Dictionarul Limbei Istorice Si Poporane

.4 f e

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI./

DICTIONARUL LIMBEI ISTORICE SI POPORANE

ROMANILOR . LUCRAT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIBLA

M. S. REGELUI CAROL I SUB AUSPICIELE A.C.A.IDEMII IR,O1VIA.1T

- B, PETRIG EICU-HASDEU Membru al Academie Revalue, at Academie Imperiale de Seal* fi al Socieldfil Imperiale archeologice tdela St. Petersburg, al Sociealir de Linguistic-a' din Paris, al Academie Regale din Belgrad, al.1 Societglir Academice din Sofia, al Syllogulle filologic ellenic din Constantinople etc.; Director general al Archivelor Statulte; profesor de Filologia comparative) la Universitatea din Biecurese.

316ntinem dar aceste frumOse expresiuni intr..). de straThuni,i nu ne temem de cuvinte earl aü apetat de vdcurl !MAUL, tenirea CAROL I.

, ... marl si nétede socotéle etimologhiceV, ,, adecä talcuitbre de cuvinte. Cantemir-voda(Chron. I, 84).

:," TOMULIlL

BBA

- BUCURESCI STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO 59 Strada BerzeT 59

3 INSCIINTARE

Fie-care tom se va publica in 4 fäsciOre. Pretul unul tom este 12 lel.Se primesc abonarnente pentru fie-care tom, insg fAsciOre separat nu se vind. Abonatilor li se vor expedia fgsciOrele indatg dupg tipgrire. Abonarnentele se fac la Stabilimentul grafic Soceca, Bucuresa strada Berzei No. 59.

B. PETRICEICU-HASDEU

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANL.E

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANUE

DICTIONARUL LIMBEI ISTORICE SI POPORANE

A ROMANILOR LUCRAT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIELA M. S. REGELUICAROL I SUB AUSPICIELE A. aA.DEMIMI FLOM.A.1TM

DE B. PETRIOEICU-HASDEU Membru al Academia Romc2ne, al Academia .Imperiale de &Hale fi al SocieMtir Imperiale archeologice dela St. Petersburg, al SodeldilY de Linguistia din Paris, al Academia Regale din Belgrad, al Societd0 Academia din Sofia, al Syllogului filologic ellenic din Constantinopole etc.; Director general al Archivelor StatuluY; profesor de Filologia comparativd la Universitatea din .Bucuresd.

Mântinem dar aceste frum6se expresiunT intrebuintate de strAbuni, qi nu ne temem de cuvinte earl aü capötat de. vécurl inpamln- tenirea CAROLI. ... marl si nétede socotdle etimologhicel2t1, adea t5lcuie6re de cuvinte. Cantemir-voda ((num I, 84).

TOMUL

BUCURESCI STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO 59 Strada Berzei 59 1893.

STRAT SI-- SUBSTRAT GENEALOGIA POPORELOR BALCANICE.

Dela secolul VII *-1 SERBII BULGARII I-1 pinastadl. In .<4 Dela secolul III L A TINII 0 piná la secolul VII. ct

Dela 1500 inainte de Crist pinla seco- c23 lul III. TR A CII

Circa 2000 an1 inainte de Crist. P EL AS GII

Cine sint Grecil de astacli ? De unde yin Albanesil ? Bulgaril §i Serbil sint el Ore in adevOr inruditi mai de aprOpe cu Ru§ii decAt cu cei-lalti Slavl ? Romanil din Carp*" venit'aii el de peste Dungre in vOcul de mijloc, dupA cum ne asigura unil ? §1dacg n'at venit de acolo, atunci cari anume sA fie legaturile lor de nOrn cu Macedo-romAnil §i cu Istriano-romanii ? In fine, Grecil, Albanesil, Serbil, Bulgaril §i Romanii, gramgditi toti pe acela§1 Peninsula Balcanica, sint elOre in realitate nesce

VI deosebite nationalitati straine una alteia, dupd cum s'ar pare a fi la prima vedere ? Acestea sint problemele cele marl de limpeclit in studiul de fata, probleme pe earl de de-mult le arfideslegat sciina, daca intr'una, pe fel de fel de cal' piecli§e, nu s'ar fi silit sa le tot incurce politica. Negre§it, politica unui Stat 'Ate §i chiar trebui sa se folosesca de istoriala meclarea institutiunilor interne §ia raporturilor externe ale naVunii ,tot a§a precum profita de astronomia pentru marina sail de geometria pentru cadastru;dar o politica uneltind falsificareaveritatii istorice este ca §i cand ar cere sa dispara din spatiii planeta Marte sat sä se schimbe proprietatile treun- ghiului. Eil-unul,daca a§ sci ca Romanii sint Tiganl saü ca Unguril at descoperit America, mi-ar pare mil, fOrte reil, din punctul de vedere al simpatiilor §i antipatiilor mele personale ;totu§1 nu m'a§ sfii o singura clip, de a spune adeverul in fata tuturora. Dupa acesta profesiune de credinO, care nu e de prisos, intru d'a-dreptul In materia.

Ori-unde istoria ne arata vre-o ginte temeinic arclata,pretutindenea sub acesta ginte ea ne lasa a vede, sail macar a zari pe furi§, nesce remä§ite mai mult sail putin staruitere dintr'o alta ginte mai veche, cuceritä sail cotropita.Ori-ce ginte se compune, ca terenurile in geologia,dintr'un strat actual§1din substraturi succesive anteriOre. Pe Peninsula Balcanica, intru cat ne putem urea ce-va mai sigur pe scara timpului cu ajutorul scriitorilor §i al monumentelor, cinci-§Ose-§epte vecuri inainte de Crist, ne intimpina doue straturi etnice invecinate :gintea greca §i gintea tracica, ambele supra-puse unul substrat comun pelasgic. Cine anume safifost Pelasgilacei autoctoni intre Marea- negra §i Marea-adriatica, mai presarati Ore-cand inItalia, pOte §i'n Spania,§idin cari in epoca lui Herodot abia mai remanea licarind ourma ? Acesta intrebare este, fara indoelä, mai intune- cosa decat aceea despre originea Bascilor de astaqi ;dar cum-ca Pelasgii at existatintr'o vreme, etota§a de positivca§i existinta in tirnpul nostru propriil a enigmaticului element bascic.

VII

Este probabil cg Pelasgii n'atifostnici Indo-europei, nici Semiti,ci mai curand Hamiti.A§eclamintele lor in Asia-mica §i apoi in Europa sudica sint in dreptul continentului african, unde Egiptul stralucia ca centru al hamitismului.Zidurile ciclopice ale Pelasgilor par a fi surori piramidelor egiptene,cu cari le §i ase- mona in vechime Pausanias, pe cand Semitilor,§i chiar Indo-eu- ropeilor, nu le placeat nici odata constructiunile gigantice.Daca Pelasgil ai fost Hamiti, dupg cum credem noi,atuncl o personi- ficatiune mitica, a lor pe Peninsula Balcanica, ar fi EgiptOnul Danaos fratele lui Aegyptos, cu vr'o 1500 de ani inainte de Crist,sa clicem cu 2000 de ani, acel Danaos al cgruia nOm cladi minunata cetate ciclopicg dela Tiryns. Ori-cum,fieHamiti,fieSemiti,fieIndo-europei,Pelasgii n'an fost Greci §i n'an fost Traci ;insg Tracii §i Grecii, descalecand in Europa, gasiserg pretutindeni o grOsg paturg pelasgicg§i pretutindeni s'ati amestecat cuea,astfel ca ei sciean cg nu sint Pelasgi, dar scieat tot-o-data ca se trag din Pelasgl, de unde asertiunile cele contraclicOtOre in aparintg la scriitorii antici,carl deosebesc fOrte lgmurit pe Pelasgi,pe Greci §i pe Traci unii de altii,§i totu§1 adesea II impleticesc la o-lalta. Cu acest prim raport de strat §isubstrat se incepe istoria Peninsulei Balcanice, §i se desfg§Ora apoi de atunci, la intervaluri depärtate, prin alte douO raporturi analOge : 1.peste cea mai mare parte din stratul tracic,devenit la rindul set substrat, sea§Ocla, Latina,dand nascere nationalitatii traco-latine a Romanilor ; 2.peste cea mai mare parte din stratul roman, devenit la rindul set substrat,se a§Ocld Slavii,dand nascere nationalitgil romano-slavice a Serbilor§inationalitatii romano-slavice a Bul- garilor. Din prima amalgamare latinisarea Tracilor se sustrage numai nemul albanes, unicul supravietuitor nemijlocit al stratulul ante-latin §i acela multumita cgruia noi putem sci astgcli cam ce fel de ginte a fost acea tracica,ceea ce n'am sci aprOpe de loc dupg putinele date linguistice§ietice impra§tiate pe ici-colea in literatura clasica. Din amalgamarea a doua slavisarea Latinilor s'atisustras numal Romanil din Dacia.Repetam inca odatg :numai Romdnii din Dacia, cad a§a nurnitil Macedo-romani§iIstriano romani,

VIII Arnidnii din Pind §i Rumerii din Dalmatia, dupa cum ne vom incredinta mai la vale, nu se pogOra, din Latinii de acolo din epoca cea ante-slavica, ci se trag din numerOse cete de Daco -r omani din Carpa41, trecute peste Dunare abia in secolul X.

Pe Greci,din causa inaltei lor culture literare,de 'naintea cariia se inchinati cu entusiasm Scipionili Cesaril, Romanii n'at putut §i chiarWattyrut sa-1 latiniseze. Din ce in ce mai scapaati sub raportul moral §i intelectual, Grecil totu§i§i-atipastrat astfel stravechea lor nationalitate, o pastrezai o vor 'Astra §i de acum inainte. Amestecul medieval cu Slavi, cu Albanesi, cu Romani, cu cine mai scie eine, un amestec care facea pe al-de Fallmerayer s. tagaduésca elenismul palicarilor de astacli acel amestec gre- cisa pe cei ce se insotiailcu din§ii,dar pe din§ii nu i-a romanisat,nicialbanisat, nici slavisat.Ca nationalitate,Kir-Iane se trage d'a-dreptul din Leonicli §i din Aristotell,din Temistocli §i din Platoni, din acea pleiada de capete sublime §i de inimi uria§e, a carora resarire pe un peticut de spaliti intr'un peticut de timp este un fenomen fara pareche in istoria omenirii.Grecii actuali sint o continuitate directa, a vechilor Elini, tot a§a precum Coptii actuali, fara, graiul carora nu s'ar fi.putut descifra hieroglifele, sint o continuitate directa a vechilor Egipteni. Numai §i numai legionarii romani ar fi fost in stare sa des- nationaliseze pe Greci, §i ein'atfacut'o.In G-recia cea cuceritä observa Mommsen (ROm. Gesch. V, 249) se invöta mai putin latinesce decum se invöta grecesce in Roma cea cuceritOre. Mai mult decat atata; Romanii ingaduiad de buna voe Grecilor sa greciseze intréga parte meridionala a Peninsulei Balcanice, in care de altmintrelea procesul de grecisare se incepuse deja sub Filip§i sub AlexandrucelMare. La umbra aquilei capitoline, acésta, propaganda grecOsca se intindea pina la Balcani. In Tracia propritiisä,devenita provincia romana cu un secol inainte de cucerirea Daciel, inscriptiunile pina la Traian, sub Traian §i dupa Traian sint aprOpe tOte grecesce ;ba chiar §ilegionarileel mai curati Romani, buna-Ora un Aurelius Mucianus, cum s'ar VIce la noi un Aurel MucOnu",i§ifaceat fala de a nu scrie latinesce,ci: A0ea,d); MovxtavOg nencoptavOs xcoderlig reivrig xpErcoqiovetc.(Dumont, Inscr. de la Thrace p.11 ;cfr. Heuzey et Daumet, Mission de Macédoine, Paris 1864 ;0. AHTOHM11, Irolgica I3% Pymeaho,Petersb.

Ix 1880.) Este archeologicesce absurd de a crede ca Romanii de astall din Macedonia, din Epir,din Tesalia,s'ati format acolo in acea epocg,§i vom vede mai josca,acésta este absurd nu numai archeologicesce.La nord insg, intre Balcani §1 intre Dungre, apoi pe intregul teritoriti iliric ocupat astacli de elementul serbo-croat, cu atata §i mai virtos in Dalmatia cea pe atunci privita ca o parte a Italiei, cultura lating §i numai lating se latia fgra, nici o pedeca, de-asupra substratului tracie, pe care'l metamorfosa, §i prin care se metamorfosa, ea-insa,§1 intr'o nationalitate romanéscg trans-danubiang, paralela cu nationalitatea romanescg cea cis-danubiang din Carpati, nascenda, ce-va mai tarp din acelea§1 done ingrediente din Latini §i din ramura tracicg a Dacilor.In Epir, gratia unor fericite impregiurgri topice exceptionale, Tracii scapat §i de Greci §i de Romani, insä numai acolo. Romanil §i G-recii impartiat darg atunci, intre secoliiIIIVII, in doe jumatati aprope d'o potriva intinderea Peninsulei Balca- nice :unil la nord de Balcani, cei-lalti la sud.Greci mat aveati pe de-asuprainsulele§ifäii grecisatedin Asia §i dinAfrica, ba incg §i ormele din Dobrogea §i de ling Dungre, far Romanii, pe linga Oltenia, Banatul §i o parte din Ardél, Itindeati ramure peste Pannonia, unde mai in urmg if gasi ngvala maghiarg. Cat se atinge de Muntenia propritQ.isa§1de Moldova, sa nu cgutam acolo pe Romani in acea epocg,in care vijaIa pe termul nordic al Mgrii-Negre rostogolirea hOrdelor resaritene spre gurele Dunaril. Dela Nistru §i ping la Olt era o adeverata, vale a plan- genii, de unde nu scapaldecat numai dOrginfundandu-te In creerii Carpatilor.

E comic, §i totu§1 este fOrte adeverat, cä cel mai vechlu monument al Umbel romane, un monument istoricesce mai pretios pentru nol cleat insa,§1 Columna lui Traian, sedatoreza unuf catar; ittiovw" despre care vorbesc pe larg doi scriitori bizantini din secolul VI: Theophanes in 76Toetc5v fiitaot aka, §i Theophy- lactus Simocatta in Wri-oeia obcovItEvix4. Incepend dela Thunrnann §i ping la Cipariu,incepend dela Cipariu §.1 ping la mine,toti pe rind sintem nevoiti a incaleca pe acel näsdravan catar, Mrg care n'am fi in stare astadi a dovedi printr'un text ne'ndoios vechea latinisare a Tracilorintre Balcani§iintro Dunare.Era pe la

X anul 580, sint acum trei-spre-cleci vécuri. Chaganul Avarilor pustiid, Imperiul Oriental.Doi' hatmani rom ant,. Comentiol §i Martin, as- cun§1 in codrii Balcanilor, ati navalit de acolo pe nemteptate asupra barbarilor.Isbanda era sigura, sa nu sefiintamplat catarul de mai sus, care purta o povara. Povara alunecandu-se §i cdprid de pe catar, färä s'o bage de soma stapanul dobitocului, un alt osta§ strigacatII ineagurasa,seintorca eas'oradice :rdeva rdeva Ted-ERE = tOrna, to rna, fratre! A§a qice Teofane, §i tot ma povestesce Teofilact,la care insa este forma retOrna: OEZdeva §i se mai adauga ca aceste cuvinte erail in limba terel, adeca in graiullöcuitorilor din regiunea Balcanilor :krixwehe ZE yluirtn".Intrega Oste a lui Comentiol §i a lui Martin fiind compusa din Romani, tipetul tOrna, fratre !" procluse intre din§ii o mi§care de spaima, cad el insemna retragere :inturnare sailr e ' n turnar e.Romanii dard aüfugit, insa_ t Orna, t orna, fratre" ne-a remas, incat istoricul trebui sa bine-cuvinteze acea fuga, datorita unui catar. Acésta se petrecea, Inca o data, in a doua jumatate a secolului al VI-lea. Precum la nord in Dacia peste substratul tracic se mternuse stratul latin, tot ma dara all desparut Tracii sub Latini la sud in antica Mesia, iarcu atat mai virtos nu puteat sa nu dispara in regiunea Iliriei,unde elementul tracic fusese celde'ntaillcucerit§i latinisat. In locul numerOselor dialecte tracice de alta, data, trebulail sa se formeze trot mari dialecte traco-latine :dialectul daco-latin in Carpati,dialectul meso- latinin Balcani§i dialectuliliro-latin spre Adriatica ;trei dialecte cart, dela apus spre rësarit, alcatuiat o prelungire organica a grupului dialectelor italiene. Afara din Epir, Traci nu mai erail nicairi, adeca nicdiri nu se mai vedeall pe de asupra.

Acum, in secolii VI §iVII, se arata un not strat :stratul slavic.Inteun mod sporadic §i fail a remane pe locci nurnal navalind, predand, invartindu-se §i apoi intorcêndu-se, Slavil facusera cunoscinta cu Peninsula Balcanica deja cu mult mai de 'nainte, mai ales amestecati pintre Gott, pintre Hunt, pintre Avari.In de§ert insa slavi§tii de alta data cu generalul bertkow in frunte §i d. Drinow mai indice (3aceaellie Bamtazucaro nonyourposa Caannianm,

Moscva 1873),§1-ailbatut§i'§ibat capul de a gasi lOcuir0 com- pacte statornice de Slavi in Dacia pina la secolul VI, iar peste Dunare pina cu un secol mai tardit. Pentru a ajunge la scopul lor, 6ertkowili Drinowil sint siliti a alerga la urmatOrele mijlOce : 10. din0 leaf' invasiunile momentane de Slavi,i chiarapari- tiunileindividuale de cate un Slav, drept arclaminte etnice per- manente, ea §i cand--de pilda ar sustine cine-va ca Romania a fost colonisata de Germani fiind-ca armate austriace aü trecut pe la noi nu o data,sail fiind-ca, un Winterhalter a fost sub-ministru la Finance, iar un Van Saanen la Externe ; 20. din§il restalmacesc prin lexiconul slavic vechea nomenclatura topica §i personala a Peninsulei Balcanice, adeca nesce cuvinte al carota sens nu se seie i,prin urmare, e lesne ori-§i-cui, cand apuca o vorba en bloc fail s'o descompuna in tulpina §i 'n sufix ifara a se intemeia pe vr'o lege fonetica,sag dea tot felul de sensuri cu ajutorul unor asemenari curat materiale,de exemplu un Hasdeti prin cele trelsonuri h-s-d pOte sa devina latinul Hosidius saft evreul Khisda sag olandesul Heusde ; 30 M fine, din§ii resping marturia contraria a texturilor celor mai necontestabile, buna-ora a imperatului Constantin Porfirogenet, sise interneeza pe vre-o interpolatiune posteriöra dintr'un text indiferent,buna-Ora pe pasagiul despre cele §épte némuri slavice" in Tracia la Arménul Moise de Choren, scriitor din secolul V, dar a caruia cronica a fost refacuta, in secolul X, cand s'a §i intercalat in ea pasagiul in cestiune, luat din Anastasius Bibliothecarius, scriitor din secolul IX. Nici o dovada seriOsa despre a§eclareaSlavilor pe Peninsula Balcanica inainte de secolul VII, nu exista. Cele §epte nemuri slavice" ne intimpina pentru prima ora la Bizantinul Teofane sub anul 678, o suta de ani dupa tOrna, tOrna, fratre".

Pe cand Romanil din Balcani strigat :t6rna, t6rna, fratr e, tot atunei traia Gotul Iornande,ajuns episcopal Ravennei in Italia,§i traia Grecul Procopiti,devenit prefectal Bizantiului, cele mai sigure doe izvOre despre inceputurile Slavilor pe Peninsula Baleanica,cele mai sigure nu numai prin aceea ca

XII erati contimpurani, dar mai ales prin calatoriile lor §i prin inalta positiune politica a amindurora..Pe timpul lui Procopiti §i al lui Iornande,adeca in secolul VI,la mecla-cli de Dungre nu se afla Inca nicäirl nici un a§eqamint slavic,ci numal la nord, §i anume in sus dela gurele Dungrii.Iornande, mai ales, descrie pe cat se pOte de limpecle marginile topografice ale celor doe mari ramure slavice orientalede atunci :Antil §i Slavinii.Slavinil cliceel seintinddela Dunare ping la Nistru§i apol spre nord ping la Vistula,iar Antil dela Nistru spre resgrit ping la Nipru. Nol am tradus din textul lui Iornande numal partea care se cuprinde in tote editiunile §i in t6te manuscriptele. Am läsat fang traducere pasagiul, pe care slavi§tii, cu Schaffarik in cap, il tagaduesc sub cuvint Ca n'are nici un inteles :sinnlos" (Abkunft d. Slawen, 115). Acel pasagiu insg se gasesce atat intr'un manuscript fOrte important, precum §i 'n primele editiuni, §i dacg el nu avea nici un inteles pentru Schaffarik ,l'a capetat totu§i pentru Zeuss, iar dela Zeuss incOce se mai intgresce printr'o descoperire archeolo- gicg.Pasagiul in cestiune sung intr'un manuscript : a civitate novi et S clay in o rumunn ens eetlacuqui appellatur Musianus" ;in primeleeditiuni,incepend delaa lui Bonaven- tura Vulcanius :a civitate nova et S cl a v ino Rumun- -n ensi etlacuquiappellatur Musianus".Lacus Musianus" sescieca estelacul Ramsin din Dobrogea.Aci seimpacg top' comentatorii.Ceea ce nu placealui Schaffarik este anume : Sclavinum Rumunnense". Zeuss, un cap genial ca linguist §i ca istoric tot-o-datg, acela care dupg expresiunea lui ROsler (tb. d. Zeitpunkt d.slaw. Ansiedlung, in Sitzungsb. d. Wien. Akad., phil.-hist.Cl.t. LXXIII p. 96) ne minunezg cu atat mai mult cu cat mai bine il cunOscem :ein Forscher den wir desto mehr bewundern, je mehr wir ihn studiren" ;Zeuss,reproducend pa- sagiulde mai sus(Die Deutschenu.die Nachbarstamme p. 5934), constatä ca Civitas Nova" se numia la Bizantini ormul Nicopole, iar Sclavinum Rumunnense" qice el ar pute sa fie actualul sat Slgveni din districtul Romanati, astfel ca textul intreg din Iornande insemneza ca lOcuintele Slavinilor se intindeat in jos ping la gurele Dungril §i ping la Olt :die nOrd- lichen Grenzen der Sklawenen lagen so am Dniester und an der Weichsel, die sildlichen an der DonaumUndung und der Aluta."

XIII cand clicea acestea pe ghicite prin puterea geniului set, Zeuss nu sciea c. satul Slavenil de lingg Olt a fost in adever un punct fOrte insemnat deja in epoca romang. Cu alte cuvinte, Zeussnu putea sg scie ceea ce va vorbi in urmg despre Slaveni d. A. Odo- bescu bund-Org, cand profitand de sapaturilealtora de mai 'nainte ne dä in studiul set despreAntichitatile din Roma- nati" (Scrieri t. 2 p. 414, 447) urmatOrea notitg: Mai spre nord la Slgveni,aläturi cu calea lui Traian,este o cetate pltrata cu §ant intreiticu un turn linga dinsa, a§eclate drept pe malul ingltat al Oltului. In ripa de sub cetate §i sub curtea d-lui Mur- ga§Onu s'a deschis la 1837 o boltg subterang, din care s'aiiscos

!)mai multe tgblite de para. sculptate cu icOnele cleului Mitra §i cu inscriptiunile :SOLI. INVICTO. MITHRAE., §i un altar purtand cuvintele: ARA. SOLIS ...."i apoi mai jos adaogg: lath. acum informatiunile ce ne venirg dela Släveni (plasa Ocolului):

))in acOstg comung Slävenii se gig in centrul sell ruinele unel vechi

)7c et eitid, care, dupg cercetgrile fAcute prin baranil comunei, nu se nscie de cand §i. de cine este ziditä, ale careianturi se vëd a fi fost numai de pamint, lard nu de pail sat de cgramida. Beinuti ncu inscriptiuni fOrte vechls'ailgasit adbsea de locuitori pe rui-

1)nele acestei cetati. Se mai aflg Inca prin acOstg comung, ruinat, nun drum aVernut cu Odra marunta, avénd directiune dela miecla- m5pte spremioda-diprin comung, care se glee a fi fost fäcut de nnpOratul Traian. (subscr. P. Ionescu...)."

In Romania sint mai multe sate numite SlAvesci", dar afarg de acel sat de linga Olt nici o localitate nu 'Arta numele de Slgv en I,in care se pastreza atat de viii S clay i- num" allulIornande, Sclavinum Rumunnense", adeca Slavinul romanesc, marginea cea apusOna a stapaniril slavice la noi in secolul VI. Sufixatiunea romanOsca cea mai obici- nuitg a nomenclaturel de sate fiind in -esci" §i in -eni", Slaveni este o forma postericird analogicg in loc de vechiul Sldvin, Sclavi- num", in care ne intimping sufixul -in, un sufix mult mai rar, dar fOrte caracteristic in numiri topice oltene :Severin, Marotin, Poto- pin, Scorcodin, Robotin, Sambotin etc., §i 'n cele personale ca: Tu- dorM, Florin, Sorini altele. Fie topic, fie personal, sufixul nostru -In este vechiul latin onomastic -mus, -ma, -mum, mai adesea numai

XIV amplificativeainSeverinus"dinSeverus", Justinus"din Justus", Constantinus" din Constans", Paulinus" din Paulus" etc.Topicul Slavin" cata dara sa sefi näscut din personalul Slavin", o amplificatiune printr'un sufix curat romanesc din numele Slav" fOrteintrebuintataltadataIatotiSlavil :Sla- vata, Slavek, Slavko, Slaven etc. (M01:101111CF1111 IbileHOCJIOB'bp. 179 80 ;cfr. BeHmun, Ppartrani p. 348). Romanii, .ca §i .alte popore,im-. prumutati numi personale de pe la totl vecinii, adesea fara nicl o schimbare ;pe Slav" insa el Fat romanisat in Slavin" printr'o sufixatiune de tot romanica. Mal' este de observat Ca v intre doe vocale s'a conservat In Slavin" ca §i'n Severin", cacl fonetica numirilor topice §i personale difera in acesta, privinta de fonetica vorbelor comune,in cart un asemenea v tinde a se vocalisa ca in calital. cavallo". Identificarea intre Slavenil .de astacll §i intre Sclavinum" din secolul VI, banuita de Zeuss printr'o inter- pretare exclusiv istorica a textului lui Iornande, se confirma dara pe deplin prin archeologiä §i prin linguistica tot-o-data.

Intregul pasagiti :Sclavini a Civitate Nova et Sclavino Ru- munnensi et lacu qui appellatur Musianus usque ad Danastrum et in boream Vistula tenus commorantur ; hi paludes sylvasque pro civitatibus habent insemneza astfel :Hotarele Slavilor se incep in centru dela Dunäre in fata Nicopolel, apol la stanga dela Olt 77in dreptul Slavinulul romanesc,larla drepta dela lacul Ramsin in Dobrogea, mergend de aci - spre nord §i spre resarit pina la

17Vistula §i pina la Nistru, pe unde nu sint ora§e, ci nurnal balti §i paduri." Cele trel puncturi sudice ,Iornande lein§ira in ordinea im- portantel lor relative :Nicopole, Slavin,. Ramsin ;Iar laScla- vinum"eladaoga epitetul rumunnense", romanesc", tocmai pentru a se feri de confusiune,de Orä-ce in pasagiul intreg e vorba de poporul Slavinilor, carora Sclavinum" nu le apartinea, ci apartinea Romanilor. Acest rumunnensis" ne aduce a-minte ca sufixul -ensis de- venisea§aclicendspecificpentru numirileetnicedinDacia : Asoxhvatot, Iltaehvatot, Toxoeilvatot, Hozotaomilvatot, Za2d4vatot, Kamoimitoc, Korilvdtot, Pcmadivatot, Amicenses ,Picensesetc.laPtolemeti, la Dione Cassiü, la Ammian Marcellin §i la alti. Catra aceste nurniri

XV etnice din Dacia, Namen dakischer VOlkerschaften" dupa expresiunea lui Pott (Personennamen p.459),se mai adaoga acum : Rumunn en s es, prima mentiune textuala, a formel R o- man sau Ruman. Pe cand d.Gr. Tocilescu scormolesce cu sapa in mana §i descopere in Dobrogea ormul roman Tropaeum, despre existinta caruia nu mai e chip a ne indoi, imi pare bine de a descoperi §i et', la un alt capöt al lumil romanesci, ormul oltenesc S c 1 a v i- num rumunn ens e"; totu§l, mai putin norocos decat vechiul met elev §i acuma iubit coleg, acOsta descoperire eü cata s'o im- partesc cu reposatul Zeuss, ba inca trebui sa-i las lui partea cea mai frumösa. Merg cu altruismul §i mai departe :imi pare mil ca impartela nu s'a facut mai de 'nainte intre Zeuss §iintre d. A. Odobescu, caruia un Zeuss ar fi trebuit sä nu-i scape din vedere cand scriea tocmal despre Slaveni.

