Eu vreau să vă spun că există și alte sesizări ale Curții Constituționale depuse de noi și hotărîri foarte exacte și pertinente care vor ajuta Republica Moldova pe calea democrației, care să îndrepte activitatea Parlamentului, inclusiv din această gamă în care au fost sesizate legile de la ultima ședință a Parlamentului din sesiunea trecută. 1/3 noi le-am sesizat și toate au fost declarate neconstituționale. Și nu știu de ce Comisia juridică, numiri și imunități sau dumneavoastră, sau cine este responsabil de la Parlament nu vine să implementeze aceste adrese. Adică, adresele sînt luate selectiv. Dacă una nu este foarte durută, atunci ea este implementată, dacă sînt lucruri multe … Eu pot să vă mai dau cîteva exemple și adresele stau… Și noi am făcut un raport, și dumneavoastră știți foarte exact că există alte vreo 20 de adrese, care nu sînt implementate de către Parlament, astfel fiind sfidată Constituția, inclusiv pe anumite sesizări pe care le-ați depus dumneavoastră, ați cîștigat, iar Parlamentul nu vine. Adică dumneavoastră acum, din altă perspectivă, nu veniți să duceți la bun sfîrșit ceea ce ați început. Și ar trebui să nu avem jumătăți de măsură, ci să mergem foarte exact pe acest lucru. Mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: Executarea adreselor, cu siguranță, este datoria Parlamentului. Dar eu vreau să vă fac o sugestie. Orice adresă poate fi executată de către orice deputat printr-o inițiativă legislativă care să vină să amendeze cadrul legal, așa cum am făcut-o eu de mai multe ori.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Mușuc.

197

Domnul Eduard Mușuc: Da. Eu vreau să mă refer la aplicabilitatea acestor modificări legale. La ce mă refer? Vorbesc în calitate de președinte al comisiei parlamentare. Guvernul, din păcate, aceasta este practica noastră, nu se încadrează în termenul de 30 de zile cînd este nevoie de un aviz al Guvernului. Ca atare, avizul Guvernului este obligatoriu pentru toate proiectele de legi. Mai mult, vreau să vă zic că... pentru mai multe proiecte de legi, dacă nu pentru o bună parte din ele, avizul Guvernului în general nu parvine în adresa Parlamentului. Întrebarea mea este: dar ce se întîlmplă atunci cînd în aceste 15 zile Guvernul nu emite un aviz, nu emite un document oficial în adresa Parlamentului? Ce se întîmplă dacă acest termen expiră, iar Guvernul nu aprobă un aviz și nu acceptă acele modificări sau acele proiecte de legi?

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, este o chestie absolut relevantă. Acest proiect de lege prevede o obligație, de fapt, o condiție imperativă a Guvernului să vină în 15 zile cu avizul său, fie negativ fie pozitiv. În cazul în care Guvernul nu va veni, cu siguranță Regulamentul Parlamentului nu poate să prevadă careva sancțiuni pentru Guvern. În schimb, Guvernul, ca un organ, de fapt, aflat sub control parlamentar, cu siguranță, în cazul în care Guvernul va sfida urît Parlamentul, atunci unica posibilitate de sancționare, conform Constituției, este moțiunea de cenzură întregului Guvern și demisia Guvernului. Deci, aceasta cred că este unica sancțiune în acest caz. Alte sancțiuni nu prea văd cum, în practică, am putea să le aplicăm.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mușuc, A doua întrebare.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Eu cred că moțiunea de cenzură este o măsură mult prea gravă pentru ca să o folosim în cazul fiecărei legi sau fiecărui proiect de lege. Dar eu vă propun, în calitate de autor, să lucrați cu comisia de profil în așa mod, de exemplu, încît să prevedeți, într-un amendament pentru a doua lectură, în cazul în care în termen de 15 zile nu parvine un aviz sau un accept din partea Guvernului, se consideră că acceptul acesta ca și cum există. În așa mod, .. dacă Guvernul nu se încadrează, înseamnă că se consideră că acceptul Guvernului există pentru acest proiect de lege și îl înaintăm în plenul Parlamentului.

198

Domnul Serghei Sîrbu: Vom examina pentru lectura a doua. Dar trebuie să ținem cont și de motivarea Curții Constituționale. În acest caz, dacă va fi posibil, vom examina pentru lectura a doua.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Valeriu Munteanu, Ați avut deja intervenția. Vă rog. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Sîrbu, Legea cu privire la Curtea Constituțională, la articolul 18, scrie foarte clar: Ministerul Justiției are obligația, nu dreptul, ci obligația să pună în aplicare adresele Curții Constituționale. Și Guvernul trebuie să fie proactiv în acest sens, nu selectiv. Nu să le hotărîți voi pe sub masă, la alianță, pe care le face și pe care nu le face. Dar trebuie să le facă... coaliției. Sorry, e mai rău. Și trebuie să vină cu toate și în termen, astfel încît democrația să funcționeze. Și eu văd că domnul ministru al justiției s-a și sesizat în acest sens. Vă mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: Bine. Nu ține de acest proiect de lege, dar în eventualitatea unor audieri în comisie, am putea ridica această problemă.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule Sîrbu. Invit Comisia juridică, numiri și imunități să prezinte raportul.

Doamna Raisa Apolschii: Stimată doamnă Președinte al ședinței, Stimați colegi, Ținînd cont de ora tîrzie, nu am să... Cu permisiunea dumneavoastră, nu am să mă refer cu lux de amănunte la acest proiect de lege, deoarece... (rumoare în sală), deoarece autorul l-a prezentat, au fost puse întrebări. Comisia a examinat respectivul proiect. Într-adevăr, el vine întru executarea adresei Curții Constituționale. Și comisia, cu majoritatea voturilor, mă iertați, chiar cu votul unanim al membrilor comisiei, a propus spre examinare Parlamentului proiectul respectiv. Noi... Decizia comisiei a fost în prima și a doua lectură, dar în cazul în care vor apărea amendamente, sigur că ne limităm la lectura întîi. Eu vă mulțumesc.

199

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, doamnă Președinte. Întrebări nu sînt. Stimați colegi, Vă propun să supunem votului proiectul de Lege pentru completarea Regulamentului Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797 în 2 aprilie 1996, înregistrat în Parlament cu nr.240. Cine este pentru susținerea proiectului în prima lectură, vă rog să votați. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost votat în prima lectură. La aceeași temă, vine următorul proiect, cu nr.111, proiectul de Lege pentru completarea articolului 35 din Regulamentul Parlamentului. Îl invit pe domnul Streleț să prezinte proiectul.

Domnul Valeriu Streleț: Onorat Parlament, Stimați colegi, În contextul modificării Regulamentului Parlamentului, suplimentar la proiectul precedent care a fost prezentat, prezint în calitate de coautor proiectul privind completarea articolului 35 din Regulamentul Parlamentului cu un nou alineat, care are următorul cuprins: „Pînă la adoptarea componenței nominale a Comisiei de anchetă, persoanele propuse în calitate de membri ai acesteia vor face, în ședința plenară a Parlamentului, declarații cu privire la lipsa conflictului de interese între exercitarea atribuțiilor în cadrul comisiei și interesele lor personale și vor depune declarația de interese personale.” În fond, proiectul este unul destul de simplu. În toate comisiile a fost susținut aproape unanim. De aceea, propunem susținerea acestui proiect. (Rumoare în sală.) Nr.111 din 3 martie 2013.

Doamna Liliana Palihovici: Numărul 111. Am o rugăminte către personalul tehnic. Vă rog, puneți corect numerele proiectelor pe ecran. (Rumoare în sală.) A fost inclus în supliment.

Domnul Valeriu Streleț: El a fost inclus în ordinea de zi astăzi dimineață.

Doamna Liliana Palihovici: Dimineață două proiecte au fost introduse pe ordinea de zi... (Rumoare în sală.) Nr.111 și nr.279 au fost incluse dimineață, prin vot. Sînt și cererile. Pot să vi le prezint pe toate. (Rumoare în sală.) Dimineață a fost. Da, sigur că dimineața. (Rumoare în sală.)

200

Domnul Valeriu Streleț: Colegi, Pînă la urmă, indiferent de faptul cînd a fost, cum a fost, este un proiect extrem de simplu. Deoarece astăzi, în ordinea de zi era un proiect cu nr.240, care viza Regulamentul Parlamentului, a fost propus să fie introdus și acest proiect, care are toate elementele pentru a fi dezbătut: raportul comisiei, avizele celorlalte comisii. Și, dacă doriți, vi-l mai citesc încă o dată. Articolul 35 din Regulamentul Parlamentului se completează cu un nou alineat prin care se stipulează că „pînă la adoptarea componenței nominale a comisiilor de anchetă, persoanele propuse în calitate de membri ai acesteia vor face, în ședința plenară a Parlamentului, o declarație cu privire la lipsa conflictului de interese între exercitarea atribuțiilor în cadrul comisiei și interesele lor personale și vor depune declarația de interese personale.” Simplu. Adică în componența comisiei de anchetă trebuie să fie doar acei deputați care nu au nici un conflict de interese cu activitatea comisiei, ținînd cont de domeniul în care se activează. E o chestie simplă, pe care o propunem să fie votată. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Avem o listă de deputați care doresc să adreseze întrebări.

Domnul Valeriu Streleț: Întrebați întrebări. Și luări de cuvînt.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, domnule Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Doamnă președinte, Noi nu avem acest proiect de lege repartizat la deputați. Eu vă rog frumos să amînăm examinarea acestui proiect de lege, să repartizați toate materialele la toți deputații din Parlament, ca să îl examinăm, să vedem care sînt avizele, care sînt pozițiile... care este avizul anticorupție, alte avize, în așa mod încît să facem cunoștință cu acest proiect de lege. Noi insistăm... De altfel, noi o să cerem o pauză de 2 ore.

Domnul Valeriu Streleț: Stimați colegi ...

Doamna Liliana Palihovici: Este dreptul dumneavoastră să cereți pauză, domnule Mușuc, tot așa cum acest proiect se află... a fost distribuit fiecărui deputat încă anul trecut sau... (rumoare în sală) da, cînd a fost înregistrat.

201

Astăzi dimineață, la ora 10 și 20, 30 sau 11, dacă nu greșesc, a fost votată includerea acestui proiect și a proiectului nr.279 pe agenda pentru astăzi. Acest lucru s-a hotărît prin votul Parlamentului. Eu nu pot să schimb, acum, nimic. Vă rog, întrebări pe marginea proiectului. Domnul Mușuc.

Domnul Valeriu Streleț: Stimaţi colegi deputați, Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi și fiecare din dumneavoastră are asistent. Adică, proiectul căutați-l de la 13.03.2013. (Rumoare în sală.) 13, nu 14. (Rumoare în sală.)

Domnul Eduard Mușuc: Dați la toți.

Domnul Valeriu Streleț: Hai, căutați mai binișor. O să-l vedeți. (Rumoare în sală.) Puneți de la 1 martie… (Rumoare în sală.) … nr.111.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Mușuc, Aveți a doua întrebare sau nu? Vă rog. (Rumoare în sală.) Eu nu pot să vă ajut cu nimic. De dimineață pînă acum ați putut să vă aduceți proiectele. (Rumoare în sală.)

Domnul Eduard Mușuc: Doamnă Președinte, Domnule raportor.

Domnul Valeriu Streleț: Da, vă rog.

Domnul Eduard Mușuc: Vreau să vă întreb: deputații depun declarații în ceea ce privește interesele lor, proprietățile lor. Toate lucrurile acestea sînt declarate și se conformă în fiecare an. Care este esența, care este esența acestui proiect de lege? Domnul Valeriu Streleț: Sensul…

Domnul Eduard Mușuc: Toate proprietățile, acțiunile… Dacă, de exemplu, un deputat sau altul are acțiuni într-o întreprindere, societate pe acțiuni…

202

Domnul Valeriu Streleț: Exact.

Domnul Eduard Mușuc: … într-o bancă are proprietăți…

Domnul Valeriu Streleț: Exact.

Domnul Eduard Mușuc: …toate lucrurile acestea deja sînt declarate atunci cînd el, în primul rînd, este ales. După aceasta ele sînt reconfirmate în fiecare an. Care este sensul…

Domnul Valeriu Streleț: Foarte corect.

Domnul Eduard Mușuc: …acestui proiect de lege?

Domnul Valeriu Streleț: Aveți dreptate, domnule Mușuc, fiindcă, într-adevăr, se fac declarațiile de interese anuale ale deputaților. Doar în momentul, în cazul în care este desemnat în componența unei comisii de anchetă, deputatul face în plen o declarație prin care confirmă faptul că nu există nici un conflict de interese între activitatea sa, între interesele sale și activitatea comisiei. Adică, spre exemplu, un potențial acționar al unei bănci comerciale nu poate face parte dintr-o comisie care examinează situația din sectorul bancar. Și el asta trebuie s-o declare.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc foarte mult. Este foarte stranie această situație. Domnule Steleț, Eu, Doamne ferește, nu mă gîndesc că dumneavoastră în sensul acesta încercați să promovați niște șmecherii. Dar situația care este și… Din ce cauză eu cred, deci, și într-un fel aș vrea să răspund și la întrebarea domnului Mușuc. Deci, eu cred că aici se încearcă niște manipulări și încercări de tentativă sau tentative de a încerca excluderea unor persoane nedorite de către Alianță sau clanurile din cadrul Alianței din unele comisii care urmează sau eventual pot fi create în cadrul Parlamentului.

203

Fiindcă eu nu înțeleg: dacă fracţiunea a delegat pe cineva în componența unui grup de lucru sau în componența unei comisii de anchetă, sau în componența altui grup restrîns de deputați pentru examinarea unei sau altei chestiuni, atunci responsabilitatea pentru delegarea acestui deputat trebuie s-o poarte fracţiunea și să nu decidă cineva în afara fracţiunii. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Streleț: Stimate domnule Stati, Este o interpretare eronată a normei acestui proiect din motivul că ceea ce se propune prin acest proiect este o practică unanim acceptată și recomandată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În nota informativă sînt date și argumentele în acest sens. De aceea, interpretarea este… Mă rog, vă aparține, rămîne la discreția dumneavoastră. Dar este o practică normală, atunci cînd persoanele din comisiile de anchetă trebuie să-și declare lipsa conflictului de interese cu obiectul sau cu tema care vizează această comisie de anchetă.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Stati, A doua întrebare.

Domnul Sergiu Stati: Domnule Valeriu, Eu, Doamne ferește, nu am spus că dumneavoastră încercați. Dar eu am presupus eventual și nu spun că…

Domnul Valeriu Streleț: Interpretarea dumneavoastră…

Domnul Sergiu Stati: ... că așa este. Dar chestia care este: că, în acest caz, noi excludem posibilitatea pentru o fracţiune de a desemna o persoană care urmează să fie desemnată de fracţiune…

Domnul Valeriu Streleț: Important ca…

Domnul Sergiu Stati: …și să nu hotărască altcineva.

Domnul Valeriu Streleț: … persoana să facă declarații cînd are conflict de interese cu tema care vizează subiectul anchetei comisiei.

204

Domnul Sergiu Stati: Eu cred că fracţiunea, în sensul acesta, are tot dreptul să examineze capacitățile intelectuale, specializate, profesionale ș. a. m. d., inclusiv și conflictul de interese pentru…

Domnul Valeriu Streleț: Sigur.

Domnul Sergiu Stati: … candidatul care este desemnat.

