CAMERA DEPU'rATILOR SECRETARIATUl. GENERAL
Directia pentru relatii~ublice $i protocol
REVISTA I=»RESEI
- 23 mai :~013 -
Serviciul Multimedia ACTIVITATEA LEGISLATIVA I Gratiert,a, respinsi de Senat Proiectul de . ege care propune amnistia unor infi lCIiuni cu pedepse privative de liber11te p8nA la 4 ani ~i gratierea pedePSf lor cu incbisoarea pfulllia 6 ani a fo ;t respins, ieri, de Senat eu 84 de v )turi tmpotriva ~i 12 voturi in fav( 'are. Proiectul va merge spre dezl ,atere la ·Camera Deputatilor, for decizionaLIn ac est caz. Proiectul de lege a primit raport de resp ngere din partea Comisiei Juridiee de la Senat, i If Guvemul a dat . aviZ negativ.Inipativa legislati va a fost depusa de deputapj Madalin V meu ~i :r- ieolae Paun ~i in ) 2012;lnsa a fost respinsa dePru ament. lliipatorii :. au depus~o din,nou infebruarie 2013. ------"
." Tot 0 republica . 0:t1" 1:1 L. a procu r~)rllor? Termenul de actlvHate al Forumulul oonstltUJlonal a fost prelunglt pln6 la rt mal, sub pretedul 06 aC4l!st for are nevole de mal mult timp psntru a slntetiza propunerile venlte din partea soolet6,11 civile. Intre tlmp, eel USL trebule s6 oadA de acord pm unor problema Importante. Unul dintre motive luni unJel de protest M le reate ale mtfuzierii este, lOs, prin care ceresu im ins!, aeela cli Iiberalii ~i perativ sil fie implicali m social-democrafii mcll nu elaborarea proiectului de au clizut de acord asupra Constitu\ie, solicilllnd un unor prevederi, fiind fel de drept de veto la ca nevoie ~i de 0 expertizll pitolul referitor la viita suplimentarli din partea rullor statuto Rlimline de 8peciali~tilor in drept vuut dacll, in condiliile constitutional, in condi coabitllrii, bagheta de la liile m care pupni dintre Cotroceni Ie va spune membrii comisiei parla procurorilor sA renunle mentare au cuno~tinle la aceastli pretenlie sau, solide in acest dot&niu. dimpotrivii, Ie Va reaprin o problemll indeci de amibiliile de legiuitor. sll este viitorul statut al PSD fi PNL au ci\ Termenul do actlvltate al FOIUIIIulul constitutional, procurorilor. Dacll soci zut, insa, de acord ca coordonat de CriMi In PArvulescu, a fost prelungit pAllA la 27 mal al- ..... -.,.-.~...... , f' tJ-l7 f 3 '. Pensiol1larea in arma,ti ",Y' ~tb Curtea Conatl· tu,lonali a Ro· mAnlel (CCR) a decla, lerI, ci aunt conatilupo n.le modlflci· rile Ia J.etea IGI 1995 prlvlnd atatutul c.dre lor mIIiIare, rea· plngAnd, aatfel, ...1z..... PDL POlrivil democrat liberalilor. fonna adop tatll a legii ar dep~i ca drul eererii de reexami nare fonnulate de ~ful slatului ~i dewatute in cele doull Camere ale Parlamentului. fiind asl fel neconforma cu pre vederile articolului 77 a1in. (2) din Constitulie ~i cu toalll jurisprudenlil Se repara 15.0)() de pensii militare Plenui CCR. Senalului a adoptat, len. in una limitate. proieclul de lege prln care sunt majo ..Textul adilugat Iii rate pensiile m~itare care au 'os reduse In luna decembrie 2010, mlisura mnd Legea rezultatll dupa aplicatil door In C8zul celor car ,au obllnut sume mal micl dupi recalcularea reexaminare se refera la sau revizulrea pensiiior. Proiecll de lege. initial de mal multi parlamentari ai PNL condipile in care colo 'Ii PSD, intre care Comeliu Dol rlloiu ~i Gabriel Oprea. urmeazli ~ fie supus neii ~i comandorii pot fi voIuIui flnaJ In Camera Depulalil< ". PoIrMt acI\JIuI normaliv. mlisura de majorare a menlinuli peste Iimita pensllior miUtare la nivelul din <)10 ar unna ~ lie aplicaUi din luna u~loare vilrstei de grad prevazu intrlirli in vfgoare a legll. de~i G JV8rnui a sustinut ca datll de Intrare In vigoare III la art.92 din Legea 1 lanuarie 2014. Pentru a pu ea beneficia de majorarea pensiilor. militanl nr.801 I995". considerli care au Inreglstrat °reducere a acestor venllun lrebule ~ adreseze Casel democrat-liberalii. i de Pensii °sollcltare pentru e niterea unel decizii de revizuire. Senatorii au decis. in i 9 aprilie. eli militarii pot tre p~edintele Traian co' stea se vOr pensiona rie pentru ministrul Apll fi menlinu\i in activitate Blisescu. la ' iirsta de 56 de ani, rarii. dupA tmplinirea v!lrslei Confonn amenda cei :u doul! stele la 57 de ~edintele Comisi de pensionare pAnli la mentului propus de Co ani eei cu trei stele la ei de aplirare a SenalUlui. v!lrst. de 60 de ani. cu misia penlFU aplirare ~i 58, iar generalii cu pa Corneliu Dobriloiu. a aprobarea condueerii rnsu~il de senatori. pre tru ,tele 1ft 59 de ani. mentionat. in timpul dez insUtu\iei. in func\ie de vederile proiectulul de Prelungirea perioa baterilor. eli serviciile nevoite de incadrare. Ei lege se vor aplica in ex dei pAn~ la 60 de ani se speciale preeum STS. au adoptat, cu un amen clusivitate MApN ~i po te face potrivit deci SPP. SRI vor funcliona darnent. actul nonnaliv structurllor militarizate zil or luate de comisiile in baza LegH SO, care de modificare a LegH ale MAr: de ,eleclie care funclio prevede pensionarea la 85/2005 privind statu Potrlvit proiectului. ne :zA tn instituliile mill 60 de ani. iar prelungi tul cadrelor militare. re pensionarea cadrelor taJ '. iar propunerea de rile se vor face in funclie trimis in Parlarnent, pen MApN ~i MAl se va pt lsionare sau nu a de lerarllia care subor IN reexaminare. de eli- face gradual - generalii a<: ",lora va Ii obligato doneazli acele institu\ii. --~~'~_='"_="'~'~,GD~__""""""~~~__"" Un gnap de 13 deputa,i !loelal-demoera,i a de pus la Parlament un pro Scrisul conteazi ieet de lege prin care wntre inipatori, deputatullon Cli semnate de lucratorii Securitlitii" ~a sa modiflee ~m- lin, a declaral, pentru cotidianul.ro, sa nu fie administrate ca probe niflea,la termenulul. d~ eli simplele infonnatii verbale, unice in instanlli, intrudit ar In colaborator al $ecunta "care se eulegeau de la ~ezlitoare", clllca drepturile fundamentale ale .'. .,Ii. Printre Inl,latori. se nu sunt suficiente pentru a acuza omului. afti ~ ~ avocati de 0 persoanll eli a fost infonnator aI Daea proiectul va trece in for profesle, dar ,I un sec Securitlipi. El a argumentat modi ma propusli de cei 13 deputali, 00 retar executlv al PSD. fiearea legislativli prin faptui ca in laborator va fi declarata doar per Deputatii vor ea "relatlirile . baza actualei legi ,,sunt foarte multe soana "care a furnizat infonnalii, verbale consemnate de lueratorii' proeese c~tigate in inst~tli". prin note ~i rapoarte scrise, prin Securitatii" sa nu mai fie luate in Cei 13 deputati PSD spun ca care se aenuntau activitlllile potriv calcul atunci clind. se stabile~te "in situatia in eare instanta jude nice regimului totalitar oomunist ~i daeli 0 persoana a fost colabora catoreasca i~i fonneazli convin care·au lezat drepturile ~i Iibertlip tor al Securitlltii. Iar dadi la baza gerea exclusiv prin aprecierea re Ie fundamentale ale omului". ". • 1 _ 1 _ t.. __.... _~ ..... ~" AI"\~'" """ULtGpY.l U'" "'"'vu..."" ...... _ .. __ ~ ~_._ I"tl'lrilm' verhale. exisUi riscul ca Prin~ ceil3 semnatari ai pro astfel de relatari, persoanele orice fndoialllsa poata fi inter puneru .leglSI all VI:: bum ;'..u. respective sa fie decIarate nevi pretatli impotriva persoanei veri Birchall- deputat, secretar executiv novate, din Jipsa de probe. fieate, iar aparenta sa fie conside~ al PSD, Ion Calin - fost prefect intrebat de ce era nevoie de 0 rata relevanta". Prin unnare, se de Dolj in perioada 2003-2004 ~i asemenea modificare a legii, unul propune ca ,,relatlirile verbale con loan Adam - de profesie avocat 0''(1' f ~ L- I 1fTI f (; '. I " Senatul a aprobat concedierea a 10.000 ~ de salariati din ~ompaniile de stat rnz;f t~ Sen.lul a aprobal, miercud, OUG apJiclirii planurilor de disponibilizare din milioane lei In 2017, 36/2013 privind prOtectia angaja\ilor cadrul socielilli1or nalionale, regiilor Planul este justifical de Guvem prin disponibilizali, al cliror numllr ar llnna sa autonome, companiilor nalionale ~i socie faplul ca, pentru a pUlea raspunde ajunga, pana in anul 2018, la peste 10,000 lalilor comereiale eu capilal majorilar de modificlirilor ~i exigen\elor de pe pi,,!., de persoane, conform unui document stat, precum ~i a societaplor comerciale ~i aCliunile ,de adaptare ale operaloriJor anexat ordonanl"i. a regiilor autonome subordonale eeonomici !rebuie sii urmllreascii In primul Plenul Sen.tului a .dopta!, miercur;, aUloritaplor adminislraliei publice locale, rind "flexibilitalea aparalulu; productiv", in forma Guvernului, OUG nr, 36/2013 numiirul beneficiarilor aceslor masuri de "Aslfel, esle necesari! Iransformarea privind apJicarea in periooda 2013-2018 a protec!ie va fi In jur de 10,500 de complexii a slructurilor economico unor mud de protect,e social! acordatil persoane". se arata in cornunicatul produclive, a raporturi!or sociale, persoanelor disponibilizate prin Comisiei de dupa dezbaterea ordonanlei, elaborarea unor metode de geslionare • concedieri colective efectu.te In baza Un documenl guvemamenta! oblinut deficilului la un nive! suportabil din cadrul planunlor de disponibilizare, de MEDIAFAX include Insa ~i 0 prognoza acostor entiliili cu capital majoritar de stat, Camera Deput.\ilor esle forul deci in delaJiu, pe ani, atat a sumei aferenle care sa eli mine riscurile acumullirii de zional In privin(a acestui act normativ, care va fi pliititll ca pIal! compensatorii din dalorii In viitor, printr-un program de Peste 10,000 de angajali ai compa bugelul asigurlirilor pentru ~maj, eftl si a eficienlizare. Programele de eficientizare niiIor ~i regiiJor de stat ar unna sa fie numarului de persoane care ale operaloriJor economici cuprind ~i disponibilizali pin. In 2018 prin aplicarea "beneficia" de aceste plii!i. planuri de disponibilizare a personalului", planurilor de disponibilizare, numarul Aslfet, pentru acesl an esle caleulal ell se afirma clar in documenl, estimat aI persoanelor care vor beneficia din bugetul de ~omaj VOr fi scoase 37,4 Guvemul chiar explicit [aplnl ca, prin ,/'- • ..I~ _I~~ -~__~_N.. f ...... i; fi:n~ 1nn;(,,<;lt mii;,,,ne lei nentru 2.539 angaia!i. iaranul aplicarea planurilor de disponibilizare, incr-un d~ment "anexat ordonantei de vHtor vor fi achltate ~L~() rnmoane Lei pe(~UJldH.u Ulil "'VUlt'~U.';'';' '1: •""b:: ...:_ 1\;iV15"'uu...... ~'" ..-~.... .c urgenla privind protec!ia angaj'lilor 1.941 salariali. inclusiv din cele subordonate adminis inlervalul 2013-2018, salarialii concedia\i disponibilizali, discut.t in Comisia pentru 2015 vor fi seoase din bugetul de traliei locale, eSle concedial pentru motive urmind sa bencficicze de pl~ti comp.n Munca din Senat. ~omaj 83,2 milioane tei pentru 2.130 care nu lin de persoana salarialului, satorii §i venil lunar de completare, ' "Comisia pentru munca a avut in salariali, in 2016 vor fi achitate 70,8 Referindu-se la perioada urmatoare, Premierul Victor Ponta a sustinul aten"e, in mod deosebit, Proiecrul de lege milioane lei pentru 1312 angajali, in 2017 Guvemul aniinte~te ca, pinii in decembrie atunci eli Guvernul doar prelunge~le pentru aprobarea Ordonantei de Ulgen\! a vor Ii plllite 57 milioane lei pentru I .221 2012, a fosl in vigoare 0 ordonan!li care a protecpa angajalilor din'companii de stal Guvemului nr36!2013 privind apJicarea angajaji. iar in 2018 vor fi achilate inca instiluil mAsuri pentru atenuarea adoptatl1 in 2006 ~i nu va disponibiliza In perioada 2013-2018 a unor masuri de 48,9 milioane lei pentru 1.156 salariap. impactului social al proceselor de personal, dar ulterior i-a cerul ministrului proteclie social! acordata persoanelor Documentul prevede inclusiv 0 restruc!utare §ilsau reorganizare, dar d Economiei, Varujan Vosganian, sa retraga disponibilizate prin concedieri colective reducere a contribuliilor la bugetul "avind in vedere planurile de dispo proieclul de ordonan!", de, pe sile, iar efecruate In baza planurilor de disponi asigunbilor sociale de stat, calcula!ll. pe nibilizare" a unor companii de stat esle Guvemul a anuntat c~ nu sosline proiecrul. bilizare care stabil~le principalele masuri dnci ani, unnare a acestor disponibilizlri, necesar sa fie stabilit cadrul stabilirea Ullerior, insa, ordonanla a fost de protec\ie social. de care beneficiaza de 10,6 milioane lei in acest ,an, 4,7 legal prin care se asiguri! prolectia aprobata de Guvem. perroanele disponibilizate prin concediere milioane lei in 2014, 59,2 milioane lei In salari,,!ilor. Numllrul persoanelor disponibilizale coleClive, Astfel, s-. estimal ca, in urma 2015, 44,8 milioane lei ,n 2016 ~i 30 din companii de stat reprezintll 0 estimare Complexele energetlce-primele pentru ~ ani, fiind 0 realitate cli sunl pe lis. disponlblllzirilor restruclurate companii ~i seC!Dare, a de .. clarat, in 15 mai, premieru1 Viclor Ponta, Printre companiile mentionale ca "Vreau sa lilmuresc Ordonanl" de urmand sa apHce un plan de disponi Urgen\! eu disponibiliziirile: este vorba biliziiri se aflA Camplexul Energetic despre 0 estimare pentru ~ase ani de acum Ollenia, Complexul Energetic Hunedoara, 'neolo, ESle vorba de 2.500, de 1,900 intr Eleclrica, Regia Aulonoma pentru un an, Importanl esle cli noi avem cadrul Activi!ll.\i Nuc1eare ~i unitli\i miniere, legal care exis!ll din 2006 pentru a plllti La inceputul IUliii martie, Mediafax a salarii compensatorii. Este 0 realitate ca se anun\l't ca Guvemul va Incepe un program restruclureaza companii §i sectoare", a de disponibilizare de angajali din 16 spus Ponta in ~edinla de guvem din 15 companii din sectornl energetic, 'n baza mal. unor proiecte de reslruCturare ~i Mibaela Dobrescu GLA ~-e.l'crUL P(O Senatul a aprobat compensap.ile pentru disponibilizati Costin Nitu disponibilizap pana in 2018 prin aplicarea planurilor de dispomoi lizare, nU1Illiru1 estimatal per enatul a aprobat soanelor care vor beneficia astfel OUG36/2013 de pJap compensatorii fiind indicat privind protecpa intr-un document anexat ordo angajatilor dispooi nantei de urgenta privind protecpa bilizap. al dlror angajatilor dispomoilizap, ~tat nWIllir ar u:rma sa. in Comisia pentru Munca din ajungii. pana in Senat anul 2018. Ia peste 10 000 (Ip nPNn:mp rnnfnrm nnni documentanexat ordonantei. Plenul Senatului a adoptat, ieri. in furma Guvemului. OUG nr. 36/2013 privind aplicarea in perioa da 2013-2018 a unor masuri de pro tecp.e sociala acordata persoa:nelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate in baza pla nurilor de disponibiIizare. Camera Deputatilor este furul decizional in privinta acestui act normativ. Peste 10.000 de angajap ai companiilor p. regiilor de stat ar u:rma sa. fie ., . ~ ~S~ N1tTl~ 0 {'C ttL " ~~f<-~~K~L I fJ CC a decis ca modificarile la Statutul cadre lor Inilitare sunt constitutionale 'oJ ~"J Decizia este definitiva ~i general obligatorie p se comunica pr~edintelui Romamei Curtea Constitutionala (CC) a dects. ieri. d sunt constitutionale modmdirile la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare. aduse dupii ce actnl normativ a fost trimis de p~edinte pentru reexaminare. resping4nd astfel sesizarea PDL. informeaza Mediafa.x. Judedtorii Curtii Constitutionale au respins sesizarea In cazul Legii pentru modificarea # completarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor IIlllIta.re. pnn care senawrn J::'UL au reclamat dePi4irea cadrului cererii de reexaminare formulate de ~eful statului. Plenul Curtii Constitutionale a solutionat obiectia de neconsti· tutionalitate referitoare ]a dispo zitille articolului unic punctnl 5 Ofidal al Romaniei. Partea I". obligatorie pentru ministruJ functiona in baza Legii 80, can din Legea pentru modificarea ~i potrivit romunicatului citat. Apiiru:ii prevede pensionarea ]a 60 de ani. completarea Legii nr. 80/1995 Decizia este definitivll ~i general Pre~tele ComiSiei de iar prelungirile se vor IlLce In privind statutul cadrelor militare. obJigatorie ~i se romunid apllrare a Senatului, Comeliu functie de ierarhia care subor prill care s-a introdus articolul 86 pre~telui Romaniei. Dobritoiu. a mentionat. In timpul doneazll acele institulii. Senatul a alineatul 2. obiectie formulatli de dezbaterilor. ell setviciile'speclale adoptat acest proiect de lege In 25 de senatori. aratli CC intr-un Pensioaarea cadrelor precum SIS, SPP, SRI vor calitate de Camerll decizioualii. romunicat de pres:!. MApN fi MAl Ie va face 1n urma deliberarilor. Correa gradual Constitutional:!. cu unanimitate de voturi. a respins obiectta de Potrivit proiectului. pensio neconstitutionalitate a dispoziti· narea cadrelor MApN # MAl se va ilor articolului unic pet. 5 din face gradual-generalii cu 0 stea se Legea pentru modificarea # rom vor pensiona ]a vlIrsta de 56 de pletarea Legii nr.80/1995 privind am. cei cu doull stele ]a 57 de ani. statutul cadre lor militare. prill cei cu trei stele Ia 58, iar generalii care se introduce art. 86 alin.