La Iornande ramura Slavinilor se intindea dela Dundre in sus ping la Vistula ,pe cand la resarit de din§ii löcuia ramura Antilor dela Nistru pina la Nipru.Acésta preticisaindicatiune Vistula" ar fi ea singura de ajuns pentru a ne arata ca Slavinil erat anume Poloni, lar AntiiRq sati mai bine Ruteni. Polonil dara aü fost acela earl insecolul VI ocupasera intréga Moldova cu Muntenia pinä la Olt icari cu cate-va clecimi de ani mai in urma s'ati reversat peste Dunäre pentru a da acolo nascere nationalitatii bulgare.La acest polonism al Bulgarilor nol vom reveni mai jos. De-o-cam-data sa trecern la Serbi. Ceea ce Procopiii §i Iornande sint pentru inceputurile Bulga- rilor, pentru inceputurile Serbilor este imperatul Constantin Porfi- rogenet.Nimeni nu era mai in positiune decat dinsul de a cu- nOsce tot ce se petrecea sat ceea ce se petrecuse intr'o epoca destuldeapropiatainmarginile§i lahotareleimperiului. El bine,el ne spune fOrte limpede ca intrOgaginte serbesca, Serbilproprit cli§1 iCroatii cudiferitele lor subdivisiuni, s'a meclat pe teritoriulspre Adriatica in secolul VII, sub imperatul Eraclit,adeca ce-va inainte de anul 640, §i ca se pogorise acolo din partile Bavariei(Bay0ae6ia)invecinatecu Franconia ((fiecryyia = Francia orientalis) ,deci nici decum din Rusia,§i nicl din Galitia, dupa cum unul dupa altuli unul dela altul tot repeta

XVI

slavi§tii,ci anume din ramura cea mai occidentala a Slavilor, adeca din ramura bohema.

Se pare ca insu§1 cuvintul Serb a fost intr'o vreme Ore-care un nume generic pentru intrOga ramura bohema. A§a li§il So- rabi din Lusatia, cari IV dali el in§if numele de Serbi" intocrnai ca §i Serbii din Peninsula Balconied, vorbesc un dialect bohem, amestecatcuelementepolone. Nu eapolfait, insemnatate, ca in cronica bohema rimata a lui Dalimil, scrisa pe la anul 1300 pe basa legendelor poporane, ne intimpina urmatorul pasagiu despre Ceh", fabulosul parinte al nationalitatii boheme :

W srbsk6m jazyku jest zemie Jejito Charwati jest imie, W tej zemi bieie loch

Jenm2 imie bieie Oech ...

Adeca :In gintea serba este o WA, care se numesce Croatia;

. 1)in acea tell era un boler, care se numia Ceh .."Scriind acestea pe la finea secolului XIII, Dalimil nu putea aye in vedere vre-o altä Serbia saü vre-oaltaCroatia decat singureleearl existafi atunci §i earl exista pina astd41.Prin urmare, unicul sens legendar,care se pOte da intr'un mod firesc pasagiului de mai sus, este Ca la Bohemi era Inca prdspOta insecolul XIII traditiunea despre strinsa lor legatura de nOm cu Serbil §i cu Croatil §i despre vechea respandire a numelui de Serbi peste intrega ramura bohema. Dalimil se impaca pe deplin in acOstã privinta eu ceea ce ne spune Constantin Porfirogenet.

Bulgaril privitl ca o colonia polond §i Serbil ca o colonia bohema, iota ceva cu totul noli, de§i resultä d'a-dreptul din marturia fantanelor istorice celor mai temeinice. AcOsta, marturia atat de positiva n'o vedeati Ore predecesorii mei, acela cari citéza merefi. pe Iornande §i pe Constantin Porfiro- genet ?Negre§it cd el o vedeati, dar se sbuciumati a n'o vedO, adeca a o incungiura sail a o restalmaci prin fel de fel de terti- purl, numal §i numal fiind-ca pe eel tendentio§i II nemultumia ca Slavii nu slat destul de vechi pe Peninsula Baleanica,iar pe eel

XVII nepartenitorliiincurca o teoria linguistica cu desavir§ire falsa, pe care din§ii oimbrati§ara fara s'o fi cercetat mai de aprOpe. Vom vorbi numal cu ace§ti din urma, acarora retaciree de buna credinta. Dobrowsky impart% pe totl Slavil in doe ramure :o ramura orientala,, in care el baga pe Ru§1, pe Bulgari §i pe Serbl ,§i o ramura occidentala, in care el pune pe Polonl §i pe Bohemi.Cri- teriele acestel clasificatiunl, a§a cum ni le da Dobrowsky (Institu- tiones linguae slavicae, Vindob. 1822, p. I),sint tOte fara nici o greutate. Primul criterit este ca Slavil orientall clic razum", pe cand cel occidentali rozum"; ultinaul criteriti este Ca Slavil orientall clicdesnitza ", pe cand cel occidentali pravitza";§i tot a§a sint cele-lalte opt din numerul total de clece criterie.Dupa nesce asemenea criterie,Rutenif trebuesc despartitlde Slavi orientali, cad' el clic rozum", nu razum". Nu dupa deosebirl lexice §i nu dupa forme rare sail isolate se clasifica dialectele unel familie linguistice,ci ele trebuesc clasi- ficate dupa träsurile cele fundamentale fonetice. Ast-fel,de exemplu, ceea ce caracterisa graiul rusesc §i pe cel rutenesc dupa t6te dialectele §i'n tOte monumentele literare,intru cat nu s'a fuript In ele limba bisericesca paleo-slavica,este a§a nurnitul pleni - s o n ,rusesce noaHornacie, adeca sonurile liquide/§i r provoca o reduplicare vocalica a silabel, de ex. golova" in loc de glOva" sati glava", gbrod" in loc de grod" sail grad", kor011" in loc de kroll" sati krall" etc.Acest pleni-son,cu care s'ail balabanit totl slavi§til incepend dela Vostokov §i pina la Potebnia, este atat de esential §iatat de circulator in graiul Ru§ilor§i al Rutenilor, incat isbesce dela cea de'ntaiti clipa urechea ori-carui ne-Rus sail ne-Ruten. Nici Polonil, nici Bohemil, dar nici Serbil, nici Bulgaril, nu cunosc catu'§1 de putin acest fenomen fonetic, de ajuns el singur pentru a constitui o unitate dialectald deosebita ruteno-rusä. Unitatea ruteno-rusaesteaceiapecare Iornande 0nu- .mia A n 1 Antes", spunendu-ne ca el stapanesc de 'ncolo de Nistru §i ca sint ramura cea mai puternica a gintii slavice :for- tissimi eorurn", ceea ce e adeverat pina astacli. Alaturi cu unitatea ruteno-rusa, lana ca sa vorbirn aci despre dialecte mid, earl lesne i§1 pot gasi locul internsail intermediar din data ce se va stabili o adeverata clasificatiune a dialectelor 36,486. 111. 2

XVIII celor marl, ne intimpina alte doe unitaV slavice clialectale :unitatea polono-bulgara §i unitatea bohemo-serb a.

Pe Polono-bulgari II caracterisa : 10 Vocala nasalä. In vechea bulgara, adeca in a§a numita paleo- slavicaacesta vocala se represinta prinliterelecirilicex§ia, rostite ca on §i en in francesul bon" §i"fin";la Poloni ea se scrie astacll prin a 0 e cu cedila: 4,g. La Bulgaril actuaII vocala nasala s'a pastrat numal in unele localitatlsailin unele vorbe, dar totu§1 s'a pastrat cu o deplina certitudine. Fenomenul a fost indicat de de-mult de Grigorovid, apoi studiat de Miklosich (Die Sprache d. Bulgaren, Wien, 1858) §i urrnarit de Hattala (Kniji- 2evnik, t. 2 p. 461 sqq.).Intre vocala nasala polona §i intre cea bulgara nu exista cea mai mica diferinta.Nici Ruteno-ru§ii, nici Bohemo-serbil nu cunosc acesta particularitate atat de caracteristica pentru fonetismul polono-bulgar. Luand exemple din textul publicat de Hattala, noi vedem bulgaresce enzik" = polonul jczyk (ienzyk)", pe cand rusesce, rutenesce, bohemesce §1 serbesce cuvintul suna lazyk" sat Iezik" faranicionasala ;bulgaresce ranka" = polonul rqka (renka)", pe end rusesce, rutenesce, bohemesce §i serbesce: ruka". Yorbele nOstre porunca", rdnd", rnunca", raspintie", ogilinda" etc., noi le-am imprumutat anume din vechea bulgara, §i sub acela§i forma nasala le-am fi putut imprumuta dela Poloni, numai dela Bulgari 0 dela Polonl,nici o data dela cei-lalti Slavi. La cel-lalti Slavi vocala on 0 en nu ne intimpina nici in graiul de astacli,nici in monumentele lorcele mai vechi,afara numai de dialectulsloven,despre care vom vorbi mai jos. 2° Somil dz pe linga z nu exista nici la Ruteno-ru§1,nici la Bohemo-serbi,ci numai la Polono-bulgari.In grafica cirilica z se scriea 3 §i se numia zemlia", larclz se scriea s 0 se numia dzialo", fie-careson posedend cate un semn graficdeosebit. Cate un semn grafic deosebit aü ambele sonuri§i 'nalfabetul slavic cel numit glagolita.Miklosich a dovedit de de-mult,c li- tera s icea corespunptOre dinglagolita exprima tot-d'a-una anume sonul dz (Rad jugoslov. Akad., IX, 11-16).Tot a§a in texturile cirilice romanesci s se rostesce tot-d'a-una dz §i este mai cu sama des in cele moldovenesci: pas=radza, apxusx=brandza

XIX etc., dar = zalog.Polonesce se scrie z§i dz: ziemia" §i dziefi". La Bulgarii de astacti sonul dz,ca §i vocala nasala, nu se mai audepretutindenea, dar pe unde s'a pastrat,acolo sunä curat polonesce, §i fratil Tzankof (Gramm. d. bulg. Spr. 7) observa, cu drept cuvint :das z in einigen WOrtern wird in manchen Gegenden wie das polnische dz ausgesprochen",In bulgarul dzveinetclopotel" dz suna intocmai ca in polonul dzwOnek clopotel", rusesce zvonok, bohemesce zwonec. Nemic analog la toti cei-lalpSlavi, afara de Slovaci, la Carl catra elementul bohem s'a adaos cel polon.Belo-rusii sint pe jurnatate Poloni prin conso- nantismul lor. La Ruteni dz suna numal in cuvintele imprumutate dela Poloni sail dela Moldoveni ;iar la Montenegrini este un italienism : z dolce" ca in razzo" sat pranzo". 3° In fine, Poloniii Bulgaril se intalnesc in sonul /a, pe care Ruteno-ru§ii §i Bohemo-serbii rostesefe.In alfabetulcirilic acest /et e represintat prin literak numita Iati". Imprumutand cirilica dela vechii Bulgari, Romanii ati conservat luik valOrea-i ceaadevërata,, pe care Ru§ii§iSerbiiatischimbat'oinie. Numai Bulgarii §i Polonil ;victra (Aim)" nu viera", gniazdo

(r Irkmo) " nugniezdo ", neviasta (HeRrkura)" nu neviesta". In acest mod,trei particularitatl fonetice de cea mai mare insenmatate :vocala nasalä on.i en(x,ns),duplul z §i dz (3, s) §i iatismul in loc de letism,stabilesc o unitate dialectala polono- bulgara in opositiunecu unitateadialectalacea ruteno-rusa. .

Unitatea bohemo-serbd, pe de alta parte, se caracterisa prin : 10 Funqiunea vocalica. a lui r. Bohernesce §i serbesce se clice de o potriva, trn, prst, krk etc., acolo unde toticel-lalpSlavi trebue sa recurga la o vocala proprit qisa :tern, perst.Niel Ru- teno-ru§ii, nici Polono-bulgarii nu cunosc acest fenomen. 2° Din -kite dialectele slavice, numai Bohemil §i Serbil poseda quantitatea prosodica:vocale lungi §i vocale scurte in sensul eel clasic musical al cuvintulut. 0 vocala lunga, .1a Bohemi p6th fi scurta la Serbi §i vice-versa, dupa cum este chiar in unele dialecte boheme san serbesci, dar fenornenul in sine e acela§i, §i el deosebesce cu totul unitatea bohemo -serba de cele-laltedouö unitäti. :cea ruteno-rusa §i cea polono-bulgara. Compare orl-cine :

Rusul : Polonul : Bohemul. Serbul: boloto bloto Mato blato solorna stoma sldnna slanla zdorov zdrOlv zdrdv zdrav Cerekita czeresznia tiané triAnia etc.

Despre accentuatinnea polono-bu1gar i cea bohemo-serba, noi vom vorbi mai jos.

A pretinde ca, Rutenii §i Ru§ii at avut§ieI o-data vocala nasala sat vocala liquida §ile-at perdut mai in urma, sat ca Po lonil nu avusesera dintru 'ntait pe dzi l'at capotat mai tar- p, este a confunda notiunea concreta de un dialect national cu notiunea abstracta de o limba primitiva cornuna unei gini. E vorba de Ruteni, de Ru§1, de Poloni, de Bohemi, de cand Rutenii sint Ruteni ,de cand Ru§ii sint Ru§i,Polonii Polonii Bohemii Bohemi, iar nici decum nu e vorba de o teoretica epoca anteriOra, unitara. Ei bine, de cand Rutenii sint Ruteni §i Ru§ii Ru§1,adeca dintr'o periOda, cu mult mai veche decat secolul VI §i numal acest secol ne interesa pe noi in studiul de fata, ei n'at nici o urma de vocala nasala a Polono-Bulgarilor,de vocala liquida a Bohemo-serbilor, de dz, de quantitate prosodica etc. Ori-care ar fi fost, sub raportul fonetismului, ipoteticalimba primitiva comund" a Slavilor, ea se diferentiase in cate-va dialecte marl dintr'un timp immemorial,fie-care mare dialect dobandind un caracter propriil prin ace1a§1 proces prin care s'ail caracterisat mai inc6ce Bulgariii Serbii :stratificatiun e.Acéstä lucrare a substraturilor eterogene asupra diferentiarilSlavilor era cat p'aci s'o ghicesca, eminentul linguist rusesc Baudouin de Cour- tenay, elev al lui Ascoli, dar a trecut lute pe d'asupral cu urma- tOrea observatiune nedesvoltata, §i neaplicata :Probabil o inriurire

7)strainA, de alt nöm, a comunicat deosebitelor grupuri de dialecte §i sub-dialecte slavicecaracterul cel distinctiv al fie-carui grup." alporpamma naafi, Kazan 1881 P. 145: Atposmoe vzoe , 11110CTpaHHOO BJ11311116,COO6IpMee OTAtambInt rpylmart CJI013111ICKFIX Haptqiii ix rosopoB noebpammil npamep"). Tref straturi de o potriva, slavice aleclandu-se fie-care in trel regiuni diferite peste cate un altfel de substrat etnic,unul a devenit bohem pe Elba, cel-lalt polon pe Vistula,cel de altreilea

XXI ruteno-rus pe Nipru sat pe aiurea,§i din ace1a§1 moment fonetismul fie-clruia din ele este un fonetism a-parte.Substratul Bo- hernilor va fi fost celtic sag german, substratul Ruteno-ru§ilor va fi fost tAtlresc sag fines, nu se scie ;cu mai multl sigurantl se pOte crede el substratul Polonilor a fost anume litvan,§i numai asupra acestuia din urma, noi ne vom opri o clipl. Litvanii nu sint Slavi,dui)/ cum nu sint niciermani, ci o ginte indo-europel separatä.Prin incaicarl succesive din partea altor némuri,ei ag ajuns a fi putin nurnëro§1,dar totu§i se im- partesc in doö mart dialecte :cel litvan proprig qis §icel letic, durd ce un al treilea dialect, eel prusic, a dispárut cu desavir§ire. Lew sat Lati§ii sint ramura cea mai nordic/, lInga Marea-Baltica, ; Litvanil proprigcli§I,ramura cea sudic, sint din vecii vecilor la cOstaPolonilor, in acela§1 chip in care Bascii sint la cOsta Spa- niolilorsatBretonii la cdsta Francesilor,adeca:inghitind Spa- niolii substratul iberic,ati römas neinghititi numai Bascii;inghi tind Francesii substratul gallic,aü Minas neinghititi numal Bre- tonil ;inghitind Polonil substratul litvan,pe care'l cotropiserl la a§eclarea lor in regiunea Vistulei, nurnai o parte din acel substrat a Omas neinghitita. Acea vocala nasala pe care n'o aü Ruteno-ru§iI §i Bohemo- serbii, pe care n'o are nici chiar ramura cea betel a Litvanilor- Litvanii proprigii oati pe deplin desvoltatA, de unde din§ii, ca substrat, ati dat-o stratului polon. Comparatl :

Veclifu bulgar :Polon: Litvan: Rus: Ruten: Bohem : Serb : desentt dziesiené daimtis deslatl deslatl deset deset penta pienta 'Antis plata plata peta peta (pintene) menknkii mienkki mènkas mlagkil mlahkyl makymek zenti ziené gentle ziati zlatl zet' zet zonbii zonb 2ambas zub zub zub zub (zimbesc) mondrii mondry mandrils mudryl mudryl moudry mudr (mandru) ronka renka ranka, ruka ruka ruka ruka (porunca) blonditl blondzié blansti bluditl bluditi blouditi bluditi (bleinda) ongll wengiel anghs ugoll uholl uhel ugall ... Llsam ea altiisä urmarOseä mai departe ceea ce noi ne marginim aci de a indica pe scurt, cad noue ne ajunge a constata conformitatea faptului istoric cu faptul linguistic.Cand Iornande aduce pe Bulgari dela Vistula,. far Constantin Porfirogenet pe Serbi din Bohemia, marturia lor,atat de ponderdsl prin sine insä§1,

XXII nu numal cd nu e Incontraclicere cu adeverata clasificatiune a dialectelor slaviceci tocmai se controlOzdsi se intaresce prin acesta clasificatiune.

In invasiunile Polonilor peste Dundre, inainte de a§eclarea lor acolo, aü participat une-ori §i cete vecine de Ruteni de peste Nistru, adedi in graiul lui Procopiti §iallui Iornande pe lingd Slavini" ail fost §i Anti", din earl uniiMatputut sa nu remand §i ei peste Dundre. Pe de alta parte, la ndvalirea Bohernilor in laturea superiora apusend a Peninsulei Balcanice,1-ati insotit o mild de cete invecinate de Poloni ,duptt cum ne da a intelege insu§1 Constantin Porfirogenet, cand ne spune ca unul din principil serbesci era venit din regiunea Vistulel :nag w6v71" oiapvBia2as". Dar grosul nationalitAii bulgares'a format din Poloni cu un amestec pre-mie de Ruteni, iar grosul nationalitatii serbe s'a format din Boheml en un amestec pre-mic de Poloni,in anThele ea- suri fard nici un ingredient de Ru§i proprin Aceste doe straturi slavice, cel polon de o parte §i cel bohem dealta,slat'suprapus d'o potrivd stratului anterior rornanesc, a§eqat e1-insu§1 dela Marea-négra pind la Mama adriaticd peste substratul primitiv trade, adecd s'ati suprapus celor doe dialecte latine yansdanuljane despdrutecel meso-latin §i cel iliro-latin. Romanil de peste Dunare aü fost slavisati astfel pe de asupra, ceea ce vrea sä clica ca Slavil de peste Dundre au lost romanisaV astfel pe de de-supt: raport de strat §i de substrat.

Inainte de a trece mai departe, un cuvint despre Slovenil cel din Carintia §i din Stiria, cdrora §cOla lui Miklosich, sat mai bine a lui Kopitar,leatribue lirnba paleo-slavicd,dandu'i numele de paleo-slovenicd. Strinsa inrudire dialectald a Slovenilor cu Serbii este mai pe sus de ori-ce indoeld, §i totu§i el posedd pina astdcli pe a-locuri vocala nasald ca Polonii §i àü avut'o deja in secolul X, judecand dupd textul a§a numit frisingian.Vocala nasald nu este singura particularitate fonetied, carel unesce cu Polonii.In ace1a§1 text frisingian,bund-Ora, ne intimpina contractiuniletva, me pentru tvoia, moie, intocmai ca polonesce, §i pind astdcli la Slovenl, ca §i

XXIII

hiPoloni, circuleza de o potriva elek §i elorek = cztek §i cztowiek. Numelelormedieval SclaVini", identiccu numele medieval Sclavini" al BUlgarilor, indica 6110 un singur dialect polon, despartit in doe ramure. Epoca despartirii cata sä fi fost secolul VI, pOte chiar secolul V, cand dintr'un punct comun la nord-ost de Carpati, adeca din G-alitia actuala, ramura cea mai orientala s'a pogorit spre gurele Dunärii, unde ni-o arata Procopit §i Iornande. Cea-lalta ramura, mai occidentala, remasa de'ntait in G-alitia, a inceput apoi, prin trecetorile rnuatilor Tatra §i Beskid, a strabate in Pannonia, nu inainte de finea secolului VII, dupa ce adeca o ra- mull a Bohemilor ocupase deja Ihria.Din Pannonia invasiunea rnaghiara impinseopartedinace§tiPolonicatra Carintia§i catra Stiria, unde ei s'at arnestecat cu Serbil. Slovenii forméza astfel un dialect intermediar intre unitatea polono-bulgara §i intre acea bohemo-serba. In timpul petreceril lor in Pannonia o vom vede mai jos Slovenii s'ati intalnit cu elementul romanesc. Dela acesti Sloveni, iar nu dela Bulgari, ati cape-tat Ungurii cuvintele lor cu vocala nasala :pe'ntek = ILATZKZ, rend = p,A4%,szerentse = wimp, parancs nopiiro-m etc.Ace§ti Sloveni, la rindul lor, dela Romanii din Pannonia far nu dela cei din Dacia,ailcapetat unele particularitati linguistice, buna-Ora diftongul nostru oa (Miklosich, Lautl. p. 228). Este de observat ca,dupa cum trecerea Polonilor din Mol- dova in Bulgaria in secolul VII a permis Rutenilor a se a§ecla in urma, pe malul nordic al Dunarii, tot a§a Rutenil aü profitat de pogorirea celor-lalti Poloni in Pannonia pentru a urma §i acolo dupa din§ii,prin aceia§1 cale a Tatrei§i a Beskidului,meclandu-se in unele parti nord-ostice ale Ungariel, unde-1 gasim pina astäcli. Cat se atinge de cestiunea, dad, limba paleo-slavica este vechea bulgara sat daca e vechea slovena, apol pe noi intru cat vechea slovena §i vechea bulgara represinta de o potriva un dialect paleo-polon ea ne preocupa Mite putin in casul de fata, : lasam pe slavi§ti sa se certe ei-inde-ei.

Raportul de strat §i de sub str at constitua substanta unei nationalitati.Catra acesta substanta se adaoga pretutindenT din cand in cand a ccidente, adeca o intervenire superficiala a unor elemente etnice sträine, deja dupa formarea cea definitiva

XXIV a unel nationalitati. Fenicienii ail fost un accident la vechil Eleni. In Tracia occidentala a fost un accident elementul celtic al Scor- discilor sat al Tauriscilor ;In Tracia orientala, elementul german al Bastarnilor.anti!, Gepidii,Longobarlii, apol Hunii, Avaril §i cati fost accidente pe intréga Peninsula Balcanicd. La Neo-latinil din Apus n'a fost decat un accident reversarea elementului germanic peste stratul latin cel suprapus acolo substratului celtic, iberic, etrusc, pe a-locuri chiar pelasgic.Din strat§i substrat se nasce organismul unel nationalitati ;prin accidente se pre'noesc moleculele acestui organism, se activ6zd circulatiunea, dar organismul remane acela§i. In desvoltarile de mai sus noi n'am vorbit nemic despre elementele cele accidentale turanice pe Peninsula Balcanica. Bohemil gasird in Iliria stoluri de Avail, cari all perit fara a läsa mai nemic fino-tätaresc in n4ionalitatea serbd. Asupra Polonilor, abia meclati in Balcani, navalira alte stoluri fino-tataresei, a§a numiii Bulgari din pal-tile riului Volga, cari se aratasera din cand in cand 0 mai 'nainte in imperiul bizantin, atarnati la hOrdele cele cotro- pitOre ale Hunilor (Zeuss, op. cit. 710--27), 0 earl de asta, data, devenind stdpani, detera Slavinilor" lui Iornande §i af lui Proco- pillpina§i numele de Bulgari". Un nume §i nemic mai mult. Bulgarii sint 'Mari numal prin nume, dupa, cum numal prin nume sint Germani Francesii: Franken"; dupa, cum numai prin nume An- telui Procopiti §iailui Iornande sint Scandinavi, cad Rus" era numele Varegilor celor veniti in Rusia din Sveclia. De acela0 natura ne-reala este numele de Romani", rpowcaot", pe care §i'l dall Grecil moderni. Tataresc intre Greci, Slavi 0 Romani nu e aprOpe nemic pe Peninsula Balcanica, afara numai &Ira, de unele figure cu nasuri turtite sail d6 unele capotine brachy-cephalice, pe cart le studiaza antropologi§tii, dar earl nu dovedesc nemic, chiar dad, ele s'ar pute supune unui serios control statistic. La Serbi,la Bulgari,la Ro- mani, pretutindeni némurile turanice se desnationalisat din data ce se vedeail isolate de restul Tatarimii. Ore unde mal sint astacli Curnanil din Moldova ? Pentru Peninsula Balcanica IntrOga,Tatarilat'fostcao vijelia, care trece inainte,iar Slavii Poloni spre resarit,Bo- hemi spre apus all fost o manosa plciia care, intrand adanc in pamintul cel romanesc de mai 'nainte,a facut sa rodOsca acolo

XXV

doö nationalitäti nouö pline de viitor:nationalitatea bulgara§i nationalitatea serba.

FiMd vorba despre nurnele Bulgar", pe care §i-l'at insu§it mai tarp' Slavinii lui Iornande §i ai lui Procopit, aci estelocul de a observa in trécöt cä pina 'n timpil de tot noui el era cu desavir§ire necunoscut Romani lor.Mo§ii §i stramo§ii no§tri numiat tot-d'a-una pe Bulgari §chi a 1.A§a, de exemplu, despre cucerirea Bulgariei de catra Turci cronicarul oltén Moxa (Hasded, Cuv. d. baträni, I, 402) Vice :Balazitt prinse pre §u§mant dom- nuld §chlailord de'l taè, ani1395,atunce luara Turcii taxa §chlailor u cu totult ."Cuvintul schiat", ca simplu epitet, capötase in gura poporului roman intelesul de naiv" sat rustic". Mitropolitul Dosofteiu Vice intr'un loc (Synaxar,1683,Dec. 29, f. 244 a): om pfostact §i §chiau §i.cu totult taranatect". Sa se bage de sarna ca in §chiat", neflind un nume personal sat topic,ci un termen comun, s'at pazit cu rigOre legile fonetice : §chlat" deriva din Sclavum" prin aceia§I trecere a luic/ in chi §i prin aceia§i vocalisare a lui vintre vocaleca in chee" vechiu chiae" din clavem", chiama" din clamat", rit" din rivurn" etc.Romanii dara nu cunosceat decat nurnele cel primitiv al ramurei polone a§eVate in secolul VII peste substratul meso-latin :Sclavini" la Iornande,z2(2.amivo)," la Procopit.Alba- nesii, alcarora fonetism seapropia, in acésta privinta i'n altele mune de cel romanesc,nici din§ii nu numesc pe Bulgari altfel decat § taBulgaria §tiinic A.

