SC SUHURLUI EOLIAN SRL August 2012011111
Raport privind impactul asupra mediului
Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi
Beneficiar: SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Raport privind impactul asupra mediului
1. Informaţii generale
1.1 Informaţii despre titularul proiectului:
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L, Buzău ,Str. Bistriţei, nr. 3, judeţul Buzău, telefon/fax
0238712641. Persoana de contacontact:ct: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel. 07310731 22 77 44
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului şi al raportului la acest studiu :
SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor, pentru RIM 15.12.2009.
1.3 Denumirea proiectului
„Centrala electrica eoliana Suhurlui” (turbine eoliene, drumuri interioare, racord
electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare,
organizare de şşşantier şantierantier)) in comunele SSuhurlui,uhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul
GalaGalaţţţţiiii””””
Scopul studiului de evaluare
Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura în cadrul proiectului
propus, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina,
pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze
eventualele efecte negative.
2 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite
identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor
menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor
rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei,
denumită „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare,
racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare,
organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul
Galaţi", asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea
următoarelor propuneri:
modificmodificăăăăriri posibile pozitive sau negativenegative, ce pot interveni în calitatea
factorilor de mediu prin desfăşurarea activităţii;
nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a ssăăăănnnnăăăăttttăăăăţiiţii populaţiei şi al riscului
declanşdeclanşăăăăriirii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
modul de încadrare în reglementreglementăăăărilerile legale în vigoare privind protecţia
mediuluimediului;
mmmămăăăsurisuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr.
445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea
efectuării evaluării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera
i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri
3 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
eoliene).
Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia
procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în
conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.
1.41.41.4.1.4 ... Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestacestuiauia
Necesitatea realizrealizăăăăriirii proiectului ––– „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine
eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,
modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui,
Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi" are ca rezultat dezvoltarea de surse
alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de
energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a
reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol,
gaze, cărbune).
Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal:
evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de
energie din surse regenerabile;
evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul
proiectului.
4 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia
Proiectul de investiţie „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,
drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare
drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi
Costache Negri judeţul Galaţi” propune lucrări de construcţie pentru următoarele
obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara,
modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie
a pentru amplasarea a 29 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina in
limita ATR de 57 MW, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea
potenţialului eolian din zona nord vestica a judeţului Galaţi, comunele Suhurlui,
Costache Negri, Cudalbi.
Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor:
Nr. Denumire obiectiv Rolul in proiect crt.crt.crt. construcconstrucţţţţiiiiiiii Producerea de energie electrica din 1 Turbine eoliene sursa regenerabila (vânt) Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 30 KV la statia electrica de parc 30/110 KV 2 Reţele electrice Pe acela şi canal se realizează şi re ţeaua de transmisii date prin fibra optica . Realizarea accesului la fiecare turbina 3 Drumuri interioare eoliana din drumurile de exploatare Realizarea accesului la fiecare turbina Modernizare 4 eoliana intre drumurile jude ţene şi drumuri exploatare drumurile interioare Amplasarea macaralelor şi Platforme 5 componentelor turbinelor pentru tehnologice realizarea montajului în timp minim şi 5 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
în siguran ţă Organizarea de şantier comuna – Organizare de 6 birouri, parc auto, depozitare materiale şantier comune, etc.
Zona destinată implementării proiectului s a stabilit în urma studiilor
potenţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de
viteză a vântului), fiind desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri
eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile.
Localizarea proiectului
Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală
de 510620,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi,
Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri
existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din
21.04. 2011.
Suprafaţa de teren de 510620,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea
beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate
astfel:
Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47,
T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312,
De328, De347, De349, De364, De386, De388, De389, De402, De406, De409,
De414, De420, De429, De435, De438, De439, De450, De457, De459, De560,
De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593;
Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20,
drumuri de exploatare, drumuri comunale;
6 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130,
T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643,
De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74,
De777/2, De778/1, De781, De783.
Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale
perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene
Nr. Coordonate in proiecţie Stereo 70 punct puncte de contur ale perimetrelor XXX YYY 1 712,212.83 478,336.04
2 717,027.00 478,597.94
3 721,965.30 478,260.26
4 720,377.72 471,729.24
5 718,680.04 471,417.35
6 716,608.96 469,860.51
7 712,653.16 470,161.80
8 712,451.59 473,639.23
9 712,236.57 476,082.83
Tabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelturbineloror eolieneeoliene prevăzute in proiect;
Nr.crt. Turbina Proiecţie Stereo 1970
eoliana XXX YYY
1. S01 721,007.28 477,549.31
7 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
2. S03 718,402.92 473,329.34
3. S04 720,722.44 476,533.74
4. S05 720,812.15 475,851.69
5. S08 718,398.50 475,273.33
6. S09 718,836.37 474,755.77
7. S10 718,167.02 474,280.02
8. S11 718,637.78 474,163.03
9. S15 718,067.19 472,068.73
10. S16 716,971.81 473,698.29
11. S18 716,801.92 472,516.19
12. S20 717,142.31 471,810.23
13. CN08 715,447.00 472,089.35
14. CN12 715,822.55 471,372.40
15. CN14 716,461.54 471,219.83
16. CN16 714,643.19 470,921.69
17. CN20 716,300.22 470,229.54
18. CN26 714,598.39 471,692.38
19. CN27 716,506.37 470,682.15
20. S06 718,691.26 476,373.74
21. S13 718,139.75 472,901.49
22. S17 716,800.97 473,292.01
23. CN07 715,039.22 472,095.85
24. S02 720,784.60 477,040.06
8 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
25. S19 717,204.04 472,487.61
26. CN03 713,987.11 471,649.29
27. CN15 713,288.46 470,881.89
28. CN18 713,728.81 470,860.91
29. CN29 714,115.86 470,943.11
Proiectul „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri
interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de
exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri
judeţul Galaţi” este format din:
29 turbine eoliene – putere (max. 3 MW/turbină);
Putere maxima instalata pe parc eolian (conform ATR) 57 MW.
Construcţii fundaţii, platforme operare macarale;
Modernizare drumuri de exploatare;
Construcţie drumuri interioare – drumuri acces de la turbina la drumul de
exploatare;
Organizare de şantier;
Tabel nr.3
BilanBilanţţţţ teren parc eolian ATR 575757MW57 MWMWMW (29 turbine) SuprafeSuprafeţţţţee definitive platforme 52200 mp drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp fundaţie (peste cota 0) 422 mp organizare de şantier 10,000 mp racorduri la drumuri 23,400 mp
9 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
SuprafeSuprafeţţţţee temporare fundaţie 10150 mp şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp Total construcconstrucţţţţiiii parc eolian = 297872 mpmpmp
Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.
Fig.nr. 1 plan de amplasament
10 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizaterea lizate
cronologic astfel:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:
delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu
planurile de situaţie întocmite de proiectant;
realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.
realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente
construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a
permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;
realizarea platformelor de montaj ;
realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;
Etapa a II aaa – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:
construirea/montarea turbinelor;
realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)
realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV
(parc eolian);
Etapa a III aaa – Funcţionare:
probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.
management şi întreţinere.
Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura
aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.
Tabelul nr. 4 Graficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planuplanuluilui
11 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Perioada (luni(luni) Activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Mobilizare şi stabiliment al
amamamplasamentuluiam plasamentului
Amenajarea zonelor temporare de transport şi depozitare Construcţia fundaţiilor şi reţelei electrice de transformare/transport
Montajul/amplasarea
turbinelor eoliene
RealizarRealizareaea conexiunilor şi
punerea în funcţiune
Etapa I. Lucrări de construcţii
Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor
de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:
amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale
antreprenorului care să i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi
calitate precum şi cele privind controlul execuţiei.
aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în
conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într un
număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,
trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,
montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
stabilirea baracamentelor;
modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
12 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
modul de depozitare al materialelor folosite;
numărul de utilaje de construcţie necesar;
instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe
teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de
execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se
lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al
persoanele străine pe şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali,
înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare
dispuse orizontal şi împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi
reflectorizante.
Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,
presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian,
astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita
materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc
organizarea de şantier.
Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind
infrastructura rutieră existentă – DN 25 DJ 255 şi DJ 251. Un plan de management al
transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia
receptorilor locali sensibili.
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare
agricola existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de
transport, cat şi drumuri noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru
13 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
transportul echipamentelor şi materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei
electrice eoliene la operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice.
Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,
compactarea şi pietruirea lor.
Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei,
structura solurilor, investigaţiile geotehnice.
Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari
de transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:
lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta;
inclinare longitudinala maxim 7 8º;
inclinarea laterala maxim 2 º;
masa maxima suportata minimum de 15 t;
presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200
kN/mp;
raza de curbura 25 m;
compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare
eficienta a apelor pluviale către rigole;
sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure
drenajul apelor către zonele libere.
Suprafaţa drumuri de exploatare de modernizat = 92800 mp.
Suprafaţa totală a drumurilor de acces ce se vor construi este de 85500 mp.
Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa
reziste la solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj.
14 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:
inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de
maxim 2º;
platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;
înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;
diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa
depăşească 5m;
zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj,
fiind in zona de operare a braţului macaralei.
Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea
macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene.
Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj
turbine sunt:
Tabel nr.5
Zona Descriere Inclinare Suprafata Dimensiune Rezistenta Functiune max % (mp) mmminimaminima Q1Q1Q1 Platforma 1 1800 40x45 200 Permanent kN/mp TOTAL 5552252222220000 mp Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de 5552252222220000 mpmp.
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia
drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi
implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces
sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite 15 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi
echipamente, macarale de mare tonaj.
Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea
şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor
de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat
manevrelor macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va
efectua o „măturare” cu un unghi de 90°. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct
din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând
astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de
protecţie folosiţi pe utilajele de transport.
FundaFundaţţţţii.ii.ii.ii.
Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de
structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată
în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de
clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată
în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se
montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel beton PC52,
adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55 3 m pe o suprafaţă de circa 364,5
mp.
Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 29 x 364,5 m =
10570,5 mp.
Fig. nr. 333 Variantă propusă de plan fundaţie
16 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure
forma iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime
in jurul acestuia.
După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ
vegetal pe care se vor reface textura vegetaţiei intr o maniera cât mai apropiata cu
modul in care aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren
ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota
0); pentru 29 turbine rezultă o suprafaţă ocupată de 420,5 m².m².m².
După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se
acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei.
17 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Etapa II ––– Lucrări de montaj şi electrotehnice
În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:
• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;
• montajul sistemelor electrice aferente;
• conectarea sistemelor de automatizare;
Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi
instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi
turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în
următoarele etape:
1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;
2. montarea nacelei deasupra turnului;
3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;
4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a
rotorului şi montarea pe turn.
Amplasarea turnului ––– în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată
din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3 5
module asamblabile, care au un interior reticular din oţel.
Amplasarea nacelei componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme
anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este
fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într un mod ce
permite rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru captarea energiei vântului în
funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare
electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei respectiv un
sistem de frânare/blocare hidraulic.
18 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor
variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de
rotaţie este cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime
pală 54,6m înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +175 m.
Montarea generatorului generatorul este de tip asincron cu o tensiune de
ieşire de 690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De
la generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de
tensiune de la 690V la 30 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt
echipamente furnizate de producător.
Asamblarea dispozitivul de frânare dispozitiv de siguranţă ce se montează pe
arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric.
Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de
înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui
secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care
mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect,
sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de
întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de măsură şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea
în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni
reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi
necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.
19 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat
este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului
depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte
25m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele
meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi
direcţiei vântului este format din 2 anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi
software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt
transmise printr o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă
monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la
distanţă (precum închiderea şi deschiderea).
Realizarea conexiunii electrice
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei
electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel
soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea
energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul
eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de
centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într o staţie de
transformare şi conexiuni.
Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul
ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr un
conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport,
20 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi
postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să
reducă la minimum dimensiunile reţelei.
Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene şi reţeaua de descărcare a
energiei electrice de turbine la SE (staţia electrică) la staţia de transformare 30/110 kV
se realizează îngropat, cablul electric poziţionându se pe un strat de nisip şi protejat
cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi
protejat cu o folie avertizoare PVC. Pe ansamblul conexiunilor electrice se va realiza
si sistemul de transmisie date (fibra optica).
Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice
presupune următoarele operaţiuni :
excavarea de şanţuri de a lungul drumurilor existente de exploatare
agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;
amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);
amplasarea cablurilor electrice;
realizarea legăturilor între cabluri;
îngroparea cablurilor;
umplerea cu pământ a şanţurilor;
refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.
Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în
Codul Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes
public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008
respectându se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis.
21 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Racordul parcului eolian propus la staţia electrica de transformare 30/110 kV
(punct conexiune intermediara) precum si racordul la SEN printr o retea de tip LES
110 kV sunt proiecte ce se vor dezvolta separat proiectului analizat (parc eolian),
fiecare proiect parcurgând etapa de acord de mediu si obţinerea autorizaţiilor de
construcţie.
Este propusa o varianta de conexiune intermediara 30KV/110 (staţie electrică)
la acesta racordându se cele 29 centrale eoliene ale proiectului în discuţie. Staţia de
transformare este dedicata transformării energiei de tensiune medie 30 kV în înaltă
tensiune 110 kV si va face parte din aria de competenţă a constructorului parcului
eolian este aria dedicată
Punctul de conexiune (SE 30/110 kV) se va racorda apoi printr o reţea tip LES
110 kV spre o staţie de transformare şi conexiuni 110/400 kV , ambele proiecte fiind
in etapa iniţială de dezvoltare.
Descriere instalaţie turbina eoliana ––– putere max. 3 MW
Turbinele eoliene din cadrul parcului eolian sunt instalaţii cu ax orizontal, rotorul
acestora fiind prevăzut cu trei pale cu profil aerodinamic, fiind astfel mai puţin
supuse unor solicitări mecanice importante. Energia vântului roteşte palele rotorului,
acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.
Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai
utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are
suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.
Montajul în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind direct pe faţa palelor,
iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip
22 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes
pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr un turn/pilon metalic format din 3 5
tronsoane, conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui, structură cu o
lungime de max. 119 m. Pe tronsonul final este montat nacela cu generatorul
asincron şi sistemul de elice. Întreg ansamblu se montează pe o fundaţie din beton
armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între 2,55 şi 3 m.
Înălţimea maximă a acestor turbine este de + 175 m, incluzând rotorul cu cele 3
pale (turn + pala in poziţie verticala).
Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura
nr.4, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene,
sunt:
o butucul rotorului;
o paletele;
o nacela;
o pilonul (turnul);
o arborele principal (de turaţie redusă);
o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
o dispozitivul de frânare;
o arborele de turaţie ridicată;
o generatorul electric;
o sistemul de răcire al generatorului electric;
o girueta;
23 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
o anemometrul;
o sistemul de control (PLC).
Caracteristici tehnictehnicee echipament ––– turbină eoliană putere instalata max.3 MW
Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de maxim 112 m şi
o putere nominală de max. 3000 kW.
Date generale
Turn – înălţime maximă 119 m şi greutate de aprox. 245 tone;
Tip rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.
Putere nominală – maxim 3000 kW la 12 m/s viteza vânt.
Viteza vântului de start – 3 m/s.
Autoprotecţie – 25 m/s.
Timp de exploatare estimat 20 ani.
Domeniu temperatură de exploatare 30 0 ..... +40 0C;
Altitudine maxima de exploatare 1500m.
24 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Fig. nr. 4 Plan turbina putere maxima 3000 kW; HHHmax.Hmax. = +175 m
Rotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de
ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material
compozit. Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor
electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul.
Specificaţiile rotorului
Diametru – maxim 112 m.
Aria de desfăşurare – 9852 m 2. 25 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
SpecSpecificaţiiificaţii pale
Material – compozit.
Lungime – maxim 54,6 m.
Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de
frânare, convertor sistem de răcire.
Date tehnice nacela:
Înălţime – 3,9 m.
Lungime – 14 m.
Specificaţii cutie vitezvitezeeee
Tip – 3 trepte de viteză.
Putere nominală – maxim 3000 kW.
Lubrifiant ulei tip VG 320 – 400 litri.
Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de max. 3000 kW
echipat cu circuit de răcire pe bază de apă glycol (antigel).
Tensiune nominală – 690 V.
Frecventa de funcţionare – 50 Hz.
Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi
rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.
Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.
Ulei hidraulic aprox. 50 l.
26 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Fig nr. 5 ––– Componentele unei turbine eoliene.
27 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Fig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântului
Variaţia puterii in funcţie de intensitatea vântului este calculata pentru condiţii
standard: temperatura aerului de 15°C, presiune atmosferica de 1013 hPa şi 1,225
kg/mc densitate aer.
FuncFuncţţţţionareaionarea parcului eolian
Turbinele eoliene utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena
arborele rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei
este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de
acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de
viteză.
Energia obţinută este fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt 28 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale
generatorului şi ale eventualelor sisteme de conversie), astfel se poate menţiona un
randament de ordinul a 89 90 %.
Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a
echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi
reparaţii conform programului:
Tabel nr. 6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcuparculuilui eolian
Perioada Activităţi de întreţinere Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând Lunar echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport. Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia Semestrial mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei. Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, Anual componente. Service complet al componentelor turbinei, lucrări 5 ani anticoroziune.
Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani,
reprezentând de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de
producător.
Tabel nr. 777 Caracteristici tehnice turbină 3000kW
Model 3.0 MW IEC class II A T Înălţimea maximă totală 11175175 m DDD Diametru rotorotorrrr 112112112 mmm HHH Înălţimea turnului 119119119 m Putere instalată max. 3 MW
29 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a
distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone,
drumuri publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii
(conform prevederilor din Ordinului 4/2009 Norma Tehnică privind delimitarea
zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I
Anexa 3.
Tabelul nr. 888 Distanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eolieneolienee
Distanţa ddee Distanţa de De unde se Denumirea obiectivului învecinat cu protecţie siguranţă măsoară distanţa centrala eoliană ––– m ––– ––– m ––– de siguranţă Drumuri publice de interes naţional sau 1) H 2) + 3 m 3) 4) de interes judeţean Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate 1) H 2) + 3 m 3) 4 privată Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4) Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4) Conducte supraterane de fluide 1) H 10) + 3 m 11) 4) inflamabile Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de 1) H 10) + 3 m 11) 4) reglare măsurare gaze naturale Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4 Clădiri cu substanţe inflamabile, cu 1) H 2) + 3 m 12) 4) pericol de explozie sau incendiu Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4) Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4) Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4)
30 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport privind impactul asupra mediului
LEGENDĂ
Tc: telecomunicaţii
NOTE:
1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.
2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei.
3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m.
4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate
(fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.
5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m.
6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează.
7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m.
8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator
economic.
9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat
aparţinând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui
mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant.
10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.
11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire.
12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum
judeţean sau o cale ferată, ţinându se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime
de pală, dar nu mai puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum
de utilitate privată.
13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul
comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m;
distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin
egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe
nu se normează.
14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism.
31 SC Mediu Consulting SRL
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
1.6 Informaţii privind producţia ...
Tabel nr.nr.nr.9nr. 999 Informaţii privind producţia şi necesarul resurseloresurselorr energetice
ProduProducţiacţiacţiacţia Resurse folosite în scopul asigurasigurăăăăriirii producţiei Cantitate anualanualăăăă Denumire Denumire medie anualanualăăăă Furnizor estimata Energie electrică 170.000 MW Energie eoliană
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Tabel nnr.r. 101010 Informaţii despre materiile prime şi despre substansubstanţeleţele sau
preparatele chimice
Clasificarea şi etichetarea substanţelor Denumirea sau a preparatelor chimice*chimice*)))) materiei prime, Cantitatea anualanualăăăă// Categorie a substanţei sau existentexistentăăăă în stoc Periculoase/ a preparatului Periculozitate**) Fraze de risc*) Nepericuloase chimic (P/N) Ulei hidraulic 1450 litri PPP Poate provoca efecte adverse pe termen lung R53, S23, S51 Ulei transmisie 11600 litri PPP asupra mediului acvatic.
SC MEDIU CONSULTING SRL 32
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului 1.8 Informaţii despre ppoluanţiioluanţii fizici şi biologici care afecteazafecteazăăăă mediul, generaţi de activitatea propuspropusăăăă
Tabel nr. 111111 Poluare calculatcalculataa produsa de activitate şi masuri dede eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de
Pe zone de recreere sau alte zozonene protejate
protecţie/ Numărul cu luarea în considerare a Sursa de Poluare restricţie Măsuri de eliminare/ reducere surselor de polupolupoluăpolu ăăăriirii de fond poluare de fond aferente a poluării mediu) mediu) poluare mediu) mediu) FFFăFăăărrrrăăăă obiectivului, Cu implementarea Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării masuri de conform mmmămăăăsurilorsurilor de eliminare/ legislaţiei in eliminare/ reducere Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului reducere maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita vigoare a polupoluăăăăriiriiriirii a polupoluăăăăriiriiriirii Perioada de construcţie Trafic rutier Funcţie de (utilaje şi numărul autovehicule utilajelor şi de transport) CMA autovehiculelor Verificarea periodică a stării emisii STAS
ă ă ă ă care vor fi tehnice a utilajelor aflate în specifice 12574 utilizate în dotare activităţilor 87 cadrul de transport, organizării de particule de şantier praf Transportul Praf Poluareatmosferic Poluareatmosferic Poluareatmosferic Poluareatmosferic şi CMA antrenat de descărcarea STAS curenţii Acoperirea materialelor in materialelor 12574 atmosferici timpul transportului (pulberi, 87 in zonele COV, etc.) vecine
SC MEDIU CONSULTING SRL 33
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului Poluare calculatcalculataa produsa de activitate şi masuri dede eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de
Pe zone de recreere sau alte zozonene protejate
protecţie/ Numărul cu luarea în considerare a Sursa de Poluare restricţie Măsuri de eliminare/ reducere surselor de polupolupoluăpolu ăăăriirii de fond poluare de fond aferente a poluării mediu) mediu) poluare mediu) mediu) FFFăFăăărrrrăăăă obiectivului, Cu implementarea Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării masuri de conform mmmămăăăsurilorsurilor de eliminare/ legislaţiei in eliminare/ reducere Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului reducere maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita vigoare a polupoluăăăăriiriiriirii a polupoluăăăăriiriiriirii Respectarea condiţiilor impuse Depozitarea în urma organizării de şantier, necontrolată amenajarea depozitelor a materiilor Ord. specifice fiecărui tip de
prime şi MAPPM material, amenajarea unei materialelor, 756/1997 platforme betonate pentru a deşeurilor operaţiunile de încărcare generate descărcare
Poluarea solului Poluarea solului Utilizarea unor utilaje cu Poluarea solului Poluarea solului Funcţie de Scurgeri de revizia tehnică realizată în mod starea tehnică MAPPM produse regulat Schimburile de ulei se a utilajelor şi 756/1997 petroliere vor realiza de către persoane maşinilor instruite/autorizate Funcţie de
ă ă ă ă numărul utilajelor Funcţionarea STAS Monitorizarea nivelului de utilizate in utilajelor 10009/88 zgomot cadrul Poluareafonic Poluareafonic Poluareafonic Poluareafonic organizării de şantier
SC MEDIU CONSULTING SRL 34
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului Poluare calculatcalculataa produsa de activitate şi masuri dede eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de
Pe zone de recreere sau alte zozonene protejate
protecţie/ Numărul cu luarea în considerare a Sursa de Poluare restricţie Măsuri de eliminare/ reducere surselor de polupolupoluăpolu ăăăriirii de fond poluare de fond aferente a poluării mediu) mediu) poluare mediu) mediu) FFFăFăăărrrrăăăă obiectivului, Cu implementarea Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării masuri de conform mmmămăăăsurilorsurilor de eliminare/ legislaţiei in eliminare/ reducere Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului reducere maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita vigoare a polupoluăăăăriiriiriirii a polupoluăăăăriiriiriirii În cazul apariţiei unor Evacuarea Menţinerea într o stare bună poluări
necontrolată NTPA de funcţionare a sistemului de accidentale în a apelor 002/2002 colectare a apelor uzate perioada menajere menajere (toalete ecologice) organizării de şantier Poluareaapei Poluareaapei Poluareaapei Poluareaapei Menţinerea/întreţinerea In funcţie de Acumulări de rigolelor pentru dirijarea nivelul ape pluviale apelor pluviale către exteriorul precipitaţiilor amplasamentului Perioada de funcţionare Depozitarea Respectarea condiţiilor impuse
necontrolată, în funcţionării instalaţiei, a deşeurilor amenajarea depozitelor rezultate în MAPPM specifice fiecărui tip de
urma 756/1997 material, amenajarea unei întreţinerii platforme betonate pentru Poluarea solului Poluarea solului Poluarea solului Poluarea solului turbinelor operaţiunile de încărcare eoliene descărcare
SC MEDIU CONSULTING SRL 35
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului Poluare calculatcalculataa produsa de activitate şi masuri dede eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de
Pe zone de recreere sau alte zozonene protejate
protecţie/ Numărul cu luarea în considerare a Sursa de Poluare restricţie Măsuri de eliminare/ reducere surselor de polupolupoluăpolu ăăăriirii de fond poluare de fond aferente a poluării mediu) mediu) poluare mediu) mediu) FFFăFăăărrrrăăăă obiectivului, Cu implementarea Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării Tipulpoluării masuri de conform mmmămăăăsurilorsurilor de eliminare/ legislaţiei in eliminare/ reducere Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului Pezona obiectivului reducere maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si maximaadmisa maxima pentru admisaom si pentru om si Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita Poluaremaxima Poluarepermisa maxima permisa(limita (limita vigoare a polupoluăăăăriiriiriirii a polupoluăăăăriiriiriirii
ă ă ă ă Funcţie de numărul Monitorizarea nivelului de Funcţionarea turbinelor STAS zgomot produs de către turbinelor utilizate in 10009/88 eoliene utilaje la limita cadrul parcului amplasamentului. Poluareafonic Poluareafonic Poluareafonic Poluareafonic eolian
SC MEDIU CONSULTING SRL 36
SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
1.8.1 Zgomot şi vibraţii
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţieexecuţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea
surse de zgomot.
