Anul XXXVII. Blaj, Sâmbătă 9 Iulie 1927. Numărul 28.

DIRECTOR: REDACTOR RĂSPUNZĂTOR Dr. ALEXANDRU RUSU Dr. AUGUSTIN POPA

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ABONAMENTUL BLA]-]UD. TÂRNAVA MICĂ Pe un an . . . 200 Lei Pe 6 luni ... 100 Lei INSERATE: Pentru străinătate 400 Lei Un şir garmond:6 Lei. La Numărul 4 Lei publicări repetate după învoiala. Foaie bisericească-politică. — Apare în fiecare Sâmbătă.

Urne despuiate Interesele bisericii Rezultate neoficiale ale alegerilor pentru Cameră Câteva constatări pentru ziarele „Naţiunea" şi „Viitorul" — Când scriem aceste şire ne lipsesc încă re­ de Dr ALEXANDRU RUSU mítatele din 16 judeţe ale ţârii, iar din cele­ lalte încă nu avem decât date neoficiale, „Faţă de asemenea manifestaţiuni ce cearcă să îndrume opinia publică a Sibiiului pasibile deci de rectificări poate chiar însemnate. inadmisibile, credem că Mitropolia ortodox. Din ceeace se cunoaşte până acum, Ar­ Blajului are datoria să ia o atitudine 2. Nu suntem un organ al partidului na- dealul n'a dat guvernului decât circa 35—40 hotărită şi corespunzătoare intere­ ţional-ţărănesc şi astfel n'avem nici un motiv selor superioare ale bisericii". (Viito­ la sută din voturi, dar şi acestea şi le-a scos rul dela 7 Iulie c.) să ne improvizăm în apărătorii atitudinei, pe — pe căi fncă necunoscute — cu preferinţă care „electorii" acestui partid vor fi avut-o în din cele trei judeţe săcuieşti, unde „băţul" Şirele acestea ale principalului organ de alegeri. Dacă se vor dovedi vinovaţi — cum liberal a pus în o superioritate absolut inexpli­ publicitate al guvernului liberal — care, nea- afirmă „Naţiunea" — „de o acţiune criminală cabilă „crucea culcată" a listei minoritare. cordându-ne „schimbul" obişnuit, nici nu ştie pe care o fac în vederea unui răsboiu civil", In nici un alt judeţ al Ardealului partidul ce-am scris în numărul trecut referitor la ale­ electorii partidului naţional vor fi aduşi cu liberal n'a obţinut majoritate absolută şi numai geri —, razimă pe următoarea notiţă publicată siguranţă în faţa parchetului, unde vor şti în câteva a putut ajunge — pe căile despre în numărul dela 5 Iulie al ziarului liberal „Na­ să se apere singuri, mult mai bine decum am cari s'ar putea scrie „minunăţii" în multe vo­ ţiunea" din Cluj: putea-o face noi în aceste coloane. Dar nu lume — la majorităţi relative. In schimb, par­ Propaganda electorală a „Unirii" dela Blaj. Ulti­ o facem şi pentru motivul, că ceeace cunoa­ tidul national-ţărănesc, cu toate că se poate mul număr al oficiosului mitropolitan dela Blaj publică ştem noi din campania electorală a ace­ spune cu absolută certitudine, că nu este judeţ un articol de fond care face incăodată — parcă mai stui partid este atât de departe de „o agitaţie era necesar! — dovada că acei cari glăsuesc prin criminală... în vederea unui răsboiu civil", în care să nu se fi „operat" — măcar în mă­ „Unirea" în numele preotimii unite, nu înţeleg nici in­ sura „operaţiei" dela Ocnele Mureşului, ori teresele bisericii pe care o servesc şi nici echitatea la încât mai curând poate fi numită: o acţiune dela Tiurul judeţului nostru —, are majorităţi care ar trebui să-i oblige haina preoţească. de potolire a spiritelor agitate de pe urma absolute la Alba, Făgăraş, Hunedoara, Caras, „Unirea" face pe fată propagandă national-ţără- măsurilor draconice, prin cari guvernul a cer­ Cluj, Someş, Sălaj, Sătmar şi Năsăud, iar nistă, acuzând guvernul de teroare electorală şi uitând cat— şi după cum vedem a reuşit— să-şi fău­ In schimb să Înfiereze, măcar de formă, agitaţia crimi­ majorităţi relative în aproape toate celelalte nală ce-o fac în vederea unui răsboi civil electorii rească cu puterea majorităţile trebuincioase. judeţe cu populaţie românească majoritară. partidului naţional, răspânditori de incendiare manifeste, In punctul acesta, protestul cunoscut al In fruntea tuturor stă judeţul Someş, unde cari ar trebui să facă necesară o şi mai represivă su­ dlui I. Maniu către preşedintele Consiliului de faţă cu peste 24,000 voturi date „roatei", li­ praveghere decât aceea ce-o impută dlui ministru de miniştri, în care — spre uimirea ţării întregi — interne „Unirea". beralii n'au putut scoate decât 5622 voturi. s'au desvelit, în temeiu de acte şi documente, Foarte bine şi Clujul cu 24,053 voturi naţional- Autodemascarea la care se dedă oficiosul mitro­ politan dela Blaj a făcut o proastă impresie întâi in samavolniciile fără păreche ale generalului ţărănişte faţă cu abia 8,570 voturi ale sfinţitu­ rândurile preotimii unite, care nu înţelege să fie făcută Davidoglu şi ale jandarmilor săi subalterni, rilor de biserici dela Berind. Alba dlui Maniu complice al faptelor electorilor dlui Iuliu Maniu. este o dovadă hotărîtoare, că ceeace a