Numãrul 414 7 martie 2005 8 pagini 5.000 lei Familia ºi societatea Un semnificativ masterat sociologic

În acest cadru, au fost analizate Prof. univ. dr. ªtefan COSTEA aprofundat, atât din perspectiva istoricã, Înscris în seria masteratelor organizate teme ºi probleme, studiile de caz º.a. – cât ºi sistematicã elementele cardinale ale de Universitatea Spiru Haret, ca o direcþie s-au concentrat pe aprofundarea teoreticã, sociologiei familiei, începând cu relaþiile nouã de activitate didacticã, ºtiinþificã ºi metodologicã ºi acþional-practicã a unei dintre caracterul universal al familiei Opinia socialã practicã, programul de masterat arii tematice cuprinzãtoare privind: nucleare ºi funcþiile sociale ºi psihologice consacrat aprofundãrii problematicii - relaþiile dintre individ, individualitate, indispensabile, pe care aceasta le sociologice a relaþiilor dintre societate ºi personalitate ºi familie; realizeazã în viaþa individualã ºi socialã a familie în societãþile contemporane, de la - viaþa de familie, mediul familial intern oamenilor (de reproducere, întreþinere a Facultatea de Sociologie-Psihologie a ºi dinamica vieþii de familie; ciclurile vieþii copiilor, plasament ºi socializare a noilor Universitãþii se aflã în plinã desfãºurare. În familiale; generaþii, de satisfacere a necesitãþilor semestrul I al anului universitar 2004-2005 - relaþiile între generaþii ºi atitudinile afective ºi de securitate, atât a pãrinþilor, a fost organizat, s-a desfãºurat ºi s-a finalizat faþã de familie; cât ºi a copiilor). De asemenea, s-a insistat primul modul din cele trei ale acestuia, - valorile familiei ºi ale vieþii de ºi asupra altor funcþii ale familiei pe care, consacrat unor probleme fundamentale ale familie; ca o constelaþie socialã ce este, le-a naþionalã domeniului tematic abordat: etnosociologia - principiile relaþiilor dintre familie ºi îndeplinit familia de-a lungul vremii, cum familiei româneºti, antropologia familiei, societate; au fost: familia ca unitate primarã de relaþiile dintre individ, familie ºi societate, - diagnoza familialã; patologia ºi proprietate (multã vreme asupra violenþa familialã. disfuncþiile vieþii de familie: „partea pãmântului), ca unitate de recreere, de Având ca obiective aprofundarea neagr㔠a familiei; confruntare sau chiar rãzbunare în relaþiile Sãptãmânal de opinie, informaþie ºi idei de larg interes naþional problematicii clasice a familiei ca fenomen - metode de cercetare în sociologia sale cu alte familii sau grupuri familiale, social universal, activitãþile didactice familiei; de determinare a statutului ºi poziþiei desfãºurate pe parcurs - expunerile, - viaþa alternativã la cea a familiei ºi la sociale a membrilor sãi, sau ca centru al dezbaterile pe temele din curricula cãsãtorie în societãþile contemporane; veneraþiei religioase, cu tata în posturã de modulului, elaborarea de lucrãri tematice - situaþia actualã a familiei ºi preot º.a. Democraþie ºi dadaism politic personale, proiectele de investigaþie a unor perspectivele evoluþiei sale viitoare º.a. (Continuare în pag.2)

Ion MITRAN economic ºi politic, în sfera legiferãrii ºi a Ne-aducem aminte strãmoºii guvernãrii, în raporturile dintre instituþii ºi Dezbaterile de idei ºi practica social- mâine-i neagrã”, în sensul cã, spre cetãþeni, în manifestarea diverselor structuri Ca profesor ºi director al ºcolilor politicã de dupã decembrie 1989 au exemplu, democraþia vorbitã ºi ale societãþii civile, pe terenul separãrii sau Prof. univ. dr. Ion Dodu BÃLAN blãjene a întocmit manuale de teologie, imprimat opiniei publice, în fapt opiniei democraþia aplicatã nu sunt echivalente intersectãrii puterilor ºi, adesea, chiar în filosofie ºi limba românã, a desfãºurat o S-au împlinit, la 20 februarie, douã sute biblioteci: Principia de limbã ºi de naþionale a românilor, ca cetãþeni, nici între ele, nici fiecare în parte de la existenþa ºi condiþia socialã a cetãþeanului bogatã activitate publicisticã la Gazeta de de ani de când, în satul Pãnade din preajma scripturã (1847-1848), Elemente de preocuparea de a cãuta ºi înþelege un discurs la altul. Vãzute dinspre putere simplu, elementele de normalitate nu sunt, Transilvania, Foaie pentru minte, inimã Blajului, a vãzut lumina zilei Timotei limbã românã dupã dialecte ºi adevãratele sensuri ale unor concepte sau dinspre opoziþie, „feþele democraþiei” încã, la ele „acasã”, ci poartã, în destule ºi literaturã ale lui G. Bariþiu, a fondat în frecvent utilizate, intrate în mentalul nu apar la fel de zâmbitoare, valorile cazuri concrete, abia o vizã de flotant. Cipariu, cel ce a adus atâta luminã din spiritul iluminismului Învãþãtorul social cu încãrcãturi ºi mesaje pozitive, sale intrând automat sub incidenþa Aºteptarea socialã ca dupã fiecare luminã pentru neamul sãu oropsit, þinut în poporului ºi Organul luminãrii (1847), cel puþin ca speranþã ºi ideal de împlinit, relativismului ºi subiectivismului politicii schimbare de „regim”, dupã alegeri – locale întuneric de o stãpânire strãinã. Din lumina prima revistã scrisã în totalitate cu litere dar aflate, nu de puþine ori, sub semnul (sau politicienilor). Situaþia, care nu este sau parlamentare – lucrurile sã se schimbe genialei sale minþi, ca teolog, a revãrsat latine. Fierbintele sãu patriotism l-a scos întrebãrii ºi al confuziilor. nouã în istorie, în experienþa social- în „bine”, sã primeze interesele obºteºti, luminã din lumina divinã ºi adevãruri adesea din izolarea în chilie, l-a îndemnat Astfel, de peste 15 ani, tranziþia dificilã umanã de pretutindeni, genereazã adesea generale, desigur, fãrã încãlcarea celor vitale pentru neam din luminatele sã conducã, dupã ªaguna, Societatea – pe care unii politicieni au proclamat-o îndoieli ºi neîncredere în ce priveºte particulare, în respectul legilor ºi moralei, adevãruri ale ºtiinþelor umaniste, arme culturalã ASTRA, sã joace un rol însemnat „încheiatã”, mai întâi în 1997 ºi, recent, la se aratã a rãmâne aproape continuu tributarã imbatabile pentru salvarea fiinþei în Revoluþia de la 1848, sã facã parte din începutul lui 2005 – a înscris pe agenda speranþei. Cauzele unui asemenea fenomen, naþionale, pentru hrana spiritualã a delegaþia pornitã la Viena pentru drepturile confruntãrilor cuvinte-cheie precum stresant social ºi pãgubos în ce priveºte românilor. românilor. revoluþie, reformã, democraþie, economie ªi totuºi, funcþionarea normalã a motoarelor Descendent ilustru al corifeilor ªcolii Timotei Cipariu a fost o personalitate de piaþã, societate civilã, pluralism, economiei, pot fi cãutate ºi descoperite atât Ardelene, a apãrat cu devotament, pânã la de Renaºtere: filolog, istoric, poet, aderare euro-atlanticã ºi altele. în trecutul recent (moºtenirea negativã sacrificiul de sine, originea romanã a memorialist, editor, publicist, profesor În noul context istoric, postdecem- tranziþia anterioarã lui decembrie’89, dar ºi carenþe neamului, unitatea lui organicã, eminent, autor a numeroase manuale, brist, cum zic unii, postsocialist, cum grave acumulate sau perpetuate de o continuitatea pe pãmântul vechii Dacii ºi poliglot de o vastã culturã. Opera lui, însã, tranziþie confuzã strategic), cât ºi în modul preferã alþii, sau procapitalist, cum ar fi „mersul tranziþiei”, sau, mai cu seamã, latinitatea limbii noastre. I s-au imputat, n-a avut norocul de a fi prea des reeditatã. mai aproape de adevãr, termenii înainte de a concepe ºi a face politicã: „de azi pe chiar de un Titu Maiorescu, exagerãrile în Acum, la douã veacuri de la naºterea sa, ieºirea din tranziþie intrarea în mâine” cel mai adesea, mai mult „pentru invocaþi se aratã a avea sau a li se atribui normalitate. efortul pãstrãrii excesive a latinitãþii scriitori contemporani de mare prestigiu: înþelesuri ºi valori diferite. Depinde de mine” ºi pentru „ai noºtri” decât pentru Cipariu a adus în studiul temeinic al Bicentenarul Eugen Simion – preºedintele Academiei, Promisã de toate forþele politice ºi ceilalþi; pentru beneficiarii de drept ºi nu „vorbitor”. Social ºi, mai ales, politic, aºteptatã de întreaga naþiune, de toþi culturii române vechi lumina care nu se TIMOTEI CIPARIU prozatorul D.R. Popescu, poetul Ion Brad, faptul aminteºte vechea zicalã latinã: non pãcãliþi, ai democraþiei. Se pot identifica aici va stinge în studierea limbii noastre, aflatã specialiºti erudiþi, precum Ioan Chindriº, cetãþenii, normalitatea vieþii, economice destule ipostaze ale tranziþiei ca idem est si duo dicunt idem, adicã nu e încã în chingile, catenele, stânjenitoare ale monumente vechi (1854), a fondat ºi oameni de bine care au sponsorizat sociale ºi politice - diferit proiectatã de anormalitate prelungitã. acelaºi lucru, dacã doi inºi vorbesc la fel. alfabetului chirilic. Cu osârdie de cãlugãr redactat Arhiva pentru filologie ºi istorie acþiunea au fãcut ca opera lui Timotei partide, alianþe sau uniuni alcãtuite, parcã, Este adevãrat cã nu de puþine ori, Ba chiar un singur ins (un om politic, un benedictin, a conceput ºi a alcãtuit, în chilia (1867-1872), a editat Crestomaþia sau Cipariu sã renascã din uitare. la întâmplare, în afara unor criterii coerente îndeosebi în ultimii 4-5 ani s-a invocat ºi „actor”, un partid) se exprimã doctrinar, cum ar cere logica politicã ºi modestã de la Mânãstirea Sfintei Treimi, Analecte literare (1858), prima antologie (Continuare în pag.2) contradictoriu sau, cum se spune în dezideratul performanþei - nu dã semne de (Continuare în pag.2) din documente adunate din arhive ºi mari de texte vechi din cultura românã. popor, practicã formula „azi e albã, aºezare trainicã la scarã naþionalã. În mediul

Consultaþii I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. I.D. S-a întors acasã pentru studenþi Învãþãmântul la distanþã: Marin Sorescu...

• Dinamica lexicului sesiune de examene, Nicolae Dan FRUNTELATà românesc actual evaluãri ºi înalt grad de promovabilitate Craiova a pregãtit un regal pentru fiul ei Solomon, a hotãrât cã lucrul trebuie fãcut ºi Conf. univ. dr. cel prea devreme plecat sã vadã ce mai fac ai l-a fãcut. noºtri de dincolo. Pentru Marin Sorescu, mare Au venit aici Eugen Simion, preºedintele Elena SILVESTRU Postul propriu de televiziune tvRM a poet, mare dramaturg, romancier, critic teatral Academiei Române, Adam Puslojic, Radomir Prof. univ. dr. Ioan GÂF-DEAC asigurat zilnic consultaþii în direct ºi ºi literar, pictor, gazetar literar. Un scriitor Andric ºi Virginia Guzina din Serbia, Ion Pagina 4 genial, un om complet al culturii româneºti, Miloº din Suedia, Roberto Merlo din Italia, Directorul Departamentului Invãþãmânt la Distanþã înregistrate pentru studenþi la diferite discipline de examen, pe baza cererii fenomen ce se aratã extrem de rar în cultura John Fairleigh din Irlanda, Fãnuº Neagu, • Dezvoltare durabilã studenþilor, a celor ce învaþã în Centrele ID. modernã. Nu spun vorbe mari pentru cã el nu Adrian Pãunescu, D.R. Popescu, Fãnuº ºi evoluþii globale Sesiunea de iarnã pentru studenþii ID fax, xerox º.a.) se aflã în bunã stare de În egalã mãsurã, sãptãmânalul Opinia mai este ºi, vezi doamne, se aplicã dictonul Bãileºteanu, Nicolae Georgescu, Grigore semnificã angajamentul intens ºi funcþionare. naþionalã a asigurat în paginile sale „despre morþi numai de bine”. Ci pentru cã Traian Pop, Ilie Purcaru, Rãzvan Voncu, Nic. toate afirmaþiile de mai sus au acoperire în Iliescu. Au fost prezenþi scriitori, actori, Prof. univ. dr. participativ al acestora în procesul de Directorii Centrelor teritoriale ID, consultaþii, informaþii ºi dezbateri pentru analiza unor mari critici, în marea iubire ce i-o regizori, editori, muzicieni din Craiova. Au examinare-evaluare, fiind aºteptate secretariatele din centre ºi personalul disciplinele aferente sesiunii de examene din Ion A. POPESCU poartã generaþii de cititori din România ºi de fost trei zile luminate, colocvii scãpãrãtoare rezultate finale pe mãsura efortului aferent activitãþii specifice din teritoriu iarnã. Conf. univ. dr. comun depus deopotrivã la facultãþi ºi au studiat conþinutul metodologiei de aiurea. ºi spectacole de mare þinutã. Un recital de Se cuvine apreciat rolul jucat de Pentru cã Marin Sorescu este cel mai poezie sorescianã susþinut de mari actori ai în centrele teritoriale ID. examinare ºi au avut schimb de pãreri Aurelian A. BONDREA secretariatele facultãþilor, care au cunoscut poet român contemporan, în lume. scenei româneºti: Mircea Albulescu, Dorel Premisele pentru rezultate pozitive cu secretariatele facultãþilor, cu decanii asigurat continuu, inclusiv în zilele de S-a vorbit într-un timp de propunerea sa la Viºan, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Ilie Lector univ. dr. rezultã din acþiunile derulate înainte de ºi responsabilii ID de la firme sâmbãtã ºi duminicã permanenþã Premiul Nobel, dar conjuncturile mondiale Gheorghe ºi Tudor Gheorghe. Un spectacol Marin A. COMªA începerea sesiunii, când pregãtirile specializate. Se remarcã faptul cã în profesionalã pentru asistenþã ºi de teatru tulburãtor cu „Iona” lui Sorescu, concrete metodice ºi de perfecþionare a toate cele 43 de centre ID din þarã ºi în comunicare cu Centrele ID în vederea conceput ºi interpretat de Ilie Gheorghe, steaua Pagina 5 infrastructurii didactice s-au aflat pe egalã mãsurã în cele din strãinãtate bunei desfãºurãri a examenelor. Naþionalului craiovean. Sã menþionez cã agenda conducerii Universitãþii. (New York ºi Chiºinãu) startul sesiunii Decanii facultãþilor, prodecanii directorul teatrului, regizorul Mircea • Particularitãþi ale Trebuie remarcat faptul c㠖 acum a fost asigurat în cele mai bune responsabili cu activitatea ID au Corniºteanu, a propus ca instituþia sã poarte când ne aflãm la ultima decadã pânã la condiþii. La nivelul Departamentului intervenit operativ pentru corecþii, numele lui Marin Sorescu. O expoziþie cu jurnalismului de încheierea sesiunii de examene – mãsurile ID s-a derulat o intensã muncã de armonizãri ºi clarificãri în diferite situaþii picturile lui Sorescu, o serie de spectacole ºi agenþie stabilite s-au dovedit a fi realiste, eficiente colectare a temelor pentru examene, particulare ivite în sesiune. întâlniri în oraº ºi la Bulzeºti, satul magic al ºi cu largã semnificaþie academicã în conform prevederilor Regulamentului Iatã, acestea sunt doar câteva „liliecilor” Conf. univ. dr. rândul studenþilor ºi cadrelor didactice. activitãþii profesionale. considerente ºi concluzii preliminare dar ªi finalul de galã, petrecerea cu poezie Pamfil NICHIÞELEA Astfel, se confirmã viabilitatea Fiecare titular de disciplinã de la toate esenþiale ale preocupãrilor de sorescianã ºi cu muzicã veche româneascã, conþinutului metodologiei de examinare- specializãrile a elaborat în timp util excepþionalã importanþã ºi oferit de un prieten de inimã al scriitorului, Pagina 6 evaluare aprobatã în prima parte a lunii întrebãrile pentru testele-grilã. Mai mult responsabilitate în procesul examinãrii- unicul ºi strãlucitul Tudor Gheorghe. ianuarie a.c. în ºedinþa Senatului ca oricând, la nivelul Universitãþii Spiru evaluãrii din sesiunea de iarnã. Da, a fost o mare sãrbãtoare. Da, a fost Universitãþii Spiru Haret, întrucât Haret, în aceastã sesiune de examene s- Sunt evidente premisele pozitive ale un lucru cu totul neobiºnuit într-un prezent mecanismul examinãrii s-a dovedit a fi a înregistrat o amplã interacþiune între continuãrii perfecþionãrii activitãþii în agitat ºi maculat de patimi politice, de afaceri fluent, funcþional, dominat de studenþi – cadre didactice – examinatori, domeniu în etapele ce urmeazã. dubioase ºi de parada nonvalorilor tupeiste care umplu ecranele unor televiziuni. O responsabilitate ºi exigenþã. respectiv între Centrele teritoriale ID ºi În context, în Centrele teritoriale ID Câteva concluzii preliminare pot fi conducerile facultãþilor. sãrbãtoare la care a participat multã lume Abonaþi-vã la sunt deja în dotare peste 200 de calculatoare bunã ºi caldã din marele oraº oltean. Am fost relevante pentru etapa în care se aflã Subiectele de examinare au fost ultraperformante, care vor asigura acolo împreunã cu o echipã a Televiziunii studenþii ID în procesul de examinare, iar asigurate on-line, în timp util pentru ca examinarea computerizatã integralã a care nu agreau ideea de român ºi invidiile România de Mâine pentru a pregãti mai unele aspecte particulare rezultate din fiecare examen sã se desfãºoare la studenþilor începând cu sesiunea de varã. negre ale unora de-acasã au depãrtat aceastã multe emisiuni despre ceva ce poate fi numit, Opinia derularea evaluãrii în Centrele teritoriale standardele de exigenþã ridicatã impusã. De aceea, Centrele ID se aflã acum în recunoaºtere meritatã pentru scriitorul din fãrã ezitare, un mare eveniment cultural al ID reprezintã motive de perfecþionare, Acum este important efortul cadrelor situaþia de elaborare a programelor speciale Bulzeºtii Doljului. acestui sfârºit de iarnã. respectiv de consolidare a mecanismului didactice spre a corecta în timp util lucrãrile de acomodare a studenþilor ID cu El s-a nãscut la sfârºit de februarie. De Acolo, parcã s-ar fi întors pentru un timp cu scopul aprecierii obiective a scrise ºi a comunica notele obþinute. programele ºi norma tehnicã de comunicare. aceea, la sfârºit de februarie, Craiova a chemat însuºi Marin Sorescu, zâmbetul lui blând ºi naþionalã! cunoºtinþelor acumulate de viitorii Ceea ce este semnificativ în procesul În mod firesc, comunicarea fãrã prieteni ai lui Sorescu din þarã ºi din lume ºi a ascuþimea inteligentã din ochi: specialiºti. de examinare-evaluare în acest moment frontiere, interacþiunea la distanþ㠄cadre organizat a V-a ediþie a Zilelor Marin Am zãrit luminã pe pãmânt, / ªi m-am Astfel, fiecare Centru ID s-a regãsit al sesiunii este cã notele deja obþinute didactice – studenþi ID” a devenit realitate Sorescu. Nu pentru cã vreun Ministeriu ar fi nãscut ºi eu / Sã vãd ce mai faceþi / Sãnãtoºi? Oferta redacþiei la începutul sesiunii pregãtit de studenþi exprimã reala lor preocupare la Universitatea Spiru Haret, ceea ce conferã dat vreun ucaz însoþit de sumele aferente. / Voinici?/Cum o mai duceþi cu fericirea? / corespunzãtor pentru activitãþile de pentru studiu. instituþiei ºi prestigiosului corp didactic Dregãtorii culturii au treburi mai importante. Mulþumesc, nu-mi rãspundeþi./ Nu am timp în pagina 8 examinare-evaluare. Sunt asigurate Astfel, rezultatele confirmã la valenþe academice moderne, comparabile în Primãria municipiului Craiova, având în de rãspunsuri, / Abia dacã am timp sã pun legãturile pe reþeaua Internet, iar aparatura majoritatea disciplinelor un grad înalt de conþinutul metodic cu ceea ce se întâlneºte frunte un om îndrãgostit de culturã, în general, întrebãri / Dar îmi place aici / E cald, e frumos, de comunicare ºi multiplicare (computere, promovabilitate. pe plan naþional ºi internaþional. ºi de literatura lui Sorescu în special, Antonie / ªi atâta luminã încât / Creºte iarba ... 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag. 2

