FERIGILE INTERFLUVIULUI NISTRU-PRUT Dr

CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE

FERIGILE INTERFLUVIULUI NISTRU-PRUT Dr. în biologie VASILE CHIRTOCA, Dr. în biologie PAVEL PÎNZARU Grădina Botanică (Institut) AŞM, Chişinău Grădina Botanică din Torino, Italia

Prezentat la 21.03.2005

Abstract. In the Flora Europaea the Class of Filicopsida contains 20 families, 43 genus and 133 species (Flora Europea. Vol. I. Sec. ed., 1993). As a result of floristic investigations, performed in Basarabia during the 1988-1996 period, was established that in the local flora occurs 26 species of ferns, belonging to 9 families and 15 genus, from which two species, Athyrium distentifolium and Dryopteris expansa for the first time are described. The horological and ecological data are given.

Introducere de ferigi: Salvinia natans All. (Reni, (Ruhotin, Gordeuţi), Salvinia natans Chilia, Vâlcov), Polypodium vulgare (L.) All. (Reni, Ismail, Chilia, Cetatea În flora Europei, clasa filicopsida L. (Basarabia), Asplenium trichoma- Albă, Vâlcov, Jibrieni), Phyllitis sco- cuprinde 20 de familii, 43 de genuri nes L. (Caracuşeni), A. ruta-muraria L. lopendrium L. = Scolopendrium scolo- şi 133 de specii (Flora Europaea. Vol. (Caracuşeni, Accherman). Profesorul I. pendrium Karst (Raşcov), Botrychium I. Sec. ed. 1993). În urma cercetărilor Şmalgauzen (1897) de la Universitatea virginiatum (L.) Swartz in Schrader floristice efectuate în Basarabia (1988- din Kiev arată aceleaşi specii, descrise (Zarojeni). 1996) am stabilit că în flora locală se de Lipskii. Paczoski (1912) în lucrarea Tatiana Gheideman (1954) în mo- întâlnesc 26 specii de ferigi ce se referă “Материалы для флоры Бессарабии” nografia “Определитель растений la 9 familii şi 15 genuri, inclusiv 2 spe- descrie 5 specii: Salvinia natans All. Молдавской ССР” descrie 11 specii de cii noi – Athyrium distentifolium şi (Reni), Asplenium trichomanes L. (Re- ferigi, după cum urmează: Gystopteris Dryopteris expansa. Este dată horolo- zina), A. ruta-muraria L. (Ciorna, Re- fragilis (L.) Bernh., Dryopteris phe- gia şi ecologia. zina), Dryopteris filix-mas (L.) Schott gopteris (L.) C. Christens, D. thelyp- = Aspidium filix-mas Sw. (Corneşti), teris (L.) Gray, D. filix-mas (L.) Schott, Materiale şi metode Cystopteris fragilis (L.) Bernh. (Cior- Phyllitis scolopendrium (L.) Newm., na, Ustia). Academicianul Săvulescu Asplenium septentrionale (L.) Hoffm., Drept material pentru studiu au şi Rayss (1924, 1934) în lucrarea în 3 A. ruta-muraria L., A. trichomanes L., servit colecţiile de ferigi din Ierbarul volume “Materiale pentru flora Basa- A. viride Huds., Polypodium vulgare AŞM, ale Universităţii de Stat din Mol- rabiei” descriu 13 specii: Athyrium fi- L., Salvinia antans (L.) All. dova, Universităţii de Stat din Tiraspol, lix-femina (L.) Roth. (Mlinchi, Şilăuţi, Cercetările ulterioare au contri- Universităţii de Stat din Cernăuţi. S-a