Strategia De Dezvoltare Durabilă a Oraşului Mizil 2014-2020

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Strategia de dezvoltare durabil ă a oraşului Mizil 2014-2020 4

Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităii de planificare strategică la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale ale ora şelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Manager proiect: Dorin Ciomag Expert Cheie: Răzvan Cătălin Dobrea Expert: Răzvan Cătălin Dobrea Expert Politici Publice: Viorel George Craciun Expet Managementul Proiectelor: Andrada Dochiteanu Expert Management Financiar:

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Beneficiarul proiectului: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice

Parteneri

Asocia ţia Ora şelor din România Asocia ţia Secretarilor Ora şelor din România

Perioada de implementare 21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

Scopul proiectului: 4 Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la nivelul oraşelor din România

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Cuprins

CAP. I INTRODUCERE

1.1 Conceptul de dezvoltare strategică

1.2 Necesitatea planificării strategice

1.3 Sumarul capitolelor strategiei

CAP. II INDICATORI DE REFERINŢĂ PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

2.1. Suprafa ța administrativă

2.1.1. Intravilanul localită ții

2.1.2. Fondul locativ

2.2. Demografie

2.3. Infrastructura și echiparea edilitară

2.3.1. Căile de acces

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată 4 2.3.2.1. Re țeaua de alimentare cu apă

2.3.2.2. Re țeaua de ape uzate

2.3.3. Energia termică

2.3.4. Re țeaua de iluminat public

2.3.5. Po șta şi telecomunica ții

2.4. Infrastructura de sănătate și asistenţă socială

2.4.1. Serviciile de sănătate 2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

2.5. Infrastructura de învăţământ

2.6. Cultură, culte, agrement

2.7. Economia

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2.7.1. Industria

2.7.2. Agricultura

2.7.2.1. Cultura plantelor

2.7.2.2. Cre șterea animalelor

2.8. Mediul înconjurător

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

2.8.2. Managementul de șeurilor

2.8.3. Spa țiile verzi

2.8.4. Fondul forestier

2.8.5. Riscuri naturale

2.8.6. Situaţii de urgenţă

2.9. Administra ția Locală 4

2.10 Indicatori privind investiţiile publice finanţate prin proiecte

CAP. III DIAGNOZA – ANALIZA S.W.O.T

CAP. IV DIRECŢII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ A ORA ȘULUI MIZIL

Bibliografia

Anexe

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

CAP. I INTRODUCERE

Prezentul document reprezintă actualizarea Strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Mizil, judeţul Prahova pentru perioada 2015-2020 – un instrument de planificare şi ghidare a dezvoltării oraşului şi locuitorilor săi către direcţii care acoperă cât mai multe nevoi cu cât mai puţină risipă şi profitând în maniera cea mai inteligentă de tendinţele economiei actuale. De asemenea, această strategie actualizată va reprezenta baza coordonării investiţiilor multi-anuale şi a pregătirii administraţiei publice locale pentru absorbţia fondurilor europene planificate pentru perioada 2015-2020. În cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Mizil se vor realiza următoarele: • Se vor inventaria resursele financiare, materiale, umane disponibile pentru realizarea proiectelor; • Se vor identifica clar nevoile şi problemele oraşului Mizil şi se vor propune soluţii ca răspuns la aceste nevoi; Soluţiile propuse se vor concretiza ȋn idei de 4 proiecte; • Se vor corela problemele cu soluţiile pentru a nu risipi resurse şi pentru a obţine rezultatele optime; • Se vor identifica priorităţile şi se vor ierarhiza proiectele în funcţie de acestea; • Se vor planifica raţional şi coerent resursele financiare, umane şi materiale, în general limitate, pentru rezolvarea a maximum de probleme în cel mai scurt timp posibil. • Se va crea un cadru clar pentru fundamentarea oricărui tip de investiţie sau a oricărei solicitări de finanţare (buget, nerambursabil, credit); • Se va susţine atragerea de finanţări nerambursabile – inclusiv din fonduri structurale - pentru proiectele prioritare care sunt eligibile; • Se vor atrage investitori privaţi, ȋncurajaţi de cunoaşterea resurselor şi tendinţelor locale pe o perioadă clar delimitată în timp. Strategia este un instrument flexibil, care poate fi actualizat periodic în funcţie de dorinţa şi evoluţia comunităţii – este deci un instrument viu, care creşte o dată cu comunitatea locală căreia îi serveşte.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Strategia a fost concepută astfel încât să poată juca rolul menţionat mai sus şi să poată fi utilizat ca instrument practic de către toţi factorii interesaţi – administraţie, mediu de afaceri, comunitate. Documentul reflectă proiectele prioritare ale autorităţilor publice locale, ce vor fi asumate ş i de către locuitorii oraşului, care ȋşi vor aduce contribuţia la clarificarea nevoilor oraşului ş i la identificarea viziunii de dezvoltare în cadrul dezbaterilor publice ce vor fi organizate.

1.1 Conceptul de dezvoltare strategică

Oraşele sunt principalele motoare ale creşterii economice ş i pentru acest motiv trebuie să devină ţintele unui management de calitate, locul propice promovării incluziunii sociale şi a reducerii sărăciei. Rezultatele unei strategii de dezvoltare locală se concentrează pe crearea unui mediu ce asigură ȋndeplinirea condiţiilor anterior menţionate. Procesul de planificare strategică are rolul de a: • Permite clădirea unor relaţii bazate pe ȋncredere între grupurile diferiţilor actori locali, ca mecanism de incluziune socială; 4 • Creează şi ȋmbunătăţeşte capacitatea grupurilor factorilor interesaţi de a asigura un management de calitate, schimbă comportamentul instituţional prin dezvoltarea abilităţii instituţionale interne de a dirija economia şi gestiona societatea civilă; • Încurajează oamenii să reflecteze asupra dezvoltării oraşului lor, spre deosebire de trecut, prin faptul că permite unei mase critice de locuitori să gândească strategic; • Determină o abordare strategică orientată pentru complexitatea dezvoltării durabile. Procesul de planificare strategică se derulează în 5 etape: • Pregătirea: identificarea factorilor ce declansează schimbări la nivel local, a sistemelor de management al proceselor ş i a partenerilor cheie, • Analiza: colectarea informaţiilor - baza pentru comparaţie, analiza punctelor tari şi a punctelor slabe, atingerea unui consens în ceea ce priveşte viziunea comună asupra problemelor ş i priorităţilor oraşului; • Formularea strategiei: definirea unei viziuni şi a unei misiuni, definirea şi

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

evaluarea obiectivelor, identificarea rolurilor actorilor locali şi dezvoltarea planurilor de acţiuni în condiţiile disponibilităţilor financiare existente; • Implementarea: implementarea proiectelor, mobilizarea resurselor, planuri de investiţii integrate. Strategia de dezvoltare trebuie să definească ş i o serie de măsuri pentru monitorizarea ş i evaluarea progresului oraşului î n comparaţie cu viziunea ş i misiunea definită; • Consultarea: pe parcursul celor 4 etape prezentate anterior va exista un permanent proces consultativ ce va implica grupurile actorilor locali în scopul asumării unui angajament politic formal, a unei viziuni comune şi unui cadru strategic. Dezvoltarea strategică a comunităţilor locale reprezintă o prioritate pentru că modul în care se dezvoltă localitatea î i afectează prezentul ş i şansele de viitor. O comunitate durabilă apreciază ş i promovează un mediu înconjurator, sănătos, utilizează eficient resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltarii susţinută ş i promovată de toţi membrii ei. Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o 4 viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele ş i programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Pentru a da roade, î nsă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Strategia locală de dezvoltare durabilă reprezintă un instrument participativ ce are drept scop asigurarea progresului economic, echitabil pe plan social, protejând, în acelaşi timp, resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare. Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor şi trebuie să respecte principiile dialogului, comunicării ş i consultării. Este viziunea viitorului comunităţii, viziune ȋmpărtăşită la nivel local şi transpusă în obiective complementare şi interdependente şi planuri de acţiune concrete. Acest cadru de referinţă este menit să faciliteze luarea deciziilor la nivel local. Nu este doar un plan de acţiuni ş i nici un plan permanent ş i neschimbat, ci poate fi

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

evaluat periodic ş i astfel ȋmbunătăţit în mod continuu.

1.2 Necesitatea planificării strategice

Planificarea strategică este necesară din mai multe considerente: • Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a-şi coordona activităţile, întrucât planurile ş i planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a reuni activităţile dispersate. Organizaţiile sunt “aranjamente raţionale”, de persoane şi de propuneri de activitate reunite în planuri. Coordonarea acestora se poate face prin controlul direct exercitat de un lider. • Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a se asigura că viitorul este corect î nteles ş i luat în considerare. Există trei moduri în care se poate ţine cont de viitor: pregătindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce, sesizând elementele nedorite, care se pot produce sau controlând ceea ce poate fi controlat. Rezultă de aici că planificarea strategică poate deveni un mijloc pentru a previziona elementele încă neprogramate. • Organizaţiile publice trebuie să planifice pentru a fi raţionale, adică adaptate 4 cerinţelor pieţei ş i conjuncturii economice. Planificarea strategică este importantă nu prin ceea ce este, ci prin ceea ce simbolizează. Eforturile managerilor publici sunt presupuse a fi mai eficiente decât cele ale altor persoane din instituţie, iar virtuţile planificării rezultă ş i din faptul că se folosesc norme universale pentru alegeri specifice organizaţiei implicate. Va rezulta de aici că strategia obţinută în urma acestui proces complex reprezintă: un plan (sau ceva echivalent), o formă de exprimare a scopurilor, o poziţie (prin determinarea produselor şi a pieţelor specifice), o perspectivă, reflectând modul în care organizaţia î ş i percepe propria activitate. Ca perspectivă, strategia priveşte în viitor, spre locul în care serviciile publice oferite de instituţie îşi ȋntâlnesc consumatorii, în timp ce, ca poziţie, strategia priveşte spre interiorul instituţiei, spre strategii, spre cei care stabilesc viziunea de ansamblu a organizaţiei publice. Totodată, prin Actualizarea Strategiei locale de dezvoltare durabilă a Oraşului Mizil din Judeţul Prahova, pentru perioada 2015-2020, se urmăreşte rezolvarea unor probleme socio-economice care se doresc a fi abordate într-o manieră cât mai

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

coerentă şi creatoare de beneficii pentru întreaga comunitate, cum ar fi: • Dezvoltarea economiei locale – exemple privitoare la problemele economiei locale sunt reprezentate de: ponderea scăzută a investiţiilor străine, migraţia forţei de muncă, lipsa ofertei de locuri de muncă pentru absolvenţii şi categoriile sociale vulnerabile, salarizare mică în domeniul economic bugetar; • Dezvoltarea potenţialului turistic al Oraşului Mizil – exemple de neajunsuri privind turismul: insuficienta explorare a oportunităţilor de colaborare cu Băile Boboci şi podgoria Dealu Mare, în ceea ce priveşte activităţile turistice; • Protecţia mediului – exemple de probleme indentificate la nivelul oraşului Mizil în ceea ce priveşte protecţia mediului: implicare comunitară scăzută în domeniul protecţiei mediului, lipsa formării comunitare în domeniul protecţiei mediului; • Creşterea standardului de viaţă, reducerea sarăciei; • Îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale, educaţionale, sociale ş i culturale - exemple de probleme indentificate privind serviciile medicale, educaţionale, sociale şi culturale sunt: servicii comunitare insuficiente pentru persoanele vârstnice/cu handicap ş i pentru victime ale violenţei domestice, numărul mic 4 de specialişti care lucrează în serviciile sociale, servicii de urgenţă slab dotate. După finalizarea demersului de planificare strategică, primăria oraşului Mizil va dispune de o Strategie locală de dezvoltare durabilă, conform modelelor de bună practică utilizate în Statele Membre ale Uniunii Europene, care va defini o traiectorie clară pentru viitorul oraşului, va identifica paşii necesari de urmat pentru dezvoltarea fiecărui sector de activitate, conform nevoilor, problemelor ş i potenţialului localităţii. Strategia locală de dezvoltare durabilă va avea şi rolul de a facilita şi susţine procesele de luare a deciziilor în cadrul Consiliului local al oraşului şi în cadrul Primariei, prin asumarea unei traiectorii clare de dezvoltare. De-asemenea, primăria oraşului Mizil va demonstra existenţa unei planificări strategice pe termen mediu ş i lung, aspect ce va spori ȋncrederea mediului de afaceri în eficienţa administraţiei publice locale şi va contribui la creşterea stimulării de a investi în zonă. Obiectivele pentru actualizarea strategiei locale de dezvoltare durabilă a oraşului

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Mizil, vizează următoarele aspecte: • Elaborarea unui document de dezvoltare a Oraşului Mizil. • Identificarea de soluţii privind reducerea efectelor crizei economice sau a impactului crizei economice asupra administraţiei publice locale în contextul crizei economice actuale; • Valorificarea creativă a potenţialului Oraşului Mizil. • Consolidarea mediului de afaceri prin creşterea competivităţii ş i eficienţei microȋntreprinderilor şi IMM-urilor. • Dezvoltarea ş i modernizarea infrastructurii fizice şi sociale prezervând în acelaşi timp condiţiile de mediu. • Dezvoltarea rolului teritorial al Oraşului Mizil. • Structurarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare comune agreate. • Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a regiunii. • Adaptarea calificărilor şi a nivelului de calificare la cerinţele pieţeii ş i a includerii sociale a categoriilor defavorizate. 4 • Corelarea documentelor ş i demersurilor majore privind dezvoltarea într-o abordare structurată, integrată, sinergică, în beneficiul bunăstării localităţii şi a cetăţenilor săi. • Conştientizarea cetăţenilor asupra valorilor şi potenţialului local şi identificarea posibilităţilor de implicare a cetăţenilor în procesele de planificare ş i implementare a obiectivelor identificate în parteneriat.

1.3 Sumarul capitolelor strategiei

Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării existente a comunităţii, a infrastructurii ş i dezvoltării economice curente. Analiza resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii ş i mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai realistă, motiv pentru care colectarea datelor din teritoriu trebuie efectuată în colaborare cu autoritatea locală,

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

instituţiile locale şi membrii comunităţii locale. De-asemenea, definirea obiectivelor de dezvoltare trebuie realizată prin metoda participativă, adică prin consultarea tuturor partenerilor şi a grupurilor interesate sau direct influenţate de rezultatele acestor obiective. Prin Strategia locală de dezvoltare a Oraşului Mizil, se va urmări dezvoltarea Oraşului Mizil în mod controlat abordând cele trei dimensiuni ale conceptului dezvoltarea locală şi anume: • Dimensiunea economică • Dimensiunea ecologică • Dimensiunea socială orientată spre ȋmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor ş i a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural, bazându-se pe studii demografice, economice, statistice şi de protecţia mediului. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală are scopul de a evalua şi valoriza noi oportunităţi economice şi investiţionale, care să contribuie la realizarea obiectivelor locale ce cad î n competenţa administraţiei publice, în conformitate cu coordonatele strategice naţionale şi regionale şi posibilităţile reale de acţiune ale Consiliului Local, potrivit prerogativelor Legii 215/2001, legea administraţiei publice locale. 4 Strategia locală de dezvoltare durabila a Oraşului Mizil va reprezenta atât un process de planificare, cât şi un produs care promovează parteneriatul î n rândul diferiţilor actori de pe plan local: 1. Administraţia publică locală; 2. Comunitatea locală; 3. Sectorul privat; 4. Reprezentanţii societăţii civile, cu scopul de a analiza ȋmpreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor, previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum şi de implementarea, monitorizarea ş i evaluarea acestora. De asemenea, Strategia va orienta programele sectoriale, ale instituţiilor ş i organizaţiilor locale, va furniza informaţiile necesare sectorului privat şi va implica pe reprezentanţii acestuia în planificarea dezvoltării economice locale, va asigura fundamentarea solicitarilor de finanţare pentru proiectele prioritare. Strategia va fi un document dinamic, subiect de consultare şi adaptabilă nevoilor comunităţii, pe care primăria să-l poată gestiona potrivit acestora.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Nu în ultimul rând, trebuie avută î n vedere existenţa proprietăţii locale asupra strategiei ş i asupra tehnicilor şi metodologiilor utilizate la ȋncheierea proiectului, astfel încât, personalul însărcinat cu implementarea ulterioară, va dispune atât de un grad de ȋnţelegere avansat cu privire la conţinut, dar şi de cunoştinţe şi abilităţi ridicate în domeniul planificării strategice, acumulate pe perioada elaborării documentului, datorită implicării active a acestuia alături de echipa de experţi. Mizil – purtând numele de oraş de peste 180 de ani, cu o istorie de mică urbe pitorească şi plină de viaţă de peste 4 secole, aşezat favorabil la graniţa dintre două judeţe şi două regiuni, legat de lume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică, cu o istorie ş i identitate aparte, are şansa de a deveni un model de mică comunitate urbană care să ofere condiţii de viaţă ş i dezvoltare decente celor care caută altceva decât tumultul marilor centre urbane sau ȋndeletnicirile tipice mediu lui rural. Prima menţiune documentară a localităţii pare a fi cea din catastifele Braşovului, în anul 1529. Atestat documentar încă din anul 1585 sub numele de Esteu, în 1591 a fost consemnat ca Istau. Mai târziu satul s-a aflat în proprietatea lui Constantin Brâncoveanu, care îşi construieşte case domneşti la via Corbeanca Dealul Dumbrăvii şi înfiinţează un târg anual care va deveni vestit, ca şi cel al Drăgaicei. 4 Prima biserică s-a construit în 1790. În anul 1830 Mizil a fost declarat oraş. În secolul al XVIII-lea a început să funcţioneze în oraş o staţie a poştei de căi ("menzil"), de la care provine numele actual al localităţii. Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul XIX – când aşezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlaţii – târgul cel mai apropiat şi cu mai toate oraşele din această zonă a Ţării Romaneşti. În plus, începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la Ploieşti, pe sub deal, până la Buzău, care urma să scurteze legătura capitalei Moldovei cu cea a Ţării Romaneşti. Pe acest traseu a călătorit, î n 1859, Alexandru Ioan Cuza, î n drumul său spre Bucureşti, în calitate de domnitor al Principatelor Unite. Ocupaţia de bază a mizilenilor era agricultura, viticultura şi creşterea animalelor, însă locuitorii Mizilului se ocupau şi cu diverse meşteşuguri. În anul 1857 a fost construită prima şcoală din oraş de către boierul Ion Crăciunescu. În urma staruinţelor lui Leonida Condeescu, prin 1902, a luat fiinţă în Mizil şi o Școală elementară de meserii, iar mai târziu şi un liceu. Mizilul ş i figurile sale ca imagine tipică a micii urbe provinciale au fost portretizate în opera celui mai mare dramaturg român – Ion Luca Caragiale, dar şi în

