Proletari din toate țările, uniți-vă! ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8482

6 PAGINI 30 BANI

LUNI 30 AUGUST 1976 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Analizînd la fața locului problemele f Din cronica întrecerii socialiste^ • COLECTIVUL EX­ • COLECTIVELE DE PLOATĂRII MINIERE VUL­ MUNCA DIN INDUSTRIA CAN a extras peste sarcinile JUDEȚELOR PRAHOVA, sistematizării municipiului Tulcea de plan, aferente perioadei dîmbovița și buzău au care a trecut de la începutul încheiat cele 8 luni ale anu­ anului, 20 000 tone de cărbu­ lui înainte de termen, înre- ne. Succesul consemnat are gistrind la zi o producție- o semnificație aparte prin marfă suplimentară, evaluată faptul că reprezintă îndepli­ la mai mult de un miliard și perspectivele economico-sociale nirea în mai puțin de 8 luni Iei, sumă ce depășește sub­ a angajamentului anual asu­ stanțial angajamentul asumat mat in chemarea la întrece­ pentru întregul an 1976. A- re lansată de acest harnic cest spor, obținut aproape în colectiv către toți minerii întregime pe seama creșterii țării. productivității muncii — in­ ale Deltei Dunării, sîmbătă a continuat Simultan cu depășirea pla­ dicator care a atins de pe nului de extracție, minerii de acum nivelul prevăzut la fi­ la Vulcan au executat supli­ nele anului — se regăsește mentar peste 1 km lucrări de în livrarea peste prevederi a pregătiri pentru deschiderea unor însemnate cantităti de de noi fronturi de lucru în țiței, derivate petroliere, uti­ adîncurl. Datorită organizării laje chimice, tehnologice, mai judicioase a muncii în metalurgice și terasiere, sir- subteran și a folosirii cu mă și produse din sîrmă, randament sporit a mașini­ strunguri, oțeluri aliate, e- VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI lor, instalațiilor și timpului nergie electrică, cărbune, de lucru, s-a realizat de Ia materiale pentru construcții, începutul anului, pe ansam­ țesături, confecții, mobilă etc. blul exploatării, o producti­ vitate a muncii superioară • COLECTIVUL UZINEI prevederilor cu peste 2 000 COCSOCHIMICE DE LA NICOLAE CEAUȘESCU n județul tulcea lei de fiecare lucrător. COMBINATUL SIDERUR­ I GIC HUNEDOARA a înscris • ENERGETICIENII DIN în cronica întrecerii socialiste JUDEȚUL GALAȚI și-au în­ a 4 000-a tonă de cocs meta­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general deplinit angajamentul anual lurgic produsă peste preve­ asumat în întrecerea socia­ derile de plan de Ia începu­ al Partidului Comunist Român, președintele Re­ listă și prevederile planului tul anului. Sporul de produc­ publicii Socialiste România, a continuat ieri vizi­ pe 8 luni. Ei vor furniza ție s-a obținut îndeosebi pe peste prevederi sistemului seama creșterii randamentu­ ta de lucru in județul Tulcea, energetic național, pină la lui de funcționare a mașini­ sfirșitul acestei luni, 86 mili­ lor de șarjat și a bateriilor. In cursul dimineții a fost reluat dialogul cu oane kWh energie electrică, Prin prelucrarea și valorifi­ producția globală suplimen­ carea superioară a gudroa- edilii municipiului Tulcea. La acest dialog, des­ tară fiind evaluată la 35 mi­ nelor și a altor subproduse fășurat in diferite puncte ale orașului, au parti­ lioane lei. Succesul are la rezultate din procesul tehno­ bază buna exploatare a agre­ logic, lucrătorii de aici au cipat tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Emil gatelor din dotare și scurta­ realizat și livrat peste pre­ rea perioadelor afectate re­ vederi unităților beneficiare Bobu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, losif viziilor si reparațiilor. Con­ din țară, în perioada care a Uglar, Teodor Coman. Au fost prezenți Ion Ve- comitent, au fost economisite trecut din acest an. mai mult peste 4 000 tone combustibil de 4 800 tone produse chi­ lișcu, prim-secretar al comitetului județean de convențional. mice. partid, președintele consiliului popular județean, Cezar Lăzârescu, președintele Uniunii arhitecți- lor, alți specialiști. COMUNISTUL-MODELUL LA TULCEA LA CARE NE RAPORTAM Străbătînd arterele orașului. tant de investiții, numărul mare tovarășul Nicolae Ceaușescu. de obiective edilitare care se tovarășa Elena Ceaușescu și vor înălța în această perioadă ceilalți tovarăși din conducerea creează condițiile favorabile de partid și de stat au fost in­ pentru aplicarea unei concepții tîmpinați — ca și în ziua pre- unitare, de perspectivă, în struc­ SECRETUL cedentă — cu cele mai calde turarea ansamblurilor sale ur­ sentimente, cu însuflețire, de banistice. imprimind în același mii de cetățeni, care și-au ex­ timp responsabilități deosebite primat astfel dragostea fierbin­ pentru cei însărcinați cu elabo­ te si profunda lor recunoștință rarea și aplicarea proiectelor de TINEREȚII față de secretarul general al realizare a planurilor preconi­ partidului pentru grija perma­ zate. nentă ce o poartă dezvoltării In această ordine de idei, Pe tovarășul Ion Aslan, direc­ rut și la ultima noastră întil- orașului și județului lor, în an­ secretarul general al partidului torul I.A.S. Drăgășani. l-am cu­ nire. Am discutat pe îndelete samblul dezvoltării întregii țări. a subliniat că trebuie valorifi­ noscut cu cîțiva ani în urmă. despre multe și am avut o nouă In. centrul dialogului de lucru cate în cele mai bune condiții E un bărbat între două vîrste, revelație : aceea de a descoperi s-au situat de data aceasta po­ posibilitățile deosebite pe care bine legat, cu un echilibru al în el un pasionat si sensibil iu­ sibilitățile de îmbunătățire a le oferă acest intens proces de vorbei și al gestului ce nu pot bitor de poezie. Dar. mai mult proiectelor de sistematizare a înnoire urbanistică a localității. să nu retină atenția. Mi-amin- decît orice, m-a frapat aceeași municipiului Tulcea, pentru ca Avînd in vedere că orașul se tesc că vara aceea fusese cam tinerețe nedezmințită. Pentru această importantă poartă la orientează în chip firesc spre cest ansamblu, s-a cerut să se nou, cu toată căldura, pe to­ cu entuziasm, „Ceaușescu — țială a străbătut canalul Sulina. ploioasă. în podgorii era mult că Ion Aslan, face parte din Dunăre să devină o așezare ur­ Dunăre, tovarășul Nicolae folosească cît mai bine terenu­ varășul Nicolae Ceaușescu, .pe P.C.R.". Tulcenii și-au reînnoit Delta, în aceste zile de august, de lucru. Directorul n-avea nici acea minunată categorie de oa­ banistică modernă, cu o distinc­ Ceaușescu a arătat că în cen­ rile afectate viitoarelor edificii, tovarășa Elena Ceaușescu și pe și cu acest prilej angajamentul cunoaște o mare afluență de tu­ măcar o clipă de răgaz. N-am meni cărora munca nu le lasă tă personalitate arhitectonică, trul atenției arhitectilor și edi­ astfel incit să se creeze și aici ceilalți tovarăși din conducerea, ferm de a contribui, cu toată riști atrași de imaginile miri­ reușit să-1 găsesc decît cu greu, răgaz să îmbătrînească. Munca reprezentativă pentru marile lilor trebuie să se afle zona fa­ o unitate arhitecturală frumoasă. partidului și statului, să-și ma­ energia și capacitatea lor crea­ fice ale canalelor, de flora și după repetate demersuri. în și statornicia. Fiindcă ■— e acum realizări ale prezentului nostru lezei. căreia i se cere să fie Secretarul general al partidu­ nifeste bucuria și satisfacția de toare, la dezvoltarea județului fauna exotică, deosebit de va­ doar citeva ore. din zori pînă poate momentul să împărtășim socialist. frumoasă, impunătoare, să ofe­ lui a recomandat, de asemenea, a-i avea ca oaspeți dragi. și a țării, la înfăptuirea hotărî- riate. către prînz, trecuse pe Ia nu cititorilor noștri un ..amănunt", în cursul- analizei aprofundate re o imagine ' grăitoare a dez­ edililor să se preocupe mai stă­ Exprimînd gindurile și sim­ rilor Congresului al XI-lea și a ...Partizani, Vulturu, Maliuc, mai puțin de 7 puncte de lu­ țămintele pe care le împărtă­ Gorgova, Crișan, Sulina, locali­ nu lipsit de o anumită semni­ desfășurate la fata locului — pe voltării de azi și de mîine a ruitor de amenajarea, atit în Programului partidului, spre cru diferite, situate la multi ki­ ficație — tovarășul Aslan lu­ șantiere de construcții, nuclee orașului. oraș, cît și în împrejurimile șesc toti cei care trăiesc și tăți ale Deltei, se înfățișează lometri unul de altul. Discuta­ crează la I.A.S, Drăgășani de urbanistice în curs de constitui­ Cu aceeași grijă pentru înfăți­ sale, a unor parcuri, grădini și muncesc pe aceste meleaguri, măreția și Înflorirea României privirilor cu casele lor albe, se cu oamenii, se opriseră îm­ mai bine de un pătrar de veac. re. pe arterele orașului, pe fa­ șarea pe care trebuie să o ca­ zone de agrement, să se țină mulțimea a aclamat îndelung. socialiste. multe, foarte multe noi, bine preună asupra unor probleme Mai precis, de la 3 martie 1949. leză — s-au confruntat pe teren pete orașul, secretarul general seama și în aceasta privință de gospodărite, dovezi ale hărni­ la ordinea zilei, aflaseră solu­ Douăzeci și șapte de primăveri proiectele examinate în ziua al partidului a cerut arhitecti­ dezvoltarea demografică pe care ciei oamenilor de aici, care de ții, puseseră, cum s-ar spune, generații și-au legat existența și de veri, și de toamne, cu tot precedentă pe schițele și ma­ lor să elaboreze proiecte care să o înregistrează orașul. treaba „pe roate". Iar cînd l-am atîtea” ...... probleme, unele' dintre chetele de sistematizare a pună pe deplin în valoare ca­ Reprezentanții organelor lo­ de pescuit și recoltarea stufului, întîlnit, omul era senin, destins, LA SULINA de navigația fluvială și mari­ ele greu de rezolvat, dar tocmai municipiului. în cadrul dialo­ drul natural de care beneficiază cale de partid și de stat, spe­ zîmbitor. de parcă începea o zi de aceea pasionante, cărora gului purtat de secretarul gene­ orașul, amplasîndu-se pe coli­ cialiștii participant la acest Vizita de lucru a tovarășului sunetele sifleei, a fost înălțat timă. Vase comerciale și turis­ de concediu. Nici o umbră de tice, precum și cele pescărești competența și pasiunea comu- ral al partidului s-au degajat nele sale construcții de înălțimi dialog de lucru, mulțumind to­ Nicolae Ceaușescu în județul drapelul de stat al Republicii oboseală, de iritare în ochii lui nistului Ion Aslan Ie-a însem-___ _ idei de o deosebită valoare variate, integrate armonios for­ varășului Nicolae Ceaușescu Tulcea a continuat în cadrul Socialiste România. au salutat cu sunete prelungi de limpezi. Această neobișnuită e- nat cu fapte deosebite trecerea practică, a căror traducere în melor de relief. în același sens, pentru grija manifestată față de unei călătorii in Delta Dunării, De la bordul navei, tovarășul sirenă trecerea navei preziden­ nergie. puterea lui de muncă prin vreme. Iar faptele acestea viață va aduce pentru munici­ se impune — a arătat tovarășul dezvoltarea armonioasă, pe toate prilej de abordare a perspecti­ Nicolae Ceaușescu, tovarășa țiale. ieșită din. comun erau un semn vorbesc de Ia sine. I.A.S. Dră­ piul dobrogean de la Dunăre Nicolae Ceaușescu — $i îmbună­ planurile, a orașului lor, s-au velor economico-sociale ce se Elena Ceaușescu au răspuns cu După circa trei ore de călăto­ incontestabil de tinerețe. O ti­ gășani a obținut în ultimii ani schimbări structurale, care se tățirea proiectelor privind zona angajat să traducă in viață in­ deschid și în faț.a acestei zone căldură entuziastelor manifesta­ rie, nava „Mihai Viteazul" a nerețe pe care, dacă filele ca­ producții medii de struguri de vor regăsi atit în creșterea gra­ centrală a municipiului, în sen­ dicațiile și recomandările for­ în anii actualului cincinal. To­ ții ale tulcenilor, care, la înche­ acostat la cheiul principal din lendarului nu păreau s-o ateste, peste 5 000 kg la hectar. Dar au dului de confort și civilizație, sul încadrării corespunzătoare a mulate. elaborînd proiecte îm­ varășul Nicolae Ceaușescu, to­ ierea vizitei în municipiul lor. orașul Sulina, în fața clădirii omul o avea drept emblemă de­ fost parcele de pe care s-au cît și în înfățișarea înfrumuse­ unor edificii și clădiri mai vechi, bunătățite ale schiței de siste­ varășa Elena Ceaușescu, ceilalți s-au adunat în număr impre­ Administrației fluviale a Du­ finitorie. recoltat 10—12 tone de struguri țată a orașului. al îmbinării armonioase dintre matizare a municipiului, ridi- tovarăși din conducerea de par­ sionant in fața debarcaderului. nării de jos. L-am revăzut apoi, de-a lun­ la hectar. Cum se explică a- . Pornind de la realitatea că linia modernă și cea tradiționa­ cînd construcții și ansambluri tid și de stat s-au îmbarcat la Momentele vizitei desfășurate Pe chei domnește o atmosferă gul vremii, de mai multe ori, in ceste rezultate foarte bune ? municipiul Tulcea — ca de alt­ lă a aspectului arhitectonic al noi, funcționale, frumoase, mo­ Tulcea la bordul navei „Mihai în continuare în Delta Dunării entuziastă, sărbătorească. Locui­ împrejurări dintre cele mai di­ In primul rînd prin compe­ fel toate orașele patriei — va construcțiilor. S-a acordat o de­ deme. Viteazul". s-au constituit în elocvente do- torii acestui oraș. înconjurat de verse, pe directorul I.A.S. Dră­ tența oamenilor, prin refuzul parcurge în actualul cincinal o osebită atenție și zonei în care Pe faleză — ultimul punct al Sosirea secretarului general al vezi ale atenției ce se acordă ape, au venit în întîmpinarea gășani. Anii treceau, dar el ră- conservatorismului, prin recep­ importantă etapă pe calea dez­ se găsesc gara fluvială și noua desfășurării dialogului — se a- partidului, președintele republi­ dezvoltării acestei zone cu mul- secretarului general al partidu- mînea, parcă, neschimbat. E- tivitatea la nou, calități șt voltării și modernizării sale, sală a sporturilor, aflată în flau numeroși locuitori ai ora­ cii, la bordul vasului a fost mar­ tipie resurse. nergic. omniprezent, plin de vi­ atitudini umane pe care Ie ilus­ s-a apreciat că volumul împor- construcție. în legătură cu a- șului, care au ținut să salute din cată de onoruri marinărești. în De la Tulcea, nava preziden­ (Continuare fn pag. a lll-a) talitate. Neschimbat mi s-a pă- trează în chip*“ strălucit‘ în pri- mul rînd directorul întreprin- derii. ..Să nu lucrăm empiric, la In- tîmplare" — iată deviza colec­ tivului de muncă de aici. Co­ ÎN PAGINA a 2-a laborarea statornică între I.A.S. Drăgășani și Stațiunea de cer­ cetări hortiviticole din localita­ • Creatori răspund te a dat roade. Modernizarea a cucerit din ce în ce mai mult la întrebarea „Care ÎN NUMEROASE LOCALITĂȚI DIN ȚARĂ teren. în viticultură moderniza­ • FOTBAL rea se traduce, între altele, prin este personajul prin­ cultivarea viței de vie pe for­ mat șemiînalt. Această acțiune cipal al operei dum­ Cele 9 partide ale eta­ a întimpinat inițial o oarecare Ample întreceri sportive rezistentă. Trebuiau rărite rin- neavoastră ?" SEN­ pei a doua văzute de durile în podgorii, pentru ca lu­ crările de întreținere și recol­ TIMENTELE Șl ASPI­ tare sa se poată executa in ale tineretului trimișii ziarului nostru condiții optime, cu mijloace RAȚIILE OMULUI DE mecanizate. Dar oamenii nu AZI, FĂURITORUL A în acest sfîrșit de săptămînă. mai exact sim­ nal sătesc de lupte greco-romane care a aliniat erau întru totul convinși de bătă și duminică, în mai multe județe și loca­ la startul concursului voinicii satelor. De ase­ • BOX necesitatea unei asemenea ope­ lități din țară au avut loc adevărate sărbători menea. de o largă și entuziastă participare s-au rații. Unii nu-și puteau imagina TOT CE EXISTĂ ÎN ale sportului prilejuite de finalizarea unor am­ bucurat întrecerile din cadrul etapei a treia, pe cum se vor putea obține recol­ ple competiții de masă. Dar să înregistrăm mai județ, a competiției de masă cu caracter repu­ 6 medalii de aur pen­ te mai mari nu prin mărirea SOCIETATE întîi citeva din aceste entuziaste și revelatoare blican ..Cupa Scînteii tineretului la tenis". Ast­ suprafeței cultivate cu vită de manifestări. fel, în fiecare județ unde au avut loc întrece­ tru sportivii români la vie. ci dimpotrivă, prin scoate­ La Alexandria au avut loc finalele ..Cupei rile acestei faze a competiției organizate de zia­ rea alternativă a cite unui rînd • Un monument li­ tineretului" la atletism și handbal feminin pen­ rul nostru — Ilfov. Bihor, municipiul București. din ^plantații. Dar directorul a tru tinerii din mediul rural, la startul cărora Satu Mare. Maramureș, Caraș-Severin, Buzău Balcaniada de tineret îndrăznit, iar oamenii l-au ur­ terar al Independen­ s-au aliniat 500 de concurenți, cei mai buni din etc. — titlurile de campioni pe județ și. prin mat. Rezultatele au fost peste întreaga țară, selecționați din zecile de mii de aceasta, dreptul de participare la turneul finai așteptări. Astăzi^in 800 hectare ței: „OSTAȘII NOȘ­ participant la etapa de masă. La Ploiești, de la Costinești, de săptămînă viitoare (6—12 • Comentarii și re­ de vie aflate în producție, a- în cadrul aceleiași competiții, peste 400 de septembrie), au fost cîștigate în urma unor efor­ proape jumătate sînt cult vale tineri din întreprinderi și instituții s-au în­ turi d^>sebite și după dispute extrem de dîrze și zultate din alte pe format semiinalt. Iar actiu-- TRI". Cinci poeți tineri trecut cu mare ardoare, apărindu-și cu spectaculoase, în care protagoniștii au relevat nea continuă. dirzenie șansele în lupta pentru cucerirea Ar fi de povestit despre lupta despre semnificațiile titlurilor de campioni pe țară la atletism VASILE CABULEA sporturi tenace a drăgășănenilor pentru Imagine elocventă de la finalele „Cupei Tineretului" desfășurate, și popice. La Buzău, de asemenea, o manifes­ revitalizarea și omologarea unui contemporane ale sîmbătă și duminică, pe stadionul „Petrolul" din Ploiești. Tinerii tare de masă, de anvergură : campionatul națio­ (Continuare în pag. a V-a) soi autohton — Crîmpo-șia — atleți din întreprinderi și instituții au oferit un frumos și In pag. a 5-a poeziei patriotice aplaudat spectacol sportiv. DORU MOȚOC Foto : GH. CUCU Relatări mai ample asupra manifestărilor sportive de masă de sîmbătă și duminică — citiți în ziarul nostru de mîine. (Continuare în pag. a V2-oJ CÎNTEIA TINERETULUI11 pag. 2 CVI/TWRA LUNI 30 AUGUST 1976

nobile teme, cît și la nivelul ge­ OAMENII MUNCII AU NEVOIE DE O ARTA CU ADEVĂRAT REVOLUȚIO­ neral pe care sinț convins că îl vor demonstra în continuare NARĂ CARE SĂ REDEA ÎNTR-UN MOD VERIDIC Șl OBIECTIV REALITA­ talentații noștri pictori. TEA, CARE SĂ FIE PĂTRUNSĂ DE UN PUTERNIC SUFLU MOBILIZATOR MIHAI MOLDOVAN : MILITÎND CU PASIUNE PENTRU PERFECȚIONAREA SOCIETĂȚII Șl A OMULUI „Teme fundamentale: viața oamenilor, peisajul NICOLAE CEAUȘESCU patriei, limba și portul românesc" Permanența artei se măsoară în perma­ artistul comunist din România socialistă, nența ei revoluționară, perenitatea artei izvorul viu, nesecat, din care-și soarbe seva se traduce în perenitatea spiritului ei pro­ talentul său, va rămîne realitatea, omul Dacă există multe opinii ce confirmă faptul că muzica tâ­ fund etic, formativ, înnoitor, în capacita­ zilelor noastre care într-un splendid efort nără românească cunoaște o tea ei de a traduce și esențializa realita­ de autodepășire, ca sentiment al întregii dezvoltare fără precedent, acest tea, în caracterul dinamic al creației, pro­ lucru s-a petrecut, cred, dato­ fund implicată în societate, în viața și colectivități, schimbă fața patriei, apropie rită în primul rînd faptului că Brăduț Covaliu : Traian Brădean : Petre Achițenie : Sabin Bălașa ; accesul la școlile — pur și sim? aspirațiile oamenilor. O artă care nu se și face în egală măsură firesc și necesar „MIHAI VITEAZUL „HORIA" „METALURGIST" „TINEREȚE" piu — muzicale este fără pre­ adresează nimănui este un nonsens. Pentru viitorul fericit al acesteia. LA ALBA IU LI A" cedent, datorită faptului că ti­ nerele talente din România au cîmp liber de desfășurare, infi­ GEORGE BĂLĂIȚÂ: nite motive de inspirație, pre­ cum și posibilitatea de a da frîu „Personajul pe care liber imaginației creatoare, și conștiința îl duce spre o desigur aici se pot spune încă foarte multe lucruri. Printre cele umanitate superioară" mai importante mi se pare a fi acela că sursele, motivele, te­ La un moment dat toate per- mele muzicale sînt atît de ge­ sonajele sint principale. Un Creatori răspund Ia întrebarea „Care este personajul principal al operei dumneavoastră ?“ neroase, de complexe și mai a- clasic spunea de cite ori les atît de caracteristice pentru scria o carte : „Abia aștept să spiritualitatea românească încît scap de personajul principal ca este lipsit de sens, nu numai să mă pot preocupa îndeaproape nepatriotic, să cauți într-un mo­ și cit mai mult timp cu putință dernism formal, oricît de sa­ de personajele secundare". Fi­ I vant ar fi construit, într-o mu­ rește, el voia să spună că per­ Sentimentele zică de laborator, care nu vine sonajele secundare sint la fel omului de si aspirațiile azi, •» de fapt de nicăieri, exprimarea de importante ca $i cele princi­ ta artistică și dreptul la audi­ pale. O definiție ad-hoc a pro­ ență. Publicul de astăzi este nu zei ar putea fi suma amănun­ numai avizat dar intens parti­ telor plus o idee care să adune cipativ, el dorește acea muzică totul într-o structură indestruc­ românească care să nu poată fi tibilă. Să zicem, ca o piramidă. făuritorul a tot ce există în societate confundată cu nici o alta, sim­ Dar această idee nu este, sau țind intuitiv că numai astfel ea n-ar trebui să fie. chiar perso­ vrea să insist asupra faptului jul-erou a devenit astăzi obiș­ noasă, care comportă rezistențe trebuie s-o trateze mărunțel, criteriu extraestetic, dar într-o prezentarea firească, neconven­ poate fi universală. Bineînțeles najul principal ? El este sin­ că în condițiile lumii noastre nuit. Tot ce se face astăzi in intime. în al doilea rînd încre­ nici emfatic dar nici cu ultra- dispută eventuală pe o aseme­ țională a realităților societății aceasta exclude pastișa după teza, forța tuturor lucrurilor de azi a căuta înseamnă mai țara noastră este măreț, dar derea — adică participarea vie, discreție. ci, dimpotrivă, respec- nea temă simplul gest de a socialiste românești sînt de fapt folclor, făcătura, introducerea dintr-o carte. Dar nu numai ales a alege : ai de unde, există fără grandilocvență, eroismul a activă. Ia epocă. între aceste tînd măsura impresionantei face apel la imaginile, gîndu- preocupări permanente, esen­ forțată a temelor într-un con­ atît. De pildă. în ..Ion" al lui atîtea fapte, atîția oameni mi­ devenit deci un apanaj al ma­ două coordonate îl văd, caut noastre realități pe baza pro­ rile și sentimentele transmise țiale, ale pictorilor români. Cu text muzical structural străin. Rebreanu. Ion este fără îndoia­ nunați, demni de pagini de jorității. Care uneori nici nu-1 să-J descopăr pe eroul zilei de priei observații. între ferici­ peste ani de pînzele lui An- atât mai mult ale celor tineri, Tocmai pentru că simbioza în­ lă personajul principal. Dar el epopee. Ochiul meu se îndreap­ mai resimte ca atare. Cinema­ astăzi, să-l dezvălui și să-1 rea personală și cea colec­ dreescu sau Luchian este sufi­ chemați să aducă sensibilitatea tre muzica modernă, cultă, în este nu numai Ion al GLaneta- tă înspre omul de rînd : în el tografic, estetic vorbind acest propun. Pentru că trebuie să tivă există interdependentă, cient pentru a impune punctul lor specifică în descifrarea is­ care tema folclorică românească sului scîrbit de setea depămînt sînt concentrate mari forțe con­ lucru nu este ușor de transfi­ descoperim oameni, dar să și mă interesează deci în cel mai de vedere logic, adevărat. Re­ toriei. Poate că este bine ca toc­ intră atît de firesc, oricîtă ino­ etc., învățăm asta la școală. El trarii, cu literatura mea aș vrea gurat artistic. Odată părea că propunem, prin film, oameni. înalt grad includerea destinului venind deci, alături de o mare mai în acest context să reamin­ vație formală, personalitate și este țăranul român așa cum era să le descopăr pe cele care duc este, și asta a costat destul fil­ Filmul nostru nu propune, după individual în cel colectiv, ope­ exigență ce trebuie să înso­ tesc marele prestigiu de care se subiectivism muzical ar desfă­ el în vremea aceea. Se poate la înțelegerea noii societăți, fără mul românesc, a grevat destul opinia mea, cu suficientă con­ rație pe care filmul nu are drep­ țească orice pretenție (justifi­ bucură pictura românească în șura compozitorul este o reali­ la fel de bine spune însă că îndoială cea mai bună de pînă autenticitatea lui. Exista o secvență modele. Viața are tul s-o facă simplist. Obsesia cată în foarte multe cazuri în lume, să reamintesc mai ales de tate — alegerea minimei rezis­ principalul personaj este aici acum, care nu se poate face anume teamă autocenzurată (și asemenea modele, peste tot în- filmelor mele de acum și sper cîmpul artei plastice românești) succesul repurtat recent la tențe, soluția facilă, grosolană pămintul, Greu, învăluitor, atot­ fără el și care, schimbîndu-se mă voi referi la un eșec per­ tîlnești oameni pilduitori, arta, să fie și a celor viitoare este de tip formal, am crezut întot­ Sofia. în cadrul expoziției uneori este blamabilă și ea se puternic, el domină și supune. odată cu el, nu este chiar un sonal, „Casa neterminată") cu o superjenă pentru exem­ autoperfecționarea morală — deauna și m-au emoționat nu­ internaționale de artă rea­ mai petrece. Filonul viu al ar­ Iată insă că acest personaj prin­ tren, de plăcere. Nu adaptarea acoperită de niște dogme este­ plaritate este încă timidă în care mi se pare condiția esen­ mai acele pînze unde am re­ listă (este vorba de o mani­ tei componistice românești nu cipal a dispărut prin forța isto­ lui prin inerție o urmăresc ci tice importate, de a ne apropia de acest sens- Și pentru că vorbim țială a timpului nostru. Dacă fil­ găsit ipostazele omului zilelor festare cu caracter periodic) are însă nici o legătură cu a- riei din literatura noastră. Ță­ creșterea conștiinței lui spre adevăr. Se căutau conflicte căl­ de modele contemporane, să mele mele vor exprima și efortul noastre, unde m-am întâlnit cu unde —în conjunctura unei im­ ceasta. ranul român s-a schimbat. Să înțelegerea armonioasă a lucru­ duțe în ambiante neutre și dul- vorbim și despre cele istorice, meu intim de autodepășire, este nopțile de vară din Transilva­ portante selecții de opere re­ în ceea ce mă privește — deși prinzi această schimbare, iată rilor. Personajul viu, a cărui cege, rozalii. Dar eroii puternici de care filmul românesc se foarte bine. Pentru că nu mă nia, cu apusurile de soare din prezentând atât țările socialiste, îmi este din ce în ce mai greu ce înseamnă să propui un per­ viziune președintele Nicolae apropie mai hotărît. și în cîteva exclud deloc din acest efort Deltă, cu întinderea cîmpului cît și țări europene ca Italia, să vorbesc despre mine, pentru sonaj cu totul nou la noi. O Ceaușescu o are în scrierile nu pot apărea decît în conflicte cazuri de-a dreptul emoționant. general de autoperfecționare și greu de griul Bărăganului, cu Franța, Belgia, — România a că prea multi vorbesc despre ei schimbare care poate fi nuan­ sale. puternice. Ele pretind adversari Adică, să vorbim despre epo­ cred că aceasta este condiția dansatorii din Hunta Cercheze, primit diploma de onoare, in­ — nu știu dacă știți muzica artistului în genere — si a ar­ țată într-o mie de feluri, dar un Noi, scriitorii — și mă refer puternici la rîndu-le, tratați ca peea națională. în accepțiunea cu constructorii de nave gălă- clusiv unul din importantele mea. Ea este în fond sensul e- lucru este sigur : pămîntul și-a în primul rînd la mine — tre­ atare. Adversarul fantoșă scade mea, ea înseamnă înțelegerea tistului comunist în special. țeni. Prejudecăților care bîn- pierdut puterea înrobitoare buie să cunoaștem mai profund tuie de atîtea ori lumea artis­ premii individuale. Personal, xistenței mele, acolo sînt eu așa asupra țăranului român și ast­ măsura acestui personaj. Mă lupt, valoarea de influentă a filmu­ trecutului prin prezent, pentru tică li s-au opus în mod firesc am în lucru un ciclu de peisaje cum sînt, țăran prin naștere, fel un personaj important al cu el. cum s-ar spune, și chiar lui. Trebuie să avem îndrăz­ viitor. Relatarea, observarea pre­ MIHAI BANDAC: marea audiență și succesul re­ caracteristice preocupărilor compozitor prin școală și poate literaturii române și-a pierdut această luptă poate fi un perso­ neala de a nu simplifica pe cei zentului în conexiune cu cele­ purtat de asemenea imagini mele permanente, destinate sensul. Lucru observat din vre­ naj principal. Drumul lui spre „Oamenii aleg acele prezentate în micile sau marile prin aptitudini. Aspirația mea care ne trag înapoi, pentru că lalte două elemente de timp și unor expoziții în țară și peste me de Marin Preda. £p ,,Mo- armonie și echilibru este o cale opere care ii ajută să se expoziții de artă românească este să dau o expresie demnă romeții“ personajul principal sigură spre marea literatură. altfel și disputele noastre vor istorie înseamnă de fapt a-ți din diferite colțuri ale lumii,. hotare și, concomitent, definiti­ de acest tâmp motivelor pe care nu mai este pămintul ci timpul. Acest personaj mă interesează : fi facile și neconvingătoare. aduce mereu aminte, ca o ne­ cunoască mai bine" Apelurile emoționante ale vez schițele'și studiile referi­ mi le inspiră viața oamenilor, Intuiție artistică a unui mare cel pe care conștiința îl duce cesitate de a te continua șl de conducerii de partid și de stat scriitor. Făcută în vremea cînd spre o umanitate superioară. Numai în conflicte adevă­ toare Ia compoziția cu tema peisajul patriei, limba si portul rate poți să-ți ilustrezi ideea, a te cunoaște pe treptele de­ Mă întreb adesea, în expozi­ pentru exprimarea artistică a încă micile scrieri despre țărani istoriei patriei au găsit întot­ „Mârășești**, o veche obsesie de oamenilor ! „Obîrșii**, ,.Scoar­ se învirteau tot in jurul pămîn- tema, numai conflicte adevă­ venirii, pe tine, ca popor. Epo­ țiile noastre, care dintre ta­ deauna un vibrant ecou în ini­ a mea și pe care doresc 6-o tului. ANDREI BLAIER : țe", „Texturi**. „Cîntece stră­ rate pot susține confruntarea peea națională este un punct blourile expuse vor fi crezute mile și gesturile artistice ale prezint într-una din expozițiile bune**, „Trepte ale Istoriei**, „Ri­ Dar eu sînt întrebat de per­ etică a filmului. în ceea ce mă de vedere despre artă care im­ si vor „povesti4* cu adevărat sonajul meu principal încă nu „Eroii puternici nu pot pictorilor români. Formarea anului viitor. Acest moment tuale", „Cantemiriana". „Cro­ l-am găsit, vreau să spun că apărea decit în conflicte privește, în eroul zilei de azi plică firesc și tratarea actuali­ despre România de astăzi privi­ poporului român, evocarea unor glorios și emoționant din isto­ chiu pentru un spațiu mioritic". problema ce se pune scriito­ urmăresc cîteva date : deveni­ tății. Actualitatea însăși trebuie torilor de peste o sută de anL momente semnificative din ria noastră l-am considerat în­ Acestea sînt temele mele fun­ rului este de a alege din aceas­ puternice" rea, ca o posibilitate de conflict văzută în termeni epopeici. Și cred că sînt acelea care le zbuciumata sa istorie, evocarea totdeauna ca fiind simbolic damentale. tă impresionantă umanitate Realitatea noastră socialistă are care este compusă din oameni Primul lucru firesc care tre­ intim. Perfecționarea morală vorbesc si pe care le înțeleg si în spiritul adevărului Istoric și pentru destinul românesc. Sper activi ai societății socialiste. Aș buie semnalat este că persona­ este o chestiune delicată, spi­ această dimensiune și arta nu cei de azi. Pare să fie vorba de un artistic a unor figuri de eroi. să mă ridic la înălțimea acestei SMARANDA JELESCU

Un monument literar al Independenței CINE NU CITEȘTE SAU RECITEȘTE ASTĂZI CU NESPUSĂ ÎNCÎNTARE OPERA POETICĂ A BARDULUI DE LA MIRCEȘTI, LUCRĂRILE LUI BOLINTINEANU, CAPODOPERELE LIRICE ALE LUI EMINESCU, BOGATA Șl VIBRANTA PO­ EZIE A LUI COȘBUC, VLAHUȚĂ, HAȘDEU Șl A ATÎTOR ALȚI POEȚI, CE „OSTAȘII NOȘTRI" AU ÎMBINA T ÎN MOD EXEMPLAR PROFUNZIMEA Șl MĂIESTRIA NEÎNTRE­ CUTĂ A ARTEI POPULARE CU IDEILE AVANSATE ALE VEACULUI LOR, CINCI POEȚI TINERI DESPRE SEMNIFICAȚIILE CU ASPIRAȚIILE MASELOR POPULARE ÎN MIJLOCUL CĂRORA TRĂIAU, CONTEMPORANE ALE POEZIEI PATRIOTICE SPRE LIBERTATE, DREPTATE Șl NEATÎRNARE, DEMONSTRÎND ASTFEL, „Cărțile își au soarta lor", ne emotivă versurilor, le face ca- 1 pabile a-și transmite seînteiri- PRIN OPERELE LOR, CĂ LITERATURA, ARTA TREBUIE, ÎNTOTDEAUNA, încredințează un aforism cele­ le peste timp... Așadar, Alee- |||| bru, Chip de a spune că timpul, sandri poate fi înțeles și ca |||sg SĂ SERVEASCĂ POPORUL, SĂ FIE SCRISE PENTRU POPOR! implacabilul judecător, gravea­ un poet modern. în sensul în ||g| ză in memoria posterității crea­ w care armonia versurilor sale ția exemplara, așternînd uitarea w dăinuie încă îndelung după lec- NICOLAE CEAUȘESCU peste manufactură, peste scrie­ tură, definind fără echivoc un rea neînsuflețită de fiorul unui profund sentiment eroic. Sen- t timent al cărui ecou stăruie în ruptă sinceritate și înălțime mare ideal. Creațiile autentice nu sufletele noastre. Carol Popp-Siathmary : „ATACUL REDUTEI GRIVITA' NICOLAE TURTUREANU: morală : „O. copii ! de voi sînt pot fi uitate niciodată, căci mîndru. simt acea mindrie sînt - direct sau indirect - le­ nouă din Vaslui / Și cu ser­ MIRCEA FLORIN ȘANDRU gentul zece, / Și nu-i era. zău, mare / Care crește cu mărirea gate întotdeauna de clipele mari nimănui, / în pept inima rece", „O spadă-a răzbunării unui neam în deșteptare. / Mi- ale existenței colective. Ostașii recitim, apropiindu-ne de aceste am văzut visul cu ochii, de-acum noștri, ciclu în care în „vers falnic poeme cu iubirea și respectul cu pot să mor ferice ! / Astăzi lu­ de reînviere" Vasile Alecsandri care privim Independența. Se există-n orice lanf...“ mea ne cunoaște : Român, zice. glorifică eroismul celor care la confirmă astfel intuiția lui A- Viteaz, zice". Plevna, la Rahova, la Smîrdan au lecsandri. care și-a legat poe­ Poetul a avut ideea salutară animase întotdeauna și pe care Ostașii noștri însumează vi­ , - A însemnați ca stea înfrunte mele de carul de luptă al isto- de a-i pune pe combatanți să îl putea exprima acum cu ple­ brante. chiar dacă nu întotdea­ „ridicat o țarâ mica peste-o una unitar plăsmuite poeme ce mare împărăție", chezășuind prin riei noastre naționale. Pe mă­ vorbească, „încălzind ostașii nitudine. sură ce Independența se înalță noștri cu raza poeziei", cum Primul din cele 10 poeme ale gravitează pe o limpede și cla­ sînge Independența pentru lon Pacea : Prin Ostașii noștri Alecsandri vrea să zbor, și rana din pulpă în inima noastră, poemele urcă ră, cantabilă orbită de cuvinte „VASILE ALECSANDRI" spune Titu Maiorescu și dînd „Ostașilor noștri". „Balcanul și care românii au luptat veacuri la ne-a lăsat cea mai scurtă și mai nu mă lasă!*", sau „Plecat-am și ele cu ea. înflorind. extraordinara senzație a impli­ Carpatul" este scris în mai în jurul poernului-nucleu al rînd, are prin excelență sta­ populară frescă a războiului de cării nemijlocite și imediate. 1877. Ideea uriașului cu ciclului, „Odă ostașilor români", tutulIU.U. privilegiat M.al -roperei—• • -•>------durabile, ol creației memorabile. la 1877. cea mai frumoasă cro­ DINU FLĂMÂND: Poeziile sint scrise aproape picioare de lut, iluzionat acesta atingînd ca niciodată Cind scria această populară cronică de război in 10 episoade, nică de război făcută cu mij­ concomitent cu evenimentele de propria sa forță și impulsio­ pînă atunci, în versul de smalț loacele literaturii. a de pe front. Peneș Curcanul, a- nat în vis spre a deveni stăpîn și argint al „bardului de la Alecsandri devenise Bardul, purta „o țară-ntreogă in iriima-i La prima vedere ciclul pare Mircești". strigătul pur, irepe- fierbinte". Opera legitima omul. Și reciproc. Scriind, patriotul ceastă poemă cu duh budai- al lumii, din Scrisoarea III. se a fi o operă de ocazie. Este un Ca eroi de mari legende... delean este datată august 1877, afla, in nuce, în această poe­ tabil și vizionar, de felul : „O ! Alecsandri transforma actul creator, in însumare civică a aspira­ risc pe eare poetul și l-a asu­ români, în fața voastră, colo-n Atîtea versuri sau frînturi de rețe. în a sa „Istorie a litera­ deci a fost scrisă chiar în lu­ mă alecsandrină. Balcanul este țiilor unanime, edifica un monument. Artistul și luptătorul Însu­ mat în mod conștient, riscul de na asalturilor de la Plevna. trufaș și orb de mărire („Ade­ tainica cea zare, / Vedeți voi o flețesc aceeași efigie. Efigia patriotismului. Adică acel senti­ a face literatură agitatorică și vers din Ostașii noștri au de­ turii românești" Nicolae Iorga rază vie care-ncet, încet răsa­ observă această „renaștere" ale- „Păstorii și plugarii", „Horele" menit de visuri nebune și tru­ ment care odună intr-o unică lumină trecut, prezent și viitor. reportaj liric despre Războiul venit, cu timpul, metafore ge­ (de la Plevna și de la Grivița), faș"). Carpatul demn în mo­ re. / Străbătând prin umbra dea­ de la 1877. Sînt însă ocazii și nerice, sentențe. citate popu­ csandrină sub impulsul eveni­ să de lungi secuii adunată ? / E Privit sub această lumină tutelară, Alecsandri este contemporanul lare. încît nu o dată ai senti­ mentului social și național. Poe­ „Frații Jderi". „Căpitanul Ro­ destia sa („Deviza ta-i sclavia, ocazii. Adesea termenul se con­ mano", „Odă ostașilor români", ș-a mea neatîrnarea"), nu alt­ voiosul fapt de ziuă mult dorită, nostru. Așa ii văd și tineri poeți cu un frumos început de noto­ vertește în eveniment excep- mentul că ele fînt anonime, e- tul va scrie un ciclu întreg mult visată ? / E lumina reîn­ rietate in domeniul poeziei patriotice precum : George Chirilă. terne. Nu are românul „șapte despre război, intenție prefigu­ sînt scrise toate într-un scurt fel cum vor apare Mircea și țional, și. în ultimă instanță, interval, în toamna anului 1877, Bajazid în ..Scrisoarea III" (ti­ vierii, e luceafărul sperărei. / Mircea Florin Șandru, Dinu Flămând, Nicolae Turtureanu, Dan nu cred că există poezie mare vieți în pieptu-i de aramă", nu rată încă în alegorismul pri­ E triumful luptei voastre, soa­ știm noi, oare. „Că din vultur, mului poem, „Balcanul și Car- sub impresia puternică a fap­ părită în 1881). Mutașeu, cărora le-am adresat întrebarea : „Cum citim azi negenerată de întâlnirea supe- telor de arme ale românilor, rele neatîrnărei Odată cu ocazionalul. Timpul vultur naște, din stejar, stejar patul". încă de aici se înfrun­ Desigur, poema lui Alecsandri poeme ca „Balcanul și Carpa­ Ostașii noștri ?" rioară cu______răsare" ? Popularitatea acestor tă nu două teritorii, nu două despre care un corespondent de nu are amplitudinea și nuanță­ i-a dat dreptate lui Alecsandri. presă străin scria ’ „Au fost tul". „Peneș Curcanul", „Ser­ în poemele acestea însuflețite poezii a depășit cu mult epo­ aripate, ci două lumi, două con­ rile celei eminesciene. Dar lec­ gentul". „Păstorii și plugarii" GEORGE CHIRILĂ: ca oe le-a creat, evenimentul cepte : sclavia și neatîrnarea. acte de eroism care nu se pot tura lor paralelă este posibilă și de fiorul dragostei de țară, noi povesti". Și totuși Alecsandri semnificativă pentru modul cum (conținînd sentențioasele ver­ vedem o pagină de epopee na­ care le-a inspirat. Ele au cîști- în continuare tonul se modifi­ suri, cuceritoare în tensiunea și gat în plan social ceva din însăși că. Urmează o suită de „repor­ le-a povestit schimbînd cu o cei doi mari lirici contempo­ țională, un monument literar al știință de simfonist registrele, rani au reflectat, unul prezen­ simplitatea lor : „O spadă-a răz­ Independenței. demnitatea evenimentului, ob­ taje", pătrundem în liniile fron­ bunării există-n orice lanț I Și-n ochii lui de vultur, tului, vedem „filmul" luptelor. de la notele grave, patetice la tul (devenit Istorie). celălalt Fiecare generație de adoles­ ținerea Independenței. Dar cele solare, jucăușe (ilustrare a în tot românul astăzi există-un cenți a citit mai întâi Ostașii constatăm că rareori a- Nu mai este aici loc pentru a- Istoria conectată la prezent. Du­ dorobanț !“), „Căpitanul Roma­ cest ciclu este citit și ana­ legorii, poemul trebuie să fie acelui „haz de necaz" al româ­ pă cum această lectură parale­ a noștri cu ochii manualului de nului). alternînd, cu virtuozita­ la este exemplară, pilduitoare și no". „Hora de la Plevna" poe­ literatură română. Ne-au rămas lizat în întregime, așa cum l-a cît mai clar, să dea senzația e- tul trece din nou pragul greu de publicat Alepsandri în 1878 și. venimentului. Nu întimplător tea dramaturgului ce era. re­ pentru poeții tineri de azi. care adinei, vioi și mari... din școală destule clișee în ju­ plicile (cele mai multe poeme explorează la rindu-le teritorii uitat și confundat al poeziei de decarea acestor poeme. Ceea ce după aceea, definitiv, în seria tocmai aceste poeme sînt cele țară și simbol etic, al poeziei Operelor complete din 1880. în mai cunoscute. Ele vizualizează sînt dialogate) și insuflînd pes­ înveșnicite de condeiele de aur Evenimentele deosebite din și mari / treceau lucioase umbre ne salvează, ridieîndu-ne deasu­ te tot acel elan patriotic ce-1 ale literaturii noastre. pure și adevărate ca lacrima, istoria patriei al căror martor de eroi legendari". pra unei înțelegeri înguste, este sfîrșit. dacă situezi acest ciclu cumplita luptă. Ele sînt, de­ semn heraldic și național al a fost poetul s-au răsfrint _ în Discursiv, cum spuneam, poa­ iubirea cu care citim aceste în datele biografice ale autoru­ sigur. discursive, regizate, dia­ DAN MUTAȘCU: luptei, al curajului, al sacrifi­ opera sa prin lumini durabile. te și din dorința expresă de texte, prețuirea și respectul cu lui, vei observa că el urmea­ logate, dar sînt vii. Să obser­ ciului întru neatârnare. Recitindu-le. retrăim acele e- a convinge, lunecînd către epic care ne apropiem de ele ca de ză după o Jungă perioadă de văm că pătrund aici termeni mi­ Iată de ce, la ceva mai puțin veni mente. Devenim solidari cu prin repetare, aglomerare, dar niște texte vii ale istoriei. Ci- Pasteluri și de Legende. In litari, adică lexicul de primă ur­ de 100 de ani de la nașterea a- atitudinea poetului. Decantîn- rămînînd mereu poet al nea­ tindu-le așa. dispare prejude­ Pasteluri poetul ajunsese la un gență al epocii. „Odă ostașilor „E triumful ‘ei noastre, cestor versuri ce rămîn pe dis­ du-le bătaia, memorîndu-le un­ mului său, receptiv la pulsații­ cata că ne-am afla în fața u- mult rîvnit echilibru. Solar, des­ români" este pilduitoare prin cul mereu cald, de ceară, al me­ da. urmărindu-le raza. Alec­ le vremii sale, Alecsandri iată, nor reportaje versificate și criptiv, monografic, poetul și-a larga respirație imnică : „Vin moriei colective, s-ar cuveni să sandri caută peste tot tâlcul. Va­ în fața unui imperiu „de-o pu­ textul poemelor lui Alecsandri găsit aici formula care îl re­ acum, la rîndul vostru, să v-a- scriem și noi. cu mînă ce nu loarea morală este încorporată, tredă mărime", își comunică se încarcă de o lumină imnică. prezenta destul de fidel. Entu­ duc o închinare, / Vin cu inima soarele neatîmării... “ tremură, o „Odă la ostașii noș­ deci, acestor versuri. Ca și cro­ deschis crezul politic : „Deviza Recitim : „Juni ostași ai țării ziasmul mobilizator al „Horei" crescută și cu sufletul mai tare, tri". consfințind revelația unei ta-i sclavia, ș-a mea neatîrnarea ! mele, însemnați cu stea în frun­ din preajma Unirii părea a fi, / Ca eroi de mari legende vin Cel care în Doina din 1842, a se converti în realitate tangi­ conștiințe, consemnînd faptul nicarii altădată, poetul inten­ pentru el. o etapă consumată, să vă privesc în față /.../ V-ați ționează să ofere modele de (..Balcanul și Carpatul"). Valery te! / Dragii mei vultani de chema : „Hai, copii, cu voini- bilă : Ostașii noștri trebuie citit civic al inspirației, precum șj conduită eroică. Astfel, el vede definea lirismul ca fiind „dez­ cîmpuri, dragii mei șoimani de depășită odată cu vîrsta. Și to­ legat în logodire cu izbînda glo­ cie / Să scăpăm biata moșie / ca expresia jubilației extreme a munte !“; „Pe drumul de cos­ tuși. din retragerea sa de la De păgîni și de robie", iar în forma, mișcarea și culoarea de că ,.în tot românul astăzi există voltarea unei exclamări". Re- Mircești, poetul simte cu prom­ rioasă / Și-ați făcut ca să pri­ celui ee-și vede confirmat visul — un dorobanț !**. pentru ca. ținînd această „definiție", vom tișe ce duce la Vaslui / Venea cepem a trecutului mărime. / 1854 visa „o cale nouă de mari cu ochii, și nu întimplător, la astru al lirei acordate la Patrie. atunci cind va face portretul conștata în cazul poetului nos­ un om cu jale zicînd în gîndul ptitudine importanța evenimen­ fapte roditoare / pentru neamul 28 noiembrie, la Mircești, poe­ Sergentului, să constate : „Și-n tru o surprinzătoare efuziune lui : / «Mai lungă-mi pare ca­ tului, care declanșează în struc­ Măsurîndu-vă de-o seamă cu-a românesc", constata că idealul tul încheie „Odă ostașilor ro­ O anchetă realizată de ochii lui de vultur, adinei, vioi lirică. Aceasta dă încărcătură lea acum la-ntors acasă... / Aș tura sa intimă elanuri de tine- strămoșilor nălțime". de-o viață este pe punctul de mâni" cu atari versuri de neco­ IOAN ADAM „SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 30 AUGUST 1976 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU

(Urmare din pag. 1) a răspuns cu prietenie manifes­ acestei unități, s-a subliniat po­ cialiști și avind perspectiva lu­ susținut, iar întreaga activitate supra necesității reducerii efor­ acest important domeniu de la bordul navei .,Mihai Vitea­ tărilor călduroase cu care l-au sibilitatea extinderii în conti­ crărilor de pe șantier, a atras să răspundă exigențelor eficien­ tului fizic prin asigurarea teh­ activitate economică. zul", tovarășul Nicolae lui cu drapele tricolore si roșii, înconjurat locuitorii orașului, nuare a capacității portului în atenția asupra necesității folo­ ței economice. nologiei necesare și mai buna Se vizitează apoi orașul, pri­ Ceaușescu a răspuns cu priete­ cu flori, cu calde cuvinte de bun mulțumind pentru alesele sen­ concordanță cu necesitățile dez­ sirii intensive a utilajelor, pre­ U,n alt moment al vizitei l-a organizare a întregului flux al lej de reîntâlnire cu locuitorii nie locuitorilor orașului Sulina, venit, pornite din inimă și ros­ timente de stimă și prețuire cu voltării economiei naționale. In cum și asupra organizării cit constituit întîlnirea cu cei ce lucrărilor. Sulinei. înconjurat de numeroși care l-au înconjurat cu ospita­ tite cu emoție și recunoștință. care a fost întâmpinat. fața schițelor, care prefigurează mai judicioase a activității de muncesc la secția de reparații Aspecte ale activității de re­ cetățeni, întâmpinat cu căldură, litate, cu deosebită stimă și Locuitorii Sulinei au transfor­ După sosirea la Suîina, tova­ viitorul port de tranzit. s-au construcții pentru asigurarea u- navale Sulina. în noua hală, parații la nave au fost abor­ cu deosebită ospitalitate. tova­ prețuire. mat această întâlnire cu secre­ rășul Nicolae Ceaușescu, tova­ examinat amplasamentele con­ nui ritm susținut, astfel incit intrată în funcțiune la sfîrșitul date apoi la bordul traulerului rășul Nicolae Ceaușescu a stră­ Vizita ia sfîrșit într-o atmos­ tarul general al partidului în­ rășa Elena Ceaușescu, ceilalți strucțiilor ce se vor înălța aici. acest important obiectiv al ju­ anului trecut, și apoi pe cala de de pescuit oceanic „Galați". bătut cîteva străzi ale Sulinei, feră entuziastă, caracteristică tr-o adevărată sărbătoare, in­ tovarăși din conducerea do Portul va asigura transbordarea dețului să fie finalizat într-un ridicare-lansare a navelor, se­ Vizitând nava, aflată în repa­ interesîndu-se de proiectele e- tuturor întâlnirilor tovarășului tr-un prilej de a raporta rezul­ partid și de stat s-au îndreptat minereurilor din vase mariti­ timp cit mai scurt. cretarul general al partidului a rații la Sulina, secretarul ge­ dililor, de construcțiile care se Nicolae Ceaușescu cu cei ce tatele obținute în activitatea e- la bordul unei șalupe spre zona me de 25 000—30 000 tdw în Semnificația acestui obiectiv luat cunoștință de activitatea neral al partidului a arătat că vor înălța aici în anii actualu­ muncesc, cu locuitorii orașelor conomică, de a se angaja că și îrt care se află în. construcție nave fluviale, pentru a fi trans­ depășește sfera economicului, el colectivului de aici, recoman- se impune o mai judicioasă lui cincinal. Secretarul general și satelor patriei noastre. Au în viitor vor depune noi efor­ portul de tranzit — important portate mai departe, pe Du­ urmînd să determine transfor­ dind, totodată, extinderea me­ .programare a navelor care re­ al partidului atrage atenția a- răsunat îndelung, într-o sem­ turi pentru îndeplinirea sarcini­ obiectiv al județului Tulcea — năre, spre întreprinderile bene­ mări de structură și în peisajul canizării lucrărilor care să asi­ clamă lucrări de reparații, pre­ supra valorificării cu mai mul­ nificativă alăturare, numele lor ce le revin în acest cinci­ care se înalță aici, în imediata ficiare din țară. Viitorul port social al orașului prin crearea gure . sporirea productivității cum și .pregătirea din timp a tă'ingeniozitate a specificului partidului, al secretarului său nal. vecinătate a orașului. Discutând de tranzit va avea, de aseme­ de noi locuri de muncă, prin muncii și reducerea costurilor. pieselor și subansamblelor ce localității, proiectanții și con­ general, au răsunat cuvinte de în numele celor 4 600 de lo­ cu proiectanții și constructorii nea, și o importantă capacitate construcția de noi locuințe, ceea Examinînd modul în care se urmează să fie înlocuite. structorii fiind chemați să rea­ mulțumire, cuvinte de angaja­ cuitori ai Sulinei, secretarul co­ despre desfășurarea lucrărilor, de servire a vaselor din flota ce va contribui la creșterea desfășoară lucrările de reparații Răspunzînd acestor recoman­ lizeze ansambluri de locuințe și ment prin care și oamenii Su­ mitetului orășenesc de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a internațională. în prezent, în nivelului de trai ăl locuitorilor la șalanda maritimă „Gorgova", dări și indicații ale tovarășului așezăminte social-culturalc care linei și-au exprimat deplina în­ tovarășul Nicola Chiriac, a urat subliniat necesitatea grăbirii perimetrul șantierului se des­ acestei așezări unde Dunărea aparținînd complexului de dra­ Nicolae Ceaușescu, colectivul să se integreze armonios în pei­ credere în partid, in secretarul un călduros bun venit tovarășu­ acestora pentru ca întregul an­ fășoară lucrările de dragare la se întâlnește cu marea. Specia­ gare de la gurile Dunării, to­ secției de reparații navale s-a sajul orașului. său general, hotărîrea de a lui Nicolâe Ceaușescu, expri- samblu portuar, care va avea o bazinul principal, unde vor fi liștii s-au angajat să acționeze varășul Nicolae Ceaușescu a re­ angajat să acționeze cu • toată în cadrul ceremoniei încheie­ acționa neabătut pentru înfăp­ mînd deplina satisfacție de a-1 capacitate de 1,5 milioane tdw amenajate danele. cu fermitate. în spiritul indica­ comandat asigurarea unei cali­ hotărîrea pentru ridicarea acti­ rii vizitei la Sulina, tovarășul tuirea politicii partidului și primi din nou ca oaspete drag pe an. să fie realizat conform în cursul analizei, desfășurată țiilor tovarășului N i c o 1 a e tăți superioare a reparațiilor, vității lor la un nivel superior Nicolae Ceaușescu a trecut in statului, a Programului elaborat în mijlocul lor pe secretarul ge­ prevederilor stabilite. în timpul la bordul șalupei, tovarășul Ceaușescu, pentru ca lucrările precum și scurtarea timpului în revistă o unitate de gardă. S-a neral al partidului. dialogului care a cuprins dife­ Nicolae Ceaușescu. pornind de la portul de tranzit Sulina să care navele se află în cală. S-a spre a traduce în viață exem­ intonat Imnul de stat al Re­ de Congresul al XI-lea al Par­ Tovarășul Nicolae Qeaușescu rite aspecte privind realizarea la schițele prezentate de spe­ se desfășoare într-un ritm mai atras atenția, de asemenea, a- plar sarcinile ce le revin în publicii Socialiste România. De tidului Comunist Român.

A h prsg de (osm, pe egorfe ditoțpe "CAMPANIA A GPIC OL A

Din viile și grădinile dobrogene, strugurii și legumele iau ne­ rectoruil Stațiunii de cercetări spune Toader Nedelcu, mecanic echipele de cooperatori care să contenit drumul piețelor și centrelor de prelucrare. Sînt două sec­ pentru culturi irigate Valul lui de fermă. Pentru că, exceptând repare pătulele. Pentru elimi­ toare în care activitățile de toamnă s-au declanșat în aceste zile. Tnaian, dat fiind că toamna se un singur tractor care execută narea pierderilor de recoltă în Aspersoarele funcționează Ia întreaga capacitate chiar dacă ploile anunță lungă se ■ va obține o sapa rotativă la porumb, a doua zonele cu mari suprafețe de La zi pe agenda de lucru a organizațiilor U. T. C. din ultima perioadă s-au dovedit a fi folositoare, mai ales cultu­ recoltă bună". Si cu toate aces- cultură, toate celelalte tractoa­ porumb au fost procurate cir­ rilor succesive. După ce au încheiat arăturile de toamnă, tractoa­ tea, în mutte unități agrico-le, re sînt prezente la pregătirea ca 250 000 panouri mobile pen­ rele au fost repartizate la pregătirea și fertilizarea suprafețelor aceste lucrări sînt neglijate. terenului în vederea însămîn- tru construirea de pătule. De destinate însămînțărilor de toamnă. în atelierele S.M.A. se fac țărilor. asemenea au fost asigurate ca­ ultimele retușuri la utilaje. După aprecierea specialiștilor în prima sute de hectare sînt „înecate" pacități sporite pentru uscarea decadă a lunii septembrie va începe strîngerea florii-soarelui... în buruieni. In această privin­ UNDE VOR DEPOZITA boabelor de porumb recoltate Am desprins din agenda de lucru a cooperatorilor și mecanizato­ ță gospodarii din consiliile in- RECOLTA ? cu combina Gloria. DEBUTUL PROFESIONAL rilor din județul Constanța citeva din preocupările principale ale tercoo-peratiste Cerna Vodă. Mi­ acestor zile premergătoare campaniei dc toamnă. ...Este o întrebare pe care O UNITATE MICĂ, DAR CU hai Viteazul. Remus Opreanu și orice gospodar, care știe că a PROBLEME MARI ATENTIE SPORITA CULTURILOR SUCCESIVE Cooperativa agricolă Runcu. Vizitând sectoarele unității AL TINERILOR ABSOLVENȚI întreprinderea agricolă de am reținut cîteva nume de har­ stat Tîrgușoru, ferma nr. 1. nici gospodari. Tinerii mecani­ încă de la primele ore ale di­ Pregătiri temeinice O parte dintre absolvenții ANCHETA IN ÎNTREPRINDERILE amănunte, a utilajelor și tehno­ zatori Valentin Bratu. Lazăr școlilor profesionale, promoția „SEMĂNĂTOAREA" logiilor de fabricație, diferen­ mineții în cîmp. o echipă mixtă Dumbrăveanu, Ion Șerban si 1976, și ai liceelor de speciali­ țiat pe meserii și produse. Șe­ care lucrează la întreținerea Ion. Croitoru. Tînărul președin­ $1 „23 AUGUST” culturilor succesive. Tînărul tate, s-a încadrat în muncă DIN CAPITALĂ ful secției, inginer Constantin te al unității, Constantin Coman îndată după examenele de ab­ Dicu, împreună cu maiștrii și Vasile Sandu ne spune : „Pen­ (26 de ani) care ne însoțește. r.e solvire, la 15 iunie — urmînd tehnicienii secției au stabilit tru că am încheiat cea de a în vederea recoltării spune : „Forța noastră de mun­ sîț, beneficieze ulterior de cu­ cu tinerii absolvenți, cu șefii pentru fiecare tânăr o tematică doua udare, acum am trecut la ® Recoltările de toamnă au început în vii și livezi ® Cu întreaga capaci­ că este redusă, nici păminturi- venita vacanță, alții vor intra lor de brigăzi, se interesează de de studiu, iar periodic ei veri­ prășitul manual al porumbului le nu sînt prea bune, iar seceta în aceste zile pe porțile uzine­ rezultatele obținute în cursul fică cu exigență dacă tinerii semănat în urmă cu o lună. tate, la irigarea și prășitul culturilor succesive ® Recolta viitoare de grîu se pre­ ne-a dat mult de furcă. Pentru lor. Zeci de mii de tineri de­ săptăminii, de greutățile întâm­ și-au însușit sau nu, așa cum Dacă vremea se menține bună redresarea economică a unită­ butează, astfel în acest an, o- trebuie, cunoștințele respective. sperăm să obținem o recoltă gătește acum © Mașinile și utilajele, gata de start pentru recoltat ții. am luat unele măsuri cum pinate ajutîndu-i operativ in frumoasă la acest hibrid tim­ dată cu începutul unui nou cin­ soluționarea lor. S-a reușit ast­ — Insistăm, îndeosebi, pe ar fi : erbicidarea totală a stăpînirea la. perfecție a dese­ puriu care nu are decît 90 de CÎTEVA RECOMANDĂRI Sibioara sînt datori să-și in­ muncit bine un an întreg, și-o cinal, în rîndul clasei munci­ fel ca în cele două luni de culturilor prăsitoare, construi­ toare. Pentru producție dar și muncă marea majoritate a ti­ nului tehnic — spune inginerul zile perioada de vegetație". NERESPECTATE tensifice eforturile. pune acum. Vremea recoltări­ Dicu — domeniu în care, din trebuie rea unei bucătării furajere si a pentru fiecare dintre ei în par­ nerilor absolvenți să se situeze Mecanizatorul Ion Matei, RECOLTA VIITOARE DE GRIU lor se apropie și asigu­ te, reușita deplină a primului la nivelul muncitorilor de bază, păcate, proaspeții absolvenți, au prezent cu agregatul, de prășit Rămînem tot în acest sector rate spațiile necesare de depo­ unei îngrăsătorii de taurine pe destule lacune, și pe mînuirea de activitate pentru a semnala pas în meseria aleasă. în viața să-și realizeze și chiar să-și de­ completează : „Eu am semănat La I.A.S. Crucea, ferma nr. 3, zitare pentru ca nici un bob din grătare, toate construite cu for­ muncitorească, îndeplinirea ri­ pășească normele, să obțină cîș- cu competență a mașinilor de aceste sole cu 80 hectare po­ faptul că nu peste tot se acordă sînt de recoltat în această toam­ noua recoltă să nu se depre­ guroasă, din primele zile, a tiguri superioare încadrării lor. înaltă tehnicitate cu care sîn- atenția cuvenită la întreținerea nă aproape 1100 hectare cu po­ cieze. Gospodarii din Negru Vo­ țe proprii. în interval de doi tem înzestrați, a aparaturii de rumb și 40 ha cu soia, a doua culturilor succesive. Recoman­ sarcinilor ce le sînt încredința­ La întreprinderea „23 August", rumb și floarea-soarelui. Toată dă. Ciocîrlia și Tîrgușor au în­ ani, vom avea sisteme de iri­ te, sînt de o importanță covâr­ control al calității. Cea mai efi­ cultură. Prima lucrare de în­ dările organelor de specialitate gama de lucrări se efectuează cheiat reparațiile la magazii și gații și atunci în balanța. noas­ experiența dobîndită ani în șir de cientă modalitate de integrare sînt ca acum să se treacă de șitoare în formarea și educarea organizația U.T.C., de conduce­ treținere am terminat-o acum mecanizat. La sediul fermei, pătule cu 10 zile mai devreme tră de venituri și cheltuieli vom tinerilor muncitori. Organiza­ a acestei categorii de tineri în cîteva zile și acum o efectuez urgență la efectuarea lucrărilor sub îndrumarea tehnicianului decît se stabilise în programul rea tehnieo-adminisțrativă, în exigențele producției noastre cu sapa rotativă și a primului Aurel Pripici, se adaptează dis­ consemna beneficii mult mai țiilor U.T.C. din întreprinderi le primirea absolvenților și îndru­ pe a doua într-un ritm de 20 inițial. Cu toate că pînă la sfîr­ revine îndatorirea să-și aducă rămîne însă munca individuală, prășit a mecanic și manual în pozitivele necesare pe combi­ șitul primei decade din luna substanțiale". întreaga lor contribuție, să ac­ marea lor în primele luni de cu fiecare tânăr în parte. Toc­ hectare pe zi. Programul de culturile succesive de porumb nele Gloria pentru floarea-soa- septembrie — ultimul termen muncă, se confirmă și de dala mai de aceea inițiativa noastră și soia după care să se ude din Dar pînă atunci, la Runcu ționeze constant și ferm pentru aceasta. Am luat ca model sec­ muncă este de 10—12 ore". relui și se fac ultimele repara­ pentru pregătirea spatiilor de integrarea totală, de la bun în­ mai veche : „Fiecare comunist Preocupări similare am întâl­ plin. Apoi trebuie să se admi­ ții la cele trei agregate pentru mai sînt încă numeroase pro­ ceput, a proaspeților absolvenți ția sculărie unde au debutat în și utecist cu experiență să răs­ nistreze doza de îngrășăminte recoltatul porumbului, Două depozitare — mai sînt cîteva bleme de rezolvat, legate de în­ profesie în această vară 47 de nit și la C.A.P. din Pantelimo- azotoase corespunzătoare iar în combine sînt pregătite _____ zile, preocupări de acest ordin în eforturile colectivelor, în lăcătuși, strungari, frezori, ma- pundă de educarea și formarea pentru grijirea pămînturilor. de spori­ exigentele calitative și cantita­ nu de Jos. Pe o tarla de 50 ha interval de 10 zile să se treacă recoltatul sorgului. Tot aici, o sinit lăsate în planul secund de trițeri. De la început .ei au fost unui tînăr începător" se bucură la a doua lucrare pentru com­ echipă tratează sămânța de.grîu rea producțiilor în sectorul zoo­ tive ale producției. Ei trebuie incluși într-un curs intensiv de sirit prezenți peste 60 de coo­ cooperatorii din Lirnanu. Stra­ ajutați nu numai să-și realizeze de rezultate convingătoare. baterea buruienilor. „Procedînd și orz. „Semănatul este lucra­ tehnic. instruire practică cu tema : peratori la prășitul celei de a în acest mod, ne spune dr. do­ rea care concentrează acum e- ja, Scărișoreanu și Bărăganu. normele și cîștigurile dar să-și cunoașterea în cele mai mici ridice in același timp, neconte­ ROMULUS LAL doua culturi. cent ing. Petru Tomoroga, di- forturile în ferma noastră, ne Aici nu au fos>t încă organizate ȘTEFAN DORGOȘAN nit, calificarea, să cunoască te­ meinic producția și tehnologiile întreprinderii în care lucrează, preocupările uteciștilor, să-și însușească și să aplice cu stric­ ww wăr să presto jn dezbatere:,,Proiectul Legii privind recrutarea și repartizarea forței de muncă" tețe normele de conduită mun­ citorească, disciplina în produc­ ție și în afara ei. Sînt relevan­ IO ACTIVITATE UTIIÂ SOCKTÂTH te în acest sens inițiativele organizațiilor U.T.C, de la între­ și „Proiectul Legii privind încadrarea într-o muncă utilă a unor persoane apte de muncă" prinderile „Semănătoarea" și „23 August" din București. său de valori proprietatea și acelea care o considerau un de complicate și se cuvin a fi năzuință ce reclamă cooperarea cațiile sociale pe care și re­ — Ca în fiecare an — ne spu­ OMUL SI PERSONALITATEA dorința de acumulare, iar odată „blestem" și „o povară" pentru depășite cu înțelepciune. De activă între factorii sociali ce centele proiecte de legi — pri­ ne tovarășul Virgil Ilie, cu acestea și valoarea muncii care erau predestinați „cei pildă, statul socialist se stră­ urmează să contribuie la de­ vind recrutarea și repartizarea secretarul comitetului U.T.C. dar în accepțiunea ei limitat- multi", revenind „aleșilor" duiește să rezolve cerința de a blocarea căilor de manifestare forței de muncă, precum și pro­ de la „Semănătoarea" — individualistă, ca izvor al pro- (citește exploatatorilor) privile­ transforma valoarea muncii. în a inițiativei inovatoare și fac­ iectul Legii privind încadrarea organizația noastră, colecti­ ÎN LUMINA fiturilor de orice fel. giul de a profita de pe urma normă de conduită socială, dar torii personali, care se cer ast­ într-o muncă utilă a unor per­ vul întreprinderii s-au îm­ Societatea socialistă prin sco­ „muncii-blestem". Socialismul concomitent cu asigurarea drep­ fel modelați. îneît să amplifice soane apte de muncă — le au, prospătat cu cîteva zeci de purile ei, prin ideologia și insti­ — prin filozofia și prin etica tului de opțiune pentru anu­ capacitatea creatoare și intere­ desigur, în vedere. tineri veniți de pe băncile școlii tuțiile pe care le promovează, sa — a reconsiderat demnita­ mite profesiuni și cu posibilita­ SOCIOLOGIEI MUNCII prin mentalitatea pe care în­ sul pentru o muncă nerutinieră. PAUL CARAVIA profesionale. Pe cei mai mulți tea muncii și implicit legitima­ tea reală de exercitare a aces­ Sînt numai cîteva dintre impli­ dintre ei îi cunoșteam dinainte Organizarea relațiilor umane și activează îl constituie valo­ cearcă s-o instituie și să o ge­ rea ei ca valoare supremă în tora. Se impune însă, din par­ cercetător-sociolog pentru că făcuseră practica în diferă de la o societate la alta, rile comune și acceptarea nor­ neralizeze, aduce o fundamen­ viața oamenilor. tea individului, o mai accentua­ secțiile noastre, au participat la de la o comunitate la alta, prin melor de conduită. De aceea, tală reconsiderare a valorii în al treilea rînd, socialismul tă conștiinciozitate la alegerea viața organizației _ U.T.C. Pot acele trăsături ce decurg din valorile care domină mentalita­ muncii și a normelor de con­ a creat premisele dezalienării profesiunilor deoarece nu tot­ spune de fapt că încă din anul structura modului de producție tea unei societăți devin măsura duită legate de muncă. în pri­ muncii, adică reconcilierea deauna sintem călăuziți de rea­ OPINII, PROPUNERI doi ei au fost în atenția noas­ și, strîns legat de acesta, prin prin care se apreciază atât rolul mul rînd i-a recunoscut carac­ omului cu nevoia de a munci lele noastre aptitudini ci. mai • în articolul 5, aliniatul 2 terul obiectiv și prin aceasta contracte de școlarizare, tră, ne-am preocupat îndea­ sistemul de valori și norme cul- său istoric cît și consistența și cu efectele ei individuale și degrabă, de „prestigiul" sau de din Proiectul de lege privind unități care sînt obligate proape de. instruirea și educa­ tural-sociale ce îi este caracte- ■ culturii sale. universalitatea ei. Cu alte cu­ mai ales sociale. Acest, dezide­ „venitul" ce-1 asigură o înde­ vinte, s-a putut verifica con­ recrutarea și repartizarea • să-i încadreze în muncă în rea lor. Am reușit astfel ristic. O asemenea imagine ab­ Am amintit aceste sumare rat milenar se realizează, etapă letnicire sau alta. De asemenea, forței de muncă, propun ca meseriile (specializările) ab­ ca în ultimul an de^ școală stractă asupra principalelor .considerente sociologice pentru cepția potrivit căreia. omul a cu etapă, prin eliminarea din cînd valoarea muncii se trans­ același principiu de recru­ solvite. să avem peste 80 la sută dintre linii de forță ce configurează a pune în lumină faptul că ra­ devenit om, perfecționindu-și viața socială a oricărei forme formă in normă generală de tare să fie respectat și de continuu acest statut, pe mă­ elevi care își realizau, lună de profilul unei societăți este ilus­ țiunea de a exista a societății de exploatare și. în consecință, conduită este imperios necesar unitățile școlare la înscrie­ • Aliniatul 2 al aceluiași lună, normele stabilite pentru trată, în practica socială, în ac­ socialiste este instituirea, pen­ sura în care a transformat efi­ egalizarea condiției sociale prin ca și calitatea muncii să devină rea candidaților pentru di­ cient observațiile și cunoștințele articol să fie completat cu muncitorii de categoria întâi de tivitatea de zi cu zi, prin com­ tru prima dată în istorie, a unor îndatorirea tuturor cetățenilor principala normă în aprecierea feritele forme de învățământ. următoarele: repartizarea portamentele și atitudinile relații sociale bazate pe un despre lume în energie socială, de a participa activ la produc­ activității desfășurate, eliminîn- încadrare. După absolvire și în acțiuni ce modifică neînce­ absolvenților prevăzuti Ia revenirea în uzină, însă,, i-am membrilor comunității și nu criteriu valoric cu adevărat ția materială, la progresul teh- du-se subiectivismul ce dăinuie • La articolul 10, aliniatul aliniatul 1. care nu au în­ încadrat pe toți în echipe și mai puțin ale instituțiilor che­ universal-obiectiv și anume cel tat mediul de existență pentru nico-științific sau la dezvoltarea încă și care sporește neîncrede­ 1 propun să fie formulat brigăzi de muncă în acord. mate să dea viață principiilor al muncii. a-1 adecva nevoilor și proiecte­ cultural-spirituală a societății, rea în valoarea socială a mun­ astfel : repartizarea în- pro­ cheiat contracte de școlari­ Este, după părerea noastră, ca­ și aspirațiilor membrilor ei. Multă vreme clasele condu­ lor sale. Din această realitate de a presta o muncă utilă co­ cii. Odată devenit criteriu de ducție a absolvenților cursu­ zare se face de către școli decurge obligația fiecărui in­ drul cel mai adecvat de for­ Se recunoaște că personalita­ cătoare ale societății recurgeau lectivității. Aceasta înseamnă, evaluare, indicatorul calității rilor de zi de la școlile de în unități socialiste de pro­ mare muncitorească a tineri­ tea oamenilor se modelează în la impunerea valorilor de esen­ divid de a-și exercita condiția deopotrivă, și îndepărtarea pro­ muncii, al competentei deci, va fil, prin grija organelor cen­ dialogul multivalent și perma­ ță mistică. încărcate cu o forță sa, de ființă care acționează și fitorilor. dar și eradicarea so­ trebui măsurat prin efectul so­ specializare postliceală. li­ lor. Cu această însă organiza­ muncește : decurge, deci, uni­ trale și locale în subordi- ția U.T.C. nu și-a încheiat mi­ nent cu ansamblul comunitar magică deosebită, pentru a cietății de orice urmă a parazi­ cial pozitiv pe care îl realizea­ ceele industriale și școlile din care fac parte. Iar elemen­ subjuga conștiința maselor. So­ versalitatea socială a muncii, tismului. Problemele pe care le ză efortul oricăruia dintre noi. profesionale se face de către nea cărora funcționează șco­ siunea sa. La sfîrșitul fiecărei tul de identificare a individului cietatea capitalistă, la rindul în al doilea rînd. au fost- demi- ridică insă un asemenea proces lile respective. săptămîni, secretarii U.T C. din cu colectivitatea în care trăiește în sfîrșit. accentuarea caracte­ școli la unitățile socialiste ei, a adus în centrul sistemului tizate semnificațiile și îndeosebi de renovare socială sînt destul rului creator al muncii este o secții sau ateliere stau de vorbă cu care aceștia au încheiat ing. ION TACUTU „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 LUNI 30 AUGUST 1976

Cititorii s-au adresat ziarului CUM PREUNtfl OESUHIOEREN lucrez și să demonstrez tuturor, rice, a fost apreciată de către deze, cît și prin ecoul pe care ajutorul acordat l-a' avut în și mai ales mie, că sint un om colegii mei. Totuși, îmi dau sea­ Situația a fost remediată conștiința tînărului respectiv. util societății, că și rezultatele ma că in domeniul acesta mai Iată textul : mele pot fi dintre cele mai bu­ am mult de învățat. Aș dori ca Sîntem un grup de locatari ai LA INTERVENȚIA ZIA­ ne, că merit încrederea după lăsarea la vatră o parte căminului de nefamiliști din RULUI, COMITETUL MU­ „Cu sprijinul tov. Birsan, in­ care întreprinderea din timpul liber să-l dedic atît strada Taberei nr. 4, Cluj-Na- NICIPAL CLUJ-NAPOCA structor al C.C. al U.T.C. pen­ lororn" a a,vut-o în mine în- alcătuirii de texte pentru bri­ poca, aparținind Trustului de AL U.T.C. NE RĂSPUNDE : cadrîndu-mă. Intenționez ca și găzi artistice cit și participării NOULUI NN ȘCOLAR? construcții din localitate. Nu am tru județul Prahova, apoi cu sprijinul Comitetului județean timpul meu liber să-l petrec in­ ca interpret la diferite acțiuni fi apelat la sprijinul dv. dar Vă aducem la cunoștință că Brașov al U.T.C., lucrurile s-au tr-un mod cit mai instructiv. cultural-educative. Cui m-aș propunerile noastre pentru îm­ în momentul de față clubul este rezolvat mai repede decît am Vreau, cu sprijinul Comitetului putea adresa, cine m-ar putea ZALĂU neri în urmă din cauza lipsei ARGEȘ bunătățirea condițiilor în care reamenajat și stă la dispoziția sperat. Am reușit să mă insta­ U.T.C. din oraș, să inițiem un îndruma in continuare pe acest de materiale, la Zalău. con­ locuim, propuneri pe care tinerilor, atît pentru vizionări lez in orașul Codlea unde de cenaclu literar-artistic. Am mul­ făgaș ? structorii au demarat cu lntir- le-am făcut in cadrul adunări­ la televizor cit și pentru alte cinci zile lucrez la întreprinde­ te planuri și cred că le voi pu­ ziere lucrările pentru internatul lor noastre U.T.C., au rămas in activități. Pentru remedierea si­ rea „Colorom". Am fost cazat, tea concretiza. Despre cele ce Liceului pedagogic și pentru Mobilier stadiul consemnării lor în pro­ tuației ivite în asigurarea apei, deocamdată, la un cămin de ne­ vor fi vă voi scrie. Deocamdată, Recuperarea două grădinițe, De asemenea, cesele verbale. Iată despre ce vă informăm că inițial, la in­ familiști. Cind soția mea — și vă rog să primiți cuvintele mele PENTRU A VENI ÎN ÎN- lucrările necesare extinderii este vorba. înainte, in incinta stalația de preparare a apei cal­ trebuie să vă spun că relațiile de mulțumire pentru tot ceea TÎMPINAREA ------DORINȚEI Grupului școlar mecanic vor căminului funcționa un club. de precum și la hidrofor au fost confecționat dintre noi sint acum dintre cele ce ați făcut, activiștii organiza- DV. NE-AM ADRESAT râmînerilor începe prea tîrziu pentru ce­ Aveam deci posibilitatea să ne racordate numai trei din cele mai bune — va veni aici să-și CENTRULUI JUDEȚEAN______rințele actuale (termenul final petrecem întrrun mod instructiv cinci cămine. Conducerea trus­ înceapă lucrul, ni s-a promis că ției, redacția ziarului, in vede- DE ÎNDRUMARE A CREA­ — sfirșitul anului 1977 — nu și plăcut timpul liber. Puteam tului a emis o dispoziție către ni se va repartiza o locuință la rea rezolvării situației mele. ȚIEI POPULARE ȘI A MIȘ­ ține seama de solicitările exis­ în atelierele- viziona la televizor un film, un Grupul nr. 4 instalații, în ve-. CĂRII ARTISTICE DE MA­ în urmă meci de fotbal etc. Acest club unul din blocurile construite de tente). derea executării urgente a lu­ curind in acest oraș. Vreau să GH. BURDUJAN SA DÎMBOVIȚA. ACESTA, Am mai înregistrat întîrzieri a fost, nu știm din ce motive, crărilor de racordare și a celor­ SUB SEMNĂTURA TOV. și la construcțiile școlare din școală desființat. O altă problemă este DIRECTOR, PROF. ION o problemă Hălmaj. Marca. Coșei, unde de­ aceea a apei calde și trebuie să lalte două cămine. Vă asigurăm COCA, NE INFORMEAZĂ : ficientele de organizare și apro­ Pe elevii Grupului școlar de adăugăm că, la< etajele superi­ că și în continuare ne vom pre­ Vi se va repartiza o locuință vizionare cu materiale amenință chimie Pitești i-am întllnit oare, nici apa rece nu curge. ocupa de rezolvarea problemelor Putem da curs realizării do­ la ordinea efectuînd practica de producție Vă rugăm să interveniți în ve­ depășirea termenelor de pre­ la Combinatul petrochimic. ridicate de tineri în scopul asi­ rințelor dv., asigurîndu-vă aju­ dare. derea înlăturării acestor defi­ torul solicitat. După ce veți e- Despre activitatea lor, aici, am ciențe. gurării unor condiții optime de corespunzătoare Nu a mai rămas mult timp auzit numai cuvinte de laudă. fectua stagiul militar, aveți po­ zilei pînă la deschiderea anului șco­ MIHAI ONU muncă și de viață. Lucrez la Combinatul side- LA INTERVENȚIA ZIA­ sibilitatea să activați într-unul lar. și acum, se impune să se Dar mai de laudă este inițiati­ rurgic și locuiesc ca flotant in Pentru județul Zalău, unul va lor de a participa, după pro­ RULUI, TOVARĂȘUL ING. din cercurile artistice existente acționeze cu hotărîre pentru gram, la lucrările de renovare municipiul Galați. Locuiesc cu C. VELISOV, DIRECTOR AL atît în cadrul Casei de cultură din obiectivele importante ce scurtarea duratei de execuție chirie într-o cameră mică, îm­ cît și la Clubul tineretului din determină bunul început al nou­ fiindcă orice întîrziere va afecta și înfrumusețare a internatului Succes în noul dv. loc de muncă! preună cu soția mea. Am solici­ COMBINATULUI SIDERUR­ lui an școlar, aprovizionarea cu lor. Cele două clase, de electri­ Tîrgoviște. Aproape fiecare în­ demarajul bun al noului an cieni și mecanici, devenite bri­ Mă numesc Burdujan Gheor­ sper că voi reuși să-mi refac tat conducerii combinatului o GIC GALAȚI, NE RĂS­ treprindere, deci și întreprinde­ manuale, este considerat ca și școlar. ghe și locuiesc, deocamdată, în familia și totodată să-mi aduc locuință corespunzătoare, dar rea în care veți lucra, desfășoa­ atins. A fost primit aproape tot găzi de muncă patriotică sub mi s-a răspuns că în funcție de PUNDE î necesarul de manuale (numai Stadiul reparațiilor capitale conducerea Elenei Lintaru și Piatra Neamț. Spun deocamda­ și eu aportul, prin munca mea, ră activități cultural-educative, pentru care s-a alocat un milion Gheorghiței Tache, execută o- tă, pentru că înainte am locuit la dezvoltarea economică a pa­ cota de locuințe primită, mi se avînd echipe proprii de teatru Algebra pentru clasa a șaptea in Ploiești în casa părinților so­ triei noastre. va repartiza și mie o garsonie­ în urma scrisorii adresată dv. de dansuri, brigăzi artistice și citeva manuale de limbi de lei este îmbucurător, volu­ perațiile de zugrăvit, tapetat, ră. 'Am înțeles că pe tabelul de de către tov. Lăscan Istrate, străine pentru ciclul primar nu înlocuit draperii, reparat insta­ ției mele. Ivindu-se unele ne­ etc. Deci, și în cadrul în­ mul total de lucrări fiind reali­ înțelegeri în familie, eu însumi GHEORGHE BURDUJAN locuințe alcătuit de întreprin­ prin care solicită sprijin pentru treprinderii puteți participa la au sosit încă), iar în unitățile lațiile sanitare și electrice, re- dere sint și alți colegi ai mei școlare echipe de cadre didac­ zat în proporție de peste 92 la condiționarea mobilierului. Ate­ nereușind să depășesc cu des­ acțiuni culturale. Vă mai puteți lierul școală este acum disputat tulă maturitate situațiile ivite, PENTRU REZOLVAREA care, în funcție de situație, vor a primi o locuință corespunză­ îmbogăți cunoștințele în dome­ tice repartizează pe ani de stu­ sută. Asigurarea școlilor cu com­ avea prioritate. In ultima vre­ dii volumele solicitate. Organi­ bustibil s-a realizat, de aseme­ între elevii care- își înfrumuse­ am plecat la părinții mei in Pia­ URGENTA __A _____SITUAȚIEI, toare, vă comunicăm că la pri­ niul care vă interesează frec- țează propria clasă și cei care tra Neamț. De la venirea mea NE-AM ADRESAT COMI­ me, pentru că soția mea este ventînd cursurile Școlii popu­ zarea difuzării manualelor în nea, în proporție de 98 la sută, însărcinată, socot că este firesc mirea cotei de locuințe vom re­ două centre. Zalău și Șimleul țin să depășească planul de pro­ aici, am încercat să mă înca­ TETELOR JUDEȚENE PRA­ lare de artă, și cum dv. sînteți în general, pregătirile pentru ducție, onorînd cum se cuvine drez in muncă dar, dată fiind HOVA ȘI BRAȘOV ALE să fiu și eu trecut pe lista de zolva și cazul său, acordîndu-i și autor de texte satirice, v-am Silvaniei. a facilitat drumul căr­ și situația sănătății mele intr-o ților către toate școlile din ju­ deschiderea noului an școlar contractele încheiate. Aceștia U.T.C. DIN RĂSPUNSURI­ urgențe. spațiu la unul din blocurile din recomanda să frecventați cursu- j din urmă sînt antrenați la exe­ anumită perioadă, precum si LE PRIMITE, AFLAM CA deț. Premierele în domeniul sint în județul Zalău pe termi­ faptul că mă gindeam, totuși, LĂSCAN ISTRATE cartierul Dunărea. rile de regie pentru brigăzi ar­ construcțiilor școlare reprezintă cuția meselor faianțate cu grilă S-A REZOLVAT ATÎT SI­ nate. oferind premisele unui în­ și celor cu plăci de oțel inoxi­ că cel mai bun lucru ar fi' să-mi tistice. Dacă la ceea ce v-am 480 de noi...... locuri în grădinițe, TUAȚIA FAMILIALA A ■ 520 de noi locuri în internate, ceput bun. Dacă și actualii dabil, a nișelor mari cu insta­ reîntregesc familia, îrppăcindu- TÎNĂRULUI SOLICITANT, indicat noi mai aveți nevoie și mă cu soția mea, n-am reușit CÎT ȘI PROBLEMA ÎNCA­ 100 de locuri în ateliere-școalâ, ..restanțieri", constructorii de pe lație de gaze, apă și ventilație, Vă puteți continua activitatea de alte precizări, vă rugăm să pentru laboratoarele Institutu­ să mă stabilesc intr-un loc de DRĂRII SALE ÎN MUNCA. 40 săli de clasă. în mediul ru- unele șantiere. își vor recupera muncă. Soția mea a absolvit a- vă prezentați după lăsarea la ral. în afara investițiilor cen- lui de învățămînt superior din nul acesta facultatea și a fost tralizate. se vor construi în re­ în timp util întârzierile, atunci Nu vom reproduce, de data vatră la Centrul de îndrumare Pitești. De asemenea, ei au exe­ repartizată în Codlea, jud. Bra­ aceasta răspunsurile primite, ci culturală gie proprie spații pentru 360 se poate spune cu adevărat că șov. Vă solicit ajutorul să mă a creației populare, str. Inde­ locuri în grădinițe. 63 săli de cutat 40 pupitre școlare și au vom publica o altă scrisoare a Sint muncitor într-una din tate, am participat la multe ac­ startul noului an școlar poate pot încadra și eu intr-una din tînărului, emoționantă atît prin pendenței nr. 1 Tîrgoviște, pen­ clasă. 5 ateliere școală, două fi dat. în lucru băncuțe și măsuțe pen­ întreprinderile municipiului Tir- ,țiuni __ cultural-educative.______Contri- săli de gimnastică. 3 labora­ tru dotarea noii creșe a com­ întreprinderile orașului Codlea. modul în care organele la care goviște. In prezent îmi satisfac buția mea, atît ca interpret cit tru a purta o discuție In acest toare. c. stănculescu binatului petrochimic. (V. R.) Fiind in apropierea soției mele, am apelat au înțeles să proce- serviciul militar. Aici, în urți- și ca autor al unor texte sati- sens. în comuna Șărmășag stadiul construcțiilor pentru o școală generală cu 8 săli de clasă și LA TIMIȘOARA: pentru două grădinițe este jȘApfâmînah— —~ — — — înaintat, în prezent lucrîndu-se la finisările exterioare. în ulti­ ma săptămînă a lunii august lu­ Festivalul național „.CINEMATOGRAFICĂ crările vor putea fi inaugurate, deși termenul de predare este 30 decembrie. Stadii avansate înregistrează și constructorii din al cinecluburilor 9 Cei 13 de la Barletta Simleu, care au drept obiectiv Tentația ironizării critice in spectatorii să se bucure și să a- un internat și noul local desti­ fața cite unui subprodus artis­ plaude cind binele iese învingă­ nat unei școli speciale. Dar nu pionierești tic este, fără îndoială, mare. Iar tor, cind dreptatea triumfă. Nu­ peste tot respectarea graficelor Casa pionierilor din Timișoa­ această producție italo-franceză mai că un asemenea tratament de lucru, și de ce nu. depăși­ critic ar fi mult prea bun pentru rea lor (fiindcă am văzut că se ra a găzduit duminică gala fil­ semnată regizoral de Pasquale poate) constituie o regulă ge­ melor laureate la Festivalul na­ Festa Campanile este un aseme­ Cei 13 de la Barletta, căci dacă țional al cinecluburilor pionie­ nea subprodus de care ai putea i se poate, in ultimă instanță, nerală. în comunele Bosa și rești ce a avut loc timp de 10 ride cu sau fără îngăduință, pe trece cu vederea totala inade­ Sălăjeni se înregistrează rămi- zile în tabăra ■ de vară de la care l-ai putea anula cu un cu- rență la artă, nu i se poate ier­ Bogata, județul Timiș. Actuala vint sau cu o amuzant-savantă ta un fapt esențial : acela că ediție a festivalului a înscris in -disecție critică. Căci are toate urma aceea de ideal ce ar vrea Cabana Valea cu pești, loc de ‘ programul său peste 50 de filme datele demne de un atare trata­ să transpară din imaginile fil­ documentare, artistice și de ani­ ment : este o istorioară poves­ mului este întruchipată de ciți- odihnă pentru minerii Văii mație, cu teme inspirate din tită neîndemânatic, însăilează va mercenari, de un „erou" viața copiilor patriei și a orga­ pățanii cusute cu ață albă, su­ aducind mai mult a brută pre­ Jiului nizației pionierilor, realizate de feră de un umor șchiop sau mai istorică și, in ultimă instanță, de cei mai tineri cineaști amatori degrabă olog, trucajele nu do­ o șleahtă de detracați adunați din țară. vedesc nici măcar îndeminarea de prin cîrciumi și închisori și unui scamator neatestat, iar in- puși să lupte pentru o idee de terpreții — din păcate unii care habar n-au. Iar prin pro­ foarte onorabili — parcă se miră iecția acestui produs nu poate fi 160 DE TINERI VISLAȘI și ei că au intrat într-un joc ale vorba „doar" de riscul perverti­ cărui singure și sigure reguli par rii gustului estetic al tinerilor a fi totala lipsă de imaginație și (ați văzut cozile pentru bilete • • •9 • O 9 *J• dorința vagă de'a se înscrie în­ și aglomerația din sală ?) ama­ 6 » • o • INSPECTORATULlil-GENERAL A( MILIȚIEI tr-un gen mult agreat de un a- tori de filme de capă și spadă într-o inedită acțiune turistică pe Dunăre nume public. Ai putea ironiza (a nu se înțelege că avem ceva A ușor un asemenea „filmuleț" împotriva genului ca atare) prin dedicată Centenarului Independenței dacă n-ar suferi decît de mala­ intermediul unui exemplar cu O friptură de... lucru, găsind, după părerea strecurat neobservat după cultural din comuna Supur, dia incurabilă a lipsei de talent totul nereușit ci, mai grav, de lui, ceva mult mai bun dc paravanul de mărfuri și a cel în cauză a fost condam­ și de idei. Ai putea chiar avea acela al înțelegerii false al ideii 29 kilograme făcut. Cu ce se îndeletnicea? așteptat pînă au plecat vîn- nat la 7 ani închisoare. un cuvint de îngăduință și un Un răspuns ni l-au trimis zătorii. După ce a umplut o zîmbet înțelegător pentru ispră­ de bine și frumos, de adevăr și ZIMNICEA. (Prin telefon, de haia, unde curenții fluviului au Nu, nu este vorba de un organele de miliție din mu­ valiză cu diverse obiecte a Pentru combaterea vile incredibile ale eroului, pen­ ideal. Căci ce poate fi mai grav la trimisul nostru). pus la grea încercare experien­ concurs al bucătarilor sau nicipiul Gheorghe Gheor- ieșit în stradă. Nu avea de tru cascada de dueluri și de decît atunci cind un ideal mă­ gurmanzilor, cum veți fi ghiu-Dej, care l-au surprins unde să știe că tocmai por­ unor fapte antisociale „momente limită" din care iese reț este slujit sau întruchipat Astăzi in cea de-a 3-a zi ti­ ța și pregătirea tinerilor vîs­ tentați să credeți Ia citirea pe G.C. în timp ce încerca tarul de la Centrala hoteluri nerii învingători din echipajele lași. învingător, pentru aventurile de fața hîdă a celui plătit să expediției nautice „Cursa de titlului. „Friptura" de 29 să-și însușească o motoretă și restaurante „Capitol" îl Organele de miliție, în co­ mare fond de pe Dunăre" au Cursa de mare fond pe Du- kilograme și-a pregătit-o șo­ „Mobra" de la unul din observase. Organele de mili­ laborare cu echipele de or­ cam trase de păr prin care trece. ucidă sau de cea buhăită a Ce­ ridicat... ancora pentru a 3-a năre se împlinește cu fiecare ferul Marin Munteanu de la locurile de parcare. „Insuc­ ție de la Circumscripția nr. 7 dine și disciplină ale Comi­ Ai putea-o face pentru că el, lui ale cărui ginduri se opresc etapă : Zimnicea — Giurgiu. I.T.A.C., Autobaza 1 Obor, cesul" îl va convinge, spe­ au întreprins cercetările ne­ tetului municipal Timișoara zi ca o acțiune tinerească cu în timp ce efectua un trans­ răm, să revină la meseria cesare, reținîndu-1 pe cel în al U.T.C., au întreprins mai eroul, este frumos și bun, pen­ în clondirul cu vin ? Nu pot în ediția inaugurală un auten­ certe valențe educative, Con- port cu roșii la „Antrefrig" pentru care s-a pregătit si cauză. Părinții minorului au multe acțiuni pentru preve­ tru că de partea lui sint drep­ crede că acest produs grosolan tic maraton al pistei bătrinului București a furat de Ia a- pentru care statul a investit aflat — abia• ‘ ' acum ! — pe Danubiu a chemat, intr-o dis­ semnăm, în continuare și citeva nirea și combaterea faptelor tatea și adevărul, pentru că, în- a putut place celor care l-au acțiuni la care participă, după ceastă unitate cantitatea de mari fonduri. Este datoria unde le umblă odrasla, tra- antisociale comise de către tr-un cuvint, întruchipează un achiziționat și l-au făcut să ru­ pută de regularitate și mai pu- 29 kg carne. S-ar părea că Iui să-și recunoască și să-si tată cu prea multă îngă- unii minori și tineri. Cu a- țin de competitivitate, 40 de confruntarea cu Dunărea, cei „friptura" șoferului este onoreze, mai ales, obligațiile duință. cest prilej au fost depistați ideal și pentru că este firesc ca leze pe ecranele noastre. echipaje reprezentative ale ce- 160 de participanți: in fiecare mult mai mare. Organele față de societate. tineri care nu aveau asupra lor 39 de județe și al munici- oraș, după sfirșitul de etapă, circumscripției 6 miliție fac lor actele de identitate. Alții piului București care parcurg cercetări pentru a-i stabili Cearta au săvîrșit abateri, fiind aproape 6 000 km in 40 de ___bărci se vizitează locuri istorice, o- „apetitul". „Cumpărătorul" sancționați contravențional • Micul indian universale cu rame, unde sint biective industriale și culturale, Discuția lui Francîsc Ko­ dispuși cite 4 vîslași. O cursă întîrziat vacs cu un consătean al său cu amendă, conform Decre­ Regizorul american Bernard bit al realizatorilor, micul in­ de regularitate, considerăm, sint organizate întilniri cu ti­ Sudor fără ocupație din Dobra a fost atît de a- telor 153/1970, 76/1975 și Legii McEvesty a compus un film terpret cam prea stringe încăpă­ nerii muncitori, cu activiști de Forfota magazinului uni­ prinsă, încît a degenerat nr 5/1976. Pentru acostare fără mari pretenții ale cărui țînat din dinți, dar vizionarea pentru că cei 160 de vîslași — de persoane Tudora Primaca atuuri la reprezintă figura și nu rămîne cu totul dezagreabilă. partid și de stat. In acest fel La 19 ani, cîți are și versal „Victoria" din Capi­ într-o mare ceartă și, de pasionați ai drumeției pe apă Gheorghe Chiper din Tecuci, tală se liniștise. Ora închi­ aici, în bătaie. Fără să ezite, din Reșița și Maria Suclea talentul interpretului ,principal Căci o înduioșătoare bunătate — parcurg traseul Corabia — se realizează pe deplin și un alt orice tînăr va fi bucuros să derii se apropia. Cîțiva cum­ bătăușul F. K. i-a aplicat din Berzovia au fost deferi­ James Garver — și povestioara transpare din imagini și un far­ Tulcea în 10 etape fără a be­ obiectiv al expediției, acela de dețină o meserie frumoasă, părători întîrziau încă neho- „partenerului" său mai mul­ te justiției și condamnate la nu lipsită de un anume farmec mec simplu al eroului cucerește : documentare și cunoaștere a po­ cum este cea de sudor, pe tărîți în fața standurilor cu te lovituri în cap cu un corp cîte 5 luni închisoare con­ și gingășie a prieteniei dintre un pe cei care au intrat in sală neficia măcar de o singură zi travențională. matur și un copil, dintre acesta tențialului turistic al Dunării și care o are sus-numitul. Nu­ mărfuri. între ei și Andrei tare, în urma cărora ultimul sperind să vadă, probabil, un de odihnă. Există, dar nu în mai că acesta a renunțat Savu, un puști de 16 ani, din a decedat. La procesul pu­ din urmă și un pui de cămilă. primul rînd, deși se manifestă Deltei. ușor să se mai prezinte la comuna Vidra (Ilfov). S-a blic, organizat Ia căminul v. rAvescu Sint multe locuri comune in a- western. eeastă peliculă, nici o secvență cu pregnanță, și un spirit al nu atestă vreun har mai deose- competitivității. în acest caz VASILE RANGA MIRUNA IONESCU este vorba de a te înfrunta cu tine însuți, cu propriile tale ca­ lități morale și fizice. De altfel, ANUNȚ simpla lectură a celor citeva Liceul Textile Confecții Nr. 1, din București, date tehnice vorbește de la sine str. Lucrețiu Pătrășcanu, nr. 3, sector 4, de curai, dîrzenie, temeritate. ! IMPORTANT Organizatorii acestei expediții 2 primește înscrieri pentru : 31AIIGIIST76 C.C. al U.T.C. — Biroul de Treapta a Iî-a de liceu, la specialitățile î turism pentru tineret prin • filatori-țesători TRAGERE EXCEPȚIONALĂ i PENTRU g operatori la tehnologia chimică textilă comisia de turism intern. Din­ • mașini și utilaje în industria ușoară colo de obiectivul bine de­ înscrierile se fac în perioada 26 august — 3 septembrie. finit ol caravanei și anume a- Se primesc absolvenți ai treptei I de liceu, indiferent de profilul pe care l-au absolvit (sau posedă studii echivalente) și LOTO cela de a apropia tinerii de cu­ ! PĂRINȚI! împlinesc cel mult 19 ani în anul calendaristic în care se înscriu noașterea și practicarea turis­ (1 ianuarie — 31 decembrie). mului specializat și aplicativ, Concursul va avea loc în zilele de 5 septembrie și 6 septembrie, ( Timpul zboară, un nou an de expediția este o acțiune dedicată lucrarea scrisă, 7—10 septembrie, oral. / învățămînt se apropie. Pentru Informații suplimentare, la secretariatul scolii, telefon: Centenarului Independenței de ) copiii dv., elevi mari, mici sau 43 25 30. zilnic, între orele 8—16. stat a scumpei noastre patrii. 1 preșcolari, magazinele si raioa- 1 nele specializate ale COMER- Avem, așadar, să trăim din plin k TULUI DE STAT vă pun la satisfacția înfăptuirii unei in­ / dispoziție un bogat sortiment de spirate inițiative a B.T.T., o ac­ I uniforme școlare : „ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE Șl PIESE țiune care se bucură de un larg ecou in rindurile tineretului. (In L PENTRU FETE : rochițe pen- DE SCHIMB BUCUREȘTI" cîteva județe : Mureș, Brașov, / tru preșcolari ; rochițe din zefir Timiș, Olt s-au desfășurat, în \ caro (cl. I—IV): sorțulețe din / olandină (cl. I—IV): bluze din cu sediul în București, bd. Armata Poporului prealabil, acțiuni turistice de J olandină (cl. I—XII): sarafane selecție, în vederea participării din stofă (cl. V—XII); bluze șl nr. 6, sector 7 la expediție) fuste plisate pentru pioniere î Primele două etape : Cora­ l halate de protecție din olandi- bia — Tr. Măgurele și, respec­ RECRUTEAZĂ tiv, Tr. Măgurele — Zimnicea ne-au oferit, sub raport tehnic, tineri pentru calificare în meseriile de strungar, lăcătuș mon- aprecieri care validează teme­ ) PENTRU BĂIEȚI — pantaloni tator, sudor electric și turnător formator. scurți din doc (cl. I—VIII); că- rara expediție, dirzenia și buna Relații suplimentare Ia sediul întreprinderii (unde se poate pregătire a participanților. Re­ 1 măși din zefir caro (cl. I—IV): ? cămăși pentru pionieri : costu- marcăm aceasta, in primul rînd, ajunge cu troleibuzele 90. 93 și tramvaiele 13. 25) sau prin deoarece în ziua de duminică 1 me din stofă (cl. I—-XII); pan- taloni din stofă (cl. I—XII). telefon 31 2110, interior 160 și 162. Dunărea s-a vrut mai caprici­ oasă mai ales in zona Luta-Su- „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 5 LUNI 30 AUGUST 1976

FOTBAL II. O etapă in care intr-un meci s-au marcat 7 goluri, iar in celelalte 8-numai 16 Ample întreceri sportive ale tineretului (Urmare din pag. I) energiile tinerești, animă ambițiile, dorința de REVIRIMENTUL SE LASĂ AȘTEPTAT victorie și care nu poate fi altul decît întrecerea frumoase calități fizice și tehnico-tactice pentru sportivă. în acest sens manifestările despre care Nici această etapă nu s-a impus prin ceva deosebit. Am constatat și în etapa de ieri tendința axării jo­ drum, lipsit de glorie, ca și acum doi ani, adică se in­ „sportul alb", remarcîndu-se cîteva adevărate vorbim au fost o demonstrație în plus că tineri Nivelul general al partidelor a fost mediocru. Chiar cului exclusiv pe apărare de către echipele oaspete. stalează fără speranță pe ultima treaptă a clasamen­ talente. talentați. înzestrați pentru sport există, dar că dacă echipa campioană a evoluat în deplasare, și chiar Ce fel de fotbal modern — constructiv, ofensiv, eficace tului. Dar dincolo de datele și aspectele furnizate ei se pot descoperi .numai procedînd astfel, adică, dacă Dinamo a obținut o victorie la un scor de va­ angrenînd întregul tineret într-o dinamică acti­ — se mai poate realiza cind echipele care joacă în Un semnal de alarmă pentru manifestările de indis­ de trimișii „Scinteii tineretului" la aceste veri­ vitate de masă unde fiecare participant poate canță. Desigur, aceasta nu scade cu nimic din meri­ deplasare încep meciurile cu o singură idee, cu un sin- ciplină de pe teren, o invitație pentru cluburi de a-și tabile festivaluri ale sportului d£ masă, care tul învingătorilor. Mai ales al steliștilor care din start reconsidera munca de educație cu fotbaliștii. Lucrurile privesc, desigur. în primul rind. reușita lor, da­ aspira la victorie și consacrarea numelui. Tre­ s-au instalat în fruntea clasamentului. Dar ce fel de gur gînd: să se apere, să nu primească gol și dacă se devin, însă, și mai grave cînd constatăm că abdicările torată dirzeniei disputelor ambiției și dorinței buie răscolite satele, colectivele de tineri mun­ învingător te poți numi cînd adversarul tău — vezi va putea... citori. școlile, așa cum bine spunea un renumit de la spiritul de sportivitate sint foarte numeroase în firești de victorie, corespondenții noștri au rele­ campion, trăgînd învățăminte din propria-i ex­ U.T.A. — nici nu există sau în cel mai bun caz face Două din cele trei echipe promovate au smuls cite vat marea audiență a tinerilor la activitatea simplă figurație pe teren? Ori cazul altor echipe care campionatul juniorilor. Indiferent unde se manifestă sportivă care oferă acestora largi posibilități de periență. au obținut victoria absolut din întâmplare sau din un punct pe teren străin refăcind ceva din handicapul indisciplina, indiferent de cine este lezată etica spor­ afirmare, de a-și pune în valoare talentul și Există, deci, temeiul ca prin mijloacele si baza greșeli: F.C. Bihor, F.C. Argeș, S.C. Bacău... Nu mai__ cu care au pășit în noul campionat. Imprevizibil, și de tivă, asemenea manifestări care contravin spiritului aptitudinile, calitățile fizice și morale. în același materială de care dispunem să dăm un nou vorbim de constănțeni care în două etape n-au în­ aceea merituos, punctul Progresului, previzibil cel al sportului trebuie respinse cu hotărîre. Și, bineînțeles, timp, antrenorii, specialiștii prezenți la întreceri impuls mișcării sportive a tineretului, să lărgim scris nici un gol. Corvinului... Gălățenii se pare că pășesc pe același — poate nu atâția cîți ar fi fost necesar — au necontenit baza de masă a sportului. în același cu sancțiuni. Așteptăm I remarcat și evidențiat în atletism, tenis de timp este imperios necesar ca de la aceste ma­ cîmp. handbal, popice etc. cîteva elemente de nifestări sportive să nu lipsească ochiul specia­ perspectivă, talente autentice pentru sportul de listului pentru a descoperi și promova ne viitorii Cele nouă partide văzute de trimișii „Scînteii tineretului" performantă. Desfășurarea acestor competiții, performeri, nelăsind să se piardă nici un element ca și cu alte prilejuri asemănătoare, a ilustrat de perspectivă, înzestrat, la această oră de mare cu putere un adevăr atât de pregnant subliniat trebuință pentru întinerirea sportului românesc Univ. Craiova - Steaua Dinamo-U.T.A. 7-0 F.C. Argeș - Rapid: Sportul studențesc - in repetate rînduri. și anume acela că fără o de performanță. Cum bine se știe, activitatea F.C.M. Reșița — F.C.M. participare largă de masă nivelul, calitatea ac­ sportivă de masă se înscrie ca o componentă im­ 0-2 (0-1) (5-0) 1-0 (0-0) Poli, lași: 3-1 (1-1) Galați: 4-1 (1-0) tivității sportive, a performanțelor înseși nu pot portantă în educarea și formarea multilaterală fi concepute. Singura modalitate de a atrage a tinerilor, dezvoltându-le în mod armonios apti­ Stadionul central din Cra­ tinerii să facă sport și prin aceasta de a crea tudinile intelectuale, morale și fizice, dar este, București — Stadionul Di­ Formațiile : F. C. Argeș : Stadionul Republicii — F.C.M. Reșița : Hieș, Po- condiții de descoperire și promovare a talente­ în același timp, piatra de temelie, baza solidă iova aproape 55 000 de spec­ namo — spectatori aproxi­ Cristian, Zamfir. Stan. Ol- circa 10 000 spectatori — For­ rațchi, Kis. Ghergane, Boțo- lor adevărate, pentru o disciplină sau alta, este a sportului de performantă. Este și un adevăr tatori. Antrenorii C. Teașcă mativ 17 000. Formațiile : Di­ mațiile : Sportul studențesc : și E. Jenei au aliniat urmă­ ’ teanu. Ivan (Bărbulescu din lea (min. 68 Filipescu). Por­ intensificarea activității de masă, organizarea de confirmat, de altfel, de viață, și nu o dată, că namo : Ștefan — Cheran, min. 9.1). Mustățea (Cîrstea Răducanu — Tănăsescu, Ciu- tic (min. 68 Bojin), Gabel, acțiuni continue, sistematice, asigurînd, astfel, marii performeri trăiesc, există în mijlocul tine­ toarele formații : Univ. Cra­ Sătmâreanu II, Ghiță. Ion iova : Lung — Negrilă, De- din min. 62). Toma. Leșeanu, garin, Grigore. Manea — Ră- Bora, Atodiresei, Tănase, acel cadru competițional care favorizează de­ retului și că ei se remarcă în marile competiții Marin — Dinu. Al. Moldo­ Radu II. Dobrin. Doru Nico­ dulescu, Oct. Ionescu, Cassai Florea ; F.C.M. Galați : Oană, clanșarea pasiunilor, pune in mișcare forțele. de masă. selnicu, Constantinescu, Pu- van. Custov (Roznai) — Lu- (din min. 83 Cazan) — Gro- rima — Donose, Ștefănescu, lae ; Rapid : Ioniță, Pop. Popescu. Morohai, Nedelcu, cescu, Dudu Georgescu. Pirvu, Zalupca. Popa. Rișni- su. Mircea Sandu — Vlad Haiduc, Stoicescu (min. 45 Beldeanu — Cîrțu (Cămăta- Vrînceanu (Ion Moldovan) ; ță. Marin Stelian (Rontea din (din min. 65 Petreanu) ; Po­ Straț), Constantinescu. Frun­ ru din min. 43 și Pițurcă din U.T.A. : Jivan (Iorgulescu) — litehnica : Naște — Mikloș, min. 46), Bălăci, Țarălungă ; min. 42). Teleșpan. Șutru. ză, Vochin. Ene, Nuțescu Gașpar. Bîtea (Sima). Giur­ Neagu. Manea (Doru Popescu Anton, Romilă II. Mureșan (min. 45 Tolea). Steaua ! Iordache — Anghe- giu. Schepp. Poloni. Cura. din min. 70). Zalupca. auto­ — Ursu (din min. 84 Banu), Nadia Comaneci — subiect de mare Boxerii români au ciștigat lini, FI. Marin, Sameș, Vigu ’Leac, * ’ Broșovschi. Domide, gol. în minutul 77. Cartonașe Ciobanu, Simionaș — Tran- Cei circa 9 000 de spectatori cea de*a doua ediție a — Dumitru, Agiu, Ion Ion — Tisa. Au_ __marcat _ : Du du galbene : Teleșpan și Cris­ dafilon, Nemțeanu (din min. care au luat duminică loc. în actualitate pentru presa braziliană Balcaniadei de box pentru Troi, Năstase. Aelenei. Au Georgescu... min. 4. 18 (din tian. 69 Cos tea). Dănilă. Au mar­ tribunele stadionului din Valea tineret marcat : Troi (min. 5) și Du­ 11 m),44...... 65, Lucescu min. cat, în ordine : Oct. Ionescu Domanului, au avut de urmărit mitru (min. 88), Bălăci a ra­ 40 (din 11 m), 70. Dinu min. Numărul mare de spectatori (min. 10), Dănilă (min. 39), un meci interesant, cu multe tat o lovitură de la 11 m în 43. — aproximativ 22 000 — care au M. Sandu de două ori (min. faze frumoase la ambele porți „SPECTACOLUL CONTINUĂ" minutul 34. trăgînd în bară. umplut pînă la refuz tribunele 65 și 78). în care echipa favorită, în pri­ INVITARE Au primit cartonașe galbene Jocul a început....._...... în nota ...... de stadionului „1 Mai" din Pitești, mul său meci pe teren propriu Nadia Comăneci continuă triplei campioane olimpice. Constantinescu — de la gaz­ dominare a echipei Dinamo, care dar, cele două echipe, mai vechi Meciul a fost de factură me­ din acest campionat, a obținut să rămînă un subiect de mare Răspunsurile au depășit aș? de și Iordache — de la oas­ a intrat pe teren dornică de un parteneri de antrenament, nu diocră, cu unele momente mai o victorie clară în fața proaspe­ actualitate pentru presa și teptările reporterului, de­ peți. rezultat bun. lucru ce s-a și în­ au reușit să depășească in a- fierbinți de fotbal, cind s-au tei promovate din Galați. Scorul televiziunea braziliană, da­ oarece aproape toți cei între­ LA REALISM făptuit realizînd scorul etapei, ceastă întâlnire nivelul unui fot­ înscris golurile, precum și acea este deschis încă din minutul 6 torită remarcabilei populari­ bați cunoșteau și numele o- într-o discuție cu antre­ A fost un joc plăcut, în vi­ un scor care ne scutește de alte bal de vacanță. Meciul a debu­ acțiune spectaculoasă a bucu- de către Bora, care — după ce tăți pe care o are, atât prin­ rașului natal al Nadiei, pre­ norul principal al echipei teză, de mare luptă. Tactica a- comentarii privind echipa învin­ tat sub semnul dorinței eviden­ reștenilor de la începutul me­ primește balonul de la Porațchi tre vechii iubitori ai sportu­ ferințele sale extra-sportive, noastre, prof. Eustațiu Măr­ doptată de Steaua — apărare gătoare. Semne de întrebare te a piteștenilor de a ciștiga ciului cind M. Sandu centrează — driblează cîțiva apărători ad- lui, cit și printre noii prie­ precum și o serie de alte as­ gărit, acesta sublinia necesi­ supranumerică și contraatacuri — numeroase chiar — se pun în această primă partidă susținută puternic. Naște respinge, reia verși și șutează sec în plasa por­ teni ai gimnasticii, cîștigați pecte din activitatea de tatea de a privi cu realism în viteză, prin surprindere — ceea ce o privește pe U.T.A. pe teren propriu. S-a cău­ Vlad, Naște din nou respinge, ții lui Oană. Urmează o perioadă pentru această frumoasă dis­ elevă și sportivă a Nadiei. și luciditate succesul boxeri­ s-a dovedit eficientă, ca urma­ După egalul realizat acasă. în tat cu orice preț golul în­ șutează Grosu. jos in bară, ba­ ciplină sportivă tocmai de Ultimul număr al revistei lor la cea de-a doua ediție re a mai bunei condiții fizice și mai calmă, cu faze confuze, dar etapa trecută, arădanii. în me­ tr-un joc haotic. în care nu­ lonul revine în teren, îl recupe­ imediat după pauză, in minutul Nadia. „Manchete" publică un am­ a Balcaniadei. Argumente : tehnicii superioare a învingăto­ ciul de ieri, nu s-au ridicat nici mai capriciul întimplării își pu­ rează Manea, — care înaintează 53 Tănase — deschis de Flores- Recent, de pildă, „T.V. plu fotoreportaj — trei pa­ mai intîi faptul că Balcania­ rilor. Dumitru a fost motorul măcar la nivelul unei formații tea spune cuvintul. Rapidul s-a pe extremă, centrează cu efect, cel mai important gini ilustrate cu șapte foto­ întregii echipe. Prezent întot­ cu — ridică scorul la 2—0 la o Globo", da a adunat la start echipe de divizia B. Singurul jucător apărat perioade lungi de timp derutant. Oct. Ionescu, reia cu greșeală a portarului Oană. iar canal deteleviziune______brazili- grafii — realizat în munici­ de valoare medie pe plan deauna acolo unde trebuia, a care oarecum s-a ..mișcat" a cu 8. 9. 10 și chiar cu 11 oa­ capul in gol ! Splendid ! Elevii an, a prezentat un portret al piul Gheorghe Gheorghiu- continental și, deci, nu ne ajutat apărarea, a creat aproape după numai 3 minute Gabel șu­ fost Domide. dar neajutat de meni, generînd aglomerarea jo­ lui A. Niculescu au început să tează năpraznic de la 25 metri, tinerei gimnaste românce. Dej, sub titlul : „Un mic o- putem forma o idee precisă toate fazele de gol. Golul înscris ceilalți coechipieri, nu a putut cului pe suprafețe mici de te­ joace de-abia după primirea go­ modificînd tabela de marcaj : Timp de trei zile, în emisiu­ raș din România primește cu despre nivelul competitiv al de Dumitru — un șut din volâ realiza mai nimic. Ne punem ren. în aceste condiții au abun­ lului, la care Răducanu a stat... boxerilor români. Să nu ui­ foarte puternic, execuție de ma­ 3—0 în favoarea gazdelor. Ur­ nea respectivă, un reporter mari festivități pe faimoasa întrebarea dacă este admisibil dat pasele fără adresă, pasele la ca la fotograf. Au mai fost și mează un atac al echipei oas­ a efectuat un sondaj în tăm că în viitoarele compe­ re finețe — poate figura între ca la o echipă de categoria A. adversar, neregularitățile în joc, alte faze in care portarul na­ campioană olimpică, care a cele mai frumoase. Studenții, pete care obține o lovitură libe­ locuri diferite : pe stradă, în și început să se pregătească tiții de anvergură (dintre luturile trase pe spațiul porții arbitrul întilnirii fiind nevoit să ționalei a dovedit superficiali­ ră de la circa 26 metri la poarta birouri, magazine etc., între- care una — Campionatele hotărîți să învingă, au presat (și nici unul periculos) să fie acorde nu mai puțin de 39 de tate, dar mai ambițioși, practi­ pentru Olimpiada de la Mos­ tot timpul, dar lipsa omului de apărată de Ilieș, învins la aceas- bindu-și interlocutorii dacă europene de tineret — este numărate pe degetele de la o lovituri libere ca urmare a când un joc mai coerent și tă fază’ de Constantinescu care știu cum se pronunță corect, cova : Nadia Comăneci — programată la sfirșitul lunii gol s-a făcut resimțită. Așa se mină ? Conducerea tehnică a faulturilor comise de cei 22 de eficace au devenit după ce ar­ în limba română, numele spectacolul continuă". septembrie) sportivii noștri și explică marile ocazii de gol echipei se pare că nu a acordat combatanți. Nota generală a bitrul M. Moraru le-a anulat un execută pe lingă zid și scorul se vor confrunta cu adver­ ratate una după alta. în plus, în perioada vacantei, si nici mediocrității acestui joc nemul­ gol, pe care-1 validase inițial. devine, astfel, 3—1. în ultimul sari redutabili din R.D.G., forța de joc a craiovenilor a acum, in al unsprezecelea ceas, țumește evident publicul spec­ Asta s-a întâmplat la scorul 1—1. U.R.S.S., R. p. Polonă, ca să fost mult diminuată de lipsa de minut al meciului, Gabel îl mai atencia cuvenită pregătirii iotu­ tator și cînd nimeni nu mai aș­ Echipa oaspete n-a arătat mare învinge o dată pe Oană după ce amintim doar cîteva echipe, formă și timiditatea unora din­ lui de care dispune, astfel ca tepta nimic, la un șut puternic lucru. Ea putea părăsi terenul în al doilea rind, mulți din­ tre jucători. Cămătaru n-a ju­ U.T.A. să dea semne că dorește, din interiorul careului, expediat la un scor și mai mare dacă arbitrul Nicolae Georgescu, din Jucătorul etapei tre componența actualei e- M. Sandu și alți coechipieri ai cat decît două minute și a su­ să se mențină la un nivel ono­ de Toma. Ioniță respinge, balo­ București, anulase echipei sale chipe de tineret nu vor par- ferit o întindere. nul îl lovește pe Zalupca, rico- săi, n-ar fi ratat ocazii favora­ un gol valabil înscris în minutul care el a primit rabil. șînd în gol. bile. Arbitrajul inegal, nesigur. AU DOBRE 79 de Bora. DUDU „Cupa" de golge- G. ECLISERESCU DAN DUMITRESCU C. VASILE N. MILITARU ter al campionatu­ lui trecut el și-a REZULTATELE onorat, cum se cu­ S.C. Bacău - A.S.A.: F.C. Bihor — Poli. Jiul—Corvinul 1 — 1 (0—1) F.C. Constanța ■ GEORGESCU vine, prestigiosul, FINALELOR : 1-0 (0-0) CLASAMENT Atacantul dina- trofeu, depunînd, Timișoara: 1—0 (0-0) Progresul: 0-0 UN FRUMOS BILANȚ i Steaua 2 2 0 0 3—0 4 movist nu are ne-. .. cu cele 4 goluri, ,o Stadionul Jiul din Petro­ voie de prezentări serioasă opțiune 6 MEDALII DE AUR, Bacău, stadionul „23 Au­ Stadion : F.C. Bihor. Spec­ șani. Timp excelent. Specta­ Sp. studențesc 2 2 0 0 4—1 4 pentru tori aproximativ 10 000. For­ Stadionul 1 Mai — 10 000 prea multe. Dacă a-și păstra 2 DE ARGINT gust". Teren excelent, vre­ tatori : circa 10.000. A marcat F.C.M. Reșița ne-am oprit, as­ titlul și in noul Șl 2 DE BRONZ me admirabilă pentru fotbal. Ghergheli, minutul 68. For­ mații: Jiul: Cavai — Rusu, spectatori. Formațiile : F. C. 2 110 5-23 Constanța : Popa. Gătej. An­ tăzi, la el și-i a- campionat, Apro- Spectatori aproximativ 16 000. mațiile : F.C. Bihor : Albu, Bădin, Ciupitu, Deleanu — Jiul 2 110 2—1 3 cordăm votul, de- piatele confrun- Categoria 4B leg: N. ȘEITAN Stoica, Mulțescu, Augustin tonescu, Bălosu, Nistor. Ma- Formațiile : S. C. Bacău : Petre Nicolae, Bigan, Lucaci, S.C. Bacău 2 110 1—0 3 numindu-l jucăto­ tari în „Cupa (România) b.p. a. necmi Constantinescu, Pruteanu, Popovici, M. Marian (min. (Toma min. 46) — Sălăgean, teescu (Dragnea. min. 33). rul etapei, este U.E.F.A." trebuie (Turcia); categoria SI kg: K. Volmer, Catargiu, Luncă, 55 Petrovici). Kun II, Flo- Dumitrache, Bucurescu. Cor­ Lisciuc. Buduru. Sălceanu. Dinamo 2 10 1 8—3 2 tocmai pentru că să confirme, atit plamen (Bulgaria) b.p. A. vinul: Bologan — Banciu Tureu, Lică (Hofmeister, BULBNT (Turcia); categoria Soșu, Duțan, Pană, Botez rescu, Suciu, Ghergheli, Univ. Craiova 2 10 1 5—3 3 a avut, in ultima echipa sa, contri­ pentru el cit și (Muntean. 56), Zamfir. Bălu- Georgescu (min. 46 Naom); (Gruber min. 83), Tonca, min. 60) ; Progresul : Giron. vreme, o perioadă buția substanțială pentru întreaga sa 54 kg: A. HASETCI (Turcia) fă ; A.S.A. Tg. Mureș : So- Politehnica : Catona, Vișan, Vlad, Miculescu — Dumitriu Ploscaru. Badea, Ștefan Du­ Rapid 2 10 12-12 mai ștearsă in care echipă, seriozitatea b.p. v. ILIEV (Bulgaria): ca­ mitru, Ștefan Gh., Dragu, la o victorie cate­ tegoria 57 kg: GEORGE A lymon. Grigore. Uncheaș, Is- Păltinișan, Mehedințu, Maier, IV, Angelescu, Economu — A.S.A. Tg. Mureș 2 10 1 2—1 2 a absentat din gorică, cu înregis­ și ambiția, dese­ TRAIAN (România) b.p. s. pir. Onuțan, Nagy (Fanici. Roșea, Dembrovschi, Șerbâ- Bucur, Surengin (Agud min. Apostol, Sandu Ion. Roșu, rindurile fotbaliș­ Poli. Timișoara 2 10 13—22 trarea unui scor ori dovedite, va­ TUNCAY (Turcia): categoria min. 58), Varodi, Boloni, Fa- noiu (min. 81 Nucă), Floa- 75), Georgescu. Cartonașe Țevi. Nignea (Iatan, min. 85). tilor constanți în­ descalificant pen­ loarea internațio­ 60 kg: ILIE DRAGOMIR zekaș, Both II, Pislaru. Go­ reș, Cotec, Covalcic (min. galbene: Miculescu, Rusu, Partida de la Constanța a F.C. Bihor 2 10 11—22 tr-o formă bună. tru adversari, sint, nală a formației (România) b.p. M. PASCIK lul băcăuanilor a fost marcat 62 Mioc). Dumitriu IV. Au marcat: (Iugoslavia); categoria 63.300 atras atenția spectatorilor mai F.C. Argeș 2 10 1 1—2 2 Cele patru goluri să sperăm, semne­ Dinamo și a ciști- de Toma Zamfir Angelescu min. 28, Dumitra- ales după acel 0—1. la limită „semnate", in me­ le unei evidente gătorului „Ghetei kg: ALEXANDRU GIURGIU De la început timișorenii și-au che min. 60. F.C. Constanța 2 0 11 0—1 1 (România) b.p. D. MIRCOVIC 90 de minute de fotbal, dar dezvăluit clar intențiile defen­ deci, obținut de jucătorii lor fa- ciul de ieri, pentru reveniri. în ziua in de aur". (Iugoslavia); categoria 67 kg: nu de cea mai bună calitate, în sive, acționind cu două linii în Jocul a fost dinamic, de bun voriți în deplasare, la Steaua și Corvinul 2 0 111—21 O. KOKSAL (Turcia) b.p. S. POSTOLACHE (România); ca­ care, totuși, gazdele au fost vi­ apărare și un marcaj strict om nivel tehnic, caracterizat prin- înfrîngerea categorică a jucăto­ Poli. Iași 2 0 112—41 oara intîi. Au dominat teritorial la om al înaintașilor bihoreni. tr-un angajament total care rilor de la Progresul de către tegoria 71 kg: S. KACAR mai mult, au șutat mai mult Univ. Craiova. Era așteptată o Progresul 2 0 11 1—5 1 REZULTATELE DIVIZIEI E> (Iugoslavia) b.p. T. SINAN De altfel, studenții au trimis un uneori a întrecut limitele spor­ (Turcia); categoria 75 kg: FA- spre poartă și pe spațiul porții singur șut periculos în tot me­ tivității. Jiul a atacat cu fun­ victorie a echipei de pe malul U.T.A. 2 0 110—71 SERIA I. 0—1 ; Nitramonia Făgăraș — NICAvrr CIOCOIU... clștigă prin (în acest sens edificator e și ra­ ciul spre poarta adversă prin dașii pe linia de centru, dar Cor­ mării dar, după un debut furtu­ Ș.N. Oltenița 3—2 ; Metalul neprezentarea adversarului; portul de cornere 10—4 pentru nos în prima repriză, cînd la F.C.M. Galați 2 0 0 2 1—5 0 C.F.R. Pașcani — Relonul Să- categoria 81 kg: Cotec (min. 79). cînd Popovici a vinul a ripostat cu contraatacuri vinești 0—0 ; Gloria Buzău — București — Metalurgistul Cu- T. PIRJOL gazde). însă au și ratat neper- respins de pe linia porții min­ rapide care au surprins apăra­ poarta lui Giron se succed a- gir 0—0 ; F.C.M. Giurgiu — E- (România) b.p. I. EMILOV___.__ , mis de mult. Botez (min. 23) gea ce-1 depășise pe portarul rea adversă. Printr-un astfel de tacuri repetate în minutele 2, Etapa viitoare Olimpia Rm. Sărat 1—1 ; C.S.U. (Bulgaria); categoria -i-81 kg: Galați — Petrolul Ploiești amî- lectroputere Craiova 2—0 ; Chi­ s. radulovic (iugoslavia) (jâiblează și portarul, dar întîr- Albu. în aceste condiții, orăde- contraatac a înscris Angelescu. 4, 6 — respinse de apărători — mia Tr. Măgurele — Steagul • zie și Ispir — venit din urmă nii au insistat în atac pentru Echipa hunedoreană a prestat centrul de greutate al partidei (miercuri 1 septembrie) nat ; Unirea Focșani — Victoria b.ab. 2 FRANCISC LUXEM­ — îl deposedează de balon. 6e mută spre mijlocul terenului. Tecuci 2—0 ; F.C. Brăila — Ce­ roșu 0—0 ; Dinamo Slatina — BURGER (România). a-și apropia victoria, dar cen­ un joc cu mult mai matur și or­ Dinamo — Steaua (meciul se Șoimii Sibiu 1—0. Zamfir (min. 41) de la numai trările înalte trimise în careu în ganizat, decît în prima etapă, Aici se fac schimburi reușite de luloza Călărași 1—0 ; Prahova 8 metri șutează în portar. Mi­ dispută pe stadionul „23 August" Ploiești — Oltul Sf. Gheorghe SERIA A in-A fața unei apărări masive, ca și avînd în apărare compartimen­ pase în viteză, bine legate și de la ora 14 și va fi transmis pe ticipa la „europene" (ei de­ nutul 50. Băluță luftează în ca­ slaba colaborare dintre compar­ tul forte. Jiul n-a mai confir­ concepute tactic, numai că ela­ 1— 0 ; Ceahlăul P. Neamț — Sticla Turda — „U" Cluj- reul de la 6 metri. Sînt numai timentele ofensive i-au privat nul și construcția inițială a jo­ micul ecran), Sportul studen­ C.S.M. Borzești 0—0 ; Metalul Napoca 2—1 ; U.M. Timișoara — pășind virsta admisă) ceea mat forma bună de' la Galați. țesc — Progresul, Corvinul Hu­ Plopeni — Portul Constanța ce presupune aruncarea in trei din multele exemple și si­ de realizări pe tabela de marcaj, Cei care au greșit mai mult au cului de mijloc rămîn ineficien­ Minerul Cavnic 4—0 ; Rapid tuații de gol. Pentru oaspeți Kun II (ming 5) și Georgescu te în fața unor apărări care nedoara — F.C.M. Reșița, F. C. 4—1 ; C.S.M. Suceava — Mine­ Arad — Ind. sîrmei C. Turzii luptă a celui de-al doilea fost fundașii. Din cei 5 ex-dina- Bihor — A.S.A. Tîrgu Mureș, rul Gura Humorului 0—0. 3—1 ; Mureșul Deva — Armă­ eșalon, mai tinăr și, deci, prima mare ocazie de a marca (min. 14) ratând ocaziile cele moviști n-am reținut decît pe s-au dovedit, la ambele echipe, a fost în minutul 67. prin Both, mai clare ale primei reprize. de netrecut. Dar aceasta dato­ S. C. Bacău — F.C.M. Galați, SERIA A n-A tura Zalău 1—0 ; C.F.R. Cluj- mai neexperimentat. Cu alte Bucurescu. Dumitrache a jucat Politehnica Timișoara — Uni­ cuvinte, marele examen, a- dar acesta driblează inutil, pen­ Introducerea Iui Naom în a doua rită atacanților fără putere de Flacăra Moreni — Chimîa Napoca — Minerul Lupeni 1—0; tru ca în cele din urmă să ră- parte a jocului a limpezit acțiu­ o bună parte din timp șters, versitatea Craiova, F. C. Con­ Dacia Orăștâe — Victoria Călan dică greul abia începe... In însă, pînă la urmă și-a confir­ penetrație. Gazdele domină, dar stanța—U.T.A., Politehnica Iași Rm. Vîlcea 1—2 : Tractorul Bra­ septembrie, în orașul Izmir, mînă fără minge. Primul șut nile ofensive ale orădenilor, care nu înscriu. După pauză, jocul șov — Tehnometal București 1—0 ; C.I.L. Sighet — C.F.R. trimis de tîrgmureșeni pe spa­ au fost mai periculoși în fața mat clasa printr-o lovitură — F. C. Argeș și Rapid — Jiul, Timișoara 2—0 ; Olimpia Satu vom putea evalua cu mai se echilibrează mai ales datorită care se dispută joi 2 septembrie 2— 0 ; C.S. Tirgoviște — Uni­ multă precizie forțele de țiul porții a fost în minutul 75. porții lui Catona. maestru și... gol ! contraatacurilor reușite de Țevi. Mare — Aurul Brad 2—0 ; Glo­ de la ora 16, pe stadionul Repu- rea Alexandria 2—0 ; Chimia ria Bistrița — F.C. Baia Mare care dispunem în acest sport D. DUCA C. DUMITRU AL. BALGRADEAN ȘT. DORGOȘAN Tirnăveni — Voința București 1—0. ce ne-a adus mari satisfac­ ții an de an. Luind in considerație invi­ tația la realism, apreciin- du-i utilitatea, vom spune, totuși, că pe parcursul Bal­ JUNIORII --...... ■ • '...... ; / « DIN ALTE SPORTURI caniadei boxerii români SPORTUL STUDENȚESC — la gazde, jucători în vîrstă de 7ultatele bune pe. _ care le aștep- ne-au oferit reale momente POLITEHNICA IAȘI 6-1. In 16 ani. buni tehnicieni, rapizi. tăm nu sînt cele obținute după RUGBI felor la cluburi, de căutarea unor can de junioare cu 581 puncte, minin. în „Cupa Liliana Ron- de bucurie. Nu este vorba, deschidere, pe stadionul din F.C. BIHOR — POLITEHNICA fiecare meci, ele vizînd perspec­ soluții tehnico-tactice mai mo­ în aceeași probă, la senioare, chettâ", Rapid București va în­ in primul rind, de numărul Dealul Spirii, juniorii celor două TIMIȘOARA 2-1 (0-0). Un meci tiva. Cele două goluri ale întâl­ Jocuri modeste la derne. pe primul loc s-a clasat Ana tâlni in „optimi" pe Hapoel Tel de medalii de aur (deși și cluburi studențești au furnizat o destul de anost în cea mai mare nirii au fost marcate din lovi­ Rezultatele tehnice din prima Ciobanu (Dinamo), cu 577 Aviv (primul joc in deplasare acesta este important!), ci partidă frumoasă. Mai hotărîți parte, doar cu cîteva faze mai turi de la 11 metri de Iordache debutul campionatului etapă : Steaua — Sportul stu­ puncte. la 17 noiembrie, returul la 24 de ardoarea și dirzenia cu în acțiunile de poartă, combi- interesante în ultimul sfert de Cristian pentru Rapid, și. res- dențesc 26—7 ; Grivița roșie — noiembrie pe teren propriu). care tinerii boxeri au înțe­ nînd cu mai multă precizie și oră. Deși nu s-au întrecut în pectiv, Anuțescu. A 60-a ediție a campionatului Universitatea Timișoara 12—6 ; BASCHET les să-ți apere șansele. Ni­ fantezie, juniorii ieșeni au cîș- realizări deosebite, cadeților național de rugbi a debutat cu Gloria București — Farul 6—54 ; colae Șeitan, Alexandru tigat cu 1—0. s. c. BACAU—A.S.A. TG disputarea partidelor din cele Rapid — Rulmentul Bîrlad 3—3 ; TENIS Giurgiu, Georges Traian. le-au fost oferite trei cartonașe MUREȘ : _6 —_0 (3„ —0).. Ceea Tragerea la sorți in JIUL—CORVINUL 0—4. Des­ galbene, fapt care nu le face patyu grupe preliminare, la care Olimpia București — C.S.M. Si­ llie Năstase in finala de Hie Dragomir au luptat ce nu au reușit să facă șe­ participă 16 echipe divizionare. biu 6—9 ; Dinamo — Agronomia competițiile europene exemplar, demonstrlnd că fășurată pe stadionul Jiul par­ cinste : Horvath și Vereș de la niorii de la S. C. Bacău, adică tida juniorilor a constituit o re­ F.C. Bihor, și Farka de la Poli­ Urmează ca primele două cla­ Cluj-Napoca 19—9 ; Gloria Bu­ la South Orange au „inimi de boxeri", așa să presteze un joc frumos, in sate în fiecare grupă să formeze zău — Politehnica Iași 3—3 și cum se zice, și că dragostea ușită uvertură la meciul echipe­ tehnica. Au marcat : Svartman viteză, cu pase și driblinguri in­ La Munchen a avut loc tra­ lor mari. A ciștigat formația hu­ (min. 76) și Csbsz (min. 80) pen­ prima serie valorică, unde se Minerul Gura Humorului — Ști­ gerea la sorți a meciurilor din Finala turneului Internațional pentru culorile patriei le-a teligente, din care să se vadă vor juca partide tur-retur pen­ ința Petroșeni 3—7. animat toate acțiunile. Do­ nedoreană, mai tehnică și mal tru bihoreni, respectiv. Iancu tehnica jucătorilor și a echipei, cadrul competițiilor europene de tenis de la South Orange (min. 67) pentru Politehnica. tru desemnarea echipei campi­ GABRIEL FLOREA de baschet — ediția 1976—1977. (New Jersey) se va disputa în­ rința lor de victorie a fost omogenă. Au înscris Petcu. Nic- au reușit juniorii, adică fina- oane. Celelalte opt echipe, si­ atit de puternică, incit i-a șa (de două ori) și Enache — S-a remarcat tînărul Hard de la liștii din campionatul național In „Cupa campionilor euro­ tre jucătorul român llie Năs­ Politehnica, un conducător de tuate în preliminarii pe locurile peni" masculin au fost alcătuite tase si americanul Roscoe Tan­ ajutat să depășească unele autogol. Primii doi au fost ală­ de juniori care posedă o bună HANDBAL momente critice, ivite pe turi de Albu cei mai buni de pe joc cu activitate laborioasă în pregătire fizică, tehnică și tac­ 3—4, se vor întrece pentru evi­ șase grupe preliminare a cite ner. In semifinale, llie Năstase teren. Din echipa gazdă nu pu­ teren și multă clarviziune. tarea retrogradării. Dinamo-Brașov învingă patru echipe Se va juca sistem 1- a întrecut in trei seturi, cu parcursul meciurilor, să su­ tică. știu să combine frumos, In Capitală, au avut loc nu 2— 6. 6—1. 6—2. pe tenismanul plinească unele carențe teh­ tem face nici o evidențiere. Dacă UNIVERSITATEA CRAIOVA să paseze, să șuteze spre poartă tur-retur, primele două clasate nice evidente mai ales in Jiul e nevoită să „importe" an — STEAUA : 1—2 (1—0). Sti­ din orice poziție și. bineînțeles, mai puțin de șase jocuri. Cam­ toare in turneul interna urmind să se califice pentru maghiar Balasz Taroczy, la ca­ pioana țării, Farul a reușit să pătul unei partide care a durat execuția procedeelor de apă­ de an 6—7 jucători pentru a s« mulați de prezența în tribunele să fructifice. Autorii golurilor : țional de la Sibiu turul următor, echipa Dinamo rare. Credem că, urmăriți cu menține în A. asta se datorește stadionului craiovean a unui pu­ Antohi (2), Solomon (2). Tismă- se impună fără mari eforturi în București va evolua în grupa a o oră și jumătate. Roscoe Tan­ fața unei echipe cu mai puțină ner l-a eliminat cu 7—6. 6—3 atenție, pregătiți cu grijă de faptului că, practic, ea nu dis­ blic deosebit de numeros, jucă­ naru și Pandiche. 5-a, alături de formațiile Sinu- către colectivul de antrenori pune de o pepinieră li o forma­ torii celor două formații, antre­ experiență — Gloria, deficitară Turneul internațional masculin dyne Bologna. Olympiakos Pi-T' pe neozeelandezul Onny Parun. F. C. CONSTANTA—PRO­ în toate compartimentele. La de handbal desfășurat la Sibiu al lotului național de tineret ție de juniori, cit de cît valo­ nate de Vasile Zavoda și C. O- reu și Maccabi Tel Aviv. în llie Năstase va fi prezent și (Eustațiu Mărgărit. Constan­ roasă. Ba mai mult — a desfiin­ țet, au practicat un fotbal care GRESUL BUCUREȘTI 4-2 rindul ei Steaua, cu un lot va­ s-a încheiat cu victoria echipei primul joc, baschetbaliștii de» la în finala probei de dublu băr­ (2—1). Juniorii Constantei, con- loros și omogen a ciștigat întâl­ Dinamo Brașov, care a întrecut tin Ciucâ. Ion Monea. Adolf țat, recent, și echipa de copii" ! a plăcut, lăsînd o bună impre­ Dinamo București vor întâlnii la bați, ale cărei semifinale s-au Zeibel) boxerii care s-au a- De neînțeles ! sie. Juniorii gazde au dominat firmind forma bună în care se nirea cu capricioasa formație a în finală, cu scorul de 20—19. 14 octombrie. în deplasare, e- încheiat cu următoarele rezul­ află, au învins juniorii din str. Sportului studențesc, care ni s-a formația Universitatea Cluj- chipa Synudine Bologna. tate : llie Năstase, Vitas Geru- firmat cu prilejul Balcania­ DINAMO - U.T.A. 1-0 în prima repriză, cînd au și des­ Napoca. dei vor putea, nu peste mult (0—0). Joc echilibrat. în prima chis scorul prin Buică (min. 14). Dr. Staicovici din București în părut blazată și obosită. Cît In. competiția similară femi­ laitis — Anand și Vijay Amri- urma unui meci viu -disputat în despre „noul val“ care alcătu­ în partida pentru locul trei, nină, formația I.E.F.S. București traj 7—6, 7—5 ; Fred Mc Nair, timp să împrospăteze rindu- repriză. După pauză, elevii lui A egalat‘ Popa In minutul‘ Minaur Baia Mare a învins cu rile primei noastre garnituri Gh. Timar au atacat mai mult 50, și a stabilit scorul fi- care s-au remarcat Cărăc. Poli- iește binecunoscuta formație este calificată direct în optimile Marty Riessen — Colin Dowdes- froni, Zamfir. Ignat. Purcărea. Grivița roșie, credem că tracul scorul de 30—28 formația polo­ de finală, unde va juca cu în- well, Chris Kachel 3—6. 7—6, împrospătare cu atit mai ne- reușind să înscrie unicul gol în nai în minutul 73 Gheorghe Ni- neză Gwardia Gdansk. 7—5. cesară* cu cit este cunoscut minutul 75 prin Șomănescu. ca. Au plăcut, în mod deose- iar de la oaspeți Dinu si Tur- și lipsa de experiență au fost vingătoarea meciului dintre e- că sîntem descoperiți la S-au evidențiat Molnar și Bru- bit,, Irimescu și Buică de_ la batu. Cele patru cartonașe gal­ cauzele unui joc șters și ne­ chipele Hoegsbo Goteborg și • Competiția internațională de unele categorii de greutate, maru de la Dinamo, iar de la gazde, Ion Njcolae. Popa, Du- bene date intr-un meci de ju­ combativ prestat în compania TIR GTS Cracovia. Primul meci se handbal pentru juniori „Cupa niori. din păcate celor cu pres­ Universității Timișoara. Studen­ va disputa la București, la 18 Prietenia" s-a încheiat la Cott­ iar cîțiva dintre boxerii care U.T.A.. fundașul dreapta Cilan. mitrașcu și Bunea de la Campionatele naționale ne-auadus frumoase rezul­ Steaua. tații mai bune, reliefează nu ții bănățeni se puteau întoarce noiembrie, iar partida retur bus (R.D. Germană) cu victoria tate sint in pragul retragerii F.C.M. REȘIȚA - F.C.M. numai necesitatea instaurării pe foarte bine cu o victorie meri­ este programată la 25 noiem- selecționatei U.R.S.S., urmată de GALAȚI : 3—1 (0—0). Au în­ F. C. din activitatea competițio- ARGEȘ.. —.RAPID _ l-l stadion a unei comportări dem­ tată, dacă nu gafau în ultimul La poligonul Tunari au conti­ brie. echipele R.D. Germane, Polo­ nală. De asemenea, nu este scris : Preda, de două ori, și (0—1). Rezultatul de egalitate ne, indiferent de valoarea spor­ minut de joc, cînd de fapt au nuat întrecerile campionatelor în. „Cupa. Cupelor" (mascu- niei, României, Ungariei, Bulga­ nici un secret că la Olimpia­ Drăgăniță — pentru gazde, res­ consemnat în partida juniorilor tivă. ci se constituie și într-un pierdut și partida. Așadar, par­ naționale de tir ale senioarelor lin), Steaua București va juca riei, Cehoslovaciei și Cubei. da de la Moscova vor lupta pectiv O'rac pentru echipa din notează fără reproș echilibrul aspru avertisment adresat clu­ tide modeste și automulțumirea Galați. Jocul frumos prestat de de forțe existent în teren. A fost și juniorilor. în „16-mile" de finală cu Ha- Ultimele partide disputate în pentru culorile României și burilor pentru lipsurile, pe plan unor reușite întîmplătoare care boxeri remarcați aici, la ambele echipe a plăcut spectato­ o partidă frumoasă și se pare educativ, pe care le manifestă In proba de pistol sport, la poel Kvat-yagur (primul meci turneul final s-au încheiat cu Brăila. rilor. O impresie deosebită au că s-a înțeles, cel puțin în ca­ tinerii lor fotbaliști. Așteptăm lasă să se înțeleagă că e nevoie, junioare, victoria a revenit Mă­ în deplasare, la 20 octombrie, următoarele rezultate: U.R.S.S.- lăsat Lepădat. Preda. Irimia de drul *cestor două echipe, că re- sancțiunile de rigoare. în continuare, de o muncă per­ riei Sălăjean (U. T. Arad), care iar returul o săptămină mai R.D. Germană 21—21 (12—12); TEODOR POGOCEANU severentă în cadrul antrenamen- a stabilit un nou record republi- tîrziu la București), iar la fe- Polonia-România 31—25 (14—9). ______I MESAJE ȘI TELEGRAME

DE FELICITARE Producția mondială Cu prilejul celei de-a 32-a Populare Benin, Mathieu Ke- Evoluția situației din Liban aniversări a eliberării patriei rekou ; de sub dominația fascistă, Președintele Republicii Is­ BEIRUT — Duminică s-au presă ținută la Cairo, că a in­ de petrol in prima tovarășului Nicolae lamice Mauritania, Moktar intensificat ostilitățile pe toate vitat miniștrii arabi ai afaceri­ Ceaușescu, secretar general Ould Daddah ; fronturile din Liban. Posturile lor externe la o reuniune ce ur­ al Partidului Comunist Ro­ Președintele Republicii de radio ale principalelor forțe mează să înceapă joi 2 septem­ jumătate a anului mân, președintele Republicii Venezuela, Carlos Andres rivale au recunoscut că la Bei­ brie la Cairo. Această întrunire Socialiste România, Comite­ Perez ; rut luptele se desfășoară cu în­ are drept principal țel să pregă­ tului Central al Partidului Reinaldo Marin, prim-se- verșunare, în special în fosta tească data și locul reuniunii la in curs Comunist Român le-au fost cretar al C.C. al Partidului zonă comercială și în împreju­ nivel înalt a Ligii Arabe consa­ adresate mesaje, de felicitare Comunist Paraguayan ; rimile portului. Ciocniri violen­ crată examinării situației din din partea conducătorilor al­ Comitetul Central al Par­ te au avut loc și la Tripoli, în Liban. El a subliniat că a primit Producția mondială de pe- tor state și partide. tidului Comunist din Colum­ nordul țării, și în zona Munți­ un mesaj din partea Organiza­ trol a înregistrat în prîma Au adresat telegrame : bia, Gilberto Vieira, secretar lor Liban. Intr-o singură zi, se ției pentru Eliberarea Palestinei jumătate a anului în curs o Președintele Republicii general. subliniază din surse oficiale, 163 (O.E.P.) care solicită organizarea creștere de cinci la sută — R. D. Germana - Centrala electrica de la Hagenwerder, ținutul Dresda de persoane și-au pierdut viața de urgentă a reuniunii la nivel informează un săptămînal e- și peste 200 au fost rănite. Po­ înalt pentru a evita ca situația conomic american. De la 52,7 trivit unui post de radio libanez, din Liban să se deterioreze în milioane de barili pe zi, cit R. S. VIETNAM 1 CURSURI în cursul luptelor din Liban continuare. Pe de altă parte, el era la inceputul lunii ianua­ Situația continuă să fie încordată și-au pierdut viața 60 000 de a relevat că 12 state arabe și-au rie 1976. această producție s-a ridicat in iunie la apro­ Participare activă Duminică dimineața s-au des­ CRONICA U.T.C. persoane, iar peste 100 000 au anunțat acordul in legătură cu fost rănite. organizarea unei astfel de re­ ximativ 57 milioane de ba­ chis la Vălenii de Munte cursu­ Duminică s-a înapoiat în uniuni. rili. în localitățile sud-africane a tineretului rile de vară ale Universității Capitală, venind de la San Pe de altă parte. Alexandre Cele 13 state membre ale populare „Nicolae Iorga” care Francisco, delegația Uniunii Gemayel, lider al Falangelor li­ DAMASC — Sosit duminică Organizației țărilor exporta­ vor dura pînă la 5 septembrie Asociațiilor Studenților Co­ baneze, a conferit cu reprezen­ Noi demonstrații ale populației împotriva politicii tantul rezistenței palestiniene la Damasc, Hassan Sabri El toare de petrol (OPEC) și-au pe șantierele 1976. Organizate de Comitetul muniști din România, condu­ Kholi, reprezentantul Ligii Ara­ sporit producția cu 8,2 la județean de cultură și educație să de tovarășul Mohora Abou Hassan asupra posibilită­ de apartheid socialistă Prahova, cursurile la ții încetării focului in zona mun­ be in Liban a conferit cu Abdel sută, realizind zilnic aproxi­ Tudor, secretar al Consiliului Halim Khaddam. vicepremier și mativ 30 milioane de barili. în orașele sud-africane situa­ într-o declarație făcută agen­ Orașului Ho Și Min care participă un mare număr U.A.S.C.R.. care a participat toasă situată la est de capitală. Publicația precizează însă că de academicieni, cadre univer­ Ei au avut, în continuare, con­ ministru al afacerilor externe al ția continuă sa fie încordată, ției Reuter. Sean McBride, co­ la Congresul Asociației Na­ Siriei în legătură cu evoluția si­ acest nivel este sub posibi­ iar importante forțe polițienești misarul O.N.U. pentru Namibia, sitare. cercetători, oameni de ționale a Studenților din vorbiri cu Hassan Sabri El litățile statelor respective, Tineretul din Orașul Ho Și Kholi, reprezentantul Ligii Ara­ tuației libaneze. Agenția M.E.N. sint menținute in stare de alertă a arătat că trupe sud-africane Min participă într-un nu­ artă din județ și din întreaga S.U.A. care. în cea mai mare parte, pentru a interveni împotriva au dislocat, in ultimele trei be în Liban, și cu generalul precizează că în cursul unei au adoptat o serie de mă­ măr tot mai mare la muncă tară, specialiști din domeniul Hassan Al Ghoneim. comandan­ manifestațiilor antiapartheid, luni, intre 40 000 și 50 000 de voluntară în uzinele și șan­ declarații emisarul Ligii Arabe suri destinate conservării locuitori namibieni din satele științelor politice, economice, tul forțelor de pace arabe din zăcămintelor lor naționale. care au cunoscut o amploare de­ tierele orașului, informează EXPOZIȚIE Liban. Rezultatul acestor con­ a relevat că vor fi analizate su­ situate la frontiera dintre Na­ agenția V.N.A. în rindul istorice, esteticii, se desfășoară In prezent se apreciază că osebită in ultima . săptămină. mibia și Angola, pentru a crea sultări a fost prezentat lui Saeo gestiile care vizează încetarea terenurile petrolifere ale ță­ celor mai tineri muncitori și sub genericul „Umanism și pa­ Salam, fost premier al Libanu­ Duminică poliția a dispersat o o zonă in care sa poată deschi­ lucrători din diferite unități luptelor în Liban. Anterior el rilor OPEC pot asigura o nouă manifestație la Soweto, de focul împotriva luptătorilor triotism — coordonate ale spi­ La Galeriile de artă din Brăi­ lui. Potrivit ziarului falangist producție zilnică de 38 mi­ productive se desfășoară o ritualității românești”. Cu acest la a fost deschisă o expoziție „Al Anwar", aceste contacte vi­ a avut întrevederi cu lideri pa­ precum și o demonstrație a stu­ Organizației Poporului din A- adevărată întrecere pentru de artă plastică de grup, orga­ lioane barili. frica de Sud-Vest (S.W.A.P.O.). realizarea unor inovații vi- prilej, sînt organizate dezbateri, zează elaborarea unor amenda­ lestinieni. denților la Pietersburg. nizată de Comitetul județean de mente la planul de pace alcă- Sean McBride a afirmat că zînd în general perfec­ simpozioane, spectacole de tea­ cultură și educație socialistă tuit de reprezentanții Ligii mai multi locuitori au fost tor­ ționarea tehnică a proce­ Brăila și Cenaclul din Brăila al turați de forțele sud-africane selor de producție. tru si film, concerte, expoziții Arabe. migăli* informații în Uniunii artiștilor plastici. pentru a obține Grație aplicării mai multor și alte manifestări. legătură cu S.W.A.P.O. și că inovații, tinerii de la arsena­ CAIRO — Secretarul general R.S.A. a transformat taberele lul Ba Son și cei de la al Ligii Arabe. Mahmud Riad, de refugiați în lagăre de con- Serviciul de întreținere a a declarat, într-o conferință de centrare. drumurilor și podurilor din SECRETUL TINEREȚII • Dezvoltarea industriei • Venezuela. Măsuri menite Comisarul O.N.U. a precizat Cholon au realizat economii că își bazează afirmațiile pe de peste 360 000 dongi. (Urmare din pag. I) — Se explică prin calitatea siderurgice in India să normeze politica importurilor informații furnizate de locuitori Tineretul de la sate parti­ oamenilor, prin munca lor. namibieni. care s-au refugiat cipă și el la dezvoltarea eco­ pe nedrept desconsiderată mult! — Dar tinerii ? LANSAREA Guvernul indian a anunțat că Guvernul venezuelean studia­ voca un deficit al balanței co­ treci nd frontiera în Zambia nomică. Peste 18 000 de ti­ neri din oraș iau parte la ani. Azi, de pe parcelele cu Zîmbește satisfăcut. E un „te­ SATELITULUI se află in fază de studiu un ză. in prezent, o serie de mă­ merciale a țării, ziarul amin­ pentru a se alătura S.W.A.P.O. Crîmpoșie se recoltează 10—12 ren” care-i convine. Rămînînd proiect de dezvoltare a indus­ suri menite să contribuie la edificarea unor noi zone tone la hectar. Iar meritul di­ mereu tînăr. e firesc ca tinerii „COSMOS-852" triei siderurgice pentru perioa­ restringerea volumului impor­ tit arată că, pentru evitarea di­ Secretarul general al O.U.A., economice ; ei au cultivat rectorului în această realizare să-i placă. De altfel promova­ da următorilor 25 de ani. în turilor — relatează ziarul „El ficultăților, se are în vedere William Eteki Mboumoua, a so­ peste 1 000 hectare de orez este, de asemenea, notabil. rea tinerilor este una din pre­ în Uniunea Sovietică a fost baza acestui proiect se apre­ Nacional". citind surse oficiale. crearea unui organism de stat sit într-o vizită la Ngwame, ca­ și alte cereale și au dislocat Multă vreme am crezut că ocupările permanente ale comu­ lansat satelitul artificial al Pă- ciază că actuala capacitate a Relevind că sporirea volumului pitala Swazilandului. pentru a 215 000 metri cubi de pămînt care să se ocupe de normarea examina cu conducătorii acestei în cadrul lucrărilor de îm­ pasiunea tovarășului Aslan s-ar nistului Ion Aslan. mîntului „Cosmos-852”. la bor­ uzinelor de oțel (15,5 milioane mărfurilor achiziționate din putea explica — dincolo de per­ — Tinerii ? Peste 70 la suta tone) va atinge in anul 2000 75 afară, ca și scurgerea de devize integrală a politicii importurilor. țări principalele probleme refe- bunătățiri funciare. Alți petua tinerețe despre care am din . oamenii noștri sînt tineri. dul căruia a fost instalată apa­ milioane tone. Proiectele pri­ antrenate de acestea vor pro- Potrivit unui studiu întocmit xitoare la situația din Africa 47 000 tineri, tot din Orașul vorbit — prin aceea că omul Cum s-ar putea altfel ? A nu ratură științifică destinată con­ vind realizarea a două unități de Comisia Economică O.N.U. australă și. mai ales, din Repu­ Ho Și Min, organizați în 360 promova tinerii, a nu le da po­ de acest gen vor fi in curind vrea ca orașul său natal să fie tinuării cercetării spațiului ex­ pentru America Latină (CEPAL), blica Sud-Africană, unde acțiu­ brigăzi, s-au- angajat, volun­ la înălțime. Greșeam. Am aflat, sibilitatea să se afirme, ar e- puse in aplicare, ceea ce va nile antirasiale și antiapartheid nu fără surprindere, că Ion chivala, după opinia mea, cu o traterestru. permite creșterea producției cu • Panama. Un nou Venezuela a cumpărat în 1974 tar. să ajute populația din Aslan nu e drăgășănean. Că tot mare greșeală. Satelitul a fost înscris pe o 54 pină la 9 milioane tone otel. produse in valoare de 3.8 mi­ ale populației împotriva regimu­ noile regiuni economice la ceea ce face, face nu din exces — Dar tinerețea comunistului orbită avind la apogeu 354 ki­ Se prevede, de asemenea. îm­ liarde dolari, iar în 1975 de or­ lui de la Pretoria, au dat un nou lucrări de irigații și la con­ de patriotism local, ci dintr-un Ion Aslan ? Ea cum se explică ? bunătățirea tehnologiei de ela­ port în construcție lometri ; la perigeu 179 kilome­ dinul a 5,3 miliarde dolari. impuls mișcării de eliberare na­ strucția locuințelor. foarte înalt simt al datoriei. Ezită o clipă. borare a oțelurilor și constru­ țională a populației africane. — Eu sînt moldovean, de fel — Știu eu ? Poate că e de tri ; perioada de rotație 89.5 mi­ irea fabricilor cu echipament Guvernul panamez a aprobat de la Bucium, Iași. — se con­ vină și „vinul de viață lungă” nute și înclinația față de planul tehnic autohton. alocarea unei sume de 42.5 mi­ • Mexic. Sporirea fesează el. Ca o curiozitate pot al Drăgășanilor. Sau, mal cu- lioane dolari, pentru construi­ ecuatorial de 65 de grade. rea celui mai mare port de pes­ IRLANDA DE NORD să vă. spun că, iată, eu moldo­ rînd. faptul că n-am prea avut Pe lingă aparatura științifică, • Marot. Proiecte in exporturilor de țiței vean. sînt directorul I.A.S. Dră- timp să îmbătrinesc. cari din țară, la Vacamonte. pe gășani. iar un drăgășănean. ori­ L-am urmărit nu de mult, la bordul Iui „Cosmos-852" se domeniul agroindustrial coasta Atlanticului, la nord de în prima jumătate a acestui ginar din Ștefănești. Nicolae Iuînd cuvîntul la o adunare. A află un sistem radio pentru capitală. Pină la începerea lu­ an, Mexicul și-a sporit expor­ Manifestații ale femeilor pentru Dincă. e director la I.A.S. Cot­ vrorbit ca de obicei ! calm, con­ măsurarea elementelor orbitei Oficiul pentru dezvoltare in­ crărilor propriu-zise se află in turile de țiței pină Ia 120 000 nari. O „rocadă" care poate pă­ cis. la obiect. Tinerii din sală dustrială a Marocului a aprobe*, curs de realizare un drum de barili pe zi. ca urmare a creș­ rea ciudată, dar care are în — și erau mulți tineri acolo — și un sistem radiotelemetric in o sene de proiecte in domeniul terii producției — a făcui cu­ încetarea actelor de violență fond o explicație simplă. Știți l-au aplaudat. Și am înțeles că vederea transmiterii pe Pămint agroindustrial. între acestea fi­ acces către viitorul port, in lun­ noscut directorul întreprinderii vorba românului: „De unde ei îl aplaudau nu numai pe a datelor privind activitatea in­ gurează fabricile de conserve gime de 8J tan. De asemenea, de specialitate ..Petroleos Me- Pentru a treia oară în ulti­ parte din I.R.A.. au depășit mele două săptămini. în Irlan­ frontiera imaginară care sepa­ ești ?“ — „De unde mi-e ne­ omul iubit si respectat, nu nu­ stalațiilor de bord și a aparatu­ de fructe si legume de la au început lucrările pentru in­ xieanos'*. Antonio Jaime Dovali. mai pe reprezentantul lor in Tadla. Doukkcla și Souss. citera El a precizat eă. in prezent, da de Nord au avut loc mani­ ră cele două comunități reli­ vasta1'... rii științifice. stalarea primelor utilaje. Pro­ festații ale femeilor care cer gioase pentru a se alătura fe­ marele sfat al țării., ci în pri­ unități de prelucrare a laptelui, sin: întreprinse prospecțiuni încetarea tuturor actelor de vio­ Și rîde satisfăcut. Un rîs. de mul rind pe omul tînăr pe ca- Aparatura instalată la bordul fabrici de nutreț concentrat iectul va fi realizat cu ajutorai geologice pentru detectarea de meilor protestante. lentă in provincie. Astfel, nu­ Organizatoarea acestei ac­ asemenea, tineresc. re-1 simțeau ca fiind „de-al satelitului, informează agenția pentru animale, o fabrică de unei firme japoneze. Banca In­ noi rezerve de țiței, eforturile mai la Belfast, peste 30 000 de lor”. Un om minunat, care, re- zahăr si o unitate pentru pro­ ternaționali pentru Reconstruc­ oficialităților de resort îndrep- țiuni. Betty Williams, a decla­ îl întreb cum se explică re­ fuzînd închistarea, rutina, iner­ T.A.S.S., funcționează normal. ducerea de alcool farmaceutic. femei au participat Ia un mars rat că manifestația reprezintă zultatele bune ale unității pe ția. reușește să rămină mereu Centrul electronic de urmărire Oficiul a aprobat, de asemenea, ție și Dezvoltare a acordat pen­ tindu-se, in același timp, spre desfășurat pe străzile cartieru­ un succes al unei mișcări năs­ care o conduce. în imperiul visat al tinereții. a zborului a trecut la prelucra­ construirea unor fabrici de pre­ tru realizarea acestui proiect mărirea capacității instalațiilor lui ^protestant. Pentru prima cute din sentimentul de oroare lucrare a algelor marine. un credit de 24 milioane dolari. oară, femeile din cartierele ca­ al femeilor și al mamelor ai rea datelor recepționate din cos­ autohtone de prelucrare. tolice. în pofida amenințării căror copii și-au pierdut viața mos. grupurilor extremiste care fac ca urmare a exploziilor sau atacurilor teroriste. Aceste ac- PENTRU TIMPUL DV. LIBER tiuni sint considerate ca un nou PE SCURT «PE SCURT* PE SCURT «PE SCURT «PE SCURT factor politic care intervine in CAVALERII TEUTONI : Moși­ Reuniunea Comisiei Irlanda de Nord. lor (orele 16); Grădina Moșilor (orele 19,30). .Manifestații asemănătoare au COMISARUL PIEDONE LA economice a O.P.E. C. CÂRTI ROMÂNEȘTI DONATE nară. adevărate chemări la luptă Egyptian Gazette”, administra­ avut Ioc și în capitala Republi­ SxssȘG'f&nemo _ - • HONG-KONG : Giulești (orele 10: UNIVERSITĂȚII DIN CAPITALA împotriva stăpinirii coloniale, ția canalului scontează sa obți­ cii Irlanda, orașul Dublin, la 15,30; 17.45; 20); Volga (orele 9,30; Dezbaterile s-au referit la instituirea unui nou MOZAMBICULUI au fost apreciate de marele poet nă in anul curent venituri glo­ care au luat parte între 45 000 LUNI 30 AUGUST 1976 12; 14.30; 17.45; 19,45). indian Rabindranath Tagore. bale de 400 milioane dolari, de și 50 000 de persoane. în mare OPERAȚIUNEA „MONSTRUL" S sistem de prețuri la țițeiul de calități diferite Un număr de 134 de volume pe urma încasării taxelor de majoritate femei. PETRECERE LA VILA î Scala Rahova (orele 16; 18; 20). de literatură românească au fost CĂLĂREȚUL CU EȘARFĂ • ZIARELE care apar la Ge­ tranzit. Din această sumă, o Cu toate acestea. sîmbătă (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; ALBĂ : Progresul (orele 15,30; în Comisia economică a Orga­ lor la țiței a fost supusă in dez­ donate Universității ..Eduardo neva relevă ci, de la inceputul pătrime va fi destinată finan­ seara, explozia unei bombe, 20,30). Mondlane" din capitala Mozam- anidui. cel puțin 12 persoane FAMILIA DULSCY : Central 17.45; 20). nizației țărilor exportatoare de baterea Comisiei economice a țării lucrărilor de lărgire și a- amplasată într-un restaurant PORUMBELUL : Cotroceni (ore­ bicului. Maputo, din partea Bi­ și-iu pierdut viața ca urmare a dîncire a căii navigabile. Reali­ din Gengormly, la nord de Bel­ (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; le 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15). O.P.E.C. ca urmare a fenomene­ bliotecii Centrale Universitare 20,30). petrol (O.P.E.C.). reunită la consumului de heroină, în acest zarea în ansamblu a operațiunii fast. a provocat mari pagube NEBUNA DE LEGAT: Patria MERE ROȘII : Cringași (orele lor inflaționiste pe care le cu­ din București. oraș cu 300 000 de locuitori fiind 17). Viena, au luat sfirșit dezbate­ va dura șapte ani și va solicita materiale și a rănit peste 20 de (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45: 18; CIRC IN CIRC : Floreasca (o- noaște lumea occidentală și care Cu acest prilej, au rostit alo­ depistați peste 3 000 de toxico­ 20,15) ; Eforie (orele 9,30; 11,45; rile referitoare la instituirea u- cuțiuni rectorul Universității mani. investiții de ordinul a 700 mi­ persoane, dintre care unele 14; 16; 18,15; 20,30); Grădina Di­ rele 15,30; 19); Flacăra (orele 16; au determinat, concomitent, o 19). nui nou sistem la prețuri la ți­ din capitala Mozambicului și Aceste date au fost furnizate foarte grav. namo (orele 19,30). sporire a preturilor la produsele ambasadorul României la Ma­ lioane lire egiptene. PINTEA : Capitol (orele 9,15; MUNTELE ASCUNS : Vitan (o- țeiul de calități diferite. Repre­ cu ocazia unui recent proces rele 16; 18); Grădina Vitan (orele industriale importate de țările puto, Mircea Zara. de către procurorul orașului, 11,30; 13,45; 16; 18,15); Grădina Ca­ 19.30) . zentanții țărilor membre au ho- pitol (orele 19,30) ; Feroviar (orele AVENTURILE CELOR TREI membre ale O.P.E.C. Potrivit care a precizat că, la ora actua­ 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); tărit să continue consultările ur- • LA PNOM PENH, a fost lă. se consumă heroină și în MUZICANȚI : Cosmos (orele 18; datelor furnizate de M. Buhari, semnat un protocol privind Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 20,15). mînd să se reunească în acest școlile elementare. 18,15; 20,30); Modern (orele 9; TRĂIND IN LIBERTATE : COS- scop la începutul lunii decem­ comisarul federal al resurselor cooperarea economică intre 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); Gră­ Cambodgia Democrata și R.P. • DUPĂ DOUA LUNI DE dina Modern (orele 19,30); GFădina mos (orele 15,30). brie la sediul din Viena al or­ petroliere din Nigeria, prezent Chineză, anunță agenția China Parc Hotel (orele 19,30). SPERIETOAREA : Viitorul (o- la lucrările Comisiei economice SECETĂ, ploaia și-a făcut. în CEI 13 DE LA BARLETTA : Lu­ rele 15.30; 18: 20). ganizației. Experții Comisiei e- Nouă. sfirșit. apariția in mai multe ceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 16; ULZANA, CĂPETENIA APAȘI­ O.P.E.C.. din octombrie 1975, regiuni din sudul și estul Marii LOR : Grădina Luceafărul (orele conomice au misiunea de a ela­ 18,30; 21); București (orele 8,30; bora recomandări corespunză­ dată la care a fost hotărîtă ul­ HOTARIRE A GUVERNULUI Britanii. A fost o reapariție • MONA LISA ȘI... COLESTEROLUL? Pe lingă misteriosul 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Grădina 19.30) . PERUAN spectaculară, cu precipitații to­ său zîmbet, imortalizat de Leonardo da Vinci, _Mona Lisa avea București (orele 19,45); Favorit toare în vederea instituirii unui tima majorare a preturilor la și... prea mult colesterol. Cel puțin așa afirmă expertul japo­ Guvernul peruan a decis rențiale care s-au revărsat asu­ ț (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; nou sistem de prețuri la țițeiul țiței, pină în prezent, preturile pra solului însetat... chiar a nez, doctorul Nakamura, argumentând că, în partea stângă a 20-30). prelungirea, pe termen de încă portretului, pielea din jurul ochiului are o coloratură galbenă. ORĂȘENII : Dacia (orele 9; de calități diferite pe care produselor industriale importate 30 de zile, a suspendării garan­ doua zi după intrarea în vi­ Intrucît specialiștii Muzeului Luvru i-au confirmat că acea co­ 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). îl vor supune spre examinare de țările O.P.E.C. au crescut cu țiilor constituționale, in baza goare a măsurilor ce interzi­ loratură nu este un efect al îmbătrînirii picturii, ci a fost rea­ ACTORUL ȘI SĂLBĂTICII : Teatrul Giulești (la sala Co­ 25 la sută. Reprezentantul Nige­ unui decret-lege publicat la ceau spălarea cu apă a automo­ lizată, într-adevăr, de pensula lui Leonardo da Vinci, con­ Miorița (orele 9; 12; 16; 19). lumnei de Ia Muzeul de istorie al Conferinței miniștrilor industriei Lima. bilelor sau udatul grădinilor cluzia sa a fost certă: Mona Lisa consuma prea multe gră­ MICUL INDIAN : Festival (orele R.S.R.) : DE LA STRĂBUNI PÎNĂ petrolului din țările O.P.E.C. riei s-a pronunțat în favoarea pe coasta de est a Angliei. simi și avea, în consecință, un procent ridicat de colesterol. 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); LA TINE — orele 11 și 12; Ansam­ Intrată in vigoare la sfirșitul j Specialistul nipon afirmă că un asemenea procent este ușor programată pentru luna decem­ majorării cu minimum 10 la lunii iunie a anului curent, ca Bucuria a fost insă de scurtă Grădina Festival (orele 19,30). blul „Rapsodia Română" : FRU­ durată : serviciile meteorologice detectabil datorită nuanței specifice a pielei în jurul genun­ ROMANȚA PENTRU O CO­ MOASA EȘTI MÎNDRA ȚARĂ — brie la Kuweit, sută. într-un viitor apropiat, a urmare a puternicelor mani­ ț chilor, umerilor și la colțurile ochilor. Nimeni nu știe la ce ROANA : Timpuri Noi (orele 9; ora 18,30. festații de stradă provocate de au anunțat, din nou, timp fru­ vîrstă și de ce a murit Mona Lisa. Specialistul nipon susține, 11,15; 13,30; 15.45; 18; 20,15); Problema modificării prețuri­ prețurilor la petrol. creșterea prețurilor anunțată de mos în întreaga țară. exprimîndu-se plastic, că „ea ar fl decedat prematur, săpîn- Popular (orele 16; 18; 20). autoritățile de la Lima, suspen­ du-și zilnic mormîntul cu furculița proprie" • UN TRAFICANT PISICILE ARISTOCRATE : Casa CONVORBIRI DE DROGURI a fost arestat duminică la Milano, pe cînd vin­ Filmului (orele 10; 12; 14; 16; 18; darea garanțiilor constituțio­ VIETNAMEZO-LAOȚIENE dea un kilogram de heroină cu 60 milioane lire. Au fost re­ 20); Gloria (orele 9; 11; 13; 15; 17; nale a fost decretată oficial la ținuți, de asemenea, alți doi complici. Un amănunt nu lipsit 19) : Grădina Gloria (orele 20); Va elucida„Viking-2"posibilitatea existenței 1 iulie și reînnoita in ultima zi Le Thanh Nghi, vicepremier de importanță: clientul dornic de stupefiante nu era altcineva Doina (orele 9,30; 11,15; 13; 14,45; a aceleiași luni. Aceasta mă­ al Republicii Socialiste Vietnam, declt un abil polițist! > NOI CUTREMURE ÎN „CENTURA DE 16,30 18,15; 20). ’ . , sură este însoțită de starea de sosit într-o vizită oficială de FOC A PACIFICULUI". în „Centura de foc a Pacificului", seis­ astă-seară dansăm în unei forme de viață pe planeta Marte? mografele au înregistrat, în ultimele zile, noi cutremure, dar FAMILIE : Lumina (orele 9; 11,15; urgență, in vigoare pe tot teri­ prietenie la Vientiane, la invi­ 16,00 Teleșcoală. 16,30 Emisiune toriul tării, și de restricții de tația guvernului Republicii De­ de mici intensități. Astfel, în Guatemala au fost resimțite două 13,30; 15,45; 18; 20). în limba maghiară. 19,00 Teleglob: Misiunea Viking de explorare riențe de control, efectuate ul­ circulație la Lima și Callao. mișcări seismice de 2,5 grade pe scara Richter, care nu au TEXAS, DINCOLO DE RÎU î Itinerar ghanez. 19,20 1001 de seri. a planetei Marte intră, in a- terior, au confirmat această ipo­ mocrate Populare Laos, a avut produs pagube materiale, dar au stârnit panică în capitala ță­ Victoria (orele 9,15; 11,30; 13,45; 19,30 Telejurnal. 20,00 Cel mai bun ceastă săptămină, in ultima sa teză. Biologii n-au exclus, to­ convorbiri cu oficialitățile laoți- rii, ai cărei locuitori nu pot uita încă efectele cutremurului din 16; 18,15; 20,30); Lira (orele 16: continuă — concurs de cultură • LA ALGER și în celelalte ene consacrate examinării rela­ luna februarie. Un nou cutremur, de asemenea, de mică amploare 18,15; 20,30); Grădina Lira (orele fază, odată cu amortizarea ce- tuși, explicația unei simple 30 de vilaiate (regiuni adminis­ generală și pregătire multilatera­ reacții chimice. țiilor bilaterale și modalităților i a fost Înregistrat și în Chile, epicentrul său fiind localizat în 20.30) . lă. Participă reprezentanți ai ju­ 1 ez\ de-a doua sonde spațiale. trative) ale Algeriei se desfă­ de dezvoltare și diversificare a sudul țării. Pe de altă parte, în Europa, la observatorul de MELODIILE CARTIERULUI : dețelor Iași, Ilfov și Maramureș. Lansat în urmă cu un an, la Și in cazul celei de-a doua șoară în aceste zile ..seminârii I geofizică din Trieste a fost Înregistrat un cutremur localizat Bucegi (orele 16; 18); Grădina sonde spațiale Viking, accentul acestora, precum și altor pro­ Transmisiune de la Năvodari. 9 septembrie 1975, „Viking-2“ se de informare și studiu" a ca­ bleme de interes reciproc. în regiunea Alto Adige din Italia. Intensitatea acestuia a fost Bucegi (orele 20); Arta (orele 20,50 Să trăim și să muncim în va așeza lin, în seara zilei de va fi pus pe cercetările biolo­ drelor de partid și ale organi­ de 3.9 grade pe scara Richter • PICTURA MURALA URIAȘA. 15,30; 17,45); Grădina Arta (orele chip comunist. Totul pentru oa­ vineri, în regiunea denumită gice, experții apreciind că dacă La Chicago a fost inaugurată duminică una din cele mai mari 20) . „ meni. Reportaj realizat la clinica Utopia Planitia, după ce a stră­ anumite forme de viață există zațiilor de masă, privind mă­ DEMISIA CABINETULUI picturi murale din lume: ea . are o lungime de 1 609 metri și CU MÎINILE CURATE : Bu- de chirurgie din Tîrgu Mureș. surile ce trebuie întreprinse, pe zesti (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; bătut aproximativ 350 milioane pe această planetă, sint șanse KUWEITIAN o lățime de șase metri. Lucrarea este opera colectivă a apro­ 21,20 Roman-foileton: ȚĂRANII. ca ele să fie depistate într-o plan local, pentru înfăptuirea Emirul Kuweitului, Sabah ximativ 40 de tineri artiști din Chicago. Ea reprezintă peisaje 20.30) : Grădina Buzești (orele 20). Episodul 8 — „Gospodinele". 22,10 de kilometri. Cealaltă sondă și diverse scene de viață • FAMILIA MONȘTRILOR SUBMARINI LUPTĂTORUL DIN NEW OR­ 24 de ore. spațială „Viking-1“, a prece­ regiune ca Utopia Planitia. în bune condiții a obiectivelor Al-Salem Al-Sabah, a acceptat LEANS : Excelsior (orele 9; 11,15; dat-o cu o lună și jumătate, Alte aspecte ale cercetărilor demisia guvernului condus de (REALI SAU IMAGINARI) CREȘTE CONTINUU. După „fratele" 13.30; 16; 18,15; 20,30); Tomis (o- înscrise în Carta Națională, a- recent depistat în Africa, Nessie — mult discutata apariție din PROGRAMUL 2 fiind primul vehicul spatial efectuate de „Viking-2“ se re­ primul ministru Jaber Al-Ah- apele lacului scoțian Loch Ness — pare că și-a găsit acum un rele 9; 11,15; 13,30: 16; 18,15; 20,30); doptată anul acesta prin refe­ med — anunță agențiile United Grădina Tomis (orele 20,30). care s-a așezat fără a se dis­ feră la fotografiile asupra relie­ „văr" în Elveția. Ziarele elvețiene anunță cu litere mari că PRIN CENUȘA IMPERIULUI : 17,00 Telex. 17,05 Film artistic: truge pe un alt corp ceresc in rendum național, document care Press International și France i „un monstru", de aproximativ 15 metri lungime, a fost zărit „Curajul poporului". Producție a fului și analiza elementelor a- Munca (orele 16; 18; 20). afara Lunii. fundamentează opțiunile poli­ Presse. Emirul kuweitian i-a într-un lac din Elveția centrală. Președintele Oficiului de tu­ CE SE ÎNTÎMPLA CU TINE î studiourilor cinematografice din Pînă în prezent, misiunea norganice ale solului, permițînd cerut premierului demisionar să j rism a ținut să precizeze că nu este vorba de vreo inițiativă Bolivia. Premieră pe țară. 18,35 tice și economice ale Algeriei locală destinată atragerii unul număr sporit de turiști. La rin­ Unirea (orele 16; 18). Din nou despre preferințele dv. Viking a dat rezultate care de­ o comparație cu cel din bazinul formeze un nou cabinet. Sabah VINZATORUL DE BALOANE : pășesc speranțele oamenilor de pentru anii care vin. în cadrul Al-Salem Al-Sabah a anunțat, dul ei, politia a precizat că nici o ambarcațiune nu s-a scu­ Grădina Unirea (orele 19,30). muzicale... 19,20 1001 de seri. 19,30 ,.Chryse“. fundat, recent, în apele lacului. Pe fotografiile date publici­ . FTLTERA li : Sala Palatului (o- Telejurnal. 20,00 Film serial pen­ știință reuniți la Centrul spa­ reuniunilor sint adoptate pla­ de asemenea, dizolvarea Adu­ tății se pot zări, într-adevăr, două pete întunecate pe supra­ rele 17.15: 20,15); Grivița (orele tru copii: „Blîndul Ben“. 20,25 țial de la Pasadena (California). nuri concrete de acțiuni potri­ nării Naționale kuweitiene. da­ fața lucie a lacului Dar oare, astăzi, — se întreabă unii — 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20.15); Au­ Viața economică a Capitalei. 20,45 Partea cea mai spectaculoasă a trucarea unor fotografii mai pune cuiva vreo problemă? • CER­ rora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; Telerama. Tablouri dlntr-o expo­ cercetărilor sale urma să fie • VOLUMUL investițiilor din vit necesităților și specificului torită ..ineficacității" acesteia. CETĂRI PENTRU STABILIREA VÎRSTEI ANZILOR CORDI- 18; 20,15); Grădina Aurora (orele ziție. 21,15 Telex. 21,20 Poezia la depistarea unei eventuale forme fiecărui vilaiat. ț LIERI. La Caracas a fost anunțată inițierea unei investigări 20); Flamura (orele 11,15; 13,30; ea acasă. Reportaj de la Festiva­ de viață pe Planeta roșie. In industria Olandei va rămîne în • DE LA 5 IUNIE 1975, ciad geologice cu metodă radioactivă, pentru a se determina vîrstă 15.45; 18; 20.15). lul de poezie „Laudă partidului și I Anzilor Cordilieri. Cercetările desfășurate sub auspiciile Comi­ NOI AVENTURI CU TOM ȘI României socialiste", organizat de laboratoarele de pe „V iking-1“ 1976 și în 1977 aproximativ la • KAZI NAZRUL ISLAM, a_ fost redeschis pentru naviga­ siei internaționale de corelare geologică, vor fi întreprinse în JERRY : Tomis (ora 9). Uniunea scriitorilor, sub egida au fost realizate astfel trei ex­ nivelul înregistrat în anul 1975 unul din marii poeți din subcon- ție, și pînă la jumătatea acestui Sierra de Perija, In statul venezuelean Merida, la 800 km vest PRIMUL ASALT : Drumul Sării Frontului Unității Socialiste, la (2,26 miliarde dolari). Creșteri ț de Caracas. Se apreciază că în Sierra de Perija — aflată în (orele 15.30; 18: 20.15). clubul uzinelor „Republica" și periențe biologice, iar rezulta­ tinentul indian din acest secol, an, prin Canalul Suez au tran­ punctul de confluență a zonelor geologice ce au stat la origi­ CEI TREI MUȘCHETARI : Fe­ „23 August". 21,50 Spre noi înfăp­ tele lor au evidențiat posibilita­ mai importante vor înregistra a încetat din viață duminică la zitat 13 558 nave cu un tonaj * nea Anzilor — exista roci vulcanice a căror vîrstă este apre­ rentari (orele 15.30; 18; 20,15). tuiri. Cînță corul de cameră ciată la peste 1W milioane ani. INSTANȚA AMIN A PRONUN­ „Emil Munția" al Casei de cui- | tea existenței pe Marte a unor în acești doi ani doar investi­ Dacca în vîrstă de 77 ani. Poe­ total de 130 milioane tone. ȚAREA : Pacea (orele 16: 18; 20). tură din Arad. 4 microorganisme. Două expe­ țiile din industria chimică. mele sale de esență revoluțio­ După cum relevă ziarul „The L

REDACȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA : București Piața „Scînteil" Tel : 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se Tac la oficiile poștale șl dltuzorii din întreprinderi și instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii1 Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă, Calea Griviței nr. 64—66, P.O.B. 2001 telex 011226, București. 40362