Sursele de zgomot vor rezulta ca urmare a activităţilor necesare realizării
parcului eolian:
• Amenajarea şi stabilizarea amplasamentului;
• Modernizarea drumurilor existente şi construcţia de noi căi de acces;
• Construcţia fundaţiilor turbinelor eoliene;
• realizarea şanţurilor şi montarea cablurilor electrice subterane;
• construcţia staţiei de transformare şi a liniei de transport/transmisie;
• construcţia turbinelor eoliene urmată de reamenajarea amplasamentului.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de
diferite utilaje şi instalaţii prezente în faza de construcţie a proiectului , trebuie avute
în vedere trei niveluri de observare:
Zgomot de sursă;
Zgomot de câmp apropiat;
Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În
cazul zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune
plasat în câmp liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor
intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la
Mediu Consulting 37 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din
aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale
diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine
seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într o ambianţă ce i poate schimba
caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe
medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită
de distanţa la care s a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite
condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în
vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau
artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de
utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă,
de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt
strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat,
adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi
suplimentari cum ar fi:
Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
gradientul de temperatură si de vânt;
Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către
sol, fenomen denumit „efect de sol”;
Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă,
componenta spectrală a zgomotului;
Mediu Consulting 38 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Topografia terenului;
Vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general,
la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în
aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor
utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într un anumit front de lucru, se pot
face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se
înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
buldozere Lw ≈ 115 dB(A)
încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)
excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)
compactoare Lw ≈ 105 dB(A)
finisoare Lw ≈ 115 dB(A)
basculante Lw ≈ 107 dB(A)
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionarefuncţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot
sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene
este în general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au
optimizat construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu
extremităţi mult mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea
Mediu Consulting 39 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
palelor, respectiv a creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu
acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o
problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor
eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de
turbină.
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate
determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete
foarte slabe dinspre turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa zisa scală dB(A) sau
decibeli (A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile
trebuie multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin
auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este adunat pentru
obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea
sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine
astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea
sunetului în acest fel este acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în
termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.
S ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.
Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte
cuvinte, dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert
din ce înseamnă 100 m depărtare.
Mediu Consulting 40 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra
solului, turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza
turbinei fiind situat între 55 60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de
sursa de zgomot înregistrându se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi
de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
FigFigFiguraFig ura nr. 8 Variaţia intensitintensităăăăţiiţii sunetului funcţie de distanţa faţfaţăăăă de surssursăăăă
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea
sunetului şi reflecţia poate avea un rol într o anumită zonă şi poate modifica
rezultatele prezentate aici.
Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian
studiat s au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim
Mediu Consulting 41 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
de zgomot. Hărţile de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea
nivelului de zgomot s a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului:
Tabel nr. 121212 Nivel zgomot la diferite viteze a vântului
Nivelul intensitintensităăăăţiiţii sunetului Viteza vântului (m/s) 4 5 6 7 8 25 Zgomotul [dB (A)] 95 97.7 102.5 105.7 106.5
În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în
amplasament s au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor
zgomotului. Astfel s au realizat simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene
pentru nivelul minim şi maxim de zgomot.
Mediu Consulting 42 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Figura nr. 999 Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei turbine eoliene
Se poate observa că începând cu distante mai mici de 500 m în orice direcţie
faţă de parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de cele 29 turbine
ale parcului eolian propus nu va depăşi 39 – 40 dB(A).
Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de
centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s a luat o rază de
referinţă de 1000 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele
rezultate sunt detaliate în tabelele de mai jos.
Mediu Consulting 43 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Tabel nr. 11131333 Variaţia intensitintensităăăăţiiţii zgomotului pe distanţa faţfaţăăăă de surssursăăăă
De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Suhurlui) sunt amplasate la o
distanţă de aproximativ 620 metri de cea mai apropiata turbina eoliana (S 09 in plan).
Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord. ANRE dar si din
simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului eolian
nu va polua fonic zonele învecinate.
Tabel nr. 1114 1444 Limitele principalelor localităţi aflate în vecinătatea
amplasamentului în care se propune amenajarea parcului eolian.
Localitatea Distanţa (km) Suhurlui 510 metri Costache Negri 2,7 Cudalbi 4,2 Băleni 5,5 Cuca 5,8 Pechea 7,6
Mediu Consulting 44 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Corni 9,3
Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de
fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei
superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne
majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustica de 100 dB(A).
Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 60
dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţă
de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr o
locuinţa. La distanţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul
produs de vântul ce o antrenează (zgomot de fond).
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că
zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate
fi măsurat după instalarea acestora, luându se şi măsurile necesare pentru reducerea
impactului.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a
direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca
în satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o
intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.
Mediu Consulting 45 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă
care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra
structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra
mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate
după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia
unor efecte reduse asupra mediului ambiant.
1.8.2. Interferenţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.
Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât
semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul
reflectat este întârziat din două motive:
datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în
cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr un amestec de fibră de
sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii
produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Mediu Consulting 46 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Principalul factor care diminuaza semnificativ actiunea canpului
electromaganetic produs de turbinele eoliene (generator, statie electrica de
transformare) il reprezinta distanta fata de sursa si receptor. In cazul parcului eolian
Suhurlui înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 metri
înălţime faţă de sol pentru generator) dar si distanţa semnificativă faţa de zonele
rezidenţiale (620 metri cea mai apropiata turbine km faţă de satul Suhurlui) face ca
impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului
eolian sa fie nesemnificativ. Astfel prin functionarea turbinelor eoliene nu se produc
radiatii de tip electromagnetic ambiental asupra factorului uman.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene
depind de:
o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
o caracteristicile palelor turbinei;
o frecvenţa semnalului interferat;
o caracteristicile receptorului;
o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate
(Sengupta & Senior 1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizicfizicăăăă sau biologicbiologicăăăă
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi
iiindicareaindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în
corelare cu:
Mediu Consulting 47 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Alegerea amplasamentului;
Capacitatea parcului, numnumăăăărulrul de turbine ales şi amplasarea acestoraacestora;;;;
NumNumNumăNum ăăărulrul de turbine alales,es, capacitatea şi amplasarea acestora;acestora;
Alternativa 0 ––– de neimplementare.
Alegerea locaţiei amplasamentului
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă îl reprezintă
potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului.
Alegerea amplasamentului s a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către
beneficiar cu ajutorul anemometrelor montate pe un stâlp de observaţie. In zonă au
fost monitorizate direcţia şi viteza vântului continuu. Datele obţinute au arătat că
zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei
electrice;
Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
Accesul la infrastructura rutieră si transportul eficient al utilajelor si
echipamentelor in zona proiectului.
ConexiuneaConexiunea\\\\capacitateacapacitatea sistemulsistemuluiuiuiui de distribuţie al energiei electrice
Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la
abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime.
Mediu Consulting 48 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori
fizici şi climatici ce includ:
Diametrul conductorului electric;
Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de
transport;
Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).
Soluţia optimă de conectare intre turbine este prin legături LES iar de la staţia
intermediara se va propune un studiului de soluţie privind conectarea Parcului eolian
la SEN.
Capacitatea parcului, numnumăăăărulrul de turbine ales şi amplasarea acestora
Capacitatea maximă a parcului eolian conform ATR 57 MW/h satisface
necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează
în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice.
Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:
Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire
a păsărilor;
Culoare şi rute de migrare a păsărilor;
Zone de locuinţe;
Neimplementarea proiectului în zona analizatanalizatăăăă va avea ca impact:
Până la 170.000 MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi
produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 25.000
locuinţe)
Mediu Consulting 49 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Emisii de 100.000 tone C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de
producere a energiei din surse neregenerabile;
Lipsa locurilor de muncă.
Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.
1.11 Localizarea geograficgeograficăăăă şi administrativadministrativăăăă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală
de 510620,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi,
Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri
existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din
21.04. 2011.
Suprafaţa de teren de 510620,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea
beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate
astfel:
Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47,
T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312,
De328, De347, De349, De364, De386, De388, De389, De402, De406, De409,
De414, De420, De429, De435, De438, De439, De450, De457, De459, De560,
De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593;
Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20,
drumuri de exploatare, drumuri comunale;
Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130,
T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643,
Mediu Consulting 50 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74,
De777/2, De778/1, De781, De783.
1.12 Informaţii despre documentele/reglementdocumentele/reglementăăăărilerile existente privind
planificarea /amenajarea teritorialteritorialăăăă în zona amplasamentului proiectului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din 21.04. 2011,
amplasamentul destinat realizării obiectivului „Centrala electrica eoliana Suhurlui
(turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,
modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui,
Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” este in totalitate încadrat ca teren arabil.
BilanBilanţţţţ teren parc eolian ATR 575757MW57 MWMWMW (29 turbine) SuprafeSuprafeţţţţee definitive platforme 52200 mp drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp fundaţie (peste cota 0) 422 mp organizare de şantier 10,000 mp racorduri la drumuri 23,400 mp SuprafeSuprafeţţţţee temporare fundaţie 10150 mp şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp Total construcconstrucţţţţiiii parc eolian = 297872 mpmpmp
Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.
Mediu Consulting 51 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Fig. nr. 11101000 ––– Utilizarea terenului in zona proiectului
Mediu Consulting 52 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
1.13 Informaţii despre modalitmodalităăăăţileţile propuse pentru conectare la infrastructura
existentexistentăăăă
Realizarea conexiunii electrice
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei
electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel
soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea
energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul
eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de
centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într o staţie de
transformare şi conexiuni.
Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul
ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr un
conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport,
cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi
postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să
reducă la minimum dimensiunile reţelei.
Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene si reţeaua de descărcare a
energiei electrice de turbine la SE (statia electrica) la staţia de transformare 30/110 kV
se realizează îngropat, cablul electric poziţionându se pe un strat de nisip şi protejat
cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi
protejat cu o folie avertizoare PVC.
Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice
presupune următoarele operaţiuni :
Mediu Consulting 53 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
excavarea de şanţuri de a lungul drumurilor existente de exploatare
agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;
amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);
amplasarea cablurilor electrice;
realizarea legăturilor între cabluri;
îngroparea cablurilor;
umplerea cu pământ a şanţurilor;
refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.
Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în
Codul Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes
public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008
respectându se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis.
Substaţia electrică – staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a
constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune
medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip
industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 30 KV,
provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o
înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer
liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători).
Se va realiza 1 punct de conexiune intermediara de 30KV, la acesta racordându
se cele 29 centrale eoliene. Punctul de conexiune se va racorda apoi printr o retea tip
Mediu Consulting 54 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
LES spre o staţia de transformare si conexiuni 110/400 kV – proiect ce va fi dezvoltat
ulterior.
Beneficiarul va obţine Avizul CNTEE Transelectrica pentru care va elabora un
Studiu de soluţie privind conectarea parcului Eolian la SEN unde va fi identificata
varianta corecta de racordare în SEN.
În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea
pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă
tensiune astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în SEN.
2. Procese tehnologitehnologicececece
2.1. Procese tehnologice de producţie
Principiul de funcţionare al turbinei eoliene
Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte
palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul
producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (119 m)
pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul eolian.
Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura
nr.12, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene,
sunt:
butucul rotorului;
paletele;
nacela;
pilonul (turnul);
arborele principal (de turaţie redusă);
Mediu Consulting 55 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
dispozitivul de frânare;
arborele de turaţie ridicată;
generatorul electric;
sistemul de răcire al generatorului electric;
girueta;
anemometrul;
Multi Processor PLC.
Figura nr. 111111 Turbină eoliană 3 MW
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat de sistemul VMP6000 ce
presupune instalarea unui multiprocesor alcătuit din 4 procesoare interconectate
(localizate în turn, nacelă, butuc şi convertor) printr o structură de comunicaţie
Mediu Consulting 56 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
bazata pe fibră optică. De asemenea sistemul VMP6000 analizează datele de la
senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control.
Sistemul de control al turbinei eoliene îndeplineşte următoarele funcţii:
• Monitorizează şi supervizează operarea turbinei;
• Asigură sincronizarea între generatorul de curent şi staţia de
transport/transformare;
• Asigură funcţionarea turbinei eoliene în diferite condiţii;
• Controlul puterii de operare şi a vitezei de rotire;
• Controlul zgomotului emis;
• Monitorizează condiţiile meteorologice ale amplasamentului;
• Monitorizează conexiunea electrică precum şi sistemul de detecţie a
incendiilor.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi
software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt
transmise printr o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă
monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la
distanţă (precum închiderea şi deschiderea).
Mediu Consulting 57 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Fig. nr ..11112222 Sistem integrat de control a parcului eolian.
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilorteh nicilor şi echipamentelor
necesare; alternative avute în vedere
Nu este cazul
2.1.2. Valorile limitlimităăăă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cecelele mai
bune tehnici disponibile
Nu este cazul
2.2. ActivitActivităăăăţiţi de dezafectare
În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor
şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv
elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări
Mediu Consulting 58 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza
autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."
Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul
deţinătorului de reţele de apă, energie electrică, gaze.
Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă aproximativ 20 ani, fiind proiectată
pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia
nu va mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de
bază a terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de
punere în operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului
în vigoare la momentul dezafectării.
3. Deşeuri
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea
deşeurilor.
Surse de generare deşeuri
În timpul amenajamenajăăăăriirii parcului eolianeolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de
clădiri sau din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament
liber se vor realiza doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de
construcţie a fundaţiilor turbinelor eoliene, platforme operare macara, reţele electrice,
organizare de şantier.
Tipurile şi cantitcantităăăăţileţile de deşeuri rezultate din activitatea analizatanalizatăăăă pe perioada
de construcţie:
deşeuri municipale;
deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);
Mediu Consulting 59 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
deşeuri metalice;
pământ excavat.
1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra
la construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 500 kg/an.
Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 deşeuri
municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
separat, grupa 20 03 alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale
amestecate. Deşeurile vor fi preluate regulat de către firma de salubritate în baza
contractului care va fi încheiat.
2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi
colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă
lunară pe perioada de construcţie va fi de aprox. 200 kg în perioada de construcţie.
Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea
reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din
categoria 15 deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,
filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte, respectiv grupa 15
01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 ambalaje
de materiale plastice, 15 01 03 ambalaje de lemn, 15 01 06 ambalaje amestecate.
Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza contractelor ce se
vor încheia.
3.3.3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de constconstrucţierucţie vor fi colectate
separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe
Mediu Consulting 60 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
perioada construcţiei va fi de 1 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile
rezultate fac parte din categoria 17 deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv
pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele
lor), codurile 17 04 05 fier şi oţel; 17 04 07 amestecuri metalice. Deşeurile vor fi
valorificate prin societăţi autorizate.
4. PPăăăământmânt excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene.
Cantitatea estimată va fi de aprox. 29000 tone, care este impropriu denumit deşeu,
deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe
verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 deşeuri
din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate),
grupa 17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi
deşeuri de la dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la
17 05 03.
În perioada funcfuncţţţţionionionionăăăăriirii ooobiectivului obiectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor
proveni din activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice.
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analanalizatăizată pe perioada de
funcţionare:
1.1.1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă
uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două
ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul
parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de
motor este estimată la aproximativ 400 l/turbina si 13,2 tone l/schimb parc eolian.
Mediu Consulting 61 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor
din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de
ungere, cod 13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de
ungere.
2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri
uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două
ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul
parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri
hidraulice este estimată la aproximativ 50 l/turbina si 1650 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor
din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de
ungere, cod 13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate.
3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electroniceelectronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile
de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente
electrice şi electronice) societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri
de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora.
Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în
spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16
deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 deşeuri de la echipamente electrice
şi electronice, codul 16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la
Mediu Consulting 62 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de
deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora
asupra mediului.
Tabelul nr. 11151555 Managementul deşeurilor
VVV valorificare; EEE eliminare; RRR – rămas în stoc;
Codul Codul privind Starea Managementul deşeurilor Cantitate deşeului principala Denumirea S, L, kg/an generată conform proprietate Colectare deşeului*) semisol ananan HG nr. periculoasă SSSSSS VVV EEE RRR 856/2002 **)**)**) construcţie Municipale 0,5 tone SL 20 03 01 europubele D1 S 15 01 01 spaţii S 15 01 02 Ambalaje 0,2 special R5 S 15 01 03 amenajate S 15 01 06 1 spaţii Deşeuri S 17 04 05 t/perioada special R4 metalice construcţie S 17 04 07 amenajate Reintroducere 29000 mc/ Pământ în lucrările de perioada S 17 05 04 excavat sistematizare a construcţie terenului funcţionare Ulei uzat de Recipiente 11600 l L 13 02 05* D10 motor metalice Ulei uzat Recipiente 1450 l L 13 01 10* D10 hidraulic metalice Deşeuri spaţii special electrice şi S 16 02 14 R7 D9 amenajate electronice
Mediu Consulting 63 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Prognozarea impactului
Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe
platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze
desfăşurarea activităţilor pe amplasament.
Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia
specifică în vigoare, astfel:
pe platforme betonate şi acoperite / descoperite;
spaţii special amenajate;
în containere transportabile, butoaie metalice;
în spaţii închise şi acoperite.
MMMăMăăăsurisuri de diminuare a impactului
Societatea va realiza un Plan de gestionare a deşeurilodeşeurilordeşeurilo rrr, generate pe
amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului,
cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul
existent la sfârşitul anului.
Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul
nesemnificativ.
În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate
măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza
controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se
preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un
impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate.
Mediu Consulting 64 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) Unelte electrice
şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va
realiza într un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va
realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/
eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament.
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiertransfrontierăăăă,, asupra componentelor
mediului şi mmăăăăsurisuri de reducere a acestora
Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor
Cudalbi, Suhurlui si Costache Negri, este reprezentat de teren arabil si este liber de
construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse.
Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate
emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din
construcţia propriu zisă a obiectivului.
În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului
constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea
pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată.
Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul
execuţiei, se vor realiza pe traseele drumurilor de exploatare si acces.
Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă
respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în
Mediu Consulting 65 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a
mediului pentru tot personalul de execuţie.
Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi
antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de
suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot
ajunge să fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare
separată a materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi
managementul eficient al acestora.
Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de
transfrontalieră deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a
Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentuluamplasamentuluiiii
Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentata prin cursuri mici permanente (
Valea rea, Suhu, Gologan, Lozova ) afluenţi ai râului Bârlădel. Cursurile prezente au un
debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de eroziune
orientate de la Nord la Sud.
Lucrările propuse pentru realizarea proiectului nu vor afecta corpuri de apă de
apă de suprafaţă, amplasamentul nefiind afectat de viituri sau inundaţii.
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate
de:
Organizarea de şantier şi tehnologiile de execuţie propriu zise;
Mediu Consulting 66 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Activitatea umană;
Lucrări de construcţii, mişcări terasamente.
Teritoriul pe care se va amenaja parcul eolian are un relief de câmpie înaltă a
cărei cuvertura este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile
la umezire).
4.1.2 Alimentarea cu apapăăăă
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul
de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe
durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă
potabilă îmbuteliată).
4.1.3. Managementul apelor uzate
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele
uzate fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate fecaloid menajere provenite din nevoile igienico
sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona
organizării de şantier a 2 toalete ecologice.
4.1.4 Prognozarea impactului
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
tehnologiile de execuţie propriu zise;
Mediu Consulting 67 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
utilajele terasiere şi cele de transport;
activitatea umană.
Lucrările de execuţie
Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene
, a platformelor, şanţurilor conexiunilor electrice, amenajarea drumurilor de acces si
exploatare constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de
suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere
excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate
de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de
suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece
lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea
locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi
subterane este minim.
Utilajele terasiere şi de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot
provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să
afecteze calitatea apei prin:
spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin
lucrările de excavaţii;
stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Mediu Consulting 68 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Activitatea umanumanăăăă
Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot
fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;
evacuările de ape fecaloid menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi
ele să afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare
Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:
depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu zise rezultate din
funcţionarea parcului eolian (cap. III.1 – tabel 14);
4.1.5 MMăăăăsurisuri de diminuare a impactului
MMMăMăăăsurisuri de protecţie a apelor în perioada de amenajaramenajare/construcţie:e/construcţie:
finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de
piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special
Mediu Consulting 69 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare
orăşeneşti şi în staţiile de epurare;
condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite
se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
FazFazFazăFaz ăăă de implementare MMMăMăăăsurisuri de diminuare Amenajare Construcţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui √ √ sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de √ √ expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni √ √ eroziunea. Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate √ şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de √ √ zonele de drenaj a apelor pluviale. Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea proiectului „Centrala electrica
eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,
platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in
Mediu Consulting 70 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” , nu are impact
semnificativ asupra factorului de mediu apă.
4.1.6 HHăăăărţirţi şi desene la capitolul "Apa"
Figura nr. 11131333 Harta hidrologică a zonei
Mediu Consulting 71 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord est şi spre
sud vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin
sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul
munţilor Carpaţi.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la
Galaţi de 10 0C si la Tecuci de 9,8 0C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între
21 0C la Tecuci si 21,3 0C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord est mase de aer
rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 0C 30C. Temperatura
medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de 3 40C. Temperatura
medie a lunii iulie este de 21,7 0C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de
peste 10 0C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi
de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse.
Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a
vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate
mai mult vara si este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate,
este temperat continentală.
Climatul zonei are un caracter temperat continental caracterizat prin veri
fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la
26 oC.
Mediu Consulting 72 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă
neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai
mici cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – 25,1%, după care urmează cele
din sud 11,6% şi nord vest –8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării
este Crivăţul, rece şi uscat. Situarea amplasamentului în zona colinară îi asigură totuşi
un topoclimat mai blând comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea
ce priveşte vitezele medii lunare ale vântului.
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi
I. PerPerioadaioada de construcţie/amenajare
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de
praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor
(produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor
lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate
lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie,
precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea
substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi
de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul
diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază
Mediu Consulting 73 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce
priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de
operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului.
Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate
după cum urmează:
Activitatea utilajelor de construcţie
Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi
prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la
locul de asamblare şi construcţie.
Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de
carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii
acestora (substanţe poluante: NO x, CO, COVNM, particule materiale din arderea
carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi.
Poluanţii rezultaţi sunt:
4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din
funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi
manipulare a instalaţiilor.
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de
următorii factori:
nivelul tehnologic al motorului;
puterea motorului;
Mediu Consulting 74 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului;
vârsta motorului/utilajului;
dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului
sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât
mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se
apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi
reparaţii ale utilajelor este redusă.
Activitatea organizorganizăăăăriirii de şantier
Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.
Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele
limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare
în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi
II. Perioada de exploatare
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de
poluare a atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna
terestră în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de
poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici
modificări ale calităţii aerului.
Mediu Consulting 75 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.2.3 Prognozarea polupoluăăăăriirii aerului
În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului – „Centrala
electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,
platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in
comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” impactul asupra
factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament
ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a
tranzitului de materii prime şi materiale.
Având în vedere următoarele aspecte:
zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a
aerului;
natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi
periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local
manifestându se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci
impactul va fi redus.
În perioada funcţionării obiectivului Parc Eolian şi a instalaţiilor aferente, nu se
vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.
4.2.4 MMăăăăsurisuri de diminuare a impactului
MMMăMăăăsurisuri de protecţie a aerulaeruluiuiuiui
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca
Mediu Consulting 76 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare epurare
evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic
pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament
şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub
acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor
nepavate;
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Tabelul nr. 11161666 Măsuri de diminuare a poluării aerului
FazFazFazăFaz ăăă de implementare MMMăMăăăsurisuri de diminuare Amenajare Construcţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata √ √ de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a √ √ zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru √ √ reducerea pulberilor antrenate de vânt.
Mediu Consulting 77 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Restricţionarea traficului în zona de lucru √ √ şi impunerea limitelor de viteză Verificarea periodică a utilajelor şi √ √ √ echipamentelor de lucru
444.34.3 Solul şi subsolul
4.3.1 Date generale
Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu
influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră,
el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de
altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare.
În general, un kg de sol conţine:
o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;
o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;
o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se
reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă– animale oameni. În
funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale
solurilor, amploarea modificărilor este diferită.
Elemente de geomorfologie
Amplasamentul propus un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144
m şi a cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice
sensibile la umezire).
Mediu Consulting 78 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Solurile predominante sunt cele zonale molice corespunzătoare stepelor,
aparţinând tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri
aluviale, lacovişti.
4.3.2 Surse de poluare a solsoluuuuluilui şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
scurgeri accidentale de produse petroliere;
transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa,
proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi
subsolului:
utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu
respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale
echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice;
utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de
fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ
vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
refacerea zonelor afectate prin săpături (fundaţii, şanţuri conexiuni electrice
, drumuri de acces) – prin reutilizarea solului excavat.
Mediu Consulting 79 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul
îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m,
precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor
implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de
verificare pe toată durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate
refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton
armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere
a amplasamentului prevăzute în proiect.
Etapa de exploatare/funcţionare
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării obiectivului (parc eolian
57MW), asupra factorului de mediu sol pot fi:
deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot
produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a
solului;
4.3.2 Prognozarea impactului
Amenajarea/construcţia şi funcţionarea proiectului, se va desfăşura în condiţii
de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din
fazele de proiectare şi construcţie.
Realizarea investiţiei – „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,
drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare
Mediu Consulting 80 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi
Costache Negri judeţul Galaţi” , nu va contribui la poluarea solului, deoarece:
Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;
S a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de
construcţie/montaj;
Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.
4.3.3 MMăăăăsurisuri de diminuare a impactului
MMMăMăăăsurisuri de protecţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în
cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime
admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier
corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de
la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în
subteran, poluând solul şi stratul freatic;
evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,
din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii,
depozitarea de materiale etc.;
Mediu Consulting 81 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii,
valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.
Tabelul nr. 11171777 Măsuri de diminuare pentru sol
FazFazFazăFaz ăăă de implementare MMMăMăăăsurisuri de diminuare Amenajare Construcţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi √ √ transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata √ √ de expunere a solului. Managementul traficului în zona √ √ obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului Management corect al deşeurilor √ √ √ rezultate. Verificarea periodică a utilajelor şi √ √ echipamentelor de lucru
4.3.4 HHHăHăăărţirţi la capitolul "Sol"
Mediu Consulting 82 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Fig. nr. 11141444 Tipuri soluri ––– zona proiect
Mediu Consulting 83 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.5. Biodiversitatea
Amplasamentul proiectului propus „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine
eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,
modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui,
Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi”, este situat la o distanţă de 24,52 km de
ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa şi 10,2 km de ROSCI 0163 Pădurea
Mogos Matele.
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de
zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale,
specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun
regimului special de ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu
influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.
Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză
deoarece acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 111 din 21.04.2011 pe un teren cu
destinaţie agricolă , puternic antropizat ce este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei
specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb).
Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul,
aceste specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna
zonei este reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole:
prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie
sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile
prezente.
Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi
specii de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în
Mediu Consulting 84 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
baza convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea
nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt
ameninţate cu dispariţia, nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane
reprezentative cu caracteristici tipice pentru regiunea biogeografică stepică.
De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante
şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi
animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi
ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale
patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea.
Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau
în imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind
situat în extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date
referitoare la existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi
ocrotirea, prin urmare nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de
implementarea proiectului şi în perioada de realizarea a investiţiei.
Nevertebrate
Insecte:
Melolontha melolontha L. 1762 (cărăbuşul de mai) Fam. Scarabeidae; Specie
larg răspândită. Nu se impun măsuri speciale de conservare.
Libellula depressa L. 1758 (libelulă) Fam. Libellulidae; Specie larg răspândită,
mai ales pe lângă ape curgătoare sau bălţi. Nu se impun măsuri
speciale de conservare.
Mediu Consulting 85 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Coccinella septempunctata L. 1762 (buburuză) Fam. Ciccinelidae; Specie
comună în locuri deschise, câmpii, fâneţe, grădini Nu se impun măsuri speciale
de conservare.
Pieris rapae L. 1762 (fluturele alb al rapiţei) Fam. Pieridae; Specie foarte
frecventă în toată ţara. Nu se impun măsuri speciale de conservare.
Bombus terrestris L. 1758 (bondar) Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera; Specie
comună în întreaga ţară. Nu se impun măsuri speciale de conservare.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu
vegetaţie ierboasă înaltă, identificându se exemplare de Anisoplia austriaca şi
Anisoplia lata (cărăbuşei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,
Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).
Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae
(fluturele de varză), Pontia daplidice (albiniţă rapitei) si Vanessa cardui (fluturele de
scaieţi).
Concluzii:
Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în
zona de impact al proiectului;
Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul uman datorat în
special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc)
face ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.
HerpetofaunaHerpetofaun aaa
In perimetrul studiat care reprezintă un habitat agricol cultivat intensiv a fost
identificata o singura specie aparţinând clasei Reptilla :
Mediu Consulting 86 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Reptile: Lacerta viridis: indivizi solitari semnalati la limita terenurilor agricole cu
asociatiilor ruderale; Avand in vedere numarul de indivizi izolati semnalati putem
concluziona ca aceasta specie nu are importanta faunistica la nivel local.
Ecologia speciilor prezente
Lacerta viridis (guşterul)
Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare
minima conform IUCN Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la Berna şi
anexa IV a Directivei Habitate.
Concluzii:
A fost întâlnita o singura specie de reptile în imediata apropiere a perimetrul
proiectului;
Nu există zone de reproducere pentru amfibieni (bălţi temporare, mlaştini)
in zona studiata.
Avifauna
Lista speciilor de pppăpăăăssssăăăăriri in zona proiectului
Specii identificate Zbor Hrana Cuibărit Fenologie Regim trofic Alauda arvensis X S E, O.V, P INS Galerida cristata X S E, O.V, P INS Pica pica X S E ZOO Corvus monedula X S E MIXT Corvus frugilegus X S E MIXT PasPasPasserPas ser montanus X S E MIXT Hirundo rustica X O.V INS Streptopelia decaocto X S E VEG Categoria fenologica: S E. – specie sedentara sau sedentar eratica; O. V. oaspete de vară; P. –
specie de pasaj; O. I. oaspete de iarnă; ; M. P. migrator parţial;
Mediu Consulting 87 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Regimul trofic: MIXT – specie omnivora, VEG – specie vegetariana, ZOO – specie zoofaga, INS –
specii insectivore.
ConcluziiConcluzii::::
Suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţele ariilor de importanţă
avifaunistică sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.
Aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă,
speciile cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi
ascendenţi
Nu au fost identificate specii care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de
hrănire sau cuibărit.
Speciilor observate in zona sunt specii comune cu valoare conservativa redusa
prezenta lor fiind in număr mic.
Nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate
neuniform în căutare de hrana sau pasaj.
Datorita lipsei habitatelor de hrănire si cuibărire in perimetrul destinat realizării
planului nu apare probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu
valoare mare de conservare.
Mediu Consulting 88 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Fig. nr 15 ––– Arii naturale prprotejateotejate în vecinătatea proiectului
Mediu Consulting 89 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Chiroptere
Pentru a prognoza impactul proiectului propus asupra speciilor de chiroptere
s a realizat iniţial o identificare a zonelor de hrănire, ştiind ca liliecii preferă in
general zonele împădurite, liziera pădurilor, poienile, habitatele umede şi localităţile.
Locurile de adăpost frecvent întâlnite la chiroptere o constituie pădurile, parcurile
(lilieci de scorbură), localităţile (lilieci antropici) şi adăposturile subterane (lilieci
de peşteră).
Pentru uşurarea identificării potenţialelor habitate pentru lilieci existente in
zona s au consultat o serie de surse de informaţii. Acestea au inclus:
Fotografii aeriene/hărţi ale zonei analizate.
Hărţi cu răspândirea speciilor de lilieci in Romania.
Înregistrările asupra adăposturilor cunoscute şi asupra liliecilor observaţi.
Date asupra migraţiei liliecilor europeni.
In urma consultării materialelor (fotoplanurile zonei, habitatele existente) nu
s au identificat pe o rază de 5 km în jurul amplasamentului locuri pentru
adăpost (adăposturi subterane, peşteri, păduri) care sa constituie un posibil habitat
pentru chiroptere.
Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de
culturi agricole şi păşuni antropizate, sunt cel mai puţin frecventate. În astfel de
zone însă, pot exista drumuri de zbor întâmplător ale liliecilor către zona de hrănire.
De asemenea s a constat o activitate redusa a chiropterelor în zona
amplasamentului si in vecinătatea acestuia.
Concluzii
Mediu Consulting 90 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Proiectul propus „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri
interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de
exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri
judeţul Galaţi” va fi situat intr un habitat deschis terenuri agricole. Nu sunt
prezente şiruri de copaci sau tufişuri (ca elemente de conexiune între
adăposturile liliecilor şi zonele de hrănire) în imediata apropiere a sitului. În perioada
de vară, un astfel de habitat este folosit ca zona de tranzit intamplator doar de puţine
specii.
Mamiferele
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se
practică o agricultură intensivă.
Fauna zonei este slab reprezentata, identificandu se specii de de rozătoare,
cum ar fi Microtus arvalis , Apodemus agrarius si Lepus europaneus.. Aceste specii nu
au valoare din punct de vedere al conservării.
4.5.1 Impactul prognozat
Habitate si flora ––– Impact nesemnifnesemnificativ.icativ.
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat
implementării proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităţi
ruderale nu reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă
şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara
restrânsa (fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si
Mediu Consulting 91 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes
comunitar.
Fauna
Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în
calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de
cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).
De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole
cultivate intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor.
Totodată nici zonele învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit.
Având în vedere particularităţile zonei destinate realizării investiţiei:
lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;
distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor;
destinaţia agricolă a terenului;
lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;
nu exista un impact potenţial negativ asupra faunei, în principal asupra
păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.
În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale păsărilor caracteristice zonei
biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate
activităţilor antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului
eolian fără a produce efecte asupra faunei locale.
Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (liliec(lilieci(liliec i)i)i)) – după cum s a precizat
anterior lipsa unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor
Mediu Consulting 92 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al
parcului eolian asupra acestor specii.
Figura nr. 11161666 Harta de relrelevantăevantă a siturilor Natura 2000 în RomaniaRomania pe grupe
taxonomice
4.5.2 MMăăăăsurisuri de diminuare a impactului
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi
cele ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a
turbinelor eoliene. Potenţialul risc de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine
Mediu Consulting 93 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
numai în zona de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată
între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei
precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip,
durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta.
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere
proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea
parcului eolian.
1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
2. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
3. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate
nocturnă;
4. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă
de posibilii factori de risc este foarte mică, turbinele eoliene prezentând un risc
scăzut de mortalitate la păsări si chiroptere.
Mediu Consulting 94 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Figura nr.nr.nr.1nr. 1117777 Principalele ccauzeleauzele ale mortmortalitalitalitalităăăăţiiţii la ppăăăăssssăăăăriririri
MMMăMăăăsurisuri de protecţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor
se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul
drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime
mediului natural;
Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul
de lucru specificat;
Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile
pentru protecţia mediului;
Mediu Consulting 95 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Refacerea ecologică şi re vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier.
4.6. Peisajul şi impactul vizual
Dezvoltarea proiectului propus – „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine
eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,
modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui,
Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi”, are loc în extravilanul localităţilor (zone
locuite).
Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea
proiectului – s au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:
Determinarea zonei specifice de impact;
Identificarea punctelor sensibile;
Analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;
Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.
Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra
punctelor de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul
produs.
Tabelul nr. 118888 Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de
interes
Criteriu Definiţie Categorie: • Static S • Punct fix • Dinamic D • Element in mişcare Elevaţia punctului de interes • Peste Nivel PN • Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei
Mediu Consulting 96 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Criteriu Definiţie • Nivel N • La nivelul de vizibilitate al turbinei • Sub nivel SN • Sub nivelul de vizibilitate al turbinei Distanţa vizibilă • Lungă – L • >5km • Medie – M • 1 5 Km • Scurtă – S • 200 1000m • Foarte Scurtă FS • <200m Durata de vizibilitate • Perioada lungă PL • >120 minute • Perioadă moderată PM • 1 120 minute • Perioadă scurtă PS • <1 minut Număr de vizitatori implicaţi • Mare MA • >10000 persoane/zi • Moderat MD • 1000 10000 persoane/zi • Mic MC • <1000 persoane/zi
4.6.1 Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului „Centrala
electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,
platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in
comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” – îl constituie
modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al
terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă
de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei
României asupra implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor
eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi
nepoluantă de energie.
Mediu Consulting 97 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Tabelul nr. 11191999 MatriceMatriceaaaa impactuluimpactuluii prognozat asupra locuitorilor zonei de implementaimplementarere a
proiectului.
Criteriu Evaluare Static Dinamic Categorie √√√ PNPNPN NNN SNSNSN Elevaţie √√√ √√√ LLL MMM SSS FSFSFS Distanţa vizibilvizibilăăăă √√√ √√√ PLPLPL PMPMPM PSPSPS DuratDuratăăăă de vizibilitate √√√ √√√ NumNumNumăNum ăăărr de vizitatori MAMAMA MDMDMD MCMCMC implicaţi √√√
Mediu Consulting 98 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.6.2 MMăăăăsurisuri de diminuare a impactului
Tabelul nr. 20 Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul dede mediu peisaj
FazFazFazăFaz ăăă de implementare MMMăMăăăsurisuri de diminuare Design Amenajare Construcţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru √ finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui. Design şi construcţie a substaţiilor în √ √ corelare cu zona amplasamentului. Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a √ drumurilor de acces de pe amplasament
4.7. Mediul social şi economic
Proiectul propune construcţia şi operarea unui parc eolian format din 29 turbine
eoliene de 3MW/turbină, , 1 staţie electrica transfer, linii conexiune subterane,
drumuri de acces, reabilitare drumuri de exploatare, fundatii turbine eoliene,
platforme operare macara, proiect derulat printr o investiţie importanta euro pe o
perioadă de minim 16 luni.
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului
propus vor include:
Faza de construcţie
Capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
Faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
Perioadă mare de exploatare a proiectului minim 20 ani;
Mediu Consulting 99 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 90 100
angajaţi.
Faza de operare
Generare de energie regenerabilă;
Suprafaţa totală ocupată de proiect nu constituie un impact semnificativ
asupra activităţilor agricole;
Va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare costcost beneficiubeneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt de aproximativ 74 mil
euro fiind reprezentate de:
Costuri de construcţie;
Costuri de operare şi întreţinere.
Beneficiile proiectului de investiţie constau în:
Producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
Reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO 2 echivalent în gaze cu
efect de seră;
Proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi
recrutat local dacă este posibil.
Mediu Consulting 100 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.7.1 Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unei proiect anvergură (parc
eolian – producere energie electrică) va fi doar de natură socială cu potenţiale
beneficii:
Crearea unui număr de 90 100 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
3 4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian – 20 ani;
Impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
Surse suplimentare de venit la bugetul local al primăriilor componente.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în
economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în
zona asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi
temporare, servicii şi dezvoltare economică.
4.7.2 MMMăMăăăsurisuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul
Mediu Consulting 101 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor
propuse în zonă
Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive
(sinergice) asupra factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în
aceeaşi perioadă şi spaţiu.
In vecinătatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte proiecte privind
construcţia unor parcuri eoliene.
De asemeni sunt semnalate existenţa unor investiţii de alta natura in zona
(ferme, asociaţii agricole) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui ,
Cudalbi si Costache Negri.
Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona
(ferme, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării
simultane a parcurilor eoliene ce fac obiectul prezentului raport, acestea neexercitând
un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate
de aceste activitati s au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.
Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole
desfăşurate nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de
interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din
arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură
condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică
exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi
mamiferelor.
Mediu Consulting 102 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene)
Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării
in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau
propuse a fost stabilita la teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Suhurlui,
Cudalbi, Corni si Costache Negri suprafaţă pe in care se va analiza impactul
cumulativ tinand cont si de:
Natura proiectelor aflate in vecinătate;
Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării
impactului cumulative;
Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Corni,
Suhurlui, Rediu,Baleni, Costache Negri si Cudalbi), in vecinatatea zonei destinate
implementării proiectului SC Suhurlui Eolian SRL – cu 29 turbine eoliene (57 MW) sunt
propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:
5 parcuri eoliene (S.C.S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine
(ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10
MW); S.C..C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10
MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);
S.C..C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in
comuna Baleni
SC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene propuse pe teritoriul
administrativ al comunelor Cudalbi si Costache Negri;
SC Corni Eolian SRL – cu 35 turbine eoliene propuse pe teritoriul
administrativ al comunei Corni;
Mediu Consulting 103 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;
SC Bridge Construct SRSRLLLL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;
SC Custom Line Energy SRL ––– 4 turbine eoliene in comuna Corni;
Mediu Consulting 104 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Fig. nr. 19 Proiecte eeolieneoliene propuse dezvoltarii in zona Cudalbi, CostacheCostache Negri,
Suhurlui, Baleni, Corni.
Mediu Consulting 105 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Cai de cumulare a impactului
In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact
cumulativ, s au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului
acestea prognozându se asupra:
Biodiversităţii locale;
Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
Mediului social economic.
Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus
mentionate (parcuri eoliene) s a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi
în perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.
Cuantificarea impactului produs
Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza
unor note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea
nivelului de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost
cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele
implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se
propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare
acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor 9 proiecte (parcuri eoliene):
s a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra
mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.
Mediu Consulting 106 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
s au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite
atribuirea unor valori numerice în situaţii de decizie.
Tabelul nr. 221111
Niveluri de referinţă Definiţie Punctul cel mai important Prioritatea de prim rang 5. Foarte important Este implicat direct în problemele majore Trebuie luată în considerare Este relevant pentru problemă Prioritate de ordinul doi 4. Important Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme Poate să nu fie rezolvată în întregime Poate fi relevantă pentru problemă Prioritatea de ordinul trei 3. Importanţă medie Poate avea impact Poate fi un factor determinant pentru probleme majore Relevanţă nesemnificativă Prioritate scăzută 2. Mai puţin important Are impact mic Nu este un factor determinant pentru problemele majore Fără prioritate 1. Neimportant Fără relevanţă Nu are efecte măsurabile
Mediu Consulting 107 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Aspecte de EFECTE ASUPRA MEDIULUI mediu afectate Termen Termen Termen Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare Pozitive Nega tive scurt mediu lung Biodiversitatea 1 1 Mediu social şi 5 1 economic Solul 1 3 Apa 1 3 Aerul 1 2 Factorii 5 1 climatici Patrimoniul 1 1 cultural Patrimoniul arhitectonic si 1 1 arheologic Peisajul 3 1 Zgomot 1 2 Total 333 555 333 333 555 333 333 333 555 202020 161616
Potenţiale efecte cumulative asupra mediului rezultate ca urmarea a construcţiei/amenajării şi funcţionării celor 9
parcuri eoliene cu un efectiv de 167 turbine eoliene.
Mediu Consulting 108 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Cuantificarea efectelor cumulate s a facut in baza urmatoarelor criterii de evaluare:
• Punctajul s a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi
compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.
• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,
temporar pe termen scurt.
Concluzii
Biodiversitatea
Analiza planurilor de încadrare în zonă, observaţiile directe asupra
amplasamentelor destinate implementării tuturor parcurilor eoliene precum şi
distanţele faţă de zonele protejate argumentează faptul că nu au fost identificate
tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, specii
de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii
de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii de valoare
ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi habitate în care există bunuri ale
patrimoniului natural.
Datorită particularităţilor amplasamentelor:
lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;
distanţe relative mari fată de rutele de migraţie a pasărilor;
lipsa cursurilor de apă;
destinaţie preponderent agricolă a terenului;
lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;
nu ss auau identificat potenţiale efecte negative asupra ffaunaunaunei,ei, în principal asupra
păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.
Mediu Consulting 109 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Avand in vedere natura terenurior destinate implementarii tuturor proiectelor
(in totalitate terenuri agricole si terenuri neproductive) nu se genereaza un potenţialul
efect negativ generat de realizarea celor 9 parcuri eoliene motivat prin lipsa zonelor
de vegetaţie posibil afectate in perioada de amenajare a terenului şi de construcţie
(fundaţii, drumuri acces, canale conductori). Astfel efect cumulativ produs asupra
vegetaţiei este nesemnificativ, observaţie fundamentată pe motivul inexistenţei
zonelor de vegetaţie reprezentative pentru regiunea biogeografică de stepa.