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

alte scrieri precum cea a lui Geo Bogza - “O sută şaptezeci şi cinci minute la Mizil”. Cel mai vechi monument al oraşului este reprezentat de biserica “Sf. Treime” din Fefelei, ctitorită de polcovnicul Nicolae Stamboleanu, la sf. sec. XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea. Urmează două Troite (construite î n jurul anului 1816), având ca simboluri următoarele: una, un semn heraldic şi un cerc cu frunze şi o inscripţie în relief cu litere chirilice şi constituind o bornă de hotar, alta, tot un semn heraldic şi un vultur cu crucea în cioc ş i cu ciocul î ntors spre dreapta, dar cu aceeaşi inscripţie şi semnificaţie ş i o Cruce a raboajelor. O altă Cruce din calcar spongios se află în str. Vald Tepeş, pe malul pârâului Budureasca, ȋnregistrată sub nr. 362 - monumente istorice în “Lista…” din 1956. Ea datează din anul 1822 ş i este frumos ȋmpodobită cu o floare în relief, cu două ramuri ce învăluie un vultur cu crucea în cioc, iar o alta, înregistrată şi ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripţia deteriorată de vremuri. Biserica “Sf. Ioan” din centrul oraşului, a fost ctitorită în jurul anului 1857, pe cheltuiala marelui aga Ion Cantacuzino ş i cu ajutorul locuitorilor. Este o biserică cu plan în formă de cruce, care combină stilul bizantin cu cel gotic, la care se adaugă unele componente renascentiste. Pictura originală s-a pierdut, biserica fiind repictată în 4 1916. Iconostasul sculptat în lemn de tei î n stil popular a fost poleit cu foiţă de aur tot la acea dată şi constituie o mărturie vie a dibaciei meşterilor noştri populari. Î n patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Moneda (0,026) din aur, din sec. al XI-lea, provenind din monetăria bizantină, inventariată sub nr. 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost ȋnalţată în anul 1865, din piaţa oraşului, de către Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor. În patrimonial său se păstrează o Cruce de mână din lemn şi argint filigranat, cu 24 de pietre roşii, lemnul fiind sculptat. Crucea dateză de la sfarşitul sec. al XIX-lea şi autorul pare a fi un anonim de şcoală rusă. Un alt monument reprezentativ pentru oraşul Mizil este “Monumentul Eroilor”. Acesta este realizat de sculptorul Ioan Iordanescu, în 1921 şi dedicat ostaşilor Reg. 72 Infanterie din Mizil, căzuţi în campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie în costum popular personificând Patria, cu mâna dreaptă ridicată în semn de salut, în cealaltă ţinând standardul, iar î n faţa ei şezând, un oştaş şi o femeie cu o carte deschisă pe genunchi întruchipând Istoria. Pe una din laturi o placă de bronz ȋnfăţişează una din scenele de luptă la care

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

au contribuit cei 1180 ofiţeri ş i ostaşi căzuţi la datorie şi ȋnscrişi pe plăcile de pe monument la faţadă, o inscripţie: “Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria va este recunoscătoare!” Printre personalităţile oraşului Mizil pot fi menţionate: • George Ranetti (1875 - 1928), poet şi publicist; • Octav Mayer (1895 - 1966), matematician, membru titular al Academiei Române. • Cătălin Avramescu (n. 1967), filosof şi publicist. În anul 2010, la 1 iulie, oraşul Mizil avea o populaţie de 16.080 locuitori, cu o proporţie de 48% bărbaţi şi 52% femei. Suprafaţa totală a zonei administrative a oraşului este de 1932 ha, din care 476 ha intravilan, 1456 ha extravilan. Oraşul are în componenţă şi localitatea Fefelei, astăzi contopită cu “urbea” şi fiind cunoscută drept cartier al oraşului. Oraşul este localizat î n sud–estul judeţului Prahova, la graniţă cu judeţul Buzău. Mizil se află la distanţe egale de cele două reşedinţe ale judeţelor la graniţa cărora este situat - 35 km faţă de municipiul Ploieşti şi aceeaşi distanţă faţă de municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană din Romania aşezată pe paralela 4 45N. Oraşul se ȋntinde pe o zonă de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m şi 130 m. Oraşul Mizil se ȋnvecinează cu următoarele localităţi, toate fiind rurale: • Nord: comuna Gura-Vadului, judeţul Prahova, la o distanţă de 6 km • Sud:comuna Baba-Ana, judeţul Prahova la o distanţă de 3 km • Est: comuna Sahăteni, judeţul Buzău, la o distanţă de 12 km • Vest: comuna Fântânele, judeţul Prahova, la o distanţa de 12 km Cea mai importantă arteră rutieră care traversează oraşul şi care se situează pe axa care leagă capitala ţării, Bucureşti, de Moldova, este Drumul European E 577 Ploieşti – Buzău. Oraşul Mizil este conectat ş i pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR Ploieşti – Buzău cu cale ferată magistrală electrificată. Localizarea oraşului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea î ntre cele două reşedinţe de judeţ Ploieşti şi Buzău şi situarea pe axa care leagă Moldova de capitala ţării, Bucureşti. De-asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

În prezent, în Mizil predomină comerţul, industria alimentară ş i industria prelucrătoare. După masivele restructurări economice ale anilor `90, după depăşirea etapei de zonă defavorizată, astăzi în Mizil – oraş al Uniunii Europene - situaţia economică ş i socială păstrează din problemele ultimului deceniu, dar prezintă ş i semne clare de redresare ş i creştere. Î n oraş funcţionează fabrici de mobilă, textile, produse alimentare. Î n acelaşi timp oraşul este şi centru viticol pentru podgoria Dealu Mare. Perspectivele unor noi investiţii economice precum în domeniul industrial, al eco- industriei, al turismului sunt promiţătoare. Oraşul poate valorifica oportunităţile noilor activităţi economice – legate de tehnologiile comunicaţiilor, de tehnologiile de mediu, de industriile ecologice, dar şi de centrul destul de puternic ca industrie textilă pentru a revigora activitatea economică. Condiţia rămâne aceea de a investi suficient şi inteligent în oameni şi în calitatea vieţii lor, pentru a contracara cele două noi ameninţări ale Romaniei europene: migraţia populaţiei către zone cu oportunităţi mai mari şi migraţia firmelor în cautarea forţei de muncă cu profilul potrivit. Prin poziţionarea sa extrem de avantajoasă oraşul poate dezvolta turismul de tranzit. De altfel, î n vecinătatea oraşului Mizil se află o zonă considerată rezervaţie 4 hidrologică cu izvoare minerale - Băile Boboci unde potenţialul turistic ş i balnear poate fi valorificat. De-asemenea, turismul poate fi dezvoltat î ntr-o zonă în care pânza freatică se află extrem de aproape de sol şi decopertarea poate conduce la amenajarea unui lac de agrement.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

CAP. II INDICATORI DE REFERINŢĂ PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ 2.1. Suprafa ța administrativă

Ora şul MIZIL ocupă o suprafaţă de 1.919 hectare (0,41% din suprafaţa totală a Judeţului Prahova), din care cea mai mare suprafa ță (0,31%) o reprezintă terenul agricol – 1.428 Ha. După forma de proprietate, terenul agricol este de ținut în propor ție de peste 74% de proprietari priva ți, în timp ce terenul neagricol este de ținut într-o propor ție de peste 7,44% de stat. Conform legii 213 mai există și proprietatea privată a statului care reprezintă 141 ha adică 8% din suprafaţa totală a Ora șului Mizil.

Tabel nr.1- Ȋmpăr țirea suprafe ței administrative, după forma de proprietate

Teren agricol Teren neagricol Total Specificaţie ha % ha % ha 4 Proprietate publică a UAT - - 140 7,3 140 Proprietate privată a UAT 42 2,18 3 0,15 45 Proprietate privată 1.420 74 173 9 1.593 TOTAL 1.462 76,18 316 16,45 1.778 Sursa: Biroul Urbanism, Primăria Mizil 2015

Din punct de vedere al evolu ției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafe ței administrative a ora șului s-a modificat ȋn 2014 după cum se poate observa din datele prezentate ȋn tabelul nr. 1 , mici varia ții ȋnregistrându-se la categoria păşuni și fâneţe. Agricultura era activitatea de bază a locuitorilor ora șului Mizil ȋn secolul XIX și ȋn prima parte a secolului XX. Ȋn prezent, importanţa economică a acestei activităţi este mult scăzută, fiind activitatea auxiliară a unei părţi din locuitori. Predominantă ca și activitate cu impact comercial este cultivarea cerealelor. La nivelul gospodăriilor individuale se practică cultura legumelor. Practicarea agriculturii ȋn orice comunitate locală presupune existenţa și utilizarea următoarelor resurse:

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• fond funciar amenajat ȋn bune condiţii și reglementări din punctul de vedere al proprietaţii; • condiţii pedoclimatice-sol și climă; • culturi agricole și zootehnice; • resurse materiale – utilaje și finanţare; • resurse umane; • organizare și asociere. În general proprietarii priva ți nu oferă informa ții cu privire la tehnologia folosită sau la modul de valorificare al produselor agricole. Preponderent, activitatea agricolă se desfăşoară în cadrul asociaţiilor și a gospodăriilor particulare astfel că toată populaţia aptă de muncă este angajată în activitaţi agricole. Suprafaţa totală a ora șului Mizil este de 1919 hectare. Suprafaţa ȋncadrată în intravilan este de 476 ha, iar în extravilan se află 1443 ha. După anul 1990, categoriile de teren au păstrat relativ acelea și suprafe țe. De remarcat este faptul că micile suprafeţe acoperite cu fâneţe și livezi pomicole au dispărut complet. Suprafeţele acoperite cu vii și pă șuni sunt de dimensiuni foarte mici. 4 Tabel nr.2 - Evolu ția terenului pe categorii de folosin ță

Suprafa ța (ha / km) Categorie de folosin ță An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010 Teren agricol, din care: 1.428 1.448 1.448 1.448 1.448 - arabil 1.298 1.298 1.298 1.298 1.298 - pă șuni și fâne țe 53 73 73 73 73 - vii și livezi 77 77 77 77 77 Păduri si alte terenuri cu

vegeta ție forestieră Ape și băl ți 29 29 29 29 29 Teren intravilan Drumuri (km) Neproductiv 36 36 36 36 36 Suprafa ța totală 1493 1493 1493 1493 1493 Sursa: Biroul Urbanism Primăria Mizil 2015 Suprafa ța agricolă totală este alcătuită din teren arabil în cea mai mare parte – 1.298 ha (67,64 %), pă șuni și fâne țe 53 ha (2,77%) și vii și livezi 77 ha (4,02%).

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Luciul de apă care se află pe întinderea ora șului Mizil este de 29 hectare, reprezentând 1,52% din suprafa ța totală a ora șului și este alcătuit din albia râului.

Teren agricol Ape si balti Neproductiv Intravilan

Graficul nr.1 Suprafaţa administrativ teritorială al oraşului Mizil

Din grafic putem observa că terenurile agricole deţin cea mai mare pondere ȋn Mizil, ocupând cea mai mare parte din suprafaţa oraşului. Terenurile intravilane ocupă de- asemenea o suprafaţa semnificativă a oraşului Mizil şi doar pe o suprafaţă nesemnificativă se află teren neproductiv. 4

2.1.1. Intravilanul localită ții Terenul intravilan al ora șului Mizil ocupă în anul 2015 o suprafaţă de 476 hectare (24.81% din total suprafa ță administrativă). Bilan țul teritorial este prezentat în tabelul nr. 3. Tabel nr.3. Bilan țul teritorial intravilan An 2013 An 2000 In curs de aprobare ZONE FUNC ȚIONALE Suprafa ța Procent (% ) din Suprafa ța Procent (%) din (ha) total intravilan (ha) total intravilan

Locuin țe și func țiuni 159.92 40.68% complementare 130.3 35.20%

Unită ți industriale și 33.81 8.6% depozite 49 13.10% Unită ți agro-zootehnice 58.10 14.78% 68 18.40%

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

An 2013 An 2000 In curs de aprobare ZONE FUNC ȚIONALE Suprafa ța Procent (% ) din Suprafa ța Procent (%) din (ha) total intravilan (ha) total intravilan

Institu ții și servicii de interes 14.44 3.67% public 18 4.80% Căi de comunica ție și 73.89 18.8% transport (rutier) 45.3 12.20% Spa ții verzi, sport, agrement, 13.36 3.40% protec ție 20.4 5.5% Construc ții tehnico-edilitare 1.36 0.35% și zone protec ție Gospodărire comunală, 4.65 1.18% cimitire 5 1.40% Destina ție specială 33.58 8.54% 35 9.60% 371 100 TOTAL INTRAVILAN 393.12 100

Sursa: Plan urbanistic general 2015 4 2.1.2. Fondul locativ Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru bătrâni singuratici și altele), apartamente, încăperi de serviciu și alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit. Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel: • fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului și în deplină administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în proprietatea raionului (ora șului), municipiului, precum și fondul care se află în administrarea gospodărească a întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale; • fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale, apartamente și case de locuit privatizate și procurate, apartamente în casele cooperativelor de construcţie a locuinţelor) și fondul care se află în

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

proprietatea persoanelor juridice (create în baza proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii; • fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice și private; • proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evolu ția fondului locativ din ora șul Mizil ȋn perioada 2010-2014 Total suprafa ță Proprietate Proprietate Proprietate Total locuin țe An locuibilă publică privată privată (numar) (mp) (numar) (numar) (mixtă) 2009 5.097 195.818 58 5.039 0 2010 5.091 195.751 59 5.032 0 2011 5.134 229.717 7 5.127 0 2012 5.141 230.498 3 5.138 0 2013 5.144 230.954 2 5.142 0

2014 4 Sursa: Tempo online, 2015 Ȋn continuare este prezentată evoluţia fondului de locuinţe din oraşul Mizil. Fondul de locuinţe este compus atât din case cât şi din blocuri de apartamente. Numărul de locuinţe din oraşul Mizil a ȋnregistrat o creştere de aproximativ 10% ȋn perioada 1992–2013, numărul caselor şi apartamentelor din oraş crescând de la 4.641 (existente ȋn 1992) la 5.144 (existente la finele anului 2013). Majoritatea locuinţelor existente ȋn oraş sunt proprietate privată – 98,8%.. Evoluţia fondului de locuinţe indică faptul că ȋn perioada 1993-2014 locuinţele realizate din fonduri private au crescut constant iar cele din fonduri publice au scăzut drastic. Ȋn ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a confortului populaţiei ȋn locuinţe, 98% sunt racordate la reţeaua de alimentare cu energie electrică, iar peste 50% dintre locuinţele din oraş sunt dotate cu minimul de utilităţi - alimentare cu apă, canalizare, baie. Probleme privind calitatea vieţii ȋn spaţiile de locuit se ȋnregistrează ȋn comunităţile de romi unde curentul electric şi racordarea la utilităţi reprezintă o mare problemă. Din totalul de 84 de blocuri de locuinţe existente ȋn oraşul Mizil, 54 sunt propuse

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

spre a fi reabilitate termic prin intermediul programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe co-finanţat de către Guvernul României şi Primărie. Soluţia tehnică pentru care s-a optat ȋn realizarea acestui program va genera şi noi locuinţe ȋntrucât o parte din blocuri vor fi mansardate. Ȋn conformitate cu legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, 54 de blocuri au fost incluse ȋn Programul de reabilitare termică, co-finanţat de Guvernul României. Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe urmăreşte creşterea performanţei energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică, ȋmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru părti importante din populaţie, ȋmbunătăţirea aspectului estetic al clădirilor şi al localităţii. La finalul anului 2011 numărul de blocuri reabilitate din oraşul Mizil era de 12, iar pentru restul blocurilor (42) a fost deja ȋntocmită documentaţia tehnico-economică (PT, SF sau audit)

2.2. Demografie

Dimensiunile demografice ale unui ora ș definesc starea si evolu ția istorică, 4 economică, socială și politică a acestuia, în strânsă legătură cu factorii naturali - relief, climă etc., și sub impulsul mediului conjunctural na țional și interna țional. La rândul lor, dimensiunile demografice ale unui oraş, influen țează starea și nivelul de dezvoltare socială al oraşului respectiv. Reperele demografice ale evolu ției la nivelul Primăriei Mizil reprezintă elemente de interes major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de ac țiune pe termen mediu și lung. Tabel nr.5 - Populaţia stabilă din mediul urban al judeţului Prahova

Popula ție stabilă (număr persoane) Localitatea RPL 2011 JUDEŢ Prahova 830370 ORA Ș MIZIL 14312 MUNICIPIUL Ploie ști 240292 MUNICIPIUL Câmpina 39180 ORA Ș Azuga 5081 ORA Ș Băicoi 19543

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

ORA Ș Bolde ști- Scăieni 11689 ORA Ș Breaza 17253 ORA Ș Bu șteni 10231 ORA Ș Comarnic 13017 ORA Ș Plopeni 9564 ORA Ș Sinaia 12355 ORA Ș Slănic 6421 ORA Ș Urlaţi 11755 ORA Ș Văleni de Munte 13784 Sursa: Tempo online, 2015

Densitatea popula ției în ora șul Mizil este de 882 locuitori/kmp, situându-se peste media pe judeţ (176 locuitori/kmp). După etnie , locuitorii din Ora șul Mizil sunt în proporţie de peste 77.93% români și doar 15.16% reprezintă populaţia de etnie romă iar pentru 6.86% din populaţie nu este cunoscută etnia. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care 4 informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici. Popula ția ora șului Mizil înregistrează în perioada 2010-2014 o scădere accentuată datorată mai multor factori, printre care diminuarea sporului natural, migraţia populaţiei, situaţia economică încă precară.

Graficul nr. 2- Evoluţia populaţiei oraşului Mizil Sursa: www.recensamantromania.ro

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia ora șului Mizil se ridică la 14.312 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.760 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,93%), cu o minoritate de romi(15,16%). Pentru 6,86% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi(87,42%), cu o minoritate de penticostali (5,07%). Pentru 6,86% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. Ȋmpărţirea populaţiei pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul nr. 6.

Tabel nr.6 - Populaţia din ora șul Mizil pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 993 6.94 5 – 9 ani 996 6.96 10-14 ani 915 6.39 15-19 ani 765 5.35 4 20-24 ani 858 5.99 25-34 ani 2047 14.30 35-49 ani 2870 20.05 50-59 ani 2226 15.55 60-64 ani 840 5.87 65-74 ani 995 6.95 75-84 ani 682 4.77 peste 85 ani 125 0.87 TOTAL POPULAŢIE 14312 100 Sursa: www.recensamantromania.ro

Din totalul populaţiei ora șului (14312), 67.11% reprezintă populaţia aptă de muncă, 20.29% populaţia tânară și doar 12.59% populaţia vârstnică. Ponderea mare a grupei de vârstă 15 – 64 ani reprezintă în prezent o oportunitate pentru dezvoltarea ora șului, deoarece ace știa pot lucra și aduce venituri la bugetul local, prin taxele și impozitele pe care le plătesc. Însă, cre șterea duratei medii de viaţă, precum și migrarea populaţiei active, pot

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

conduce la îmbătrânirea populaţiei ora șului în următorii ani, această tendinţă putând avea efecte drastice asupra dezvoltării economice a ora șului Mizil, prin diminuarea forţei de muncă existente. Starea civilă a populaţiei din ora șul Mizil este prezentată în tabelul nr. 7.

Tabel nr.7 - Starea civilă a populaţiei din ora șul Mizil S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA CIVILĂDE POPULA Informati FAPTPerso Ora șul ȚIASTAB Necasatori Casatori Vaduv Divortat e ane care MIZIL ILĂ t t (ă) (ă) nedisponi traiesc În TOTAL (ă) (ă) bilă uniune consensuală Ambele sexe 14312 5871 6679 1239 522 602 Masculin 6905 3128 3317 197 198 301 Feminin 7407 2679 3362 1042 324 301 Sursa: Recensământul popula ției 2011 Din totalul de 14312 de locuitori, sunt căsătoriţi 3317 bărbati și 3362 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă un număr de 4 1239 din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate dețin o pondere de 522 de persoane , din care 198 o reprezintă barba ții și 324 femeile. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 602 persoane, din care 301 femei şi 301 bărba ți. Tabel nr. 8 - Nivelul de educaţie a populaţiei din ora șul Mizil Feminin 6492 805 744 180 4075 1700 569 1806 1066 366 222 N I V E L U L I N S T I T U Ţ I E I D E Ȋ N V ĂŢĂ M Â N T A B S O L V I T E POPULA Fără școală ȚIA Superior Secundar absolvită STABILĂ Post- Ora șul din din DE 10 liceal Superior MIZIL care: Prima care: ANI ȘI și de Inferio Univer Profesi r Tota Pers PESTE Total maistr Total r(gimn sitar onal și l oane TOTAL i Liceal azial) de de analf licen ță ucenici abete Total, din care: 12323 1421 1321 373 8116 3360 1552 3204 1837 576 315 Masculin 5831 616 577 193 4041 1660 983 1398 771 210 93

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Sursa: Recesământul populaţiei 2011 Din totalul popula ției stabile de 10 ani și peste, 1837 persoane au nivel scăzut de educaţie (primar) şi 3204 (gimnazial), 5285 nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de mai ștri) și 1321 nivel superior (universitar). La 20 octombrie 2011 erau 315 persoane analfabete, din care 93 de sex maculin şi 222 de sex feminin. Cauzele nivelului scăzut de educa ție: - situa ția materială precară generată de șomajul părin ților și de numărul mare de membri; - familii dezorganizate; - lipsa mijloacelor de subzisten ță; - lipsa normativelor riguroase și a legisla ției stimulative pentru educa ția copiilor proveni ți din medii defavorizate; - exploatarea copiilor prin muncă; - dezinteresul pentru soarta copiilor; - căsătorii timpurii; - mentalită țile rigide privind succesul și e șecul școlar. 4 Tabel nr. 9 - Mi șcarea naturală a popula ției (număr persoane)

Născu ți vii Deceda ți Sporul natural An Jud. Ora șMIZI Jud. Ora ș Jud. Ora ș PRAHOVA L PRAHOVA MIZIL PRAHOVA MIZIL 2010 7172 235 9964 151 -2792 84 2011 6504 202 9784 145 -3280 57

2012 6541 194 10164 169 25 -3623 2013 6378 157 9777 166 -3399 -9 Sursa: INSSE Tempo online, 2015 Mi șcarea naturală a popula ției este un fenomen biologic-social aflat sub influen ța unor evenimente demografice pure (na șterea și decesul). Ea reflectă procesul de reînnoire al unei popula ții de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migra ției interne/externe, au făcut ca popula ția jude țului să se diminueze în perioada 2002 -2011. La nivelul jude țului Prahova se constată un u șor trend descendent, de popula ție, care din

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

punct de vedere demografic se apropie ca „performan ță” de media na țională.