spus are 20,913 voturi faţă cu abia 9122 liberale, In faţa acestor afirmaţii, reproduse a- „Unirea" despre „teroarea electorală" a fost dintre cari vre-o 5,000 au fost „măsluite" la proape în întregime şi din partea ziarului numai o simplă „floare la ureche". Ocnele Mureşului şi încă într'o secţie. La Sălaj, „Viitorul", ne simţim îndemnaţi să facem ur­ 3. Fixate acestea, socotim a fi de prisos unde tot d. Maniu a fost cap de listă, liberalii mătoarele constatări, cărora am socotit că e să mai pierdem un singur cuvânt pentru a ră­ sta» cu 10,584 voturi faţă de cele 27,885 ale bine să le dăm onoarea acestor prime coloane spunde la acuza, că n'am fi servit „echitatea", „roatei". Foarte bine este şi Sătmarul cu ale ale gazetei: la care ne-ar fi obligat „haina preoţească" pe sale 19,406 voturi faţă cu abia 9,633 ale libe­ qft- Suntem foarte curioşi să ştim de unde care o avem. ralilor. In celelalte judeţe încă s'a lucrat cu re­ cunoaşte „Naţiunea" „impresia*, pe care au Nu tot aşa stă însă lucrul eu cealaltă zultate foarte bune pentru obţinerea celor circa făcut-o şirele politice din ultimul număr al acuză, că „ceice glăsuim prin .Unirea' In nu­ 60 procente ale voturilor din Ardeal. „Unirii" în rândurile preoţimei unite, asupra mele preoţimei unite" n'am înţelege „interesele Bune rezultate a dat şi lupta „roatei" din căreia scrisul acestei gazete nu prea are darul bisericii", pe care o servim şi că _ „intereâele judeţul nostru al Târnavei mici, unde lista dlui să facă — cel puţin în alte chestiuni— o atât superioare" ale acestei biserici ar obliga „Mi­ I. Maniu a obţinut majoritatea relativă de 12,371 de „proastă" impresie. Noi ştim mai curând, tropolia Blajului" să ia, chipurile, o atitudine voturi faţă de cele 7746 voturi minoritare, şi că preoţimea ne ascultă, şi că atitudinea po­ contra celorce glăsuim, prin „Unirea" într'un abia 4650 ale liberalilor. Deosebit menţionăm litica consecventă a „Unirii" este foarte mult chip „necorespunzător" acestor interese. rezultatul secţiei Blaj, unde faţă de 1086 voturi respectată chiar şi din partea acelor preoţi ai Fie-ne deci permis, ca faţă eu această ale „roatei", liberalii — cu toate „achiziţiile" bisericii noastre, pe cari diverse interese per­ acuză, pe care nu acum o întâlnim întâiadată, mai recente, în persoana alor 2 „profesori" — sonale, familiare, ori de alt ordin, i-au îndem­ să precizăm, cât se poate mai răspicat, ce abia s'au ales cu 189 voturi. nat să sprijinească, mai mult ori mai puţin credem noi că este a se înţelege sub cuvintele In restul ţării alegerile au fost neînchipuit statornic, alte partide, decât pe acela al dlui „interesele bisericii", cari prea des, şi din par­ de „straşnice", şi aşa s'a făcut, că în vechiul Iuliu Maniu. tea prea multora, au fost luate în deşert în regat liberalii au ajuns la circa 70—80 Ia sută Mai credem deci, că „impresia proastă" timpul din urmă. a voturilor, în Basarabia au luat circa 60—70 de care vorbeşte „Naţiunea" s'a făcut nu atât Ei bine, sub „interese", şi încă din cele la sută, iar în Bucovina cirea 50—55 la iută. „în rândurile preoţimei unite", care — spre mai superioare" ale bisericii, sunt a se înţe­ Rezultatul total pe ţară este deci cel laudă ei fie zis — a sprijinit şi de astădată, lege binele şi progresul de pe toate terenele întrezărit de toată lumea, din momentul când eu foarte neînsemnate excepţii, partidul dlui ale societăţii creştine întemeiate de Mântuitorul d. I. I. Brătianu a înţeles că trebuie să trimită Maniu, cât mai mult în rândurile politicianis­ şi tot ce poate duce, ca mijloc, la realirarea la plimbare pe d. Ştirbey. mului liberal, care ar fi aşteptat şi dela cât mai desăvârşită a acestora. Nu vom dicuta .Unirea" scârboasa atitudine echivocă a celor- aici ce înţelegem sub binele şi progresul bi- Pag. 2. UNIREA Nr. 28

sericii, fiindcă lucrul acesta ne-ar duce prea sau altul dintre zidirile „monumentale" pe cari gr. catolice şi rugându-mă să le servesc toate departe, dar şi fiindcă chestiunea nu se învârte Ie avem In plan vor trebui amânate pentru zile cele de lipsă"... „In feliul acesta, adauge păr. proprie în jurul acestora, cât mai mult în jurul mai bune, dar nu credem că se va găsi cineva Ghiţiu, numărul familiilor noastre a sporit eu momentelor de ordin secundar, a mijloacelor, care să poată spune, cu inima liniştită, că a- 59 şi sper că vor mai veni şi altele". prin cari e vorba de-a ajunge la bine şi pro­ cestea ar fi punctul archimedic al intereselor O sfântă mângâiere va trebui să umple Ia gres şi cari încă participi, în anumită măsură, noastre bisericeşti. In schimb, având în jurul aflarea acestei ştiri pe toţi fiii bisericii noa­ de ceeace se numeşte „interese ale bisericii". nostru, ca un singur bm, massele credincioşi­ stre, iar