(22). cu patru stele la 59 de ani. In raport cu criticile formulate. Prelungirea perioadei piinlI ]a 60 Argumentatia retinutli In mOO· de ani se poote face potrivit decizi varea solutiei pronuntate de ilor luate de comisiile de selectie Plenul Curtii Constituponale va fi care functioneazll in institutille prezentatli in cuprinsu1 deciziei. militare. iar propunerea de pen care se publici in Monitorui sionare sau nu a acestora va fi ~u..~\.£R-\A\..- ~~'c)\'fI'lL f~ STIRI, Senatorii au respir s proiectul pentru amnistierea ~i grap.erea celor cu pedepse de pana la 6 ani Plenul Senatului L respins. ieri, propunerea legis ativa prin ) . care putea fi operata; mnistia ~i .V graperea unor catego ii de dep nup.. care' au primit p !depse pri vative de libertate de pana la 6 ani. Actul normativ p 'evede am nistierea infracpunil( r care sunt sanctionate CU 0 pedl apsa priva tiva de libertate de p: LIla la 4 ani inclusiv sau amenda precum ~i graperea in intregin.e a pedep sE!lor cu inchisoarea , le pana la 6 ani inclusiv ~i a pe lepselor cu amenda aplicate de instanta. indiferent demodali atea de exe cutare a pedepsei if chisorii"dis~ pusa de instanta. lnip.ativalegislat iva a p;rimit un raport' de res )ingere din .' partea Comisiei jur dice. pentru care au votat 86 dE senatori, in vreme ce alP. 12 sel.atori au fost impotriva respin~ erii actului normativ. Ulterior, a votul final. propunerea legislat iva a inregis trat 84 de voturi "in- potriva" ~i un vot "pentru" .. Parlamentul sustine planuri1e~fk~ ~ UE pentru supraveghere bancara i?~! .j/ Afrodita Cicovschi lenul ParJamentului a apr. obat ieri pro punerile legislative f pentru crearea unui sistem unic la / nivelul DE de supraveghere ban cara, urm~d ca eele Pmai marl ~d din zona euro sa fie supravegheate de Banca CentraIa Europeana (BCE), \ aceasta pu~ avea un cu~t de spus in supravegherea celor la1te~ci. cum ~i a eonced.ierii lor. De aseme a pi"l'el. precum ~ 1a divizarea cIarli Deputalil care au redactat aces nea. PE do~ un roJ mal putemic a angajapIot BCE intre eel care se te propuneri legislative au insistat penln! parlamentele napona!e. Vat ocupa de palitia mon~ ,i asupra faptului d prevederi\e refu. . inclusiv organizatea de audieri cu eel care vor avea rot de suprave ritoare la rlspundere trebuie sa fie ~edintele p membrii consiliului ghetori. penIn1a asigma asumarea ... ~_-l"_ ..J ... _.__...... Ap c·u""~O'h*,,",,. nrecum sf cererea rIs~eriidecl.trebra~de g;;;~'';;'t; ;a~ l:ransferate la de rispunsuri scrise din partea supravegnere at U\..oC. nivelul UE. BCE. in rolul sau de supravegbetoruiui BCE. precum ¥ De asemenea. se dare,te supravegbere. va trebnie sa fie mal un mal bun acces 1a documente. ·intarirea Autoritiilil Bancare descbisa ~i sa i~i asume mai multe a~tpenln!autori~teaUEde Europene in relatiil ru BeE ,i rispunderi decAt in rolul de genera supraveghere in fata bandlot. dt ~i imbunlitaprea capacitalil sale de a tor de politid monetare. penln! Parlamentul European ,i efectua teste de stres ~ de a obpne Domeni11e principale in care pa,rlamentele nationale fa\i de infurmalil de 1a band ¥ de 1a Parlamentu! a cernt modifidri autori~tea U£ de supraveghere. supraveghetorii nationa1i. pz:;.v.,sc 0 mal mare asumare a Alte modifidri se refer.1i 1a Autori~tea Bancara Europeana va rispunderii din partea suprave condi\iile mal atractive de partid avea ~ sarcina de a dezvo!~ conver ghetorului. indusiv prinaprobarea pare penln! j:lirlIe care nu sunt in genla practidlor intre suprave de cat:re Parlament a numirii zona euro. penIn1 a Ie incuraja sa ghetorii nationa1i. res~d, toto ~telui p vicepniJedinte\ui partidpe in numar cl.t mal mare. data, diversi~tea sectorniui bancar Consiliulni de Supraveghere, pre- reducl.nd astfel riscul de fr..cturare dinUE. ~ Nit7/' (QN1t i- L"-LR-~ S R U--L ( til Edilii bucuresteni au facut .. scandal in parlament. , .Miza: afacerea de milioane de euro c,u gunoi Se serle in Parlament 0 hrizarii. s-au dus in Parlament, ca sa noui lege a salubrizirll. -Neinte nconvlngi pe deputatl si nu lnitiativa legisIativa a starnit legerite Ii se la bani de -salubrlzare, scandal atat in randul edililor au api jar daca edfiul-~ef al Capi bucure~teni, cat ~i in dndul rut cand talei, Sorin Oprescu (foto), va parlamentarilor, care auorga a venit primi gestionp.rea gunoiului _ L nizat mal muu:e imauill.i 1'I;:H v ,,):! ""hitp rinf~ fie nlata'~ asa tru a scrie noua lege in baza de c;p~ ( cum facetn prezent in secto carora se va face curatenie pe tali': au rul condus de Marian Vanghe strazile localiUitilor ~i se va explicat, pentru EVZ, surse lIe~ IntaInirea, la care a parti strange gunoiul menajer. "Au parlamentare. Numai ca, de cipat ~i Oprescu, s -a solOat cu fost mai multe intaIniri la Co indata ce auaflat de planul .amenintari cu DNA-ul, dar misia de Industrii, in care mai parIamentarilor - ca salubri ~i cuexpresii de cartier gen: multi parlarnentari au discu zarea sa fie la Municipalitate "Ce s-o_ mal frecim at'ta?". tat aprins legat de legea salu primarii de sector pucure~teni (Antoaneta Etves) t[~ t~L--- (\ -:"") ~ VE r{r't--~fi r-fiuL -2-r~ E t2 '" '.', (rin Antones(u vrea sa-I scoata pe Traian Bases(U la pensie Andreea Udrea ce privesc institutia ~efului tul tn caremandatul ,efulul .PNLmai dore~te ~i schiro: [email protected] statului. Astfel, liberalii do- statului este la ora actuall barea structurii CSM. Ast Uberalll nu 11 mal vor in resc sa specifice n~ pe alb de 5 an~•. Ideea PNL ar putea fel, liberalii propun ca aces poUticl pe p~lntele Tra- ca in procesul de desemn~e duce la trei randuri de alegeri ta 51 funqioneze in doul ian Blsescu dupA termlna- al premlerulul, Prefldlntele intr-un singur an electoral. consilII separate, respectlv rea man~atulul slu, .l~ fina~ "trebule 51 respecte. vointa _ Liberalll insisti 51 mute' Consillul Superior al puterll lul anulm 2014. PotnVlt unel electoratului, • cum. a fost sedi leeR . judecltor"tl ,I consillu. pro propuneri de modificare a exprimatl in alegen". ~" curor:llor. Cor:stit~tiei, faeut~ pardi cu PNL vrea trel randurl In ~ea. c~ pr~ve~~e U\)eralii au prezentat leri dedieatle de partIdul con-. Curtea ConstItutlOnala, li- prop:unerile de revizuire a dus de (rin Antonescu (foto}, de aleleri heralii an nronn!; in«rlarea r.onditlltipi. lH:::I ('11m ::111 TP- p~lntele "nu mal poate Interesant este~i iaptul in constltutle a mutlrii se zultat ill urrria dezbateri face parte din partide politi- ca PNL propune ca alegeri- diulul acestela din Bucur8ftl. lor de la grupurile parlamen ce, nu mal poate candida in Ie preziden!iale s~ nu poata fT . in plus, PNL a mai propus ca tare de la Senat ~i Came alegerl ,I nu mal poate ocupa organizate m acela~i timp ct;l. institutia sa aiba 12 jUdeca ra Deputatilor. Acestea ur funqli de demnltate publici" cele parlamentare, cele locale tori ~i nu 9 a~a cum este cazul meaza sa fie analizate in ca dupA incheierea mandatului. sau cele pentru Parlamentul la ora actuala, dar ,I condltla drul Comlsiei de revlzulre a Tot eu dedieatie par a fi European, dar 51 fie repeta- ca ac~tia 51 detlnl tit lui de constltu,iei, conduse de Crin realizate ~i alte propuneri te la flacare 4 ani, in contex- doctor in Drept. . Antonescu. ~~ ~~ 'V fI .£VFLH('MENIUL- 7:::(rUZ-/ f~ / D()ne~ Premit!rul,sfidat de Sen at V Plenul Sen:ttului aadoptat, ieri, in un;: nimitate, proiec tul de lege prin care sunt ma jorate pen ,iile militare re duse in 20 L(f Desi Guvernul a cerutca jrevedereasa in tre in vigo tte Qe la lianuarie 2014, sene tor;ii au eel aeeas ,ta sa fie al'lkata din luna ur m'iitoareir trarii in vigoare a legii. "Pen :ru 2013 am SPLJS foarte etar ca nu exiStapre vazLJte sur lein-buget, dar, de la l'iar'iuarie'ffi'14-._daeaeste .' aeeasf~ Ie ~e, pUlemsa Ie pu-· nem In bu ~etul pEf2014";a comentat Jictor ponta.:·· oeD ".'0 !~ , 'l(f'Vi'~WL Ntf:jr'tll'ML . fr / Senatorii nu-I vor litler pe Becali Senatori au respins ieri proiE ctul de lege al deputatil Jr Madalin Voicu (P:;O) ei Nicolae paun (mi 10ritati), ce prevede amnistierea infractiu lilor sanctio nate cu ~ edepse priva- . \, tive de iii lertate cuprin se intre . ~ ei 6ani sau cu amenzi. In vat favora bil al Par lamentului I-ar I fi scapal de inctiisoare ei pe Gi~ SecalL l.... " " .:". ,j. ''''~~''.I~~~''''...$>"r .LeJ!!8 amnistierea,1 gra~el'e8, respinsl'la Senal ~' " PlemjlSenatului a respins propunerea legislativa prin care putea fi operata p~ amnistia ~i gratierea unor categorii de detinuti. Potrivifproiectului, pedepsele ctitnchisoarea dep3na la6anl indusiv,precum ~i pedepsele cu. amenda, L .. aplicate de instanta, ar putea fi grapate Tn Intregime, In timp ceinfractiunile, "t. pedeps~e cu pnvarea de libertate p3na la 4ani indusiv sau amenda ar putea (1 amnistiate. Injpativa legislativa urmeaza sa fie supusa votului dedzional in Cam~ra Deputatilor. ~ Ntt-r I() ('I frL f f ~ Sellatul a respins amnistia ItIzvaD MateoMateelcu Dumltru CiofJina. Dar exista ~i alti 0 [. va, lovirile sau vatiimarile cauzatoare mateo,mate!SCU@puterea,lO menipolitlcl,judecatori,oameni deaf de moarte, lipslrea de libertate in mod ceri ~i alte personalitati publice aflate' (l ilegal, violul, actul sexual cu un minor, Plenul Senatului a rasplns Ieriun cazullor, pentru care aceasta amnist e perversiunea sexuala, incestul, talM proIectdeleseprln carearII unnatsa arfiprinsbine. Voicuspuneaca~i1uan a ria, in~eHiciunea, delapldarea, ultrajul, lie amnlstlatl tot\lnfractorllcareau fost ~I darea de mltaar fi urrnat sa fie amni • tortura, represlunea nedreapta, eva condal1ll'latl. confonn C4dulul penal tiate prin acest proiect. darea, falsllicarea de monede ~i valori sau a unor Iesl speclale,la Opedeapsl straine, relele tratamente aplicate ml prIvatlvl delibertatedepinAla 4 ani Aglomerarea pU¥drlllor norulul, proxenetism etc. Induslvsauamendl.lntrau subIneldenta 1l1li1"celcareauprlmtt.1nurma Inclunpruled proceseIor,pedepsecuInchlsoarede In expunerea de motive, pentru I pinAta 6 ani Incluslv " a pedepselor cu sustine- necesltatea unul astfel de a[ t amendlapllcatede Instanta dejudecatl. normativ, a fost Invocata surraagtoml Era ~i 0 veste proasta In propunerea Indlferentde modalltatea deexecutarea rarea unlrntilor din slstemu penitenc legislativa, anume ca daca persoanele pedepseldlspuse delnstan~. ar care arIi dlmlnuata prin aceastaan gratiate mai savar~esc eu Intentle 0 in nisUe. Prolectulleglslativ mergea m; I fractiune in curs de 3ani de laamnistie, Acest proiect a fost initlat in octom departe ~i propunea reducerea cu 0 tn vor executa pe langii pedeapsa stabilita brie anul trecut, de senatorul P5D Ma ime a pedepselor cuinchisoareintre 6 i pentru acea infractiune ~i pedeapsa sau datin Voicu ~I de deputatul- Nicolae S ani ~I eu 0 cincime a celor intre Sill I ) restu\ de pedeapsa ramasa neexecutat Paun, reprezentant al Partidei Romilor, ani. Ar Ii fest exceptatl de la aceste c< " ca urmare a apliciirii prezentei legi. pre~edinte al Comlsiei pentru drepturl dourl detlnutii care au fost condamna I In cadrul dezbaterilor, intre cei care Ie Omului. La vremea respectiva, Voicu pentru Infractluni savar~lte in stare d ~ au sustinut proiectul de lege g-au nu asustinutdiinltlativanuareniciolega· recidiva ~i celor care sunt recidivi9 i marat senatorul PNL Sorin Ro~ca 5ta· tura cuAdrianNastase, care era inchisla prln condamnari anterloare. nescu, care a mentionat ca ar putea inl Jilava, avand opedeapsade2ani.Acum, Exclulll de la amnistie urmau a Ii , i lia un alt proiect delegepe aceea~i tema discutarea proiectului s-a nimerlt foar cel care au savar~it infracpuni precul , III cazul respingerii celui discutat, dar teaproapedupaincarcerarealuiGigiBe· cele contra slgurantei statulul, infract . ~i lideml senatorilor PP-DD, Haralam cali, a lui Victor Babiuc ~i a generalului unile de omot, varnmare corporala gn ' bie Voehi\oiu. .-'-~ .. CCR RESPINGE SESIZAREA PDL SI ACCEF TA VARIANTAUSL Statutul militarjiilor. modificat cODst:ltutionai Curtea Constltut!onall a ROmanlei Ii ~i comandorii pot Ii mentinut peste Ie proiectulu! de lege se vor aplica inex (CCR) a resplns cu uQanll'nltate. limita varstej de grad previizut, la art. c1usivitate MApN ~i structurilor mllita mlercurl. _Iurea piin care POL a 92 din Legea nr.80/199S", ~i nu -~--~------..--..'--~-- .. rtiJEl2E f\--fo . rJ ". CONTRACTE. Disputii in Comisia de Industrii Pi ~ marginea Legii salubrizarii RAzBOIUl PRIMARllOR COli~OARA "TN STRADA" Salubrlzarea Capltalel. care a devenlt 0 afacere url&!;A in ultlmll ani. scoate din nou la luminA dlvergenptle maJore dlntre prlmarll de sector ,I edllul general. Unul dlntre cel mal vocall opozanJI allul Sorln Oprescu este soclal-demCl cratul Robert Nego.... un aproplat al premlerulul Victor Ponta. andm.margarl.~ tie fl ieri, in dezbaterile din Co· conditii e astea, nu vld care sa @romania1ibera..ro misia de Industrli din camera mal fie 1 )luI Primiiriei Generale. SOCIETATE Deputaplor. Edilulsocial-demo Dar,in c )nditii1e astea, dlspar' ,I rimarul sectorului erat a precizat ca salubrizarea la manitol izarea ,i controlul dez 3, Robert Negoita, sectoare functioneaza mult mai voltarii( Tafului.Esteuninceput, la Comlsia de industrii a came· a dec1arat ieri ca bineddtatunci cllnd era la Pri vreau sa spun,asta nu 0 stabilef· rei Deputati1or, unde se discutl nu este de acord ca mAriaGenerala. te decll Legea administrapel. Legea salubrizlrii, in contextul serviciile de salu ceea ce nl indoiesc cll logica ar pozitiiIor divergente exprimate Pbrizare sa revinii la primaria puteaSB duca ... ", aspusOprescu. de munidpalitatea generala, pe PrlIlOMI. SCOII tn fatl Generala, afa cum dore~te edi· Potrivit lui Oprescu, cheltuieli de 0 parte,,i de cea de sectoare, lui Sarin Oprescu, aratllnd ca Solicitat sa comenteze 0 serie de Ie pent! .1 cura~enie BUnt foarte pedealta.. i·a transmis acestuia din urma aeuze anterioare aduse de pri mari,aj mgand,in medie,la su Astfel, in debutul dezbateruor, ca, daca dorefte recentralizarea, marul sectorului 3,care spunea ms de , ~,5 milioane de euro pe primarul sectorului 3, Robert atunci sa ia servicille, dar sa Ie ca in Centrul Vechi nu se face an pent u fiecare sector. Negoita.a precizat capozitia tu ~i plateasca. ' curatenie bine, Sarin Opreacu ~-a aj lOS totufila costuri Be turorprimarilor de sectoare este .Pai, am auzit de la Primaria a raspuos: ~ eu am monitori rioase, i proape 0 medie de 22,S una clara, potrivit careia servi Generala ca se vrea ca dumnea zarea actului de curatenie. sa Ie milioar ~ de euro peande sector, cine de salubrltate trebuie sa ra lor sa comande fl noi sa platim. arat eu ce e in sectoare intlli $I fiftlult cruiastafiam$icertitu mIInlin continuare la sectoare. Dar dumneavoastra ce ~ti sa dupa aceea sa-mi poveateasca dinea c, ~ seintAmpla.pentru Totodatii, ell-a acuzat pe pri· va duceti la restaurant cu ci mie ca nu Be face. Acolo dllnsul cii noi .latim la sectorul 5. ori marul general Sorin oprescu neva, el comanda fi dumnea· are responsabilitatea de a moni· vorbim ledezvoltareechilibratA, pentru faptul ca a promls, acum voastra platiti, asta lara sa fiti toriza $I elcuriitenia,eiiseface cu or! de:p JV!!fI:i... Eu am prezentat ,ase luni,c/lnd a avut loe 0 discu de acord? Afa, ca vrea ell Nu. firmelede'laSectorul3.Prigoanl situatf! unui oTaf care dorefte tie simi1ara tot la Comisia de In· Este in nereguia profund ,i de face acolo curat, ce s-o rna! ire sii se d ,zvolte unitar fi povara dustrii,caiiva invita pe primarii asta trebuie c1arificat. Sa vin§. cam atAta?". ftnanci Irl pentru cetA~enii lui de sectorla dezbateri pe aceasta la sector cu tot cu licitatie, tn Oprescu a aratat ca a prezentat sa fie a. eea$i,nu diferentiatA",a terna,lucru care nu s-a msi in ~ fel incllt sa ,tim clar tn rea in Comisia de Industrii a came· mai SPI S Oprescu. tAmplat. ponsabilitatea cui este. Chestia rei Deputapior,referitorlaLegEs Primarul sectorului 4, Cristian asta ameatecatii nu ftiu pe cine salub~punctulsaudevede ?-v (2-- L. Popescu Piedone,a piirisit,mier avantajeaza, dar nid tntr-un re legat de dezvoltarea unitarii a curl,tnainte de final, dezbaterile Pladon •Ynl8 referendum cazpecetiitean", a spus Negoitil, oraljlUiui. din Comisia de Industrii a ca· dtatde Medlafax. .De fapt,problema defond este Primar dgeneralalcapitalei,So mereiDeputatiiorprivindLegea El a precizat ea sunt neceasre urmlltoarea: aeeea de a se dori rioOpl !SCU,fl ptimariide sector, salubrizlrii, el refuzllnd sa faca c1arificari, pentru a Be ,ti care sa Be traosforme unitiitIle. sub Andrei Chiliman,Robert Negoi dec1aratii jumaliftllor,preciz&nd BUnt responsabilitiitlle, ,I a ara diviziunile Bucureftlului inuni· til, RaJ :!lJ MAnescu fl Cristian tnsacava face unreferendmnin tat ca a prezentat aceastii poz!· tAti administrativ·teritoriale.In, Popesc .1 Piedone, au venit ieri sectoru14 pe acest subiect. • ~------ DEFICIENTA. Nu toate structurile aJectate de taierile bugetare au identificat resursefinanciare CRESC PENSIILE MILITARILOR? SRI SI MINISTERUL DE INTERNE NU AU GASIT INcA BANi ~v~\ Pensille mili'tare nu au un termen clar de la care vor fi majorate. Dintre cele trel structuri afectate de masurlle de austeritate Instituite de fostul Guvern Soc, doua nu au prezentat resursele bugetare din care se vor face cre,terile de pensii. pem.1xrdi&a majorare a pensillor ar urma sa legii p vom accepta ca miririle ~...".,;n1ihera.ro fie aplicata din luna 1l11Illitoare tuturor pensii10r sa se faea • mtranIm VlgUWC ct 1C5~ .:__ :_ ~ ...... ;'" ~'"701"Tt111 tiP Ie 1 lenul Senatului a CU un amendament.,.Am avut ianuarie2014". adoptat in unani di.scutli cu reprezentanpi case Liviu pop ne-a preciazat ell mitate proiectul de lor de pensii de1egap. pentrufie efortul bugetar pentru nliirirea lege prin care sunt care dintre cele trei structurl de .pensiilor celor din MApN este de majorate pensiile stat ai caror pensionari au fast 5 milioaue de lei peluna. militareP care au fost reduse in afectati de reducerile de pensii luna decembrie 2010, mlisura fi in 2010. Este vorba de pensiona ,"beIiencI ind aplicati doar in eazul celor rii din Ministerul Apararii nIpatDnd - ar care au obpnut sume mai mici Na~,SRI~MinisterulAfa Corneliu Dobritoiu. unul dintre dupiireca1cWareasau revizuirea cerilor Interne. Cei de laMApN cei care au semnat proiectul de pensill.or. Singura necunoscuti ne-au prezentat deja 0 situape majorare a pensiilor' spune cit elite data de la care se vor face detaliati, aratand ea au fost efortul bugetar este mai mie de aceste m!rlri. afectali de tMeri un numar de cAts-aestimatini~~~ 9.300 de fo~ti angaja~i. Ne-au· de suma de 5 milioane de eum confitmat, de a.semenea, ell au anual pentru pensionarii lunA de araJIe o identificat resursele bugetare MApN•.De atunci incoace (din Guvemul\li-a dat avizul favora necesare revenirii penaiilor la ~010 - n.red.), situapa a evoluat bil pentru acest proiect de lege, nivelul anului 2010. In schimb in sensu1- cu triste~ spun - ca cerindap1icarea sade la lianua cei de la SRI ~ MAl ne-au cerutmulli dinti:e pensionari au tre Dobfil:oiu a admis ea este unul surile necesare. Nu am mai soli nesupuni. Deci eu nu amsolici ~ pensia mea era in jur de 4.100 Tie 2014, ne-a explicat~ timp peD.tru idenlificarea resui'. . . cut la cele sfinte. Astatnseanma dintre cei care va beneficia de citat reca1cularea, pentru ca eu tat nimic ~ nu am batut niciun de lei". Militarii care au inregis tele Comisiei de munca din Se smbugetare. Dacii cei de laSRI ca suma care artrebui platiti es aceastii inipativi Iegis1ativi: .$i am lucrat numai tntt-o singurii drump n-am batut la poarta trat 0 reducere a acestorvenituri nat, Liviu POp. Acesta spune ea ~ MAE nu vor identifica resurse te rnai mica decat cea evaluatii eu am primit cu maxima diirni institup.e p nu am vrut sa ma niciunui cornisari.at militar. Nu trebuie sa adreseze caseide Pen in documentul adoptat de catre bugetare proprii, atunci vom re- de noi", a rnai suspnut fostul mi cie 0 reducere de 75% a pensiei. supun umiJin¢or lacareguver e un secret, eu am ie~it la pensie sii 0 solicitare pentru emiterea Senatseprecizeazii ca mlisura de veni cu un amendament asupra nistrualApiiraru. Ulterior, am facut toate demer na~i respectivi au incercat sa en gradul de general en trei stele unei decizii de revizuire. • fZ 0 r-rfllt-N l-It Lt' B£ R:1\ I P3 / / . ACTIVI1LATEA P ARTIDELOlt POLITICE . P ARLAMJH:NTARE '. . ". •• ••Pre~edintele Rominiei proiectul PNL de modifica- atunci vatncercasa~creeze nu va mai puteaface poli- rea Constitupei. prezentat, anumiteavantajepoliticedin tica dupa expirarea manjia- ieri. de senatorulliberalTu- momentultncareep~ tului, potrivit propunerilor dorChiuariu. te" , a explicat Chiuariu. PNL PNLdemodificareaConsti- . ~teleTraianBases- _ vapropune~irevenirealaun tupei. cu a anuQta.t ca se va tntoar- mandatprezidenPaldepatru ••o,...~..ilintplp i~ pxerrita cetn politica dupa expjrarea ani.1.l"beralli propunca ~ functiacuneutralitate.taia mandatuluideJaCOtrocenI$l 1rul1l.llui..wLl~~::::'-=~ partizanate politice sau de arfi principalulvizatde oast- rul propusde partidulsauali alta natura, iar dupa expira- fel demodificare. antacare a ~alegerile. reamandatuluinuinaipOa- Ion Iliescu are 0 functie OaltlipropunereaPNLes tefacepartedinpartidew- onorifica in PSD. iar Emil tesanqionareamigratieipo litke. nu mai poate candi- Constantinescu nuniai este litice. prindemiterea parla da in alegeri ~i nu mai pea- activ politic. . mentarului care pleaca din · ...... te ocupa funcpi de demni- ..Daca un pre~te ~e parl:idulcucareacandidat.o tate publica". se afinna in ca se tntoarce in politica. "'11I1._GaoI•••• -Ai>E[j~R.uL f 3 ProtocolldU511, completalt\ capedep'se TRaTATlVBPSD ar vrea sa renegocieze a( ordul USL in favoarea sa. dar l1beralii vorbesc despre completare; l acestuia ...... -.-.. sanctitmi merglnd p:tnllla aveaputereaexecutiW. Toate ~dt'i8ru1.ro exdudere pentru cei care f$i aceste idei ar PUtea Iiaccep ••VictorPonta$iCrinAnto ataciI. partenerii de guverna Cf:, tate de Pm. chiar daciI. hOe nescu sepregll\!!SC$.l se~ reo Protocolul USL contine 0 10 ffiI >d evident rallinuau dat unril.spuns ex lamasanegoderilorpentrua interolq:ieprivindconfiictele va tn -hui sii facem plicit. De aidincolo.lucruri dlscutaacorduldelnliin\llre a publiceintre membrii allan oec! made Ie se complidi. social-demo USL Din semnalele Il'anmli tei,darnuprevOOenlciosaoo cratii avAnd 0 seriedeideica ~i seofidaisauneofidaldePSD Pune pentruastrel de tapte. negc ciere sa re vorlimal greu de acceptat $iPNL. Iideriicelor douli par DelacazulSorin~StiI. disC' ltam protocolul. de ciI.tre h'berali. tide vad operat:Iunea in mod nescu. discutiilevorfiextinse sa-I lpdatam. Unadintre acestea vizea dlfi!rit. i, $isprealtepotentiale proble VIc:ki rPoata zl1 sprijinul pentru .objecti Sociai- I( ,..,.. "":--. Pre,edlntele PNL, Crin reu Constitutia, ehiar cea actualli, Antonesco, a declarat, ~i in orice caz In acest sens vrem sa mal1i, ca in USL exlsli o modificlim explicit, constrilngator. "riscul unor falli" care Rise de falii in USL Desemnarea prim-ministrului nu " lin de increderea dintre este 0 operapune eu caracter subiec ;,Este 0 relalie care, in anumite liilor repetate ale aeestuia impotri partenerll din Uniune, tiv a p~intelui. ~ntele tre C\.~ fnsi trebule prevenlta momente, a treeut printr~o europa va PSD ~i a prim-ministrului. Libe buie doar sa. ia nota, prin desem agravarea acestora cit .. na, cum este ~i aeest moment. Am ralii, insa, nu au luat nicio deeizie narea pe care 0 face, de alegerea pe mai repede, in sensul ..... avut ~i eu momentul.meu de ne tr~~antli, Crin Antonescu spunand care au tacut-o eetlttenii", a subliniat 1? stabillrii increderli intre mullUmire, I-am spus, pe anumite !e doar di de aeum ineolo nu vor mai Antonescu. reprezentanln partid... rne, a avut acum ~i premierul mo fi tolerate atacuri ale Iiberalilor la EI a precizat eli majoritatea par rf lor'din USL. mentul .sa\) de nemullUmire, pe alte adresa partenerilor social-democrap. lamentarii aleasli de eetltteni deeide ,,Discutiile interne sunt intot teme. Dar; pe de alta parte lucru Cum poate fi Bisescu cine va fi prim-ministru, iar pre~e rile fiind dep~ite ~i atun~i, ~i acum deauna, din punctul meu de vede premier dintele oficiazli "consacrarea acestei re. de asumat. Din ceea ee am spus, - este 0 relalie care a ~tigat, in vointe". """'_...... 1 ..... x ...... 'f"w3 rll1I"'\C'e..hh"'A r1~ 'f"V:'ril'\~rfn nu am nimic de retras ~i dacli am tor faliL in primul rand la CapltOlUl ...... _. -....., -1"'"-- -- '" rrin Ant()n~l. a declarat. marti fleci. rlomnul Traian Basescu, spus (in ~edinta BPN a PNL, n.r.) Incredere - ~i acum nu mai vor din opozitie, ea este inearcata, in seara, cli iI va pune, ea pre~edinte, eel pupn teoretic, nu are niciun im cli intr-adevar existli riscurile unei besc de increderea intre doi oameni, mod firese acum, cu mai multlt res pe Traian Blisescu premier, in eazul pediment sa devinli prim-ministru. falii, am tacut-o cu toatlt buna cre vorbesc d~ increderea intre multi ponsabilitafe", a afirmat An~nescu. in care acesta ar fi propus pentru Nu ered, In sensul unui pronostic din\! pentru a Ie preveni, pentru cli oameni", a afirmat Antonescu. Saptl'iInana trecuta, Iiderii PSD funepe de clitre un partid sau 0 alian . politic, eli soar putea intfunpla asta, ele existlt. Si sunt ~i eu co~tient, In ceea ce prive~te relatia sa in frunte cli premierul Victor Ponta lli care ar ca~tiga· parlamentarele, dar nu din eauzli ea eu ~ avea drep cum este ~ premierul Ponta, cli avem personalli cu Victor Ponta, liderul au cetut partenerilor din USL sa iI eI precizand Insa ea nu cr.ede ca se tul sau dorinla de a refuza un ver de lucru, mult ~i repede, la preveni PNL a sustinut ca aceasta este, "pe excIuda din PNL pe senatorul Sorin va ajunge in aeeastli situalie.' diet popular, daca el soar petrece", rea unor agravliri in privinta aces fond", nesehimbatlt. Ro~a Staneseu, urmare a decIara ,jn acest sens am inteles eu me a eompletat Antonescu. -Ati'f 5 ':'), . " ... ,...,-...... _- Camlin Ivan: "Liberalii {;~~ sa se uite mai putin in sondaje ~i mai mult la guvemare!" urtatorul de cuviint al PSD, be, pentru. ca este alti situa~e in care "Este yorba doar de 0 adaptare a ~~aRomllniei, cu topi ~icu to Clitilin .Ivan, spune ca' unii ne afliUn cu t9tii. Sunt foarte' multe protocolului la noua situa~e. USL, 0 . pi it sus~em pe Crin Antonescu. Pliberali au lasat doar PSD deemi importante pe care Guvemul uniune construiti in Qpozi~e pentru a Prin urmare, dacli s-ar uita mai pu~ sa-~i asume lucrurile grele ale gu trebuie sa ~i le~, sunt reforme de c3¢ga alegerile, a c~igattoate b3tii la sondaje ~i la alegerile de anul viitor verniirii, ceea ce nu este corect, el flicut,sunt de multeori decizii dificile liile ~i acumse aflli la guVet1lllIe. SlIDt ~i mai mult la ce avem de flicut la gu precizllnd totodatli cli protocolul ~i dureroase, care trebuie asumate de anumite lucruri care trebuie reanali vernare, cred ca ar fi mai bine pentru USL "nu trebuie renegociat de la toate partidele aflate la guve$u'e, zate, ~te. rn nicilID caz, nu este toati lumea", a spus el. zero", ci doar "lntari~", ,,;,,1:':: ;;::::: ranti aceste deemi trebuiau luate sau yorba despre lID alt protocol sau de. Ciitiilin Ivan a precizat eli "nu este datul Sorin Ro~ca Stiinescu. urmau a fi luate, mulP. cOlegi 1)-_ .:;¥:: ~ .....,..~,>ndere de la zero. Este voma de un nOll protocol, este vorba • Europarlamentarul Clitilin Ivan a giindit mai degrabi la efuctul electo YOrba de 0 rea~zare a modulUl ae Uc v .~;:==::- ~ Qf'""lllia 8i 0 rene- I declarat, la RFI, ca "dorinta PSD este ral, pierd .voturi$- nu pierd voturi", a fun~onare a USL, adaptati noii con gociere a lui, pentru eli trebuie sa fim ca Uniunea Social Liberala sa fie la suspnut el, potriVit Mediafax. . juncturi. Suntem la guVet1lllIe, avem mult mai clari ce se intllmplli cu lID fel de eficientii ~i la guvemare, cum a Purtlitorul de· cuvam al PSD a mru mini~tri ~i liberali ~i conservaiori ~i membru de partid care atacli alt partid fost in opozi~e". spus, potrivit RFl, eli "unii colegi libe social-democra~, lucrurile acestea in mod repetat ~i nu numai cu atacuri "Cllt am fost in opozi~e, a~ vlizut rali s-au gfuldit elianul viitor au alegeri trebuie sa fun~oneze intr-lID anwnit la perscianli, este yorba despre ce inte eli toate blitiiliile duse au fost ~tiga prezide$Ue ~i emai bine sa lase doar fel, partidele pOlitice trebuie sa se ra legem prin solidaritate, atunci clind te, pentru eli am fost uni~, am vomit PSD sa-~i aswne lucrurile grele ale porteze altfelooele la altele, iar lucru vomim de deeiziile importante pe pe ~i voce, am spus aceI~i Iu guvemiirii, ceea ce nu este corect". rile astea se vorrezolva. Eu cred eli se care Guvernul trebuie sa Ie aiba. SlIDt cruri ~i am flicut exact cum am vomit. Ciitiilin Ivan a afirmat totodatii eli vor rezolva foarte repede, in momen cllteva aspecte care trebuie doar inti La guvemare, in schimb, lucrurile protocolul USL trebuie "reanalizat", tul in care liberalii vor intelege eli nu . rite ~i renuantate, nu e vorba despre 0 s-au schimbat ~i e normal sa se schim dupii scandalul 80rin ~ Stiinescu. doar ei au alegeri anul viitor pentru noua intelegere". (jUR~+f3 '-" .~,~_.,,,""'J..o"" ,",'If,' :11("'$' __"" "' ... ,,-,".'»,"I'''''t'~''''''''''~ PNL vrea un CSM al judecatorilor ~i altul al procurorilor . Vicepre~edintele PNL Tudor Judecatore~ti ~i sa avem un Consiliu Chiuariu a menfionat di 0 alta Chiuariuadeclarat, marti, la finalul l!I Procurorilor", a spus Chiuariu. prevedere in cazul magis trap lor este discutiilor cu grupurile parlamentare EI a precizat ca Iiberalii consid aceea de a fi instituit principiul "egaI Iale PNL, ca este sustinuta, peiltru erii ca nu este bine ca judeditorii ~i itatii de pozitie procesuala, a egalitap.i revizuirea Constitutiei, ideea 'procurorii ale~i sa aiba atributii in de arme tntre acuzare ~i aparare In impartirii CSM in doua consilii ~i sanctionarea jUdecatorilor ~i procuro procesul penal". I ~ ~ 4 ~ II __ 4n, :l schimbarea mecamsmUlUl ue:: UIUl t",;,tlC l-au. <11\,,;-,,') U,,",V4U."""',,", "'" v "'"'vu ~: ::::-::::-? .... (,,o,n":1tnrnl -PNI sanctionare a judecatorilor ~i procuro tradictie fundamentala ~i un conflict precizat ell. se pledeaza pentru egali rilor. de interese, care conduce la neex tatea de tratament tntre contribuabil "Am decis eli e mai bine ea actu .ercitarea acestei atributii" . ~i stat, astfel sa nu existe un regim alul Consiliu Superior al Magis , Senatorul PN{.. a p~cizat dl. este diferit tntre creantele impotriva stl}t traturii, care reune~te ~i reprezentanp.i . 'sustinuta varianta ca nu Consiliul ului ~i obligatiile fiscale. ai judecatorilor ~i reprezentanti ai jud~catorilor sau eel al procurorilor "A~adar, sa avem aceIa~i regim procurorilor, sa functioneze, de fapt, sa faca sanctionarea magistratilor, ci juridic pentru creant~le impotriva stat in doua consilii separate, sa avem un o comisie de disciplina numita de uIul ~i pentru obligatiile fiscale", a Consiliu Superior al Puterii catre consilii. mai sustinut Chiuariu. (O.D.) c(A \ ~ ~~ ()"-. \A. \?-~ I'f(CAL f 1 ,\ 1 SRS sfideaza ultimatumul ~ rfo ~ "J liderilor USL t f "if,' Liberalii s-au s!turat de rolul secundar atribuit PNL In structura USL ~i ies din nou I la ramp! prin aeela~i Sorin Ro~ca Stll.nescu. Hill¥it prin multe 5Oandaluri, inclusiv de ~taj, senatornl liberal Mg! din nou blitnI prin gord pentru a-i asmuli din nou pe eei din IPSD. Sensibili la asocierea lor cu SRI, condus! de ex -pesedistul George Maior, cei PSD au reactional dur dupa ee s!plimiina trecuta SRS Ii .cuzase ca VOr sa mUf'Iillllizeze 0 chesliune de interceptliri telefoniee ale j' la CEDO, Corneliu Birsan. Dupa ee PSD-ul a reacliona! dur I••cuza\iile belicoase ale lui SRS, Ponta a declaIlll eli din punetul sau de vedere protocolul USL este suspend.1 ~i eli trebuie renegOO.!. Atunci, Iiberalii au dat asiguran ci! it vor pololi pe colegul guraliv ~i eli afirmatiile fticute de acesta au fost tn nume perSonal ~i nu au nieio leg!tura cu pozi,i. PNL pe aceasta problemaliea. Dupa cilteva zile de calm relativ, footul col.borator al Securitalii, actualmente senator al Komamel. a le~Jt GIn nou la rampa lar COlar Iiberalulln declaralia sa politidi rostita ieri la care PNL il prega~te PSD-ului lui Victor In plenul Sen.tului. El • spus dI scurgerea Senat. Ponta. Acest nou episod or putea distruge discu\iei dintre mini~lrii PNL esle 0 ali.nla de la guveroare I. circa un an de zile chestiune de siguranla naponalii ce intd In erin, doar 0 vidima. de la instalarea la pulere competen\" SRI. 'Sper ca declaralia mea ~i ea~tigarea politic! de astiri (n.r. miercuri) sa nu colaterala alegerilor parlamenlore cu circa 70 %. A~ alimenteze vreun nou scandaL Ar fi nefiresc Ironic, R~a ~i-a e"primat convingerea cum a afuma! Ponta, SRS nu or fi la prima ca ea, declaralia, s! fie interprelalli ca un alaC ca Inregisttlirile disculillor de s!pllimiina directorului SRI. treculli ale staff-ului PNL ~i USL nu sunt '0 interceptare ilegala'. Proctic, el at mboiul cu aceastii institut1 care 0 considera una care it Mr\Uie~te de mulli ani ,i pe care inceard; s! 0 acrediteze ca pe 0 uneallii politicil. Conflictul S!U personal ell SRI merge concOnlllent ~i eel pe Drag~ Smneulescu LtA.R-e~llL ft PSD il acuza pe liberali ca nu vor sa1i asume adul guvemarii USL devine din ce in ce mai scindata. ~i e normal sa se schimbe,pen~ ca este alta Cat despre protocoiul USL, acesta a insistat Dupa ce liberalii au dezgropat' securea situatie in care ne afliim cu totii. Sunt foarte asupra renegocierii sale. ,,"Este yorba doar de r1izboiului, niei pesedi~ti nu vor sa "riim~nll muite decizii importante pe ,care Guvemui '0 adaptare a protocoiului la noua situape. datori". Purtiitorul de cuvant al PSD, Ciitiilin trebuie sa ~i Ie a:>um~, ~un.t r<:fo~e de fiicut, 1JSL, 9 uniune construita in opozitie pentru a Ivan, a declarat ieri la RFI ca unii liberali au sunt de m~lte on declzll dlfictle ~I. dureroase, ca§tiga alegerile, a ca~tigat toate bataliile ~i liisat doar PSD sa-~i asume lucrurile grele ale care trebUle asun:ate de toote pa~~~ele afl~te acum se afla la guvemare. Sunt anumite guvemiirii, ceea ce nu este coreet, el precizand la guvemare. Cand aceste declzll trebUlau . ., A ' I' lucrun care trebUle reanahzate, rea~ezate. In totodata ea protoeolul USL "nu trebuie Iuat e sau urmau a fiI Iua t e, muItI co egl s-au ..' It 'renegociat de la zero", ei doar "lntarit". "Cat gandit mai degraba la efectul electoral, pierd ,mcmn caz, nu este yorba .despre un a am fost in opozitie, ati viizut ea toate bataIiile voturi, nu pierd voturi", a sustinut el. EI a mai. protocol sau despre 0 renegoclere de la ~ero. duse au fost e~tigate, pentru ca am fost uniti, adaugat cii "unii colegi liberali s-au gandit ca' Este yorba de 0 rea~ezare a modulUl de am vorbit pe acee~i voce, am spus acele~i au anul viitor alegeri prezidentiale ~i e mai ._ ruhctionare a USL, adaptatli noii conjuncturi", lucrun ~l atu 14\,.u.l '"' ...... u."'~ "" •.u ..... o-uu ~:::-~~~. T () hin...il Jll~P rloar PSD sa-5i asume lucrurile a conchis Ivan. guvemare, in ~chimb, lucrurile s~au schimbat grele ale guvemarii, ceea ce nu este corect". (ncon ~,'(p ~~ tM~cJ--l( " -) Ivan: Liberalii sa se uite mai mult la guveI"Jlare W l('~'.f¥7 l urtatorul de env int decizii importante pe care al PSD, catalin Guvernul trebuie sa ~i Ie asume, Ivan, a spus ca sunt reforme de Bent, sunt de unii liberali au multe ori decizii dificile ~i lasat doar PSD' dureroase, care trebuie asumate sa-~i asume de toate partidele aflate la lucrurile grele . LIe guvernare. guvernarii. cee, 1 ce cand aceste decizii trebuiau nu este corect, el precizand luate sau urmau a fi luate. totodata ca protocolul USL " lU multi colegi s-au gandit mai trebuie renegociat de la zer( ,". degraba la efectul electoral. ci doar "intarit", dupa scand ilul pierd voturi. nu pierd voturi" , Sorin Ro~ca Stanesen. a susPnut el. . Europarlamentarul Clitlili n Ivan a mai spus 'ell "unii Ivan a dedarat, la un post dE colegi liberali s-aug~ndit eli au radio, ca "dorinta PSD este c;. anul viitor alegeri prezidentiale Uniunea Social Liberala sa fi ! la ~i e mai bine sa lase doar PSD fel de eficienta ~i la guverna 'e, sa-~i asume lucrurile grele ale cum a fost in opozitie". guvernarii, ceea ce nu este "Cat am fost in opozitie, €brect". EI a afirmat totodata ca ati vlizut eli toate batliliile dllse pro.tocolul USL trebuie "reana au fost ca~tigate, pentru ca " Liberalii se inregistreaza intre ei, Rosea Staneseu paseaza pisiea SRI1[ ~ ",J , senatorul ii cere lui George Maior explicatii privind inregistrarile din ~edinta de Pll saptamana trecuta aPNL, sustinind d. acestea suot un atac Ia slguraJlfa natlonal~ Andreea udrea la Ministerul Justipei in fa- and...... udrea\JeVZ.ro VoaIea PSD. Acum insli, SRS enatoruhrihbera1 So a constrult 0 adevlrati teo IiipoateII Jaasad, rinRo~caSt1inescunu rie a consp1raliel fllasl slse Ii vine sa creae!! ca II tnpleap cl eel care a fleut dicitde 0 millie bIJ· Sberalll, coll.1I sll de publlce inreglstrlrlle "a vrut hrad, ipoteza cli partld, se pot inreglstra in slqite vial- politlcl a statu tra ella ,"In~ell conduceril lui". ;,Nu poate fi iansatli, de aCe$tia s-ar fi fnregis PNL. Mai exact, senatorulli cit de a minte tulburata, ipo trat singuri. " ace~tia berai suspoe ca inregistrarue teza eli s-ar fi inter SORIN RO~CA STANESCU, de la ~edinta conducerii PNL eeptat singuri, oferind presei senator PNl de saptamfula trecuta care au steuograme~ spune el. ap1irut in presa, in care hbe ti funqie in stat, nu numal ralii se pJangeau de PSD, re Teoria conspiratlel copreftdlnte USL, d fI, prln prezinta un atac la adresa Acesta a declaIllt ca in insufl faptul cl este plasat in sigurmtei naponale fill soil t&ceptarue au reprezentat fruntea 5enatulul, eI.,.ne.a clti chlu .....Iul SRI, 610.... wi atac la adresa sigurmtei doua pozI~. de conducere in Maior, sl1,1 facl datoria ,I sl naponaie. In primul rind, Romania", a pout sa sublini deplsteze vlnova,lI. sustlne SRS, "prima" Inter ze seuatorulPNL. Nuestepri!naoaracindli ceptare s-a produs Ia se . SRS mai in~a ~ 0 a ~o~ DeraJll se mreglsteaza mue eJ. QIUI unul p.u ...g ""IlLn... .&...4 ,LLUS::lI..Cl-'I.IU.C, u..U..LI..L v,.,...... cu mobilul ~i transmit ~ierul ~edinta se afIau parlamentari, a USL, despre care' spune presei. Un episod similar s-a ~tri, dar ~i Grin Antones eli prezinta discutiile din petrecut cindPNL a reuuntat cu, "candidat lit eta mal tnal tre opt denmitari ai statu lui, printre Cli.re ~ premieru1. Dat fiind ca sunt numai opt participanp, ne floare la ure che pentru SRIn sli stabileas ea exact cine a flicut inregis trarea, argumentElaza el. Este nedar Ia ce sereferl sena torul, in coRdI,"le in care in spa,lul public nu a apirut un asemenea material audio. DeputatulPSD Cristlan , Rizeal-a taxat pe Ro~a Sta nescu. .Atacul slu nu are nlel 0 10IIcl, (._) poate doar fntretlnerea unul c"mat :de netnc'redere reclproci in ca drul USL", a spus Rizea. EvE- K (/'-4 ~J{7UL-- ~'Ui t' f# ,'> "';,. '':'', ~~~~~~~~~~~======~======~======~ .';(' Deputajiipufenipe ."Iistaru,illiir,·· ...... " '. DelTlocraHiberalii intenponeaza ~ Tntocmeasta 0 nlista a ru~iniin \ .cu eei 25!fde panamentari ai puterii care au votat Impotriva vointei electoralj.tliJi explinlata larererendumul din 2009. Anuntul afost . 0\1\ facufdeliderul deputaplor POL Mirc~a Toader.1ncepem 0 aqiune de acest tip s rl-kl \ 0 H1\ L r~ " -' lIlnl,_iiJ Nj~ ,j ... ,lllJ 11 'leMtdia IlL Considerat autor al unei "Investitiile in domeniul ener dedarapi "idioate" de giei au fost stopate din cauza ditre liberalul Daniel unei declaratii idioate a minis Chitoi~ pesedistul Con trului Nita': s-a plans DaI;liel stantin Nita tidi oolegului Chiloiu colegilor sai de partid~ Nedorind sa riimana dator; uselist un risp~s pe misuri: "EI a Iacut praf Nita i-a platit polita liberalul~ pe aceea~i cale. "Chiloiu a ba~ niata p.n~rgip.i!" .. '" ...... , 5a.l. \,..1.1.\,..1.51\,.. Y\..lU-\.. 111 yla.~a. }'Q.llQ. l"1"t'.'Ht,.•~it.? - , .... . Interceptarea discutiilor la refuz ~i de aia acum au ex acuza miniStrul social-demo.: BPN al PNL i-a permis lui Nita . plodat preWrile. A mcut praf ~i 'erat al Energiei, in ~edinta PSD sa afle ce parere are vicepremi pe cei care produc pe termo ~i inregistrata tot pe ~est. Sau erul Chitoiu despre el. hidro. Ipleleg ea sunt interese': poate nu? (5.1.) ~ »"" .,,~ .~'-.-- --" '1'1*~'( ,ON-tJ--k. f1 ",,~ . i ( I I Purtatorul de cuvint al , iuquJ i ~i am ~texact cwn am , PSD, Catalin Ivan, leca . vorbit La guvemare, lucrurile s cerut partenerilor de au sel imbat. Sunt foarte multe' alianta sa fuai lase sonda decm importante pe careGu jele ,i sa se concen'treze vemn: trebuie sa ~i leaswne, sunt I ~orme de flicut, sunt de asupra guvemirii. ~'\ ~ ~ V\ \ multe ori decizii dificile ~i dure Responsabilltatea guvemaru roase, care trebuieaswnatede se afla in acest moment pe relapa dintre premier ~i - pre~edinte, lideru.lliberal, Crin AntoneKU, vine co 0 contraoferti: npune pe Bisesco prim-ministru. Crin Antonescu vrea III demonstreze di are ca pacitatea sa fie p~te1e tuturOrrom.3nilor. Prln urmare, d~ este ~ declarat aI §efuluista1lllui, Iirlpn.l PNT. ",,,;tin,, cii nu ar ezita Ill-I desemneze tJ . premier, dad. majorltatea parlamentari l-ar propu cu ochiullui Traian Basescu ne. "Un lucru simplu, ca nu e'de1oc exclus... teoretic. .p{ Un partid care cA¢ga a1egerile par1arnentare, sau 0 A' ,,-" I .. ealma coaJitie care ~~".a1egerile pariamentare In Ro )u..... acae. .' . moinia III Villi bmm.e~·IIl-mispuna: «Noi am ~ Ca sa se asigure ca nu va ajunge niciodatli In tigat a1~rileparuiment!l.re, domnul Traian Basescu situatia de a-I pune pe Basescu premier, liderul este car;idldatril nostru :oficial pentru funqia de . PNL vrea sa introduca In noua Constitup.e un ar prim-n:iJrustru». in ace1 :mO,ment Traian Basescuill tkolprincare, la sf3.t9i1lll manda1lllui, p're~d1ntele ff' fi dese.r:t!nat prim-Illinisttqal RomlInIei, pentru ca· tarii III fie seas automat pe ~a polilicH. Astfel, In acest sens am lnte1es eu.inereuCQIlStitutia, chiar potrivit unei propuneri inaintate de Jiberali, cea actuala, ~i In orlee caz$hiICest seeS :vrem III 0 ~pi,e~edintele l~i exercitli funcpa cu neutralitate, modificlm explicit, constiiiigator. D~ Wiparlizanate politice sau de alta natura, jar du prim-ministrului nu este 0 aperatiune cucaracter pa expiiarea manda1lllui nu mai poate face parte subiectiv a p~telui. Pre¥dintele trebuie doar. din pariide p()litice. nu. mal pOatecandlda In a1e III ia notil priD. desemnarea sa de aIfgereape care an gen ~i nu maipoate ocupa functii de dernnitate fii.cut-o c~-' a suspnut'Antonf,sciL': . pullliC£!. (A:II.L) N ~ C) N-f\-L-- r.5 • r J .A -I' 111..;\ . SR~l~ lfJ1ljeg~fljaljla dUJ· •..... '. I'JJlQn~"~ meillllPQlJjiY~ -, 1':1 .