Starea de ocupare a forţei de muncă și gradul de sarăcie

Rata ridicată de sărăcie în muncă se referă la situaţia în care veniturile obţinute prin muncă nu permit persoanei și familiei, care se află în întreţinerea sa, să scape de sărăcie. De și ocuparea este văzută ca fiind cea mai bună metodă de ie șire din starea de sărăcie, sunt persoane care lucrează și se află în risc de sărăcie. Accesul la ocupare nu este suficient pentru îmbunătăţirea situaţiei lor. Principalii factori care determină ocuparea cu risc de sărăcie pot fi grupaţi în patru categorii: 1. compoziţia familiei, intensitatea scăzută a muncii și salariile scăzute; 2. caracteristicile individuale / personale; 3. factorii instituţionali (durata și tipul contractului, salariul minim, taxarea și protecţia socială); 4. structura economiei / a pieţei muncii. 4 Tabel nr. 10 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.2 (număr persoane)

JUD. PRAHOVA 2010 2011 2012 2013 TOTAL, din care 6.367,10 6.397,6 6.506,7 7.045,3 AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 2.439,9 2.442 2.510 2.380,1 INDUSTRIE 1.733,3 1.753,8 1.765,3 1.777,6 CONSTRUC ȚII 627,8 610,9 606,3 1.229 COMER Ț CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL 1.140,3 1.156,9 1.178,3 1.229 TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 425,8 434 446,8 429 Sursa: INSSE Tempo online, 2015 Productivitatea redusă și salariile scăzute contribuie cel mai mult la starea de sărăcie în muncă. În general, ţările cu risc de sărăcie crescut au rate ridicate ale sărăciei în muncă și vice-versa. Ratele de sărăcie în muncă au tendinţa de a fi mai mari în cazul familiilor mono parentale cu copii în întreţinere. De-asemenea, ratele de sărăcie în muncă sunt mult mai mari în cazul celor cu contracte temporare sau cu timp parţial.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploataţiilor agricole An 2010 ORAS MIZIL JUDET PRAHOVA Total , din care: 808 166496 Exploataţii agricole fără 798 165447 personalitate juridică Exploataţii agricole cu 10 1049 personalitate juridică Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova ( Registrul agricol 2010) Agricultura va rămâne pentru o lungă perioadă de timp un sector important pentru economia jude țului datorită avantajelor naturale și a mediului socio-economic. Pentru acest sector evolu ția se va înscrie într-un ritm mediu anual de cre ștere de 4,3 %, ritmuri mai înalte fiind prevăzute să se înregistreze la produc ția din zootehnie. Ora șul Mizil este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activită ți economice importante. Obiectivul fundamental care stă la baza desfă șurării activităţii în agricultură îl

reprezintă redresarea și asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanţă 4 cu potenţialul natural, economic și uman de care dispune judeţul Prahova, în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei și crearea disponibilului pentru export. Terenurile agricole se lucrează în exploata ții individuale și asocia ții, o mare parte din terenuri fiind arendate diferitelor firme de exploata ții. Preponderent se dezvoltă exploata ții de cre ștere a animalelor (bovine și ovine) ale căror produse sunt comercializate pe pia ța liberă sau în unită ți de prelucrare din zonă.

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salaria ților Ora ș MIZIL JUD. PRAHOVA AN (număr persoane) (număr persoane) 2010 2.859 160.904 2011 3.062 156.988 2012 3.127 159.105 2013 3.129 161.424 Sursa: INSSE Tempo online, 2015 În anul 2010 s-a înregistrat un număr de 2.859 de salaria ți în ora șul Mizil, iar pe jude țul Prahova un numar de 160.904. Din acest an, numărul salaria ților a crescut, însă nu s-au

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

înregistrat cre șteri foarte mari, ajungându-se în 2013 la 3.129 de salaria ți în ora șul Mizil. La nivel de jude ț, în Prahova numărul salaria ților a crescut în 2013 cu 520 de persoane. Tabel nr. 13 - Evolu ția numărului șomerilor înregistraţi şi rata șomajului Rata Rata Șomerii înregistraţi la din care: șomajului șomajului Agenţiile pentru Anii Femei - total (%) - femei (%) ocuparea forţei de muncă (număr (număr persoane) persoane) 2010 671 281 4 2 2011 733 287 5 2 2012 627 269 4 2 2013 659 303 4 2 2014 573 249 4 2 Sursa: INSSE Tempo online, 2015 Nivelul scăzut al ratei șomajului nu este numai un rezultat al cre șterii economice, fiind acţiunea mai multor factori care explică nivelul atât de redus al ratei șomajului: 4 - forţa de muncă plecată în străinătate, în marea ei majoritate reprezintă persoane care, dacă ar fi rămas în ţară, ar fi fost șomere; - populaţia ocupată în activităţi agricole de subzistenţă care nu avea un loc de muncă și un venit sigur și se află într-o poziţie economico-socială precară pentru că integrarea europeană presupune și reducerea drastică a ocupării în agricultură; - forţa de muncă angajată în unităţi economice cu pierderi care ar deveni șomeră dacă subvenţionările ar fi sistate; - pensionările anticipate au scăzut presiunea pe piaţa muncii dar au dus la cre șterea gradului de depenedenţă economică. Din totalul șomerilor înregistraţi la agen țiile pentru ocuparea for ței de muncă în anul 2010 (671), 281 sunt femei iar 390 sunt bărba ți. Numărul șomerilor a crescut în anul 2011 înregistrându-se un număr de 287 femei iar numărul bărba ților crescând la 447. Până în anul 2014, numărul șomerilor scade ajungând la 574 de șomeri, înregistrându-se o diferen ță de 98 de șomeri fa ță de 2010. Și în acest an numărul șomerilor bărba ți (324), îl depă șeste pe cel al femeilor (249).

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2.3. Infrastructura și echiparea edilitară 2.3.1. Căile de acces Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 1 B, care realizează legătura ora șului Mizil cu municipiul Ploieşti și municipiul Buzău, care străbate ora șul de la Vest la Est. Acest drum este foarte important pentru circulaţie, având o importanţă sporită datorită numărului mare de naveti ști care-l folosesc. Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Mizil, este în prezent în lungime de aproximativ 38 km. Starea tehnică a drumurilor în localitatea Mizil este precară, doar o parte din drumuri fiind asfaltate. Practic, cea mai mare parte din drumuri nu este modernizată, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietri ș se încadrează ȋn categoria de trafic u șor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat. În ceea ce prive ște sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent

drumurilor, acesta este ineficient, deoarece este realizat din șan țuri de pământ, ȋn mare 4 parte colmatate. În aceste condi ții, nu se realizează un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea drumurilor este direct afectată. Tabel nr.14 - Detalierea structurii re țelei de drumuri din ora șul MIZIL Lungime drumuri (km) Drumuri Categorie drum Total (km), Drumuri Drumuri de Reabilitate* / din care: asfaltate pamant modernizate in perioada 2008-2013 Drum comunal

Drum vicinal

Străzi 38 21,544 8,007 8 TOTAL Sursa: Biroul Urbanism, Primăria MIZIL, 2015

Transportul Oraşul Mizil este traversat de ruta feroviară Ploiesti – Buzău, pe teritoriul localităţii funcţionând o staţie de călători – gara Mizil.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Traficul staţionar Ȋn oraşul Mizil nu există reţea de transport public. Transportul de persoane este deservit de operatori privaţi autorizaţi de Autoritatea Rutieră Română. Transportul se realizează cu microbuze sau autobuze, iar intervalul de timp ȋntre curse este de circa 30 minute. Destinaţiile de plecare sunt localităţile lomitrofe oraşului Mizil precum şi municipiile Ploiesti si Buzău. Cele mai multe curse se efectueaza spre: • Comunele Fulga – Salciile un circuit; • Boldeşti – Gradişte (Baba – Ana) • Gura – Vadului Durata unei curse pe ruta Mizil – Ploieşti sau Mizil – Buzău este de aproximativ 30 minute. Transportul de persoane se realizează şi prin societăţile de taxi. Traficul greu se realizează prin centrul localităţii pe DN 1 B, fiind necesară o variantă ocolitoare. Ȋn prezent, în ora ș sunt amenajate doar 100 locuri de parcare în regim public.

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată 2.3.2.1. Re țeaua de alimentare cu apă 4 Alimentarea cu apă potabilă ȋn localitate se realizează prin reţele de apă ȋn sistem centralizat. Reţeaua a fost executată iniţial ȋn anul 1968 şi a beneficiat de reparaţii capitale prin programul SAMTID 2006-2007, finanţat de Uniunea Europeană. Ȋn perioada 2004 – 2014, lungimea reţelei de apă s-a dublat, aşa cum se poate constata ȋn graficul următor:

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

20 KM

0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Graficul nr.3 – Evolu ția lungimii conductelor de alimentare cu apa ȋn oraşul Mizil, ȋn perioada 2004 –2014 Reţeaua de distribuţie apă are o lungime de 36,6 km şi este realizată parţial din azbociment. Ȋn graficul 3 este prezentată evoluţia cantităţii de apă distribuite

consumatorilor. 4 Consumul de apă a scăzut ȋn ultimii 5 ani datorită introducerii contorizării, dar şi a scăderii populaţiei oraşului. Ȋn present, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate Mizil este asigurat de către compania judeţeană SC Hidro Prahova SA, care gestionează sursa de alimentare cu apă de la Bălteşti, aducţiunea ȋn oraş, staţia de pompare, canalizarea orăşenească şi staţia de epurare a apelor uzate (situată ȋn sudul localităţii). Sursa de apă a oraşului Mizil o constituie frontul de captare Băileşti situat la circa 35 km de oraşul Mizil. Aceasta este comună cu cea a oraşului Urlaţi şi este alcatuită din 7 puţuri de medie adâncime (6 puţuri la adâncimea de 60 m şi un puţ la adâncimea de 100 m) care furnizează un debit de 6000 mc/zi. Aducţiunea Bălteşti – Urlaţi este formată din 2 conducte paralele – spre oraşele Urlaţi şi Mizil. Aducţiunea Urlaţi – Mizil este formată dintr-o conductă de azbociment Dn 300 mm. Colectarea apelor menajere se realizează ȋn sistem centralizat. Reţeaua de canalizare este executată parţial ȋn sistem unitar şi partial ȋn sistem divizor, fiind alcătuită din tuburi de beton şi PVC, cu diametre cuprinse ȋntre Dn

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

250 şi Dn 500. Canalizarea pluvială deversează ȋn mai multe zone, ale cursului de apă Istau. Sistemul de canalizare a fost realizat ȋntre anii 1974 şi 1985 şi extins cu circa 13 km ȋn anul 2014. Reţelele de canalizare sunt amplasate ȋn domeniul public al oraşului Mizil pe o lungime de 34 km, cu circa 2.189 de branşamente. Circa 80% din populaţia oraşului Mizil este racordată la reţeaua de canalizare. Sistemul de canalizare al oraşului Mizil are la bază un sistem divizor bazat pe colectarea apelor uzate şi concentrarea acestora ȋn bazinele staţiilor de pompare, de unde prin intermediul unor conducte de refulare şi colectoare principale, ajung la staţia de epurare, unde suportă o epurare mecano-biologică fiind ȋn final descărcate ȋn Pârâul Istau. Staţia de epurare este situată ȋn sudul localităţii, pe strada Oborului nr. 1. Ȋn perioada 2008 – 2009, staţia de epurare a oraşului Mizil a beneficiat de finanţare PHARE, prin proiectul “Reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare Oraş Mizil”, cu o valoare totală de 4.282.045,37 RON (fără TVA). Durata de implementare a fost de 28 luni şi 19 zile. Investiţia a constat ȋn reabilitarea şi extinderea capacităţii cu o linie nouă de epurare. S-a realizat de-asemenea şi o campanie de informare publică şi instruirea 4 personalului implicat ȋn operarea sistemului. Este necesară extinderea staţiei de epurare şi a reţelei de apă şi canalizare din oraşul Mizil, conform obiectivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate. Apele pluviale sunt preluate de colectoare pluviale acolo unde acestea există, fiind dirijate prin guri de scurgere şi receptori pluviali către reţele de colectare, prin intermediul cărora se descarcă ȋn Istau, descărcarea făcându-se prin mai multe puncte ȋn funcţie de relieful terenului şi configuraţia acestuia. Sistemul de canalizare menajeră are la bază o lungime simplă a conductelor de canalizare de 34 km pe ȋntreg oraşul Mizil, tipul sistemului de canalizare fiind mixt. Tabel nr.15 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014 Nr. racordate la retea TIPURI DE UTILIZATORI alimentare cu apă CASE PARTICULARE

POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele ora șului) Contracte individuale la blocuri

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

AGENŢI ECONOMICI UNITĂŢI SOCIALE ( școli, grădiniţe, dispensar, UNITĂŢI piaţă, unitatea de pompieri) TOTAL Consumul de apă potabilă ȋn oraşul Mizil, este prezentat în tabelul nr. 18. Tabel nr. 16 - Consumul de apă potabilă în ora șul MIZIL în perioada 2010-2014: ANUL CONSUMmetri cubi / zi 2010 1465.75 2011 1345.21 2012 1293.15 2013 1202.74 2014 Sursa: TEMPO online 01.10.2015 În România, Ordinul Ministrului Sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale și pregătirii hranei). 4 Surse de poluare a apei ȋn ora ș Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngră șămintelor chimice în agricultură, existen ței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitra ții și cei mai periculo și nitri ții. Preţurile și tarifele practicate • Apa potabilă produsă, transportată şi distribuită– 4.61 lei/mc • Canalizare– 3,03 lei/mc Pre țurile la apă pentru popula ție con țin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu con țin TVA. 2.3.2.2. Re țeaua de ape uzate Re țeaua de colectare a apelor pluviale din ora șul MIZIL este formată din șan țuri și rigolele de scurgere a apelor pluviale, însă acestea sunt par țial colmatate și există riscul ca localitatea să fie inundată de fiecare dată când va ploua mai abundent. Odată cu realizarea proiectelor de modernizare a străzilor din cele 4 tronsoane, se vor realiza și sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2.3.3. Energia termică O mare parte a populaţiei, beneficiază de centrale termice proprii, iar o altă parte asigură ȋncălzirea şi apa caldă prin sobe de teracotă şi aparate de gătit. O altă parte a populaţiei nu este racordată la reţeaua de distribuţie, aceasta folosind pentru ȋncălzire diverse categorii de combustibil. Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua de distribuţie prin intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator ȋn parte. Evoluţia distribuţiei gazelor naturale ȋn oraşul Mizil ȋnregistrează o creştere cu aproape 60% faţă de anul 2004. Gazele naturale distribuite pentru uz casnic au crescut de 5 ori din 2004 pana ȋn 2014. Această tendintă de folosire a gazelor naturale este datorată creşterii numărului de centrale termice proprii montate ȋn gospodării, dar şi renunţării la ȋncălzirea locuinţelor cu lemne. Pentru ȋncadrarea ȋn Directiva 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilor având la bază programul guvernamental “Termoficarea 2006-2009 calitate şi eficienţă” s-a demarat ȋnlocuirea studiului de fezabilitate pentru studiul energetic şi anveloparea clădirilor din oraş. La finalul anului 2011 numărul de blocuri reabilitate din oraşul Mizil era de 12, iar 4 pentru restul blocurilor (42) a fost deja ȋntocmită documentaţia tehnico-economică (PT, SF sau audit). 2.3.4. Re țeaua de iluminat public Oraşul Mizil beneficiază de 39 km reţele aeriene de alimentare cu energie electrică de 0.4KW şi 4 km reţele subterane şi se controlează prin 9 posturi de transformare amplasate pe teritoriul oraşului, conform datelor declarate de Primăria Mizil. Ȋntreaga localitate este electrificată, iar alimentarea cu energie electrică a localităţii se realizează prin reţele electrice de medie tensiune 20kV de tip aerian. De la aceasta se racordează posturile de transformare 10/0,4kV. Distribuţia la consumatori se face dominant prin reţele de 0,4 kV montate aerian sau ȋngropate, racordate de la tablourile de joasă tensiune ale posturilor. Iluminatul public al oraşului Mizil a fost modernizat ȋn anul 2006 prin ȋnlocuirea a 1000 de lămpi cu vapori de sodiu de 250 Watt cu lămpi economice de 70 Watt, performante, comparabile cu lumina produsă de cele de 250 watt. Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene,

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public. Tabel nr. 17 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014 Stâlpi de iluminat aparţinând companiei Electrica 915 915 915 915 915 Muntenia Corpuri de iluminat 843 843 843 843 843 Sursa: Primăria Mizil, 2015

Din cele 915 din care 882 stâlpi sunt din beton , 20 sunt din metal şi 13 din lemn. Ȋn ceea ce prive ște consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituţii importante și în acela și timp mari consumatoare de energie, se observă o tendinţă de cre ștere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor și eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste unităţi. 4 Tabel nr.18 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din ora șul MIZIL

Consumuri anuale (kwh) Tipuri de utilizatori 2013 2014 2015 estimat

Primărie 800959,13 764233,86 780000 Școala Gimnazială Sf. 3100 Nicolae 3190 2978 TOTAL Sursa: Primăria MIZIL, 2015 Principalii consumatori de energie electrică, din oraşul Mizil sunt Primăria cu 780000 kw/h şi şcolile generale. 2.3.5. Po șta şi telecomunica ții Ȋn oraşul Mizil sunt furnizate următoarele servicii de telecomunicaţii, bancare şi furnizare combustibili. Tabel 19 – Unităţi şi servicii din oraşul Mizil

Unitati si servicii Operatorul de servicii

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Telefonie fixa si Romtelecom, Vodafone, Cosmote, Orange mobila Televiziune cablu Tita Company

Internet Tita, Green Zone, Romtelecom

Oficii postale Posta Romana

Banca Comerciala Romana, Banca Transilvania, B.R.D. Group Servicii bancare Societee

General, Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, C.E.C. Benzinarii OMV Petrom

Sursa: Date interne ale PrimărieI

Localitatea este in raza de funcţionare a sistemului GSM de telefonie mobilă. Pe teritoriul ora șului MIZIL funcţionează 1 oficiu po ștal. Ora șul este conectat la serviciile de telefonie fixă ROMTELECOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE, DIGI MOBIL servicii de televiziune prin satelit, DOLCE , FOCUS SAT și BOOM TV, 4 televiziune prin cablu S.C. UPC ROMANIA S.R.L. Reţeaua de internet este asigurată de ROMTELECOM și SC DIGITAL CABLE SISTEMS SRL. 2.4. Infrastructura de sănătate și asistenţă socială 2.4.1. Serviciile de sănatate Ȋn oraşul Mizil serviciile de sănătate şi asistenţă medicală sunt asigurate de Spitalul Orăşenesc ,,Sfânta Filofteia’’, care coordonează şi funcţionarea altor instituţii medicale - o policlinică, un cabinet medical şcolar, un dispensar TBC, cabinete medicale şi farmacii. Ȋn oraş funcţionează şi un serviciu de ambulanţă. Spitalul deserveşte atât populaţia oraşului Mizil cât şi pe cea a zonei limitrofe putând deveni un centru medical microregional. Ȋn cadrul Spitalului orăşenesc funcţionează de-asemenea şi un serviciu de ambulatoriu integrat, cu următoarele specializări: -cabinet medicină internă; - cabinet pediatrie; - cabinet chirurgie generală;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

-cabinet obstetrică-ginecologie; - cabinet orl; - cabinet oftalmologie; - cabinet dermatovenerologie; - cabinet recuperare, medicină fizică şi balneologie. Clădirea ȋn care funcţionează spitalul a fost construită ȋn anul 1880. Ȋn 2007 clădirea spitalului a beneficiat de reparaţii capitale la laboratorul de analize medicale. Lucrările au constat ȋn ȋnlocuirea acoperişului, a tâmplăriei, realizarea termoizolaţiei. Spitalul beneficiază de ȋncălzire cu centrală termică proprie, grupuri sanitare ȋn stare bună şi rampe acces pentru persoanele cu handicap.