I. Preasfinţitul Sibiiului, care a bine­ Mijloacele acestea sunt însă de multe lor, e sigur că, chiar dacă acele zidiri, sau alte voit să ne mai acorde 15 ani de viaţă, va găsi feluri şi uneori — când căile pe cari merg opere similare, ar fi să rămână pentru totdea­ în ea un nou temeiu pentru a crede cu tărie sunt diferite, ori chiar se încrucişează — ele nu una neisprăvite, binele şi progresul bisericii în „infalibilitatea" prorociei sale înaltprea- pot fi puse toate, ori măcar un simultan, noastre nu se va resimţi aproape de loc. sfinţite. In serviciul aceluiaş scop. In cazul acesta este Aşa vedem noi „interesele superioare* Cu încetul se face iarăşi lumină. de datoria oricui să aleagă între diferitele al bisericii noastre şi fiindcă ne place să cre­ mijloace pe acela, în care vede mai bine asi­ dem că alţii încă le văd cam la fel, avem con­ Fără titlu. In preziua alegerilor parla­ gurată realizarea scopului urmărit. Că în apre­ vingerea ca „Mitropolia Blajului" nu va lua mentare — cu satele „contaminate" artificial cierile de această natură pot fi apoi păreri nici o atitudine contra acestor interese, după­ pe o mare întindere, cu secţiile de votare puse deosebite, e fa mintea oricui, dar tot aşa va cum o doreşte ziarul liberal „Viitorul". la distanţe de 20—40 klm. şi cu multe alte trebuie să admită oricine, că sunt momente, Totuşi ţinem să mai subliniem, de înche­ „apucături" electorale, cari s'au vădit, ori se privitor la cari mintea tuturor celorce văd lim­ iere, încă odată, că „Unirea" n'a fost nicicând vor mai vădi —, d. N. Iorga publică în „Nea­ pede şi cari sunt de bună credinţă trebuie să şi nu este nici azi un organ oficial, ori oficios, mul românesc" următoarele şire, fără titlu, rostească acelaş verdict. bisericii noastre. Şi ne-am ruga foarte, mult ca vrednice a fi reţinute: Un atare moment este, după părerea noa­ ceice se mai ocupă de scrisul nostru să nu Comedia pe c?re de atâţia ani, Ia capătul stră, şi chestia politicei noastre bisericeşti, scape din vederea acest important amănunt. unui dureros răsboi şi al unei neaşteptateşi stră­ privitor la care noi nu vedem, deocamdată lucite isbânzi, o joacă politicianii români, fără cel puţin, decât drumul unei adesiuni sincere, Din mişcările religioase. încă pe vremea deosebire de partid, se îmbogăţeşte cu un nou devotate şi solidare la partidul naţional-ţără- stăpânirii trecute — care, orice s'ar spune, n'a capitol. nesc, al cărui program, ţintă şi metod de ac­ fost chiar deloc mai maşteră faţă de gr. orien­ Ţara aparţine candidaţilor oficiali, liberali ţiune sunt cele mai apropiate de vederile şi tali decât faţă de legea noastră română unită sau cozi de topor ale liberalilor, cari, supt intenţiunile bisericii noastre. Nu vom înşira —, 59 familii din Stârciu (jud. Sălaj) s'au dat ochii diplomatic închişi ai ministrului de in­ acum din nou lucruri cari s'au spus de repe- de partea ortodoxiei. Defecţionarea s'a făcut terne, dispun după interesele lor de întreaga tite ori în aceste eoloane şi cari formează te­ pentru mărunte certuri locale şi Sanctitatea forţă publică, adausă la cetele bătăuşilor. meiul acestei convingeri, dar nu putem trece Sa Miron, actualul patriarh, care avea atunci Sunt sate unde nu se întră; sunt judeţe cu vederea împrejurarea, că — dupăcum au rolul de misionar al Sibiiului, îşi va mai aduce chiar — ca Teleormanul — în care, pentru dovedit-o şi alegerile din Joia trecută — fiind poate aminte de „argumentele" cu ajutorul reuşita Polimerizilor partidului naţional-liberaf majoritatea absolut covârşitoare a credincioşi­ cărora a reuşit să abată dela legea lor pe nu e voie să se între. Dacă te încerci măcar lor noştri de partea acelui partid, dela care credincioşii noştri din Stârciu. U Băileştii Bechereştilor, risci să te primbli singur mai sperează o îndreptare a relelor cari Cu multă bucurie aflăm acum, că toate ca mine până Ia poliţie cu sergentul de stradă ne mistuie, ar fi momentan şi o adevărată ne­ aceste 59 familii s'au întors la legea lor cu pe capra trăsurii. Din gura jandarmilor doljeni bunie, ca biserica noastră oficială să meargă adevărat „strămoşească". Legal (din punctul am auzit şi eu formula: „Nimeni n'are voie să împotriva acestui curent al masselor ei de cre­ de vedere al legilor civile) trecuseră atunci vorbească decât oamenii guvernului". Ce-am dincioşi. La aşa ceva se poate preta doar o numai 3 familii, dintre cari 2 au revenit tot făcut, a fost pe furiş şi pe apucatele. biserică, care înţelegând să se întoarcă totdea­ pe aceea cale încă în 1925, iar una anul ace­ Se schimbă ministerele; trec anii, dar una — chiar şi pe vremea stăpânirii ungureşti sta. «Restul de 56 familii — dupăcum scrie toate se fac după sfânta datină. — mereu spre carul puterii, a sfârşit prin a preotul lor /. Ghiţiu — n'au fost trecute legal Săracă ţară ! trebui să dea acum în urma îndemnuri atât nicicând şi dupăce s'au convins de amăgirile de contradictorii, încât a rămas de pomină. lor (ale ortodocşilor), s'au prezintat rând pe rând Ţinuta aceasta probabil nu ne va aduce la mine In decurs de 2 ani şi ceva, declarând Citiţi şi răspândiţi „UNIREA" momentane foloase materiale, şi poate că unul că doresc să fie iar fii credincioşi ai bisericii