MediuMediullll social şi economic
Implementarea proiectelor ce privesc amenajarea parcurilor eoliene produc
efecte pozitive asupra mediului social economic prin:
creşterea surselor de finanţare la nivel local;
angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de
funcţionare;
stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de energie din surse
regenerabile;
Un posibil impact negativ asupra mediului economic poate fi semnalat prin
micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor generate din această
activitate, suplinit însă de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea
preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.
Solul
Suprafaţa destinată efectiv construirii celor 9 parcuri eoliene cu un total de 167
turbine este scăzută comparativ cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea
Mediu Consulting 110 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
proiectelor, mai mult nu se prognozează o schimbare important a destinaţiei
terenurilor din folosinţă agricolă în neagricolă.
Astfel nu se poate prognoza un efect negativ asupra solului şi subsolului din
zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie a celor trei
parcuri în acelaşi timp, puţin probabil având în vedere magnitudinea organizării de
şantier.
Operaţiile de construcţie, funcţionare şi întreţinere a parcurilor eoliene vor avea
un impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându se la traficul existent un
număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca
dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport.
De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultană a
celor 9 parcuri eoliene propuse, camioanele şi utilajele de transport putând să
afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea probleme la traficarea şi
manipularea centralelor eoliene.
Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin
amenajarea căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează
un impact pe termen scurt diminuat de măsurile luate in faza de constructie.
ApaApaApa
Măsurile propuse de beneficiarii proiectelor atât pe perioada de construcţie cât
şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate menajere sau
eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la vehiculele de
transport antrenate de către apele meteorice, limiteaza producerea unei poluari
semnificative asupra resurselor de apa. Cu atât mai mult cu cât activitatatile
Mediu Consulting 111 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
desfăşurate pentru realizarea obiectivelor sunt pe perioade scurte de timp 12 20
luni, după această perioadă nu vor mai exista intervenţii asupra factorului de mediu
apă.
Aerul
Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumularii dezvoltarii
proiectelor eoliene poate fi sesizat prin emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de
transport care pot contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra
aerului din regiune.
Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori :
durata si perioada construcţiei;
eficienta masurilor de reducere a impactului;
distanţa dintre proiecte.
Construcţia turbinelor eoliene va fi finalizată în etape minimizând astfel efectele
produse asupra aerului, impactul va fi local, temporar si nesemnificativ.
Măsurile de reducere a impactului asupra aerului, enumerate la cap 4.2,
preconizate şi de către constructor în OS ale fiecărui proiect vor face ca efectul
cumulativ sa nu fie mai mare decât efectul fiecărui proiect in parte.
Emisiile de gaze de la utilajele si mijloacele de transport pot contribui la
creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Gradul
tehnologic ridicat al utilajelor folosite şi instalaţiilor folosite în realizarea proiectelor ,
nu vor afecta semnificativ parametrii calitativi ai aerului din zonă, impactul fiind
redus, local si temporar.
Mediu Consulting 112 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Patrimoniul cultural
Nu este cazul, în zonă dezvoltarii proiectelor analizate nu s au identificat
obiective de patrimoniu cultural.
Patrimoniul arhitectonic si arheologic
Nu este cazul, în zona dezvoltarii proiectelor analizate nu s au identificat
obiective de patrimoniu arhitectonic şi arheologic.
Peisajul
Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât
acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de
mare putere la centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel
corespunzător utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă
tensiune este foarte mare, pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că
impactul vizual nu constituie o problemă.
Faţă de măsurile menţionate la capitolul 4.6 pentru reducerea impactului vizual
un argument important în diminuarea impactului cumulativ asupra peisajului îl
constituie structura reliefului din zona (culmi şi văi), a suprafeţei mari de răspândire,
cat si lipsa resurselor vizuale.
Zgomot
Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a celor 124
turbine eoliene prognoza intensităţii zgomotului în zona amplasamentelor şi zonele
limitrofe parcurilor eoliene nu difera fata de modelul de cuantificare a zomotul produs
de parcurile eoliene prezentat la cap.1.8.1. Astfel conform proiecţiei de dispersie
Mediu Consulting 113 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din
vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându se sub valori
de 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond, impactul prognozat fifiindind
nesemnificativ.
De asemeni un factor important in dispersia zgomotului produs de surse
invecinate (cumulate 167 turbine) il are si stabilirea distantelor de siguranta si
protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri
publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform
prevederilor din Ordinului 4/2009 Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de
protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I Anexa 3.
Asigurarea unei distante de siguranta de cel putin 119 m x 3 pentru toate parcurile
eoliene fata de zonele locuite elimina impactul creat prin disconfort asupra asezarilor
umane. Funcţionarea cumulata a celor 124 turbine aferente parcurilor eoliene studiate
nu va polua fonic zonele învecinate, nivelul de zgomot estimat in punctele sensibile
(zone locuite) fiind sub 40 dB (A).
Tabel nr. 222222 Limitele principalelor localităţi (zone sensibile) aflate în
vecinătatea turbinelor eoliene (efect cumulat 8 parcuri eoliene – 124 turbine).
Distanţa Localitatea minima SC SUHURLUI EOLIAN SRL Suhurlui 510 metri SC ALIZEU EOLIAN SRL Baleni 2500 metri SC CORNI EOLIAN SRL Maciseni 750 metri SC SUHURLUI EOLIAN SRL Costache Negri 2100 metri SC WIND PRO PARK EOLIAN SRL Cudalbi 2100 metri
Mediu Consulting 114 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
5. Analiza alternativelor
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea
proiectului în corelare cu:
Alegerea amplasamentului;
Conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;
Capacitate turbine, număr propus şi locaţie;
Alternativa de neimplementare a proiectului
Alegerea locaţiei amplasamentului
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă îl reprezintă
potenţialul eolian al zonei. Alegerea amplasamentului s a făcut pe baza
măsurătorilor realizate de către beneficiar cu scopul demonstrării potenţialului eolian
al zonei.
De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:
apropierea de liniile de transport a energiei electrice;
existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi
faunei din zonă;
Distanţa faţă de zonele locuite;
Accesul la infrastructura rutieră.
Conexiunea lalala sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va
realiza datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de
parcul eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei
electrice fiind influenţată de diferiţi factori:
diametrul conductorului electric;
distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;
Mediu Consulting 115 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
temperatura ambientală.
Privind sistemului de distribuţie în cadrul parcului eolian s a ales varianta de
conexiune 1 substaţie de transformare ce asigură:
Optimizarea sistemului de distribuţie;
Minimizează pierderile de energie de la fiecare turbină la substaţie şi de la
substaţie la reţeaua de distribuţie;
Accesibilitate şi reducerea potenţialelor impacte asupra mediului.
Alegerea ccapacitapacitapacităăăăţiiţiiţiiţii parcului eolian ––– ATR 57 MW şi numnumăăăărulrul de turbine ––– 292929,29 , a
fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi
capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea
economică a investiţiei.
Locaţia turbinelor (amplasarea) s a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt
necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul
cumulat şi a interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s a realizat
cu scopul de a se evita:
Zonele cu vegetaţie importantă ;
Zone cu potenţial ridicat al reptilelor;
Potenţiale culoare de zbor;
Zone clasificate ca semnificaţie arheologică;
Habitate prielnice dezvoltării florei şi faunei.
Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecinţe:
Până la 170.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse
regenerabile;
Mediu Consulting 116 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 120 000 tone/an gaze cu
efect de seră;
Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de
muncă.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de
reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul
derulării activităţilor de constructive si in faza de funcţionare a parcului eolian. În
tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor
semnificative ale implementării proiectului.
Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de
mediu identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de
mediu relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.
Tabel nr. 21 ––– PlPlPlanPl an de monitorizare
Măsura de reducere a impactului Implementarea Monitorizarea asupra mediului Atât în faza de Respectarea planului de monitorizare construcţie, cât Conform planului de propus şi în cea de Monitorizare propus funcţionare Recomandăm ca pe toată perioada de Înainte de Beneficiar
Mediu Consulting 117 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
implementare a proiectului, parc începerea eolian, etapa de constructie să fie lucrărilor de asistată de o persoană/firmă construcţie şi în specializată în implementarea durabilă timpul acestora a obiectivelor propuse prin proiect. Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea Executantul lucrărilor În perioada acestuia executării Pentru a evita dezvoltarea speciilor lucrărilor de invazive în zonă, se recomandă cu Personalul care execută construcţie stricteţe utilizarea pentru recopertarea lucrarea solului fertil decopertat iniţial. Pe parcursul şi după terminarea Pe tot parcursul lucrărilor de construcţii – montaj, perioadei de amplasamentul se va elibera de deşeuri Executantul lucrărilor execuţie a şi resturi de materiale, pentru a nu lucrărilor afecta calitatea solului fertil. Înainte de Proiectarea reţelelor de cablu subteran începerea din cadrul amplasamentelor se va lucrărilor, în poziţiona urmând reţeaua drumurilor momentul Beneficiar de acces minimizându se astfel elaborării suprafaţa de teren afectată prin proiectului fragmentarea temporară. tehnic. Înainte de Depozitarea temporară a începerea componentelor turbinelor şi a lucrărilor, în materialelor de construcţie trebuie să momentul Beneficiar se realizeze cât mai eficient in spatiile elaborării realizate (platforme, drumuri de acces) proiectului tehnic Pe tot parcursul perioadei de Amplasamentul organizarii de santier Executantul execuţie a trebuie ţinut în permanenţă curat. lucrărilor/Beneficiar lucrărilor de construcţie
Mediu Consulting 118 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de mlaştini/zone umede în perimetrul Înainte de proiectelor, deoarece acestea atrag începerea Executantul păsări iubitoare de apă sau de lucrărilor de lucrărilor/Beneficiar organisme dependente de mediul construcţie. acvatic (amfibieni) Pe tot parcursul perioadei de Trebuie să se aibă în vedere eficienţa Beneficiarul proiectului şi execuţie a procesului de refacere a porţiunilor de persoană/firmă lucrărilor, până habitat afectat de decopertări – specializată în domeniul la refacerea recopertări. biodiversităţii. totală a zonelor exploatate. Turbinele sunt semnalizate pe timpul Pe întreaga nopţii cu lumină intermitentă roşie cu perioadă de Beneficiarul proiectului intervale mari de timp, între două funcţionare a aprinderi consecutive. parcului eolian. Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor Pe întreaga eoliene în culori contrastate, pentru a perioadă de Beneficiarul proiectului evita coliziunea accidentala a păsărilor funcţionare a cu acestea. parcului eolian.
Mediu Consulting 119 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
666.1.6.1. Factorul de mediu apapăăăă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate menajere rezultate de la
toaletele ecologice amplasate pe durată de amenajare şi construcţie a
parcului eolian – conform NTPA 001/2002.
În perioada de funcţionare a Parcului eolian (57 MW ––– 29 turbine) nu se
genereazgenereazăăăă ape uzate.
666.2.6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea
pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru
acest posibil poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de
funcţionare.
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi
de STAS 12574/87 şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul
înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de
funcţionare.
Mediu Consulting 120 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
666.3.6.3. Factor de mediu sol şi subsol
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanta prin utilizarea
unor echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul
angajat, funcţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase
unităţi de comandă şi control.
6.4 Biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă
deosebită asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona.
Astfel pentru identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va
monitoriza numărul de carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile de
la operarea parcului eolian. După prezentarea raportului de monitoring şi analizarea
rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului se va lua
decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
7. Situaţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi
de un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele
naturale şi antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante
şi post construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce
tranzitează amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
Mediu Consulting 121 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale
următoarele:
Cauze interne
a) Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control
sau de automatizare.
Ele se datorează:
proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la
coroziune, la variaţiile de temperatură, etc.;
proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
nerespectării normelor tehnice de securitate;
dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).
b) Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie
(aparatură de siguranţă, control şi alarmare).
Ele se datorează eficienţei scăzute de control.
Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme
de înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.
c) Defecte de exploatare
Ele se datorează:
insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;
insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;
căderilor psihologice, fiziologice.
Mediu Consulting 122 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Cauzele externe
schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;
diverselor acte de sabotaj;
calamităţilor naturale;
dezastrelor majore.
Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru
ca acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de
către firmă:
sursele potenţiale de accident, date de identificare;
cauzele care pot produce evenimentul;
factorul de mediu vizat;
poluanţii potenţiali;
aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse
potenţiale;
măsurile concrete de:
prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;
intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;
intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare
operativă a lor;
echipele de intervenţie, responsabilităţi;
măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de
intervenţie;
Mediu Consulting 123 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru
controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor
factorilor de mediu cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al
depăşirilor valorilor admisibile ale contaminării să înştiinţeze organismele
stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia măsurile de punere sub control
a instalaţiilor;
programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie..
Ca surse de accidente de naturnaturăăăă electricelectricăăăă, le reprezintă toate utilajele acţionate
de energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice. Riscurile
unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a instalaţiilor
electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor
oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la
instalaţiile electrice.
Substanţe periculoase
Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în
procesul tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor
prezintă fraze de risc R relevante, şi anume:
Tabelul nr. 222222 Identificarea substanţelor periculoase
Clasificarea şi etichetarea substanţelor Denumirea sau a preparatelor chimice*) materiei prime, Cantitatea anualanualăăăă// CategorieCategorie a substanţei sau existentexistentăăăă în stoc Periculoase/ a preparatului Periculozitate**) Fraze de risc*) Nepericuloase chimic (P/N) Ulei hidraulic 1450 litri PPP Poate provoca efecte R53, S23, S51
Mediu Consulting 124 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
adverse pe termen lung Ulei transmisie 11600 litri PPP asupra mediului acvatic.
Riscuri naturale
Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a proiectului, sunt:
căderile masive de zăpadă, inundaţiile şi cutremurele.
Căderi masive de zăpadă
Obiectivul analizat se va amplasa în extravilanul localităţilor, într o zonă
geografică cu căderi reduse de zăpadă. Din acest motiv, se consideră că prezintă un
risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna funcţionare a
turbinelor eoliene.
Inundaţii
Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă
situându se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.
Seisme
Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1 93: "Zonare seismică
macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de
intensitate seismică 8 1 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare
ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va
lua în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.
Mediu Consulting 125 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
8. Descrierea dificultdificultăăăăţilorţilor
Pe parcursul elaborării Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra
Mediului , pentru investiţia –„Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,
drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare
drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi
Costache Negri judeţul Galaţi" , nu s au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.
9. Rezumat ffăăăărrrrăăăă caracter tehnic
Prin prezentul proiect se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 29
turbine eoliene, cu o capacitate maximă de 3000 kW/turbină, pe o capacitate de 57
MW/ parc (conform ATR) precum şi realizarea sistemului de racord aferent, substatie
de transformare, fundaţii turbine eoliene, platforme operare macara, drumuri de
acces si reabilitare drumuri de exploatare.
Tabel nr.23 Obiective proiect
Nr. Denumire obiectiv Rolul in proiect crt.crt.crt. construcconstrucţţţţiiiiiiii Producerea de energie electrica din 1 Turbine eoliene sursa regenerabila (vânt) Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 30 KV la statia electrica de parc 30/110 KV 2 Reţele electrice Pe acela şi canal se realizează şi re ţeaua de transmisii date prin fibra optica . Realizarea accesului la fiecare turbina 3 Drumuri interioare eoliana din drumurile de exploatare Realizarea accesului la fiecare turbina Modernizare 4 eoliana intre drumurile jude ţene şi drumuri exploatare drumurile interioare
Mediu Consulting 126 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Amplasarea macaralelor şi Platforme componentelor turbinelor pentru 5 tehnologice realizarea montajului în timp minim şi în siguran ţă Organizarea de şantier comuna – Organizare de 6 birouri, parc auto, depozitare materiale şantier comune, etc.
Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală
de 510620,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi,
Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri
existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din
21.04. 2011.
9.1. Descrierea activităţii
Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate
cronologic astfel:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:
delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu
planurile de situaţie întocmite de proiectant;
realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.
realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente
construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a
permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;
realizarea platformelor de montaj ;
realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;
Mediu Consulting 127 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Etapa a II aaa – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:
construirea/montarea turbinelor;
realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)
realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV
(parc eolian);
Etapa a III aaa – Funcţionare:
probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.
management şi întreţinere.
Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura
aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.
Turbinele eoliene care vor fi instalate in cadrul proiectului au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei
pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor
solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului
Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul
propus s a realizat ţinându se cont de:
Legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman. Si
biodiversitate (arii naturale protejate).
Normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru
evaluarea impactului.
Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului
Mediu Consulting 128 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
9.3 Impactul prognozat asupra mediului
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
tehnologiile de execuţie propriu zise;
utilajele terasiere şi cele de transport;
activitatea umană.
Surse de poluanţi pentru aer
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de
poluare a atmosferei.
Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
scurgeri accidentale de produse petroliere;
transport utilizând utilaje de mare tonaj
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra
factorului de mediu sol pot fi:
deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot
produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a
solului;
Surse de zgomot şi vibraţii în perperioadaioada de execuţie
Mediu Consulting 129 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea
surse de zgomot.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje
folosite în construcţii şi numărul acestora într un anumit front de lucru, se pot face
unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se
înregistrează.
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţiofuncţionnareare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot
sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a
direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca
în satele apropiate Suhurlui şi Costache Negri, zgomotul produs prin funcţionarea
turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din
interiorul unei case.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă
care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra
structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra
mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate
după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia
unor efecte reduse asupra mediului ambiant.
Interferenţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.
Mediu Consulting 130 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât
semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul
reflectat este întârziat din două motive:
datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în
cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr un amestec de fibră de
sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii
produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice
(100m înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale
(cea mai apropiata turbina situându se la 510 metri de zona locuita a localităţii
Suhurlui) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării
parcului eolian este nesemnificativ.
Biodiversitate
Nu se prognozează un posibil impact al turbinelor eoliene asupra pasărilor care
tranzitează zona, justificat prin lipsa zonelor de cuibărire, hrănire sau zone de
odihnă).
Nu sunt afectate arii naturale protejate de interes comunitar, rezervatii naturale,
habitate prioritare sau specii de flora si fauna de interes conservativ.
Mediu Consulting 131 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă îl reprezintă
potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei
electrice;
Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
Accesul la infrastructura rutieră.
9.59.59.5 MMMăMăăăsurisuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de
piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special
pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare
orăşeneşti şi în staţiile de epurare;
condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
Mediu Consulting 132 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite
se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri de protecţie a aerului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca
urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare epurare
evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic
pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament
şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub
acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor
nepavate;
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
pentru a se reduce pulberile formate.
Mediu Consulting 133 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în
cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime
admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat
prin:
obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier
corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de
la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în
subteran, poluând solul şi stratul freatic;
evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,
din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii,
depozitarea de materiale etc.;
colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii,
valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.
Măsuri de protecţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor
se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
Mediu Consulting 134 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul
drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime
mediului natural;
Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul
de lucru specificat;
Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile
pentru protecţia mediului;
Refacerea ecologică şi re vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier.
Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost
proiectat subteran;
Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate
nocturnă;
Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere.
Mediu Consulting 135 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Bibliografie:
Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.
Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea
impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006
ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura
Economică, 2002
Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land
Office Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC,
Horizon Wind Energy February 2009
GREEN BEAN DESIGN SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 LANDSCAPE
AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT 30th July 2008
Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia SILVERTON WIND
FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008
NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550,
SILVERTON WIND FARM Biodiversity Assessment, martie 2008
Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT
STUDY, martie 2008
U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain
Region Loveland, Colorado Western Area Power Administration Mitigation
Action Plan for the Spring Canyon Wind Project June 8, 2005
Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota Wind Energy Center
(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment
Woodlawn Wind Energy Joint Venture Woodlawn Wind Farm – august 2004
Mediu Consulting 136 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia RYAN CORNER
WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT decembrie 2005
ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK 2450 København SV
Environmental impact assessment and monitoring The Danish Offshore Wind
Farm
Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms
ScottishPower Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company
Proposed Queniborough Wind Farm, Leicestershire December 2008;
Beldie Al. 1977 1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti;
CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres;
COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timişoara: Edititura Balcanic;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;
Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
Mediu Consulting 137 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor
rare, Editura Ceres Bucureşti;
Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti;
Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti;
Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.
AL.I.Cuza, Iaşi;
Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în
România, Cluj;
Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor
vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
*** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
*** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în
România;
Mediu Consulting 138 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press
Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,
2007.
David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity
Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005
Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell
Science
Fauna and Flora International 2001 Developing Monitoring Programmes for
Protected Areas
Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB
Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation
Status, BirdLife International
Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO
Scotland
Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to
Survay and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006
Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.
Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of
renewable energy sources: the example of birds and bats
Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University
Press
S. Frontier, Denise Pichod Viale.1995, Ecosistemes structure,
fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.
@@@ Birds, bats and wind energy leaflet. Canadian Wind Energy Association
Mediu Consulting 139 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County,
West Virginia – Final Report
Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and
mitigation, Quercus
Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993
Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica,
Bucuresti, 1984.
Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus
cyaneus and its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural
Research Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK
William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press.
2006
Mediu Consulting 140 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
Cuprins: 1. Informaţii generale ...... 2 1.1 Informaţii despre titularul proiectului: ...... 2 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: ...... 2 1.3 Denumirea proiectului ...... 2 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ...... 4 1.6 Informaţii privind producţia...... 32 1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ...... 32 1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ...... 33 1.8.1 Zgomot şi vibraţii ...... 37 1.8.2. Interferenţele electromagnetice ...... 46 1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ...... 47 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ...... 47 1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ...... 50 1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ...... 51 1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ...... 53 2. Procese tehnologice ...... 55 2.1. Procese tehnologice de producţie ...... 55 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere ...... 58 2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ...... 58 2.2. Activităţi de dezafectare ...... 58 3. Deşeuri ...... 59 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor...... 59 4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora ...... 65 4.1. Apa ...... 66 4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ...... 66
Mediu Consulting 141 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
4.1.2 Alimentarea cu apă ...... 67 4.1.3. Managementul apelor uzate ...... 67 4.1.4 Prognozarea impactului ...... 67 4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ...... 69 4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" ...... 71 4.2. Aerul...... 72 4.2.1 Date generale ...... 72 4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ...... 73 4.2.3 Prognozarea poluării aerului ...... 76 4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ...... 76 4.3 Solul şi subsolul ...... 78 4.3.1 Date generale ...... 78 4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ...... 79 4.3.2 Prognozarea impactului ...... 80 4.3.3 Măsuri de diminuare a impactului ...... 81 4.3.4 Hărţi la capitolul "Sol" ...... 82 4.5. Biodiversitatea ...... 84 Mamiferele ...... 91 4.5.1 Impactul prognozat ...... 91 4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului ...... 93 4.6. Peisajul şi impactul vizual ...... 96 4.6.1 Impactul prognozat ...... 97 4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ...... 99 4.7. Mediul social şi economic ...... 99 4.7.1 Impactul prognozat ...... 101 4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ...... 101 4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ...... 101 Nu este cazul ...... 101 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor propuse în zonă ...... 102 5. Analiza alternativelor ...... 115 6. Monitorizarea...... 117 6.1. Factorul de mediu apă ...... 120 6.2. Factorul de mediu aer ...... 120 6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...... 121 7. Situaţii de risc ...... 121
Mediu Consulting 142 SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
8. Descrierea dificultăţilor ...... 126 9. Rezumat fără caracter tehnic ...... 126 9.1. Descrierea activităţii ...... 127 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ...... 128 9.3 Impactul prognozat asupra mediului ...... 129 9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ...... 132 9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ...... 132 Bibliografie: ...... 136
Mediu Consulting 143