Problemele cu care se confruntă spitalul “Sfânta Filofteia” la finalul anului 2014: • Subfinantarea din partea consiliului local • Atragerea de medici specialisti Pentru asigurarea sănătăţii umane, în ora șul Mizil funcţionează Spitalul Oră șenesc. Această clasă include unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se 4 limitează la afec țiuni cu grad mic de complexitate. Totodată, în localitate func ționează șapte cabinete medicale familiale și patru cabinete de specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.

Tabel nr.20 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT. Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat / Privată

1. Spitalul Oră șenesc Mizil Stat 2 Gral Medical Privat Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil, 2015

Tabel nr.21 - Indicatori servicii de sănătate Cabinete Medicale Cabinete Medici de Spitale Stomatologice Farmacii Familie Indicatori Individuale De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare Numărul 1 1 7 3 - 1 5

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

unită ților Numărul de 102 paturi Numărul de medici 9 6 6 4 3 3 1 5 speciali ști Numărul de 40 19 asistente Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil şi INSS Tempo Onlaine, 2015

Tabel nr. 22- Indicatori privind numărul medicilor de familie şi medicilor specialişti

Nr. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010 Crt. 1 Număr medici de familie 3 3 4 3 2 Număr medici specialisti 9 10 10 10 10 Sursa: Spitalul Orăşenesc Mizil şi INSS Tempo Online, 2015

Spitalul Oră șenesc din MIZIL este o unitate care oferă pacienţilor o gamă tot mai largă de servicii medicale, oferind servicii medicale unei populaţii de 14312 locuitori și 4 din care aproximativ 1500 de bolnavi se internează anual aici şi ȋncă alţi 35000 din zona limitrofă. Spitalul este împărţit în mai multe secţii de specialitate și compartimente, astfel: Secţia Medicină Internă - 61 paturi din care: compartiment venerologie 2 paturi şi cronici 10 paturi, Compartiment Chirurgie Generală 15 paturi (după cum se poate observa şi ȋn anexa 1). Unitatea funcţioneaza cu 3 linii de gardă : - linie continuă specialitate medicală; - linie specialitate pediatrie; - linie specialitate chirurgicală. Din 2004 şi până ȋn 2014, numărul medicilor specialişti pe fiecare secţie a spitalului a ramas acelaşi.

2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

Serviciul Public de Asistenţă Socială Mizil este unicul furnizor acreditat de

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

servicii sociale pentru oraşul Mizil şi care functionează ȋn baza O.G. nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale. SPAS Mizil a obţinut ȋn data de 3 octombrie 2007 acreditarea ca furnizor pentru următoarele tipuri de servicii sociale: • Identificarea nevoilor sociale, informare şi consiliere cu caracter primar: Identificare şi evaluare, informare ȋn domeniu, Consiliere Socială, Promovare şi cooperare socială (Beneficiari: Copii 0-6 ani, Copii 7-16 ani, Copii 17-18 ani, Tineri 18-26, Adulţi, Familie, Persoane vârstnice, Grupuri); • Ȋngrijire la domiciliu pentru persoane cu handicap (Servicii de bază pentru activităţile zilnice, Servicii de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi, Alte servicii de suport pentru diferite situaţii de dificultate cu ȋngrijitor la domiciliu). Serviciul are 11 angajaţi activi ȋn 4 compartimente: • Compartimentul asistenţă socială - depistarea, combaterea sărăciei şi excluziunii sociale; • Compartimentul asistenţă socială, protecţia copilului, a persoanelor adulte şi a persoanelor cu handicap; • Compartimentul asistenţă socială a persoanelor cu handicap grav; 4 • Compartimentul financiar – contabil, administrativ – juridic. Rolul SPAS Mizil de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate ȋn nevoie. Obiectivul Serviciului ȋl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe, activităţi profesionale, servicii specializate de protejare a persoanelor vârstnice, grupurilor şi comunităţilor cu probleme sociale aflate ȋn dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă. Ȋn cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială se acorda şi prestaţii sociale. Acestea sunt: • ajutorul social, ajutorul de ȋnmormântare şi ajutoarele de urgenţă, conform Legii nr.416/2001 modificată şi completată prin Legea nr. 115/2006; • distribuirea laptelui praf pentru nou nascuţi ȋn conformitate cu prevederile Legii nr.123/2001; • acordarea de trusouri pentru nou născuţi conform Legii nr. 482/2006.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a monitoriza în condi ții optime atribu țiile și obliga țiile care le revin asisten ților personali în vederea ameliorării situa ției persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere. Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-și valorifice poten țialul fizic, intelectual, spiritual, emo țional și social, în pofida handicapului de care suferă. În prezent, în cadrul Primăriei ora șului MIZIL sunt angajaţi 17 de asisten ți personali pentru minori. La nivelul ora șului MIZIL sunt înregistrate 123 persoane cu handicap grav, care au optat pentru primirea unei indemniza ții lunare în locul angajării unui asistent personal. Prin comportamentul ȋn societate, starea sănătăţii şi profilul psihologic, asistentul personal profesionist prezintă garanţii pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiilor cu privire la ȋngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat. În ceea ce prive ște reprezentan ții legali ai persoanelor cu handicap grav, ace știa sunt persoanele cu atribuţii desemnate din familie. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente 4 afec țiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întârziere mintala severă, alzheimer. De-asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 70/2011 și a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încălzirea locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 330. Tabel nr. 23 - Bugetul ora șului MIZIL pentru asistenţă socială ȋn perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (mii lei) 2010 3567.8 2011 1589.10 2012 2214 2013 1797.25 2014 1744 Sursa: Serviciul Buget contabilitate

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Din anul 2010, bugetul oraşului Mizil pentru asistenţă socială, este ȋn continuă descreştere. Astfel din anul 2010 când s-a ȋnregistrat un buget de 3567,8 mii lei, până ȋn 2014 ( 1744 mii lei ), bugetul a scăzut cu 1823.8 mii lei. Anul 2014 fiind perioada ȋn care s-a ȋnregistrat cel mai mic buget ( 1744 mii lei)

2.5. Infrastructura de învăţământ Infrastructura care asigură desfăşurarea procesului de ȋnvăţământ ȋn oraşul Mizil este adaptată nivelelor: preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi vocaţional/tehnic şi este compusă din 4 grădiniţe (3 cu program normal şi 1 cu program prelungit), 3 şcoli generale, un grup şcolar şi un liceu. Efectivul de elevi ȋnscrişi ȋn unităţile şcolare a crescut ȋn ultimii 3 ani mai ales la ciclul primar şi liceal, asa cum se poate observa ȋn tabelul urmator: Tabel nr. 24 - Infrastructura de învă țământ din ora șul MIZIL în anul 2014 Personalitate Învăţământ Unitate de juridică Acreditată public / Nr. crt. învăţământ Adresa /Arondată /Autorizată privat ÎNVĂŢĂMÂNT PRE ȘCOLAR Blajului, 4 1 Grădini ța nr.1 Nr.2 Arondată Da Public Erou Radu 2 Grădini ța nr.3 Nicolae nr.2 Arondată Da Public 3 Grădini ța nr.4 Zorilor Nr.8 Arondată Da Public 4 Grădini ța nr.5 Teilor nr.5 Arondată Da Public ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ȘI GIMNAZIAL Școala Gimnazială 'Sfântul Nicolae' Str. Tohani, Personalitate 1 Ora ș Mizil Nr.38 juridică Autorizată Public Școala Gimnazială Nr. 1 M.Bravu, Personalitate 2 Ora ș Mizil nr. 104 juridică Autorizată Public Școala Gimnazială Erou Radu Sfânta Maria Nicolae Personalitate 3 Ora ș Mizil Nr.2 juridică Autorizată Public ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Liceul Tehnologic 'Tase Str. M. Dumitrescu" Bravu, nr. Personalitate 1 Mizil 116 juridică Autorizată Public Lic. Teoretic Str. "Gr. Tocilescu" N.Balcescu Personalitate 2 Ora ș Mizil Nr. 111-113 juridică Autorizată Public Sursa: Primăria MIZIL

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014, pentru învăţământul preuniversitar, în ora șul Mizil Norme / posturi didactice Nr. Specialitatea Norme / posturi didactice acoperite cu: crt. catedrei (postului) (număr) Titulari Suplinitori 1 Educatoare 7 6 1 2 Învă țători 17 14 3 3 Profesori 104.43 80.48 23.95 4 Discipline tehnice 21.55 17.1 4.45 TOTAL 149.98 117.58 32.4 Sursa: Primăria Mizil 4 În anul școlar 2013-2014, numărul angaja ților din învă țământul preuniversitar a înregistrat o u șoară cre ștere în comparaţie cu anul precedent. Din totalul personalului din învăţământul preuniversitar de 150, 118 sunt titulari de post, iar 32 sunt suplinitori. La nivelul ȋnvăţământului preşcolar, ponderea personalului didactic calificat continuă tendinţa ascendentă, ȋnregistrându-se un număr de 7 educatori dintre care 1 suplinitor. La nivel de ȋnvăţământ primar, s-au ȋnregistrat un număr de 17 ȋnvăţători , din care 14 sunt titulari de post iar 3 sunt suplinitori. Astfel, din totalul de 104 de profesori, doar 80 sunt titulari de post, restul de 24 sunt suplinitori. Tabel nr. 26 – Evolu ția numărului de elevi, pe ani școlari Tip institu ție / Nr. înscri și 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 Grădini țe 514 512 420 341 Scoli 1561 1517 2525 2496

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

generale Licee 1290 1312 1290 1153 TOTAL 2969 2944 3900 3736 Sursa – Primăria MIZIL,

Aprobarea planurilor de școlarizareale unităţilor de învăţământ din ora șul MIZIL s- a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul școlar 2013- 2014 au fost înscri și un număr total de 3736 elevi, din care pre școlari 341. Se poate observa din tabelul nr. 26 că cele mai mari discrepan țe se constată în înva țământul pre școlar. Din anul 2010, când s-au înregistrat un număr de 514 de copii, se află în continuare scădere, ajungând în 2014 la un număr de 341 de copii. Ȋn învăţământul primar numărul elevilor a crescut considerabil în ultimii ani, ajungând în 2014 la un număr de 2496 de elevi fa ță de anul 2010 ȋn care s-a ȋnregistrat un număr de 1561 elevi . La nivelul liceelor, s-a înregistrat o u șoară cre ștere a participării școlare în 2011- 2012, respectiv 1312 elevi, numărul acestora urmând apoi o scădere treptată până în anul şcolar 2013- 2014, respectiv 1153 elevi. 4

Tabel nr. 27- Situaţia elevilor înscri și în anul școlar 2013 – 2014 Unitatea de Nr. Nr. Abandon Rata învăţământ înscri și Clasa promovaţi Repetenţi școlar promovabilităţii Pregătitoare 148 8 91.11 I 165 3 9 92.1 II 181 1 17 91.19 III 196 1 15 94.99 IV 163 3 14 91.75 V 151 19 10 83.02 VI 151 12 12 87.82 Primar şi VII 156 11 8 88.37 gimnazial 1616 VIII 139 15 15 79.04 Liceul 1150 IX 253 9 21 91.9

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

X 260 7 6 96.3 XI 328 6 16 95.05 XII 217 1 3 96.94 Profesionala 23 - - 100% Sursa: Primăria Mizil

Situa ția şcolară pentru anul 2013-2014 se prezintă astfel: Învăţământul primar și gimnazial: - în învă țământul primar și gimnazial, abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie; - din totalul de 1616 elevi înscri și la începutul anului școlar, au promovat 1450 elevi, procentul pe promovabilitate fiind de 88,43. - 65 de elevi sunt declara ți repeten ți,iar 108 elevi au abandonat cursurile școlare în anul 2013- 2014. Învăţământul liceal: - din totalul de1150 elevi înscri și la începutul anului școlar, s-a înregistrat un număr de 1081 elevi promova ți, procentul de promovabilitate fiind de 96.03 %. 4 - din totalul elevilor promova ți, 23 au fost declara ți repeten ți, iar 46 au abandonat școala.

Rezultatele elevilor la examenele na ționale sunt prezentate în tabelul nr. 28. Tabel nr. 28- Situa ția testărilor naţionale

Nr.elevi Nr.elevi Nr. elevi Procent An școlar înscri și prezen ți reu șiți Promovabilitate 2011/2012 140 135 106 70.12 2012/2013 140 133 118 80.32 2013/2014 118 114 89 70.88 Sursa: Primăria Mizil,2015

La probele evaluării na ționale, în anul 2013 au fost înscri și 140 de elevi. Dintre ace știa au fost prezen ți 133 de elevi, rezultând un procent de promovabilitate de 80.32%.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Fa ță de anul anterior, în 2014, numărul elevilor înscri și a scăzut de la 140 la 118, înregistrandu-se un număr de 89 de elevi care au promovat. Procentul de promovabilitate a scăzut și el considerabil de la 80.32% la 70.88%.

Tabel nr. 29 – Situația Examenului de Bacalaureat

Nr.elevi Nr.elevi Nr. elevi Procent An școlar înscri și prezen ți reu șiți Promovabilitate 2011/2012 312 280 95 39.01 2012/2013 269 255 189 76.09 2013/2014 292 266 160 64.3 Sursa: Primăria Mizil,2015

Rezultatele examenelor de Bacalaureat au ȋnregistrat în anul 2014 un grad al promovabilităţii redus faţă de anul 2013, respectiv 64.3 %, fa ță de 76.09% elevi promova ți. Din totalul de 292 de elevi înscri și la examen, s-au prezentat 266 de elevi , dintre ace știa au promovat 160. Cel mai ridicat nivel de promovare s-a înregistrat în anul 2013 cu un procent de 76.09% dintr-un număr de 255 de elevi prezen ți la examen, iar cel mai scăzut nivel de 4 promovare s-a înregistrat în anul 2011, cu un procent de 39.11% dintr-un număr de 280 elevi . Burse acordate elevilor Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de studiu și de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând atât protecţia socială cât și stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură și disciplină. Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul: - Burse de ajutor social; - Burse de merit; - Burse de studiu; - Burse de performanţe.

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor școlare

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Denumire Burse unitate de Burse de Burse de sociale și Nr. Crt. învă țământ Ani școlari performan ță merit medicale Liceul 2011-2012 25 221 Tehnologic 2012-2013 209 "Tase 2013-2014 Dumitrescu" 1 Ora ș Mizil 151 Liceul Teoretic 2011-2012 3 8 "Grigore 2012-2013 3 Tocilescu" Ora ș 2013-2014 2 Mizil 2 25 TOTAL 30 617 Sursa: Primăria Mizil

Conform tabelului nr. 30 și a rezultatelor primite de la licee, situa ția privind bursele școlare stă astfel: - la liceul Tehnologic Tase Dumitrescu, se înregistrează în anul școlar 2011-2012 un număr de 25 de burse de merit și 221 burse sociale. În următorii ani nu s-au mai acordat burse de merit, iar bursele sociale au scăzut, ajungând în 2013 la 209 burse 4 și în 2014 la 151 burse. - La liceul Grigore Toculescu, bursele de merit s-au acordat în anul 2011(3 burse) și în 2014 (2 burse). Cel mai mare număr de burse sociale s-a înregistrat în 2014 ( 25 de burse) urmând 2011 cu un număr de 8 burse.

Burse de merit : se acordă elevilor care se încadrează în cel pu țin unul din cazurile următoare: a) au rezultate deosebite la învă țătură: au ob ținut media generală de cel pu țin 8,50 și nota 10 la purtare în anul școlar anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar, pentru elevii afla ți în clasele de început ale învă țământului gimnazial sau liceal; b) au ob ținut locurile I, II sau III la etapele jude țene ale olimpiadelor și concursurilor școlare na ționale organizate de MEN; c) au ob ținut locurile I, II sau III la etapele jude țene ale competi țiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-știin țific, de nivel

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

na țional, organizate de MEN. Elevii pot pierde bursa dacă media la purtare este mai mică de 10.

Burse de ajutor social (orfani, bolnavi, situa ție materială grea) Bursele de ajutor social se acordă elevilor, la cerere, în func ție de situa ția materială a familiei sau a sus ținătorilor legali. Acestea se acordă la începutul anului școlar și sunt revizuite semestrial, în func ție de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale familiei. Pot păstra bursa elevii promova ți și cu nota 10 la purtare. Burse orfani –pot beneficia elevii orfani de 1 părinte. Burse bolnavi –pot beneficia elevii bolnavi de TBC și care se află în eviden ța dispensarelor școlare, ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorb ție grave, insuficien țe renale cronice, astm bron șic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infec ții cu virusul HIV, ori boli de SIDA, sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor; Acordarea burselor pentru motive medicale se face pe baza certificatului eliberat de medical specialist și avizat de medicul de familie/medicul de la 4 cabinetul școlar. Burse situa ție materială grea –pot beneficia elevii care fac parte din următoarele categorii: a) sunt din mediul rural, școlariza ți într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învă țământ din localitatea de domiciliu; b) elevii proveni ți din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condi ții: 1) nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie (salariul minim net pe economie este de 777 lei) 2) nu de țin terenuri agricole cu o suprafa ță mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp, în zonele montane. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie, se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent realizate de membrii familiei, inclusiv alocația suplimentară pentru copii. 2.6. Cultură, culte, agrement Biblioteca Orăşenească

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

În oraşul Mizil funcţionează o biblioteca oră șenească, cu un număr de 35.000 de volume și aproximativ 1000 de utilizatori înregistraţi. Biblioteca este beneficiară a proiectului “Biblionet-lumea în biblioteca mea” finan țat prin Funda ția Bill & Melinda Gates – proiect ce presupune achizi ționarea a 6 calculatoare complet echipate, conectate la Internet. În ora șul Mizil a func ționat cinematograful Favorit, însă momentan acesta nu mai este funcţional, necesitând lucrări de reabilitare și modernizare. De-asemenea, în anul 2010, în ora șul Mizil au avut loc filmari pentru filmul “Visul lui Adalbert”. Ora șul are un trecut cultural activ, căci la 1895, la ini țiativa lui I.L. Caragiale este construită în Mizil o sală de teatru de 200 locuri în care au fost reprezenta ții și ale pieselor marelui dramaturg român. Sala, ajunsă în paragină, a fost demolată în 1968, iar pe locul său a fost ridicat Complexul Tohani. Casa de Cultură

Aceasta a fost construită în anii 1965-1966 și dispune de o sală de spectacol de 384 locuri, cu o scenă de circa 50 mp. Casa func ționează în bune condi ții fiind modernizată în perioada 2005-2006, acoperi șul acesteia fiind reparat în anul 2007 din bugetul primăriei. Periodic, pe scena casei de cultură au loc reprezentaţii ale unor trupe de teatru cunoscute în România, precum teatrul Nottara din Bucure ști. Primăria ora șului Mizil are în derulare un proiect de extindere a Casei de Cultură prin amenajarea unui foaier cu o capacitate de 40 de locuri și având o arie construită de 176 mp ce va îmbunătă ți accesul spectatorilor și a persoanelor cu handicap precum și dotarea cu grupuri sanitare de toate

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

tipurile pentru spectatori. În plus, proiectul prevede amenajarea unui spa țiu comercial. De- asemenea, în cadrul Casei de Cultură a fost înfiin țat clubul de șah pentru copii. În parcul Casei de Cultură este amenajată în sezon Aleea Șahului. Printre personalită țile culturale ale ora șului Mizil se numără Matei Eminescu (fratele poetului Mihai Eminescu), Agatha Grigorescu Bacovia – scriitoare și poeta, so ția lui George Bacovia. De asemenea, alte manifestări culturale în ora ș sunt reprezentate de zilele ora șului Mizil – care se sărbătoresc în luna octombrie. Monumente Cel mai vechi monument al Mizilului pare să fie biserica “Sf. Treime” din Fefelei, ctitorită de polcovnicul Nicolae Stâmboleanu, pe la sf. sec. XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea.