lui Maiorescu l-a ridiculizat din pricina Ne-aducem aminte ideilor sale despre limbã ºi a ortografiei pe care a folosit-o. Va trebui sã schimbãm Preocupãri manageriale ceva în acest portret. Calea cea mai sigurã este sã-i recitim opera, inclusiv aceste strãmoºii scrisori ticluite cu sistemã, nu o datã arþãgoase, bârfitoare, de cele mai multe ori la Facultatea de Arhitecturã mesianice ºi juste (în ceea ce priveºte (Continuare din pag.1) sprijinul familiei profesorului Mircea drepturile naþiei române), în linia ªcolii Facultatea de Arhitecturã nu se numãrã Transformarea fiecãrui student, viitor activ, participativ inclusiv la elaborarea ºi Ganga, care cuprinde: Însemnãri Ardelene. Un om cinstit ºi dârz în printre cele mai mari din Universitatea arhitect, în subiect, coautor al propriei aplicarea proiectelor de anvergurã, din autobiografice, Versuri originale ale lui În anul 1887, poetul G. Coºbuc ºi-a convingerile lui, un om supãrãcios ºi Spiru Haret, în schimb are o structurã ºi o pregãtiri se realizeazã inclusiv prin subvenþiile cãrora sã-ºi poatã dezvolta ºi exprimat admiraþia pentru Timotei Cipariu T. Cipariu, Culegeri de folclor ºi încãpãþânat, în fine, un intelectual cu multã concepþie doctrinarã atât de bine închegate, atragerea lui în activitatea de cercetare- sã-ºi susþinã întreaga suprastructurã. Criza în poemul cu titlul dintr-un vers horaþian: Cuvântãrile marelui orator. ºtiinþã de carte (cunoºtea 12 limbi strãine, Un bogat Epistolar (1836-1877) este receptivã la nou tocmai în baza unei proiectare, care la Facultatea de actualã a învãþãmântului superior de Non omnis moriar (Nu voi muri în între care ebraica, turca ºi araba) încurcat pretutindeni fiind în primul rând una de întregime), aºa cum Eminescu fãcuse la publicã Editura Academiei Române, cu un ample capacitãþi de sintezã încât, prin toate Arhitecturã înregistreazã o funcþionalitate nu o datã în fanteziile lui filologice, se naturã financiarã, tocmai modelul moartea dascãlului sãu Aron Pumnul. Într- Cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, aceste atribute, acþioneazã ca un nucleu superioarã. Aºa se face cã ºi studenþii profileazã din aceste texte confesive, scrise un poem de 11 strofe, fãcând elogiul textul fiind îngrijit ºi adnotat substanþial reprezentativ pentru învãþãmântul superior participã la soluþionarea contractelor de universitãþii antreprenoriale este cel care bãrbaþilor iluºtri, care ne duce gândul la de Ioan Chindriº, autorul studiului temeinic, într-o limbã în care graiul modern. Care învãþãmânt superior modern cercetare-proiectare pe seama cãrora asigurã independenþa economicã a Antichitate, Coºbuc îl aºeazã pe Timotei introductiv. popular se înfrãþeºte cu româna din cu profil de arhitecturã este pretutindeni facultatea are tot mai multe solicitãri. În instituþiilor de învãþãmânt superior ºi, drept Cipariu în rândul bãrbaþilor ce „poartã Cu harul sãu de critic ºi de prozator, traducerile cãrþilor sfinte, toate aranjate în confruntat astãzi cu mari provocãri, þinând desfãºurare se aflã, între altele, proiectele urmare, o mai mare flexibilitate ºi un ritm putere ºi dovadã,/ Dar nu prin fier ºi lance”, Eugen Simion creioneazã un foarte fidel frazã dupã dogma latina”. îndeosebi de funcþionalitatea, rezistenþa, de restaurare a casei natale a dirijorului intens în relaþionarea dintre cerere ºi ofertã. Elaborarea unui asemenea model într-o cãci „ei nu înving prin spadã,/Ce-nving cu ºi sugestiv portret al ilustrului cãrturar: Cinste celor ce au contribuit la dar ºi de estetica obiectivelor proiectate. Sergiu Celibidache ºi a celei ce i-a instituþie de învãþãmânt superior particu- mintea lor”. „Timotei Cipariu este, se vede limpede, un resurecþia unei asemenea uriaºe Tocmai în virtutea atributelor sale estetice aparþinut scriitorului Calistrat Hogaº, veritabil personaj în lumea cãrturãreascã personalitãþi pentru reintegrarea ei în lar, precum Universitatea Spiru Haret, este Ion Brad ºi Ion Buzaºi ne-au oferit o se revendicã astãzi arhitectura ca o sintezã ambele din oraºul Roman. Studenþii frumoasã ediþie de Scrieri literare, cu a Ardealului. Un personaj pe care ºcoala fluxul vieþii noastre spirituale! participã, de asemenea, inclusiv la lucrãrile explicabilã din perspectiva faptului cã originalã între ºtiinþã ºi artã, ca un spaþiu tipologia însãºi a unui astfel de învãþãmânt de proiectare pentru catalogarea geometric cu irizãri muzicale ºi de culoare, este mult mai flexibilã, mai deschisã ºi mai monumentelor funerare, existente în tinzând spre consacrarea urbanã a marelui stimulativã inclusiv pentru investigaþia de Bucureºti, dar ºi în alte oraºe, pe tema echilibru din natura înconjurãtoare. ªi cum largã cuprindere. ªcolile Blajului cãrora existã un contract de cercetare- în conºtiinþa românilor, frumosul util ºi În multe cazuri, propria tradiþie ºi utilul frumos au fãcut dintotdeauna parte proiectare. Se anunþã, totodatã, o apropiatã experienþã universitarã pot fi stimulente ale din conceptul de identitate naþionalã, colaborare a profesorilor ºi studenþilor în activitãþii de calitate, dar uneori pot au anticipat educaþia permanentã tocmai din cultivarea acesteia se revendicã zona de restaurare a cetãþii Sighiºoara. genera ºi tendinþe de închistare în formule emblema Facultãþii de Arhitecturã de la ªi pentru cã activitatea de cercetare- anacronice. Pe când sinteza mai multor Universitatea Spiru Haret. „Nu este proiectare de aici are, cum aminteam, ºi experienþe ºi evaluarea tradiþiei ca un obþinerea unor performanþe cu totul fireascã arhitectura în care totul este un caracter anticipativ, dezbaterile impuls spre continua autoperfecþionare pot Prof. univ. dr. Ioan ªERDEAN remarcabile. Chiar la disciplina care se aflã posibil, în care armonia specificului local, ºtiinþifice, în succesiunea lor, s-au conduce spre succese nebãnuite. Situarea dintotdeauna pe primul loc în planul-cadru de pildã, se vede alteratã prin influenþe cristalizat în elemente doctrinare de mare pe aceastã mai nouã poziþie face din Opþiunea pentru aceastã temã mi-a fost permanent㔠ºi în conceptul de de învãþãmânt, Limba ºi literaturã românã, neasimilate, cãzute aici de pretutindeni” – fineþe ºi de valoare. Instituþia viabilã a Facultatea de Arhitecturã a Universitãþii sugeratã, în bunã mãsurã, de tematica unor autoeducaþie, cu mai mult de o jumãtate de al cãrei studiu sistematic începe încã din învãþãmântului superior de mâine va fi, cel secol, înainte ca acestea sã constituie o ne mãrturisea, într-o succintã discuþie pe Spiru Haret o instituþie de viitor. simpozioane omagiale (unul dintre ele clasa I primarã. Vom intra deci la clasa I, puþin în domeniul arhitecturii, consacrat bicentenarului lui Timotei prioritate a învãþãmântului în societatea aceastã temã, prof. univ. dr. Emil Creangã, clasã la care, în prezent, din numãrul total universitatea antreprenorialã, ca model Mihai IORDÃNESCU Cipariu, director al Gimnaziului din Blaj contemporanã. Dascãlii blãjeni au intuit, de 20 de ore, aceastã disciplinã este onoratã secretarul ºtiinþific al facultãþii. Regãsim între anii 1854-1857), precum ºi de încã de atunci, ceea ce un antropolog cu 7-9 ore pe sãptãmânã. Proporþia a fost aici profesia de credinþã a unei mari experienþa proprie pe care am „cucerit-o” american afirma nu cu mult timp în urmã: aproximativ aceeaºi ºi în trecut. exigenþe, dublate de autoexigenþã. O pe parcursul a opt ani de studii la ªcoala „În zilele noastre, nimeni nu trãieºte în Trebuie fãcutã, de asemenea, profesie de credinþã asiduu cultivatã de Normalã din Mica Romã, ºcoalã pe a cãrei societatea în care s-a nãscut ºi nu va muri precizarea cã cei din generaþia mea au întregul corp universitar, de la reputatul ºtampilã, pecetluitã pe diploma mea de în cea în care a trãit”. Înþelegând ºi învãþat didactica (metodica) limbii române arhitect, prof. univ. dr. Corneliu capacitate, promoþia 1947, este scris anul anticipând cu peste o jumãtate de secol în la clasa I – ºi nu numai – nu prin lecþii Dumitrescu, decanul facultãþii, pânã la cel urmã acest adevãr, ºcoala blãjeanã ºi-a 1754; am omagiat 250 de ani de la crearea (cursuri, ore) teoretice, ci prin aplicaþii mai tânãr asistent. acestui miracol ºi simbol al istoriei conturat finalitãþi ale procesului didactic, practice, realizate în ºcoala de aplicaþie, Graþie tocmai acestei exigenþe ºi învãþãmântului românesc, care sunt ºcolile punând accent nu pe cantitatea de ce se afla chiar în incinta localului ªcolii informaþii, ci pe formarea de competenþe ºi autoexigenþe din procesul pregãtirii Blajului. Acestei zone inestimabile, oferitã normale, ºi þinute nu neapãrat de profesori capacitãþi ale intelectului, cu perspective universitare, componenþii fiecãrei promoþii mie de ªcolile Blajului, i se adaugã sau alþi specialiºti în lingvisticã ºi teoria experienþa proprie, dobânditã prin certe de folosire a lor în procesul învãþãrii de absolvenþi ai Facultãþii de Arhitecturã literaturii sau în alte discipline, ci de contactul nemijlocit ºi neîntrerupt, de-a pe termen nelimitat, pe parcursul întregii gãsesc rapid locuri de muncã în specialitate profesorii de pedagogie ºi institutorii lungul a peste 55 de ani, cu ºcoala de toate cariere profesionale, al întregii vieþi. În ºi sunt foarte bine retribuiþi. Competiþia gradele, cu dascãli de elitã de la unitãþi de consecinþã, dãscãlimea blãjeanã a încercat titulari ai ºcolii de aplicaþie. Acelaºi lucru profesionalã este acutã, dar ei sunt pregãtiþi se petrecea ºi la celelalte discipline. învãþãmânt din aproape toate zonele ºi a reuºit, în mare mãsurã, sã ofere tinerilor sã-i facã faþã chiar ºi pe plan internaþional. Profesorul nostru de pedagogie, Teodor geografice ale þãrii, parcã anume nãscuþi deschidere cãtre autoinstruire, sã-i Iar acest sistem modern de pregãtire începe ºi formaþi pentru a învãþa pe alþii. înzestreze cu instrumente ale muncii Megieºan, pe vremea aceea ºi director al ªcolii Normale, a fost un ilustru specialist, din primul semestru universitar, când Blajul, prin dascãlii sãi, formaþi iniþial, intelectuale, cu capacitatea de a le utiliza în cursul, prelegerea depãºesc condiþia în marea lor majoritate, la aceleaºi ºcoli ale mod creator, considerând cã unul din þelurile de-a dreptul pasionat în „arta” de a-i învãþa pe alþii. ªi nu neapãrat în domeniul clasicã, „ex cathedra”, ºi se transformã vetrei sale, a creat ceea ce poate fi numit supreme ale ºcolii a fost ºi este: „a-i învãþa într-un dialog, într-o dezbatere cu „spiritul de didactician”; a cultivat în mintea pe elevi cum sã înveþe”, „a-i învãþa sã devinã pedagogiei. Avea predilecþii ºi pentru alte succesive incitaþii venite din partea tuturor ºi în sufletul valoroºilor „oameni de la ...”, „a-i învãþa sã fie siguri de ei înºiºi”. discipline. Domnia sa oferea modele de catedrã”, nevoia, dorinþa ºi plãcerea de a-i ªcolile Blajului au „reabilitat” ºi au lecþii la disciplinele de limbã ºi literatura studenþilor. Capacitatea de sintezã ºi ajuta ºi pe alþii sã doreascã a ºti: a ºti cum înnobilat metode de învãþãmânt considerate, românã, inclusiv (aº spune, mai ales) la viziunea retrospectivã tind de fiecare datã sã înveþe prin efort propriu, pentru ca, apoi, uneori, vetuste, chiar depãºite. Exponenþii clasa I, cu prioritate la discipline care spre proiecþii de viitor, spre prospectarea sã cultive ºi ei, la rându-le, la generaþiile ce sãi au considerat cã orice metodã, fie ºi implicau tehnici ale muncii intelectuale. tendinþelor de mâine, întrucât marea au urmat ºi vor urma nevoia, plãcerea ºi „tradiþionalã”, poate fi abordatã ºi folositã Prin amintirea performanþelor acestor pasiune a arhitectului modern este sã ºtiinþa de a învãþa pe toþi de toate. în manierã nouã, poate fi mai productivã, strãluciþi didacticieni, în frunte cu întrevadã inclusiv exigenþele viitorului ªcolile Blajului au devansat ceea ce e dacã nu oriunde, cel puþin în studiul directorul nostru al tuturor, le aducem un spre a se pregãti încã de astãzi pentru cuprins acum în sintagma „educaþia didacticilor speciale unde pot determina pios omagiu la acest ceas aniversar. virtuala confruntare cu ele. Noi apariþii la Editura Fundaþiei Experienþa social-politicã aratã cã România de Mâine Democraþie existã ºi un rãspuns adecvat, realist al maselor la simbolurile politice de orice Familia ºi societatea naturã, pozitive sau negative, având în vedere c㠄politica este un spectacol ºi dadaism politic (Continuare din pag.1) fiziologie ºi spirituale, obiective, ceea ce relatat de mass-media ºi urmãrit în direct înseamnã cã femeia este mai fragilã ºi mai de pãrþi din public. Ea atrage atenþia Abordându-se tema forþelor majore sensibilã fizic (dar ºi mai tare), fiind (Continuare din pag.1) sau inginerii de „autoservire” proprie, deoarece, ca orice text ambiguu, are o de solidaritate ºi de unitate a familiei, în marcatã de afectivitate, ceea ce o face mai în cadrul ºi, mai ales, în afara legii ºi bogãþie de semnificaþii care ne liniºtesc dezbateri s-a subliniat faptul cã, în permisivã în viaþã ºi în activitate. Ea este, sau ne îngrijoreazã”, scrie analistul. familiile extinse, pe lângã proprietate ºi însã, mai altruistã ºi, pe aceastã bazã, ea Prin prisma idealului normalitãþii moralei. este cea care realizeazã (sau ar trebui sã sociale, România ar trebui sã devinã În timp ce populaþia (în primul rând Pentru publicul românesc, atras de muncã, o forþã majorã a coeziunii familiei a reprezentat-o ºi o reprezintã realizeze) coeziunea familialã, prin sau a devenit deja, aºa au promis mai alegãtorii, cei încrezãtori în promisiuni, politicã ºi simþind pe propria piele, „simpatia ºi cordialitatea faþã de bãrbat” consecinþele acesteia, au o evidentã ºi astãzi, religia, pentru cã în acest tip toate vocile ºi culorile politice ale care se duc la vot) aºteaptã aplicarea de familii sunt incluºii vii; copiii ºi „dulcea influenþã asupra copiilor” tranziþiei, o societate prosperã, aºezatã unor soluþii practice, permise de resurse însemnãtate înþelegerea ºi cre-dibilizarea nenãscuþi ºi morþii. Celor vii revenindu- (A.Comte). De aceea, ea este (sau ar trebui ireversibil pe o traiectorie de ºi cãutate în spiritul rãspunderii asumate politicilor, fie ele liberale, social- le obligaþia de a se constitui în pãstrãtorii sã fie) centrul moral al familiei. dezvoltare durabilã, integratã ca o faþã de interesul naþional, scena politicã democrate, populiste, de dreapta, de ºi responsabilii „casei”, cãreia îi aparþin Din aceastã perspectivã, pare, paradoxal componentã naþionalã semnificativã rãsunã de invective, de laude egocentrice stânga sau de centru. Dar înþelegerea ºi ºi „moºii” ºi „strãmoºii” ºi viitorii faptul cã, rolul activ, de conducãtor în Elena-Luminiþa Sidenco familie, îl are bãrbatul. ªi aceastã situaþie ºi certuri sterile. Desigur, publicul larg mobilizarea sunt hrãnite de realitãþi, membri ai familiei, situaþie în care Metodica recuperãrii mâinii lumii de azi ºi de mâine, structurilor se explicã prin realitãþi obiective. Datoritã euro-atlantice, spaþiului geopolitic din a înþeles ºi acceptã adevãrul cã poate chiar ºi de simboluri, cu condiþia familia trebuie sã îndeplineascã ºi rolul de „templu al tradiþiilor sale sacre”, ºi, particularitãþilor naturale ale acestuia, între imediata vecinãtate ca ºi celui aflat la diversitatea opþiunilor politice este ca acestea sã nu fie ºi sã nu rãmânã care, faptul cã el este mai capabil sã instrumente ale manipulãrii sociale. Cine în consecinþã, are datoria de a menþine mari distanþe. Din pãcate, aºa cum expresia pluralismului, a democraþiei, viu „focul sacru” al ei. urmãreascã ºi sã promoveze interesul rezultã concludent ºi convingãtor din dar nu a înþeles ºi nu acceptã proclamã ºi îºi asumã dreptate ºi Evident cã, o datã cu scãderea treptatã personal al familiei, chiar interesul egoist sondaje de opinie, din ploile de analize manifestãrile a ceea ce ar putea fi un fel adevãr, drepturi ºi libertãþi, a ponderii acestui tip de familie (extinsã) al acesteia, bãrbatul este mai capabil sã se ºi informaþii transmise pe toate de dadaism politic. solidaritate ºi civism, reformã ºi în timpurile moderne ºi contemporane în „batã”, sã lupte pentru realizarea unui canalele mass-media, eºantioane larg Practicat încã din anii de început prosperitate, în spiritul legilor, al legãturã cu particularitãþile noilor procese asemenea ideal. ai tranziþiei, comportamentul rãspunderii civice se situeazã pe terenul sociale dominante – industrializarea, El este mai puþin sentimental ºi, de reprezentative ale populaþiei româneºti aceea, este mai capabil de imparþialitate se aflã sub impactul unor percepþii ºi nestastorniciei, inconsecvenþei ºi realismului, liniºtind publicul urbanizarea, evoluþia sistemelor de proprietate ºi de locuire etc. etc., urmate etc., etc. trãiri sociale negative, orizontul de cameleonismului a fost ºi este (alegãtorii) prin fapte ºi nu îngrijorându- b) în privinþa subordonãrii vârstelor s- l prin vorbe ºi gesturi nihiliste, non- de accentuarea spiritului individualist în aºteptare a unui viitor mai bun regãsibil în traseism politic, alianþe viaþa oamenilor, s-au schimbat ºi funcþiile a considerat ºi continuã sã se considere cã rãmânând înceþoºat. forþate ale unor doctrine incompatibile constructive, de facturã dadaistã. Pentru familiilor extinse, unele diminuând, altele autoritatea ambilor pãrinþi este normal sã În acest sens ºi în acest spirit, este între ele, în fuziuni ºi absorbþii cã se situeazã, deopotrivã, în câmpul dispãrând, ca ºi relaþiile dintre membrii lor. se exercite asupra copiilor. Dar în mod sau ar trebui sã fie cel puþin conjuncturale sau în alte „curente” ºi infertil ºi nociv al dadaismului politic, Toate aceste evoluþii s-au reflectat ºi diferit ºi cu consecinþe diferite, generate preocupant, dacã nu îngrijorãtor pentru gesturi publice de revoltã atât guvernarea prin demolare, cât ºi în concepþiile asupra cãsãtoriei ºi în de particularitãþile sufleteºti ale acestora: Ghiþã Florea, Simona Iacob forþele social-politice de decizie ºi inexplicabilã, de negaþie zgomotoasã, opoziþia politicã narcisistã, întoarsã spre modalitãþile în care aceasta se realizeazã autoritatea paternã este izvorul principal al disciplinei ºi ordinii în viaþa de familie simbolic comparabile grupãrii literar- sine ºi golitã de funcþia contraponderii astãzi. Cu implicaþii semnificative asupra Literatura românã în a doua influenþare, adicã ale puterii ºi ºi, prin extensiune, al societãþii, societatea opoziþiei, faptul social cã în vreme ce artistice de la începutul primului în raport cu puterea. rudeniei ºi a relaþiilor de rudenie ale cãror jumãtate a secolului al XIX-lea status-uri, roluri, structuri ºi funcþionalitãþi nefiind altceva decât un vast sistem de populaþia se aºteaptã la normalizarea rãzboi mondial, printre naºii cãreia se În mod normal, adicã în condiþii de s-au transformat, uneori, radical, în timp. familii ºi nu de indivizi sau grupuri de dezvoltãrii ºi depãºirea efectivã a afla ºi un poet originar din România. normalitate, democraþia este confruntare În cadrul modulului ºi-au gãsit indivizi. stãrilor critice, în interiorul clasei Dacã dadaiºtii artistici, descendenþi ai constructivã între opþiuni ºi soluþii contextul adecvat de dezbatere, analizã ºi Din aceste date reale obiective rezultã politice persistã confruntãri sterile, se unui cabaret literar, iniþiau manifestãri subordonate interesului naþional, pe când evaluare ºi alte teme fundamentale de cã relaþiile de familie pot fi nu numai de cultivã intensiv acuzaþii reciproce nihiliste în sfera culturii ºi dadaismul politic înseamnã nestatornicie, investigaþie ºtiinþificã. Una din acestea a acest tip, ci ºi: pentru închipuite sau reale eºecuri, mai experimentau colajul ºi hazardul ca inconsecvenþã ºi cameleonism, agãþate ca fost ºi cea privind principiile relaþiilor – relaþii de egalitate (între fraþi); ales economice. Amestecul politicii principii de creaþie iar negaþia ca bazã niºte „zurgãlãi” la spectacolul mult prea dintre individ, familie ºi societate, în – relaþii de veneraþie între copii ºi pãrinþi; – relaþii de bunãtate între pãrinþi ºi copii; sau politicienilor în economie a a concepþiei fondatoare, acreditatã prelungit al tranziþiei. De unde rezultã cã legãturã cu care s-a subliniat cã, individul izolat de familie ºi de societate nu este o – relaþii de comandã ºi ascultare între generat lungi controverse, considerate drept motivaþie a spectaculosului tranziþia, ca proces efectiv, conºtient realitate, ci o abstracþiune. De ceea, familia soþ ºi soþie, pãrinþi ºi copii etc. fals ca doctrinare, ele fiind, în fond, provocator, dadaiºtii politici de pe asumat politic ºi social nu se încheie la este, în mod obiectiv, locul unde „individul Cele prezentate nu epuizeazã de interes individual sau de grup. Aºa Dâmboviþa transfer㠄apucãturile”, din fluierul unui arbitru, ales sau impus, ci se învaþã sã iasã din sine, din propria sa problematica masteratului. Ele se doresc s-au nãscut, din afaceri, oameni artã în societate. Pe scena politicã constatã de cãtre întreaga societate, ca personalitate ºi sã trãiascã în altul” a fi doar câteva „excerpta” din ceea ce se politici, ºi din politicã, oameni de apare, astfel, un simbolism de fapt social-economic ºi viaþã politicã (A.Comte). Ceea ce face ca relaþiile realizeazã în acest masterat, în cadru în afaceri. Faptul în sine nu poate fi condensare, creat artificial pentru ordonatã valoric ºi rãspunzãtoare social, constitutive ºi de mentenanþã ale familiei, care, atât absolvenþii facultãþii noastre, cât condamnabil sau reprobabil decât în distragerea atenþiei de la analiza funcþionând echilibrat în condiþiile indiferent de formele ºi de variaþiile sale ºi alþii interesaþi de specializarea lor în mãsura în care translaþia dintre cognitivã ºi raþionalã, deschizând normalitãþii. de-a lungul vremii ºi principiile sale acest domeniu pot obþine pregãtirea Petre Buneci, Niculae Alin fundamentale sã fie: necesarã pentru a intra în viaþa profesionalã drumul manipulãrii mediului social, Dãrângã, Gheorghe Grasu economie ºi politicã sau invers a servit a)„subordonarea sexelor”, biologia activã cu ºanse de a accede la ocupaþii x) Drept procesual penal sau serveºte numai scopurilor, aparent cum teoretiza un analist american, Murray Edelman, Politica ºi demonstrând cã, între femeie ºi bãrbat corespunzãtoare formaþiei ºi pregãtirii lor escamotate, ale unor strãvezii manevre profesor de ºtiinþe politicex). utilizarea simbolurilor existã deosebiri, organice, de anatomie ºi de specialitate. 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag.3