Domnul Valeriu Streleț: Sigur. Atunci misiunea candidatului în comisie va fi și mai simplă, dacă a fost evaluat în prealabil în cadrul fracţiunii.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Streleț, Fiecare lege are două aspecte. Una de oportunitate și alta de necesitate. Și uneori necesitatea este imperativă. Sub acest aspect, avînd în vedere că de cele mai multe ori noi ajungem la o soluție în mod empiric, da, vedem că există această problemă și încercăm să o rezolvăm. Din păcate, duelul acesta verbal pe care îl aveți cu comuniștii este foarte straniu. Dumneavoastră spuneți niște chestii pe jumătate, iar comuniștii se fac că întreabă ceva doar pe jumătate. Spuneți-ne dacă există, și sînt sigur că aveți în memorie vreo situație concretă, cînd vreun membru al comisiei a fost în incompatibilitate cu calitatea sa de membru al unei comisii speciale. De exemplu, vreun bolșevic, vreun comunist a fost acționar la vreo bancă sau altceva. Dați exemple concrete, poporul să-și știe eroii. Noi nu putem hrăni cetățenii Republicii Moldova cu chestii din astea, așa, foarte aproximative. Ei trebuie să vadă că noi sîntem sinceri, că noi sîntem corecți și să spunem lucrurilor: cine, pe unde a călcat pe alături, care a fost problema. Și, iată, noi încercăm. Eu înțeleg că necesitățile, că intențiile sînt corecte, dar haideți să spunem tot adevărul pînă la sfîrșit.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Munteanu, O să ieșiți la presă, o să spuneți tot ce doriți, o să faceți comentarii pe bloguri, dar în nota informativă se conțin doar referințele la practica și recomandările APCE în acest sens și faptul că, într-adevăr, în comisiile de anchetă

205 nu trebuie să fie persoane care au conflict de interese cu subiectul vizat în aceste comisii.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Ghenadie Ciobanu.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Da. Vă mulțumesc, doamnă Preşedinte. Doamnă Preşedinte, De procedură. Atît este de necesar, atît de clar și atît de tare se impune acest proiect, încît eu, în numele fracţiunii, în numele colegilor, vreau să vă rog aplicarea articolului 108 …

Domnul Valeriu Streleț: OK. Mersi. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi deputați, A fost o propunere, pe care o voi supune votului. (Rumoare în sală.) Cine… (Rumoare în sală.) A fost o propunere, eu trebuie s-o supun votului. Cine este pentru întreruperea dezbaterilor, vă rog să votați. Cu majoritatea voturilor, dezbaterile au fost încheiate. Invit comisia să prezinte raportul.

Doamna Raisa Apolschi: Stimaţi colegi, Comisia a examinat proiectul de lege vizînd modificarea, completarea mai bine zis, a articolului 35 din Regulamentul Parlamentului și, în rezultatul dezbaterilor, comisia a decis să propună Parlamentului spre examinare și aprobare proiectul de lege în primă lectură. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Doamnă Palihovici, Vă rog foarte mult să manifestați, elementar, un respect față de deputați. Ieri, la ședința Biroului...

Doamna Liliana Palihovici: Am tot respectul față de dumneavoastră, stimată doamnă.

206

Doamna Violeta Ivanov: Ieri, la ședința Biroului, nu s-a discutat, nu s-a propus proiectul respectiv. Proiectul este din 13.03.2013. Noi nu avem proiectul. Deschid site-ul Parlamentului, nu există texul, doar fișierul. Păi, unde vă grăbiți dumneavoastră? Adică un an de zile ați putut răbda și aici, în cîteva secunde, vreți să votați. Vă rog, distribuiți-ne nouă textul…

Doamna Liliana Palihovici: Eu nu am așa o obligație, să vă distribui textele. Aveți, ați avut timp suficient să vă rugați asistenții să vă aducă proiectele. Proiectul a fost discutat. Acum sîntem la etapa de întrebări. Vă rog să adresați întrebări pe marginea raportului comisiei, dacă aveți. Dacă nu aveți o întrebare la raportul comisiei sau pe marginea proiectului, eu vă închid microfonul. (Rumoare în sală.) Doamna Ivanov, Vă rog.

Doamna Violeta Ivanov: Numai ce ați vorbit de egalitate de șanse, de gen ș. a. m. d. Deci, eu vreau să vă spun că în ordinea de zi proiectul nu este. În cazul…

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Ivanov, Încă o dată repet: astăzi dimineață, prin votul plenului, acest proiect și proiectul nr.279 au fost incluse în ordinea de zi. (Rumoare în sală.) Este Secretariatul. Eu nu port răspundere pentru ce proiecte aveți pe masă dumneavoastră. Domnul Reșetnicov, Vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Vă mulțumesc. Domnule Preşedinte, Dumneavoastră, în calitate de jurist, cred că în primul rînd, cînd ați examinat acest proiect, v-ați uitat dacă corespunde prevederilor Constituției. Și aici aș vrea să fac referință la articolul 68 din Constituție, în special alineatul (1), care prevede că în exercitarea mandatului deputații sînt în serviciul poporului. Organizatorii Parlamentul deputații lucrează în cadrul comisiilor. Deci, comisii permanente, iar, pot la necesitate, să creeze comisii speciale sau comisii de anchetă. Aceste restricții, care se încearcă să fie impuse, de fapt, nu sînt altceva decît o limitare în exercițiul mandatului. Pentru că deputatul, avînd mandatul respectiv,

207 mandat reprezentativ, nu poate fi limitat în îndeplinirea atribuțiilor. Pentru că toți 101 deputați sînt egali în toate drepturile, conform Constituției. Deci, prima mea întrebare: nu contravine oare acest proiect, în special, articolului 68 alineatul (1), care prevede despre mandatul reprezentativ al deputatului? Prima întrebare.

Doamna Raisa Apolschii: Eu, sincer, stimate coleg, nu văd o legătură dintre norma constituțională sau, mai bine zis, nu întrevăd o încălcare a normei constituționale. Deoarece această modificare sau completare a Regulamentului, de fapt, nu vine să îngrădească într- un fel exercitarea mandatului de către deputat.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Și, doamnă președinte, dacă spuneți că nu vedeți că acest proiect îngrădește exercitarea atribuțiilor de deputat, atunci apare a doua întrebare în dezvoltarea primei întrebări. Dacă un deputat este fondator al unui agent economic sau deține acțiuni ale unui agent economic, atunci acest deputat nu poate să fie membru al Comisiei economie, buget și finanțe sau să fie parte al unei comisii de anchetă la care s-ar examina situația economică sau de altă natură?

Doamna Raisa Apolschii: Nu, cred că un pic distorsionăm. Este vorba nu de deputații… sau ai comisiilor permanente. Este vorba de o situație specială care se anchetează de către o comisie creată. Și cred că nu-i nimic strașnic. În cazul în care este un conflict de interese, acel deputat trebuie din start să anunțe că eu, de exemplu, am un conflict de interese. Eu, de fapt, nu aș vedea situația descrisă de dumneavoastră. Absolut, absolut. Dar legea oricum, conflictul de interese oricum pe toți îi obligă. (Rumoare în sală.) Nu mai este.

Doamna Liliana Palihovici: Stimai colegi, Eu vreau încă o dată să confirm că nu există parlament în spațiul european în care această procedură să nu fie aplicată. Așa că este o normă europeană, aplicată peste tot, și nu încalcă, nu limitează nici un drept al deputatului. Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Vă mulțumesc, doamnă Președinte. Vreau să vă atrag atenția că abia acum, cînd noi deja sîntem, practic, în faza votării, au început să ne aducă. Și, pe jumătate, fracțiunea este acum asigurată cu proiectul acestei legi.

208

În acest context, Fracțiunea Partidului Comuniștilor solicită o pauză de o oră pentru examinarea acestui proiect extrem de dificil. Și îi invit pe autorii proiectului la noi, la fracțiune, ca să ne prezinte și noi să luăm o decizie conștientă și clară. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Îmi pare rău, eu nu vă pot oferi o oră din cauză că Regulamentul Parlamentului, la articolul 102 punctul 6, scrie: o fracțiune, pe parcursul unei ședințe, poate cere pauze cumulativ nu mai mult de 60 de minute. Așa că dumneavoastră … Nu, nu. Dumneavoastră ați avut deja 45 de minute și maxim ce mai aveți astăzi sînt 15 minute. Așa că eu anunț o pauză de 15 minute. Pînă la ora 21.45. Domnule Hotineanu, De procedură? (Rumoare în sală.) Vă rog, domnule Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Pentru colegii deputați. Dragi colegi, Eu vreau să vă aduc aminte o situație cînd, în 2011, am creat o Comisie de anchetă privind piața farmaceutică. Și eu, ca fost ministru, în mod intenționat am refuzat să particip la această comisie de anchetă. Ce a fost prost în aceasta? Domnilor deputați, Vă rog să nu întindem timpul artificial pentru a vota acest proiect de lege.

Doamna Liliana Palihovici: Deci, domnilor deputați și doamnelor deputate, Aveți 15 minute pentru odihnă.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Bună seara. (Rumoare în sală.) Și doamnelor deputați. Așa este, domnule Hadârcă. De acum, după ce am votat în prima lectură două legi importante, ar trebui să începem cu doamnele în primul rînd. Deci, reieșind din situația în care sîntem și ora la care sîntem, iată, am avut consultări cu fracțiunile parlamentare și am decis ca o parte din proiectele pe care

209 le avem să le transferăm pentru ziua de mîine, inclusiv proiectul la care ne-am oprit cu dezbaterile, cu nr.111, la solicitarea colegilor din opoziție, ca să aibă timp, la noapte, să se pregătească mai bine, să se informeze despre acest proiect. Și acum este propunerea ca... Noi, cel puțin cu două proiecte din cele 5, 6 cîte sînt acolo, să mergem și să dezbatem și moțiunea. Deci, este vorba de proiectele nr.240 și nr.256 și moțiunea. Ele nu sînt complicate. (Rumoare în sală.) De acord? De procedură. Domnule Petkov, da.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, Păi, am fost întrebat chiar și de ziariști. Poate e mai bine... noi doar nu insistăm ca doamnele să stea aici pînă noaptea tîrziu. Noi eram pregătiți să dezbatem moțiunea cît mai rapid posibil. De ce le țineți pe dînsele, încă, aici? Vă propun acum să începem cu moțiunea și mergem mai departe.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Dacă nu aveam atît de multe pauze pe parcursul zilei, noi deja eram și la momentul de a vota moțiunea.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, de ce... Noi eram pregătiți de dimineață să discutăm moțiunea. De ce nu o discutăm? (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Fiindcă noi avem o agendă și moțiunea este ultimul punct pe agendă. Și datorită pauzelor dese pe care le-am avut, noi decidem, în consultare cu dumneavoastră, ca o parte din proiecte să le transferăm pe mîine. Dar și mîine avem foarte multe proiecte. (Rumoare în sală.) Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: De procedură. Domnule Președinte, Vă rog să uzați de dreptul dumneavoastră, fiindcă aveți dreptul să propuneți pentru dezbateri orice proiect care este înscris în ordinea de zi. Și noi propunem în felul următor: să dezbatem acum moțiunea, ca doamnele să fie eliberate, mai departe continuăm cu acele 2 proiecte pe care dumneavoastră le propuneți. (Rumoare în sală.)

210

Domnul Igor Corman: Doamnă președinte, Uitați-vă, încă un gest de mare deschidere față de opoziție din partea colegilor din coaliția majoritară. Să dezbatem moțiunea. Și pe urmă, totuși, mai dezbatem încă 2 proiecte, fiindcă mîine, repet încă o dată, avem foarte mult de lucru. Atunci, o invit la tribuna centrală pe doamna ministru Maia Sandu. Dezbatem moțiunea simplă cu nr. 266 asupra politicilor în domeniul educațional, precum și a activității Ministerului Educației. (Rumoare în sală.) De procedură. Cer scuze, doamnă ministru. Domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Da. Vă mulțumesc. Domnule Președinte, Poate stabilim un regulament cu referire la discuția pe moțiune.

Domnul Igor Corman: Da, domnule Deliu, aveți dreptate. Eu deja credeam că avem o tradiție bine încetățenită aici, în Parlament, căci nu este pentru prima dată. Deci, doamna ministru. Nu știu, 10, 15 minute, cît consideră dumneaei, nu putem să limităm. După care, tradițional, o oră de întrebări – răspunsuri. (Rumoare în sală.) Alte propuneri? Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Președinte, Noi, în fond, auzim toate pretențiile care sînt față de... Și le știe toată societatea. Ele sînt șablonate, tradiționate, băgate în niște clișee. De aceea, pînă la 30 de minute de întrebări – răspunsuri. Respectiv, cîte o luare de cuvînt de la fiecare fracțiune. Adică acesta ar fi un regulament rezonabil pentru o moțiune simplă, căci nu o să stăm pînă la... nu știu ce... oră. (Rumoare în sală.) Sigur. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamnă Postoico, Vă rog.

Doamna Maria Postoico: Vă mulțumesc.

211

Domnule Președinte, Eu sînt solidară cu dumneavoastră că este de acum o tradiție. De aceea, la întrebări și răspunsuri – o oră. Insistăm, fiindcă nu în fiecare zi noi dezbatem astfel de moțiuni. Și este... ați ținut-o pe doamnă toată ziua. Deci, în acest caz, ea o să fie nemulțumită că nu au fost, într-adevăr, toate întrebările clarificate. De aceea, noi rugăm, totuși, să uzați de dreptul dumneavoastră și să supuneți la vot de o oră.

Domnul Igor Corman: Noi, dacă o să continuăm dezbaterile, o să mai treacă încă o jumătate de oră. Poate găsim un compromis. Haideți 45 de minute de acum pentru întrebări – răspunsuri și să nu... Bine, supun votului. Deci, sînt formulate două propuneri. (Rumoare în sală.) Pentru întrebări – răspunsuri. Prima propunere a fost o oră, a doua propunere a fost o jumătate de oră. Dacă nu vreți să găsim compromisul, eu le supun votului. Deci, cine este pentru... o jumătate de oră, a fost prima propunere, vă rog să votați. Majoritatea deputaților consideră că este cazul să rezervăm o jumătate de oră pentru acest exercițiu. Și a mai fost propunerea să avem luări de cuvînt din partea fracțiunilor, cîte o luare de cuvînt. (Rumoare în sală.) Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: Deci, în acest caz, fiindcă dumneavoastră sînteți în majoritate, cele 30 de minute le oferiți opoziției, fiindcă pentru dumneavoastră este totul clar. De aceea, rugăm pe colegii din majoritate. Sînteți de acord? (Rumoare în sală.) Și cu luări de cuvînt. Și atît.

Domnul Igor Corman: Iarăși cu procedura? Domnule Ciobanu Ghenadie, Vă rog.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Vă mulțumesc. Domnule Președinte, Eu propun ca luările de cuvînt de la fracțiune să fie cîte una, pentru că avem posibilitatea să transmitem luările noastre de cuvînt celorlalți. Și eu, ca unul din cei care trebuia să ia cuvîntul, renunț. Dar avem posibilitatea să le punem pe site-ul Parlamentului, transmițîndu-le Secretariatului. Așa că, cîte una de la fracțiune. Să susținem această idee. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamna Postoico.

212

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. Pentru paritate, stimați colegi, dumneavoastră 3 și noi la fel 3, căci noi am înaintat... 3 luări de cuvînt. Dumneavoastră de la fracțiune – 3 luări de cuvînt și noi tot așa. De aceea, să fie paritate. (Rumoare în sală.) Nu. Trei. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Eu vă rog...

Doamna Maria Postoico: Noi am înregistrat de acum 3.

Domnul Igor Corman: ... să transmiteți numele persoanelor care se înscriu pentru luări de cuvînt. Doamnă ministru, Vă rog. Vă ofer cuvîntul. (Rumoare în sală.)

Doamna Maia Sandu: Vă mulțumesc. Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Onorată asistență, Îmi face o deosibită plăcere să mă adresez, în mod public, forului legislativ al țării imediat după adoptarea, în lectură finală, a Codului educației. Acest act legislativ fundamental în domeniul educației creează premisele necesare pentru modernizarea accelerată a învățămîntului și organizarea unui proces educațional care să le formeze elevilor și studenților competențe adecvate lumii în care trăim și economiei de mîine, astfel asigurînd valorificarea potențialului fiecăruia și dezvoltarea societății în ansamblu. Cu toată sinceritatea, declar că apreciez enorm faptul că Parlamentul își îndreptă atenția în mod repetat asupra educației. Și vă mulțumesc pentru curajul și responsabilitatea de care ați dat dovadă adoptînd acest cod, aprobarea căruia a fost în repetate rînduri amînată. Sînt ferm convinsă că răspunsul la problemele cu care se confruntă sistemul nostru de educație nu rezidă în lupte politice precum această moțiune de cenzură, răspunsul constă în promovarea unor politici educaționale coerente și corecte, pe care tocmai le-a susținut Parlamentul, votînd Codul educației. Moțiunea de cenzură este un exercițiu democratic, iar eu îl iau ca pe o oportunitate, chiar dacă unii l-ar putea considera neplăcut. Și spun că este o oportunitate, pentru că am ocazia să mă adresez dumneavoastră și întregii societăți de la tribuna Parlamentului, pentru a clarifica anumite lucruri despre starea sistemului de educație. Și în special, să dezbatem acuzațiile aduse de către Partidul Comuniștilor.