sf. Unire încheiată adinioarâ de strămoşii lor zeu în lume. In această operă el arată, chiar H [1 Foiţa „Unirii" H 0 pe temeiul textelor liturgice ale bisericii ru­ tiuinininiiriniiiiviiiiiniuiMViiuiur iiuintuiiiiiiiiiiiiiuiuiHiiiiui^wi^iYiiuiiwnii la Brest Litowsk 1596, au trecut iarăşi pe faţă la religiunea catolică, primind totuşi cea mai seşti, adevărul credinţei catolice, publicând Câteva însemnări mare parte ritul latin, de frică, ca nu cumva toate mai târziu în Germania. să se înoiască martiriul sângeros al părinţilor Comandantul fortăreţei, văzând pe bătrânul Despre sfânta Unire în Ucraina şi Rusia lor, dacă ar primi ritul răsăritean. Speriat de preot aşa de liniştit şi smerit, îi dete voie să de P. Felix Wiercinski S. I. această manifestaţie a unui popor, schingiuit vorbească cu toţi ceilalţi prisonieri şi în toată Din Ucraina vin veşti îmbucurătoare de­ pentru religia catolică mai mult de o sută de garnizoana. Dar spre straşnica sa spaimă ob­ spre răspândirea sf. Uniri in Ucraina însăşi şi ani, guvernul rusesc ştia să îngreuneze prin servă după un an de zile, că şi prisonierii şi în Podolia veeină. Chiar o deputăţie întreagă feliurite formalităţi poliţieneşti trecerea la ca­ soldaţii se prefăcuserâ în catolici cuvioşi. P. de Ucraineni voia să se ducă la mitropolitul tolicism, aşa încât frumoasa mişcare se stăvili Alecsei Ziercianinow cu cărţile liturgice in unit dela Lemberg, P. Andrei Szeptycki spre învederat. mână le arătase, unde este adevărul creştinesc a declara solemn trecerea mai multor comune Cu toate acestea se forma la Petersburg şi ascultătorii Iui îi credeau voioşi. Astfel co­ la Unire, dar autorităţile bolşevistice n'au în­ o deosebită parohie catolică de ritul răsăritean, mandantul dobândi voia, ca P. Ziercianinow să voit să treacă deputăţia graniţă ucraino-polonă. întâiul paroh al acestei comunităţi religioase fie trimis înapoi la moşia sa, totuşi cu severa Cu mult mai nainte s'a ţinut la Cherson în a fost P. Alecsei Ziencianinow. Fiind preot gr. oprire a propagandei în folosul catolicismului. anul 1920 un congres ucrainean, în care mem­ oriental pensionat al bisericii ruseşti, el trăia Nu trecu multă vreme şi P. Ziercianinow, bri adunaţi au însărcinat pe episcopul Cher- în retragere pe mica sa moşia în guberniul în urma manifestului ţarului Nicolae II, despre sonului de rit răsăritean, să stăruiască din Nishni-Novgorod. Ocupându-se necontenit cu libertatea conştiinţii, a fost chiemat la Petersburg toate puterile pentru sf. Unire, să între spre studii teologice şi convins de adevărul catolic, ca cel dintâiu păstor duhovnicesc al catolicilor acest scop în relaţii oficiale cu mitropolitul făcu mărturisirea credinţei înaintea unui paroh ruşi de rit răsăritean. Szeptycki şi să aducă în tară pe părinţii Ba- catolic din vecinitate, pe la 1902, şi cu prilejul Peste câţiva ani îi veni un ajutor, părin­ siliani ucrainieni din Polonia. Autorităţile bol­ convorbirilor sale cu alţii arăta apriat părerile tele loan Deubner. Fiind fiul unui general ru­ şevistice au nimicit toată acţiunea congresului, sale. Nu trecu multă vreme şi jandarmii ru­ sesc, studiase sub călăuzirea marelui filosof aşa încât este de mirat, că poporul ucrainean seşti duceau pe P. Ztercianinow la fortăreţa catolic al Ruşilor Viadimir Solovieff. Ideile totuşi, cel puţin în mai multe comune, s'a de­ Susdal, menită tocmai spre a fi închisoarea primite de dânsul duseră pe tinărul Deubner clarat pentru sf. Unire. acelora cari se lepădaserâ de pravoslavia ru­ după moartea slăvitului învăţător la mitropo­ îndată după publicaţia ucazului daspre sească. Noul arestat se ţinu foarte liniştit şi litul Ucrainilor uniţi Andrei Szeptycki, unde fu libertatea conştiinţei, la Paşti 1905, vre-o jumă­ ceru numai să i-*e dee cărţile bisericeşti ofi­ primit în sinul bisericii catolice şi hirotonisit tate de milion de creştini de rit răsăritean, ciale. Având o aşa bibliotecă la îndemână, P. preot de rit răsăritean. Fiind funcţionar admi­ siliţi mai nainte, prin mijloacele teroristice ale Ziercianinow compusă o operă întreagă în nistrativ, veni în sfârşit, dupăce a trecut prin mai poliţiei ruseşti, să se desfacă pe dinafară de limba rusească cu titlul: împărăţia lui Dumne- multe alte locuri, la Petersburg. Până atunci sta- Nr. 28 UNIREA Pag. 3.