Despre rolul substratului rOrnanesc in nascerea§i 'n desvol- tarea Slavilor trans-danubiani aU vorbit mai mult sat mai putin unil §i altii, mai ales reposatul Miklosich, §i eü insumi in studiul met: O pagina dinsintaxa romano - albanesa"(Cuv. d.bath, II p. 611 687).Va fi mult, mult, forte mult de vorbit de acum inainte. Aci nol vom atinge un singur punct, care va intregi cele Vise mai sus despre polonismul Bulgarilor §i bohernismul Serbilor. Cele trei unitäti dialectale slavice se deosebesc una de alta nu numal prin fonetism,dar §i prin accentuatiune.Ruteno-rqii at o accentuatiune de tot libera :accentul p6te sa cap pe ori-

XXVI care silaba a cuvintului.La Poloni §i la Bohemi, din contra, accentul este nestramutat,i anume :la Poloni tot-d'a-una pe silaba penultirna, la Bohemi tot-d'a-una pe prima silaba. A§a, de exemplu, numele riului Ialomita p6te sd fie accentat rusesce in patru feluri: Ialom4a,IalOrnita, Ialomitai Ialomita; polonesce numai: Ialomita; bohetnesce numal: Ialomita ; trei sisteme de accentuatiune cu desavir0re deosebite. De aci urmez 6.ca la Bulgari,dupa cum este la Poloni,accentul ar trebui sa cap tot-d'a-una pe penultima, iar la Serbi, dupa cum este la Bohemi, tot-d'a-una pe prima ;i intocmai aa arfifost,dad, substratul romanesc cel trans-danubian n'arfi sguduit accentuatiunea celor doe straturi slavice de acolo. Romanii, cai Italienii, avend o a ccentuatiune pe deplin libera,ati altoit'o Serbilori Bulgarilor. Acestä libertate de accentuatiune s'a socotit pina acuma la Serbii la Bulgail ca un semn de unitate dialectala cu Ru0i, pe cand in fapth Ru01, precum am vequt,n'atavut de lou a face nici cu Bulgaril, nici cu Serbii.Insa accentuatiunea romanesca n'a putut sL distruga peste tot la Serbii la Bulgari cele doe sisteme anteriOre,astfel G6, sistema penultimard, cea polona se mai recunOsce pina astacli la Bulgari, iar sistema prirnarä cea bohema se mai recunOsce pina astap la Serbi. i iatä cum: 10 Unele sub-dialecte bulgare, buna-Ora Zagoricenii §i Costu- refitaccentéza tot-d'a-una pepenultima intocmal caPoloni1, edno, mOmee, raka, 2Onä, dete,Ovear, ItmreI, galeno,etiri,zat- vorbni,napravila,meseeina, bableka, golbrno, kralitaetc,etc., mutand accentul in flexiune er6,0 intocmai ca Polonil, de exemplu : din iivear cioban" ovearkei ciobanca" polonesce din Owczarz owczarke (Tzonev, Za udarenieto v balgarski ezik, in Sbornik t.6, Sofia 1891, p. 23). 20 La Serbi,sdruncinandu-se accentuatiunea bohemä prin inriurirea substratului romanese, a rémas totql tendinta de a accenth pe cat se pete mai sus,astfel ca la aucl se pare ca§i cand accentul ar fi tot-d'a-una pe prima silabd. Din acestä causä, ca o dovada de tendinta cea generala, cand un nume se construesce cu o prepositiune, numele p6te sa devina atonic, urcandu-se accentul pe prepositiunea, buna-era: na ranu,na vodu, preko brda etc.(Miklosich,Lautl.I,320), intocmal ca bohemesce :Ob den, pod nohou etc.,ceea ce la numi disilabice sat polisilabice e peste putinta in cele-lalte dialecte slavice.

XXVII

Cimoscutul profesor dela Belgrad, d. Stoian BoAkovié, actualul ministru al Serbiei in Romania,nli-a observat intr'oi ca din totI strainii, Slavi §i ne-Slavi, Bohemil sint acela cari inveta, mai lesne §i vorbesc mai bine serbesce i nu e de mirare, de vreme ce numal pe Bohemi nu-I 'Dote incurcavocala r, quantitatea pro- soclica §i accentuatiunea serbesca.

In acest chip bagarea Serbilor§i Bulgarilor in unitatea ruteno-rusa a fost pina acum ea un fel de ilusiune optica, datorita im- pregiuraril ct Ru§ii, Serbil §i Bulgarii aü acela§i alfabeti aceia§1 limba bisericOsca. Limba bisericOsca mai cu deosebire, adeca vechea bulgara, a servita- forma, limba rusdsca, cea literara,dandu'i un aspect Mae departat de graiul rusesc poporan§iapropiand'o intr'un mod artificialdegraiurileslavicetrans-danubiane, §iaceia§i lirnbä bisericesca a fost in curs de secoll limba oficiala §i literara a Serbilor,astfel ea la prima vedere rusesce, serbesce §i bulgaresce se pare a fi mal-mai tot una, de§i in realitate aceste trel graiuri apartin la trei unitati dialectale diferite. Prin fonetism, pina §iprin accentu4iune,intru cat nu s'a amestecat in ele substratul cel romanesc, bulgara este un vechiu dialect polon, serba un vechiü dialect bohem.

La Bulgari, fara indoOla, inriurirea romanOsca se resimte mai puternic decat la Serbi, ceea ce insemneza una din trei 10 Sail ca stratul serbesc a fost, in provinciele pe earl le-a ocupat, mai numëros decat stratul bulgar in cele-lalte provincie ; 20 Sail ca Meso-latinil aü fost mai cornpaqi §i mai energici sub Bulgari decat Iliro-latinii sub Serbi ; 30Sag ca Serbiln'atincetat mult timp de a fi in contact cu dialectele cele inrudite dela Iliria in sus pina la Bohemia, pe cand Bulgarii s'ai1 vëclut de o data despartiO de trunchiul Polonilor, a§a ca ceide'ntaiil aU putut sa resiste mai bine decat aciunii substratului romanesc. Cate-trele causele aü putut sa concurga la producerea efectu- lui ;causa a treia insa ni se pare a fi fost cea mai decisiva: grabnica isolare a Bulgarilor de elementul polon§iprelungita comunitate a Serbilor cu elementul bohem.

XXVIII

Indata dupa trecerea§imeclarea Slavinilor peste Dunare, fOstele lor locuinte dintre Olt §i Nistru aü fost ocupate de catra portiunea cea mai apuséna a Antilor, anume de cdtrd Ruteni, earl s'aagrabit a apuca Moldova, unde aü ,§i rëmas in curs de mai multi secoll, luptandu-sesailinfratindu-se acolo cu Pecenegii, cuComanii, apoicu Romanil.Pe linga Ruteni, catasafi fost §istoluride vechil veciniai Polonilor Litvanlpolonesce IAtwa", un ném mult mai sëlbatec decat Slavil §i a cdrora atingere de atunci cu Romanii, de§i fOrte scurta, totu§1 ne-a läsat o amintire supOraciOsa in cuvintul litfa" saü lifta" :litfa rea", had, spurcate.Acésta Ufa" saü lifta"la Moldoveni §i la Munteni nu se 'Ate trage decat numal din acea epoca,de Ora-ce cu Litvania propriuisäRomanii dela Dunare 'fat fost nici o data in vecindtate. Prin Ruteni dara §i prin cei-lalti,cOntinuitatea introSlavin'',adecd,vechiiBulgarl, §iintrePoloniafost astfel rupta pentru tot-d'a-una.Substratul romanesc a putut sa lucreze fait nicl o paled, asupra stratului bulgaresc,§i a lucrat atat de viguros, incat nu numai a modificat gramatica §i a sguduit accentuatiunea, dar Inca a transrnis Bulgarilor trasurile cele mai caracteristice ale vocalisrnului romanesc :pe ea, pe oa §i pe vocala obscura mobila. Despre ea §i oa la Bulgarl nol nu vom vorbi aci;despre vocala obscura mobila vom constata numal ca Bulgarii, intocmai ca Romanii §i contra tuturorlegilor foneticei slavice, lasa pe a a trece in a de cate orl a perde accentul : slatka §1 slatka, ca la nol barbai barbed.

IncepOnd de pe la finea secolului VII §i pina pe la inceputul. secolului X, adeca intr'un interval de cel putin douë sute de ani, s'ati cristalisat nationalitatea polono-romana a Bulgarilor§inatio- litatea bohemo-romana a Serbilor, deja dupa ce se tradusese Santa Scriptura in vechea bulgara, de vreme ce in limba acelei traduceri nu se recunOsce Inca puternica lucrare a substratului romanesc asupra stratului slavic.In acest interval de timp, la finea secolului IX, cade navalirea Ungurilor in Pannonia, un eveniment care a dat nascere Moravo-romanilor pe de o parte, pe de alta Macedo-romanilor §i Istriano-rornanilor.

Noi inlaturam cu totul pe fdimosul Hotarius anonyms Belae

XXIX regis §i cele-lalte fantane in cari se afirma c Maghiaril la intrarea lor in Pannonia at gäsit acolo pe Slavi, mai corect pe Sloveni, §i pe Romani. Ace le fantane pot fi criticate, pot fi banuite, pot fi spulberate, pot fi hunfalvisate, putin ne pasa.. Ca punct de plecare,none ne ajunge un text istoric mai pe sus de tOte texturile: existinta Romanilor in Moravia. Este un text, pe care o mie de Rosleri nu vor fi in stare WI restOrne,§inici macar san restalmacesca in felul lor.Acel Romani cum Ore ar fi putut el sa nemeresca in Moravia, daca nu l-ar fi impins intr'acolo din Pannonia navalirea Ungurilor ?

Astacli,in urma cercetarilor lui Miklosich§i ale lui Barto§ (Moravske Valgsko, in Osveta, 1880 p. 369 80), neminea nu se mai indoescecaValachil din Moravia sint adeveraV Romani, cu desavir§ire slavisati de nu se mai scie de cand, dar mai pastrand Inca multecuvinteromanesci, unele subformaro- manesca cea mai veche, de exemplu glag = chiag", din latinul rustic clagum = coagulum", cu nemuiarea lui el in chi, sat merenda = merinde, latinül merenda", cu netrecerea luiein i. Moravo-romanii at conservat chiar unele vorbe romanice desparute din graiul romanesc, buna-Ora, tropa" = francesul troupe" = spaniolul tropa". Un Moravo-roman, Bene§ Kulda, a publicat in doe tomuri basmele romano-rnorave (Morawske narodrif pohadky, Praha, 1874-5), incari cititorul se isbesce meret de asemeni romanismi. Epoca slavisarii acestor Romani din Moravia este a§a de veche, incat nicl un document moray nu-i deosebesce de cei- lalVSlavi de acolo. In actele morave din secolul XI abia se mai gasesc cate-va numi personale romanesci, precum Crisan", Bu- kan filius Neg" §i Kokor" intr'un act din 1052 (Boczek, Cod. Moray.I,125),cari insa nici acelea nu sint pe deplin sigure. Apclarea dara a acelor Romani in Moravia trebui urcata cu vr'o doi secoll mai sus,intalnindu-se astfel din punct in punct en navalirea Ungurilor in Pannonia. Navalind in Pannonia despre nord .§i orient, Ungurii at trebuit firesce sä impinga pe Romanii de acolo in cele doe directiuni opuse puncturilor de intrare,adeca spre occident§i spre sud. Spre occident at fost impin§i Romanil pe carlII gasim apoi in Moravia, cu totul despartql de restul romanimili slavisati fara

XXX nici o greutate ;spre sud, adeca pests Dundre, at' fost impinse alte cete de Romani, din earl unii, cel din 'Bosnia mai ales,sl-at pastrat mult timp nationalitatea is'at serbisat d'abia dupa secolul XV (Miklosich, Wander.,d. Rumunen, 3-6), altil Istriano- romanii aü nemerit tocmal pe la Triest, unde aü putut sa re- sistebine-retserbisariimultumita stapaniril italienede acolo ; infineosama, nurnerulcelmai mare, treceadprinele- mentul serbesc iprincel bulgaresc, s'atstrecurat in Mace- donia,in Epir i'n Tesalia, unde nu s'atdesnationalisatdin causa ca acolo se incepuse deja lupta intre Grecii intre Slavi, astfel cä nicl G-recil nu mai erat tari, nici Slavil nu se intariserd incL Profitand de acest antagonism, Romanil sciura cu dibacia, a se insoti :cand CU Greet' contra Slavilor,, cand cu Slavil contra Grecilor, cautand mai pe sus de tete a se consolidaei-insisi,far dupa ce seconsolidara, peste vr'o doi secoll si mai bine,ei aü isbutit a funda imperiul romano-bulgar al Asanilor. Asa dara nascerea Macedo-romanilor,, a Istriano-romanilor a Moravo-romanilor datez,a de o potriva din secolul X, nefiind el toti. alt ce-va cleat nesce Daco-romani impinsi din Pannonia spre sudi spre apus prin navalirea maghiara: Tocmai acesta resulta si din cronica rusesca a lui Nestor,scriitor din secolul XI, care gice sub anii 886-898 (ed, Miklosich p.12): at trecut linga 11Kiew Unguril, pe delul ce se numesce cel unguresc, si ajungend la Nipru au asegat corturile lor, i 11 cad.' umbla ei cu corturi ca Cumanii,sivenind din partileresarituluis'atrepegit peste munti marl si at inceput a face resboit cu Romanili cu Slovenii earl lecuiat acolo, fiind-ca de 'ntait lecuisera acolo Slovenil, apol Romanii aü cuprins pamintul Slovenilor,, de ad Ungurilat gonit pe Romani si at remas cu Slovenii, pecari

2/I-at supus, si de atunci se chiama Tera-UngureSca, si all inceput Unguril a face resboit Grecilor.,predand TraciasiMacedonia pina la Tesalonica, iat inceput a face résboit CU Moraviisi cu Bohemii .." In acest pretios text nu numal se constata ea, Ungurii all gäsit pe Romani in Pannonia :poe'aa volevati na 2ivukaia tu Vlahy"i ea1-atalungat de acolo :Ugri prognak Vlahy i nasledia, zemllu", dar se mai constata toto-data ca miscarea cea centrifuga a Ungurilor s'a facut anume Incele doe di, rectiuni :spre sud catra Balcanii spre apus catra Moraviaprima, miscare ne-aexplicatdeja mai susoriginea Romanilor trans-

_ : XXXI danubiani deastdcri,iaradoua micare pe aceea a Moravo- romanilor. In cronica lui Nestor trebue despArtitd cu stdruinta partea cea dela inceput,incare nu se afld nici o indicatiune cronolo- gicd, de partea cea urmAtOre, unde evenimentele sint inOrate an dupa an, anume dela anul 852 incOce.Prima parte,o stangace teseturd de legende,n'are aprOpe nici o valOre istoriaAcolo, bund-Ord, Nestor ne spune de 'ntaiti ca. Vlachii" aü alungat pe toti Slavil din regiunea Dundril, fäcèndu-i sä plecespre nord, apol mai jos ne povestesce cd apostolul Andreig a gasit pe Slavi tocmai la Novgorod, de unde resultd cd, acea alungare a tuturor Slavilor din regiunea Dundrii se intamplase cu mult timp inainte de Crist,de vreme ce pe timpul apostolilor el erati deja apclatl la Novgorod, iar prin urmare numele Vlachilor" nu se mai 'Ate aplica nici chiar la vechii Romani,astfel cd §cOla lul Schaffarik se vëclu silitã a preface pe acel Vlachl" inGalli a ndscoci o fantasmagoria a unor lupte pre-istorice intre Slavi iCelti.Inca odata, prima parte a cronicel lui Nestor e aprOpe o galimatia. Cu totul alt ce-va este partea cea cronologica. Ad calugarul dela Kiew, inirand lucruri apropiate de timpul soft idespre car! el avea inforrnatiuni precise,devine unul din isvOrele cele mai pre- ticise pentru istoria medievala, a Europe! orientale.De ac6sta na- turd estei relatiunea de mal sus alui Nestor despre mersul Ungurilor pe lingd Kiew, despre trecerea lor prin Carpal!, despre intrarea in Pannonia, despre lupta cu Slovenii§icu Romanil, despre gonirea Romanilor. AcOsta relatiune resistã oricdril restalma- cirl rOsleriane.

Primul text, care mentioneza pe Macedo-romani, este din anul 976,adeca numalvr'oopt- pci de an! dupa ndvalirea Un- gurilor in Pannonia. Acel text se cuprinde anume la Bizantinul Kedrenos (II, 435)i ne spune,ca atuncl un principe bulgar a fost ucis de nesce dr uma §I romare: Traea wwwv Ba.axaiv cidt- z6v". Romanil cel fugdritl din Pannonia nu erati Inca meclati ni- cainintr'unmod statornic, ci alcatuiati d'o-cam-data cete de beje- nari fdra adapost. Peste un secol lucrurile se schimba. La Bizantinul Kekaumenos, scriitor de pe la 1070,al cdruia text s'a descoperit abia de vr'o qece ani, ne intimpind urmatorul pasagiu:

XXXII

IIcayytw Th imay xat rolg VWV SAscitidelamine,voi§iat imokrsic4T 0 T (:51, BAACCOV yivog vo§tri, a al 1Tlachilor ném e necre- i;ffstruiv TE7rarrc2oig (crzt) xal citca-dincios la culmei stricat, nici lul zeattichvov, ifrecig E'cOv 'xov TriaztvDumnecleil tMénd credintA drépta, nici deliv lqi-c El; fiaailha pirrs cig avy-impëratului, Mei rudei sat amiculul, yevii, g aov, d22a' dyoviVItcvov ncev-ci silindu-se a-i arn6gi pe toti.Mari Tag xaran-eayluai-stjEcr,9ar Victlöcvat (:4mincluno§ii Wharf vestiti,el sint n-o2,2Ce xi4 1C2i7ITEt7T tivirdttvillEvorpururea gata a jura prietenilor cele xaO? gxdarriv-;exovg etxcoci6o,rchovcmai grozave juraminte, §i a le calca ge4 zoi)g kavroii gi;lovg xat tkkeroi3vapoi cu u§urintn.,facênd fratil de ,0a6iwg.7 r0 tOi-nr TE; da6,9901rOthrrEG; xat crucei cumetrif, me§teri de a inpla avvi-cxviagxal clog ttittcvotciae/roe-prin ele pe cepro§ti.Niel o data 2- OW driccueivTwig c7rlovoz4ovg. oi1i- Teatfost ei cui-va cu credinta, Mei di2ro1 -EcTh soil4Evniaztv 7redg rtva,chiar vechilor impërati aY Romanilor. oli(Th aeOg zoe,g dgzcaozigovg flaat2eigImpöratul Traian II atacase, I-a strivit zciiv `Pcottaicov. 11ovzeç aaec'ezoi;de totii-a robit, ucidénd pe imp6- fiaat24cog Teatavoi; ;cal 7T CCLTEAZ ;lx-ratul lor Decebal, alcAruia cap a T 13iPTE; (;e2.(d1av,xal"col; fiaatalhcogfost infiptintr'o su1i in mijlocul at cci'm EXE caov dmon,ayivuog xai voraplui Roma.El sint asa numitii xeTa?.31v 7r adeazog dvael-nWvzog11, Dad §i Bessi. De 'ntgii löcuisera in plan 'al2-rd;,ctTwitaicov. Otmosydevecincitatea Duneirii §i, a fluviului. Sag Elaiv ol 1cydsticvot iJc&c t xal Bgaaot;numit asteisli, Sava, unde acum 16- (iixovv J tedeov abiaiov rot-) zlavov-cuesc Serbii, in locuri tan igrele fliov aozattoii xea roC) Eciou, tvvIv 7T 0-de stralAtut, pe earl rademandu-se, ap,(s)v 2:cifiavxa2oiiittsv,gv.fkaIiefiocfatArlati iubire §i supunere cdtra ye- deriwg oixoliatv,v dxveolç xai ha fici-chit' impörati, pe cand din intnririle 'rot; rchrotg.. Toiivotg 9.aeeoiirt-cg tiac-lor ntvä1Yaü ipustilaii provinciele xeivovro dycialiv xai Jokw:ftv Treag zoligRomanilor, ,incat acWiia ,perynd dexatorieoug fiaaGleig xal 4,cexdpevotrabdarea, precum am spus'o ,i-ati ,cit;vdxvewItchwv i211101/T 0 '1- cs.rg xaieagstrivit.Atunci fugind de acolo,el T uiv cP (Atm icov.0.6// dyavaxiiician-cg xcrenailrespandit intot Epirul §i Ma- ativoiv, cc cl'evrac, dtiva.cteavcc(31-oi)g. cedonia,cel mai multi s'ail arclat Oi xcel12...a.dvrEg zo:;v ZIGERCE dcEarrci-in Elada.... way V nciaw Wirciect?;cat Maxc- dovicr,o d rrIziovEg alinZvcrtixnaav TivE)..24doe....

(Vasilievski, Coirima 11 Num' B118awriiicKaro 6o11puila XIBlum,Petersb., 1881, p. 106-2, 169).

In acest pasagiu, este o parte pe care Kekaumenos a luat'o din lecturele sale clasice, buna-Orä despre Bessi din Strabone (VII, 5 § 12)i despre luptalui Traian cu Decebal din Dione Cassitl

XXXIII (ed. Gros, IX, 419); este o parte insä,in privinta earn el nu putea sä alba decat informatiuni personale,i anume 1°in secolul XI Romanil löcuiaii in Epir,in Macedonia,§i torte multi in Elada ; 2° .acel Romani scieail sä ametesca §i sa in§ele prin vicleniä pe toti dqmanil lor ; 30el venira acolo, fugind dintr'o regiune invecinata cu riul Sava, adeca nu din Dacia,ci din Pannonia. De catra cine fusesera alungati Romanil din Pannonia? acésta Kekaurnenos n'o sciea,§i de aceea elo atribue intr'un mod vag vechilor imperar, caclend astfel in doe nepotriveli: 10arfifost absurd ca vechii imperati" sä fugäresca pe Romani din Pannonia tocrnai in interiorul imperiului, adeca sag' adapostesca in loc de a'l goni ; 20din causa acelei fugariri Romanil venisera a se apda pina in Elada, unde lara§1 arfi absurd dea'l cauta sub vechii imperati". Pasagiul din Kekaumenos se pOte intelege pe deplin numal intregindu-se prin cronica mill Nestor :invasiunea maghiara a fost aceea care alungase pe Romani din Pannonia.

Tuturor istoricilor no§tri a renias necunoscut un pretios crisov dela imporatul bizantin Basiliü Bulgaroctonul ,care dupa ce nemicise primul irnperiti bulgaresc ne spune in anul 1020 ca in intrega Bulgaria se aflä irnpra§tiati Romani, lar linga riul V"ardari, adeca. in Rumelia, löcuesc o sama de Ungur0: rulv dvce nd- ciav Botayoceiav B2dxcov xcel re;iv rcEei's(3v BagchigEcov Tovex6;v(T071y611HCKirl, licToplil Aepneil, Moskva 1871 p. 263). Acel Romani din 1020 nu erail Meso-latinil eel gasiti de Sla- viniin Balcaniinsecolul VII §i desparuti apolprin amestec cudin§ii, cierail Romanil celalungati de catra Unguridin Pannonia pe la 900-950, pe carl gonindu-I Maghiaril, Tof/exot" in cronicele bizantine,o sama din ace§t1 Maghiari aü remas §i el in Rumelia. Mentiunea Ungurilor la un loc cu Romanil in crisovul imperatului Basilig Bulgaroctonul efOrte caracteristica.Pretinde-va un Hunfalvy, pentru a nu'§i perde procesul cu Romanil, cum-ca §iacel Unguri löcuiaa peste Dundre tot din epoca lui Aurelian, 3

XXXIV ca §i colonia cea ungurescd de lingg Ochrida, pe care o mentionezd, Anna Comnena: ot nEei v;iv 321m:Fc'y obcoinasc Tofigxoc? Despre ace§ti Unguri vorbesce §i Anonimul regelui Bela, cand ne spune cd, in invasiunea peste Dundre, perclend pe cdpitanul lor, ei din prostig nu s'ati mai intors in Ungaria :stultus populus, quia mortuo domino suo viam non dilexit redire ad patriam suam". Din§ii aü remas dincolode Balcani din prostig,fie§ia§a ,de Ord-ce nu avem nici o proba contrarig; Romanil insg, alungatf din Pannonia de nemul acestul stultus populus", aü trebuit sg remand peste Dundre de nevoe.

Navglirea Ungurilor a avut o importanta extrema pentru istoria Peninsulei Balcanice in vécul de mijloc.Pe Romanii din Dacia, tari prin cetatea muntilor, Arpad §i urma§iI sel n'ati fost in stare sa-1 sfaxame saü sg-i gonesca, ci chiar din contra at fost aprOpe tot-d'a-una bgtuti de din§ii,pe Romanii insg cei de pe §esul Pannoniei, reft adgpostiVi §i pcite §i red organisati, Maghiaril 1-atalungat, §i de aci urrngtOrele doe consecinte : de'ntait, cgträ nationalitatea serbä,plarnaditg din amestecul Bohemilor cu Iliro-latinil,s'a mai altoit acuma un element daco-latin, de astä data nu ca substrat, ci numai ca accident, dar accident fOrte insemnat prin inrudirea sa cu substratul. aldoilea,s'anascut nationalitateamacedo - romang,care in curs de vr'o doe-sute de ani,dela secolul X ping lasecolul XII,n'a incetat de a se tot läti, de o parte ping la pOlele Bal- canilor,de alta ping la nordul Eladel. Calea find odatg deschisg, din cand in cand putead a se mai adauga catra acei Macedo-romani cete noue de Romani din Dacia, sad din cei e§iti cudin§ii tot din Pannonia §icall. se oprisera printre Serbi. Sa nu fi fost navglirea Ungurilor, nu s'ar fi plamgdit acel puternic imperiu rornano-bulgar al lui Ionitä Asen, care dete Bizan- tiului prima adeverata loviturg de mOrte.

Cand alatureza cine-va dialectul daco-roman saft al Romdnilor propriuii cu dialectul macedo-romanal Armánilor §i cu cel istriano-roman al Rumerilor, nu pOte sg nu constate urmatorele:

XXXy 1° Aceste trei dialecte difera intre ele mai putin decat dialectele provinciale din Italia§idin Franta,Tar prin urmare e peste putna ca rumperea continuitatiiintreele sa fie veche. Separatiunea s'a operat fOrte tardig, dupa ce totalitatea unei singure limbi romanesci fusese deja pe deplin formata,crescuta §i consolidata, ceea ce s'a intamplat anume intre secohiIIIIX,In curs de §Ose-sute de ani,in tera unde Traian i§1 pusese piciorul trecend podul dela Severin§i de unde apoi elementul rornanesc s'a intins treptat in Ardel, in Banat, in Pannonia. 2° Dialectul daco-roman presinta o desvoltare lini§tita organica, in care nu ne intirnpina contrastul intre un pre-mare conservatism pe de o parte §1 intre o pre-mare desfigurare pe de alta, ca la Ma- cedo-romani §i cu atat mai mult la Istriano-romani. Un asemenea contrast este resultatul unei sguduiri. Ori-ce sguduire desequilibreza. Dialectul macedo-roman §i cel istriano-romans'atsdruncinat prin colindarile -lor,pe cand cel daco-roman s'a mi§cat simetricesce, rornanend nestramutat in acelea§1. conditiuni teritoriale, climaterice §i etnice. FaimOsa teoria a lui ROsler este o ipotesa anti-linguistica §i anti-istorica tot-o-data.Anti-linguistica,de vreme ce ea se inte meiazä pe absoluta nescirealegilor de formatiunea dialectelor. Anti-istorica, fiind-ca ea uita in genere ca popOrele din vecul de mijloc se impingeati dela nord spre sud, nici o data dela sud spre nord, §i uita in specie ca Rornanii erag atunci ciobani, iar migratiunile ciobanilor sint tot-d'a-una Ora,§1 dela nord spre sud, nici o data dela sud spre nord.

Cand e vorba de inceputul popOrelor §i de epoce intunecOse din viata lor,on ce studig exclusiv istoricduce la incheeri gre- §ite ;la incheeri gre§ite, nu mai putin, duce oil-ce studig exclusiv linguistic.Pentru a nemeri adeverul, sag incal a ne apropia de adever, trebui neaperat un studit paralel istorico-linguistic.Cand un text istoric se intaresce printr'un fapt linguistic sag vice-versa, ambele urmarite pe o cale strins rnetodica, atunci §i nurnai atunci adeverul e gasit.

Ispravind, me 'ntreb acuma :isbutit'am öre a limpecli problemele cele marl, puse in capul studiului de fata. ?