Malinţi, Rjavinţi), Cytopteris fragilis buit la completarea listei ferigilor făcut evidenţa observaţiilor în natură. (L.) Bernh. (Ruhotin, Corpaci, Soroca, pe teritoriul RSSM. În articolul “О Recoltarea ierbarului s-a realizat în Vertiujeni), Gymnocarpium dryopte- распространении папоротников в raza teritoriului cercetat. S-a efectuat ris (L.) Newm. = Aspidium dryopteris Молдавии”, autorul В. А. Киртока prelucrarea critică a colecţiilor. Con- Baumb. (Şilăuţi), Thelypteris palustris (1968) enumără 13 specii: Cystopteris sultarea noului nomenclator a fost Schott. = Aspidium thelypteris Sw. (Ji- fragilis (L.) Bernh., Dryopteris phe- verificată după Flora Europaea. Vol. I, brieni, Vâlcov), Dryopteris filix-mas gopteris (L.) C. Christens, D. thelypte- sec. ed., 1993. (L.) Schott = Aspidium filix-mas Sw. ris (L.) Gray, D. filix-mas (L.) Schott., (Hotin, Mlinchi-Clişcăuţi), Dryopteris D. lineana Christ., Polystichum braunii Istoricul cercetărilor carthusiana (Vill.) H.P.Fuchs = Aspi- Fee (specie nouă pentru flora ţării), dium spinulosum Sw. (Hotin, Corneşti, Anthyrium filix-femina (L.) Roth., Teritoriul dintre fluviul Nistru şi Rădeni), Asplenium trichomanes (L.) Phyllitis scolopendrium (L.) Vewm., Prut, cunoscut în literatură botanică ca (Ruhotin, Vertiujeni, Soroca, Corpaci), Asplenium ruta-murarua L., A. tricho- Basarabia, din punct de vedere floris- Asplenium ruta-muraria (L.) (Soroca, manes L., Polypodium vulgare L., Sal- tic, este studiat mai mult de 100 de ani. Corpaci), Pteridium aquilinum (L.) vinia natans (L.) All., Ophioglossum Botanistul Lipskii (1889) din Sankt-Pe- Kuhn in Kersten (Rjavinţi, Peribicău- vulgatum L. (specie nouă pentru flora tersburg, în monografia“Исследования ţi, Grozinţi, Şilăuţi, Clişcăuţi, Mlinchi, ţării). о флоре Бессарабии”, descrie 4 specii Vertiujeni), Polypodium vulgare (L.) În articolul menţionat, pentru prima

NR. 2 (20) APRILIE 2005 11 CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE dată în arealul RSSM, sunt specificate “Дунайские плавни”, este indicată fe- Hotin, 19.VI.1927 (Săvulescu, Rays), două specii noi – Polystichum braunii riga acvatică Azolla mexicana (Шеляг- 18.VI.1961 (Cozlova, Gorohova). Fee şi Ophioglossum vulgatum L. Din Сосонко, Дубына, 1984). Athyrium Notă. Academicianul Săvulescu lista ferigilor, descrise de Tatiana Ghei- distentifolium şi Dryopteris expansa în scrie că a găsit această specie rară în deman (1954), sunt excluse Asplenium cărţile numite nu sunt arătate. Basarabia de Nord într-un singur loc septentrionale (L.) Hoffm. şi A. viride În regiunea Cernăuţi, raionul Zas- – în pădurea “Zarojeni”, r-nul Hotin. Huds. De subliniat că în acest articol tavniţchi, braniştea (pădurea) “Rjavin- Creştea în masă într-o pădure umbroa- sunt indicate toate punctele geografice, ţi” într-o pădure de Fagus sylvatica a să şi umedă de Quercus robur. cunoscute în acea perioadă în RSS Mol- fost găsită Dryopteris caucasica (A. 