213

Moțiunea de cenzură este concentrată pe examenul de bacalaureat de anul acesta, dar și pe alte politici în domeniul educațional, considerate deficiente de autorii moțiunii. Am analizat atent textul moțiunii și voi prezenta fapte, date și argumente care pun în discuție acuzațiile aduse. În acești aproape doi ani de mandat în calitate de ministru al educației, am creat și am început implementarea unei viziuni pe termen lung pentru creșterea calității educației în școlile și universitățile din Moldova. Această viziune țintește formarea competențelor pentru viață, vizează formarea de caractere individuale puternice, capabile să gîndească critic și să facă propriile alegeri, să își asume decizii responsabile și să învețe din greșeli. Dezideratul nostru este un sistem funcțional în care frauda și înșelăciunea sînt descurajate, iar performanța, recunoașterea și corectitudinea devin valori fundamentale. Doamnelor și domnilor deputați, Moldova va avea un viitor doar dacă vom educa oameni integri și onești. Aceste principii care guvernează Ministerul Educației și noul Cod al educației motivează eforturile noastre de a îmbunătăți examenul de bacalaureat. Cum putem vorbi despre calitate în educație, despre responsabilitate, despre performanță dacă bacalaureatul devenise o fraudă, o șaradă, lucru care s-a întîmplat în decursul mai multor ani. Rata înaltă de reușită la bacalaureat în multe cazuri nu reflecta nivelul sau calitatea studiilor. Cifrele vorbesc de la sine. În anul 2008, dintre studenții admiși la studii universitare în baza rezultatelor examenului de bacalaureat, 45% sau aproape o jumătate au avut restanțe în cadrul primei sesiuni. Mai grav. Din cei 338 de studenți care au avut 10 pe linie la bacalaureat, 24% la facultate au avut restanțe la prima sesiune. Examenul era totalmente lipsit de credibilitate, iar testările internaționale au demonstrat cît de eronat erau evaluate cunoștințele și competențele elevilor noștri. Toleranță oficială și socială a copiatului și a fraudării examenului a penalizat adesea pe cei mai onești și perseverenți elevi. Ce au înțeles copiii din faptul că autoritățile au refuzat atîția ani să garanteze un sistem corect de testare? Vă spun eu ce. Au înțeles că frauda și înșelăciunea sînt acceptate și chiar încurajate, fapt ce a determinat creșterea toleranței față de corupție, astăzi una din cele mai mari provocări ale Moldovei. Anume pentru a schimba această stare de lucruri am început, cu doi ani în urmă, reforma sistemului de testare la bacalaureat. În special, ne-am propus să avem o imagine corectă a calității educației, dar și să reducem oportunitățile de fraudare, inclusiv prin utilizarea camerelor de supraveghere video, atît în sălile de examene cît și în centrele de verificare a testelor. Știam că, știam și ne-am asumat faptul că schimbările în acest sistem de testare vor fi dureroase și vor genera anxietate și rezistență în rîndul elevilor, al familiilor lor și în societate în general, însă roadele acestei reforme sînt neprețuite.

214

Am planificat minuțios și pe termen lung, ne-am consultat cu experți în domeniul educației, am vorbit cu profesori, grupuri de părinți și angajatori, am analizat și comparat reformele educaționale majore din Europa și din întreaga lume. Metodologia a fost supusă unui amplu proces de consultare. Anul trecut am organizat două runde de consultări în toate raioanele, la care au participat circa 2000 de elevi, reprezentanți ai părinților și cadre didactice. Și metodologia din acest an, deși nu a fost modificată substanțial în comparație cu anul trecut, a fost supusă dezbaterilor publice în toate raioanele. Acum sîntem în al doilea an de testare în cadrul acestui sistem reformat și, în ciuda a cîtorva carențe, notăm o evoluție pozitivă incontestabilă. Există semne clare că fraudarea este în scădere. În primul an de reformă, din cei 27 de mii 730 de candidați la bacalaureat, la sesiunea de bază au încercat să copieze 698 de candidați. Anul acesta, numărul incidentelor a scăzut cu mult, înregistrîndu-se doar 161 de cazuri. Cifrele respective, precum și modul în care se desfășura sesiunea de bază și se desfășoară în prezent sesiunea suplimentară, ne demonstrează o schimbare autentică de atitudine. Multe persoane au comparat rata de promovare de anul acesta cu cea de anul trecut. Este un fapt firesc, dar în realitate aceste două cifre nu sînt comparabile. Testul din 2014 a inclus un procent mare de candidați, tocmai 22%, care sînt restanțieri din anul 2013, dacă excludem rata celor care au promovat examenul în acest an, care este de 53%. Doamnelor și domnilor deputați, Rezultatele slabe la examenul de bacalaureat oglindesc efectul cumulativ al problemelor existente în sistemul de învățămînt, iar soluțiile de remediere pot fi asigurate doar de politici multianuale, efectele cărora pot fi observate în timp. Deși a creat cele mai multe tensiuni în societate, reforma examenului de bacalaureat nu este unica promovată de Ministerul Educației. Noi muncim pe diverse paliere la toate nivelurile. Aici vreau să pun în discuție și alte probleme abordate în moțiune. O observație se referă la cheltuielile în educație și finanțarea școlilor. Am vorbit despre acest subiect în repetate rînduri, inclusiv atunci cînd am răspuns la moțiunea de cenzură înaintată anul trecut de un grup de deputați. Bineînțeles că ne dorim cu toții creșterea alocațiilor pentru elevi, cadre didactice, infrastructură și alte necesități educaționale. În același timp, este de datoria noastră să ne asigurăm că banii contribuabililor, pentru că sînt banii contribuabililor, sînt utilizați efectiv și eficient și duc la creșterea calității studiilor. Doar pomparea unor sume de bani fără o politică bine gîndită și coerentă nu va aduce beneficii. Ponderea cheltuielilor pentru educație în produsul intern brut a rămas relativ stabilă în ultimul deceniu, situîndu-se între 7 și 9% din PIB.

215

Reducerea ponderii cheltuielilor pentru educație în PIB de la 8.4 în 2012 la 7.1 în anul 2013 este explicată prin scoaterea mijloacelor speciale ale instituțiilor de învățămînt superior din bugetul de stat. În contextul implementării autonomiei financiare, administrarea și utilizarea acestor mijloace a fost lăsată la decizia instituțiilor. Aceste mijloace nu au fost niciodată mijloace bugetare, ele fiind acumulate din taxele pentru studii achitate de studenți, iar contabilizarea lor ca mijloace publice, pe care ați făcut-o dumneavoastră, a reprezentat o încercare de a umfla alocațiile reale ale statului pentru educația superioară. Creșterea salariilor cadrelor didactice cu aproape un miliard de lei pentru anul 2015 crește simțitor ponderea cheltuielilor educaționale în produsul intern brut. Creșterea salariilor și a altor resurse destinate îmbunătățirii calității studiilor poate fi efectuată și datorită utilizării mai eficiente a resurselor existente. Astăzi resimțim deja rezultatele pozitive ale noii metode de finanțare în bază de cost per elev la care au trecut toate instituțiile de învățămînt general începînd cu anul 2013. Dacă pînă la implementarea noii formule de finanțare investițiile în instituțiile de învățămînt se efectuau centralizat de la bugetul de stat, acum toate raioanele dispun de resurse pentru investiții. Școlile mai mari nu doar oferă condiții mai bune de infrastructură, ci și studii de o calitate mai înaltă. Acestea sînt mai atractive pentru cadrele didactice performante, au capacitate de a oferi conținuturi mai variate și activități extrașcolare mai numeroase. Analiza minuțioasă a rezultatelor examenului de bacalaureat din anul trecut, făcută public într-un raport amplu al Ministerului Educației, arată clar că dacă divizăm liceele teoretice în două categorii, cele cu pînă la 50 de elevi absolvenți și cele cu peste 50 de elevi absolvenți, rata de promovare a examenului de bacalaureat pentru prima categorie – cele mici, este cu 9 puncte procentuale mai mică decît pentru a doua categorie. Astfel, diminuarea numărului mediu de elevi per instituție de învățămînt duce la îmbunătățirea studiilor și creșterea oportunităților pentru copil. Nicidecum invers, cum se pretinde în textul moțiunii. În egală măsură sîntem preocupați și de conținuturile educaționale. Și aici nu vorbim doar de corespunderea subiectelor de la examen cu programele de studiu, care este asigurată pe deplin. La începutul acestui an am demarat un proces amplu și sistemic de modernizare a curricumului național. Schimbările curriculare care au avut loc în anul 1996, 2006 și 2010 au fost derulate în contextul unor proiecte de reformă cu finanțare internațională și implementate prin mecanisme ad-hoc, pentru că în perioada 2002 – 2008 Guvernul nu a alocat nici un ban pentru revizuirea curriculară. Învățînd din aceste experiențe, am instituit grupuri de lucru reprezentative cu participarea unor experți de bază în educație, care vor instituționaliza un proces continuu, coerent și consecvent de dezvoltare curriculară și vor produce documente

216 curriculare noi, întemeiate pe principiile educației moderne, adaptate nevoilor de dezvoltare social-politică și cultural-spirituală a Republicii Moldova și a cetățenilor săi. Lucrările grupului de lucru se află în plină desfășurare, iar proiectele unui nou cadru de referință a curricumului național și a unui nou plan de învățămînt vor fi supuse dezbaterilor publice chiar în acest an în cadrul conferințelor pedagogice din august – septembrie. Vorbind despre politica de susținere și promovare a pedagogilor, aș vrea să subliniez că pentru noi calitatea cadrelor didactice și manageriale din sistemul educațional stă la baza succesului pe care ni-l dorim. Adițional la creșterea importantă a salariilor din sistemul de învățămînt, operată anul acesta, Ministerul Educației finalizează lucrul asupra unui program dedicat cadrelor didactice, care prevede reformarea sistemului de formare inițială și continuă, introducerea unui nou sistem de salarizare, bazat pe evaluarea performanțelor și crearea condițiilor adecvate de muncă și promovare în carieră. Doamnelor și domnilor parlamentari, Astăzi, mai mult ca oricînd, sînt onorată să-mi îndrept întreaga energie pentru consolidarea principiului educației ca unul infailibil, care asigură valori autentice, decență și responsabilitate, o etică a lumii dacă doriți. Toate politicile pe care le promovez și acțiunile pe care le întreprind în calitate de ministru al educației sînt menite să creeze un sistem de învățămînt care promovează calitatea studiilor, excelența predării și o ierarhie corectă a valorilor. Doar prin continuarea acestui curs de reforme inițiate putem asigura un viitor mai bun copiilor noștri și o șansă țării noastre. Vă îndemn acum, cum v-am îndemnat și anul trecut, să ne gîndim împreună la interesele generațiilor care vin și să trimitem un semnal corect societății, și anume că interesele copiilor noștri sînt mai presus de interesele politice și personale. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, doamnă ministru. Și acum runda de întrebări–răspunsuri. Prima întrebare, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, Am două întrebări foarte scurte, telegrafice le-aș spune. Prima legată de școlile cu predare în limba română din Transnistria, pe care unii le poreclesc școli cu predare în grafia latină. Știm foarte exact că se fac presiuni foarte mari, s-au făcut și de-a lungul anilor, și anul acesta. Problema este legată de plata chiriilor pentru aceste școli. Știm foarte exact că autoritățile autoproclamate insistă ca chiriile să fie achitate în valuta autoproclamatei, nerecunoscutei Republici Transnistrene, Nistrene.

217

Spuneți-ne, vă rog frumos, în colaborare cu Biroul de Reintegrare, care sînt soluțiile la zi, astfel încît copiii noștri, copiii vorbitori de limbă română să poată în continuare să studieze acolo unde trăiesc și să fie respectate inclusiv deciziile CEDO în acest sens? Scurt, dacă este posibil. Mulțumesc.

Doamna Maia Sandu: Vă mulțumesc. Vreau să spun din start că Ministerul Educației are toate resursele pentru a achita chiria, indiferent de mărimea acesteia. Pentru că mărimea chiriei nu este întotdeauna justificată. Singura problemă este, și nu este doar singura problemă, de fiecare dată cînd am încercat să facem aceste plăți pentru chirie, partea transnistreană a făcut acest proces imposibil. Inițial, pentru că nu se acceptau ștampilele școlilor. Or, noi le-am folosit de-a lungul timpului ca să facem plăți acolo. După care a intervenit această cerință de a accepta cod fiscal pentru fiecare instituție. Or, acest cod fiscal înseamnă un prim pas în legiferarea, dacă pot să spun așa, a acestor instituții pe partea cealaltă a Nistrului. Noi lucrăm împreună cu partenerii, inclusiv cu partenerii internaționali, pentru că este un subiect care ne depășește pe noi, la Ministerul Educației. Chiar și acum avem o situație: cunoașteți că au fost avertizate două instituții de învățămînt că, dacă nu fac plățile imediat, atunci există riscul să le fie confiscate aceste clădiri. E un lucru la care lucrăm în prezent și, împreună cu toate părțile implicate, sperăm să putem să aplanăm acest conflict. Dar nu există nici o problemă pe partea asigurării financiare. Am spus că noi sîntem gata să plătim oricît de mult costă, pentru ca să menținem acolo școlile.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Noi vă mulțumim foarte mult, doamnă ministru. Sînt absolut sigur că trebuie să facem orice efort, astfel încît este de datoria noastră sacră să asigurăm acestor copii studierea în limba română. A doua întrebare o să fie pe placul deputaților comuniști. Doamnă ministru, Vă rog frumos să ne spuneți, aplicînd expertiza pe care o aveți în acești doi ani de mandat, dacă autorii acestei moțiuni simple, adică deputații comuniști, ar fi supuși examenelor de bacalaureat la exigențele zilei de astăzi, rata de promovare, după părerea dumneavoastră, ar fi mai mare sau mai mică decît cea generală pe Republica Moldova? Mulțumesc foarte mult.

Doamna Maia Sandu: Este o întrebare pentru cei care fac evaluarea. Eu sînt un ministru, nu sînt un evaluator. Dacă cineva vrea să susțină examenul de bacalaureat, ca să se convingă

218 dacă testele sînt suficient de complexe sau suficient de simple, noi putem organiza acest lucru, inclusiv cu supraveghere video și acelor care susțin, și acelor care evaluează. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: De procedură, doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. De procedură. Eu vă rog frumos: noi am înaintat moțiunea de cenzură și a fost în Regulament, dumneavoastră ați stabilit, că numai noi punem întrebări. Ce atitudine are de acum doamna Corina, domnul Munteanu ș.a.m.d.? Eu vă rog frumos. A fost și ați stabilit că anume opoziția pune întrebări.

Domnul Igor Corman: Doamnă președinte, Regulamentul nu stabilește că doar cei care …

Doamna Maria Postoico: Dumneavoastră …

Domnul Igor Corman: … au semnat moțiunea pot să pună întrebări. Toți deputații au dreptul.

Doamna Maria Postoico: Dumneavoastră ați fost de acord cu propunerea pe care noi am înaintat-o. Și, iată, domnul Streleț, președintele PLDM, la fel, a fost de acord. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamnă președinte, Încă o dată repet, Regulamentul permite tuturor deputaților să pună întrebări în ordinea în care s-au înregistrat pe marginea dezbaterii, inclusiv și a moțiunii. Următoarea întrebare, doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Doamnă ministru, Noi apreciem eforturile dumneavoastră, pe care le depuneți constant în reformarea sistemului de educație bazat pe calitate și performanțe. Apreciem faptul că, pentru prima oară, în Codul educației atrageți atenție și educației antepreșcolare, bineînțeles nu suficientă, și celei preșcolare. Și am următoarea întrebare. Codul pe care l-am votat astăzi și în cea de a treia lectură prevede formula de finanțare a școlilor cost per copil. De ce nu s-ar aplica aceeași formulă și pentru creșe și grădinițe? Pentru că de la grădinițe începe estorcarea de bani a părinților, care lunar plătesc 120–150–200 de lei suplimentar? Pentru a evita aceste delapidări și această corupție, care începe de la vîrsta foarte

219 fragedă a copiilor, consider că ar trebui de inclus această formulă pentru etapa respectivă de educație. Care este părerea dumneavoastră? Și cînd veți fi gata cu ea?

Doamna Maia Sandu: Vă mulțumesc. Noi lucrăm la această formulă împreună cu partenerii internaționali de dezvoltare. O să ne mai ia ceva timp, dar cred că în 2015 putem să propunem pentru dezbateri o formulă nouă de finanțare pentru acest nivel educațional.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnule Petrenco. Da, îmi cer scuze, domnule Petrenco. A doua întrebare, doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: Moțiunea respectivă de cenzură din partea comuniștilor a venit cu pretențiile pe care le au față de exigențele la examenele de bacalaureat. Eu consider că exigențele sînt binevenite, poate întîrziate, și s-a întîrziat tot din cauza lor. Dar întrebarea mea este: dacă aceste exigențe la examene ar putea fi aplicate și pentru examenele de absolvire a gimnaziului sau a 9 clase? Pentru că calitatea vine nu din clasa a IX–X sau clasele liceale, calitatea vine din clasele premergătoare. Și la liceu trebuie să meargă doar copiii care au trecut cinstit, pe calitate examenele de capacitate.