XXXVI Pritnul strat etnic cunoscut al Peninsulei Balcanice intregi an fost Pelasgil,o ginte ne-semitica §i ne-indo-europeä, semënand la apucdturi mai ales cu vechil Egipteni. Peste substratul pelasgic, amestecandu-se cu el,s'atia§eclat, cu vr'o 2000 de ani inainte de Crist, doe ginti indo-europee deosebite: Elinil §i Tracii. Grecil de astdcli, cu tOte ingredientele sträine primite in cursul vecurilor, sint o continuitate directä a anticilor Elini ;far o continuitate directä a anticilor Traci sint Albanesil de astaill, carl insd represinta numal unul din numercisele dialecte tracice. Afard de Albanesl, toti cei-lalti Traci, irnpartiti intr'o multime de p.opOre marl §i midi, ati fost desnationalisatl sub dominatiunea romand, §i anume Tracii cel sudici, dela Balcani in jos pind la Elada, aü fost grecisati, Tracil eel nordici ati fost Latinisarea Tracilor nordici, faptuita, intre secolii IIIVI, at produs trei dialecte traco-latine :dialectul meso-latin intre Dunare §i intre Balcani, dialectul iliro-latin intro Balcani §i intre Adriatica, dialectul daco-latin in Carpati. In secolul VII, aprOpe in acela§i timp, un popor slavic de ramura polona s'a a§elat peste Meso-latini, cu earl amestecandu-se a dat nascere natiunii romano-slavice nurnite mai tarcliq Bulgari, lar un popor slavic de ramura boherna s'a a§eclat peste Iliro-latini, cu earl amestecandu-se a dat nascere nemului romano slavic al Serbilor. Inainte §.1'n tot timpul acelor mi§cari polono-boheme, Daco- latinii löcuiati netulburati in Oltenia, in Banat §i 'ntr'o parte a Ardelului, de unde cu incetul Il intinserd crengile asupra Panno- niei, pe cand in Moldova §i pind la Olt se invirtiaii parte Ta- tail, parte Slavi Pecenegil, Comanii, Rutenif, §i chiar Litvanii. Navalirea Ungurilor in secolul X n'a putut sa nimicesca sari sa alunge pe Romanif cei din partile Daciei propritise, dar a reu§it sä impinga o sama de Romani din Pannonia spre Moravia, unde el n'at intarcliat a fislavisati,lar pe cei-lalti Romani tot din Pannonia I-a gonit peste Dundre, unde din§if parte s'ailsla- visat, parte s'aii pastrat in Istria, partea cea mai mare ail alcd- tuit simburele Macedo-rornanilor de astäcli. In acest mod, dupd secolul X, afard de Daco-latinil cel vechi remali in Carpati, call all pastrat numele de Romdni,mentionat

)(XXVII deja la Iornande, s'at ivit doe odrasle ale lor peste Dundre :Ar- mini/la sudleBalcanii Rtmeril, linga Triest.

Sint acum trel-qeci de ani §i mai bine de cand, printr'o monografia despre Io in titlul Domnilor romani §i bulgari §i printr'un studit intitulat Perit'ag Dacii?" et incepusem un §ir ne'ntrerupt de cercetäri aqalitice asupra istoriei romane.Lucrarea de fa0, oscurtasintesa a acelei lungi analise,esteultimul cuvint aI met asupra unor marete nedomeriri, earl m'at sbuclumat peste un patrar de secol.Cautand tot-d'a-una adeverul nurnal pentru adever, fa/A nici un folosegoist§ifara nici otendinO, §ovi- nista,sint fericit dea constata ca nu m'am contraclis nici o data in träsurile cele fundamentale, de§i mi-a placut tot-d'a-una a me completa §i une-ori a me rectifica et-insumi In amarunte. Dar fericirea mea cea mai mare este, ca resultatul definitiv al muncei mele nu impinge la desbinare,ci indemnä lainfratire. TOte popOrele balcanice, Romanii, G-recii, Albanesil, Serbil §i Bul- garii, ne apar acuma ca o singura familia strins inrudita,ca un avp,ndatov de fraV, de veil §i de cumnati.

Pl.1.

. TIRon-1mm Peninsula,/la &causedintri F 71 CreeE sword.111-1171. L_ Athanesii

PilL

P 0 14 0 N i 0

E-

aTY L G N t i

Deeedlecarett &roam. pz: Bulgariler in,*tent&FIT

P1.111.

Local SePbilor si Bz4Orilor

intre Ravi.

ti I

PI.N

11%. ,it-taat 40It14005

4'4,14

Atel0k13 0-1201W:4* .... .

Gonirea,Romiuulordta,Pannonity de mini 'Tarim'," Lit SeeolzdX.

P1.17".

xIPelasyd-+-y

Latzni Traci: Civet;

Po loni+Afeso-latzni Zeohelnihtwo-latini Albwiest

Bulgarb SePbt Romani, Armant Ramert Daeiaj (Macedonia) (Istria.)

Genealogic& popirelor baleaniee.

2227 13 2928 pina, de o potriva: debitumi devitum, ceptional :arva = arvami silva= libenter si liventer, viridis ibiridis, silvam. viginti ibiginti, volosi bolo, vixit 40.Medialul 1) de 'naintea unelIi- si bixet, veteranus ibeteranus, ba quide isbutesce a sbni in v si apoi a chiar tripletul :verba, verva si berba. se vocalisa :faur = fabrum(fr.or- Ca resultat al acestei confusi-uni, resirntit fevre), faurar =-Februarium (fr. fevrier), in tOte dialectele neo latine, mai mult uit = oblito (span. olvidar). sail mai putin, a fost o tractare fOrte 5°. In derivatele din habeo" graiul neregulata a ambelor sonuri, latinulb conserva la olalta in flexiune formele trecénd in v satlatinul v trecénd in cu b, cu vi cu vocalisarea :avetisi b sat unuli altul conservandu-se, fAra ati = habetis, alba--=habeat. vre-o norma statornica. In loc de re- v. Y. - gule dara se pot constata aci numai De altmintrelea latinul 5, intru cat Ore-cari tendinte, precum sint : nurf urmOza un i,e mai persistinte 1°.Initialul v urmat de o vocala la Romani decat la toti cei-lalti Neo- tinde a se in tar iin5: berbece= latini. El nu trece nici intr'o alta con- vervicem (ital. berbice, fr. brebis), be- sOna si nu inlocuesce nici o alta con- sica = vesicam (portug. bexiga), ba- sCma afara de v; In cele clouë-trei ex- t ran = veteranum, bOce = vocem (ital. ceptiuni ca : coda =corbem"i bolf voce, boce), biet = vieturn, beta=vit- = bulbum", trecerea luf 5 trebui ex- tam (span. beta) etc. ;dar in acelasi Oicata, a-parte, cai inlocuirea lui gu timp :vecin, venin, verde, verme, ye- prinbIiilirnba = linguam"siin spe (portug. bespa), vita, vorba,i o intreb=-interrogo (interroguo)" ,pe multime de altele. cand o asemenea inlocuire nu ne in- 2°. Medialul S intre vocale isbutesce timpina in lingOre = languorem" sau a slabi in v, vocalisandu-se apoi de in ung = unguo". tot :cal = caballum(ital. cavallo, fr. v. Bolf. Intreb. cheval), nuor = nubilum(it.nuvolo), SA cercetam acuma pe b sub ra- taun = tabanum(provent.tavan), portul elementului tracic. suer =sibilo, treer =tribulo, cot = cu- bitum (provent. coto si covado), sett = II- sebum (it. sevo) etc. ;totusi:rolb = Trecerea lui bi in ghi. rubeum (portug. ruivo), sgaiba = sca- TOte dialectele romane cunosc, mai biem, cuib cubiuin (it. covo), unde mutt sail mai putin, trecerea labialelor mAntinerea Jul b pare a se datori nu- in guturale de 'naintea lui i,fie cand mai metatesei ml i,ca si 'n alba = labiala este initiala ca in :ghine din habeat; Tar pe de alta parte: stavar= bine,ghie din vie, kicior din picior, stabilem, avar = habilem, unde v nu hire din fire, nie (nyie) din mie, fie s'a vocalisat, Intl-6ga silaba vAr = bi- labiala median. ca in :alghina din al- lern" fiind tractata ca sufix. bina, cokil din copil, trandahir din tran- 3°. Medialul v dupa o liquida se in- dafir, dornire din dormire,- fie labiala taresce inb :selbatec = silvaticum, urmata de finalul i scadut la I ca in : cerb=cervus, corb= corvum (it. corvo cerghi din cerbi,luki din lupi,dorni si corbo, fr. corbeau), nalba =malvam, din dormi, fie, in sfirsit, vocala i tre- pulbere = pulverem,serb =- servum, cuta in Ii apoi disparuta ca in :kétra albia = alveum etc.,si numai ex- =kiétra, herb =hierb etc., call in ve-

2229 13 2230 chile texturi se serif': rmaTpx sat chiar bli pl, ba si /I,este romanica occi- initaTpx, *Fie 1%8. Trecerea cea mai im- dentalA, fie italiann, fie chiar spaniola, portanta este a color dou6 labiale explo- dar tocmai Romanil n'o at de loc ; pe sive b §i p,fiind cea mai rëspandita cand guturalisarea grupurilor consono- in grain prin numörul cuvintelor in vocalice pi,bi,fi,pe care o all Ro- cari ne intimpinai cea mai variata manii, e tocmai ce-va cu totul necu- tot-o-data prin complicatiuni fonetice noscut dialectelor romanice occidentale. ulteriOre bi-ghi-bghi-bgi,pi-ki-pki-pei Apoi Miklosich se inséla (cfr. Rumun. (bine = ghine = bghine = bgi ne ; picior= Untersuch. II, 7) cand atribue Roma- kicior = pkicior = pcicior = cicior). nilor rostirea diine" pentru ghine" Ajunge dara a supune unufstuclit salltiicior"pentru kicior" ,dupá critic pe ghi din bi, de care nu putem cum se rostesce numal acolo unde desparti pe ki din pi,pentru ca prin elementul romanesc este amestecat cu insI acésta sa se limpedesca cestiu- Unguril, pe and Moldovenii, Muntenil iieacelor-laltelabiale guturalisate, cari Si Macedo-romanii rostesc fOrte Amu- sint de o importanta secundara. rit ghi iki, nu dii, nici tzi. Despre acest fenomen, intru cat imi Lambrior (Romania 1877 p. 446) nu podil aduce a-minte,all scris mai pe se sfiesce a ne asigura ca Romanifn'at larg Miklosich ,Lambrior, Onciulsi pe ghi = bii pe ki = pi decat de pe ain6riu,din carl primii trei n'at cula finele secolului trecut :ils n'ont noscut in privintal pretiosisirnul text pu commencer que dans la seconde al lui Cantemir, Tar cate-patru nu pn- moitié du XVIIIe siècle".Cu alte teati sa cuncisca adev6rata mësura de cuvinte, numai dupa 1750 toti Ma- circulatiune intotalitatea dialectelor cedo-romanii si tog Moldovenif ail in- romanesci a formelor celor guturalisate. ceput de o-data a dice ghinei kicior! Lipsindu-least-fel punctul istoric de Apoi Lambrior sciea ca acest fone- plecare, si mai ales statistica fenome- tism nu este numai moldovenesc si nului, nu e de mirare cconclusiunile macedo-romanesc: Ce ph6nomène s'ob- lor sint cu desavirsire subiective. serve dans tout le domaine Miklosich (Lautl. d. rum. Spr. Cons. r oumai n, mais ii n'est pas par- II p. 14 sqq.; dr. Schuchardt, Litte- tout Ogalement dOveloppO ;en Mol- raturbl.f.germ. u. rom. Phil. 1892 davie, en Bessarabie et en Bouko- No. 9) in desert mita pentru gutura- vine, c'est 6tat normal du lisarea labialelor romane paralelurl neo- parler populaire et méme de la con- latine occidentale. E cu totul alt-ceva versation familibre; on le trouve spo- candNeapolitaniisallSicilianil ic radiquement en Valachie et en chianta" pentru pianta" sail ghian- Transylvanie etilestcon-

co" pentru bianco", cad neapolitano- ))stant dans ledialectemacédo-rou-

sicilianul ghi si ki nii o-data nu re- 1)main... itOte astea abia de un presinta pe primitivulbii pi ca la secol ! Romani,citot-d'a-una pebli pl: D. Onciul (Cony. lit. 1885 p. 594) ghianco = blanco, chianta = plantam, ii pune intrebarea, daca nu cum-va chiaga = plagam, chiano = planum , o sama de colonii macedo -romane, chiantu = planctum, chieno = plenum, un adaos de populatia romana din chiu= plus, chiummo = plumbum etc. peninsula balcanica, va fi altoit Daco- Guturalisarea grupurilor consonantice romanilor guturalisarea labialelor;si

2231 B 2232 ac6sta ipotesa suride de asemenea d-lui ghi = bi si ki = pi, precumi ni= mi, §Aineanu(Ist.filologieip. 70-72) , erala Romani un fonetismstrtiin ambii creclênd cfenomenul e specific graiului barbatesc,caracterisandin trans danubian inecunosc6nd faptul specie graiul femeiesc, asa ea barbatil statistic n pinasiintre Macedo-ro- carirostiail astfel erat porecliti en mani sint unii earl nu guturalisOza despret: ,,feciori de baba". §i asertiu- labialele, anume sub-dialectul macedo- nea Jul Cantemir se intäresce pe de- roman din Meglen (Weigand, Vlacho- plin prin faptul positiv, necontrover- Meglen p.16), unde seqice :bine, sabil,ca nu se afla nici un vechift corbi, picior, lupi, iar nu :ghine, cor- text romanesc, fie din ori ce provincia ghi, kicior, luki. si fie de o proveninta ori-cat de ru- Din punctul de vedere curat fisio- stic, in care sa ne intimpine ghi pen- logic, trecerea lul bi in ghi sat a lui tru bisaft ki pentru pi, ba nici ni pi in hi, palatalisate apoi in gi §ici, pentru mi. Sint texturi cu rotacismul putea sa se 'ntample in ori-ce limba. r din n, sint texturi cu duplul z (a §i Asa, buna-Ora, o ailin extremul O- s) saft cu ri rr,sint texturi cu hi rient Tibetanii,la cari pia se pro- pentru fi, sint texturi cu r irx-, dar nonce eta (tcha),bia girt(dja)" (Abel- texturi cu ghi,ki sift ni pentru bi, Rémusat, Recherches sur les langues pi si mi nu exist6, cad letopise- tartares p. 340). Alt-ceva insa este o tele, zapisele, cartile bisericesci,pisa- posibilitate abstracth,i alt-ceva rea- niilede pe morminte etc.ailfost lisarea concreta.In Europa intréga, scrise t6te de barbati, nu de femei, intru cat am putut cerceta, afara de nici de feciori de baba". Peninsula Balcanica nu se gAsesce ni- V. N.R.F.H. cairi ghi = bi §i ki = pi. Nu fisiologia Una din prO-putinele exceptiuni este dara, adeca nu elementul antropologic actulmoldovenescdin1644 (Arch. trebui sa ne preocupe,ci urmarirea ist. I, 1 p. 87) in care sint descrise causei locale etnice. hotarele uneimosii:si de acolo suptil Cantemir (Descr. Mold., ed. Papia margine in capu kiciorului din p. 151) 4ice: Mulieres quoque mol- mijloc langa mocirla Cacatii intr'o mo- davae peculiarem a viris pronuncia- )) vilita, cari iaste suptii gropa boului tionem habent. Mutant enim syllabas alature cu vale Cacacii, iacolo s'au bi et vi in gi, ut : bine (bene) =gine, facut bour intr'un giugastru langa cel vie (vinea) = gie ; pi in ki: pizma (in- vechiu,i apuca kiciorul din mij- vidia)=kizma, piatra (petra) =kiatra. )/ Joe la cleil in padure..."Sa se ob- Mi initiale in ng literam, vix aliis I/ serve insa ca in acest text kici or pronunciabilem, ut : mie (mihi)=ngie nu este un euvint comun,ci s'a ste- etc. Qui semel e viris etiam ei pro- reotipat ea termen topic, incat trebuia ])nunciationi asvetus fuerit, vix ac ne vix quidem ab ea liberari potest, et scris intocmai, chiar daca l'ar fi scris insusi Cantemir. ceu sorex suo ore semper prodit se ffnimis diu in matris sinu moratum v. Chiclor. fuisse, qua de re etiam tales vulgo Datele statistice,culese prin inv'e- ficior de baba,filii vetulae, per con- tatori iprinpreotii de prinsate, 1/temtum dicuntur. probeza pe de o parte marea respan- Cantemir dara, constata, cratat direteritorialaa acestuifonetism,

2233 B 2234

Tar pe de alta: originea lui cea la plural :lupi si luki, popii poki, feme6sca pretutindenea. dar tot-o-data reactiunea barbat6sca a In districtul Bräilei peste tot (co- inlocuit pe ki prin pi in rapit (rakit) munele Cazas, Naziru,SlujitoriAlbo- sat pirie (kirle).In comuna C6cu se teed,Lacul-Redii, Cotu-lung, Ruseti, aude de o potriva kiciori picior, kept Tichilesci,Sutesci, Filipesel, Viziru etc.) si pept etc., dar se dice numai bine, se dice :ghine, kicior. In unele locuri nu ghine. In comuna Malu, dupa cum fenomenul mai conserva caracterul set imi scrie inv6tatoru1 Ion Canciu :ci- femeesc, 'far barbatii, printr'o reactiune, 7/ciordicnumai femeile cand prefac vice-versa pe ki in pi. Asa in- istmangae copilul,iar Omenii marl vötatorul I. Paisescu din comuna Stan- 72nu intrebuinteza decat forma kiclor", cuta ne scrie: La noi ghi pentru bi adica femeile, dupil ce altoira barbati- se rostesce mai cu sama de femei cand lor pe ki,s'at diferentiateleinsesi ncaresc copii: manance corghii ! apoi mai departe palatalisandu'l in ci. Apoi ki se amesteca cu pi, dicéndu-se In districtul Teleorman rostirea bar- nu numai kept pentru pept, dar si in- bat6sca a invins aprOpe pretutinde- pide pentru inchide, pin pentru chin, nea pe cea feme6sca, dar läsand urme pirie pentru chirle." In comuna Lati- de lupta.Sint unele comune in carl nul barbatii aü invins pe ki, incat toti at biruit femeile. Asa inv6tatoru1 Cr. dic picior, nu kicior,dar femeile la Voiculescu din ViisOra ne scrie : Pe rindul lor aü invins pe bi, incat tog' la noi se dice: este ghine se te duel dic ghine, nu bine. 12cu ghiolii, corghi sint negri, tu sor In districtul Ialomita dela un capët ciorba,Ink/Imananca un kicior de pina lacel-alalt(comunele Dudesci, calpokii cersesc, keptenele met Perietii, Cosereni, Ograda, Boranesci, este rar". Reviga,Grindu,Cosumbesci, Larga, In districtill Rimnic Sarat (comunele Pioa-Petrii, Poiana, Brosteni, Ciochina, Sgarcitii, BalacOnu,Obilesci,Corbu, Copuzu, Garbovii, Slobozia,Pribegil, Dedulesci, Buda, Tamboesci, Vi- Iazu, Petroiu etc.) se dice ghine,ki- sani etc.) guturalisarea labialelor e mai cior. 0 mustra de graiul teranesc de generala decat chiar in districtele Bu- acolo, comunicata de invetatorul Th. zeti Prahova. In adev'er, in Buzet Theodorescu din comuna Lupsénu : Da sint multe comune (Sag6ta,PetrOsa, ghine, Mariio! tu stai si et nu mai GherasenT, Lipia, Stalpu, Fundeni, Zer- pociu da Mine. Du-tei fce-va da nescii-Calnat, Tabaresci, Boldesci, Po- mancare; hierbe niste came d'aYa da gOnele,Cilibia,Sarulesci, Gavanesci Oie cu varza ;da s'o hlerghi ghine etc.) in cart' pe lingä formele ghi §i ki

7)OA cam batrana.-A cumpOrat aran- se aude tot-o-data bii pi. In Prahova dasu nostru niste cal negri ca corghi. de asemenea ;ba chiar pe a-locuria Cand am trecut lacu, ni-a vinit apa (Scaieni, Malaiesci etc.) nu se afla de pin'la, kept,s'oscoica ni-asgariet loc ghi pentru bi,ci numai ki pen- kelea dala kicioru stang. .As-nOpte a trupi. intrat luchi'n zavada..." Nici aid totusi In districtul Muscel formele ghi §i lupta intre rostirea barbat6sca siin- ki sint f6rte respandite (comunele Ce- tre cea feme6sca, nu s'a ispravit inca tateni, Radesci, Valea-mare, Namaesci, de tot.In unele comune (Socariciu, TitescY,Poienari, Voinesci,Balilesci, Tanclareietc.)circuleza de o potriva Cotesci etc.), dar in acelasi timp se aud

2235 B 2236

giformele bii pi, lar in unele locurf tarenf, Bailesci, Risipii, Dobridor, Po- (comunele Bajesci, mAtati, Valeni etc.) Yana, Cotofenii-din-fata, Maglavit, Gu- exista numaf ki, nu si ghi; apol la bancea, Plosca, Pelesci, Brésta, Adu- plural nu se Vice mai nicfo data natii-de Geormane, Plenita,Séca-de- cerghi, luki,ci cerbf,lupf.In acest camp etc.).Alaturi cuki circuléza district, cai 'n nordul Moldoveii 'n insä forma cu pi 0 cea silectica pki: partea rösaritOna a Transilvaniei, lupta pkiaträ, pkept, pkeptene. intre elementul barbätesc si intre cel Din districtul Valcea, preotul Ista- femeiesc se manifesta mai cu deose- nescu din Recea ne scrie ;Aicf pas- bire prin forme de compromis, prin ))torii de of clic ghine in loc de bine, acel syllexis" despre care et am vor- cerghl pentru cerbi etc. In glume qic bit cel de'ntait alta data (Cuv. d. bat% si satenii kept pentru pept, kicior II p. 218, 240) si am gasit apof o con- pentru picior. Adecadupa vorba lul firmatiune la Weigand (Olympo-Wala- Cantemirbarbatii isf bat joc de fe- chen p. 44). Circu land in acelasi timp doll de baba", a carora rostire femeesca femeescul ghi-ki linga barbatescul bi-pi a fost invinsaprin cea bärbatésca. siambele find de o potriva tari,din Formele cele de compromis bghi §i amestecul lor, ca un fel de impacare, pki, adesea palatalisate apoi in bgi s'a nascut bghi §i pki. Invëtatorul G. pci, cari resulta, dupa cum am spus, Tutuianu din comuna Valea - mare : din neputinta forma' femeiesci de a P'aicea se rostesce ghi in loc de bi goni cu totul pe cea barbatésca, sint in multe cuvinte, asa se Vice ghine respandite mai cu deosebire in distric- in loc de bine, cerghi in loc de cerbi, tele Sucévai Mint (comunele Farcasa, corghi in loc de corbi, dar mai ales Tätärusi, Brosteni, Boma, Botesci, se audei b inaintea lui g, cari con- Bodestif-Precistei,aru-Dornei, Dorna- topindu-se suna amindou6 slab, pre- Gura-Negril etc.), unde se nude : bghine cum : bghine, cerbghi, corbghi, orbghi, gibgine, corbghi icorbgi, cerbghlsi neghiobghl etc.Tot asemenea se in- cerbgi, pkicior ipcicior,opkinca si ,,tamp1 i cu ki in loc de pi, asa se opcinca, pkiatri pciatra, pkeptsi Tee kicior in loc de picfor, kimnita pcept, iar in unele vorbe labiala se Inloc de pivnita, kept in loc de pept, perde: corgi, cergf, cicior, ciatra, cept ; okinci in loc de opinci, dar mai ales de asemenea lupcii popci. Cat se a- se pune p inaintea lul k,spre ex. : tinge de lupki, popkf, copkil, stupkina, pkicior, pkimnita, opkincf etc. La plu- apol asa se rostesce in Moldova intrèga. ral : popki, lupki, vulpki. Acelasi fenomen ne intimpinasfin In districtul Dimbovita ghi pentru Transilvania, nu nurnai in regiunea bi se aude numaf la ciobani (comuna Nasaudului cea invecinata cu Moldova, Pietrosita), dar ki pentru pi se aude dari in pririle Fagaraplui (comunele

adesea si din gura töranilor. De ase- Voila, Vistea, Lisa etc.), unde se clice: menea numal ki pentru pi se gäsesce bghine,albghina ,corbghi, cerbghi, in districtul Romanati. Invëtatorul Ma- pkept,pkicur,, pkele, pkerd, popki rin Stanescu din comuna Leul ne scrie: etc. Tot asa si in Maramuras, in Sela- Poporul din acesta localitate Vice kept, giu,in asa numita tera a Oasului, kepten, dar nu h ki sat poki, ci lupi unde totusi guturalele tind a se pala- si popi. Tot asa n districtul Dolj (co- talisa :bgine,pcicior (preut E. Bran, munele Cetatea, Vela, Ciuperceni,Tin- Selagiu, corn. Barseul-de-jos). In regiu-

2237 B 2238 nea Sibiiului (corn. Sina, Orlat, Vestem multumita lor,in lupta cea seculara etc.) se aud numai formele nesilectice intre fonetismul barbatesci intre cel si nepalatalisate ki §i ghi, cai 'ntr'o femeiesc, kis'a aratat aprópe pre- mare parte din regiunea Fagarasului tutindenea mai fOrte cleat ghi, iar (com. Vaidarecea, Ohaba, Margineni, vorbele isolate kiept ikieptene aü Copacel etc.).Pretutindenea insä,cel isbutit a se furisa pina si la Istriano- putin intr'un mod sporadic, se audsi romani. formele cele barbatesci bii pi. De aci resulta ca: In multe localitati, dupa, cum am 1. Guturalisarea labialelor exista in v6c1ut'odeja mai sus, femeiescul ghi tOte dialectele romanecel daco-roman, pentru bi n'a putut sa se Impuna, eel macedo-romani chiar cel istriano- dar s'a impus totusifemeiescul ki roman ; pentru p1. FAA cu acest fenomen, se 2. Ea este fOrte veche, de Ora-ce nasce o intrebare firesca:de ce 6re se urea mai sus de formarea acestor ki a fost mai tare decat ghi? Respun- dialecte, a carora despartire niciin- sul se cuprinde si se da pe fata dela tr'un cas nu p6te fi mai noua de se- sine in urmatorul sir de fapte decisive. colul X; Intr'o mare parte din districtul Do lj 3.In t6te aceste dialecte ea ni se (comunele Dranicu, Gogos, Comosteni, infatiseza ca un element de tot feme- Bulzesci, Galiciuica, Vela, Isalnita, Mur- iesc, persistand in cele dou6 cuvinte gas,irrinic,Capreni, Bodaesci, Cabo- kept si keptene chiar acolo unde nu Or etc.) nu se aude de loc ghi pen- s'a putut incuiba in restul graiului ; tru bi, nici p1 pentru ki, afara de u n 4. Ori-undes'a introdus la noisi singur cuvint: kept, une-ori s'a propagat acest element de tot fe- pkept. meiesc,el a intimpinat o crancena In comuna Ploiescioril din Prahova resistinta din partea elementului celui labiala se guturaliseza numai in tr ei barbatesc a conservarii labialelor. cuvinte: kept, kipota si keptene, Dar cum 6re sa se explice o ase- Tar in comuna Mälaiesci numaiI n menea restrabunesca desbinare lingui- d o u 6 : kept si keptene. stied, intre cele dou6 sexuri in sinul In comuna Baltatii din Teleorman unei singure natiuni ? numal in sin g ur ul kept. Pretutindenea unde o nationalitate De asemenea in comuna Miclosani s'a nascut prin cucerire, elementul cudin Muscel. ceritor cel barbatesc vorbia la inceput Dialectul istriano-roman nu cunOsce o limba cu totul alta dent elementul do loc guturalisarea labialelor,afara cucerit cel femeiesc. Dintre copiii na- numaii numai in dou6 vorbe: scutidincasatoriilecelebilinguice, kiepti ciaptere = kiaptene (Miklosich, baietii se deslipiat mai curand a ma- Rumun. Untersuch. I, 234). tris sinu" dupa expresiunea but Can- Aceiasi guturalisare este cu desa- temir, sustragOndu-se astfel inriuririi virsire necunoscuta sub-dialectului ma- mumelor, pe cand fetele, remanend cedo-roman din Meglen, afara iari tot-d'a-una sub acesta inriurire, conser- de cele dou6 vorbe: kieptsi vat cu staruinta traditiunea graiului kiaptene (Weigand, op. cit.) femeiesc, pe care vécurile o puteat Nemic mai femeiesc ca notiunile de sterge numai treptat-treptat, asa ca, la pept"sidepeptene",si tocmai urma urmelor dupa ce se plasmuise

2239 B 2240 deja din amestec o singura limM pen- meiesc, nu 'Ate sa fie decat o rema- tru barbatii pentru femei trebuia §itadacica, nici dee= latina. totusi sa mai trOca mult timp pina aci ni se presinta o dilemma : sädispara ori-ce deosebire fonetica. 1. sat ca in limba dacica labialele 0 diverginta intre graiul barbatesc se guturalisaii de 'naintea lui i ; graiul femeiescse constatt, pina 2. sat ea in fonetismul latin grupu- astNi pe o scara fOrte intinsa la Ca- rile bi, pi, mi se rostiat altfel cleat raibi, a carora nationalitate se näscuse aceleasi grupuri in fonetismul dacic, sint acum cati-va secoli prin cucerire, adeca se rostiat in asa fel incat pen- barbatii din tribul Galibilor casatorin- tru aqui Dacilor ele cuprindeat un du-se cu femeile din tribul Arruacilor ; element diferential gutural. si Adam Lucien (Revue de Linguistique, Prima ipotesa trebue inlaturata en XII, 275 301) observa : La science desavirsire, de vreme ce in nomencla- saisit sur le vif,dans le double tura personala, in cea locala si in cea p ar 1 er caraibe ramené a ses origi- botanica a Dacilor ne intimpina fOrte nes, le phénomène instructif de la des labiale neguturalisate de 'naintea

7)formation d'une langue par l'effet lui 1, buna-Ora : d'une conqu'este qui, d'une partie des Berebistes, nu Beregistes ; hommes de la nation conquOrante et Bicilis, nu Gicilis ; d'une partie des femmes de la nation Pieporus, nu Kieporus ;

51vaincue, fait une nation nouvelle. Clepidava, nu Clekidava ; Dintr'o causa analoga la Eschimosii Tibiscum, nu Tigiscum ; din Grcenlandia numal femeile schimba apoi Capidava, Piroboridava, Pinum, pe k in ngi pe t in n (Sayce, Introd. caropithla, rhathibida etc. to the Science of language, I, 005). Tracii de peste Dunnre, despre earl' TOte nationalitatile latine extra-ita- noi scim ea ei numiat tesaurul pitu-, lice s'at zamislit din arnestecul barba- nu kitu-" (Schol. Apollonii Rhodii I, tilor romani cu femeile barbare. Despre 933 :Oecix6c zirv Jwavei)v nts-v 21- Spanioli, nationalitatea extra-italica cea yovacv), de asemenea nu guturalisat mai veche, noi avem in acesta pri- labialele, dupa cum nu le guturaliseza vinta un text special categoric la Tit- nici posteritatea lor actuala Albanesii. Livit (XLIII, 3) : Et alia nov i ge- Remane dara in piciOre numal ipo- neris hominum ex Hispania tesa a doua,i anumeDacil rostiat legato venit. Ex militibus romanis et pe latinul bi, pi, mi ca ghi, ki, ni, un

7)ex hispanis mulieribus, cum quibus pseudo-fonetism cam asa dupa cum ))connubium non esset, natos se me- Creolii prefac sonurile francese, spa morantes, supra quatuor millia homi- niolei portugese (Schuchardt, Kreol.