surprinde pe cercetãtorii români avizaþi. La Academia Românã Fiecare ºtie cã numãrul cercetãtorilor români se aflã în continuã scãdere, de la 150 000 în 1989, la circa 50 000 astãzi. Dacã aceastã sã conducã la creaþie – alunecã frecvent spre tendinþã se va menþine, riscãm ca în anii 2008- confruntãri neproductive ºi degradante. Aºa Cercetarea ºtiinþificã 2009 sã nu mai avem cercetãtori în România. se face cã nu atât O.N.G.-urile ºi S.R.L.- Dar asemenea prãbuºiri, din fericire, vin în urile societãþii civile, în înþelesul ei adesea contradicþie cu potenþialul ºtiinþific remarcabil între consacrare ºi avertisment limitat ºi partizan care i se atribuie astãzi la al românilor. Tocmai în aceastã etapã de noi, ci îndeosebi comunitatea academicã din dureroasã ºi, adesea, regresivã tranziþie, în Zilele din urmã au adus în Academia premierea proiectelor provenite din întregul România, care include întregul spaþiu România are loc o explozie a talentelor tinere. Românã un aer sãrbãtoresc: de receptare a spaþiu românesc. Strâns legat de acest aspect universitar, simbolizeazã, stimuleazã ºi ªi atunci, dacã izvorul talentelor abundã în unor noi valori, personificate prin nume de este rãsfrângerea autoritãþii morale a consacrã valoarea, creaþia autenticã ºi România, de ce producþia ei ºtiinþificã nu se rezonanþã în cultura românã ºi nu numai; de Academiei asupra tuturor provinciilor locuite durabilã oriunde s-ar manifesta ea. Într-o ridicã la o valoare realã? bilanþ al activitãþii cultural-ºtiinþifice, efectuat de români, prin a cãror solidarizare spiritualã, discuþie pe aceastã temã, purtatã cu Rãspunsul acestei întrebãri se regãseºte într-un climat de evocãri emoþionante privind încã de la înfiinþarea ei în anul 1866, academicianul Valeriu Cotea, preºedintele în însuºi apelul reiterat al Academiei moºtenirea lãsatã, acum aproape 140 de ani, Academia Românã a prefigurat Marea Unire Secþiei de ºtiinþe agricole ºi silvice, am avut Române ca autorii deciziilor politice sã ia de cãtre pãrinþii fondatori; dar ºi de proiectare din 1918. bucuria sã aud cuvinte de înaltã apreciere consecvent în calcul exigenþele celui mai a unor obiective care sã-i întãreascã În egalã mãsurã, Academia Românã îºi ºi urãri de noi succese adresate Universitãþii înalt for ºtiinþific. Din pãcate, nu se întâmplã României calitatea de spaþiu european al extinde ºi întãreºte atributele de factor Spiru Haret, rectorului ei, prof. univ. dr. astfel. ªi mai dureros este faptul cã ºi atunci sintezei culturale între Occident ºi Orient. mediator ºi de consultanþã pentru cei care Aurelian Bondrea, pentru realizãrile când guvernanþii României adoptã legi de Acest climat a fost cu deosebire resimþit în au puterea deciziei. „Intenþia noastr㠖 cultural-ºtiinþifice remarcabile ºi proiectele sprijinire a activitãþii de cercetare, aceste ziua când au fost conferite Premiile sublinia preºedintele Eugen Simion – este de anvergurã al cãror obiectiv este nu legi nu întotdeauna se respectã. De pildã, Academiei Române pe anul 2002, plus alte ca, în mãsura în care ne pricepem, sã profitul individual, ci creaþia de însemnãtate asemenea educaþiei, ºi cercetarea ºtiinþificã câteva distincþii (Meritul Academic) acordate intervenim în problemele fundamentale ale naþionalã, adusã în favoarea generaþiilor a fost legiferatã ca prioritate naþionalã. Însã unor parlamentari care au sprijinit substanþial societãþii, cu condiþia, fireºte, ca cei ce deþin tinere. Inclusiv prin potenþialul ei de procentul din PIB atribuit cercetãrii dezideratele ºtiinþifice ºi organizatorice ale puterea sã ne consulte ºi sã ne urmeze cercetare ºtiinþificã, Universitatea Spiru dezminte aceastã sintagmã. Dar pânã ºi Academiei Române. Spaþiul nu ne îngãduie sfatul.” Din aceastã perspectivã au fost Haret se înfãþiºeazã ca un partener de aceste sume infime atribuite cercetãrii nu nominalizarea celor peste 80 de cercetãtori invocate douã exemple. Primul exemplu se nãdejde în grupurile comune de cercetare, sunt folosite optim. O bunã parte dintre din þarã (inclusiv din Republica Moldova) ºi referã la înfiinþarea, în cadrul Academiei pe care actualul preºedinte al Academiei le- proiectele de cercetare finanþate de stat nu din strãinãtate, laureaþi ai premiilor Române, a Grupului ESER (Evaluarea a propus, cu câþiva ani în urmã, sã se ridicã la parametrii solicitaþi pe plan academice pe anul 2002. Reþinem, în schimb, societãþii ºi economiei româneºti). Acest funcþioneze în România. Raþiunea acestei internaþional. De aici derivã ºi un alt neajuns aprecierile academicianului Eugen Simion, grup de reflecþie ºi de atitudine ºtiinþificã a propuneri, adresatã Ministerului Educaþiei pentru cercetare: transparenþa redusã a preºedintele Academiei Române, potrivit desfãºurat ºi desfãºoarã o activitate intensã. ºi Cercetãrii, vine îndeosebi din faptul cã modului cum sunt cheltuite fondurile cãrora respectivele premii anuale sunt cele Lui îi aparþine prima schiþã de integrare resursele financiare destinate cercetãrii fiind financiare destinate cercetãrii. În lipsa unor mai importante din þarã ºi ele îmbrãþiºeazã europeanã a României, pe care Guvernul a foarte reduse, ele se cer a fi cu atât mai mult asemenea dimensiuni retrospective ºi toate disciplinele spiritului, de la cele preluat-o ºi a prezentat-o la Bruxelles, iar orientate spre proiectele necesare ºi posibil prospective, potenþialul românesc de tradiþionale la informaticã. Inclusiv din acum Grupul ESER acþioneazã pentru a fi realizate pentru societatea româneascã. cercetare se risipeºte pe multe planuri, aceastã perspectivã, Academia Românã este pregãtirea legislaþiei româneºti referitoare Înþelepciunea acestei propuneri avea sã fie ambiþionând sã acopere toate domeniile respectatã de lumea intelectualã, din þarã ºi la integrarea în U.E. Al doilea exemplu se confirmatã, chiar dacã printr-o semnificaþie ºtiinþei. Ceea ce nu este rãu, cu condiþia ca strãinãtate, dar nu toþi politicienii români – referã la Proiectul Roºia Montanã, dramaticã, tocmai în zilele respectivelor întreg acest efort sã conveargã, în cele din preciza preºedintele – înþeleg faptul cã o împotriva aplicãrii cãruia Academia sesiuni academice. Când s-a fãcut cunoscut urmã, spre un sistem de prioritãþi, stabilite naþiune nu poate dãinui fãrã un for de Românã a intervenit cu o demonstraþie faptul cã într-un raport întocmit de National prin analiza corectã a sistemului economic consacrare a valorilor sale. În pofida unor ºtiinþificã incontestabilã. Science Foundation din SUA, României îi naþional ºi a potenþialului ºtiinþific existent, asemenea atitudini de indiferenþã sau (uneori) În lumina acestor principii îºi desfãºoarã revin anual numai 34,2 lucrãri ºtiinþifice la 1 Monumentul Independenþei Naþionale a României, aºa cum o solicitã amintitul Grup ESER. chiar de ostilitate, Academia Românã este activitatea toþi membrii Academiei Române. milion de locuitori, pe când Iugoslaviei îi revin metaforã în bronz, realizatã de Gabriela Adoc, este înãlþat în inima „dulcelui O datã mai mult, Academia Românã are, hotãrâtã sã-ºi afirme ºi mai rãspicat Spre onoarea ei, prestigioasa instituþie 50,1 lucrãri ºtiinþifice, Letoniei – 60,1, Croaþiei Târg al Ieºilor”. aºadar, dreptate sã cearã factorilor de decizie principiile sale fondatoare. Dintre acestea, o academicã oferã exemplul unei solidaritãþi – 73,3, Bulgariei – 100,3, Estoniei – 175, luarea în calcul, cu mai multã rãspundere, a însemnãtate deosebitã revine celui referitor morale remarcabile mai ales astãzi, când, Slovaciei – 190,1, Sloveniei – 271,3 º.a.m.d. recomandãrilor sale. la efectuarea cercetãrii ºtiinþifice de pe o scarã socialã foarte largã, dialogul, Indiferent de izvoarele informative ale însemnãtate naþionalã pe care, iatã, Academia schimbul de idei, dezbaterea principialã de respectivului document, locul inferior atribuit Românã o stimuleazã, inclusiv prin anvergur㠖 toate fiind menite prin definiþie României sub raportul producþiei ºtiinþifice nu Mihai IORDÃNESCU

valurilor de migratori ce s-au stabilizat „Aromâna ºi aromânii-azi” în Peninsula Balcanicã. Argumente solide în sprijinul acestei idei a adus ºi prof. univ. dr. Grigore Mediul academic a beneficiat nu de structurat comunicãrile ºtiinþifice sud-dunãreni erau consideraþi tot români, Brâncuºi care a subliniat faptul cã dintre mult de un generos demers realizat din prezentate. fie ºi sub denumirea strãveche de vlahi. cele 2.188 de cuvinte din fondul principal iniþiativa Secþiei de Filologie ºi Literaturã Punând în relaþie directã Referitor la limba vorbitã de aromâni, moºtenite din latinã, 1.657 sunt întâlnite a Academiei Române, exprimând redeºteptarea conºtiinþei naþionale a abordând controversata tem㠄Aromânii ºi în aromânã, altele suferind modificãri preocuparea constantã a înaltului for românilor sud-dunãreni cu – crizã de identitate” – autoarea neesenþiale sub influenþa graiurilor cultural-ºtiinþific de a pune în dezbatere democratizarea structurilor statale din comunicãrii a apreciat cã toate dialectele alogene din zonã. cele mai actuale ºi relevante probleme zonele unde aromânii, istroromânii ºi istorice au o bazã comunã: limba românã, Remarcând caracterul eminamente ale societãþii româneºti. Pe o asemenea meglenoromânii locuiesc de douã subliniind rolul Uniunii Culturale popular al dialectului aromân, savantul traiectorie, demonstrând grija pentru milenii, acad. Eugen Simion, Aromâne în asigurarea supravieþuirii Pericle Papahagi a demonstrat cã, de pãstrarea, conservarea ºi promovarea preºedintele Academiei Române, a minoritãþii aromâne din Balcani, precum fapt, aromâna se identificã cu româna identitãþii spiritualitãþii româneºti se subliniat cã aceºtia au dovedit „o ºi al Grupului de la Freiburg care comunã, iar cunoscutul istoric Nicolae înscrie ºi sesiunea ºtiinþificã intitulatã miraculoasã rezistenþã faþã de regimurile, militeazã pentru recunoaºterea, de cãtre ªerban Tanaºoca în comunicarea „Aromâna ºi aromânii – azi” care a uneori atroce, de deznaþionalizare a Consiliul Europei, a statutului etnic al privind „Istoria aromânilor. Probleme ºi configurat, într-un amplu registru ideatic, filonului din Balcani. Cei mai mulþi aromânilor, ajungându-se la a se perspective” a susþinut cã românii sud- semnificative adevãruri istorice. dintre ei, aromânii, au avut un aport considera aromâna ca limbã a unei dunãreni reprezintã cel mai rezistent Oportunitatea organizãrii unei asemenea impresionant în cultura ºi ºtiinþa minoritãþi ce are dreptul la afirmarea de element etnic din zonã, integrându-se în dezbateri este cu atât mai mare cu cât româneascã, configurând trãsãturile de sine, pentru sine. statele constituite în Peninsula Balcanicã într-o lume ce tinde spre globalizare ºi caracter ale fraþilor balcanici – dârzenia Dupã laborioase investigaþii efectuate fãrã a-ºi pierde identitatea naþionalã ºi mondializare nevoia afirmãrii dreptului în faþa ostilitãþilor sociale ºi naþionale, în ultimele decenii, acad. Gheorghe fiinþa spiritualã. popoarelor la identitatea naþionalã în temeinicia stãpânirii exigenþelor Mihãilã a ajuns la concluzia relevantã Iatã doar câteva din ideile, opiniile matca statalã în care istoria le-a aºezat profesionale, onestitatea slujirii unui crez prezentatã în comunicarea „Cuvintele exprimate în aceastã riguroasã dezbatere este tot mai evidentã. de înãlþare spiritualã ºi moralã”. autohtone – dovadã a unitãþii dialectelor ºtiinþificã ºi tot atâtea argumente care Care au fost virtuþile românitãþii sud- În secolele XIX ºi XX, aromânii se româneºti” cã aproximativ douã treimi complinesc adevãruri istorice mai mult dunãrene, ce i-a ajutat sã reziste cu considerau, pur ºi simplu, români – a din totalul cuvintelor incontestabil sau mai puþin cunoscute, le adâncesc demnitate vicisitudinilor unei istorii nu remarcat prestigioasa specialistã în autohtone se regãsesc ºi în celelalte Statuia lui Ion I.C. Brãtianu, unul dintre fãuritorii Marii Uniri din 1918, exponent înþelesurile, le conferã noi nuanþãri, de prestigiu al liberalismului românesc, stã mãrturie, inclusiv prin însuºi destinul prea faste, marcatã de urã ºi de violenþã, problematica românilor balcanici, acad. dialecte ale limbii române, ceea ce relansându-le ºi dezvãluind alte faþete ale ei, despre puterea de rezistenþã prin sacrificiu a istoriei noastre naþionale. la care au fost supuºi de-a lungul Matilda Caragiu Marioþeanu, dovedeºte identitatea de structurã a aceleiaºi realitãþi istorice. secolelor, de represiuni de tot felul – sunt precizând cã, de altfel, ºi în statele în care limbii vorbite de locuitorii meleagurilor (Statuia realizatã de marele sculptor Mestrovici se aflã astãzi pe B-dul Dacia din Capitalã, în incinta ansamblului de clãdiri ale familiei Brãtianu) câteva din întrebãrile pe care s-au îºi continuau existenþa milenarã românii dintre Carpaþi ºi Pind, cu mult înaintea Adela DEAC Prea devreme pentru societatea româneascã