Doamna Maia Sandu: Vă mulțumesc. Și eu sînt de acord că evaluarea la gimnaziu nu este neapărat corectă astăzi. Și am avut în această sesiune exemple, inclusiv reflectate în presă, în localități sau în raioane unde rezultatele au fost destul de modeste. Și au fost raioane în care rezultatele au continuat să fie foarte, foarte bune. După care atunci cînd comparăm rezultatele de la bacalaureat cu cele de la gimnaziu descoperim o discrepanță mare. Ceea ce vreau să spun este că în anumite localități, autoritățile publice locale, inclusiv cele responsabile de educație, au conștientizat această problemă și au încercat să facă examenul la gimnaziu mai corect, anume ca să ajute și elevii, dar și părinții să înțeleagă care sînt capacitățile lor și dacă merită să meargă la liceu sau nu. Noi o să-i încurajăm, dar o să contăm în continuare pe direcțiile de învățămînt și pe administrația școlii atunci cînd vorbim de organizarea unui examen corect la gimnaziu. Dar discutăm despre un filtru de intrare la liceu. Pentru că rezultatele de la bacalaureat nu ar fi atît de proaste dacă noi am reuși să orientăm acești copii la momentul cînd ei fac această alegere să meargă la liceu sau să meargă la o școală profesională.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnule Petrenco.

220

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Doamnă ministru, Am ascultat cu atenție discursul dumneavoastră, n-am auzit nici o cifră, nici un indicator, nici o comparație. În realitate sînt mai multe cauze de ce meritați să fiți destituită din această funcție, dar pe mine mă interesează doi indicatori. Vă rog foarte concret, cu cifre concrete. Abandon școlar. Cîți copii nu frecventează școala după optimizarea a 200 de școli în republică? Și analfabetismul. Cîți copii, conform datelor oficiale și neoficiale, sînt analfabeți la etapa actuală? Și cu cît aveți de gînd să … La sfîrșitul mandatului, care va fi indicatorul? Cu cît va crește?

Doamna Maia Sandu: Da. Mulțumesc.

Domnul Grigore Petrenco: Ce plan aveți? Prima întrebare.

Doamna Maia Sandu: În primul rînd, eu operez doar cu cifre oficiale. Dumneavoastră ați zis să vă aduc și cifrele neoficiale. Eu nu operez cu cifre neoficiale, pentru că nu le consider suficient de bune pentru plenul Parlamentului. Da. Eu am auzit și la colega dumneavoastră despre o cifră astronomică de abandon de 30%. Sînt foarte curioasă: de unde vă informați? Și, dacă puteți, să ne indicați și nouă sursa, pentru că noi avem cîteva surse. Una este Biroul Național de Statistică. Și aceste date sînt disponibile, puteți să le verificați și dumneavoastră. O altă sursă sînt datele administrative, pe care le colectăm noi de la direcțiile de învățămînt. Și, în conformitate cu aceste date, cifra abandonului școlar constituie nu mai mult de 200 de copii pe parcursul anului. Și mai avem acum o sursă de informație, care este sistemul managementului informațional, sistem la care se lucrează, încă nu este finalizat, și care o să ne ofere a treia sursă de informații. Noi urmărim foarte atent, în special în localitățile în care școlile au fost închise și de unde copiii sînt transportați în alte localități. Deci, aici urmărim fiecare copil în parte. Și putem să vă prezentăm dovezi foarte clare că nu există abandon printre acești copii care au... care trebuie să se deplaseze în altă localitate. Da. Mai există probleme de abandon. Am zis că avem o cifră aici, pe cît de exactă sau nu, mai discutăm, dar cu siguranță nu vorbim despre cifrele pe care le invocați dumneavoastră aici și care, îmi pare rău, nu sînt... nu au nici o justificare.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Domnul Petrenco.

221

Domnul Grigore Petrenco: Sincer...

Doamna Maia Sandu: Vă rog să îmi prezentați sursa și atunci discutăm.

Domnul Grigore Petrenco: Doamnă ministru, ... sincer, eu cred că nici dumneavoastră nu credeți în ceea ce spuneți, că doar două sute de copii în toată țara nu frecventează școala.

Doamna Maia Sandu: Eu v-am zis...

Domnul Grigore Petrenco: Ați optimizat 200 de școli.

Doamna Maia Sandu: Exact. Și?

Domnul Grigore Petrenco: Înmulțiți...

Doamna Maia Sandu: Ce să înmulțesc? Eu v-am zis că din școlile care au fost închise...

Domnul Grigore Petrenco: ... cel puțin cu 10, 20 la fiecare școală. Cel puțin.

Doamna Maia Sandu: În primul rînd, trebuie să vă amintesc că au fost închise 142 de școli, din care 31 le-ați închis dumneavoastră.

Domnul Grigore Petrenco: Dar eu am a doua întrebare. Eu am înțeles că nu dispuneți de date concrete.

Doamna Maia Sandu: Dumneavoastră urmăriți frecvența pentru cele 31 de școli?

Domnul Grigore Petrenco: Doamnă ministru, Eu am înțeles că nu dispuneți de date concrete. Că 200 de copiii... (Aplauze în sală.)

222

Doamna Maia Sandu: Deci, dumneavoastră urmăriți frecvența pentru cele 31 de școli pe care le-ați închis?

Domnul Grigore Petrenco: Noi cunoaștem informația din teritoriu, spre deosebire de dumneavoastră.

Doamna Maia Sandu: Și noi, la fel, cunoaștem informația din teritoriu, de la șefii direcțiilor de învățămînt, care sînt persoane responsabile și în care avem încredere.

Domnul Grigore Petrenco: Dar ar fi bine să cunoașteți de la părinți, nu de la șefii instituțiilor de învățămînt.

Doamna Maia Sandu: Nu putem să mergem din casă în casă și să colectăm informația de la părinți. Nu așa se face statistica.

Domnul Grigore Petrenco: Dar eu am a doua întrebare. Eu am înțeles că nu dispuneți de date concrete. A doua întrebare. Predecesorul dumneavoastră, domnul Şleahtiţchi, de asemenea propus de Partidul Liberal Democrat din Moldova, a intrat în istoria Ministerului Educației cu acest scandal de corupție cu autobuzele, delapidări de fonduri ș.a.m.d. Dumneavoastră, ca succesoare a acestui personaj, care astăzi este consilierul domnului Timofti, care... așa-numit președinte, dumneavoastră confirmați ceea ce a fost publicat în presă în privința procurării autobuzelor, prețurilor exagerate? Și cum luptați cu corupția la Ministerul Educației, dacă pînă în ziua de azi nici un responsabil de la Ministrul Educației nu a fost tras la răspundere pentru asemenea fapte de corupție? Mulțumesc.

Doamna Maia Sandu: Stimate domnule, Dacă o să întrebați un specialist în domeniul dreptului, o să vă spună că Ministerul Educației nu este procuratura și nu face anchetă. Ministerul Educației, în octombrie 2012, a pus la dispoziția procuraturii toate dosarele și, apropo, eu am fost cea care a semnalizat problema atunci cînd am preluat mandatul. Noi am depus, am transmis toate dosarele la procuratură și procuratura trebuie să se pronunțe cine este vinovat și cine nu este vinovat. Dar stați puțin, că mai sînt și alte cazuri interesante despre care cred că ar trebui să afle societatea. În primul rînd, la procuratură a mai fost transmis un dosar pe renumitul proiect de renovare a Centrului „Artico” pentru copii și tineret.

223

Și, nu știu dacă vă amintiți, acest proiect a fost conceput pe timpul guvernării dumneavoastră și comportă costuri mult... Deci, acolo vorbim de costuri mai mari decît în cazul autobuzelor. Nu că eu aș justifica partea cu autobuzele. (Rumoare în sală.) Stați puțin. Dacă vorbim despre corupție în educație, să spunem pînă la urmă. (Rumoare în sală.) Deci, v-am spus care sînt cazurile transmise la procuratură. Sînt trei cazuri transmise la procuratură. Unul este cu autobuzele, al doilea cu Centrul „Artico”. Și în acest proiect „Artico” statul a pierdut peste 40 de milioane de lei, din cauza tranzacției pe care ați făcut-o dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Mai mult decît atît, mai mult decît atît, vă rog să îmi permiteți să vorbesc despre toate actele financiare de la Ministerul Educației. În anul 2007, 2008, Ministerul Educației a mai plătit 5 milioane de lei pentru un sistem informațional care nu a existat și nu există. Și aceste dosare de asemenea au fost transmise la procuratură. Eu zic, dacă mergeți la procuratură, să vă interesați de soarta tuturor acestor 3 dosare. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare. Domnul Lucinschi.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Eu, totuși, nu prea înțeleg, fiindcă moțiunea simplă a fost depusă cu un anumit scop: de a dezbate... Și argumentarea a fost descrisă în moțiunea simplă. Era vorba despre bac, tot ce este legat cu bacul. Așa înțeleg eu. Acum discutăm și despre autobuse, și despre Transnistria, și despre celelalte lucruri. Mi se pare că nu este relevant. Doamnă ministru, În primul rînd, vreau să vă felicit cu aprobarea Codului educației. Și vreau să vă mulțumesc pentru acel efort pe care l-ați depus împreună cu echipa din minister. (Rumoare în sală.) Nu îmi încurcați. (Rumoare în sală.) Doamnă Șupac, Luați loc, vă rog. Da. La ora aceasta trebuie să vă temperați, eu cred. La ora aceasta trebuie să vă temperați un pic și să vă pregătiți pentru alte lucruri. (Rumoare în sală.) Și pe această cale, repet, vreau să vă mulțumesc pentru un document bun, bine dezbătut. Și, la fel, vreau să mulțumesc colegilor din Parlament, care au participat activ la promovarea Codului în Parlament. Noi nu o dată am discutat ceea ce se întîmplă cu acest examen, bacalaureatul. Am discutat și despre aceea că asigurarea metodologiei existente prin procedura care se aplică cred că deja nu este atît de eficientă. Noi trebuie să discutăm și despre alte lucruri, poate despre revizuirea metodologiei de bac.

224

De aceea, vreau să vă întreb dacă aveți de gînd să discutați acest subiect? Și dacă în timpul apropiat o să veniți cu o metodologie nouă? (Rumoare în sală.)

Doamna Maia Sandu: Da. Vă mulțumesc. Dacă vorbim despre conținutul testelor, noi nu am putut să schimbăm conținutul atîta timp cît nu se schimbă curriculumul, pentru că nu avem dreptul să venim și să testăm altceva decît s-a predat. Ori curriculumul noi nu l-am schimbat, acum abia îl schimbăm, dar e același curriculum pe care l-am avut timp de mai mulți ani. Acum am intrat... am demarat acest proces de revizuire curriculară și, în paralel, o să mergem și pe revizuirea conținutului testului. În afară de aceasta, evident că trebuie să avem o discuție foarte serioasă cu specialiștii, în special la disciplinele unde rezultatele sînt slabe. De exemplu, matematica, dar nu doar matematica și științele exacte, în general. Iarăși, programul este cel care a fost formulat pînă la noi. Întrebarea este dacă toate aceste teme sînt potrivite pentru liceu sau dacă ar trebui să eliminăm anumite lucruri care sînt prea complexe acolo. Acum o să facem toată această analiză, dar trebuie să ne mișcăm mînă în mînă, deci, pe curriculum și pe conținutul testărilor. Pentru anul viitor, ne gîndim să venim cu o noutate care ar trebui să simplifice puțin lucrurile. De exemplu, acei care susțin testări internaționale pentru limbile străine TOEFL ș.a.m.d. să putem să recunoaștem automat această... acest examen, pentru că TOEFL este un examen de limbă străină, de limbă engleză, care este recunoscut de cele mai bune universități din lume. Și nu înțelegem de ce noi nu am putea să facem același lucru. Și o să facem și pentru limba franceză și pentru ale limbi. Deci, între timp, o să găsim formule care să ușureze munca pentru acei care deja au confirmat că dețin cunoștințe.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Domnul Lucinschi, Nu mai aveți întrebări. Următoarea întrebare. Doamna Vlah.

Doamna Irina Vlah: Госпожа министр, На протяжении всего того времени, сколько вы представляли проект кодекса, вы неоднократно говорили, вы и ваши специалисты, о том, что в разработку кодекса об образовании было вовлечено около 1000 специалистов со всей страны. В этой связи я хотела бы уточнить, с кем именно Министерство образования сотрудничало в … Гагаузии, какие были рекомендации со

225

стороны преподавателей и экспертов из Гагаузии и в какой мере вы их учли при разработке финальной версии документа? Это первый вопрос.

Doamna Maia Sandu: Pe cod sau pe bacalaureat vorbiți?

Doamna Irina Vlah: Меня кодекс сейчас интересует. Кодекс.

Doamna Maia Sandu: Noi am avut mai multe discuții și au fost reprezentanți inclusiv de la Direcția de învățămînt la aceste discuții. Nu pot să vă spun exact, acum, în ce măsură, pentru că sînt 100 și ceva de pagini care au fost discutate și rescrise și iarăși discutate. Noi am avut aceste dezbateri inclusiv în cadrul conferinței pedagogice, al conferințelor pedagogice din august anul trecut, pentru că cele mai importante elemente ale codului și ale strategiei au fost prezentate anul trecut în conferințele pedagogice. Am avut, avem și comentarii în scris de la aceste, de la reprezentanții din UTA Găgăuzia. Este un document de compromis. Nu pot să vă spun exact acum, să contabilizez, pe care articol avem acord și pe care articol nu neapărat am ținut cont de părerea dînșilor.

Domnul Igor Corman: A doua întrebare, doamnă Vlah.

Doamna Irina Vlah: … министр, вы тут льете водичку. Я вместе с вами была в прошлом году на конференции в Гагаузии.

Doamna Maia Sandu: Eu vorbesc de conferința la care am fost eu.

Doamna Irina Vlah: Вы абсолютно никаких предложений ничего не рассказывали … на конференции.

Doamna Maia Sandu: Eu vorbesc de…

Doamna Irina Vlah: Абсолютно не… Не перебивайте, пожалуйста, меня.

226

Вы абсолютно ни с кем не работали из Гагаузии и абсолютно никаких предложений оттуда не брали. Я говорила со многими представителями и поэтому вы сейчас замазывайте всем глаза и мне очень неприятно то, что у нас в стране одна автономия, и вы даже не удосужились посоветоваться с экспертами и с представителями из Гагаузии. Это первый вопрос у меня был. Второй вопрос. Знаете ли вы в министерстве, что ежегодно сотни учащихся из Гагаузии забирают документы и переводятся в учебные заведения в Приднестровье, и с каждым годом их количество растет. Только в прошлом году было 300 человек. Уже в этом году из шестнадцати лицеистов из села Баурчи Чадыр- лунгского района, село с населением десять тысяч человек, с первого раза экзамен из шестнадцати сдали всего лишь четыре человека. Из оставшихся двенадцати человек лишь шестеро решили идти на пересдачу. Остальные уехали на заработки. Не боитесь ли вы, что через несколько лет сдавать экзамены на степень бакалауреата будет абсолютно некому в Гагаузии?

Doamna Maia Sandu: Stimată doamnă, Dacă îmi permiteți, vreau să vă amintesc că eu nu am fost anul trecut în Găgăuzia. Respectiv, am fost cu doi ani în urmă. Deci, nu faceți referință la discuția pe Cod, pentru că discuția pe Cod a fost anul trecut și au fost colegii mei. Eu nu am fost acolo prezentă. Haideți să nu ne acuzăm de … Da. (Rumoare în sală.) E o problemă că avem o promovare, o rată de promovare scăzută în Găgăuzia. Și avem tineri care au plecat în Transnistria și, apropo, care după cîteva luni s-au întors, unii dintre ei s-au întors înapoi. Noi avem aceste statistici, inclusiv de la Direcția de învățămînt. Acum haideți să discutăm de ce fug acești copii. Pentru că ei nu reușesc să susțină în mare parte examenul la limba română. De ce se întîmplă acest lucru? Pentru că dumneavoastră, de-a lungul anilor, i-ați încurajat să nu învețe limba română și le-ți spus … (aplauze, rumoare în sală.) … și le-ați spus că pot să susțină bacalaureatul. Acum acești copii, îmi pare rău pentru ei, evident că nu pot să recupereze într-un an de zile și să învețe o limbă. Dar nu putem să facem excepții. Dacă trăim într-o țară în care ne-am propus toți să vorbim limba acestui stat, atunci trebuie să susținem și acest examen. Nu este doar … (Rumoare în sală.) Dar de ce nu avem profesori? Dumneavoastră i-ați avut acolo buni timp de 8 ani de zile, ca acum copii aceștia … (Rumoare în sală.) Copiii aceștia, în 8 ani, ar fi învățat limba română dacă erau profesori buni acolo. (Aplauze.) (Rumoare în sală.)