22 Studien, passim), sat dupa cum Alsa- La Romani pe earl' Tit-Livit i-ar cienii, chiar cand all invétat in scOla fi numit novum genus hominum ex frantuzesce, totusi pronunta : militibus romanis et dacicismulieri- bus la Romani elementul cuceritor, Mon béti Vrangois Toi fouloir que che t'apprenne adeca eel barbatesc, fiind Latinii, far Gomment audrefois elementul cucerit sat femeiesc fiind Che falsais a la Prussienne Dacii, fenomenul linguistic ghi = bi, Ou pien a, la Tyrolienne... ki = pi, ni = mi, intru cat el este fe- (Nisard, Hist. d. livres popul. I, 73).

2241 1.13A 2242

Fonetismul latin nu era tocmai usor neo - grecesc asa numit tzaconic, pe pentru o ureche ne-romana. Asa ye- care insa aci noi ne marginirn al men- chii Greet' aveail pe ti(T. t),§itotusi tiona numai. pe latinul ti 11 rostiaii ca tzi :optzi- v. Cerb. mus optimus". Asa Celtii aveail pe Despre trecerea sporadica forte in- v, dar pe latinul v it amestecat cu f: teresanta a lui b in ?n, érasi un fone- vulgorfulgur", figil=vigilia" (Sittl, tism trade, Verschiedenheiten d. lat. Spr. p. 51 sq.). v. Buzeu, Intr'un singur punct, sub raportul In fine, cata sä observam ca maio- guturalisarii labialelor, fonetismul da- ritatea cuvintelor romane cu initialul cic se intalnia intru cat-va cu cel latin. b sint de originea turanica si de cea Se scie ct Romanii confunda0 pe f du slavica.0 marepartecirculezain h : faed us haedus, fordeumhordeum, grain rar sat numai ca provincialismi folus holus,fariolushariolusetc. si nu se ramifica.Cuvintele curat la- (Corssen, Ausspr.2,I, 159 sqq.). Iata tine, in genere fOrte circulatOre, buna- de ce hi pentru fi era nu numai dacic, Ora bade, hat, beil, barba, bine, dar iOre-curn latin, incat a putut b rail, b o IIetc. ,forméza abia vr'o sa se introduca fart resistinta in gra- cinci-deci de famine.Initialulb este lulromanesc elfigureza adesea in saracacios atat invocabularul latin vechea nOstra literatura si nu se atri- precum si 'n cele romanice occidentale; bue de catra Cantemir feciorilor de la Romani insaeleste bogat prin baba". In fond insa acest fonetism nu multimea elementelor straine ,unele este la Romani latin,ci dacic, dupa ferte trebuinciOse. curn fonetismul analog la Spanioli in hierro=ferrum", hacerfacere" etc., '.13a, adv. et conj. ;1°.non, pas, nu este latin, ci iberic (cfr. Ascoli, Due point ;2°. mais, d'autant plus. In am- lettere p. 29). Concordanta latino-dabele sensuri ba exprima o opositiuno, cica intr'oparte, ca iconcordanta dar in primul sens opositiunea este latino-iberica in cea-laltä, a fost osim- negativä, in sensul al douilea restric- pth.,inlesnire de propaganda fonetin. tiva, iar o restrictiune este si o afir- Aplicarea Dacilor, sail mai bine qi- matiune tot-o-data. Din acest punct de cénd a Tracilor in genere, de a gutu- plecare tete acceptiunile lui ba se pot ralisa pe labialelelatine de 'naintea reduce la patru : 1°. Te duci ? ba" luii p6te ea singura sh deslege o este o negatinne simpla. 2°. Te dud enigma din Hesychius. Acest culegetor acuma? ba me voiil duce mai tarqiii" de glose din secolul IV aduce pluralul : este o restrictiune, in care se nega serghi" in loc de latinul cervi" saü ducerea acum", dar se afirma duce- cerbi" Eoyo i ,intocmai ca rea mai tarp". 3°. Te dud ? ba la Romani in cerghl", moldovenesce nu", este o negathine afirmata prin serghl".El nu ne spune de unde a ba, adica o negatiune dupla. 40 .Con- luat'o, dar nefiind nici grecésca,niel trariul nu te dud? ba da" este o italica, este invederat ca acesta glosa dupla afirmatiune,care insa, cuprin- nu pOte sa fie decat tracica. Tot de dend in sine un element de opositiune, proveninta tracica, directa saü indi- e maiputincategorica decatsim- recta, ni se pare afiguturalisarea plul d a. labialelor de 'naintea lui i in dialectul I. Negativul ba e tot-d'a-una mai

2248 1.13A 2244

energic decat sinonimul n u.Cand e peste mesura frumos, fie om, fie fe- vorba de o alternativa,el se léga de mee, fie lucru, este stereotipa locutiu- afirmatiunea ce'l precede prin conjunc- nea : La sOre te poti dna, dar la tiunea a ii in graiul vechiu, prin o r I dinsul sail la dinsa ba". in cel de astacji, rare-ori prin s a ü. Balada Cuculi turturica" : Biblia erban-vodä, 1688, Genes. XXXVII, 32 : Pentru dumnéta En n'a,clice ba, cunoa§te de . agnosce si Dar cliciic ba iaste haina feCo- tunicafilii tui est, Pentru malca-ta... rului thu au ba... an n o n... Ibid. Numeri XIII, 21 : Doina din Banat : ...de santil insi sunt in trInsult copaci ea arbores an Striga mOrtea la feréstrii : Spoveditu-te-al, nevOsta ? au ba n o n . Ce-aI tu, mOrte, a 'ntreba grecesce in ambele locuri: oi;. Spoveditu-m'arn ori ba?... Yapte taine,1644,p. 15 :va fi (S. Liuba, c. Maidan). lucrultcu prepusil ,oare botedzati samtil au ba..." Doina din AM& : Pravila Moldov. 1646,f. 87 :sth pre sama giudetuluis giudece acel Pin' eram la malca fata, lucru iacia vina de caria sa tdme CAI volnici mb intalnlan, Thal zimblan §i mb 'ntrebail: mularia, poate sa fie de chizqie au Mal sugI tu tita on ba? ba ..." DOmne, alba, ti-I fata I Cantemir, Divanul lumii,1698,f. Do ciind m'am instrainat, 27 b :au putia-vii aasta tägadul. ? CatI voinicI mb intalnese, saü putia-vif cn,aCasta nu laste aia Cu totil mb jeluesc, Catra min' a§a grãesc: sadzici ba? ...", unde in contextul Carl tu petre, den orl ba? grecesc Jul ba Ii corespunde kc". DOrnne, nOgra ti-I fata I... Acelasi, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. (J. B. Trans. 177). Rom.) p.140 :§i cum cu singura nuinal tacéria spre robie §i suppunere II°. Ba ca o restrictiune, prin care vanica ne vomIdea? Ba,fratilor, ce-va se marginesce intr'o sfera deter- odata cu capul lucrul acesta neizban- minata. dit sa nu . Gavril Protul, Viata lui Nifon, 1652, Costachi Negruzzi, Sobieski§i Ro- ed. ErbicOnu,p.58 :boiarii nu se rnanil : putia vol pre cine vor punedomnt, Inca o data ye intreb, ye inchi- ca unii zicia sa fie cesta,'faraltil ba nati off ba? cela, §i era galCava..." Ba..." Biblia erban-voda, 1688, Genes. Alexandri, Boieri §i ciocoi,act. III, XIX, 2 : sc. I :Mojicul nu pete s ica ba, abateti-vla declinate in cand poruncesce guvernul..." casa slugil voas- domum pueri ve- Basmul Porcul fermecat" (Ispirescu, tre §i odihnitu i stri, et divertite, Legende p.50) : de unde o sa scie spalatii picoarele et lavaminipe- tata, daca nol am intrat aü ba..." voastre,i mane- des vestros, et In basmuri, cand e vorba de ceva candii vett mOr- mane surgentes

2245 1.13A 2246 ge la cale voas- abibitis in viam Legende p. 43): Aleodor voi sa se co- tra; §i zisera : ba vestram. Et di- clesca, Ore-cum, ba ctrebile impèrätiei in ulita, vomit xerunt :Nequ a- nu'l Ierta, sa fad, o calatorie a§a de odihni... quam ,sedin lungä, ba ct n'are calauz, ba ca una, platea diverte- ba crt alta..." Mus... Basmul I4ra-te margaritar" (ibid. in contextul grec :o. p. 64) : A. Odobescu, Scrieri I, 162 : Iath, stapana, ce facu§i d-ta! Dar ce, mare, sa mai fie §i asta? Cum se pOte una ca asta? II strigatiunit'din drumeti, ne'ncercati respunse dernna. la sama cailor. Or ca strechia a dat 27§i 'Angara de ciOra,incept' a se intr'in§ii ? . ciorovoi cu demna sa :ba c'ofi, ba Baa § a ' s bahmetil dela noi ; ca n'o fi..." rëspunse cu mandria un batran lip- III°. Ba servind a mai intari ono- can tatar din Bugiac..." gaiune: ba n u ,ba nici ba ba... Laurian-Massim :Ast om nu pre Costachi Negruzzi, Gelosia" : vede. Ba e orb cum se cade. Furil te prada. Ba te §i omOra.Nulfres- Soil pentru ce? Ba n u. Ahl trebulsá punde datoria. Ba te §i bate." ti-o spun, Acela§i sens are repetatul ba :ba Destul e de cdnd chin in sufletu'mI adunl.., a§a,ba altfel", fOrte obicinuit in graiul poporan §i prin care lucrul nu se mar- Acela§i, Carlanii", sc. 4 : ginesce intr'o singura sfera, ci in mai Miron :Ha! am inteles.ItY temi multe sfere posibile,t6te insa deter- nevasta ? minate. Terinte : ? Ba nici gandesc..." I. Crenga, Scrierile I p. 109 : aveai Basmul Trei frati imp6ratl" (Ispi- mu§terei de nu erai bucuros :basal rescu, Legende p. 270): duel la Petra, ba la Falticeni, ba pe Poti tu sä citesci ce (lice aici? la iarmarOce, ba la manastirea Nem- Ba nicibOba..." tului, ba la Secu, ba ht Rira, ba in Tichindel, Fabule 1814, p. 228: Dara tete partile pe la hramuri..." ce se aduna cu Hristos ? bani ? ba, ba, Ibid. p. 139: slujind cu credinta ba ca elnici au adunat, nici au avut la unul, ba la altul, pina la vrista de bani..." trefleci §i mai bine de ani..." Balada Cucul §i turturica" : Jipescu, Opincaru, p. 115 : p6 dracu Ba, cucule, ba, rat zarit Omeni ca o naluca, ba ca o Nu te-oiu asculta... mogancleta, ba cä era cu cOrne, baca s.edea in casa pustiie cu spahiile, cu A. Pann, Povestea vorbei I,p. 83: muma paduri, cu joimarita..." Th. Sperantia, Itic gandesce" : Sialtul are cap, da, Dar ca-al med ba-ba-ba ! Ba al tréca., ba cal mOrgä, Ba al asta, ba cutare, Ba chiar Itic o s5, fie Basmul Clobanapl cel istet"(Is- Un bancher, un lucru mare... pirescu, Legende, p. 246) : Mai vëqusc el cal buni,in§elati iinfrinati fru- Basmul Aleodor impërat" (Ispirescu, mos ; mai vMuse §iflu tineri de bo-

2247 1.13A 2248 ieri imbracati cu haine scumpe ;audise In locutiunf particulare ba sa dici, ca unii dinteinsii sint limbuti,desba s r mai qici, cine-va adaoge la merdati, luatori in ris iinfumurati cele spuse, afirmand ca acestea'ssi de nu le ajunge cine-va cu stramura- mai pe sus de ce spune. Ex. : Ce om rea la nas ;dar casiacestiia,ba, invötat ! Ba sa dici, frate.Reti mai ba, baL." este domnul! Ba ca sä1icT, Oa!" (L. IV°. Ba intarind o afirmatiune, mai M.). In aceste locutiuni se sub-intelege : cu sarna in ba in ca sat ba §i sail ba si mai mult". Tot asa, cu sensul de chfar et memo, mais encore", si in Vortiori", In doina din Ardél : ba sa dici sat ba ca sa diet' bien 27 plus" etc. In genere insa, tocmaf din Eu pe (161, mandra pe vale, causa caracterului sefi fundamental res- FricAmi-Isti, nu me 'nsale; trictiv, ba cla afirmatiunii pe care o Insela-va pe dracul... insotesce o nuanta ironica :ba t o c- Ba pa badea saracul! m a f , ba curn nu, etc. (J. B., Trans. p. 05). Costachi Negruzzi, At mai patit'o si altii :se deprinde a be cafea tur- In idiotismul ba ca chiar, fOrte cesca si a fuma dintr'un ciubuc lung, respandit mai ales in Moldova, Ca da ba Inca aflä multa poezia in forma afirmativuluf chiar" o acceptiune iro- sliculuf si a hainelor lungi..." nica : a d'autres !" Tichindel, Fabule 1814, P.339 : Costachi Negruzzi, Carlanii, sc. 4 : pentru acëia nu mö muncdste cuge- Miron : Faecal numai Vochita in tot tul, ba Inca din protiva ma bucur..." satul. Ibid. p. 18 : au vazut stragoae pre- Terinte: Vochita, femeea mea !ba facandu-se in gainisi strigoni in pri- ca chiar..." colici, apoi asa se duc noaptd si mama Alexandri, Chir Zuliaridi, sc. I : inimileoarnenilor celor adormiti, ba Afrodita :Dumnélui care se culca I n c 6, sa auzim ce povestéste si baba o data cu gainelei se trezesce o data Socolana..." cu cucosii ! I. Crénga, Scrierile I p. 4 :nunta Mandica : Ba c a chlarl. ..Mai se Mal,i baba iT lua camesa de dini6rea s'o treziti dumnOlui..." sócra, ba Inca netaiata la gura..." Acelasi, Iorgudela Sadagura,act. Doina din Arddl : I sc. 4 : G-ahita : Du-te de vedi paveoa cea Cand eram la mama Pata, noua. Me culcam destul pe vatra, Pe vatra si pe cuptorlu, Damian : Ba ca c hi a r !hodoronc- Ba §i jos a-uneori... tronc..." (J. B., Trans. p. 443). Cu acelas1 sens se aude in Muntenia exclamatiunea : ba c e !scurtata din : Cu s i sat inca sub-inteles : Ca ce se potrivesce. efrica de mine. Ba c e ! " Fruncla, verde sAlciOra, (L. M.). Trage-o catana smOrk E de asemenea ironic afirmativul ba Tap trage de cu miI Ca more 'n Ora straina, in constructiune cu subjonctivul : Ba mire far& lumina... De cand am ',Mat copilului bine (Did, p. 320). nasul, Ca sa mal faca ce mai facea,

2249 1.13A. 2250 de atunci ba sn mai dea pe la mine". Alexandri, Iorgu dela Sadagura", (L. M.). act. I sc. I : Aceiasi acceptiune ironicn in legnturn Damian :.Nuveclfci. cucOna Ga- cu afirmatiunea ne intimpinn in ba hita 'I damn de moda noun, care cu aia'l vorbn". cat imbatranesce, se socOte mai ti- Basmul Numai cu vitele se scOte nërn ? . Ce dracu '1 vorbesci tot de snrAcia" (Ispirescu, Legende p. 209) : lkuri ?

77 Da unde sn mai m6 dal ? res- Gangu : BaIe?... Iaca dracul !..." pun se Särncia. In Bucovina, 'Ate intru cat-va si pe 77 -Esi afarn, dac a. n'ai loc,i te du aiuri, sint familiari idiotismii : 7/in otelele puscel veunui vinntor, cn c a in a I ba pas du tout ; acolo ti-e locul. nici mai ba impossible !" ; Baaia'lvorbn! mai put-leg pofta ba cam da tout de mdme". 77 in cuiu!..." Basmul Hargatul nnsdrAvan"(Sbiera, De asemenea afirmatiunea ba d e " PovestI p. 243) : Preutul sari indata- e numai pe jum6tate sericisn, uneori mare si unde nu mi'l inhatn pe lupul de tot g1ume0, mai ales cand se pune de morariu cu un par de pe cuptoriu, in formn interogativn. simi'lfrécn asa de tare incat abia Doinn din Ardel : ati scapat numai cu un pic de suflet din manile mortilor,i de-aca inainte Cat de mare'l pamintul, ca mai ba sn se lubdscn, el cu cumn- Ce'T mai reit ca uritul? Ba clö ü, mat real dragostea, trä-sa..." Care usca pajistea... Basmul Sfinta Vinere" (ibid. p. 309): (J. B., Tram. p. 9). Dupn acësta biéta fan nici mai ba sa zoléscä ea spre diva de Vineri..." Alta : Basmul Cei trei tälhari" (ibid.p. Suflt vintu 'n pale ude, 269) : Ospetii lui Petrea se cam pri- Eu strig, mandra nu m'audo. cepurn ce fan el,i de aceia Oise until Bae n, bade, aud bine, din ei cntrn celalalt : Dar nu pot veni la tine! 77-Nici mai ba ! (Ibid. 66). »Ba cam dal Tot ompapa-o..." Alta : La Macedo-romani ba se intrebuin- tOzn, desi mult mai rar decat la Daco- Frunda verde s'un b;inut, romani (Dr. Obedenaru, Texte p. 133) ; Nu stã lumea 'ntr'un (1164.4_ cuvintul insn, 0A-cum ar fi,nu e de Ba sth, d e u, dad,'1mandrut! loc romanic, si n'are a face nicicu Frunda verde s'o fraguta, Nu stA lumen 'nteo draguta... italianul o i b o, nici cu francesul p as, Ba sta, d en, daca'1mandruta! cu earl il alntura deja Lexiconul Bu- (Ibid. 405). dan ;tot asa n'are a face cu latinul v a h si cu francesul b a h, de unde ii Filimon, Ciocoii vechii noul p. 111 : trag Laurian iMassim. El este din , ! daca e asa, lasn-mö pe mine; punct in punct slavicul ba, conjunc- osate fac sa mAnanci un miel fript tiunesiadverb, cunoscut Rutenilor, hotesce. Bohemilori Polonilor (Cihac,II, 3). IA I felfrighotii La Poloni si la Bohemi, mai Cu de)- 77Ba 1 sice mieii !..." sebire,el functionézn intocmal ca la

2251 2BA 2252 noi. Ian cate-va exemple polone dupa 2-Ba.-- v. Bale. Linde :b a bez malanie prawda = ba putin lipsesce ca sa fie adevörat ;b a BAba-COja, D. pr.f.artic. ;t. de latwo to mówié, ale trudno czyniO Mythol. popul. :ogresse qui tue les en- ba e usor s'o spui, dar e greii s'o faci; fants non baptises. nie wie, b a i wiedzie6 nie chce = nu S. F. Marian, Nascerea la Romani, scie,ba nici nu vrea sa scie ;nowy p. 33 : Romanii din unele parti ale smutek, b a nie nowy = intristarenouä, Transilvaniel Inca cred ca exista un ba nu noua ; b a to6 sic, nie godzi=ba spirit necurati reutacios, care omora asta nu se cuvine ;b a prawie ! = ba pe copiii eel nebotezati si care se nuti-ai gäsit !Exemplele boheme se pot mesce Baba-Dija. Baba-Coja, care cores- vedé la Jungmann, care compara pe punde fiintei mitologice germane Frau slavicul b a cu latinul v a h ,cu gre- Brechta mit dem Klumpfuss enf/ a si cu sanscritul b a , tOte prO si care e regina tuturor spiritelor ce- depArtate prin sens : asa sanscritul lor necurate i rele, ire, dupa credinta b a, mai corect v a, nu InsemnOza Romanilor transilväneni, un picior de alt ce-va decatsat". fer,unghil de arama la degetele ma- Pe linga simplul b a ,Polonif mai nilorsi un nas lung de stela. Ea alt pe compusul b a i: b a i bardzo !" omOra pe copiii nebotezati,'far sufle- b a i prawie !" intrebuintat ironic cu tele lor le inchide in tufise de soc, unde sensul de ce spui !"salt ce are a petrec apoi pina ce le putredesce cor- face!" Acest bai a trecut siella pul.Din causa acOsta apoi Romanii Romani, in specie la Moldoveni, deve- nici cand nu strica sail sapa bucuros nind negativul bI u,dissilabic, care soc"(cfr. Wlislocki, Siebenburg. Ru- functionOza ca un fel de verb cu in- manen p. 8)..." teles de nu pot" sat nu vreil". Asemönarile Babei-Cdja cu Frau Basmul din Bucovina Mu], rosu" Brechta" a Germanilor, cagicu a mi- (Sbiera, Povesti p. 201) : stra Av es tita (v. ad voc.),capi Hai, intra de graba lii launtru! cu ebraicul Lilith"i cu alte mituri Ii dise dracul. analOge, n'o impedeca de a ave o ori-

7,Baiu! nu vreil, ca sa nu gine cu totul deosebita. Ea este o cre- m6 vada..." atiune specifica serbo-romanOsca din Basmul tot de acolo Cucoselul si epoca conlocuiril Serbilori Romanilor mita" (ibid. p. .295) : Dar baba n'at in Pannonia. vrut, ci i-at dis b a I u!" Cea mai teribila baba in mitologia Costachi Negruzzi, Carlanii, sc. 10 : serba este Kuga, la deminutiv K u- Lionescu : Ia stM putinel, draga Vo- it a, adjectival kuin a. Ea personi- chito fica in genere pe ciuma", pests", Vochita : B aiu, baiu, nu se dar o locutiune proverbiala dovedesce póte..." ca, are o misiune speciala de a omori A cest baiu se aude pe a-locuri si la pe copiI;i anume, cand cine-va castigä Munteni sub forma bale ti, pe care ceva hotesce, se dice : kupi kao Kuga Dr. Polysu a luat'o drept compositiune dietzu", adeca: a cumperat'o ca Kuga din bai ett: ba eS = ich nicht". pe copil" (Karadii6). Dintre toti Slavii, v. Nu. A-ba ! Abo ! Ama ! pe Kug a n'o ati decat Serbil cu ve- duff lorSlovenii, adeca ramura cea

2253 BAB ALiC 2264 pannonica a Slavilor. Matzenauer (UZI Babalic (pl.babaliee),s.rn.; 10 t. slova p. 393) Igasesce paraleluri nu- farnil.: homme age et vieillot ;2° pou- mai la Germani, la call in diferite dia- tre qui soutient un moulin. In primul lecte vechi,in Bavaria, in Helvetia, sens e sinonim cu mos ne g, ghiuj, pe Rin, koge insernneza stirv ca- v ij , un om nu numai batran, dar care daver"si epidemia contagio". Serbii a si batranicios, de unde se pOte dice din regiunea Bavariei find pogoriti in in gluma babalicsila un tiller.Cu- secolul VII in Pannonia, unde s'ail vintul nu e vechiu la Romani. venind intalnit cu crenga cea mai occidentala din turcul bab aliq ,.homme Age", dar a Romanilorvedi studiul introductiv totusi s'a respandit in graiili s'ain- la volumul de rata ,se explica de ce radecinat tot-o-data la -Ora prin sen- Baba-Cdja=serbul Kuga,K unit a, sul metaforic de o parte esentiala a k 1, n a = germ. koge n'a strabatut unei mori. dincóce de Carpati la ramura ceaon- 10. Babalic homme age". entalaa Romanilor.Dela Germani Babalic se dice la un batran sati cuvintul a trecut la Serbi, dela Sabi si tin& cu apucaturi batranesci. Ce la Romani, apoi la Serbi si la Romani mai face babalicul cela de mos Ion ? Pe els'a ramificatin doe tipuri mitice Ion nu'l vedi nici o data esind cu fla- deosebite, dar strins inrudite. callde sama lui ;Ii un adeverat ba- v. Babd. Soc. balic de o sun ,de ani..." (E. Mironescu, Covurluiu, c. Oncea). 20. Babalic poutre de moulin". Babac s. baback s. m. ;t. famil. : In Tecuciu, in Tutova, in Covurlulu, pare, papa. Sinonim cu t a t A. Se aude pe ling% babalic se mai aude si forma numal in Moldova printre oraseni. Desi Italienii ad pe babbotate, totusi babaluc. moldovenescul babac saa babacd vine Babalic e un picior pe care sta d'a-dreptul din turcul baba Ore", mOra"(C.Ciuren, Vasluiu,c. Zapo- cu acelasi sufix desmierdator ca si 'n deni). Babcaic, un lemn fOrte gros, ce se duduca" din turcul dudu", ambele bate in parnint si se aseda pe dinsul din epoca Fanariothor. mdra de vint, care are la centrul sea Costachi Negruzzi, Scrisdrea VIII : de desupt un lemn tare asedat ver- Cunosc pre babaca d-sale..." tical spre a intra in o borta facuta in Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act. babalic ce-va mai larguta de cat lam- I sc. 7 : Dumnólui Ii slugeriul Gangu, nul ce intra in ea,ast-fel ca sa pOta un prieten vechiu a babacei-ted..." intOrce stApanul indra dupa, vint. Ba- forrna b a- In Moldova se aude Si balicul suporta tóta greutatea morn. b a e cu deminutivul babaita, analoga cu duduei duduita; de Cu multa trudA se drege o móra cand asemenea babacuta ca si dudu- i se strict babalicul...." (E. Mironescu, Co vurluiu). c u t A. Deosebitele parti ale morn' poporul v. Babalic.Bdbdild.-1*Turc. le numesce ast-fel :babaldc, la mijlocul babaldculul, doue copchi litecare Baba-Dochia.v. Babele. tine masa in capul babaleicului..."(D. Arghirescu, Covurluit, c. Moscu). Babae.v. Babac.Babdild. Numele de copilita" sat copilite"