Prof. univ. dr. Victor STOICA subestima reacþia populaþiei faþã de efectele secundare negative, în timp ce mai rapid capitalul. Ce sã mai spunem judecatã...Politica liberalã trebuie sã Lect. univ. drd. Eduard IONESCU introducerea unui asemenea sistem de terapia devine tot mai volatilã. despre alte ramuri economice!? înceapã prin restabilirea egalitãþii impozitare, susþinute ºi de figuri Nu existã stat liberal fãrã Un paradox dâmboviþean naturale dintre indivizi, prin Pentru societatea româneascã de coloratã, pentru <>, cei proeminente – aparþinând, în special, o concurenþã puternicã În condiþiile actuale, în matricea smulgerea lor din reþeaua de astãzi, fãrã îndoialã, liberalismul este care gândeau cã venise vremea emancipãrii domeniului politic ºi economic – au avut Unele progrese pe linia descentralizãrii mãsurilor adoptate sau în curs de adoptare, influenþe ºi dependenþe în care sunt un lux pe care nu ºi-l poate permite. umane ºi cei ce rãmâneau ataºaþi vechii un rol-cheie în rãsturnarea guvernãrii economiei sunt de netãgãduit. În schimb, statul îi protejeazã mai mult pe cei care prinºi, cu riscul de a-i îndepãrta Nu atât din cauza snobismului unor religii; primii vedeau în creºtinism cea Thatcher, dupã 11 ani de guvernare. atitudinea faþã de macrodecizii ºi sunt mai puternici, în speþã, pe proprietari. definitiv de libertatea pe care o politicieni care-l îmbrãþiºeazã ºi îl dintâi expresie, ascunsã sub vãlurile graþiei Aceasta ilustreazã, în modul cel mai macrodecidenþi a rãmas aproape Pe puþinii proprietari care conteazã. O promite. Pe de altã parte, nici unul „aplic㓠fãrã sã-l cunoascã, cât, mai divine sau încurcatã în feºele alienãrii, a convingãtor, cã economia ºi politica nu neschimbatã. Eroarea provine din faptul cã graniþã invizibilã, dar de nedepãºit, din elementele sistemului liberal nu ales, din cauza efectelor lui negative libertãþii ºi egalitãþii omeneºti, ceilalþi se ghideazã numai dupã eficienþã. se face distincþie, în mod eronat, între discrimineazã membrii societãþii ºi este automat sau durabil: libertatea care irump din masa mare a celor celebrau în libertatea modernã ultima Principiile de echitate fiscalã sunt mai macroeconomie ºi microeconomie, ceea ce îngreuneazã comunicarea dintre cei care de conºtiinþã trebuie garantatã de sãraci ºi foarte sãraci pentru care cucerire a Evangheliei“2 puternice decât cele de eficienþã, în se traduce, în exerciþiul puterii, prin au ºi cei care pot avea, în procesul de stat, neutralitatea statului atârnã de „moara“ liberalismului nu „macin㓠Nu existã libertate fãrã proprietate condiþiile în care sunt total ignorate.4 partajarea deciziilor. Politicul îºi asumã acumulare a bogãþiilor. Egalitatea în drept respectarea unor reguli, afirmarea nimic. Atâta doar cã acestora le mai Liberalismul aduce cu sine sau promite nu este respectatã în fapt. Privilegiind individului cere un regim rãmân tãrâþele. libertatea individului. Idee seducãtoare mai puterea în dauna cetãþeanului se prezumã reprezentativ, piaþa trebuie reglatã Originea liberalismului ales pentru cei care au trãit sub opresiunea cã activitãþile particularilor nu sunt juridic în aºa fel încât confruntarea Este foarte puþin cunoscut faptul cã unui regim totalitar. Aceastã libertate Puncte de vedere animate de buna intenþie ºi, prin urmare, de interese sã intre într-un joc ceea ce este central în constituirea consfinþeºte libera exprimare, libera oamenii sunt inegali în faþa legii. echitabil (subl. ns.).“5 liberalismului nu este economia, ci iniþiativã, dreptul de întrunire, libertatea Tratamentul maladiei corupþiei este cea Hotãrât lucru, pentru noi, problema religioasã. Din punct de presei, libertatea emigrãrii ºi, desigur, ºi mai bunã dovadã. liberalismului nu i-a venit încã timpul. vedere istoric, „Ambiguitatea altele. Exerciþiul acestor libertãþi este cu Ideea liberalã ºi ideea constructivistã macrodeciziile economice ºi intervine pentru Ce normã sã urmãm? Bisericii, care afirma cã împãrãþia ei necesitate legat de dreptul de proprietate. Intervenþionismul statal exagerat a orienta economia într-o direcþie voitã. Calea liberalã prin care cea mai 1Sorin Antohi în Pierre Manent, Istoria nu aparþine acestei lumi doar pentru a „În mãsura în care crearea de bogãþii nu zãdãrniceºte ideea liberalã. Dacã Aceastã atitudine nu este de sorginte liberalã. atractivã soluþie este pusã în sprijinul intelectualã a liberalismului, Editura se amesteca în treburile cetãþii în este decât o simplã prelungire a exerciþiului recunoaºtem modicitatea economisirii a Prin opoziþie, liberalul este, potrivit prosperitãþii celor vrednici ºi puternici Humanitas, Bucureºti, 1992, pag. 7. numele mandatului sãu divin – individual al raþiunii, recunoaºterea naturii cãrei importanþã este vitalã pentru cuvintelor proprii ale lui Friedrich Hayek, conþine, prin chiar filosofia ei, riscul Liberalismul ca soluþie dinamicã a mântuirea –, provocase o falie în plin umane a unui individ implicã dezvoltare, mãsuri ca impozit pe cel care „lasã liberã schimbarea, chiar dacã îngustãrii / închiderii comunicãrii dintre problemei teologico-politice: iatã o bunã centrul societãþilor europene. Din recunoaºterea drepturilor sale de dividende, impozit pe dobânzile bonificate, nu se poate prevedea unde va duce ea“. membrii societãþii, deoarece se bazeazã pe temã de reflecþie în Estul ortodox, unde aceastã falie s-a nãscut liberalismul, ca proprietate asupra a ceea ce el a creat.“3 impozit pe vânzãrile de imobile, ca ºi toate Aceastã idee implicã acordarea încrederii în / determinã marginalizarea permanentã ºi Biserica nu propune un spaþiu terþ – civic, sã-l numim – între spaþiul spiritual ºi spaþiul revendicare a libertãþii de conºtiinþã, În logica acestei aserþiuni, odatã creatã celelalte mãsuri asemãnãtoare nãscânde, capacitãþile indivizilor de a se adapta rapidã a celor mai puþin dotaþi, mai lipsiþi temporal, ci se concentreazã pe fuziunea exigenþã a statului neutru, bogãþia, ea trebuie repartizatã conform fac dovada cea mai clarã a unei continuu la condiþii schimbãtoare ºi, totodatã, de ºansã, ori mai nepãsãtori. De aceea, acestora douã prin symphonia. Rafinând: conceptualizare ºi regularizare a pieþei principiilor de justiþie socialã. Sã supraimpozitãri a economisirii. imprevizibile. Atomizarea economiei ºi a astfel de membri ai societãþii, ºi nu sunt cum se instituie liberalismul în Estul economice1.“ Într-adevãr, observãm, în treacãt, de exemplu, cã În spatele acestor practici fiscale nu deciziilor nu este lipsitã de control. puþini, vor fi primii care vor pune la ortodox, dacã aici Biserica nu abandoneaz㠄originalitatea istoriei politicii aplicarea cotei unice de impozit (capitaþia) gãsim nimic în afara credinþei în Concurenþa diminueazã impactul individual îndoialã valabilitatea cãii liberale de rezolvarea bizantinã a teologico-politicului? europene þine de creºtinism, iar agraveazã una dintre cele mai nefericite necesitatea ubicuitãþii statului ºi într-un fel asupra ansamblului economiei, funcþionarea redresare ºi prosperitate. ªi, pe bunã 2 Pierre Manent, Istoria intelectualã a dezvoltarea politicii moderne poate fi situaþii – polarizarea socialã. Nu ne îndoim de voluntarism care ne duce cu gândul la acesteia fiind rezultanta confruntãrii dreptate, deoarece ei nu sunt vinovaþi de liberalismului, Editura Humanitas, descrisã ca <>: ce sunt cã aplicarea capitaþiei este o mãsurã eºecul constructivismului ºi la starea realã deciziilor numeroºilor agenþi economici în natura umanã, de aluatul din care au fost Bucureºti, 1992, pag. 14. 3 pânã la urmã libertatea ºi egalitatea, liberalã, dar este ea potrivitã cu realitãþile evidentã de departe-de-liberalism sau de care se regãseºte substanþa concurenþei. plãmãdiþi. Deci, ridicându-se împotriva Pascal Salin – Liberalisme, Editions Or, economia româneascã suferã din Odile Jacob, Paris, 2000, pag. 66. dacã nu <> economice ºi sociale ale României? „Cu abateri de la liberalism. soartei lor, ei vor invoca vehement alte 4 pricina lipsei concurenþei. Dimpotrivã, de Nicolae Grigorie-Lãcriþa ºi Mariana- venind sã inspire ºi sã modeleze viaþa cât veniturile sunt mai mari, cu atât mai Astfel, de la o doctrinã a principii de justiþie socialã. În aceste Cristina Cioponea – Finanþe publice ºi civicã? Teza a luat naºtere ºi ºi-a mult impozitul stabilit dupã acest sistem individualismului (individul producãtor ºi exemplu în domeniul comerþului, condiþii, „Problema liberalismului... fiscalitate, Editura Fundaþiei România de dobândit creditul îndatã dupã (capitaþia, n.ns.) este mai neînsemnat, consumator) se profileazã alþi doi piloni hipermarketurile – majoritatea clãdite cu devine refacerea corpului social, pornind Mâine, Bucureºti, 2004, pag. 201. Revoluþia francezã. Ea avea meritul de devenind derizoriu, insignifiant, ridicol potenþiali ai bogãþiei, statul ºi întreprinderile. capital strãin – a distrus concurenþa dintre de la individul democratic, o fiinþã 5 Sorin Antohi în Pierre Manent, Istoria a-i reconcilia pe <<înþelepþii>> celor chiar de la un anumit nivel al veniturilor. Cu totul nepotrivit, acest amalgam de politicã micii întreprinzãtori români, tocmai într-un reinstituitã ex nihilo, autonomã, liberã, intelectualã a liberalismului, Editura douã tabere în aceeaºi afecþiune, diferit Greºeala guvernãrii Thatcher de a liberalã ºi mãsuri non-liberale cumuleazã domeniu economic în care se formeazã cel sprijinitã numai pe propria sa Humanitas, Bucureºti, 1992, pag. 8. 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag. 4 Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Consultaþia de faþã încearcã sã surprindã dinamica substantive comune ºi proprii: blatist, gorbaciovist, lãzãrist, În ultima vreme a sporit numãrul cuvintelor care circulã în sintagme proprii domeniului juridic-administrativ: „pachet vocabularului românesc actual, aºa cum se reflectã ea în mitingist, tonetist, zvonist; la adjective: fundamentalist, (mai ales în presã) cu sensuri extinse, neînregistrate în de legi economice”, financiar „pachet de acþiuni” ºi, prin ultimii ani în mass-media, în limba vorbitã ºi în ultimele fiscalist, vocalist; la adverbe: angrosist. dicþionare. De exemplu, algoritm (termen utilizat în matematicã extensie, celui politic „pachet de revendicãrii”; pirat apare tot lucrãri lexicografice. În centrul atenþiei se situeazã cuvinte Dintre sufixele verbale, foarte productiv în ultima vreme ºi în logicã) a fost preluat în limbajul politic, unde s-a impus mai mult cu valoarea adjectivalã în îmbinarea radio-pirat („post ºi sintagme foarte recente (unele neînregistrate în dicþionare), este sufixul -iza, care se poate ataºa unei teme substantivale rapid, pentru a desemna „sistemul de împãrþire a funcþiilor de de radio clandestin”), fiind explicat exclusiv prin francezã ºi specifice stilului publicistic sau preluate de acesta din alte sau adjectivale. În românã au luat naºtere o serie de verbe conducere în cadrul unei coaliþii proporþional cu ponderea englezã. Printr-o extensie de sens, substantivul piraterie a registre ale limbii: din stilul tehnico-ºtiinþific, din limbajul recente cu acest sufix: ambiguiza, aristocratiza, citadiniza, fiecãrui partid participant”, „negocieri politice pe bazã de dobândit sensul „reproducere ºi comercializare ilegalã (a familiar sau din argou. computeriza, croniciza, culpabiliza, disponibiliza, dugheniza, algoritm”; verbul a gestiona, întâlnit în dicþionare cu sensul cãrþilor, casetelor video ºi audio, a programelor soft etc.). Întrucât lexicul este partea cea mai mobilã a limbii, esenþializa, erotiza, juriza, mancurtiza, monitoriza, sponsoriza, „a deþine o gestiune”, este folosit astãzi de toatã lumea în toate Recent, substantivul pirat ºi-a adãugat un sens nou, dezvoltat compartimentul cel mai supus influenþelor din afarã, fiind victimiza etc., iar de la aceste verbe se formeazã substantive ocaziile: „a gestiona o crizã”, „a gestiona o situaþie”, „a gestiona pe teren românesc, în sintagma „pirat informatic”, care circulã profund legat de evoluþia societãþii ºi de toate realitãþile cu sufixul –re: ambiguizare, aristocratizare, citadinizare, eforturi, sentimente” etc.; verbul a monitoriza, pornind de la în paralel cu englezescul hacker „spãrgãtor de coduri”. În extralingvistice, încercãm o evidenþiere a principalelor aspecte computerizare, cronicizare, culpabilizare, disponibilizare, sensul oferit de dicþionare „a supraveghea prin intermediul sintagma ºtire-pirat, sensul termenului este „neoficial, ºi tendinþe ale acestuia, având în vedere avalanºa de cuvinte dughenizare, esenþializare, erotizare, jurizare, mancurtizare, monitorului sau al altui aparat specializat”, este folosit astãzi neautorizat” ºi, în acelaºi timp, „fals, neadevãrat”. noi ºi foarte noi din vocabularul românesc actual, modul cum monitorizare, sponsorizare, victimizare. mai ales în context politic-economic: „a monitoriza îndeplinirea Existã situaþii când e greu de stabilit dacã noul sens acestea s-au format ºi direcþiile în care evolueazã. În ultimul timp a sporit mult numãrul substantivelor derivate sarcinilor”, „a monitoriza respectarea acordului de pace”, „a reprezintã o creaþie româneascã sau un calc semantic. De Comparând tendinþele care se manifestã în limba românã cu sufixul –re, fapt explicat prin preferinþa vorbitorilor pentru monitoriza state”. Face carierã ºi derivatul sãu monitorizare; exemplu, verbul a îngheþa ºi derivatul substantival îngheþare actualã cu cele reþinute pentru alte limbi moderne, îndeosebi expresia nominalã cu caracter abstract. În multe cazuri însã verbul a viziona era un verb folosit exclusiv în cinematografie, ºi-au dezvoltat un sens specializat în domeniul financiar: dupã 1990, putem afirma cu certitudine cã lexicul românesc derivarea nu mai porneºte de la verbe în –iza, ci de la teme „a vedea un film, un spectacol înainte de premierã”; în ultimul „îngheþarea salariilor” sau în domeniul învãþãmântului: evolueazã în direcþia modernizãrii ºi internaþionalizãrii atât în neverbale (substantivale sau adjectivale) ca în: accesibilizare, timp ºi-a extins sensul, ajungând sã fie folosit ºi pentru a vedea „îngheþarea anului universitar” ori al tehnicii: „îngheþarea ceea ce priveºte împrumuturile, cât ºi procedeele de formare a algoritmizare, californizare, cocacolizare, cotidianizare, un film (la televizor), o piesã de teatru, o expoziþie ºi chiar un programului nuclear”. cuvintelor. dolarizare, enclavizare, libanizare, macdonaldizare, meci de fotbal, o partidã sportivã; substantivul prag a cãpãtat O altã modalitate de îmbogãþire semanticã este aºa-zisa Urmãrind cu atenþie presa scrisã ºi audio-vizualã de dupã pedeserizare, rinocerizare, westernizare. în ultimul timp, pe lângã multiplele sensuri consemnate în metaforizare a termenilor specializaþi. Utilizaþi în alte 1990, este uºor de observat cã derivarea rãmâne ºi astãzi unul Se observã tendinþa creãrii unor derivate având ca bazã dicþionare, încã un sens în limbajul social-politic: „prag contexte decât cele obiºnuite, termenii specializaþi, proveniþi dintre cele mai productive procedee de formare a cuvintelor. antroponime ºi chiar toponime. Unele sunt creaþii ad-hoc, electoral”; segment ºi-a extins semnificaþia, pornind de la cu precãdere din limbajul tehnico-ºtiinþific, medical ºi Vom încerca sã analizãm succint cât de corect se face aceastã economico-financiar îºi pierd caracterul monosemantic, derivare ºi care sunt preferinþele pentru anumite afixe dezvoltând sensuri noi, metaforice. În majoritatea cazurilor, neologice, întrucât unele sunt folosite aproape abuziv ºi conotaþiile apãrute mai ales în presa ultimilor ani sunt nejustificat, doar din dorinþa unor vorbitori de a se exprima „politizate”, deºi nu sunt excluse nici alte domenii (social, original ºi sugestiv, chiar cu riscul forþãrii normelor limbii Facultatea de Limba ºi Literatura Românã economic, financiar etc.). De exemplu, din biologie s-au literare. dezvoltat valori metaforice pentru un substantiv ca mamut Goana dupã ineditul expresiv, dupã termenul rar cu un corp „lucrare, edificiu, construcþie, întreprindere, colos”: „mamuþi fonetic mai dezvoltat, precum ºi intenþia vãditã de a impresiona industriali”. Prin analogie cu mamut se explicã sensurile ori de a atrage atenþia celor din jur, snobismul lingvistic explicã metaforice peiorative dezvoltate ale termenilor dinozaur, astãzi cele mai multe derivate cu sufixul abstract – itate, sufix mastodont, elefant care aparþin aceluiaºi câmp semantic: cu etimologie multiplã (latinã savantã, francezã, italianã, „dinozaurii politici ai lumii”. Prin anologie cu sensul figurat germanã), derivate greºit formate sau impropriu folosite. În Dinamica lexicului al termenului rechin „om lipsit de scrupule, hrãpãreþ, lacom”, limba românã de astãzi, aceste derivate sunt atât de numeroase, a apãrut un sens metaforic cvasisinonim al termenului ºacal: mai ales în mass-media, încât se poate vorbi de o adevãrat㠄ºacalii privatizãrii”. manie lingvisticã. Astfel am ajuns sã avem derivate (formate românesc actual Din domeniul tehnic, unii termenii au sensuri metaforice, greºit) precum: omenitate, simþietate, fabricitate, în contexte social-politice ºi economice: alchimie, barometru specificacitate, timbralitate (pentru timbrul vocal), scenicitate, (politic, social), derapaj (inflaþionist), seismograf (social- împreunãtate ºi chiar sobornicitate etc. Conf. univ. dr. Elena SILVESTRU economic). Lãsând la o parte faptul cã acest sufix nu se adaugã, în Terminologia medicalã reprezintã ºi ea în ultimii ani mod normal, decât la teme adjectivale, mai trebuie adãugat cã principalã sursã de metafore, lista termenilor medicali care au multe dintre derivatele corecte formate sunt adesea impropriu dezvoltat sensuri figurate fiind foarte lungã, deoarece folosite. Astfel adresabilitate încearcã sã-l substituie pe ocazionale, cu ºanse de supravieþuire reduse. Sufixul –ian: sensurile din geometrie, ºi a devenit un termen„la modã”, numeroase valori metaforice reprezintã creaþii ad-hoc, realizate destinaþie sau adresã, atracþiozitate este folosit în locul lui barbian, brebanian, cehovian, cãlinescian, sorescian, utilizat în contexte variate: „segmente ale industriei”, „segment prin simpla adãugare a unui determinant. Astfel avem sintagme atracþie, condiþionalitate pentru condiþie, conflictualitate tinde cãrtãrescian; cu sufixul –esc: chaplinesc; -ist: troþkist; -izare: de populaþie/demografic”, „segment de ºtiri”, „segment de ca: schizofrenie politicã, strabism politic, pojar politic. Într-o sã-l înlocuiascã pe conflictual din sintagma stare conflictualã, albanizare, bulgarizare, iugoslavizare. telespectatori” etc. manierã similarã sunt întrebuinþaþi, mai ales în presã, ºi alþi emoþionalitate pentru prea banalul (pentru unii) emoþie, lui Privite din perspectiva cultivãrii limbii, multe dintre Mutaþii semantice realizate prin îngustarea sensului sunt termeni medicali: anemie, cangrenã, cecitate, colaps, epidemie, funcþionalitate mulþi îi atribuie sensul de „funcþie/ funcþionare”, creaþiile lexicale menþionate nu se bucurã de prea multã atenþie, mult mai rare decât extinderile semantice ºi sunt atestate mai hemoragie, metastazã, miopie, fracturã, electrocardiogramã, promovabilitate pentru plan de promovare, profitabilitate îl unele constituind abateri care afecteazã precizia ºi calitatea ales în context politic. De exemplu substantivul nostalgie ºi radiografie, tumoare etc. evitã pe profit, respectabilitate este preferat în locul lui respect, comunicãrii, oferind modele de exprimare discutabile sau chiar adjectivul nostalgic (folosit adesea substantivizat) au suferit Termenii metaforizaþi proveniþi din sfera culturii sunt puþin prudenþialitate (bancarã) este folosit de unii vorbitori cu sensul negative. în ultimii ani o restrângere ºi o depreciere semanticã, fiind numeroºi, dar frecvent utilizaþi: carnaval ºi circ (parlamentar), de prudenþã, periculozitate în locul lui pericol, Sub aspect funcþional, pot fi considerate inutile derivatele utilizate cu valoare peiorativã, asociate aproape cu sensul de vioara întâi, scenariu, spectacol ºi sinonimul sãu, anglicismul secvenþionalitate pentru secvenþã. La toate acestea s-ar mai care dubleazã cuvinte deja existente în limbã, fãrã a aduce un „retrograd”, „încremenit în trecut”. show (politic). putea adãuga ºi alte exemple cel puþin bizare, extrase din plus de informaþie semanticã sau stilisticã. Ele prezintã interes Îngustãri ale sensului uzual se înregistreazã ºi în cazul unor Un procedeu expresiv asemãnãtor cu metaforizarea doar pentru înþelegerea dinamicii ºi a tendinþelor lexicului cuvinte folosite eufemistic, pentru a evita expresii care ar putea mijloacele noastre de informare în masã, ºi anume: termenilor specializaþi este reprezentat de aºa-zisa metaforã actual al limbii române. fi considerate insultãtoare. Noua semnificaþie se asociazã agramaticalitate, catifelozitate, fatigabilitate, infecþiozitate, livrescã. Fiind vorba de termeni care aparþin limbii literare Dar aceastã dinamicã a vocabularului actual românesc ar adesea cu o conotaþie ironicã. Astfel, verbul a cotiza este atestat licenþiozitate, potabilitate, predictibilitate, excepþionalitate, (din sfera culturii, religiei, mitologiei, istoriei, literaturii), fastuozitate, silenþiozitate, parºivitate, tentacularitate, fi incompletã fãrã prezentarea dinamicii sensurilor cuvintelor, cu sensul „a mitui (cu regularitate) pe cineva”, iar substantivul care presupune o abordare din mai multe unghiuri, ºi anume: inginerie, folosit mai ales la plural, în sintagma „inginerii expresivitatea acestui tip de metafore – în care elementul scabrozitate, rezonabilitate, dezirabilitate ºi lista ar putea intelectual este dominant în raport cu cel afectiv – este relativ continua. De remarcat faptul cã formaþiile în –itate de la teme etimologic, referenþial, stilistico-funcþional ºi semantic- financiare” a dezvoltat un sens conotat peiorativ echivalent cu contextual. „escrocherie, fraudã de mari proporþii ºi complexitate”. redusã. Prin urmare, ºansele de a se rãspândi în lexicul uzual româneºti sunt extrem de rare în presa actualã ºi cã foarte multe sunt minime, deoarece decriptarea adecvatã este condiþionatã dintre ele nu se gãsesc în nici un dicþionar de cuvinte recente. Sub aspect etimologic, noile sensuri se explicã nu numai Consemnãm ºi o parte dintre noile sensuri ale cuvintelor de bagajul cultural al scriitorului ºi al cititorului. De exemplu, Caracterul rebarbativ ºi preþios al unor astfel de formaþii prin evoluþii interne, ci ºi prin împrumut de sens sau calc realizate prin calc semantic, neînregistrate în dicþionarele un termen metaforic de felul rinocerizare implicã relaþia cu lexicale, asociat cu imprecizia semanticã, a fost semnalat ºi semantic, calc neglijat de multe ori în lucrãrile consacrate actuale. piesa „Rinocerii” a lui Eugen Ionescu, termenul referindu-se combãtut de numeroºi lingviºti preocupaþi de cultivarea limbii dinamicii lexicului actual. Substantivul actor a preluat, din francezã, sensul „persoanã române ºi de accesibilitatea limbajului publicistic. Ii amintim Din punct de vedere referenþial, majoritatea noilor care ia parte activã la o acþiune” cu care apare în contexte la radicalizarea discursului politic. aici pe Mioara Avram, Th. Hristea, Valeria Guþu Romalo, semnificaþii, atât denotative, cât ºi conotative, se concentreazã precum: „principalii actori ai negocierilor”; verbul a agrea a Mancurt, mancurtizare „alienat ºi depersonalizat pentru a Narcisa Forãscu, Adriana Stoichiþoiu Ichim ºi alþii. astãzi în domeniile economic, politic, social, administrativ. dobândit sensurile „a accepta”, „a aproba”, „a fi de acord”, fi manipulat” presupun cunoaºterea sensului cu care apare În afarã de sufixul –itate, câºtigã teren astãzi ºi alte sufixe Existã sensuri care nu pot fi cantonate într-un singur dupã modelul englezesc sau francez: „Programul este agreat cuvântul în romanul „O zi mai lungã decât veacul” al lui neologice care dau naºtere mai ales unor derivate abstracte. domeniu referenþial. Este vorba îndeosebi de lexemele ºi de preºedinte”; verbul a apela ºi-a adãugat sensul specializat Cinghiz Aitmatov. Dintre cele care sunt astãzi „la mod㔠amintim sufixul sintagmele cromatice. De exemplu, adjectivul gri, în afarã de referitor la comunicarea telefonicã prin calc semantic din Este evident faptul cã unele dintre inovaþiile semantice neologic –ism ºi corelativul sãu –ist, care formeazã derivate sensul exclusiv cromatic („cenuºiu”) apare acum cu valori franþuzescul appeler „a intra în legãturã telefonicã cu cineva”; menþionate mai sus nu au ºanse de pãtrundere în sistemul limbii. abstracte ce denumesc de multe ori atitudini, comportamente, abstracte, figurate în sintagme precum zona gri, lista gri cu atelier a dezvoltat sensul de „seminar” (în domeniul artistic, În ciuda statutului lor de „efemeride”, le-am menþionat, totuºi, stãri de spirit: bombasticism, cabotinism, cameleonism, sensul „provizoriu”; adjectivul cromatic negru este utilizat în politic etc.) sub influenþa modelului englezesc workshop; ca mãrturie a multiplelor valenþe creative ale limbii actuale. evazionism, hei-rupism, mafiotism, nepotism, oblomovism, domeniul economic cu sensul „ilicit, ilegal” în sintagma piaþa substantivul grilã a dezvoltat în româna actualã douã sensuri Dincolo de avantajele reale ale unor mutaþii semantice de talibanism. Din raþiuni de comoditate sau brevilocvenþã, în neagrã; în domeniul juridic-administrativ lista neagrã, listã specializate (pe lângã cel înregistrat în dicþionare „grilã de genul celor semnalate (înnoirea expresiei, brevilocvenþã, limba românã actualã, mai precis în publicistica actualã, acest cu indezirabili, iar în context politic cu sensul „fascist” în salarizare”). Primul este un împrumut semantic din francez㠄culoare” stilisticã), rãmân evidente riscurile pe care publicistul sufix îl întâlnim în derivate de felul conflictualism, draculism, cãmãºile negre, aºa cum roºu s-a impus cu sensul de care circulã în domeniile radioului ºi televiziunii: „grilã de nu-ºi poate permite sã le ignore: imprecizia, abiguitatea, gânditorism, gradualism, moderatism, parºivism. „comunist”, verzii „ecologiºti”. programe”, al doilea sens s-a impus în sfera învãþãmântului: preþiozitatea ºi, mai ales, cliºeizarea limbajului care creeazã Corelativul sãu –ist este folosit mai ales pentru numele de Neologia denominativã se manifestã în limba actualã (mai „teste grilã”; injecþie a împrumutat prin calc semantic dupã condiþii favorabile pentru apariþia unei noi „limbi de lemn”. agent: calculatorist, cenaclist, laserist, popcornist, sinecurist, ales în presã) sub trei forme: extinderi semantice, restrângeri franþuzescul injection „aport masiv de capital, de bani” sensul De aceea, preluarea unor asemenea inovaþii semantice în softist, stilist, sunetist, ºtirist. Productivitatea lui mare se explicã ale sensului, calc semantic. Noile sensuri, de tip denotativ, se cu care circulã în domeniul economic: „injecþie de capital”; limbajul literar standard impune prudenþã, discernãmânt ºi o prin capacitatea de a se ataºa mai multor pãrþi de vorbire: la justificã prin funcþia comunicativã a discursului publicistic. pachet apare frecvent astãzi cu un sens calchiat dupã englezã informare corectã asupra sensului de bazã.