227

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare… (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, Liniște. Vă îndemn să ne stimăm unii pe alții. (Rumoare în sală.) Ați pus două întrebări, doamna Vlah. Următoarea întrebare, domnul Găgăuz.

Domnul Miron Gagauz: Спасибо большое, господин Председатель. Госпожа министр и уважаемая правящая коалиция, Не надо так сильно нервничать. Мы, оппозиция, задаем неудобные вопросы и надо на них отвечать спокойно, со знанием дела и т. д. Мы тоже были министрами и тоже бывали с отчетами, и знаем, как быть, какого быть министром, как нести ответственность, как держать ответ перед Парламентом. Я успею. У меня там есть время. Так вот, госпожа министр, во-первых, вы в совокупности во власти 15 лет, как минимум. Мы были 8 лет, а вы 8 лет до этого и 5 сейчас – 13 лет вы уже во власти. Поэтому…

Doamna Maia Sandu: Eu sînt de 2 ani la minister.

Domnul Miron Gagauz: Я имею в виду, что до коммунистического правления были те же идеи и те же вещи были и т. д. Так вот, мой вопрос следующий. Можно ссылаться на неудачи в первый период, в первый год, второй год, третий, когда 5 лет вы пытаетесь свалить все на прошлый период правления. Это не корректно и неправильно. Я хочу задать вам таких два вопроса. Первый вопрос. Вот у меня три внука, один закончил девятый класс, один закончил восьмой класс, один шестой в русских школах и ни один из них не знает молдавского языка. Скажите, пожалуйста, другие языки они… другие предметы они хорошо усваивают и т. д. Неужели они такие бестолковые, что не знают государственный язык? В чем проблема?

Doamna Maia Sandu: Da, aceasta este o întrebare pentru noi toți. De ce se întîmplă că copii care au potențial nu au învățat limba română și acum nu pot să susțină… (Rumoare în sală.) Stați puțin. În primul rînd, pentru că nu a existat interes. Și aici este și problema școlii, dar este și problema părinților. Dacă părinții le-au spus că nu este necesar să înveți limba română sau dacă nu i-au încurajat să învețe limba română, atunci copilul nu învață.

228

Și am avut și un examen care era ușor de fraudat. Acum, cel puțin printr-un examen corect, anumiți copii vor face un efort mai mare și vor reuși să învețe limba română. Și asta le va fi de ajutor, pentru că trebuie să trăiască în această societate. Este și o problemă de calitate a profesorilor sau disponibilitatea profesorilor. Știm și de lucrul acesta. Nu spunem că nu avem probleme. De aceea am și aprobat o lege nouă astăzi, ca să ne permită să schimbăm lucrurile. Dar dumneavoastră știți că nu putem să aducem profesori în toate școlile imediat, profesori buni, bine pregătiți, în special tineri, care trebuie să meargă în spațiul rural. Nu este un lucru care o să-l facem într-un an sau doi. De aceea am spus: dumneavoastră ați fost 8 ani în Guvern, ați fi putut să faceți mai multe decît noi acum. (Aplauze.) A doua întrebare, domnule Găgăuz.

Domnul Miron Gagauz: Ваша проблема заключается в том, что…

Doamna Maia Sandu: …și la economie.

Domnul Miron Gagauz: Ваша проблема заключается в том, что вы прежде всего обвиняете родителей и детей, вместо того, чтобы разобраться что отсутствовала нормальная методология и вы за два – три года могли бы ее разработать и сделать ее. Мне кажется, что вы просто не заинтересованы чтобы русскоговорящие дети знали молдавский язык. Второй вопрос. Скажите, пожалуйста, вы министр просвещения, так скажем, на русском языке, в прошлый раз, когда вы были здесь, мне особенно запомнилось, когда мой коллега Гаризан к вам обратился и вы ему – он вас, кстати, об этом на просил – вы ему сказали, что вы будете ему отвечать только на румынском языке, зная прекрасно, что он не знает этого языка. А как вы себя поведете, когда вы поедете в Комрат, в Тараклию? Вы там как будете говорить с людьми? На молдавском языке? Вас же люди там не понимают. Вы же министр просвещения. Вы должны говорить на всех языках, которые здесь говорят в этой стране. Идите на север на государственном говорите.

Doamna Maia Sandu: Vreți să-mi arătați pe cineva care vorbește…

Domnul Miron Gagauz: Извините, пожалуйста. Госпожа министр просвещения…

229

Doamna Maia Sandu: … și bulgara, și…

Domnul Miron Gagauz: Вы должны быть воспитанным человеком и как минимум выслушать меня, а потом уже отвечать, поэтому я бы хотел, чтобы вы как министр просвещения ответили мне на этот вопрос, как министр просвещения, подчеркиваю, а не как человек, который имеет свое какое-то видение в этом вопросе.

Doamna Maia Sandu: Îmi pare rău să vă decepționez. Chiar dacă mi-aș dori foarte mult nu aș reuși probabil cel puțin într-un scurt timp să învăț toate limbile sau limbile tuturor minorităților naționale. Chiar dacă mi-aș dori lucrul acesta. Pentru un moment vorbesc româna, vorbesc engleza, un pic spaniola și cred că e suficient ca să pot să… (Rumoare în sală.) Vorbesc și rusa. Vorbesc și rusa. Nu la perfecție, dar vorbesc și rusa.

Domnul Igor Corman: Următoarea întrebare, domnul Anghel.

Doamna Maia Sandu: Pentru că sînt în Republica Moldova și aceasta este limba acestui stat. (Rumoare în sală.)

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimată doamnă ministru, În primul rînd, nu știu dacă aș putea să fac observație. Dumneavoastră, permanent, cînd vorbiți despre calitatea învățămîntului, permanent, atrageți atenția despre cîți bani se cheltuie. Chiar și astăzi ați vorbit despre niște cifre fabuloase care o să fie cheltuite în anul viitor. Eu cred că dumneavoastră, ca ministru al educației, ar trebui mai mult să vă axați pe apărarea drepturilor și intereselor copiilor, decît să vorbiți despre bani. Banii, este Ministerul Finanțelor care trebuie să le atragă atenția. Acum, despre bacalaureat. Cum a fost organizat acest bacalaureat, dacă într-un liceu din Ștefan Vodă, din 21 de absolvenți, au susținut cu note pozitive doar 3? În alt liceu, din 24 doar 2 au susținut cu note pozitive. Credeți dumneavoastră că aici e doar o singură pricină: că copiii nu sînt suficient de pregătiți? Sau poate și cadrele didactice nu au predat la nivelul potrivit? Sau poate, cel mai important, că presiunile psihologice pe care le-ați făcut prin instalarea camerelor de luat vederi, prin verificarea cu detectoarele de metal ș.a.m.d., dumneavoastră i-ați pus într-o situație stresantă pe copii și ei nu au fost în stare să redea acel material pe care l-au cunoscut? Sau poate înseși testele nu au fost bazate

230 pe materialele care au fost predate pe parcursul anului? Sau poate, în general, au lipsit unii profesori de la anumite obiecte? Și vă rog, nu faceți trimitere, iarăși, la opt ani de guvernare comunistă. Fiindcă, timp de cinci ani de zile, dumneavoastră ați putut să pregătiți și cadre didactice, să-i înlocuiți pe cei care nu sînt profesioniști ș.a.m.d. Adică vorbiți despre ce ați făcut dumneavoastră în cinci ani, în ultimii 2–3 ani, la urma urmei. Fiindcă acești elevi, din cinci ani în care ați fost la guvernare, ultimii trei au învățat doar la liceu, începînd cu a X-a, a XI-a și a XII-a, deja dumneavoastră erați în al treilea an la guvernare.

Doamna Maia Sandu: Vă mulțumesc. În primul rînd, îmi permiteți să vă zic că o persoană responsabilă, un ministru responsabil trebuie să țină cont și de resurse. Nu sînt bani care cad din pod, sînt banii contribuabililor și responsabilitatea noastră e să ne asigurăm că acești bani sînt cheltuiți eficient. Acum, cît ține de rezultatele proaste în unele localități. Eu nu am spus că aceasta este doar problema elevilor, dimpotrivă, este problema noastră, a societății, și despre asta am încercat să vorbesc și astăzi în discursul meu. Motivele sînt complexe și la nivel de profesori, și la nivel de … asigurare cu profesori, și la nivel de conținuturi ș.a.m.d. Dar, în același timp, am încercat să vă dau o cifră pe rata de promovare în liceele mici comparativ cu rata de promovare în liceele mari. Exemplele despre care vorbiți dumneavoastră sînt anume niște exemple de licee mici, unde avem cîteodată doar o clasă. Și ce se întîmplă atunci cînd avem o clasă? Asta înseamnă că nu putem să oferim copiilor nici cele două profiluri. Și ce se întîmplă? Eu, dacă vreau să merg la profil umanist, mie școala îmi spune că noi avem o singură clasă, mergi dar și faci matematică. După care eu ajung să nu pot să susțin examenul la matematică. De ce s-a întîmplat lucrul acesta? Pentru că, și îmi pare rău să revin, în perioada cînd s-au construit liceele, dumneavoastră sau guvernul dumneavoastră a transformat automat toate școlile generale în licee. Or, ideea inițială era alta, trebuia să ne asigurăm că licee se creează doar acolo unde există condiții, inclusiv profesori pentru discipline ș.a.m.d. Dumneavoastră ați vrut să-i faceți fericiți pe toți, să deschideți licee în toate localitățile rurale, indiferent dacă sînt condiții sau nu sînt condiții și acum noi culegem roadele.

Domnul Igor Corman: A doua și ultima întrebare, domnule Anghel.

Domnul Gheorghe Anghel: Doamnă ministru, Dumneavoastră, cu așa sistem de evaluare sau de susținere a BAC-lui, ați generat o corupție mare. Și cred că dumneavoastră cunoașteți despre ceea ce se vorbește în presă, despre ceea ce vorbesc oamenii: că cei care au dorit să susțină la prima evaluare sau la primul tur al BAC-lui și au avut bani, cu 3 mii de euro a fost

231 posibil să obțină o notă pozitivă. Pentru al doilea tur deja, acei care în mod repetat au încercat să susțină sau au depus cerere ca să susțină BAC-ul, taxa a crescut pînă la 5 mii de euro. Iată dumneavoastră v-ați concentrat eforturile ca să studiați acest fenomen și să-l combateți? Fiindcă, da, știu că ați antrenat și Centrul Național Anticorupție, și au scos copiii de acolo, iarăși i-au stresat. Au venit acolo mai că în măști și i-au scos din anumite motive. Dar cu acei specialiști care au lucrat în Centrul de evaluare, și cred că prin ei aceste mite s-au produs, aceste acte de corupție, cu ei ați lucrat într-un fel? La fel, i-ați pus sub camerele de supraveghere sau i-ați verificat cu detectorul de metale ș.a.m.d.?

Doamna Maia Sandu: Stimate domnule deputat, Vă invit să citiți atent metodologia și o să vedeți că evaluarea se întîmplă sub camerele de supraveghere. Și am avut și evaluatori care au fost prinși asupra faptului cînd încercau să schimbe ceva pe lucrare și au fost pedepsiți. Dar tot exercițiul de bacalaureat este anume pentru a contracara frauda, copiatul și corupția. Dacă dumneavoastră aveți vreo dovadă concretă, pentru că operați și cu cifre foarte concrete 3000, 5000 de euro, eu vă invit să le exprimați aici, dar cel mai important să mergeți repede cu ele la CNA, ca să fie investigate. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Timpul rezervat pentru întrebări–răspunsuri a expirat. Vă mulțumesc, doamnă ministru. Domnule președinte Lucinschi, Vă rog să prezentați avizul comisiei. (Aplauze.)

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați colegi, Comisia a examinat moțiunea simplă depusă la Parlament. (Rumoare în sală.) Ce să mai zic? (Rîsete în sală.) Autorii invocă procedura de organizare a examenelor de absolvire, inclusiv și de bacalaureat, rezultatele obținute de elevi în urma susținerii examenelor, dar și dezacordul privind procesul de optimizare a sistemului de învățămînt. Pot să vă zic că comisia nu a susținut această moțiune simplă (cu 9 voturi pro și cu 3 împotrivă nu a susținut), propune plenului Parlamentului respingerea moțiunii menționate. 9 – pro, adică pentru respingere, am zis. Pentru respingere. 9 – pentru.

Domnul Igor Corman: Fac și eu ca domnul Lucinschi. Aici de acum ce întrebări pot să mai fie, dacă avizul este clar? Dar la aviz întrebări nu se pun. (Rumoare în sală.) Asta, ca să fie claritate, numărul de voturi.

232

Domnilor deputați, Și acum, luările de cuvînt. Prima s-a înscris doamna Maria Ciobanu. Vă rog.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Președinte al Parlamentului, Doamnă vicepreședinte, Stimați colegi deputați, Iată-ne, iarăși, în fața unei moțiuni simple, procedeu parlamentar prin care un grup de deputați își exprimă atitudinea dezaprobatoare față de politicile din domeniul educației în general și față de metodologia de desfășurare a BAC-lui în special. Un lucru firesc la prima vedere, dar nu și pentru Fracțiunea Partidului Comuniștilor. Pentru ei moțiunea a devenit un instrument de hărțuire și calomniere a unui ministru, care chiar își propune insistent să reformeze sistemul educațional, dar nu să mimeze o reformă, așa cum au făcut-o toți miniștrii comuniști sau susținuți de Partidul Comunist. Că această moțiune este un procedeu de hărțuire, a spus-o chiar domnul deputat Gheorghe Anghel, care a atenționat-o pe doamna ministru, atunci cînd prezenta proiectul Codului educației, să-și păstreze energia pentru că vine examinarea moțiunii de demisie a domniei sale. Domnule deputat Gheorghe Anghel, Este regretabil faptul că v-au rămas apucături de milițian sovietic. Cine-i dorește binele statului Republica Moldova, cetățenilor lui, chiar dacă se află în opoziție, preferă să tacă atunci cînd un ministru este exact la locul lui. Dar doamna ministru Maia Sandu este omul potrivit la locul potrivit. (Aplauze.) Acum voi trece la obiectul moțiunii simple care este BAC-ul 2014, precum și optimizarea din sistem. Ce să spun? Rezultatele examenelor de bacalaureat nu fericesc pe nimeni, nici pe elevi, nici pe profesori, nici pe părinți și nici pe diriguitorii sistemului educațional. S-o luăm însă pe îndelete. Ce îi deranjează cu adevărat pe colegii parlamentari comuniști? Care sînt păcatele actualului ministru Maia Sandu, de ce cer comuniștii, a doua oară, demisia domniei sale? Am dorit inițial să răspund la așa-zisele puncte motivaționale, dar este ridicol să vă mai spun că nici un element din cele utilizate la examenul de bac nu a putut influența nota elevului. Vina, tovarăși comuniști, o poartă sistemul care, pur și simplu, nu rezistă cerințelor zilei și nu rezistă demult. În ce ați transformat dumneavoastră, guvernarea comunistă, bacul, după ce, peste noapte, ați schimbat statutul școlilor medii în licee, a fost în fapt o practică dezastruoasă, care va rămîne înscrisă în analele învățămîntului preuniversitar drept o filă rușinoasă, un dezmăț adevărat. O spun, doamnă Șupac, nu din cele citite, auzite sau dînd frîu liber fanteziei, imaginației, o spun din trăirile profesorilor onești, ale liceenilor care învățau pentru