fect de bine cu cea delà Şoimuş. Un singur că, Iăsându-se poporul fără biserică şi fără preot, suflet nu s'a mai lăsat prins de astădată în se va lăpăda de legea sa adevărată şi va înceta încă 15 ani mrejile încăpătoare ale „marelui" pescar şi cu unirea în păiţile acelea. Dar toate încercările, toate fulgerile pe cari acest „Jupiter tonans" toate vexaţiunile, ce a avut de îndurat acest po­ I Preasfinţitul Nieolae al Sibiiului s'a milostivit al ortodoxiei le-a aruncat contra «năimiţilor" por — povestea lor nu are loc aici — nu au să ne prelungească firul vieţii. şi a „lupilor, cari întră pe cum nu trebuie în fost în stare să slăbească credinţa micei turme, ci, (=) Terminal de 5 ani, cât ne acordase mi­ staulul paşnic (?) al oilor", nime nu s'a înfri- dimpotrivă, au întărit-o şi au făcut-o arătată tropolitul ortodoxiei sibiene, curând după cat, iar cele câteva familii ortodoxe trecute la tuturor. instalarea sa în scaunul lui Mangra, s'a dove­ noi s'au convins şi mai mult, că au făcut un Poporul român unit din Poiana şi dit prea scurt, fiindcă, în loc să ne fi desfiinţat bine părăsind legea „trăsnetelor" şi îmbrăţi- Cibu vrea să trăiască! El strigă cu psal- — cum se prorocise —, biserica noastră a şind minunata noastră lege a iubirii. Improvi­ mistul: >Iubite-voiu Doamne, virtutea mea; ieşit chiar binişor întărită din luptele pe cari zat ca doctor al neamului, Neodihnia Sa a ţinut Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi a trebuit să le dee în anii din urmă. să declare Unirea cu Roma „o stare morbida" mântuitorul meu. Dumnezeul meu, ajutorul meu Asemenea pocăiţilor cari încă fixează şi chiar „o boală a neamului", dar lumea care şi voiu spera întru dânsul; apărătorul meu şi mereu noui termine pentru «sfârşitul lumii", se simte foarte bine în această stare, a venit cornul mântuirii mele şi sprijinitorul meu. Lău­ păr. mitropolit Nieolae s'a simţit şi el îndemnat să-i răspundă că chiar de loc nu-i eschis şi dând voiu ehiema pe Domnul şi de vrăjmaşii să ne mai acorde 15 ani de viaţă. In loc de ar fi de dorit, ca această boală să devină o mei mă voiu mântui ...« (Ps. 17, 1—3). Spre 1926 — care era anul fatal —, ni-s'a fixat „boală contagioasă", „contaminând" cât mai credinţa noastră îşi îndreaptă privirile şi alţii, acum anul 1941, când nu va fi pui de unit pe fără întârziere întreagă ţara românească, pen- dintre ceice mai caută adevărata cale a neamu­ plaiurile ardelene, când toţi episcopii şi cano­ truca din suferinţele ei să răsară apoi adevă­ lui. Ştim, că veni-va vremea — şi poate nu e nicii eparhiilor noastre vor bate mătănii de rata sănătate a neamului nostru. întors la ale departe — când tot pământul românesc va grăi pocăinţă prin mănăstirea delà Hodoş-Bodrog sale, după marile „isprăvi" delà „Şoimuş şi dreptatea noastră. aPreacucernicului Polycarp, alias păr. Terentie, Cibu", va putea medita cu fruct asupra ,în- Şi până atunci zicem: «Dumnezeule ... să iar ceilalţi „iezuiţi" mai mărunţi vor proslăvi, căpăţinării" cu totul neînţelese a acestor „bol­ iea munţii pacea poporului şi dealurile dreptate alături de .peştele cel mare" delà Cluj, bine­ navi ai neamului" şi dacă îi va da Dumnezeu (Ps. 71,1—3). Vrem să ne refacem. înainte de facerile ortodoxiei pravoslavnice şi pregătind — cum i-o dorim — zile să ajungă şi sorocul \ toate ne trebuiesc locaşuri de închinare. In un uriaş meeting de permanentă înfrăţire re­ noului an fatal 1941, avem bune nădejdi, că comuna Poiana avem o casă parohială, ajunsă ligioasă cu toate neamurile slave ale ortodoxiei are să găsească atunci noui titluri, spre a mai aproape la ruină, aceasta dorim să se refacă şi „naţionale", vor milita din toate puterile pentru putea acorda o mică păsuire pentru rămâne­ să se amenajeze de capelă. In Cibu poporul un mare pelerinaj al foştilor uniţi la Moscova rea noastră în viaţă. cere construirea unei biserci în comună, ca să idealurilor noastre. * fie la îndemână tuturor. Aici — din mila bu­ Cam acesta a fost firul roşu al orientă­ Iată acum şi apelul inimos al comitetului de nului nostru Păstor — avem casă parohială rilor pe cari „neodihnitul" mitropolit al Sibiiu­ acţiune pentru reconstruirea parohiilor Cibu şi Poiana, convenabilă. lui a ţinut să le dea credincioşilor săi din pe care îl recomandăm din toată inima in atenţia Pentru reconstruirea caselor din Poiana şi Cibu, unde a descins imediat după glorioasa preoţimei din întreagă provincia noastră mitropolitană. zidirea unei capele-biserici din Cibu adunarea ge­ Acţiunea de desfiinţare a altarelor noastre, pornită şi sa escursie delà Şoimuşul Târnavelor. Cu toată nerală a poporului, ţinută în Cibu la 21 