În situaþiile enumerate, trebuie sã folosim cuvintelor, ºi a formei „sunt” („suntem, variantelor literare libere intrã ºi o serie de Existã situaþii în care cele douã forme LIMBA ROMÂNà LITERARà verbul a mânca sau verbul a lua: De ce nu sunteþi”), în conformitate cu hotãrârile cuvinte cu douã realizãri accentuale, ambele s-au specializat semantic ºi, din acest motiv, mai mâncaþi / Luaþi fripturã?; Când vreþi adoptate de Academia Românã înainte de acceptate, ambele socotite corecte; astfel, se au rãmas amândouã în limba literarã. Aºa sã luaþi masa?; Ce mâncaþi la micul 1948, consecinþã a unui îndelungat proces spune corect ºi facsímil, ºi facsimíl, ºi vérmut, se ajunge la ceea ce numim dublete lexicale, dejun?; Luaþi / Mâncaþi încã o prãjiturã, istoric”. În ciuda acestei hotãrâri, existã mulþi ºi vermút, ºi Míron, ºi Mirón º.a.m.d. de tipul: concesie („a face o concesie”) ºi ÎN ZILELE NOASTRE (II) vã rog! „A servi” înseamnã, conform români care, din diferite motive, continuã sã Alãturi de variantele literare, adicã concesiune (drept de a exploata servicii sau dicþionarelor, „a face cuiva un serviciu; a scrie cu „î”, ceea ce reprezintã o abatere de socotite corecte, existã ºi variante lexicale bunuri ale statului), decoraþie ºi decoraþiune face anumite operaþii pentru cineva; a la normele limbii române literare. care nu sunt admise de limba literarã, numite (vorbim, de pildã, despre „decoraþiuni îndeplini anumite funcþii, anumite Întrucât limba este un organism viu, de specialiºti „variante lexicale inculte”, interioare”), emisie (termen tehnic – Lector univ. dr. Valeriu MARINESCU îndatoriri faþã de altcineva; a lucra în care evolueazã ºi normele ei se schimbã, create prin etimologie popularã, prin spunem, de pildã, „staþie de emisie- Prodecanul Facultãþii de Limba ºi Literatura Românã calitate de om de serviciu pentru cineva”. de-a lungul timpului. Acest lucru se poate analogie, prin hipercorectitudine etc. Iatã recepþie”, „cabinã de emisie”) ºi emisiune, Nici un dicþionar nu înregistreazã, pentru exemplifica foarte bine prin referire la câteva forme incorecte: ansambla pentru expoziþie ºi expoziþiune (=primul moment În configurarea variantei literare a În limba românã actualã, se constatã acest verb, sensul de „a mânca”. variantele lexicale ºi la dubletele lexicale. asambla, astfalta pentru asfalta, bacaloreat al subiectului într-o operã epicã sau într-o limbii actuale, se impune preponderenþa mode trecãtoare, se desprind unele tendinþe, Variantele sunt realizãri concrete, de alt tip ºi bacaloriat pentru bacalaureat, contoar în operã aparþinând genului dramatic), funcþie limbajului tehnico-ºtiinþific, care cunoaºte precum folosirea abuzivã a neologismelor decât cele morfologice, ale aceleiaºi unitãþi loc de contor, frustare în loc de frustrare, ºi funcþiune, fracþie ºi fracþiune, formaþie ºi o dezvoltare deosebitã. Termeni precum luate din francezã (a demara, a derula, a lexicale, ale aceluiaºi cuvânt. Astfel, dacã, grapefruits ºi grefuri în loc de formele formaþiune, obligaþie ºi obligaþiune, deconectare, valenþã,calculator, computer, marginaliza, a penetra) ºi mai ales din Sã vorbim, iniþial, limba literarã accepta doar forma corecte grepuri, grepfruturi, siringã pentru perfecþie ºi perfecþiune, permisie ºi micro-procesor, digital devin din ce în ce englezã (show, hit, top, job, cool, copyright, „cafeinã”, astãzi este socotitã cultã, corectã seringã, sprai, ºprei, ºprai în loc de forma permisiune, porþie ºi porþiune, raþie ºi mai folosiþi de vorbitori. Zona lexicalã a killer, song, shocking, team º.a.m.d.). Aceste sã scriem ºi forma „cofeinã”, cele douã complexe corectã sprei ºi multe altele. raþiune, reacþie ºi reacþiune, staþie ºi politicului, care aparþine domeniului cuvinte – simþite, de altfel, ca niºte „corpi fonetice - „cofein㔠ºi „cafein㔠-, aproape Unele neologisme româneºti au staþiune, secþie ºi secþiune º.a.m.d. ºtiinþelor sociale, a fost afectatã ºi ea de strãini” – pot fi ºi trebuie înlocuite prin identice, exprimând acelaºi conþinut cunoscut, la început, douã forme – una semantic. La fel, norma literarã admite În perioada de constituire ºi de transformãri profunde. Neologismele îºi cuvinte româneºti. Pe de altã parte, existã, corect terminatã în ie ºi alta terminatã în – iune – rãspândire a normelor limbii literare, dezvoltã polisemia – se vorbeºte despre desigur, o serie de neologisme în limba astãzi cuvântul „pricomigdalã”, ca o variantã lexicalã a lui „picromigdalã”. ambele circulând nediferenþiate din delimitarea „literar- neliterar” se fãcea mai acutizarea crizei economice, despre românã de astãzi care nu pot fi înlocuite cu Interesantã este situaþia în care normele punctul de vedere al sensului: ambiþie- ales în raport cu faptul dialectal. În zilele manipularea electoratului, despre colaps alþi termeni ºi nici „românizate” prin româneºte ortografice ºi ortoepice în vigoare admit douã ambiþiune, apariþie – apariþiune, afecþie – noastre, „neliterarul” este reprezentat de economic, despre ecuaþia tranziþiei, despre traducere sau prin calchiere: econometrie, pronunþãri ale aceluiaºi cuvânt, pânã la afecþiune, confesie – confesiune, convenþie elementul familiar ºi de cel argotic. De seismele social-politice, despre coagularea yachting, karting, marketing etc. victoria uneia dintre ele sau pânã la o – convenþiune, dedicaþie – dedicaþiune, multe ori, se folosesc elemente lingvistice unei formaþiuni politice º.a.m.d. Preluarea Abuzul, folosirea neadecvatã a Spre deosebire de „limba oralã”, textele eventualã specializare sub raport semantic. impresie – impresiune, repulsie – stilistic discordante, aºa cum se poate vedea unui termen dintr-un domeniu ºi aplicarea termenului rar, dorinþa unei exprimãri mai scrise sunt, în general, mai îngrijite, mai bine Astfel, „transperant” a fost, cândva – dupã repulsiune º.a.md. Între cele douã forme, mai ales în presa de astãzi. Dacã, în secolul lui la un fapt aparþinând altei zone a elegante, mai pretenþioase duc la un tip construite. O problemã, în scriere, o cum explicã prof. univ. dr. Theodor Hristea sinonime la început ºi acceptate de limba al XIX-lea, în condiþiile pãtrunderii masive realitãþii, altei sfere de idei este justificatã special de greºealã, pe care specialiºtii îl reprezintã folosirea lui „â”. Dupã cum se ºtie, – o simplã deformare a cuvântului literarã, s-a dat un fel de luptã, câºtigatã, a neologismelor, programul Daciei literare în mãsura în care pune fenomenul într-o numesc „cultism”. De foarte multe ori, existã o hotãrâre a Adunãrii generale a „transparent”, deci „transparent” ºi în majoritatea cazurilor, de formele în ie, promova o politicã lingvisticã de apropiere luminã nouã, iar acest rezultat se obþine auzim – ºi ne deranjeazã acest lucru – Academiei Române, hotãrâre adoptatã în „transperant” reprezentau un singur cuvânt. mai scurte, mai comode: ambiþie, apariþie, a scrisului de vorbirea popularã, în vremea numai cu condiþia sã nu se neglijeze verbul a servi folosit în locul lui a mânca: februarie 1993 ºi publicatã în Monitorul „Transperant” a devenit cuvânt de sine convenþie, dedicaþie, discuþie, expresie, de acum, limba literarã este invadatã de caracteristicile esenþiale ale conceptului De ce nu mai serviþi fripturã?; Când vreþi Oficial al României, o lunã mai târziu, stãtãtor abia atunci când s-a specializat obsesie etc. Formele terminate în – iune elemente argotice aparþinând exprimãrii desemnat de cuvânt în domeniul propriu sã serviþi masa?; Ce serviþi la micul potrivit cãreia „se va reveni, în grafia limbii semantic, adicã atunci când a cãpãtat sensul au biruit în cazuri precum afecþiune, unei categorii de vorbitori care, prin condiþia (Valeria Guþu-Romalo). dejun?; Serviþi încã o prãjiturã, vã rog! române, la utilizarea lui „â” în interiorul de „stor” sau de „jaluzea”. Tot în categoria confesiune, incursiune, sesiune ºi altele. socialã, nu constituie un model. 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag.5 Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Lumea academicã ºi ºtiinþificã, într-o solidaritate devenitã emblematicã, a fost ºi rãmâne sensibilã Tabelul 1.4 au crescut în ritm rapid. Aceasta a permis aprecierea, în anii 60, cã se poate conta pe o abundenþã de la provocãrile sociale, economice ºi morale, depunând eforturi generoase pentru a gãsi soluþii hranã ºi cã nu existã nici un pericol generat de creºterea populaþiei. Mai mult, la jumãtatea secolului rezonabile ºi adecvate, capabile sã detensioneze stãrile conflictuale pânã nu este prea târziu. Astfel, trecut, prin irigãri, desecãri, terasãri, drenãri etc., suprafaþa agricolã a înregistrat creºteri notabile. dupã ce o perioadã îndelungatã de timp a examinat probleme majore precum: ºomajul, inflaþia, Creºterea rapidã a populaþiei a condus la un proces invers, de reducere a suprafeþei cultivate, datoritã dobânzile, datoria externã, concurenþa, diviziunea internaþionalã a muncii ºi deficitele bugetare, extinderii aºezãrilor urbane ºi rurale, dezvoltãrii infrastructurii – în special a reþelei de drumuri, cãi ferate aspecte þinând de teoria ºi practica economicã pentru care explorãrile clasice au dat rãspunsuri ºi aeroporturi. Procesul de industrializare, prezent în numeroase þãri, a necesitat ºi scoaterea din circuitul satisfãcãtoare, iatã cã a venit rândul întrebãrilor „ultimative”, una mai incomodã decât alta. agricol a numeroase suprafeþe, unele foarte fertile. Aºa se explicã, de exemplu, cã suprafaþa maximã Prima dintre „provocãri” este cea a resurselor naturale, inevitabil limitate ºi epuizabile într-un cultivatã în Japonia a fost atinsã în anul 1955, în Taiwan în 1962, în Coreea de Sud în 1965 etc. interval previzibil, cu precãdere cele neregenerabile, cum este cazul petrolului ºi al substanþelor Practic, dupã anul 1950 au fost înregistrate creºteri ale suprafeþei cultivate cu cereale în douã valuri. Primul, datorat introducerii în circuitul agricol a unei suprafeþe de 25,5 mil. hectare pãmânturi virgine minerale utilizate în siderurgie. Descoperirea înlocuitorilor, valorificarea nodulilor marini, concentrate în Kazahstan (echivalentul suprafeþelor cultivate cu grâu în Australia ºi Canada), la începutul explorarea universului în tentativa de a identifica rezerve pe alte planete, precum ºi reciclarea anilor ’50. Al doilea val a început la jumãtatea anilor ’70 prin creºterea suprafeþelor cultivate în SUA ºi celor utilizate în prezent pe Terra par a fi soluþii salvatoare pe termen scurt ºi, cel mult, mediu, în Uniunea Sovieticã. Suprafeþele respective nu au putut fi, însã, menþinute pe termen lung în exploatare, eventualitatea în care se va da dovadã de voinþã politicã pentru cooperare în domeniu ºi pentru ele fiind din categoria terenurilor erodabile. Aºa se explicã faptul cã în SUA maximul suprafeþei cultivate organizarea producþiei actuale în „circuit închis”: resurse naturale – producþie – consum – mediu cu cereale a fost atins în 1987 (123 mil. hectare), scãzând la 91 mil. hectare în 1995, în timp ce în ambiant (prezentatã pe larg în lucrarea I. Popescu, Eficienþa economicã a sistemelor de producþie, Kazahstan, dupã asigurarea celor 25,5 mil. hectare la jumãtatea anilor ’80, în 1995 se mai cultivau numai Editura Tehnicã, Bucureºti, 1986). Chiar dacã existã puþine semne încurajatoare în acest sens, 18,6 mil. hectare, suprafaþa urmând a se restrânge, conform specialiºtilor locali, la 13 mil. hectare. ºansele nu sunt compromise irevocabil, definitiv, întrevãzându-se încã posibilitãþi de a se ajunge O altã cauzã a reducerii suprafeþelor cultivate cu cereale – cele mai utilizate pentru hrana oamenilor la înþelegeri de ultim moment, bazate pe transferul de cunoºtinþe ºi de tehnologie. Important – ºi animalelor – o constituie creºterea suprafeþelor cultivate cu plante oleaginoase, fructe ºi legume, ca credem noi – este faptul cã artizanii dezvoltãrilor economice viabile – guvernele ºi întreprinzãtorii urmare a creºterii veniturilor ºi schimbãrii cererii populaþiei. Astfel, producþia mondialã de soia a particulari – se pare a fi conºtientizat pericolele iminente dacã nu se þine seama de concluziile la crescut în perioada 1950-1995 de la 17 mil. tone la 123 mil. tone, în principal prin extinderea suprafeþelor care au ajuns cercetãtorii în remarcabilele lucrãri publicate deja, adevãrate „semnale de alarm㔠(producþiile la hectar au crescut nesemnificativ). Totodatã, analizele relevã faptul cã diversificarea însuºite ºi de unele instituþii specializate (ONU, FMI, BIRD sau Centrul de la Roma, Worldwatch alimentaþiei care însoþeºte creºterea veniturilor, implicã o creºtere a consumului de legume ºi fructe, Institute of Washington D.C. º.a.) ºi societatea civilã, vizibil stânjenite ºi îngrijorate de anumite Se constatã cã þãrile cu venit ridicat participau în 1999 cu 79% la crearea venitului mondial precum ºi de produse animaliere. Randamentele conversiei cerealelor în proteine animale trebuie ºi evoluþii politice, sociale, economice ºi morale. brut, în timp ce populaþia acestora reprezenta numai 15% din populaþia globului. ele avute în vedere. Astfel, pentru un spor de 1 kg carne de bovine (crescute în staul) sunt necesare A doua vizeazã sincopele induse de creºterea necontrolatã a populaþiei, fãrã îndoialã o 7 kg de cereale, iar pentru un kg carne de porc numai 4 kg de cereale. În fermele avicole moderne se Evoluþiile economice globale favorabile au afectat într-o mãsurã redusã nivelul de viaþã al consumã 2,2 kg cereale pentru 1 kg. carne de pasãre. Pentru un kg carne de peºte se consumã sub 2 kg problemã mult mai complexã ºi mai delicatã, þinând de convingeri, tradiþie ºi obiceiuri ce fac populaþiei din þãrile slab dezvoltate ºi din cele în curs de dezvoltare, numãrul persoanelor care extrem de greu, dacã nu chiar imposibil, compromisul ºi nuanþãrile. Un indicator concludent al de cereale. În cazul brânzei ºi ouãlor, randamentul este de 3 : 1. Nu este omisã din lista produselor trãiesc cu un venit de sub 1 $/zi (pragul sãrãciei absolute), ca ºi al celor cu sub 2 $/zi, fiind încã marilor consumatori de cereale nici berea, al cãrui consum este în continuã creºtere. dezvoltãrii durabile, al dimensiunii sale economice ºi umane deopotrivã, îl reprezintã, fãrã îndoialã, foarte ridicat. Previziunile pentru anul 2015 nu sunt nici ele dintre cele mai optimiste, aºa cum Din analizele efectuate la nivel mondial de cãtre specialiºti rezultã cã þãrile în care au crescut veniturile nivelul la care membrii societãþii pot sã-ºi satisfacã nevoile, aspiraþiile ºi cu ce costuri, exprimate rezultã din datele Bãncii Mondiale (tabelul 1.5). populaþiei – exemplul cel mai edificator fiind China – au înregistrat o avansare pe lanþul alimentar, în posibilitãþi pierdute ºi în resurse umane risipite (Maria Simion, Evaluarea stadiului dezvoltãrii consumul de cereale fiind într-o puternicã creºtere, în special datoritã cererii de produse animaliere. durabile în România. Perspectivã demograficã, Revista economicã nr. 3/2003, pag. 195). Acesta Evoluþia producþiei agricole totale ºi a celei de cereale a fost urmãtoarea (tabelul 1.7). reprezintã, totodatã, un indicator în mãsurã sã evidenþieze posibilitãþile pe care le are economia Facultatea de Management Tabelul 1.7 de a asigura sursele de venituri pentru procurarea bunurilor necesare vieþii personale, profesionale, de care depinde armonia socialã, solidaritatea umanã în general ºi, în final, performanþele înregistrate în creaþia materialã ºi spiritualã. Recunoaºtem sau nu, ne aflãm în faþa unei situaþii de Financiar-Contabil tip dual. Pe de o parte, educaþia ºi cunoºtinþele dobândite în ºcoalã ºi în familie formeazã corpul principal al capitalului uman, în plan fizic ºi intelectual. Pe de alta, performanþele economice influenþeazã variabilele demografice, având caracter determinant. Din asemenea raþiuni, abordarea prospectivã riguroasã, cu concluzii pertinente ºi utile factorilor de decizie, trebuie sã porneascã, evident, Dezvoltare de la cunoaºterea exactã a trendurilor indicatorilor relevanþi, de la identificarea cauzalitãþilor ºi de la aprecierea corectã a stãrii sistemelor componente ale dezvoltãrii durabile. Se impunea, de asemenea, prezentarea evoluþiei unor indicatori la nivel mondial, în perioada 1950-2000 ºi la începutul mileniului trei. Informaþiile statistice au ca surse douã lucrãri de maximã reputaþie: „Vital signs”, editatã de durabilã ºi evoluþii Worldwatch Institute (SUA) ºi World Development Indicators, 2001, publicatã de Banca Mondialã. O serie de aprecieri punctuale aparþin unor specialiºti cu notorietate, cum sunt Lester Brown ºi Bertrand Schneider, citaþi ori de câte ori este cazul. 1. Evoluþia demograficã. Analizele ºi scenariile prospective elaborate pornesc de globale la ceea ce se considerã cã ar putea sã afecteze cel mai direct ºi în cea mai mare mãsurã progresul economic, exacerbând toate celelalte probleme de mediu ºi sociale, respectiv de la creºterea demograficã. Analiza evoluþiei populaþiei totale din ultima jumãtate de secol, aratã cã explozia demograficã a fost una fãrã precedent în istoria omenirii, în circa 40 de ani (1950-1990) având Prof. univ. dr. Ion A. POPESCU loc o dublare a numãrului locuitorilor planetei. Dinamismul fenomenului este ilustrat ºi de faptul Conf. univ. dr. Aurelian A. BONDREA Sursa: The Worldwatch Institute: „Vital Signs 2001”, W.W. Norton & Company, New York, London, 2001 cã pãstrarea ritmului mediu anual al perioadei 1945-1950 ar fi condus la o dublare a numãrului Lector univ. dr. Marin A. COMªA *) anul 1961. populaþiei în cca 45 de ani, în timp ce ritmul mediu anual de creºtere din perioada 1950-1970 ar Se constatã cã, dupã anul 1985, creºterea producþiei de cereale a încetinit, astfel cã producþia fi condus la o dublare în 35 de ani. Chiar dacã în ultimul deceniu sporul mediu anual înregistreazã pe locuitor din anul 2000 este la nivelul celei din anul 1975. În analiza consumului de cereale o tendinþã de scãdere, pãstrarea trendului din perioada 1950-2000 va conduce la o dublare a trebuie avut în vedere ºi faptul cã producþia de cereale se concentreazã într-un numãr mic de populaþiei existente la începutul acestui secol în jurul anului 2040, deºi o serie de autori (Mircea Tabelul 1.5 zone, gradul de dependenþã faþã de acestea fiind foarte ridicat, orice sincopã în realizarea producþiei Maliþa, Cãlin Georgescu, România 2020, Editura CONSPRESS, Bucureºti, 1998, pag. 152) - mil. persoane - dintr-o zonã având influenþe la nivel mondial. Este amintit faptul cã, începând cu anul 1866, când considerã cã acest nivel se va atinge mult mai devreme (în cca 15 ani). Prognoze relativ recente au început mãsurãtorile meteorologice sistematice, cei mai fierbinþi 11 ani au fost înregistraþi în (Lester R. Brown º.a., Starea Lumii 2000, Editura Tehnicã, Bucureºti, 2000, pag. 3), mai pesimiste, perioada 1979-1996, iar primii trei chiar în anii 1990. Aºa se explicã faptul cã în anul 1988, apreciazã cã populaþia planetei va ajunge la 8,9 mld. persoane în anul 2050. Aceste ultime prognoze recolta obþinutã în SUA – cel mai mare producãtor de cereale – a fost sub consumul intern, au în vedere faptul cã, dacã pânã acum, creºterea a avut loc atât în þãri dezvoltate, cât ºi în cele în onorarea angajamentelor de export faþã de peste 100 de þãri fãcându-se din rezerve. Anul 1996 a curs de dezvoltare, în viitor se va tinde spre stabilizare în prima grupã de þãri, aproape întreaga constituit ºi el un semnal de alarmã privind penuria de cereale, stocurile mondiale reducându-se creºtere înregistrându-se în þãrile din cea de-a doua categorie. De menþionat faptul cã, ºi în cadrul pânã la nivelul a 48 de zile de consum, cel mai scãzut nivel înregistrat vreodatã. Ca urmare a þãrilor în curs de dezvoltare, acolo unde au existat preocupãri pentru þinerea sub control a creºterii acestui fapt, preþul cerealelor a crescut brusc, atingând cele mai ridicate cote din istorie. populaþiei, existã exemple de state în care creºterea populaþiei se apropie de stabilizare (tabelul Un aspect de multe ori neglijat în analize, dar cu efecte dintre cele mai dãunãtoare asupra 1.1), dupã cum rezultã din prognozele cele mai recente. mediului înconjurãtor ºi chiar asupra sãnãtãþii ºi vieþii omului, îl constituie faptul cã sporul de Tabelul 1.1 producþie cerealierã s-a realizat pe baza utilizãrii îngrãºãmintelor chimice – cu influenþe negative asupra solului ºi calitãþii apei freatice – ºi a irigaþiilor – cu efecte asupra cantitãþilor de apã disponibile ºi a nivelului apei freatice din acvifere. Consumul mondial de îngrãºãminte a evoluat astfel (tabelul 1.8): Tabelul 1.8