233 a avea o medie mare, dar se pomeneau după examenul de bacalaureat că au notele chiulangiilor sau chiar și mai mici. Nu elevii se pregăteau de bac, ci un grup de profesori universitari care formau echipe de rezolvare a testelor contra plată la toate materiile. De exemplu, pentru nota 7 – o sumă, pentru nota 8 – altă sumă și tot așa. Nu se lăsau mai prejos nici profesorii de clasă, întrucît au înțeles că se poate să facă și ei un ban. Cu atît mai mult că nu profesorii universitari i-au învățat pe aspiranții la diploma de bac. Cu regret, nu lipseau din schema de fraudare a bacului președinții centrelor de bac, ai centrelor de evaluare, precum și angajați ai Ministerului Educației. Se știa despre aceste practici strigătoare la cer? Da. De la vlădică pînă la opincă. Dar mai departe de elaborarea, de la an la an, a unei metodologii grozave de desfășurare a bacului nu se mergea. Actualul ministru al educației doar atît face, veghează cu strictețe la implementarea metodologiei, punct cu punct, literă cu literă. S-a perimat sistemul, autori ai moțiunii, dat fiind faptul că nu v-ați dorit să schimbați nimic pe parcursul guvernării dumneavoastră. Este arhicunoscut faptul că ați mizat întotdeauna pe un electorat mediocru, care nu analizează, nu compară, nu pune nimic la îndoială, ci înghite balivernele dumneavoastră. Pînă nu demult, tovarășe Voronin, în satele noastre se mai credea că dumneavoastră și ortacii dumneavoastră sînteți, într-adevăr, proletari. Mare a fost uimirea lor cînd au auzit din presă ce bogății dețineți și ce scheme ați cimentat de spălare a banilor în toate instituțiile statului. Aceasta a fost preocuparea dumneavoastră. Iar în sistemul educațional ați alimentat mediocritatea. Vă sînt cunoscute expresiile: „Să vină banii, nu contează cum.”. „Nu am.”, „Îmi trebuie.”, „Dă-mi.” Ați încurajat și întronat lipsa de respect față de menirea dascălului școlar și încremenirea în proiect pe bani puțini, uneori mai mulți, dar siguri, adică livrați lunar, indiferent de performanță. V-o spun eu, profesoară de liceu, inspector și șef de direcție învățămînt. Stimați deputați, Din 2007, atunci cînd eram în fruntea învățămîntului raionului Nisporeni, la ordinea de zi era optimizarea instituțiilor educaționale. Chiar dacă guvernarea era una comunistă, noi, corpul profesoral din învățămîntul preuniversitar, am înțeles că optimizarea este dureroasă, dar necesară, așa cum banul trebuie să urmeze elevul. Nu este logic. Nu este corect. Este chiar inadmisibil să cheltui sume enorme de bani pentru încălzirea unor edificii în care activează profesori și copii numărați pe degete. Deja ajunși în opoziție, stimați parlamentari comuniști, unica inițiativă rațională pe care ați avut-o și care viza educația, adică optimizarea, deoarece în rest au fost doar inițiative gen: impunerea studierii unei istorii integrate, recomandarea manualelor care denaturau adevărul istoric, acordarea gradelor didactice profesorilor docili dumneavoastră, fără a respecta regulamentul, transformarea

234

școlilor medii în licee fără a se ține seama de pregătirea cadrelor didactice și necesitatea propriu-zisă a deschiderii lor și alte neghiobii de acest fel... Zic, doamnă Șupac, unica inițiativă rațională, și anume aceea de optimizare a instituțiilor educaționale a fost transformată în armă politică și într-un eventual refren electoral pe care deja îl cîntați în cor. Așa cum eficiența optimizării instituțiilor educaționale începe deja să dea roade, rezultă că proiectul este unul de succes. Felicitări dumneavoastră, tovarăși comuniști, că ați pus începutul optimizării instituțiilor. Felicitări și actualei guvernări care încearcă să ducă la capăt un proiect născut dintr-o necesitate vitală. (Aplauze în sală.) Nu vă pasă dumneavoastră, deputați comuniști, de calitatea educației. Ceea ce vă deranjează cu adevărat este faptul că doamnei ministru al educației i-ar putea reuși modernizarea sistemului, astfel încît elevii și studenții să dobîndească aptitudini și competențe. Iar ei, cu siguranță, nu pot fi electorii Partidului Comuniștilor și nici ai Partidului Socialiștilor. Nu pot să își dorească uniuni vamale și euroasiatice. Nu pot sluji alt stat. Dați-mi barem un indiciu să cred că nu am dreptate și că vă doriți să fie modernizat sistemul educațional. Este mai ușor să scrii o moțiune simplă de cîteva propoziții împrăștiate haotic decît să vii cu experiență și bune intenții pentru a reforma un sistem care nu mai rezistă timpului. În încheiere, stimați autori ai moțiunii, vă propun să încercați un exercițiu de... (Rumoare în sală.) Gata, e ultima propoziție. În încheiere, stimați autori ai moțiunii, vă propun să încercați un exercițiu de creativitate și inteligență, deoarece ați devenit ridicoli și societatea nu mai reacționează la moțiunile dumneavoastră. Iar pe doamna ministru Maia Sandu o încurajez să persevereze, să facă în continuare dovada unei viziuni moderne de reformare a sistemului educațional. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Următoarea luare de cuvînt. Doamna Inna Șupac. (Rumoare în sală.)

Doamna Inna Șupac: Nu am nevoie. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Deci, doi deputați au fost vizați în luarea de cuvînt. Dreptul la replică. Domnul Anghel. (Rumoare în sală.)

Voce din sală: Fracțiunea a fost vizată de 70 de mii de ori.

235

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimată doamnă...

Voce din sală: Nisporeancă de la Plahotniuc.

Domnul Gheorghe Anghel: Da. Nu vreau să vă spun numele ca să nu vă dau motiv să cereți replică la replică. Să știți că deloc nu mă ofensează că m-ați numit milițian sovietic, fiindcă, dă Doamne, ca și polițiștii de astăzi să aibă același rating sau autoritate în rîndul populației ca și milițienii sovietici. Dar nu de atîta că aș vrea să vă răspund cu aceeași monedă, dar, într-adevăr, fiindcă discutăm problema elevilor, absolvenților. Îmi pare foarte rău că dumneavoastră, ca pedagog, fost director al direcției de învățămînt, dacă nu mă înșel, și cu atîta nepăsare, atitudine... eu aș zice negativă vă bateți joc, de fapt, de copii, de absolvenți. Cincisprezece mii de elevi, de absolvenți i-ați lăsat.... Trei ani de zile au învățat și i-ați lăsat în drum, astăzi. Le-ați creat special condiții ca să nu poată să susțină examenul. Și dumneavoastră, în loc să examinați, să analizați de ce s-a întîmplat acest lucru... Noi am înaintat această moțiune exact pentru aceasta, ca să se producă o analiză în acest Parlament, chiar dacă nu veți susține moțiunea noastră, dar cel puțin să vă puneți întrebarea, de ce s-a întîmplat acest lucru. Dumneavoastră, 10 minute ați vorbit despre istorie, ce a fost în timpul sovietic, de ce... și comuniștii sînt vinovați de la evul mediu încoace ce s-a produs în... pe acest teritoriu. Dumneavoastră faceți niște concluzii... Altfel, o să vă bateți joc și în continuare de copiii aceștia, cum v-ați bătut joc toți acești 5 ani de zile. Și nu este vinovat Partidul Comuniștilor că dumneavoastră, 5 ani de zile, deloc nu aveți grijă de copii. Socotiți doar banii, cum să economisiți mai mulți bani, ca să vă ajungă vouă, dar nu vă gîndiți cum să întrețineți școlile, gimnaziile, liceele ș.a.m.d. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamna Șupac, Vă rog. Vă ofer cuvîntul.

Doamna Inna Șupac: Domnilor deputați din coaliția de guvernare, Pregătindu-mă la discuția de astăzi, încercam să găsesc un motiv care ar putea să vă convingă să susțineți moțiunea noastră. Și se pare că am găsit. Este un motiv foarte simplu.

236

Cerem ca dumneavoastră, domnilor deputați, să o demiteți pe doamna Sandu, reieșind din faptul că Ministerul Educației nu a îndeplinit promisiunile electorale. Promisiunile nu ale Partidului Comuniștilor, ci ale dumneavoastră, stimaţii noștri deputaţi, ai Partidului Liberal Democrat, Partidului Democrat și liberalilor. Am analizat foarte minuțios programele dumneavoastră electorale din 2009 și din 2010. Sper că și dumneavoastră le țineți minte. Astfel, nu am găsit… Și nu plecați, văr rog frumos, domnule Streleț. Nu am găsit nicăieri că promiteați tinerilor, inclusiv celor care v-au susținut la evenimentele din 7 aprilie, că o să introduceți un sistem totalitar de supraveghere în timpul desfășurării examenelor de bacalaureat. Nu promiteați așa ceva. În loc să se afișeze rezultate eficiente ale luptei cu corupția la nivelul cel mai înalt, fie asta conducerea țării sau aparatul Ministerului Educației, s-a recurs la metode represive împotriva celor mai vulnerabili și neajutorați. Nu trebuie să fii un doctor habilitat ca să conștientizezi un paradox nemaipomenit. Pe de o parte, majoritatea parlamentară exclude din sala de ședințe nu numai camerele video ale jurnaliștilor, ci și, de acum încoace, și camerele foto. Apropo, asta s-a întîmplat inclusiv după ce săptămîna trecută, pe baza unor fotografii apărute în mass-media, am vociferat solicitarea către CNI și CNA să se autosesizeze cu privire la traficul de influență al unor deputați. Deputați din partea Partidului Liberal Democrat. Asta da, lupta cu corupția. Iar pe de altă parte, vedem că acțiunile Ministerului Educației contrazic acțiunile dumneavoastră, domnilor deputați în Parlament. Camere video, aparataj de bruiere a semnalului telefonic, detectoare de metale. Oare ce va inventa Ministerul Educației la anul, dacă ipotetic presupunem că actuala ministru va rămîne pe acest post? Oare aceeași procedură de frică și teroare nu se va răsfrînge și în 2015 și asupra examenelor de după clasa a noua? Știm că ministerul are așa intenții. Aproape 15 mii de elevi care nu au dat bacul. Oare care va fi soarta lor? Oare le propune lor ceva Ministerul Educației? Sau poate ministerul respectiv are o ofertă mult mai prestigioasă pentru cei care, bravo lor, totuși au reușit să treacă examenele. Ministerul Educației recomandă generației tinere, în ghilimele, să savureze din plin micșorarea constantă a locurilor de studii la buget, majorarea anuală a prețurilor la contractele de studii și traiul în căminele studențești, obligația de a participa la acțiunile politice sub presiunea rectorilor membri ai PLDM, pe care dumneavoastră ați încercat foarte mult să îi apărați astăzi. Și aici eu revin la programele dumneavoastră electorale, domnilor guvernanți. Partidul Liberal Democrat promitea introducerea unui sistem al conturilor educaționale, citat: „prin care fiecare cetățean ar putea să-și asigure educația pe tot parcursul vieții. Aceste conturi vor dispune de condiții fiscale avantajoase, provenind inclusiv din bugetul de stat. Al vostru Vlad Filat.” Citat închis.

237

Partidul Liberal Democrat promitea echivalarea burselor studențești cu salariul minim pe economie și dezvoltarea sistemului de burse sociale. Partidul Democrat tot asigura că bursele și alocațiile sociale pentru studenți vor fi majorate. Programul electoral al PLDM includea un articol despre implementarea Programului național de locuințe pentru tineri și familiile tinere, precum și implementarea Programului de locuințe sociale. Și PLDM, și PDM, și liberalii asigurau că sistemul de învățămînt va fi finanțat minimum 8% din PIB, ceea ce spuneți acum că asta este o promisiune declarativă. PLDM promitea majorarea salariilor în învățămînt în conformitate cu salariul mediu pe economie și atingerea nivelului, stimaţi colegi, de 500 de euro lunar pînă la anul 2013. Să nu uit să vă reamintesc despre promisiunea PLDM cu privire la implementarea Programului de stat privind asigurarea cu cadre a instituțiilor educaționale din mediul rural. Nici o promisiune a dumneavoastră nu a fost realizată de către minister… Ba mai mult decît atît, pe cînd noi, Partidul Comuniștilor, am încercat să introducem în Codul educației mai multe din aceste inițiative, inclusiv inițiativele și promisiunile dumneavoastră, știți cum a reacționat doamna Sandu ieri, la comisie? A spus public că ele sînt populiste. V-a învinuit pe dumneavoastră, domnule Streleț, domnilor din democrați și alții, de populism. Așadar, astăzi aveți o șansă să vă debarasați de persoane care nu au îndeplinit angajamentele dumneavoastră politice. Iar în cazul în care nu susțineți moțiunea noastră, să nu uitați că în curînd cetățenii se vor debarasa de cei care i-au amăgit în 2009 și în 2010. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Dreptul la replică, domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Noi avem dreptul la două replici, din cauza că una, din partea partidului, va vorbi doamna Maria Ciobanu, iar eu, ulterior, voi vorbi în nume personal, din cauză că am fost vizat personal. Mersi.

Domnul Igor Corman: Doamna Ciobanu. La ora asta și microfoanele încep să nu mai funcționeze. (Rumoare în sală.) După cîte au auzit aceste microfoane în ziua de astăzi, în luările de cuvînt de la tribuna centrală... Vă rog, de la vecin, doamnă Ciobanu.

238

Al cui este locul?

Doamna Maria Ciobanu: Al lui Deliu.

Domnul Igor Corman: Domnul Deliu. Da, vă rog.

Doamna Maria Ciobanu: Îmi pare rău, domnule deputat Anghel, că nu ați ascultat atent, deoarece eu am spus că rezultatele Bacalaureatului nu fericesc pe nimeni. Întrucît în perioada dumneavoastră de guvernare, dar și în perioada guvernării agrariene, căci prin esență tot comunistă a fost, ați întronat un dezmăț, nu o metodologie de desfășurare a Bacului. Și să nu spuneți că în perioada sovietică… Pentru că în perioada sovietică ați avut grijă să nu avem învățămînt liceal. Învățămîntul liceal nu a început, nu am avut parte de el, cu părere de rău, în perioada sovietică. Partidul Liberal Democrat, stimaţi deputaţi comuniști, a avut grijă chiar în primul an de guvernare să majoreze salariile profesorilor, deși dumneavoastră ați lăsat haznaua statului pustie. (Rumoare în sală.) Oricît de mult am majora salariule profesorilor, este puțin pentru ceea ce fac ei. De aceea, noi vom avea grijă și în continuare, după 30 noiembrie, să majorăm și să schimbăm ceea ce e mai esențial: statutul dascălului școlar în societate, ceea ce nu ați făcut dumneavoastră.

Domnul Igor Corman: Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Într-adevăr, noi nu ne-am apreciat corect puterile, din motivul că odată cu venirea la guvernare ne-am asumat ingrata misiune de a curăți toată mizeria care a rămas după comuniști în mai multe domenii, inclusiv în domeniul educației. Într-adevăr, nu ne-am apreciat just puterile din cauză că această mizerie a fost una foarte, foarte mare și trebuie să recunoaștem că cei care astăzi pică Bacul au mers în clasa întîi în 2002. Din păcate, s-au format și au crescut în baza unor valori care au fost educate și care au caracterizat toate domeniile în care comuniștii promovau așa-zisele reforme, în ghilimele, pe baza mitei, pe baza dreptului telefonic, pe baza altor principii care au dus la o stare de dezastru către anul 2009. De asemenea, trebuie să recunoaștem că rezultatul acestei guvernări fabuloase, fastuoase duce astăzi la drame personale atunci cînd persoane care au obținut diplome și care sperau să obțină și un loc de muncă au umplut Italia,

239

Spania, Rusia, devenind măturători de înaltă calificare cu diplome de studii superioare în buzunar. Iată, acesta este rezultatul guvernării dumneavoastră și acesta este rezultatul promovării politicilor educaționale, stimați tovarăși comuniști. Din cauza aceasta, aveți nițică răbdare, rezultatele reformelor pe care le promovează Partidul Liberal Democrat, împreună cu Coaliția de guvernare, în domeniul educației vor aduce neapărat cele mai bune și mai frumoase rezultate pentru cetățenii Republicii Moldova într-un viitor foarte apropiat și le veți simți. Aceste măsuri au fost necesare, sînt necesare și trebuie să fie salutate. Înțeleg că vă doare adevărul, înțeleg că este o temă sensibilă, dar n-o să vă meargă. Așa că lăsați masochismul și nu mai inițiați diferite moțiuni absurde. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamnă Șupac, Ați vizat toate partidele: și pe agrarieni, și pe toți, da? Liberalii i-ați numit în listă. Așa. Deci, dreptul la replică, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Pauperizarea și abrutizarea populației a fost cea mai eficientă armă a puterii sovietice. Spre bucuria voastră puteți să recunoașteți că sînteți niște descendenți demni ai lui Stalin și ai lui Beria, pentru că folosiți exact aceleași metode. Vreau să vă dau doar cîteva date. În perioada sovietică, în Chișinău, unde erau peste 600 mii de vorbitori de limbă română, sovieticii au lăsat doar o singură școală de limbă română, școala №1, actualul Liceu „Gh. Asachi”. Iar dreptul etnicilor români de a face studii superioare era îngrădit și erau favorizate alte etnii. Voi, în continuare, ați făcut exact același lucru pentru a ține populația noastră în întuneric. Pentru că un cetățean dezinformat poate vota prostia, comunismul și uniuni de tot felul. Iar un cetățean educat votează de obicei partide progresiste, votează reforma și ieșirea din întuneric. Așa că locul vostru e acolo unde e acum Uniunea Sovietică. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Au fost vizați Stalin și Beria. Cineva dorește să ia cuvîntul? (Rumoare în sală.) Nu sînt reprezentanți. Bine. (Rumoare în sală.) Atunci, următorul vorbitor, domnul Zurabi Todua. Vă rog. (Rumoare în sală.) Domnul Anghel a fost vizat? (Rumoare în sală.) Domnule Anghel, Vă rog.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, domnule Președinte.

