Frontiere incerte. Mediul literar și artistic al școlii gustiene

Zoltán ROSTÁS, Ionuț BUTOI Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării , Faculty of Journalism and Mass Communication Personal e-mails: [email protected], [email protected]

Uncertain Boundaries. The Literary and Artistic Milieu of the Gusti School

This research project is about the literary and artistically social environment of the Gustian School. It gives a first glimpse on the complex network of artists and writers, some of them renowned, that helped consolidate the status of the sociological School in the political-cultural field of the Romanian interwar society. As a consequence of the systematic multidisciplinary and ecumenical tactic used by Gusti and of the diverse interests and social bonds of the monographers, this environment functioned as an amplifier of the Gustian sociological projects. Keywords: Gustian School, monography, history of sociology, interwar history

Probabil pe mulți cititori surprinde acest titlu. Tendința ultraspecializării și a fragmentării și-a Poate avea o Școală Sociologică un mediu literar și demonstrat nocivitatea. Atât în înțelegerea societății, artistic (dincolo de eventualele preocupări individuale, cât și în înțelegerea retrospectivă a sociologiei, exotice, ale unora din membrii acesteia)? Poate constitui concentrarea excesivă pe fragment a neglijat întregul. obiect de studiu un asemenea mediu? Mai mult, poate Nu mai puțin este îngrijorător și faptul că această deveni semnificativ, în istoria sociologiei, un asemenea fragmentare prin decontextualizare, care corespunde context neștiințific? Aceste întrebări sunt stranii pentru enclavizării vieții intelectuale, prin forța inerției, va cititorul obișnuit cu abordările lineare, deseori reduse domina în continuare câmpul cultural, dictând ritmul la enumerarea diverselor doctrine, rigid delimitate, ale și calitatea producției științifice și trasând posibilele istoriei sociologei. În plus, sub imperiul modernității, cariere în domeniile specializate. Ar fi greșit, însă, organizarea actuală a culturii, a vieții universitare și dacă am crede că această fragmentare ar avea rădăcini a cercetării academice a fragmentat, enclavizat viața sau determinații istorice. Că sociologia din România intelectuală. După al doilea război mondial, încet- interbelică, în perioada sa de instituționalizare, ar fi încet, s-a impus ca o virtute ultraspecializarea nu numai avut un parcurs în direcția fragmentării și a izolării. Ar în cercetarea științifică propriu-zisă, ci și în organizarea fi o miopie să credem că atelierul gustian ar fi avut o învățământului superior și a cercetării naturii, societății finalitate întru specializare restrânsă, că ar fi construi și culturii. Așadar, intersectarea, uneori organizată ziduri și bastioane de apărare pentru a se instituționaliza deliberat, a mediilor sociologice și literar-artistice, ca știință. Dimpotrivă! într-o manieră funcțională, poate să ne apară contra- Suntem datori cu unele clarificări conceptuale. intuitivă. Ce înțelegem prin mediul literar și artistic al Școlii

1 2 transilvania 8-9/2016 cu sculptorul Maccu sculptorul Constantinescu, cudejarecunoscuta Constantin șimuzicologul cu compozitorul Brăiloiu, cu campania dela Fundu Modovei, echipa selărgeste artiști șiteoreticieni arteișiculturii. ai Astfel, începând Sterian, Xenia Costa-Foru, Traian Herseni, au apărut ca Mircea Vulcănescu,sociologi Henri Paul H.Stahl, o inovație dinanul 1928,alături gustiană, detineri ce istorici, în sine afostceea medici, juriști, geografi, au fost implicațisociologi, economiști, statisticieni, dela începutul Dacă, cercetărilor,Școlii. alături de și eficient dea crea mod legături în jurul și în folosul respectivă), cât Institutului șiîn cadrul Român. Social doar destudenți înmatriculați formal la disciplina (care nu era săuSeminarului audiat deSociologie adaptate instituțional regimului atât specific, în cadrul tactică deGusti, dealtfel, Aceeași efolosită, în grade