Aceleaºi prognoze menþioneazã ºi exemple de þãri în curs de dezvoltare (tabelul 1.2) în care natalitatea a rãmas relativ ridicatã, existând premise pentru o spiralã demograficã periculoasã. Tabelul 1.2

În general, guvernele þãrilor respective, dupã o perioadã mai îndelungatã de creºtere Din analiza datelor de mai sus câteva concluzii sunt de reþinut ºi necesitã o serie de comentarii. demograficã puternicã, au fost realmente depãºite de situaþie, confruntându-se simultan În primul rând, faptul cã între 1990 ºi 1998 starea de sãrãcie la nivel planetar s-a ameliorat, din punct de vedere al valorilor relative. numãrul celor care trãiesc sub 2 $/zi fiind însã în creºtere. cu probleme legate de educaþie, sãnãtate, locuri de muncã, hranã, efecte asupra mediului. Dintre zonele în care sãrãcia este în creºtere evidentã se remarcã Europa ºi Asia Centralã, procesul Sursa: The Worldwatch Institute: „Vital signs 2001”, W.W. Norton & Company, New York, London; Situaþia s-a agravat ori de câte ori peste þãrile respective s-au abãtut calamitãþi naturale – accentuându-se în perioada 1990-1998. Chiar dacã previziunile pentru anul 2015 au în vedere o calcule proprii. secetã, cutremure etc., sau epidemii. Efectele acestor evoluþii se concretizeazã în reducere a numãrului persoanelor respective faþã de 1998, situaþia la orizontul prognozei va fi În perioada 1950-1989, cantitatea de îngrãºãminte utilizate la nivel mondial a crescut continuu, accentuarea sãrãciei, înrãutãþirea generalã a condiþiilor de viaþã, degradarea mediului, mai nefavorabilã decât în anul 1990. Apreciem cã acest fenomen se datoreazã situaþiei din þãrile tensionarea relaþiilor sociale etc. atingând nivelul record de 146 mil. tone. Începând cu anul 1989 cantitatea de îngrãºãminte consumate aflate în tranziþie la economia de piaþã ºi declinului înregistrat de þãrile din fosta URSS. a înregistrat o tendinþã de scãdere, datoritã conºtientizãrii faptului cã, de la un anumit nivel, creºterea Previziunile pe termen mediu în domeniul demografic (orizont 2015) ale Bãncii Mondiale În perioada 1990-1998 numãrul celor aflaþi sub pragul sãrãciei absolute a crescut ºi în alte pun în evidenþã, pe grupe de þãri, în funcþie de venitul mediu pe locuitor (tabelul 1.3) noi aspecte. cantitãþii de îngrãºãminte nu mai conduce la sporuri semnificative de producþie de cereale. Totodatã, douã zone: Asia de Sud ºi Africa Sub-Saharianã. dupã acest an, alinierea preþurilor practicate la îngrãºãmintele utilizate în fosta URSS la preþurile Trebuie menþionat faptul cã numãrul total al celor care trãiesc sub pragul sãrãciei este mult Tabelul 1.3 mondiale (ceea ce a însemnat o creºtere bruscã) a condus la scãderea drasticã a consumului în mai mare, nici þãrile dezvoltate nefiind lipsite de aceastã categorie de persoane. Astfel, Bertrand aceastã þarã (în 1995 se consuma mai puþin de o cincime din nivelul anului 1989). Este de menþionat Schneaider apreciazã în lucrarea „Scandalul ºi ruºinea”, Editura Tehnicã, 1997, pag. 21, cã în ºi faptul cã în unele state în curs de dezvoltare, creºterea consumului de îngrãºãminte se încetineºte. SUA cca 35 milioane de americani trãiesc cu mai puþin de 370 $/an, deci sub pragul sãrãciei Totuºi, într-o serie de þãri – India, Bangladesh, Pakistan – cantitatea de îngrãºãminte continuã sã absolute, iar în Franþa cca 5 milioane persoane supravieþuiesc cu mai puþin de 2000 franci/an. creascã (spre exemplu, India, consuma în 1995, cu circa 5 mil. tone îngrãºãminte mai puþin decât Aspecte semnificative privind structura sãrãciei rezultã ºi din analiza datelor (tabelul 1.6) SUA, în care se produce o cincime din cantitatea mondialã de cereale). referitoare la structura pe zone a populaþiei din categoriile analizate. Evoluþia consumului de îngrãºãminte pe grupe de þãri în funcþie de venit, conform grupãrii Bãncii Tabelul 1.6 Mondiale, reliefeazã ºi alte concluzii interesante, dupã cum rezultã din datele prezentate (tabelul 1.9). Tabelul 1.9

Sursa: The World Bank: „World Development Indicators”, 2001, Washington, pag. 44-47. Notã: Banca Mondialã grupeazã þãrile în funcþie de venitul naþional brut pe locuitor astfel: þãri cu venit scãzut (sub 755 $/loc.); þãri cu venit mediu (între 756 $/loc. ºi 9265 $/loc.); mediu inferior (între 756 $/loc ºi 2995 $/loc); mediu superior (între 2996 $/loc. ºi 9265 $/loc.); þãri cu venit ridicat (peste 9265 $/loc.).

În grupa þãrilor Uniunii Monetare Europene sunt incluse ºi þãrile membre care nu au un venit brut pe locuitor peste 9265 $/loc. Ca urmare a unor evoluþii demografice diferite, ponderea populaþiei din þãrile cu venit scãzut pe locuitor a crescut de la 36,4% în 1980 la 40,4% în anul 1999, previziunile pentru anul 2015 fiind de 43,6% din populaþia Terrei. La cealaltã extremã, ponderea populaþiei din þãrile cu venit ridicat a scãzut de la 17,8% în anul Din analiza structurii pe zone geografice se constatã urmãtoarele: 1980 la 15,0% în anul 1999, estimãrile pentru anul de prognozã fiind de 13,3% din populaþia totalã. a) reducerea puternicã, atât în perioada 1990-1998, cât ºi în perspectiva anului 2015 a ponderii Dintre þãrile cu venit scãzut ºi mediu, cele din Africa ºi din Asia de Sud au înregistrat ºi vor populaþiei sãrace din zona Asia de Est ºi Pacific, în special a celei din China, numãrul chinezilor înregistra pânã la orizontul prognozei cele mai mari creºteri, mult peste media mondialã. Þãrile care vor trãi cu sub 1 $/zi scãzând în perioada statisticã de la 360 mil. la 213 mil., pentru a ajunge dezvoltate – cele cu venit pe locuitor de peste 9265 $ - vor înregistra o creºtere practic la orizontul de prognozã între 56 mil. – 81 mil. persoane; nesemnificativã, tinzând spre stabilizare. b) accentuarea sãrãciei în Europa ºi Asia Centralã, ponderea în totalul populaþiei care trãieºte Din analiza pe þãri a dinamicii populaþiei se constatã cã, în douãzeci de ani (1980-1999), o cu sub 1 $/zi crescând de la 0,5% la 1,5%, iar a celei care îºi duce traiul cu sub 2 $/zi de la 1,6% serie de þãri au înregistrat dublarea populaþiei, printre care: Iordania, Arabia Sauditã, Yemen, la 3,5%, în perioada 1990-1998. Un semnal de alarmã pentru factorii de decizie din aceste þãri altele fiind foarte aproape de acest nivel (Congo, Iran, Irak, Madagascar, Niger, Nigeria, Pakistan, trebuie sã-l constituie, dupã pãrerea noastrã, faptul cã la orizontul anului 2015 ponderea populaþiei Tanzania). Dintre þãrile cu populaþie numeroasã, cele mai importante sporuri sunt estimate – în sãrace din acest grup de þãri în totalul mondial al celor care supravieþuiesc cu sub 1 $/zi este mai Sursa: The World Bank: „World Development Indicators 2001”, Washington, aprilie 2001, p. 132 2015 faþã de 1980 – în: India (+535 mil. persoane), China (412,5 mil. persoane), Pakistan (+110,7 mare decât a celor din Africa de Nord ºi Orientul Mijlociu (0,8% - 0,9%, faþã de 0,6%); O primã constatare se referã la faptul cã, în perioada menþionatã, suprafaþa mondialã cultivatã mil. persoane), Indonezia (+102,2 mil. persoane), Bangladesh (+80,0 mil. persoane), Brazilia c) cele mai sãrace zone ale lumii vor rãmâne Asia de Sud ºi Africa Sub-Saharianã, ponderea cu cereale a crescut cu peste 91 mil. ha, în principal datoritã sporului demografic ºi necesitãþilor (+78,1 mil. persoane). De menþionat cã cele ºase þãri „deþin” jumãtate din sporul demografic populaþiei sãrace din aceste zone în totalul acestei categorii crescând de la 57,8% (cu sub 1 $/zi) sporite de hranã. Aceastã evoluþie se datoreazã, însã, creºterii cu peste 111 mil. ha a suprafeþei ºi 50,2% (cu sub 2 $/zi) în 1990 la cca 83% (cu sub 1 $/zi) ºi cca 75% (cu sub 2 $/zi) în anul 2015. cultivate cu cereale în þãrile cu venit mediu ºi scãzut, în cele cu venit ridicat înregistrându-se o înregistrat între 1980 ºi 2015. La orizontul prognozei, între 67,0% (scenariul de bazã) ºi 74,5% (scenariul pesimist) din totalul 2. Venitul mondial brut, total ºi pe locuitor. În corelaþie cu evoluþia demograficã diminuare a suprafeþei respective cu cca 21 mil. ha. Creºterile sunt localizate, în special, în zona locuitorilor acestor zone vor trãi cu sub 2 $/zi. Europa ºi Asia Centralã (77,7 mil. ha) ºi Africa Sub Saharianã (33,1 mil. ha). trebuie analizatã ºi dezvoltarea economicã, ilustratã sintetic de creºterea produsului mondial brut Conform definiþiei, principiilor ºi obiectivelor dezvoltãrii durabile, este evident cã realizarea A doua constatare se referã la faptul cã, deºi þãrile cu venit scãzut ºi mediu deþin cea mai – total ºi pe locuitor. acestui tip de societate se constituie într-un obiectiv foarte îndepãrtat. mare pondere în suprafaþa cultivatã cu cereale (73,7% în 1979-1981 ºi 80,3% în 1998-2000), Prima constatare rezultatã din analiza datelor respective rezidã în aceea cã, în timp ce populaþia 3. Agricultura ºi problemele sale. Importanþa agriculturii pentru existenþa omenirii datoritã numãrului mare al populaþiei din aceste zone, suprafaþa cultivatã cu cereale pe locuitor totalã a crescut, în perioada 1950-2000, de 2,4 ori, produsul mondial brut – total a sporit de 6,75 ori, nu mai trebuie demonstratã, aºa cum ºi diversitatea ºi complexitatea problemelor acestui sector este la jumãtate faþã de nivelul din þãrile cu venit ridicat. ceea ce a condus la o creºtere de 2,8 ori a produsului mondial brut pe locuitor. Pe intervale de zece vital sunt cunoscute ºi constituie o preocupare permanentã a factorilor de decizie, a oamenilor de O evoluþie diferitã pe grupele mari de þãri se înregistreazã la consumul de îngrãºãminte. ani, perioada cea mai dinamicã a fost 1960-1970, ritmul mediu anual fiind de cca 5%, în timp ce în ºtiinþã, a producãtorilor ºi comercianþilor. Astfel, dacã în þãrile cu venit mediu ºi scãzut acesta creºte în perioada amintitã cu peste 38%, în perioada 1985-1995 s-a înregistrat cel mai scãzut ritm de creºtere – numai 2,8%. O primã problemã a acestui sector se referã la suprafaþa cultivatã, extinderea acesteia constituind þãrile cu venit ridicat el scade cu cca 4% (în þãrile UME scãderea este de peste 12%). Pe grupe de þãri, la nivelul anului 1999 (tabelul 1.4) situaþia se prezenta astfel (Banca o preocupare de bazã încã de la începuturile practicãrii acestei activitãþi. Prin metodele din ce în ce Ponderea mult mai ridicatã a suprafeþelor irigate din þãrile cu venit mediu ºi scãzut decât în Mondialã utilizeazã, în lucrarea menþionatã, venitul naþional brut ºi produsul intern brut; datele mai ingenioase, beneficiind de rezultatele cercetãrilor din domeniu – ex.: hibridizarea porumbului – cele cu venit ridicat se explicã prin diferenþele climatice dintre grupele respective de þãri ºi nu pe locuitor în dolari la paritatea puterii de cumpãrare sunt numai pentru primul indicator). sau din domenii cu implicaþii majore asupra agriculturii – ex.: descoperirea îngrãºãmintelor –, producþiile prin puterea investiþionalã a þãrilor din prima grupã. 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag.6 Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Consultaþie pentru studenþi • Consultaþie pentru studenþi Jurnalismul de agenþie este un tip de activitate gazetãreascã evenimentelor, a realitãþii concrete. Aceasta se realizeazã, desigur, care nu angajeazã opinia ziaristului. De exemplu: „Politica de casã. A fost o întâlnire interumanã de mare sensibilitate, în practicatã, cum aratã ºi denumirea, în cadrul unor instituþii prin stilul de redactare, care prezintã ºi el anumite particularitãþi. actualului guvern va duce la o sãrãcire ºi mai mare a populaþiei” cursul cãreia preºedintele Ion Iliescu a adus din Þarã, de acasã, specializate în colectarea, redactarea ºi distribuirea completã ºi O informaþie de agenþie este concretã întrucât prezintã cu - a subliniat primarul - lasã impresia cã ziaristul subscrie la un simbolic mesaj de prietenie ºi dragoste’’ imparþialã a informaþiilor de actualitate. precizie locul ºi momentul evenimentului descris, identificã afirmaþia primarului. Trebuia scris „a declarat primarul”, ceea Dintr-un asemenea text, care abundã în informaþii secundare Agenþiile de presã, împreunã cu reþelele de comunicare tot mai subiecþii ce au luat parte la eveniment, se defineºte acþiunea însãºi, ce sugereazã o atitudine neutrã. De asemenea, este o regulã în (cele subliniate) ºi încalcã nu numai regulile conciziei, ci ºi pe perfecþionate, au avut un rol decisiv în transformarea mass-media, atât în ce priveºte desfãºurarea, cât ºi rezultatele evenimentului, pe jurnalismul de agenþie sã se foloseascã formulãrile afirmative. cele ale lizibilitãþii, un ziarist de agenþie nu poate reþine decât a conþinutului ºi funcþiilor lor. Cu bunã dreptate, Philippe Gaillard cât posibil cauzele, dacã sunt cunoscute. Pentru a satisface aceste Spre exemplu, propoziþia „Camera nu a luat în consideraþie unele informaþii suficiente doar pentru lead-ul (începutul) unei apreciazã c㠄putem situa originea presei moderne la 1832, data cerinþe, existã o regulã cu mult mai veche decât gazetãria, o regulã propunerea deputatului”, trebuie redactatã în forma „Camera a simple ºtiri. In jurnalismul de agenþie, relatarea de mai sus îmbracã când a luat fiinþã Agenþia Havas”. Douã sunt, în esenþã, contribuþiile care determinã structura oricãrui mesaj de informare. Este seria de ignorat propunerea deputatului”. urmãroarea formã redacþionalã: aduse de agenþiile de presã în aceastã direcþie: una cantitativã întrebãri formulate de Quintilian ºi folositã astãzi într-o ordine Ca o recomandare de principiu, lucrãrile consacrate Aman, 21 oct o3 (Rompres) – ’’Preºedintele Ion Iliescu, care (spaþialã) – acoperirea universalã a evenimentului- ºi alta, calitativã logicã: cine, ce, unde, când, cum, de ce? Aceastã regulã ajutã jurnalismului de agenþie evidenþiazã necesitatea eliminãrii îºi continuã vizita în Iordania, s-a întâlnit, în dimineaþa zilei de (temporalã) – apariþia noþiunii însãºi de actualitate mondialã. ziaristul sã realizeze o relatare autenticã a evenimentelor ºi sã stereotipurilor („adicã”, „prin urmare” etc.), a figurilor de stil ºi a tot 21 oct., la complexul Sportcity din Aman ºi a discutat cu familiile Agenþiile de presã au devenit, astfel, indispensabile celorlalte construiascã un lead corect. Adicã sã prezinte un rezumat succint ceea ce nu contribuie la redarea cât mai exactã a realitãþii concrete. mixte româno-iordaniene, cu iordanieni care ºi-au fãcut studiile mijloace de comunicare. Fãrã apelul la agenþiile de presã, al fiecãrei ºtiri, înainte de a enumera detaliile. Totodatã, se cere evitarea pe cât posibil a redactãrii în stil senzaþional. în România ºi cu români care lucrezã în Iordania’’. argumenteazã autorul francez, „nici un organ de presã, fie el ºi cel Concreteþea ºi autenticitatea sunt asigurate, totodatã, de citarea Ziaristul de agenþie trebuie sã aibã mereu în vedere întrebarea: „Am ªi din acest exemplu rezultã cã, spre deosebire de stilul mai puternic din þara cea mai bogatã, nu poate nãzui sã acopere surselor de la care au parvenit informaþiile. Regulile cu privire la redat într-adevãr realitatea aºa cum s-a întâmplat?” beletristic, concizia ºi veridicitatea stilului jurnalistic de agenþie prin propriile mijloace actualitatea mondialã ºi nici pe cea prezentarea surselor în jurnalismul de agenþie sunt alcãtuite astfel implicã necesitatea ca ziaristul sã formuleze în aºa fel informaþiile naþional㒒.(Ph. Gaillard, Tehnica Jurnalismului, Ed. ªtiinþificã, încât sã asigure exactitatea ºi veridicitatea informaþiilor. Concizia pe care le prezintã încât sã evite orice devieri stilistice sau Bucureþti, 2000, p. 57- 61.) Serviciile de agenþie asigurã, într-adevãr, Materialele de agenþie trebuie sã aibã un caracter neutru, sã fie înfrumuseþãri. Ziaristul trebuie mereu sã se întrebe: “Am scris peste 75% din informaþiile pentru mass-media, iar acoperirea obiective ºi absolut imparþiale. În redactarea lor se restrânge la Cerinþa conciziei în jurnalismul de agenþie rezultã din cât se poate de concis?” evenimentelor internaþionale depãºeºte frecvent 80-90%. minimum sau chiar sunt eliminate opiniile ziaristului. imperativul eficienþei economice a instituþiei, ca ºi din necesitatea În aceste condiþii, agenþiile de presã deþin un rol cheie, fiind Caracterul concret ºi autentic al jurnalismului de agenþie este lizibilitãþii exprimãrii. O agenþie de presã nu-ºi poate permite sã Lizibilitatea cel mai important producãtor de informaþii ºi principalul reflectat ºi de prezentarea corectã a numelor ºi funcþiilor risipeascã resursele financiare, fiind obligatã sã facã economie ºi intermediar între piaþa de informaþii ºi piaþa mass-media. Astãzi persoanelor despre care este vorba ºi identificarea lor. la cuvinte ºi la spaþiu. Transmiterea informaþiilor (de la sursã cãtre Lizibilitatea reprezintã calitatea unui text de a favoriza „o agenþie de presã modernã este, de fapt – subliniazã Manualul Credibilitatea unei agenþii de presã este grav afectatã dacã în agenþie ºi de la agenþie cãtre abonaþi) este scumpã, mai ales pentru înþelegerea lui imediatã. Ea este determinatã de patru elemente: a) Agenþiei Franceze de Presã (AFP) – o bancã de «date instantanee», materialele ei se gãsesc nume ºi prenume scrise la întâmplare. distanþele mari (internaþionale). La aceasta se adaugã ºi imperativul numãrul de cuvinte în propoziþie/frazã; b) simplitatea; c) alegerea de informaþii furnizate în timp real.” (La început a fost cuvântul, Ziaristul de agenþie este obligat sã verifice, în toate împrejurãrile, rapiditãþii, cunoscut fiind cã un material mai scurt este, fireºte, mai potrivitã a cuvintelor ºi c) construcþia logicã/fireascã a materialelor. Manual AFP, ed a 2-a, vol. 1, Fundaþia Rompres, Bucureºti, 1999, (Marcel Tolcea, Elemente de redactare a textului de jurnalism, în p. 142. ). Agenþiile sunt furnizori de astfel de informaþii deoarece Manualul de Jurnalism, vol. II, Polirom, 2000, p. 22). pentru buna lor funcþionare timpul este esenþial. Rapiditatea este În jurnalismul de agenþie o asemenea trãsãturã a textelor este o preocupare de maximã însemnãtate pentru orice agenþie în Facultatea de Filosofie ºi Jurnalism asiguratã de anumite procedee standard de redactare, cum este vederea câºtigãrii prioritãþii în transmiterea noutãþilor. Deviza tehnica „piramidei rãsturnate”, care permite o structurare logicã a întemeietorului primei agenþii de presã, Ch. Havas, – „a ºti repede, pãrþilor componente - începând cu partea esenþialã a informaþiilor, a ºti bine” – este o cerinþã fundamentalã ºi pentru mass-media rezumatã în lead, ºi continuând cu pãrþile adiþionale, care specificã, zilelor noastre, epocã a interferenþelor, când un eveniment local explicã ºi întregesc informaþiile principale. Este o metodã care are consecinþe globale. Particularitãþi ale înlesneºte procesul de receptare ºi înþelegere a unui text. Aºadar, locul agenþiilor de presã în sistemul mass-media este Desigur, cerinþa lizibilitãþii reclamã un stil jurnalistic simplu, dat de rolul lor de “angrosiºti” ai informaþiilor de actualitate, de accesibil. Pentru aceasta se pot folosi ºi modalitãþi care garanteaz㠓uzine de ºtiri”. Acest rol se realizeazã printr-o activitate complexã, concreteþea ºi concizia materialelor de agenþie. care, în sintezã, cuprinde douã mari faze: producþia ºi difuzarea. jurnalismului de agenþie Ca tip de formule gazetãreºti, lizibilitatea se realizeazã folosind Producþia corespunde, în fapt, cu activitatea oricãrei redacþii de cuvinte simple ºi prin propoziþii ºi fraze scurte. Este recomandabilã presã, realizatã însã prin metode ºi tehnici proprii ºi consideratã, de evitarea cuvintelor evaluative, a nuanþãrilor, a detaliilor inutile sau aceea, un “tip special de jurnalism”.Un jurnalism care spune esenþialul a precizãrilor care nu aduc nici un spor de informaþii. cu minimum de cuvinte ºi semne posibile, structureazã redactarea Conf. univ. dr. Pamfil NICHIÞELEA Jurnalismul de agenþie exclude supraîncãrcarea cu propoziþii materialelor ca o piramidã rãsturnatã trecând de la esenþial la subordonate sau incidente complicate. Stilul acestui tip de dezvoltãri ºi la completãri, conform unor paragrafe distincte. jurnalism evitã condiþionalele, care sugereazã îndoiala, gerunziile Sobrietatea redactãrii ºi rapiditatea transmiterii informaþiilor ºi expresiile gramaticale dificile. Cu mici excepþii, verbul este constituie caracteristici esenþiale ale jurnalismului de agenþie, folosit la indicativul trecut. De asemenea, mare atenþie trebuie numele de care nu este sigur. Prenumele este obligatoriu la prima uºor ºi mai repede difuzat. De aceea, concizia ºi lizibilitatea acordatã utilizãrii pronumelor. „Acesta”, „acela”, „el”, „ea”, „ele”, determinate atât de costurile ºi incertitudinile care rezultã din menþionare a unei persoane, apoi doar numele de familie. Scrierea reprezintã douã criterii fundamentale pentru eficienþa ºi, în folosirea tehnologiilor de comunicare tot mai perfecþionate, cât „lor” creazã confuzii. Este de preferat, uneori, repetarea corectã a numelor este fie cea adoptatã de þara din care este consecinþã, pentru calitatea jurnalismului practicat. Ca urmare, menþionãrii numelor persoanelor decât folosirea pronumelor. ºi de diversitatea tendinþelor ºi intereselor clienþilor. Ziaristul de persoana respectivã, dacã foloseºte alfabetul latin, fie, pornind deviza “Cât mai mult în cât mai puþine cuvinte” dã expresie unei agenþie este prins în logica fluxului de producþie în serie ºi Propriu jurnalismului de agenþie este limbajul cotidian. De de la un alfabet nelatin, transcrierea admisã oficial în caractere caracteristici fundamentale a jurnalismului de agenþie. regulã, materialele de agenþie se adreseazã unui consumator cu o industrialã. Redactarea unui text de agenþie de presã nu este latine sau, dacã nu, o transcriere foneticã. Titlurile onorifice Concizia este exprimatã, în primul rând, prin restrângerea simplã. Mai mult decât oricare alt jurnalist, cel de agenþie trebuie pregãtire medie. De aici necesitatea explicãrii datelor conþinute utilizate în diplomaþie, în viaþa mondenã sau religioasã nu sunt lungimii medii a materialelor de agenþie. Manualele stabilesc într-un material, ce nu sunt în mod curent înþelese de un asemenea sã serveascã un interes comercial (sã ofere o informare rapidã ºi necesare într-o informaþie de agenþie. ( De exemplu: Alteþa Sa, anumite reguli privind lungimea medie a diferitelor genuri la preþ redus) ºi, în acelaºi timp, sã asigure o formã redacþionalã abonat, ca ºi a circumstanþelor în care se desfãºoarã evenimentele Eminenþa Sa, Sfinþia Sa se va scrie, prinþul, ambasador al..., publicistice utilizate în jurnalismul de agenþie. O ºtire, bunãoarã, de care se ocupã textele respective. imparþialã, care sã þina cont de nevoile tuturor, dar ºi ale fiecãruia cardinalul X, Papa ori Sfântul Pãrinte, Suveranul Pontif). În nu trebuie sã depãºeascã 10-20 de rânduri. În plan redacþional, în parte: clienþii media (ziare, radiouri, televiziuni) de toate Se înþelege cã nu poate fi vorba de lizibilitatea unui text dacã schimb, titlurile ºi funcþiile politice trebuie indicate, iar unele concizia are o valoare relativã, în raport cu însemnãtatea nu sunt eliminate ambiguitãþile în redactare, expresiile neclare orientãrile ºi non-media (bãnci, burse, intreprinderi, guverne, însoþite de explicaþii.( De exemplu: speakerul (preºedintele) evenimentelor raportate. Dar, printr-o mai bunã ordonare a societãþi internaþionale etc.) Agenþiile de presã propun un serviciu sau construcþiile gramaticale defectuoase. Un ziar cotidian a camerei; dl. Ion Popescu, deputat P.S.D. etc.). materialului, în special prin eliminarea informaþiilor de importanþã publicat urmãtoarea informaþie, despre care numai cã este clarã general, dar îºi multiplicã ºi ofertele specializate. De asemenea, concreteþea ºi autenticitatea informaþiilor sunt secundarã, concizia poate fi atinsã ºi din acest punct de vedere. Asemenea cerinþe au impus un stil propriu jurnalismului de ºi accesibilã nu se poate spune: „Jandarmii au tras asupra reflectate în prezentarea exactã a cifrelor sau a altor date importante, Prin informaþii secundare, nefuncþionale, în jurnalismul de agenþie manifestanþilor Fondului Naþional de Investiþii (FNI) fãrã somaþie, agenþie, formate standard de prezentare a materialelor, tehnici de ca ºi în reproducerea corectã a declaraþiilor citate în material. se înþelege detaliile descriptive ale unui eveniment (de exemplu, redactare, norme de sintaxã ºi vocabular specifice. În jurnalismul conform ordinelor primite”. În fapt, este vorba de o formulare Din punct de vedere redacþional, concreteþea ºi autenticitatea descrierea unei sãli în care se petrece un eveniment politic, care exprimã tocmai contrariul a ceea ce s-a intenþionat sã se de agenþie exigenþele generale în privinþa ziariºtilor sunt duse la se asigurã prin alegerea instrumentelor lingvistice ºi folosirea unor impresiile sau trãirile reporterului, deºi acestea pot da viaþã unui spunã, adic㠄încãlcând ordinele primite”. maximum de rigoare. El „cere – scrie profesoara francezã tipuri de cuvinte ºi fraze proprii jurnalismului de agenþie. Printre reportaj sau unei emisiuni radio). ªi în aceastã privinþã, ziaristul de agenþie trebuie sã se întrebe Christine Leteinturier – o mare precizie, un important simþ al aceste cerinþe menþionãm: Concizia jurnalismului de agenþie este, în continuare, atinsã permanent: “Am exprimat lucrurile cât mai simplu cu putinþã?”. sintezei ºi competenþe lingvistice deosebite”, constituind „un tip a) Folosirea cu predilecþie a substantivelor bine definite, cum prin stilul redacþional, un stil caracterizat „printr-o sintaxã * special de jurnalism”. (Christine Leteinturier, Profesiile din sunt numele proprii care, rãspunzând la întrebarea „cine?”, apar concentratã, prin alegerea cuvântului clar, concret ºi activ, precum Stilul condensat ºi neutru al jurnalismului de agenþie nu a domeniul mass-media, în Claude-Jean Bertrand, O introducere frecvent în redactarea materialelor de agenþie. De regulã, sunt ºi a detaliului obiectiv. De asemenea, stilul jurnalistic are în vedere încântat ºi nu încântã nici azi pe toatã lumea, mai ales pe ziariþti în presa scrisã ºi vorbitã, Ed. Polirom, ,Iaºi, 2001, p. 234). utilizate substantivele cu un conþinut concret, precis, uºor de eliminarea bruiajului semantic”.(Curtis D. MacDougall, legaþi de tradiþia presei literare sau a celei de opinie, militantã ºi Cu câteva excepþii, genurile publicistice utilizate în ziaristicã înþeles, faþã de cele cu un conþinut vag sau prea general. (De Interpretative reporting, New York, 1982, p.136). formativã. Deºi înformaþiile agenþiilor de presã sunt apreciate ca sunt folosite ºi de agenþiile de presã, însã cu anumite particularitãþi. exemplu: „s-a rãnit un cal” ºi nu „... un animal”). Este recomandatã Din cele de mai sus putem deduce câteva recomandãri stilistice importante ºi indispensabile prin întinderea, rapiditatea ºi Excepþia se refertã la genurile cu coloraturã subiectivã, cum sunt fiabilitatea lor, se reproºeazã, totuºi, acestora cã transmit prea foiletonul, comentariul ºi, parþial, pamfletul. Rar se utilizeazã folosirea articolului nehotãrât („un avion s-a prãbuºit” ºi nu de obþinere a conciziei. În acest sens, Manualul AP menþioneazã: „avionul...”), pentru a nu lãsa impresia cã este vorba despre ceva - Foloseºte cuvântul scurt în locul celui lung. (De exemplu, a multe ºtiri de rutinã, fade ºi fãrã relief. Despre ziariºtii de agenþie interviul sub forma întrebare-rãspuns. De regulã, acesta este se spune cã se comportã uneori ca niºte „hârþogari” ai informaþiilor realizat sau preluat de la alte media ca o informaþie-sintezã. De deja cunoscut. Sunt excluse preþiozitãþile, erudiþia facilã, termenii începe în loc de a se declanºa, a aplica în loc de a implementa cu semnificaþii peiorative, ca „fascist”, „violator”, „terorist”, etc., sau „a dovedit” în loc de sintagma stereotipã, dacã nu chiar ºi mai ales cã dau acestora o formã mult prea „seac㔠necesitând asemenea, reportajul, spre deosebire de ziare, este prezentat într- rescrieri. Se uitã însã cã menirea agenþiilor de presã este tocmai o formã concisã, care nu depãºeºte 600-800 de cuvinte. „securist” etc.( Asemenea termeni pot fi menþionaþi, totuºi, dacã tautologic㠄a adus dovezi concludente”; „a demisionat” în loc sunt pronunþaþi de o sursã, care trebuie însã precizatã ). de „ºi-a prezentat demisia”; „au convenit” în loc de „au ajuns la aceea de a oferi „o relatare absolut dezgolit㔠a informaþiilor În schimb, se acordã o atenþie cu totul deosebitã genurilor pentru ca fiecare client sã le poatã folosi potrivit intereselor proprii informative, în special ºtirea, care este genul publicistic de bazã b) Adjectivele ºi adverbele sunt considerate, în general, o plagã un acord” etc.) a ziaristicii. Cu atât mai mult în jurnalismul de agenþie ele trebuie - Foloseºte cuvântul concret în locul celui abstract. (Se scrie „a ºi în formele redacþionale dorite, rescriindu-le la nevoie. al agenþiilor de presã. Dar toate tipurile informaþiilor de agenþie In timp, revoluþionarea tehnologiei de comunicare, rapiditatea sunt realizate, cum vom vedea, dupã reguli standard, proceduri ºi evitate sau, dacã nu este posibil, folosite cu multã grijã, „cu pipeta”, folosit o lopatã sau plugul” ºi nu „a folosit o unealtã agricol㔠etc.). ca sã zicem aºa. Adjectivele ºi adverbele pot distorsiona, induce - Nu folosi mai multe cuvinte decât este necesar pentru a-þi fluxurilor, simultaneitatea evenimentelor, complexitatea peisajului tehnici specifice. mediatic concurenþial ºi cererea sporitã de informaþii transmise În ceea ce priveºte punctuaþia, este de reþinut cã, datoritã elemente subiective, chiar ambigue. Un accident, bunãoarã, nu este exprima limpede ideea. (Este mai bine sã scrii, spre exemplu, „A întotdeauna groaznic, grav. De aceea, trebuie sã se acorde prioritate pãrãsit slujba pentru a câºtiga mai mult”, decât „... pentru a-ºi în timp real au fãcut indispensabilã stãpânirea procedurilor ºi caracteristicilor instrumentelor tehnologice utilizate în tehnicilor utilizate în jurnalismului de agenþie, consolidându-i transmiterea informaþiilor, în redactarea materialelor de agenþie adjectivelor descriptive în dauna celor cu o semnificaþie relativã spori resursele financiare” sau „s-a propus dublarea patrulelor sau a celor cu un conþinut de evaluare, califictiv. Este mai bine pentru combaterea infracþiunilor”, decât „... ca o soluþie la reputaþia profesionalã S-a ajuns, astfel, la „procedeul piramidei nu se pun prea multe virgule, nu se foloseºte punct ºi virgulã ºi inverse, care impune sinteza înainte de prezentarea detalilor: nu se despart cuvintele la margine. spus, spre exemplu, „negru”, „roºu”, „verde” decât „colorat” sau problema infracþiunilor” etc.) „frumos colorat”. Uneori, sunt de preferat numeralele în locul În practica jurnalisticã asemenea recomandãri pentru atingerea respectarea a cincii întrebãri preliminarii, cele „cinci W” –Who? What? When? Where? Why? (Cine? Ce? Când? Unde? De ce?) – Concreteþe ºi autenticitate adjectivelor, scriindu-se „erau 45 de grade la umbrã”, în loc de conciziei înseamnã: „era o cãldurã toridã sau cumplitã”. Trebuie, de asemenea, evitaþi - eliminarea cuvintelor de prisos; þi, în sfârþit, recomandarea unui still „dezbrãcat” ºi impersonal. termeni ca „ieri”, „azi”, „mâine” ºi înlocuiþi cu ziua respectivã (luni, - a propoziþiilor ºi frazelor de prisos; Reguli care s-au impus paralel tuturor ziarelor, mai mult din cauza Produsele jurnalismului de agenþie prezintã, într-adevãr, o serie cititorilor decât a ziariºtilor.” (F. Balle, Et si la presse n’existait marþi...), pentru a nu se produce confuzii din cauza decalajului dintre - a detaliilor de prisos; de trãsãturi fundamentale ce-i conferã specificul despre care se pas , Paris, J.-C. Lattes, 1987, p. 24-25.) momentul difuzãrii ºi cel al publicãrii informaþiilor. - a redundanþelor; vorbeºte. Ele se referã deopotrivã la forma, cât ºi la conþinutul Regulile jurnalismului de agenþie se predau astãzi în mai toate c) Când se rãspunde la întrebarea „ce?” ºi, deci, se descrie o - a cliºeelor ºi platitudinilor; materialelor de agenþie. cursurile de ziaristicã, mai ales în styke books (manual de scriere) Una dintre aceste trãsãturi o constituie caracterul factual al acþiune sunt recomandabile verbele la diateza activã ºi a celor - evitarea banalitãþilor etc. al agenþiilor de presã ºi fac parte din ceea ce se numeþte o pregãtire jurnalismului de agenþie, reflectat în concreteþea ºi autenticitatea care indicã stãri concrete. Verbe ca a fi, a face, a permite sunt Iatã o relatare privind un moment al vizitei preºedintelui Ion profesional㠄a l’occidentale’’, cu deosebire în spiritul presei anglo- informaþiilor prezentate. Concreteþea se referã la cerinþa ca prea vagi. Este de preferat sã scriem „Poliþiºtii l-au arestat pe Iliescu în Iordania, transmisã la radio þi publicatã de unele saxone. S-a dovedit, totodatã, cã aceste reguli nu sunt decât un materialele de agenþie sã redea, în primul rând, realitatea imediatã, Vasile”, decât „Vasile a fost arestat de poliþiºti”, sau „Vasile a cotidiene în ziua de 22 octombrie 2003: „La complexul Sportcity punct de plecare, constituie o condiþie necesarã, dar nu suficientã. precisã, fapte, evenimente întâmplate ºi nu o realitate ipoteticã, fost împuºcat ºi a murit”, decât „... a fost ucis”. În ceea ce priveºte din Aman a avut loc o vibrantã întâlnire de suflet. Preºedintele Pentru cã acestea, cum apreciazã doi teoreticieni francezi, nu potenþialã (care s-ar putea întâmpla). Adagiul «Comment is free semnificaþia lor, verbele sunt de trei feluri: neutre (a spune, a Ion Iliescu a discutat, într-o atmosferã de mare sinceritate ºi împedicã pe ziarist sã-ºi asume partea sa de subiectivitate, de but fact are sacred» («Comentariul este liber, dar faptele sunt declara, a adãuga), de distanþare (a afirma, a considera, a pretinde cãldurã umanã, cu familiile mixte româno-iordaniene, cu mãrturii, de „fragmente de viaþ㒒 pe care le adaugã pentru a fi sacre») sintetizeazã un credo al jurnalismului de agenþie.În nici o etc.) ºi de aprobare (a sublinia, a remarca, a aminti, a observa, a iordanieni care ºi-au fãcut studiile în România ºi cu români care citite, ascultate sau vãzute, ca rezultat al unui alt tip de exerciþiu de împrejurare, agenþiile de presã nu trebuie sã difuzeze fapte confirma etc.). Fiecare categorie de verbe, care comportã o nuanþã lucreazâ în Iordania. Am asistat la scene emoþionante, mulþi l-au practicã profesionalã, aºa cum este ºi cel privind jurnalismul de scornite, prefabricate sau presupuneri despre acestea. proprie, trebuie folositã cu grijã pentru a se potrivi contextului ºi îmbrãþiºat pe Ion Iliescu cu lacrimi în ochi, într-o efuziune agenþie. (Michael Palmer, Denis Ruellan, Jurnaliºtii-vedete, scribi Autenticitatea înseamnã raportarea exactã a faptelor, a a delimita poziþia redactorului. De preferat sunt verbele neutre, spontanã de sentimente, expresie a dorului lor fierbinte de Þarã, sau conþopiºti, Ed. Tritonic, Bucureºti, 2002, p. 94.) 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag. 7 Televiziunea România de Mâine Post naþional, universitar ºi cultural

Amfiteatrul studio ªoseaua Berceni nr. 24 din Palatul Învãþãmântului, ªtiinþei ºi Culturii Telefoane: 334 44 19; 334 62 05; Str. Ion Ghica nr. 13 Telefoane: 314 00 75; 314 00 76. 334 47 23; 334 47 99. P r o g r a m u l Televiziunii România de Mâine (tvRM)

LUNI 22:00 Presa pe diagonalã 18:30 Actualitãþi 7:30 Diagnostic de urgenþã. Emisiune de Florin Tudose (r) 22:30 Polemici culturale: Nicolae Titulescu – omul care a 19:00 Jurnal economic 8:30 Poveste de la arlechin. Emisiune de Gabriela Bãnãrescu (r) 7 martie 2005 condus Europa. Emisiune de Anton Caragea 19:10 Forum IT: „Soluþii Open Source”. Emisiune de Cãtãlin Grosu 9:00 Planeta copiilor. Emisiune de ªtefan Iordache (r). 23:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George Marinescu 20:00 Diagnostic de urgenþã. Emisiune de Florin Tudose 10:00 Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos: Bolile cardio- 6:00 Teleshopping 00:00 Cântecul ºi casa lui. Emisiune de Ionela Prodan (r) 21:00 Academica. Starea culturii: Viitorul regiei de film în respiratorii determinate de fumat. Invitat dr. Florin Bãcanu. 6:30 7x sport. Emisiune de Cristina Matei 01:00 Documentar – Mari scriitori: Collette (I) (r) România. Invitaþi prof. univ. Geo Saizescu – regizor, prof. Emisiune de Dorin Sarafoleanu 7:00 Sãptãmâna externã (r) 01:30 Amfitrion Corina (r) Laurenþiu Damian – vicepreºedinte UCIN. Emisiune de 11:00 Viitorul în prezent: „Viitorul societãþii umane”. Emisiune 7:30 Bunã dimineaþa! (informaþii utile, revista presei, 02:30 Actualitãþi (r) Ion Bucheru de Cãtãlin Grosu interviuri, muzicã) 03:00 Amintiri de la filmare (r) 22:00 Presa pe diagonalã 12:00 Agricultura ºi alimentaþia: Alimentul genetic. Invitaþi: 9:50 ªtiri tvRM 04:10 Consultaþii (r) 22:30 Istorie recent㠖 Decembrie 1989. Invitat prof. univ. asociat prof. dr. Gh. Mencinicopschi, dir. general Institutul de 10:00 Consultaþii pentru sesiunea de examene anul I Alexandru Mihail Stoenescu. Emisiune de Corneliu Toader Cercetãri Alimentare, prof. dr. Sebastian Dumitrache – Management Financiar Contabil. Emisiune în direct MIERCURI 23:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George Marinescu Institutul de Sãnãtate Publicã, prof. asociat dr. Marcela Badea moderatã de Corneliu Toader. Disciplinele: 1. 00:00 Arta documentarului: Basilica San Marco (I) (r) – Universitatea Bucureºti. Emisiune de Constantin Pintilie Contabilitate (baze) 2 – conf. univ. dr. Marinicã 9 martie 2005 01:00 Film documentar – Marile expoziþii ale lumii: Nigeria (III) (r) 13:00 Pentru 1000 de euro! Emisiune de Cãtãlin Grosu 01:30 Forum IT (r) 13:30 Succese de marcã. Emisiune de ªtefan Voloacã Dobrin; 2. Drept civil ºi administrativ – conf. univ. 14:00 Zig – Zag tv. Magazin de divertisment cu Puiu Stoicescu dr. Radu Stancu; 3. Finanþe publice – lector univ. dr. 6:00 Teleshopping 02:30 Actualitãþi (r) 6:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George 03:00 Academica. Starea culturii (r) ºi Corina Chiriac Mariana Cioponea Marinescu (r) 04:00 Consultaþii (r) 17:00 Prizã directã. Emisiune de actualitate culturalã. Realizator 12:00 Video Vip (r) 7:00 Presa pe diagonalã (r) Marina Roman Boiangiu 12:30 Mini Miss & Mini Mister România (r) 7:30 Bunã dimineaþa! (informaþii utile, revista presei, VINERI 17:40 Provocarea – emisiune concurs. Emisiune de Leonard Henþiu 13:00 Film serial: Arsene Lupin ep. (XX) (r) interviuri, muzicã) 18:30 Actualitãþi 14:00 ªtiri tvRM 9:50 ªtiri tvRM 19:00 Sportul în lume. Emisiune de Mugur Popovici 14:05 Vedete de ieri, de azi, de mâine: Mihai Constantinescu 11 martie 2005 19:30 Stelele Operetei: Arii ºi duete din operete cu orchestra ºi ºi invitaþii sãi. Emisiune de Mihai Constantinescu (r) 10:00 Consultaþii pentru sesiunea de examene anul I soliºtii Teatrului de Operet㠄Ion Dacian”. Emisiune 15:00 Istorie cu învãþãturã: 6 martie – acum 60 de ani. Invitaþi: Facultatea de Muzicã. Emisiune în direct moderatã 6:00 Teleshopping înregistratã în aula tvRM prof. univ. Ion Scurtu, prof. univ. Alexandru Duþu. de Corneliu Toader. Disciplinele: 1. Teoria muzicii (II) 6:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George 21:00 Film artistic românesc: Dincolo de pod. Interpreteazã: Emisiune de Valeriu Râpeanu – lector. univ. dr. Adriana Stãnoiu; 2. Armonie (II) Marinescu (r) Leopoldina Bãlãnuþã, Maria Ploae, Mircea Albulescu, 16:00 Poveste de la arlechin: Teatrul Odeon cu spectacolul – lector. univ. drd. Valentin Petculescu; 3. 7:00 Presa pe diagonalã (r) Andrei Finþi, Irina Petrescu, regia Mircea Veroiu „Agnes, aleasa lui Dumnezeu”. Regia – Marius Oltean. Contrapunct ºi fug㠖 lector. univ. dr. Viorica Ilie 7:30 Bunã dimineaþa! (informaþii utile, revista presei, 22:30 Film serial: Arsene Lupin ep. XXI Emisiune de Gabriela Bãnãrescu 12:00 Secretele succesului cu invitaþii Oanei Sârbu (r) interviuri, muzicã) 23:30 Sãptãmâna internã 16:30 Teleshopping 14:00 ªtiri tvRM 9:50 ªtiri tvRM 00:00 Film artistic românesc: Dincolo de pod. Interpreteazã: 17:00 Film documentar românesc: Theodor Aman 14:05 Secretele succesului cu invitaþii Oanei Sârbu (r) 10:00 Consultaþii pentru sesiunea de examene anul I Leopoldina Bãlãnuþã, Maria Ploae, Mircea Albulescu, 17:30 Sãnãtatea mintalã. Factori de risc: Accidentul vascular 15:00 Eva. Talk-show cu ºi despre femei. Emisiune de Adelina Facultatea de Drept. Emisiune în direct moderatã Andrei Finþi, Irina Petrescu, regia Mircea Veroiu (r) – tratament profilactic. Emisiune de conf. univ. dr. Viorel Grancea ºi Alexandru Ganci de Corneliu Toader. Disciplinele: 1. Drept civil (II) 01:30 Prizã directã (r) Poalelungi 16:00 Varietãþi muzicale. Emisiune de Dumitru Cucu – prof. univ. dr. Corneliu Turianu; 2. Drept 02:30 Actualitãþi (r) 18:30 Actualitãþi 16:30 Teleshopping 03:00 Viitorul în prezent (r) constituþional (II) – prof. univ. dr. Gheorghe Uglean; 04:00 Stelele Operetei (r) 19:00 Jurnal economic 17:00 Film documentar – Oraºele lumii: Zacopane; Dubrovnik 3. Drept roman (II) – conf. univ. dr. ªtefan Cocoº 19:10 Ani de liceu: Prezentarea Liceului bilingv „George Coºbuc” 17:30 Civilizaþia strãzii – Emisiune reportaj de Ciprian Vasilescu 12:00 Sã stãm de vorbã: despre Ziua Femeii cu Giulia, Maria – Bucureºti (II). Emisiune de Mugur Popovici ºi Alina Motoc 18:00 Emigrant în România: Invitat Gabriel Hennessy. Cârneci ºi Fuego. Emisiune Bianca Vãcariu (r) DUMINICà 20:00 În dialog cu administraþia publicã: Invitat Radu Silaghi Emisiune de Mihaela Anastase 13:00 Mioriþa – antologie de culturã tradiþionalã. Emisiune 13 martie 2005 – viceprimar, Sector 4. Emisiune de George Nicolau 18:30 Actualitãþi de Ioan Filip 19:00 Jurnal economic 21:00 Academica. Economie: Liberalizarea contului de capital. 13:30 Cinepanorama. Emisiune de Eugen Atanasiu 6:00 Teleshopping 19:10 Viaþã de student: Aspecte din viaþa studenþilor Invitat prof. univ.dr. Daniel Dãianu. Emisiune de Ilie ªerbãnescu 14:00 ªtiri tvRM 6:30 Sportul în lume (r) 22:00 Presa pe diagonalã Universitãþii Spiru Haret: Facultatea de Muzicã ºi Facultatea 14:05 Viaþã de student: Aspecte din viaþa studenþilor 7:00 Sãptãmâna internã (r) 22:30 Babilon – sursa falselor religii. Invitat: Lucian Cristescu de Limbi ºi Literaturi Strãine. Emisiune de Bianca Vãcariu Universitãþii Spiru Haret, Facultatea de Muzicã ºi Facultatea 7:30 Preluare Deutsche Welle .Traducere ºi dublaj: Mihaela Anastase - istoric. Emisiune de Carmen Fulger 20:00 În dialog cu administraþia publicã: Poliþia rutierã. Invitat de Limbi ºi Literaturi Strãine. Emisiune de Bianca Vãcariu (r) 8:00 Ecumenica. Emisiune de Sorin Bejan 23:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George Marian Motoc – ºeful Poliþiei Rutiere a Capitalei. 15:00 Istorie recent㠖 Decembrie 1989 (r). Emisiune de prof. 9:00 Best of Matinal – Selecþiuni din cele mai reuºite momente Marinescu Emisiune de George Nicolau univ. asociat Alexandru Mihail Stoenescu ale emisiunii „Bunã dimineaþa”. Emisiune de Robert 00:00 Succese de marcã (r) 21:00 Academica. România în lume: Globalizarea ºi relaþiile 16:00 Mereu în top. Invitat Pepe – interpret latino. Emisiune de Tache ºi Luciana Bogdan 00:30 Pentru 1000 de euro (r) internaþionale. Invitaþi: prof. univ.dr. Constantin Vlad ºi Violeta Screciu 9:30 Mini Miss& Mini Mister România. Emisiune de Gavrilã Inoan 01:00 Film documentar românesc: Theodor Aman (r) generalul Nicolae Spiroiu. Emisiune de Nicolae Mardari 16:30 Teleshopping 10:00 Planeta copiilor. Emisiune concurs. Realizatori: ªtefan 01:30 În dialog cu administraþia publicã (r) 22:00 Presa pe diagonalã 17:00 Documentare peruane: Manu (III) Iordache ºi Mihaela Matei 02:30 Actualitãþi (r) 22:30 Cultura minoritãþilor: Azi – comunitatea sârbilor. 17:30 Vedete de ieri, de azi, de mâine: Mihai Constantinescu 11:00 Sã stãm de vorbã. Invitaþi: Sanda Lazour – specialist 03:00 Istoria cu învãþãturã (r) Emisiune de Nicolae Mareº ºi invitaþii sãi. Emisiune de Mihai Constantinescu ikebana, Radu Ghencea, Maria Cârneci. Emisiune de 04:00 Consultaþii (r) 23:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George Marinescu 18:30 Actualitãþi Mugur Popovici ºi Bianca Vãcariu 00:00 Univers clasic: Muzicieni poeþi – poeþi muzicieni. 19:00 Jurnal economic 12:00 Ora melomanului: Gala tinerilor pianiºti – Liceul de MARÞI Emisiune de Mihai Darie 19:10 Film serial poliþist: Inspectorul Moulin ep. III (Franþa) Muzic㠄George Enescu”. Emisiune de Dumitru Cucu 01:00 Film documentar – Oraºele lumii: Zacopane; Dubrovnik (r) 21:00 Academica. ªtiinþã: „Drumul cunoaºterii”. Emisiune de 13:00 Polemici culturale: Secretele familiei Ceauºescu. 8 martie 2005 01:30 În dialog cu Administraþia Publicã (r) Alexandru Mironov Emisiune de Anton Caragea (r) 02:30 Actualitãþi (r) 22:00 Presa pe diagonalã 14:00 Secretele succesului cu invitaþii Oanei Sârbu 6:00 Teleshopping 03:00 Civilizaþia strãzii (r) 22:30 Gazonul fierbinte: Steaua între derby-ul cu Rapid ºi 17:00 Arta documentarului: Basilica San Marco (II). 6:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George 03:30 Emigrant în România (r) calificarea în Cupa UEFA. Invitaþi: Mihai Stoica Alexandru Realizator: Daniel Paraschiv Marinescu (r) 04:00 Consultaþii (r) Boc, Rãzvan Lucescu. Emisiune de Mugur Popovici 18:00 Video VIP. Emisiune de Leonard Henþiu 7:00 Presa pe diagonalã (r) 23:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George Marinescu 18:30 Actualitãþi 7:30 Bunã dimineaþa! (informaþii utile, revista presei, JOI 00:00 Film serial poliþist: Inspectorul Moulin ep. (III) (Franþa) (r) 19:00 7x sport. Emisiune de Cristina Matei 01:30 Mereu în top (r) 19:30 Bidonul cu ºtiri. Emisiune umoristicã realizatã de Leonard interviuri, muzicã) Henþiu 9:50 ªtiri tvRM 10 martie 2005 02:00 Cinepanorama (r) 02:30 Actualitãþi (r) 20:00 Îþi mai aduci aminte, doamnã? Emisiune de Ionela Prodan 10:00 Consultaþii pentru sesiunea de examene anul I 6:00 Teleshopping 03:00 Academica. ªtiinþã (r) 21:00 Film artistic: Punere sub interdicþie (Franþa) Administraþie Publicã. Emisiune în direct moderatã de 6:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George 04:00 Consultaþii (r) 22:30 Recycle bin (Videoteca tvRM) Corneliu Toader. Disciplinele: 1. Bazele ºtiinþei politice Marinescu (r) 23:30 Sãptãmâna extern㠖 prof. univ. dr. Ion Bitoleanu; 2. Drept civil 2 – conf. univ. 7:00 Presa pe diagonalã (r) SÂMBÃTà 00:00 Film artistic: Punere sub interdicþie (Franþa) (r) dr. Nicolae Puºcaº; 3. Drept administrativ 2 – lector 7:30 Bunã dimineaþa! (informaþii utile, revista presei, 01:30 Poveste de la arlechin (r) univ. drd. Flavia Ghencea interviuri, muzicã) 12 martie 2005 02:00 Mini Miss & Mini Mister România (r) 12:00 Zig – Zag tv. Magazin de divertisment (r) 9:50 ªtiri tvRM 02:30 Actualitãþi (r) 14:00 ªtiri tvRM 10:00 Consultaþii pentru sesiunea de examene anul I 6:00 Teleshopping 03:00 Video Vip (r) 14:05 Zig – Zag tv. Magazin de divertisment (r) Facultatea de Istorie. Emisiune în direct moderatã 6:30 24 de ore. Retrospectivã politicã. Emisiune de George 03:30 Ora melomanului 15:00 Amfitrion Corina. Invitat: Cristina Manoliu – dirijoarea de Corneliu Toader. Disciplinele: 1. Istorie medie Marinescu (r) 04:30 7x sport (r) corului de copii „Corbeanca”. Emisiune de Corina Chiriac universal㠖 prof. univ. dr. Gh. Sbughea; 2. Istorie 7:00 Presa pe diagonalã (r) 05:00 Best of Matinal (r) 16:00 Amintiri de la filmare. Invitat: umoristul ºi realizatorul medie româneasc㠖 conf.. univ. dr. Mihai Andreescu; de emisiuni Dan Mihãescu (I). Emisiune de Ion Bucheru 3. Istorie anticã universal㠖 conf. univ. dr. Rodica Ursu REVISTA OPINIA NAÞIONALà ESTE EDITATà 16:30 Teleshopping 12:00 Bidonul cu ºtiri. Emisiune de divertisment realizatã de DE FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE. 17:00 Documentar – Mari scriitori: Collette (I) Leonard Henþiu (r) Opinia 17:30 Litera ºi spiritul legii: IQ-ul comunitar. Invitaþi: Ene Dinga 12:30 Preluare Deutsche Welle. Traducere ºi dublaj: Mihaela Anastase Instituþie social - umanistã de culturã, ºtiinþã ºi învãþãmânt – ministrul integrãrii europene, prof. univ. dr. Emilian M. 13:00 Café concert. Emisiune de Dumitru Cucu naþionalã Revista se poate procura prin abonament de la toate oficiile poºtale din Dobrescu – secretarul Academiei Române. Emisiune de 13:30 Cu pile, fãrã pile. Invitaþi: Savoy, Mihai Constantinescu, Corneliu Turianu þarã. În Catalogul RODIPET, revista se regãseºte la poziþia 2.256. Mbella. Emisiune de Carmen Fulger Telefoane: Solicitãri de abonamente se pot adresa redacþiei, cu plata prin mandat poºtal sau 18:30 Actualitãþi 14:00 ªtiri tvRM 19:00 Jurnal economic 14:05 Ani de liceu: Prezentarea liceului biling „George Coºbuc” 410.39.11 ºi dispoziþie de platã pe adresa: Editura Fundaþiei România de Mâine, Serviciul difuzare, 19:10 Fascinaþia performanþei: Fãrã formalism ºi fãrã cliºee, - Bucureºti (I). Emisiune de Mugur Popovici ºi Alina Motoc (r) 410.39.13, Splaiul Independenþei nr. 313, Sectorul 6, Bucureºti. Telefon 410.43.70/int.108. despre viaþa nevãzutã din spatele aurului olimpic. Invitatã: 15:00 Cultura minoritãþilor: Azi – comunitatea sârbilor (r). Elisabeta Lipã, multiplã campioanã la canotaj. Emisiune Emisiune de Nicolae Mareº interioare: ISSN 1221-4019 de Mugur Popovici 16:00 Întâlnire cu folclorul: Alla Bogdan, Alexandru Pugna, Machetarea computerizatã ºi tiparul executate de 20:00 Economia de mâine: Analiza comparativã a economiei Constantin Bahrin. Emisiune de Theodora Popescu 122, 105 româneºti ºi a economiei Uniunii Europene. Invitat: Adriean LABORATORUL DE TEHNOREDACTARE ªI TIPOGRAFIA 16:30 Teleshopping Fax: FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE Videanu – ministru de Stat pentru coordonarea activitãþilor 17:00 Film documentar – Marile expoziþii ale lumii: Nigeria (III) din domeniul economic. Emisiune de Nicolae Mardari 17:30 Deschide cartea! Emisiune de Alexandru Mironov 410.51.62 Publicaþia OPINIA NAÞIONALà este înregistratã la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci la 21:00 Academica. Învãþãmânt: ªcoala ingineriei româneºti. 18:00 Lumea de mâine: „Codurile viului”. Emisiune de Cristian Român nr. 24.000/7.090.672 din 3 septembrie 1997. Emisiune de Corneliu Toader 7 martie 2005 OPINIA NAÞIONALà 414 pag. 8 Revistã editatã de Fundaþia România de Mâine – Opinia Universitatea Spiru Haret • Personalitate distinctã. • Profil universitar: învãþãmânt, ºtiinþã, culturã, economie, artã. naþional㠕 Colaboratori: profesori din învãþãmântul superior, academicieni, alþi oameni de culturã, Sãptãmânal de opinie, informaþie ºi idei de larg interes naþional publiciºti de renume. Revista se adreseazã cadrelor didactice universitare ºi preuniversitare, studenþilor ºi elevilor, publicului larg interesat de formele moderne ale pregãtirii profesionale. Opinia naþionalã vine, în sprijinul studenþilor, publicând: • consultaþii pentru studenþi • oferte de programe educaþionale pentru • analize ºi sinteze ºtiinþifice ºi culturale perfecþionarea tinerelor cadre didactice • informaþii privind cartea universitar㠕 oferte pentru perfecþionarea cunoºtinþelor de limbi • programul Televiziunii România de Mâine strãine prin cursuri speciale.

Studenþi de la învãþãmântul de zi, cu frecvenþã redusã ºi de la învãþãmântul la distanþã, abonaþi-vã la revista Opinia naþionalã! Preþul unui numãr al revistei este de 5000 lei. Revista se poate procura prin abonament de la toate oficiile Abonamentul pentru perioada poºtale din þarã. Solicitãri de abonamente se pot adresa redacþiei, cu plata prin mandat poºtal sau dispoziþie de platã 1 aprilie – 30 iunie a.c.: 60.000 lei. pe adresa: Editura Fundaþiei România de Mâine, Serviciul Abonamentul pentru perioada difuzare, Splaiul Independenþei nr. 313, Sectorul 6, Bucureºti. 1 septembrie – 30 decembrie a.c.: 80.000 lei. Telefon 410. 43.70/int.108 Abonându-vã, primiþi revista la domiciliu.

Opinia naþional㠕 Opinia naþional㠕 Opinia naþional㠕 Opinia naþionalã O tribunã de dezbatere a problemelor dezvoltãrii României, de promovare a valorilor culturii ºi civilizaþiei naþionale ºi universale În spiritul unei reale democraþii ºi al diversitãþii fireºti a valorilor ºi opþiunilor, spirit care-i guverneazã întreaga conduitã publicisticã, revista OPINIA NAÞIONALà se remarcã prin numeroase dezbateri publice, evocãri consacrate marilor momente ale istoriei naþionale, personalitãþilor de frunte ale spiritualitãþii româneºti. Revista supune analizei ºtiinþifice probleme esenþiale ale economiei, culturii, educaþiei ºi învãþãmântului, cercetãrii ºtiinþifice etc. pentru apãrarea ºi consolidarea interesului naþional al României. Asemenea teme sunt completate, sãptãmânal, de relevante anchete sociologice ºi sondaje de opinie, de puncte de vedere, articole de atitudine, apãrute sub semnãtura profesorilor universitari sau a unor cunoscuþi publiciºti. Invitaþie pentru studenþi la M à R Þ I ª O R Am asociat dintotdeauna venirea cultural-naþional, coordonat ºi un spaþiu aproape divin în care poposesc primãverii cu delicatul simbol al administrat de Muzeul Naþional al anual peste 6.000 de vizitatori. acestui anotimp, gingaºul mãrþiºor, cu Literaturii Române. Dacã doriþi sã vã reamintiþi de tradiþionalul ºnuruleþ împletit din Copleºit de spiritul arghezian, Mãrþiºor, el se aflã într-un cartier douã fire – alb-roºu, talismanul care Mãrþiºorul respirã prin tot ceea ce bucureºtean, pe strada care-i poartã te apãrã de rele, ºi care exprimã într-un reprezint㠄patria literaturii mele”, cum numele la sugestia poetului, deci Mãrþiºor, fel unic sentimentele celui care oferã. îl denumea poetul. „De acolo au ieºit care a observat cum locuitorii legau de Dar poate nu întotdeauna ne-am «Cuvintele potrivite» ºi toate scrierile ramurile copacilor, primãvara, de gândit cu consideraþie ºi nostalgie la adunate acum într-o mulþime de volume 1 Martie, ºnururi alb-roºii, înconjurat de MÃRÞIªOR, valoroasã moºtenire gândite la o masã dintr-o camerã micã o livadã de cireºi, o alee cu liliac, cu lãsatã de marele prozator ºi poet pe care mi-o rezervasem pentru mormântul lui Tudor Arghezi ºi cel al Tudor Arghezi, acolo unde, împreunã reverie Pentru mine Mãrþiºorul e un soþiei sale, Paraschiva, cuºca lui cu familia sa, a trãit timp de 30 de lucru de neuitat. Cred cã acolo mi s-a Zdreanþã, cãþelul devenit o legendã atât ani, donatã de acesta statului cu plãmãdit cerneala ºi mi-a înviat oarecum de îndrãgitã. Veþi avea ºansa sã intenþia de a deveni muzeu, ceea ce condeiul”, spune Tudor Arghezi. redescoperiþi universul arghezian, sã s-a ºi întâmplat, însã, dupã ºapte ani Construit cu mâinile familiei, admiraþi obiecte vechi ºi sacre, sã le de aºteptare. Astfel, din 1974, Mãrþiºorul, încãrcat de cãrþile ºi admiraþi cu evlavia pe care o meritã Mãrþiºorul a devenit Casa tablourile lui Tudor Arghezi, reprezenta Mãrþiºorul. Memorial㠄Tudor Arghezi”, obiectiv pentru poet un paradis care, acum, este Adela DEAC