240

Eu vă mulțumesc, doamnă Maria Ciobanu, pentru posibilitatea să mai ies o dată la microfon. Domnul Streleț a vorbit despre masochism. Ceea ce faceți dumneavoastră, măsurile draconice pe care le-ați stabilit sau regulile draconice pe care le-ați stabilit la susținerea BAC-lui, de fapt, vorbesc că dumneavoastră sînteți adevărați sadiști față de acești copii. 28 mii de tineri, anul trecut și anul curent (aplauze), i-ați lăsat fără viitor, nu le-ați dat posibilitatea să răspundă la întrebările ce au învățat timp de trei ani de zile. Dumneavoastră, domnule Streleț, încurcați ceva, fiindcă absolvenții liceului din anul curent au intrat în liceu în 2012, în liceu ei învață trei ani de zile și dumneavoastră erați la guvernare. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Eu tare aș vrea ca toți deputații să se roage la Centrul media să li se dea înregistrarea, mai ales în partea finală a ședinței de astăzi și să se privească așa, dintr-o parte, în concediu. Poate terminăm cu vizările, cu replicile și finalizăm? Domnule Streleț. Regulamentul. Domnule Streleț, Dreptul la replică.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu i-aș ruga pe toți criticii actualelor reforme să nu desconsidere pe tinerii din Republica Moldova care, la vîrsta de 19 ani, sînt deja personalități formate într- o măsură mai mare sau mai mică. Și avînd în vedere și experiența altor state, faptul că sînt puși în condițiile ca să-și aprecieze obiectiv cunoștințele nu este o înjosire pentru ei, la fel nu este nici o circumstanță stresantă care i-ar împiedica să-și demonstreze adevăratele cunoștințe. De aceea, acesta este un proces absolut firesc, care se practică pe larg și în alte state, în absoluta majoritate a statelor, inclusiv în atît de mult iubita Federație Rusă și în alte state care deja demult implementează în practică asemenea metode. De asemenea, țineți cont și de faptul că aceste reforme sau aceste metode trebuiau nu amînate timp de opt ani de zile, ci implementate în practică. Și încetați, într-adevăr, să vă mai autoflagelați personal și să chinuiți oamenii din Republica Moldova cu aceste insinuări și aberații.

Domnul Igor Corman: Doamna Ciobanu. (Rumoare în sală.) Domnilor deputați, Dacă v-ați referi pe substanță și pe subiect și nu ați umbla cu nume de deputați, atunci eu nu aș fi obligat acum să stau alături de dumneavoastră la spectacolul acesta, care mie personal mi se pare nu prea de bun gust. Dar eu sînt obligat să respect Regulamentul. Doamna Ciobanu, Vă rog.

241

Doamna Maria Ciobanu: Eu nu voi da o replică propriu-zisă, eu voi cita un personaj din povestirea „Frunze de dor” de Ion Druță: „Toată lumea ca lumea, numai Gheorghe bată-l crucea”. (Rîsete în sală.)

Domnul Igor Corman: Și ultima replică. A fost vizată Fracțiunea PCRM. Domnul Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. În sfîrșit a ajuns replica și la noi, din partea fracțiunii. Fiindcă doamna Ciobanu, de la tribuna Parlamentului, de 70 de ori în alocuțiunea dumneaei a pomenit Fracțiunea PCRM și uite că lui domnul Streleț i-ați dat de trei ori deja cuvîntul, dar nouă o dată. Stimați colegi, Stimați membri ai coaliției de guvernare, Nu vă enervați și nu vă agitați la ora asta, mai aveți puțină răbdare. Pentru toți acei care acum ne ascultă, moțiunile simple în privința domnului Recean și a doamnei Maia Sandu din partea Fracțiunii PCRM au fost înaintate nu pe moftul nostru și nu ca să ne răspundă nouă, Fracțiunii PCRM din Parlament, dar să răspundă societății în întregime: care sînt, de fapt, reformele promovate, adevăratele reforme în MAI și, inclusiv, adevărata reformă în educație? Care, în numele acelor 56% de copii și părinți care nu au susținut BAC-ul prin metodele pe care le-ați promovat. Iată cine urmează să vă dea aprecieri, nu noi, Fracțiunea PCRM, dar părinții și copiii care nu au susținut prin metodele promovate de voi. Iar ceea ce spuneți voi că ați luat o gaură de 8 miliarde de lei moștenire de la noi. Acești bani se recuperează, stimați guvernanți, dar sănătatea și teroarea, sănătatea, în special, a copiilor care au suferit în urma acestor metode teroriste care pe le-ați promovat, aceasta este cel mai important. Iar pentru „pițigoiul” din sectorul 3. În 1991–2001 ați distrus tot ce a fost în Republica Moldova. Copiii înghețau în școli, lumina era stinsă, profesorii nu primeau salarii, primeau în galoși și în tărîțe, și în combicorm. Valera, Cînd tu umblai pe sub masă cu mucii pînă la genunchi (rîsete în sală) și acum tu ți-ai adus aminte de sistemul sovietic... Ai rușine puțin, fiindcă tu umblai la școală cu mănușile pe mîini și scriai cu tocul și pînă la urechi mînjit de cenușă de la soba ceea unde te încălzeai, auzi? Iată asta-i situația. De aceea, stimați colegi, conformați-vă cu ideea că aprecierea are s-o dea alegătorul și nu sînteți dumneavoastră acei care urmează să dați aprecieri. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

242

Domnul Igor Corman: Eu sper ca nimeni să nu recunoască (rumoare în sală) că, totuși, nu este bine cînd Parlamentul nostru lucrează pînă la 23.30, fiindcă …(Rumoare în sală, rîsete în sală.) Stimați colegi, În primul rînd, nu este bine să veniți cu astfel de calificative pe care le-ați dat: „pînă la genunchi” sau „mai jos de genunchi”. … (Rumoare în sală, rîsete în sală.) Haideți, totuși, să considerăm că nu s-a spus nimic. (Rumoare, rîsete în sală.) Haideți, totuși, să ne imaginăm că nu avem un așa „Valera” în sală și să îi dăm cuvîntul domnului Todua. (Rumoare în sală.) Domnule Todua, Vă rog să continuați. (Rumoare în sală.)

Domnul Zurabi Todua: Ну, давайте потом, после выступления. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Sînt mulți oameni care poartă un nume, un nume frumos. (Rumoare în sală.) Și acum, nu trebuie fiecare să considere că s-a referit la dumnealui. Domnule Zagorodnîi, (Rumoare în sală.) Mai mult nu o să vă ofer cuvîntul, dacă dumneavoastră o să creați așa o atmosferă în sală. (Rumoare în sală.) Iată, dumnealui își retrage înapoi cuvîntul. Deci, nimeni să nu o ia personal. Da? (Rumoare în sală.)

Domnul Zurabi Todua: Уважаемые коллеги…(Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Sînt mai mulți Valera aici, care sînt vizați. Eu acum ce să fac? Cui să-i dau cuvîntul? (Rîsete în sală.) Domnule Streleț, Vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Eu sînt în sectorul nr.2 și a fost pomenit numele meu, nu prenumele, dar numele, Streleț. Din cauza aceasta, în numele celorlalți din sectorul nr.3 care au prenumele Valeriu, aș vrea să le spun celor care nu știu cum erau ei la 19 ani, dar am impresia că nici pînă acum nu li s-au uscat mucii, din cauză că, dacă consideră ei că copiii la 19 ani sînt stresați susținînd testele de bacalaureat și prin aceasta încearcă să isterizeze toată țara, cu siguranță încă sînteți în vîrsta copilăriei, tovarăși comuniști. (Rumoare în sală.)

243

Domnul Igor Corman: Domnule Todua, Dă. Vă rog. În sfîrșit.

Domnul Zurabi Todua: Уважаемый председатель, Уважаемые коллеги, Я думаю, что это истеричное состояние нашего Парламента к 12 часам ночи показывает огромную пользу работы 12 часов подряд, 14 точнее. Я думаю, мы, конечно же, примем в таком состоянии очень много интересных и важных законов для страны. Вот. Но я думаю, тем не менее, что наша инициатива о вотуме недоверия, она принесла большую пользу и… (Rumoare în sală.) Да. Да. Да. Не сомневайтесь, я уверен, что общество узнает о деталях нашей дискуссии, узнает много нового. И попытки правящей коалиции скрыть разные факты, которые были неприятны вам, они не пройдут, потому что сейчас все-таки не 19 век, и даже не 20, есть социальные сети. И те факты, и те вопросы, которые прозвучали с нашей стороны, они попадут и в средства массовой информации и дойдут до людей. И они увидят, что по истечении 5 лет, в течение которых правящая коалиция занимается так называемыми реформами в сфере образования, прошли безрезультатно. И понятно, почему вы так волнуетесь. И понятно, почему затянули до такого неприличного времени. И понятно, почему скомкали вот процесс вопроса, потому что неприятно вам это все слышать, неприятные вопросы, неприятные факты, неприятные вещи. (Rumoare în sală.) И результат. Да. Один только пример могу привести. К сожалению, не удалось это задать в виде вопроса. Я не знаю в курсе ли госпожа министр об этом, но вот, например, в Окницком районе, в результате так называемой оптимизации и политики проводимой в сфере образования, около 300 человек одной из русских школ не посещает школу на территории Молдавии. Каждый день ходят через границу и посещают школу на территории Украины по одной простой причине, потому что они говорят, что мы не хотим иметь дело с этим министерством и не хотим с ним связываться. Я думаю это весьма красочный пример. Более того, я думаю, если провести мониторинг школ, которые расположены вдоль Днестра, таких фактов мы можем найти гораздо больше, чем я вам упомянул. Вы утверждаете, что эти реформы полезны, нужны и об этом… если вас послушать, можно подумать, что преподаватели аплодируют им. Но мы тоже встречаемся с учителями и знаем, что они думают и что они говорят. И говорят причем шепотом, тайком, просят не ссылаться на то, что они… на них, потому что они боятся. Дожили, так сказать, в ХХI веке и в так называемом демократическом государстве.

244

Здесь, с этой трибуны, много было сказано неточно и нечестно, неправдивая информация правления периода коммунистов. Я позволю себе напомнить вам и том, что в период пребывания у власти Партии Коммунистов было проведено много чего хорошего и полезного. В частности, была проведена налоговая амнистия, введена нулевая ставка на прибыль, сохранена стабильность финансовой банковской системы и так далее и тому подобное. А реформа здравоохранения и реформа науки были признаны лучшими в мире. (Rumoare în sală.) И было признано ЮНЕСКО. (Rumoare în sală.) Но я особо хотел бы сказать о том, что именно при власти Партии Коммунистов была принята концепция национальной политики, которая утвердила русский язык в качестве языка межнационального общения. И это явило очень серьезную стабильную… основу для стабильности в обществе. И это… 8 лет правления Партии Коммунистов были самыми стабильными и спокойными. Именно в этот период перестала падать рождаемость в нашей стране. И не надо было закрывать школы в том количестве, в каком это делается сейчас. Вы говорите о том, что при коммунистах было закрыто 30 школ. (Rumoare în sală.) Ну, не надо прерывать, пожалуйста, я же вас не прерываю. (Rumoare în sală.) При власти альянса это число достигло 200 и еще неизвестно, сколько будет, по некоторым данным еще 200. Это, если все суммировать, то через год–два у нас не будет почти трети этих школ, которые существуют сейчас. Теперь о статусе русского языка. Вот он не попал, к сожалению, в Кодекс об образовании. Это весьма печально, потому что этот язык не тот, как вы утверждаете, язык одной из этнических общин. Уважаемые коллеги, это язык межнационального общения. Он, так сложилось исторически, исторически. (Rumoare în sală.) И если вы не хотите закладывать мины на будущее, то это нужно признать, а не нужно это так маскировать в Кодексе об образовании и в других документах. И это очевидно совершено, что власти пытаются вот эту тему, язык межнационального общения, обойти. И, видимо, со временем вообще ликвидировать. Это весьма печально. Но у вас это не выйдет, потому что идут выборы, приближаются выборы и я уверен, что власть сменится. Потому что, если вы еще останетесь у власти, то проводя такую политику в системе образования в Молдове не останется ни образования, ни образованных людей. Спасибо. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Doamna Balmoș.

Doamna Galina Balmoș: Vă mulțumesc.

245

Cu puțin timp în urmă, pe timp de ploaie, rușinați și timizi, protestau pedagogii. Cereau dreptate, echitate, salarii decente după modelul celor pe care îi protejează legea ca pe niște divinități. Cereau șanse egale și pentru ei, nu numai pentru acei din Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Așa înțelegeau pedagogii echitatea socială și încercau să își revendice niște drepturi în prag de sfîrșit de an școlar. Considerau că au dreptul moral, că au muncit ani în șir, că au așteptat destul după promisiunile din 2009–2010, pe care le crezuseră cu naivitate, că vor fi auziți de un ministru școlit tocmai peste ocean, de un prim-ministru cu aspirații europene. Au stat ascultători cînd aceștia din nou le-au spus că se preocupă în continuu de „alinierea sistemului educațional la cele mai bune practici europene și internaționale” și că le sînt parteneri pe viață. S-au gîndit la copiii care trebuie să finalizeze anul școlar, la soarta viitorilor absolvenți și s-au mulțumit cu aceste iluzii europene. După dezastrul de la bacalaureat, nu știu dacă li se mai deschide gura pentru a protesta și a cere. Întreaga vină este, de fapt, lăsată pe seama lor, direct sau indirect: ei au adus la final de ciclu de învățămînt copii necărturari, agramați. Ei sînt responsabili de inflația notelor, de fenomenul coruperii, de fenomenul copierii, de proasta calitate a studiilor etc. Cu toate acestea, nu poți să neglijezi o armată de 120 de mii de angajați în sistemul educațional, mai ales într-un an electoral. Guvernul vine, la 30 iunie curent, cu o inițiativă de majorare a salariului de bază cu 100 de lei. Majorarea scontată ar fi de aproximativ 20% pentru pedagogii din învățămîntul preuniversitar. Cît de convingători sînt guvernanții prin această măsură o vom sesiza în curînd. Nu cred că pedagogii vor ieși iarăși la proteste. Vor alege o care mai sigură, bătătorită de mulți alți pedagogi care au apucat calea pribegiei. Învățătorii muncesc, după cum ați remarcat și dumneavoastră, pe șantiere, în curte, la stăpîn în casă sau la tejghea. Citez: „un grup de moldoveni migranți, foști profesori din Republica Moldova, au fondat o asociație obștească care dorește să fie alături de colegii de breaslă”. Așa-zisul exod de intelect nu-i deranjează pe cei de la Ministerul Educației. Consiliul general al sindicatului educației și științei din Republica Moldova atestă că numărul cadrelor didactice care au abandonat sistemul de învățămînt în anii 2010 – 2012 aproape că s-a dublat. Veți spune că tot din cauza comuniștilor. Ministerul strategic al Educației a demonstrat sterilitatea politicilor, întregul organism se complace în rapoarte, critici, optimizări de resurse, evaluare de performanțe, a organizat un recensămînt școlar care a descoperit, poate doar pentru cei din minister, că a crescut rata nefrecventării școlilor de către copii, mai ales în mediul rural, din rîndul familiilor vulnerabile și că cea mai mare parte a elevilor vulnerabili o constituie copiii ce provin din familiile cu venituri mici, din familiile numeroase, din familiile în care unul sau ambii părinți sînt șomeri.