12. POLYPODIACEAE dovenească. Mai târziu, pentru RSSM, Br.) Fraser-Jenkins et Corley (Pânzaru, 4. Polypodium vulga - este arătată Dryopteris carthusiana 1995). Profesorul D. Mititelu de la Iaşi re L. – Feriguţă obişnită – (Vill.) H. P. Fuschs (Гейдеман, 1975; (România) relatează că în apropierea Многоножка обыкновенная VU Гейдеман, Киртока, 1975). Această satului Criva, Republica Moldova a Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- specie pentru Basarabia este indicată de găsit Matteucia struthiopteris (L.) Tod. tica şi Betula pendula. Pădure de F. T. Săvulescu (1924). Profesorul Univer- (Mititelu şi colab., 1996). Autorii nu sylvatica. Pădure de Fagus sylvatica sităţii de Stat din Chişinău V. Kononov descriu localitatea. Mai jos enumărăm şi Q. robur. Pădure de F. sylvatica şi (1978) arată pentru RSSM specia de ferigile cunoscute actualmente pe teri- Q. petraea. Pădure de Q. robur şi Q. Pteridium aquilinum (L.) Kuhn in Ker- toriul între Nistru şi Prut. Pentru fieca- petraea pe stânci şi coaste calcaroase. sten, identificată de T. Săvulescu (1924) re specie descriem condiţiile ecologice Pe stânci, pietre, rîpi. Răspândirea: la Vertiujeni, Basarabia. şi punctele geografice. Localităţile, în Cern.: s. Grozinţi, Raşcov, Orestovca, În toamna anului 1984, în rezerva- text, sunt aranjate de la Nord spre Sud: Blişceadi, Ruhotin, Gordeuţi, Rjavinţi, ţia “Plaiul fagului”, într-o pădure de Cern. – Bucovina, Ucraina (regiunea r-nul Hotin; s. Lomacinţi, or. Novodne- Quercus petraea şi Fagus sylvatica am Cernăuţi, raioanele: Hotin, Cheleminţi, strovsc, r-nul Sochireni. RM: s. Naslav- găsit Dryopteris caucasica (A. Braun) Sochireni, Novoseliţa ); RM – Repu- cea, Călărăşăuca, Unguri, Arioneşti, Fraser-Jenkins et Coreley. Tot aici, în blica Moldova; Od. – Ucraina, regiunea Feteşti, Gordineşti, Goloşniţa, Cosăuţi, primăvara anului 1985, am depistat Odesa, raioanele situate între Dunăre şi Raşcov, Saharna, Stejăreni. Dryopteris dilatata (Hoffm.) A. Gray= limanul râului Nistru, până la litoralul 15. HYPOLEPIDACEAE Dryopteris austriaca (Jacg.) Woynar Mării Negre. În text sunt folosite urmă- 5. Pteridium aquelinum (L.) Kuhn ex Schins et Tell. (Киртока, Истра- toarele abrevieri: CR – critic periclitat, in Kersten – Ferigă-de-câmp – Орляк ти, 1986). În “Определитель высших EN – periclitat, VU – vulnerabil, LR обыкновенный VU растений Молдавской ССР” ed. III, – risc mic. Staţiunea: Pădure de Quercus pe- sunt generalizate date despre ferigile 6. OPHIOGLOSSACEAE traea, pădure de Q. robur pe podişuri RSSM. În total sunt descrise 17 specii 1. Ophioglossum vulgatum şi dealuri, în arborete luminoase pe so- de ferigi (Гейдеман, 1986). În această L. – Limba şarpelui – Ужовник luri nisipoase. Răspândirea: Cern.: s. ediţie a “Determinatorului …” este res- обыкновенный CR Rjavinţi, Raşcov, Grozinţi, r-nul Hotin; pectat nomenclatorul botanic, mai nou Staţiunea: Luncă înmlăştinită (Ass. r-nul Zastavniţî, Peribicăuţi, Silăuţi, (Черепанов, 1981). Caricetum paniculatae). Pădure de Clişcăuţi, Mlinchi. RM: s. Vertiujeni, În anii 1988-1996 au fost efectuate Quercus petraea şi Carpinus betulus. Rădoaia, Pietroasa, Logăneşti. expediţii floristice în raioanele litoralu- Pădure de Q. robur şi Betula pendula. 