2255 BABA-NOVAC 2256 ce se cla une-ori lemnuluf sat lemnelor dinti §i nu maf p6te producemid..." d'asupra babalieului ne explica meta- (D. Albotenu, Covurluit, c. Mastacani). fora de in osneg data acelei parti v. Babel. Boto0. Itirftidgd. Old. care sustine mOra in Mega :inochif poporului babalieul este intr'o mOra ca Baba-Novac, n. pr. m.; 10 hems un fel de patriarc cu familia Jul. legendaire de l'Opopée populaire rou- Cum insa un cuvint curat turcesc maine, serbe et bulgare ;20 personnage a putut sa strAbata in nomenclatura historique, general roumain sous Michel cea moraresca, care la Romani e cu le Brave. Baladele poporane romane mult mai veche decat inriurirea oto- aii amestecat la un loc, cai cand ar mana ? S'a fuript printr'un q up r o- fi o singura individualitate, pe haidu- q u o. In loc de babalie se qicea inainte cul Baba-Novae §i pe generalul Baba- b a b a, §i 'n multe locurf se mai dice Novae, intre carf, in adev6r, este nu §i pink astA-di : b a b a, o grinda sag numai identitatea de numi ,dar §i tälp6e ce intra in constructiunea unei alte puncturf de aseménare : amindoi mori"(Costinescu).Yechiul termen Serbf, amindoi duFnani ai paganilor ; bab A se potriviai mai bine cu c o- dar unul personagiu curat legendar, pilita pe care o tine in brate. Pre- care in off-ce cas va fi trait cu mult fAcend pe baba Inbabalic,poporul inainte de anul 1500, far cel-alalt un nu sciea ca inlocuesce o vorba slavica personagiu de tot istoric, bratul drept printr'una turcesca, ci yob, numai sa al lui Mihaig cel Vitez in luptele con- masculiniseze termenul cel vechiu, cre- tra Turcilor, contra Polonilori contra dend ca genul barbatesc corespunde Ungurilor, prins §i ars de vig de catra mai bine cu taria ce se core dela pi- acqt1 din urma la 1601. cforul morn'. Balada Novae §i corbul" : v. Babei.Badlue. Fost'a, cicä, un Novae Un Novae, Baba-Novac, Bab an. v. Baban. Un vitéz d'al lul Mihalu Ce sarla pe §Opte cal De striga Oral ova vall Babana (pl. babane), s. f.; t. pastor.: El un feciora§ avea vieille brebis, brebis sterile. Cuvint do- li tot ast-fel II dicea : banese fOrte intrebuinigat in Moldova Feciora§ Gruiutul med, si 'n locul caruia in Muntenia se o- Ascultä de cell clic ell L.. bicinuesce mai mult bot0qa.E format din baba prin sufixul augmen- Lasam la o parte pe Baba-Novae cel tativ- a n (v. -an), ca i cum s'ardice : istoric, despre care se p6te citi mai baba mare" sag baba de tot". ales la contimporanul set Spontoni (Hi- Babane se numesc oile atunci cand storia della Transilvania, Venezia, 1638), sint §tirbe" (N.. Petricenu, Ia§i, c. Po- qi ne vom opri o clipa asupra lui Baba- pescf). Novae celui legendar, care numai el Oia cand e batrana se dice baband apartine pe deplin literaturel poporane sag ha§tiOg A" (Mironescu, Mint, c. la Romani qi la Serbi, pina la un punct Taslag). §i la Bulgarf (Miladinovtzi, Balgarski Harstiega se numesce Oia batrand, narodni piesni, p. 209 11), tot-d'a-una carifa li mai dice si baband, care n'are in insotire cu thul set Grue. Nici o

2257 BABA-NOVAC 2258 balada romanésca despre BabaNovac turnat, pe cand piere scumpul tet fit, nu este o traducere si nici macar o scumpul tet fid de 'mpreuna cu cea imitatiune a vre-unei balade slavice de 'ntait a Jul lubita, de 'mpreuna cu transdanubiane, desi aceleasi sint ca- baietelul lor..." (VerkoviC, Pesme Ma- racterele celordot'erol imotivele kedonski Bug:3ra, t. I P. 205). Carac- epice, adeca un fond comun pe care terul lui Baba-Novae cad fie-care erot Serbil, Romanii Bulgaril Pat utilisat din epopeea poporana presinta o figura pe trei cai neatarnate una de alta. SA tipica a-partese zugravesce cu o deo- luam, buna-dra, urmatorul fragment sebita, plasticitate in urmatdrea balada din balada romana : serba : Novae si Radivoe bet yin la recOre lingll fluviul Bosna la cnezul In muntiT Catrinulul, Bogoslav, iar dupa ce bOusera in voe, In padurea Pinului eta ea acesta incepe a grai asa :Spu- Odihnla Baba-Novac ne'mf drept, fartate mos Novae e, La umbra unuT copac, Si prin vis el tot vedea spune'mi pe fata, de ce Ore te-al apucat Pe feciorul sedGruia. tu, frate, tocmalla batranete, cand nu Eat'un corb ca, se ivia se mai cade,a'tifrange gatul, a retaci Si pe cronga se punea pe deluri, a duce train! miselesc de Chiar d'asupra capulul, hot ?Batranul Novae iirespunde : CapuluT Novacului. Corbuletul u§urel asculta-me, fartatecnejeBogoslave, Avea'n ciocu-I un Mel, sattipovestesc cu dreptate cruda mea Care jos cadea din el nevoe, de vreme ce me'utrebi. Precum ChTar in barba lul Novae, scilpittiaduciaminte,candIrena LuT Novae Baba-Novac. zidia orasul Semendria, atunci rn'a pus .A.dormitul se trezia, pipe mine la munca de i-am argatit Siinelul cat vedea, Scotea haine novAcesci trei ani, carand lemnei petre tot cu De punea calugarescl, caruta mea si tot cu boll mei, Tar la Scotea cuca de Novae sfirsitul acelor trei ani nu aveam nici Si punea un comanac... un ban in punga, macar ca sa'mi pociu cumpera nesce opinci. Acesta n'ar fi piapoi purcedea la scaparea lui Grue. fost nemica, dar mai este ce-va, frate. SA alaturam acuma si Ufl cantec bul- Dupä ce ispravise cetatea, ea incepu garesc din Macedonia, in care motivul a mai zidii turnuri, cu portii cu picaracterul sint aceleasi, dar cu totul ferestre tot aurite, aruncand bir asu- alt-fel este modal utilisarif :Infloresce pra Omenilor cate trei litre de aur de de timpurit flOrea trandafirului ! Sub fie-care casa, ceea-ce face,frate,cate trandafir se asterne un covor, pe covor trel sute de galbeni! Cine avea haul, este pus6, o perina alba, pe perina alba II da ;cine da, römanea ;numai et, sede mos Novae, beai mananca, sarmanul, neavend cesOri data,mi-am mielul rumen e fript, vinul galben e luat tarnacopul en care argatisem,§i turnat. latil insa ca sosesc trei po- luand tarnacopul me dusel in haiducia, rumbei, se lasa din sborul lor pe tran- caci nu mai era chip a mai rernane dafir, cade jos flórea trandafirului, iar in -Ora afurisitei Irene. ifugil spre et vorbesc asa : A sculta, asculta m o Drinul cel rece, apoi spre Bosna cea Nov ace! Tu bine mananci si bine bet', petrOsa,i cand me apropiai de mun- mielul rumen e fript, vinul galben e tele Romania, iata ca intalnii acolo in 35,486. M. 5

2259 BABA-NOVAC 2260 cale nuntasi Turd, ducénd o fata Tur- haiduc-patriarc, un haiducpa- cOica. Toti nuntasil trecura in linisce, ter-familias: numai Turculetul mire, care calaria pe un mare cal cam murg, nevrênd La grAdina cu cerdac Lul Hagi- Baba-Novac sa m6 lase in pace, scOse un biciii in- Care pOrtA cornanac, treit, ferecat la trei capete,i m6 lovi Lunga mósa e intinsa peste spate. De trei ori i-am spus chiar *i de Ospeti multi cuprinsa. ca la un frate : m6 rog tie,Turcule- Dar la mesa cine §ede? tule mire, sa, Obi noroc si vitejiä, bu- Pe 'mprejur cine se vede? *ede bAtranul Novae curia si fericire, dar pleca inainte, ca- Ce traesce-acum d'un véc, tail de drum, cad doll m6 vedi bine Cu cinci-deci de fini§orl, ca sint om sarac. Turculetul insa nu Tinerel mandri bujorl, vru sa m6 ascuite,ci m6 batea din *i cincl-deci de fini§Ore, ce in ce mai tare, pina ce a inceput Tinerele garoUre. Tog cu bine petrecea, sa m6 cam dolt,iatunci furia m6 Pe Novae il fericla... cuprinse, apnea tarnacopul de pe umér, lovii pe Turculetul ce mi se gurguta Vechiu de gile, dar de o putere gi- Ware, si'l potrivii atat de bine, incat gantica ;lung-r6bdator, dar grOznic la caclu jos la pamint. Apol me repegii mania; drept, dar r6sbunator. Un alt- la dinsul,II mai lovil de vr'o dont- fel de caracter are filulset, despre despartii de suflet, trei orf pina ce'l care bagai manile in buzunarele sale,sco- sel trei pungi pline, le asedaf la mine v.2 Grue. In sin, ii descinsei sabia dela brat, luf 0 particularitate interesanta este ca I-o descinsei si mie mi-o incinsei,Ii numele de Baba, turcesce tan", pusei la cap tarnacopul met, ca sa se da lui Novae numai la Romani, alba Turcif cu Ce sal ingrOpe, Incäle- si nu la totl Romanii.In baladele caTpemurgul set, siplecai drept serbe if tine locul epitetul St arina, spre muntele Romania ;Tar nuntasit care e sinonim cu Baba, de vreme Turd se utter la mine si nu voiat sa ce insemneza batran".Inbaladele m6 iea la gOna, off ca nu voiat, on bulgare ne intimpina Debe 1-N o v a k, ca nu cuteclat. De atunci, frate, sint adeca Novae cel gros". Acesta dove- eta patru-cled do ant' de cand petrec desce ca redactiunile actuale ale bala- pe muntele Romania mai bine decum delor romane despre Baba-Novac, §i 'n petreceam a-casa; stall aid de pandesc speciecelepublicatedeAlexandri, calea din del in vale, astept pe tinerii sint tOte posteriOre epocei itT Mihait- Turd ce vin dela Saraievo,le rapesc Vitézul, cad numal atund s'a putut arginti aur,catifeai mandrul po- face o fusiune intre legendarul haiduc stay, cu care me imbrac apoi pe mine si intre Baba-Novae cel istoric.Pina pe tovar4iI mei; Kit cand sa atac, la acea epoca trebuia sa fi fost in epo- scit cand sa fug, scit cand sa m6 bat, peea nOstra cea poporana numai N o- si nu me tern de nimeni, afara numai v a c fárä B a b a.S'ar put6 banui de Dumneclet I ..."(Karadii.6, Spske ca pe Baba l'a adaos dela sine Ale- narodne pjesme, ed. 1846, III p. 1-4.) xandri, daca n'am gasi acest epitetgi La Romani, ca ila Serbisi la in excelenta colectiune bucovinena a Bulgari, Baba- Novae este un tip de lui S. F. Marian (t. I p. .142) :

2261 BA13A$ 2262

La gradink la cerdac el insemnéza tiar", vEaviae, tocmai Lul Hagi Baba-Novac... antitesa cu Baba si cu serbul S t a- r i n a. In districtul Romanati circulCza nit Baba totusi sint varianturile pina astagi legende despre un gigant de peste Canpati, cele mai multe din numit Nova c, care cu un plug avend Banat, ceea ce lesne se explica prin injugati doi bivoli albi a tras o brazda vecinatate cu Serbil.Dr. At. Marie- chiar prin Olt, mal adaugend ca 01- nescu a cules peste 30 de balade cu tul facesi acum valurI pe unde a Novae, in earl tote lipsesce B a b A. trecut acesta brazda" (A. Odobescu, Una se incepe asa : Scrieri, II p. 420). Plecat'a Nino& plecat v. Brascld.Novae. Un fecior de impbrat *i de vita% de vitdz, Babal. (pl. babari), s. ;t. famil.: Cel Novae ca porcAra§ horn me manie, pris en ridicule. Format In cel codru 'ntunecat din baba cu sufixul -a r.La Cihac *i de nime neumblat, (II, 4): Mbar, homme effemine" este Porcil dinapol minand, Codru 'ntreg cutrierAnd. gresit ca forma sica sens,cad' pni- N'a umblat o QI saü do6 mul a nu trece inciSicuvintul nu Ci-a umblat el, pa,l noub insernneza effemine", ceea ce se qice 1?i1e mândre tot de vdrA, romanesce muierce, rnuierotcá, F.;li a noua cli 'n de-sdr5, Cel Novae mult s'a mirat afemeiat (v. Afemeiat). Ca In codri el a dat A. Pann, Povestea vorbei II p. 145 : De un lac cu lapte dulce, Ca asaici astälji la insurati : Esti Ce tot cresce §i nu curge, in catastihul nostru ,te-am scris in Unde §olmil se adapá, rindul babarilor..." Unde qinele se scaldä In tot anul de trel orl v. Babd. --ar. Când aü ele sbrbãtorlla. (Col. L Tr. 1882 p. 364). Baba§, s. m.; restes de la cire fon- due. Ceea ce remane in fagur dupa ce Chiar in unele varianturi din 'Iona- s'a scos din el céra. Termenul cel mai Romandsca ne intimpina numai N o- obicinuit in popor este vostina sati v a e, buna-Ora in acele din BrMla: bostina sat hostina, pe linga care circuleza ca sinonimi jintita In vremile de de-mult si baba s. Productul albinelor : miere, Batafost pupã nicl sabil Pe Novae a'l prapadi. jintita salt babaf §i cera"(I. Chi- Slls la munte, la cerdac, rica, Tutova, c. CarjaOnI). La cerdacul lul Nova c, D. airienu(Diet. germ. 30, 33) da La mOsa, de os de pesce acestui cuvint done forme :bab4§i Bea Novaei libovesce, trage din tureulb a 1 Numal Gruia '1 supbrat, balbas si'l NelAut §i nernancat... miel" (cfr. Cihac,II, 646); tot d-sa (N6tOrea 1892 p. 107) (El. turc.p.12)definesceinsape b alb a s prin un fel de beutura salt In Oltenia, de asemenea, se conserva mancare cu miere", ceea ce nu e de in grain simplul novae cu inteles loc babass, in care nici o urma de miere de urias", un inteles pe care cuvin- nu se pornenesce.Sint done cuvinte tul nu'l are inlimbile slavice,uncle cutotuldeosebite. Babapa fiindo

2263 13As.A. 2264 storsura, o rema§ita, un ce a§a qicend mere, vieille femme ; 2° femme mariée frputere, Romanul i-a format un en general ;30 personnage de certains nume metaforic din baba prin sufixul jeux enfantins ;40 sobriquet pour les deminutival- a §.Sint nesce forma- hommes faibles et sans energie ; 5' sor- tiuni poporane curat romanesci, pen- ciere, sage-femme, guerisseuse; 6° t. de tru carl e de prisos a cauta cu ori-ce Myth. popul. :vieilles femmes legen- pret o derivatiune straina,cu atat daires, malfaisantes et bienfaisantes ; mai virtos ca in terminologianóstra 70 t. de Zool. :a) espèce de poisson, b) apicola,destul de bogata, elementele épithete de la cloporte; 8° t. de Botan. : turcesci lipsesc cu desavirire. a) sorte de champignon, épithete d'une v. ..4.1binci. Babei. Butind. Jin- variéte de saligot ;9° t. de Construc- ... tion: poutre, etai, soutien ;10° sorte de gateau. In diferitele sale sensurigi Babatiä. v. Beibeitici. prin multimea derivatelor de tot felul, baba' este una din vorbele cele mai BabAud, s.f.;t.enfantin :nom circulatere in grain. fantastique pour épouvanter les en- Reduplicarea silabica b a -b a, ca §i fants. alte reduplicari analege de sonuri la- S.F. Marian, Nascerea la Romani bialei dentale :ma-ma, pa-pa, ta-ta, p. 342: Cand devin copiil pre obraz- na-na ,da-daetc.,alcatuesc in tete nici,cand prind afineascultatori, graiurile omenesci, pinai in cele mai atuncf if ameninta cu Babaua, spaima straine unul altula, un fond primor- copiilor..." dial comun, antropologic, din care Asemenea reduplicarl silabice, avénd s'a format terminologia farniliara pen- un sens familiar aprepe acela§i, se pot tru parintfi nemurf. Acest fond pri- nasce pe ctI neatarnate la poperele mordial comun s'adiferentiatinsa cele mal eterogene (v. Baba). In casul pretutindeneaprintreifactori :1° de fata insä, intre Romani iintre schimbari fonetice §i metatetice, astfel Italienf ne intimpina o identitate perca din baba" s'at putut face abab", fecta de fond §i de forma, pe care aba", bubu" etc.;2° diferita apli- n'o gasim pe alurf. Mumele din Sicilia care a aceleia§Y reduplicari,astfelct speria pe copiii lor intocmaf ca Roman- baba"intr'un grain insemneza pe cele : b abb au, nome vano per far muma, in alt graiu pe tata, aluri pe paura a' bambini" (Traina); tot ay. in unchfuetc. ;30 diferita desfäsurare Venetia:far b abao, certo scherzo ulteriera a sensurilor la trecerea ter- per far paura ai fanciulli, coprendosi menului din cercul familiar in cercul ii viso" (Boerio); tot ap in dialectul cuvintelor comune, astfel a baba" sard : b abao, paura, terrore, voce a putut sa ajunga in unele graluri la colla quale s'impauliscono i ragazzi" sensul de preut, lax in altele la acela (Spano); tot a§a in mai multe dialecte de copil. Numai la Slavi, dupa .tote italiene secundare. Noi nu ne sfiim dialectele lor, primitivul b a-b a a ca- dara a privi acest cuvint ca o moste- pötat intelesulde grand'mère" §i nire curatitalica. apol de vieille femme", far dela Slavl v.Copil. d'a-dreptul, mai ales dela Poloni, àü imprumutat pe babel Romaniffait, Babá (pl.babe),s.f.;10 grand' ca s'o alba Neo-latinil din Occidinte.

2265 B ABA 2266

TOte acceptiunile cuvintului babel in d. S. F. Marian, Inmormintarea la Ro- limba 'Astra se gäsesc de asemenea mani p. 209 10. giin cea polo* degi unele din ele A. Pann, Povestea vorbei 111, P. 150: lipsesc altor dialecte slavice. Cu sensul cel fundamental slavic de De-ar aye gi baba ca Ornenil barba, )7bunica." babel se mai aude la Roma- Atuncea I-ar clice : ce mai m o g de treba! nil din Selagiu (Tribuna din Sibiu, 1890 No. 85); mai pretutindenea insa acest Fara antitesa cu m os, babel se sens a despärut, remanend inlocu'i aplica mai in specie : pe de o parte la acela de femee batrana". Disparitiu- femei batrane sarace, Tar pe de alta la nea s'a inceput cam in secolul XVII. cele vicióse. Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, Ion Neculce, Letop. II p. 343 :M. f. 10 b (Sept. 8) :Deci Mari% s'au caliilesta varsate pre ulite de era sa- maritat gi au fäcut pe Salomi baba, tuii copiii ;stafide, smochine, alune YHA Sovi s'au maritatt g'au facut pre era destule pre la toate babele..." Elisavetil maica lui Ioanti Cr6stite1t...", Nic. Costin, Letop. II p. 64 : ma- uncle la cuvintul baba, autorul ten-iOn- car ea era Orna, Ora bietil oamenigi du-se ca nu va fi inteles in sensul set babelei alta saracime pustiia casele de grand'rnbre", adauga la margine gi fugia in lume plangand..." sinonimul : moaga". Ion Canta, Letop. III p. 182 :sio In sens de femee batrana", care babd sgraca ce torcea in furcasW§T este cel mai respandit, babd e in an- agonisOsca hranai comandul sau, tre- titesa cu m o§saü cu mogn0g, o buia la acea vreme sa dee gi ea bani antitesa care ne intimpina la tot pasul la vacarit..." in literatura poporana. Enachi CogalnicOnu, Letop. IIIp. I.CrOnga, Scrierile I p. 63 :Era 218 : dar gi multe blastamuri at luat o dat' o baba §i un mogn0 g. Baba dela sal-ad pentru vacarit,alesdela avea o &näi mognegul un cucog ; babile cele vacluve..." glina babel se (Ala de cate dou0 ori pe 17n cantec de nunta : fie-carei,§i baba manca o multime de ouO,'far mognOgului nu'i da nici Ma jOca. babele, unul..." Cand le cad maselele, Proverb din Banat : Mogii sint Cand se scurg ulcelele... bunii Babele rele"(Marian, Inmor- (G. D. T., Foes. pop. 832). mintarea p. 393). V. Babele. Strigatura de joc din Selagiu ,c. Strigatura din Bucovina : Garceiu : Cat e m ogul de batran Tot doresce mer din sin; Cine dracu-oi veclut Cat e baba de 13A-traria Iepure vara cositid, Tot doresce voe buna... IepurdIc'adunand fin, Pull dupa ea grebland (Marian, Nunta p. 362). *i baba de dant fugend... Intre jocurile intrebuintate la pri- veghlu" in Bucovina unul se chiama : Dupa clasificatiunea intr'o gluma po- MognOg uli Baba. Il deserie pe larg porana din Ardel, din cop Ha se face

2267 BABA 2268 n eves ta ,din nevesta baba, din babei de joc epitetul de :ce babaIce mai cAtaramba: baba ! curata baba... Balada Badiul" : Dragele badil copile, de v'ar putd badea cresce Alel I frate Badlule, sA ye fad, tot neveste, Cum te cake. babelel din neveste babe Cat clicea, se repeclia, slabe Stalpul hornulul smuncia, si din babe a-Cal-amber Pe Badiu cal sloboclia... (R. Simu, c. Orlat). In graiul familiar barbatul clice ne- o varianta pentru babac a t a- vestei sale baba', chiar daca e tinera. ramba este: baba caraba (Cony. Cantec poporan la I. Crenga, Scrie- lit. t. IX p. 190). rile I, p. 108 : v. Carabci. Cand cu baba m'am luat, Epitetul de slaba" ne Intimpina si Opt ibovnice-ad oftat: in balada Corbea", unde muma hal"- Trel neveste cu barbat ducului este : Si cincl fete dintr'un sat...

Baba slab5. si 'nfocata, Doina din .Ardél : Dar la minte intelOpta... (G. D. T., Poes. pop. 519). Eu lubesc, baba lubesce, Casa ni se pustiesce... Pina n'ajunge cataramba, o .baM (J. B., Trans., p. 415). nu se crede Inca a fibatrana, dupa cum nu e batran nici mosul" pina ))Jocul papusilor" din Bucuresci : n'ajunge ghiuj" sail vij". De aceea expresiunea baba batrana", ca si mos (... lepurele) Decal la tine pe mOsa, batran", nu e un pleonasm. Mal bine la baba a-casa. Cantecul Plugului" : SA-I faca din blana un masod In chip de dar la anul Sl-a strins fine (G. D. T., Poes. pop. 124). Si vecine Si totl finil

Si vecinil 77Scie cat baba rnea", adeca pre-putin, iivr'o trel babe b a tr an e este o locutiune proverbiala. Care scid rindul la paine... A. Pann, Povestea vorbei I, p. 10 : (G. D. T., Poes pop. 146). Scie sfatuirl sã dea Altul din Bucovina : Cat scie si baba mea...

Ci sintem din Campulung Jipescu, Opincaru, p. 74: N'ar strica Unde trag fetele 'n plug sa bilei doftori(16 ghite, ca multi S'o baba batrana din al d'adi nit mai numa cat baba Dinapol le mina, mea, vorba aluia .." Cu un biclu deFan& .. (S. F. Marian). Alta locutiune proverbiala la Tichin- del, Fabule, 1814, p. 309 :dupa ce Omenilor becisnici sail nevol- s'atIntamplat ce-va,atuncia fie-ce n i c I7 fart energia, li se da in batae babci poate proroci",

2269 BABA 2270

A indragi ce-va de o data si peste ca se gasesce vre-unuldeliumflä cefa mesura, se dice la Moldoveni : a se de pumni..." arunca In el ca babele in cateii mo- Alt ce-va este jocui copilaresc d'a- tani". -baba-6 r b a", despre care vorbesce I. Cost. Negruzzi, Cum am invetat ro- Crenga, Scrierile I, p. 55 :Atuncl Da- manesce: Pe cand uitasem ca suntem MIAlega strins, c'un stergar gros de Romani si ca avemi noi o limbh ; pe calti, ochii iurechile dracului, ca la cand ne lipsiai cartisitipografia ; baba-6 r b a..." pe cand toata lumea se ar unease Baba-6 r b a,joc in care unul din in dasii si perispomenii c a babelei n jucatori, legat la ochi, cautä sprincla cateli motani..." pe vre-unul din cei-lalti jucatori" (L.M.). Alte proverburi : Despre fiinta mitologica numita Baba- Pentru o babet surda popa nu ten Orba, a se vede mai jos. de doe al" (Pann, III, p. 128). Un alt joc copilaresc se chTarna baba-

)7In urma dijmarilor mune barfese -m i j a. babele" (ibid. I, p. 169), adeca, dupa, ce Pon tbriant :Baba -Orba = Colin- trecuse primejdia sat napastea. -Maillard, baba- m ij a= clignemusette".