246

La începutul anului școlar 2012 – 2013, în instituțiile de învățămînt incluse în studiu au fost identificați circa 150 de mii de elevi vulnerabili, ceea ce constituie 41,9% din numărul total de elevi din instituțiile respective. Pentru a descoperi acest moment, efect al bunei guvernări, nu era necesar să faci risipă de bani organizînd un recensămînt costisitor, tribut adus modei, dar de fapt o banală spălare de bani din granturi. În acest an Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior face o evaluare externă a programelor de studii, ca apoi să mai trîmbițăm o dată și despre calitatea dubioasă a studiilor superioare, a corpului profesoral, despre certificate de studii superioare cumpărate, de parcă societatea nu cunoaște aceste lucruri. Atît de mult vă protejați exponentul încît ați mimat o dezbatere a unui subiect sensibil la miez de noapte, pe furiș, hoțește și cu multă lașitate. Dacă doamna ministru și coaliția ar fi fost la început de mandat, ar fi credibilă inocența pretinsă și dorința afișată de a face ordine în sistem. După curățarea oamenilor incomozi, îmbrobodirea rectorilor, directorilor de instituții de învățămînt cu fulare verzi, după inactivitatea în dosarul autobuzelor… (Rumoare în sală.) …după lichidarea unui număr mare de școli preponderent în mediul rural, repartizarea resurselor financiare din recentul grant pentru instituțiile preșcolare pe criterii absolut politice electorale, după indiferența și aroganța cu care sînt tratați atît copii, cît și profesorii, nu avem a dori decît demisia acestui funcționar demnitar și birocrat în înțelesul clasic al cuvîntului, ministrul Maia Sandu. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Domnul Ghenadie Ciobanu.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, După ce am auzit toată retorica asta din această seară, mi-am modificat esențial discursul. Elaborarea Codului educației și noile reguli de susținere a BAC-ului au revoluționat domeniul educației autohtone. Cu toții ne-am dori ca în Republica Moldova să se facă studii de calitate, dar înțelegem că vom avea nevoie, în cadrul acestui proces, de mai mult timp, de metodologii noi și de oameni pregătiți pentru a le promova. Evaluarea corectă și realistă a cunoștințelor reprezintă o condiție hotărîtoare și un punct de pornire pe calea revizuirii sistemului educațional. Dar cît de perfecte n-or fi regulile și metodele, acestea pot fi profanate de cei care le implementează. Mă refer la factorul uman. Bineînțeles că au fost nereguli și în procesul de susținere a BAC-ului, explicate prin exces de zel, neprofesionalism. Mă scuzați, chiar și de prostia unora dintre cei care au organizat, au supravegheat și au evaluat examenele.

247

Dar aș vrea să ne întrebăm: ar trebui oare să renunțăm la evaluarea corectă și realistă a cunoștințelor? Ar trebui oare să rămînem într-un sistem fals, într-un sistem de simulacru total, cînd la ocuparea posturilor cunoștințele și abilitățile nu contează, cînd în orice domeniu al vieții sociale se constată un deficit de specialiști de înaltă calificare, cînd diplomele se obțin pe alte criterii decît pe cele de cunoștințe. Dacă astăzi, oricum cu mare întrîziere, nu vom revedea sistemul educațional, avem șansa să devenim o țară chiar falimentară, cu cetățeni ratați, agramați și ignoranți și asta în pofida faptului că oamenii noștri sînt talentați de la natură. Ar trebui să înțelegem că rezultatele recente ale evaluării realiste, ale examenului de Bacalaureat reprezintă o îngrijorare și durere nu doar pentru copii și părinții lor, dar și pentru noi toți, pentru reprezentanții Guvernului, deputații în Parlament. Sper că părinții vor înțelege realitatea luptei politice și dorința opoziției de a prezenta guvernarea drept o clică de sadici care primesc plăcere bătîndu-și joc de tinerii săi. Stimați părinți ai copiilor care nu au reușit la BAC, Trebuie, cu toții împreună, să ne gîndim la perspectivele tinerilor noștri, să le oferim această perspectivă a viitorului conform talentului, vocației, capacităților și abilităților. În calitate de una din oportunități am început să clădim un sistem de educație profesională. Acest sistem s-a dovedit a fi de mare perspectivă în toată lumea contemporană și va avea viitor și la noi. Urmează să-l adaptăm în așa mod încît tînărul care demonstrează succese în sistemul profesional-tehnic și dorește să revină la studii și la cariera academică să poată s-o facă. Ar trebui însă să observăm și partea plină a paharului. Mă bucur că avem și în licee tineri cu o conștiință dezvoltată, care sînt tot timpul în proces de căutare, de extindere a cunoștințelor, care citesc și învață nu doar ceea ce li se cuvine conform programelor, avînd cunoștințe vaste de pe acum. E momentul să ne întrebăm cu toții – părinții, profesorii, societatea, mass- media: am făcut oare totul pentru a crea o atmosferă de corectitudine, de justețe, de meritocrație? Dacă ai cunoștințe și abilități, vei fi apreciat cu note bune, iar dacă nu ai dovedit la examen, nu poți pretinde să fii atestat după criteriile stabilite. Numai în cazul în care vom reuși să creăm o asemenea atmosferă, vom avea o societate sănătoasă moral. Iar ceea ce face opoziția comunistă, chemîndu-i pe tineri: „votați cu noi și toți veți trece de examene, nu va fi nevoie de cunoștințe profunde”, reprezintă un exemplu de act antipedagogic distructiv și subversiv. Numai într-un sistem bolnav, amoral și vicios omul fără de cunoștințe și abilități profesionale, fără pregătire pretinde să fie atestat, iar ulterior și promovat în funcții. Numai într-un sistem defectuos se fac excepții care devin norme. De exemplu, să ei BAC-ul fără să știi ceva. Numai într-un asemenea sistem legea este aplicată selectiv: unora totul, altora legea.

248

Parcă am trăit deja într-un asemenea sistem. Nu cred că oamenii cu demnitate, cu mintea trează, neafectată de scleroză mai vor să treacă o dată prin această experiență, chiar dacă am parcurs doar 23 de ani din cei 40 biblici și sentimentele robiei nu ne-au lăsat definitiv. Sînt sigur că demnitatea reprezintă o valoare pentru oamenii noștri. Numai demnitarii și funcționarii cu mare curaj, care se gîndesc la viitorul acestei țări, vin cu viziuni reformatoare, responsabile și nepopuliste, indiferent de sezonul politic preelectoral sau post electoral. E mai simplu să promiți că toți elevii vor trece de BAC, că școlile vor lucra chiar dacă nu vor avea nici elevi suficienți, nici profesori, că toți profesorii vor primi locuințe și salarii mari de odată. Le aducem asigurări cetățenilor noștri în fața cărora avem responsabilitate și pentru care avem stimă, pe care nu-i considerăm „bîdlo” și nu-i alungăm de pe plajă cum făcea conducătorul opoziției, căci vom avea grijă ca în urma proceselor din domeniul educației să beneficieze fiecare tînăr, fiecare profesor și, prin urmare, țara. Stimaţi colegi, Eu personal și colegii din Fracţiunea PLD apreciază înalt activitatea Ministerului Educației întru sporirea calității educației, promovarea relevanței și responsabilității sociale. Vă îndemn să nu votați această moțiune. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Domnule Ciobanu, Cînd ați spus „reformatori” v-ați referit la liberal-reformatori sau în general la reformatori? (Rumoare în sală.) Da. Deci, drept la replică nu are nimeni. Acestea au fost luările de cuvînt, stimaţi colegi. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: … Barbulat nu știu ce vrea.

Domnul Igor Corman: Domnule Barbulat, Vă rog.

Domnul Mihail Barbulat: Da. Eu – foarte scurt. Domnule Preşedinte, Vă mulțumesc. A fost vizată fracţiunea. Eu, în replică, nu voi viza pe nimeni, nici o fracţiune, nici un partid. Vreau doar să vă reamintesc, stimaţi deputaţi, un lucru care poate nu-l știți sau l-ați uitat. Dar așa cum criticați voi sistemul cela vechi, care a fost de, educațional ș. a. m. d.. Dar haideți să ne uităm la date.

249

Atunci cînd Uniunea Sovietică s-a destrămat, în anul 1991, în Republica Moldova au fost peste 30 de mii de cercetători, de savanți și peste 100 de instituții de cercetare. În perioada 1991 – 2001 numărul lor s-a redus de zece ori, de peste zece ori. Asta am vrut să v-o spun.

Domnul Igor Corman: Și acum ce să facem, domnule Barbulat, să ne întoarcem în Uniunea Sovietică? (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Acestea au fost luările de cuvînt. Și acum voi supune votului Moțiunea cu nr.266. Dar înainte de aceasta, ca să avem claritate și să nu mai pierdem, iarăși, timp, căci nu prea avem timp, vreau să vedem care este prezența în sală. Rog pe numărătorii oficiali să anunțe prezența pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: – 26. (Rumoare în sală.) Sectorul nr. 2 – 34. Sectorul nr. 3 – 20.

Domnul Igor Corman: În sală sînt prezenți 80 de deputați. Și acum supun votului Moțiunea simplă cu nr.266. Cine este pentru? Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: 26 – Sectorul nr.1. 6 – Sectorul nr.2. Zero voturi în sectorul nr.3.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Sînt 32 de voturi în sprijinul acestei moțiuni. Număr insuficient. Moțiunea simplă cu nr.266 este respinsă. (Aplauze.) Stimați colegi, Mai este un proiect și așteaptă invitatul și raportorul toată ziua. Poate, în semn de respect și noi față de dumnealui, dacă tot am ajuns la mijlocul nopții… Deci, propun să dezbatem în prima lectură proiectul de Lege cu nr.256 pentru modificarea unor acte legislative (Codul vamal, Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.) Prezintă proiectul domnul Nicolae Eșanu, viceministru al justiției.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte,

250

Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul este foarte simplu: vizează doar excluderea din Codul vamal și din Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice a restricției prin plasarea pe un termen de doar 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni a mașinilor introduse, înmatriculate peste hotare și introduse temporar pe teritoriul Republicii Moldova. Rugăm susținerea proiectului. Vă mulțumim.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. O întrebare, domnul Munteanu. Chiar și la ora 24.00 aveți o întrebare.

Domnul Valeriu Munteanu: Sigur. Domnule ministru, Această întrebare este … Această chestiune, această propunere, de fapt, este foarte și foarte importantă și nu înțeleg de ce se încearcă să fie trecută așa, fără absolut nici un fel de analiză. În bugetul anului trecut, în bugetul pentru 2013, de la accizele pentru introducerea mașinilor pe teritoriul Republicii Moldova au fost încasate 770 de milioane de lei. Avînd în vedere o dinamică pozitivă, pentru anul acesta s-a propus să fie încasate 810 milioane de lei, da? Noi nu criticăm chestia că s-a propus să fie exclus termenul de 180 de zile, este dreptul Guvernului, poate aveți voi calculele voastre, dar este absolut normal și absolut logic că, în situația în care este exclusă această perioadă de 180 de zile, oamenii nu vor mai vrea să înregistreze mașinile pe teritoriul Republicii Moldova, vor plăti doar vinieta cu 50–100 de euro pe an. Acum întrebarea. În mod normal, dacă oamenii n-o să înregistreze mașinile pe teritoriul Republicii Moldova, noi n-o să încasăm venituri din accize. Dacă avem o jumătate de an, cel puțin 400 de milioane de lei n-o să fie încasați. Spuneți-ne, vă rog frumos, cum vor fi acoperiți acești bani? Pentru că nu am văzut în nota informativă absolut nici un calcul. Eu știu foarte exact că din accize trebuiau să se încaseze 810 milioane. Garantați-mi prin cifre, nu prin declarații, ca Ponta în fața lui Băsescu, cu cifre, vă rog frumos, foarte exact, cu ce compensați 810 milioane de lei care dispar pe undeva?

Domnul Nicolae Eșanu: Deci, cu părere de rău, eu nu găsesc aici, nu am luat, n-am datele statistice privind dinamica importurilor și înregistrării mașinilor. Este o scădere … (Rumoare în sală.) Da, dar avem … Deci, dacă îmi permiteți, eu am să iau… Scăderea este de la … Din memorie, îmi amintesc, era vorba de 22 700. Acum avem o scădere a mașinilor pînă la … Și se preconizează ca suma care va fi nu se va încasa din diminuarea sumei accizelor, se va compensa prin majorarea sumelor încasate prin

251 vinietă. Acestea sînt cifrele care mi-au fost prezentate de către Ministerul Finanțelor, care este autorul acestui proiect.

Domnul Igor Corman: Domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Nu vă supărați, eu cred că această întrebare trebuia s-o raporteze Ministerul Finanțelor, pentru că cifrele sînt la ei. Noi avem experiență constituțională și dacă n-o să fie cifrele clare, noi o să încercăm să rezolvăm această chestiune la Curtea Constituțională. Încă o dată vă explic. Vinieta este 100 de euro pe an, cam tot aceeași plată este și impozitul rutier. Respectiv, ele se compensează, lipsește aici plata accizului. Dacă vine cineva și-mi spune cum va fi compensat accizul pe mașinile care nu vor fi înregistrate în Republica Moldova, pentru că vinieta, aveți dreptate, o să se plătească mai mult vinieta, dar n-o să se plătească accizul rutier și ele se compensează, căci sînt, practic, egale. Dar accizul pentru înregistrarea mașinilor pe o jumătate de an? Este o catastrofă, este o gaură mare, mare, mare. Nu vreau pe nimeni să învinuiesc că-și pregătește ceva vreo schemă, dar am nevoie de cifre. Și cifre clare, de unde vor fi luate aproximativ 400 de milioane de lei?

Domnul Nicolae Eșanu: După cum ați menționat chiar și dumneavoastră, autor al proiectului este Ministerul Finanțelor, care a efectuat calculele respective și a menționat în nota informativă că se vor majora încasările din contul vinietei. Responsabil de executarea bugetului este Ministerul Finanțelor, care va identifica sursele necesare pentru acoperirea diferenței.

Domnul Igor Corman: O clarificare. Domnul Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, E cam tîrziu acum, văd că unii fac exerciții de matematică, așa de inspirați. Dar vreau să vă asigur, Ministerul Finanțelor a făcut toate calculele necesare. Și încă o dată repet: Ministerul Finanțelor a adus toate asigurările că toate calculele necesare au fost efectuate și s-a considerat că norma care există în prezent nu rezolvă nici o problemă, iar introducerea acestei norme simplifică oamenilor viața și bugetul de stat nu are nici un prejudiciu.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. Acestea au fost întrebările.

252

Mulțumesc, domnule viceministru. Domnule Ioniță, Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.256. Pe parcursul examinării, în urma consultării cu Direcția juridică, noi am reformulat legea păstrînd esența și aveți anexat și proiectul de lege în varianta redactată. Comisia propune ca acest proiect de lege să fie aprobat în prima lectură și în a doua lectură în varianta anexată la raport.

Domnul Igor Corman: Mai are domnul Munteanu o întrebare, domnule Ioniță. Domnule Munteanu, Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi, Eu consider că acest proiect, la fel, face parte din proiecte din acestea nocturne. Noi am avut paradigma veche, după aceasta noi am revenit, după aceasta iarăși, voi mergeți exact pe aceeași greblă, fără absolut nici un calcul de predictibilitate. Și aceasta este foarte și foarte complicat. Noi n-o să votăm pentru acest proiect nici în prima, nici în a doua lectură. Votați voi cum vreți și asumați-vă răspunderea. Eu vreau să vă văd cînd o să revenim din nou, exact… Și după aceasta o să vă întreb pe fiecare: pe domnul Ioniță și pe domnul Streleț, de ce se revine din nou la vechea formulă? Și să-mi spuneți că în perioada aceasta nu s-a făcut vreo mașinație. Mă scuzați pentru cuvîntul de la ora 24.00.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Aici încheiem dezbaterile pe marginea acestui proiect. Procedura de vot o transferăm pentru ziua de mîine. De asemenea, pentru stenogramă, transferăm pentru ziua de mîine proiectele cu nr.278, nr.240, nr.150 și nr.279. Și, da, votul pe marginea proiectului nr.111 – tot pentru ziua de mîine. Este exact ora 24.00. Eu vă doresc noapte bună. Și ne revedem mîine, la ora 10.00.

Ședința s-a încheiat la ora 00.02.

253

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

254