Urmează două Troi țe (se pare din 1816), având ca simboluri: una, un semn heraldic și un cerc cu frunze și o inscrip ție în relief cu litere chirilice și constituind o bornă de hotar, alta, tot un semn heraldic și un vultur cu crucea in cioc și cu ciocul întors spre dreapta, dar cu aceea și inscrip ție și semnifica ție și o Cruce a raboajelor. O altă Cruce din calcar spongios se află în str. Vlad Țepes, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub nr. 362 – monumente istorice din 1956. Ea datează din 1822 şi este frumos împodobită cu o floare în relief, cu două ramuri ce învăluie un vultur cu crucea în cioc, iar o alta, înregistrată și ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscrip ția deteriorată de vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul ora șului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

marelui Ion Cantacuzino și cu ajutorul locuitorilor. Este o biserică cu plan în formă de cruce, care combină stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente renascentiste. Pictura originală s-a pierdut, biserica fiind repictată ȋn 1916. Iconostasul sculptat în lemn de tei în stil popular a fost poleit cu foi ța de aur tot la acea dată şi constituie o mărturie vie a dibăciei meşterilor noştri populari.

În patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Monedă (0,026) din aur, 4 din sec. al XI-lea, provenind din monetăria bizantină, inventariată sub nr.1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piaţa ora șului a fost înălţată prin 1865 de Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor. În patrimoniul său se păstrează o Cruce de mana din lemn și argint filigranat, cu 24 de pietre ro șii, iar lemnul este sculptat. Dateză de la sfârşitul sec. al XIX-lea și autorul pare a fi un anonim de școala rusă. Nu este inventariată. Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordănescu, în 1921 și dedicat osta șilor Reg.72 Infanterie din Mizil, căzu ți în campania din 1916-1917.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie în costum popular personificând Patria, cu mâna dreaptă ridicată în semn de salut, iar în cealaltă ţinând stindardul, iar în fa ța ei şezând, un osta ș și o femeie cu o carte deschisă pe genunchi întruchipând Istoria. Pe una din laturi o placă de bronz înfăţisează una din scenele de luptă la care au contribuit cei 1180 ofi țeri și osta și căzu ți la datorie și înscri și 4 pe plăcile de pe monument la fa țadă, o inscrip ție: “ Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria vă este recunoscătoare.” Sport Încă din anii 1985-1986 ora șul Mizil dispunea de un stadion de fotbal – modernizat de către Uzina Mecanică MFA Mizil. Aceasta patrona și finan ța echipa de fotbal Steaua Mizil care a jucat ȋn divizia B până în anul 2006 când a fost desfiin țată. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1359 din anul 2002 ce stabilea domeniul public și privat al localită ților din jude țul Prahova se atestă ca stadionul Steaua Mizil să treacă în proprietatea publică a ora șului Mizil, cu suprafa ța de 23.050 mp. Ulterior, Primăria Mizil a dat stadionul în administrarea Uzinei Mecanice M.F.A. Mizil, nefiind posibilă reluarea finanţării de către autoritatea locală. În prezent stadionul și anexele sale sunt funcţionale, adăpostind ocazional manifestări sportive. În ora șul Mizil func ționează și un Club Sportiv Oră șenesc, acesta fiind finan țat de către Primăria ora șului Mizil. În cadrul clubului se practică sporturi precum box, fotbal, handbal, judo și tenis.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

În anul 2007, prin liniile de finan țare alocate de la bugetul de stat, în ora șul Mizil a fost construită o sală de sport modernă cu o capacitate 500 locuri și care dispune de toate utilităţile conform standardelor europene. În cadrul sălii pot fi practicate sporturi precum volei, handbal, tenis, aceasta fiind destinată în special popula ției tinere a ora șului Mizil. Ansamblul „POIENI ȚA” al Centrului Cultural „Adrian Păunescu” Mizil, numărul total de interpre ți și vârsta medie: 26 – cu vârste cuprinse între 10-18 ani; Are orchestră proprie, repertoriu local și repertoriu din alte zone folclorice, formă de acompaniament musical, acordeon. Repertoriul foarte bogat, cuprinde întreaga zonă etnografică a ţării. Dansurile respectă specificul zonei, atât în mi șcări, cât și în costumele absolut originale și sunt de un rafinament particular, îmbogă țite cu paiete, broderii, ștrasuri. Dansurile populare montate pentru Ansamblul „Poieni ța” scot în eviden ță elegan ța mi șcărilor, armonia, vigoarea, demonstrează virtu țiile ancestrale ale poporului român, perfec țiunea, dragostea de via ță. Sunt dansuri de grup, dansuri de bărba ți sau de femei, dansuri păstore ști, de dragoste, de nuntă, jocuri care se dansează la ţară în diverse ocazii,

care amintesc despre trecutul poporului român, despre originile sale, despre devenirea 4 noastră pe acest pamânt. Sunt dansuri lente, dansuri care accelerează ritmul pe parcurs sau dansuri care debutează ȋn for ță, for ță care se men ține până la final. Serbările Toamnei Prin amploarea desfă șurării celor 11 edi ții de până acum, se poate spune că Serbările Toamnei au intrat în tradi ția ora șului Mizil.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Aceste momente de sărbătoare înseamnă prezen ța unor mari arti ști cu sus ținerea de recitaluri de înaltă ținută artistică, tarafuri, ansambluri folclorice, virtuo și populari din toată țara. Mai ȋnseamnă artizani, olari, cerami ști și me șteri populari, continuatori de vechi tradi ții în prelucrarea lemnului, a metalelor, a blănurilor, a materialelor textile, iscusi ți 4 meşteri culinari ce pot oferi deliciosele produse tradi ționale ale toamnei. Aceste manifestări nu au iz electoral, singura lor menire fiind de a crea un cadru festiv în care mizilenii să aibă prilejul de a se bucura de o sarbătoare a lor. Tabelul nr. 31- Elemente din sfera culturală relevante pentru oraş Biblioteci Biblioteca Oră șenească Case de cultură Casa de cultură “Adrian Păunescu” Cămine culturale și muzee - Monumente istorice Statuia Eroilor Biserica „Sf. Treime” ONG Agatha Grigorescu Bacovia Fereastra ; Publica ții și reviste Po ștalionul ; Mizilul; Almanahul Cultural. Forma ții de dans (popular, modern) Ansamblu Poienita Sărbători și tradi ții cu specific local Târgul anual Sf. Petru și Pavel; Serbările Toamnei Sursa: Primaria Mizil, 2015

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2.7. Economia Ȋn oraşul Mizil sunt furnizate următoarele servicii de comerţ, agricultură, transport, construcţii , culturale, hoteliere etc , prezentate ȋn tabelul 32.

Tabel nr. 32 - Structura agen ților economici din oraşul Mizil, în func ție de domeniul lor de activitate

STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, ÎN FUNCTIE DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Pondere în Nr Număr Domeniul de activitate totalul crt societă ți societă ților 4 Comer ț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea 1. 15 4% autovehiculelor și motocicletelor 2. Hoteluri și restaurante 11 3% 3. Activită ți profesionale, știin țifice și tehnice 22 6% 4. Agricultură, Silvicultură și Pescuit 12 3% 5. Industria prelucrătoare 31 8% Distribu ția apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor, 6. 9 2% activită ți de decontaminare 7. Transport și depozitare 37 10% Activită ți de servicii administrative și activită ți de 8. 6 2% servicii suport 9. Informa ții și comunica ții 13 3% 10. Construc ții 27 7% 11. Intermedieri financiare și Asigurări 2 0.5% 12. Activită ți de spectacole culturale și recreative 3 0.8% 13. Alte activită ți de servicii 7 1.86% TOTAL 195 51.16% Sursa: ANAF –Mizil, 2015

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Din totalul celor 195 societă ți 46% sunt micro ȋntrepinderi, respectiv au maxim 9 angaja ți și o cifră de afaceri anuală și/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR. Cea mai mare pondere (10%) o ocupă, societăţile de transport şi depozitare, acestea se află ȋn număr de 37. Imediat după acesta, pe locul 2, cu 31 de societăţi se află societăţile care se ocupă cu industria prelucrătoare, cu o pondere de 8 %. Cea mai mică pondere (0.5%), o ocupă societăţile de intermediere financiară şi asigurări, ȋn număr de 3.

Tabel nr. 33 - Evolu ția societă ților din oraşul Mizil în perioada 2011-2014 Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011 Microintreprinderi 170 150 131 99 Intreprinderi mici 505 181 168 166 4 Intreprinderi inactive 52 42 37 31 Total societati existente, din care: 375 331 299 265 - noi infiintate 20 23 19 21 - active 375 331 299 265 Sursa: ANAF –Mizil Din totalul de 727 de ȋntreprinderi ȋnregistrate ȋn 2014, cea mai mare pondere o ocupă ȋntreprinderile mici, ȋn număr de 505. Micro ȋntreprinderile se află ȋn număr de 170, iar cea mai mică pondere o ocupă ȋntreprinderile inactive, ȋn număr de 52. Din anul 2011 până ȋn anul 2014, numărul societăţilor au fost ȋn continuă creştere, ȋnregistrâdu-se ȋn 2011 un număr de 296 de ȋntreprinderi. Principalii agen ți economici care î și desfă șoară activitatea în ora șul MIZIL sunt prezenta ți în tabelul de mai jos.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Tabel nr. 34 - Lista cu principalii agenţi economici de pe raza ora șului MIZIL

Nr. Denumire Nr. Cifră de Localitatea Profit Domeniul de activitate crt. societate angaja ți afaceri Comert cu ridicata a Carmistin 187741 1. Mizil 14 73032158 carnii si a produselor Industrie SRL 2 din carne Dutch Trading 2. International Mizil 30 36149965 477721 Cresterea altor bovine SRL Galdum Import Transport rutier de 3. Mizil 88 24254992 913601 Export marfuri Fabricarea de Tehnomontaj 117818 4. Mizil 77 19896317 constructii metalice si Construct 5 parti componente Afiliu Trans 325721 5. Mizil 83 28574831 Cultivarea cerealelor SRL 4

Transport rutier de 6. Viorica SRL Mizil 60 12323586 645902 marfuri 4 Fabricarea altor articole de 7. Plolar Prod SRL Mizil 210 10009513 475504 imbracaminte si accesorii Fabricarea altor Eryn Modamax 8. Mizil 411 9973495 556598 articole de SRL imbracaminte Sursa: ANAF –Mizil, 2015

După cum se observă din tabelul de mai sus, Carmistin Industrie SRL, având ca domeniu de activitate: Comerţ cu ridicata a cărnii şi a produselor din carne, este societatea cu cel mai mic număr de angajaţi, respectiv 14, dar cu cea mai mare cifră de afceri, respectiv 73.032.158 mii lei şi un profit de 1.877.412 mii lei. Pe de altă parte, Eryn Modamax SRL - Fabricarea altor articole de ȋmbrăcăminte, este societatea cu cel mai mare număr de angajaţi, respectiv 411, dar cu o cifră de afaceri şi un profit mai mic, respectiv 9973495 mii lei şi 556598 mii lei.

2.7.1. Industria Industria este o ramură a producţiei materiale şi a economiei naţionale, care cuprinde ȋntreprinderile (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producţia

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

uneltelor de muncă, cu extracţia materiilor prime, a materialelor şi combustibililor şi cu prelucrarea ulterioară a produselor obţinute. Ca urmare a restructurărilor masive operate ȋn industrie, numeroase zone - mai ales urbane- din România unde majoritatea populaţiei este angajată ȋn marile unităţi industriale au intrat ȋn declin economic şi social. Creşterea bruscă şi vertiginoasă a numărului şomerilor corelată cu slaba dezvoltare a companiilor private care nu au putut absorbi forţa de muncă disponibilizată au dus la sărăcie, probleme sociale, stagnare. Oraşul Mizil a fost o zona monoindustrială, dependentă de câteva mari unităţi industriale care angajau circa 10.000 de persoane (aproape toată forţa aptă de muncă, din totalul de 16.000-17.000). 2.7.2. Agricultura Agricultura era activitatea de bază a locuitorilor oraşului Mizil ȋn secolul XIX şi ȋn prima parte a secolului XX. Ȋn prezent, importanţa economică a acestei activităţi este mult scăzută, fiind activitatea auxiliară a unei părţi din locuitori. Tabel nr.35 - Suprafa ța agricolă, pe categorii de folosin ță în anul 2014: Ponderea suprafetelor Categorii de folosinta Suprafata (ha) (ha)

- arabil 1298 67.64 4 - pasuni si fanete 53 2.77 - vii si livezi 77 4.02 Total teren agricol 1428 74.43 Sursa: Serviciul Urbanism Primăria Mizil, 2015 Predominantă ca şi activitate cu impact comercial este cultivarea cerealelor. La nivelul gospodăriilor individuale se practică cultura legumelor. Unul dintre profilele dominante ale oraşului este agricultura, activităţile desfăşurându-se ȋn sistem privat prin 5 societăţi comerciale şi restul ȋn gospodăriile populaţiei. Conform tabelului de mai sus, din totalul 1428 ha teren agricol, cel mai mult spaţiu este reprezentat de terenul arabil 1298 ha. Restul de 130 de ha se ȋmparte ȋn 77 ha, pe care ȋl ocupă viile şi livezile, iar restul de 53 ha fâneţe şi păşuni. Situa ția terenurilor, pe categorii de folosin ță, potrivit Recensământului agricol din anul 2010 este prezentată ȋn tabelul numărul 36.

Tabelul nr. 36 - Suprafa ța agricolă, pe categorii de folosin ță

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Terenul arabil 1298 ha Grădina familială - Păşuni şi fâneţe 53 ha Culturi permanente 77 ha Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) 1428 ha Suprafaţa agricolă neutilizată 491 ha Sursa: Registrul Agricol

Mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă, respectiv 65% este lucrată ȋn proprietate privată şi 35% sub forma asociaţiilor lucrative. Trei astfel de asociaţii lucrative funcţionează ȋn oraşul Mizil: • Lactorom care lucrează o suprafaţă de 400 ha • Agromec care lucrează o suprafaţă de 10 ha – servicii agricole • Afiliu care lucrează o suprafaţă de 40 ha – morărit şi panificaţie Nu există informaţii cu privire la tehnologia folosită sau cu privire la modul de valorificare al produselor agricole. Numărul de angajaţi ȋn agricultură ȋn anul 2010 a fost de 65 persoane. Activitatea agricolă se desfă șoară în cadrul asocia țiilor și a gospodăriilor 4 particulare astfel că toată popula ția aptă de muncă este angajată în activită ți agricole.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Tabel nr. 37 - Suprafa ța agricolă utilizată, suprafa ța agricolă neutilizată și alte suprafe țe (hectare), pe categorii de folosin ță Suprafa ța agricolă utilizată din care: Suprafe țe ocupate Suprafa ța Crânguri cu Suprafa ța Suprafa ța Hele ște, Grădini Culturi agricolă în sistem clădiri, totală a Localitate Teren Pă șuni și împădurit iazuri, familial permanent Total neutilizat de rota ție cur ți, exploata ți arabil fâne țe ă băl ți e e ă pe termen drumuri, ei agricole scurt cariere etc. JUDE Ț Prahova 143245 108395 17809 269449 202138 150287 35335 8179 471587 Oraşul MIZIL 1298 53 77 1428 491 - - 426 29 1919 Pondere (%) 0.91 0.05 0.44 0.53 0.25 0 1.21 0.36 0.41 Sursa: Tempo şi Urbanism, 2015 4 Din totalul suprafeţei agricole utilizate pe judeţul Prahova 269449 ha, suprafaţa agricolă a oraşului Mizil ocupă 1428 ha. Comparativ cu judeţul Prahova 143245 ha, oraşul Mizil are un teren arabil de 1298 ha, iar păşunile şi fâneţele ocupă 77 ha. Suprafaţa agricolă neutilizată a oraşului Mizil reprezintă 491 ha, din totalul de 269449 deţinut de judeţul Prahova. Heleşteele, iazurile şi bălţile ocupă 29 ha ȋn orasul Mizil, iar ȋn judeţul Prahova 8179 ha. Mai există o suprafaţă de terenuri degradate şi neproductive pe judeţul Prahova 8337 ha, iar pe oraşul Mizil 36 ha.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Tabel nr.38 - Exploata ții agricole (număr) după modul de deţinere a suprafe ței agricole utilizate Modul de de ținere a suprafe ței Ora ș MIZIL jud. Prahova În proprietate 144,093 În concesiune 272 În arendă 7 1212 În parte 1047 Utilizat cu titlu gratuit 14146 Alte moduri 4107 Total 7 20928,09 Sursa: Recensământul agricol 2010 După modul de deţinere a suprafeţei agricole, ȋn oraşul Mizil se găsesc 7 exploataţii agricole ȋn arendă, comparativ cu cele pe tot judeţul Prahova ȋn număr de 1.212. La nivelul judeţului, exploataţiile agricole ȋn proprietate sunt ȋn număr de 144.093, iar cele mai multe sunt exploataţii utilizate cu titlu gratuit, ȋn număr de 14.146.

Tabel nr. 39 - Exploata ții agricole (număr) care utilizează terenul arabil, după modul de de ținere al acestuia 4 Modul de detinere al terenului arabil Ora ș MIZIL jud. Prahova În proprietate 72791 În concesiune 27 În arendă 7 680 În parte 714 Utilizat cu titlu gratuit 9735 Alte moduri 1830 Total 7 85777 Sursa: Recensământul agricol 2010 După modul ȋn care se utilizează terenul arabil, la nivelul oraşului Mizil se găsesc 7 exploataţii agricole ȋn arendă, comparativ cu cele pe tot judeţul Prahova ȋn număr de 680. La nivelul judeţului exploataţiile agricole ȋn proprietate sunt ȋn număr de 72.791, iar cele mai multe sunt exploataţii utilizate cu titlu gratuit, ȋn număr de 9.735.

Tabel nr.40 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Ora ș MIZIL jud. Prahova Sub 0,1 ha 0 8357

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

0,1 - 0,3 ha 0 24647 0,3 - 0,5 ha 0 11615 0,5 - 1 ha 0 20269 1-2 ha 0 12118 2-5 ha 1 4703 5-10 ha 0 529 10-20 ha 2 189 20-30 ha 1 65 30-50 ha 1 58 50-100 ha 2 79 peste 100 ha 0 153 Total 7 82782 Sursa: Recensământul agricol 2010

Ȋn urma recensământului agricol din 2010, totalul de 7 exploataţii agricole se ȋmpart pe clase de mărime a terenului astfel: 1 teren cu o suprafaţă cuprinsă ȋntre 2-5 ha, 2 ȋntre 10-20 ha , 1 ȋntre 20-30 ha, 1 ȋntre 30-50 ha şi 2 ȋntre 50-100 ha. La nivelul judeţului Prahova, s-au ȋnregistrat un număr de 82.782 de exploataţii agricole, cele mai multe (24.647) cuprinse ȋntre 0,1 - 0,3 ha, iar cele mai puţine (58) sunt 4 cuprinse ȋntre 30-50 ha.