Maiu a. alimentată delà Sibiiu, trebuie să găsească un viu răsunet teroarea si şicanele continue ale mărunţilor în sufletele tuturor şi cu toate greutăţile materiale prin c, a hptărit începerea unei acţiuni, cerând ajuto­ „goroni" ai ţinutului, credincioşii noştri de cari trecem nu-i iertat să fie parohie unită mai de rul tuturor sufletelor înţelegătoare. acolo — cărora li-s'a răpit, cum se ştie bise­ seamă, care să nu-şi trimită obolul său celorce le cer Spre acest scop ne adresăm Sfinţiei Voa­ rica —, nu numai că n'au defecţionat, ci întăriţi ajutorul în numele sfintei credinţe a Romei latine. stre cu rugarea să binevoiţi a ne veni într'ajutor chiar cu trecerea la ei a mai multor familii Apelul este acesta: cu obolul DVoastră şi al credincioşilor, fie prin ortodoxe, în frunte cu acea a clericului Olea, Sfinţia Voastră ! colectă — aprobată de toate P. Ven. Ordinariate se pregătesc să-şi facă acum o biserică chiar în Sunt cunoscute tuturor, dureroasele eveni­ pe teritorul eparhiilor lor — fie prin o contri- mijlocul satului. mente, pe urma cărora, acum doi ani, Românii buire din mijloacele bisericii. E o chestie de Faptul acesta „revoltător" a provocat uniţi din Poiana au rămas numai cu vatra bise­ onoare şl de vieâţă, reconstruirea pa­ descinderea înaltpreasfinţită delà Cibu, o des­ ricii, iar celor din Cibu li-s'a luat biserica din rohiilor noastre Cibu şi Poiana» pen- cindere aranjată cu mult tămbălău şi alaiu, cătunul Cheile Cibului şi în ciuda tuturor deci­ trucă în aceste părţi ale munţilor apuseni atât dar care în rezultatele sale se potriveşte per­ selor ministeriale, nu li-s'a restituit. S'a crezut, de rău stă poporul cu legea sa, încât dacă ar

rea preoţească a lui era o taină, la Petersburg nisi preot de rit răsăritean Ja Constantinopol râvnic în vechea capitală rusească, a fost exilat insă se făcu în sfârşit publici. Deubner era prin arhiepiscopul bulgar unit Mirow. Aşa putu cu de-a sila la 1922. silit să se lase de funcţia ce avea la stat şi dovedi guvernului rusesc, că nu era hiro­ Prin stăruinţele Sf. Scaun, ezarhul Feo­ era acuma cu totul devotat singur treburilor tonisit din pattea mitropolitului Szeptycki, de dorow a fost pus pentru un timp oarecare anul bisericeşti. Cunoscând bine sufletul rusesc, care guvernul rusesc se temea foarte ca de un trecut în libertate, îi era oprit numai a lucra - avea succes bun în păstorire, când iată, gu­ mare propagandist. la Petrograd şi la Moscova. Dar când ţinu odată vernul, în ciuda tuturor protestelor îndreptăţite, întâia organizaţie a bisericii ruseşti pen­ o predică la Mohylew şi tot poporul se adună închise modesta capelă unită sub cuvântul „de­ tru catolicii răsăriteni reuşi foarte bine. Sudul împrejurul lui, iar bisericile necatolice remaseră fectelor arhitectonice", oprind totdeodată şi Rusiei era supus mitropolitului Szeptycki însuşi, goale, arhiereul necatolic K. îl denunţă poliţiei orice slujire a preoţilor uniţi în public. care în vechea mitropolie Kijew ţinea pe un şi astfel exarhul fu pus iarăşi în închisoare. Această stare de lucruri dură până la vicar general. Aici se ivi un seceriş mare. însemnată pentru răspândirea sf. uniri este guvernul lui Kerenski. Acesta a publicat deplina Pe când mitropolitul se întorcea din captivi­ opera P. P. din Societatea lui Isusla Albertin, libertate a conştiinţei, recunoscând în deosebi tate, călătoria Iui pe .tărâmul Ucrainei" era un unde unii părinţi an primit ritul răsăritean şi şi drepturile catolicilor ruseşti de rit răsărit adevărat triumf. ,Se părea, scrise Germania au deschis noviciatul răsăritean al ordinului tean. din Berlin, că timpurile sfântului Vladimir se lor. Aşa s'au câştigat vre-o 20 de mii de su­ Tocmai pe atunci se afla în Rusia ca pri- întoarseră. Sate întregi cu steaguri fălfăitoare flete pentru sf. Unire. sonier de răsboiu mitropolitul Szeptycki. Gu­ mergeau spre întimpinarea mitropolitului şi erau Trebuie spus, că Ruşii şi Ucrainenii cato­ vernul lui Kerenski îl puse în libertate şi-i în­ primite de dânsul după rugămintele lor la sfânta lici pătrund cu cea mai mare bucurie în adâncul voi orice activitate religioasă. înaltul păstor Unire". — La Kiyew erau puşi vre-o 14 de duhului catolic, primind îndată devoţiunile vea­ se duse înainte de toate la Petersburg, hiroto­ preoţi uniţi. curilor din urmi, deşi în forma orientală. Aşa însuşi repausatul mitropolit al Ucrainenilor Sil­ nisi acolo pe catolicul de rit răsăritean Vladi- Dar, precum ştim, guvernul lui Kerenski : vestru Sembratovici alcătui un paraclis după mir Abricosoff de preot şi ţinu tot deodată cel se ţinu decât timp scurt şi bolşevicii nimici­ ritul