16. THELYPTERIDACEAE lui Mării Negre şi regiunea Cernăuţi, Locuri umede şi umbroase. Răspândi- 6. Thelypteris palustris Schott Ucraina (Bucovina de Nord). Pe aceste rea: Cern.: satul Grozinţi, raionul Ho- – Telipteris-de-baltă – Телиптерис teritorii, situate între râurile Nistru şi tin, 29.VI.1996 (Pânzaru, 1996). RM: болотный VU Prut în afara Republicii Moldova, am oraşul Briceni; “Pădurea Domnească” Staţiunea: Lunci umede şi mlăşti- întâlnit localităţi şi specii noi de ferigi: (raionul Glodeni); Ivancea, 10.V. 1965 noase, plaere (insule plutitoare în lacuri), Bothrychium lunaria (L.) Sw., B. vir- (Chirtoacă). pe pietre în fântâni, fântâni de scurgere. ginianum (L.) Swartz in Schrader, Ath- 2. Botrychium lunaria (L.) Swarz Pădure de Quercus petraea şi Fagus yrium distentifolium Tausch ex Opiy, in Schrader – Limba cucului virginia- sylvatica. Pădure de Quercus petraea Dryopteris expansa (C. Presl) Fraser- nă – Гроздовник полулунный CR şi Carpinus betulus. Lângă izvoare şi Jenkins et Jermy, Polystichum setife- Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- pîrîiaşe. Răspândirea: Cern.: s. Grozin- rum (Forsk.) More ex Woynar, Phegop- tica şi Quercus robur. Răspândirea: ţi, r-nul Hotin; RM: s. Rădenii Vechi, teris connectilis (Michx.) Watt, Azolla Cern.: s. Blişceadi, r-nul Hotin, 6.IV. Lozova, Lucaşeuca, Chişinău, Bobeica, mexicana C. Presl = Azolla caroliniana 1961 (Moraru). Cişliţa, Nezavertailovca. Od.: s. Sofieni, Willd. Din aceste 7 specii unele sunt 3. B. virginianum (L.) Swarz in Necrasovca, Staraia Necrasovca, Jibrie- indicate în literatura de specialitate Schrader – Limba cucului virginiană ni, Vâlcov, Crehana, Satul Nou. pentru raioanele cercetate. În Bucovi- – Гроздовник виргинский CR 7.Phegopteris connectilis (Michx) na de Nord sunt arătate Bothrychium Staţiunea: Pădure de Quercus ro- Watt – Fegopteris-de-baltă – lunaria, B. virginianum, Phegopteris bur. Pădure de Fagus sylvatica şi Quer- Фегоптерис связывающий EN connectilis (Termena şi colab., 1992). cus robur. Locuri umede şi umbroase. Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- Pe litoralul Mării Negre, rezervaţia Răspândirea: Cern.: s. Blişceadi, r-nul tica. Pădure de Quercus robur şi Q.