2.7.2.1. Cultura plantelor

Cultura plantelor din oraşul Mizil este reprezentată ȋn tabelul cu numarul 41. Această analiză este facută ȋn urma Recensământului Agricol care a avut loc ȋn anul 2010.

Tabel nr.41 - Suprafe țele cultivate în MIZIL, conform Recensământului agricol 2010

Ora ș Mizil Jud. Prahova Suprafaţa Suprafaţa Culturi Pondere din teren cultivată cultivată arabil (hectare) (hectare) Grâu comun si grâu spelt 490 37.75 32703 Porumb 302 23.27 65103 Plante tehnice (floarea soarelui, 151 11.64 12176 rapi ță si soia) Legume, pepeni (in camp si in 17 1.31 5792

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

sere) Plante de nutreţ (fân și masă verde, leguminoase pentru 25 1.93 6791 nutreţ- lucernă, trifoi) Cartofi 6 0.47 4465 Alte culturi 307 23.66 16215 TOTAL ARABIL (din 1298 100 143245 suprafa ța agricolă utilizată) Sursa: INSSE Tempo online Din aceste date rezultă că cea mai mare suprafaţă este destinată agriculturii. Este important de observat că 75% din suprafaţa totală a oraşului este ocupată de suprafaţa agricolă şi 90% din cea destinată agriculturii este suprafaţă arabilă. Viile şi pepinierele viticole ocupă 5% din suprafaţa agricolă şi păşunile acelaşi procent de 5%. După cum se precizează şi mai sus, ȋn prezent cultura cerealelor – grâu şi porumb mai ales - este ramura predominantă. Pe baza acestei materii prime, ȋn oraşul Mizil este foarte bine dezvoltată infrastructura de colectare şi depozitare a cerealelor dar şi industria alimentară, ȋn special morărit şi panificaţie.

Cea mai slab deszoltată este cultura de cartofi, atât pe raza oraşului Mizil cât şi la 4 nivelul judeţului Prahova. Tabel nr. 42 - Suprafe țele cultivate în oraşul Mizil

Suprafaţa cultivată Cultura Pondere (hectare)

Meri 1040 buc Pruni 1180 buc Alti pomi fructiferi 409 buc Struguri de masa 5 ha 0.38% Struguri de vin 72 ha 5.55% TOTAL Sursa: INSSE Tempo online, 2015 Ȋn Mizil se cultivă cu preponderenţă soiuri de viţă de vie pentru vinuri. Suprafaţa cultivată cu aceste soiuri a fost de 72 ha, ȋn anul 2010, spre deosebire de strugurii de masă care ocupă o suprafaţă de doar 5 ha. Conform datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică, suprafaţa cultivată de pomi fructiferi este reprezentată de meri ȋn număr de 1.040 şi de pruni, ȋn număr de

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

1.180. Productivitatea sectorului agricol Tabel nr. 46 - Situa ția produc țiilor medii la principalele culturi ȋn jude țul PRAHOVA Produc ția Produc ția Diferen ța Diferen ța Denumire cultură U.M 2011 2014 +/- % Grâu Kg/ ha 3472 3445 -25 0.72 Porumb Kg/ ha 4455 4373 -82 1.84 Pepeni verzi și galbeni Kg/ ha 14836 9357 -5479 36.93 Cartofi tone 12785 11031 -1754 1372 Prune tone 34639 23499 -11140 32.16 Meri tone 15288 13712 -1576 10.31 Struguri tone 36530 31227 -5303 14.52 Sursa: INSSE Tempo online, 2015 România este caracterizată de poten țialul viti-vinicol, ce ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5 ca și suprafa ță viticolă și locul 6 din punct de vedere al produc țiilor de struguri și vin. Suprafa ța ocupată de vii și pepiniere viticole reprezintă 1,15% din suprafa ța agricolă de la nivel regional, comparativ cu 1,21% la nivel na țional, în anul

2011. 4 Regiunea Sud Muntenia de ținea 15,77% din suprafa ța ocupată cu vii pe rod a României și a realizat 12,21% din produc ția na țională, ocupând astfel locul 3 la nivel na țional în 2011. Jude țul Prahova a ocupat primul loc în ceea ce prive ște produc ția de struguri (34,01% din produc ția regională de struguri), cu o suprafa ță ocupată de vii de 27,69% din suprafa ța viilor la nivel regional, fiind inclus ȋn zona viticolă Dealu Mare. Cele mai raspândite soiuri de vi ță de vie pentru soiuri albe în judeţul Prahova sunt: Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Muscat, Pinot, Chardonnay, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari. Suprafa ța cultivată cu soiurile Fetească alba și Fetească regală reprezintă 18,0% din suprafa ța totală a țării cultivată cu soiuri de vi ță de vie pentru vinuri albe. Principalele soiuri de struguri pentru vinuri ro șii, cultivate sunt: Merlot, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Ro șioară, Fetească neagră, Pinot noir, Burgund mare, Traminer roz, Busuioacă de Bohotin. Cel mai răspândit soi de struguri pentru vinuri ro șii este Merlot. Ȋn judeţul Prahova producţia de pepeni verzi şi galbeni din 2014 (9.357kg/ha) a

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

scăzut spre deosebire de anul 2011 (14.836kg/ha), ȋnregistrânduse o diferenţă de 5479 kg/ha. Din componenţa producţiei regionale, cele mai mari ponderi le deţin prunele, dar şi aici s-au ȋnregistrat scăderi ale producţiei faţă de anii anteriori (-11.140 tone). Cele mai mici scăderi ale producţiei, din anul 2011 până ȋn 2014 s-au ȋnregistrat la grâu şi porumb ( -25kg/ha şi respectiv -82kg/ha).

2.7.2.2. Cre șterea animalelor

Creşterea animalelor reprezintă o activitate importantă pentru oraşul Mizil, aceasta fiind prezentată ȋn tebelul cu numărul 47. Tabel nr.47 - Efectivele de animale din localitatea MIZIL, conform Recensământului agricol 2010

Efective de animale (capete) Jud. PRAHOVA MIZIL

Bovine 35901 195 Ovine 151439 2350 Caprine 31907 550 Porcine 112363 600 4 Păsări 3225292 13250 Cabaline 10780 148 Familii de albine 28236 250 TOTAL 3595918 17343 Sursă: INSSE Tempo online În perioada analizată, respectiv intervalul 2004–2011, se constată o evolu ție diferen țiată a efectivului de animale din judeţul Prahova, aceea și tendin ță păstrându-se și la nivelul oraşului Mizil. Conform recensământului agricol din 2010, oraşul Mizil deţine un total de 17.343 animale, cea mai mare pondere fiind reprezentată de păsări, ȋn număr de 13.250. Pe locul doi situându-se ovinele (2.350), urmat de porcine (600) şi caprine (550). Pe ultimul loc, se află cabalinele, ȋn număr de 148, spre deosebire de judeţul Prahova, care deţine un număr de 10.780 cabaline. 2.8. Mediul înconjurător 2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol) Calitatea apei

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Alimentarea cu apă potabilă ȋn localitate se realizează prin reţele de apă ȋn sistem centralizat. Reţeaua a fost executată iniţial ȋn anul 1968 şi a beneficiat de reparaţii capitale prin programul SAMTID 2006-2007, finanţat de Uniunea Europeană. Consumul de apă a scăzut ȋn ultimii 5 ani datorită introducerii contorizării, dar şi a scăderii populaţiei oraşului. Ȋn prezent, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate Mizil este asigurat de către compania judeţeană SC Hidro Prahova SA, care gestionează sursa de alimentare cu apă de la Bălteşti, aducţiunea ȋn oraş, staţia de pompare, canalizarea orăşenească şi staţia de epurare a apelor uzate (situată ȋn sudul localităţii). Sursa de apă a oraşului Mizil o constituie frontul de captare Băileşti situat la circa 35 km de oraşul Mizil. Aceasta este comuna cu cea a oraşului Urlaţi şi este alcatuită din 7 puţuri de medie adâncime (6 puţuri la adâncimea de 60 m şi un puţ la adâncimea de 100 m) care furnizează un debit de 6000 mc/zi. Aducţiunea Bălteşti – Urlaţi este formată din 2 conducte paralele – spre oraşele Urlaţi şi Mizil. Calitatea aerului Ȋn cazul aerului putem spune că există atât o poluare de fond, cât şi o poluare punctuală. Aceasta este produsă de agenţii economici, centrale termice, dar şi de circulaţia 4 maşinilor. Dacă gradul de poluare al aerului produs de industrie a scăzut considrabil faţă de anul 1989, datorită faptului că se lucrează la capacităţi reduse, poluarea aerului cu gaze de eşapament a crescut considerabil faţă de anul 1989. Aceasta deoarece an de an parcul de autovehicule a crescut, majoritatea autovehiculelor puse ȋn circulaţie fiind vechi. Chiar dacă autovehiculele sunt noi, prezintă nivele de emisii poluante comparabile după câţiva ani de utilizare, datorită diverşilor factori personali (lipsă surse economice pentru o ȋntreţinere adecvată) sau locali. Acestea devin poluante pentru mediu ȋn proporţie ridicată (datorită combustibilului ars insuficient, zgomotului, scurgerilor de apă poluată cu ulei, combustibili, altelichide etc) şi a benzinei aditivate cu plumb. Principalii poluanţi rezultaţi din traficul rutier sunt: 1. monoxidul de carbon care nu este dăunător organismelor fără sânge şi plantelor, dar concentraţiile constante, chiar dacă sunt mici au impact asupra omului şi altor vertebrate. Compuşii formaţi cu hemoglobină restricţionează alimentarea cu oxigen a ţesuturilor, fapt ce poate cauza disfuncţii ale sistemului nervos central;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2. hidrocarburile aromatice rezultă din procesul de ardere incompletă a combustibilului (ca de ex. benzenul, etc) care au efect carcinogenic asupra oamenilor. 3. oxizii de azot sunt iritanţi pentru organismele umane, pot dauna plămânilor. Ȋn zonele cu densitate ridicată a populaţiei oxizii de azot contribuie la formarea smogului. Plantele nu sunt direct afectate de oxizii de azot la concentraţii sub 200ìg/m³ aer. Sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, oxizii de azot generează: 1. ozon , care ȋn concentraţii ridicate poate cauza serioase daune sistemului respirator şi circulator uman, vegetaţiei şi ȋn special recoltelor de legume şi tutun. 2. etilena poate avea un efect nefavorabil asupra creşterii şi maturării plantelor. Numeroasele interacţiuni implicate ȋn aceste procese nu au fost nici pe departe eluciditate. 3. plumbul şi alte metale grele care se pot depune ȋn oase sunt toxice pentru oameni, provocând tulburări ale sistemului nervos central. Aerosolii se dispersează la o distanţă de 30-50 metri de şosea, iar urme pot ajunge 4 până la 100 şi chiar 200 metri, ȋn funcţie de condiţiile de circulaţie a vânturilor. Plantele absorb plumbul prin rădăcini, fiind astfel introdus ȋn circuitul alimentar uman (de ex. producerea de lapte prin utilizarea păşunilor naturale situate ȋn imediata apropiere a şoselelor intens circulate). • particulele solide (in special funingine) se degajeaza de la motoarele Diesel cu care sunt echipate de obicei vehiculele grele. • bioxidul de carbon nu este considerat un poluant direct, dar in mod indirect contribuie la cresterea concentratiei bioxidului de carbon dinatmosfera si astfel la intesificarea efectului de sera. Intensitatea poluării aerului ȋntr-o anumită arie depinde de: • volumul traficului, nivelul combustiei interne pentru motoarele Diesel; • conduita de conducere (alegerea treptei de viteza ȋn funcţie de viteza de deplasare, accelerare sau frânare); • starea tehnică a motorului; • calitatea combustibilului folosit;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• condiţiile climatice şi topografice de re ȋnnoire a mesei de aer curat. Ȋn acest sens, legislaţia ȋn vigoare a impus normele Euro 2004, iar nu peste mult timp vor intra în vigoare și normele Euro 2005, fapt ce va duce la ameliorarea calităţii aerului din punct de vedere al emisiilor de eşapament. La realizarea diverselor obiective se va impune prin proiectare, dotarea cu utilaje care să dimninueze impactul acestora aupra mediului (ştiut fiind faptul că cca. 10% din valoarea investiţiei se prevede pentru lucrări şi dotări pentru protecţia mediului). Calitatea solului Conform art.1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul PRAHOVA este cuprins în anexa acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. MIZIL nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul localită ții, nivelul de poluare cu nitra ți se încadrează în limitele admise. O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare a de șeurilor. Radioactivitatea mediului 4 Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea şi controla respectarea prevederilor legale privind radioprotecţia mediului. La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea știinţifică și metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

2.8.2. Managementul de șeurilor Gestionarea deşeurilor şi salubrizare . Ȋn anul 2009 depozitul de deşeuri neconform al oraşului Mizil şi-a sistat activitatea şi ulterior a fost ȋnchis şi ecologizat. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale se face prin S.C. SALUB INTERSERV S.A. Mizil, societate comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre, respectiv oraşul Mizil şi comuna Baba Ana. Deşeurile menajere rezultate de la populaţie sunt colectate pe două fracţii (fracţia

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

compostabilă şi restul deşeurilor, inclusiv ambalaje de plastic, metal, sticlă), iar cele de la agenţii economici pe 4 categorii: hârtie, plastic/metal, sticlă şi alte deşeuri, cum ar fi resturile alimentare. Acest sistem de colectare a fost introdus ȋn urma proiectului “ECO-SISTEM Mizil – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilate, finanţat prin programul PHARE CES 2005. Ȋn oraşul Mizil nu există nicio staţie de transfer sau sortare, deşeurile colectate fiind transportate ȋn prezent la depozitul Boldeşti – Scăieni. Ȋn ceea ce priveşte deşeurile industriale, produse de către unităţile economice din localitate, ȋn special cele care produc confecţii şi textile, se impune identificarea unei soluţii ecologice nepoluante de eliminare a acestor reziduri.

2.8.3. Spa țiile verzi

Este binecunoscută importanţa spaţiilor verzi pentru ȋmbunătăţirea calităţii aerului pe care il respirăm, prin aportul de oxigen pe care plantele il aduc. Pe lângă acest aspect ȋnsă, spaţiile verzi aduc multe alte beneficii asupra calităţii vieţii oamenilor, ȋn general. 4

Tabel nr. 48 - Repartiţia spaţiilor verzi Tipuri de spa ții verzi Parc Erou Radu Nicolae Spaţii verzi publice cu acces Parc Casa de Cultură nelimitat Parc Poştă

Spaţii verzi publice cu acces limitat Sursă: Serviciul Urbanism Primăria Mizil, 2015 2.8.4. Fondul forestier Pădurea este o sursă inestimabilă, un bun de interes na țional și reprezintă baza economică a produc ției de lemn și alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt și func țiile speciale de protec ție, esen țiale pentru protec ția solului împotriva eroziunii, îmbunătă țirea bilan țului hidric și asigurarea purită ții apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători. Starea pădurilor poate fi grav afectată de factori

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

naturali, cum ar fi atacuri ale dăunătorilor forestieri sau fenomene antropice, precum schimbările climatice, incendiile și poluarea atmosferică. To ți ace ști factori reprezintă amenin țări care pot afecta grav sau chiar pot distruge pădurile. Tabel nr. 49 – Fondul forestier jud. Prahova Suprafata fondului forestier Volumul de lemn recoltat An (ha) (mc) 2009 146.5 Mii hectare 325.5 mii mc 2010 147.3 373.7 2011 147.3 439.6 2012 146.5 469.2 Sursa: INSSE, Tempo online, 2015 Evolu ția volumului de lemne recoltat, în intervalul 2009 – 2012, indică o u șoară cre ștere de numai 143,7 mii mc, aceea și tendin ță fiind înregistrată și la nivel na țional, în cre ștere cu 1,02%. Jude țele cu cele mai mari suprafe țe ale fondului forestier sunt Arge ș şi Prahova, cu 276,8 mii ha și 147,5 mii ha, în timp ce pe ultimile locuri se află Ialomi ța și Călăra și, cu 26,1 mii ha, respectiv 22 mii ha.

4 2.8.5. Riscuri naturale A. Riscul seismic Cutremurele de pământ, cunosc ȋn ţara noastră o frecvenţă deosebită ( ȋntre 1901 şi 2000 au fost peste 600 cutremure) şi chiar de intensitate mare (1940-magnitudine 7,7; 1977-magnitudine 7,2; 1986-magnitudine 7; 1990 magnitudine 6,7). Acestea au focarul ȋn zona Vrancea, la Curbura Carpaţilor, la adâncimi cuprinse ȋntre 100 şi 200 km (focare intermediare) pe aşa-numitul plan Benioff. Zona corespunde unei părţi din regiunea ȋn care se produce subducţia microplăcii Marea Neagra ȋn astenosferă, proces ȋnsoţit de acumularea lentă de energie seismică şi de descărcări bruşte, violente, la intervale de 30-50 ani. B. Risc de instabilitate Teritoriul administrativ al oraşului Mizil, fiind o zonă cu aspect plan şi o ȋnclinare mică spre sud-est, are stabilitatea generală a terenului asigurată. Riscul de instabilitate este practic nul ȋn perimetru, conform evaluării pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului de producere a alunecărilor de teren din „Ghidul pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora ȋn vederea cerinţelor de siguranţă ȋn exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului” indicativ GT006-97, caseta 17. Fenomene de instabilitate se manifestă de-a lungul pârâului Istău datorită eroziunii de mal, mai ales ȋntre cele două traversări, respectiv DN 1 şi 59 traversarea CF. La precipitaţii maxime, datorită undei de viitură şi gunoaielor depozitate ȋn albie se manifestă eroziunea la piciorul taluzului şi constituie un risc pentru gospodăriile ce se află ȋn imediata vecinătate cât şi pentru cele două poduri (rutier şi cale ferată). C. Risc de inundabilitate Pe zona vicinală a pârâurilor din teritoriul administrativ al oraşului Mizil există o zonă de inundabilitate unde sunt necesare lucrări de regularizare. Acest fenomen este preponderent ȋntre podul rutier DN 1B şi podul de cale ferată unde există o veche albie inundabilă a pârâului. Sunt afectate terenuri şi gospodării, iar ȋn cazul precipitaţiilor abundente se remarcă o circulaţie a apei infiltrate la cote mai mici. Mai ales ȋn zona de nord, ȋn aceste perioade, sunt gospodării inundate . Este recomandat de către specialişti să se evite proiectarea de subsoluri, sau dacă acestea se impun să se prevadă hidroizolaţii verticale şi orizontale. 4 Sistemul de canalizare pluvială este deficitar pe teritoriul oraşului Mizil, din această cauză ȋnregistrându-se ȋn perioada 2005, 2008 inundaţii cu pagube materiale semnificative: case avariate, locuinţe şi anexe gospodăreşti inundate. Sistemul de canale de desecare sunt colmatate şi nu s-au mai făcut lucrări de reamenajare a acestora, cu toate că astfel apele pluviale excedentare ar putea fi preluate şi drenate.

2.8.6. Situaţii de urgenţă Situaţia de urgenţă reprezintă un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin amploare și intensitate ameninţă viaţa și sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forţelor și mijloacelor implicate. În Mizil funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

1. SMURD (Serviciul Mobil de Urgen ță, Reanimare și Descarcerare), unitate de interven ție publică având în structura sa echipe integrate de reanimare specializate în acordarea asisten ței medicale și tehnice de urgen ță (inclusiv terapie intensivă mobilă), precum și echipe cu personal paramedical specializat în acordarea de prim ajutor calificat. Are în vedere toate urgen țele care pun via ța unor persoane în pericol imediat (accidente rutiere, explozii, accidente de muncă sau casnice, stări de urgen ță ca stopul cardiorespirator, suspiciuni de infarct, insuficien ță respiratorie acută). Folose ște ambulan țe de reanimare, elicoptere și avioane (inclusiv pentru transferul unor pacien ți în stare critică între diverse centre medicale), personal medical și auxiliar specializat în domeniul asisten ței medicale de urgen ță și colaborează cu pompierii militari (sub aspect operativ). Prima unitate de acest fel, ini țiată în 1992, sub egida clinicii de anestezie și terapie intensivă din Târgu Mure ș, a devenit centru-pilon na țional. În present, unită țile SMURD din țară func ționează în cadrul Inspectoratelor pentru Situa ții de Urgen ță, unită ți speciale de interven ție în situa ții de urgen ță (având ca operator aerian structurile de avia ție

ale Ministerului Administra ției și Internelor) în colaborare cu autorită țile publice 4 locale sau cu spitale jude țene și regionale de urgen ță. 2. Poliţia locală a ora șului Mizil, cu următoarea structură:

Graficul nr. 4 – Structura poliţiei locale

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Sursă: Organigramă Primărie Numărul total de persoane angajate este de 16 ce aigură supravegherea publică şi ordinea pe plan local.

2.9. Administra ția Locală

Administraţia publică în ora șul MIZIL este organizată și funcţionează potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local. Administraţia publică din ora ș se organizează și funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii și al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în 4 soluţionarea și gestionarea, în numele și în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii. În administraţia publică locală primarul îndepline ște o funcţie de autoritate publică. El este șeful administraţiei publice locale și al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii și reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiţie. Consiliul Local al ora șului MIZIL este compus din 16 consilieri locali pe perioada 2012-2016, ale și prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legisla ției, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilile ște prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia oraşului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului ȋn care se fac alegerile sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Aparatul de specialitate al Primăriei ora șului MIZIL cuprinde 62 de posturi, structurate pe departamente de specialitate, astfel:

Tabelul nr.50 - Structura aparatului de specialitate al Primăriei Mizil Funcţia Nr. posturi Nr. posturi Total ocupate vacante Demnitari 2 0 2 Inalţi funcţionari publici 0 0 0 Funcţii publice de conducere 5 1 6 Funcţii publice de execuţie 27 5 32 Funcţii contractuale de conducere 1 0 1 Funcţii contractuale de execuţie 22 8 30 Posturi din cadrul autorităţii publice 57 14 71 Personal medical 5 0 5 Sursa: Primăria Mizil, 2015

Din totatul de 76 de posturi, 62 sunt ocupate, iar 14 sunt declarate vacante. Cele mai multe posturi ocupate, respectiv 57 sunt ȋn cadrul autorităţilor publice, ȋn timp ce ȋn

funcţiile publice de conducere se ȋnregistrează un număr scăzut de posturi ocupate, 4 respectiv 5. În subordinea Primarului func ționează următoarele servicii și direc ții: • Administrator public; • Cabinet primar; • Resurse umane; • Audit; • Direc ție economică/ Director executiv; • Servicii publice ; • Secretar; • Viceprimar; • Centrul cultural; • Bibliotecă; • Casa de cultură; • P.S.I. Protec ție Civilă, Protec ția Muncii, Sănătate și Securitate în muncă • Control Comercial.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

În subordinea Secretarului ora șului func ționează: • Compartimentul Juridic și Autoritate Tutelară ; • Compartimentul Registrul Agricol, Cadastru, Agricultură ; • Compartimentul Rela ții Publice și Arhivă ; • Serviciul Public de Eiden ță a Popula ției ; • Serviciul Public de Asisten ță Socială. În subordinea Consiliului Local func ționează: • S.P.A.S. Mizil ; • S.P.G.C.L Mizil ; • C.S.O. Mizil ; • Poli ția Locală ; • Birou S.P.C.L.E.P.

Tabel nr. 51 - Indicatori ai cheltuielilor operaţionale sau care reflectă rigiditatea acestora (RCO) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 RCO1 Cheltuieli totale de personal 12663 10433 10731 11483 12864 4 RCO1a Cheltuieli totale de personal pe 0.88 0.73 0.75 0.80 0.90 locuitor RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de 63.07% 55.31% 57.52% 55.68% 69.20% personal in cheltuielile operationale RCO2 Cheltuieli de personal autonome 5977 4767 4884 4771 4573 (fara invatamant) RCO2a Cheltuieli de personal autonome 0.42 0.33 0.34 0.33 0.32 (fara invatamant) pe locuitor RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal 29.76% 25.27% 26.18% 23.13% 24.60% autonome (fara invatamant) in cheltuielile operationale RCO3 Cheltuieli de personal, cu subventii 14263 10742 10863 11637 12941 pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala RCO3a Cheltuieli de personal, cu 1 0.75 0.76 0.81 0.90 subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala pe locuitor RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, 71.03% 56.95% 58.22% 56.43% 69.62% cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala in

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

total cheltuieli operationale RCO4 Cheltuieli operationale 20078 18862 18656 20620 18588 RCO4a Cheltuieli operationale pe locuitor 1.40 1.32 1.30 1.44 1.30 RCO4b Ponderea cheltuielilor operationale 34.62% 33.92% 30.46% 28.92% 16.49% in total cheltuieli Sursa: Buget contabilitate Primaria Mizil

Tabel nr. 52 - Capacitatea de investire şi de contractare de ȋmprumuturi (CID) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 CID1 Cheltuieli cu finantarea 2118 4491 6921 8859 31016 serviciului datoriei CID1a Cheltuieli cu finantarea 0.13 0.27 0.41 0.52 1.83 serviciului datoriei pe locuitor CID1b Ponderea cheltuielilor cu 3.65% 8.08% 11.30% 12.42% 27.53% finantarea serviciului datoriei in total cheltuieli CID2 Serviciul anual al datoriei ca 26.71% 45.30% 82.90% 90.58% 343.40% pondere in veniturile curente totale (autonome) CID3 Cheltuieli totale cu investitiile 2882 6303 9175 13932 32685 CID3a Cheltuieli totale cu investitiile pe 0.17 0.37 0.54 0.82 1.93 4 locuitor CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu 4.97% 11.33% 14.98% 19.54% 29.01% investitiile in total cheltuieli CID4 Ponderea serviciul datoriei 3.65% 8.07% 11.30% 12.42% 27.52% pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu investitiile Sursa : Buget contabilitate Primaria Mizil

Tabel nr. 53 - Capacitate de Management Financiar (CMF) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 CMF1 Rezultatul (excedentul sau -1626 268 879 850 4060 deficitul) operational brut CMF1a Ponderea rezultatului -8.81% 1.4% 4.5% 3.96% 17.93% (excedent/deficit) operational brut in total venituri operationale CMF2 Ponderea rezervelor in total cheltuieli CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) -3744 -4223 -6042 -8009 -26956 operational net CMF3a Ponderea rezultatului -20.29% - -30.92% 37.30% -119.02% (excedent/deficit) operational net in total 22.07%

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

venituri operationale Sursa : Buget contabilitate Primaria Mizil

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

Tabel nr. 54 - Indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri (CGV) Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate 2048 1869 1968 2109 2217 CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe 0.12 0.11 0.12 0.12 0.13 locuitor CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe 8.88% 7.65% 7.98% 7.12% 4.44% proprietate in total venituri CGV2 Venituri proprii fiscale 2759 2598 2645 2835 2892 CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor 0.16 0.15 0.16 0.17 0.17 CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale in 11.96% 10.64% 10.73% 9.58% 5.79% total venituri CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale si 3659 3644 4063 4400 3888 nefiscale) CGV3a Venituri curente proprii (fiscale si 0.22 0.22 0.24 0.26 0.23 nefiscale ) pe locuitor CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii 15.87% 14.93% 16.49% 14.86% 7.79%4 (fiscale si nefiscale) in totalul veniturilor CGV4 Venituri curente totale (autonome) 7927 9914 8349 9780 9032 CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe 0.47 0.59 0.49 0.58 0.53 locuitor CGV4b Ponderea veniturilor curente totale 34.38% 40.61% 33.88% 33.04% 18.1% (autonome) in total venituri CGV5 Venituri operationale 18452 19130 19535 21470 22648 CGV5a Venituri operationale pe locuitor 1.09 1.13 1.16 1.27 1.34 CGV5b Ponderea veniturilor operationale in total 80.04% 78.36% 79.28% 72.54% 45.39% venituri CGV6 Venituri pentru investitii 2617 4974 1944 8975 27760 CGV6a Venituri pentru investitii pe locuitor 0.15 0.29 0.11 0.53 1.64 CGV6b Ponderea veniturilor pentru investitii in 11.35% 20.37% 7.89% 30.32% 55.63% total venituri CGV7 Total venituri pe locuitor 1.36 1.44 1.46 1.75 2.95 Total venituri 23053 24412 24638 29597 49896 CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale

Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

impozit - raportul dintre incasarile efective dintr- un impozit anume si totalitatea obligatiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit.

Gc = Incasari/Debit

Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderata a gradelor de colectare ale diferitelor impozite in raport cu incasarile din aceste impozite:

Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj CGV9 Nivelul fiscalitatii locale

Nivelul fiscalitatii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absoluta) si nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv: Nf = Nef/Nmax

Nivelul fiscalitatii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderata a nivelurilor 4 fiscalitatii pentru impozitele locale in raport cu incasarile din respectivele impozite. Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj Sursa: Buget contabilitate Primăria Mizil

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2.10 INDICATORI PRIVIND INVESTIŢIILE PUBLICE finanţate prin proiecte NR Proiect - Nume Obiectiv general Rezultate Valoare Contributie Finantare ctr nume finantator totala proprie nerambursabila/ rambursabila 1 Centrala POS CCE Crearea unei Putere instalată = 1.735 MWp 46,458,212.00 2,354,946.00 Finanţare fotovoltaică de capacitati de Crearea a minim 4 locuri de lei lei nerambursabilă producere a producere a energiei munca noi energiei electrice, centrala Energia produsa ca urmare a electrice din fotovoltaica, prin implementarii proiectului = conversia valorificarea 2,660 MWh/an energiei solare resurselor ȋn oraşul Mizil energetice regenerabile si utilizarea energiei 4 electrice obtinute in vederea acoperirii consumului de energie electrica al obiectivelor aflate in administrarea Orasului Mizil

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

2 Reabilitarea și POR Imbunatatirea Realizarea unui studiu de trafic 10,938,792.55 257,597.41 Finantare modernizarea accesibilitatii Elaborare studiu de fezabilitate lei lei nerambursabila re țelei de orasului Mizil si Elaborarea cererii de finantare străzi urbane, cresterea mobilitatii Informarea grupului tinta cu ora ș Mizil populatiei, a privire la finantator, obiective, bunurilor si a activitati, rezultate serviciilor, in Elaborarea proiectului tehnic vederea stimularii Reabilitarea si modernizarea a dezvoltarii 10 strazi economice durabile Rapoarte de monitorizare, audit si evaluare 3 Reabilitare şi Phare Consolidarea Realizarea unui sistem de 1,131,889,74 131,889,74 Finantare extindere 2006 capacită ții epurare a apelor uzate EUR EUR nerambursabila staţie de Consiliului Local menajere eficient si rentabil, cu 4 epurare oraş Mizil de gestionare costuri de functionare minime, Mizil a problemelor legate de tip mecano-biologic, de protejarea si corespunzator normelor de reabilitarea mediu in vigoare (NTPA) si mediului, in vederea cerintelor UE, extins la nivelul dezvoltarii durabile intregii zone tintaRandament a zonei, cresterii crescut de epurare cu: 89% la calitatii vietii, MSS; 90% la CBOS; 63% la imbunatatirii Nt; 67%la PtConditii de viata sanatatii imbunatatite si risc redus populatieiRealizarea pentru sanatatea populatiei unei infrastructure Orasului MizilDeversari viabile de protectie insalubre ale apelor uzate

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

a mediului prin menajere colectate, diminuate intermediul cu 100% si implicit, efectul implementarii unor negativ al acestora asupra sisteme fezabile de factorilor de mediu, diminuat management a cu 100%Volumul namolului apelor uzate, excedentar depozitat deseurilor, aerului si redusCapacitatea imbunatatita biodiversitatii, in de planificarea multianuala a concordanta cu politicilor si proiectelor la cerintele dezvoltarii nivelul Orasului durabile a societatii MizilCampanie de promovare si in acord cu si constientizare publica, in directivele europene cadrul careia 15.760 locuitori specifice au fost informati cu privire la: 4 a) cerintele impuse de noul sistem de management al apelor uzate si constientizarea acestora cu privire la impactul pozitiv al investitiei asupra mediului (in general), si asupra sanatatii populatiei, in particular; b) finantatorii proiectului implementat in conformitate cu Manualul de Identitate VizualaPersonal instruit cu privire la gestionarea noului

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

sistemExperienta in implementarea de proiecte cu finantare Phare 4 Implementarea PO DCA Îmbunătă țirea Certificarea implementării 410,435.00 lei 8,208.70 lei Finantare sistemului calită ții și eficien ței sistemului integrat de nerambursabila integrat de furnizării serviciilor management calitate-mediu- management publice furnizate de sănătate calitate- administra ția 2 rapoarte asupra evaluării mediu- publică locală a performan țelor serviciilor sănătate la ora șului Mizil publice Primăria Resurse umane instruite ora șului Mizil Implementarea unui sistem infokiosk 5 Implementarea PO DCA Dezvoltarea Resurse umane instruite 659,315.844 lei 13,186.32 lei Finantare „e-Strategie” a durabila a Metodologia de elaborare a nerambursabila Orasului Mizil capacitatii Stategiei de Dezvoltare Locala administratiei Implementarea platformei publice locale din electronice e-Strategie Orasul Mizil prin Formularea Strategiei de imbunatatirea Dezvoltare Locala a Orasului structurii si Mizil procesului de gestionare a politicilor publice, si anume planificarea strategica urbana

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

CAP. III DIAGNOZA – ANALIZA S.W.O.T

Pentru conturarea unor direcţii şi obiective specifice de dezvoltare strategică a acestei comunităţi, este absolut necesară analiza mediului intern şi a resurselor ce pot fi puse la dispoziţia administraţiei publice locale văzută ca element coeziv al tuturor factorilor direct interesaţi de dezvoltarea localităţii, precum şi a mediului extern. Analiza mediului intern şi extern al comunităţii este o parte importantă a procesului de planificare strategică. Analiza factorilor de mediu interni comunitătii se referă la “punctele tari” şi “punctele slabe”, iar ȋn analiza factorilor de mediu externi comunităţii se iau ȋn considerare oportunităţile şi riscurile sau ameninţările. Analiza SWOT poate oferi informaţii semnificative, care să aducă ȋn corespondenţă resursele şi capacităţile comunităţii cu caracteristicile mediului ȋn care aceasta funcţionează. Punctele tari se referă la resursele şi capacităţile proprii comunităţii, care susţin eforturile acesteia şi o fac viabilă, ca de exemplu profilul şi caracteristicile pozitive, patrimoniul, infrastructura, serviciile, factorii culturali (istorici, mediu, divertisment), agenţii eocnomici, resursele umane, economice, locuire etc. 4 Punctele slabe pot fi considerate absenţa punctelor tari. De exemplu, lipsa aspectelor menţionate mai sus poate constitui puncte slabe pentru comunitate. Oportunităţile constituie noile posibilităţi benefice ce apar din mediul exterior, favorabile comunităţii pentru a se dezvolta sau a-şi ȋmbunătăţi activităţile şi serviciile, cum ar fi accesul la diverse surse de informaţii sau programe de finanţare. Riscurile sau ameninţările pot fi reprezentate de schimbările ce apar ȋn mediul extern organizaţiei, cum ar fi conjuncturile politice, noile acte normative, constrângerile financiare, utilizarea tehnicii moderne, schimbările demografice etc. Ȋn continuare este realizată analiza SWOT pentru fiecare direcţie de dezvoltare, astfel: • Direcţia de dezvoltare a infrastructurii de bază; • Direcţia de dezvoltare socială (demografie, educaţie, social şi administraţie); • Direcţia de dezvoltare economică (agricultură, industrie, servicii, turism).

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Puncte tari Puncte slabe • Dotarea locuinţelor cu utilităţile de bază – racordare la reţeaua de apa (99%), • Starea deficitară a reţelelor de alimentare cu canalizare (80%); apă (materiale vechi); • Proiectare neunitară a reţelei de canalizare, • Existenţa sistemului de gestiune a ceea conduce la imposibilitatea conectării deşeurilor, bazat pe colectare selectivă; anumitor consumatori; • Necorelarea proiectelor de reabilitare a •Existenţa serviciilor de comunicaţii:poştă, drumurilor cu intervenţiile la reţelele de apă, telefonie, internet, televiziune prin cablu; canalizare sau gaze; • Lipsa unui drum ocolitor al oraşului, ceea ce conduce la trafic intens pe DN1B care • Existenţa instrumentului de planificare traversează oraşul, generând noxe, zgomot, teritorială GIS (sistem de informaţii dar şi probleme mecanice pentru clădirile geografice); aflate în vecinătatea drumurilor; • Existenţa spaţiilor verzi (aproximativ 12 • Locuri de parcare insuficiente în zonă ha); centrală; • Piaţa Mare din zona centrală are un număr limitat de funcţiuni şi este caracterizată de o amenajare deficitară din punct de vedere • Existenţa spaţiilor de joacă pentru copii; funcţional şi urbanistic; 4 • Existenţa unei pieţe agro-alimentare centrale suficiente pentru deservirea • Timpi de aşteptare mari şi trafic ȋngreunat la ȋntregului oraş; cele două treceri peste calea ferată; • Existenţa unor terenuri degradate ȋn zonele: • Existenţa unui Plan Urbanistic General ȋn Valea Dobrii; zona malurilor pârâurilor curs de aprobare; Tohăneanca, Budureasca şi Istău; • Reabilitarea termică a locuinţelor realizată ȋn • Poziţionarea geografică în apropierea a mod individual a condus la dezechilibre din două mari municipii - Ploieşti şi Buzău; punct de vedere al esteticii urbane; • Legătura dintre oraş şi celelalte localităţi este asigurată prin mijloace rutiere şi • O mare parte din blocuri nu sunt reabilitate feroviare; termic; • Inexistenţa unei baze de date / evidenţe • Modernizarea reţelei electrice ȋn ultimii 5 privind agenţii economici care activează în ani; oraşul Mizil; • Situarea oraşului Mizil într-o zonă cu • Inexistenţa unei baze de date a forţei de tradiţie industrială şi potenţial agricol muncă disponibile în oraş cu informaţii legate semnificativ; de calificarea acesteia; • Oraşul Mizil este Centru de Intervenţie pe piaţa Cerealelor; • Capital investiţional redus în agricultură;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• Existenţa asociaţiilor de producători • Nivel scăzut privind procesarea şi agricoli locali; marketingul produselor agricole; • Existenţa unor asociaţii lucrative în • Inexistenţa unei structuri de colectare, domeniul prelucrării laptelui şi morărit depozitare şi conservare a legumelor / panificaţie; fructelor produse în zona oraşului Mizil; • Ponderea activitaţii de comerţ este net mai • Centrul de vinificaţie Mizil - Tohani în mare decât cea a activităţilor de producţie şi cadrul podgoriei Dealu Mare; servicii; • Declinul economic al oraşului, în urma restructurărilor masive din fostele unităţi Numar redus de locuri de muncă - 68% din • Grad mare de dezvoltare a activităţilor de populaţia aptă de muncă a oraşului Mizil nu comerţ; deţine loc de muncă; • Existenţa unitaţilor de producţie cu tradiţie în industria prelucrătoare: textile, • O mare parte a forţei de muncă neocupate mobilă, agro-alimentară; sunt persoane de etnie romă, necalificate; • Lipsa unor infrastructuri de sprijin pentru • Tradiţie în industria mecanică / forţă de afaceri (de tipul centru de afaceri sau muncă specializată; incubator de afaceri); • Insuficienta promovare a oraşului Mzil ca spaţiu propice dezvoltării unei afaceri având în vedere potenţialul uman şi material al 4 localitaţii; • Lipsa unor produse tradiţionale locale; • Ȋnvăţământul tehnic secundar oferă specializări în următoarele domenii: tehnician mediu, turism, textile, reparaţii; • Lipsa unitaţilor de cazare ȋn oraşul Mizil; • Accesibilitatea oraşului pe cale rutieră – DN 1 B (drum european) - şi situarea la distanţe egale de municipiile Ploieşti şi Buzău; • Lipsa infrastructurii turistice şi de agrement; • Nefructificarea potenţialului de dezvoltare a • Disponibilitate de terenuri pentru economiei sociale - inexistenţa ȋntreprinderilor dezvoltarea de activitaţi economice; sociale; • Slabă implicare şi interes scăzut al agenţilor • Existenţa zonelor cu potenţial turistic şi economici în stabilirea unor colaborări cu terapeutic Băile Boboci şi Valea Dobrii. Primăria Mizil. • Numărul populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani este mai mare decât cel al • Sporul migratoriu mare al populaţiei, în persoanelor peste 65 de ani; special al celei tinere; • Existenţa unităţilor de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi • Scăderea populaţiei oraşului în ultimii 5 ani;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

vocaţional/tehnic;