oriental în cinstea preasfintei Inimi a lui dintâiu sinod catolic rusesc. Acolo era procla­ seră după puteri toate câte se făcuseră spre Isus. mat de exarh al Nordului Rusiei pentru cato­ folosul credinţei catolice. După şematismul licii răsăriteni părintele Leonida Feodorow, pe arhidiecesei catolice care cuprinde cea mai când părintele Abricosoff primi asupra-şi parohia mare parte a Rusiei europene, părinţii Ziercia- rusea'scă de rit răsăritean la Moscova. ninow, Deubner, Feodorow şi un al patrulea NICOLAE POPP, stabilit Părintele Feodorow trecuse Ia sf. unire preot rusesc unit sunt în închisoare bolşevistă. în Târgu-Mureş, Str. Avram chiar pela 1905, fiind atunci student de teolo­ Numai la Moscova funcţionează ca paroh al gie orientală a academia duhovnicească din Pe­ unei turme mici de Ruşi catolici de rit răsări­ Iancu 47, execută orice lu­ tersburg. După mai mulţi ani de studii, sub ochii tean un preot înrudit cu repausatul filosof Solo- crări ele pictură bisericească mitropolitului Szeptycki la Lemberg, se hiroto­ vieff. Părintele Vladimir Abrikosoff, care lucra (60) 11-13 Pag. 4. UNIREA Nr. 28

înceta misiunea bisericii noastre, tot terenul l-ar t Pâr. Crucian Turcu, preot în comuna Licitaţia minuendă se va ţinea Ia 24 Iulie cuceri sectele protestante ! Papiu Ilarian (arhidieceaă), s'a stins la 2 Iulie c. a. c. ora 2 (14) din zi şi vor putea lua parte In vederea acestora, suntem siguri, că nu la vârstă de 26 ani şi abia în anul al doilea al numai ceice vor fi depus ofertele la timpul va fi o parohie română unită, din care să nu preoţiei sale cinstite. — Fie-i partea cu drepţii! sus indicat şi dupăce vor depune vadiu de 10%, ni-se vină într'ajutor. f Leontina Marca n. Bldian, soţia adecă 70.000 Lei, bani paraţi ori hârtii de Bunul Dumnezeu va binecuvânta pe toţi preotului nostru din Ticu (arhidieceză), s'a stins valoare. ceice se miluesc de săracii lui! la 1 Iulie c. în anul 49 al vieţii şi 32 al ferici­ Delureni, din şedinţa curatoratului paro­ Sumele rugăm a se trimite pe adresa: Ofi­ tei sale căsătorii. O deplâng numeroase rudenii. hial ţinută la 24 Iunie 1927. ciul protopopesc român unit, Geoagiu, judeţul — Odihnească în pace! Hunedoara. Constantin Costin Negruşa Aron paroh gr.-cat. (32)1-3 curator primar. Cibu, la 21 Maiu 1927. Telefonul „Unirii". Comitetul. M Sibiin. Spuneţi, Vă rugăm, „hangoşilor" dela Dvoastră, că în judeţul nostru şi deci al Blajului lista liberală a avut un singur candidat ortodox, pe când a- ceea a dlui Maniu a avut 2 candidaţi ortodocşi, intre Stiri mărunte cari unul chiar preot. „Lumina Bâtelor". Sibiiu. Că atitudinea noastră Vasile Hoza politica nu Vă este plac, o ştiam de mult, dar motiveie adevărate le-am aflat abia acum de curând în următoa­ Personale. P. Ven. Ordinariat arhidiece- rea îndrumare politice dată prin „Telegraful": „(Preoţii) JVteQazin de ornate bise­ zan a numit pe păr. Teodor Hărşian din Cipă- vor căuta ... ca turma păstorită să nu se despartă de păstorul sufletesc, ţi nici acesta să nu bată alt drum, eni viceprotopop onorar, iar pe păr. Petru Le- decât acela pe care pornesc credincioşii săi din parohie." riceşti. Vesminte din cele — îndrumare cuminte şi atât de limpede, încât mai lim­ hene adm. parohial în Ugruţiu. pede nici că se putea! mai bune ştofe. — P. Ven. Ordinariat de Gherla a numit ». Clnj. Aveţi perfectă dreptate: dispariţia lui pe păr. Gheorghe Coma», adm. local Ia Săliştea loader Lazar din coloanele atât de împodobite până Prapori de mătasă din Damasc. Candelabre acuma cu numele lui ale „Biruinţei" prăbuşite, este nu­ din bronz auriu de 6 până la 24 lumini. Potire (Maramureş), beneficiul inferior. mai o nouă «tapă in evoluţia firească a acestui „gaie- Dl IV. Tltulescu a intrat fn guvern. tar" de profunde convingeri politice. Ca mâine va apare cădelniţe, picside, epitrafire. din nou în coloanele primitoare ale cutărui organ al... Fără a mai aştepta rezultatul alegerilor parla­ guvernului, stăpân pe„oala cu carne" - Sic itur ad astra ! mentare şt deci fără să aiba vre-o teamă, că gu­ I. Câmpia Turzii. Exerciţiile spirituale pentru Fabrică de clopote vernul nu va şti să-şi facă majorităţile trebuin­ preop se vor ţinea in vara aceasta chiar in 3 rânduri, aşa ca acum se va încheia, prin participarea tuturor preo­ Turnătorie de fontă şi metal. La co^ cioase, di Titulescu, cunoscutul specialist în ale ţilor cu o vechime de cel puţin 2 ani, ciclul prim a! exer- diplomaţiei noastre, a acceptat inactualul guvern ciţnlor spirituale, ţinute pentru toţi de II. Sa Dr. Octa- mandă fabric clopote orice mărime din vian Domide. — Tăcerea înseamnă, muncă si aici şi, liberal portofoliul