12 NR. 2 (20) APRILIE 2005 CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE petraea pe coastele calcaroase ale Ni- 10. Phyllitis scolopendrium (L.) Veche; s. Poiana; s. Buteşti; s. Văşcău- strului, în rîpi, pe stînci. Răspândirea: Newm. (Asplenium scolopendrium ţi, Morozeni, Brăneşti (r-nul Orhei), Cern.: s. Grozinţi, Blişceadi, r-nul Ho- L.). Năvalnic scolopendrium – Curchi, Trebujeni, Furceni, Ivancea; tin; RM: s. Cosăuţi. Листовик сколопендровый VU s. Rădenii Vechi; s. Bahmut, Sadova, 17. ASPLENIACEAE Staţiunea: Păduri de stâncă pe Ursari; s. Condriţa, Lozova; s. Cioreşti, 8. Asplenium trichomanes L. coastele calcaroase ale râurilor. În cră- Dolna, Selişte; s. Ustia; s. Stolniceni; s. – Ruginiţă penată – Костенец pături pe stâncă, pietre cu muşchi, în Cărbuna, Zloti, Capaclia. волосовидный rîpi calcaroase. Răspândirea: Cern.: s. 14. Gymnocarpium dryopteris (L.) Staţiunea: Păduri de stâncă pe coas- Grozinţi, Raşcov, Ruhotin; or. Novod- Newm. – Gimnocarpiu ferigoideu tele calcaroase ale râurilor. În crăpături nestrovsk. RM: s. Naslavcea, Verejeni, Голокунчик щитовниковый VU de stâncă, pereţii de piatră ai râpilor, pe Otaci, Unguri; s. Arioneşti, Rudi, Tătă- Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- pietre cu muşchi. Răspândirea: Cern.: s. răuca Nouă; s. Cosăuţi, Trifăuţi; s. Raş- tica. Pădure de Q. robur şi Carpinus Orestovca, Raşcov, Ruhotin, Nagoreni, cov; s. Poiana; s. Saharna; s. Văşcăuţi. betulus. Pădure de Q. petraea şi C. Gruşeviţi, or. Novodnestrovsc; RM: s. 18. WOODSIACEAE (Athyria- betulus. Păduri pe coaste calcaroase. Naslavcea, Verejeni, Călărăşăuca, Un- ceae) În locuri umbrite. Răspândirea: Cern.: guri, Mereşovca, Otaci; s. Caracuşenii 11. Athyrium ﬁlix-femina (L.) s. Blişceadi, Ruhotin; s. Rjavinţi. RM: Vechi, Colicăuţi, Corjeuţi, Volodeni; s. Roth – Ferigă-feminină obişnuită Călărăşăuca; s. Rudi; s. Zastînca, or. Brânzeni, Buzdugeni, Gordineşti, Fe- Кочедыжник женский VU Soroca; s. Rădenii Vechi, Lozova. teşti, Trinca, Corpaci, Voloave; s. Ario- Staţiunea: Pădure de Quercus robur 15. Gymnocarpium robertianum neşti, Rudi, Vertiujeni; s. Duruitoarea, şi Betula pendula. Pădure de Q. robur şi (Hoffm.) Newm. – Gimnocarpiu Ro- Şaptebani, Horodişte, Druţă, Pocium- Carpinus betulus. Pădure de Q. petraea bert Голокунчик Роберта EN beni, Văratic; s. Trifăuţi, Cosăuţi, So- şi Fagus sylvatica. Păduri de stâncă. Staţiunea: Pădure de stâncă pe coas- roca, Zastînca; s. Japca, Raşcov, Cate- În locuri umbroase, rîpi. Răspândirea: te clcaroase, stânci, pietre. Pe coaste rinovca, Stroieşti; s. Ciobani, Buţeşti; Cern.: s. Grozinţi, Ruhotin, Blişcea- calcaroase ale râurilor, în rîpi de piatră. s. Beleavinţi, Beloci, Ofatinţi; s. Pă- di, Nagoreni, Belousovca, Buzoviţa, Răspândirea: Cern.: s. Raşcov; RM: s. păuţi, Mateuţi, Rezina, Saharna, Sahar- Rjavniţi, or. Novodnestrovsk. RM: s. Naslavcea, Călărăşăuca; s. Cosăuţi; s. na Veche, Ţîpova; s. Poiana, Climăuţi; Naslavcea, Verejeni, Călărăşăuca, Un- Raşcov; s. Ofatinţi; s. Butuceni. s. Văscăuţi, Lopatna, Brăneşti (r-nul guri, or. Briceni, s. Cotiujeni, Hlina; s. 16. Matteuccia struthiopteris (L.) Orhei), Trebujeni, Furceni, Buteşti; s. Arioneşti, Rudi; s. Cosăuţi, Corneşti, Tod. – Spata dracului obişnuită Goian, Doibani; s. Zăluceni, Sănătău- Rădenii Vechi; s. Selişte; s. Leordoaia; Страусник обыкновенный CR ca; s. Holercani, Ustia; s. Ursar. Palanca, Bahmut, Sipoteni; s. Curchi; (Onocleaceae. Pichi Sermali. Флора Notă. Pretutindeni în raioanele de s. Lozova, Căpriana; s. Baimaclia. европейской части СССР. Том I. Л., nord ale rîpilor, pe pietre cu muşchi. 12. Athyrium distentifolium 1974). Staţiunea: Păduri de luncă. Răs- 9. Asplenium ruta-muraria L. Tausch ex Opiz – Ferigă-feminină pândirea: RM: s. Criva (r-nul Briceni). – Ruginiţă penat-sectată – Костенец distantă 19. DRYOPTERIDACEAE (Aspi- рута-постенная Кочедыжник расставленно- diaceae) Staţiunea: Păduri de stâncă pe coas- листный CR 17. Polystichum aculeatum (L.) tele calcaroase ale râurilor. Pante cal- Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- Roth. – Creasta-cocoşului ghimpoasă caroase cu stânci pe locuri deschise. tica. Rîpă umbrită. A fost recoltată Многорядник шиповатый VU În crăpături de stâncă, pereţi şi garduri la 28.IV.1996 (Baclanov, Ghendov, Staţiunea: Pădure de Fagus sylvatica. de calcar, pe pietre cu muşchi şi liche- 1996). Răspândirea: Cern.: s. Blişcea- Pădure de Quercus petraea şi F. sylva- ni. Răspândirea: Cern.: or. Novodne- di, r-nul Hotin. tica. Pădure de Q. petraea şi Carpinus strovsk. RM: s. Naslavcea, Otaci, Me- 13. Cystopteris fragilis (L.) Bernh. betulus. Păduri pe coaste calcaroase. reşovca, Unguri, Dîngeni, Verejeni; s. in Schrader – Feriga-stâncii fragilă Locuri umbroase în rîpi. Răspândirea: Caracuşenii Vechi, Colicăuţi, Corjeuţi, – Пузырник ломкий LR Cern.: s. Blişceadi, Ruhotin, Grozin- Gelavăţ, Briceni; s. Brînzeni, Buzduge- Staţiunea: Pădure de stâncă pe ţi. RM: s. Arioneşti, Rudi; s. Curchi; s. ni, Gordineşti, Feteşti, Trinca, Corpaci; coaste calcaroase, pietre, rîpi. Pădure Corneşti, Rădenii Vechi; s. Micleuşeni, s. Arioneşti, Rudi; s. Văratic, Duruitoa- de Fagus sylvatica. Pădure de Quercus Ciuteşti, Cioreşti; s. Stejăreni, Oneşti. rea, Şaptebani, Horodişte, Druţă, Po- petraea şi Fagus sylvatica. Pădure de 18. P. braunii (Spenn.) Fee – Creas- ciumbeni, Costeşti, Petruşeni, Brăneşti Q. petraea şi Carpinus betulus. Răs- ta-cocoşului Braun (r-nul Rîşcani); s. Cosăuţi, or. Soroca, pândirea: Cern.: s. Raşcov, Ruhotin, Многорядник Брауна CR Zastînca, Trifăuţi; s. Iantarnoe, Raşcov, or. Novodnestrovsk. RM: s. Naslav- Staţiunea: Pădure de Fagus sylvatica Japca, Caterinovca, Gruşca, Podoima; cea, Verejeni, Otaci, Ungur, Călărăşău- şi Betula pendula. Rîpă umbrită. Recol- s. Ciobani, Buteşti; s. Stroieşti, Beloci, ca, Lencăuţi, or. Briceni, s. Colicău- tat la 07.IV.1995 (Pânzaru, 1995). Răs- Beleavinţi, Ofatinţi; s. Saharna, Rezina, ţi; s. Gordineşti, Feteşti; s. Arioneşti, pândirea: Cern.: s. Blişceadi, r. Hotin. Cinişeuţi, Păpăuţi, Mateuţi; s. Rogojeni, Rudi, Tătărăuca Nouă; s. Şaptebani; s. 19. Dryopteris ﬁlix-mas (L.) Poiana; or. Teleneşti; s. Furceni, Bră- Cosăuţi, Holoşniţa, Trifăuţi, or. Soro- Schott – Ferigă comună Щитовник neşti (r-nul Orhei), Trebujeni, Butuceni, ca; s. Caterinovca, Raşcov; s. Beloci, мужской VU Văşcăuţi; s. Sănătăuca; or. Chişinău. Ofatinţi, Stroieşti; or. Soroca, Saharna Staţiunea: Pădure de Fagus sylva-