• Dotarea satisfacătoare a unitaţilor de învăţământ cu echipamente şi materiale • Tendinţa de ȋmbătrânire a populaţiei necesare; oraşului; • Numărul mare de cadre didactice calificate în unitaţile de învăţământ din oraş; • Rata şomajului peste media judeţului; • Rata crescută a promovabilităţii în rândul elevilor – atât la examenul de capacitate • Lipsa facilităţilor pentru recalificarea (70%) cât şi la bacalaureat (75%); profesională a adulţilor; • Unitaţile de învăţământ din oraş au fost • Lipsa cabinetelor psihologice pentru sau sunt în proces de reabilitare din punct consiliere şi orientare profesională în cadrul de vedere al infrastructurii; unităţilor de ȋnvăţământ; • Existenţa infrastructurii medicale ȋn oraş: • Numărul mare al populaţiei de etnie romă spital, policlinică, ambulanţă, care nu au un loc de muncă stabil, care nu dispensar,farmacii; frecventează o formă de educaţie; • Fluctuaţia mare a personalului de specialitate • Existenţa cadrelor medicale specializate; din spital; • Ȋn cadrul unităţilor sanitare din oraşul Mizil • Existenţa dotărilor medicale ȋn cadrul nu sunt acoperite toate specializările spitalului; medicale; 4 • Funcţionarea policlinicii şi a dispensarului TBC în cadrul unor clădiri aflate în stare avansată de degradare ce necesită reabilitare; • Existenţa „Serviciului de Asistenţă • Lipsa infrastructurilor pentru ajutorarea Socială” în cadrul Primăriei; categoriilor defavorizate; • Număr mare de tineri care nu dispun de • Reabilitarea Casei de Cultură şi proiectul locuinţă proprie şi nici de mijloacele de transformare a acesteia ȋn Centru financiare necesare pentru achiziţionarea unui Cultural; apartament; • Existenţa unei agende culturale prin organizarea anuală a zilelor oraşului Mizil - “Serbările Toamnei”, organizarea Târgului de Sfântul Petru, a Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” şi a Festivalului de Muzică Folk Tatiana Stepa; • Insuficienţa spaţiilor de divertisment; • Existenţa unor ziare şi reviste locale, publicate atât în format tipărit, cât şi • Lipsa Organizaţiilor Non Guvernamentale electronic; locale;

• Reabilitarea stadionului şi a terenului de • Nefructificarea tuturor posibilităţilor de

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

fotbal; Construcţia terenului de tenis de finanţare din fonduri nerambursabile din câmp; cauză lipsei / neelaborării la timp a documentaţiilor tehnico-economice; • Existenţa unei săli de sport moderne cu o capacitate de 500 de locuri; • Existenţa metodelor moderne de informare şi relaţionare cu cetaţenii - pagina web a Primăriei Mizil. • Existenţa platformei electronice e- Strategie; • Implementarea sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate la Primăria oraşului Mizil; • Existenţa colaborărilor internaţionale prin parteneriate între Primăria oraşului Mizil şi Primăriile altor oraşe din Europa (Lingewaard – Olanda; Obidos – Portugalia, Reggio Emilia – Italia, Enguera – Spania, Barnsley – Marea Britanie, Hodmezovaharhely – Ungaria, ViaReggio – Italia, Catanzaro – Italia); 4 • Asocierea oraşului Mizil cu 12 comune limitrofe ȋn cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “XXI-45”; • Existenţa Centrului Europe Direct, având misiunea diseminării de informaţii despre politicile şi programele Uniunii Europene; • Dotarea satisfacătoare cu echipamente de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor la nivelul administraţiei publice locale; • Experienţa administraţiei publice locale în implementarea de proiecte finanţate din fonduri nerambursabile; • Preocupare continuă la nivelul primăriei Mizil pentru formarea şi instruirea funcţionarilor publici. Opotunitati Amenintari • Insuccesul programului de reabilitare • Existenţa programului de reabilitare termică a blocurilor ȋn situaţia ȋn care termică a blocurilor de locuinţe din Mizil asociaţiile de proprietari nu pot achita cofinanţat de Guvern; contribuţia proprie;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• Existenţa surselor de finanţare pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii • Degradarea infrastructurii poate determina (rutiere, apa şi canalizare, gestiune accentuarea tendinţei migratorii, ȋn special ȋn deşeuri) din fonduri nerambursabile; rândul tinerilor; • Existenţa Programului de ȋmbunătăţire a calităţii mediului prin ȋmpădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabila a • Creşterea necesităţii de apă potabilă peste pădurilor derulat de Administraţia nivelul ce poate fi asigurat din sursele Fondului pentru Mediu. existente; • Existenţa surselor de finanţare din fonduri nerambursabile, destinate • Diminuarea alocărilor de la bugetul general agriculturii; şi bugetul judeţean către Primăria Mizil; • Existenţa unor iniţiative privind • Migraţia tinerilor şi a forţei de muncă spre dezvoltarea afacerilor şi derularea centre urbane mari şi dinamice (Ploieşti, investiţiilor în oraşul Mizil; Buzău, Bucureşti) sau spre alte ţări; • Existenţa programelor de finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea • Adâncirea actualei crize economice şi afacerilor, destinate agenţilor economici; scăderea nivelului de trai; • Declinul la nivel european şi naţional al • Existenţa surselor de finanţare pentru industriei textile, puternic concurată de dezvoltare urbană; companiile asiatice; 4 • Localizarea oraşului Mizil corelată cu dezvoltarea de parteneriate cu alte comunităţi situate de-a lungul Paralelei 45 • Informarea slabă a agenţilor economici pot duce la dezvoltare unor trasee turistice privind posibilităţile de finanţare a proiectelor care să includă oraşul; de investiţii prin fonduri nerambursabile; • Apropierea oraşului de traseul turistic • Accesul dificil al agenţilor economici la Drumul Vinului şi de zona vini-viticolă credite bancare necesare funcţionării sau Dealu Mare; dezvoltării afacerii; • Concesionarea terenurilor disponibile pentru dezvoltarea şi diversificarea • Pregătirea managerială şi economică serviciilor turistice; deficitară a ȋntreprinzătorilor; • Tendinţa de creştere a cererii pentru • Nivel scăzut al investiţiilor realizate de către produse ecologice (produse bio) la nivelul angajatori pentru perfecţionarea şi pregătirea pieţei europene; resurselor umane; • Potrivit prognozelor şi a evoluţiei actuale • Organizarea târgurilor de producători la populaţia oraşului va scădea şi în perioada nivel naţional sau regional; următoare; • Existenţa fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor; • Grad scăzut de colectare a taxelor locale;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• Reabilitarea clădirilor unităţilor de • Dezvoltarea de parteneriate publice - ȋnvăţământ fără corelarea cu prognoza private în domeniul vinificaţiei; populaţiei de vârstă şcolară; • Insuccesul reformei sistemului de ȋnvăţământ din punctul de vedere al • Interes semnificativ pentru produsele de neadaptării programei şcolare la realităţile meşteşugărie şi artizanat; existente pe piaţa muncii; • Scăderea gradului de atractivitate al • Existenţa locurilor de muncă poate sistemului de învăţământ pentru profesorii diminua migraţia tinerilor; tineri; • Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor ar conduce la o adaptabilitate mai mare la nevoile pieţei muncii; • Subfinanţarea sistemului medical; • Utilizarea mijloacelor tehnice actuale pentru ȋmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului de transmitere/asimilare a informaţiilor, ȋmbunătăţirea comunicării dintre • Diminuarea personalului şi a secţiilor de profesor/instituţie şi elev, sporirea specialitate din spital în lipsa unor programe numărului de surse de informare şi de încurajare a tinerilor absolvenţi de a se 4 documentare; stabili şi lucra în oraş; • Existenţa programelor cu finanţare din fonduri europene destinate reabilitării, modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de sănătate; • Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură; • Creşterea numărului beneficiarilor de asistenţă socială ce rezultă din procesul de • Existenţa surselor de finanţare pentru ȋmbătrânire a populaţiei poate duce la o proiecte de dezvoltare a resurselor umane înrautăţire a problemelor actuale dacă nu se şi infrastructura socială; vor lua măsuri; • Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative care finanţează formarea • Numărul mare al populaţiei de etnie romă funcţionarilor şi dezvoltarea serviciilor corelată cu lipsa unor programe de integrare şi publice electronice; incluziune a acestora; • Birocraţie excesivă în ceea ce priveşte • Afilierea la sisteme pentru plată derularea procedurilor de implementare a electronică a taxelor şi impozitelor, de proiectelor finanţate din fonduri tipul “ghişeul electronic”. nerambursabile;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• Dezvoltarea voluntariatului şi a responsabilităţii sociale a membrilor comunităţii Mizil; • Instabilitatea legislativă; • Proceduri greoaie în domeniul achiziţiilor publice, care necesită un timp ȋndelungat şi • Existenţa organizaţiilor nonprofit de prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de ajutorare reciprocă în scopul construcţiei şi contestare, ce pot conduce la blocaje reabilitării locuinţelor pentru familii temporare şi ȋntârzieri semnificative în defavorizate; implementarea proiectelor. • Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu societatea civilă pentru sprijinirea şi ȋmbunătăţirea serviciilor publice; • Dezvoltarea economiei sociale; • Existenţa modelelor de succes în ceea ce priveste administraţia publică locală, din ţară sau din străinatate.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

CAP. IV DIRECŢII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ A ORA ȘULUI MIZIL DIRECTII DE DEZVOLTARE STRATEGICA A ORASULUI MIZIL Conceptul privind dezvoltarea oraşului Mizil se va realiza planificând şi utilizând inteligent resursele locale – umane, materiale şi naturale – valorificând oportunităţile existente şi utilizând inovaţia şi creativitatea ca principii directoare ȋn toate domeniile. De-asemenea, ȋn elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului Mizil s-a ţinut cont şi de conceptul dezvoltării durabile - „acel tip de dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi le satisface pe ale lor”. Toate comunităţile trebuie să promoveze o viziune strategică ȋn ceea ce priveşte dezvoltarea lor viitoare, eliminându-se astfel riscul unor acţiuni haotice şi a consumului iraţional de resurse. Planificarea dezvoltării şi formularea de obiective şi măsuri de concretizare reprezintă un demers necesar pentru valorificarea cea mai bună a resurselor existente. Acest capitol este construit ȋn jurul viziunii de dezvoltare a oraşului Mizil. Viziunea reprezintă aspiraţia organizaţiei către viitor pe termen lung de peste 5 ani şi este exprimată concis şi uşor de ȋnţeles de către personal şi public, ȋntr-o scurtă propoziţie care nu este necesar să conţină elemente cuantificabile. 4 Viziunea trebuie să asigure unitatea organizaţiei prin alegerea unui obiectiv comun. Șefii de organizaţie, persoanele cu funcţii de conducere trebuie să aibă o contribuţie semnificativă la definirea obiectivelor, măsurilor şi priorităţilor. Viziunea oraşului Mizil pentru perioada 2012-2020: Mizilul va fi un centru urban care se dezvoltă prin inovaţie permanentă, un centru economic şi cultural, care investeşte inteligent ȋn oameni şi ȋn calitatea vieţii locuitorilor, prin promovarea unui mediu mai curat şi oferirea unor servicii publice eficiente. Misiunea exprimă motivul principal, scopul pentru care organizaţia există şi pentru care a fost creată, iar obiectivul general se referă la un anumit domeniu de activitate. Desigur că ȋn cazul autorităţilor publice misiunea derivă din textul legii, dar ȋn esenţă, legea de organizare care se referă la acea instituţie defineşte şi scopul pentru care a fost creată aceasta şi atribuţiile ei. Misiunea se enunţă sub formă de angajament. Misiunea este crucială pentru succesul strategiei şi se adresează ȋn mod specific prin obiective strategice şi acţiuni prioritare pentru realizarea Viziunii. Misiunea oraşului Mizil pentru perioada 2012-2020 - Oraşul Mizil ȋşi propune să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităţii, prin oferirea de servicii publice de

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

calitate, prin promovarea iniţiativelor locale şi regionale, a parteneriatului şi a responsabilităţii sociale. Pentru ȋndeplinirea misiunii oraşului Mizil au fost identificate obiective pe principalele direcţii de dezvoltare a oraşului Mizil: • Infrastructura de bază; • Economie (agricultură, industrie, servicii, turism); • Social (demografie, educaţie, social, administraţie). Ȋn cadrul fiecărei direcţii de dezvoltare, obiectivele sunt detaliate prin măsuri şi acţiuni recomandate. Ȋn capitolul 7, ȋn urma prioritizării acţiunilor propuse, vor fi identificate proiectele prioritare ale oraşului şi detaliate sub formă de fişe de proiecte.

Infrastructura de bază

Infrastructura de bază – amenajarea teritoriului este un domeniu cu o poziţie strategică ȋn dezvoltarea urbană datorită impactului pe care ȋl are asupra dezvoltării ȋn ansamblu a localităţii din punct de vedere social sau economic. 4 Astfel, este important ca ȋn abordarea amenăjării să se ţină cont de nevoile tuturor factorilor implicaţi, cetăţeni, mediu de afaceri, instituţii publice, localităţile limitrofe. Dezvoltarea viitoare trebuie să se bazeze şi pe investiţii ȋn creşterea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor. Oportunitatea de care ar trebui să se folosească municipalitatea pentru a rezolva această problemă este accesarea de fonduri nerambursabile care vor fi ȋn continuare accesibile României şi ȋn următoarea perioadă de programare (2014 – 2020). Dezvoltarea infrastructurii de bază a oraşului Mizil este necesară pentru a oferi cetăţenilor oraşului servicii la standarde de calitate europeană, ȋn conformitate cu principiul dezvoltării durabile. Ȋn continuare vor fi prezentate obiectivele, măsurile şi acţiunile formulate pentru dezvoltarea infrastructurii de bază din oraşul Mizil.

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Măsuri Acţiuni • Reabilitarea iluminatului public urban cu becuri led (lămpi) şi asigurarea iluminatului a tuturor zonelor din Mizil; •Extindere reţea apă şi canalizare pentru cartierul cel nou Zona Bradului; • Modernizarea conductelor de apă circa 50% restul au fost modernizate prin SAMTID; • Un sistem de management corespunzător; • Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe; Creşterea calităţii serviciilor publice • Eficientizarea clădirilor primăriei din punct oferite cetăţenilor oraşului Mizil de vedere energetic. • Realizarea de studii de trafic şi proiecte tehnice pentru modernizarea drumurilor; • Construirea unui drum ocolitor pentru eliminarea traficului greu din interiorul oraşului; • Modernizarea străzilor neasfaltate din oraş; • Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor din oraş; • Ȋntreţinerea şanţurilor pluviale pentru gestionarea corespunzătoare a surplusului de apă şi evitarea creşterii nivelului pânzei 4 freatice din oraşul Mizil; • Creşterea siguranţei ȋn trafic prin construirea a două pasarele la trecerile de pietoni din oraşul Mizil; Modernizarea şi reabilitarea drumurilor • Realizarea unui sistem de transport public din oraşul Mizil urban dotat cu autobuze electrice; • Achiziţionarea de echipamente pentru măturatul stradal; • Achiziţionarea de echipamente pentru deszăpezire; Menţinerea unui sistem integrat de • Ȋmpădurirea a 12 ha de terenuri degradate management al deşeurilor şi promovarea din perimetrul de ameliorare a oraşului unui mediu curat Mizil; AGRICULTURA – INDUSTRIE – SERVICII – TURISM • Crearea unui Centru local de formare profesională, calificare şi recalificare a adulţilor la nivel local; Reducerea şomajului şi creşterea • Identificarea specializărilor de nişă cerute adaptabilităţii forţei de muncă din oraşul pe piaţa muncii care pot fi abordate pentru Mizil specializarea forţei de muncă din Mizil;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

• Crearea unui incubator de afaceri pentru noii ȋntreprinzatori care ȋşi deschid o afacere Promovarea serviciilor de sprijin pentru ȋn oraş; iniţierea unei afaceri şi susţinerea • Inventarierea terenurilor aflate ȋn antreprenoriatului, inclusiv a celui proprietatea oraşului Mizil şi promovarea feminin terenurile cu potenţial ; • Crearea şi dezvoltarea unui Centru de Dezvoltarea infrastructurii locale de Afaceri, care să susţină IMM-urile ȋn afaceri dezvoltarea de proiecte; • Montarea de panouri cu harta oraşului; • Dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă; Promovarea investiţiilor ȋn infrastructură “Băile Boboci” ca loc de tratament şi turistică staţiune balneară; DEMOGRAFIE - EDUCAŢIE – SOCIAL – ADMINISTRAŢIE • Elaborarea unei baze de date privind calificările deţinute de persoanele active neocupate din Mizil; • Crearea unui Centru local de formare profesională, calificare şi recalificare a adulţilor la nivel local (corelat cu crearea unui Centru de Afaceri); • Crearea unui Centru de Afaceri pentru Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă atragerea de noi investitori si crearea de noi tinere locuri de muncă; 4 • Modernizarea / reabilitarea unităţtilor de ȋnvăţământ; • Ambele licee au nevoie de extindere şi reabilitare; • Reabilitare modernizare şi eficientizarea grădiniţelor din oraş ( cele 4 grădiniţe); • Reabilitarea terenuri de sport din cadrul instituţiilor educaţionale; Modernizarea şi dezvoltarea • Dotarea şcolilor şi grădiniţelor cu panouri infrastructurii şcolare solare pentru ȋncălzirea apei menajere; Dezvoltarea activităţilor didactice ȋn vederea creşterii calităţii ȋnvăţământului • Asigurarea accesului cadrelor didactice la din oraşul Mizil programe de formare continua; • Reabilitatea, extinderea şi modernizarea spitalului “Sf. Filoftea”; • Reabilitarea Dispensarului TBC; • Reorganizare spital mutare ambulatoriu din policlinica ȋn spital; • Achiziţionarea unor aparaturi medicale: ecograf, tomograf, termostat autoclav, Dezvoltarea şi modernizarea analizor automat de biochimie, microscop, infrastructurii linie Eliza completă, analizor hematologie cu serviciilor de sănătate 24 parametri, linie electroforeză, hota pentru

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

bacteriologie, analizor automat urini;

• Reabilitarea şi extinderea Casei de Cultură Mizil; Modernizarea infrastructurii şi • Dotarea Casei de Cultură cu echipamente achiziţionarea dotărilor necesare necesare derulării activităţilor culturale; desfăşurării activităţilor • Restaurarea / conservarea obiectelor de culturale patrimoniu cultural din oraşul Mizil; • Desfăşurarea evenimentelor anuale tradiţionale – inclusiv a unui târg al producătorilor de vinuri din zonă; • Desfăşurarea de proiecţii de filme; • Organizarea de piese de teatru in incinta Casei de Cultura; • Organizarea de cursuri ȋn diverse domenii: muzică, dans, artă grafică, artă decorativă; • Realizarea unui program de promovare pe plan regional şi judeţean a 4 Promovarea unei agende culturale active MANIFESTĂRILOR şi evenimentelor ȋn oraşul Mizil cultural – artistice ce se desfaşoară ȋn oraş. • Susţinerea conectării tuturor instituţiilor Modernizarea bazei materiale şi publice (şcoli, spitale, primărie) la internet informatice a administraţiei publice locale prin conexiuni broadband;

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Anexa 1

100

Dezvoltarea capacită ții de planificare strategică la nivelul autorită ților Strategia de dezvoltare durabilă

administra ției publice locale ale ora șelor din România a oraşului Mizil

Anexa 2

101