afacerilor externe.Marţiatrecută se pare, şi acolo. cel mai bun material cu garanţie de 50 a şi depus jurământul, aducând prin aceasta M. Dragşina. Am primit suma de 200 Lei, abo­ ani şi preţurile cele mai solide. guvernului un însemnat aport în afară, care n'a namentul pe anul curent. M. Sadagnra (Bucovina). Am primit 200 Lei Mai putut însă influinţa prea mult situaţia lui nu prea aveţi restanţă de 80 Lei. Vasile Hoza strălucită din ţară. . - W. Nădrag. Am primit suma trimisă. Achitat Sibiiu, Piaţa Prinţul Carol Nr. 6. pâna la 30 VI 1927. Locale. Dumineca viitoare a Sfinţilor pă­ (97) 7—? B. Răsboieni-Cetate. Vă avizăm, că am primit rinţi, Va predica în catedrală păr. Dr. Nicolae suma de 200 Lei. Lufu, profesor la Academia de teologie. D. Budinţi. Confirmăm primirea abonamentului — Incheindu-se Marţia trecută examenele pe anul curent. pentru bacalaureat din secţia Blaj, dăm rezultatul R. Hârseni. Am primit abonamentul pe anul curent. H. Gherla. Chităm primirea sumei de Lei 200. Preoţi! învăţători! lor în următoarele: Dela liceul de băieţi din M. Măgareni. Am primit suma de Lei 180. Comandaţi Blaj, unde s'au prezentat 51, au reuşit 36; dela liceul de fete al Blajului au reuşit 12 din nu- LA LIBRĂRIA ANCA numărul de 19, câte s'au prezentat. Dintre cei == CLUJ =: 31 elevi prezintaţi ai liceului «Titu Maiorescu» din Aiud au reuşit 9, iar dintre cei 10 elevi ai „Cărarea Fericirii" liceului reformat de acolo au reuşit 5. Cu totul Turnătorie de clopote ti metal, Carte de rugăciuni de preotul G. MÂNZAT. Conţine s'a prezentat deci 117 elevi, dintre cari au reuşit 368 pag. cu 26 capitole mari şi diferite rugăciuni 62, ajungând prin aceasta, cu cele aproape 50% la orice ocaziune, fiind aprobată de P. S. dl episcop de Gherla Dr. Iuliu Hossu sub Nr. 581-1925. reuşite, la unul din cele mai bune rezultate pe Legată în carton tare pentru şcolari 85 Lei. ţară. » » pânză fină cu cruce aurită 140 > II » > piele lux, pe hârtie velină 280 » — Pentru câteva zile Blajul are între zidu­ SIBIIU Str. Gării 15. » > . » » şcl. pentru dame 350 » rile sale »Circul Modern*- al dlui lony Popescu, Nou! Nou! ale cărai producţii au mulţumit pe toată lumea. Livrează clopote de biserică pe garanţie de 4 A plecat şi dl Mnthu. începând cu dele­ ani îndelungaţi, turnate din material da prima „Domnului să ne închinăm* calitate ca înainte de răsboiu, efeptuate în gaţia de câteva zile a dlui subprefect Dr. I. Zileriu Carte de rugăciuni pentru elevi în leg. tare lei 25. ţi trecând peste aceea a dlui Nanianu, înlocuit mod artistic. Experienţă, îndelungată, de ani de apoi cu d. Aurel Muthu, judeţul nostru are acum zile, asigură o muncă ireproşabilă şi un sunet Predici la morţi 60 Lei — dupăce şi acesta a fost dimis — în timp armonios. Predici p. postul mare de abia o lună de zile, al patrulea prefect, în 50.— Lei persoana unui director din ministerul de in­ Cereţi oferte speciale. Toaifuo poporale 15- -30 Lei. terne, care ascultă de numele Alexandru Lucescu. (205) 35-52 Icairc şcolare 151.5-3- 0 Lei. Delegaţia dsale nu sună, afirmative, decât pen­ tru timpul alegerilor, dar lumea spune, că dupăce JVlonoloage şi dialoacţe 10—15 Lei. alegerile pentru Cameră au adus in judeţul Târ­ Parohia română unită — Delureni. 1 nava mică o raşinoasă înfrângere partidului Album de modele româneşti (250 utile) 100 Le . liberal, pe putem aştepta, că pentru alegerile dela Nr. 43-1927. Porto recomandat costă 15—30 Lei. Senat se va numi o a cincea persoană, mai... energică. Nişte afişe ale dlui Muthu spun că Mare depozit de clopote după alegeri vine apoi iar dsa, dar oamenii ţin, Concurs dela 25 kg. în sus. Ornate bise~ că asta s'o creadă... alţii. — Aşa se face la noi rieeşti. Odăjdii. Prapori ete. în judeţ cea mai ideală muncă de ...continuitate. Pentru edificarea bisericii yreco- CEREŢI PREŢCURENT DETAILAT. •ţ- Păr. Ioan Sonea, protopop în Reteag eatolice din Delureai (Uilacul de câmpie), (20) 13-20 (eparhia Gherlei), s'a stins la 30 Iunie c. în anul judeţul Cluj, prin aceasta escriem concurs. 70 al vieţii şi 43 al preoţiei sale cinstite. Afară Concurenţii sunt rugaţi să-şi înainteze de numeroasele rudenii îl deplânge până departe ofertele în scris în plic sigilat, până la 24 l ° RECLAMAT tot jurul de pe Valea Someşului, care a pierdut Iulie a. c. ora 12 din si la subsemnatul într'ânsul un vrednic fruntaş al tuturor mişcări­ oficiu parohial, unde se pot studia zilnic planul, :< este sufletul comerţului lor, menite a promova interesele bisericii şi ale preliminarul de spese, precum şi condiţiunile neamului. — Odihnească în pace! de edificare. Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj.