OCTOMBRIE 2011 7 Octombrie 2011 – Continuarea Ședinței Din 6 Octombrie 2011 (STENOGRAMA) SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a III-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2011 7 octombrie 2011 – continuarea ședinței din 6 octombrie 2011 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 2. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1488 din 28 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal – art. 244; Codul de procedură penală – art. 269). 3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1491 din 28 iunie 2011 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei – art. 32; Legea Serviciului Vamal – art. 43; ş.a.). 4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1546 din 6 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii metrologiei nr.647-XIII 1 2 din 17 noiembrie 1995 (art.1 , 1 , 2 ş.a.). 5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1695 din 21 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător (art.8, 18, anexa nr.2). 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1708 din 22 iulie 2011 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat – art.47; Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică – art.19). 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1709 din 22 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat – art.16, 48, anexa nr.2, ş.a.; Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător – art.20; ş.a.). 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1782 din 1 august 2011 privind completarea alineatului (3) articolul 4 din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2011 nr.55 din 31 martie 2011. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.309 din 9 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.48-XVIII din 29 octombrie 2009 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului. 10. Dezbaterea și remiterea în comisie a proiectului de Lege nr.1921 din 5 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul

1 vamal al RM – art.1841; Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice – art.10). 11. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.388 din 15 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială (art.1, 21, 22 ş.a.). 12. Audierea și dezbaterea informației asupra rezultatelor audierilor privind examinarea măsurilor întreprinse de către Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare în cadrul efectuării tranzacţiilor cu acţiunile BC „Moldova-Agroindbank” – SA, BC „Universalbank” – SA, BC „Banca de Economii” – SA, BC „”Victoriabank” – SA şi Compania Internaţională de Asigurări „ASITO” – SA. (Raportor – Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei economie, buget și finanțe). 13. Audierea și dezbaterea informației asupra audierilor organelor de drept privind faptele de dobîndire ilicită a bunurilor altor persoane prin înşelăciune (raportor – Alexandru Stoianoglo, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică). 14. Audierea și dezbaterea informației asupra audierilor raportului Ministrului Justiției privind atacurile raider asupra instituțiilor financiare (raportor – Victor Popa, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități). 15. Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor în plen ale Parlamentului din 13 – 21 octombrie 2011. 16. Răspuns la întrebarea domnului Alexandr Petkov (raportor – Valeriu Lazăr, ministrul economiei) . 17. Răspuns la întrebarea domnului Alexandr Petkov (raportor – Andrei Popov, viceministru al afacerilor externe și integrării europene). 18. Declarația domnului deputat Vladimir Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal. 19. Declarație-întrebare a domnului deputat Iurie Chiorescu, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputați, și-au înregistrat prezența 87 de deputați. Nu s-au

înregistrat deputații: Corman Igor, Ghilețchi Valeriu, Guțu Ana, Jantuan Stella, Munteanu Valeriu, Palihovici Liliana, Șova Vasili – în delegație; Apostolachi Iurie, Balan Ion – din motive de sănătate; Butmalai Ion, Fusu Corina, Grișciuc Simion.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Stimați colegi, N-o să propun acțiunile pentru fiecare început de ședință, fiindcă ședința de ieri a fost întreruptă pe motivul lipsei de cvorum, ședința de astăzi este o continuare, procedural, a ședinței din ziua trecută. Rog să vă ocupați locurile. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Nu știam că ședința va fi întreruptă, de aceea, pentru ziua de astăzi, comisia roagă să fie retrasă Legea nr.926, deoarece nu avem raportul comisiei. N-a fost examinat în comisie proiectul de Lege nr.926. Al doilea pe ordinea de zi pentru ziua de astăzi.

Domnul Marian Lupu: Bine. Acceptat. Potrivit Regulamentului, sînt în dreptul, dacă nu sînt obiecții de alt gen la acest proiect, în mod automat să considerăm acest proiect transferat pentru o perioadă ulterioară. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Din numele Fracțiunii, solicit să fie amînată audierea domnului Vladimir Filat Prim-ministru în ceea ce privește raportul cu atacurile raider. Deoarece, atît timp cît noi nu am audiat rapoartele comisiilor în privința activității instituțiilor în acest domeniu, este absolut inutil să ascultăm raportul Prim-ministrului. Rog să fie pusă la vot această propunere de a amîna audierea Prim-ministrului pentru săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: D-apoi ieri a fost pusă la vot aceeași propunere. Bine. Bine. Microfonul nr.4. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc.

Stimați colegi, Astăzi, noi insistăm, din nou, să fie introduse și puse la vot două proiecte ce țin de inițierea procedurii de alegere a Șefului Statului. Și anume proiectul nr.2125, care prevede stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova. După cum am menționat și ieri, am prevăzut, cînd a fost inițiată această inițiativă, data de 17 octombrie, timp suficient, cînd a fost înaintată, 20 de zile pentru a începe procedura respectivă. Acum, anticipînd unele întrebări, iarăși reiterez că noi sîntem gata să discutăm în procesul dezbaterilor o altă dată, care ar oferi timp suficient pentru ca eventualii candidați să se gîndească și să înainteze candidaturile lor. Deci 17, 20, 24, 25 octombrie sau altă dată, convenită în cadrul dezbaterilor Parlamentului. Și al doilea proiect, nr.2126, care prevede stabilirea Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerii Președintelui. Indiferent dacă este continuarea ședinței, domnului Președinte, noi solicităm să fie pusă la vot introducerea acestor două proiecte. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Vă mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Revin, ca să clarific o situație care ieri nu prea a fost înțeleasă. Fracțiunea Partidului Liberal insistă asupra condamnării limbajului violent al oricărui dintre deputați și, constatînd faptul acesta, că deputatul Reidman l-a amenințat fizic pe un coleg de al nostru, declară vot de blam deputatului respectiv și solicită să se pună la vot eliminarea respectivului ins din sală. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Stimată audiență, Astăzi, 7 octombrie, în topul agendelor politice și sociale din majoritatea țărilor lumii, sînt plasate subiectele muncii, deoarece astăzi este consemnată Ziua Internațională a Muncii Decente. Dînd importanță acestui eveniment și țiînd cont de faptul că munca decentă este importantă pentru bunăstarea fiecărui cetățean, considerăm de obligațiunea noastră să scoatem în evidență astăzi cele mai importante probleme pe care le avem pe această piață, printre acestea fiind numărul mare în descreștere al locurilor de muncă din ultimii doi ani, o reducere avem semnificativă, practic, de 100 de mii de locuri de muncă și a numărului de salariați, numărul… extinderea sectorului informal de muncă. Practic, fiecare a treia

4 persoană lucrează, primește salariu la negru și nu are un contract de muncă, dar și numărul mare de șomeri în rîndul tinerilor. Practic, rata șomajului în rîndul tinerilor este de trei ori mai mare decît rata șomajului în general media pe țară. În acest context, cu prilejul acestui eveniment, Fracțiunea PCRM reiterează poziția sa solidară față de toți cetățenii care revindecă astăzi dreptul la o muncă decentă și subscrie sub cerințele salariaților, care înaintează azi cerințe față de revendicarea acestui drept, față de respectarea acestui drept. Fracțiunea noastră va marca această zi printr-un șir de acțiuni practice, va înainta în Parlament un șir de inițiative legislative, menite să soluționeze problemele pieței muncii, inclusiv problemele angajării tinerilor în cîmpul muncii. La fel, soluțiile noastre vin și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru această categorie de persoane. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Stimați deputați, Tema vînzării armamentului ia amploare și destul de interesantă. Am obținut documente care confirmă toate specificațiile care au fost vîndute ale armamentului. În acest context, rugăm, cerem, din partea Fracțiunii, convocarea vicepremierului Valeriu Lazăr, care a condus Comisia guvernamentală pentru vînzarea armamentului, ca să ne explice: cum, în aceste două loturi, au intrat 23 de sisteme „Uragan”? Deci cum este scris în rusă: „9Р140 боевая машина „Ураган””– 11 bucăți, „9Т452 транспортно-заряжающая машина „Ураган”” – 12 bucăți, anul producerii 1980 – ’83. Eu n-am să dau publicității cifrele sumei contractului, poate ar fi taină comercială, mă rog. Dar să ne explice. Asta este una. Doi. Să ne explice, cum în oferta doar fără „Uragan”-uri, a fost, a oferit Ministerul Apărării 8 milioane 310 mii 200 dolari? Iar ambele contracte cu „Uragan”-uri au constituit 3 milioane 200 mii de dolari. Deci diferența 5 milioane doar fără „Uragan”-uri în condițiile în care Ministerul Apărării astăzi duce lipsă de fonduri. Este unu. Doi. Recent …

Domnul Marian Lupu: Timpul, stimate coleg. Propunerea este înregistrată.

Domnul Alexandr Petkov: Asta este prima propunere. A doua propunere. Recent, acum cîteva zile, Rada Supremă a Ucrainei a ratificat acel document, care, țineți minte, foarte scandalos, referitor la proprietăți. Și atunci Ministerul nostru de Externe, precum și colegii din Comisia noastră

5 parlamentară politică externă, în frunte cu domnul Corman, ne spuneau că totul este o’key și bine și nu avem ce pierde. Eu dau citire acum citatului domnului Taras Ciornovol, vicepreședintele Comitetului Radei Supreme по вопросам иностранных дел Украины. Украина передает Молдавии более ста объектов, это небольшие территории и карьеры, которые практически уже исчерпаны, то есть это так называемые глухие, небольшие объекты, которые не имеют для нас особого значения.

Domnul Marian Lupu: … nu vă supărați, …

Domnul Alexandr Petkov: Eu vă rog să nu mă întrerupeți.

Domnul Marian Lupu: … propunerea. Două minute pentru propunere.

Domnul Alexandr Petkov: Но главный наш плюс и достижения переговорного процесса в том, что Украине удалось получить полный контроль над сооружениями Днестровской ГЭС. Как известно, там всегда возникали конфликты с молдавской стороной. Теперь согласно договору контроль передается украинской стороне. Cerem convocarea ministrului de externe, precum și a viceministrului domnul Popov. Să ne explice: ce a fost atunci? Despre ce noi am prevenit ce va fi. Și la ce am ajuns noi astăzi în aceste grave probleme de proprietăți? Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Grație faptului că au apărut la noi unele divergențe privind amendamentele prevăzute pentru Legea nr.2395 din lectura a doua, noi cerem un mic răgaz, să fie transferată pe data de 13–14. Nr.2395.

Domnul Marian Lupu: Da, am notat acest proiect.

Domnul Victor Popa: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Noi trebuie să recunoaștem o realitate, că și în Parlamentul de legislatura actuală avem deputați care se specializează numai în tulburarea apelor. Nu aduc nici un folos țării, partidelor, fracțiunilor care reprezintă aici, se ocupă cu fel de fel de chestii de acestea ca să distragă atenția Parlamentului. Eu astăzi vreau să mă solidarizez cu doamna Domenti. Domnule Președinte, Nu mă fă ca să-ți răspund matale la chestia asta. Șezi acolo liniștit, eu te rog frumos. Vreau să mă solidarizez cu doamna Domenti. Este unul din puținele cazuri cînd un deputat din Fracțiunea Comuniștilor ne cheamă pe noi și cheamă țara la muncă. Noi nu avem, domnule Președinte Voronin, oameni care să cheme la muncă. Noi avem oameni care cheamă țara asta și Parlamentul acesta la baricade, la baricade, la luptă, la luptă înverșunată. Deci, hai, să muncim, hai, să răspundem colegei dumneavoastră, să muncească și Parlamentul actual. Și mă adresez, domnule Președinte, și dumneavoastră, ați anunțat: ședința de astăzi este prelungirea ședinței de ieri. Terminăm toată demagogia asta și la ordinea de zi, vă rog. Primul proiect din ordinea de zi la discuție. Invitați raportul la tribună.

Domnul Marian Lupu: În mod evident, așa și voi face, după ce o să vă ascult de la microfoane. Doamnă Domenti, Microfonul nr.3, scurt, vă rog, căci este a doua ieșire.

Doamna Oxana Domenti: Dat fiind faptul că am fost vizată, vreau să-i spun domnului Diacov că s-a solidarizat cu declarația Fracțiunii PCRM. Nu a fost declarația mea personală. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnciov, A doua oară sînteți. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc, domnule Președinte. În continuare la ceea ce-a spus, inclusiv Diacov, a fost solicitarea domnului Hadârcă, cred că la inițiativa domnul Saharneanu, de a include ceva în ordinea de zi. Noi vrem să spunem că am avut, totuși, o mică speranță că acest temp al domnului Saharneanu va fi … se va liniști, dar, vedem, că-i безнадежное дело. Vreau să vă aduc aminte, domnule Președinte, să ridicați, totuși, stenograma să vedeți că declarațiile domnului Saharneanu au fost vădit depășite și se

încadrează în strictă conformitate cu unele componențe ale Codului penal: a ofensat întreaga Fracțiune a Partidului Comuniștilor și alegătorii lor sute de mii. Dar mai mult decît atît, dacă se referă personal la colegul nostru domnul Reidman, si-a permis să expună niște calomnii, niște etichete, care nu țin de statutul deputatului și se încadrează perfect în Codul penal. Dacă deputatul, prin declarațiile lui publice, și-a permis să depășească cadrul juridic, nefiind nici o hotărîre a instanței de judecată, eu nu vreau să repet, toată societatea a auzit cuvintele publice pe care le-a spus domnul Saharneanu, comparativ cu ceea ce i-a șoptit cineva la ureche, eu cred că aveți toate împuternicirile să inițiați o investigație și, dacă există componența infracțiunii, deputatul Saharneanu să fie tras la răspundere penală. Pentru că provocatori în Parlament noi nu avem nevoie să fie. Și dacă insistă … noi insistăm la propunerea noastră să fie pusă la vot excluderea din ședința Parlamentului și, dacă este necesar, să fie izolat de societate, dacă prezintă pericol. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Stimate domnule Președinte, Vreau să fac o precizare legată de activitatea Secretariatului și a modului în care sînt interpretate stenogramele. Recent, a fost publicat un studiu, preluat de mass-media, realizat de către o organizație neguvernamentală, care se referă la prezența sau absența motivată sau nemotivată a deputaților în Parlament. Din păcate, acest studiu a luat ca bază de studiu doar stenogramele Parlamentului, ori stenogramele nu pot constitui bază pentru a putea spune dacă absența este motivată sau nu, existînd listele de prezență, inclusiv alte instrumente pe care le are Secretariatul. Profitînd de prezența și a mass-mediei aici vreau să vin cu precizarea, că am fost vizat în acest studiu într-un top al absențelor, de fapt, situația reală fiind că nu am nici o absență nemotivată de la ședințele Parlamentului. Și, de aceea, am vrut să fac această precizare. Și cred că ar fi bine ca să fie afișat, inclusiv pe site-ul Parlamentului raportul intern al Secretariatului Parlamentului, care putea fi solicitat de această organizație neguvernamentală, astfel încît să fie publice aceste informații. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel. Stimați colegi, Eu vă rog foarte mult, colegii de la microfonul nr.5, eu vreau să fac cîteva precizări. Regulamentar, noi sîntem astăzi în continuarea ședinței care a fost întreruptă ieri. Regulamentul foarte clar spune, că modificările, adaosurile,

8 adăugările la ordinea de zi se face la început de ședință. Noi am trecut și exercițiul de vot ieri și am început deja exmaianrea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Pe care motiv, în aceste condiții doar acele propuneri care sînt înaintate pentru eliminarea din ordinea de zi a unor proiecte care nu sînt pregătite, dacă nu sînt obiecții, și este vorba de nr.2395, nr.926. Președintele ședinței poate să uzeze de funcțiile pe care le are și să accepte aceste propuneri. Acum cu referință la acest conflict. Eu nu voi supune votului nici una, nici a doua, fiindcă ceea ce s-a produs în sală, să nu fie cu supărare, dar a fost un schimb de injurii mai tari sau mai slabe. Asta s-a produs. Și eu vreau doar să chem toți deputații, indiferent de coloratura politică, să se abțină, cît n-ar fi de puternică antipatia reciprocă, această antipatie s-o țină în limita decenței și a expresiilor decente, așa cum prescrie Regulamentul. Asta este rugămintea și apelul meu către toată lumea. Este și obligațiunea noastră și expresia unui nivel de cultură. Deci asta-i cu privire la ordinea de zi. La ordinea de zi eu am fixat nr.926 excluderea, nr.2395 și raportul, amînarea raportului, care, de fapt, în ziua de ieri a fost prezentată și de o fracțiune, ziua de azi – de altă fracțiune. Nu ține de un proiect de lege sau de hotărîre, ține de o acțiune și o să ne exprimăm votul la acest subiect. În rest, alte propuneri de completare oricum ele nici nu pot fi supuse votului. Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Am așteptat foarte mult. Eu vreau ca dumneavoastră să nu induceți lumea în eroare, domnule Președinte, n-a fost schimb de injurii. Eu, în timp ce vorbeam și am vorbit referitor la proiectul de lege, și am spus că legea este antiparazit. Se referă la tot soiul de parazitism parlamentar. În timp ce deputatul Reidman a venit și m-a amenințat aici, la microfon. Eu nu i-am răspuns, eu am vorbit doar că asemenea lucru pot fi interpretat drept banditism, dacă vine și te amenință cu forța. Acum ceea ce face deputatul Reșetnicov vrea să întoarcă lucrurile invers. Este stilul lor de a întoarce, de a distorsiona realitatea, de a spune minciuni, de a falsifica totul și de a mă egala pe mine cu renumitul Reidman, cu tot ceea ce a făcut el. Eu vă rog să puneți la vot și să respectați și dreptul meu, și să nu mă amestecați cu toată murdăria asta comunistă care se face în Parlament. Eu vă rog frumos. Altfel o să apelez la drepturile mele de deputat.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu dacă aș reacționa în felul acesta la toată murdăria care se toarnă pe capul meu zi de zi, ce aș trebui să fac eu în această situație? Eu cred că, dragii mei colegi, noi am fost aleși și sîntem aici, în această sală, ca, într-adevăr, să muncim. Noi avem ordinea de zi, proiecte de lege importante. Uitați-vă, aproape jumătate de oră, în jurul căror subiecte noi ne învîrtim.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Mulțumim, domnule Președinte. Eu aș sugera ideea și solicit tuturor colegilor să terminăm aceste dezbateri și vă chem să purcedem la examinarea întrebărilor de pe ordinea de zi. Mai mult ca atît, ca replică acelor deputați cu experiență, care se află în Parlament din anii ’90 pînă 2011, și în perioada de 21 de ani au umblat numai cu „chichi-michi” și cu cioara boită, să se mai abțină de la așa declarații pentru noi, deputații, care sîntem tineri și vrem să luăm experiență, de la dînșii. Vă mulțumesc frumos.

Domnul Marian Lupu: Domnule Reidman, Ați fost vizat, dar, eu vă rog, să închidem, foarte pe scurt, să închidem acest capitol și să începem să muncim. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Din partea mea n-a fost spus nici un cuvînt public, dar domnul Saharneanu a numit: domnul Reidman – bandit. Bandit это квалификация юридическая. В отношения меня нет ни одного решения судебной инстанции вступившей в законную силу обвинявшей меня в бандитизме, не расследуется ни одно уголовное дело по этой статье. Это обвинение было брошено публично, в присутствии прессы. Поэтому домнул Сахарняну мог бы последовать вчерашнему заявлению заместителя руководителя его фракции. Сегодня на основании вчерашнего заявления он получил от меня приветствия на лестнице. И продолжает настаивать на том, что я ему сказал лично. Причем это только он слышал, и неизвестно, что он слышал. Не надо мне показывать на часы, господин председатель. Меня обвинили публично в том, что является категорий уголовного законодательства. Я настаиваю на том, что законодатель должен реально себе представлять, что обвинения иначе как по суду быть не может. И поэтому я поддерживаю предложения, представителя нашей фракции господина Решетникова поставить на голосование удаление господина Сахарняну из зала. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Eu am spus şi am dat calificativul celor întîmplate în sală. Să ne mai limităm din rînza noastră moldovenească, care, deseori, ne face festa. Stimaţi colegi, Tot.

Domnule Reşetnicov, Aţi avut deja două ieşiri. S-au depăşit deja toate normele regulamentare. Deci nr. 2395 şi nr. 926, fiindcă nu au fost alte propuneri, le mişcăm pentru următoarea perioadă. Comisia va decide şi va propune cînd anume. Şi voi supune votului doar modificarea ordinii de zi, în contextul invitării pentru raport a Prim-ministrului. Cine este pentru rog să voteze. Propunerea PCRM a fost. Majoritatea. Propunerea a fost acceptată. Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1488 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Guvernul.

Domnul Gheorghe Russu – vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Onorată asistenţă, Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova, care este dictată de cerinţa îmbunătăţirii cadrului legal existent în domeniul combaterii infracţiunilor de ordinul economico-financiar. Activitatea cotidiană a autorităţilor naţionale, responsabile de gestionarea domeniului fiscal, a scos în evidenţă multiple situaţii, cînd cadrul legal existent nu reglementează acţiuni, la care recurg agenţii economici, fiind dificil să se califice şi să se sancţioneze adecvat activitatea prejudiciabilă a acestora. Astfel, atît Centrul, cît şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Curtea de Conturi au relevat o problemă majoră a sistemului economic al Republicii Moldova – evaziunea fiscală a întreprinderilor şi organizaţiilor, calificate ca fiind fantomă. Fenomen care afectează mecanismul acumulării veniturilor la bugetul public naţional, şi chiar atentează la siguranţa economică a ţării. Prejudiciul cauzat bugetului, prin evaziunea fiscală, se cifrează la miliarde de lei. Ca rezultat, statul este privat de posibilitatea de a acumula veniturile scontate, respectiv nu-şi poate onora obligaţiunile sociale şi de alt ordin. Analizînd baza normativă a altor state, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Letonia, Estonia, Belorusi, Federaţia Rusă în vederea reglementării evaziunii fiscale, prevenirea şi combaterea ei, s-a constatat că pedeapsa, pentru această infracţiune este cu mult mai aspră pentru persoanele fizice şi juridice decît în legislaţia penală a Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, legislaţia Republicii Moldova la acest capitol este destul de lejeră, deşi Republicii Moldova i s-a adresat, prin Ciclul II de evaluare al raportului de conformitate al grupului de state împotriva corupţiei greco, recomandarea de a prevedea sancţiuni adecvate la evaziunea fiscală şi anume înăsprirea pedepsei. Proiectul cuprinde amendamente la Codul penal, care vizează extinderea cercului de fapte, care pot fi calificate ca evaziune fiscală, înăsprirea sancţiunilor pentru săvîrşirea acestor infracţiuni, cu atribuirea acesteia la categoria „infracţiunilor grave şi mai puţin grave”, fapt care va face posibilă aplicarea de

11 către instituţiile responsabile de evaziunea fiscală a unor instrumente pentru dovedirea acestea şi identificarea persoanelor implicate, cum ar fi instrumentele operative de investigaţie, care, în condiţiile de astăzi, nu pot fi aplicate eficient. Proiectul mai are ca scop transmiterea din competenţa Centrului în competenţa Ministerului de Interne a urmăririi penale a infracţiunilor din domeniul informaticii şi ale celor din domeniul telecomunicaţiilor. Acest amendament este determinat de necesitatea ajustării competenţei de urmărire penală a acestor infracţiuni la prevederile articolului 4 din Legea nr. 20 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informaticii. Luînd în consideraţie amendamentele importante pentru legislaţia noastră, rog să susţineţi în aprobarea proiectului.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulţumesc. Domnule director, Prima întrebare. Spuneţi-mi, vă rog, cîte condamnări definitive pe componenta de evaziune fiscală are la moment Centrul?

Domnul Gheorghe Russu: Conform informaţiei, pe care o am în faţă, deci avem 112 dosare, care au finalitate în instanţă. Pe aceste sentinţe suma restantă bugetului este aproximativ de 500 milioane lei.

Domnul Serghei Sîrbu: Spuneţi-mi, vă rog, domnule director, noi aşa am înţeles, că dumneavoastră, prin acest proiect de lege, propuneţi iarăşi criminalizarea şi sancţionarea mult mai dură pe asemenea infracţiuni. Şi, prin acest proiect de lege, practic, vă facilitează şi vă uşurează dumneavoastră munca. Ce ar însemna aceasta, că Centrul nu este în stare şi nu este capabil să investigheze şi să ancheteze asemenea infracţiuni? Şi pentru a vă fi mai uşor să investigaţi, este nevoie de fiecare dată de a veni cu amendări la Codul penal? Unde se va da mură în gură şi să vă fie mai uşor să anchetaţi aceste cazuri? Practic, prin această lege iarăşi se deschide o poartă, ca Centrul să aibă o pîrghie foarte serioasă de abuz împotriva multiplilor agenţi economici în ceea ce priveşte infracţiunile economice. Noi ştim foarte bine cum Centrul investighează unele asemenea infracţiuni la comanda politică ş.a.m.d. Oare acesta este scopul acestui proiect de lege, domnule director?

Domnul Gheorghe Russu: Mulţumesc de întrebare.

Eu vreau să divizez răspunsul în cîteva părţi. Deci prima parte, ceea ce ţine de componenta penală sau legală, care se propune. Deci este vorba de introducerea unei componenţe noi de infracţiune la alineatul (1), ceea ce ţine de activităţile economice, care nu au la bază operaţiuni reale, adică fictive. Şi aceasta, în mare parte, sînt motive pentru a cauza bugetului public naţional foarte mari pierderi. Aceasta este prima parte a răspunsului. A doua. Deci, într-adevăr, norma actuală nu ne permite, deoarece, chiar alineatul (2) din articolul 244 nu ne permite de a aplica instrumentele pe care le avem, instrumentele operative de investigaţie în cazurile de evaziune fiscală. Şi al treilea moment, deci cît priveşte competenţa. În proiectul strategiei de reformă a Centrului, care este prevăzut şi în Planul de activitate al Guvernului şi în Planul de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană” privind liberalizarea regimului de vize, unde este prevăzută reforma Centrului ca instituţie, deci din contra, noi solicităm ca competenţa în această… pentru investigarea acestor infracţiuni şi urmărire penală să fie transmise de la Centru, adică noi nu ne zbatem pentru nişte atribuţii suplimentare. Deci este o interpretare greşită.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea – deputat neafiliat: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Domnule raportor, Lupta cu întreprinderile-fantomă şi evaziunea fiscală este un lucru foarte important, pentru că sînt probleme cu care, sau care afectează societatea noastră de mai multă vreme. Întrebarea mea sau am două întrebări. Aici este pusă la un loc şi înţeleg undeva lupta cu tranzacţiile - fantomă, care nu se realizează în fapt. Şi, pe de altă parte, în redacţia în care o propuneţi dumneavoastră intră şi alte motive care pot sta la baza acestei situaţii, cum este neglijenţa, de exemplu. Din diferite motive se poate întîmpla să nu fie introduse anumite date şi dumneavoastră le puneţi sub sancţiuni comune. Şi a doua întrebare, la care puteţi să răspundeţi în complex: acest proiect de lege are analiza coruptibilităţii sau nu? Pentru că mi se pare, nu vreau să-i dau dreptate domului Sîrbu, dar mi se pare că se deschid anumite uşi în acest sens.

Domnul Gheorghe Russu: Mulţumesc pentru întrebare. Deci analiza sau expertiza coruptibilităţii a fost efectuată. Cît ţine de alte deci… de partea sau prima întrebare. Conform laturii subiective a normei penale, aici este prevăzută doar intenţia, şi nu neglijenţa. Ceea ce organele de urmărire penală şi instanţa de judecată, în final, trebuie să o demonstreze.

Domnul Mihai Godea: Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Russu: Deci suspiciuni sau că ar fi abuzuri eu nu văd.

Domnul Mihai Godea: Nu, vedeţi dumneavoastră, vorbiţi de intenţii. Aici este vorba de neincluderea datelor, nimic mai mult. Dar la baza acestei includeri pot sta multe situaţii. Aceasta era întrebarea mea. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 2.

Domnul Artur Reşetnicov: Mulţumesc. Domnule autor, Am două întrebări: una conceptuală şi alta de conţinut. Ceea ce propuneţi, în viziunea mea, este foarte grav, pentru că din statisticile pe care noi le avem, aveţi toate pîrghiile şi instrumentele legale de a asigura achitarea plăţilor, în special a impozitelor. Iar înăsprirea acestor pedepse, pîrghii suplimentare acordate organelor statului este nu altceva decît, fără reglementările legale, nu altceva decît abuzuri şi reprimarea unei economii libere şi a economiei de piaţă. În aceste circumstanţe, vreau să vă pun prima întrebare. Conceptul Codului penal este decriminalizarea. Şi sarcina principală a statului, inclusiv prin instituirea normelor legale, este de a crea condiţii ca toţi subiecţii, în special, dacă ne referim la subiectul respectiv, să achite impozitele. Dacă nu, să creăm condiţii să fie impuşi să achite impozite. Nu vă pare, oare, că introducerea acestor sancţiuni privitor la agenţii economici, vă duce că ei se vor eschiva şi mai tare de la achitarea impozitelor. Şi n-ar fi soluţia mai reuşită şi mai eficientă de a aplica amenzi şi plăţi, penalităţi mai mari decît de a înăspri pedepsele, sancţiunile în Codului penal? Aceasta este prima întrebare. Vă rog.

Domnul Gheorghe Russu: Deci au fost două întrebări. Deci prima parte a întrebării ce ţine…

Domnul Artur Reşetnicov: Nu, o singură întrebare: criminalizarea acestor infracţiuni.

Domnul Gheorghe Russu: Ţine de acumularea impozitelor la buget, deci nu este atribuţia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Este instituţia specializată. Noi avem alte atribuţii. Ceea ce ţine de criminalizare, deci, după cum observaţi, în sancţiunea normei este prevăzută alternativa: ori amendă, ori, la discreţia instanţei, în cazul în care consideră că sînt destule probe pentru a demonstra vinovăţia sau prejudiciul grav adus bugetului, deci poate aplica şi alte sancţiuni.

Domnul Artur Reşetnicov: La discreţia?

Domnul Gheorghe Russu: Instanţei de judecată.

Domnul Artur Reşetnicov: E clar, bine. Şi a doua întrebare, domnule autor. Deci evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. Aceasta este alineatul (1) şi propuneţi să fie introduse şi la alineatul (2) unele completări, cum ar fi „săvîrşite de un grup criminal organizat sau organizaţia criminală”. Conform Legii, legislaţiei penale, noi ştim ce înseamnă „grup criminal” sau „organizaţie criminală”. Cum întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile vor fi încadrate în noţiunea de „organizaţie criminală”?

Domnul Gheorghe Russu: În varianta care o să fie prezentată de către comisia de fond, acest subiect este exclus din alineatul (2).

Domnul Artur Reşetnicov: Adică, susţineţi că va fi exclus, ceea ce propuneţi a fi adoptat conceptual, da?

Domnul Gheorghe Russu: Corect, da.

Domnul Artur Reşetnicov: Clar, mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracţiunea PDM: Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule raportor, Am două întrebări. Prima ţine de evaziunea fiscală din alineatul (1) din proiectul propus de dumneavoastră. Dumneavoastră propuneţi constrîngerea întreprinderilor, agenţilor economici prin pedepsirea lor de la eschivarea de la impozite, atunci cînd impozitul depăşeşte 1500 de unităţi convenţionale. Totodată, în altă lege, care este la noi în Parlament, ce se referă la impozitarea persoanelor fizice, în acel proiect de lege propuneţi de la 2500 de unităţi convenţionale. Aş vrea să înţelegem de ce aceeaşi bază, acelaşi obiect fiscal este tratat diferit? Către întreprinderi, instituţii – o situaţie, iar către persoanele fizice care comit astfel de încălcări – cu totul un alt raport. Şi la al doilea alineat, care prevede pedepsirea cu amendă de la 2 000 pînă la 5 000 de unităţi convenţionale. Să facem un simplu exerciţiu. Să ne imaginăm că o întreprindere s-a eschivat de la plata impozitului, are un venit de 100 de mii anual, s-a eschivat de la plata impozitului de 30 de mii. Şi ea va plăti o amendă de 30 – 40 de mii de la 20 pînă la 50 de mii, aceasta e pînă la 60 de mii de lei. Cred că este şi raţional, dar să ne imaginăm atunci, cînd un agent economic s-a eschivat de milioane de lei de la plata impozitului şi el va plăti tot aşa, de la 2 mii pînă la 5 mii de unităţi convenţionale, de la 20 pînă la 60 de mii de lei. Prin acest proiect de lege, noi încercăm să stipulăm eschivarea de la impozitare şi punem toată povara constrîngerii fiscale pe agenţii mici şi mijlocii.

Domnul Gheorghe Russu: Mulţumesc pentru întrebare. În mod sau conform legislaţiei, norma penală este pentru a atrage la răspundere persoanele, în cazul în care încalcă legea. În mod normal, într-o activitate economică normală, fiecare agent economic urmează să-şi onoreze obligaţiunile pe care le are faţă de stat. Iar dacă are intenţia de a încălca legea, trebuie să răspundă. Ceea ce ţine de… aici văd păreri diferite. O parte spune că noi vrem să mărim sancţiunile, dumneavoastră, referindu-vă la prima parte a întrebării, vă referiţi că noi facem răspunderea mai slabă. Deci, într-adevăr, fenomenul ca atare el există, el trebuie să fie condamnat de către legislator şi organele de drept ale statului trebuie să-şi facă treaba. În cazul în care agentul economic activează fără să încalce legea, nu este nici un pericol faţă de el.

Domnul Iurie Bolboceanu: Nu, domnule, Eu cred că nu m-aţi înţeles bine.

Domnul Gheorghe Russu: Am înţeles.

Domnul Iurie Bolboceanu: Oricum, pentru lectura a doua noi va trebui să discutăm mult, să venim cu amendamentele respective, pentru că în aşa formulă, legea, pur şi simplu, nu va lucra. Noi de acum avem în legislaţia Republicii Moldova etapizate sancţiunile. Avem evaziune simplă pînă la 1500 de unităţi convenţionale. Avem evaziune în proporţii mari, îmi pare că e pînă la 50 de mii de lei. Şi avem evaziune în proporţii deosebit de mari - de la 100 de mii de lei. Eu cred că pe calea aceasta ar fi trebuit şi dumneavoastră, în acest proiect, să raportaţi respectivele prevederi. Şi a doua întrebare. La alineatul 2) litera c) – „săvîrşite de un grup criminal sau de o organizaţie criminală”. Dar spuneţi, vă rog, ce facem atunci, cînd aceste încălcări sînt săvîrşite de un grup de întreprinderi? Aşa-numitul carusel: două, trei întreprinderi care au formula de eschivare de la impozitare.

Domnul Gheorghe Russu: După cum am răspuns la…

Domnul Iurie Bolboceanu: Ce va întreprinde, iată, organul în acest caz?

Domnul Gheorghe Russu: După cum am răspuns la întrebarea tot în acest fel, deci acest subiect este scos din normă, din proiect.

Domnul Iurie Bolboceanu: Litera c) este exclusă, da?

Domnul Gheorghe Russu: Adică „grupul criminal organizat” sau „organizaţia criminală” ca subiect al evaziunii fiscale nu, deci este scos din proiect.

Domnul Iurie Bolboceanu: Da, eu aceasta am înţeles. Eu v-am întrebat altceva. Ce facem atunci, cînd aceste încălcări sînt efectuate de către un grup de întreprinderi? Deci, la primul alineat, dumneavoastră spuneți ce facem atunci cînd ele sînt întreprinse de către o întreprindere, o organizație, dar cînd ele sînt întreprinse de către un grup de întreprinderi: două, trei, patru întreprinderi.

Domnul Gheorghe Russu: Fiecare întreprindere răspunde pentru acțiunile pe care le-a făcut, infracționale, în parte.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Mulțumesc. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Stimate domnule autor, În nota de argumentare, anexată la proiectul de lege, în mare parte autorul își motivează inițiativa prin faptul că sînt săvîrșite un șir de activități ilegale între întreprinderi și întreprinderi fantome, și întreprinderi active și cele fantome, și, chipurile, nu se achită impozitele cuvenite la bugetul de stat. Întrebarea este următoarea: noi, prin introducerea, sau autorul, prin intenția de a introduce o nouă formă în latura obiectivă, fiindcă se introduce o nouă formă așa-i?

Domnul Gheorghe Russu: Corect.

Domnul Igor Vremea: Deci urmărește supunerea, să spunem, se supun impozitării atît activitățile legale, cît și cele ilegale sau nu?

Domnul Gheorghe Russu: Deci, dacă ați observat, în proiect este introdusă drept componentă nouă de infracțiune a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori operațiunile în fapt nu au existat. Deci aici vorbim despre operațiunile care se perfectează prin așa-zisele firme-fantome.

Domnul Igor Vremea: Eu am înțeles. Deci întrebarea a fost, dacă noi ce, intenționăm să supunem impozitării și activitățile ilegale, fiindcă se primește că noi o activitate ilegală vrem s-o supunem impozitării și el dacă nu achită impozitul respectiv îl tragem la răspundere. Noi avem articolul 238, practicarea activității ilegale de întreprinzător. Forma aceasta este prevăzută acolo. Noi putem trage… pe agentul care a încălcat în modul acesta legislația îl putem trage la răspundere. Avem norma care stabilește răspundere pentru spălare de bani, iarăși putem trage. Eu nu înțeleg care a fost, fiindcă, în acest caz eu deduc că noi trebuie să supunem impozitării și alte activități ilegale cum ar fi: furturile, jafurile, escrocheriile ș.a.m.d., în mod obișnuit.

Domnul Gheorghe Russu: Deci noi nu vorbim de impozitare, noi vorbim de răspundere penală.

Domnul Igor Vremea: Da, dar spuneți că dacă impozitul neachitat va fi în proporția respectivă. Asta-i.

Domnul Gheorghe Russu: Care rezultă din astfel de operațiuni.

Domnul Igor Vremea: Apoi, avem practicarea activității ilegale care aceasta și presupune, ca noi să stopăm activitatea aceasta ilegală, dar nu să-l ducem și să-i spunem că tu n-ai achitat impozitul, fiindcă…

Domnul Gheorghe Russu: Acolo este altă parte obiectivă a infracțiunii, la care faceți referire dumneavoastră.

Domnul Igor Vremea: Nu, eu am citat de aici, de la dumneavoastră. Deci…

Domnul Marian Lupu: Lucrați pentru precizare, da, pentru lectura a doua. Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug – Fracțiunea PL: O întrebare. Eu am vorbit și în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe. În proiectul de lege propus este stipulat că evaziunea fiscală a cărei valoare a impozitului depășește 1500 de unități contra… convenționale, este pedepsită cu amendă de la 2000 la 3000 de unități convenționale sau privațiune de libertate de 3 ani. În nota informativă dumneavoastră scrieți că asemenea pedepse sînt și în alte țări europene precum Bulgaria, România, Estonia, dar nu ați stipulat la ce valoare a depășirii evaziunii fiscale se aplică aceste amenzi și anume privațiune de libertate. Părerea mea a fost că privațiunea de libertate nu este metoda necesară acum, nu este o metodă de a impozita și de a avea impozite suficiente statului Republica Moldova.

Domnul Gheorghe Russu: Mulțumesc pentru întrebare. Dacă îmi amintesc bine de la discuțiile care au fost în cadrul comisiei de fond, dumneavoastră v-ați referit la răspunderea graduală sau la sancționarea graduală a infractorilor.

Domnul Oleg Bodrug: Exact.

Domnul Gheorghe Russu: Deci astfel de prevederi în Codul penal în vigoare nu este, urmează să fie stabilită, inclusiv răspunderea graduală la anumite nivele, la o anumită răspundere. Dacă considerați necesară o astfel de schimbare.

Domnul Oleg Bodrug: Eu am solicitat, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe și ați spus că veți veni anume cu această propunere de răspundere graduală în funcție de evaziunea fiscală respectivă. Și a doua parte a întrebării. Totuși referitor la penalitățile și la privațiunea de libertate în țările europene, care le-ați descris în nota informativă, vă rog. A doua întrebare este…

Domnul Gheorghe Russu: Într-adevăr, în țările la care am făcut referire, deci sancțiunile, sînt destul de dure.

Domnul Oleg Bodrug: Da, dar de la ce sume? Nu ați scris sumele evaziunii fiscale. Ați spus 2 ani, 5 ani, 3 ani. De la ce sumă? Asta-i întrebarea.

Domnul Gheorghe Russu: Nu am informația respectivă.

Domnul Oleg Bodrug: Păi, asta este foarte important.

Domnul Gheorghe Russu: Dar oricum, este mai severă decît în Republica Moldova. (Rumoare în sală.)

Domnul Oleg Bodrug: Oricum, asta-i neclar. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: Domnule director, Vreau să mă refer, nemijlocit, la alineatul (1) care vorbește despre obiectul evaziunii fiscale și anume la cheltuielile care nu au bază… care nu au la bază operațiuni reale ori operațiunile în fapt care nu a existat. Ce se referă la operațiunile în fapt care nu au existat, este binevenit și încurajăm, dar ce ține de cheltuielile care nu au la bază operațiuni în general, potrivit Codului fiscal, se spune că cheltuielile care nu au legătură cu activitatea de

întreprinzător nu sînt deductibile, respectiv, ele nu au nici o legătură cu venito și orice întreprindere poate să aibă orice fel de cheltuieli care, evident, n-o să afecteze venitul în cazul de față. Iată de ce, probabil, ca și o chestie conceptuală, asta ar trebui, dar dacă nu conceptuală, dar cel puțin pentru lectura a doua, asta ar trebui să fie exclus. Iar ce ține de, ați acceptat, am înțeles, excluderea alineatului (2) ce ține de sintagma „săvîrșite în grup criminal organizat sau de organizație criminală”, însă asta-i o chestiune conceptuală, deoarece se referă la un alt subiect și atunci trebuie votat în primă lectură. Mersi.

Domnul Gheorghe Russu: În principiu, subiectul s-a discutat.

Domnul Marian Lupu: Poziția autorilor? S-a acceptat această…

Domnul Gheorghe Russu: Da.

Domnul Marian Lupu: S-a acceptat. Deci dacă autorii acceptă, nu sînt alte opinii în sala plenului Parlamentului, considerăm că votul în primă lectură, după prezentarea raportului comisiei, îl vom face cu această modificare conceptuală. Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: Eu am aici anexa, scrisă în rusă. Одним из существенных механизмов создании компании фантома является приобретение предприятий уже зарегистрированных. Таким образом мы видим, что фирмы фантомы регистрируются через мошенничество на имя лиц как правило из социально уязвимых групп лиц преклонного возраста. То есть приобретаются предприятия. Мы прекрасно знаем, что все это проходит через Регистрационную палату. А не проще ли нам обязать Регистрационную палату сообщать о всех этих фактов, в соответствующие органы или лучше требовать соответствующий пакет документов. Когда приходит человек из социально уязвимой группы и регистрирует покупку фирмы плательщика НДС, видно невооруженным глазом что готовится фирма фантом. И, скорее всего, надо начинать с Регистрационной палаты, а не рубить потом по хвостам.

Domnul Gheorghe Russu: Mulțumesc pentru întrebare.

Deci, în principiu, constatarea la care dumneavoastră ați făcut referire este o constatare, dar nu ea este baza sau motivul principal ale propunerilor pe care le-am făcut. Ceea ce ține de înregistrarea întreprinderilor, într-adevăr, cînd în fața registratorului se prezintă o persoană din categoria pe care ați numită-o dumneavoastră și am menționat-o noi în nota de argumentare, deci registratorul nu poate să știe intențiile, deci, într-adevăr, poate persoana vrea să practice o activitate de antreprenoriat.

Domnul Veaceslav Bondari: Eu cer scuze, am lucrat în sistemul fiscal și știu foarte bine cînd noi găsim firma-fantomă numaidecît proprietar care a cumpărat undeva firma asta ori are studii de 8 clase, ori deloc, 18 ani, ori spun cinstit, cum, bomj și registrator vede deodată asta.

Domnul Gheorghe Russu: Nu pot comenta.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări.

Domnul Veaceslav Bondari: Măcar trebuie de prezentat diploma, dacă are studii. Dacă firma plătitor TVA, înțelegeți, asta minimum 300 de mii… circulați.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, eu vă rog.

Domnul Gheorghe Russu: Am înțeles, dar nu pot comenta.

Domnul Marian Lupu: Vă concentrați și, dacă e nevoie, de cizelat mecanismele, rog să pregătiți toate propunerile, să le discutați pentru lectura a doua. Domnule raportor, vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.1488 și relatează următoarele. Obiectivul de bază al proiectului este modificarea dispozițiilor alineatului (1) și, totodată, înăsprirea sancțiunilor prevăzute de articolul douăzeci și, 244 din

Codul penal, ceea ce va spori eficacitatea combaterii evaziunii fiscale a întreprinderilor, instituțiilor și organizaților, cît și a întreprinderilor și organizaților calificate ca fantome. La prezentul proiect au parvenit avize pozitive de la comisiile permanente. Aș vrea să fac o singură mențiune: Comisia protecție socială, sănătate și familie a propus de a exclude din ambele alineate cuvîntul „sau” și astfel pentru asemenea infracțiuni se propune pedeapsa și cu amendă, și cu închisoare. Deci comisia nu a susținut această propunere, deoarece, conform articolului 7 din Codul penal al Republicii Moldova, nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă, iar, conform articolului 75 din Cod, o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă din numărul celor menționate nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Direcția juridică propune excluderea prevederilor de la litera c) alineatul (2) al articolului 244 din proiect prin care sînt specificați subiecții noi ai infracțiunii de evaziune fiscală, cum ar fi grupul criminal organizat sau organizația criminală, ca fiind inoportuni. În opinia Curții Supreme de Justiție și a Procuraturii Generale, grupul criminal organizat sau organizația criminală nu sînt plătitori ai impozitelor și ai altor plăți. Prin urmare, nu pot fi considerați subiecți ai infracțiunilor prevăzute de articolul 244 din Codul penal. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică, numiri și imunități a constatat oportunitatea promovării reglementărilor din articolul 1 și articolul 2 din proiect, cu excepția prevederilor menționate la litera c). Pornind de la cele menționate, Comisia juridică, numiri și imunități cu votul majorității membrilor, a decis să propună Legislativului proiectul de Lege nr.1488 din 28 iunie curent spre examinare și aprobare în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.2.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Stimate domnule președinte, Iată, în proiect este prevăzută răspunderea dacă suma impozitului care trebuia să fie plătită depășește 1500 unități convenționale. Întrebarea constă în aceea, dacă, în sensul acesta, articolul 244, va fi sau, să zicem, cînd evaziunea fiscală, în sensul articolului 244, va fi infracțională: cînd va fi neachitat o singură categorie de impozit sau mai multe categorii de impozit? Adică, presupunem că este o activitate unde nu s-au achitat cîteva categorii de impozite. Iată, în sensul articolului 24 nu este… mi se pare că nu este clar. Că e

23 vorba de suma impozitelor și nu-i clar, e vorba de un impozit sau de mai multe categorii și cumulativ.

Domnul Victor Popa: În proiect scrie clar: dacă suma impozitului care trebuia să fie plătită depășește 1500 unități convenționale.

Domnul Igor Vremea: Da.

Domnul Victor Popa: Dar cu această problemă ar trebui să vă adresați autorilor, și nu comisiei. Comisia care a avizat pozitiv, eu am zis, obiecțiile, am spus, care au fost spuse în rezultatul dezbaterilor în comisie.

Domnul Igor Vremea: În principiu, comisia trebuia să discute chestiile acestea.

Domnul Victor Popa: Eu v-am explicat.

Domnul Igor Vremea: Și iarăși, încă o întrebare. Este vorba doar de toate tipurile de impozite atît cele generale de stat sau și cele locale, sau numai una din aceste categorii? Iarăși tot o să apară întrebări, fiindcă poate afecta articolul 3 din Codul penal, de principiul legalității legii penale, fiindcă știm că impozitele locale diferă de la o unitate administrativ-teritorială la alta.

Domnul Victor Popa: Că diferă, diferă ca mărime impozitul local și… da. Impozitul este impozit.

Domnul Igor Vremea: Nu numai ca mărime, dar la… într-o unitate ele pot fi stabilite, în altă unitate pot să nu fie stabilite unele categorii de impozite locale.

Domnul Victor Popa: Deci articolul prevede evaziune fiscală, deci ceea ce înseamnă că persoanele vizate se eschivează de la plata impozitelor.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu văd. Vă mulțumesc. Înainte de procedura de vot, luare de cuvînt. S-a înscris domnul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Azi cred că o să fie mai suficient. Onorat Parlament, Stimați deputați, Domnilor și doamnelor, Proiectul de Lege respectiv, numărul o sută patruzeci… nr.1488, parvenit de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, pentru completarea Codului penal și modificarea Codului contravențional, prin care autorii pretind a avea un scop de îmbunătățire a cadrului legal existent în domeniul combaterii fraudelor de ordin economico-financiar, în realitate va avea un impact pozitiv și, pe unele locuri, un impact negativ doar asupra cetățenilor cu venituri mici și mijlocii. Cu toții cunoaștem că o mare parte din populația țării își asigură existența datorită activităților de muncă neoficiale sau a transferurilor de peste hotare. Aceste venituri ale cetățenilor, în majoritatea cazurilor, nu sînt supuse unei evidențe. Iar noi, nefiind, pe unele locuri, capabili să organizăm astfel lucrurile în țară, încît cetățenii noștri să nu fie nevoiți să plece peste hotarele țării, noi, pe alocuri, prestăm deseori munci umilitoare, le mai și sancționăm copiii, părinții și alte rude rămase în această țară, făcîndu-i infractori. Criza economică din 2008 ne-a demonstrat tuturor că importanță o au remitențele celor de peste hotare pentru economia țării, pentru economia Republicii Moldova. Legislația în vigoare are suficiente pîrghii atît de ordin contravențional, cît și penal pentru a coordona veniturile persoanelor fizice cu contribuția proporțională acestora la formarea bugetului de stat. Inclusiv Codul fiscal, la articolul 260, prevede sancțiunea pentru neprezentarea dării de seamă fiscale sau prezentarea tardivă a acesteia atît de către persoanele juridice, cît și de cele fizice. Articolul 301 din Codul contravențional prevede răspunderea persoanei fizice pentru evaziunea prin neprezentare sau prin prezentare tardivă fără motive întemeiate a declarației pe venit și/sau prin includerea în declarația pe venit a unor date vădit denaturatate privind veniturile sau cheltuielile ori prin tăinuirea la altor bune impozabile. Și cum rămîne, domnilor deputați, domnilor autori, cu prevederile Codului fiscal și ale Codului contravențional. Cîte sancțiuni fiscale și contravenționale au fost aplicate în ultimii ani persoanelor fizice în conformitate cu prevederile acestor articole din legislația respectivă? Sînt sigur că, pînă la moment, nu avem un mecanism de tragere la răspundere contravențională. În aceste condiții, venim cu acest proiect de lege, dar este mai bine, după părerea mea, de a reforma cît mai repede, rapid Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și de a-i atribui competența nemărginită în lupta contra corupției care este un flagel care macină societatea la ziua de astăzi. De asemenea, Codul penal prevede răspunderea persoanelor fizice pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător. Ori voi, toți acei care ați contribuit

25 la acest proiect, considerați că o persoană poate obține un venit pentru care ar trebui să achite peste 50 de mii de lei impozit, fără a practica un asemenea gen de activitate. Reiterînd cele expuse, domnilor și doamnelor, stimați deputați, reieșind din realitățile sociale existente, eu personal și dumneavoastră vă sugerez ideea de a adopta prezentul proiect, însă în lectura a doua vă solicit să veniți cu niște amendamente care vor îmbunătăți legislația respectivă. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, cît și ținînd cont de acea modificare conceptuală la care au făcut referință colegii în sală și care a fost acceptată de către autor… Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de lege nr.1488. Cine este pentru rog să voteze. Sîntem la un prim exercițiu de vot. Eu am să rog numărătorii să-mi dea cifrele precise, ca să pot să mă orientez pentru viitor. Rog sectorul nr.2, sectorul nr.3, să mi se anunțe rezultatele votului. Sectorul nr.3, sectorul nr.2.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 22. Sectorul nr.3 – 23 din 25.

Domnul Marian Lupu: – 23. – 45. Oricum este… prezența a fost anunțat 87, deci este majoritatea celor prezenți în sală. Proiectul de lege este aprobat în primă lectură. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. De procedură, domnule Președinte. Noi am cerut convocarea șefului Comisiei guvernamentale a domnului Lazăr referitor la „Uragan”-urile vîndute. Noi dorim să știm, cînd va fi el astăzi? Pentru că este continuarea ședinței de ieri? Și vă rugăm foarte insistent …

Domnul Marian Lupu: Secretariatul a transmis toate solicitările. Fiindcă ele nu se pun la vot pentru sfîrșit de ședință.

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră, în calitate de Comandant Suprem, nu doriți să aflați despre „Uragan”-uri? Că am înțeles că dumneavoastră nu cunoașteți.

Domnul Marian Lupu: Eu am posibilitățile mele să aflu acele informații pe care nu le cunosc pînă la moment.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, noi, ca cetățeni ai acestei țări și ca deputați, am dori și noi să aflăm …

Domnul Marian Lupu: Domnule Petkov …

Domnul Alexandr Petkov: … mai ales, că domnul Lazăr, nu știu din care considerente, nu vine.

Domnul Marian Lupu: … informația a fost dată de Secretariat și cu referință la domnul Lazăr, și cu referință la ministrul de externe.

Domnul Alexandr Petkov: Deci dînsul va fi astăzi?

Domnul Marian Lupu: Informația s-a dus. Eu nu sînt polițistul ca să stau și să-i aduc cu cangele încoace. Deci ei au fost invitați pentru sfîrșitul ședinței. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Muntean – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte al ședinței, Eu am vrut să reiterez solicitarea Fracțiunii Partidului Comuniștilor de a-l convoca și confirmarea dumneavoastră că viceprim-ministru Lazăr va fi la sfîrșitul ședinței aici, în plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu nu sînt șeful domnului Lazăr, ca să vă confirm.

Domnul Iurie Muntean: Sau puneți la vot, înseamnă că invitarea lui.

Domnul Marian Lupu: Vă confirm că informația respectivă privind invitarea persoanelor, inclusiv a celor care au sunat și ieri, ministrul educației, toate informațiile s-au dus la toți solicitanții, ca să fie la Ora întrebărilor. Mergem mai departe. Proiectul de Lege nr.1491 pentru modificarea unor acte legislative. Inițiativa deputatului Victor Popa. Vă rog la tribuna centrală.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi. Propunerile de modificare din prezentul proiect de lege vizează excluderea normelor rămase în legislație, care conțin restricții la exercitarea anumitor funcții pentru persoanele ce dețin două sau mai multe cetățenii. După cum este bine știut, norme ce impuneau restricții la exercitarea anumitor funcții au fost introduse, în special, prin Legea nr.273 din 7 decembrie 2007 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Această situație a fost corectată prin Legea nr.127 din 23 decembrie 2009. În același timp, s-a omis faptul că există o serie de norme similare introduse prin legi și care, fiind în vigoare, produc aceleași efecte. Astfel, deși, pe de-o parte, prin Legea nr.127 din 23 decembrie 2009, restricții la angajare în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Serviciul Vamal și Serviciul de Protecție și Pază de Stat în partea ce ține de interzicerea angajării persoanelor cu multiple cetățenie au fost abrogate. Pe de altă parte, în redacția actuală a acestor legi, această circumstanță constituie temei pentru eliberarea din funcțiile exercitate în aceste instituții. Prin urmare, aceste norme produc în practică același efect de restricționare a exercitării funcțiilor în instituțiile menționate în privința persoanelor ce dețin multiple cetățenii. În acest context, reamintim Hotărîrea Marei Camere a CEDO din 27 aprilie 2010 în cauza Tănase versus Republica Moldova, prin care Curtea Europeană a constatat încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a drepturilor garantate de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale. În esență, CEDO a constatat că o asemenea restricție este neproporțională scopului de apărare a legilor, instituțiilor și securității naționale, fiind astfel incompatibilă cu prevederile convenției. În aceeași ordine de idei, menționăm că, în rapoartele internaționale, în special cele ale Comisiei Europene Împotriva Rasismului și Intoleranței și ale Comisiei de la Veneția, aceste instituții, în mod unanim, au criticat și au exprimat îngrijorarea privind impactul discriminatoriu al restricțiilor la ocuparea anumitor funcții, introduse prin Legea nr.273.

Mai mult, aplicarea acestor norme a generat un contencios jenant în instanțele de judecată, deoarece persoanele eliberate din funcție din cauza deținerii cetățeniei altui stat obțin cîștig de cauză. Iar instituțiile menționate sînt obligate să repare prejudiciile cauzate. Din considerentele menționate, prezentul proiect de lege propune nu numai excluderea normelor ce permit eliberarea din funcție a persoanelor ce dețin și cetățenia altui stat, dar și persoanelor, care în temeiul normelor menționate, au fost transferate la un alt loc de muncă sau eliberate din funcție, să le fie acordat dreptul, ca, în baza unor cererii scrise, să fie reîncadrate la locul de muncă precedent sau la un loc de muncă similar. Deci, în linii generale, este repararea în continuare a unor omisiuni, pe care noi le-am comis atunci cînd am venit cu amendamente la Legea nr.127 din 23 decembrie 2009. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Este salutabil, domnule Popa, că astăzi, de la tribuna centrală a Parlamentului dumneavoastră, în fața întregului Legislativ, ați recunoscut că adoptați legi cu omisiuni și ați comis foarte multe greșeli și comiteți și în continuare. Dar întrebarea mea este următoarea: articolul 4 prevede că, în baza acestei legi, persoanele pot fi reîncadrate la locul de muncă precedent. Dumneavoastră pretindeți că sînteți un specialist de forță, știți foarte bine normele constituționale și principiul neretroactivității legii. Cum dumneavoastră vă închipuiți că această normă va avea efect retroactiv asupra acestor persoane?

Domnul Victor Popa: Deci voi răspunde, domnule Sîrbu. Vreau să vă spun că omisiunile, pe care le-am făcut noi, nu sînt atît de grave, precum ați făcut voi la 7 decembrie 2007, cînd ați adoptat această lege discriminatorie. Sînteți mulțumit de răspunsul pe care vi l-am dat eu? Acum, dacă noi, într-adevăr, am uitat sau nu am făcut amendamentele necesare la tot cadrul legislativ, nu este o rușine s-o facem și acum. Și pe acei care au fost neîndreptățiți printr-un act discriminatoriu, care vine în contradicție cu normele dreptului internațional, deci nu văd nimic deosebit dacă oamenii vor fi repuși în drepturile lor legitime.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Adică, dumneavoastră recunoașteți că această lege are forță retroactivă? Eu așa am înțeles, da?

Domnul Victor Popa: Eu am răspuns la întrebările dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule autor, Proiectul, pe care îl prezentați, se referă, în special, la ofițeri. Persoane, cetățeni ai Republicii Moldova care servesc Patriei. Cunoașteți că ofițerii depun jurămînt, jurămînt de credință Patriei, a poporului, în special Republicii Moldova, dacă e cetățean al Republicii Moldova. Și dacă acest ofițer, această persoană are și cetățenia altui stat, la momentul obținerii acestei cetățenii, el depune jurămînt de credință poporului altui stat. Acum întrebarea referitor la ofițeri, referitor la ofițerii Serviciului de Protecție și Pază de Stat, care, în special, conform atribuțiilor și obligațiilor funcționale, asigură protecția, inclusiv personală, a conducerii statului: a Președintelui, a Prim-ministrului, a Președintelui interimar. Atunci cînd, Doamne ferește, vor apărea situații de criză, cînd va trebui să ia decizia, de ce se va conduce? De jurămîntul care l-a acordat în calitate de ofițer în Republica Moldova sau de jurămîntul altui stat? Dumneavoastră îl puneți într-o dilemă foarte importantă și, prin aceasta, atingeți securitatea primelor persoane din stat diminuați sistemul respectiv. Vă rog răspundeți.

Domnul Victor Popa: Eu am înțeles, am înțeles. Dumneavoastră de ceea ce mă întrebați pe mine acum cu lux de prisosință ați spus-o la 7 decembrie 2007, cînd ați adoptat legea. În altă ordine de idei, atît Marea Cameră a CEDO, cît și comisiile europene, Comisia de la Veneția au avut altă opinie față de ceea ce ziceți dumneavoastră. Nu este un pericol pentru stat atît timp cît unele persoane …

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule autor, Eu nu voi intra în dezbateri privitor la decizia CEDO sau a altor structuri europene …

Domnul Victor Popa: Eu am răspuns la întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Ei se referă, în general, la situații generale, la cetățeni. Dar statul este suveran să pună restricții și să ceară îndeplinirea jurământului de către ofițeri. Nu veți găsi în nici un stat, de exemplu, în Franța, în Italia, în România și multe alte state, unde ofițeri ai organelor securității au și altă cetățenie. Legislația statelor europene chiar obligă ofițerii din domeniul securității să dispună numai de o singură cetățenie.

Domnul Victor Popa: Domnule Reșetnicov …

Domnul Artur Reșetnicov: Să depună jurământul numai la un singur stat.

Domnul Victor Popa: … orice restricție a drepturilor cetățenilor poate fi stabilită numai prin norme constituționale.

Domnul Artur Reșetnicov: Prin lege.

Domnul Victor Popa: Prin norme constituționale am spus. Noi avem articol în Constituție, care stabilește limitele de restricție aplicate cetățenilor Republicii Moldova în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale pe care le au.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, ceea ce … Domnule Președinte, …

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnicov, vreți …

Domnul Artur Reșetnicov: … eu am voie la două întrebări, eu vă rog.

Domnul Marian Lupu: Dumneavoastră deja sînteți 10 minute în discuții. Aceasta este discuție, nu sînt întrebări.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, dacă autorul nu răspunde concret la întrebare. Eu ce să fac?

Domnul Marian Lupu: Păi, în acest caz, vă înscrieți pentru luare de cuvînt înainte de procesul de vot. Aveți 7 minute la dispoziție și expuneți poziția.

Domnul Artur Reșetnicov: Fiindcă autorul, în acest caz, induce în eroare Legislativul.

Domnul Marian Lupu: Păi, eu vă spun, dacă aveți o altă opinie, luați cuvîntul înainte de procedura de vot, simplu, la tribuna centrală și vorbiți.

Domnul Victor Popa: Mie îmi pare că eu am fost destul de explicit, domnule Reșetnicov. Dacă nu vreți să înțelegeți lucruri simple și elementare, asta vă privește.

Domnul Marian Lupu: Bine, domnule Popa. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu văd că domnul Reșetnicov își face foarte mare griji de acest stat. Domnule Reșetnicov, Fiți liniștit, cum ați deservit dumneavoastră un alt stat în perioada cînd ați fost Șeful securității, fiți sigur, n-o să deservească nimeni. L-ați deservit avînd două … cetățenie dublă și ați deservit alt stat. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Vizat. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Eu am voie la răspuns, pentru care, cred, un respect deosebit față de mine. Domnule Brega și întreagă societate, Eu înțeleg provocările pe care le faceți și în plen, și în societate, eu, în calitate de director și cetățean al Republicii Moldova, am depus jurămîntul și am servit și servesc numai Republica Moldova, comparativ cu alte persoane care aici au cu totul alte interese. Nu induceți în eroare. Pentru că dumneavoastră personal aveți altă cetățenie. Și întrebarea mea a fost logică, atunci cînd apare, Doamne ferește, o situație de dilemă, cetățeanul Moldovei …

Domnul Marian Lupu: Nu vă repetați, stimate coleg. Am auzit lucrul acesta în sală deja.

Domnul Artur Reșetnicov: Dați-mi voie. Pentru că ei special provoacă și duc discuțiile pe altă albie.

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnicov, Ați dat replică, ați fost vizat. Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин докладчик, Вы, в своем докладе, постоянно ссылались и за основу берете решение Европейского суда и Венецианской комиссии. Первая у меня просьба, покажите, пожалуйста, решение Венецианской комиссии, которая вообще касается этого вопроса, который мы сегодня рассматриваем. Венецианская комиссия никогда не рассматривала и по сути своей не может рассматривать такой вопрос. Это первое. А теперь второе, что касается Европейского суда. Ссылки на него у нас в этом зале звучат, где надо и не надо. Европейский суд по правам человека не есть высшая судебная инстанция для Республики Молдова. Да, мы должны уважать, мы должны выполнять его решения, но эти решения могут касаться лишь конкретного случая. А выводы из него государство делает такие, какие оно считает нужным. Поэтому ссылка на Европейский суд в законе это – юридический нонсенс.

Domnul Marian Lupu: Microfonul …

Domnul Victor Popa: Da, răspund. Domnule Mișin, În primul rînd, și dumneavoastră, și celorlalți, care vin la microfoane cu întrebări, vreau să vă spun că noi nu discutăm acum Legea nr.127 din 23 decembrie 2009, pe care am amendat-o noi atunci. Noi acum discutăm un proiect de lege în care venim cu niște amendamente la Legea nr.1104 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, la Legea Serviciului Vamal, la Legea Serviciului Protecție și Pază, unde să facem niște amendamente a unor omisiuni, pe care noi le-am omis atunci cînd am adoptat proiectul de Lege nr.127 din 23 decembrie 2009. Aceasta este problema. Noi nu discutăm Legea nr.127, ci discutăm amendamentele pe care nu le-am făcut atunci și pe care propun să le facem acum. În afară de aceasta, eu am prezentat nota informativă și am spus că Hotărîrea Camerei Curții Europene pentru Drepturile Omului ne-a vizat în mod concret și a

33 stabilit încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a drepturilor garantate de Convenția Europeană. Și noi, care am ratificat această Convenție Europeană, sîntem obligați să ne conformăm tuturor cerințelor stabilite față de noi printr-o hotărîre a CEDO. În afară de aceasta, nu vreau să mă repet, dar vreau să vă aduc aminte că Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței, și Comisia de la Veneția, deci au făcut mențiuni în această problemă, deci pentru că în Republica Moldova se încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Iată, ce ne-a făcut și în 2009 ca să facem modificările respective și acum să venim să reparăm unele omisiuni, pe care le-am comis atunci.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Я извиняюсь, что вынужден еще раз вам сказать, что на Венецианской комиссии этот вопрос никогда не рассматривался, не будет рассматриваться и никаких комментариев по этому вопросу Венецианская комиссия не давала. Кроме того, сейчас отвечая мне, Вы сами себе противоречите, Вы сами говорите о том, что Европейский суд обязал Правительство Республики Молдова, а не Парламент. Вы юрист и хорошо понимаете, что Европейский суд не может поставить под сомнение закон, принятый Парламентом. Дело в другом Европейский суд указал на неправильную систему исполнения. Но это совершенно другой вопрос.

Domnul Victor Popa: Dumneavoastră n-aţi înţeles. Eu am spus că a fost vizat că s-a constatat încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a drepturilor garantate de Convenţie. Iar noi trebuie să aducem în conformitate legislaţia, ca să nu admitem aceste încălcări.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 2.

Domnul Igor Vremea: Mulţumesc. Stimate domnule autor, În articolul 54 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova, este o normă care permite şi trebuie să conţină legislaţia, deci anumite restricţii referitoare la securitate, dacă este vorba de ordinea publică ş.a.m.d. Această normă a fost inspirată din actele internaţionale, inclusiv cele la care Republica Moldova este parte. Şi acele condamnări şi expuneri ale CEDO, la care dumneavoastră faceţi referire, nu se referă la cazurile acestea specifice. Adică noi

34 avem, ceea ce avem în Constituţie ne permite să punem unele limite pentru anumite categorii de funcţionari. Este vorba despre funcţii concrete. Şi al doilea. Articolul 4 din proiect presupune dreptul sau acordă dreptul persoanelor despre care aţi spus dumneavoastră sau consideraţi dumneavoastră că au fost transferate sau eliberate din funcţie, în baza motivului deţinerii dublei cetăţenii, ca să fie restabilite în funcţia deţinută anterior. Întrebarea este: ce facem cu acei angajaţi la funcţiile respective şi exercită obligaţiunile funcţionale, în conformitate cu legislaţia muncii.

Domnul Victor Popa: Eu, cît priveşte normele constituţionale, prevăzute la articolul 54, deja v-am spus. Cît priveşte celelalte restricţii, ele au fost scoase prin Legea nr. 127 din 23 februarie 2009. Mă faceţi să mă repet. Cît priveşte articolele 1, 2, 3 şi 4 aceasta este repararea comisiunilor, care noi le-am admis în 2009, cînd am reparat această lege. Şi acum, la articolul 4, care stabileşte că persoanele care, în temeiul normelor menţionate, au fost transferate la un alt loc de muncă sau eliberate din funcţie, sînt în drept, în baza unei cereri scrise, să fie reîncadrate la locul de muncă precedent. Şi nu este vorba de puterea retroactivă sau nu. Aceste persoane au suferit în baza unor greşeli pe care… unor omisiuni pe care noi, parlamentarii sau Parlamentul din 2009, le-am comis. Şi, din acest punct de vedere, aceste greşeli trebuie reparate.

Domnul Marian Lupu: Mai sînt întrebări la microfonul nr. 2? Vă rog.

Domnul Igor Vremea: Ba da. Concretizare la întrebarea a doua. Bine, dumneavoastră spuneţi că reparaţi. Dar ce facem acei care activează în funcţiile în cauză la moment? Deja încălcaţi drepturile acestora, drepturile la muncă.

Domnul Victor Popa: Domnule deputat, Pentru fiecare, eu nu pot să vă spun pentru fiecare caz în parte. Deci se va hotărî în conformitate cu prevederile legislaţiei.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Domnule raportor, Am o întrebare la care puteţi şi să nu răspundeţi. Totuşi care va fi următorul pas? Unde vreţi să ajungem? Poate excludeţi şi cetăţenia moldovenească în acest caz?

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr. 2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM: Domnule Preşedinte, O întrebare. Spuneţi, vă rog, toate serviciile prevăzute în acest proiect de lege, care excludeţi norma că aceste persoane nu au dreptul să deţină dubla cetăţenie. În viziunea dumneavoastră, aceste persoane au acces la secretul de stat sau nu?

Domnul Victor Popa: Poate să aibă.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu poate. Că, spre exemplu, persoanele care fac parte din Serviciul Protecţie, Pază de Stat, Serviciul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au acces la secretul de stat sau nu?

Domnul Victor Popa: Consultaţi legea şi o să aflaţi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, eu pe dumneavoastră vă întreb ca autor: au acces la secretul de stat sau nu? Domnul Victor Popa: Eu nu înţeleg care este?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Au acces la secretul de stat sau nu?

Domnul Victor Popa: Eu nu înţeleg care este întrebarea dumneavoastră? Ce vreţi să spuneţi prin aceasta?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, vă întreb: au acces sau nu la secretul de stat aceste categorii de persoane?

Domnul Victor Popa: Şi dacă au, care-i problema?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, dacă au acces la secretul de stat, cum o persoană care are acces la secretul de stat poate să deţină cetăţenia altui stat?

Domnul Victor Popa: Nu văd o problemă aici.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Înseamnă că dumneavoastră intenţionat prin acest…

Domnul Victor Popa: Fiecare…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: … proiect de lege permiteţi persoanelor străine să aibă acces la secretul de stat în Republica Moldova.

Domnul Victor Popa: …Cei care deţin secretele de stat poartă responsabilitatea, domnule Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Altfel spus, faceţi, deci creaţi condiţii favorabile pentru ca cetăţeanul…

Domnul Victor Popa: Domnule Zagorodnîi…

Domnul Marian Lupu: Vorbiţi pe rînd cumva, oameni buni, pe rînd.

Domnul Victor Popa: Aţi formulat întrebarea, eu vă răspund. Noi avem Lege cu privire la secretul de stat. Persoanele admise la acest secret duc responsabilitate pentru păstrarea secretului de stat, conform legii.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Aţi prezentat şi raportul comisiei totodată?

Domnul Victor Popa: A, Comisia este de securitate.

Domnul Marian Lupu: A, Comisia de securitate. Da, vă mulţumesc. Rog comisia.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracţiunea PDM: Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi, Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative şi relatează următoarele. Scopul prezentului proiect de lege vizează excluderea normelor rămase în legislaţie, în care se conţin restricţii la exercitarea anumitor funcţii publice, pentru persoanele cu pluralitate de cetăţenii. Astfel, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative are ca obiect de reglementare modificarea articolului 32 din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, articolului 26 din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi a articolului 43 din Legea Serviciului în Organele Vamale în acord cu prevederile Convenţiei Europene cu privire la cetăţenia din 6 noiembrie 1997, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului din 14 octombrie 1999, şi a articolului 25 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova, care stabilesc că cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care posedă legal şi cetăţenia unui alt stat, beneficiază în egală măsură de aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cele ale cetăţenilor Republicii Moldova. Pe marginea proiectului menţionat, comisia parlamentară, la fel şi Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului şi Guvernul au prezentat avizele, care vor fi luate în considerare pentru lectura a doua. Urmare a dezbaterilor, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică propune, în lipsa majorităţii voturilor, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, pentru dezbateri în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului. Adică în cadrul Comisiei.

Domnul Marian Lupu: Nu a fost adoptată decizia.

Domnul Alexandru Stoianoglo: N-a fost adoptată decizia.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie. Microfonul nr. 3.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule raportor, Spuneţi-mi, vă rog, dumneavoastră aţi spus despre drepturile celorlalţi cetăţenii ale celorlalte state, dar obligaţiuni faţă de statul nostru, în special?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Obligaţiunile reies din drepturi.

Domnul Alexandr Petkov: Adică?

Domnul Alexandr Stoianoglo: Conform Constituţiei.

Domnul Alexandr Petkov: Cetăţeanul altui stat are obligaţiunea de a păstra secretul de stat al Republicii Moldova?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Дело в том, что когда какому-либо гражданину нашей или другой страны даются под ответственность какие-то государственные секреты, то он предупреждается о соответствующей ответственности, об уголовной ответственности. Поэтому, если он нарушает это положение, тогда он привлекается к ответственности, к уголовной ответственности.

Domnul Alexandr Petkov: Согласно какому законодательству? Он является двойным подданным?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Это согласно Закона о государственной тайне.

Domnul Alexandr Petkov: Но согласно Закону о государственной тайне, как можно человеку с другим гражданством предоставлять право доступа к секретам этого государства, не того другого? Вы говорите о правах.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Я думаю, что мы уходим от темы.

Domnul Alexandr Petkov: Я вас просил об обязанностях.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Мы сегодня абсолютно другую тему рассматриваем.

Domnul Alexandr Petkov: Нет, это та же тема.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Это не та же тема.

Domnul Alexandr Petkov: Я вас просил.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Вы говорите о государственных секретах, доступ к которым имеет только определенная категория лиц. И эти люди предупреждаются под подпись об ответственности за нарушение государственной тайны.

Domnul Alexandr Petkov: Хорошо, но если говорите, что это из другой оперы, скажите, в европейских странах, в странах Европейского союза люди, которые устраиваются на работу в те или иные структуры, в частности в Румынии, люди обязаны иметь исключительно гражданство этой страны и все. О каких правах вы говорите тогда?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Я выражаю позицию комиссии. У меня на сей счет есть тоже определенное ведение. И я также считаю, что в некоторых случаях в интересах национальной безопасности эти ограничения должны быть сохранены. Но я не вижу необходимости сохранить эти ограничения для пенитенциарной системы, для Cлужбы гражданской защиты и чрезвычайных ситуаций.

Domnul Alexandr Petkov: В таком случае, господин докладчик, Вы в отчете комиссии это ваше особое мнение как-то проявили его, чтобы все знали, что у вас тоже есть особой мнение?

Domnul Marian Lupu: Это Вас не должно беспокоить. Это его дело.

Domnul Alexandr Petkov: Это Вас не должно беспокоить, господин Президент.

Domnul Marian Lupu: И Вас тоже.

Domnul Alexandr Petkov: А вот господина докладчика, должно, наверное, беспокоить. Я смотрю, у него есть другое мнение.

Domnul Marian Lupu: La lectura a doua el îşi va expune părerile.

Domnul Alexandru Stoianоglo: Я вам сказал о том, что на комиссии решение принято не было, поэтому мы представили этот вопрос для обсуждения и рассмотрения в Парламенте.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Eu am propunerea ca acest proiect de lege să fie remis înapoi în comisie, ţinînd cont de faptul că comisia nu s-a expus asupra acestui proiect de lege. Şi să mai lucrăm asupra lui.

Domnul Marian Lupu: Domnule preşedinte al comisiei?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Eu nu văd necesitatea de a întoarce înapoi. De aceea, în orice caz, voturile în cadrul comisiei s-au despărţit. O parte a membrilor comisiei susţin acest proiect, altă parte nu susţine, de aceea şi eu…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Domnule Preşedinte al şedinţei, Eu propun să puneţi la vot această propunere de a fi remis în comisie, deoarece, într-adevăr, preşedintele comisiei nu poate să vorbească din numele comisiei, în acest caz, deoarece comisia nu a luat vreo decizie. Dar pentru dumneavoastră, domnule Stoianoglo, dacă aveţi o opinie separată, vă îndemnăm să votaţi. Şi dacă sînt, susţineţi argumentele Fracţiunii PCRM, vă votăm, vă îndemnăm să votaţi împreună cu noi. La acest proiect de lege să arătaţi tuturor alegătorilor, inclusiv din Găgăuzia, că sînteţi o persoană principială. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri sînt?

Domnul Alexandr Stoianoglo: Домнул Петренко, Я не нуждаюсь в ваших указаниях, как мне голосовать.

Domnul Marian Lupu: Bine, alte întrebări nu sînt. Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Au fost, de fapt, aşa. Comisia nu a venit cu propunerea definită, fiindcă nu a fost rezultatul votului. Respectiv, în sală a sunat o propunere privind remiterea în

41 comisie a acestui proiect, care, potrivit Regulamentului, sînt obligat să o supun votului. Cine este pentru remiterea în comisie a acestui proiect rog să voteze. Da, PCRM cu PDM e majoritatea. De acord. Ian, uitaţi-vă, în spatele vostru ridicate. Uitaţi-vă încolo. (Aplauze.) Cimbriciuc, Butmalai, mîinile sus. Păi, dar sectorul nr. 2? Încă o dată ridicaţi mîinile, ca să fie foarte clar cine este pentru remiterea în comisie? Anunţaţi, vă rog, rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 29.

Domnul Marian Lupu: – 29?

N u m ă r ă t o r i i: Microfonul, sectorul nr. 3 – 0 voturi.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 3 – 0 voturi. Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i: Domnule Ioniţă, Aţi votat sau nu prima dată? Domnule Ioniţă, Aţi votat? A votat, da?

Domnul Marian Lupu: Cîţi?

N u m ă r ă t o r i i: –10.

Domnul Marian Lupu: – 10. 39 de voturi „pro”. Să vedem acum care sînt împotrivă? Ca să avem cifrele. Cine este împotrivă? Rog rezultatele. Sectorul nr. 1 – 0. Sectorul nr. 2 – ?

N u m ă r ă t o r i i: – 0. Noi sîntem patrioţi ai Moldovei, de aceea votăm împotrivă. Sectorul nr. 2 – 18.

Domnul Marian Lupu: – 18.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 27 voturi împotrivă.

Domnul Marian Lupu: –27. 45 de voturi. Deci propunerea nu este acceptată de plenul Parlamentului. Aceasta ar însemna, dragii mei, eu am numărători în sală. Să nu fie cu supărare, nu-i funcţia mea să stau şi să număr, contabil. Acum, avînd această respingere a propunerii, înaintată de la microfonul nr.4, alternativ, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1491. Cine este pentru rog să voteze. Pentru claritate şi pentru siguranţă, vă rog frumos voturile.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul Marian Lupu: Mulţumesc. Sectorul… următoarele sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: – 17.

Domnul Marian Lupu: 17 – sectorul nr. 2. Sectorul nr. 3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Zero. 44 de voturi „pro”. Deci constat că proiectul nr. 1491 este aprobat în primă lectură. Continuăm. Proiectul de Lege nr.1546 pentru modificarea şi completarea Legii metrologiei. Guvernul. De procedură, vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul Ion Ceban – Fracţiunea PCRM: Domnule Preşedinte,

Reiterez propunerea colegului meu Alexandr Petkov din Fracţiune, de chemare în plenul Parlamentului a domnului viceprim ministru, ministru al economiei Lazăr cu referinţă la subiectul…

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban, Nu repetaţi ca papagalii. Informaţiile s-au dus. Secretariatul a primit.

Domnul Ion Ceban: Eu vreau să amintesc, domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi, că au fost interpelări în scris. Mai mult decît atît, vreau să vă spun că avem şedinţa, continuarea şedinţei de ieri.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Ion Ceban: Şi dacă nu este posibil, ceea ce prin definiţie este obligatoriu, să vină domnul viceprim-ministru.

Domnul Marian Lupu: Absolut corect.

Domnul Ion Ceban: Poate faceţi uz de şefia dumneavoastră de preşedinte al partidului şi totuşi vine cineva?

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban, Noi sîntem în Parlament şi au primit invitaţie. Repet pentru toţi acei care nu au auzit sau nu au vrut să audă pînă acum. Viceprim-ministrul, ministrul de externe, viceministrul de externe, ministrul educaţiei, toţi acei care au fost invitaţi ieri şi azi.

Domnul Ion Ceban: Domnule Preşedinte, Dumneavoastră, cînd repetaţi ceva, nimeni nu vă spune că repetaţi ca şi un papagal. Eu vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: Este a treia oară, cînd eu vă răspund la acelaşi mesaj.

Domnul Ion Ceban: Să cenzurăm un pic limbajul. Şi sper că vom vedea cu toţii astăzi pe domnul Lazăr aici, la tribuna Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Şi pe domnul Lazăr, şi pe toţi ceilalţi.

Domnul Ion Ceban: Vă mulţumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Octavian Calmîc – viceministru al economiei: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 647 din 17 noiembrie 1995 cu privire la metrologie, care, de fapt, are un şir de amendamente, care ţin de… unul la mîină, schimbarea noţiunilor şi definiţiilor utilizate pe parcursul acestei legi din simplul motiv că, în ultimii ani de zile, standardele internaţionale în domeniul metrologiei, precum şi standardele naţionale utilizează nişte noţiuni ajustate la nivel internaţional. De aceea, propunem şi la nivel legislativ să fie ridicate şi utilizate aceleaşi noţiuni şi termeni ca şi în legislaţia altor state. De asemenea, se propune schimbarea infrastructurii naţionale de metrologie, avînd în vedere alte modificări operate în legislaţia naţională. Şi nu în ultimul rînd şi, probabil, sînt cele mai esenţiale modificări ce ţin de procedura de desemnare o organismelor de efectuare a verificărilor mijloacelor de măsurare. De fapt, se are drept scop eliminarea unui conflict de interese, atunci cînd Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie, care, în prezent, este întreprindere de stat, este, în acelaşi timp, şi instituţia de bază, care avizează dreptul altor entităţi juridice sau al altor agenţi economici să presteze asemenea servicii. Acum se propune ca această activitate să fie desfăşurată de un grup de experţi sub egida autorităţii centrale, care este o entitate publică, şi în prezent este Ministerul Economiei, să fie efectuată această investigaţie a capacităţii profesionale a entităţilor juridice să presteze asemenea servicii. Şi, avînd în vedere discuţiile care au avut loc în Comisia parlamentară economie şi buget, am propune să fie luată în considerare propunerea deputaţilor acestei comisii, ca toate aceste organisme, care doresc să facă activitatea metrologică în domeniul verificării mijloacelor de măsurare să treacă prin procedura de acreditare, conform proiectului de Lege cu privire la acreditarea şi evaluarea conformităţii, care este gata pentru a doua lectură. Şi atunci vom fi în linie cu toată terminologia utilizată în legislaţia care ţine de infrastructura calităţii. Vă mulţumim şi rugăm suportul dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru autori? Nu sînt. Mulţumesc.

Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii privind metrologia. Comisia anunţă plenul parlamentului că acest proiect de lege vine în îmbunătăţirea cadrului de reglementare al sectorului. Şi dacă pînă în prezent remiterea actelor era efectuată de către Guvern, în prezent, se propune ca să fie un consiliu de experţi independenţi, lucru care va contribui la creşterea calităţii şi credibilităţii procesului. Ţinînd cont de toate acestea şi de avizele care au venit de la comisie şi de la Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului, Comisia, cu votul unanim, propune ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură, iar de toate propunerile se va ţine cont pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1546 rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Proiectul de Lege nr.1695 pentru modificarea și completarea Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător. Guvernul.

Domnul Octavian Calmîc: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, care are următoarele elemente de bază. Avînd în vedere analizele efectuate ale activității de plasare în cîmpul muncii de către companiile private, se propune de a completa punctul 28 al articolului 8 al acestei legi cu următoarea sintagmă: activitatea de încadrare, înscriere a studenților la programele de schimb educațional-cultural care prevăd componente de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanței de vară, să fie supusă procedurii și procesului de licențiere. Și, de asemenea, avînd în vedere norma legală care ține de Legea nr.235, care reglementează cadrul regulatoriu, se vine cu un șir de… în anexa numărul 2 se vine cu un șir de cerințe și criterii care trebuie să fie solicitate companiilor care doresc să efectueze asemenea activitate și, în special, toate aceste criterii sînt luate la bază pentru ridicarea responsabilității și garanțiilor suplimentare pentru studenții care pleacă în cadrul acestor programe de, educațional-culturale în străinătate și, în același timp, efectuează și anumite activități în cîmpul muncii.

Trebuie să menționez că acest proiect de lege sau acest gen de activitate nu ține de politica migrațională sau de normele Legii nr.180 din 10 iulie 2008 cu privire la migrația muncii și toate acele cerințe care sînt aplicate față de aceste companii și, în același timp, nu ține de programele de mobilitate academică. Deci toate acestea nu sînt acoperite de normele și cerințele propuse în Legea nr.451. Mai mult ca atît, se propune și implicarea instituțiilor de învățămînt superior în procesul de reglementare și autorizare a studenților care pleacă în străinătate. În primul rînd, la litera l) ”de reglementare” se referă doar la studenții care practică studii cu frecvența la zi, cu deținerea unui certificat eliberat de către conducerea instituțiilor de învățămînt superior. Și aici se obține acea sinergie de colaborare cu conducerea instituțiilor de învățămînt superior, inclusiv garantarea întoarcerii acestor tineri din străinătate în Republica Moldova pentru a continua studiile lor la locul lor de bază. Deci obiectivul de bază a fost eliminarea tuturor discrepanțelor și lipsa de garanții pentru studenții care plecau în străinătate, care nu erau asigurați conform promisiunilor care le obțineau din Republica Moldova, de a avea un loc de muncă în străinătate, de a beneficia de un trai decent, de a avea o asigurare medicală, toate aceste elemente sînt acum considerate în aceste norme legale și sperăm că acele fenomene negative care au fost înregistrate în ultimii ani de zile vor fi eliminate. Rugăm suportul dumneavoastră pentru susținerea acestui proiect de lege.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule viceministru, Spuneți, vă rog, în ce măsură considerați că acest proiect va duce la eliminarea problemelor pe care le-au avut studenții atunci cînd au achitat taxe și nu au mai ajuns în State sau dacă au ajuns s-au pomenit în situația că nu aveau angajator sau nu erau respectate condițiile de plecare de aici, din Moldova.

Domnul Octavian Calmîc: În primul rînd, se propune ca, la licențierea acestor agenți economici care practică asemenea activități, să fie prezentate și contractele de colaborare cu angajatori din străinătate care sînt confirmate de către autoritățile acestor state. Deci există două sisteme de verificare. Unul pe intern. În Republica Moldova, vizavi de companiile sau agenții economici care practică asemenea servicii și, pe de altă parte, în țările din străinătate autoritățile sînt implicate în acest proces de a verifica agenții lor sau contraagenții cu care ei colaborează în plasarea în cîmpul de muncă. Mai mult ca atît, se cer și se solicită în mod obligatoriu ca toți să fie asigurați cu loc de muncă și în cazul în care locul de muncă enunțat la momentul depunerii documentului, depunerii documentelor de către studenți va fi schimbat, există obligativitatea ca ei să notifice toate autoritățile implicate în acest proces.

În cazul în care aceste norme nu vor fi respectate, intervine situația cînd Camera de Licențiere sau autoritatea care a eliberat această licență este în drept să retragă licența prin instanța de judecată, așa cum este procedura normală stabilită. Și sigur că există și dreptul studenților de a reclama orice încălcare a condițiilor contractuale a autorității de reglementare.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Domnule viceministru, Reieșind din formularea pe care o propuneți dumneavoastră pentru genul de activitate care urmează să fie supus licențierii este, cuprinde această formulare, expresia: schimb educațional-cultural. Lămuriți-ne, vă rog, în ce constă acest schimb. E de înțeles că noi trimitem, firmele din Republica Moldova trimit studenții. Spuneți-mi, vă rog, ce conține, deci în ce constă noțiunea de schimb? Ce vine la noi? Studenții se duc, da ce vine la noi?

Domnul Octavian Calmîc: Vă mulțumesc pentru întrebare. În primul rînd, este vorba de schimb de cunoștințe, schimb de valori culturale, schimb de valori democratice.

Doamna Zinaida Chistruga: Păi, din partea noastră este de înțeles.

Domnul Octavian Calmîc: Și multe, multe altele.

Doamna Zinaida Chistruga: Nu, lămuriți clar. Din partea noastră, am spus și eu, am constatat să vă demonstrez, chiar înțeleg ce înseamnă, partea noastră, a Moldovei, noi deci trimitem studenții, în ce constă schimbul, deci ce primim noi? Schimbul, cine vine la noi?

Domnul Octavian Calmîc: Deci schimbul.

Doamna Zinaida Chistruga: Dacă-i schimb, înseamnă că, cel puțin, sînt două părți care participă la procesul de schimb. Partea Republicii Moldova este înțeleasă. Lămuriți-ne, care este partea statului care primește Republica Moldova.

Domnul Octavian Calmîc: Deci, în primul rînd, s-a utilizat noțiunea internațională care este utilizată pentru asemenea programe. Și este vorba.

Doamna Zinaida Chistruga: Da știm noi de noțiune internațională. În ce constă schimbul, lămuriți-ne în mod normal.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Să-i permitem să răspundă, doamna…

Domnul Octavian Calmîc: Eu reiterez încă o dată. Este vorba nu de un fenomen fizic de schimb de studenți unde ai noștri pleacă în străinătate și viceversa, cei din străinătate vin în Republica Moldova, pentru că Republica Moldova în prezent nu dispune de asemenea programe care să fie sub incidența prezentei legi. Este vorba de schimb de valori culturale și educaționale. Deci dreptul de a comunica între studenți în străinătate.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Mulțumesc.

Doamna Zinaida Chistruga: Acum, am înțeles că dumneavoastră nu dați nici o pondere acestui cuvînt. Și acum, spuneți-mi, vă rog, chiar vreau să continui întrebarea pusă de la microfonul nr.5. Într-adevăr, dumneavoastră spuneți că vreți să protejați studenții noștri care pleacă în străinătate, în cazul dat în Statele Unite ale Americii, dar cum îi protejați, doar prin hîrtii, prin contracte, în momentul în care dumneavoastră, în condiții de licențiere și în documentele prezentate, nu stipulați nici o cerință față de firma care racolează acești studenți, nici una. Dumneavoastră știți că chiar pentru plasarea în cîmpul muncii în străinătate sînt stipulări clare cînd se recepționează banii, în ce mărime ș.a.m.d. Aici nu este clar cînd firma recepționează banii de la studenți, pentru ce servicii concret și în ce mărime. Dumneavoastră nu răspundeți la întrebarea principală și nu protejați studenții sub acest aspect financiar. Așa este.

Domnul Octavian Calmîc: Da, vă mulțumim pentru întrebare. Deci dacă o să ne uităm atent la litera c) din anexa nr.2, de fapt, există un șir de norme obligatorii care urmează să fie înscrise în contractele care vor fi încheiate între compania care prestează asemenea servicii și studenți. Și aici există și norme legale care țin de obligativitatea companiei de a asigura, de a prezenta asigurarea medicală pe tot sejurul ședinței lor în străinătate.

Doamna Zinaida Chistruga: Bine, și firma îi cere 5 mii de euro, și scriu 5 mii de euro în contract. Studentul nu are încotro, el semnează acest contract. Eu vă vorbesc despre altceva. Cum reglementăm noi aceste pofte financiare ale firmelor care trimit studenții în străinătate.

Domnul Octavian Calmîc: Deci la litera d) a aceleiași anexe orice companie este obligată să prezinte descifrarea sau fiecare linie de cheltuieli prezentată. Și atunci cînd este vorba despre cheltuieli de transport, cheltuieli de angajare, ele trebuie să fie specificate și ele vor fi…

Doamna Zinaida Chistruga: Bine.

Domnul Octavian Calmîc: …negociate la direct.

Doamna Zinaida Chistruga: Și el a luat 200%.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Doamnă Chistruga, Să-i permitem…

Doamna Zinaida Chistruga: Dumneavoastră nici nu înțelegeți…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga: …despre ce discutăm noi, stimate viceministru.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimați colegi, Să permitem raportorilor să răspundă la întrebări.

Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Vadim Cojocaru – Fracțiunea PL: Da, vă mulțumesc. Stimate domn, Și la comisie, și astăzi vă pun aceleași două întrebări. Prima. Este un program orientat numai spre studenți sau și spre alți tineri?

Domnul Octavian Calmîc: Deci în proiectul de lege prezentat, așa cum a fost formulat de către grupul de lucru creat între diferite instituții guvernamentale, prevede la litera l) că doar studenții de la frecvența de zi sînt eligibili pentru asemenea program.

Domnul Vadim Cojocaru: Da, vă mulțumesc. Și a doua întrebare. Dacă doar studenții, aveți vreun răspuns din partea Ministerului Educației și părerea rectorilor universităților. Susțin aceste modificări? Da, nu.

Domnul Octavian Calmîc: Vizavi de părerea rectorilor. Nu cunosc, căci nu am fost membru al acestui grup, dar grupul de lucru care a elaborat aceste modificări și amendamente a fost condus de Ministerul Educației. Presupun că în procesul de elaborare s-a consultat și opinia acestora.

Domnul Vadim Cojocaru: Și ultima întrebare. Care este responsabilitatea instituțiilor de învățămînt superior?

Domnul Octavian Calmîc: Deci conducerea instituțiilor de învățămînt superior participă prin eliberarea unui certificat pentru fiecare student care se face…

Domnul Vadim Cojocaru: Păi, eu vreau să vă întreb ceea ce v-am întrebat și la comisie: rectorul este responsabil de activitatea studenților în timpul acesta, în alte țări? Poate fi chemat, tras la răspundere în cazul în care acest student nu se va întoarce?

Domnul Octavian Calmîc: Deci prevederile acestei legi nu presupun careva responsabilități pentru conducerea…

Domnul Vadim Cojocaru: Da, mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Petru Știrbate – Fracțiunea PLDM: Mulțumim. Domnule viceministru, Paralel cu problema de ajungere a studenților la muncă peste hotare și încadrarea lor este și problema majoră întoarcerea lor. Cum prevede prezenta lege responsabilitatea sau reglementarea și responsabilitatea acelor firme pe care dorim să le licențiem pentru acei care nu s-au întors acasă sau de a-i întoarce pe toți înapoi.

Domnul Octavian Calmîc: Deci companiile care recrutează studenți pentru asemenea programe sînt obligate să asigure și returnarea acestora în Republica Moldova.

Domnul Petru Știrbate: Și în varianta cînd ei nu se întorc?

Domnul Octavian Calmîc: Deja încep procedurile necesare.

Domnul Petru Știrbate: De ridicare a licenței, da.

Domnul Octavian Calmîc: ...autorități. Există procedura standard prin care se notifică autoritățile acestor state se notifică ultimul loc de muncă unde a fost angajat și se începe procedura de…

Domnul Petru Știrbate: Mulțumim.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Valentina Stratan – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Deja nu mai am întrebări, doar vreau să zic că acest proiect de lege și acest subiect discutat este unul sensibil și necesar. Chiar cred că este foarte întîrziat, dat fiind faptul că știm numărul mare de studenți, de tineri care au suferit în urma fărădelegilor care au fost pînă în prezent.

Eu țin să apreciez aspectul protecției sociale și medicale, pe care l-ați înaintat aici, ca una din precondițiile de licențiere și, reieșind din toate întrebările oferite de toți colegii aici, în Parlament, cred că, pentru lectura a doua, vom face ca acest proiect, într-adevăr, să răspundă tuturor rigorilor ca acești tineri să fie protejați din toate punctele de vedere.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Solicitanți la microfonul nr.2 nu sînt. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. Domnule ministru, Eu am o întrebare scurtă: dumneavoastră susțineți acest proiect de lege? Nu în virtutea că trebuie să-l prezentați în Parlament. Opinia dumneavoastră, nu a Guvernului.

Domnul Octavian Calmîc: Deci, în viziunea mea personală, este necesară o reglementare suplimentară a acestui domeniu de activitate.

Domnul Mihai Godea: Spuneți-mi, vă rog, în Programul de guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană este reducerea activităților supuse licențierii. Dumneavoastră veniți cu un proiect de lege prin care mai adăugați o activitate care urmează să fie licențiată. Că sînt nereguli în domeniu, eu sînt absolut de acord. Că au fost multiple cazuri semnalate și de presă, dar și de autoritățile statului și investigate de autoritățile statului, este indiscutabil. Întrebarea mea este: acest domeniu este singurul unde sînt nereguli și dacă nu cumva vom recurge la instituirea licențierii pe toate domeniile unde noi identificăm nereguli, și dacă, în general, este o abordare corectă licențierea anume a cestui gen de activitate?

Domnul Octavian Calmîc: Deci unu la mînă. Licențierea este unul din instrumentele prin care statul…

Domnul Mihai Godea: Eu sînt de acord.

Domnul Octavian Calmîc: Poate să intervină și este una din cele care s-a recomandat pe parcursul la mai mulți ani de zile. De fapt, nu se propune introducerea unei noi licențe, este doar o completare a licenței existente care ține de activitatea legată de amplasarea în cîmpul muncii.

S-a dat o descriere mai detaliată pentru că analiza companiilor care prestau asemenea servicii demonstrează că unele companii dispun de licență pentru plasarea în cîmpul muncii, altele nu. Și atunci cînd au fost vizați de către autoritățile statelor străine, care au introdus interdicția de a recruta studenți pentru asemenea programe, au fost vizate și companii care nu aveau nici o treabă cu asemenea programe. De aceea, încercăm să găsim acel dialog dintre autoritățile statului Republicii Moldova și cele din străinătate ca și ei să poarte o parte din responsabilitate atunci cînd primesc la ei în țară studenții din Republica Moldova.

Domnul Mihai Godea: Eu susțin această intenție de a dezvolta dialogul. Și încă o întrebare. Dumneavoastră ați… deci cum este prezentat în proiectul de lege, reglementarea respectivă se referă la activitatea de încadrare, înscriere a studenților în programele de schimb în perioada vacanței de vară și dumneavoastră ați afirmat, de la tribuna centrală, că acest proiect de lege nu se referă și la mobilitățile academice. Dar mobilitățile academice sînt foarte diverse. Noi doar putem admite, de exemplu, că ele se produc și în perioada de vară, mai ales cele de cercetare, chiar dacă se referă la studenți, nu neapărat la perioada postuniversitară. Și dacă omul care beneficiază de o bursă de mobilitate academică se angajează, dacă pleacă pe 4 luni sau 5 luni, sau pe 6 luni deci cum…

Domnul Octavian Calmîc: Deci toate programele academice care țin de schimbul de studenți așa- numitele care, fără dreptul de încadrare în cîmpl muncii în sensul programelor elaborate și aprobate de autoritățile statelor străine, nu cad sub incidența acestei reglementări. Deci ele sînt libere.

Domnul Mihai Godea: Și dacă oamenii se angajează și autoritățile se autosesizează?

Domnul Octavian Calmîc: Deci ei se angajează pe propriul risc și…

Domnul Mihai Godea: Am înțeles. Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Calmîc: Cu plăcere.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Господин министр, скажите, речь идет только об одной программе обмена, так называемой Work and Travel или еще есть программы, по которым осуществляются такие же действия?

Domnul Octavian Calmîc: Deci proiectul de lege nu limitează și nu specifică nici o…

Domnul Oleg Reidman: OK. Mersi.

Domnul Octavian Calmîc: Denumire de programe străine promovate de alte state occidentale.

Domnul Oleg Reidman: Mersi.

Domnul Octavian Calmîc: E vorba la plural de programele de schimb educațional-cultural.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. Господин министр, а эта программа акцептована молдавской стороной? Это двухсторонняя программа или она объявлена Соединенными Штатами, Правительством Соединенных Штатов и все?

Domnul Octavian Calmîc: Deci, de regulă, asemenea programe sînt niște decizii unilaterale din partea statelor occidentale sau dezvoltate, vizavi de țările emergente care au o penurie, probabil, de schimb de valori și stimulează acest schimb inter studenți.

Domnul Oleg Reidman: А если завтра будет объявлена программа, международная программа de schimb de valori, предположим, Саудовской Аравии с тренировками в лагерях в пустыни, то эти агентства, эти компании без всякого контроля на основании лицензии будут отправлять туда людей?

Domnul Octavian Calmîc: Deci, avînd în vedere multitudinea de criterii specificate în anexa nr.2, noi sîntem convinși că nu toate țările pot să asigure o astfel de acoperire legală.

Domnul Oleg Reidman: А кто их может ограничить в этом?

Domnul Octavian Calmîc: Păi, există un șir de contracte care trebuie să fie puse la dispoziții, inclusiv garanții din partea…

Domnul Oleg Reidman: Это программа обмена культурными ценностями.

Domnul Octavian Calmîc: Păi, da, dar.

Domnul Oleg Reidman: Спортивной тренировки.

Domnul Octavian Calmîc: Deci, suplimentar la existența acestor programe, există un șir de contracte suplimentare care trebuie să fie avizate și acceptate de autoritățile statelor care primesc acești studenți. Deci este vorba, fac referință, iarăși reiterez conținutul literelor b), c) și d)…

Domnul Oleg Reidman: OK. Ясно.

Domnul Octavian Calmîc: …ale anexei nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Господин министр, если это программа объявленная Правительством Соединенных Штатов, почему для наших студентов, которые собираются в ней принять участие, это так дорого.

Domnul Octavian Calmîc: Deci noi nu am intrat în structura costurilor companiilor private care colectează aceste resurse. Cel puțin noi încercăm să reglementăm la maximum ceea ce este posibil: modul de depunere a documentelor și asigurarea intereselor studenților în străinătate.

Domnul Marian Lupu: Microfonul … Cine era primul la microfon? Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Juravschi – Fracțiunea PLDM: Mersi, domnule Președinte.

Domnule viceministru, Spuneți-mi, vă rog, aveți o statistică, cîți studenți au plecat și nu s-au întors? Și impactul financiar, totuși, ce s-a investit în acești studenți, a investit statul? Este vreo … careva cifre aici aveți?

Domnul Octavian Calmîc: Deci trebuie să vă spun că la moment nu dispun de asemenea statistici. Eu cred că e dificil de a avea asemenea statistici, pentru că pe parcursul aflării studenților în programele de vară mulți din ei își schimbă destinația, să zicem așa, aflării lor.

Domnul Nicolae Juravschi: Să înțelegem că proiectul respectiv se face anume ca … exclude și aceste obiecții, nu?

Domnul Octavian Calmîc: Inclusiv. Pentru că apare obligativitatea companiei, care colectează asemenea documente, pentru a plasa studenții în străinătate, ca să aibă obligativitatea și returului. Deci are și un efect de reglementare a fenomenului migrațional.

Domnul Nicolae Juravschi: Mersi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Ion Ceban: Domnule viceministru, Eu vreau să vă recomand să consultați statisticile de la Ambasada Statelor Unite, ei au cîte persoane s-au întors, cîte persoane nu s-au întors, dacă tot i-ați consultat în acest sens. O întrebare la subiectul acestui proiect de lege. Mă interesează, dacă cunoașteți, cîți din operatori funcționează în calitate de SRL, deci întreprindere comercială, și cîți din ei prestează servicii în calitate de ONG-uri, eventual? După care va urma …

Domnul Octavian Calmîc: Deci orice informație vizavi de existența ONG-lor și specificarea lor poate fi găsită pe site-ul Ministerului Justiției. Cei care dispun de licență în domeniul amplasării în cîmpul muncii pot fi găsiți pe site-ul Camerei de Licențiere …

Domnul Ion Ceban: Domnule ministru,

Eu de ce vă întreb, pentru că mai mult de 50 la sută din acești operatori au evaziune fiscală. Deci legea dumneavoastră prevede că toți cei care vor presta, să presupunem, începînd cu intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi obligați să se înregistreze ca și întreprindere comercială sau vor presta în continuare aceste servicii în calitate de ONG-uri. Pentru că repartizarea profitului, după cîte cunoașteți, este un pic diferențiată și în acest sens.

Domnul Octavian Calmîc: Deci toți operatorii în acest domeniu trebuie să fie agenți economici cu adresă juridică a Republicii Moldova.

Domnul Ion Ceban: Asta este stipulat în proiectul de lege?

Domnul Octavian Calmîc: Deci este litera a) – „Dispunerea de spații și dotări tehnice”.

Domnul Ion Ceban: Dispunerea de spații nu presupune că este întreprindere comercială.

Domnul Octavian Calmîc: O’key. Putem pentru a doua lectură să prevedem expres.

Domnul Ion Ceban: Eu vă rog mult să considerați acest lucru pentru a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Domnule viceministru, Vă mulțumesc.

Domnul Octavian Calmîc: Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător. Comisia, pe parcursul examinării, a constatat că proiectul Guvernului vine pentru a introduce o noțiune specifică acestui gen de licențiere, dat fiind faptul că el nu se încadrează nici ca plasarea în cîmpul muncii, nici ca schimb de studenți, de aceea s-a introdus această formă specifică.

Totodată, trebuie să anunț plenul Parlamentului că în comisie nu s-a reușit obținerea majorității de voturi, „pro” au votat 6. Respectiv, Comisia economie, buget și finanțe propune ca acest proiect de lege să fie examinat în plen și plenul să se expună asupra lui pentru prima lectură. Cît privește a doua lectură, dacă vom ajunge, atunci toate propunerile vor fi examinate.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări pentru comisie. Nu sînt. Stimați colegi, Acestea au fost rapoartele prezentate. Comisia nu a venit cu o propunere. În acest caz, avem la dispoziție acele instrumente care ne sînt oferite de Regulamentul Parlamentului. Sînt 3 posibile opțiuni: aprobarea în primă lectură, respingerea și remiterea în comisie. În modul în care Regulamentul stipulează anume aceste opțiuni voi face uz de ele. Voi supune votului. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1695 este aprobat în primă lectură. Proiectul de Lege nr.1708 pentru completarea unor acte legislative. Guvernul.

Doamna Ana Vasilachi – viceministru al muncii, protecției sociale și familiei: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative a fost elaborat cu scopul de a concorda legislația în vigoare din domeniul pensionării cu prevederile Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică și a Legii cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Proiectul respectiv propune includerea perioadei de activitate în funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor de Președinte, vicepreședinte, membru al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, director general, director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, director, director adjunct al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologii Informație, director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină în stagiu de cotizare în serviciul public. Neasimilarea perioadelor de exercitare a funcțiilor menționate în stagiul de cotizare în serviciul public este argumentată prin faptul că aceasta reprezintă organizații și autorități autonome ale administrației publice centrale sau autorități permanente ale administrației publice cu statut de persoane juridice cu buget autonom. De asemenea, aceste organe și autorități își desfășoară activitatea în

59 condițiile autonomiei financiare cu stabilirea condițiilor de salarizare de sine stătător. Totodată, proiectul prevede includerea perioadei de activitate în cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică în stagiul de cotizare în serviciul public. Cheltuielile pentru plata pensiilor persoanelor cu funcție de demnitate publică și a persoanelor din cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică pe anul 2011 se estimează la 75 mii de lei, inclusiv 37,5 mii din BASS și 37,5 mii din bugetul de stat. Mulțumesc foarte mult pentru atenție. Și rugăm să susțineți acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă viceminitstru, Am o întrebare către dumenavoastră. Acest proiect de lege prevede includerea perioadei de activitate în cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică în stagiul de cotizare în serviciul public. Cunoaștem, însă, că, din 16 iulie 2010, pentru aceste persoane, care activează în cabinetul persoanelor de încredere sau cu funcție de demnitate publică, pentru aceste persoane stagiul de cotizare nu a fost considerat drept unul de funcție publică. Ce se va întîmpla cu acest an? Deci din 16 iulie 2010 pînă în momentul de față în care modificați legea? Pentru că, pînă la intrarea în vigoare a Legii din 16 iulie, aceștia au fost în majoritatea lor funcționari publici, după care, din 16 iulie pînă în prezent, ei nu mai sînt funcționari publici. Din momentul în care noi votăm această lege, ei devin iarăși funcționari publici și perioada lor de activitate în această funcție va fi asimilată cu stagiul de cotizare în funcția publică. Avem o întrerupere de perioadă pentru multe persoane, pentru un număr mare de persoane …

Domnul Marian Lupu: E clar.

Doamna Oxana Domenti: … care au activat în acest sector. Ce se va întîmpla cu această perioadă? Cum veți trata legislația sau …

Doamna Ana Vasilachi: Vă mulțumesc. Stimată doamnă deputat, Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul de a concorda legislația în vigoare din domeniul pensionării cu prevederile Legii nr.199, după cum ați menționat și dumneavoastră, din 16 iulie 2010, cu privire la statutul persoanelor cu funcție de

60 demnitate publică și a Legii nr.80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică, unde este stipulat că perioada de exercitare a funcțiilor de demnitate publică, precum și a perioadelor de activitate în cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică se asimilează stagiul de cotizare în serviciul public. Dacă poate mai are de completat șefa Direcției de asigurări sociale Laura Grecu. Rugăm de la microfonul nr.1.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Doamna Laura Grecu – șef Direcție politici de asigurări sociale a Ministerului Muncii, Protecție Socială și Familiei: Bună ziua. Într-adevăr, întrebarea dumneavoastră este foarte relevantă, dar, totodată, aș vrea să menționez că în articolul 47 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat deja se regăsesc anumite categorii care sînt prevăzute în Legea persoanelor cu funcție de demnitate publică în articolul respectiv. Și cum ați menționat dumneavoastră, pe bună dreptate, foarte multe persoane deja au calitatea sau au … de funcționar public, dar noi cerem doar 15 ani de activitate în funcții publice, ca persoana ulterior să beneficieze de pensie ca funcționar public. După cîte cunosc, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a remarcat că au fost careva persoane din categoria celor, care sînt specificate în lista sau în anexa la Legea cu privire la persoanele cu funcție de demnitate publică, cărora nu le ajung o anumită perioadă de activitate în serviciul public.

Doamna Oxana Domenti: Vedeți care este problema? Persoanele încă nu s-au adresat la Casa de Asigurări Sociale pentru stabilirea pensiilor, dar va veni un timp în care aceste persoane se vor adresa și vor avea un an de activitate în care perioada lor nu va fi luată în considerare ca perioadă de activitate în funcția publică. Și, respectiv, trebuie să vedem dacă aceste prevederi pot să intre în vigoare din acel moment sau cumva de …

Doamna Laura Grecu: Din păcate, legea nu poate avea efect retroactiv, are doar efectul tractiv…

Doamna Oxana Domenti: Noi înțelegem.

Doamna Laura Grecu: …cu excepția legii penale, dacă are acțiuni mai blînde.

Doamna Oxana Domenti: Problema cea mai mare este că legislația în domeniul pensionării nu se schimbă în fiecare zi. Și atunci cînd se vine cu modificări ale legislației de pensionare în Parlament, ele sînt foarte bine gîndite și se vine în pachet. Și nu la indicația Fondului Monetar Internațional cu dată stabilită și cu formulări pe care ni le înaintează dumnealor. Asta este cea mai mare problemă a noastră. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Eu cred că pentru lectura a doua va trebui, întîi de toate, membrii comisiei, să găsiți o formulă. Fiindcă, corect, noi nu putem să fixăm aplicarea legii cu o dată anterioară adoptării acesteia. Însă, poate, se găsește o formulă textuală, una explicativă care precizează că toate categoriile, la care ați făcut dumneavoastră mențiune, fac parte din … Ca să asigurăm o formulă pentru un stagiu neîntrerupt. Alte întrebări? Nu sînt. Doamnă viceministru, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Stimați doamnelor și domnilor deputați. Proiectul de Lege nr.1708 a fost discutat în Comisia protecție socială, sănătate și familie și s-a propus ca să fie acceptat acest proiect de lege, care vine de la Guvern. Și, într-adevăr, discuția și în comisie a fost pe problema ridicată de doamna deputat Domenti. Și, într-adevăr, noi nu am găsit, am discutat în comisie acest subiect și nu am găsit o formulă clară pentru a acoperi acel gol de un an de zile, care ar apărea în legătură cu modificările care au parvenit în Legea 199 din 16 iulie 2010. Noi susținem, eu personal susțin acest proiect de lege, ca … deci persoanele cu funcție de demnitate, persoanele care fac parte din cabinetul persoanelor de demnitate publică perioada de cotizare să fie socotită ca o perioadă pentru funcționar public. Și concluzia comisiei a fost următoarea: 5 membri au votat „pro”, 3 – contra și noi nu ne-am expus în final. De aceea, acest proiect de lege a fost remis Parlamentului pentru discuții în ședința în plen.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, Proiectul nr.1708, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.1708 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1709 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul.

Doamna Ana Vasilachi: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență. Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul aducerii în concordanță a unor norme din actele legislative în vigoare. Modificările propuse la articolul 1 al proiectului au fost elaborate cu scopul corelării unei norme a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat la modificările efectuate prin Legea nr.56 privind modificarea și completarea unor acte legislative și anume aferente modificării stagiului de cotizare în sensul majorării de la 30 la 35 de ani. Amplificarea modificărilor propuse la articolul 1 nu necesită mijloace financiare suplimentare. Modificarea propusă în proiect la articolul 2 reglementează participarea lucrătorilor întreprinderilor cu investiții străine la sistemul public de asigurări sociale și la sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală conform legislației în vigoare. Modificarea propusă în proiect la articolul 3 a fost elaborată în scopul corelării prevederilor articolului 7 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale la modificarea articolului 21 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, în proiect se propune modificarea bazei de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale de la 3 la 5 salarii medii lunare, prognozate pe economie. Acest fapt a determinat necesitatea coordonării obligațiilor participanților la sistemul public de asigurări sociale cu drepturile acestora la prestațiile de asigurări sociale. Realizarea acestei modificări necesită mijloace financiare suplimentare anual în sumă de 7 milioane 738 851 lei sau lunar 644 mii lei. Modificarea propusă în proiect la articolul 4 poartă un caracter tehnic de expunere, legat de faptul că indemnizațiile lunare viagere și pensiile Președintelui și judecătorilor Curții Constituționale se stabilesc de către organele de asigurări sociale. Implementarea acestor modificări nu necesită mijloace financiare suplimentare. Mulțumesc mult. Și rog să susțineți acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, doamnă viceministru. Sau sînt? Păi, vă rog, orientați-vă. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Doar o chestie de procedură, stimați colegi. Noi, între timp, am aflat că proiectul de Lege, pe care l-am atacat la Curtea Constituțională, cu privire la majorarea stagiului de cotizare de la 30 la 35 de ani va fi examinat de Curtea Constituțională marți. Proiectul de lege, pe care îl examinăm acum, vine să aducă în concordanță acel proiect pe care l-am atacat cu mai multe acte legislative, normative care sînt în vigoare. De aceea, noi propunem, poate, să lăsăm examinarea acestui proiect de lege după ce Curtea Constituțională se va expune pe marginea acestor prevederi. Să întrerupem discuțiile. Noi am propus și la început, la ordinea de zi, să fie exclus acest proiect de pe ordinea de zi, dar nu știam atunci exact cînd va fi discutat la Curtea Constituțională acest proiect.

Doamna Ana Vasilachi: Rămîne la discreția Parlamentului.

Doamna Oxana Domenti: Știm că marți dumnealor se vor expune asupra constituționalității acestor prevederi și după asta cred că putem să venim, să discutăm mai departe aceste chestii care sînt foarte-foarte tehnice și va fi greu pe urmă să schimbăm ceva.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Stimați colegi. Eu am vorbit adineaori cu doamna Buliga. Este, într-adevăr, există o contestație la Curtea Constituțională. Dar, cum spune rusul, еще не факт că Curtea Constituțională o să accepte această prevedere. Fiindcă argumentele sînt foarte serioase ca să rămînă legea actuală în formula care este. Pe urmă, chiar dacă Curtea Constituțională și aici își spune cuvîntul și dă o altă interpretare, nimic nu ne încurcă ca, în lectura a doua, noi să eliminăm prevederile respective. Și gata. De aceea, Fracțiunea noastră propune ca să discutăm acest proiect și să votăm în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Diacov, Este foarte interesant, de unde dumneavoastră cunoașteți ce va fi la Curtea Constituțională? Ori, poate, știți mai mult decît noi?

În ceea ce privește acest proiect de lege, sînt niște modificări de ordin tehnic, care, practic, întregul proiect de lege ține de majorarea stagiului de cotizare de la 30 la 35 de ani. Este o problemă de concept. În lectura a doua nu mai putem noi modifica mai mult nimic, deoarece, practic, întregul proiect de lege ține și are o legătură directă cu acea contestație și acea lege care a fost contestată la Curtea Constituțională.

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, …

Domnul Serghei Sîrbu: De aceea, eu vreau să reiterez încă o dată, în lectura întîi nu putem noi adopta așa lege.

Domnul Marian Lupu: Eu am o întrebare. Spuneți-mi, vă rog, este adevărat că, din momentul în care Curtea Constituțională decide neconstituționalitatea unei legi, în același moment ea devine inexistentă ca efect juridic?

Domnul Serghei Sîrbu: Sigur că da.

Domnul Marian Lupu: Sigur.

Domnul Serghei Sîrbu: Dar atunci pentru ce noi să …

Domnul Marian Lupu: Asta ar însemna că, în acest caz, tot ce este legat de legea anterioară adoptată, fiindcă dumneavoastră ați contestat legea cealaltă, da? Tot ce este legat de legea respectivă devine caduc.

Domnul Serghei Sîrbu: De acord.

Domnul Marian Lupu: Aceasta ar însemna că, în acest caz, tot ce este legat de legea anterior adoptată. Fiindcă dumneavoastră aţi contestat legea cealaltă, da? Tot ce este legat de legea respectivă devine caduc.

Domnul Serghei Sîrbu: De acord.

Domnul Marian Lupu: Vă rog, ca esenţă. Aici noi nu avem nici de cîştigat, nici de pierdut nimic. Noi vorbim doar de lectura a II-a. Fiindcă, în mod normal, dacă în ziua de marţi iese decizia pozitivă, aceasta înseamnă că putem merge mai departe, lectura a doua. Dacă legea se consideră neconstituţională, devine caducă şi acea lege. Şi, respectiv, această lege cu care nu ne mişcăm în lectura a doua. Tot, deci este simplu.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, dar noi vom avea foarte multe norme. Noi cunoaştem că este anticonstituţional, dar în lege vor putea rămîne acele norme şi va fi un haos în aspect legislativ şi vom încurca tot sistemul.

Domnul Marian Lupu: Cum să rămînă … Ea fiind doar în lectura întîi. Nici nu este lege măcar aceasta. Ea nu este lege.

Doamna Oxana Domenti: Acest proiect de lege este, într-adevăr, unul foarte tehnic şi la 90% vine să aducă în concordanţă legislaţia cu prevederile legii pe care am contestat-o. Dar mai există o prevedere legislativă, pe care noi am susţine-o în cazul în care am discuta, mă rog, separat anumite prevederi în această lege. Deci nu tot acest proiect de lege sută la sută ţine de prevederile respective.

Domnul Marian Lupu: Cu atît mai mult, stimate colegă, nu vă pare că este logic, ca noi azi o trecem în primă lectură.

Doamna Oxana Domenti: De concept pe urmă n-o să o putem schimba.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supăraţi, vă rog.

Doamna Oxana Domenti: O să rămână un subalineat din partea prevederilor.

Domnul Marian Lupu: Pentru noi… noi avem posibilitatea, potrivit prevederilor, pînă în 40 la sută, dacă nu greşesc, din conţinut să-l modificăm, fără a apela la un nou proiect de lege.

Doamna Oxana Domenti: Ar trebui să modificăm 90 la sută. Pentru că doar o singură prevedere nu ţine de acel proiect. În rest, toate.

Domnul Marian Lupu: Eu sînt de acord că noi trebuie să ne conformăm legii. Iată de ce prima lectură aceasta nu-i lege, este hotărîre de Guvern care fixează doar o primă etapă de discuţii şi ne permite sau, la etapa a doua, să trecem la discuţiile detaliate de fond şi să o definitivăm, sau să stopăm procesul şi să punem punct pe el. Sau să-l modificăm şi să lăsăm doar acele poziţii care, făcînd referinţă la decizia Curţii Constituţionale. Aceasta ne permite.

Doamna Oxana Domenti: Dacă complicăm lucrurile. Noi propunem să amînăm discuţia pentru o săptămînă. Atît.

Domnul Marian Lupu: Bine. Noi avem propunerea înaintată. Avem propunerea din sală, le voi supune votului. Alte întrebări? Nu sînt. Vă mulţumesc. Rog comisia.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Onoraţi doamnelor şi domnilor deputaţi, Deci comisia a analizat proiectul de Lege nr.1709 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, Legea nr.156 şi Legea nr.289. Cum s-a mai şi vorbit acum prin legea… prin modificarea articolelor 16 şi 48 din Legea nr.56 din 1998 şi acest proiect de lege prevede ca să fie majorat termenul de cotizare pentru obţinerea dreptului la pensie de la 30 la 35 de ani. La fel articolul 7 al Legii nr.289 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, ce prevede plafonarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale cu mărimea de cinci salarii medii lunare pe economie, prognozate în anul respectiv. Aceasta este condiţionat de modificarea bazei de calcul a atribuţiilor individuale de asigurări sociale de la trei la cinci salarii medii lunare, prognozate pe economie la articolul 21 alineatul (3) Legea nr.488 din 8 iulie 1999. Celelalte modificări nu sînt ajustate redacţional. Comisia a examinat şi nu a fost în situaţie de a să se expune prompt la acest proiect de lege, deoarece cinci membri au votat „pro” şi trei „contra”. De aceea, venim cu acest proiect de lege pentru a fi discutat în plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc. Stimaţi colegi, Da, aceeaşi situaţie, ca şi în cazul unuia din proiectele anterioare trebuie să uzăm de prevederile Regulamentului. Prima propunere, care a fost înaintată în sală din partea deputaţilor, a fost remiterea în comisie a acestui proiect. A doua

67 propunere, potrivit Regulamentului, este adoptarea, aprobarea în primă lectură şi a treia – respingerea. Deci voi supune votului propunerea înaintată de doamna deputat Domenti privind remiterea în comisie a acestui proiect de lege. Cine este pentru rog să voteze. Remiterea în comisie eu am spus. Rog să fie anunţate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 27.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 1 – 27. Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 4. Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 3 – 0. 31 de voturi „pro”. Deci această propunere nu este susţinută de plenul Parlamentului. Cea de a doua propunere privind aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 1709. Cine este pentru rog să voteze. La fel, pentru stenogramă, ca să avem claritate, să fie anunţate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulţumesc. Sectorul nr. 3, nr. 2 sau nr. 2, nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 3 – 27.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 20.

Domnul Marian Lupu: 47 de voturi. Propunerea este acceptată de plenul Parlamentului, proiectul nr. 1709 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr. 1782 privind completarea alineatului (3) articolul 4 din Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2011. Guvernul.

Domnul Gheorghe Ţurcanu – viceministru al sănătăţii: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Se propune proiectul de Lege privind completarea alineatului (3) articolul 4 din Legea Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2011, nr. 55 din 31 martie 2011. Vreau să menţionez faptul că Guvernul a prezentat proiectul de lege în Parlament conform Legii de bază nr. 1593 din 26 decembrie 2002. Însă Comisia agricolă a propus ca termenul de trei luni să fie majorat pînă la 6 luni, pentru perioada respectivă de a procura poliţele de asigurare cu facilităţi. Această propunere a fost susţinută de Parlament, însă în redacţia respectivă nu este cuvîntul „prin derogare de la legea de bază”. De aceea, noi propunem respectiv să fie corectată redacţia, pentru a nu admite penalitatea deţinătorilor de cote, care, la perioada respectivă, pot să fie penalizaţi cu 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere în procurarea poliţelor respective. Rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc. Întrebări? Microfonul nr. 3.

Doamna Valentina Stratan: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Dat fiind faptul că acest proiect de lege este chiar foarte important pentru această categorie de cetăţeni, proprietari ai terenurilor agricole, care, cunoaştem, au un venit mic pe parcursul anilor. Şi, spre toamnă, se mai favorizează această situaţie financiară. Vreau să vă întreb, dacă ştiţi ce s-a întreprins pînă acum şi ce se va întreprinde după ce adoptăm acest proiect de lege, ca toţi cetăţenii vizaţi să poată beneficia de prevederile acestei legi. Pentru că trebuie să cunoască că doar cu o sumă de 693 de lei îşi pot procura această poliţă de asigurare obligatorie de sănătate, fără a fi supuşi penalităţilor şi sancţiunilor. Este mai mult poate ca o sugestie, decît o întrebare. Pentru că este foarte necesar ca această informaţie să ajungă la urechea fiecărui dintre cetăţeni din această categorie.

Domnul Gheorghe Ţurcan: Acceptăm propunerea dumneavoastră.

Doamna Valentina Stratan: Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Petru Ştirbate: Mulţumesc. Domnule viceministru, Dacă cunoaşteţi, care sînt estimările sau pronosticul ce număr din populaţie ar avea nevoie de, anume de schimbarea acestui articol. Şi care ar fi suma de bani care s-ar colecta suplimentar la CNAM, datorită acestui schimb de articol al acestei legi.

Domnul Gheorghe Ţurcan: Nu avem datele respective complete pentru a vă răspunde la această întrebare. Noi putem să vă răspundem suplimentar pentru lectura a doua, solicitînd de la Compania Naţională de Asigurări informaţia respectivă.

Domnul Petru Ştirbate: Bine, vă mulţumesc. Eu am să fiu în aşteptare.

Domnul Gheorghe Ţurcan: Ei deţin informaţia respectivă detaliat.

Domnul Petru Ştirbate: Eu am să fiu în aşteptare. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulţumesc. Domnule ministru, Noi cunoaştem foarte bine că ministerul este acel organ central de specialitate, care urmează să elaboreze şi să aprobe politici în domeniul politicii de lungă durată, previzibile. Astăzi noi venim cu o lege, care vine să derogheze de la legea-cadru, atunci întrebarea mea este: oare avem noi nevoie de legi-cadru, atunci cînd nu o dată noi venim cu legi, care să vină în contradicţie cu legile-cadru şi permanent să derogheze de la norma generală. Atunci la ce bun, la ce bun noi mai avem nevoie de acest sistem de acte normative, dacă noi permanent distorsionăm întregul sistem legal. Poate era mai

70 bine să faceţi modificări la legea-cadru şi, ulterior, să faceţi nişte norme previzibile pe un termen îndelungat, dar nu permanent, în fiecare an, în dependenţă de situaţie, să venim cu derogări de la această legislaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Ţurcanu: Mulţumesc de întrebare, domnule deputat. Eu am menţionat că Guvernul a prezentat, conform legii de bază, însă Comisia agricolă a ieşit cu o propunere pe care Parlamentul a adoptat-o. De aceea, azi sîntem nevoiţi să facem modificarea, pur şi simplu, a corecta şi nu a da posibilitate ca să penalizăm deţinătorii de cotă agricolă. Eu cred că este normal, dar propunerea dumneavoastră de a perfecta cadrul legal noi o primim şi lucrăm pentru anul viitor.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Mulţumesc. Rog comisia. Domnule ministru, Mulţumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin acest proiect de lege, se propune, prin derogare de la prevederile Legii cu privire la mărimea, modul şi termenul de achitare a primelor de asigurări în medicină, prelungirea termenului de achitare benevolă a contribuţiilor de asigurări pentru deţinătorii de terenuri agricole pînă la 31 octombrie 2011. Aşa cum şi a fost prin Legea fondurilor acceptată 31 decembrie, perioada de facilităţi pentru deţinătorii de terenuri agricole, la procurarea poliţelor de asiguri medicale. Avizele comisiilor sînt pozitive. Legea a fost discutată în comisie şi a fost propusă unanim pentru a fi aprobată în Parlament în prima şi a doua lectură. Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu: Vă mulţumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Proiectul nr.1782. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură rog să voteze. Sectorul nr. 1, votează, nu?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – se abţine.

Domnul Marian Lupu: Se abţine. Deci constat majoritatea necesară pentru aprobarea în primă lectură a proiectului nr. 1782. Comisia să lucreze pentru lectura a doua. Proiectul de Hotărîre nr.309 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului privind domeniile de activitate a comisiilor permanente ale Parlamentului. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, În atenţia dumneavoastră se propune proiectul de hotărîre nr. 48 din… cer scuze, se propune proiectul de Hotărîre al Parlamentului privind modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărîrea nr. 48 din 29 octombrie 2009 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului. Ne aducem aminte că, la data de 11 ianuarie 2011, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr. 2, prin care numărul comisiilor permanente ale Parlamentului a fost suplinit cu o comisie nouă – Comisia mediu şi schimbări climatice. Totodată, Parlamentul a modificat denumirea Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, care actualmente se numeşte Comisia administraţie publică şi dezvoltare regională. În legătură cu cele relatate şi în baza propunerilor Comisiei administraţie publică şi dezvoltare regională şi a Comisiei mediu şi schimbări climatice, se impune necesitatea de a efectua modificările şi completările respective în Hotărîrea Parlamentului nr. 48 din 29 octombrie 2009 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului. Pentru soluţionarea acestei probleme, deci în acest proiect au fost delimitate strict domeniile de activitate ale Comisiei administraţie publică şi dezvoltare regională şi, respectiv, domeniile de activitate ale Comisiei mediu şi schimbări climatice. Vreau doar să mai adaug puţin, fiindcă acest proiect, nu ştiu de ce, dar a fost foarte mult chinuit. El a fost remis de două ori. Şi îmi pare că, în sfîrşit, s-a ajuns la un numitor comun. Eu, ca autor al acestui proiect, am consultat toate părţile, am fost la o şedinţă a Comisiei mediu şi schimbări climatice, am discutat cu toţi membrii comisiei. Respectiv, cu persoanele care au venit cu amendamente. Şi în sinteza, care este prezentată astăzi, dumneavoastră puteţi să luaţi cunoştinţă cu acele modificări care au fost operate în textul iniţial al domeniilor de activitate al Comisiei mediu şi schimbări climatice. Rog să susţineţi acest proiect de hotărîre şi din următorul motiv. Comisia mediu şi schimbări climatice, fiind creată încă prin hotărîrea Parlamentului pe care am menţionat-o. Cu părere de rău, astăzi încă nu are legiferate domeniile de activitate. Şi activitatea ei poate fi supusă unor dubii. Ca să zic aşa. Rog să susţineţi acest proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulţumesc. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect este o restanţă a noastră. Domnul Deliu a menţionat. Comisia a examinat, vreau să vă spun, nu numai acest proiect de lege nr… proiect de hotărîre nr. 309. Pentru că a mai fost unul, nr.394. Dar în cadrul şedinţei comisiei autorii şi-au retras acest proiect şi comisia a decis să propună Parlamentului proiectul de Hotărîre nr. 309. Deci sinteza amendamentelor este anexată. Domnul Deliu deja a spus. Comisiile sînt acceptate şi noi propunem Parlamentului adoptarea proiectului de Hotărîre nr. 309.

Domnul Marian Lupu: 309. Întrebări? Nu sînt. Mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei. Stimaţi colegi, Supun votului adoptarea proiectului nr.309. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este adoptat. Proiectul de Lege nr.1921 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Guvernul.

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanţelor: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Spre atenţia dumneavoastră se propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi anume a articolului 1841 din Codul vamal al Republicii Moldova, cît şi articolul 10 din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice. Aceste modificări în legislaţie vin să îmbunătăţească cadrul legal pentru persoanele fizice, care introduc mijloacele de transport cu numere de înmatriculare străine. Astfel, pentru persoanele care deţin dubla cetăţenie, una dintre care în mod obligatoriu este cetăţenia Republicii Moldova, termenul aflării mijlocului de transport auto, introdus pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de pînă la 90 de zile pe parcursul unui an calendaristic, poate fi prelungit cu încă 90 de zile la solicitarea proprietarului autovehiculului, cu respectarea anumitor condiţii.

Una din aceste condiţii, care trebuie să le întrunească, este faptul că persoana, care a introdus mijlocul de transport auto, urmează a fi proprietar, iar autovehiculul necesită a fi înregistrat în ţara, a cărui cetăţenie o deţine. Ca rezultat, se vor evita situaţiile în care persoanele, care au introdus mijlocul de transport, circulă în bază de procură generală. Unele dintre care fiind procuri false, încălcînd astfel grav prevederile legislaţiei în vigoare. Concomitent, se vor evita situaţiile cînd mijlocul de transport este radiat din Registrul de evidenţă în alt stat, iar proprietarul este imposibil de găsit, în cazul de săvîrşire a unor contravenţii sau infracţiuni. Un alt moment al proiectului ține de persoanele fizice nerezidente, care vor avea dreptul de a introduce mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, pe un termen de pînă la 180 de zile pe parcursul unui an calendaristic, cu respectarea anumitor condiții, printre care necesitatea aflării la evidență permanentă în alte state a mijlocului de transport și confirmarea faptului deținerii mijlocului de transport în proprietate de către persoana care o introduce. Totodată, termenul acordat pentru mijloacele de transport, introduse de către persoanele fizice nerezidente, poate fi prelungit în cazul în care acestor persoane li se acordă, în baza unor acte confirmative, un alt regim de ședere. Concomitent, prezentul proiect întru excluderea situațiilor excesive, prin completările propuse, specifică faptul că mijloacele de transport introduse de o anumită persoană pe teritoriul Republicii Moldova, în condițiile prestabilite, nu se poate afla pe teritoriul țării pe un termen mai mare decît cel acordat, chiar dacă va fi scos în cadrul acestui termen și, ulterior, va fi reintrodus de către o altă persoană. În temeiul celor expuse, menționez că proiectul elaborat prezintă o importanță practică, motive din care considerăm necesară promovarea acestuia. Onorat Parlament, Cer susținerea dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule viceministru, V-am pus și la comisie întrebarea: care-i diferența în proiectul propus de dumneavoastră și situația actuală?

Domnul Victor Barbăneagră: Prin acest proiect se vine de a îmbunătăți situația persoanelor care au cetățenie dublă. Fiindcă astăzi se poate de introdus autoturisme cu numere de înmatriculare străine pe un termen de pînă la 90 de zile într-un an calendaristic, după care ele trebuie să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest proiect vine să îmbunătățească situația prin aplicarea a 180 de zile.

Domnul Vadim Cojocaru: Și încă o întrebare. Totuși cum rezolvăm noi problema cetățenilor Republicii Moldova cu o singură cetățenie, dublă, triplă, acei care deja sînt la noi în republică și sînt cu automobilele acestea care, mă rog…

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Viziunea Guvernului este una: acele autoturisme care sînt mai mari de 7 ani de zile trebuie să fie scoase în condițiile legii. Deci ele au termen pînă la 31 decembrie 2011 sau 1 ianuarie 2012, după care acest termen se prelungește, conform condițiilor actuale, 90 de zile, ulterior ele trebuie să fie scoase de pe teritoriu. Domnul Vadim Cojocaru: Eu cred că n-a fost necesar de o jumătate de an să completați legea cu o singură rectificare cu 90 de zile. Noi nu soluționăm problema. V-am spus și la comisie. Nu soluționăm. Noi, pur și simplu, ne jucăm, au fost 90 de zile, le dăm 180 de zile. Nu era scris „dubla cetățenie”, scriem „dublă cetățenie.”

Domnul Victor Barbăneagră: Deci, în situația de astăzi, cînd avem o mulțime de mașini cu termenul depășit de 7 ani de zile, deci Guvernul a venit cu această inițiativă, pe care o consideră cea mai optimă.

Domnul Vadim Cojocaru: Nu o mulțime. Eu v-am întrebat: cîte avem? O sută de mii – două sute de mii, cîte sînt ele?

Domnul Victor Barbăneagră: Astăzi nu pot să vă dau un răspuns concret din considerente că …

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc.

Domnul Victor Barbăneagră: … numărul de mașini.

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc, mulțumesc.

Domnul Victor Barbăneagră: Termenul va începe să decurgă de la 1 ianuarie 2012, 90 de zile.

Domnul Vadim Cojocaru: Păi, dacă spuneți o mulțime, înseamnă că-s zeci de mii, ele merg pe stradă.

Domnul Victor Barbăneagră: Dar vedem pe străzile și ale Chișinăului, și ale întregii republici o mulțime de mașini înmatriculate cu numere străine.

Domnul Vadim Cojocaru: Și ultima întrebare, domnule viceministru: de ce să nu acceptăm varianta propusă de Partidul Liberal: mașinile care au un termen măcar pînă la 10 ani să le permitem să le înmatriculeze. Că ecologic nu sînt mai rele decît mașinile care circulă la noi de 40 de ani de tip sovietic. Ecologic sînt mai pure. De ce nu mergem înspre un compromis oarecare?

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule deputat, Deci viziunea Guvernului este că legea nu trebuie să fie încălcată, odată ce este stipulat 7 ani de zile, pînă la 7 ani de zile, deci noi nu mergem la încălcarea legii.

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc.

Domnul Victor Barbăneagră: Mersi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Domnule ministru, O să reiterez, poate, întrebarea colegului într-un alt mod. Noi am votat că prelungim acel termen pînă la 31 decembrie anul acesta și acolo am menționat în acea hotărîre că, pînă la 1 noiembrie, venim cu soluții pentru oameni. Care este acea soluție pentru acei care astăzi se află în imposibilitatea de a-și înregistra mașinile?

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule deputat, Guvernul a venit cu soluția pentru cetățenii care au dublă cetățenie, unde obligatoriu este cea a Republicii Moldova.

Domnul Andrian Candu: Deci noi nu vorbim despre o soluție la ora actuală, dar Guvernul încă urmează să vină pînă la 1 noiembrie cu altă soluție?

Domnul Victor Barbăneagră: Asta este soluția Guvernului.

Domnul Andrian Candu: Asta este soluția.

Domnul Victor Barbăneagră: Exact.

Domnul Andrian Candu: Puteți să ne spuneți că soluția asta, de fapt, să confirmați că soluția asta se referă la faptul, ca oamenii respectivi trebuie să-și vîndă mașinile sau să decidă singuri pînă la 1 martie anul 2012 maxim?

Domnul Victor Barbăneagră: Vreau să vă spun că a fost o ședință la Prim-ministru, unde au fost invitate unele dintre persoanele, mai bine-zis din grupurile acestea de persoane, au fost delegate persoane care au discutat cu Prim-ministrul despre aceste subiect. Deci au fost examinate și s-a ajuns la concluzia următoarea, în urma acestor discuții s-a ajuns la acest proiect. Deci au fost discuții și cu protestatarii.

Domnul Andrian Candu: Vrem doar ca o notă, nu este o întrebare, vă comunicăm și noi că, în cadrul comisiei, la fel au fost invitați oamenii și erau foarte nemulțumiți. A doua întrebare se referă la însăși conținutul legii. Faceți următoarea mențiune: una dintre condiții este ca mijloacele de transport auto să fie deținute în proprietate de către aceștia. Legislația Republicii Moldova, în mod special Codul civil, și toată legislația internațională prevede Instituția reprezentării și procuri se fac, și delegări se fac ș.a.m.d. Prin acest proiect de lege puneți la îndoială existența a însuși Institutului reprezentări?

Domnul Victor Barbăneagră: Noi nu punem la îndoială ceea ce dumneavoastră invocați. Deci una vreau să spun că, astfel se eschivează de la plata acelor taxe pentru Fondul rutier, care trebuie să le achite, acele taxe pentru acciz care sînt astăzi impuse pentru autoturisme.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule ministru …

Domnul Victor Barbăneagră: Astfel ducînd la …

Domnul Andrian Candu: Dacă eu mă prezint cu o procură …

Domnul Victor Barbăneagră: … diminuarea veniturilor la buget.

Domnul Andrian Candu: Am înțeles.

Domnul Victor Barbăneagră: Totodată la acele probleme sociale cu care se ciocnește societatea.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule ministru, Cel care se prezintă cu o procură răspunde, se prezintă numele celui care a eliberat procura și răspunde cu toate drepturile și obligațiile, inclusiv plătește taxele, accizele și restul. Cel care are dreptul de proprietate îl considerați de bună- credință, iar pe cel care revine cu procură este de rea-credință? Așa înțelegem noi.

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule deputat, Vreau să vă aduc o cifră pe care o am astăzi, deci, la data de astăzi, sînt 62 de cazuri examinate sub aspect penal pentru procuri false. Dacă dorim să mai dezvoltăm această situație în țară ca ea să crească, să fie în defavoarea Republicii Moldova, poftim. Deci putem să venim și cu amendamentul dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Adică, dumneavoastră propuneți, domnule ministru, că dacă în 62 de cazuri de procuri false noi să anulăm existența procurilor, în general, în Republica Moldova? Asta e?

Domnul Victor Barbăneagră: Exact.

Domnul Andrian Candu: Am înțeles. Mersi mult.

Domnul Victor Barbăneagră: Deci pentru acei care au autoturisme …

Domnul Marian Lupu: Știi cum e: nu-i om, nu-i problemă.

Domnul Victor Barbăneagră: … cu numere înmatriculate în străinătate.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Igor Dodon – Fracțiunea PCRM: Domnule viceministru, Fiți foarte atent, dacă găsim 10 pașapoarte false, anulăm toate pașapoartele în Republica Moldova. Asta e logica dumneavoastră? Mă refer la ultima întrebare pe care au ous-o unii colegi din Parlament. Am două întrebări. Prima întrebare: cînd și de ce a fost modificată legislația care a permis confuzul și situația în care sîntem acum? Aceasta este prima întrebare. Vă rog.

Domnul Victor Barbăneagră: Răspund pe rînd sau mi le puneți pe ambele?

Domnul Igor Dodon: Pe rînd. O să uitați, dacă o să le pun pe amîndouă.

Domnul Victor Barbăneagră: Legislația a fost modificată prin Legea nr. 267 din 28 iulie 2006.

Domnul Igor Dodon: Nu, domnule ministru.

Domnul Victor Barbăneagră: Deci am legea.

Domnul Igor Dodon: Legislația dumneavoastră ați modificat-o în a doua jumătate a anului precedent. Și în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, și în cadrul discuțiilor în plenul Parlamentului noi v-am preîntîmpinat că dumneavoastră creați o situație de confuz, ridicînd obligațiunea de a lăsa la intrarea în țară a unei garanții bănești. A doua întrebare. În perioada din a doua jumătate a anului precedent pînă astăzi, cîte mașini au fost importate în Republica Moldova? Cîte cazuri avem cînd au intrat în țară fără achitarea accizelor și taxelor și automobile care, de fapt, au creat problemele care v-au impus să veniți cu această modificare?

Domnul Victor Barbăneagră: Deci nu am numărul acestor automobile. Fiindcă și domnului deputat Cojocaru, la fel, i-am spus că nu dispunem de o statistică, fiindcă statistica va începe să meargă de la data de 1 sau să deruleze de la data de 1 ianuarie 2012. Fiindcă a fost extins termenul pentru autoturismele cu numerele înmatriculate străine.

Domnul Igor Dodon: Domnule viceministru, Sînt cîteva zeci de mii de cazuri care au apărut datorită incompetenței, inclusiv a ministerului pe care îl conduceți, cînd a venit cu acea propunere. Noi am discutat de două ori acest proiect în Comisia economie, buget și finanțe. Noi am discutat în luna martie-aprilie și v-am preîntîmpinat, că veniți cu abordare nesistemică și că, la sfîrșitul anului, o să încercați să veniți cu o soluție. Acum veniți cu o încercare doar de a prelungi termenul, ceea ce este o greșeală și v-a crea confuz și mai departe. Vreau să reiterez poziția Fracțiunii PCRM. Noi nu vom susține acest proiect, deoarece nu este o abordare profesională și sistemică.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Prima întrebare. Nu trebuie să ne ascundem în dosul degetelor, desigur că confuzul a apărut cînd am modificat politica fiscală anul trecut. Prima întrebare. Acești oameni, prin faptul lor că au știut să folosească momentul, e vina lor sau a noastră?

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule deputat, Rămîne la discreția noastră a tuturor.

Domnul Gheorghe Brega: Am înțeles.

Domnul Victor Barbăneagră: Să vedem cum modificăm legislația și soluționăm problema.

Domnul Gheorghe Brega: Am înțeles. Deci oamenii n-au încălcat legea. Doi la mînă. S-au folosit de ea, lacunele pe care le-am admis noi. A doua întrebare. Din 2000 încoace noi am deportat benevol, că așa ne-a dus capul, peste un milion de oameni, acești oameni de acum au cetățenie în Italia, Spania, Portugalia, Rusia, Ucraina, n-are importanță, în diferite țări. Ce mă fac eu, avînd cetățenie italiană, procurînd mașină în Italia, în pofida faptului că locuiesc acolo, cîteodată mai vin acasă, poate am obosit sau simt criza, cum și în Italia, vin acasă pe un an de zile cu mașina mea, ca să plec peste un an de zile. Cum rezolvați problema cu mine?

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Deci proiectul vine anume întru susținerea celor care au două cetățenii, una dintre care este a Republicii Moldova. Dumneavoastră ați invocat că persoana deține cetățenia Republicii Italiene. În cazul de față, el va fi admis pe teritoriul Republicii Moldova pînă la 180 de zile …

Domnul Gheorghe Brega: Dar după 180 de zile?

Domnul Victor Barbăneagră: Fără careva restricții.

Domnul Gheorghe Brega: Ce mă fac eu după180 de zile?

Domnul Victor Barbăneagră: După 180 de zile, conform …

Domnul Gheorghe Brega: Mă duc în Italia și înregistrez din nou mașina?

Domnul Victor Barbăneagră: … proiectului, dumneavoastră nu mai aveți dreptul de ședere cu acest automobil pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul unui an de zile.

Domnul Gheorghe Brega: Deci, domnule ministru …

Domnul Victor Barbăneagră: Nu este aici ceva inovativ.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Eu asta am înțeles din lege.

Domnul Victor Barbăneagră: Deoarece Convenția semnată la Istanbul referitor la cele 180 de zile…

Domnul Gheorghe Brega: Domnule ministru, Eu asta am înțeles din lege, nu-mi traduceți ceea ce-i din lege. Eu vă întreb: în pofida faptului că noi ne-am bătut joc de aceștia un milion de oameni, mai mult ca atît, ei contribuie esențial la bugetul de stat prin transferurile lor bănești, noi

încă ne mai facem într-o ureche și-i impunem să stea 180 de zile și mai departe n- are dreptul. Deci noi tindem spre Europa sau tindem iar în Euroaziatic? Noi tindem spre Europa. În Europa dacă ești cetățean al Spaniei și ai cumpărat mașină în Italia, circulă, domnule. Nu-ți pune nimeni impedimente. Noi tindem spre Europa, dar vrem… Deci noi avem undeva două, trei, patru sute – o mie de oameni, noi tindem de niște bani să-i jupim, ca să aducem în buget, dar uităm de cetățenii aceștia de care ne-am bătut joc. Că i-am deportat benevol încolo. Eu vă rog, acești cetățeni, ar trebui de luat o altă lege, de gîndit, ca să aibă dreptul circulație în orice moment pe parcursul anului. Nu le punem restricții. Să fim oleacă mai serioși.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Eu tot nu am o statistică exactă, eu știu că în luna iunie anul curent erau peste 30 de mii de automobile plasate în această situație. Și dumneavoastră sînteți specialist în domeniul finanțelor, 62 de cazuri raportate la 30 de mii, chiar nu este relevant acest argument. Întrebarea mea este următoarea: dacă nu adoptăm acest proiect de lege, da, dacă nu-l adoptăm sau dacă îl adoptăm, care-i diferența dintre situația actuală și situația nou-creată de acest proiect de lege? Doar 90 de zile? Asta este soluția cu care se vine?

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule deputat, Nu am o statistică, ca să vă spun cine deține cetățenie dublă.

Domnul Mihai Godea: Adresați-vă la ministerele de resort. Pentru că Ministerul de Interne deține … și Serviciul Vamal deține statistica referitor la automobile. La cetățenia dublă este Ministerul Tehnologii Informații și Ministerul Justiției, probabil, care ar putea să vă furnizeze.

Domnul Marian Lupu: Deci, bine, întrebarea nu s-a referit la numărul de mașini. Întrebarea s-a referit la aceea care-i schimbarea, da?

Domnul Mihai Godea: Exact.

Domnul Victor Barbăneagră: Și referitor la 62 de cazuri sînt dosare penale. Deci cîte sînt examinate …

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru …

Domnul Victor Barbăneagră: … sînt mai multe. Deci 62 …

Domnul Marian Lupu: … care-i esența legii? Întrebarea este.

Domnul Mihai Godea: Deci esența propunerii? 90 de zile. Eu asta vreau să înțeleg.

Domnul Victor Barbăneagră: Esența este de a îmbunătăți condițiile actuale.

Domnul Mihai Godea: Și dumneavoastră considerați că proiectul le îmbunătățește?

Domnul Victor Barbăneagră: Desigur.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. E clar.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule ministru, Eu înțeleg un lucru, care trebuie să fie înțeles de toată lumea, noi, Guvernul propune ca cetățenii respectivi, care dețin aceste autovehicule, venite de după hotare, stau la evidență în altă țară, deci aceste persoane trebuie să părăsească republica, teritoriul Republicii Moldova, pentru a se duce în țara de origine a acestor autovehicule, să fie scoase de la evidență de acolo. Fiindcă dînșii circulă în Republica Moldova pe baza acelor procuri, care nu știm dacă sînt proprietare. Una la mînă. Al doilea moment. Spuneți-mi și la toată lumea ca să fie clar, nici o instituție de înmatriculare a acestor autovehicule nu au baza legitimă pentru înregistrarea acestor autovehicule: trecerea Interpolului, sistemului Interpol și multe alte lucruri care… legislația Republicii Moldova… sînt reglementate în legile țării noastre. Asta este problema.

Domnul Marian Lupu: Eu cred că aici raportorul poate chiar urma să fie nu reprezentantul Ministerului Finanțelor sau o echipă. Fiindcă, cel puțin, eu intuiesc că o bună parte din întrebări chiar nici nu țin de cunoștințele sau competența raportorului. Microfonul nr.2.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Stimate domnule raportor, În proiectul de lege este utilizată noțiunea “nerezident, persoana care locuiește temporar.” Iată, mă interesează, ce presupune această noțiune „că locuiește temporar?” Are reședință, are viză de ședere, are permis provizoriu de ședere?

Domnul Victor Barbăneagră: Deci persoana nerezident, care locuiește temporar este persoana care vine în vizită în Republica Moldova fie că în baza vizei, fie că fără viză, dar are dreptul să se afle pe teritoriul Republicii Moldova pînă la 180 de zile.

Domnul Igor Vremea: Dar, în acest caz, mi se pare, dacă dumneavoastră spuneți că el, în baza vizei sau în baza acelei legi care permite unor categorii de cetățeni străini să se afle în lipsa unei vize, totuna ei sînt restricționați în limita a 90 de zile pe parcursul perioadei.

Domnul Marian Lupu: Ian stați puțin. Domnule … Eu cer scuze. Voi sînteți sigur de ceea ce vorbiți? Oameni cu pașaport moldovenesc, fără viză, fără nimic, cu pașaport cetățean al Republicii Moldova. Noi ce discutăm aici? Așa sau serios discutăm, sau vă mai clarificați, dacă-i …

Domnul Igor Vremea: Deci aici nu-i numai vorba de acei … dar e scris și de nerezidență, care se află temporar aici. Legea cu privire la regimul străinilor. Deci cred că, conceptual, trebuie revăzut și aspectul acesta.

Domnul Marian Lupu: Da, ați ridicat o problemă bună, fiindcă, pe cîte cunosc eu, de exemplu, nerezidenții – experții străini care vin încoace, da, cu mașinile lor? Aceștia ce fac? Au numere speciale.

Domnul Victor Barbăneagră: Ei au un alt regim de ședere.

Domnul Marian Lupu: Da, da. Corect.

Domnul Victor Barbăneagră: Și nu nimeresc sub modificările acestei legi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Домнуле министру, Вы хотя бы понятие, так сказать, изучите. Резиденство определяется исключительно продолжительностью пребывания в стране, соответствующим разрешением. Резидентом считается человек, пребывающий в стране 183 дня. Ваши сроки – 180 – специально сделаны так, чтобы нe применять к этой ситуации требования, которые предъявляются к резидентам, в том числе гражданам Республики Молдова, которые имеют голубые паспорта Республики Молдова? Если он не находится в стране 183 дня, он не резидент Республики Молдова. Он гражданин, но не резидент. Поэтому наш коллега господин Додон сказал что этот подход не системный, не профессиональный и не грамотный.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: …legea aceasta rezolvă una din problemele legate de acei care lucrează în țara vecină sau în una din țări și vin în Republica Moldova cel puțin că zile de odihnă sînt mai mult de 110 pe an și 90 de zile nu-ți permite ca să-ți explorezi toate zilele de odihnă de a veni în țară. Dar eu și în calitate de deputat, și de președinte de comisie sugerez, dacă toată lumea este de acord, fiindcă văd că sînt foarte multe discuții, acest proiect să- l retragem în comisie, mai discutăm și apoi venim la altă ședință cu el. Cu atît mai mult că comisia, încă nu am anunțat, dar comisia tot nu a reușit să se expună asupra acestui proiect de lege și de aceea, dacă nimeni nu are nimic contra, îl retragem în comisie și venim altă dată.

Domnul Marian Lupu: Păi, stai, domnule președinte, mulțumesc. Pentru acesta trebuie să fie prezent și raportul comisiei. Voi ce, el, spuneți că el nu-i gata, raportul? Dar totuși nu ați decis cum vă expuneți. Microfonul nr.4. Sau cum?

Domnul Veaceslav Ioniță: Îmi dați voie. Deci raportul comisiei, dacă este necesar să-l prezint, într- adevăr, sînt 4 voturi „pro”, două contra și restul s-au abținut.

Domnul Marian Lupu: A, deci.

Domnul Veaceslav Ioniță: Dar ca să nu fie multe discuții, deci ca să mergem mai repede.

Domnul Marian Lupu: Într-adevăr.

Domnul Veaceslav Ioniță: Sugerez, raportul comisiei și-l retragem.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Veaceslav Ioniță: Sau fără raportul comisiei.

Domnul Marian Lupu: Fără raport, fiindcă noi constatăm o situație cînd și acest proiect, ca și altele două sau trei pînă acum, au venit fără o decizie clară a comisiei, fără o recomandare a comisiei, prea multe abțineri. Și, în acest caz, eu cred că e judicios, acceptăm solicitarea comisiei ca acest proiect să-l întoarcem pentru examinare suplimentară și cînd el o să fie bine pregătit și competent să-l examinăm cu bună cunoștință de cauză. Acceptați lucrul acesta? Mulțumesc. Domnule viceministru, vă mulțumesc. Proiectul nr.1921 se întoarce înapoi în comisie pentru examinare. Microfonul nr.3.

Domnul Ion Butmalai: Mulțumim, domnule Președinte. Eu sînt de acord cu cele relatate de dumneavoastră și de colegul Ioniță, însă aici este necesar de a lucra foarte mult în legătură cu aceea că toate mijloacele de transport plasate în regim temporar pe teritoriul Republicii Moldova prezintă un pericol foarte mare pentru cetățenii Republicii Moldova, inclusiv în segmentul criminogen. Vreau să vă aduc la cunoștință că, după datele statistice ale Serviciului Vamal, în Republica Moldova pînă la ziua de azi au fost importate în jurul la 7 mii de unități de transport. Ceea ce ține de prejudiciul care i se aduce bugetului de stat, este anual în jurul la 100 de milioane de lei.

Mai mult ca atît, în baza Hotărîrii nr.1047 a Guvernului Republicii Moldova, ceea ce au spus colegii referitor la înmatricularea acestor mijloace de transport, în hotărîrea respectivă este indicat dreptul de proprietate, titlul de proprietate asupra mijloacelor de transport constă un document care… cetățeanul este responsabil și, mai mult ca atît, cetățeanul, la înmatricularea mijloacelor de transport la subdiviziunile respective ale Ministerului Tehnologii Informaționale, trebuie să prezinte documentul care atestă dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, inclusiv adeverința vamală. Este o problemă și, de asemenea, eu tot propun să fie retras proiectul, inclusiv la adoptarea bugetului de stat pe 2012 și politica bugetar-fiscală aceste întrebări să le clarificăm ca să fie pentru cetățeni un lucru bun. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Proiectul de Lege nr.388 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la activitatea editorială. Guvernul.

Domnul Gheorghe Postică – viceministrul al culturii: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, În scopul modernizării legislației în vigoare și armonizării ei la legislația europeană, se propune spre examinare proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.939 din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială. Proiectul a fost elaborat de către Ministerul Culturii în comun acord cu Uniunea Editorilor din Moldova. Amendamentele propuse în acest proiect vin să contribuie la actualizarea legii, încît aceasta să devină una stimulatoare, echitabilă, egală pentru toate instituțiile antrenate în procesul editorial și să evite o eventuală monopolizare, centralizare sau creare de condiții neechitabile pentru subiecții activității editoriale. Propunerile făcute vor permite crearea unui mecanism transparent și eficient de reglementare a activității editoriale și utilizare a mijloacelor bugetului de stat pentru susținerea editării, promovarea cărții naționale și completarea fondurilor bibliotecilor. În proiect sînt modificate, completate sau propuse noi redactări ale prevederilor din lege, care vizează rolul și politica statului în domeniul activități editoriale (articolele 22, 4, 3, 21, 22), dreptului editorial și tipografic (articolele 5 și 15), organizarea activității editoriale (articolele 11, 12, 13), difuzarea producției editoriale (articolele 17, 18), precum și unele dispoziții de ordin general. În noua redacție, legea va permite restabilirea dreptului la proprietatea intelectuală a editorului pe teritoriul Republicii Moldova. În scopurile respectării legislației în vigoare în domeniul activității economice externe a fost modificat alineatul (1) articolul 12, care oferă drepturi editoriale persoanelor străine. Avînd în vedere că activitatea editorială, conform legislației naționale și internaționale în vigoare, nu este supusă licențierii, au fost propuse redactări noi

87 ale alineatelor (2), (3) articolul 15 care stabilește drepturile și obligațiile editoriale ale tipografilor. În proiectul de lege se propune fuzionarea Camerei Naționale a Cărții cu Biblioteca Națională, dar, ca rezultat, al discuțiilor purtate pe parcursul avizării proiectului de față cu comisiile parlamentare, Ministerul Culturii își retrage această propunere. Susținem, de asemenea, și alte observații venite pe parcurs din partea comisiilor parlamentare, inclusiv de a completa legea cu un articol nou, 221, privind organizarea și participarea editurilor la saloanele și tîrgurile de carte naționale și internaționale. În contextul celor expuse, solicităm Parlamentului să sprijine adoptarea proiectului de lege propus. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac – Fracțiunea PCRM: Da, vă mulțumesc. Domnule ministru, Vă rog frumos, încă o dată pentru stenogramă, să specificați ceea ce ține de propunerea Ministerului Culturii, fiind autorul, ceea ce ține de sintagma „Camera Națională a Cărții”, fiindcă noi am avut, într-adevăr, mai multe discuții. Vă rog frumos încă odată să specificați.

Domnul Gheorghe Postică: Da, vă mulțumesc. La etapa elaborării acestui proiect de lege, grupul de lucru a propus: Camera Națională…

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru…

Domnul Gheorghe Postică: Da.

Domnul Marian Lupu: Nu explicați. Dați, vă rog, pentru stenogramă, cum a solicitat colega.

Domnul Gheorghe Postică: Da, deci repet, ca rezultat al discuțiilor purtate pe parcursul avizării proiectului de față cu comisiile parlamentare, Ministerul Culturii își retrage această propunere. Deci propunerea de fuzionare a Camerei Naționale a Cărții. Sîntem ca, pentru.

Domnul Marian Lupu: Să rămînă așa cum este.

Domnul Gheorghe Postică: Să rămînă așa cum este, da.

Doamna Inna Șupac: Da, vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Eu voi lua cuvîntul pe marginea acestui proiect, dar, înainte de aceasta, vreau să vă adresez o întrebare mai simplă, dar, totodată, complicată din punct de vedere al editorilor. Depozitul legal, de exemplu, în Franța este de 5 cărți. La noi, conform proiectului dumneavoastră, sînt 13 exemplare. Un calcul simplu pentru editură medie: înmulțim 13 la 100 de titluri și aproximativ la 50 de lei, este 65 de mii de lei pe lună, pe an. Este iarăși o formă de impozitare a editurilor. Cum răspundeți dumneavoastră la aceasta?

Domnul Gheorghe Postică: Da, noi am discutat această problemă la Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și am discutat împreună cu Uniunea Editorilor și am ajuns deci la un consens în vederea, deci pentru lectura a doua în vederea micșorării a cestui număr în, la a doua lectură.

Domnul Oleg Bodrug: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de Lege nr.388 din 15.02.2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.939 din 20.04.2000 cu privire la activitatea editorială și comunică următoarele. Conform notei informative, proiectul de lege a fost elaborat cu scopul reglementării și bunei funcționări a sistemului editorial poligrafic și de

89 comercializare a cărții, creării de condiții favorabile și egale pentru toți subiecții activității editoriale. Necesitatea elaborării de noi modificări și completări a Legii nr.939 a fost dictată de faptul că prevederile operate ulterior nu corespund realităților actuale și specificul activității editoriale, multe stipulări din lege fiind învechite sau necorespunzătoare cu legislația în vigoare. Uniunea Editorilor din Moldova, de comun acord cu Ministerul Culturii, ținînd cont de propunerile și opiniile societății civile și editorilor, dar și de acordurile și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte, a elaborat și propus spre examinare proiectul nominalizat. Obiecțiile cu caracter general și cele de tehnică legislativă din avizele prezentate de Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului și comisiile permanente au fost discutate și acceptate de către autorii proiectului, modificările necesare urmînd să fie efectuate pentru lectura a doua. În acest context, la propunerea membrilor comisiei, de comun acord cu opinia grupului de lucru și în urma consultării cu reprezentanții societății civile a fost expusă propunerea de a exclude din nota din proiectul de lege și din întreg cuprinsul legii sintagma: Camera Națională a Cărții se substituie prin sintagma Biblioteca Națională ca fiind nejustificată. Urmare a dezbaterilor, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, cu votul majorității membrilor comisiei, propune proiectul nr.388 spre dezbatere în plenul Parlamentului și aprobarea în primă lectură. Domnule Președinte, Vreau să ies cu o inițiativă că această propunere o să fie votată acum. Reiterez, este vorba despre excluderea din nota din proiectul de lege și din întreg cuprinsul legii sintagma „Camera Națională a Cărții” se substituie prin sintagma „Biblioteca Națională”. Și este propunerea să votăm acum în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Da. Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Da, încă o dată vă rog frumos, pentru stenogramă, domnule Lucinschi.

Domnul Marian Lupu: Eu vreau să vă spun o chestie, că tot ce se vorbește la tribuna centrală automat intră în stenogramă.

Doamna Inna Șupac: Nu, noi…

Domnul Marian Lupu: Și nu trebuie de repetat de două ori.

Doamna Inna Șupac: Domnule Lupu, Ca să fie clar, fiindcă noi timp de un an de zile am discutat despre acest proiect de lege și, pur și simplu, a fost o altă părere la comisie.

Domnul Marian Lupu: Păi, dacă ați ascultat raportul comisiei.

Doamna Inna Șupac: La propunerea Direcției juridice, așa că încă o dată. Noi, în primă lectură, venim cu o modificare conceptuală, da, ca sintagma Camera Națională a Cărții să rămînă în vigoare. Așa este. În primă lectură.

Domnul Chiril Lucinschi: Noi nu putem să facem lucrul acesta pentru că noi, uitați-vă, dacă deschidem proiectul de lege, atunci noi modificăm următorul lucru. Articolul 1, unde se spune că, în tot cuprinsul legii, sintagma „Camera Națională a Cărții” se substituie prin sintagma „Biblioteca Națională”. Deci lucrul acesta noi îl scoatem. (Rumoare în sală.) Da, adică, noi votăm acum ca să scoatem această propunere stipulată aici, în lege.

Doamna Inna Șupac: Și, ca urmare, să rămînă.

Domnul Chiril Lucinschi: Ca urmare.

Doamna Inna Șupac: Să rămînă „Camera Națională”.

Domnul Chiril Lucinschi: În a doua lectură, pentru că s-au acumulat mai multe divergențe, mai multe propuneri, îmi cer scuze, deja peste 40 de propuneri. Mai mult decît atît, eu cred că urmează să mai examinăm și propunerile examinate și propuse de Direcția juridică. Deci pentru lectura a doua deja o să introducem „Camera Națională a Cărții” ș.a.m.d. Deci, principalul, acum noi scoatem sintagma „Biblioteca Națională” care trebuie… „Camera Națională a Cărții” care trebuia să fie substituită cu „Biblioteca Națională”.

Doamna Inna Șupac: Da, domnule Lucinschi, încă o dată. Autorii proiectului astăzi ne-au confirmat că și-au retras această propunere.

Domnul Chiril Lucinschi: Corect. Noi confirmăm.

Doamna Inna Șupac: Și, ca să înțelegem noi toți, noi nu toți, da, sîntem aici juriști, ca să înțelegem, să nu fie divergențe. În a doua lectură, dacă noi votăm această propunere, noi deja o să lucrăm cu proiect de lege în care „Camera Națională a Cărții”, da, o să…

Domnul Chiril Lucinschi: Nu va fi.

Doamna Inna Șupac: Cum nu va fi?

Domnul Chiril Lucinschi: Nu va fi „Biblioteca Națională”. (Rumoare în sală.) „Camera Națională a Cărții” rămîne.

Doamna Inna Șupac: Rămîne.

Domnul Chiril Lucinschi: „Biblioteca Națională” nu rămîne.

Doamna Inna Șupac: Astăzi nu o excludem.

Domnul Chiril Lucinschi: Păi, da, asta e.

Doamna Inna Șupac: Și, dacă este posibil, vă rog frumos ca domnul Creangă să confirme acest fapt, fiindcă am înțeles.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Șupac, Ce-i cu voi?

Doamna Inna Șupac: Îmi cer scuze, domnule Lupu, la comisie colegii noștri din Alianță ne-au spus că de la Direcția juridică lor le-a spus că în primă lectură nu este posibil această modificare conceptuală. Așa a fost, da, domnule Lucinschi? Și vreau astăzi ca domnul Creangă să ne…

Domnul Chiril Lucinschi: Noi am lucrat și ieri, am consultat încă o dată Direcția juridică. Am lucrat împreună cu toți deputații din Parlament și am convenit asupra acestei modalități. Această modalitate este consultată cu toate fracțiunile, inclusiv cu Direcția juridică.

Doamna Inna Șupac: Mulțumim. Atunci, în cazul în care așa și o să fie, noi o să susținem acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Dar cum poate să fie altfel? Iată, spuneți-mi, vă rog. Eu ascult raportul comisiei, care spune același lucru ce spuneți și voi, și voi spuneți în cazul acesta „susținem”. Dar care mai poate fi alt caz? (Rumoare în sală.) Bine. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Îmi pare rău, dar nimeni nu are dreptul să excludă din proiect în primă lectură nici o virgulă.

Domnul Marian Lupu: Nu, dacă-i conceptual.

Domnul Mihai Ghimpu: Nici o virgulă. Amendamentele se pun la vot în lectura a doua și așa spune Regulamentul. (Rumoare în sală.) Vă rog, nu mă învățați pe mine cum să mănînc pîinea. Vă rog frumos. Bine? Regulamentul spune că toate amendamentele, e venit proiectul, e înregistrat în redacția respectivă. Amendamentul de a exclude – numai în lectura a doua. Și doi. Am o întrebare către domnul președinte al comisiei. Din care motive sau care sînt motivele de a păstra în continuare Camera Națională a Cărții cînd în toată Europa rezerva asta de cărți se păstrează la Biblioteca Națională. Fiindcă lumea știe de bibliotecă, de camere, de rezervă prin subsoluri ale cuiva, lumea nu știe, lumea cunoaște biblioteca. Și de unde, de ce, a cui e ideea asta de a lăsa Camera în continuare să funcționeze și de…

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc pentru întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Da, vă rog.

Domnul Chiril Lucinschi: Răspund imediat. În primul rînd, această solicitare a parvenit din mai multe instituții, inclusiv de la Uniunea Editorilor, de la Uniunea Scriitorilor, de la… am vorbit și am discutat acest subiect cu Ministerul Culturii. Care este diferența? Diferența este enormă, pentru că, în cazul în care vorbim despre Camera Națională a Cărții, nu este altceva decît un depozit pentru cărți, este o instituție foarte importantă. Dacă vorbim despre Biblioteca Națională, totuși are altă menire, fiți de acord cu asta. Și, respectiv, această structură indispensabilă pentru carte, pentru acest domeniu, eu cred că noi am ajuns la această concluzie că trebuie, la etapa actuală, trebuie să fie păstrată. De aceea, am și luat această decizie de comun acord, absolut de comun acord și eu cred că noi trebuie să susținem și trebuie să…

Domnul Mihai Ghimpu: Cu cine?

Domnul Marian Lupu: Cu toate grupurile parlamentare?

Domnul Mihai Ghimpu: Cu cine de comun acord ați luat această decizie?

Domnul Chiril Lucinschi: Eu îmi cer scuze. Referitor la țările europene sînt diferite cazuri, pentru că, în dependență de tradiția noastră sau de tradițiile lor, acolo unde a fost Camera Națională a Cărții, ea, practic, și s-a păstrat. Acolo unde nu era, da, bineînțeles, Biblioteca Națională a preluat acest serviciu și nu sînt probleme. Adică, nu există ceva univoc, nu există ceva standard.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule președinte, Nu în zadar autorii proiectului de lege au venit cu propunerea de a transfera la Biblioteca Națională aceste cărți. Din ce cauză acum a apărut, autorii au înaintat în redacția respectivă?

Domnul Chiril Lucinschi: Nu, autorii acum au zis foarte clar, că sînt de acord cu aceea ca această sintagmă o să fie exclusă. Adică, biblioteca. Camera Națională a Cărții…

Domnul Mihai Ghimpu: Unde…

Domnul Chiril Lucinschi: Va rămîne.

Domnul Mihai Ghimpu: Unde-i documentul?

Domnul Chiril Lucinschi: Poftim?

Domnul Mihai Ghimpu: Unde-i documentul? Că au spus la telefon, asta-i foaie verde lobodă. Eu am în mînă proiectul de lege care demonstrează, redacția autorilor. Domnule Președinte al Parlamentului și președinte al comisiei…

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule, pentru…

Domnul Mihai Ghimpu: …pentru lectura a doua noi o să mai discutăm în fracțiune și o să vedem dacă susținem. Că nu-i, ce-i de comun acord, asta că am vorbit cu cineva de la noi, cu cineva de acolo nu merge. Aici sînt interese și eu vreau să fie cum e mai corect, nu cum îi place cuiva.

Domnul Marian Lupu: Atunci noi putem să remitem din nou în comisie, ca toată lumea să fie sigură și de aici, și de acolo, că știm despre ce vorbim.

Domnul Mihai Ghimpu: Păi, da, sigur.

Domnul Chiril Lucinschi: Comisia a votat pentru…

Domnul Mihai Ghimpu: Noi nu putem să excludem din proiectul de lege prin înțelegerea în culoare cu cineva. Asta se face, cum am spus, în lectura a doua și prin vot.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule președinte…

Domnul Mihai Ghimpu: Și o să vedem în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: O clipă, o clipă, o clipă.

Domnul Chiril Lucinschi: Comisia a votat cu 7 voturi „pro”.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Chiril Lucinschi: Poziția clară.

Domnul Gheorghe Postică: Stimați deputați, Într-adevăr, în lume există două practici. Există practica cînd depozitul legal se află la Biblioteca Națională și există practică de depozite aparte. La noi în ţară, depozitul legal, Camera Naţională a Cărţii, la etapa actuală este un depozit bine organizat. Deci este o instituţie bine organizată. Şi noi considerăm că, în condiţiile actuale, este necesar să păstrăm acest depozit. Fiindcă dacă îl transferăm la Biblioteca Naţională, noi o să ne pomenim iarăşi cu probleme mari.

Domnul Marian Lupu: Întrebarea este: de ce original v-aţi pornit cu altă idee?

Domnul Gheorghe Postică: Deci, iniţial, în grupul de lucru, care s-a ocupat de această problemă, a fost această idee. A fost şi a doua idee de la început, dar a doua idee a rămas în minoritate. Noi am discutat această problemă la Ministerul Culturii. Şi conducerea Ministerului Culturii susţine, iată, această poziţie, pe care am expus-o astăzi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Doamna Inna Şupac: Iată, stimaţi colegi, Noi, la comisie, aşa şi n-am putut să identificăm acea persoană, care, din partea Ministerului Culturii şi Guvernului Republicii Moldova, a iniţiat această procedură de lichidare a Camerei Naţionale a Cărţii. Şi, în urma discuţiilor, de acum noi am înţeles cine este. Este soţia domnului Ghimpu, care lucrează în Ministerul Culturii şi se ocupă nemijlocit de această problemă. Vă mulţumim.

Domnul Marian Lupu: La microfonul nr. 4. Domnul Ciobanu, vă rog.

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Eu, din punct de vedere al logicii vreau, pur şi simplu, să întreb: managementul, dacă este absolut normal într-o structură, rar cînd se schimbă, pentru că nu aduce nici o altă eficienţă. Şi, mai ales, că practica demonstrează că în 67, aproape 70 de ţări, există Camera Naţională a Cărţii dintre ţările cele mai dezvoltate în domeniul politicii editoriale. În acest sens, dacă schimbăm, nu vom avea nici un efect. Dar este absolut normal, pentru că aceea ce s-a vorbit despre depozitul legal, domnul ministru Postică a spus, nu este doar aceasta atribuţia Camerei Naţionale a Cărţii. Sînt mult mai multe, este sistematizarea. La urma urmei, o mulţime de atribuţii specifice care sînt foarte bine făcute. Camera Naţională a Cărţii este deja în acest uz internaţional. Se prezintă perfect, este apreciată. Şi mai mult decît atît, sînt încă şi alte probleme care, dacă schimbăm acum imediat Camera Naţională a Cărţii, care vor apărea, inclusiv financiare, deci schimbarea elementară a unei funcţii şi a unei structuri implică aceste toate schimbări, care nu sînt spre beneficiu. Cel puţin, o parte de timp acest proces va fi mai anevoios decît este acum. Iată de ce nu este clar de ce se insistă pe o structură, care nici autorilor nu le aparţine, nici oamenilor de meserie. Deci cei acare au propus, cei acare au lucrat, Uniunea Editorilor. Şi atunci nu este clar de ce noi nu putem să auzim aceste argumente?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnişoară Şupac sau doamnă? Domnişoară sau doamnă, Aţi fost la biserică? În primul rînd, soţia mea n-are nimic comun cu activitatea de bibliotecar. În al doilea rînd, soţia mea nu răspunde de toate prostiile pe care le spuneţi dumneavoastră, le aveţi în cap. Este vorba de o concepţie, ceea ce este scris în proiectul de lege. Proiectul a venit de la Ministerul Culturii în redacţia pe care o avem noi. Aşa-i? Şi am spus corect ce înseamnă o excludere conform Regulamentului. Şi, dacă vreţi să vă puneţi în rînd cu soţia mea, trebuie să mîncaţi încă mult. mălai şi popuşoi, domnişoară comsomolistă. Bine? Să ţineţi cont de aceasta, vă rog.

Domnul Marian Lupu: Aşa, microfonul nr. 3.

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM: Da, mulţumesc.

Domnule Ghimpu, Pur şi simplu, domnişoara Şupac a vrut să concretizeze: aceasta este practica internaţională ori practica familiei? Aceasta a vrut să concretizeze.

Domnul Marian Lupu: Eu cred că în această sală, şi mai ales în activitatea pe care noi o desfăşurăm, ţine de moralitate. Trebuie să cunoaştem limitele. Iar familiile oricăror dintre acei prezenţi în această sală să fie lăsate la o parte. Eu cred că aceasta ar fi o normă foarte corectă. Alte întrebări? Nu sînt. Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Luări de cuvînt înainte de exerciţiul de vot. De fapt, primul a fost înscris domnul Oleg Bodrug. Nu, dar, vă rog, dacă aţi ieşit.

Domnul Oleg Bodrug: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Este salutabilă includerea în ordinea de zi şi examinarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială anume astăzi, a doua zi de la decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului suedez Tomas Transtromer. Legea cu privire la activitatea editorială, în versiunea adoptată de Parlament în anul 2000, corespundea în bună parte atît legilor similare din ţările cu tradiţie editorială, cît şi provocărilor timpului respectiv. Pe parcursul ultimului deceniu însă, în lege s-au operat o serie de modificări, aproape toate fiind imixtiuni de natură ideologică sau de direcţionare a resurselor financiare doar către anumiţi editori, subordonaţi ministerului culturii. Cea mai evidentă şi mai revoltătoare operaţie de acest gen a fost introducerea cenzurii şi a supravegherii excesive a procesului editorial. Numai cît a costat încercarea unui viceprim-ministru de atunci de a subordona editurile şi a edita doar ceea ce spune un singur partid, lăsînd copiii fără cărţi şi manuale, doar din cauză că nu erau editurile lui. Dar s-a greşit amarnic. A edita carte nu este echivalent cu a vinde cărbune. Să nu le fie cu supărare celor din urmă. Majoritatea editurilor, a scriitorilor şi autorilor de manuale au spus un „nu” hotărît ofertei generoase a guvernării respective. Şi, ca răzbunare, procesul editorial, asigurat de stat, a fost stopat pe mai mulţi ani buni, finanţare avînd doar cîteva edituri subordonate Ministerului Culturii şi Ministerului Educaţiei, principala lor ocupaţie fiind tipărirea şi apoi aruncarea sub cuţit a manualelor de istorie integrată. În contextul proiectului de modificare a legii, au fost propuse mai multe obiective. Unul. Lichidarea acestor speculări poliţieneşti şi ideologice ruşinoase într-un act legislativ al unui stat modern şi democratic.

Doi. Adaptarea legii la rigorile timpurilor noi, la relaţiile şi provocările unui început de mileniu, cu dezvoltarea vertiginoasă a întregului sistem, care ţine de valorile spirituale, de stocarea şi circulaţia informaţiei. A treia sarcină, care derivă din obiectivele de integrare europeană a Republicii Moldova, a fost includerea în lege a prevederilor, care presupun utilizarea cărţii ca purtător de informaţie şi obiect de artă şi cultură pentru promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare. Patru. Crearea unui mecanism eficient de utilizare a banilor publici pentru editarea Cărţii Naţionale şi completarea fondurilor bibliotecilor publice, universitare, şcolare prin organizarea de concursuri, licitaţii, indiferent de sursa de finanţare şi de forma de proprietate a agenţilor economici, implicaţi în acest proces de culturalizare a populaţiei. Pe parcursul îndelungat de lucru şi pînă la includerea acestui proiect în ordinea de zi a Parlamentului au fost implicate mai multe părţi: Guvernul, Comisia respectivă a Parlamentului, Uniunea Editorilor şi un grup de lucru, în care intrau atît reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Parlamentului, cît şi ai editorilor. Trei. Dintre propunerile grupului de lucru, ignorate în varianta finală, prezentată de Guvern, vin în contradicţie cu intenţia de a depolitiza şi de a deideologiza domeniul editorial. Mai mult chiar, ele vin în contradicţie cu nota informativă a Guvernului, care îşi propune ca legea să devină una stimulatoare, echitabilă, egală pentru toate instituţiile antrenate în procesul editorial şi să evite o eventuală monopolizare, cenzurare sau creare de condiţii neechitabile pentru subiecţii activităţii economice. În acest sens, alineatul (6) din articolul 14 reprezintă forma voalat exprimată a cenzurii. Citez: „Se interzice editarea lucrărilor care contravin legislaţiei în vigoare. Responsabilitatea pentru realizarea acestei prevederi îi revine atît editorului şi beneficiarului producţiei editoriale, cît şi autorului”. Prima frază din acest articol este pleonastică sub aspect juridic, pentru că, în general, se interzice tot ce contravine legislaţiei în vigoare. Prezenţa acestui alineat în legea care trebuie să susţină şi să reglementeze un domeniu de activitate sună ca un avertisment restrictiv ideologic, care nu îşi are loc într-o societate liberă. Persoana care va fi penalizată pentru delictele presupuse aici va fi pedepsită conform Codului penal, care prevede şi măsura pedepsei, nicidecum pentru sfidarea unui articol din prezenta lege. Iar în ceea ce ţine de responsabilitate, autorul acestei prevederi, dorind o avertizare pe un spectru cît mai larg, l-a inclus în categoria „responsabililor” şi pe beneficiarul acestei producţii, care este de facto cititorul. În al doilea rînd, interdicţia este formulată într-un sens prea larg, prea general. Un jurist excesiv de pedant şi chiţibuşar, rău intenţionat, poate să atragă sub incidenţa acestei interdicţii aproape orice carte care ar conveni, nu ar conveni într-un fel partidului de guvernămînt. Apropo, acest alineat a fost propus de Partidul Comunist, pe cînd se afla la guvernare. Nu vă supăraţi.

Articolul 7, litera d) preconiza că Ministerul Culturii elaborează baza de date a revistelor în curs de apariţie, în baza informaţiei furnizate de către editori. O supraveghere excesivă în secolul informaţional este ineficientă, ridicolă şi absolut contraproductivă, mai dăunînd şi imaginii Republicii Moldova. În comparaţie cu ceilalţi purtători de informaţie, cu o rază incomparabil mai mare de acoperire şi cu o capacitate de difuzare imediată: presa tipărită şi electronică, radioul, televiziunea, Internet-ul, cartea este un purtător modest şi un pericol minuscul în acest sens. Şi nu în ultimul rînd, în nota informativă prezentată de Guvern se subliniază: Legea a fost completată cu un articol nou 22, (1) privind organizarea şi participarea editurilor la saloanele şi tîrgurile de carte naţionale şi internaţionale. Însă în proiectul de lege acest articol lipseşte. Necesitatea acestei prevederi legislative rezidă din faptul că aceste acţiuni de amploare sînt o modalitate eficientă de susţinere a activităţii editoriale şi de promovare a imaginii republicii peste hotare. Este de neînţeles excluderea acestei propuneri, în versiunea proiectului de lege, prezentat de Guvern. Cu atît mai mult, că în nota informativă a Guvernului această propunere este acceptată, explicată şi argumentată. Esenţa acestui articol nu este susţinerea editorilor, ci promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare. La organizarea participării la tîrgurile şi saloanele internaţionale trebuie să fie prerogativă şi interesul statului, prin intermediul Ministerului Culturii, cum se face în toată lumea. Aceşti agenţi economici editori participă la aceste manifestări culturale internaţionale pe cont propriu, iar Ministerului Culturii îi revine sarcina organizării standului naţional, cu toate consecinţele de rigoare.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Rotunjiți-vă. Aveţi ultimul minut. Daţi în concluzie.

Domnul Oleg Bodrug: Da, da, încerc să… de exemplu, că Republica Moldova este unicul stat din Europa care nu are stand naţional la cel mai important tîrg de carte din lume, cel de la Frankfurt, Germania. Avînd în vedere cele expuse mai sus, intervin cu propunerea de a ţine cont în lectura doua de propunerile Uniunii Editorilor din Republica Moldova la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială. Ca şi sportul. În încheiere, ca şi sportul sau muzica, sau alte elemente ale culturii naţionale nu este cazul să vă amintesc, dar încerc să subliniez încă o dată: cartea este una din marele descoperiri ale civilizaţiei şi ale omenirii. Şi, indiferent de competiţia actuală cu televiziunea, Internetul sau alte forme media, ea este şi va rămîne un mijloc absolut necesar în formarea oricărei personalităţi şi, în primul rînd, a unei tineri generaţii.

100

Tocmai din aceste considerente, ţările dezvoltate continue să investească foarte mult în acest domeniu. La ora actuală, tîrgurile de carte naţională şi internaţionale fac parte din evenimentele…

Domnul Marian Lupu: Domnule Bodrug, Eu vă rog. Lirică, aceasta e multă lirică. Tema aţi spus-o. Totuşi Regulamentul este Regulament. V-am dat un minut suplimentar. Nu, hai, domnule Bodrug. Da, domnule Bodrug, mulţumesc. Domnul Ciobanu.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Stimaţi colegi, Actualul proiect de lege, împreună cu un şir de alte acte legislative deja elaborate, iar unele din ele şi adoptate, precum cele cu referire la mass-media, libertatea de expresie, dreptul de autor şi altele, are drept scop completarea cadrului juridic în domeniul activităţii editoriale. Actualul proiect de modificare a Legii activităţii editoriale cuprinde un spectru larg de sarcini şi obiective. Toate acestea se intercalează cu politica de stat din domeniu şi se referă la editarea literaturii naţionale, a cărţilor autorilor autohtoni, literaturii pentru copii, la sporirea interesului cititorilor pentru carte şi sporirea rolului cărţilor în societate, la activitatea întru propagarea lecturii. Statul influenţează politica editorială prin metode economice, elaborînd un sistem de susţinere, care prevede acordarea de subsidii şi înlesniri activităţii respective, atunci cînd acestea se înscriu în noţiunea de „politică de stat”. De obicei, statul îşi asumă finanţarea programelor de editare a cărţilor pentru copii, manualelor şcolare, creaţiilor care reprezintă patrimoniul naţional, cărţilor destinate exportului pentru promovarea imaginii ţării. Prevederile actualei legi presupun înlesnirea proceselor de editare a cărţii atît ca obiect de cultură şi artă, cît şi ca purtător de informaţie utilă dezvoltării societăţii. O sarcină importantă a politicii de stat din domeniul cărţii este achiziţia de carte pentru biblioteci. Garanţia acestor achiziţii, prin crearea unui mecanism eficient de utilizare a banilor publici, alocaţi pentru editarea cărţii naţionale şi completarea fondurilor bibliotecilor publice şi celor şcolare, prin organizarea unor concursuri-licitaţie, se conţine în prevederile actualului proiect de lege. O altă latură a politicii de stat din domeniul discutat se referă la organizarea expoziţiilor şi participarea la expoziţiile internaţionale de carte. Acest aspect al prevederilor actualului proiect se încadrează în obiectivele Programului de integrare europeană a Republicii Moldova. Adesea, editurile se prezintă la expoziţiile internaţionale în cadrul unui stand naţional, şi nu prin standuri individuale. Iar rolul de organizator al expoziţiilor le revine asociaţiilor sau uniunilor editorilor, care, apropo, ar fi bine să fie asistaţi şi

101 susţinuţi de ministere, precum Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe în procesul de organizare a expoziţiilor în străinătate. La sfîrşit, vreau să atrag atenţia dumneavoastră, stimaţi colegi, o dată în plus, la decizia de a menţine în structura domeniului Camera Naţională a Cărţii, instituţie responsabilă de sistematizarea, elaborarea şi publicarea statisticii cu referire la editarea de carte, bibliografiei etc. Modificarea şi amendarea Legii activităţii editoriale este şi va fi un proces continuu, deoarece acest domeniu depinde de numeroşi factori variabili. Printre tendinţele care vor înrîuri în viitor cadrul legal, voi remarca doar unele, precum dezvoltarea unor sfere noi de utilizare a lucrărilor editate, amplificarea proceselor integraţioniste dintre activitatea editorială cea de radiodifuziune şi cea de marketing, creşterea cantităţii şi intensităţii de utilizare a drepturilor de autor şi altele. Însă este bine ca procesul de adaptare a legislaţiei să aibă un parcurs gradual. Vă chem să facem astăzi primul pas şi să votăm proiectul în primă lectură. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc. Stimaţi colegi, În condiţiile raportului, prezentat de comisie corect, care vine cu confirmarea celor spuse de către autor, anume în aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a acestui proiect. E clar pentru toată lumea? Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Întrebări sînt? Eu am o rugăminte, dacă vă adunaţi, vă plimbaţi, nu staţi prea aproape de microfoane, fiindcă, în acest caz, de aici parcă este o tendinţă de a pune o întrebare. Şi atunci se distrage atenţia. Acum avem trei informaţii în continuare, care urmează să fie prezentate de către trei comisii, aşa cum am decis ieri. Referitor la situaţia în sistemul bancar din august – septembrie. Comisia economie, buget şi finanţe; Comisia securitate naţională, apărare şi ordine; Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Pînă a începe sau pînă a invita preşedinţii comisiilor la tribuna centrală, ne consultăm. Informaţia sau întrebări, răspunsuri? Nu arătaţi la timp. Eu vă consult. Luări de cuvînt sau informaţii şi la revedere, грубо говоря. Cum plenul Parlamentului preferă să stabilim ca Regulament? Poftim? Nu, eu sînt obligat să vă consult referitor la procedura respectivă de audiere a acestor informații, de aceea și vă întreb. Sau să lăsăm într-un fel liber, dacă cineva la o comisie are întrebări, să vină cu întrebări, dacă nu are întrebări, să nu vină cu întrebări. Să nu limităm atunci acest drept. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Stimate domnule Președinte,

102

Aud mai multe opinii din sală că ar fi bine să luăm o pauză înainte de începerea acestei secvențe sau compartiment al ordinii de zi. Cît ține de procedura care urmează, bine, cineva insistă pe noțiunea informație, noi, totuși, am spus ieri că îl putem califica și raport, ceea ce vor prezenta comisiile.

Domnul Marian Lupu: Aici juridic este scris, da.

Domnul Valeriu Streleț: Ca procedură e, firește, că va prezenta rezumativ acest raport comisia partea care o consideră necesară, avînd în vedere că raportul Comisiei economie, buget și finanțe a fost și multiplicat.

Domnul Marian Lupu: Da de unde știți cum o să fie raportul comisiei?

Domnul Valeriu Streleț: Să vedem. O să prezinte atît cît va găsi de cuviință, eu n-am spus cum va fi… Iar, ulterior, e firesc că dacă sînt întrebări, să fie formulate.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am convenit. Deci lăsăm liber, dacă cineva are întrebări la fiecare. Da, microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Stimați colegi, Abia am primit un raport, aici scrie: Raportul Comisiei economie, buget și finanțe. De circa 30 de pagini. Am reuști să citesc, așa, cu o ureche ascultînd alte rapoarte, abia 10 pagini. Celelalte două comisii, în genere, nu au prezentat vreo informație, vreun raport. Eu cred că noi nu sîntem pregătiți acum să intrăm în aceste audieri. Propun să fie și celelalte două sau rapoarte, sau informații prezentate, luăm cunoștință de documentele respective și o să ne pronunțăm într-o ediție specială a ședinței Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3. Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Domnule Președinte,

103

Deci în fiecare comisie și în Comisia economie, și juridică noi avem din toate fracțiunile reprezentanții fracțiunilor, unde s-a discutat, s-au pus întrebări. Mă rog, dacă la cineva dintre deputații noștri mai apare o întrebare după prezentarea acestor rapoarte, atunci noi putem să punem aceste întrebări. Dar noi socotim că, totuși, este posibil pentru a audia și de a pune aceste întrebări la care sînt. Nu-i voluminos, noi cunoaștem care-i poziția, am audiat și miniștrii în fața noastră, cunoaștem materialul, conținutul.

Domnul Marian Lupu: Da nu mă convingeți pe mine, ideea e clară.

Doamna Maria Postoico: Atît.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: De fapt, același lucru, raportul a fost prezentat astăzi, va fi prezentat de către președinte la tribuna centrală. Iar cît privește atitudinea Parlamentului nu astăzi va fi, va fi suficient timp ca să examinăm și în scris ceea ce va fi prezentat verbal.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vadim Cojocaru: Mulțumesc. Spre regret, raportul n-a fost prezentat azi, a fost votat timp de două minute. Grupul de lucru, care a fost creat ieri, a existat o oră jumătate, pe urmă a dispărut. La întrebarea pusă de colegii din Partidul Democrat și din Partidul Liberal a fost un singur răspuns, că deputații au discutat, au lichidat acest grup de lucru, au discutat doi deputați: unul din partea Partidului Liberal Democrat și unul de la colegii din Partidul Comunist, însă comisia n-a examinat acest raport. S-a votat foarte rapid, n-a fost procesul-verbal. Am avertizat, am propus să activăm în grupuri, însă rezultatul e următorul.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, ...

Domnul Vadim Cojocaru: Se pune la vot în mod democrat. De aceea, noi propunem să dăm o perioadă de timp 3 – 4 zile să cercetăm, să vedem, să studiem. Vă mulțumesc.

104

Domnul Marian Lupu: … eu, în acest caz, da, nu am decît o singură ieșire, aici multe discuții și multă vorbă nu trebuie, Președintele ședinței are mereu un instrument la dispoziție, dacă sînt opinii diferite la un subiect, este supus votului. Deci dacă autorii propunerii sînt de părerea că Președintele trebuie să pună la vot această propunere. Stați puțin, noi am intrat în procedura de vot, mai așteptați puțin, și de procedură. Fiindcă eliminarea din ordinea de zi … am făcut și astăzi lucrul acesta la propunerea voastră. Cine este pentru a susține propunerea… Noi sîntem în procesul de vot. Citiți, vă rog, Regulamentul. Atît timp cît sîntem în procedura de vot nu se discută altceva. Votăm, ascultați cu multă atenție, propunerea Fracțiunii Partidului Liberal privind amînarea examinării acestor trei informații din partea comisiilor. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie numărate voturile și să fie adus la cunoștință rezultatul.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mersi.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 9.

Domnul Marian Lupu: 9 – Sectorul nr.3. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 11.

Domnul Marian Lupu: – 11. 20 de voturi. Număr insuficient pentru a fi acceptată această propunere. Iată și toată procedura. Asta înseamnă că purcedem la audierea acestor informații. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: De fapt, domnule Lupu, trebuia să ne oferiți dreptul să vorbim de procedură, deoarece, în acest caz nu trebuia să puneți la vot nimic. Noi deja am votat ordinea de zi și trebuia să examinăm fără tot felul de votări.

105

Domnul Marian Lupu: Serios? Atunci vă aduc eu aminte, la continuarea ședinței de ieri, propunerea fracțiunii dumneavoastră privind amînarea raportului Prim-ministrului voi ați propus-o la vot. Începutul ședinței a fost ieri-dimineața. Ieri-dimineața a fost. Așa că, vă rog frumos, să vă uitați în propria grădină. Deci începem audierea acestor informații. Comisia economie, buget și finanțe, vă rog. A, pauză. Mă iertați. Toată lumea vrea pauză? Voi supune votului. Cine, din nou… Sau stop, dacă cineva iese din numele fracțiunii, atunci sînt obligat s-o fac. Asumați-vă sau fracțiunea solicită pauză, sau supun votului. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Președinte, Eu vorbisem anterior, e vorba de o pauză regulamentară după două ore de dezbateri, adică, noi avem, slavă Domnului, patru acuși, degrabă, asta și era sugestia.

Domnul Marian Lupu: Da, am avut practici diferite, pur și simplu. Noi am avut practici cînd am lucrat și pînă la 7 seara …

Domnul Valeriu Streleț: E adevărat.

Domnul Marian Lupu: … și nimeni n-a solicitat pauză. Pe care motiv, dacă se solicită pauză, solicitați pauză.

Domnul Valeriu Streleț: Jumătate de oră.

Domnul Marian Lupu: Deci pauză pînă la 14.30, la solicitarea de la microfonul nr. 4.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să ocupați locurile. Secretariatul mă anunță că în sală e prezența a 51 de deputați, ceea ce ne permite să constatăm în continuare caracterul deliberativ al ședinței și continuăm

106 cu subiectele prezentările de informații din partea celor trei comisii, prima comisie fiind Comisia economie, buget și finanțe. Domnule Ioniță, vă rog. Deci informațiile prezentate de comisii …

Domnul Veaceslav Ioniță: 10, maximum 15 minute.

Domnul Marian Lupu: … 15 minute. Bine. Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi. Comisia economie, buget și finanțe, în baza evenimentelor care s-au petrecut pe piața bancară din Republica Moldova în ultimele cîteva luni de zile, a inițiat o procedură de audieri, în cadrul ședințelor ordinare ale comisiei, ale instituțiilor abilitate cu supravegherea pieței în vederea înțelegerii ce s-a întîmplat cu tranzacțiile acțiunilor: „Moldova–Agroindbank”, „Universalbank”, Banca de Economii, „Victoriabank” și Compania Internațională de Asigurări ASITO. Pentru aceasta, noi am organizat două ședințe ordinare ale comisiei, pe data de 13 septembrie și pe data de 19 septembrie. În cadrul acestor ședințe au fost audiate Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională. Suplimentar la aceasta, am solicitat toate stenogramele Comitetului de Stabilitate Financiară. În plus, au parvenit foarte multe materiale la comisie, fiecare deputat le poate solicita să ia cunoștință de ele. Dumneavoastră aveți în față raportul comisiei, în care ne-am străduit să descriem absolut tot și toate pozițiile din diverse unghiuri de vedere, puncte de vedere în raport. Este un raport complex, în opinia noastră, cel puțin, și mare. De aceea, nu voi da citire întregului raport, are 28 de pagini, mă voi opri la cele mai importante elemente. Și cred că, în mod special, ceea ce dorește plenul Parlamentului să afle, care sînt concluziile la care a ajuns comisia? Lucru care ne va ajuta să adoptăm ulterior anumite decizii și hotărîri ale Parlamentului. Primul lucru pe care îl constatăm este că absolut în toate cazurile tranzacțiile au avut loc în baza unor decizii judecătorești. De regulă, au avut loc cu implicarea companiilor din zona off-shore. Și al treilea lucru. Proprietarul a aflat despre acesta după ce se epuiza cazul. Pe scurt, la „Moldova–Agroindbank”, lucru pe care comisia l-a constatat, este următorul: tranzacțiile au avut loc pe data de 28.07.2011, în toate cazurile este 2011. Pe 01.08… dările de seamă ale Depozitarului Național au avut loc pe data de 01.08 și „Fincom”, Compania – pe data de 03.08. CNPF a reacționat la data de 05.08. Urma să trezească anumite dubii, de ce atîta timp a fost nevoie după ce, în primul rînd, dările de seamă că n-au fost prezentate și că tranzacțiile suspecte, că partea tranzacțiilor au fost zone off-shore, atît de mult s-a tărăgănat cu aprobarea unei decizii? Mai tîrziu, vom reveni în ce a constat această tărăgănare a deciziei.

107

În cazul „Universalbank”, deci situația este de felul următor: tranzacția avut loc pe data de 11 , CNPF a luat o decizie pe data de 15, iarăși la sugestia BNM, și nu la autosesizarea CNPF. În cazul Băncii de Economii, tranzacțiile au avut loc pe data de 12.07, pe 05.08, pe 09.08. Dările de seamă au parvenit aproximativ la termenul care trebuia – pe 13.07, pe 10.08, CNPF a reacționat pe 24.08, deci cu întîrziere foarte mare, doar după ce a fost sesizată de cîteva companii și nu s-a autosesizat. În cazul „Victoriabank”, practic, se repetă aceeași situație. Deci, de fapt, avem următoarea situație: avem un regulator în Republica Moldova, care are obligații ș cel mai important, este legea, am luat-o chiar în fața mea, dar fiecare dumneavoastră puteți s-o deschideți, are și o sumedenie de drepturi. Întrebarea pe care a pus-o comisia și care trebuie s-o pună și plenul Parlamentului: cum este posibil ca să ai un regulator, în cazul dat Comisia Națională a Pieței Financiare, care are atîtea drepturi, dar are și obligații și a fost posibil ca să aibă loc acest fenomen foarte neplăcut pentru Republica Moldova, fenomen care, de fapt, a știrbit enorm imaginea noastră externă? Și acum, în dependență de atitudinea pe care o vom avea, vom arăta în ce măsură țara noastră poate pretinde de a fi o țară europeană, unde, dacă și se întîmplă anumite lucruri, reacționează adecvat acei care trebuie să reacționeze. Și acum concluziile de bază pe care le are Comisia economie, buget și finanțe. Conform articolului 1 alineatul (1) al Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare, CNPF este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament, care reglementează și autorizează activitatea participanților la piața bancară, precum și supraveghează respectarea legislației de către ei. În acest scop, comisia este învestită cu puterea de decizie, de dispensă, de interdicții, de intervenție, de control și de sancționare disciplinară și administrativă în limitele stabilite de către legislație. Mai mult ca atît, comisia are obligație directă de a monitoriza ce se întmplă pe piața respectivă. Trebuie aici să constatăm un lucru foarte trist. Pînă în data de 29, cînd prima victimă s-a adresat că ceva s-a întîmplat, pe piața nebancară au avut loc o sumedenie de tranzacții, cel puțin, dubioase. Și cel mai trist fapt este că comisia, avînd obligații și drepturi depline pentru a monitoriza, a supraveghea piața, nu s-a autosesizat, nu a autosesizat pe nimeni. Și se creează impresia că pe piață se întîmpla ceea ce dorea fiecare și nu ceea ce trebuie conform legii. Dar aceasta este primul lucru, ceea ce ne creează îngrijorări foarte mari, prestația comisiei, cel puțin, pînă în data de 29 iulie era una sub orice critică. Și întrebarea firească este: dacă noi avem regulator sau avem cineva care poate garanta că pe piața extrabancară lucrurile derulează conform legii și nu conform cum dorește cineva? Eu am chiar la mine o scrisoare, în baza căreia a fost efectuată o tranzacție, cine vrea ea este în comisie, venită din Seychelles. Comisia, cel puțin, trebuia să vadă că acei care au făcut această scrisoare nici măcar nu știau că între Republica Moldova și Seychelles există cîteva fusuri orare, și pe data de 1 apare scrisoare și tot pe data de 1, în Republica Moldova, cred că pînă la sfîrșitul zilei de muncă, se face și operațiunea, a uita că, de fapt, între noi și ei, cînd la ei era ora 8.00 dimineață, la noi deja era ora 17.00 seara.

108

A, și s-a mai uitat cred că cineva care cunoaște bine limba rusă, că n-a fost atent, dolarul, a uitat să introducă grafia latină, și e scris în limba rusă, cu litere rusești. Acolo cred că tot sînt în limba rusă. Dar cel mai important este că nu a fost nici o autosesizare pînă în data de 29, doar victimele sînt cele care au reacționat și au întreprins acest lucru. Al doilea lucru, care foarte mult ne-a îngrijorat, Comisia Națională, CNPF voi spune în continuare, în calitate de instituție a statului, care reglementează și controlează tot ce se întîmplă și respectarea legislației în domeniul nebancar, chiar în această situație că nu s-a autosesizat pînă în data de 29. În data de 30 iulie, are loc Comitetul Național de Stabilitate Financiară, unde, la sesizarea primei, unei din victime, se întîlnește Comitetul pentru a discuta situația foarte alarmantă ce se întîmpla. Ca membru al acestui Comitet, vreau să vă spun că am văzut atunci ce înseamnă să vezi pe cineva care a nimerit într-o țară unde nu știe ce se întîmplă. Și cel mai straniu a fost că, chiar dacă subiectul discuției viza direct piața nebancară, unde ai un regulator, care are un buget, aprobat de către Parlament, și a fost absent, în sensul că era acolo reprezentatul Regulatorului în persoana conducătorului, nu a considerat util să aducă careva informație acestui Comitet. Iar cel mai grav e că nu am fost anunțați că, de fapt, nu avem o singură victimă, dar mai sînt cîteva și Comitetul a aflat despre acest lucru cu mult mai tîrziu, pur și simplu, cînd am fost informați cronologic de toți ceilalți. Comisia n-a considerat necesar să informeze că, de fapt, pe piață se întîmplă mai multe lucruri neplăcute și nu doar unul îl avem. Lucru care foarte mult ne alarmează și, iarăși, punem foarte multe semne de întrebare de capacitatea comisiei de a reacționa la ceea ce se întîmplă pe piață. A treia concluzie foarte importantă, pe care o avem, este că, la data de 30, acest Comitet a stabilit că fiecare instituție abilitată, de fapt, conform legii așa trebuie să se întîmple, dar încă o dată s-a reiterat că fiecare instituție, în limitele competenței, va întreprinde toate acțiunile necesare, era într-o zi de sîmbătă, pentru a nu permite derularea în direcția neplăcută și deposedarea proprietarilor de drept al proprietăților. Am fost nevoiți să constatăm că, în data de 1 august, ziua de luni-dimineață, CNPF, contrar obligațiilor lor de a avea tot dosarul necesar, nu dispunea absolut de materiale pentru a-i permite și a avea capacitatea de a lua anumite decizii. Astfel, cele mai importante decizii. Deoarece evenimentele de deposedare a uneia dintre victime, în cazul dat „Moldova – Agroindbank”, a avut loc în data de 1–5 august, puteau fi evitate dacă CNPF își făcea meseria așa cum trebuie. Următoarea constatare este că patru din cele cinci tranzacții au avut loc pe piața extrabursieră. Și lucrul cel mai…, pe care l-a sensibilizat comisia, este că, de fapt, această piață, nu-mi vine comod să spun aici, în fața Parlamentului, dar este într-o zonă așa mai gri sau, altfel spus, am constatat că există insuficiente instrumente pentru a ști ce se întîmplă pe această piață. Și dacă vrei să întreprinzi ceva, mergi pe această piață și poți face lucruri, deoarece ea cumva scapă de vizorul comisiei. Și întrebarea noastră este: dacă se știe că este o problemă pe această piață, de ce nu s-a acționat pînă acum?

109

Mai mult, aici vreau să mai amintesc un lucru, din tot ce au derulat …, ceea ce s-a întîmplat din data de 1 pînă în data de 5, de fapt, arată un lucru foarte straniu și care alarmează foarte mult comisia și anume, că tot ce se întîmpla aveai impresia că este o sabotare din partea CNPF. La insistența și, pot să zic, presiunea deținătorilor de drept al acțiunilor, toate acțiunile au fost adoptate de către comisie exact în timpul suficient ca acei care doreau ceva să întreprindă, să poată întreprinde cu întîrziere suficientă, ca toate operațiunile de raider să aibă loc. Deci nu a fost o întîrziere mare, de 5 zile, suficient ca ceva să se întîmple. Pretextele formale chiar puțin ne-au amuzat, pe mine, poți să zici că te-a amuzat, dar era trist de tot să asculți cînd președintele CNPF a spus cu o față senină, că, de fapt, nu s-a adoptat o decizie, ca nu cumva să fie posibil atacarea ei în instanță. Fiți atenți: posibilă atacare în instanță. Întrebarea mea simplă era în felul următor: dacă pe o parte a cîntarului avem riscul ca Republica Moldova la CEDO să piardă 50 de milioane de euro de la acei proprietari care au fost deposedați, iar pe de altă parte un posibil atac în instanță, cu o posibilă anulare a hotărîrii, cum cîntărești pentru a vedea că nu iei o decizie care, încă o dată repet, ar fi posibil să fie atacată? Următoarea constatare, pe care dumneavoastră o aveți, este că în cazul valorilor mobiliare ale băncilor comerciale, este o cerință expresă, care atunci cînd este un document de transfer al proprietăților, operatorul de pe piață trebuie să marcheze dacă nu cumva se întîmplă că cel care efectuează tranzacția va obține mai mult de 5% din acțiunile unei bănci. Mai mult ca atît, la acel document în spate este și avizul BNM. Din ceea ce am constatat la comisie este că, deseori, acest aviz ia cîteva luni pentru a-l obține și unii deținători de drept din Republica Moldova pot povesti cum are loc procedura legală, în acest caz, de transfer al unor acțiuni. Or, în acest caz, lucrul acesta s-a făcut foarte lejer, chiar dacă vorbim de compania off-shore, chiar dacă vorbim de mai mult de 5% din acțiuni. Deci s-a considerat că lucrurile pot merge așa. Însă, chiar și în astfel de condiții, vrem să spunem că, din păcate, CNPF nu are un mecanism clar de supraveghere, prin care să fie posibilă depistarea la o etapă suficientă a tranzacțiilor dubioase, astfel încît să fie evitate ele și să fie protejată piața. Vreau să vă spun aici că Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției are un mecanism de supraveghere în ceea ce înseamnă spălarea banilor și finanțarea terorismului. Or, în Republica Moldova nu avem foarte dese cazuri de finanțare a terorismului, dar avem un astfel de mecanism. Însă, în cazurile atacurilor de raider, cumva pînă în ziua de astăzi nu s-a considerat necesar ca să fie creat un mecanism prin care aceste atacuri să fie cumva stopate. Însă și în astfel de situații, chiar dacă nu avem un mecanism, avem un document prin care, încă o dată repet, spălarea banilor și combaterea finanțării terorismului, documentul 635 din 25.12.2007. Dacă se respectau rigorile acestui document, care se referă, încă o dată repet, cu totul la alt domeniu, era suficient ca aceste operațiuni de raider să nu aibă

110 loc, or chiar și un mecanism indirect nu a făcut posibil ca acest proces neplăcut să fie stopat. Pentru a nu vă lua prea mult timp, consider că acest raport, pe care l-ați ascultat acum în Parlament, plus fiecare va avea posibilitatea să-l citească, trebuie să conducă la aceea că plenul Parlamentului astăzi, desigur, doar poate lua act de acest raport, dar cred că acest proces, după ce vom audia și alte rapoarte, trebuie să finalizeze cu o hotărîre de Parlament, fără echivoc, unde foarte clar să se spună cum stau lucrurile. Și noi trebuie să luăm o decizie într-așa o manieră ca situația aceasta neplăcută, prin care au trecut proprietarii și Republica Moldova, în Republica Moldova dacă să nu fie complet scoasă, cel puțin să fie redusă la maximum. Și toți investitorii din Republica Moldova, indiferent de cine sînt ei, investitori străini sau investitori locali, să fie siguri că în Republica Moldova, cel puțin, pe domeniul pieței nebancare, în acest caz, există un regulator, există o supraveghere a pieței și lucrurile pe piață se întîmplă conform legii, și nu conform fărădelegii. De aceea, sper că Parlamentul, după ce va audia toate rapoartele și raportul Prim-ministrului, va fi în capacitatea de a aproba o hotărîre de Parlament, care în viitor va întări capacitatea tuturor instituțiilor și, în special, a Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Următoarea informație și pe urmă dacă vor fi întrebări. Domnule Stoianoglo, Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați colegi, La 15 septembrie 2011, în cadrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a fost efectuată audierea organelor de drept aferent faptelor dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune, cum ar fi: Banca Comercială „Moldova – Agorindbank”, Banca Comercială „Universalbank”, iar despre măsurile întreprinse în acest sens se descrie în prezenta informație. În rezultatul audierilor respective, s-a constatat că organele de drept de comun cu alte autorități publice din țară au reacționat prompt la faptele comise. Astfel, la 1 august 2011, de către Procuratura Anticorupție a fost pornită urmărire penală pe faptul dobîndirii ilicite a bunurilor Bănca Comercială „Moldova – Agorindbank”, comise de către factorii de decizie ai Merchant Outpost Company. Prin urmare, Procuratura Generală de comun cu CCCEC a organizat un șir de acțiuni care urmau să împiedice derularea ilegală a evenimentelor în așa fel ca să fie asigurată integritatea acțiunilor băncilor, ca acestea să nu fie posibil de înstrăinat, iar celor care au fost prejudiciați să li se acorde posibilitatea, în cadrul unui proces echitabil, să-și susțină pretențiile legale și să nu fie prejudiciați în bunurile care le dețin.

111

În cadrul investigațiilor de rigoare, au fost antrenați ofițerii de urmărire penală, ofițeri operativi care au fost repartizați pe domeniile specifice în așa fel ca să fie acumulată informația operativă, precum și toată informația aferentă derulării evenimentelor pe problematica respectivă. Reieșind din rapoartele organelor de drept, s-a constatat că în termenele corespunzătoare a fost pornită urmărire penală, fiind întreprinse toate acțiunile operative și de anchetă posibile la acest moment, cum ar fi: a fost înaintat demersul privind aplicarea sechestrului de bunuri în vederea asigurării reparării prejudiciului, precum și în scopul prevenirii tăinuirii și dispariția bunurilor obținute din infracțiune. A fost aplicat sechestrul de bunuri la Depozitarul Național al Valorilor Mobiliare. A fost efectuată ridicarea de la SA „Fincom” a Registrului de intrare și ieșire, a Registrului de evidență a dispozițiilor de transmitere. A fost înaintat demersul judecătorului de instrucție pentru autorizarea efectuării percheziției la sediul SA „Fincom.” A fost înaintat demersul judecătorului de instrucție în vederea autorizării efectuării măsurilor operative de investigație. Organul de urmărire penală a înaintat o sesizare Comisiei Naționale a Pieței Financiare în ordine articolul 217 Codul de procedură penală în vederea înlăturării încălcării legislației în vigoare. Au fost audiate diverse persoane care au tangență în acest procesul. A fost autorizată percheziția la sediul unor executori judecătorești, precum și la alte persoane implicate în procesul respectiv. Au fost audiate diverse persoane în calitate de martori. A fost expediată comisie rogatorie către autorităţile competente ale Sloveniei şi ale Olandei, în vederea audierii părţilor vătămate. De asemenea, au fost întreprinse şi multe alte acţiuni, care sînt direcţionate la identificarea persoanelor vinovate, precum şi la urgentarea investigaţiilor de rigoare. Măsurile întreprinse de către organele de drept au avut drept rezultat preîntîmpinarea realizării intenţiilor criminale pînă la sfîrşit. Pe parcursul acţiunilor de urmare organele de drept au conlucrat cu reprezentaţii părţii vătămate. Referitor la faptele dobîndirii ilicite a acţiunilor, emise de Banca Comercială „Universalbank”, relatăm următoarele. La 20 august 2011, ziua adresării părţii vătămate, de către CCC a fost pornită o urmărire penală pe faptul dobîndirii ilicite a bunurilor a lui Gorbunţov Gherman prin înşelăciune, comisă de către factori de decizie ai Med Group. Obiectul infracţiunii reprezintă acţiunile emise de Banca Comercială „Universalbank”, ce aparţine cetăţeanului Federaţiei Ruse Gorbunţov Gherman, în vederea asigurării reparării prejudiciului, precum şi în scopul prevenirii tăinuirii şi dispariţiei bunurilor obţinute prin infracţiune a fost înaintat, la 20 august, adică în acea zi, demersul privind aplicarea sechestrului de bunuri. Ulterior, în aceeaşi zi, în baza încheierii judecătorului de instrucţie, a fost aplicat sechestrul pe bunurile cu referinţă. Prin intermediul Serviciului pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor din Lituania, în Lituania, oraşul Riga, a fost expediată o comisie rogatorie pentru identificarea persoanelor care gestionează conturile companiilor off-shore Med Group. A fost ridicată de la Banca Comercială şi de la SA „Fincom” copiile de pe documente relevante. A fost examinată procedura de executare, aflată la executorul

112 judecătoresc. Au fost audiaţi martori pe cauza penală, persoanele care activează în cadrul Comisiei Naţionale şi a Pieţei Financiare. A fost autorizată la judecătorul de instrucţie ridicarea pe teritoriul Federaţiei Ruse a obiectelor şi documentelor ce conţin secret bancar şi secret comercial, în vederea obţinerii extraselor de pe conturile bancare şi a contractelor de originar. Sînt analizate rezultatele măsurilor operative a investigaţiei autorizate. Se întreprind măsuri în vederea identificării pe calea operativă a tuturor persoanelor, care activează din numele companiei off-shore. De asemenea, în funcţie de rezultatele comisiilor rogatorii, expediate autorităţilor Federaţiei Ruse, vor fi întreprinse şi alte acţiuni procesuale, precum şi măsuri operative de investigaţie în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor cauzei date. Alte fapte de preluare a pachetului de acţiuni de către organele de drept n-au fost examinate, din motivul lipsei cererilor din partea părţilor vătămate. Corespunzător, Comisia securitate naţională, apărere şi ordine publică, de asemenea, n-a examinat alte fapte. În contextul celor relatate, putem să formulăm următoarele concluzii. În baza audierilor efectuate se constată că acţiunile Procuraturii Generale şi ale organelor de drept, implicate în urmărirea cazurilor date, au fost adecvate. În termenele corespunzătoare a fost pornită urmărirea penală, a fost întreprins tot complexul de acţiuni operative şi de anchetă. Acţiunile întreprinse au permis de a preîntâmpina realizarea intenţiilor criminale pînă la sfârșit. Pentru elucidarea faptelor ilegale întreprinse, organele de urmărire penală au conlucrat eficient şi cu autorităţile din statele de peste hotare. Şi în cazurile, care au devenit obiectul discuţiilor, absolut nu au tangenţă între ele şi dispun de caracter diferit de relaţiile de drept. În acelaşi timp, faptele date au demonstrat un şir de probleme cu caracter legislativ şi instituţional. Este necesar de a fi modificată procedura de executare a hotărârilor instanţelor judecătoreşti de judecata din străinătate, de a fi reglementată executarea hotărârilor instanţelor de judecată ad-hoc şi a hotărârilor Arbitrajului. Urmează de atras atenţia şi de monitorizat în permanenţă acţiunile, evident ilegale, ale unor judecători, a executorilor judecătoreşti, registratori independenţi în privinţa cărora sînt pornite cauze penale şi alte tipuri de investigaţii. De atras atenţia organelor de drept de a supune investigaţiilor şi alte fapte analogice, chiar şi în aceleaşi condiţii, în care nici una din părţile cointeresate n-au anunţat despre lezarea drepturilor sale. În contextul faptelor ce au avut loc, Procuratura Generală, de comun cu organele de drept, urmează a depune toate eforturile în vederea finalizării cît mai urgente a cauzelor penale pornite.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc. Şi ultima informaţie, Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

113

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi în şedinţa sa din 21 septembrie curent, a audiat informaţia domnului ministru al justiţiei domnului Oleg Efrim cu privire la atacurile radier asupra unor bănci comerciale din Republica Moldova, ce a avut ca scop preluarea valorilor mobiliare ale acţionarilor instituţiilor financiare, menţionate pe cale judiciară. S-a constatat că, în cazul transferului de proprietate asupra valorilor mobiliare, Ministerul Justiţiei a identificat o serie de abateri ilegale atît în cadrul procesului de examinare a cauzei civile, cît şi la executarea actelor judecătoreşti respective, fapt ce a determinat ministerul, potrivit competenţei funcţionale, să întreprindă un şir de acţiuni, cum ar fi: Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a dispus iniţierea procedurii disciplinare împotriva judecătorului Curţii de Apel Bender, care a emis actul judecătoresc. A fost retrasă licenţa executorilor judecătoreşti care au admis abateri de la prevederile legale, în cadrul procedurii de executare. A contribuit la perfecţionarea cadrului legal ce ţine de reglementarea relaţiilor juridice, legate de efectuarea tranzacţiilor pe piaţa valorilor imobiliare. S-au efectuat modificări de rigoare în Codul de executare, în Codul de procedură civilă, în Legea privind executorii judecătoreşti şi în Legea instituţiilor financiare. În acelaşi timp, Comisia juridică, numiri şi imunităţi menţionează că Ministerul Justiţiei, fiind responsabil de implementarea politicii în domeniul justiţiei, nu a efectuat modificările necesare în legislaţie, în vederea neadmiterii posibilităţii abuzurilor pe cale judiciară. Nu a racordat cadrul normativ naţional la standardele internaţionale în privinţa recunoaşterii hotărîrilor instanţelor judecătoreşti străine pe teritoriul Republicii Moldova. În rezultatul dezbaterilor, ca măsură de prevenire a fenomenului menţionat, în cadrul şedinţei, comisia a considerat oportun să recomande Ministerului Justiţiei să efectueze o analiză riguroasă a legislaţiei în vigoare, în contextul problemei audiate şi să înainteze propunerile de rigoare pentru amendarea dispoziţiilor legale. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu: Da, rog la fel. Stimaţi colegi preşedinţi de comisii, Vor fi întrebări, sînt microfoanele şi vă rog să răspundeţi la aceste întrebări. Acei care vin cu întrebări, rog să specificaţi cui anume le adresaţi. Microfonul nr. 3.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulţumesc. De fapt, domnule preşedinte,

114

Aşa o întrebare, mai mult de procedură. Noi am audiat, da, către raportori, noi am audiat acum raportul. Aşa a fost prezentat raportul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică de către domnul preşedinte Stoianoglo. Sînt membru al acestei comisii şi vreau să vă spun că, mai ales concluziile care au sunat din partea comisiei foarte groaznice şi convingătoare, noi la comisie nu am aprobat nici un raport. Mai mult ca atît, nu am aprobat nici concluzii în cadrul comisiei. De aceea, cred că acestea sînt unele viziuni personale ale deputatului Stoianoglo şi în nici un caz ale comisiei.

Domnul Marian Lupu: Domnule Stoianoglo, vă rog. Microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Информация, которую … не доклад комиссии, а информация, которую я представил, исходит из стенограммы, слушание которой проходили в комиссии 15 сентября. Все члены комиссии присутствовали на этом заседании, как и, в общем-то, на прошлой неделе, когда здесь заслушивали руководителей. Поэтому выводы сделаны исходя из этой информации. Это первое. Второе.

Domnul Artur Reştnicov: Кто сделал эти выводы? И кто поручил Вам от имени комиссии их представить?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Сейчас, секунду. И второе: в среду, в прошедшую среду, мною было созвано заседание комиссии согласно Регламенту, на котором предполагалось рассмотреть, в том числе, и эту информацию. Представители Партии коммунистов, в частности, господин Решетников, сорвали эту комиссию, поэтому мы не рассмотрели эту информацию.

Domnul Artur Reşetnicov: Значит, выводов не было, которые Вы представили? Это ваше личные, так получается?

Domnul Marian Lupu: Eu vreau să vă spun o chestie, stimaţi colegi. Ieri, cînd discutam, sau zilele trecute, domnul preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi ne-a dat, cu referinţă la Regulamentul Parlamentului, lux de informaţii. Că e raport, nu-i raport, comisiile nu vin cu rapoarte în Parlament. Vin cu rapoarte pe marginea proiectelor de lege. Dacă o să aveţi nevoie de detalii, domnul Popa poate să le dea cu referinţă.

115

Domnul Artur Reşetnicov: Nu, domnule Preşedinte, Nu detalii, pur şi simplu, stenograma şedinţei comisiei putea fi citită de orişicare, dar aici au sunat oficial concluzii. Şi noi am vrut să precizăm, aceste concluzii din numele cui au fost prezentate, cine le-a aprobat, dacă comisia n-a aprobat aşa raport?

Domnul Marian Lupu: Acesta nici nu este raport. Aceasta este informaţie. Şi toate sînt informaţii. Dar oricum, microfonul nr. 4.

Domnul Alexandr Stoianoglo: Господин Решетников, я хочу вам напомнить, что во время слушания с вашей стороны никаких претензий в адрес правохранительных органов не было. Были какие-то суждения, предложения, которые были приняты во внимание. Исходя из этого, и были сделаны эти выводы, а также из материалов стенограммы. Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Eu, domnule Preşedinte, M-am înscris cu luare de cuvînt asupra…

Domnul Marian Lupu: Păi, după ce încheiem întrebările, atunci vor fi şi luările de cuvînt? Logic. O logică normală a oricăror prezentări de informaţii. Se prezintă informaţiile, urmează întrebări – răspunsuri, după care cine doreşte vine la microfon la tribuna centrală şi ea luare de cuvînt. Microfonul nr. 4.

Domnul Petru Ştirbate: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Înainte de a avea, de a-mi formula întrebările, aş constata lipsă de interes faţă de o fracţiune întreagă în Parlament, faţă de atacurile fără precedent asupra sistemului bancar. Am o întrebare către domnul Ioniţă. Domnule preşedinte, Am o neclaritate şi vreau să o clarific. Deci cine sau cum s-a pomenit treaba că, nefiind clarificată situaţia pînă la capăt în sistemul financiar, preşedintele Comisiei Naţionale este plecat în concediu? Cine a permis plecarea lui în concediu, fără ca să-l avem în discuţii şi pe el? Aceasta-i prima. Şi am pe urmă şi o propunere. Vă rog să ne răspundeţi. Ori ieşiţi la tribună, nu?

116

Domnul Marian Lupu: Păi, dacă o să fie următoarea întrebare la celălalt preşedinte, voi ce, veşnic o să vă rotiţi, o să vă mişcaţi? Daţi răspuns de la microfoanele care vă sînt mai aproape.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Era mai bine, dacă fiecare preşedinte răspundea de la tribună la toate întrebările, dar se poate şi aşa. Domnule deputat, Noi, în cadrul comisiei, nu am examinat concediul domnului Cibotaru. Sincer să fiu, în tot ce s-a întîmplat, reacţia cu CNPF. Nu mă miră deloc dorinţa dumnealui de a pleca în concediu acum.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Simion Furdui – Fracţiunea PLDM: Mulţumesc. Eu am o întrebare către domnul Ioniţă. Domnule Ioniţă, Din raportul pe care dumneavoastră l-aţi citit de la tribuna centrală reiese că CNPF-ul nu a reacţionat la timp la situaţia care s-a creat la momentul dat în ţară. Spuneţi-mi, vă rog, dacă dumneavoastră cunoaşteţi sau dacă aveţi informaţie, sau dacă aveţi documente, nu cumva aceasta este legată de o presupunere, adică nu cumva aceasta este o tentativă la destabilizarea sistemului financiar-bancar din republică şi, ulterior, după aceasta, la nişte provocări şi nemulţumiri sociale în Republica Moldova?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulţumesc. Comisia nu a examinat acest lucru, dar vă pot spune, în calitatea de membru al Comisiei Naţionale de Stabilitate… Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, că noi acolo, de fapt, am intenţionat foarte clar, inclusiv instituţiile de forţă, că ceea ce se întîmplă în sistemul bancar, în această vară, este mult mai serios decît se pare la prima vedere: deposedarea cuiva de anumite proprietăţi. De aici şi derivă, de fapt, responsabilitatea enormă care cade peste regulator, în acest, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, cît şi asupra altor instituţii care trebuiau, cel puţin, să cunoască şi ei de ce aşa lucruri se întîmplă. De aceea, nu posedă comisia astfel de informaţii, dar vă pot spune cu certitudine: în astfel de cazuri regulatorul trebuia să intervină brusc şi imediat.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

117

Domnul Valeriu Guma – Fracţiunea PDM: Este o întrebare foarte bună cea pusă de domnul Furdui. Şi aş vrea ca, fiind membru al comisiei, şi sînt colegii care pot să confirme, că la întrebarea domnului Furdui, care s-a pus în cadrul audierilor, i s-a răspuns foarte prompt de Banca Naţională, de domnul guvernator, de Comisia financiară, că nu a fost afectată piaţa financiară, sistemul bancar. Domnul Drăguţan ne-a spus cu lux de amănunte şi aici în şedinţa în plen, că nu s-au retras depozite, nu s-au făcut mişcări. Stabilitatea bancară, financiară n-a fost afectată. Acesta este un lucru care a permis…

Domnul Veaceslav Ioniță: Este poziţia …

Domnul Valeriu Guma: … ca să avem şi azi aceste audieri, dar este poziţia colegilor cu rang de răspundere. Cînd vă spune Guvernatorul Băncii Naţionale, domnule Ioniţă, nu vă supăraţi, părerea dumneavoastră şi părerea lui sînt două lucruri diferite.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulţumesc. Doar vreau să spun aici că, dacă erau cu rang de răspundere, noi asistam astăzi la audieri în Parlament. De aceea, din faptul acesta, noi şi sîntem la audieri şi toate presupunerile vor trebui audiate şi să luăm o atitudine. Dacă era totul bine, nu erau audieri astăzi în Parlament.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM: Slavă Domnului, că s-a ajuns la situaţia cînd aceste audieri să decurgă într-o maniară cît de cît civilizată, dar să nu fie fugărit preşedintele comisiei de la un microfon la altul, ca să dea răspuns de la acel microfon care este mai aproape. Ar fi firesc ca să răspundeţi la toate întrebările adresate dumneavoastră şi apoi la tribună să treacă următorul preşedinte de comisie, care să răspundă şi el la întrebările respective. Ar fi absolut firesc, domnule Preşedinte, să nu vă supăraţi.

Domnul Marian Lupu: Eu nu pot să vă dictez cui să puneţi întrebări. Şi eu nu pot să ştiu cui cei de la microfon o să pună întrebări.

Domnul Valeriu Streleţ: Domnule Preşedinte, Noi ştim aceste mici tertipuri de a mai banaliza nişte procese.

118

Domnul Marian Lupu: Dar şi pe dumneavoastră vă ştim foarte bine, domnule…

Domnul Valeriu Streleţ: Şi aici este situaţia cînd…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Valeriu Streleţ: Trebuia să ţineţi preşedintele la tribună pînă cînd răspundea la toate întrebările şi apoi să meargă următorul raport. Oricum.

Domnul Marian Lupu: Poftim, întrebarea?

Domnul Valeriu Streleţ: Întrebarea mea este… Noi cunoaştem că se clasifică în două categorii aceste atacuri ale… asupra instituţiilor financiar-bancare se clasifică în două categorii. Cel mai sonor a fost cazul cu „Moldova – Agroindbank”, care s-a soldat, în cele din urmă, slavă Domnului, cu restituirea acţiunilor proprietarilor iniţiali. Însă noi avem şi situaţii un pic mai exotice, atunci cînd, în cazul pachetelor de acţiuni de la Banca de Economii, în cazul pachetelor de acţiuni de la „Victoriabank”, tranzacţiile au fost efectuate fără avizul Băncii Naţionale. Şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare nici măcar nu a găsit de cuviinţă, în dimineaţa zilei de 30, cînd a fost convocat Comitetul pentru Stabilitate Financiară, să raporteze acestui comitet, că, iată, am mai avut nişte precedente. O lună, două luni în urmă, au fost tranzacţii care au plecat acţiunile spre nişte companii off- shore, fără avizul Băncii Naţionale. A explicat cumva comisia de ce nu a considerat aceste tranzacţii suspecte, fiindcă imediat trebuia să intre în vizor aceste tranzacţii.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Mulţumesc pentru întrebare. Cel mai regretabil este că supraveghetorul, care, încă o dată repet, noi în fiecare an îi bugetăm aici cu un buget pentru activitate, din păcate, nu s-a autosesizat nici pînă în data de 29, iar cel mai trist este că, în data de 30, a fost absent, în sensul că era la şedinţă, dar el este absent din stenogramă. Şi noi atunci nu am putut primi vrea informaţie în privinţa ce întîmplă în cazul „Moldova – Agroindbank”, decît de la victimă. Şi cel mai grav este că noi atunci nu am fost informaţi că există şi alte situaţii similare. La acele două cazuri pe care le-aţi dat dumneavoastră, mai este şi „Universalbank”, unde, în general, a fost deposedare de aproape 80 la sută din acţiuni, lucru care depăşeşte deja orice

119 limită. Deci aici este şi întrebarea noastră: dacă noi avem regulator pe piaţă sau nu? Şi dacă nu-l avem, atunci trebuie de creat.

Domnul Valeriu Streleţ: Se specificase că în cazul băncilor Banca de Economii şi „Victoriabank” nu erau părţi pătimite, care ar fi depus plîngeri. Noi admitem acest argument, dar faptul că au fost tranzacţii fără avizul Băncii Naţionale.

Domnul Veaceslav Ioniță: Regulatorul trebuia să-l sesizeze.

Domnul Valeriu Streleț: El era obligat să se sesizeze.

Domnul Veaceslav Ioniță: Indiferent, dacă există sau nu plîngere, eu am văzut aici: unii invocau că proprietarii ar fi nu ştiu cine. Deci nouă, noi nu discutăm cine este proprietar, cum este el proprietar. Nu discutăm despre aceea. Că este o piaţă, este legea Republicii Moldova, care spune cum trebuie să aibă loc operaţiile pe piaţă. Şi este regulatorul care are funcţia de supraveghere. Toată discuţia la care a ajuns comisia este: regulatorul şi-a îndeplinit funcţia sau nu? Evident este, din materialele comisiei, că nu şi-a îndeplinit funcţia. Şi cel mai alarmant este că chiar şi în momentul în care a fost sesizat de către victime, s-a lucrat într-aşa o manieră şi toate deciziile au fost adoptate într-aşa o manieră, ca să permită să se efectueze toate operaţiunile acelor care atacau.

Domnul Valeriu Streleţ: Există vreun argument plauzibil, care ar explica motivele tergiversării sau lentorii în activitatea Comisiei Naţională a Pieţei Financiare la situaţia de urgenţă?

Domnul Veaceslav Ioniță: Cel mai puternic argument pe care l-am auzit eu este că, dacă se adopta o hotărîre luni, în data de 1 august, deja după ce se adunase Comitetul, ea putea fi, eventual, atacată în instanța de judecată. Era ceva care… sub orișice critică.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Simion Furdui: Da, mulțumesc. Eu înțeleg de ce pe domnul Guma îl deranjează întrebarea pe care am pus-o, cred că înțelege toată lumea perfect răspunsul la această întrebare, dar eu vreau să vă spun că întrebarea nu a fost pusă pur și simplu, așa, fiindcă tot din informațiile care au venit în comisie și vreau să-l întreb pe domnul președinte: spuneți-ne, vă

120 rog, cunoașteți suma sau numărul agenților economici sau al oamenilor care și-au retras depozitele bancare în rezultatul discuțiilor destul de aprinse și în rezultatul nereacționării la timp a CNPF-ului, fiindcă imediat, a doua zi, după discuțiile ce s-au început, s-au început masiv retragerile depozitelor bancare. Aceasta noi cu dumneavoastră am discutat-o și eu am fost la Alianță unicul care v-am preîntîmpinat atunci să discutăm mai puțin, că de altfel vom avea o criză totală.

Domnul Veaceslav Ioniță: Desigur. Domnule deputat, Nu aș dori să dezvoltăm aici acest subiect. Vreau doar să spun un singur lucru. Grație faptului că Comitetul de Stabilitate Financiară, și aici trebuie să spun că este condus de Prim-ministru, a acțiunilor care au avut loc a permis să stopăm acest proces. Și chiar avînd niște instituții care, vădit, eram membru la acele ședințe și vedeam, puteam să mă uit în ochii fiecăruia și să văd reacția fiecărui reprezentant al tuturor instituțiilor și în astfel de situații cînd era un sabotaj evident din partea mai multor instituții s-a reușit ca să nu se întîmple un lucru nedorit pentru Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Am două întrebări către domnul Ioniță. Una nici nu știu de care-i, de procedură sau nu știu de care-i. Domnule Ioniță, Ați spus că nu ați permis președintelui CNPF-ului să plece în concediu. Ați avut, aveți acest drept, dumneavoastră l-ați angajat ca să-i permiteți să plece în concediu sau care-i problema?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu nu am spus.

Domnul Mihai Godea: Ori, așa-i la noi situația instituțiilor independente de reglementare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Ați invocat un lucru care nu este adevărat. Nu am spus că nu i-am permis, că eu nu am așa mandat să permit sau să nu permit.

121

Domnul Mihai Godea: Ei, domnule Ioniță, ați declarat de la microfonul nr.4. Nu prostiți chiar toată lumea. Asta-i una la mînă. Doi. Din ceea ce am auzit, pentru că raportul a venit așa cum a venit, timp nu a fost foarte mult pentru a lectura cu atenție. Concluziile se referă aproape în exclusivitate la cazul de la „Moldova-Agroindbank” și comportamentul Comisiei Naționale privind acest caz. Or, eu am fost la audierile organizate de comisia pe care o conduceți dumneavoastră și timp ce s-a vorbit în societate, ce au declarat politicienii, ce a scris presa, că sînt 5 cazuri asemănătoare între ele ș.a.m.d. Întrebarea mea este: de ce nu ați analizat comportamentul instituțiilor de reglementare și privind celelalte cazuri? Și este o chestie care… o să-l întreb pe domnul președinte Popa cînd o să treacă la tribuna centrală: de ce și cum se explică că, parcă, așa cum spuneți dumneavoastră, Comisia Națională a întîrziat în decizii referitor la „Moldova-Agroindbank”, justiția a mers foarte repede, iar celelalte cazuri, cum, întîrzie în justiție? Așa, dumneavoastră ca deputat și ca președinte de comisie cum explicați?

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Vreau să vă răspund și în report veți putea observa cîteva constatări. Primul. În toate 5 cazuri, chiar dacă s-a încercat de a se separa, evident, au cîteva lucruri comune. Prima. Toate tranzacțiile s-au făcut în baza unei decizii judecătorești. Doi. Cu zone off-shore. Trei. Cu, fără a fi știut fostul proprietar că ceva se întîmplă. Patru. Chir dacă se reacționa mai tîrziu în toate cazurile, spre exemplu CNPF cu întîrziere aproba o ordonanță, ea imediat a fost atacată și judecata anula ordonanța, chiar dacă nu are dreptul s-o anuleze, deoarece noi am modificat legislația prin care ordonanța CNPF-ului, Curții de Conturi, Băncii Naționale poate fi anulată decît de ultima instanță judecătorească. Deci avem foarte clar și în toate aceste cazuri se respectă regula.

Domnul Marian Lupu: Stați, stați, stați.

Domnul Veaceslav Ioniță: În toate.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ioniță, Modificările legislației.

Domnul Veaceslav Ioniță: În toate.

122

Domnul Marian Lupu: Astea s-au făcut la sfîrșit de august.

Domnul Veaceslav Ioniță: Poftim?

Domnul Marian Lupu: Aceste modificări s-au făcut la sfîrșit de august.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu, nu, nu. Sînt cîțiva, cel puțin…

Domnul Marian Lupu: Domnule Ioniță, Asta-i Legea privind asumarea responsabilității Guvernului.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu, nu. Domnule Președinte, vreau să vă informez că CNPF-ul, regula CNPF-ului de a nu i se anula ordonanța a fost o inițiativă legislativă venită de la, din partea mea încă anul trecut și a fost votată anul trecut, ceea ce mi se pare corect.

Domnul Marian Lupu: Nu, dar ce face atunci cu instanța de judecată dacă amînă.

Domnul Veaceslav Ioniță: Atunci instanța de judecată a aprobat niște ordonanțe ilegale.

Domnul Marian Lupu: Bine. Dar cine dă aprecierea?

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte…

Domnul Marian Lupu: Nu, bine, eu cer scuze.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu…

Domnul Mihai Godea: Eu… doar o precizare.

Domnul Marian Lupu: Era interesant… subiect. Deci noi.

123

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci legea spune expres că ordonanța CNPF-ului și a Băncii Naționale nu-și încetează acțiunea pînă la decizia finală a ultimei instanțe judecătorești. Cu toate acestea, judecătoriile de primă instanță anulau ordonanța. Deja nu este comisia noastră să răspundă de ce se întîmpla lucrul acesta, doar vă informez. Și, domnule deputat, încă un lucru. În toate cazurile se observă un lucru și veți vedea în raport, acțiunile CNPF-ului au cîteva elemente. Prima. Nu se autosesizează, dar este sesizată. Deci lucrul acesta care ne îngrijorează foarte mult. Și doi. Reacționează, însă după un termen insuficient ca acei care vor să-și facă meseria s-o poată realiza.

Domnul Mihai Godea: Eu… încă o precizare, domnule Președinte Ioniță. Noi în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică am audiat instituțiile care sînt sub control parlamentar la comisia respectivă. Și așa cum a spus și domnul Stoianoglo în concluzii, am solicitat ca instituțiile să investigheze toate cazurile. Din concluziile pe care le-ați spus dumneavoastră de la tribuna centrală nu reiese că comisia pe care o conduceți, în urma audierilor, a sesizat instituțiilor abilitate să verifice celelalte 5 cazuri. Exemplu este că și concluziile pe care le-ați făcut dumneavoastră s-au referit aproape în exclusivitate la cazul „Moldova- Agroindbank”.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulțumesc. Lucru pe care cred că trebuie să-l decidem aici, deci în condiția în care trebuie de modificat legi sau ceva este un lucru, în condiția în care există legi foarte clare, cu obligații și drepturi ale instituției.

Domnul Mihai Godea: Nu. Domnule Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniță: Și ai o nerealizare.

Domnul Mihai Godea: Nu-mi explicați nimic, eu înțeleg.

Domnul Veaceslav Ioniță: Propunerea este următoarea. Domnule deputat…

Domnul Mihai Godea: Eu înțeleg.

124

Domnul Veaceslav Ioniță: Da, ceea ce.

Domnul Mihai Godea: Eu înțeleg și ce poate să facă o comisie și pînă unde poate să ajungă ea deci.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ceea ce mi se pare logic.

Domnul Mihai Godea: De aia și avem instituții abilitate care trebuie să investigheze.

Domnul Veaceslav Ioniță: Îmi dați voie încă o frază. Ceea ce mi se pare logic astăzi că noi, Parlamentul, astăzi trebuie să ajungem la un consens în faptul că să avem un grup de lucru format din 9 deputați care să pregătească o hotărîre de Parlament, unde expres trebuie să fie spus ce trebuie să întreprindă Parlamentul în privința conducerii unor instituții și ce trebuie să întreprindem ca să fortificăm capacitatea acestor instituții. Eu sper că astăzi, după ce finalizăm cu procesul de întrebări, vom avea un grup de 9 persoane, format din reprezentanții tuturor fracțiunilor, astfel ca, după ce audiem și raportul Prim-ministrului Parlamentul să fie în capacitatea de a aproba o hotărîre de Parlament. Doar comisia noastră poate sugera acest lucru, dar Parlamentul va decide dacă face acest lucru.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. În primul rînd, stimați colegi, aș vrea să atrag atenția dumneavoastră asupra faptului că în sală lipsește aproape, deci majoritatea absolută a membrilor unei fracțiuni întregi, a Partidului Liberal, abia acum au venit unii, după 30 de minute de dezbateri. Care este cauza? Este vreo decizie a Fracțiunii PL, poate nu vă interesează subiectul, poate v-a rugat cineva să nu veniți, să nu asistați? Nu puneți întrebări, nimic?

Domnul Marian Lupu: Întrebări autorului. (Rumoare în sală.)

Domnul Grigore Petrenco: Mai departe, am și o întrebare către președintele Comisiei juridice, numiri și imunități – domnul Popa.

125

Domnul Marian Lupu: Atunci așteptați.

Domnul Grigore Petrenco: Și pentru… o clipă, și pentru președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică – domnul Stoianoglo.

Domnul Marian Lupu: Păi, atunci… Domnule Petrenco, Stați puțin. Ca să nu-i purtăm pe oameni, acei care au întrebări către Comisia economie, buget și finanțe să le pună, după care, pe rînd, celălalt o să iasă. Către Comisia economie, buget și finanțe. Microfonul nr.3.

Domnul Vasile Botnari – Fracțiunea PDM: Mulțumesc. Domnule Ioniță, În cadrul raportului ați menționat că a fost ședința Comitetului Național al Stabilității Financiare și am vrea să ne informați ce decizii au fost sau să ne dați citire stenogramei. Ce n-a îndeplinit CNPF-ul, ce decizie n-a îndeplinit?

Domnul Veaceslav Ioniță: Comitetul de Stabilitate Financiară nu adoptă decizii, se întrunește unde sînt conducerile tuturor instituțiilor și cad de acord asupra unor acțiuni. Mai mult ca atît…

Domnul Vasile Botnari: Și în cadrul comisiei ați menționat.

Domnul Veaceslav Ioniță: Mai mult ca atît, CNPF-ul. Dacă îmi dați voie. CNPF-ul nu avea nevoie de Comitetul de Stabilitate Financiară pentru a-și onora obligațiile lor scrise în lege. Deci ar fi de dorit ca Comitetul, pe data de 30, să fie convocat de către CNPF și nu de către una dintre victime. Cel mai grav este că noi și în data de 30, după ce a fost convocat Comitetul de Stabilitate Financiară, nu am aflat absolut nimic de la CNPF. Deci asta este gravitatea situației. CNPF a fost lipsă în țară, deci erau în concediu toți.

Domnul Vasile Botnari: Domnule Ioniță, Dumneavoastră ați menționat în raport și în cadrul comisiei ați spus că o să puneți la dispoziție stenograma acestei ședințe și am vrea să știm: au fost careva decizii luate, ce n-a îndeplinit CNPF-ul, că ați menționat acest lucru?

126

Domnul Veaceslav Ioniță: În privința stenogramei. Domnule deputat, Și toți deputații cunosc un lucru, că toate materialele care vin pe adresa comisiei sînt în comisie, fiecare are acces la ele și, din păcate, Parlamentul încă nu are serviciu de livrare la domiciliu a documentelor. Dar toate documentele sînt în comisie și dumneavoastră le puteți obține exact în momentul în care le solicitați.

Domnul Vasile Botnari: Domnule Ioniță, Aici induceți în eroare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Și putem solicita Parlamentul…

Domnul Vasile Botnari: Pentru că nu sînt aceste materiale.

Domnul Veaceslav Ioniță: …să livreze la domiciliu.

Domnul Vasile Botnari: Bine, altă informație, altă întrebare. Dumneavoastră ați afirmat și în presă că în toate aceste cazuri avem… aceleași persoane stau în spate.

Domnul Veaceslav Ioniță: N-am afirmat așa ceva.

Domnul Vasile Botnari: Ați spus în presă, putem să…

Domnul Veaceslav Ioniță: Dumneavoastră presupuneți.

Domnul Vasile Botnari: Nu presupun, așa și este. Întrebare de aici reiese: pe ce vă bazați dacă audierile care au avut în Parlament și Banca Națională, și Procuratura.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ați făcut o afirmație pe care eu nu o… Încă o dată vă repet, ați făcut, nu pot comenta o afirmație pe care nu o împărtășesc.

Domnul Vasile Botnari: Nu, bine. Mersi.

127

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu vă supărați.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Ioniță, Am citit raportul prezentat de dumneavoastră.

Domnul Veaceslav Ioniță: Mă bucur.

Doamna Valentina Stratan: Și am ascultat foarte atent informația prezentată verbal. În acest context, mi- am amintit de audierile care au avut loc la acest subiect, dar și de relatările pe care le-a făcut mass-media cu referire la subiectul discutat, inclusiv cu referire la faptul că compania estimator care a estimat valoarea bunurilor acestor companii a subestimat valoarea lor. Prin acest fapt au prejudiciat statul. Nu este nici un secret că în fruntea acestei companii estimator stă Artur Gherman, care este membru al Partidului Liberal Democrat, colegul dumneavoastră. Vreau să vă întreb: nu v-ați referit în raport deloc la acest aspect al problemei.

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat…

Doamna Valentina Stratan: Ați vrut cumva să declinați responsabilitatea colegului dumneavoastră sau cum explicați?

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat, Ați adus două informații false. În primul rînd, în raport există scris despre estimator în două contexte. În al doilea rînd, prima, că s-a prejudiciat statul sau cumva, este iarăși un fals. Deci ați adus două falsuri pe care nu le voi comenta. În raport este scris. Dacă va fi nevoie, vă arăt și pagina. Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Stratan: Foarte evaziv, domnule...

128

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat…

Doamna Valentina Stratan: Foarte evaziv.

Domnul Veaceslav Ioniță: Există și stenogramă, unde…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Nu uitați că raportul l-ați distribuit deja în cadrul ședinței și un elementar respect pentru coleg și pentru doamnă.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc pentru răspuns.

Domnul Marian Lupu: Nu uitați că rămîneți a fi bărbat, dacă sînteți. Microfonul nr.5.

Domnul Petru Știrbate: Vă mulțumesc. Așa și pînă la urmă n-am înțeles cum a fost trimisă în concediu persoana, președintele care este membru al altui partid, dar totuși mă face să mă gîndesc, să fiu cu gîndul că totuși cineva fuge de răspundere, mă refer de audieri sau cît și de hotărîri ale Parlamentului. Undeva în raportul dumneavoastră, domnule președinte, v-ați referit la tranzacțiile extrabursiere și ați spus că acolo este o zonă, așa, mai gri.

Domnul Veaceslav Ioniță: Extrabursiere.

Domnul Petru Știrbate: Extrabursiere, corect. Aș vrea să vă întreb și dumneavoastră poate o să veniți cu soluția, totuși cine ar trebui să facă ordine sau să vină cu ideile, sau cu legi noi pentru a face ordine și în această porțiune a tranzacțiilor gri.

Domnul Veaceslav Ioniță: Responsabil de legislația secundară pe piața nebancară, fie bursieră fie extrabursieră, este regulatorul care, în acest caz, este Comisia Națională a Pieței Financiare și noi sîntem nevoiți să constatăm cu îngrijorare că nu există nici suficientă legislație secundară, nici suficiente mecanisme de monitorizare a pieței, astfel că noi ne-am trezit că credeam sincer în Parlament că avem un regulator, dar ne-am trezit cu ceea ce ne-am trezit.

129

Domnul Petru Știrbate: Deci răspunsul mă face să cred că din nou Comisia Națională nu-și face treaba și pe acest segment.

Domnul Veaceslav Ioniță: Cred că va trebui să luăm o atitudine foarte clară pentru a asigura în Republica Moldova existența unui regulator care poate garanta proprietarii că tranzacțiile fie pe piața bursieră sau extrabursieră se face în conformitate cu legea. Din păcate, astăzi trebuie să constatăm că regulatorul pe care-l avem nu poate garanta, ca așa se întîmplă în Republica Moldova.

Domnul Petru Știrbate: Avînd acest răspuns, înseamnă că trebuie să luăm o hotărîre mult mai decisivă în raport cu ceea ce urmează a face ordine în acest segment. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Sîrbu: Domnule Ioniță, Zilele acestea, la comisie, noi toți, la Comisia economie, buget, finanțe, toți am asistat la un scenariu foarte bine regizat și constatăm că dumneavoastră și colegii dumneavoastră de partid ați regizat aceste acțiuni în ceea ce privește raportul, împreună cu colegii din PCRM. Vă întreb: ce interese comune aveți dumneavoastră și colegii din PLDM cu colegii din PCRM vizavi de ataca a Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Mai ales că în cadrul audierii s-a văzut clar că acei de la CNPF au acționat în limitele legii.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulțumesc. Prima sugestie: acei care vă scriu întrebări să vi le scrie cu „șrift”-ul 20, că se citește mai ușor. Al doilea lucru, dacă îmi dați voie să vă răspund. Eu nu cunosc scenarii, ca președinte de comisie și ca persoană care, spre deosebire de dumneavoastră, am asistat la toate ședințele Comitetului de Stabilitate Financiară, am văzut toate discuțiile de acolo, am văzut proprietarii deposedați și am văzut ochii celor care sînt responsabili de a face ceva, ca președinte de comisie care cred că, în acest caz trebuie să ne ridicăm ceva mai sus decît ceea ce înseamnă partid. Ca oameni care pretindem că sîntem o țară europeană am considerat că trebuie de organizat ședința comisiei, deci ședința Comisiei economie, buget și finanțe și îmi pare foarte rău că un eveniment care, să spunem așa, a devenit, a pus pe jar toate ambasadele, cel puțin din Uniunea Europeană, unde noi pretindem să

130 fim, nu prezintă interes pentru cineva, iar întrebările de astăzi vreau să vă spun că ne ajută să înțelegem mai bine cine stă în spatele tuturor acestor lucruri. Întrebările ne ajută foarte mult. Vă mulțumesc pentru întrebări.

Domnul Oleg Sîrbu: Domnule Ioniță, Eu înțeleg aluziile dumneavoastră pe care le faceți.

Domnul Veaceslav Ioniță: N-am făcut aluzii…

Domnul Oleg Sîrbu: Da și în privința „șrift”-ului, dar vă spun că dumneavoastră, într-adevăr, un coleg de-al meu a spusă că vă lămuriți în toate foto-, meto-, moto-, velosport, în toate sînteți…

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulțumesc.

Domnul Oleg Sîrbu: Vă lămuriți.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu vă mulțumesc…

Domnul Oleg Sîrbu: Așa-i. (Rumoare în sală.) Eu pot să vă spun un lucru, că la comisie s-a discutat că domnul Dodon, care are o experiență, așa, de 10 ani, a spus că CNPF-ul a…

Domnul Veaceslav Ioniță: Ați fost la comisie?

Domnul Oleg Sîrbu: …a făcut totul în limita legii. Așa este sau nu?

Domnul Marian Lupu: Bine. Încă întrebări.

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulțumesc foarte mult. Raportul comisiei l-ați audiat și acolo este scris cu totul alte lucruri.

131

Domnul Marian Lupu: Microfonul 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Dar vă mulțumesc pentru întrebări, ne ajută foarte mult.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. N-am întrebări la Ioniță, că-i în zadar. Eu aș vrea să-i răspund domnului Petrenco, că a fost vizată fracțiunea noastră. Domnule Petrenco, Noi n-am lipsit, noi am fost la fracțiune. Analizăm și încercăm să înțelegem de unde atîta dragoste între PCRM și PLDM, pentru că PLDM face parte din Alianță. Pur și simplu, încă n-am ajuns la concluzie. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Brega, Ar trebui să vă intereseze ce s-a întîmplat cu piața noastră bancară.

Domnul Marian Lupu: Pe cerc. Microfonul nr.5.

Domnul Vadim Cojocaru: Da, vă mulțumesc, domnule Președinte. Am două mici întrebări, referitor la procedură. Domnule președinte Ioniță, Ați prezentat raportul sau mai bine zis informația care a fost aprobată ieri sau azi? (Rumoare în sală.)

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Dumneavoastră și în timpul ședinței ați indus în eroare opinia publică.

Domnul Vadim Cojocaru: Nu, răspundeți, vă rog

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă răspund la…

Domnul Vadim Cojocaru: La întrebare, fără comentarii, ieri l-am aprobat sau azi?

132

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Dumneavoastră sînteți liber de a pune întrebări, eu sînt liber de a răspunde.

Domnul Vadim Cojocaru: Da, dar la întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Așa că vă rog cu stimă să mă ascultați.

Domnul Vadim Cojocaru: Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Dumneavoastră ați indus în eroare opinia publică și noi ieri la ședința comisiei am decis că aprobăm raportul fără concluzii.

Domnul Vadim Cojocaru: Concluzii.

Domnul Veaceslav Ioniță: Iar astăzi aprobăm concluziile și astăzi s-au aprobat concluziile. Și îmi pare rău că ați indus în eroare…

Domnul Vadim Cojocaru: Domnule președinte, Spuneți.

Domnul Veaceslav Ioniță: …întreaga societate.

Domnul Vadim Cojocaru: Stați, stați.

Domnul Marian Lupu: Pe rînd.

Domnul Vadim Cojocaru: Spuneți fraza pînă la urmă: aprobăm raportul fără concluzii, creăm un grup de lucru care va activa.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat…

133

Domnul Vadim Cojocaru: A doua întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat…

Domnul Vadim Cojocaru: Gata. Nu mai am întrebări. A doua întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Dumneavoastră ați invocat…

Domnul Vadim Cojocaru: Domnule președinte Ioniță, A doua întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ne-am înțeles. Vă mulțumesc.

Domnul Vadim Cojocaru: Spuneți-mi, vă rog, pe data de 30 iulie a avut loc prima ședință a Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

Domnul Veaceslav Ioniță: Da.

Domnul Vadim Cojocaru: Da. Aici apar două alte întrebări: Comisia Națională a fost invitată la acest comitet?

Domnul Veaceslav Ioniță: Președintele comisiei este membru al acestui comitet.

Domnul Vadim Cojocaru: Am înțeles.

Domnul Veaceslav Ioniță: A fost invitat și a asistat la ședință.

Domnul Vadim Cojocaru: Următoarea întrebare. Am înțeles. Care a fost pricina, cauza că dumneavoastră, știind de la 30 iulie că este o situație alarmantă în sistemul

134 financiar-bancar, n-ați convocat Comisia economie, buget, finanțe nici pe 1, nici pe 2 august, dar pe 13 septembrie. Noi eram toți pe loc, noi eram încă în concediu.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă răspund.

Domnul Vadim Cojocaru: Răspundeți-mi.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Nu sînteți membru al acestui Comitet. La Comitet s-a decis.

Domnul Vadim Cojocaru: Eu nu v-am întrebat de Comitet. Comisia economie, buget și finanțe trebuie convocată pe 1 august.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă răspund. Domnule deputat, Învățați-vă să ascultați răspunsurile.

Domnul Vadim Cojocaru: Vă ascult.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă răspund. La Comitet s-a decis ca absolut nimeni dintre membrii Comitetului, nici persoanele, victimele nu va face vreo declarație publică atît timp cît vom vedea ce se poate de întreprins. Să nu uităm că vorbim despre sistemul bancar. De aceea, timp de 3 săptămîni absolut nimic nu s-a spus. Dacă vă interesează mai mult, n-am spus nimic nici membrilor familiei mele.

Domnul Vadim Cojocaru: Păi, comitetul a avut aşa un drept? Nu cred. Şi ultima întrebare. Aveţi o frază. Dumneavoastră aveţi mai multe fraze interesante.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu eu, dar comisia.

Domnul Vadim Cojocaru: Aici este o frază, îmi permiteţi aşa s-o spun, că în efect CNPF, din motive de neînţeles, emite ordonanţa cu o întîrziere de o săptămînă. Este vreo lege, vreun alt act normativ, unde este scris în cît timp ei trebuie să emită această ordonanţă?

135

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat…

Domnul Vadim Cojocaru: Spuneţi „da” şi legea, şi atît, fără comentarii.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Vă rog să nu mă învăţaţi cum să răspund, căci eu m-am învăţat de mulţi ani.

Domnul Vadim Cojocaru: Bine, bine, spuneţi.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Noi sîntem Parlament, şi nu Procuratură. În privinţa articolelor şi actelor se expune Procuratura. Eu, ca deputat în Parlament şi ca membru al comisiei, şi ca preşedinte al comisiei de…

Domnul Vadim Cojocaru: Răspundeţi, vă rog, la întrebare: este vreun document legal?

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă răspund, vă răspund.

Domnul Vadim Cojocaru: Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Întrebarea pe care o avem noi este: cum a acţionat comisia, că a fost posibil ca ordonanţele ei să fie adoptate exact după ce tranzacţiile aveau loc? Aceasta este întrebarea pe care noi o punem. Deja a fost rea - intenţia…

Domnul Vadim Cojocaru: Eu altfel am pus întrebarea: există vreo lege, unde este scris în cîte zile trebuie de emis această ordonanţă?

Domnul Veaceslav Ioniță: Există o lege care spune că comisia garantează, supraveghează şi are grijă ca pe piaţă să se întîmple exact cum…

Domnul Vadim Cojocaru: Mulţumesc.

136

Domnul Veaceslav Ioniță: Microfonul nr. 2.

Domnul Igor Dodon: Da, eu vă mulţumesc. În primul rînd, colegilor din PDM, care, din decembrie, tot se gîndesc la principii şi valori, anul trecut, decembrie. Înţelegeţi la ce mă refer eu? Vreau să le răspund foarte ferm, inclusiv celor care încearcă să facă careva presiuni, inclusiv la capacităţile noastre profesioniste. Experienţa de opt ani în cadrul pieţei valorilor mobiliare, inclusiv fiind unul dintre coautorii Legii cu privire la crearea… şi legislaţiei cu privire la crearea megaregulatorului, îmi permite să spun, că, la sigur, sînt încălcări din partea participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare. Mă refer aici la brokeri, cît şi la alt tip de participanţi profesionişti. În ceea ce ţine de Comisia Naţională a Pieţii Financiare, unele acţiuni care se încadrează perfect în cadrul legal, totuşi este aşa o noţiune ca «итальянская забастовка», cînd faci expres, conform legii, însă închizi ochii la nişte termene. Aprecierea corect sau nu corect o va da organele cu competenţe respective. Însă celor, care au foarte multă grijă de capacităţile mele de profesionist, pot să-i invit, să le dau o lecţie de piaţa valorilor mobiliare. Poate n-ar strica şi unor colegi care se află acum la tribună, deoarece, sincer să vă spun, ceea ce observ acum este departe de o discuţie profesionistă vizavi de problemele, care sînt în cadrul pieţii valorilor mobiliare. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ioniţă, Am primit acum, nu demult, într-adevăr, stenograma acestui Comitet Naţional de Stabilitate Financiară şi am văzut şi rolul activ pe care l-aţi avut dumneavoastră în acel comitet pe parcursul a patru şedinţe, cînd nici n-aţi scos măcar un cuvînt. Dar totuşi eu am să reiterez întrebarea domnului Cojocaru, ştiind despre… fiind membru al acelui comitet, de ce n-aţi luat în considerare, eventual, convocarea Comisiei economie, buget şi finanţe pentru a discuta la fel în mod foarte discret, pentru… şi nu pentru presă, aceleaşi subiecte. Poate ar fi ajutat?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu am răspuns la această întrebare. Veţi lua stenograma şi veţi citi. Vă mulţumesc.

Domnul Andrian Candu: Am înţeles că şi la concediu ar trebui să ne adresăm dumneavoastră. Mersi.

137

Domnule Ioniţă, Ce, vă felicităm, deşi faceţi un spectacol foarte frumos, împreună cu colegii din Partidul Comuniştilor, parcă aţi fi într-o Alianţă. Dar întrebarea este: în baza cărei legi şi prevederi legale a fost aprobat raportul pe care îl prezentaţi? Au fost organizate audieri parlamentare în comisie, dar totuşi în baza cărei prevederi legale a fost emis şi aprobat acest raport de comisie? Sau dumneavoastră v-aţi obişnuit să încălcaţi legea aşa cum o faceţi azi şi cu cazinourile.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Vă rog mult, cu cazinourile este o insinuare şi ar trebui să fiţi mai atent în privinţa… Eu mi-am dat seama. Vroiam să văd cum veţi proceda. Şi îmi dau seama că mergeţi pe proceduri. Ştiu că sînt avocaţi specializaţi pe proceduri. Dar vreau să vă răspund foarte simplu: Comisia economie, buget şi finanţe ca, de fapt, şi celelalte comisii au dreptul în şedinţele lor să audieze instituţiile care sînt responsabile de anumite domenii, în cazul dat Comisia Naţională a Pieţii Financiare. În plenul Parlamentului venim. Doriţi să-i spuneţi informaţie, eu îi zic raport. Iar pentru ca acest raport să nu fie opinia domnului Ioniţă, am solicitat sprijinul colegilor din comisie, ca să pot spune în faţa Parlamentului, nu ca alţi colegi de ai noştri, cu fermitate, că opiniile care au sunat aici, nu sînt opiniile domnului Ioniţă, dar sînt opiniile Comisiei economie, buget şi finanţe.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ioniţă, N-am pus sub semnul întrebării, în general, audierile. Am văzut cum a fost aprobat acest raport în comisii. Şi eu vă întreb: care sînt prevederile legale, regulamentare prevăzute de Regulamentul Parlamentului, în baza căruia a fost aprobat acest raport şi concluziile la care faceţi referire.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Astăzi noi discutăm despre prestaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Dacă doriţi să discutaţi despre prestaţia Comisiei economie, buget şi finanţe, vom organiza o şedinţă specială, unde vom discuta.

Domnul Andrian Candu: Deci nu aveţi răspunsul astăzi, acum?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu văd că dumneavoastră vă eschivaţi de la subiect. Noi discutăm despre CNPF, şi nu despre Comisia economie, buget şi finanţe. Îmi pare foarte bine că reuşiţi să schimbaţi opinia, optica.

138

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Tudor Deliu: Mulţumesc mult. Deci eu nu am o întrebare, dar, dat fiind faptul că fracţiunea noastră a fost de două ori vizată, eu vreau să răspund atît domnului Brega, cît şi domnului Candu că nu este vorba de dragoste sau Alianţă, pur şi simplu, în ultimul timp trandafirii au prea mulţi ghimpi. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: De aceasta cred că harbuzul se coace. Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Braşovschi – Fracţiunea PDM: Mulţumesc. Domnule Ioniţă, În partea introductivă a raportului dumneavoastră scrie că scopul audierilor este de a determina dacă Banca Naţională şi CNPF-ul, în perioada respectivă, au acţionat conform obligaţiunilor funcţionale. Eu aşa şi n-am văzut în raportul dumneavoastră ca să menţionaţi, aşa o menţiune legată de neîndeplinirea obligaţiunilor funcţionale ale BNM şi CNPF. Aici apare întrebarea: pentru ce a trebuit acest circ numit audieri? Şi mai mult ca atît, cum se motivează această rapiditate şi bună colaborare pe care o aveţi cu colegii din Partidul Comuniştilor? Sau vreau să vă spun că sîntem prezenţi la o formare a noii Coaliţii între PCRM şi PLDM?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu vă mulţumesc. Dacă se poate, următoarele întrebări pe care le aveţi să mi le daţi să le citesc eu, pentru că va fi mai uşor. Căci văd că la dumneavoastră se primeşte mai greu.

Domnul Gheorghe Braşovschi: Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Dar aş vrea să vă răspund acum. Stimaţi colegi, Comisia a făcut nişte constatări şi am sugerat ca astăzi Parlamentul să creeze un grup de lucru şi vor veni şi cu hotărîrea Parlamentului, unde va fi spus exact ce se întîmplă. Dar încă o dată repet, aveţi raportul şi văd că toate întrebările vizează persoana mea, şi nu Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi cred că aici ajunge.

139

Domnule Guma, Vom discuta deja în altă parte. Dacă îmi daţi voie să nu vă răspund la întrebare.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulţumesc. Domnule Preşedinte al şedinţei, Cu părere de rău, nu este Preşedintele Parlamentului, dar rog să-i transmiteţi, vă rog, reieşind din cuvîntarea domnului Cojocaru, deci cînd va fi domnul Lazăr, noi la fel o să avem mai bine de zece întrebări fiecare la fiecare ieşire. Şi vă rog foarte mult să nu ne întrerupeţi. La fel cum aţi făcut cu domnul Cojocaru.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Am înţeles. Am luat act. Mersi. Microfonul nr. 3.

Domnul Valeriu Guma: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, Avînd în vedere că domnul Ioniţă nu mi-a dat posibilitatea, ieşind de la tribuna centrală, să-i ofer cîteva întrebări, permiteţi-mi atunci, în cadrul regulamentar, cîteva sugestii în genere la tot la ce asistăm noi azi, la aşa-numitele audieri. Avînd în vedere că, într-adevăr, noi, cînd am convocat aceste audieri, ca sarcină s-au pus, în cadrul acestor audieri, cît de corect şi cît de abil, şi cît, să spunem aşa, legal îşi au împuternicirile îndeplinite sau nu acele instituţii publice regulatorii, cum sînt Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Este adevărat, eu am crezut că noi, după aceste audieri, vom veni cu nişte propuneri clare, ceea ce este normal, vădit ca să îmbunătăţim legislaţia în acest aspect. Din păcate, noi am coborît la un show ieftin, cînd domnul preşedinte al comisiei, în loc să aducă cunoştinţă de acest raport, este permanent amuzant. Dar ca preşedinte de comisie, care se socoate el profesional, eu acum înţeleg cînd la întrebarea mea: de ce în cadrul unei comisii este domnul Ioniţă? Mi s-a spus că poate ca specialist nu ştiu cum mai este, dar pe toţi o să-i zăpăcească precis. Acum mi-i clară sarcina lui, fiindcă nu poate un preşedinte al comisiei să afirme că Banca Naţională şi Comisia Pieţei Financiare are drept de iniţiativă legislativă. Numai Parlamentul şi Guvernul are. El astăzi a spus-o acum, cîteva minute în urmă şi este stenograma.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Bine.

140

Domnul Valeriu Guma: Aceasta este amuzant. Şi, din păcate, eu, în genere, nu înţeleg de ce oamenii se străduie să întoarcă responsabilitatea la cineva care, în genere… Să urmărim scenariul cum a fost făcut. Reieşind din raportul Comisiei juridice, securitatea ţării, ce avem? Avem o hotărîre a instanţei de judecată. Avem judecătorii, executorii judecătoreşti care sînt Ministerul Justiţiei, care, presupunem, a încălcat sau nu legea. Şi avem al doilea, cînd executorul judecătoresc vine la broker, ca să facă tranzacţia cu reprezentantul Ministerului de Interne. Aceşti actori nu sînt vizaţi deloc. Sînt buni, frumoşi.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Domnule deputat, Întrebarea, vă rog.

Domnul Valeriu Guma: Dar acele instituţii, cum ar fi Procuratura Generală care a stopat, Banca Naţională care n-are… care n-a admis această înregistrare, comisia. Nu înţelegem.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog întrebarea.

Domnul Valeriu Guma: Întrebare nu este. N-ai cui să-i pui întrebarea.

Domnul Vladimir Plahotniuc: O”key. N-avem cum. Mai continuăm? Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Gheorghe Brega: Mulţumesc.

Domnul Vladimir Plahotnuic: Dar cui este adresată întrebarea?

Domnul Gheorghe Brega: Nu pun întrebări. Eu aş vrea să spun că este natural în viaţă ca orişice trandafir să aibă ghimpi şi spini. Că dacă trandafirul n-ar avea spini, ar semăna ca un taur fără coarne. Dar noi, Republica Moldova, sîntem o ţară de minuni, în limba rusă se zice „поле чудес”. Iată, oamenii noştri prima dată au să vadă harbuz roşu pe din afară şi verde pe dinăuntru. Mulţumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulţumesc şi eu. Microfonul nr. 5, vă rog.

141

Domnul Petru Ştirbate: Mulţumesc. Fiindcă nu am cui pune întrebarea, vin cu o propunere. Şi rog foarte mult, domnule Preşedinte al şedinţei, să fie pusă la vot crearea unui grup de lucru pentru elaborarea unei hotărîri referitor la atacul fără precedent. Şi aş propune aici ca să fie logic făcut. În toate fracţiunile să fie reprezentate 4, 3. Cum a zis şi domnul Ioniţă 1 : 1. Rog să fie supusă la vot. Mulţumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aici au fost critici la adresa Comisiei economice, buget şi finanţe, dar cel puţin, stimaţi colegi, noi avem ce examina. Avem raportul, avem ce dezbate. Dar ce putem dezbate după ce am primit această, aşa - numită informaţie din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi de la domnul Popa? Ce putem dezbate, dacă n-am primit nici o informaţie oficială din partea Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. De fapt, conducerea acestor comisii, atît domnul Popa, cît şi domnul Stoianoglo s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu. Au boicotat activitatea, examinarea acestui subiect şi întrebarea mea este atît pentru domnul Stoianoglo, cît şi pentru domnul Popa. Cine stă în spatele dumneavoastră şi cine v-a rugat să procedaţi la fel, să boicotaţi, să vă eschivaţi de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu? De ce n-aţi prezentat vreo informaţie, care cît de cît poate fi examinată la şedinţa în plen?

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Господин депутат, Во-первых, представление сегодняшних рапортов, о которых вы так болеете, не предусмотрено Регламентом, потому что вообще слушания, о которых мы говорим, были проведены в нарушение действующего Регламента. Это первое. Второе, я уже сказал, что мы представили информацию, которая исходит из стенограммы комиссии, которая была сделана по итогам заслушивания представителя правоохранительных органов. Ну, и наконец, третье, я тоже повторяю, что на последнем заседании комиссии, на котором мы собирались заслушать эту информацию и представить ее общими усилиями, ваша фракция это заседание сорвала, поэтому нам не просто удалось это сделать просто.

142

Domnul Vladimir Plahotniuc: Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Victor Popa: Îmi permiteţi să-i răspund şi eu domnului Petrenco, că în spatele meu, domnule Petrenco, stă legea, în primul rînd, actul normativ. Dacă dumneavoastră călcaţi în picioare aceste acte şi nu vă interesează, aceasta este altă problemă. Eu mi-am expus poziţia. Comisiile permanente nu au în activitatea sa deci audieri parlamentare. Aceasta o face Parlamentul. Nu poate răspunde preşedintele comisiei, nici eu, ca preşedinte аl Comisiei juridice, numiri şi imunităţi de activităţile pe care le-a întreprins sau nu le-a întreprins ministerul justiţiei, au fost audieri parlamentare. A fost ministrul justiţiei aici, la tribună, trebuia să-i puneţi întrebările care vă interesează şi să veniţi cu propuneri concrete. Acelaşi lucru nu-l poate face nici domnul Stoianoglo. Şi cred că nici domnul Ioniţă nu poartă răspundere pentru activitatea Comisiei pentru valori financiare ş.a.m.d.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte, Chestia este foarte simplă. Nimic nu împiedică, începînd cu ziua de azi, grupul de deputaţi, care iese cu asemenea iniţiativă – să elaboreze un proiect de hotărîre de Parlament şi să-l înainteze plenului Parlamentului. Este totul în mîinle dumneavoastră, stimaţi colegi. Deci autorii semnează iniţiativa şi înainte. Care microfon? Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Domnule Popa, Eu vă îndemn să deschideţi încă o dată Regulamentul Parlamentului, articolul 126 alineatul (2), ceea ce se referă la audieri parlamentare. Noi am luat decizia, tot plenul Parlamentului, să organizăm astăzi audieri parlamentare. Şi să audiem comisiile cu ce informaţii aţi venit dumneavoastră, domnule Popa? Cu această pagină cu şapte propoziţii? Aceasta este tot ce puteţi să spuneţi la acest subiect de atacuri raider? Sau Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, care n-a pregătit absolut nimic. Şi nu este vorba de comisie, dar, în primul rînd, de preşedintele acestei comisii, care reprezintă aici Partidul Democrat. Noi susţinem ideea creării unii grup de lucru pentru elaborarea unei hotărîri a Parlamentului, în urma acestor audieri, căci orice audieri trebuie să se termine cu ceva. De aceea, sîntem gata să participăm în acest grup de lucru. Şi propunem să puneţi la vot.

143

Domnul Marian Lupu: Formaţi-l, dragii mei, Ieşiţi cu un proiect de hotărîre de Parlament, ce vă împiedică? Privind formarea unui grup de lucru, aşa cum scrie Regulamentul. Care este problema, eu nu văd. Fiindcă azi noi discutăm un document inexistent. Scrieţi-l, înregistraţi-l şi veniţi peste 5 minute, propuneţi-l. Care este problema? Microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Я хочу еще раз вернуться к ссылке, которую сделал депутат Петренко, ссылаясь на соответствующие статьи Регламента. Публичные слушаения, о которых он говорит, не заключаются в том, чтобы заслушивать председателей комиссий, а заслушивать конкретных должностных лиц по конкретным вопросам. Microfonul nr. 5.

Domnul Victor Popa: Acelaşi lucru am vrut să-l spun şi eu. Articolul 126 din Regulament, se are în vedere audierea Guvernului. Iar alineatul (2) spune că Parlamentul poate invita şi alte autorităţi pentru audieri. Comisiile permanente nu sînt autorităţi publice. Noi sîntem organe de lucru ale Parlamentului. Şi nu puteţi să mă audiaţi pe mine sau pe alt preşedinte al comisiei. Noi am venit cu informaţii concrete despre activităţile pe care noi le-am întreprins. Dar nu ne putem asuma răspunderea pentru фcei pe care i-am audiat în cadrul şedinţelor.

Domnul Marian Lupu: Bine, de acord. Microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Diacov: Da, stimaţi colegi, Eu cred că noi încet-încet ajungem la temperatura, cînd trebuie să ne determinăm. Sigur, s-a întîmplat o istorie. Şi nu este exclus că deputaţii din diferite fracţiuni doresc, cu adevărat, să găsească adevărul. În Parlamentul Republicii Moldova demult s-au format diferite comisii. Şi toate comisiile acestea s-au terminat cu îmbulzeală politică, cu aprecieri politice, cu bătălii politice. Adevărul a rămas pe de o parte. Aşa şi în acest caz se primeşte, că două grupuri parlamentare insistă şi parcă cineva nu doreşte să găsească adevărul. Eu personal nu am nici o problemă să votez demisia oricărui funcţionar public, care este vinovat, cu adevărat, în această istorie. Pe parcurs, au fost avizaţi şi Ministerul Justiţiei, şi Ministerul de Interne, şi Procuratura, şi CNPF, şi alte structuri. Păi, dacă noi vrem să aflăm adevărul, păi, nu deputații trebuie să afle, era bine ca deputații să convină asupra ideii creării unei comisii interdepartamentale în

144 care să fie specialiști din domeniu, din sistemul bancar, de la interne, din… oameni care se pricep în problemele CNPF-ului și acești specialiști să examineze și să ne propună un raport. Care-i problema? Domnule Ioniță, mîine trebuie să ascultăm raportul pe alt dosar, pe altă problemă, pe altă anchetă și acum domnul Ioniță vine și spune că, uite, aceștia sînt vinovați. Eu cred că nu este bine chestia asta. Într-adevăr, dacă vrem să aflăm adevărul și să-i pedepsim pe acei care merită, dacă merită unii dintr-înșii, nici o problemă din partea Partidului Democrat. Noi vrem să știm adevărul și să fie pedepsite persoanele implicate în diferite încălcări de lege, dar asta să fie pe dreptate. De aceea, domnule Președinte, într-adevăr, dacă există o propunere, ca să facem o comisie interdepartamentală din specialiști, nu din activiști de partid, care apără interesele de partid și, într-adevăr, să examinăm, să le dăm două săptămîni să avem un răspuns clar ce s-a întîmplat în vara anului trecut și nu numai în vara asta, dar și în alte veri. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Domnule Diacov, Vă mulțumesc pentru faptul că v-ați adresat mie personal, vreau să spun un singur lucru: sînt specialiști, departamental, și multe alte lucruri care le spuneți dumneavoastră, ține de parte legală. Noi, ca deputați, nu specialiștii experți au numit în funcții pe acei de la CNPF și de la alte instituții, noi i-am numit. Întrebarea noastră nu ține de legalitatea acțiunilor, întrebarea noastră este simplă. Cum noi, care am creat o Comisie Națională a Pieței Financiare, am numit pe oameni în funcție, noi i-am numit și nu specialiștii și experții, dar noi, deputații, ne-am trezit că… ceea ce s-a întîmplat. Și aici trebuie să dăm o apreciere foarte clară, noi, ca deputați. Ceea ce am făcut noi prin numirea unor oameni în funcție, ne-a asigurat că piața este protejată sau nu? Aici nu trebuie specialiști și altceva, s-a întîmplat ceva pe piață și trebuie să existe un răspuns.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

145

Domnul Dumitru Diacov: O singură propoziție în calitate de replică. Eu sînt absolut de acord, da, dar eu nu vreau ca domnul Ioniță sau altcineva dintre deputați, sau Diacov, să fie procuror, judecător ș.a.m.d. Sînt instituțiile acestea, instituțiile acestea trebuie judecate și apreciate de specialiști în domeniu, nu de deputați în Parlament. Eu nu doresc ca deputații în Parlament să devină, așa, pînă la prînz, deputați, dar după prînz – procurori, judecători, avocați ș.a.m.d.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Simion Furdui: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să adresez o întrebare domnului Stoianoglo, dacă se poate. Eu am adresat această întrebare și cu 3 săptămîni în urmă, în audierile pe care noi le-am făcut în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, dar au trecut deja 3 săptămîni și eu sper că au mai parvenit informații, ancheta a mai lucrat, și poate că, posibil, voi avea un răspuns mai concret. Noi toți știm din informația care a venit în comisie, din internet că firma care a fost deposedată, eu am în vedere firma din Slovenia, care a fost deposedată de acțiuni, este în procedură de faliment. Spuneți-mi, vă rog, ancheta examinează așa versiune ca posibila atragere într-un scandal de proporții, internațional a Republicii Moldova și deposedarea de acțiuni a acestor bănci, are ca intenție așa ceva sau ca scop?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …вас разочаровать. Я не так много знаю, как господин Ионица по этому вопросу. На прошлой неделе здесь был Генеральный прокурор, и у вас была возможность выяснить эти вопросы у него. Вся информация, которую я сегодня представил, исходила из материала стенограммы, из материалов которые были представлены в ходе заседания комиссии. Другой информации у меня нет.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Fracțiunea Partidului Comuniștilor insistă să fie format acest grup de lucru și, conform Regulamentului Parlamentului, nu este nevoie de vreo hotărîre înregistrată prealabil, domnule Președinte.

146

Eu aș vrea aici să citez articolul 47 alineatul (5) din Regulamentul Parlamentului, care prevede propunerile legislative, deoarece nu este nevoie noi să formăm o hotărîre, să votăm o hotărîre pentru formarea unui grup de lucru care, acest grup de lucru, ulterior, să propună un alt proiect de hotărîre pentru un anumit domeniu. Noi propunem să terminăm aici discuțiile și vom propune componența nominală a acestui grup de lucru, și nici nu este nevoie de pus la vot.

Domnul Marian Lupu: Exact și eu vorbeam de același lucru, stimate coleg Sîrbu. Păi, asta-i și chestia. Adineauri ați spus cuvinte de aur: că nici nu e nevoie de pus la vot. Corect, fiindcă nici nu avem ce pune la vot. (Rumoare în sală.) Formați acest grup. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi am discutat și ieri, și astăzi foarte mult asupra procedurilor corectitudinii. Eu vreau, cu trimitere la capitolul VII articolul 110 și 111, unde, să zic că noi sau Parlamentul are două funcții de bază: legiferarea și a doua, controlul parlamentar. Și articolul 111 este controlul executării legilor. Comisia Națională, Procuratura, alte structuri funcționează și acționează în baza anumitor legi. Comisiile parlamentare, spune acest articol, au obligațiunea de a controla executarea legilor și determinarea eficienței acțiunilor acestor legi și urmează, aici scrie, pot și trebuie să prezinte rapoarte Guvernului, altor autorități publice și Parlamentului inclusiv. Eu vă rog foarte mult, să ne onorăm obligațiunea ca autoritate publică centrală, fiindcă Regulamentul Parlamentului prevede expres, în acest sens, obligațiunile comisiilor permanente și eu cred că nu doar în aceste cazuri. Atunci cînd în republică se întîmplă ceva pe o dimensiune sau alta, anume comisiile permanente au obligațiunea de a interveni în acest sens. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Domnule Președinte, Fracțiunea Partidului Comuniștilor împărtășește întru totul ardoarea cu care dumneavoastră vreți să aflați adevărul în spatele atacurilor raider și înaintează pentru grupul de lucru 4 deputați: Muntean, Chistruga, Zagorodnîi și Vitiuc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

147

Domnul Veaceslav Ioniță: Partidul Liberal Democrat propune ca să fie: Ioniță, Agachi și Zaporojan.

Domnul Marian Lupu: Ceilalți, vă rog, dacă aveți propuneri, le anunțai la microfon, căci ele, într- adevăr nici… precum a spus și domnul Sîrbu, ele nu sînt subiect de a fi supuse votului, se iau ca axiomă. (Rumoare în sală.) Alte propuneri? Vă determinați, în acest caz, și înaintați propunerile. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Pentru stenogramă. Este vorba de comisia din 9 persoane.

Domnul Marian Lupu: Că nu-i vorba de comisie, parcă era vorba de…

Domnul Grigore Petrenco: De grupul de lucru din 9 persoane.

Domnul Marian Lupu: Așa, acestea au fost incursiunile. S-au înscris cîțiva dintre colegii noștri pe listă, pentru luare de cuvînt la acest subiect, primul fiind domnul Cimbriciuc. Vă rog. Domnul Alexandru Cimbriciuc: Onorat Parlament, Rezultatele audierilor pe marginea subiectului vizat nu s-au regăsit în raportul foarte îngust și vag al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Cert este că avem suficiente legi și pîrghii legale pentru a preîntîmpina atacurile de gen raider, dar că legile respective nu au fost aplicate de către organele abilitate, favorizînd instrumentarea acțiunilor menționate sau chiar, în unele cazuri, avînd și rolul de complicii. Și aceste acțiuni de contracarare trebuiau fi efectuate de către Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională și alte instituții care nu au manifestat interes sau au dat dovadă de neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu în lucru foarte grav, la părerea mea. Ambele dosare pornite sînt instrumentate lent, monoton și superficial. Ele au fost pornite numai sub influența opiniei publice, a intervenției Prim-ministrului și a mass-media. Cauzele penale au fost pornite doar pentru a fi raportat că de către organele de drept se întreprind măsuri, dar, de fapt, acţiuni ofensive, hotărîtoare şi de neamînat, ce au fost necesar să fie întreprinse în cadrul acestor dosare, nu au fost efectuate. Conform articolului 52 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, în atribuţiile Procurorului intră pornirea şi conducerea urmăririi penale,

148 care trebuia să fie una legitimă, obiectivă şi oportună, cu ulterioara atragere la răspundere a persoanelor vinovate, ceea ce nu s-a făcut. Din informaţia deţinută, autorizarea efectuării percheziţiilor a fost obţinută de la judecătorul de instrucţiune la 1 şi 2 august, dar au fost efectuate abia la 12 septembrie. Din acest motiv nu au putut fi depistate probe, cum ar fi: ştampile, documente, înscrieri, corespondenţe. Această întîrziere de 40 de zile nu este una întîmplătoare. La fel şi interceptările convorbirilor telefonice, fiind autorizate la sfîrşitul lunii august, au fost transmise pentru înregistrare la mijlocul lunii septembrie. Aceste acţiuni trebuiau să fie întreprinse în mod de urgenţă în vederea acumulării probelor necesare pentru stabilirea adevărului. Să fie şi acest fapt o coincidenţă? Cred că nu. Ca rezultat, nu avem o persoană pusă sub învinuire şi nu sînt sigur dacă vor fi, cu excepţia judecătorului Nicolae Nogai, căruia acum, cîteva zile, i s-a ridicat imunitatea, pentru a fi tras la răspundere penală. Dar cine stă în spatele acestui judecător corupt şi lipsit de bunul simţ? Organele de urmărire penală ţin persoanele respective în anonimat, la părerea mea, în speranţa că noi, cetăţenii, vom trece cu vederea, o fi vorba de demnitari de rang înalt în stat, ceea ce urmărim şi astăzi, colegii noştri din Parlamentul Republicii Moldova cum apără acest flagel foarte trist pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cu toţii noi ne dorim un răspuns la aceste întrebări. Potrivit articolului 9 al Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, acesta este obligat să asigure, în limita competenţei sale, siguranţa sistemului financiar-bancar. Ce acţiuni a întreprins SIS-ul pentru a preveni aceste atacuri? Făcîndu-se transmiterea la caracterul secret al infracţiunilor, nu am primit un răspuns la această întrebare. Aceste atacuri de tip raider nu sînt unice în Republica Moldova. Astfel de deposedări de acţiuni, întreprinderi, imobile au mai avut loc în modul şi în mediul de afaceri din ţara Republica Moldova. Cazul SRL „Digomobil” în care găsim implicarea acelui judecător, aceeaşi judecătorie de la Căuşeni. Cazul „Nipon”, Societatea pe Acţiuni „Guguţă”, Societatea pe Acţiuni „Gemenii”, cazul Cooperativei „Agrostoc”, cazul fraţilor Ţopa şi multe altele. Şi vreau să vă atenţionez, chiar şi acum, în zilele care trăim astăzi, sînt atentate şi de a prelua şi fabricile de zahăr de la Glodeni şi Donduşeni. Vreau să menţionez că miile de oameni care lucrează la aceste fabrici zilele curînd vor bloca arterele internaţionale ale Republicii Moldova. Să nu uităm de evenimentele din 7 aprilie 2009, cînd organele abilitate nu şi-au făcut datoria, în mod special Procuratura, care a transmis în judecată dosare penale fără probe, pentru ochii lumii, cum ar fi şi cazul poliţistului Vasile Olaru, pus sub învinuire fără motiv, ca mai apoi să fie achitat de instanţa de judecată şi multe alte cazuri, limitîndu-se doar la declaraţii de subordonare politică şi de clan. În concluzie, Parlamentul urmează să ia o decizie în privinţa organelor vizate care erau abilitate să intervină direct pentru a preveni şi contracara atacurile produse în vederea asigurării securităţii statului.

149

Doamnelor şi domnilor, Imaginea ţării la acest subiect a avut numai de pierdut și acest aspect ne vizează, inclusiv şi pe noi, deputaţii Republicii Moldova, care am fost aleşi de popor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Andrian Candu,

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Preşedinte, Dragi colegi, Onorată asistenţă, Astăzi avem parte de un frumos spectacol, foarte bine regizat şi pus la cale de colegii noştri din Alianţă, din păcate, Partidul Liberal Democrat şi cu cei din opoziţie, Partidul Comuniştilor. Am crezut sincer că audierile organizate vor avea un scop şi acest scop este aflarea adevărului. Ba mai mult, că vom găsi acele soluţii în legislaţie sau vom găsi acele proceduri necesare care nu vor mai permite preluări ilegale de proprietate. Dar ce am văzut? Ce am auzit? O mimare de audieri, o mimare de căutare de adevăr şi pentru ce? Pentru a găsi unele scuze pentru eventualele acţiuni? Am pus o întrebare ministrului justiţiei, în cadrul acestor audieri, cum explică dumnealui că tratatele la care Moldova este parte prevăd bune mecanisme pentru recunoaşterea deciziilor judecătoriilor străine, iar pînă în prezent Ministerul Justiţiei nici nu şi-a pus în gînd să le găsească locul în legislaţia internă. Nu am auzit vreun răspuns. Ne grăbim, domnilor, să facem reforme în justiţie ca să ajungem la ce avem astăzi? Anul trecut a fost reformat Institutul Executorilor Judecătoreşti la iniţiativa Ministerului Justiţiei, apropo. Astăzi executorii, spune ministrul, fac abuzuri. Păi, cine îşi asumă responsabilitatea pentru astfel de reforme? Are dumnealui curajul? Din declaraţiile făcute în cadrul audierilor, s-a constatat că, pe parcursul a mai multor ani, au avut loc peste 500 de cazuri de schimbare a proprietăţii în baza unor hotărîri judecătoreşti. Dar cel mai important, s-a constatat despre existenţa unor grave încălcări în cazurile „Termocom”, „Moldelectrica” , „Red-Nord”, unde au fost aduse prejudicii foarte, foarte mari statului şi tăcere. Nu a existat interes în a găsi adevărul în aceste cazuri? Sînt unele mai importante decît altele? Noi trebuie să curmăm, în general, cazurile de preluare ilegală a proprietăţii, să căutăm soluţii, să modificăm legislaţia pentru a proteja dreptul de proprietate, dar nu să facem spectacole. Nu trebuie să ascundem acele fapte care nu ne convin, dragi colegi din Partidul Liberal Democrat, chiar dacă sînt implicaţi colegi de partid sau instituţii conduse de aceştia. Îmi pun întrebarea: cum de se explică că executorii judecătoreşti abuzează legislaţia, aşa cum declară ministrul justiţiei, iar poliţiştii care îi însoţesc la executarea silită cu arme, nici măcar nu sînt achitaţi. Nu am văzut vreun raport sau cel puţin o informare făcută de Ministerul Afacerilor Interne.

150

Ba mai mult, observăm că Prim-ministrul Filat, cu încălcarea competenţelor, dă indicaţii ca alte instituţii să se ocupe de investigaţii, dar nu cei care sînt direct competenţi: Ministerul Afacerilor Interne. Adică, în loc să fim responsabili sau cel puţin să fie responsabil, sau cel puţin să răspundă la întrebări cei cu mîna cărora au fost făcute atacurile, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, noi astăzi am aruncat privirea doar la acei care intervin ulterior ca să stopeze fărădelegile. Şi, pînă la urmă, doar aceştia şi sînt audiaţi într-un spectacol regizat şi orchestrat. De ce ascundem faptele că, de exemplu, compania estimator, ce aparţine unul membru PLDM, s-ar părea că se face responsabilă de grave prejudicii aduse statului. De ce, dacă sînt unii care declară că ştiu adevărul şi ştiu cine stă în spatele atacurilor, pînă astăzi nici nu s-au prezentat la Procuratură, chiar dacă au fost citaţi. Aici mă refer la Prim-ministrul Filat. Dumnealui nu are timp pentru a lupta pentru adevăr şi pentru protejarea drepturilor de proprietate? Alţii, în schimb, se plîng de felul cum sînt întrebaţi şi intervievaţi de anchetatori. Nu vă place, domnule Streleţ, să fiţi citat şi întrebat? Păi, dacă ştiţi adevărul, oare nu aceasta este cel mai important? Sau totuşi, iarăşi ne rezumăm doar la spectacole, adică adevărul nu contează. Doar să mimăm aceste audieri şi să căutăm scuze pentru noi înţelegeri. Dacă nu vă este ruşine faţă de colegii parteneri, faţă de aceste instituţii, faţă de investitorii pe care pretindeţi că-i apăraţi, măcar să vă fie ruşine faţă de electoratul care v-a votat. Se întreba un mare poet şi filozof Nikita Stănescu: „De ce să cred în alt adevăr, de ce nu în adevăr pur şi simplu?” Păcat, adevărul care trebuie căutat în altă parte, adevărul probabil trebuie căutat în altă parte şi, cu siguranţă, nu în spectacolele care sînt astăzi aici. Mersi.

Domnul Marian Lupu: Şi domnul Mihai Godea. Ultimul care îl am pe listă care s-a înscris pentru luări de cuvînt.

Domnul Mihai Godea: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Nu intenţionam să vorbesc astăzi, dar, în urma acestui exerciţiu pe care l-am făcut împreună cu toţi, am decis să punctez cîteva lucruri. Eu, în principiu, am înţeles ce se întîmplă în tot acest caz care se numeşte, a fost definit cu mare … atacuri raider încă din cadrul audierilor la Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, unde am audiat instituţiile abilitate ale statului cu investigarea unor asemenea cazuri. Nu am aflat mai mult astăzi, deşi doream să aflu mai multe decît ceea ce am aflat în comisie. Am fost şi la audierile Comisiei economie, buget şi finanţe, tot din interesul de a mă informa. Eu despre altceva vreau să spun. Vreau să vă pun o întrebare, în primul rînd colegilor deputaţi, şi să încercăm să răspundem împreună la această întrebare. Să ne amintim cel puţin de doi ani de cînd sînt eu deputat cu ce s-au finalizat audierile

151 parlamentare pe o problemă sau alta, dacă audierile parlamentare, în general, au turnat lumină pe cazurile dezbătute în plenul Parlamentului. Dacă a fost vreo finalitate a acestor audieri, dacă societatea a primit răspunsuri la întrebările pe care le-am abordat cu mare pompă, mare scandal şi mare spectacol, cum spune colegul Candu și nu este vorba doar de aceste audieri. Vă rog, să ne amintim de toate audierile pe care le-am făcut în această sală în ultimii doi ani de zile și răspunsul este acelaşi: nici un rezultat. Oare, chiar doar interesul politic este cel mai important şi nu interesul cetăţeanului, şi nu interesul de a rezolva cazuri destul de grave cu care ne confruntăm noi şi care se produc. De ce atîta superficialitate, de ce atîta cinism în aprobarea acestor subiecte de interes major pentru societatea noastră? Ce se urmărește, de fapt, prin aceste audieri? Cu ce pleacă fiecare deputat din această sală astăzi, după aceste audieri? Cu un răspuns mai clar după ele sau cu aceleași răspunsuri cu care a venit în această ședință de plen? Eu înțeleg că poate cineva întrevede alegeri anticipate, eu înțeleg că unii poate recurg deja la discursuri electorale, dar parcă totul e încă liniște și pace, să zic așa. Eu mă văd nevoit să constat, în calitatea mea de deputat, că, de fapt, aceste audieri, exercițiul pe care l-am făcut astăzi, nu a adus plusvaloare, nu a adus un răspuns suplimentar pentru noi, deputații, și, probabil, pentru cetățenii care au urmărit și care se vor informa prin intermediul instituțiilor de presă despre ceea ce s-a întîmplat în ședința de plen astăzi. Eu, stimați colegi, vă chem la responsabilitate și la respect față de cetățenii care ne-au mandatat să-i reprezentăm în forul legiuitor suprem al țării. Să încercăm să ne detașăm de politicianism. S-a vorbit că … acțiunile au fost un atentat la securitatea națională, dar oare declarațiile responsabile n-au atentat la siguranța națională? Dar oare elementele de agitație și panică care s-au creat acum, 2–3 săptămîni, nu au fost o încercare de atentat la siguranța națională? Vă chem însă o dată la responsabilitate, dacă ne simțim aleși ai poporului. Dar dacă, cum să zic, facem doar ceea ce spune cineva și ceea ce indică șeful, vă asumați fiecare în parte. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Acestea au fost luările de cuvînt. Înainte de Ora întrebărilor și declarații, fiindcă avem colegi înscriși pentru declarații, avem un ultim subiect pe ordinea de zi aprobarea proiectului ordinilor de zi ale ședințelor pentru 13 – 21, proiect care a fost înaintat atenției, este înaintat atenției dumneavoastră de către Biroul permanent. L-ați avut distribuit, el poate fi și în continuare dezvoltat, noi știm lucrul acesta, pe care motiv îl supun votului. Stimați colegi, Cine este pentru aprobarea acestui proiect rog să voteze. Majoritatea.

152

Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat. Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Referitor la ordinea de zi, pe care noi o aprobăm pentru următoarele săptămîni, deci noi trebuie să informăm deputații că la ședința Biroului n-a fost aprobată această ordine de zi și de aceea trebuie să propunem în cadrul Parlamentului, să ne expunem poziția.

Domnul Marian Lupu: Exact ceea ce-am spus. Că, de fapt, Biroul permanent vine cu… la decizia plenului.

Doamna Maria Postoico: Da. Și, totodată, vă rog să ne dați voie să facem propuneri la ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Păi, stimată colegă …

Doamna Maria Postoico: Păi, cum?

Domnul Marian Lupu: Eu ce am întrebat?

Doamna Maria Postoico: Păi, pentru ce? Dar dumneavoastră foarte repede ați pus la vot.

Domnul Marian Lupu: Nu eu foarte repede pun la vot.

Doamna Maria Postoico: Nu cum nu, dacă așa este?

Domnul Marian Lupu: Cred că dumneavoastră, nu știu, prea încet reacționați, sau cum? Este ultimul-ultimul subiect pe ordinea de zi.

Doamna Maria Postoico: Vedeți, este microfonul alături, foarte rapid reacționăm. N-a fost aprobat.

Domnul Marian Lupu: A fost.

153

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Proiectul a fost acum votat de majoritate. Colegii, care doresc să propună adăugător, poftim, poate să propună. Eu, de exemplu, aș propune proiectul nr.1802 să fie inclus. Fiindcă din 2010 noi am convenit la un Birou, s-a mai convenit, dar, cred că, din motive tehnice s-a scăpat introducerea acestui proiect. Nr.1802, da.

Domnul Marian Lupu: Bine. Deci asta ce aveți aici la îndămînă plenul a aprobat. Sînt propuneri suplimentare, vă rog, să le evocați. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Председатель, Наша фракция предлагает включить в повестку дня на следующую неделю рапорт Комиссии по расследованию проблемы казино. Eu nu țin minte numărul.

Domnul Marian Lupu: Da, eu tot nu țin minte, dar noi am discutat la Biroul permanent, el trebuia să fie … Bine, era pregătit să fie examinat chiar și ieri sau azi.

Domnul Oleg Reidman: Proiectul este gata.

Domnul Marian Lupu: Numai că, știu că raportul a fost pregătit, doar că distribuirea lui a început doar miercuri după masă. Și noi am ținut cont de faptul ca să nu se vină cu un raport pe care oamenii nu l-au văzut încă, pe care motiv este judicioasă propunerea dumneavoastră, pînă săptămîna viitoare toți deputații să aibă posibilitatea să ia cunoștință de el. Microfonul nr. 3. Nu. Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Deci proiectul, pe care l-am propus astăzi, nr.2395. Am hotărît că îl examinăm la ședința din 13.

Domnul Marian Lupu: Nr.2395.

Domnul Victor Popa: Nr.2395, da, care trebuia să fie azi pe agendă. Asta-i una.

154

Domnul Marian Lupu: Nr.926?

Domnul Victor Popa: Și, în afară de aceasta, domnule Președinte, nr.1687 pe care tot l-am scos, pentru că nu era examinat de comisie, pînă la 13 noi o să reușim.

Domnul Marian Lupu: Deci nr.2395, nr.1687.

Domnul Victor Popa: Exact.

Domnul Marian Lupu: Propunerea. Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Pentru a evita careva confuzii săptămîna viitoare și reieșind din subiectul care astăzi a fost în ordinea de zi și a fost transferat, ar fi bine să știm exact data cînd urmează Prim-ministrul să-și prezinte raportul și, respectiv, dacă e data de 13 exact? Sau va fi 14?

Domnul Marian Lupu: Păi, asta doar voi o știți. (Se rîde.)

Domnul Valeriu Streleț: Atunci, s-o fixăm. Adică, reieșind din aceea că raportul Prim-ministrului în subiectele vizate astăzi în ordinea de zi …

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, …

Domnul Valeriu Streleț: … urmează a fi prezentat pe data de 13.

Domnul Marian Lupu: … deci așa, noi am votat raportarea acestui raport pentru următoarea perioadă.

Domnul Valeriu Streleț: Da.

Domnul Marian Lupu: Mai departe, așa cum noi procedăm de obicei cu toate proiectele, …

155

Domnul Valeriu Streleț: Da.

Domnul Marian Lupu: … în mod de lucru se decide în ce zi se include cutare …

Domnul Valeriu Streleț: Eu nu în zadar am ridicat acest subiect, din motive că deja au apărut comentarii în presă că va fi sau pe 13 sau pe 20. Noi vorbisem de … propunerea noastră de alaltăieri a fost, de ieri, pardon, de ieri-dimineață a fost ca să fie pe data de 13. Noi am dori ca să fixăm acest subiect, ca să fie clar.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ganaciuc, O să luați legătura cu Cancelaria, fixați cu dînșii și informați colegii. E simplu ca bună ziua. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Fracțiunea Partidului Comuniștilor reiterează solicitarea de a introduce în ordinea de zi pentru ședințele Parlamentului pentru săptămînile viitoare următoarele proiecte de lege: proiectul nr.1441 din 12 mai 2010, proiectul nr.1373 din 7 mai 2010, proiectul nr.1393 din 10 mai 2010, proiectul nr.2057 din 7 iulie 2010, proiectul nr.396 din 17 februarie 2010. Toate aceste proiecte au un caracter social bine evidențiat.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Pentru ordinea de zi de săptămîna viitoare propun două proiecte de hotărîre: nr.2125 privitor la stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova și nr.2126 privitor la instituirea Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerii Președintelui. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Boris Vieru – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Propun să fie exclus din lista proiectelor de acte legislative, propuse de comisiile permanente ale Parlamentului spre respingere, proiectul nr.1092 privind modificarea și completarea Legii nr.440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la

156 zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă. Este vorba despre un proiect care nu a fost discutat.

Domnul Marian Lupu: Nu-i necesară toată istoria. Propunerea am înregistrat-o, stimate coleg.

Domnul Boris Vieru: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și vreau să vă spun că excluderea, dacă nu vor fi alte opinii, s-ar putea să treacă și fără vot. Dacă vor fi alte opinii, atunci le vom supune votului. Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. În luna iulie, domnule Președinte, noi am luat o hotărîre de Parlament, ca, pînă la 1 octombrie, Procuratura Generală să vină cu un raport în legătură cu inundațiile din 2008. Vremea trece, Procuratura e pregătită, ar trebui de inclus în ordinea de zi. Posibil nu 13 – 14, 20 – 21, dar 1 octombrie a depășit de acum. Vă îndemn să respectăm.

Domnul Marian Lupu: Da, am înregistrat.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, La 29 septembrie am făcut o interpelare și de la microfon, și în scris la adresa ministrului educației cu o problemă foarte importantă privitor la optimizarea școlilor și închiderea claselor de limbă rusă din raioane. Au trecut două săptămîni, cu părere de rău, ministrul educației așa și nu a mai apărut în ședință. Eu insist ca, totuși, conducerea Parlamentului, Secretariatul Parlamentului să asigure pentru joia viitoare prezența domnului ministru al educației. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul ministru al educației a fost și pentru azi invitat la solicitarea altora dintre colegii noștri. În acest caz, precum ați făcut-o anterior, apelați, poate, la conducerea de partid, poate vine.

157

Alte propuneri? Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap: Doar o precizare. Pentru interpelări, într-adevăr, sînt două săptămîni, 29, astăzi avem data de 7, deci două săptămîăni nu sînt depășite, de aceea nu este depășit termenul. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Nu, problema este că domnul ministru a fost invitat și ieri, și astăzi în alt context. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap: Domnule Președinte, Am făcut referire la interpelarea respectivă. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, eu am specificat, că au fost și solicitări pentru întrebări. Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov – Fracțiunea PCRM: Deci adineaori domnul Vieru a propus să fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.1092, care a fost propus pentru respingere. Deci așa cum am informat și Biroul permanent, nu înțeleg care este motivul. Și propun ca el, totuși, să rămînă în ordinea de zi pentru ședința următoare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Voi supune votului.

Doamna Violeta Ivanov: Domnul Vieru personal a votat pentru aceasta în ședința comisiei.

Domnul Marian Lupu: Vă înțeleg. Deci avem două propuneri, voi supune votului. Alte propuneri? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc.

158

Propunem includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1532 din 05.07.2011, proiectul de Lege pentru completarea articolului 7 din Codul fiscal. Autori – deputații Reidman și Domenti. Și de procedură. Domnule Președinte al ședinței, De fapt, întrebarea este următoarea: cine a propus deputaților acest proiect al ordinii de zi și în ce bază?

Domnul Marian Lupu: Biroul permanent. A fost discutat …

Domnul Grigore Petrenco: Deci a fost discutat …

Domnul Marian Lupu: Corect.

Domnul Grigore Petrenco: … nu și propus. Conform articolului 39 din Regulamentul Parlamentului, întocmirea ordinei de zi … doar Biroul permanent al Parlamentului …

Domnul Marian Lupu: Exact.

Domnul Grigore Petrenco: … poate să propună plenului Parlamentului proiectul ordinii de zi.

Domnul Marian Lupu: Exact.

Domnul Grigore Petrenco: Ceea ce nu s-a întîmplat. Adică, Biroul permanent al Parlamentului nu a …

Domnul Marian Lupu: Ian, citiți-mi ..

Domnul Grigore Petrenco: … votat pentru acest proiect.

Domnul Marian Lupu: … vă rog, unde-i scris că Biroul permanent votează. Vă ascult.

Domnul Grigore Petrenco: Biroul permanent întocmește proiectul ordinii de zi în prima jumătate.

159

Domnul Marian Lupu: Corect. L-am întocmit. Citiți-mi unde-i scris „votează.”

Domnul Grigore Petrenco: Da nu ați întocmit. Biroul permanent nu a votat pentru acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Unde-i scris că a întocmi e echivalent cu a vota?

Domnul Grigore Petrenco: Biroul permanent nu s-a înțeles în privința proiectului ordinii de zi.

Domnul Marian Lupu: Domnule Petrenco …

Domnul Grigore Petrenco: Respectiv.

Domnul Marian Lupu: Nu pierdeți timpul în zadar pe un foarte simplu motiv: a întocmi nu înseamnă a vota și a aproba. Exact în situația în care comisiile parlamentare cînd nu ajung la un rezultat, chiar și cu ajutorul domnului Sîrbu, n-o să vă ajute lucrul acesta, comisia vine și spune …

Domnul Grigore Petrenco: De procedură, stați.

Domnul Marian Lupu: Vă rog, sîntem tot pe procedură.

Domnul Grigore Petrenco: Atunci care este sensul, în general, al procedurii de vot la Biroul permanent?

Domnul Marian Lupu: Eu vă zic, fiindcă Biroul permanent este locul unde se acumulează toate propunerile de la toate comisiile și avem un tablou general.

Domnul Grigore Petrenco: Și propuneți pe urmă …

Domnul Marian Lupu: Și alt loc …

160

Domnul Grigore Petrenco: … proiectul la vot.

Domnul Marian Lupu: … decît Biroul permanent, votul și aprobarea ordinei de zi, dacă ați fi mai cărturar și ați citi Regulamentul, este scris clar, că aprobarea se face de plenul Parlamentului, el votează …

Domnul Grigore Petrenco: Biroul permanent de fiecare dată a votat în privința ordinii de zi. Ordinea de zi, dacă nu este votată la Biroul permanent, nu poate fi propusă Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Unde e scris lucrul acesta în Regulament? Nu vă prostiți, stimate coleg. Fiindcă sînt lucruri serioase, dar sînt chiar lucruri, nu-i nevoie cu tot felul de chestii de acestea, mai ales să ieșiți la microfon „чтобы засветиться.” Alte propuneri nu sînt. Le supun votului. Deci propunerea domnului Reidman privind includerea pe ordinea de zi a raportului Comisiei de anchetă privind cazul cu cazinourile sau așa-numita Comisie cazinourile. Cine este pentru rog să voteze. Majoritara. Propunerea acceptată. Propunerea Comisiei juridice privind includerea proiectelor nr.2395 și nr.1687, cele care, de fapt, au fost incluse pentru aceste două săptămîni, dar rapoartele fiind nepregătite se amînă pentru următoarea perioadă de două săptămîni. Cine este pentru rog să voteze. Mulțumesc. Majoritatea. Propunerea domnului Diacov: nr.1802. Despre ce-i acolo măcar? A, modificări la tariful vamal? Deci raport, aviz, totul este. Proiectul de Lege privind modificarea Legii tarifului vamal. Cine este pentru rog să voteze. Nu se acumulează numărul necesar de voturi. Proiectul nu este acceptat. Propunerile doamnei Domenti: 1, 2, 3, 4, 5 la număr. Proiectul nr.1441. Cine este pentru includerea acestuia rog să voteze. Nu s-ă acumulat numărul necesar de voturi. Nu este acceptat. Nr.1373. Cine este pentru rog să voteze. Constat, după rezultatele votului în sală, că nu este numărul necesar de voturi pentru … nu e majoritatea pentru a fi acceptat. Nr.1393. Cine-i pentru? Nu este majoritatea. Nr.2057. Eu văd, este un sector, cîți sînteți voi și două sectoare. Dacă vreți să vă asigurați, nici o problemă. Stimați colegi numărători, Insistența colegilor noștri din opoziție, rog să vă ocupați locurile la microfon și să anunțați rezultatele. N-ai ce-i face. Deci nr.1393. Cine-i pentru? Anunțați, vă rog, rezultatele.

161

N u m ă r ă t o r i i: –28.

Domnul Marian Lupu: – 28.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 5.

Domnul Marian Lupu: 33 de voturi.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Acum, vă rog frumos, ca să avem tabloul întregit și să nu mai apară întrebări de acestea. Cine-i împotrivă? Da, ca să vedem cîți sîntem în sală în general. Bine. Atunci pun altfel întrebarea. Dați-mi, vă rog, prezența în sală pe sectoare. Pe sectoare, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: – 27 Sectorul nr.2 – 20. 22, pardon.

Domnul Marian Lupu: 27 – Sectorul nr.1. 22 – Sectorul nr.2.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu: 22 – sectorul nr.3. 71 de voturi. Deci, treizeci și …. Ce nu-i? Încă o dată: 27 – sectorul nr.1, așa?

N u m ă r ă t o r u l: Da, da.

Domnul Marian Lupu: 22 și 22. Totul e corect. 71 de voturi. Mai învățați matematica, vă rog, un piculeț, așa.

162

Deci în continuare proiectul nr.2057 din același pachet de propuneri ale doamnei Domenti. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 5. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 32 de voturi. Nu s-a acceptat propunerea. Și proiectul nr.396. Cine-i pentru?

N u m ă r ă t o r i i: – 27. Sectorul nr.3 – 0. Sectorul nr.2 – 6.

Domnul Marian Lupu: – 33. Proiectul nu a fost susținut. Propunerea n-a fost susținută, la fel. Propunerea domnului Reșetnicov: două proiecte: nr. 2125, nr.2126. Le supun votului pe rînd. Nr.2125. Cine-i pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 5. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 32 de voturi. Nu a fost acceptată propunerea. Și proiectul nr.2126. Ce, în sală sînt îndemnuri, da? Votați.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 5. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 32 de voturi. Aceeași situație similară. Proiectul … nu a fost deocamdată aprobată includerea lui. Propunerea domnului Vieru privind excluderea proiectului nr.1092 din lista celor propuse pentru următoarele două săptămîni. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Haideți, se vede că e număr insuficient.

163

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 7 voturi. Zero. Zero – sectorul nr.2.

Domnul Marian Lupu: Propunerea nu a fost acceptată. El rămîne în listă Propunerea domnului deputat Brega privind includerea pe ordinea de zi a Raportului Procuraturii Generale privind inundațiile din anul 2008. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: Zero – sectorul nr.1. Zero – sectorul nr.2. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Sigur? Păi, decideți-vă.

N u m ă r ă t o r i i: Zero – sectorul nr.2. (Rumoare în sală.) Ridicați mîinile atunci.

Domnul Marian Lupu: Vă rog, mai avan, mai avan.

N u m ă r ă t o r i i: 17 – sectorul nr.2.

Domnul Marian Lupu: –17.

N u m ă r ă t o r i i: 22 – sectorul nr.3.

Domnul Marian Lupu: 39 de voturi. Da, din 71, 39. Majoritatea. Propunerea e acceptată.

Domnul Sergiu Stati: Nu, și cam…

Domnul Marian Lupu: Propunerea.

Domnul Sergiu Stati: …stranii calcule faceți voi.

164

Domnule Președinte, Vă rog, ca să puneți încă o dată la vot, fiindcă cine a votat, cine n-a votat.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Sergiu Stati: Să vedem și noi ce se întîmplă.

Domnul Marian Lupu: Eu de două ori am pus la vot lucrul acesta. (Rumoare în sală.) Și nr.1532, propunerea domnului Petrenco. Cine este pentru rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: 27 – sectorul nr.1. Sectorul nr.2 – 5. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 32 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Cam asta e. Vă mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Boris Vieru: Un moment de procedură. Eu v-aș ruga să puneți încă o dată la vot propunerea mea, pentru că Fracțiunea Partidului Liberal Democrat a votat, noi am votat, nu am înțeles de unde s-au luat 9 voturi. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Haideți că se.

Domnul Boris Vieru: A votat.

Domnul Marian Lupu: …se repetă același rezultat. (Rumoare în sală.) Acum, continuăm. Ne-a rămas Ora întrebărilor și, respectiv, declarațiile. Deci din cei invitați ieri și astăzi… au fost invitați așa: domnul Lazăr, domnul Leancă, domnul Popov, domnul Șleahtițchi. Deci din cei invitați s-au prezentat doar domnul Lazăr și domnul Popov. Leancă și Șleahtițchi nu s-au prezentat. Le luăm pe rînd. Deci domnul Lazăr, vă rog, la tribuna centrală. Deci asta-i la intervenția făcută de domnul Petkov. (Rumoare în sală.) Este în sală? Stați. Este? (Rumoare în sală.)

165

Nu, nu, nu, stați puțin. Voi știți Regulamentul, că lucrul acesta e personificat, să nu fie cu supărare. Și atunci dacă deputatul vine cu asemenea chestii, dar nu este în sală, se procedează altfel. Vă rog, domnule Lazăr.

Domnul Valeriu Lazăr – ministrul economiei: Da, bună ziua. Eu aș ruga foarte mult să-mi fie precizată întrebarea, fiindcă nu am avut posibilitatea să iau cunoștință de ea, de aceea mă va ajuta să vin și cu un răspuns mai succint și mai clar. Vă rog.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Domnule Lazăr, Mie o să-mi fie acum greu, sincer să zic, să-mi amintesc anume care a fost întrebarea. Cred că era să fie mai ușor ca să luați din stenogramă. Să încercăm pe rînd, dar o să am foarte multe întrebări atunci.

Domnul Valeriu Lazăr: Am răbdare.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, nu două.

Domnul Marian Lupu: Aveți cam două întrebări pentru Ora întrebărilor.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, acele două, vă rog, asta de dimineață a fost, după asta o să mai fie. Domnule Lazăr, Deci noi v-am invitat astăzi în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei guvernamentale pentru vînzarea activelor Armatei Naționale. La adresa noastră au parvenit copiile contractelor, două contracte, unul din 5 iulie și altul din 23 august, referitor la vînzarea armamentului. Pînă acum, nu s-a vorbit nimic despre vînzare, două specificații, da, cum este scris în contract. Citesc din original în rusă: 9П 140 боевая машина „Ураган”, 11 bucăți, anul producției 1980, 83. 9Т 452 транспортно заряжающая машина „Ураган”, 12 bucăți, 1980. Cum am și promis n-am să dau costul. Cred că este o taină comercială. Deci noi tare am dori ca să ne spuneți ceva despre acest lucru, pentru că ministrul apărării nu ne-a spus nimic că au fost și ”Uragan”-uri.

166

Și, la fel, am întrebat dacă… prin ce se explică diferența costului propus, apropo, Moldovei pentru armament, fără ”Uragan”-uri, care a constituit peste 8 milioane dolari în momentul în care contractele sînt semnate pentru 3 milioane 326 mii 726 dolari în total cu ”Uragan”-uri în condițiile în care Ministerul Apărării duce lipsă acum de fonduri financiare. Asta a fost, de fapt, tema pentru care ați și fost invitat dumneavoastră. După asta o să mai avem întrebări.

Domnul Valeriu Lazăr: Mulțumesc, stimate domnule deputat, pentru întrebare. Cu referință la partea a doua a întrebării, o să vă dezamăgesc. Comisia pe care am onoarea s-o gestionez nu are atribuții vizavi de aspectele comerciale. Comisia pe care am onoarea s-o gestionez doar verifică procedurile aferente acestui proces. Și, respectiv, sînt în imposibilitatea de a vă da detalii și cu atît mai mult de a da anumite aprecieri aspectelor comerciale. În conformitate cu legislația în vigoare, responsabil de aspectele comerciale și propriu-zis de realizarea acestor tranzacții este instituția care a asigurat comercializarea, respectiv, în cazul dat Ministerul Apărării. De aceea, regretabil, nu vă pot da răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Cu referință la prima parte a întrebării…

Domnul Alexandr Petkov: Numai o clipă la această, prima, a doua parte, da.

Domnul Valeriu Lazăr: Da, vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: Sau prima care ați luat-o dumneavoastră. Dar, conform normelor în vigoare, dumneavoastră, ca președinte al comisiei, purtați responsabilitatea directă, cum se zice în hotărîrea Parlamentului, pentru activitatea acestei comisii, care la urmă ia decizia privind vînzarea activelor Forțelor Armare.

Domnul Valeriu Lazăr: Vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: Atunci…

Domnul Valeriu Lazăr: Vă rog să faceți trimitere la o normă concretă unde scrie că comisia respectivă are atribuții în domeniul aspectelor comerciale. Am și eu în față legea care spune foarte clar.

167

Domnul Alexandr Petkov: Mie îmi este acum greu. Da, în rusă deci este Положение о междепартаментской комиссии.

Domnul Valeriu Lazăr: Corect. Și vă rog să-mi citiți unde scrie că noi purtăm responsabilitatea pentru aspectele comerciale.

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră direct purtați responsabilitatea.

Domnul Valeriu Lazăr: Nu-i corect.

Domnul Alexandr Petkov: Punctul 13. Punctul 13 este, hotărîre. Hotărîrea Guvernului nr.60.

Domnul Valeriu Lazăr: Domnule Petkov, Ați formulat întrebarea, dați-mi voie să vă dau răspunsul, după care o să intrăm, după caz, în polemică. Prima parte a întrebării, v-am spus că, în opinia mea, competența comisiei sau competențele comisiei nu vizează aspectele la care v-ați referit și eu nu am aceste informații. Nu pot da apreciere, fiindcă comisia nu face expertiza aspectelor comerciale. Comisia, în decizia sa, pot să v-o citez, a dat mandat Ministerului Apărării pentru negocieri și în decizia acestei comisii scrie negru pe alb că Ministerul Apărării va asigura negocierile, doar o secundă, o să-mi ia un minut să vă citez, de a permite negocierile pentru comercializarea activelor militare conform anexei, între Ministerul Apărării și firma respectivă în conformitate cu legislația în vigoare și scrie, ulterior: se permite comercializarea articolelor menționate la un preț nu mai mic decît prețul stabilit în lista activelor propuse spre comercializare, aprobată prin Hoărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 30 iunie 2011. Legea stabilește că aceste active…

Domnul Marian Lupu: 2011 sau 2001?

Domnul Valeriu Lazăr: 2001, cer scuze. Legea din… și hotărîrea Parlamentului, și legea spune că aceste active nu pot fi comercializate la un preț nu mai mic decît cel….

Domnul Alexandr Petkov: Dar putea fi și mai mare, de ce nu?

168

Domnul Valeriu Lazăr: De aceea, unica competență a comisiei, așa cum comisia a decis, a dat mandat ministrului apărării și a avut grijă ca dumnealui să respecte întocmai legislația ...

Domnul Alexandr Petkov: Domnule vicepremier, Dumneavoastră ați dat mandat ministrului apărării în baza căruiva tender, în baza căruiva concurs. În baza la ce ați dat mandat ministrului apărării să vîndă aceste active la acel preț?

Domnul Valeriu Lazăr: Ministrul apărării, în persoana șefului, deja fostului Șef Stat Major generalul Dominic, a venit cu un raport în fața membrilor comisiei, comisia fiind, practic, în componența in corpore și a raportat despre rezultatul tenderului petrecut după o procedură stabilită pentru armament și, de fapt, noi am luat în calcul rezultatele acestui tender și am dat mandat pentru negociere.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Lazăr, Eu am în mînă acum o hîrtie, din martie 2011, prin care se dădeau 8 milioane 310 mii 200 de dolari, fără „Uragan”-uri. Dumneavoastră acum de ce ne țineți pe noi?

Domnul Valeriu Lazăr: Nu, puteți să insistați încă 24 de ore, nu vă pot da informațiile, fiindcă nu ține de competența mea. Nu vă supărați. Cu referință la prima parte a întrebării. Aceste tranzacții au fost realizate în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Da, vă confirm aici, de la tribuna Parlamentului, în luna iulie au fost comercializate și instalații de tip „Uragan”, instalații care au fost comercializate într-o țară conform acordurilor internaționale și conform certificatului de utilizator final emis de organele de organele competente din această țară, ele urmau a fi dezasamblate sub responsabilitatea țării respective.

Domnul Alexandr Petkov: La fiecare contact aparte.

Domnul Valeriu Lazăr: Da, este certificatul de utilizator final, eu îl am în față, dar, în conformitate cu legislația în vigoare, informația ce ține de aspecte aferente comercializării munițiilor sînt secrete de stat. Puteți să insistați, nu am de gînd să încalc legislația, să vă dau mai multe informații aici, cel puțin, în public. Invitați-mă, vă rog, personal la comisie.

169

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră, după ședința Guvernului ați numit însăși țara, țara Armenia este numită de către dumneavoastră, așa că…

Domnul Valeriu Lazăr: Mă invitați, vă rog, la comisie. În calitate de deputați aveți dreptul la aceste informații și vi le ofer sub responsabilitatea dumneavoastră. Nu vreau să încalc legea aici, în fața Parlamentului.

Domnul Alexandr Petkov: Acum eu vreau să vă pun cele două întrebări la care am dreptul. Da, deci pentru… este prima. Cred că o să rezistați dacă o să le citesc în limba rusă. Согласно действующим нормам Вы, как председатель комиссии, несете персональную ответственность за эти сделки. Под вашу ответственность часть оружия уже попало в зону конфликта. 40 тон, если я не ошибаюсь. Куда должны попасть реактивные установки залпового огня Ураган, которые, думаю, Вам известно перечисляются к оружию массового уничтожения? Это был первый вопрос.

Domnul Valeriu Lazăr: Asta e o apreciere, un citat dintr-un comunicat de presă, dar nu o apreciere juridică sau de alt gen la ceea ce a realizat comisia. Decizia sau impresia vă aparține. Comisia a acționat în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Unica instituție, conform legii, abilitată cu dreptul de a impune restricții este Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. Asta spune legea. La moment nu există asemenea restricții în raport cu tranzacțiile care vizează țara la care v-ați referit.

Domnul Alexandr Petkov: Второй вопрос.

Domnul Valeriu Lazăr: Asta este realitatea.

Domnul Alexandr Petkov: Второй вопрос. Нам известно, что пусковые установки ”Штурм-С” и ”ФАГОТ” – их более 30 сейчас – еще находятся на территории Молдовы. Также они уже проданы. Также ”Ураган”-ы остались еще в Молдове. Если все законно, то на каком основании был остановлен вывоз вооружения с территории Молдовы?

Domnul Valeriu Lazăr: Nu știu în ce bază. Comisia nu este abilitată cu dreptul să facă tranzacții, să stopeze. Comisia este abilitată cu dreptul de a-și da autorizare pentru tranzacție.

170

Tranzacția, autorizația este valabilă pe parcursul a unui an de zile, așa cum spune legea, de aceea noi nu sîntem îndreptățiți să verificăm. Întrebați, vă rog, colegii de la Serviciul Vamal, eventual, Serviciul Grăniceri, comisia nu are în competență. Ea emite, verifică că procedurile au fost respectate, că certificatul de utilizator final a fost oferit. Am respectat acest… respectarea acestor proceduri, ulterior de tranzacția propriu-zisă, este responsabil cel care o realizează, Ministerul Apărării și alte autorități competente cu reglementarea importului exportului propriu-zis. De aceea, nu vă pot răspunde la această întrebare.

Domnul Alexandr Petkov: Уточняющий вопрос. Вы об „Ураган”-ах, в частности, проинформировали руководство станы, в частности, главнокомандующего вооруженных сил?

Domnul Valeriu Lazăr: Da, toată conducerea țării, conform legislației.

Domnul Alexandr Petkov: Ați auzit, domnul Lupu?

Domnul Valeriu Lazăr: A fost informată despre intenția de a realiza aceste tranzacții. Legislația prevede că, la finalizarea lor, Ministerul Apărării este obligat să anunțe Comandantul Suprem. Așa spune legea.

Domnul Marian Lupu: La finalizarea tranzacției.

Domnul Valeriu Lazăr: La finalizarea acestei tranzacții.

Domnul Marian Lupu: Șeful Statului este informat. Tranzacția nici nu este încă încheiată. Rog să țineți cont de lucrul acesta. (Rumoare în sală.) Eu știu, asta-i ca nuca de perete. Microfonul nr.3. Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Trei. Mulțumesc. Domnule raportor. (Rumoare în sală.)

171

Domnul Marian Lupu: De fapt, stați puțin. Nu vă supărați, vă rog, omul a fost invitat la acest subiect. De autor. (Rumoare în sală.)

Domnul Grigore Petrenco: Da, de ce?

Domnul Marian Lupu: Foarte simplu. Sîntem la Ora întrebărilor.

Domnul Grigore Petrenco: Uitați-vă cîți deputați au întrebări.

Domnul Marian Lupu: Foarte bine.

Domnul Grigore Petrenco: Vă asigur că. Nu, dacă el a venit, a stat aici două ore…

Domnul Marian Lupu: Acestea nu-s audieri. (Rumoare în sală.) Nu, vă rog frumos. Există lege, Regulament.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule raportor…

Domnul Marian Lupu: El a fost invitat pentru ziua de astăzi.

Domnul Grigore Petrenco: Eu cred că…

Domnul Marian Lupu: Nu cred, domnul…

Domnul Grigore Petrenco: Nu este.

Domnul Marian Lupu: Domnul Lazăr…

Domnul Grigore Petrenco: Nu este încălcare de Regulament.

172

Domnul Marian Lupu: Ba, da.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Lazăr…

Domnul Marian Lupu: Domnul Popov. La aceeași invitație a domnului Petkov.

Domnul Grigore Petrenco: Rușine. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Nu, dragii mei. Tot trebuie să fie conform Regulamentului. Aveți întrebări, ați ieșit, le formulați, vine autorul și răspunde. Simplu, regulamentar. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Noi l-am invitat pe domnul Lazăr din partea fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: Domnule Petkov, Dumneavoastră n-ați specificat că fracțiunea îl invită.

Domnul Alexandr Petkov: Cum, adică, n-am? Eu am spus, noi invităm. Я еще не Мариан Лупу, чтобы говорить: мы Мариан Лупу. (Rîsete în sală.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Petkov…

Domnul Alexandr Petkov: Noi invităm.

Domnul Marian Lupu: Вам до вас еще очень далеко, domnule Petkov.

Domnul Alexandr Petkov: Слава Богу.

Domnul Marian Lupu: Слава Богу. Noi…

173

Domnul Alexandr Petkov: Там и оставайтесь, но мы приглашали господина Лазара от имени фракции.

Domnul Marian Lupu: Și ați pus întrebările foarte clar.

Domnul Alexandr Petkov: Asta este unu. Doi. Eu văd că domnul Plahotniuc nu v-a transmis ceea ce l-am rugat. Domnul Cojocaru a pus 10 întrebări… ieșire.

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule Petkov…

Domnul Alexandr Petkov: Eu vă rog foarte mult.

Domnul Marian Lupu: Aveți următorul invitat la întrebările voastre.

Domnul Alexandr Petkov: Eu mai am întrebări pentru domnul Lazăr.

Domnul Marian Lupu: Le formulați și joia viitoare le evocați. Acum puteți să le evocați și el vine.

Domnul Alexandr Petkov: Acum eu vreau să-l întreb.

Domnul Marian Lupu: Săptămîna viitoare.

Domnul Alexandr Petkov: Pe domnul Popov în calitatea dînsului de membru al aceleiași comisii. Domnule Popov, De cîte ori dumneavoastră ați fost la ședința acestei comisii care a permis vînzarea armamentului în Armenia, în zona de conflict și unde sînt încercările Ministerului de Externe de a afla dacă armamentul acela nu ne va face probleme pe plan internațional?

Domnul Andrei Popov – viceministru al afacerilor externe și integrării europene: Eu cer scuze, domnule Președinte, stimați deputați, eu am fost invitat să răspund la o întrebare referitor la…

174

Domnul Alexandr Petkov: O să fie a doua întrebare.

Domnul Andrei Popov: …la Ucraina și vreau să vă rog să reiterați această întrebare.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, aceasta o să fie a doua întrebare.

Domnul Marian Lupu: Deci…

Domnul Alexandr Petkov: Și dumneavoastră, la fel, ați fost invitat din partea fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Audierile în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică au fost închise. Domnule Președinte, Dumneavoastră trebuia să le amintiți fiecărui deputat. El este obligat de a păstra și a asigura securitatea statului. Se pun niște întrebări foarte ne la locul lor, necumpătate. Ori păstrăm, ori nu păstrăm ceea ce trebuie să păstrăm. Eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Deci o să procedăm regulamentar. De astă dată, dimineață, domnul viceministru a fost invitat la subiectul foarte concret la care ați făcut referință. Astăzi este Ora întrebărilor. Formulați întrebările dumneavoastră, respectiv, după ce le formulați, invitați responsabilul sau persoana care joia viitoare vine și vă oferă răspunsul. Domnule Popov, Vă rog.

Domnul Andrei Popov: Domnule Președinte, Cu permisiunea dumneavoastră, eu aș ruga să fie repetată întrebarea, fiindcă vă spun foarte sincer, nu o am din stenogramă. Știu că este legată de proprietățile în Ucraina și ratificarea din 5 octombrie de către Rada Ucrainei a Protocolului cu privire la introducerea unor amendamente, dar sub ce unghi a fost formulată întrebarea, nu cunosc.

175

Dar subiectul stăpînesc atît de bine, încît pot să vin să răspund la întrebări fără să…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Andrei Popov: Vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: Adică, ce, nu cunoașteți subiectul sau ce? Domnule Popov, Dumneavoastră, și în speță domnul Corman care acum nu știu de ce este lipsă, domnul Diacov la fel, care toți complice, bine că domnul Streleț mai este aici, da. În ședința Comisiei politica externă și integrre europeană, că am privit-o ieri special, foarte atent ce ați spus, ați afirmat că, în urma acestui act, considerat de noi unul antinațional, nu, Moldova nu va pierde controlul asupra obiectului care se numește „Днестровская ГАЭС-2”, da. Recent, adică cîteva zile, acum cîteva zile, în Ucraina a fost aprobat și de către dînșii proiectul de ratificare, Legea cu privire la ratificarea acestui acord. Însă eu am citat astăzi cuvintele primului vicepreședinte al Comitetului Radei Supreme pentru relații internaționale care a zis următoarele: „Украина передает Молдавии более 100 - обьектов, это небольшие территории карьера, которые практически уже исчерпаны. То есть, это так называемые глухие небольшие обьекты, которые не имеют для нас особого значения. Но главный наш плюс и достижения переговороного процесса в том, что Украине удалось получить полный, subliniez, полный контроль над сооружениями Днестровской ГАЭС. Как известно, там всегда возникали конфликты с молдавской стороной. Наших рабочих попросту не пускали на свои места. То есть, проблематичным был сам контроль за этим участкам Днестровской ГАЭС. Теперь согласно договору контроль передается украинской стороне.” Citat închis. Spuneţi-mi, vă rog, atunci cînd noi vă preveneam că noi pierdem controlul, dumneavoastră ne spuneaţi că nu. În baza la ce dumneavoastră spuneaţi „nu”? Şi care este aprecierea instituţiei pe care o conduceţi asupra acestor afirmaţii?

Domnul Andrei Popov: Îmi permiteţi să vă reamintesc că mandatul Guvernului pentru negocierea protocolului care introduce modificări în Acordul din 24, a fost aprobat la data de 2 februarie 2008. În baza acestui document, aprobat de Guvernul condus de domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, ministrul economiei domnul Dodon a fost împuternicit cu 1) iniţierea negocierilor; 2) definitivarea lui şi 3) semnarea protocolului.

176

Aceste negocieri cu privire la acest protocol au fost finalizate pe parcursul anului 2008. Eu nu v-am întrerupt. … în pofida…

Domnul Alexandr Petkov: Eu vreau să vă reamintesc că negocierea şi votarea în Parlament nu este. Eu vă rog să aveţi… (Două voci concomitent.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Petkov, Eu vă rog să ascultaţi răspunsul.

Domnul Alexandr Petkov: Stimă faţă de organul legislativ suprem.

Domnul Marian Lupu: Închideţi microfonul nr. 3.

Domnul Andrei Popov: Eu am mare stimă faţă de organul legislativ.

Domnul Marian Lupu: Ascultaţi-vă, vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: Şi vă rog foarte mult, să nu ne induceţi în eroare. Negocierea nu este aprobarea în Parlament.

Domnul Marian Lupu: Faptul că nu vă plece răspunsul, nu înseamnă că nu trebuie să ascultaţi.

Domnul Alexandr Petkov: Eu pe dumneavoastră, domnule Lupu, nu v-am întrebat. Eu acum vorbesc cu domnul viceministru.

Domnul Marian Lupu: Eu veghez normele de procedură, să nu fie cu supărare. Vă rog răspundeţi.

Domnul Andrei Popov: Îmi permiteţi să reiterez respectul faţă de legislativul suprem al ţării, cu excepţia acelui deputat care sistematic minte, denaturează, manipulează şi nu dă dreptul la replică în propria Agenţie de presă. Mă refer la dumneavoastră, domnule Petkov.

Domnul Alexandr Petkov: Vă priveşte, nu mai mult.

177

Domnul Andrei Popov: Sigur.

Domnul Alexandr Petkov: Dar acum răspuns la întrebare, vă rog.

Domnul Andrei Popov: Dacă îmi permiteţi să continui ceea ce am început, voi spune că textul protocolului, aprobat de Guvern în 2008, de o pagină, fără nici o singură modificare, care, de altfel, nu menţionează denumirea „Днестровская ГРЭС” a fost semnată, la 1 februarie 2010, de către Prim-ministrul Guvernului Moldovei, Vlad Filat şi de Prim-ministrul Ucrainei Iulia Timoşenco, în forma lui negociată şi aprobată încă în 2008, pentru care există împuternicirile acordate. Iar cu privire la citatele pe care le-aţi formulat, domnule Petkov, dacă sînteţi atent, eu am în faţa mea stenograma şedinţei plenului Radei Supreme din Ucraina, iată stenograma. Citatul, aşa zis citat, pe care dumneavoastră l-aţi enunţat.

Domnul Alexandr Petkov: Este citat, nu este citat din şedinţă. Dumneavoastră nu acolo l-aţi căutat.

Domnul Andrei Popov: Nu, bine. Eu vă spun, în şedinţa plenului. Domnule Petkov, Îmi permiteţi să ascult. Iată, este stenograma, şapte pagini. Ceea ce nici deputatul care era menţionat nu a vorbit. Dar eu, îmi permiteţi să folosesc această şedinţă şi să vă spun că un deputat a pledat împotriva ratificării de către Rada Ucraineană a acestui document. Ştiţi de ce? Vreau să vă citez. În limba rusă, dacă o să rezistaţi citatul în limba rusă. Rezistaţi?

Domnul Alexandr Petkov: Eu rezist mai multe, dar a fost nu numai un singur deputat, a fost votată doar cu 227 de voturi din 400 şi…

Domnul Andrei Popov: Вот передо мной этот… deschid citatul, deputatul Karmazin U.A., citat: «Вот перед мной этот протокол», spune el în Radă. «Я считаю, что нам нужно дополнительно разъясниться, и МИД должен дать разъяснения и гарантии, что происходит из-за того…»

Domnul Marian Lupu: Deci, stimate autor, ori ascultaţi, ori aici întrerupem? Fiindcă trebuie de manifestat respect faţă de toţi oamenii. Ei ca să ne respecte pe noi. Sau aţi pierdut deja interesul, gata, s-a dezumflat? Domnul Popov.

178

Domnul Andrei Popov: «Из-за того, что здесь нигде не написано о Днестровской ГРЭС, нигде, абсолютно нигде, здесь только говориться о том, что право собственности другой стороны на объекты республиканского союзного подчинения». Iată acesta este citatul oficial din stenograma oficială. Într-adevăr, protocolul ratificat de Parlamentul Moldovei, la 28 iulie, şi de Rada Supremă a Ucrainei, la 5 octombrie, nu prevede finalizarea procedurii de recunoaştere a raportului de proprietate şi creează baza juridică pentru demararea negocierilor cu privire la stabilirea raportului de proprietate a trei obiective, care, pînă la 1 ianuarie 1990, s-au aflat în subordine republican-unională şi, respectiv, nu au fost acoperite de prevederile Acordului precedent din 1994, în care acest protocol a fost introdus. Este vorba de nodul hidro, de barajul de la Dnestrovsk şi de carierele de piatră de la Cernăuţi şi de la Pervomaisk. Odată ce acest protocol va fi, va intra în vigoare, iar acest lucru se va întîmpla doar după schimbul notelor diplomatice, instrumentelor de ratificare, iar acest lucru, permiteţi-mi să nu vă spun acum, cînd se va întîmpla, căci ţine de tactica negocierilor. Abia după aceea, acest protocol, care nu menţionează nimic despre Dnestrovsk, va intra în vigoare. Şi în baza documentelor existente la fiecare parte vor începe negocierile. Am terminat.

Domnul Alexandr Petkov: Spuneţi-mi, vă rog, la acelaşi subiect, dar care este valoarea acelor două obiecte „Песчанно-гранитный карьер» şi ce mai este acolo încă? Şi cît de mult valorează aceste obiecte care sînt epuizate, de fapt, demult şi nu este permisă intrarea noastră încolo? Şi contravaloarea acelui obiect care se numeşte «буферный гидроузел»?

Domnul Andrei Popov: Recurgînd la metoda folosită de dumneavoastră, citată din legislativele altei ţări, voi utiliza alt citat din aceste şedinţe. Domnul deputat Şkili care spune: «Международная дружба не обязывает Украину разбрасываться национальной собственностью. Я понимаю, есть дружба, братство народов, но это не означает, что нужно отдавать свою собственность. Кстати, интересно было бы поднять вопрос о несоответствии занимаемой должности министра иностранных дел Украины за сдачу национальных интересов. Конечно, вернуть отданное уже поздно. А в данном случае произошла сдача национальных интересов Украины.» Şi, iată, acest deputat ucrainean, în acelaşi context polemic, ridică întrebarea cu privire la cît valorează oare Sanatoriul din Truskoveţ, pe care Ucraina l-a transmis.

Domnul Alexandr Petkov: Eu v-am întrebat despre carieră.

179

Domnul Andrei Popov: Cît valoarează oare?

Domnul Alexandr Petkov: Eu v-am întrebat despre carieră, nu despre deputatul ucrainean.

Domnul Andrei Popov: Deci, dacă Ministerul de Externe are competenţe vaste, dar ele nu se extind asupra evaluărilor financiare, cred că, în această sală, nu doar pe scaune, sînt persoane care îşi cunosc foarte bine metodele de evaluare a obiectelor, amplasate pe teritoriul… Vă asigur că sînt şi în sală, domnule Muşuc, da. Puteţi să le adresaţi aceste întrebări.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 2.

Domnul Igor Dodon: Stimaţi colegi, A doua oară colegii şi membrii PD-ului încearcă, atunci cînd nu au argumente, să facă apel la umila mea persoană.

Domnule Popov, Stimate domnule viceministru, Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că negocierile cu Ucraina în perioada anilor 2007-2008 vizau soluţionarea tuturor problemelor în pachet. Şi atunci cînd vorbim de semnarea unui acord, în februarie 2010, şi am rămas fără demarcare la Giurgiuleşti, unde cunoaşteţi, probabil, că ar putea fi probleme pentru funcţionarea portului. Despre aceasta este vorba. Eu acum n-am să mă refer la semnarea acordului. Eu mă refer la aceea că soluţionarea în pachet, negociată şi semnată de ambele părţi, nu a fost dusă pînă la urmă. A fost scos un subiect din pachet şi s-a mers doar pe această abordare, ceea ce, în opinia noastră, nu corespunde intereselor noastre naţionale.

Domnul Andrei Popov: Vă mulţumesc pentru întrebare. Am fost menţionat. Da, eu vreau să vă mulţumesc nu doar pentru întrebare, dar şi pentru asistenţa pe care, prin consultări informale, aţi acordat echipei de negociatori împreună cu alţi colegi din fracţiunea dumneavoastră, care au participat în perioada respectivă activ la negocieri. Şi vă spun foarte sincer că acele cîteva discuţii pe care le-am avut şi despre care au aflat negociatorii ucraineni, ne-au întărit foarte mult poziţiile la negocieri, căci am asigurat o continuitate în abordări. La fel, este vorba de acel protocol. Eu am răspuns de protocol, că textul lui a fost negociat încă, dacă nu vă supăraţi, pe timpul guvernării dumneavoastră.

180

Şi el, nu am fost întrebat, este bine cînd a fost semnat, nu? În pachet, fără pachet, dar dacă aţi menţionat, negocierile dificile care se poartă, vreau să vă spun că la această şedinţă am venit de la Guvern, unde a avut loc şedinţa părţii moldoveneşti a Comisiei mixte de cooperare comercial-economică între cele două guverne - Moldova şi Ucraina, ultima şedinţă a cărei a fost în mai 2006. Iată, că unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Moldovei noi am suspendat toate relaţiile în aproape toate domeniile timp de 5 ani şi jumătate, însă am reuşit. În ultima perioadă, se ţine foarte mult de pachet. Este o abordare de pachet. Pachetul nostru prevede relansarea relaţiilor cu Ucraina şi care atestă o dinamică şi intensitatea fără precedent în contactele politice dintre cele două state. Patru întîlniri la nivelul şefilor de state în doar patru luni de zile. Întîlnirea Prim- ministrului, invitaţia Prim-ministrului de a vizita Ucraina pînă la sfîrşitul anului. Întîlnirea copreşedinţilor comisiilor mixte Lazăr, Boico, acordul de a desfăşura şedinţa Comisiei mixte a XIII-a cu ghinion la Chişinău în luna noiembrie, după o pauză de 5 ani şi jumătate. Iată doar cîtevă din acea listă foarte vastă a avantajelor, pe care noi am reuşit să le deblocăm.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Domnule viceministru, Abordarea în pachet a fost corectă sau nu, din partea celor care au negociat atunci? Da sau nu, în pachet?

Domnul Andrei Popov: Eu vreau să vă spun foarte franc.

Domnul Igor Dodon: Nu, nu, da sau nu, fără demagogie. Da sau nu?

Domnul Marian Lupu: (Rîde.)

Domnul Igor Dodon: Abordarea în pachet a soluţionării tuturor problemelor dintre Republica Moldova şi Ucraina, din punct de vedere al intereselor Moldovei, este corectă sau nu?

Domnul Andrei Popov: Eu vreau să vă spun că deja.

Domnul Igor Dodon: Da sau nu?

181

Domnul Andrei Popov: Nu.

Domnul Igor Dodon: Şi eu vreau să vă spun că, ca urmare…

Domnul Andrei Popov: Fiindcă, fiindcă, dacă îmi permiteţi. Aţi folosit prezentul, în trecut era corectă.

Domnul Igor Dodon: Atunci a fost corectă.

Domnul Andrei Popov: Şi această abordare personal, fără ca să vă spun toate cărţile pe faţă, exact în procesul de negocieri şi sînt documente. Ultima dată, ultima dată am transmis graficul de soluţionare părţii ucrainene încă în luna mai, dar am fost pus în faţa dilemei: ori ţinem în tranşee pachetul pînă în 2026 şi nu avem nici o şedinţă în 25 de ani, ori scoatem subiectul respectiv. Am reuşit să le deblocăm.

Domnul Igor Dodon: Domnule Popov, Mai bine le ţineaţi pînă în 2200, dar nu dădeaţi nici un metru de teritoriu al Republicii Moldova, în primul rînd.

Domnul Andrei Popov: Metru cu teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Igor Dodon: În al doilea rînd, domnule Popov. În al doilea rînd, abordarea în pachet la acea etapă, aţi confirmat, că a fost o abordare corectă. Şi acum o întrebare: oare semnarea Acordului, în februarie 2010, a fost o ieşire din abordarea din pachet? Deoarece noi nici astăzi nu avem demarcarea la Giurgiuleşti. Şi sună voce, inclusiv în Rada Ucraineană, că trebuie să se revadă cedarea teritoriului de la sud, prin care ne-ar crea probleme enorme pentru funcţionarea portului Giurgiuleşti. Despre aceasta este vorba acum, ca să deschidem parantezele şi să înţeleagă toţi.

Domnul Andrei Popov: Ca să deschidem parantezele. În aceşti doi ani de zile, cît patronez şi acest dosar, am reuşit să studiez minuţios toate aspectele. Am toată aprecierea şi consideraţia faţă de eforturile dumneavoastră, ale doamnei Prim-ministru Greceanîi şi ale altor colegi care au încercat, la acea etapă, să soluţioneze multe probleme, să repare anumite greşeli. Tot colegii din acest Guvern, pe data de 29 mai 2006, repet, la 26 mai, 29 mai 2006, punctul 13) al ultimului protocol al şedinţei Comisiei mixte au luat

182 un angajament, domnule Dodon, semnat de domnul vicepremier Valerian Cristea, care spunea: „В месячный срок молдавская сторона определит орган, ответственный за определение границ, участка земли, и обеспечит передачу в месячный срок.” Faptul că dumneavoastră, colegii dumneavoastră, întîi domnul Melnic, după aceea domnul Copaci, la 1 februarie, bunăoară, 2008, aţi elaborat acest document complex în pachet, iar domnul Preşedinte Voronin, pe 6…

Domnul Igor Dodon: Iunie.

Domnul Andrei Popov: Pe 6 iunie 2008, atenţie…

Domnul Igor Dodon: La Sankt-Petersburg.

Domnul Andrei Popov: Atenţie, pe 6 iunie 2008, domnul Voronin a semnat un document din opt puncte, care prevedea finalizarea tuturor întrebărilor pînă la, atenţie, sfîrşitul lunii iunie, în 20 de zile, şi realizarea vizitei.

Domnul Igor Dodon: În pachet.

Domnul Andrei Popov: În pachet.

Domnul Igor Dodon: În pachet, domnule, este important.

Domnul Andrei Popov: Pînă la sfîrşitul lunii iunie 2008, în pachet, pînă la sfîrşitul lunii iunie 2008 şi pînă la data de, dacă îmi permiteţi, 11 septembrie sau 25 septembrie 2009, nu s-a reuşit să se facă nici un pas în această direcţie. Iată, noi…

Domnul Igor Dodon: Domnule Popov, Prin semnarea Acordului s-a ieşit din pachet sau nu, din abordarea de pachet? Opinia dumneavoastră, lăsaţi interesele politice într-o parte. S-a ieşit din abordarea de pachet sau nu?

183

Domnul Andrei Popov: Eu am bucurie, satisfacţii profesionale şi, dacă vreţi, de cetăţean să fi contribuit la deblocarea relaţiilor dintre Moldova şi Ucraina şi să trăiesc această relansare.

Domnul Igor Dodon: Pachete au fost.

Domnul Andrei Popov: Domnule Dodon, Da, s-a ieşit din pachetul semnat pe 1 februarie 2008, atunci cînd, pe 6 februarie 2009, domnul Copaci a făcut amendamente şi a pus asterixuri, că termenele vor fi soluţionate. Despre ce vorbim noi? Eu, încă o dată, respect abordările dumneavoastră. N-am nici un fel de obiecţii profesioniste faţă de ceea ce aţi făcut pînă în septembrie 2009, dar, vă rog frumos, puţin respect şi din partea…

Domnul Igor Dodon: Domnule Popov, Pentru a obţine satisfacţie personală, nu ştiu cine, Prim-ministrul sau dumneavoastră aţi ieşit din pachet şi aţi cedat în negocieri. În urma acestor negocieri şi în urma semnării acordului, de fapt, partea ucraineană şi-a rezolvat una din probleme, nu toate, pentru că mai sînt şi altele. Noi, moldovenii, nu ne-am rezolvat nici una, nici dreptul de proprietate asupra carierelor, nici demarcarea frontierei şi nici rezolvarea problemei Giurgiuleşti. Despre aceasta este vorba. Dumneavoastră aţi semnat acordul în ceea ce ţine de baraj, dumneavoastră aţi semnat actul de primire – predare cu Palanca. Care erau tot parte a pachetului, însă noi nu am obţinut nimic. Despre aceasta este vorba şi trebuie să o recunoaşteţi acum sau mai tîrziu. Eu alte întrebări nu am, eu vă mulţumesc şi ar fi bine ca satisfacţia să fie nu doar personală şi profesionistă, să fie şi din punctul de vedere al interesului naţional.

Domnul Andrei Popov: Domnul Dodon, Nu am dreptul să vă pun întrebări, dar voi constata că din luna… atît timp cît aţi fost viceprim-ministru, ministru al economiei, din septembrie 2006 pînă în septembrie 2009, timp de trei ani de zile, 2006, 2007, 2008, 2009, trei ani de zile, atenţie, nu a avut loc nici o singură şedinţă a Comisiei mixte a grupului de experţi pe problema proprietăţii. Nu a fost semnat nici un singur protocol. Nu este aşa? În timp de trei ani de zile cît dumneavoastră… oare faptul că acum, pe 19 mai, a avut loc grupul de lucru, au fost făcute schimburi de proprietate şi sîntem pe cale se deblocăm şi subiectul proprietăţii al moldovenilor în Ucraina. Nu este un motiv să vă bucuraţi şi dumneavoastră?

Domnul Marian Lupu: O ultimă serie se schimburi.

184

Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Domnule Popov, Aţi avut ocazia să plecaţi de aici, cu cel puţin, cu capul sus. Nu intraţi acolo unde nu cunoaşteţi detaliile! În ceea ce ţine de semnarea protocoalelor de negocieri cu titlu de proprietate, unde au avut loc multe negocieri, deplasarea delegaţiilor noastre şi le găsiţi la Agenţia Proprietăţii de Stat. Multiplele negocieri în ceea ce ţine de unele preferinţe comerciale pe această perioadă, întrebaţi-l pe colegul dumneavoastră viceministru, care este la economie acum, Calmîc. De aceea, nu vorbiţi, vă rog, foarte mult despre aceea ce nu cunoaşteţi. Mai bine să nu facem zece ani comisii interguvernamentale, decît să cedăm totul din satisfacţie personală. Aceasta am vrut să vă spun. Şi acest lucru ar fi bine să-l înţelegeţi. Eu vă mulţumesc şi fiţi atenţi la ceea ce spuneţi.

Domnul Andrei Popov: Domnule Dodon, Eu sînt foarte atent la ceea ce nu spun, căci cunosc multe. Şi atunci cînd vorbim despre subiectul spinos, complex al proprietăţilor privatizate în Ucraina, am anumite reţineri interne ca să nu scoatem tema la alt nivel. De aceea, voi pleca oricum cu capul sus, fiindcă am, vă asigur, satisfacţie şi personală, şi profesională, că facem un lucru bun şi sîntem pe calea dreaptă.

Domnul Marian Lupu: Dacă la acest subiect? Microfonul nr. 2.

Domnul Andrei Popov: În relaţiile cu Ucraina.

Domnul Oleg Reidman: Господин министр, Не знаю, насколько можно быть удовлетворенным фактом разблокирования отношений. Предложите сопредельной стороне территорию Молдовы до Оргеева, и вы станете почетным гражданином Украины. Я в этом уверен. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Popov, Eu vă mulţumesc.

Domnul Andrei Popov: Mersi.

185

Domnul Marian Lupu: Declaraţii. Domnul Saharneanu şi domnul Chiorescu. Prima declaraţie – domnul Saharneanu. Microfonul nr. 4, doar dacă e de procedură.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc. Da, e de procedură, domnule Președinte, deoarece au fost specificați miniștrii Leancă și Șleahtițchi ca nefiind prezenți în sală și s-a mai făcut și o referință la partid. Vreau să precizez că așteptam, de fapt, să spună și domnul Popov că domnul ministru Leancă, viceprim-ministru, azi este implicat într-o acțiune complexă cu reprezentanți ai Serviciului Diplomatic Suedez, 30 la număr, și n-a putut onora acest expromt, această invitație expromtă în Parlament la fel ca și domnul Șleahtițchi care ieri a așteptat toată ziua momentul ca să vină în ședința de plen, dar a fost momentul cînd s-a întrerupt ședința, astăzi fiind implicat într-o activitate din două raioane de nord ale Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Îmi pare rău că trebuie să revin la subiectul pe care l-am discutat și a bulversat atît de mult Parlamentul. Eu promit că mai mult nu revin decît în acest caz, în acest moment. Nu mai aștept scuze de la domnul Reidman. Voi face uz de articolul 12 din Legea statutului deputatului și voi veni cu un demers în Comisia juridică, numiri și imunități. Dar vreau să fac o mică incursiune asupra dezvoltării pe care a avut-o acest subiect, fiindcă de la microfoane, din partea stîngă a sălii, au ieșit domnul Reșetnicov, domnul Munteanu, iar în culoarele Parlamentului l-am auzit la o televiziune cu declarații în surdină făcute de deputatul Tkaciuk asupra următorului subiect, precum că eu pretind la o cetățenie, iar aceasta ar fi ilegal și se făceau trimiteri zeflemitoare la acest subiect. Eu înțeleg motivul și lucrul care-i mișcă pe comuniști la acest subiect. Eu vreau să declar că totul este legal. Dubla cetățenie este recunoscută și este legală și vreau, de la acest microfon, chiar să mulțumesc Statului român că ne oferă posibilitatea că devenim și noi cetățeni ai patriei părinților noștri și lucrul acesta trebuie să-l salutăm. Noi intrăm în Europa în asemenea mod și sîntem, totodată, și cetățeni ai acestui pămînt, chiar dacă acum poporul nostru este împărțit în două state și nu ne vom abate de la această decizie, hotărîre a noastră cu toate intimidările care se fac aici, în Parlament, referitor la acest caz.

186

Evident, este una, este ura pe care o manifestă, o au comuniștii față de o etnie de români, iar lucrul acesta este deosebit de grav, fiindcă este o manifestare de xenofobie. Această religie a comuniștilor din Republica Moldova, care nu-i sînt altceva decît coloana a 5-a, este adusă la paroxism și ei o dezvoltă pînă, probabil, le va fi și piatra lor de mormînt, că o vor trage peste mormîntul lor și vor… pe care piatră va fi scris: aici sînt îngropați ultimii xenofobi de pe Planeta Pămînt. Ura este ceea ce mișcă acest partid și ei sînt trimișii, fiindcă sînt în treuca lor, li se toarnă în toată ziua tărîțe pentru ca să fie grași, rezistenți și agresivi la adresa intereselor acestui pămînt. Ura este ceea ce îi ține în picioare și ceea ce îi face ca să… mă rog, să aibă careva întreținere din partea patronilor lor. Eu voi termina parafrazînd un vers al lui Grigore Vieru, referitor la ceea ce a spus domnul Reșetnicov, domnul Munteanu, că trebuie să fiu întemnițat, că trebuie să fiu expulzat, că trebuie să stau după gratii, fiindcă am o… tind să am o cetățenie română, fiindcă spun adevărul aici, la acest microfon. Eu le spun în felul următor: eu, Reșetnicov, Munteanu, Tkaciuk și alții ca voi nici măcar nu vă urăsc, îmi este, pur și simplu, milă de voi, iar voi să știți că noi vom rămîne pe poziția care sîntem aici, reprezentanți ai poporului român, aici, în Republica Moldova, și nu vom permite nici o dată să se întîmple un alt 28 iunie 1940, fiindcă noi nu vom pleca de aici la dorința voastră, așa cum vreți voi să rămîneți aici singuri pe acest pămînt, fiindcă ați trimis un milion în robie și așteptați ca să plecăm și noi de aici ca să faceți… să vă faceți de cap. Fiindcă asta vă trebuie vouă pentru patronii voștri care vă hrănesc, să rămîneți aici numai voi, să aveți foloase din acest pămînt al nostru. Eu vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Chiorescu.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Doamnelor și domnilor deputați, Onorată asistență, În contextul aspirațiilor noastre de a atrage cît mai multe investiții din străinătate prin crearea unui climat prielnic pentru respectivele investiții și asigurarea investitorilor că Republica Moldova poate garanta integritatea acestora, a mai puțin de o lună de la atît de mediatizatele atacuri raider de la băncile comerciale ne confruntăm din nou cu o situație care pune în pericol imaginea țării și aspirațiile sus-menționate. Mă refer, în mod special, la cazul Fabricii de Zahăr din Glodeni care reprezintă o întreprindere de importanță majoră pentru economia raionului, în special, și pentru economia țării în general. În aceste condiții, activitatea fabricii a fost blocată de către factorii de decizie de la „Bălți-Gaz”, care, folosindu-se de monopolul instaurat de către

187

„Moldova-Gaz” pe piață, tergiversează intenționat, sub orice pretext, încheierea contractului de livrare a gazelor naturale. Ca motiv se invocă obligația de a achita datoria istorică a foștilor proprietari a SA „Glodeni-Zahăr” care, la moment, se află în proces de insolvabilitate. Stimați colegi, În luna august curent, „Bălți-Gaz” a demontat 500 de metri de conductă sub pretextul unor scurgeri de gaze, fapt care a dus la imposibilitatea tehnică de a fi livrat gazul. La moment, conducta este reparată, dar „Moldova-Gaz” refuză, cu vehemență, să încheie un contract. Menționez că, în condițiile actualei secete, în zona fabricii sînt peste 200 mii tone de sfeclă de zahăr din care deja peste 25% este stricată, iar furnizorii de materie primă suferă mari pierderi. Fabrica de zahăr a investit în actuala recoltă circa 85 de milioane lei și în achiziții de materiale – peste 100 milioane lei. Analizînd situația creată, muncitorii, care sînt în număr de peste 500 oameni, întreprind, consideră că aceste acțiuni se întreprind intenționat de către factori de decizie de la „Moldova-Gaz” în persoana domnului Gusev Alexandru prin intermediul celor de la „Bălți-Gaz” și conține elementele unui atac raider, avînd ca scop falimentarea cu ulterioara acaparare a întreprinderii. Conducerea fabricii de zahăr a sesizat Ministerul Economiei, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, inclusiv Prim-vicepreședintele Parlamentului despre abuzurile comise de către acei de la „Moldova-Gaz”. Dar, pînă la moment, doar acei de la Ministerul Economiei au dat un răspuns evaziv, fără să fi intrat în esența problemei care, în fond, este identică cu răspunsul venit de la „Moldova-Gaz”. Stimați colegi, Angajații fabricii de zahăr se întreabă ce se întîmplă în jurul fabricii, cine are interes, pot oare organele de contribuție în domeniu să-și facă datoria sau nu? Noi nu încurajăm acțiunile ulterioare probabile, dar angajații fabricii, cît și furnizorii de materie primă din zonă amenință că o să-și facă dreptate singuri. În acest scop, în zilele imediat următoare, intenționează să blocheze calea ferată Chișinău-Moscova și dacă nici aceste acțiuni nu vor ajuta la soluționarea problemei atunci cele 200 mii tone de sfeclă de zahăr, de care am vorbit anterior, se vor regăsi în fața Palatului Republicii, în fața Ministerului Agriculturii, în Piața Marii Adunări Naționale, în dependență de capacitatea de depozitare a acestor zone. În calitatea mea de deputat, solicit insistent Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și, nu în ultimul rînd, Societății pe Acțiuni „Moldova-Gaz” să întreprindă măsuri urgente pentru soluționarea problemei, iar la următoarea ședință în plen să vină cu un raport amplu cu privire la situația constatată și măsurile întreprinse. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

188

Domnul Marian Lupu: Ședința este închisă. Următoarea va avea loc, știți dumneavoastră cînd. Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 17.30.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului

189