viziuniiholistice despre al sale realitatea socială. logic multidisciplinaritatea cercetarilor rurale, ca rezultat dinanul gustian 1925,Gusti aoptatsociologic pentru scrise pentru evident despre dela în 1907 sale articolele răscoala său, preocupări manifestate decritică socială, atât de emigrație la Berlin. Faimosul dramaturg la avea, rândul totodată, legături strânse cuIon aflat Luca în Caragiale, timp seinteresa ce detoate stiințele întreținea, sociale științificeproiectele sale șisocio-politice. multidisciplinară și ecumenică dacă nu cauzat, puțin cel puternic influențat de un mediuînsine. devenit oparteimportantăarețeleiȘcolii,constituind literar-artistice interbelice,pânăacoloîncâtacesteaau cu instituționalizare ca știință, în paralel asociologiei existența unor referințe comune. interacțiune șicooperare climat comunicațional (materiale caracterizat disponibile, șisimbolice) deun unoral acțiuni unor mobilizării colectiveșial resurse apărut caavem rezultat social cuun face mediu de-a doctrinară comună șiîn interese identice. Mai degrabă organizaționale stricte, care săsereflecte într-o viziune Această rețea nu aacționat, unei baza afilieri pe însă, șiculturale politice dinRomânia interbelică. sociale, semnificativ curentelor/mișcărilor/grupărilor în cadrul îndeajunsastfel, deinfluentăpentru ocupa a un loc zona strict circumscrisă asferei academice, fiind, deo rețeabeneficiază delegături care transcend domina câmpul Gustiană cultural interbelic, Școala preferăm. Fără săfi avut influența necesară pentru a decâmpcel Tocmai sau derețea. dinacest motiv îl decât depildă, este mai vagșimai inexact sociologic, artistice era Gustiene? Ceînseamnă că un exponent lumii al lărgireașiconsolidarealegăturilorsalecumediile Campaniile directcel erau, monografice mai însă, Însuși Avem cuun face fenomen de de-a social Dimitrie Gusti, încă student în în Germania, afiliat Die Zeit Die acestei Școli? Termenul acestei Școli? demediu Considerăm că acest fenomen este, . Lademararea monografismului și de practici intelectuale de distincte de și,deasemenea, practicată de Gusti în tactica de „șocul cultural”de „șocul interacțiunii al cuolume atât socială șiexperiențăsocializare puternică, provocată directă, crearea unei există o mare libertate de inițiativă pentru invitat, Înprecise. acest tip deacțiune experimentală, în care punându-i în contact fără cusatul, aleda direct sarcini larg investigații deștiință Profesorul „recruta” socială. o nu monografice aveau doar rostul unor riguroase în artistice rurale nu viza numai încadrarea acestora Muntzer în 1930, la Runcu. Maniu cu pictoriicampanie îmbogățit Rodica s-a și pentru Știință și Reformă Socială (care are, ocolaborare mai extinsă însă, la revista se atașeazămonografiei Maria Cotescu șiArmășel și,pentru campanie, osigură Harry Braunermuzicologii și Matei Socor, cu arhitecții cu pictorițele Margareta Sterian șiLena Constante, cu în literaturaspecialistul comparată Alexandru Dima, se completează cuesteticianul Tudor șicu Vianu Dr la balerină al lui Anton lui al mai tânărul Golopenția, monografist foruri dedezbateri conturat s-a derevistă șiproiectul sau/și campaniile monografice. rezultate dincontactele de Sociologie cuSeminarul un amplificatoral experiențelor și raționalizărilor animatorii lor oanturau, diferite, în grade eledeveneau prinînsă, faptul cămulți foarte dintre organizatorii și ”tinerei generații” nu erau Gustiene, produsul Școlii viața culturală aCapitalei. și detineri cuexperiență impus s-a în monografică, cu dezbaterile inițiate originale, sale șiîntreținute a avut orezonanță în schimb deosebită, gruparea Dacă doarlamai dimensiunea reducea sociologică. de intelectuali bucureșteni, unui curent nu ce se artiști care adat naștere, consolidat un relativ grup mare demonografiști și interacțiunilor șiaexperiențelor formatoare, s-a dar culturale, foarte înțelegi.”sociologice, plăci serioase, Beethoven. Erau seri culturale, foarte nu patefon și venea cu patefonul după el și cu plăci, dar cu reprezentații. Alții spuneau versuri... Costin ăsta avea Mai era ofată dansa dela șidădea gimnastică, șiaceea depreocupărifelul amuzante. Floria Capsali dansa. eracu ce mai înzestrat. Mac Constaninescu avea tot Marcela Dar Focșa. seara era liber. Fiecare semanifesta era în timpul –povestea zilei nestânjenit: ”Sociologia cărora creativitatea individuală seputea manifesta caracterizate derelații interpersonale strânse, în cadrul inspiratprogramul oficial grupuri de Gusti, coagulau se cum așa de diferită, era asatului. cea Așadar, de dincolo echipe decercetare. echipe Pentru Gusti, campaniile ă Atragerea artiștilor și a cercetătorilor manifestărilor În categorie deintelectuali tineri dinBucurești, ă guș, grupul deartiști grupul șiteoreticeni artei ai guș, urma acestor campanii succesive, prin repetarea și coreografă Forum afilieri dela începuturilor anilor 1930nu cu Școala Gustiană cu Școala prin se realiza Floria Capsali. În anul următor, ș i eseistul în râ 1 3 Aceste manifestări ale ). Lista noilorveniți). Lista în ndul tinereindul generații În p aralel cuacestearalel 2

Criterionul Arhiva Arhiva , gustian, care, în concepția sa, avea profil larg, fiind Facem aici o primă încercare de evaluare a cooperării destinată unei audiențe mult mai generale decât ar fi dintre sociologii gustieni și mediul lor literar-artistic fost cazul unei reviste de profil sociologic. Proiectul nu bucureștean. Ca orice încercare de cunoaștere a unei a fost, însă, concretizat. zone de frontieră, aceasta presupune și o asumare a Dar tinerii monografiști și tinerii artiști și literați incompletitudinii. Scopurile prezentului proiect sunt, apropiați de gustism nu s-au întâlnit doar în astfel de așadar, mai degrabă modeste. Ne-am propus să oferim, acțiuni și proiecte. Ei au continuat să cultive legăturile prin antologia consistentă, o exemplificare concretă a lor monografice, transferând legăturile pe planul modului în care se manifesta afilierea tinerilor literați amicițiilor și prieteniilor din sfera privată. Un exemplu: și artiști la Școala Gustiană. Prin studiile realizate, „Ne întruneam, noi am rămas un grup foarte legat – își am atins unele zone necunoscute ale activității unor amintea Marcela Focșa. Era Stahl, era Mitu Georgescu, monografiști, am schițat modul în care sociologia Gică Dumitrescu, Ion Zamfirescu, Mircea Manolescu, gustiană a influențat domeniul științelor muzicale, am Mircea Vulcănescu, Harry Brauner, Xenia, Lena, Paula, arătat maniera în care fotografia, filmul și literatura era una Miți Dărmănescu, Marioara Negreanu – ele au fost fie folosite, fie influențate de experiența erau la istorice –, Domnica Păun, Nel Costin, cam campaniilor monografice. ăștia. (...) Pichi Pogoneanu, băiatul lui Pogoneanu. Ne Astfel, criticul și istoricul literar Paul Cernat, în vedeam și în București, ne organizam serate, la fiecare studiul său despre „Autenticitate şi realism monografic. pe rând. Și Xenia Costa-Foru avea o casă pe dealul Scriitorii români interbelici şi şcoala Gusti”, oferă Mitropoliei, o casă din alea, boierești. Era ceva teribil. reperele generale ale manierei în care au fost atrași diverși Ne vedeam, mergeam împreună.”4 scriitori români în opera de „cartografiere identitară” În ciuda crizei monografice din anii 1932-34ș i a realității sociale. El trece în revistă contribuțiile a unor divergențe politice, legăturile sociologilor cu unora ca Paul Sterian, Petru Comarnescu, Laurențiu- mediul artistc literar nu s-au deteriorat major. Ele Fulga Ionescu, Miron Radu Paraschivescu, precum au cunoscut un nou imbold când gustiștii au preluat și mijloacele diversificate de valorificare și expunere inițiativa la Fundația Culturală Regală „Principele publică a cercetărilor de care a beneficiat Școala Carol”, între 1934-1939. Alături de mai vechii prieteni Gustiană prin implicarea acestora: filmul sociologic, ai lui Gusti ca Emanoil Bucuța, Adrian Maniu, Cezar jurnalul de campanie, reportajul monografic. Petrescu, Liviu Rebreanu, au apărut noi nume, ca Mircea Vulcănescu este unul din