7A casunat ca baba la mormint" v. Ajumitul. (ibid. III, p. 4), se sub.intelege pentru pomana. Alt joe copilaresc Baba- g a I a", in care o closca Ii apera pull contra ga- Baba calAt6re 'fel sat eretelui. lath dialogul intre ele N'are serbaOre. dupa o varianta muntenesca (G. D. T., (Pann, II, 85). Poes. pop. 198) : Bth,stem proverbial : Dute unde a Ce cautl, babo ? dus mutul iépai calugärul baba" (R. Acul DOnmel. Simu, Trans. c. Orlat). 0 fi Asta (arötând piclorul drept). 0 varianta a acestui proverb : Sa te Ptiu nu e Asta I duct' unde a dus mutul epai Tiganul (Clo§ca arunca departe 134111 ce i-a dat gala carlanul" (Pann, Povestea vorbei II, §i apol ()ice) : p. 118). 0 alta variantä la Th. Sperantia Trel, trel (Contimporanul, 1882, p. 804) : colAcel, pin'o veni baba-g al a Unde mutul dus'a r6ta, pe urlati pe unde-a dus cu tigala! Surdul lOpa, sä te ducá nalba nalbel tot pe Trel, trel sus ... col Acel, pin'o veni baba-g a I a A vorbi d'a-dreptul, fara a ocoli, fär cu tigalaI a chibzui mult, se lice une-ori : a vorbi (Dupa venirea galel). ca baba-6 r b a" sat ca baba chlóra", care adeca taia drumul d'a-dreptul. Mi aticoid lua un pui§or ! DE calf-oifi sc6te un ochi§or !... Jipescu, Opincaru p. 61 : Bietu taica, sontorog cum era el, da vorbia omului dropt, ca baba 6 r b a, nuse shiia,..." v. Gaia. A. Pann, Povestea vorbei I, p. 25 : In jocul copilaresc de-a luminarica" Nu vorbi pe de'ntregul ca baba chi Ora, rolul principal apartine copilului care

2271 BABA 2272 se face babd. Inceputul dialoguluf dupa nu numaf m else, dar si doftorOice o varianta (G. D. T., Poes. pop. 198): de tot felul si vrAjitOre tot-o-data. La mOsa, care mosesce, in partile Uncle-al plecat, babo? La biserica, maica.! Recitei sedice babd,inale Bocsef Dar ce sfad acolo? bafc a" (S. Liuba, Banat, c. Maidan). Ia so mO 'nchin eieii? v. Bdicd. Ia-nei pe noY, babo. Raide1 i vo cu mine, S. F. Marian, Nascerea la Romani Dar sa nu me dati de rusine. p. 920 :In Banat m ó s a,mimita, Nu, babo, ferdsca, 'mneclet altmintrelea si babd de buric, dupa ce a taiat buricul prunculul not-nascut Copiif cei crescutf pr6 mult timp pe pe un bét de corn, anume ca micutul manele mumelor si ale bunicelor pOrta sa fie mladios sitare ca cornul,Ii din vechime in popor despretuitorea invélesce intr'un petec de panzA..." porecla de f eciori de babd, despre v. Buric. care vorbesce deja Cantemir, Descriptio Moldaviae ed. Papit p. 151. Dictionarul romano - latin bnäën Babele sint privite cafiintele cele circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 426): mai d'a draculuf", de unde vine obici- /)Babd. Avia. Anus. Vetula." nuita insotire a cuvintului babd cu Baba'. Obstetrix". La Macedo-romani (Dr.Obedenaru, epitetele cele pejorative :c 1 ó n t , cotorOnta, hirca, talpa-iadului, Dict. Mss. in Acad. Rom.) o femeia hOnghina etc. batrana in genere se numesce m O s A, Bolintinénu, Mihnea" : 'far babel se dice numai despre sage- femme." Aci se fac misterele v. Mdfci. De babe blestemate Ce scot la morti arterele Douö proverbeprivitdrelarolul harcele uscate... medical al babelor:

I. Crénga, Scrierile I p. 142 : Toc- Lecul fie or nu fie, Colacul babei se scie mai asa s'at intamplatsicu flacaul (Pann, Povestea III p. 140). acesta, cpina la vremea asta nici el dela sine, nici prietenii, nici babele Babele nici nu'l scólä dupa WA, catu's ele de-a dracului, de prefacute nici nu'l lasa ca sa rnOra" (ibid.). iscoditóre7tot nu Vat putut face Cand pe un om II chinuesce duhul sa se insOre..." cel reti,atunci in4iva Sfintuluf IOn Ibid. I p. 97: Atirba-baba-cló nta, Botezatorul de manecate merge cu sciind cimpératul are obiceiu a be dinsul o baba la apa curgadre si bate in tOta sera o cupa, de lapte dulce, f-a cu o varga de alun in apA, strigand : pregatit acuma una ca s&Irma dus Garsaila, Uniila, venitila pina a douai dirninéta..." baba de'f facetl treba! Apoi vin acesti Basmul Poveste teranesca."(Ispi- trei sub chip de cainii aduc dupa rescu, Legende p. 260): Stand el acolo dinsifaltiimulti caspuqa. Atunci siuitandu-se la cotorOnta de baba..." baba if intreba: care din voi toti chi- v. Chinfa. Cotorontd. Hired. -- nuiti pe X? Unul réspunde ca el, ca Honghind... sa slujesca stapanuluf set.De aci Ca fiinte d'a dracului"7babele sint baba II poruncesce ca sa lase pe om

2273 BABA 2274 in pace si sa péra toti..."(pr. I. CA- Chiar babele cele bune, earl nu se lugArenu, Tecuciu, c. Movileni.) inchina necuratului,totusi sintcel Tichindel, Fabule 1814 p. 46 :sa putin carturarese sat der cu bobii zic ief ca baba ace% care au zis: sat prevestesc viitorul dupa semne. o, fatul rnieu! bine ei innainte dra- Tichindel, Fabulep.17 :Cand culul a aprinde cand icand cate o striga vre-ocanfe sau vre-o cfoara lu mina..." gMaste, se sparie babele,cacI acela Costache Negruzzi, Toierica: s'a insemneza moarte, adecc va muri coborit intr'o ocna Orasita, care f-o cine-va..." aratase o babd vrajitere, is'a dus, Doha din Ardél : s'a dus,s'a tot dus pe sub pamint, pina a ajuns la 'Arta Iadului..." UcigA-te crucea, drace ! Ce nu dal babelor pace ? Basmul Porcul fermecat" (Ispirescu, SA mal fad. rugaclunl, Legende p. 54): inteo di vedt tre- SA nu tot p6rte minclunll... cénd pe acoloo babd clentavrAji- (J. B., Trans. p. 466). tOre..." Babele scotochiisfintilorca sa De la Vrancea, Trubadurul p. 02 : fermece cu el, sa, orbesca pe vrasmasif Sufic'o sa te fact bine, voinic sana- lor, sat sa. faca pe barbatf ca sa nu tosel, ic'o sa ajungi om mare ? Asa vada tote ale femeilor(C. Ionescu, mI a spus din b obi baba balbaita..." Dolj, c. Adunatf-de-Geormane). 0 alta indeletnicire favorita a babe- Unele din asemenea babe doftoree lor este de a boci la inmormintari. sivrajitere ajung in popor a fi atat BO cet ele forméza in literatura po- de vestite, incat numele lor resuna porana o adeverata poesia babésc A, din gura in gura :baba cutare. cate-o-data de o frumsete rara. Tichinde, Fabulep.18 :Insa v. Bo'cet. baba Br an duse, vraji Ore céba- De aci insa ori-ce plans femeiesc, traria, precum si baba Fr ug a, ye- ba si barbatesc, secalificaironic ca stitadescantatoare ,spuné atatesi bocire babesca. ataté moduri do spaime cat cutremur Jipescu, Opincaru p.84: Numa mare te love..." babili bocesc, frsa pule umeru la Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act leoca carulufsalsceta din fagas..." I sc. 5 :Intréba, daca nu me credi, Babele jOca un rol insemnat in mi- pe baba An ghelusa, soil, cea care tologia poporana. face dresuri de obraz, o cunosci..." Pricina vintului dupa unit' este un A. Pann, Povestea vorbei, I p. 53 : m o ,dupa altif o baba. Poporul de aice credo ea, vintul ese Mita o babd, audind cA ele dintr'o gaura ce este la capul pamin- II intrec pe dinsul la dracil si role, tuluf, pe care o astupa o babd OrbA *'a gAsit pe una Visana anunie, In-Cada drAcOiA dracilor din lume... cu un ghem,i cand se stringe vint mult anima ghemul, sibate vintul Heliade, Sburatorul" : pink cand baba gasesce ghemul érAsi si astupa gaura..."(St. Galicea, Dolj, Or ce sA fie asta? introba pe bunica, c. Goicea-mare). 0 sci vr'un lec ea dOrA... a fi vr'un Sburator Or aide l'alde baba Comana or Sorica, v. Mog. Vint. Or du-te la mos Popa, or mergi la vrajitor Baba -Relea, in basmul din Bu-

2275 BABA 2276 covina Fata Ciudei" (Sbiera, Pove§ti léza, in popor,la noi ipe aiuri, o p. 56), este o fiinta care locuesce pe multime de legende. un ostrov de Mare" 0 are doi manzi v. Babele. nasdravanT, unul cu doö §icel-alalt Cand cine-va nu apuca folosul la cu trei inimi, pe cari nu-i pot intrece timp, poporul ii dice : a trecut baba nici cail Smeilor. cu colacul", intocmai ca in Venetia :

v. Be lea. 2)Don' Ana spassizza", Minna Ana Locutiunea proverbiala din Ardel : trece", cane eforne. TOrceti, fete, tOrceti c'a murit Baba- InBanat, Tichindel, Fabulep. Cl0nt a", este intemeiata pe un basm, 120 :ajuta fratelui tau intru toate, in care Baba -Clónt a: lunga, sOca, 0 in buna vréme la lucruri bunegi ghebOsa, cu nesce dinti lune' casi de folos, caci toti purtam o sarcina a coltii dela grebla",e totu0 ofiini ne§tiintii §i a slabiciunei, sa nu'l fad mitica bine-fäcëtOre,care ajuta alta zica :dupa ploae capenégul,qi: data la lucru pe fetele cele nenorocite au trecut baba cu colacul..." (Reteganu, Povesti I p. 51-9). Tot a§a, in Tera - Romanosca :I-a 0 Babd -or ba, ca fiinta, mitologica, trecut baba cu colacii" (Pann, Povestea ne intimpina in descantece, buna-Ora vorbei III p. 141.) urmatorul de desfacEStura"din Bu- Despre originea acestuf proverb, care covina : apartine vechel mitologie italice, v.2.Ana (p. 1151). ll'am Ulna cu Baba - t5 r b a, In zoologia poporana, c ain ele - Baba - 6 r b a de mine s'a apropiat, babel este un felde vierme Oros" De mama drepta m'a luat, (pr. C. Alessandrescu, Nemt, c. Bistri- In grOpä cu spini m'a aruncat ciOra), anume oniscus asellus", clo- Si cias de m6rte cä mi-a dat HasI, clOra /Agra, porte" ;'farin Banat :Baba e un NOgrã, pantanOga! pesce scurt §i lat cam de 0.6 dm., in CatI mata, Cara§ sint§i mai mail, are sold1 ; NOgrä priscornita ! Omenii no§tri cred ca pescele acesta Iea-ti urile, este facut din scoica"(S. Liuba,c. Fact3turile TaruncAturile : Maldan). Fácbturile din hula nOua, v. Cdinele-babei. Fácbturile dela sfirOt, In botanica, din tii- babei (D. Basi- Fäcbturile dela ivit, lescu, Prahova, c.Drajna-de-sus) sat F6Aturi1e mu&ede, coltul- babei (Dr. Brandza) se chiama Fãcbturile putrede... Ihi! haltã nOgrä, o planta din familia rutaceelor,tri- Pon6grá 1 bulus terrestris", numita §ipd u. P'icl vinovata mea, chern it a ,cufructe spinóse ,de Carä-te de-acolea, undel vine numele nemtesc de Teu- Si durerile itI iea! felsdorn", spinul dracului" (Nemnich). (Marian, Inmormintarea p. 17). Un fel de ciuperci porta numele de baba sat urechea- babel. Baba -D ochi a sat o babd Ore-care Urechiu§ele sint nesce cluperci de sat mai multe babe sint pricina dilelor forma castronului, de marimea unei celor nestatornice ivijelOse dela in- jumatati de coja de nuca, de o culOre ceputul lui Marte ,despre cari circu- galbenä negriciosa, se fac pe lemnele

2277 BABELE 2278 putrede uscate. Babe le, tot de acelasi 236 : a cOce mai multe cuptOre de forma si marime ca urechiusele, dar pane, colaci, cozonaci, rn1aie, placinte, pe partea concava de o culOre rosia, babe, invirtite ialte coptur i..." larpartea convexa alba ;cresc pe Dela Poloni pin i limba francesa craci uscate putrede ;se manânca" a cap6tat pe b a b a, patisserie dans (P.Michäilénu,Mehedinti, c. Vinju- laquelle sontmOlOsdesraisins de mare). Corinthe" (Li ttrO). U reche a- babel are forma intoc- 0 particularitate sintactica intere- mai ca urechea unui om ;este rosia santa, care s'a putut deja observa din pe din afara, lar pe dinnauntru albu- mai multe texte de mai sus,este ca ria ;cresce pe putregaimile buturu- nu numai numele propriti, dar si ad- gelor"(St. Stanescu, Dirnbovita,c jectivul ceurtnéza dupa articulatul Bilciuresci; Dumbrava, Mint, c.Uscatil). baba se articulOza de asemenea : baba v. aupercd. Orba, baba chlOra, baba balbaita, baba In technica poporana,babd insem gala, baba clOnta, baba hirca, baba co- nOza: trunchiu sat cap6taiii de lemn torónta etc. de sprijinit greutati sat corpuri volu- In fine,u multime de localitatf in minOse ;o grinda sat tälpOe ce inträ Romania 'Arta numele de Baba sail in constructiunea unel mori"(Costi- Babe, apol Baba-rea, Baba-r 6- nescu). Acesta din urma semnificatiune ga, Babana, Babeni, Babolu, indemnase pe Laurian si Masssim a Babesci, Babut a, Babusa etc. crede cbaba' este la nol de origine (Frunclescu), din carl unele atilegen- latina :fiindca in casele Romanilor dele lor. Numai in districtul Buzeti lgttranele purtaii de regula greutatile ne intimpina :Baba- Ana, Baba- casei, vorba babd va fi trecut in ima- Chira, Baba- Dobra, Baba- Sorca, ginatiunea Romanului dela insemnarea Baba- Zamfira, isvorul Babel- Do- de batrana la cea de purtatOre brOe, Piciorul -Babe 01, Pirciu -B a b e de greutati, si de aci la insemna- Virtu -Babel etc. rea si mai generala de raclem de greu- Inainte de 1830, Baba- Ana era tati,temeliA, fundament ,talpasat" o vastä lOsa de markini ,avénd la talpOe. Oricum ar fi insa, acOsta din drumul Marginénului o carciuma, unde urma insemnare nu ocurge, precat vindea baba Ana, care a dat numele scim, Inlimbileslavice..."Laurian set" intregei comune" (B.Iorgulescu, SiMassim se'nsélti, :bohemesce Judetul Buzeti p. 16). polonesce baba este un lemn gros, Dori vatele din babd : babarc b a- un trunchiu de batut in pamint sat bat ie, babornic, babolu, bain apa, pe care Francesiii Germanii, bas, babusca, babuta, babar, printr'o metafora fOrteinrudita ,Ii baban, babana, babita etc. numesc domnisOra", demoiselle, v. Femeid. Babesc. Jungfer. v. Babalic. Dabele, s.f. plur. artic. :1°. t. du Intre aluaturi, un fel de cozonac cu calendrier popul. :giboulOes de Mars, stafide, introdus din Polonia, se nu- jours d'emprunt ;2°.t.de Mythol. mesce babd, mai ales in partile Mol- popul. : lOgende de NiobO. dovei. Laurian-Massim :Babele, cele de'n- S. F. Marian, Nunta la Romani p. taiil 9 Pe din luna lui Marte. Est-

2279 BAB ELE 2280 timp am avut bune Babe, era cele de care §I-a luat 9 cojOcei1-a minat an ce rele mai fun !" turma la munte, care a clisin batjo- De la Vrancea, Trubadurul p. 152 : cura de-o vrea Dumneclet ,de n'o §i nu trecu mult, cam intre sfir§itul vrea! ", care s'a urcat pina la mijlocul luf Faurari inceputul Babelor, p'un Céhlaului tot lepedand de caldura cojoc ger in nescirea firescului..." dupa cojoc, iar in cliva a noua, resbu- Prin obicinuita antitesa intre baba nanduV Marte cu un ger pe neas.tep- §i m o §(v. Baba), dupa cele 9 clile tate, a facut'o sa planga cu amar §i ale Babelor urméza M o § i I. a impetrit'o plangotore acolo impreuna S. Mangiuca, Calindar 1882 : In al cu oitele, de unde Babele, cele 9 clile 9-lea marti§or es Babele ise pun ale Babel Dochia. Moii. Mo§ii clice poporulbat Cu Ore-cari varianturi in legenda §i cu botile pamintul sa intre frigul §i cu deosebiei firesci in figura §1 'n po- sa 6sa caldura..." sitiunea blocului celui representativ de v. Mvii. pétra si ale petrOielor de pe 'nprejur, Inainte de inceperea Babelor §i in acesta B a b a-D o chit, se regasesce pre- cursul lor, femeiele din popori chiar tutindenea la Romani :pe Bucegi ca orri§encele "i§f aleg sail IT menesc fie- pipe Cain, la isvorul Arge§ului ca care in gluma cate ocliviitgre ca §i la isvorul Ialomitei, in Banat caei s'o represinte pe dinsa, buna-gra diva in Oltenia. de joi sag de miercuri etc.,§i daca Babele formeza subiectul unui exce- qiva cea alOsa se brodesce a nu fi lent studiii al d-lui L. §ainénu (Roma- viscolOsa, femeea se lauda ca e baba nia, XVIII, 108127), in care e cules buna, iar daca e o di uritacele-lalte aprOpe tot materialul relativ la cesti- femel o mustra ca este baba rea. unei ni se da tot-o-data un inceput In loc de Babele seclicei clii ele de clasificatiune :1°. Germanilor si Sla- Babel, adeca gilele cari urméza dupa vilor propriii cluT, adeca celor neame- 1 Marte, cand numal atunci, incliva stecati cu Romani)",Babele sint cu de Santa Eudochia dupa calendar, este totul straine ;2°. Popgrelor neo-latine adevörata Baba: Baba-Dochia, din Occident e familiar sensul cel caun personagit mitic cgrula ii apartin lendaristic al Babelor, dar legendele de cele opt clileurmatóre, numite dupa acolo, pe linga alte particularitati, ne dinsa Babele. infatis.eza trAsura caracteristica de a Baba -D o c hi a cea mai vestita este nu fiin legatura cu nicl un fel de ace% de pe muntele Cehlati in Mol- st at u a sag idol; 3°. Numai pop& dova, pe care o mentionase deja Can- rele de pe Peninsula Balcanica :Ro- temirpi pe care a poetisat'o apol ba- mani); Bulgarif, Serbil cu Slovenii, Al- tranul Asachi (Doquie et Trajan, Iassy, banesif §i Grecif, Insotesc mitul cu o 1840). Este o bucata de petal nalta representatiune plastica, astfel ca la de vr'o cinci coti, crescuta chiar din el toti fondul se reduce la urmatorul stancA, av6nd de departe forma unei prototip comun :sciind ca a trecut femei de stil egipten hieraticidin Iérna,o baba crede ca pOte sa in- mijlocul call% isvoresce apa, Iar de frunteze pe Mar t e, i§1 ride de din- jur in jur sint mal multe petróie mai midi sul, ese cu oile sag caprele la munte, in chip de turma. Acésta este baba frigul o apnea fara veste ifuriosul care se laudase cA nu'l pasa de Marte, Marte i§1 resbuna impetrind'o cu turma

2281 1.BABITX 2282 cu tot, prefacend'o saü prefacéndu-le perita cu zapada, afltzdu-se la mijlocul inteun chip sat in chipuri de petra, COhlaului, undo qice Cantemir (Descr. can' se ved pina astacli pe muntele Mold.ed. Papii p. 24) ometii nu se cutare sat cutare,fie pe MIMI in topesc nieT o data :in medio perpe- Moldova, fie pe Almas in Banat, fie tuis riget nivibus" ;tot astfel e de- linga Marathon in Grecia,fie pe scrisa Niobe de catra Sofocle in An- la Bulgari etc. tigona : 0 data ajunsl ad, resulta dela sine, cred eü, cprototipul cel comun tu- 71,sovaa0lvy(w-cc;-rap O2ithat TtZVOevyiar Upav turor poperelor balcanice apartine sub- TavrciAov Evracp neOs Axerp, stratului lor etnic omogen : Tracilor; TLCV MCCIagUg(?trevlis iar prin urmare nu 'Ate fi dectt acea aereala thldFra 8cipaaer, mai Inv imfip,orraxo- Niobe, Ndfl, despre care insusi d. ,aavav, ais 9-dreg rb,(Yea-v, airienu observa, pre in treat, ca: vaiv 2-30.238api Aeiner, la legende de Dokia, surtout au point zkyet a' i`nz' Orel;at 7ra),,2-oes 8eiceZuag' ar lie de vue topographique, a une resse m- &alum, ,i,uotordravearn, blance frappante avec la fameuse tradition de Niche", uitand a adauga sa nu uitam:pe de o parte, ca punctul cel esential ca acesta tradi- legenda Niobei ne e cunoscuta numai tiune era anume frigiana, adeca t r a- asa dupa cum ne-at transmis'o Elenii, c i c a.Paralelismul dupa nol se inte- iar nu in forma sa originala tracica ; .meeza pe patru momente : pe de alta, ca. in legenda actuala bal- 10. B a b a-D ochia este o fiintt cu- canica s'aü amestecat invederat mai teclatere imandrä, care'si bate joc taNit Ore-cari ingrediente din proto- de Marte ;Niobe insulta pe clina La- tipul occidental latin. tona cu aceiasi falai indraznela: v. Dochia.Baburd. oculos circumtulit alta superbos ... post tot quoque funeravinco I... Bábici, nom d'une anciennefa- mille noble moldave. Inteun crisov dela (Ovid., Metam., VI, 169, 285). Ilias-voda din 1434 :bolarin pan Stan 2°. Pedepsita de puterea cea de sus, Babe, cärua i se harazesc mai multe B a b a-D ochia se preface pe un virf mosil pentru serviciile aduse terei Inca de munte intr'un stan de part, din din tirnpul lui Alexandru cel Bun (Ulia- care nu inceteza de a curge apt.;tot nitzki, MaTepifuthr xur licTOpilt, Moscva, asa Niobe : 1887, p. 47). v. Bolen ... et validi circumdataturbine venti In patriam rapta est, ubi fixa cacumine 1-Babita,s. f.;t. de Zool.: pelican, rnontis pelecanus onocrotalus; oiseau de mer en Liquitur, et lacrymas etiamnum marmora manant general. Cea mai mare pasere notatere, (lb. 310). cunoscuta Rornanilor, este pelican ul, numit in unele locuri incasibabO gi 3°. Cu Baba-D ochia sint pedep- batca" (Marian, Ornit. II, 400). Ba- site tot-o-data oile sat caprele sale ; bird, vorba dupa sufix cagi dupa accu Niobe Rifi fiicele. cent neindoios slavica ;pasere mare 4°. B a b a-D o chi a e tot-d'a-una aco- si alba, en o mare gust, sub doe, in

2283 2.BABITA 2284 care stringe pescele cu care se nu- celor mai multe Romance, prin asa tresce"(L. M.).Pelicanul se chia ma numitul descantec de babili". Descan- baba la Rusi, la Poloni si la Bulgarf tatOrea, care voesce a vindeca pre co- din causa aspectuluiseri gray si ba- pilul ce pRimesce de acest morb, iea tranicios ;la Bohemf ins a.si la Serbi o u1cicnoua, tórna intr'insa apa ne- el'Arta numele de nelesyt sat 'nceputa, apoi none petricele albe, crude, nenasit, adeca care nu se satura", cu deosebire sarea-matei, precumsi intocmai ca numele german al acestei mälaiu meruntel sati pasat. Dupa acésta paserf Nimmersatt nict o data sa- pune ulcica, astfel umplutä, la foc ca tula". In vechile texturi romane prin sa fërbi anurne : Luni diminèta ina- babild se intelege o pasere de Mare inte de resaritul sOrelui, apoi tot in in genere. acea qi,inainte de am6d1 precumsi Biblia erban-vodrt, 1688 ,Levi t. inainte de apusul sOrelui. Tot asa face XI, 15 : ea Miercuri si Vineri"." si strutuli ... etstruthio- MijlOcele babescf de a vindeca babi- bogzai babilai nem et noctuam ple sint forte variate, precum si des- cate ' sasémene et larum et si- cantecele ce le insotesc. Unul din ace- ei... milia ei... stea din urma se incepeasa,: si tot acolo, Deute on. XIV, 15 : esiti, cistrutulsi ... et struthion Perit.i.I ciuhul sibabita... et noctuam et Babiri mancáciOse larum... BabiputurOse A. Odobescu, Scrieri I, p. 154 : Pe Babiri cu arsura ostrovul invecinat un stol de babip Si cu bëutura Si cu pocitura, sta adormite..." Babiti cu-ostimMa. v. Baba. 3*Babilet. Si cu galbinelA Cu rnancare multa 2.Babità, s.f.; t. de Ma popul. : Si cu truda multä, sorte de maladie infantile, diarrhée qui Babicu ne-odihnk Babiri cu mult plans accompagne la premiere dentition. Cu- Si cu foc nestins. vintul se intrebuintOza mai alesla plural : babik sail babici. Peritl I S. F. Marian, Nascerea la Romani, Din virvul capulul, p. 398 sqq. : Babila, numita altmin- Din crierii capului, Din crescetul capulut treleai baghip, baighip si babghilet, pl. babifi §i baghici sat baighii, e un Perit) 1 fel de morb pre care 11 capeta mai cu Babiff seci... sam a. copiii, carora nu leati crescut inca (Marian, Descantece p. 32). toti dintii. Copiii ce patimesc de acest morb, spun Romancele ca li se umfla Cuvintul ne-a venit d'a-dreptul dela pantecele, capëtä dureri crancene de Bulgarf, la call el se intrebuintéza, in stomah ipantecare mare, din care acelasi sens tot la plural : babitz y, causa apol ingalbinesci slabesc aa sieste in strinsa legatura, cu vorba de tare, ca multii mor daca nu sint curat bulgara, babek sail baba esto- ingrijii si vindecati de gran. Morbul mac", insemnand literal pantecare". acesta se 'Ate vindeca, dupa parerea Prin urmare, el n'are a face cu baba

2285 BABOIU 2286

vieille femme", cu care'l asociaza Ci- nume deosebit ;asa la Germanil din hac (II, 4), scriindu'l tot-o-data gresit : Elvetia felul de tot mic se chiama Wig Dela Romani cuvintul a trecut htirlig", felul mai mare kretzer", fela Ruteni : Babitia Art Krankheit" lul si mai mare rechling" sat sti- (2e1echowski).In Lexiconul Budan ne chling",felul cel mai mare barsch" intimpina formele b a biei babita, (Rolland,Faune popul. III,p.183). explicate prin profluvium alvi, Durch- La Romani se pare ca felul cel mai lauf". Daca ele in adevtr exista un- mic se (jice plevusca, ce-va mai de-va in graiul poporan, atunci nu sint mare petrosel, si mai mare baboilt, decat romanisari din bdbila prin sufl- 'n fine costris. xele -lasi .Itn,ambele de origine lad na. Poienar-Aaron-Hill : alevin, plev u- V.-vet. s c a ,baboiu, petrosei, pescisori ma- La Bulgari mijlócele babesci contra runti". babitelor sint aprOpe aceleasi ca Si la Costinescu :Baboiu, pesce mic, ma- Romani. Iata inceputul unui descantec runt, pescisor, petrose l". bulgaresc (Sbotnikt.V, 1891,Na- Pescele cost r as sat baboiu" (I. rodni umotvoreniia p. 115 ;cfr. ibid. Chirica, Tutova, c. Carjatni). t.1, 1889, p. 82) : Laurian Si Massim (Gloss. 37) citdza locutiunile : un babotu de pesce, Drislivi bábitzi, Piklivi babitzi, am prins numal d ol baba, d e p e- Izleste, babitzi, s c e ",in call baboiu are intelesul ge- Ot lep babitzi, neral de pesce nu mare" sari nu toc- Ot voda babitzi, mai mare". Ot stut babitzi, Din baboiu se formeza deminutivul Ot slântze babitzi etc. baboTas. v. Copil. Cantec din Bucuresci : 3-Babitk s. m.; t. de Botan.: sorte Foicica IOrba mare, Hal la pesce de vir4are : d'éponge dont on fait des amadous et *tfuculita dud parale, des mèches, agaricus betulinus. Babolasul opt parale, Babile sint1.11I fel de bureti, cari Pescisorul Al mai mic se mananca si din cart' clobanil scot Ocaua c'un firfiric... prinferberein cenusa asa numita (G. D. T., Poes. pop. 299). iesca ce le servesce la scap6rat. Din babip neferte pe la munte se fac fiti- Cihac (II,477) credo ca baboiu se luri pentru candelele dela biserici : sint intrebuintOza numai la plural, ceea ce mult mai durabile decat cele de bum- e fals ;apolIItrage din maghiarul bac sat canepa" (Poppescu, Buzet, C. b ab poupOe, mannequin, nymphe d'un Chiojdu). insecte". Este invederat ca Romanil pu- Despre ciuperca numai baba, teat sa acate sufixul augmentativ si v. Baba. pejorativo u numal doll la un cuvint care exista deja de mai 'nainte 1.Babbiu, s. m. ;t. de Zool. :pois- in limba romanesca sat pe care l'at son d'dtang, perca fluviatilis. Acest imprumutat chiar atunci din afara ; pesce fiind de diferite marimi, in unele din afara Insa Romanif n'at impru- graiurifie-care marime are cate un mutat pe maghiarul b b papusa", si

2287 BACAt 2288 prin urmare baboiu nu póte fi cleat o 436, 437). In ori-ce cas, este o vorba metaforA, curat romAnësca din baba, curat romanésca fOrte expresivd, aprOpe färnici un amestec unguresc. Pescele onornatopoetica. perca fluviatilis" este sur, de unde 'I v. Babele.Burd.-urd. vine si numele cel grecesc 7reexn; dela sur pina la batrani apoi la bab A Baba§ca. v. Beibu§cd. metafora e gata. v. Babd.Costri§. Babid. v. Bdbut.