-, 'Ic 5,gyljmgl~ 11.A,;lQna~tJ Sorin ROlfca Stl nescu tllasa pe finul Victor Ponta ,i se ia de nalful George Malor. Pe care U someaza sa rezolve misterul aparitiei in presa a stenograme lor PNL ,i USL. MaruI discordiei use listel:ere din start ca de mersul sa nu fie inter pretat ca un atac indrep tat contra directorului SRI. situatie in care soar alimenta un nou scan daL ntn definitiv nu Ii cer puternicului ~ef aI PNL I~i ignora propriile i statului roman. In celui mai puternic servi practid jurnalistice ~i eti runte cu Crin Antones cJ;u secret din Romania cheteaza punerea Inre ,u care este nu numal decat sa ~i fadi datoria gistrarilor la dispozilia j ,re,edinte PNL. nu nu pentru care este platit presei drept »atae Impo l lai candidat la cea mal din bani publici. Sa ras triva siguranlei nali i lalta functie In stat. nu pundi unui atae impo onale~ I umai copre~dinte USL, triva siguranlei nationa Motivill:' "Acolo nu se ( i ~i, prin Ins~i faptul eli Ie". adauga ironic Sta afIau slmplii liberali. ci Ii ( .te plasat In fruntea Se nescu. deri ai partidulUi. mi r atului. el deline a doua In ceea ce-I prive,te,' n~tri ti parlamentari - I ozitie de conducere In controversatul senator demnitari de prim rang I omania~ • ($.8.) to ~ { ~\=' ------ ..." . .. L H1r:!roH'fr OJ ( I '~ '. CNSAS va fi atacat ..din nOli Forta Civld a solkitat USLstI retragii , tantul Fortei Civice a !inut sa il felicite proiectuldelegeini1iatdePSDprincare '. pe lideml PNL Cr,in Antonescu pentm se urmiire$le modificarea Legli CNSAS '. faptul ca nici un liberal nu este semna- In sensu I introducerii unui amendament tar at acestui proiect de lege. prin care ar urma sill fie eliminaJi din Teodor Marie~ a mai anuntat ca FC categoria colaboratorilor 5ecuritJtji cei intentipneaza sa initieze 0 lege care sa care au dat informatll. dar care. spune se refere la toti informatorii securitatii, proiectul.n-arfilezatdrepturile,i dar ~i ai Partidului.Comunist Rom~n, libertatile omului. Marie~ .aratand ca PCR a avut peste doua milioane de informatori. constitutionaIa. Voiculescu era in pro --. -- ... ~ ""1\TC' A C' ,.....nT"ll+ ...., t"';:;; nr1n11CO l1Clrrilr "Rog USL sa ret raga un asemenea . .t'lUH:!LlUi vt: Lcl1t: ;:;, L!~~~~; ;,;~,;",'I' ..; ...... , ...... -""' ...... r ---~- - .I. proiect care nu face bine tarii ~i sa lase fi 0 noua ciuntire a atributiilor CNSAS, tul de colaborator cu Securitatea (nume CNSAS in pace", a spus vicepre~edin care aproape nu mai eXista. Lovitura de cod Felix). Trebuie mentionat di pe tele Fortei Civice Teodor Marie~, mier cea margrea a primit-o in 2008 cand, la atunci, Curtea Constitutionala era for curi, intr-o conferinta de presa. Cu sesizarea lui Dan Voiculescu (prin avo mata in majoritate de oamenii PSD. aceasta ocazie, Marie~ adedaratca pro catulSall, Sergiu Andon) Curtea Consti Mai mult, uniidintre ac~~tia erau iectul de lege afost initiat de 14 deputati tutionala a decis ca Legea de functio suspectati tocmai pentru colaborarea ai PSD ~i di prin acest act normativ CN nare a Consiliului National pentm Stu cu Securitatea.Asp.azia Cojocaru a fost SAS ar ramane fara obiect. Reprezen- dierea Arhivelor Securitatii este ne chiar ~i audiata de CNSAS. .. R.M.M. ~ ,'" ,:c rU7~~E ftp ~ COIISTUTUTIE r PDLfaCf! ..Usta ru ,iDlilrlr POL va intocmi "lis ce ale ru~inii" cu deputatii care au votat impotriva initiativei pre~edintelui Traian Basescu demodifi :are aLegii fundamentale• .a anuntat jeri lider JI deputatilor democrat liberali. Mircea Toc der. subliriiind eli partidul va sustine in Comisia pentru revizuirea Constitutiei propunerile valida :e la referendumul din 2009. adica 300 lie parlamentari ~i Parlament unicameral. T6adE r a preeizat eli actuala putere. pe vremea cand g Jvernul Boc a adoptat masurile de austeritate •• a : Implut tara cu tot felul de panouri. cu lista rL ~inii cu parlamentarii care au votat legile care all incercat sa faca 0 reforma adevarata la nivel 1ational". "Vom incepe 0 actiune de acest t P. sa Ie spimem ~i nolo in fiecare colegiu aillostru. care sunt parlamentari care au incalCat dllrinta poporului". aargumentat democrat liberalu .. GUVEI'tNUE . .Llberu:ii, c;riilcall Unii liberali au las It doar PSO sa-~i asume lucrurile grele ale guvernarii. ceea ce nu este coreet. adeclarat purtatorul de cuvant al social democratilor, Ca13lin Ivan, adaugand totodata ca protocolul USl .nu trebuie renegociat de . la zero·, ci doar ..i ltarit". Europariamentarul a' subliniat ca ..dorillta PSO este ca USL sa fie la fel de eficienta ~i aguvernare. cum a fost in opozltie". Tn cazu deciziilor .dlficile ~i dureroase multi colegi s-au :andit mal degraba la efectul electoral, pierd v )turi. nu pierd votuo", a. . explicat acesta. [·e asemenea, Ivan aprecizat ca protocolu! USI.trebuie nreanallzat", dupa scandalul Sorin R)~ca Stanescu. Astfel ca liberalii trebuie sa se ulte ..mai putin lasondaje ~i la alegerile de anul IUtor ~i mai mult la ce avem de facut la guvernar ~', aadaugat social-democratul. ... .~.~ (·.. \V? IDterceptilriDegaie· REFE RIRI LA ACTI\rITATEA SECRETARIATI~UIGENERAL Angqjalii Casei alesilor, care. vor sa-i. ¥in vremuri deStui de greIG pentru ~atii Pa oamElriii sunt revoltaV, dar latulill ParlaQlentulul, carora eel dol P...... 1nf.I se te!J1 sa vorbeasca, pen- GrIn Antonescu, Ia Seftat, $I ValeI'Iu zao_la tru ahu-Si pi~rde Iocu~le . Camera DeputatHor Ie pregAtesc surprlze to- de munca.. EI.~un~ suparati tal neplAcute. ' pe pres~dlntil ~nn Anto- nescu SI Valenu Zgonea, Conform unor surse plata si apoi alte douasap dar Si pe alti politiciani ca .din randul salariati tamani, in lunaaugust, in r~ au afirmat public ca sa lor, conducerea som&i tehnic. Acelasi lucru . IariaVi au lefuri de 10.000 Camerei Deputati Ii vor paV si angcVatii Sana de!eil~n ~ <.. ./ ; COTIDIANE OI~LINE l ... ~ Nota: Sunt monitorizate cotidianele care au renul,tat la editiile tiparite in favoarea celor on line. Din aceasta categorie fac parte ziarele "Cotic ianul" ,i "Gandul". COTIDIANUL ONLINE Dupa Consiliul European Ponta: Se incurajeaza explorarea ~i expijoatarea gazelor de fist Acasa » Politica » Premierul Victor Ponta a dedarat, dupa Consiliul European, ca discutiile de astazi s-au axat pe domeniul energiei: enf!rgia regenerabila, gazele de !jist, imbunatatirea infrastructurii de transport in domeniu, potrivit Digi24. "Exista in mod dar 0 optiune de a permite membrelor UE sa i!ji adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile !ji ex )Ioatarile", a spus Victor Ponta. Declaratiile premierului: "A fost un consiliu operativ, cu subiecte importante pentru Romania. S-a discutat despre problema europeana in domeniul energiei, s-a prezentat contextul actual, Barroso a aratat pierdel'ea de competitivitate a Europei in raport cu SUA, unde pretul energiei, la gaze mai ales, a scazut, iar in Europa preturile din domeniu au crescut. Au fost trei puncte importante: s-a ajuns la 0 conduzie referitoare la energiile regenerabile. Continuam invest,tiile, dar !ji aceste surse trebuie sa aiba un beneficiu astfel incat subventi Ie sa fie cat mai scazute. Pentru Romania avem in vedere 0 balansare a politicii de subventionare astfel incat costurile rezultate sa fie suportabile atat pentru industrie, cat !ji pretu' pentru populatie. 1 S-a diseutat, eu sprijinul Poloniei, Lituaniei, al Romaniei despre gazele de !?ist. Exista in mod dar 0 optiune de a permit:! membrelor UE sa i!?i adapteze legislatia pentru a ineuraja explorarile !?i exploatarile. Nu se va eonstrui in perioada imediat urmatoare 0 politiea uniea e Jropeana, dar stateIe care merg in aeeasta direqie au garantia ea oriee sunia noua de energie, evident eu respeetarea mediului, e binevenita. S-a diseutat !?i se eauta resursele pentru imbunatatirea infrastructurii de transport a energiei. Am reliefat importants proieetului Nabueeo, am ridieat problema, angajamentul de a finaliza interconeetarea de gaz eu R. Moldova pana la sfal"!?itul aeestui an. in privinta aspeetelor socia Ie s-a reliefat i nportanta investitiilor in energie pentru erearea de no; loeuri de munea, i-a pastrat politiea de suspnere pentru eonsumatorii vulnerabili, Romania s re 0 eategorie mare de populatie ee trebuie protejata fata de ere!?terea pretul Ji energiei. in privinta politieii fiseale, Romania a sustinut oplma Consiliului privind aeordurile de sehimb de informatii intre statele membre !?i tarile UE !?i alte tari, negoeierea unor aeorduri eu tari din E Jropa care au 0 legislatie speeiala, iar Romania e pregatita sa eolaboreze In sehimbul de informatii pentru eombaterea evaziunii fiseale. Am diseutat eu Jose Manuel Barroso, e3re a reiterat propunerea ofieiala privind aeordarea pentru Romania !?i Siovaeia a unui sistem special de absorbtie a fondurilor de eoeziune, mai ea?tigam un an in care putem depune proieete" . 2 La un an dupa disputa cu pre~edintele Base:jcu pe tema prezen~ei la acest summit, premierul participa la Consiliul Eunpean cu mandat de la Traian Basescu. Conflictul dintre cei doi a fost solu~ionat de 0 Jrtea Constitu~ionala in favoarea pre~edintelui. Publicat acum 11 ore si 17 minute Noi modificAri in legea privind achizitiil Pragul pana la care autorita~ile publice pot achizi~iona direct produse ~i servicii, fara licita~ii, va cre~te pana la 30.000 de euro plus TVA. in cazul lucrarilor, contractele pot fi atribuite direct in limita a 100.000 de euro plus TVA, fa~a de 15.000 de euro cat este in pnzent. Modificarile au fost deja aprobate in co nisiile de specialitate ale Came rei Deputa~ilor ~i urmeaza sa fie votate in plen, saptamana viitoare. Guvernul este de acord cu aceste modificari. IIEste necesara cre~terea pragului pentrll achizi~ia directa de la echivalentul in lei a 15.000 euro, la echivalentul in lei a 30.000 euro fara TVA pentru 3 produse ~i servicii, respectiv a 100.000 eurc fara TVA pentru lucrari, pentru f1exibilizarea procesului de atribuire a concractelor de achizitie publica ~i pentru cre~terea gradului sdizut de absorbtie a fondurilor europene", ex plica deputatii PNL, cei care au propus amende mentul respectiv, aprobat ~i cu voturile PSD. Practic vorbim de contracte incheiate dir I bani publici, de la servicii de curatenie, servicii de transport, pana la (.ontracte de publicitate ~i Jucrari publice. Intrebarea este daca prin majorarea pra'lurilor nu se mare~te artificial ~i costul serviciului achizitionat. De exemplu, 0 institutie/o primarie care pana acum incheia un contract pentru servicii (Ie curatenie sau pentru servicii de transport, cu 15.000 de euro, poate plati pentru acela~i serviciu 20-30.000 de euro. ,,$i pana acum puteai sa imparti acel conl.ract in mai multe ~i sa te incadrezi in 15.000 de euro. Daca vroiai sa masche zi banul public ~i pana acum puteai sa faci asta. ( ... ) Sunt institutii publice ca"e verifica bugetele, avem curtea de conturi. $i eu vreau ca banul public sa He cheltuit corect, in limita legii", a argumentat deputatul PNL Mihai Lupu, Jentru cotidianul.ro. In plus, el a precizat ca orice achizitie trebuie publica~:a pe SEAP, chiar ~i pentru 5.000 de euro. Deputatul liberal spune insa ca majorarr~a pragurilor este necesara pentru a debloca 0 serie de proiecte publice, (,are practic sunt blocate din cauza contestatiilor depuse la licitatiile pe care Ie organizeaza. "Noi am mizat pe trei elemente foarte clare: deblocarea3utoritatilor contractante, permiterea tuturor agentilor economici din Romania sa participe la toate proiectele mari 4 ~i totodata blocarea contestatarilor de pr, )fesie, care practic ~antajeaza firmele care depun proiecte", a explicat Miha! Lupu. Contractele din domeniul apiririi nu Inai intri sub incidenta legii privind achizitiile publice Un alt amendament ad us de deputati este i Icela ca regulile privind achizitiile publice directe nu se vor mai aplica IIpentru atribuirea contractului de achizitie publica In cazul in care contractul are ca obiect achizitia de utilaje, materii prime ~i/sau materiale necesare pentru Indeplinirea unui contract de furnizare armament, munitie ~i/sau materiel de razboi". "In conformitate cu prevederile OUG 3· V2006, operatorii economici din industria de aparare aflati sub autoritatea Vlinisterului Economiei au calitatea de autoritati contractante. Specificul ~i domeniul strategic In care i~i desfa~oara activitatea ace~ti operatori economici obJiga la 0 prudenta marita in cazul incheierii contractelor care au legatura cu produqia sau comercializarea de arme, munitii ~i matI ~rial de razboi, atat intern, cat ~i extern. ( ... ) Or, In situatia in care ar efectua aceste demersuri pe calea procedurilor de achizitie publica, consec inta ar fi 0 blocare a activitatilor acestor operatori economici. ~i a stfe I ar fj pu~i in situatia de a nu-~i respecta termenele contractuale asumate ~i mplicit ar putea pierde clienti traditionali", argumenteaza deputatii. Majorarea pragurilor la achizitiile publ ice directe a fost propusa ~i de pre~edintele ANRMAP, Dan Vladescu. EI propunea 0 majorare a acestora la 30.000 de euro, de la 1 ianuarie 21 )13. Guvernul a preferat sa mentina pragurile la limita de 15.000 de euro, atat pentru servicii, cat ~i pentru lucrari publice, decizia fiind pusa in cor;text electoral. Ulterior, pre~edintele 5 AI\IRMAP a declarat pentru cotidianul.ro d este de acord cu propunerile facute de deputatii PNL ~i PSD. De altfel, el a participat ~i la lucrarile comisiilor de specialitate din Camera De~ utatilor, unde au fost decise modifidkile respective. Publicat Miercuri, 22 mai2013 Georgetaflilip EBA cere in Parlamentul European "Cod de conduiti" pentru jurnali$tii romani Acasi » Actualitate » Elena Basescu a afirmat 'in plenul Parlarr entului European ca autoritatlle romane trebuie sa elaboreze un cod de c::mduita pentru mass-media, a~a cum a recomandat ultimul raport MCV al Comisiei Europene. EBA a luat marti cuvantul in dezbaterea ref eritoare la adoptarea rezolutiei PE privind libertatea mass-media, bazata pe un raport elaborat de europarlamentarul PNL Renate Weber. Conform Mediafax, fata lui Basescu a spus ca sustine raportul Weber deoarece considera ~i ea ca "defaimarea nu ar trebui incriminata in statele membre" ale UE, dar $i ci trebuie elabnate standarde profesionale $i coduri etice la nivel national pentru jurnali$ti. "0 mass-media independenta trebuie sa fie impartiala ~i obiectiva, sa respecte viata privata a oamenilor ~i sa faca diferenta intre fapte ~i opinii atunci cand informeaza. Salut prevederile raportului conform carora ar trebui elaborate standarde profesionale ~i cod Jri etice la nivel national. Ultimul 6 Raport MCV constata presiunile pe care 0 pari ,e a mass-mediei Ie face asupra actului de justitie in Romania. De aceea, al dori sa solicit autoritatilor din Romania sa elaboreze un Cod de Conduita ala cum recomanda ultimul Raport MCV", a afirmat EBA, care ~i "independenta" organismelor nationale de 'iupraveghere ale mass-media. Renate Weber cere cu totul altceva decat vrea EBA Parlamentul European a adoptat marti rapcrtul eurodeputatului PNL Renate Weber privind normele standard pentru asigurarea libertatii mass-media, printre acestea fiind ~i recomandarea ca statele membre UE sa adopte legislatie impotriva infiltrarii in redactii a agE!ntiior acoperiti. De asemenea, raportul Weber cere Comisie, Europene monitorizarea modului in care in statele membre este respectata Ii )ertatea presei. Raportul solicita statelor membre ~i U ,= elaborarea unor proceduri ~i mecanisme pentru alegerea ~i numirea me nagerilor din mass-media publice, consiliile de administratie, consiliile mass- nedia ~i conducerea organismelor de reglementare, avand la baza trar sparenta, meritele profesionale, experienta incontestabila ~i care sa a~ igure profesionalism, integritate, independenta in detrimentul criteriilor polil ice ~i partizane. De asemenea, raportul Weber mai cere norme care sa asigure rezolvarea situatiilor de conflict de interese, de genul celor rezultate din intrepatrunderea functiilor politice cu ce e de control asupra unor institutii mass-media ~i, in special, sa asigure ca proprietarii conglomeratelor media sunt intotdeauna cunoscuti in mod pubic, pentru a se evita conflictele de interese. 7 Publicat Miercuri, 22 mai 2013 Alexandru Vilan Un dineu in umbra energofagilor Basescu I-a trimis pe Ponta la un non-! ummit Acasa » Lumea » Summit-ul european de miercuri ar fi tre )uit sa constituie un mare impuls catre trecerea la 0 piata energetica cor1una, insa intersele evidente ale statelor membre I-au transformat intr-urI e§ec anuntat. Mai mUlt, el este plasat, in mod stangaci, cu doar 0 lur a inaintea traditionalului Consiliu European de vara, de pe 27 iunie, care vc avea loc dupa importantul summit G8 din Irlanda. Summit-ul la care Traian Basescu a catadicsit sa-I lase pe premierul Pontra sa reprezinte Romanii I este, in opinia multor publicatii europene, un "non-summit" §i este ir Iteresant de observat cine va fi demnitarul care va reprezenta Romania Ie Consiliul din iunie. A§adar, premierul Victor Ponta va repr,ezenta Romania la primul Consiliu European dedicat energiei incepand din 2008, primul summit energetic in vreme de criza. "Nu se va intampla nimic. Adaugarea pe agenda a lInor discutii privind evaziunea fiscala.a elimin 3t orice speranta", scrie Le Figaro. Dupa intalnirea cu Lakshmi Mittal, prer lierul roman va ajunge la Bruxelles pentru a sustine cauza ArcelorMittal, eXi ICt reversul politicii pe care a aplicat o pre§edintele socialist al Frantei la inceputul acestui an. Marile companii din 8 industria energofaga I§i doresc reduce rea taxelor pentru energia regenerabila, lucru pentru care va milita §i pr emierul Ponta. Fiind §i 0 politica promovata de Germania, Ponta va gasi la Bal uxelles exact pe aliatii lui Traian Basescu. Acesta din urma Ii paseaza premierului cartoful fierbinte al nemultumirilor marilor companii, Victor Pont 3 urmand a fi cel care sa explice cauzele unei eventuale retrageri a acestora c in Romania. Romania va mai trebui sa sustina §i cal za conductei Nabucco, tot mai incerta. Acum, din traseul ambitios de aproclpe 4.000 de km, din Nabucco au mai ramas vreo 1.500 de kilometri, a§a-nurnita varianta Nabucco-Vest, de la granita dintre Turcia §i Bulgaria §i pana la terminalul de la Baumgarten, In Austria. Chiar §i mai competitivul Nabuo:o Vest este concurat de Trans Adriatic Pipeline (TAP) pe acelea§i resurse din campul gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan. Mai mUlt, norvegienii de la STATOIL detin active atat In exploatarea azera, cat §i In TAP §i pot Inclir a astfel balanta. Din perspectiva presei franceze, sperantelE: sunt foarte mari la acest summit, pentru ca pre§edintele Francois Hollande a prezentat recent proiectul sau pentru 0 comunitatea europeana a ener~iei, care sa permita "coordonarea tuturor efeorturilor catre energia regenenlbila". Franta I§i dore§te sa lucreze la acest proiect Impreuna cu un numar iii nitat de state europene care sa se ofere drept "voluntari" §i, cel mai probal Iii, a§a va §i lua sfar§it ambitia lui Hollande. Euractiv a intrat In posesia concluziilor Consiliului European de pe 22 mai §i scrie ca acestea sunt mult mai putin arnbitioase decat proiectele Parisului. Documentul arata ca summit-ul, departe de a fi unul istoric, va fi 0 etapa de Inceput pentru crearea unei piete comurle a energiei, urmand ca problemele sa fie discutate in 2014 §i 2015. 9 intr-o Uniunea Europeana in care 35% din energie se produce prin arderea petrolului, 24% provine din gaze naturale, :.7% din carbune ~i doar 14% din fisiunea nucleara ~i 10% din resurse regenerabile, este evident ca statele membre nu doresc sa se angreneze intr-o politica comuna, ci sa-~i mentina libertatea de negociere. Aceasta mai cu seama ca se estimeaza ca in 2035, dependenta UE de importurile energetice va ajunge la 800/0, cu Rusia ca principal furnizor. Aceasta este calea alea;a pana acum de Germania, tara care a negociat bilateral cu Moscova ~i aCl.m beneficiaza deja de importurile prin conductta Nordstream. insa nu numai Rusia are interesse in mentinerea unei piete europene fragmentate, pe care se pot negocia mai u~or Intrarile ~i conditiile. Statele Unite beneficiaza de pe urma sporirii pre ductiei de gaze de ~ist ~i exporta acum la preturi foarte reduse carbunel,~ pe care nu-I mai ard. Este un carbune care invadeaza piata europeana la preturi mai mici chiar decat al gazelor naturale, scrie Le Figaro. Jar centralele europene pe gaz, mai putin poluante, se vad nevoite sa-~i limiteze activitatea. Cat despre atingerea ambitioaselor tinte de reducere a emisiilc r de dioxid de carbon, acestea sunt repetate foarte vocal, insa trecute in umbra rentabilitatii unui carbune ieftin. Pentru ca tot am ajuns la gazele de ~ist, potrivit mandatului cu care premierul Ponta pleaca la Bruxelles, Ron lania aduce in discutie gazele de !jist !ji urmare!jte sa obtina un acord la nivel '~uropean potrivit caruia UE nu va da in viitor vreo reglementare care sa i npiedice explorarea !ji exploatarea gazelor de !jist. Acesta este mandatul lui Victor Ponta, pre~edintele unui partid care s-a opus vehement explc1rarii ~i exploatarii gazelor de ~ist inaintea alegerilor parlamentare. Jar pul:erea de la Bucure~ti nu are de ce sa se teama de 0 opozitie a CE fata de exploatarea acestor reslJrse. Comisia de la Bruxelles spune una insa face alta §i, recent, Der Spiegel vorbea despre viitoare lansare a unui studiu care sa demonstreze ca fractionarea hidraulica 10 nu implidl mari riscuri pentru mediu. Mai mllt, gazele de ~ist au d~patat ~i 0 noua denumire in limba de lemn europeana-I'resurse indigenel/. Si pentru a se asigura ~i mai bine ca va fi L n summit nerelevant, Consiliului European a introdus pe agenda ~i problema ~vaziunii fiscale ~i a paradisurilor fiscale. Sansele de eliminarea a restric~ii1or in ce prive~te secretul bancar in UE sunt mici, pentru ca doua state se opun acestei masuri. Si nu este vorba despre state supuse MCV-ului, ci despre Luxemburg ~i Austria. Min~itrii de Finan~e din UE au reu~it sa dea mandc It Comsiei pentru renegocierea acordurilor fiscale cu Andorra, Elvetia, Mon 3CO, San Marino ~i Liechtenstein. insa nu au reu~it sa ajunga la un acord in Ci Idrul UE. Austria ~i Luxemburg se opun, iar ele sunt sus~inute ~i de Marea BI'itanie, mai favorabila acordurilor fiscale bilaterale decat unei politici comune I~uropene. Avand in vedere relevan~a mai redusa a surnmit-ului de pe 22 mai, nici nu se a~teapta ca el sa se intinda in noapte, precum ultimele consilii. Atat de sigur este acest lucru, incat liderii sociali~ti europeni ce vor participa (Victor Ponta printre ei) au stabilit deja participarea la 0 nare reuniune la Leipzig, miercuri seara, pentru sus~inerea contracandidatL lui cu tot mai pu~ine ~anse al Angelei Merkel, Peer Steinbruck. PubHcat Miercuri, 22 mal 2013 CltlnMarcMevici Ponta ,i oamenii lui Basescu impreun~1 la guvernare - doar 0 chestiune de timp? Mi,cari de trupe in Parlament inainte 41e "marea schisma" 11 Acasa » Politica » Migrari in lant in Parlament pe fondul tensil Inilor din USL ~i al informatiilor ca Basescu i~i face un nou partid, care ar UI ma la un moment dat sa devina aliat al PSD ~i al lui Ponta la guvernare sau in Legislativ. Mai multi parlamentari au plecat din parti jele care i-au propulsat la alegeri pe fondul acestor framantari. Strategia ale ~sa este una stravezie. Spre exemplu, doi deputati, Ion Cristim~1 Marian de la PPDD ~i Sergiu Constantin Vizitiu de la POL s-au inscris in .. UNPR, in fapt PSD. Astfel, incepand cu data de 21 mai 2013, cei doi deputati vor activa in UNPR, Grupul PSD din Camera Deputatilor, potri'/it unui comunicat UNPR. Pe de alta parte, alti patru parlamentc ri din PP-DD au anuntat marti ca parasesc partidul lui Dan Diaconescu ~i dl vor activa ca independenti. Radu Popa, liderul grupului parlamen1 ar PP-DD, dat afara din partid a anuntat ulterior ca s-a constituit un grur::: al "independentilor", care aminte~te de constituirea UNPR-ului de altadata. $i PNL ,i PC incearca sa-,i intareasci randurile Nici liberalii nu stau degeaba pe fondu I tensiunilor din USL. Plenul Camerei Deputatilor a luat act marti de den lisia din POL a deputatului Gabriel Andronache ~i inscrierea acestuia in PN •. 12 Miercurea trecuta Gabriel Andronache a de misionat din POL ~i ~i-a anuntat inscrierea in PN L. Pe de alta parte, deputatul Cezar Cioata (fost PP-OO) a anuntat intr-un comunicat ca va activa in grupul parlament 3r al Partidului Conservator. intre timp, conform unor surse, a~a nllmitul Partid Popular, planuit de Basescu ~i Udrea prin ruperea POL, i~i ,~mana aparitia programata initial pentru 25 mai, pana la noi ordine. Anali~ ti politici dau la unison un singur "verdict": mai e nevoie de timp pentrL strans cu u~a, de ~antajat, de interceptat unul sau altul ca sa treadi in barca partidului lui Basescu. Conform acelora~i teorii, partidul lui Base ;cu ~i Udrea va ajunge sa conduca Romania, impreuna cu Ponta ~i PSD dupa ruperea USL. Publicat Miercuri, 22 mai 2013 loana Radu in ipoteza in care ar fi preledinte Antonescu: II pun pe Basescu premiE r daca ala ar alege cetatenii Acasa » Politica » Pre~edintele PNL, Crin Antonescu, a de :farat, marti seara, raspunzand unei intrebari, ca I-ar pune, in calitate de pre~edinte al tarii, pe Traian Basescu premier in cazul in care acesta ar fi pr )PUS pentru aceasta functie de catre un partid sau 0 alianta care ar ca~tiga p 3rlamentarele. EI a tinut sa adauge insa ca nu crede ce se va ajunge la 0 astfel de situatie. 13 Antonescu a fost intrebat la Realitatea TV in ce conditii I-ar desemna pe Traian Basescu premier ~i ce ar trebui sa ie intample pentru a se ajunge intr-o astfel de situatie. "Un lucru simplu, d nu e deloc exclus ... teoretic. Un partid care ca~tiga alegerile parlamentar:!, sau 0 coalitie care ca~tiga alegerile parlamentare in Romania sa vina la mine ~i sa-mi spuna: Noi am ca~tigat alegerile parlamentare, domnul . -raian Basescu este candidatul nostru oficial pentru funqia de prim-millistru. In acel moment Traian Basescu ar fi desemnat prim-ministru al R( ,maniei, pentru ca in acest sens am inteles eu mereu Constitutia, chiar cea actuala, ~i in orice caz in acest sens vrem sa 0 modificam explicit, cOllstrangator. Desemnarea prim ministrului nu este 0 operatiune cu cancter subiectiv a pre~edintelui. Pre~edintele trebuie sa faca doar sa ia nota prin desemnarea sa de alegerea pe care au facut-o cetatenii", a sustinut liderul PNL la emisiunea "Jocuri de putere" de la Realitatea TV. Antonescu a precizat ca majoritatea parlamentara aleasa de cetateni decide cine va fi prim-ministru, iar pre~edintele oficiaza "consacrarea acestei vOinte". "Deci, domnul Traian Basescu, cel putin te oretic, nu are niciun impediment sa devina prim-ministru. Nu cred, in sem ul unui pronostic politic, ca s-ar putea intampla asta, dar nu din cauza ca ell a~ avea dreptul sau dorinta de a refuza un verdict popular, daca el s-ar petn~cen, a completat Antonescu. Publicat Miercuri, 22 mal 2013 IoanaRadu Remus Cernea, singurul ales care a vo1 at impotriva legii Consens in Parlament pentru proiectul Nabucco Acasa » Actualitate » 14 Puterea §i Opozitia au aprobat marti la un son proiectul privind dezvoltarea conductei de gaze Nabucco. Un singur VOl: a lipsit pentru ca decizia sa fie luata cu unanimitatea celor prezenti. Toate grupurile parlamentare au votat mar ~i in favoarea proiectului Nabucco, argumentand ca este un proiect strate~ ic. Aceea§i atitudine au avut §i senatorii, legea urmand sa fie transr nisa spre promulgare. Singurul parlamentar care a votat impotriva este deputatul Remus Cernea, fostul consilier al premierului Ponta. Proiectul aprobat marti este propus de Guvern §i are ca scop instituirea masurilor necesare pentru lucrarile de dezvoltare a Conductei de gaze naturale Nabucco. De exemplu, stabile~ te criteriile in baza carora se va efectua plata indemnizatiilor catre proprietarii terenurilor afectate de noua conducta. De asemenea, lIse are in vederl ! reglementarea expresa a dreptului de proprietate privata asupra condu( :tei de gaze aferente Proiectului Nabucco, respectiv a drepturilor asupr,J terenurilor ce vor fi afectate ca urmare a acestui proiect", se precizeaza . n actul normativ. Legea a parcurs toate procedurile pa rlamentare in 11 zile Modul In care acest proiect de lege a trecut de Parlament este un record pentru Legislativ. Proiectul a fost aprol>at de Guvern in data de 30 aprilie, chiar Inainte de mini-vacanta parlame!ltara de Pa§te. La Senat a ajuns in data de 10 mai, iar pe 14 legea este deja aprobata in Plen. 0 saptamana mai tarziu ajunge in Plenul Camerei Deputajilor, la vot final. 15 Graba este explicata de premierul Victol' Ponta in contextul reuniunii Consiliului European de miercuri, 22 maio Re prezentantii opozitiei nu au avut nicio obieqie fata de aceasta procedura. Liderii POL §i-au justificat sprijinul prin faptul ca este vorba de un proiect pe ca "e I-au sustinut in timpul cand se aflau la guvernare. Acordul privind Proiectul Nabucco a fost sernnat la Ankara, in iulie 2009, de Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania §i TurciCl. Oespre acest proiect se discuta insa de mai multi ani. In 2002, companii de profil din cele cinci state au semnat un Acord de cooperare privind inf iintarea unui "Consortiu" pentru crearea unei rute complet noua de transj:ort a gazelor naturale din Zona Marii Caspice §i Orientul Mijlociu catre pietele europene. La proiect participa: BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, Transgaz din Romania, MOL din Ungaria §i OMV Erdgas din Austria. Publicat Miercuri, 22 maiJ013 GeorgeU.;'Uip 16 GANDUL ONUNE Vlad Moisescu a fost exclus din PNL de Cristian ANDREI Publicat la: 22.05 2013 23:10 Ultima actualizare: 23.05.2013 00:06 Fostul pre~edinte al PNL Sector 1/ Vlad ~Ioisescu/ a fost exclus in aceasta seara din partid de conducerea organizati ~i PNL Sector 1/ alaturi de alti 11 membri ai organizatiei printre care ~i fosl ul director de comunicare al PNL/ Ioana Costescu. Conducerea PNL Sector 1 este asigurata in acest moment de vicepre~edintele PNL/ Sector 1/ Daniel Chitoiu. La ~edinta in care s-a decis excluderea celor apropiati de Vlad Moises:u ~i Andrei Chiliman au participat ~i Dan Motreanu/ Tudor Chiuariu/ Cristian )avid ~i Ludovic Orban. ll I1Confirm informatia/ eu am votat impctriva / a declarat pentru gandul deputatul PNL/ Ludovic Orban. Vlad Moisescu s-a aratat deranjat de faptl JI ca a fost exclus/ fara sa fie invitat la aceasta ~edinta. "Nu am fost invitat 53 particip la ~edinta unde s-a decis excluderea mea, dar ce vreti de la un aVcltar sovietic ca Antonescu, care este mandru ca este contemporan cu Becalil1, a spus pentru gandul fostul lider al liberalilor din Sectorul 1. Moisescu a fost exclus din partid, fiind acuzat ca se numara printre fondatorii Initiativei Romania Liberala ~i a dus 0 campanie impotriva PNL. De altfel/ pre~edintele PNL/ Crin Antonescu a declarat in mai multe randuri ca PNL va lua 0 decizie in cazul celor care au fondclt IRL ~i ca partidul se va desparti de ace~tia. VIad Moisescu a fost acuzat de pre~edintele PNL ~i de tradare la referendumul din 2009 pentru demitere, ~ pre~edintelui Traian Basescu. 1 De td:ldare la referendum a fost acuzat § i primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, dar pentru excluderea acestuia :!ste nevoie de votul Delegatiei Permanente care se reuni saptamana viitoilre. in cazul Moisescu, care are statutul de simplu membru, a fost suficient votul organizatiei din care face parte. Moisescu ~i Chiliman se numara printre fond :ltorii Initiativei Romania Liberala ~i au initiat in ultima perioada discutii cu PI~T ~i Forta Civica pentru gasirea unui canddat al dreptei pentru prezidentialel ~ din 2014. Ponta accepta reducerea mandatului .nezidential, nu ,i scoaterea fo,tilor pre,edinti din politica de Anca SIMINA Publicat la: 22.05.2013 19:39 Ultima actualizare: 22.05.2013 19:40 Propunerea facuta de PNL prin vocea senate rului Tudor Chiuariu, de reducere a mandatului pre~edintelui de la cinci la pat ru ani prin revizuirea Constitutiei are ~i acordul de principiu al Iiderului PSD, \; ictor Ponta. "Sunt de acord cu reducerea mandatului pi e~edintelui la patru ani, dadl au ll propus liberalii , a anuntat Ponta de la Brw:elles, dupa incheierea Consiliului European la care a participat, adaugand in;a ca nu a fost informat in acest sens de Iiberali. Argumentul sau este insa ca PNL are prirlul cuvant in aceasta chestiune, avand in vedere ca "liberalii vor avea candie atul la pre~edintiell. Ponta s-a aratat insa sceptic pentru mOrlent in privinta propunerii de a interzice prin Constitutie fo~tilor ~efi ai statului sa mai faca politica. "Nu ~tiu daca e constitutional sa-i interzici pre~ec intelui sa nu mai ocupe functii publice dupa terminarea mandatului", a adaugat porimul-ministru. 2 Liberalii vor sa-I scoata pe Basescu c:! efinitiv din politica, lliescu victima colaterala de Sorina Iona,c Publicat la: 22.05.~013 17:25 Ultima actualizare: 22.05.2013 18:21 PNL a dezbatut miercuri proiectul pentr u revizuirea Constitutiei, printre propunerile liberalilor numarandu-se ~i inte rzicerea pre~edintelui Romaniei de a se mai implica in politica dupa ce i~i termina mandatul. Propunerea ii apartine fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, ~i, daca ea ar trece la revizuire, prevederea i s-ar aplica actualul Ji ~ef al statului, care a declarat ca va reveni in politica dupa ce i~i va inch eia mandatul de la Cotroceni. De asemenea, ea il va afecta ~i pe Ion Iliesl :u, acum pre~edinte de onnoare al PSD. "Facem referire ~i la interdictia unui pr,e~edinte de intra in partide, de a candida la alegeri sau de a indeplini (,,Ite demnitati publice, dupa ce i~i termina mandatul, in sensul asigurarii irrpartialitatii. Daca un pre~edinte ~tie ca se intoarce in poltica, atunci va incl ~rca sa-~i creeze anumite avantaje politice din momentul in care e pre~edi ,te", a spus Chiuariu, adaugand ca PNL va propune ~i revenirea la un mandc t prezidential de patru ani. Intrebat daca aceasta prevedere il vizea ~a pe Basescu, liderul PNLa raspuns: "Nu cred, e valabil pentru toti pre~edinj.;ii ale~i in baza constitutiei revizuite, constitutia nu se poate retroactiva". Tot legat de atributiile pre~edintelui, liberalii propun ca ~eful statului sa numeasca premierul propus de partidul sau alianta care a ca~tigat alegerile. Totodata, liberalii propun noi criterii pelltru cei care vor fi numiti judecatori ai Curtii Constitutionale. 3 "Colegii mei au fost de acord cu propunerea mea, pentru a reflecta echilibrul celor trei puteri In stat, iar ICC] sa numeas(:a trei judecatori. Am discutat ~i despre 0 mai transparenta numire, In urma unei audieri publice In comisiile Parlamentului, despre introducerea de noi (riterii de profesionalism, anume ca toti care vor fi numiti la CCR trebuie sa detina titlul de doctor In drept", a declarat pre~edintele Comisiei ]uridice dill Senat, Tudor Chiuariu, dupa ~edinta liberalilor. Mai mult, PNL propune ca revizuirea Cons' :itutiei sa fie facuta ~i in sensul limitarii posibiliatii guvernului de a da On lonante de urgenta pentru legi organice, dar ~i asumarea raspunderii exe ::utivului sa fie facuta 0 singura data pe sesiune parlamentara. o alta propunere a senatorului Chiuariu a fost ~i sanctionarea migratiei politice, prin demiterea parlamentarului cc re pleaca din partidul cu care a candidat. "Am propus ca demisia unui parlamentar ,jin partidul pe lista caruia a fost ales sa duca la incetarea mandatului. III al doilea rand am discutat ~i posibilitatea initierii unui referendum c e revocare a deputatului sau senatorului care a parasit partidul pe listele caruia a fost ales, la nivelul colegiului, daca va ramane sistemul uninorr inal", a precizat acesta. Pentru a spori democratia In Parlament, liberalii propun sa existe dezbateri saptamanale intre membrii Guvernului ~i reprezentantii opozitiei pe temele masurilor pe care Ie ia executivul. Referitor la propunerea unor liberali de a ! ;chimba ziua nationala a Romaniei pentru data de 10 mai, Chiuariu a precizat ca s-a discutat, dar ca nu exista 0 larga sustinere pentru acest lucru. 4 "Nu a existat 0 pozitie unitara din partea cdegilor, am putea avea doua zile nationale, dar nu a existat 0 decizie in ace:;t sens, colegii care doresc acest lucru 0 pot face prin proiectul legislativ", a ~ recizat Chiuariu. PDL face "lista rU$inii" cu parlamen tarii care au votat impotriva Constitutiei lui Basescu de Liviu Dadacus Publicat fa: 22.05. W13 15:52 Ultima actualizare: 22.05.2013 15:53 Liderul deputatilor POL, Mircea Toader, a declarat, miercuri, ca formatiunea sa va elabora 0 "Iista a ru!jinii" cu cei 259 de deputati ai puterii care au votat impotriva vointei electoratului exprimata I ~ referendumul din 2009, pe care 0 va prezenta in colegiile electorale. Toader a spus ca aceasta "Iista a rU!jir Iii" va fi prezentata intr-o actiune similara celei intreprinse de fosta opozitie, atunci cand a prezentat in teritoriu fotografii cu parlamentarii care au votat rlasurile de austeritate. Potrivit lui Toader, POL va apela la fotogl'afii ale deputatilor puterii pe care Ie va trimite in cutiile pO!jtale la fiecare cetetean, dar!ji la panotaj. "Ace!jti 259 de parlamentari reprezinta 0 lista a rU!jinii. incepem 0 actiune de acest tip sa spunem in colegii care sunt parlamentarii puterii care au incalcat ce a dorit electoratul privind Parlamentul unicameral !ji maximum 300 de parlamentari. Vom prezenta 0 lista cu poze a celor care au ignorat solicitarea electoratului la referendum", a spus Toa jer. EI a aratat ca POL va sustine in cc ntinuare in Comisia de revizuire a Constitutiei ceea ce electoratul a votat 13 referendum, care a fost unul valid. 5 Camera Deputatilor a respins, marti, cu 41 "oturi "pentru", 259 "impotriva" §ii 18 abtineri, proiectul de lege privind n~vizuirea Constitutiei initiat de pre§iedintele Traian Basescu in 2011. Catalin Ivan: Liberalii sa se uite mai putin in sondaje Ii mai mult la guvernare de Departamentul Politic Publicat Ie: 22.05.2013 11:28 Ultima actualizare: 22.05.2013 11:33 Purtatorul de cuvant al PSD, Catalin Ivan, spune ca unii liberali au lasat doar PSD sa-§ii asume lucrurile grele ale guven larii, ceea ce nu este corect, el precizand totodata ca protocolul USL "nu t rebuie renegociat de la zero", ci doar "intarit", dupa scandalul Sorin RO§ica Slanescu. Europarlamentarul Catalin Ivan a declarat, la RFI, ca "dorinta PSD este ca Uniunea Social Liberala sa fie la fel de eficie nta §ii la guvernare, cum a fost in opozitie" . "Cat am fost in opozitie, ati vazut ca toat,~ bataliile duse au fost ca§itigate, pentru ca am fost uniti, am vorbit pe acee3§ii voce, am spus acelea§ii lucruri §ii am facut exact cum am vorbit. La gw'ernare, in schimb, lucrurile s-au schimbat §ii e normal sa se schimbe, pent-u ca este alta situatie in care ne aflam cu totii. Sunt foarte multe decizii importante pe care Guvernul trebuie sa §ii Ie asume, sunt reforme de facut, SJnt de multe ori decizii dificile §ii dureroase, care trebuie asumate de toate )artidele aflate la guvernare. Cand aceste decizii trebuiau luate sau urmau c fi luate, multi colegi s-au gandit mai degraba la efectul electoral, pierd vOtl ri, nu pierd voturi", a sustinut el. 6 Purtatorul de cuvant al PSD a mai spus, potri \fit RFI, ca "unii colegi liberali s au gandit ca au anul viitor alegeri preziden1 iaJe §i e mai bine sa lase doar PSD sa-§i asume lucrurile grele ale guvernarii, ceea ce nu este corect". CataJin Ivan a afirmat totodata ca protocoJu I USL trebuie "reanalizat", dupa scandalul Sorin Ro§ca Stanescu. "Este vorba doar de 0 adaptare a protocolulL i la noua situatie. USL, 0 uniune construita In opozitie pentru a ca§tiga alegE :rile, a ca§tigat toate bataliiJe §i acum se afla la guvernare. Sunt anumite ucruri care trebuie reanalizate, rea§ezate. In niciun caz, nu este vorba deSI)re un alt protocol sau despre 0 renegociere de la zero. Este vorba de 0 rea§ ~zare a modului de functionare a USL, adaptata noii conjuncturi. Suntem la gl vernare, avem mini§tri §i Iiberali §i conservatori §i social-democrati, lucrurile acestea trebuie sa functioneze Intr-un anumit fel, partidele politice trebuh! sa se raporteze altfel unele la altele, iar lucrurile astea se vor rezolva. Eu cred ca se vor rezolva foarte repede, In momentul In care liberalii vor II'telege ca nu doar ei au alegeri anul viitor pentru pre§edintia Romaniei, cu 1:otii §i cu totii 11 sustinem pe Crin Antonescu. Prin urmare, daca s-ar uita mai putin la sondaje §i la alegerile de anul viitor §i mai mult la ce avem de facu: la guvernare, cred ca ar fi mai bine pentru toata lumea", a spus el. Catalin Ivan a precizat ca "nu este vorba de un nou protocol, este vorba de 0 rediscutare a acestuia §i 0 renegociere a II Ji, pentru ca trebuie sa fim mult mai dari ce se Intampla cu un membru de I'artid care ataca alt partid In mod repetat §i nu numai cu atacuri la persoana, este vorba despre ce Intelegem prin solidaritate, atunci cand vorbim de dec iziile importante pe care Guvernul trebuie sa Ie aiba. Sunt cateva aspecte care trebuie doar Intarite §i renuantate, nu e vorba despre 0 noua intelc ~gere". 7 EDITORIALE , /' . . r~ ~~' C~ ~J , CT',.!... r'-t '~""." . ~~ ~I-! ~ "~ (3 (~ ~ ~ ~ -=t en .. - , ~ ~.~ \'- ~.... '-, --. " ... ~ ~J ~.~ ~ ,~ ~ ~ -::+ ., - ~~ t I l' i" ~ .-0 ~ ~-~ ~.. oua fanto ia celor doua pir\i nu i~i,rru i . me parale fae nici opozilia pe care 0 eel: ! . Ie bintuie democralia. ~ incepe prin I eo~marurne obServa ca in arlce caz eartelt l . . . politiee ale este incompiet, chiar daca l-ar • rominilor. admite. Au Blsesco ~ Pont l Una e coalipa, pentru ca nu se interese in comun co Sori" D ALINA MUNGIU-PIPPIDI paste coalilie la noi pe a carei Ro~ Stanescu ~ cei din spa , destriimare sa nu se parieze ru tele sau? Judecind dupl scan . nic. A doua e eoabitarea, care e dalul Biram ~i urm., nu. Est ' mare lider de .opinie recrutat mult mai pu\in decat 0 coalilie, evident cli SRS reprezinti w anul trecut de erin Antonescu un fel de pact de neagresiune, grup care ar Ii vrut culpabiliza (care se intreaba de ce nu vin dar. tot prea mult pentru unii. rea ~ lichidarea totalii a DNJ intelectualii in partid ,i dii vina Coabitarea BUesco-Ponta a foat ~ a organismelor anticoruP\ie pe lipsa noastrii de capacitate de la inceput pe placul a pu\ini, Grupul acesta e faC\iune pe fall de angajare ~i voluptatea cri co fundamentali~i ambelor la liberali, ~i se bucurii de soli ticit de pe margini). 0 ti Becali tabere in ~ee din ziua inti . daritatea ~fi.ei partidulul. Da indus in vreun carte\? Nu, ca . ia. Dar a fost un moment cAnd astea nu Bunt ~i interesele PSD altfel nu 0 lua la fugl de cIlnd mi s-a parut cl am r~it sa partid ralional, undeeondu auzea zvon de condamnare de convingem lumea de ideea de cerea pune ~ SCOBtedin prizi a trebuit intora de la aeroport. bun-siJ:n1: ea paeea e mai buna cindvrea, iar unde s-a dat sem Nu daar ca nu avem un front dedit rAzboiul, mai are ales nalul ca ancheta anchetatori· complet, dar 'nici in partea de elnd nu emu ~nse ca rubo lor e 0 erasre, dii prost. Aceia, front nu e adevarat ca nu exista lul sl se termine prin infran lucru s-a vAzut la numirilE ,i opozipe. Popularii a gerea totall a uneia din cele din justilie, cind s-a insinuat MiI1carea doua tabere. Aculn insa liderii clnemullUIDirea de laAntena, consilietilor preziden\iali, plus alii OOteri, a fast creata ca de opinie tineri, dintre care unii a lui ~ca etcompo este teatru sa nu sunt coruP\i, ci sinceri, au ci, de {apt, Bunt superfericili spargii PDIrul pierdut de ~ statulul pentru ca PDL-ul nu inceput i~i sl se pIangll ~ co numirile lui Kovesi &: NilU. se opunea destul de energic sl insinueze ca avem, de fapt De fapt, e fals. Ki1vesi 0 Ii avAnd G) USL, dar \inta tinall e mai ales , de-a face co un cartel, nu co 0 simlUl ierarhiei mai ~oltat electoratul PNL Disidenta de la ~ coabit:sre, co alte covinte co 0 ca Morar, dar nu 0 vld inter libera1i e provocata totde tabara intelegere mafiotl a unor tabe venind ca sa opreascii dosare. re care ar trebui in mod normal tntr-o ilune a posibilita1i1or Blsescu, BI1a ca, bar Domnuiul, nu ne lipsesc incerciirile de a-I sa lie in competilie sau chiar limitate, oPIiunea pentru ea a distruge pe altii sau a Ie face contradiC\ie, ~ asta pe cadavrul foat bunii pentru noi l1i rea pen concurenli. intotdeauna de justipei, dreptei sau stingii tru SRS &: comp. CUm ramane ca laspargerea D.A. incoa pure - dupl caz. co dl Yoiculescu, e el indus in Aliantei ce, politica romiineasci este Hal vedem daca inle\egerea cartel? Nu: de~i dl Voiculescu sa despre canibalizarea la dreapta, Baaesco-Ponta chiar cores pare paciti.cat, nu e aceeptat in . nimic altceva, diverse faC\iuni punde delinipei unui cartel marea intelegere, d~ ar vrea care submineaza competipa el, interesele lui fiind pres dife .-zise de dre!lpta (toste, de politica, in schimbul .eire rite. Sau paste di :Becali., celllalt fapt, credincioase in investitii de stat ,i multipHcatori keyne + sient, co idei puj:in~_,! vechi) .-- -/ se fagoeiteaza ree: proc aliin du-se pe rand cu partidul "A , treia Cale", pesedst, ca sa 1 agate cat mai mult din electo ratul urban ~i acti 'I. Au inte rese electorale cc mune PSD /, ~i pr~tele? D< ar atat cat f Basescu face ce ¢e elmaibine, I praf ~ pulbere pe a~~ parte cu el dinvechii lui ~ liap ~i piie teni. Dar nu a~ num iasta cartel, ca odatii ce Iiva ret ~, psD-ului I nu Ii va mai conve: Ii 0 dreaptii uniticatii, chiar pSI ~udo cum e ea, ca prea e slab aJ iatul PNL 1a ridicat steagul ideo: ogic, niei sa vrei sa cazi la ei il, groapa nu pop, caei ri¢ sa n'll 0 gase¢ de discrep ce sunt. In sfar~it, existii j l treia mare binuiali groaznica ~ sinistra, ca. exista .un cartE l limitat la imunitate. Becali ~ .Voicu1escu nu sunt inc1u~, Ce aiei furia PNL, dar alpi sunt. CUm ar ft, de exe:mplu, sa ve lem di Diei , Elena udrea~mci I adu.M.az8.re " nu mai sunt pe vii" or deranjap de justipe cu vreo mtrebare ~i ca pactul. pe ne~ resiune s-a facut doar pe cele.e! entia1~?, Cir culi d~mult liste C1 Lai Cui sunt biiepi" ~i fetele ast!a de ,au fost .' numip acuma prin procuraturi. La asta, dragi tov( ra~i comen tatori prapastio~i , va spun doar atat: ca dadi se vor face plangeri cu teme: contra lui udrea&Mazare, ca daca se vor gasi .destui jurnal l~ti sa Ie ~i urmareasca ~i sa •e ~i pUblice ~i destui oeng~ti sa Ie urma reasca, eu nu m-al te:me chiar ~a de tare nici d. ~ asta. PBna atunei, sfatul met ramane ca ~i pana acum: nua l~~i, baie~i, nuan~ap, ca lume; l e, din feri I eire, mai complica" a decat vise pare voua ~i inca raspunde la strategiile celor ca: 'e fac efortul s-o priceapa, nu .i-a schema :eJt tize:ze.