monografiștii cu Victor Ion Popa, participant la realizarea Muzeului activitate culturală solidă și distinctă. Implicarea sa în Satului, și tânărul prozator și eseist , care, diverse proiecte ale literaților și artiștilor interbelici în două rănduri, a evocat importanța acestui obiectiv și numeroasele cronici și eseuri în care comentează expozițional gustian. În timpul Serviciului Social s-au literatură, eseistică, filosofie, teatru, balet etc. pot afiliat Fundației și poeții Miron Radu Paraschivescu și constitui, în sine, obiect de analiză și de studiu pentru Pan Vizirescu. Există o diferență, însă, între afilierea un număr aparte din această revistă. Ionuț Butoi a ales, rezultată în urma campaniilor monografice și cea însă, pentru numărul de față, să atingă o dimensiune prilejuită de proiectele derulate prin intermediul necomentată până acum a activității publicistice a Fundației Regale. Dacă, în campanii, motivațiile erau lui Vulcănescu: redactarea unei rubricii de modă date de experiența culturală inedită și de socializarea (feminină) pentru un săptămânal de profil economic incitantă, perspectivele „valorificării” în traseul interbelic (Index). În studiul „Nu doar despre modă. profesional fiind destul de vagi, în cazul proiectelor Despre preocupările mai puțin cunoscute ale lui Fundațiilor resursele disponibile și posibilitatea unei Mircea Vulcănescu”, Butoi consideră că, dincolo de activități profesionale cu perspective concrete pentru o cronică de modă, rubrica, semnată sub pseudonim, carieră trebuie să fi jucat un rol mai important. conține primele reflecții sociologice despre fenomenul Desigur că lista artiștilor și literaților afiliați Școlii și industria modei din spațiul românesc. Gustiene este mai lungă. Legăturile dintre sociologii Tânărul muzicolog Teodor Constantiniu monografiști și mediul artistic nu se reduc la cooperare prezintă, într-un studiu amplu, influența implicării în campaniile rurale sau la realizarea unor cronici de lui Constantin Brăiloiu în campaniile monografice presă. Și nu am pomenit încă scrierile literare și de asupra etnomuzicologiei. Astfel, prin cercetarea critică literară ale monografiștilor, care, în frunte cu „Constantin Brăiloiu și dimensiunea sociologică a Gusti, au lăsat pagini memorabile neevaluate încă. etnomuzicologiei” avem, mai mult decât o descriere Credem că, în fond, cooperarea dintre sociologi și a unei colaborări punctuale, o analiză a transferului mediul artistic-literar a întreținut atmosfera de dialog epistemic interdisciplinar rezultat în urma cooptării în cultura bucureșteană, din ce în ce mai mult pusă în muzicologului în cercetarea monografistă. Cunoscuta pericol de fanatizarea treptată a spațiului public. Nu etnoloagă Ioana Popescu arată, în articolul mai puțin importantă a fost cooperarea în strategii de „Documentarea vizuală monografică, de la Tipuri la promovare a imaginii țării în străinătate. Țărani”, schimbarea realizată de programul monografist

3 4 transilvania 8-9/2016 publicații diferite ca plină afirmare,dincercuri diverse, politice și sociale scriss-a apreciativ decătre nume cunoscute sau în pare impresionantă: despre Gusti șiactivitățile sale românești interbelice. denume Colecția șipublicații bucurat Gusti lui proiectul în sfera culturală a societății desprene dă oimagine suportul apreciabil decare s-a Școala Gustianășiproducțiilesale. șiPetru Manoliu, care au scris despre contribuțiilepar afi „eseiștilor”, anume Mircea Eliade, Vulcănescu șiTraian Herseni. un De interes se aparte ni Exemplificăm,pentru edițiafață, prin de Mircea au activat terenul pe criticii culturale interbelice. Petru Comarnescu. În fine, avem șimonografiști care ar fi Floria Capsali, Mac Constantinescu, Paul Sterian, manifestat puternic Monografice, cum Școlii în cadrul avem cuartiști face de-a sau oameni decultură care s-au despre Gusti șiactivitățile Într-un sale. cerc, doilea al Adrian Maniu, care, în diferite momente, au scris mai puțin cunoscuți Vrânceanu ca Dragoș astăzi, sau șiCamil Baltazar, sau autori interbelici cuautori face de-a consacrați, Rebreanu, ca Liviu pronunțat teme pe culturale. Într-un prim cerc,avem scrise deartiști, literați, dar șimonografiști care s-au în literatura memorialistică postbelică. constituie se monografice în experiență de viațăevocată Brauner”, manierei al în care experiența cercetării în „Literatura articolul experienței deteren: Harry de tip realist. de la oreprezentare detip romantic ațăranului la una a vieții țărănești. a Astfel,marcat monografia trecerea de cercetare în documentarea vizuală șifilm) (fotografie 2. 