NR. 2 (20) APRILIE 2005 13 CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE tica. Pădure de Quercus petraea şi F. Tătărăuca Nouă; s. Tîrnova; s. Trifău- наук. № 1. 1987. С. 71-72. sylvatica. Pădure de Q. petraea şi Car- ţi, Văşcăuţi; s. Balatina; s. Corneşti, 5. Кононов В. Н., Шабанова Г. А. pinus betulus. Pădure de Q. robur şi C. Rădenii Vechi; s. Leordoaia; s. Oneşti, Новые виды флоры Молдавии и их betulus. Pădure de stâncă, pe pietre şi Lozova; s. Ciuciuleni. охрана / Бот. журн. Том № 6. 1978. rîpi. Pădure de luncă. Locuri umede 24. SALVINIACEAE С. 908-912. şi umbroase. Răspândirea: Cern.: s. 24. Salvinia natans (L.) All. – Peş- 6. Flora Europaea. Vol. I. Psilotaceae Raşcov, Blişceadi, Ruhotin, Coplevca, tişoară plutitoare to Platanaceae. Sec. ed. Cambridge Onuş, Onut, Dobrînivţi, Rjavinţi, Buzo- Сальвиния плавающая University pres. 1993. viţi; s. Serbigeni, or. Novodnestrovsk. Staţiunea: În rîuri, lacuri, delta rîu- 7. Гейдеман Т. С. Определитель RM: s. Naslavcea, Călărăşăuca, Ve- rilor, şanţuri cu apă, bălţi, gîrle. Răs- растений Молдавской ССР. М.-Л., rejeni, Unguri; or. Briceni, Cotiujeni, pândirea: RM: s. Copanca, Leuntea, 1954. 466 с. Tabani; s. Arioneşti, Rudi, Tătărăuca Talmaz, Nezavertailovca; s. Olăneşti, 8. Гейдеман Т. С. Определитель Nouă; s. Cosăuţi, Trifăuţi; s. Raşcov; Palanca; s. Manta, or. Cahul; s. Slo- растений Молдавской ССР. Киши- s. Balatina; s. Beloci, s. Leuşeni (r-nul bozia Mare. Od.: s. Orlovca, Novaia нев. 1975. 574 с. Teleneşti); s. Vatici, Curchi, Ivancea, Necraovca, Chilia, lacul Ialpug, lacul 9. Гейдеман Т. С., Киртока В. А. Trebujeni, Vîşcăuţi; s. Rădenii Vechi, Cartal, Crihana, Vîlcov, delta Dunării; Папоротники Молдавии // В сб.: Temeleuţi, Bălăneşti; s. Leordoaia, or. Reni, Ismail, Belgorod-Dnestrovsk Охрана природы Молдавии. Вып. Palanca, Bahmut, Volcineţ, Sipoteni, (Cetatea Albă), s. Jibrieni. 13. Кишинев. 1975. С. 84-88. Sadova; s. Lozova, Rădeni, Stejăreni, 25. AZOLLACEAE 10. Гейдеман Т. С. Определитель Pănăşeşti, Căpriana; s. Butor, Speia; s. 25. Azolla mexicana C. Presl. растений Молдавской ССР. Киши- Ciuteşti, Cioreşti, Selişte, Mireşti; s. (Azolla caroliniana) – Azola mexica- нев. 1986. 637 с. Butuceni; s. Baimaclia. nă Азола мексиканская LR 11. Липский В. И. Исследования о 20. D. caucasica (A. Br.) Fraser- Staţiunea: Lacuri, gîrle, delta Du- флоре Бессарабии. Киев. 1889. 167 с. Jenkins et Corley – Ferigă caucazia- nării. Răspândirea: reginea Odesa: s. 12. Mititelu D., Burac Tatiana, Aniţei nă Щитовник кавказский CR Orlovca, Chilia. Plantă adventivă. Liliana. Plante noi şi rare în Republica Staţiunea: Pădure de Fagus sylvati- Moldova şi România. // Studii şi ca şi Quercus petraea. Pădure de Q. ro- Concluzie cercetări de biologie. Ser. biol. veget. bur. Pădure de Fagus sylvatica. Pădure 1996. Vol. 48 – 2. Iulie-decembrie. de stâncă pe coastă calcaroasă. Răspân- În urma cercetărilor efectuate în 13. Пачоский И. Материалы для direa: Cern.: s. Rjavinţi. RM: s. Goian; Basarabia – teritoriul între Nistru şi флоры Бессарабии. Кишинев. s. Rădenii Vechi; s. Lozova, Stejăreni. Prut în anii 1965-1996 am stabilit că 1912. 91 с. Notă. În Republica Moldova a fost în flora teritoriului cercetat se întâlnesc 14. Пынзару П. Я. Новые мес găsită la 21.IX.1984 în pădurea “Răde- 26 specii ferigi ce se referă la 9 fami- тонахождения Dryopteris caucasi nii Vechi” (Chirtoacă, Istrati, 1987). lii şi la 15 genuri. Nomenclatorul este ca (A. Br.) Fraser-Jenkins et Corley 21. D. dilatata (Hoffm.) A. Grax nou, conform Flora Europaea, vol. I., в Юго-Восточной Европе. // В (D. austriaca) – Ferigă austriacă sec. ed. 1993. Se dau denumirile com- сб.: Биологическое разнообразие. Щитовник австрийский CR puse din două cuvinte în limba română Интродукция растений / Санкт- Staţiunea: Pădure de Quercus pe- conform experienţei Rusiei, Ucrainei, Петербург. 1995. С. 45-46. traea şi Fagus sylvatica, depresiune Bielarusiei, Germaniei. Prima dată 15. Săvulescu Traian, Rayss T. umedă lângă izvor. Răspândirea: RM: pentru spaţiul cercetat, se identifică 2 Materiale pentru flora Basarabiei. s. Rădenii Vechi. specii noi: Athyrium distentifolium şi Bucureşti. 1924. Vol. I. 80 p. 22. D. expansa (C. Presl.) Fraser- Dryopteris expansa. 16. Săvulescu Traian, Rayss T. Jenkins et Jermy – Ferigă austriacă Materiale pentru flora Basarabiei. Щитовник австрийский CR BIBLIOGRAFIE Bucureşti. 1934. Vol. III. 250 p. Staţiunea: Pădure de Fagus sylva- 17. Шеляг-Сосонко Ю., Дубына Д. tica în rîpă. Recoltat la 28.VI.1996 1. Флора европейской части СССР. В. Государственный заповедник (Pînzaru, 1996). Răspândirea: Cern.: s. Том I. Л., 1974 / Л., 1981. 509 с. «Дунайские плавни». Киев. 1984. Blişceadi (r-nul Hotin, reg. Cernăuţi). 2. Киртока В. А. О распространении 285 с. 23. D. carthusiana (Vill.) папоротников в Молдавии // В сб.: 18. Шмальгаузен И. Флора Средней и H.P.Fuchs – Ferigă cartuziană Дубравы Центральной Молдавии / Южной России, Крыма и Северного Кавказа. Киев. 1897. Том II. Щитовник шартрский VU Кишинев. 1968. С. 134-138. 19. Термена Б. К., Стефаник Б. И. Staţiunea: Pădure de Quercus robur 3. Киртока В. А. Ужовник в Молдавии и др. Конспект флоры пивничной şi Carpinus betulus. Pădure de Fagus // Ученые записки Тираспольского Буковины (Судинни рослини). sylvatica. Pădure de Q. petraea şi F. пединститута. Том XVII. Кишинев. Черновцы. 1992. 225 с. sylvatica. Pădure de Quercus robur şi 1970. С. 85-86. Cerasus avium. Pădure de stâncă. Răs- 4. Киртока В. А., Истратий А. pândirea: Cern.: s. Blişceadi, Ruhotin, И. Новые виды папоротников в Orestovca; s. Rjavinţi, Lomacinţi. RM: Молдавской ССР // Известия АН or. Briceni, Cotiujeni, Arioneşti, Rudi, Молдавской ССР. Сер. биол. и хим.

14 NR. 2 (20) APRILIE 2005