• AlinaMungiu-Pippl rli estepre~inte SARfiJ 'TOfesor depoliticipuliIice la HI me School ojGovernancedinBerI n - !I ALTE EVENI1\fENTE DEINTERES / ' 1 "Alegeri, la j:lnul pe vremea asta , Parlam!Dtul European a decis ca alegerile euro pene sa ai )a loe intre 22 25 mai 20.4. in loe de 5-8 iunie, dau stabilita initial. . fn ace! t mod, noul Par lament va avea mai mult timp s i se pregateasca pentru alegerea ~telui COl Ilisiei Europene, in iulie 2014, se arata intr-un CI municat al Par lamentului European. , ,,Datele de 5-8 iunie 2014 CJincid cu week '/ endul de Rusalii, aflat in mijloc ul vacantei ~co , lare in multe state memhre'" se mai arata in co munical" . l~ . Sah·la., Maiiior!'· Senatorul liberal Sorin Ro,ca Sli· nescu sustineci lnregls,lrirlle api rute Tn presi de la f8dlnlJele PNL ,i USL constltuie atacurl la aelresa siguranlei nallonale, in :)tlv pentru care n cere ,efului sm, George Malor, si-,. faci datori,l. Senatorul considerA cA ar fi n ~firesc ca de claratia sa politica sA fie interpret, tA ca "un atac impottiva directorului SRI"sau ca ,,0 provo care pe agenda USL. In definitiv r u ii cer puter nicului ~ef al celui mai putemic ~ ~rviciu secret din Romania decat sA i~i fad datOI ia pentru care este plAtit din bani publici. SA rAspl tndi unui atac impotriva sigurantei nationale", at nna liberalul, intr-o declaratie politicii prezental ~ la Senat. Liberalul apreciazA cA inregist trile discupi lor de siiptlmana trecutA ale staf '-ului PNL ~i USL nu sunt ,,0 simplA intercepta -e ilegalA", ci ele reprezintA un atac la siguranta nationalA. ,,Prima interceptare s-a produs n sediul unui partid politic. Acolo nu se aflau sim olii liberali, ci ~efi de organizatii, vicepre~dinti ai partidului, mini~tri ~i, in plus, parlamentari - demnitari de prim rang ai statuluiromiin, in frun e cu erin An tonescu, care este nu numai p~ lte PNL, can didat Ia cea mai inaltA functie in stat: i co~te USL, ci el depne a doua po~jtie de conducere in Romania. Era un bilant al roo< ului in care reprezentantii PNL au condus 0 S( rie de minis tere; 0 discutie asupra strategiei I"r viitoare ~i, nu mai putin, acolo au fost semn: late disfunc tionalitAti in modul de lucru at Gu vernullai~i al USL", spune liperahir~ Sorin Ro~ca Stiinescu sustine I A~i c~a de-a doua interceptare. a staff":ului USL se constituie intr-un atac la siguranta nationala. "Din simplul motiv cA acolo s-au aflat opt, doar , 'pt, dintre cei mai inalp demnitari ai statului, prin1 i:e ei, evident, ~i primu1-ministru. Nu poate fi Ian ,ata, decal de o minte tu1burata., ipoteza ca ~ti:, s-ar fi inter ceptat singuri",' explid el. Senatorul PNL subliniazA ca. eel PUtin in cazul de 1a PSD, cu nurnai opt participanl " ,,este floare 1a ureche pentru cel mai putemic ser riciu.~t al f8rii sa-~i faca datoria ~i sa stabileasc: I cine a efec tuat interceptArile", "stabilirea ex lCtA a fapte lor, a celor vinovati ~i a intentiilor acestora". Senatorul precizeazii cA ~t.eaptA =a SRI sa do cumenteze acest caz. ,.Avern de-a f. ee cu un atac ~ la siguranta nationala a statului pe care SRI, principala institutie calificatii in acea itA situape, ar fi trebuit, dad nu sa il previnii, in )riee caz sA-l docurnenteze. ~tept, ~, cu sufi ~tulla. gum sa aflu cine este responsabil. $i apoi ~tept, la fel de interesat, sa af1u ee a stat la baza intenpei de a agim astfel viata politicA a statului, d : a crea insta bilitate ~i, eventual, de a genera schi rnbarea para digmei guvernamentale", arata ser atorul PNL. '3 , r---~------~--~------~----~ !. ...Antonescu despre Becali Pre~edintele Senatului, Iiberalul (:rin Antonescu, i~i exprima regretul pentru d~zno damantul procesului in care Gig Becali a fost condamnat ~i care i-e creat nun sentiment de profund~. tristete ~i de solidaritate in pial. uman". "Evident, nu comentez sen ' tinta, nu cunosc dosarul, dar sunt omene~te, ala turi ~i de Gigi Becali ~i de familia sa, ~i de toti cei care sutera, ~a cum ne imagi[lall,omene~te., ca sutera familia ~ celin cauza intr-o a ;emenea situape. Nu spun asta pentru ca am fost ~Iegi de partido Este vorba despre un om. Este I n om pe care II cunosc ~i este un om pentru carE mi se pare nor ma/ sa am aceste sentimente ~i ~ vi Ie comunic concentrat. Pe de alta parte, nu cred ci!i daca dl Becali era in PE - ~i deznodamant JI procesului este de presupus a fi fost acela~i ...:. soar fa inUimplat altceva decat lucrunle aret de dl amatice Care se intampla cu un om in urma l:Jnei ~ stfel de sentinte. Eu ii doresc ~i domniei sale ~i ce lor dragi, familiei sale puterea de a trace peste aCE st moment foarte greu 1n viata oricui", a spus Ante 1esCU, la Palatul ParJamentului. .' :'" T Coabitare ,i cu icCd Premierul Victor Ponta a anunlat marti, in deschiderea /iledinlei de guvern, ca urmeaza sa faca 0 vizita, in so~t de mai mulli mini/iltri, la sedi ul Inaltai Curti de Casa~e /iii Justitie (TcCJ), pentru a vedea nC9 nace snali are institutia". Ponta a men tionat ca: a primit nO invitatie in aC9ste sens" de la pra~edinta institutiei, fosta procuroal9 ceau/ilista LiWl Stanciu, careia ii expira mandatul in acest an, sperand la 0 repetare a aC9stuia - cor form mode lului Monlr-Kovesi. Tot marti, Guvem II a a doptat o ordonanta de urgenta pm care candicaturile pentru funqiile de preliledinte liIi vicepr9fi\edintE ale lCCJ, ca Ii!i de p~nte de seqie, sa depun cu eel putin 30 de zile inainte de expirarea mandai Jlui, ndar nu mai devreme de 60 de zile de la morr 9ntul in .care . funqia urmeaza a se vacanta". Ordo 1anta'de Ur genta are articol unic, care sa lntrodu :e dupa alin. (5) al art. 53 din Legea 303/2004 pI' ilind Statutul Jutlecatorilor ~i Procurorilor, a infl Irmat, marti, Guvernul. Rasmusseri vine la Bucuresti~~~ A , Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al A fost ministru de Finante In timpul pre~edintiei dane NATO, va face miine 0 viziti la Bucure,ti, uncle futre 1987 ~i 1992, iar in perioa- ze a Uniunii Europene (iulie va avea intilniri cu Traian Bisescu ,i premierul da 1990-1992 a detinut functia decembrie 2002), Anders Fogh Victor Ponta, unnind sa nfie clecernat ,i t~lul de - de ministru al Economiei. In Rasmussen a jucat un rol-cheie Doctor Honoris Causa al Universitilii din calitate -de ministru al in procesul care a condus lain Bucure,ti. . Economiei ~i membru al cheierea negocierilor de adera Anders Fogh Rasmussen Consiliulul ECOFIN aI Uniunii re cu zece state-candidate la este ce de-al doisprezecelea se Europene, a fost negociatorul aderare la UE, la reuniunea Con cretar general aI Organin\tiei Tra Danemarcei ~i semnatarul Tra- siliului European de la Copen tatului AtIanticului de Nord tatului de la Maastricht, care a haga din decembrie 2002. (NATO), incepandu-~i manda-: condus la Introducerea mone- Guvemul sau a fost reales tulIa 1 august 2009. Prima sa dei ~nice Euro. in 2005 ~i respectiv in 2007. vizitli oficiaIa la Bucur~ti a avut In 19?8-, -a. devenit pre~e- Anders Fogh Rasmussen a ocu loc in mai 2010. dinte al Partidului Liberal. patpozitia de prim-ministru De-a lungul carierei sale po Vupa alegenle parlamentare dm nOiembne :WU 1 ~l pana la litice in cadrul Partidului Li .din 200 I, a format primul sau aIegerea sa ca vii tor secretar beral din Danemarca, Anders guvem, 0 coalitie foIinata din general al NATO, la Summit-ul Fogh Rasmussen a de~inut nu Partidul Liberal ~i Partidul de la Strasbourg-Kehl din meroase func~ii. Popular Conservator. aprilie 2009 . • ', ~ ".. {"""":G1i'i"iVU\IIf#',,,",,,",,o'LWI4JMOMFM ;;; ~ -trbr~ ', Boc: Gura pacato:"ului adevarat; " J>. graie~te ___-. ostul pre~te al (1 "once este posibil in lumea PDL Emil Boc a astan. Pre~edintele PNL. Crin declarat. raspun I ntonescu, a deC1arat. marti . zand unei intrebari s ~ara. d dad ar ajunge legate de afinnatia I re~edinte nva pune pe Traian liderului PNL. erin } asescu premier in cazul in care Antonescu, potrivit at:esta ar fi. propus pentru functie dreia ar putea sa n ( e catre un partid sau 0 alianta numeasca premier pe Traian ( :tre ar ~tiga parlamentarele, el Basescu, ca "gum pacatosului ade I reciz3.nd insa ca nu crede ca se varat graie~te·. mtrebat. intr-o ... il ajunge in aceasta situatie. conferinta de presa. cum comenteaza afinnapa lui erin Antonescu potrivit careia ar fi. dis pus sa nnumeasca pe Traian Ba sescu premier daca ar ajunge pre~edinte, Emil Boc a raspuns printr-o "yorba biblica". "Gura pacatosului adeVarat grai~te•. , Yorba biblica «!ste mai sugestiva decat Olice. eu asta am spus totul", a afinnat Boc. . mtrebat, in continuare,daca acest lucru chiar s-ar putea intam- . pia, iar varianta elf functiona, Boc a raspuns: "De ce nu?". mtrebat mai departe daca Antonescu ~i )3asescu ar putea coabita din pos tura de pre~te. respectlv pre mier, fostullider al PDL a raspuns ,, Antonescualirrn!lntr-un interviu ell USL reprezintl 0 ~ansl pe care Crin Antonescu: RomAnia nu 0 poaterata, 0 obligape de lacare nu se poate demisiona * u~or. Cilt despre coabitarea eu Blseseu, liderulliberaJ 0 conslderl inacceptabilii. Tin, la:. Vjictor Ponta Bisescu a falsificat istoria cum til'lla mine" Cumfunctioneazl coabitareacu " ,. Blsescu? CrinAntonescu eonsidem ell m RomAnia, mtr--o viatA politicii Pre~edintele PNL t;onsidera ca pesedistul agitatl, toate eoabitAri1e sunt grele darm reJapa punctualli en Blsescu lucrurUe au luat 0 turnurii inaccepta a fost adoptat de lil:>erali billi. "Traian Blsescu nu ne-a fiient ceva mu nouil, preopinentilorpoliti ci, spune Iiberalul. PoliticiJe sale, comportarnentul,atitudinea, sistemul ~ezatm RomAnia auimplicatmulp oameni. Istoria coabltlrilor e alta cllnd 0 dlseutiim in democratii ~te,undenimienuepeviatA~pe moarte, unde totuJ e coabitare, ,ialta em RomAnia. Mi~ dori ali apue 0 viatA politieli atilt de ~ezatil, 0 men talitate de convie(uire mcllt sI1 fie mal ii patimil, mai Putinl apoca1ipsa rOfez fostului pre,edinte - fostm sens delegitimitate - eli a awt pretenpa bol,evieli de a falsificaistoria~apretindeelimcepe en el. NudoarfatA de Emil Constan tinescu, cifatA depropria tarlI.« Imposturi, minciuni, abuz Apare alta problemii: m sltuatia actualii poate fi reevaluatlrelapaeu Traian Blsescu? Crin Antonescu e tranfant: "Existl reevalfiri ade viirate, perceppa asupra luerurilor se poateschimba. Poate azi privesc lucruriJemtr-unfel fiirl ali am0 anu mitl~entll,credfispunazi~ lucrun. S-ar putea mlline, din alt unghi, eu alte infonnatii sii spun eii gllndllam grefit. Dar in niciun caz impostura, abuzul, mineluna, dis pretul enonn din exercipul politic allul Blsescu nu vor putea fi reeva luatedemine.(...) Se poate eoabita m sensul eii eu, ea lider a\ unel majofi,tlti, oricilt deproastlopinJe ~ avea despre treeutul celor din opozipe, Ie vol respecta totdeauna drepturilede opozitie. Darcoabitare m sensuJ dea ulta azi ee amspusleri nu e acceptabilii peritrumine, eu asta nulac." Firi reaqli exagerate Darcum suntreIatiile eu Ponta? Antoneseu spune cii premierul a proeedatfoarte bine partieipllndla ,edintaTNL. n'fin la Ponta cum tin aliant/i. Eu nu vreau fi cred eli nici oriee re lctie pentru aproape orlee falil m eoalipe, provocate de unele Ia mine. Sigur, sunt liberal, existl Ponta ali schimbiim eeva Ia temella sublect de naturA punctualii 'e situatii m care partenerii nu mal au aceastllegiiturl desllnge, darVictor aliantei.« I?i totu~, crizadin uIlimele exagerat I cllnd puneIa indolalii exis ineredere unul in celiilalt. "Sunt Ponta a lost adoptat de h"berali, e ,I zile pare ali spunii altceva. LI"beralui tents. co IJitiei. Cilndamavut0 diver eonflient, ca fi premierul Ponta, eli premieruJ lor la lei cum ,Ien m-am crede ell exageriirlle nu fac bine Jar gent/i IT ljora, am spus-o limpede, avem delucru, mult fi repede,la~ simptlllioptat dePSD. A foat un gest USL, dincolo de divergente, are 0 darm a eea~1 eomunicare am awt venirea agravArii acestor falii. In inteligenJ;, inapirat politic slvinlla obJigape fatii de Romllnla. "Con grijii s l spun: dar, eu toatl primulrandlacapitolul tncredere, ~i TNL.{•.•) Protoeolul existii ,I e in strueUa USL e 0 fanllii pe care neml,lllimirea, mergem mal acum nu mai vorbesc de mcrederea vigoare. Protocolul nu e suspendat. RomAnia nu 0 poate rata, 0 obligape departe . tntre doi oamenl, cl de lncrederea Sensul e al tntliririi USL ,I nu al de la care nu putem demisiona eu Totu Ii, in altlintervenpe libera tntre mal multi oameni", spune sehlmbiirii ceva fundamental in una eu douii, Riispunsul este eii lulrecw o~ eldstentariscuJui unor Antonescu. Nu a treart inca ,tei salevizite, la fel cum s-a tntam CoJabomtori apropiap. sau ri:vali da tnapoi un an de zile de plat cu Wesley Clark, escorta lui poIitid de moarte, toata lumea nu nicCde la a-I dndlegendarnl Rasmussen va 1i una IllixtA. Ofi.te a pUtut declt sa fudi supozi1ii cu SUS\iIle pe aetna I general ameri Iii de proteqi.e vor veghea din .. la planurile ~ui statului. lul premier pentru i/ Van- j Can Wesley umbra, tn.timp ce la vedere VOl Ii ~upa informatiiJ.e intrate tn Cotroceni. folosip .civili~ fu¥i o1iten ai tru posesia noastri, ~ vineri aces anta tn care ~fu1 \ I ~ ~ff{ {() N'!t:L- ~ f\. ~ (--- '... - f g Elena Basescll sllspne independenta presei. dar insisti!. pentro elaborarea nnui cod de bnna condll ita pentm ziarifti. Presa trebuie sa fie inde pendenta. impartialli ~i obiec tiva, dar totodata ,i sii res peete viata privata a oameni lor ,I "sa faell diferenta tntre fapte ,i opiuii atunci cAnd in formeaza'; afirma mezina pr~edintelui Basescu. Iar _cum ultimul Raport MCV t'tonstata ell 0 parte a mass media "face presiuni asupra aetului de justipe in RomA nia'; Elena Msescu solicitli autoritatilor din Romlnia elaborareautnu-- "COd de Conduita'", Solicitarea ~. fost tacuta in plenul PE. cu ocazia dezbaterii raportului intoc mit .J>e ~!!\a de Renate We ber, Raport ~ustinut ,I de EBA ..-:are, de,! nu .este de acord cu Incriminarea dew marii in statele VE. este de . ' parere ell a. sosit momentul I stabilirii unor nstandarde' cu pledeaza ,i pentru ga 'an- dore,te ncr~terea calitlipl ac profesionale ,i coduri etice la tarea independentei org' nis- tului jurnalistic ,I 0 informa- ; nivel national" pentru jurna- melor nationale de SUP! lve- re cAt mai corecta a ceta li,tL tn context. Elena Bi!.ses- ghere a mass-media, da. a se tenilor.• (5.8.) ____~.~~-~~~~~..~~~I~~~----.. klfffrONftL h I ,. { ~ " /,.' ", '. ." Seful NATO, Ii\Bucure$ti Secretarul general al NATO, Anders. avea vinerie corivorbiri oficiale cu Fogh Rasmussen. face 0 vizita ministrul Afacerilor Externe, Titus oficiala de cloua zile in Romania, in Corlalean. cu ministrul Apararii. .. cepand dejoi.la invitatia pr~edin· Mircea DU$a. dar $i cu seful statului .. .4t•• telui Traian Basescu. Rasmussen------' va $i cu eel al Executivului. r(AIERlLft pJ