1936, pp. 1130-1165. 1935”, D. Gusti, deînvățământ deani XXV universitar, 1910- „ gustiene găsim în îl campaniileHenri monografice H. Stahl, 1. Note: care articulat els-a în dezbaterile interbelice. artistic Gustienemediul și literar Școlii al și maniera în aparte, în care intenționăm săcreionăm în detaliu Credința, Dimineața, România literară Școala monografieisociologice Primul inventar artiștilor al șiliteraților participanți la Rostás, Zoltán, Zoltán, Rostás, Acest va proiect continuat fi în cadrul unui volum Am inclus în șio acest proiect Sanda Golopenția prezintă un studiu decaz, Arhiva pentru Știința și Reforma socială Sala luminoasă. PrimiiSala monografiști ai Adevărul, Azi, Curentul, Cuvântul, ”, în „Omagiu profesorului antologie Antologia defațăAntologia ș.a. ș.a. , anul XIV, atextelor în în După aceste conferințe, dela cei „Criterion” seadunau la Euvorbească. am susținut părerea (...) social-democrată. a fost bătaie. Că aintervenit șiPătrășcanu, să în public, puțin,un LaLenin,cel fără pereche. fără replică, scadal Am fostsă fiușieu. șieu, am ținut acesteconferințe, într- a fost Mircea Eliade. Vulcănescu convins m-a mine șipe vreo câțiva. ales Afostconferințe? Mircea S-au Vulcănescu, se adunau. conferințe. Șifăceau (...)Șicine aceste săfacă artiști,filosofi, actori, muzicieni, dansatori, pictori, toți. Și Ceimai bunigenerația. dinvremea aceea. vedem despre Șiseaduna este ce vorba. toată în acest grup înlui, contradicție cupărerile celorlalți. Să lămurim, să însă în desimpozion, chip în care fiecareapere să-și părerea le în dezbatere, marile probleme lumii Liber ale deastăzi. hai să încercămȘi a avut să lămurim, această idee: luându- deoameniorganizator șidetreburi Foarte publice. bun. interesantă. foarte idee Comarnescu era un extraordinar întoarseseSe Comarnescu din America șiaavut această mișcarea antihitleristă. Era tulbure foarte toată situația. comunistă,toată care șitoată mișcarea exista bolșevică, șiea, întâmpla.era toată mișcarea care legionară pornise, dar era cumpănă –îșiamintea Henri H.Stahl –,nu știa seva ce 3. școlii gustiene Stahl H.H.,„ Zoltán, Rostás, Zoltán, Rostás, Bibliography : școlii gustiene 4. 27. utopie, Interviuri cuHenri H. Stahl venea bată să-și joc...”. Din Zoltán, Rostás, șialții,Daniel, mulți alții. ȘiEugen Ionescu, evident, care Holban,Sebastian, Petru Manoliu, pictori precum Maxy, marii scriitori dingenerația cei un epocii, tânără: ai Mihail te miri cine. Dacă lista faci lor, că sunt vezi absolut toți Corso era pentru generația (...)Veneau noastră. toți artiștii, cafeneaua Corso.(...) Capșa era pentru oameni bătrâni, și „Era epoca aceea, din31-32,unde lumea „Era stătea aceea, epoca în Rostás, Zoltán, Zoltán, Rostás, Reform] și Reforma socială [Archive for and Social Science universitar, 1910-1935”, D.Gusti.profesorului deînvățământ deani XXV School] Monographic Sociological of the Gustian school], școlii bright [The gustiene room. The first monographistis H. Stahl] H. Stahl [Monograph Utopia: as Interviews with Henri , anul XIV, 1936 , Paideia, 2000, Paideia, , Paideia, 2000,p., Paideia, 111. , Paideia, 2000,p., Paideia, 118. Ș Monografia cautopie. Interviuri cu Henri Sala luminoasă. PrimiiSala monografiști ai coala Monografiei Sociologice” [The Sociologice” Monografiei coala Sala luminoasă. PrimiiSala monografiști ai Paideia Arhiva pentru Știința , 2000 , Paideia, 2000,pp., Paideia, 26- Cine? Scriitori,Cine? Monografia ca î n „Omagiu