2.BabiMu. v. Bdboiu. Bac !interj. v. Bacaesc. Baboia§. v. Baboiu. Baca !interj. ;provinc. :voyons ! BabOlt. v. Batlan. V e 41 bine! Se aude numai in Ba- nat. Este turcul b aka regarder care Babornita. v. Babornikt. s'a furisat si la Serbi (Karadi16). Tichindél, Fabule1814p.279 : Babura, s.f.; grosses gouttes de pluie. ...dara Taste in Alcoran scris iarAsi Baburci se clice la picaturile de plOia intreba Dervisul ca toti Turcif sant marl, call une- oft'sint mestecate cu frati unul cu altul ? Bdca ! cum nu grindinA, far cand e timpul asa se clice ar fi, deca Taste ? raspunse Sultanul..." ca baburé z A"(S. ',Yuba, Banat, C. v.1. Turc. Maidan). Acest cuvint este format dupa mo- Bacal delul altor doue vorbe mult mai res- v. Rican. pandite, analOge prin sufixi prin sens 1-Bacan1 tot-o-data :picur A plóia micasi rara, pluie fine" si c hiciu r a bruma 2. Bacan,s. m. ;t.de Comm. : grOsa ce se prinde ërna de arburi, gi- bois de Brésil. Un lemn rosu, cu a vre" (Costinescu), in earl' amindoue ne carux apa férta se rosesc ouële etc." intimpina acelasi atonic -urai ace- (Costinescu). iaYnotiunsfundamentala de apa ce Tarifa vamala moldovenésca din 1761 se lasa jos din atmosfera". Modelan- (Cogaln., Arch. Rom.) : Bacan, de 14 du-se dupa pleurai chiciura, bci- oca 1 leu vechiu". burd s'a format d'a-dreptul sail din Arabul bakk a m, trecut in limbile babe giboulees de Mars", prin ada- turanice (Miklosich, Turk. Elem. I, 19). osul sufixului celuf caracteristic,sail Deja la Cumani :bachan (Kuun, chiar din bura, bur éza bruine" Codex Cumanicus p. 290). prin reduplicarea franta intensiva a v. bCumon.-1Turc. primei silabe. E cu putintg chiar ca poporul sa fi avut in vedere ambele Bacaa,n.pr. m. loc. ;villeen elemente, formand pe baburd prin asa Moldavie, chef-lieu du district de méme numita contaminatiune sat fusiune de nom. Capitala districtuluf cu acelasi doue teme din babe si b ur A, un mij- nume in regiunea nord-vestica a Mol- loc la care, in creatiunea cuvintelor dovef. Se rostesce tot-d'a-una cu pri- noue, nu o data recurge etimologia pomul a clar : Bacat, in documente scrise porana(cfr. Cuv. d. bAtr. I p. 418, in limbi strAine :BAK011%, Bakow, Ba-

2289 BACAO 2290

coy, Bacovia, Bacovium etc.Deja la v. Trotuf. Ccimpiet. Drag* 1341 exista in Serbia un sat cu acest La 1646episcopulitalian Marco nume : fidu

2291 BACIW 2202 tolice din OM téra Moldovel. A utori- cötóre sa se Tea dupa lege vama de tatea lui se intinde iasupra Bugla- car...",adeca, o vamuire ma r e dupa cului, uncle locuesc nu putini catolici, valOrei o vamuire mica dupa greu- anume in Cetatea-alba, in Teghinea si tate. Un alt crisov delatefan cel incele sépte sate hanesci..."Lista Mare din 1459 (Arch. ist,I, 1 p. 114) episcopilor catolici dela BacdO se póte ne arata In BacOn o autoritate judi- ved6 la BenkO, Milcovia, II, 24-35. ciath, compusa din judecatori (sudtzi) V. 2.Siret. avend la dispositiunea lor globnici" In secolul XV Bacdul mai avea Inca sislugi", agenti pentru executarea o alth insemnatate, cea mai mare din sentintelor. punctul nostril de vedere, fiind-ca, dupa Din acea epoca s'a nascut si a re- cum vom vede mai jos, ea a lasat mas in graiul romanesc o locutiune pina astadi o urma in grain. Pina la proverbiala fOrte interesanta, pe care anexarea catra Moldova in1475 a Cihac (II,477) o scrie ; a'sI gasi b a- districtului Putnei (Letop. I p. 128), cu l", o traduce prin :trouver son Bacdul era oras de hotar despre Mun- diable"si o trage din cuvintul ungu- tenia si chiar despre Ardél. Aci tre- resc bakó bourreau".Tot asa d. bula sa se vamudsca marfurile.In ainenu (Dict. germ. 30) :a'si gasi tractatulcomercialcu Po Ioniadin bacaul= seinen Meister finden, ung. 1407 Alexandru cel Bun dice (Arch. b a k (5,calat", precum id.Man- ist. I,1 p. 131): Exportatiunea po- drescu (Elem. unguresci p. 134). Acesta stavurilorlaUnguri sila Munteni locutiune ,care nu insemnOzanici este sloboda, anume pentru exporta- odata a petit" sad a murit" ,ci tiunea muntenesca se va pthti in Su- numai a patit'o", si-a gäsit cine-va céva dela1 grivna 3 grosi, si1 a omul care sal puna lalocsi sal fruntaria la Bacdti dela 1 grivna invete minte, a caqut cine-va intr'o 2 grosi, si apoi la IntOrcere din Val& nevoe din care invata minte" (Lau- chia cu marfa de acolo,fie piper,fie riin-Massim ,Gloss.p.88) ,n'are a lana, fie ori-si-ce, se va plati in Bacdu face de loc cu nici un fel de calad". dela 12 cantare 1/2 rubla de argint..." ; Apoi nu se rostesce bacaul",ci tot- si mai jos : importatiunea cerei mun- d'a-una bacaul", cu a clar.Este o tenesci si brasovenesci e libera, pia- locutiunedeaceiasinatura ca si: tindu-se vama dela o petra de céra o rb ul cu intrebarea a nimerit B rail a" in Bacaii 1 gros..."Tot astfel suna (Pann, Povestea vorbei II p. 4), a ni- tractatulcomercialcu Poloniadin merit'o adeca macar-ca e orb si macar- 1431 delatefan -voda, (Ka1u2niacki, ca Braila" e departe, ceea ce Cihac ar Dokumenta moldawskie, LwOw, 1874 fi trebuit sa scrie cu initiala mica a ni- p. 25)sidela Petru - vocth din 1456 merit b r Ai I a", s'apoi sal caute originea (ibid. p. 37). Despre depositul marfu- buna-ora in germanul Brille = ochi- rilor straine in Bacdzivorbesce un lari", tocmal ceea ce cauta un orb ! crisov al Mittefan cel Mare din 1460 gasit Bacdul", nu bricaul", vrea (Arch. ist. I, 2 p. 7): ori-care negu- sa çlica puri simplu :a mers pina titor va veni fie de ori-unde va ce a dat de hotar, a ajuns la vama, depune marfurile In Bacciit, sa dea a fost oprit si scotocit, n'a putut sa calugarilor(delaTazlad) vama cea mai mOrga inainte. Nascut in secolul mare de grivna, Tar de marfurile tre- XV, cand pe caletori si mai ales pe

2293 BACCEVAN 2294 negustori IY ingroziati cele douë vami, strajerii lul Alexandru-vodä Dias, caci

2/mi-am gasit Bacaul"este un ade- atunci el n'ar fi : am gasit",ci : verat monument istoric. miam gasit Bacdul". Chiar dupa, ce Bacdul incetase de A'si gasi Bacdul" este ceea ce in de-mult a fi oras de margine cu cele folkloristica se numesce blazon po- done' vami, totusi apropierea acestei pulaire" :porecle satirice saa ironice regiuni dehotari positiunea'i cea ce se dall de catra popor diferitelor ferte muntesa, care inlesnia hotiile de localitati si a carora origine se perde tot felul, facea ca districtul intreg in une-ori in vechimea cea mai departata. curs de mai mult timp sa fie organi- 17n alt blazon al Bacdultd, care n'a sat curat militaresce, cu sate scutite isbutit a se respandi si a deveni pro- de dari Si insarcinate a tine s t raj a. verbial,se cuprinde intr'o colinda a Ian, in acesta privinta un act inedit plugului" din Moldova (Ghibanescu in din 1633 (Doc. Rom. I No. 88 in Arch. Analele literare 1888 p. 44): Stat. din Buc.) :Io Alexandru Baas Unil sintern dela Baca, voevoda etc.,scriem domniia me tu- Uncle mAmäliga e unlee, turor slugilor domniei mele cati yeti Cea de fAcitlet inbla cu slujbele domniei mele la ti- Un sorocovq, Cea de pa cAldare nutul Bacdului, damu-va stire, dem Doö-pc1 de parale yeti vede carte domniei mele, iara voi v. Gherglaya. Giurgiu.Tirgovi§te. sa aveti a lasa foarte in pace de toate angheriilesatulBurlesti,numai sa BacceA, s.f. ;t. famil. :vieux de- alba eia'eiplati cisla lor at vor hi crepit, vieille decrepite. Termen bur- scrisi la catastiv in visteriul domniei ges, necunoscut la tera.D. ,ainenu mele, nici ilis sa nu de nici sulgu nici (Elem. Turc. II)crede ca baccea ar unt nici L'ara nici lup nici o angherie pute sa, fie din b ab ce a, un deminu- cate sint pre alti misei a domniei mele, tiv din turcul baba tata, hunic". pentru caci domniia me 'Pam lasat sa, v. Boccea. tie straja pre apa Tazlaului celui mare, cum tin si alte straji,si de toate st Baccevan, s. m.; maraicher, marli se tiein sama de cate se tinsi chandde legumes. Zarzavagirt. altor straji ,Si nime intru nimic sa Turcul bagCeban jardinier" ,de nu'i invaluiasca preste carte domniei uncle la Bulgari bahCevan (Miklo- mele, inak ne badet. Sam gospodin sich, Turk. Elem. I,17). Cuvint intro- velel.Io AlexandruIIiia voevoda. buintat de cronicarul Enachi Cogalni- (L.S.).u Ias let 7141 mart 15. cenu in acelasi pasagiu cc' o multime Poiann a". de alte turcisme : Bine scris i intrebuintataprepe- Ca bolerul de divan aprepe in sensul set cel adevërat, a- A s'aglungil baccevan Ti.s6, strige pe so cac cest pretios idiotism ne intimpina la Vänzand tot prajl si spAnac ; Costache Negruzzi, Scriserea XXVIII: Acésta de nu le vine Cahin-caha am trecut prin Roman, vor s'a trAOsc't bine, am gasit Bacdul,§i am inaintat Apuce-s' de bacali e, spre Tirgu Ocnei..." Norocul lui Ne- CAI rnal mare bolerie ; *'acOsta de nu le place, gruzzi ca la Bacdii nu mai erat va- Pe b am al vazâ ce face... mesii de altadata, ,ha nici macar (Letop. Ill, 281)

2295 1BAC1U 2296

Romanii aiiluat cuvintul nu d'a- nkvaligen, dreptul dela Turd,cidela Bulgari, Paloselezinghenit'aii, vestiti la noi ca zarzavagil. Nu scirn, Pe clobanilegatuantaCt Dulâi impuscatu-aii, dacd se mai intrebuintOzd unde-va in Iar pe baciul cel mai mare buraiu IIfereca si mai tare v. Zarzaragia. Cu cOtele la spinare..

BAce. v. Bade. Basmul Sdracia din casä" (Ispirescu, Legende p. 209) : Pe tOmnd se po- 1.BacIu (pl.bacl),s.rn. ;maitre menesce cu un alt argat aduce berger, fromager.Se rostesce mono- un burdusel de branza. Baciul dela silabic.Acela care intr'o stand sat stann,'lice el,a adunat lapteledela, cdsdria ingrijesce de branduri si face Oia finului,l'a fAcut branzd il'arn casul" (Costinescu). adus a-casa..." P. S. Aurelian, Sistemele de culturd A. Odobescu, Scrieri III p. 18 : Dar p. 21-2 :Baciul este insarcinat cu cate una una carutele sosesc la tarla facerea branclei,a urdei si a untului. sailla stana, unde vindtorii ai sd, El cu t6te cd nu poruncesce ciobanilor, petrOcd, nOptea ;un bordeiu acoperit nimeni insd nu pOte sd Yea ce-va din cu pale, cate-va saiele §i olumuri pen- productele stanel fArd incuviintarea sa. tru vite,o cad, de dulai tepeni la- El tine cheilesi ingrijesce de stana trand cu inviersunare,si in tOta im- oilor. El duce la cdsdrid pe cal produ- prejurirnea un miros greil de Oid, de sele stanet Simbria sa este deciuOla cepa si de rachiii,latd addpostulsi din tOte productele ce fabricOza,pre- straja ce le 'Ate oferi baciul dela Rd- cum si indestularea.Bacii buni sint dana sau cel dela Renciu..." fOrte cantati..." In monumenteistorice, cuvintul v. 2.Scutar. baciu ne intimpina deja de pe là finea Balada GOlip Costea" : secolulul XIII. Intr'un crisovaltza- rului serbesc Stefan Uros I (1293 Dur la mine, bacilor, Bacilor voinicilor, 1302), intr'o lunga listd de Romani Voi Ia turme sa'rni tot stag, (a cg HAACI-1),figurezasi unul cu nu- Bine sarna sh'mi mele Baciu: BALM (Documente Hur- (G. D. T., Poes. pop. 513). muzachi,I,2p. 797).Apoi intr'un crisov al lui Stefan cel Mare din 1488 Balada DobrisOn" : (Melchisedec, Chron. Romanului, I p. Ciobanii lul Dobris6n 147)sementionOzd doi Tatarl din Sint boieri ca de divan, cei asegati din vechime pe pdrnintul In tolege redimati Moldovei :Bacial cu copiiii fratele Si 'n caftane imbracati; sell Ninga holteful"(TaTap-h. Ha Hmiaa Bacii, 1111 pOrth cdrlige, Tot cArlige de argint EALIK)A cK HEMAil0H npaTa E1'4)1111111%1 Cum n'am v6dut pa ptmint... X011T*1011) : (ibid. 474). De unde vine cuvintul? Mai intaiti de tOte, trebui sa sepa Balada Salga" : ram pe baclu cloban" de bade frate", La porddua 'n miedul noptil cu care'l arnesteca Cihac Si altii si pe NPmerit'aii baiducii, care Bdriat,enii,dar nurnal BAndtenii,

2297 ITACIU 2298

II rostesc une-ori bace, cad In graiul a) La Romanii cel slavisati din Mo- lor dentala urmata de o vocala mOle ravia, de undei 'n limba bohemagi tin& regulat a se preface in palatala, la Slovaci b a (1' a, b a e , Oberschafer ce-va cu desavirsire provincial, necu- bei den Walachen in Mahren" (Jung- noscut celor-lalti Romani Si datorit in mann, Slownyk C'esky, I, 59) ; regiunea Banatului exclusiv influintei b) la Romanii cel polonisati din Sile- serbe. sia de linga Teschen :bacza (L. v. Bacle.D. T. Malinowski, Zarysy 2ycia na SzhIsku Din data ce remane numai baciu p. 51) ; cloban", urrneza a se constata a el c) la Serbi, intr'un mod provincial, exista la totl Romanii, pretutindenea b asi baCa Senner, pecoris custos", cu sensul bine determinat de cel mai pe cand termenul serbesc cel respan- mare dintre ciobani", acela care e in- dit este stanar"; apol b aC. ii a locus sarcinat in specie cu facerea casului, et casa mulgendis aestate ovibus", po iar la Macedo romani bactu se nu- linga termeni mai intrebuintati stan" mesce acela care ingrijesce sa stringa si katun" (Karad2i6); soul la zalhana, adeca acela care diri- d) in fine la Bulgari b ail o ber- geza, care da ordini celor-lalti argati" genie", mai putin respandit decat si- (Dr. Obedenaru, Diet. MSS. in Acad. nonimul mandra". Rom.). v.Beiciet. Breindal. Jintipt. Pentru a face de aci un paS inainte, cata sa observam ca : Asa dara Unguril si Slava ad capotat 10 la Albanesi baciu cioban" nu se pe baciu d'a-dreptul dela Romani ;de afla de loc, incat Miklosich (Etym.Wtb. unde insaIi vorfi av 'end Romanii ? 6) numai dera din grabire de condeiu cad latin sad romanic el nu este,si a putut sa adrnitä pentru acest cuvint nu este nici dacic sat tracic. posibilitatea unei origini albanese ; Cuvintul nostru cioban", sinonim 2°. intre cuvintele romane ciobanesci cu romanicul pecurar", desi persian nu se afla de loc nici un termen un- deorigine,totusi ne -avenit none guresc, pe cand Unguril, din contra, ail fertedede mult prinTurani ,nu imprumutat dela Romani pinai pe insa despre medi-di dela Turcil Osman- ben bees= berbece (=berbicem) si pe , dupa cum IV inchipuesce Cihac pakula r=pacurar (=pecuarium), ast- (II,566), ci despre resarit :dela acele fél ca romanismele in terminologia pa- triburi din vécul de mijloc, earl Pat storala unguresca fiind un fenomen ne- lasat de asemenea Rusilori Polonilor contestabil, nu Romanil aft putut sa sidintre earl sPecenegiii Cumanii in lea dela Unguri pe baciu,ci tocmai specie at trait printre Romani secoli UngurilFairluat dela Romani, dandu'i intregi. In tOte dialectele turco-tatare formele de bac, bacsa, bacso, tulpina b a k insemneza regarder, sur- ma i tre-berger" . veiller", de unde prin sufixul -ci:alai La Slav!, dupa recunescerea una- surveillant". La Romani acest cuvint nima a slavistilor (Miklosich, Matze- a dobandit forma baciu sisensul re- nauer etc.), baciu este o vorba straina. strins de surveillant de la bergerie", - Ea nu se gasesce decal acolopina, cu carl ambele, ca un fel de pecote unde s'a putut intinde inriurirea no- curat romanésca, el a trecut apoi la manesca,i anurne : Slavi si la Unguri. In secolul X, cand

2299 BACF§ 2300 s'a facut despartirea intro Daco-romani frunte 'Arta numele de baciu, adeca siMacedoromani, sensul strict cfoba- de maitre-berger". nese al badului se pare a nu se fifi- v. 1.Badu. xat Inca pe deplin, si de aceea in dialectul macedo-roman cuvintul insemndza Baclava. (plur. baclavale), s. f :es- surveillant de la boucherie". pece de patisserie ou de gateau, mas- 0 multime de localitati in Romania sepain. Placinta turn, sail greca, cu 'Arta numele de Baciu, intre carii o miere sat zahar, cu nuci saü mig- insula. In Dunare linga Turnu-Magu. dale" (Costinescu). Turcul b aklaw a rele. De asemenea augmentativul B cu acelaf sens. c loi u. Cat privesce localitatile B a- Costachi Negruzzi, ScrisOrea XXII: c es eli B ac en i, numele lor ar pute )3 Domn grec, a carui nume ingrata sa derive tot a§a de bine din Bc. istoria a uitat a ni'l 'Astra, era un mare mancail de placinte. Caimac, gu- v. 2*Baciu. Cioban. patio,alivenci, iaurt, seralii,baclavaic, placinte, invirtite etc. se ingropati in 213aciu, s. m.,t. de jeu enfantin : stomahul lui ca in tr'un abis f Ara, fund..." le premier ou le plus habile au jeu d'os- v.1. Turc. selets.Cel mai dibaciu dintre copiii cari se jOca, in armën", una din va- BacOn, s.no.;t. do Bot.: tabac fe- rietatile jocului in ar0ci", se numesce melle, Nicotiana rustica. Bacon sail badu. Bac oni t a" (Dr.Brandza). Rusesce Ispirescu, Jocuri de copii p. 79 : Al dialectic bakun (Byminompn, lIepBo- cut' ichiu cade mai intaiu beiu, este 61ATIMIe CJIAB11110, I p. 82). Cuvintul pare boatel,adeca cel ce trebue sa dea in- a fi strabatut la not' cu ocupatiunile taiu". rusesci. Ion Ghica, ScrisOrea XV: Teodoros V. Duhan. Tutun. era mester de frunte in tote jocurile de copii. Reputatia lui de giolar era Bacemita.v. Bacon. mare dela Antim pina in Lucaci. Ave- rea nóstra in aqice se suia intr'o vreme Bac§i§ (plur. baccipri), s. n.; pour- pina la dOuë mil tot capre curatite boir, pot-de-yin, Otrennes. Turcul b a in var §i ingropate in pamint in do: byl,Cuvint introdus la Romani chiar nite. El clicea totdeauna pe inainte de epoca Fanariotilor.Bculi- curise dart la subalterni, daruri la Opus pocus imperator, cei de o potriva sail la superiori. Tangar mangar nacaftu, Axinti Uricarul, Letop. IIp. 164 : Tacaftn melengher Buf ! Acesta ce ail facut Iniceril in'ail vrut sa dea razboiu 'vezilor, au fa- ,$jle potrivia a§a de bine, ca Buful cut'o orl ca nu se indura de Craiulcli cadea totdeauna pe ceialalti jucatori, le da mult bac§if,orl ca agiunsase sir6manea tot el Baclul..." Cralul cu daruri la capetele Inice- Agicele in jocurile copilaresci find rilor..." numite miele 0 cap re, ca Si cand Ion Neculce, Letop. II p. 218: [Ilia.5,; ar inchipui o turma, se intelege dela .Alexandru] era §i darnic, bacOpd da sine pentru ce jucatorul cel mai de marl, ca era om bun..."

2301 BADE 2302

Enachi Cogalnicenu, Letop. IIIp. se confunda ins a.cuvintul vre-o-data 1.07 : si asa trecand la Iasi ad sosit cu baciu maitre-berger". la Copal si aticonacit acolo sezand Dictionarul Banaten circa 1670 (Col. pana a treiazi,rnergand Domnul in 1. Tr. 1883 P. 426) : toate zilele de se impreuna, triimetan- B a c s. Opilio. du-i de toate tefaricule ce se afla in Bacse. Frater maior natu". Iasi, Mud si bacOpri, indestul la oa- Tot in Banat se aude si forma baia, menii Pu§ii..." care seexplicit Oräsi prin fonetism Ibid. p. 223: le gasisa orz de agiuns, serb : baiam = badem" etc. (Karadii6). dandu-lei cate un bacsig de cheitu- Formeza o multime de deminutivi : iaItpentrubuna venire..." badita cu scurtatul bita, badica Gheorgachi LogoMt ,Letop. III p. cu scurtatul bica, badiuca, ba- 306 : apoi Dascalul scoalel Slovenesti duca, badicuta, badila, si are asemene face oratil printr'al sau uce- o forma colaterala badiu cu derni- Mc pe limba Romanesca, si toti acestil nutivii 01,despre cari tete a se vede morgand pe randuialasaruta mana la locurile bor. Domnuluisi'siled bauiful lor..." liar in orase, acest cuvint e fOrte des pe la tett. Ca nume pe care un Ibid. P. 314: la partea slujitoresca frate saa vör Ii da fratelui sag vöru- se randuesc bacssapri/e dela Visterie lui mai mare, se intrebninteza mai ea catastif Domnesc..-" mult deminutivil badica si bitdit. Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act In texturi literare, intru cat ne adu- I sc. 1 : Sa dal degraba, curcanil la cern a-minte, bade cu acOsta nuanta bucatarie sal puie 'n frigare,si sa nu ne intimpina de loc. Nuanta a doua spul lui Gheorghi bucatariul ea sa mil insa, ca nume pe care feta il dit iu- ruminescit fruinos, ct I-oiu da bacq bitului el, bade este de o circulatiune bun..." extrema ,astfel ca numai in micul V. 1.Ture, volum de doMe si strigitturi culese de dd.. Barsan iJarnik else gasesce peste 150 deoil,afara de formele Badana.v. Bidinea. cele deminutivale ;cate odata bade so repeta mai de multe ori intr'o singura Bade, s. m.;10.t.famil. (ju'on bucata, bunä-Ora : emploie :a)quand on puletson fri,re aind ou de son frère ainé,frbre Badea mod, tinijr baiat, Niel mustata nu i-a dat; ou cousin plus age ;b)quand une Badea meld tinOr copil, jeune paysanneparle a son amant Rosu ca un trandafir; ou de son arnant ;c) quand on s'a- Din obraz ii pica salve, dresse a un paysan plus age que l'on Undo '1 v6;i inima 'ml plango. veut honorer ;2° Nom de bapteme. Fata lul ca trandafirul, Desi masculin, cuvintul se declinä fe- Trupul lui ca rosmarinul, Cum e bradularatos, meiesce :articulat badea, genitiv Ma-1 badea de frumos; dativ singular badrvocativ badeo, Cam e bradul 'nalt din in unto, pluraln'are.In Banat serostesce Ma-1 bodes mei' do frunte!... bace, cu trecerea silabei de= die in ce (J. B. 39). sub inriurirea foneticel serbe, fara a

2303 BADE 2304

sail : Ba ed, badeo, nu pot dice, CA mi-a plAcut gura dulce... FOiA verde nuc'amarA, (ib.). Baclea '1 manios de-aserA Cd n'am sest cu el afarAl sat : IVA verde florl de fraga, Ese in dn ci r a la portita IdrtA, badeo, lertA dragA... Numa 'n lie si 'n cretinta, (ib. 10). Badea trece pe ulitA; Mandra trage cu ochiul, sat : .Badea sucesce clopul; Badea trage cu germ, FloricicA din grAdina, Mandr a scOte nAfrana... Badea dorul nu'mi alina; FloricicA de pe luncA, (tb. 72). Dorul badi me usucA; saU: FloricicA din ogOra, Dorul badii me ormirA; Resai luna si sui sus FloricicA de isvor, *i du la m Andra respuns, Vino, bade, altfel mor... Saü sA dsA saü di, scia (Sevastos, Cautoco moldov.11.9). Po la ea sA nu maiyin. Resal hind si sal sus Este de observat ca.,in poesia po- i du la badea respuns porana, cand despre flacail se dice bade, SA lubdscA 'n alta parte, CA pe-aici nu so mal poate... atunci aprOpe tot-d'a-una i se respunde (Sovastos, Cdateco mold., 103). despre feta prin mandr : Ce stal, bade, tot pe prag Pentru acest important paralelism Si to ulti la nol cu drag? s'ar putd aduce sute de exemple. MaritA-te, mandr a mea, In graiul poporan, femeia rn n- C'apol nu m'olu mai ultal ;ji tu, bade, crecll caeft dra" sail fdta mandra" insemneza Me topesc de dorul teu? frumósnu numai fisicesce, dar ii Mandr A, de nu tl-ar pesa, moralmente (v. Ilicindru). Tot a§a co- Acum nu m'ai intreba I relativul bade trebui sa exprime, din Bade, mie mi-I de tine punctul de vedere fisici moral, o ca- Chiar ca lupului de cane! (ibt29.) litate caracteristica a barbatului sat a flacaului, o calitate ne-femedsca, prin saa : urmare nu frumusetea, ci virtute a, prin care el ap6ra iprotege pe fe- 13,6a e deal cu cucute badea cu mandre multe... meia. Pentru teranca bade este le maitre", dar le maitre" ales de buna (ibid. 407). sat : voe, nu prin impunere, adeca. le patron". SuflA vintu 'n pale ude, Tot ca patron", dar numal prin Ed strig, rn Andra nu m'aude. etichetb, nu prin simtimint, se intre- Ba ded, bade, aud bine, buintéza bade cand ne adresam catra Dar nu pot veni la tine... (ib. 56). un teran mai invrista,care nu e sluga a nóstra iipe care voim a'l saü: cinsti. Potl tu, mandr d, dice ded I. Crénga, Scrieri I p. 151 : CA nu te-am sarutat e.a? Ba nu, bade Ipate, n'aibi grip, ;

2305 BADE 2306 nuti-oiamai cere vre-un lucru mare se declina intocmai cai acela, avend pina pe-acolb.S'apoiceti-oiulua eli si el o forma. colaterala B a d I u,pre- din casa, nu-ti face trebuinta d-tale. cum si formele derninutivale Badic a, 7 7 -A p olna,zise Ipate. I/Amur-aI Badita, Badicuta, Bica si Bitt. vorba cu imbläciul. Balan sa-ti alega La 1430, sub Dan-voda, traia marele din gura, ce spur, daca nu vorbesti vornic Badea (Arch. ist.I,1 P. 73). deslusit. La 1529, sub Moise-voda,marelo »Apoi da, bade Ipate..." stolnic Badea (ibid. p. 30). In Urarea plugului" : La 1575, sub Alexandru-vodn, un alt Badea, tot mare stolnic (ibid.p. 50), A he! a hol Plugul bade/ cu 12 boI, si sub acelasi Domn la 1577 (ib. p. Boi bourel... 143) un simplu gramatic Badea. La luna, Intr'un zapis din 1607 (Doc. rom. I La septernAna, No. 20, in Arch. Stat. din Buc.): eu S'a dus badea sa v6(.1a Bade feeorul Musatii den Nagornirestii GrAulde'lresärit, Dar era do secerat ; de jos ot sud Muscel dat'am acesta al Badea l'a secerat, mieu zapis ca sa fie de buriit adeva- In gire01 l'a adunat... rata credinta la maim. durnnialui Badil 10, D. T., POLS. pop. 141). arrnasul...",amindor contractantii purtand acelasi nume de Bade. P. Ispirescu, Pacaliturile internatio- Intr'un zapis din 1636 (Doc. rom. nale (Col. 1 Tr.1882 P. 158):Un Ro- I No. 85 in Arch.Stat. din Buc.) : man calatoria. Ajungénd intr'un sat, i-am vandut o morn, care moll am unde isi aducea aminte a cuncisce p'un luat dela Bade' de Arges 2 rote intr'o Sas, trase in gasda la acesta, fiind-ca casa..." inserase. Inteun zapis dimboviten din 1638 Bunn, vremea, jupan e. (Doc. rom. I No. 274 in Arch. Stat. No, bine al' venit, bade Iene. din But.) : marturie anume Coresie i Bucurosi la &pep, jupane? Ignat iGude i Ion brat Cores i Co- Bucurosi, bucurosi, bade Rine". mant i Dragomir ot Fiiani i Necsul i In acest dialog, jupan si bade sint Opre i Micul i Vasilie i Bade i Lila..." termeni corelativi ;dar jupan sei- Intr'un zapis pitesten din 1645 (Doc gneur", pe care'l intrebuinteza sntenul rom. II No. 8 p. 5 b, in Arch. Stat. fata de orn..sen, aratn, lipsa de intimi- din Buc.):Badeden Grosi si Ion si tate, pe cand orasenul prin bade vrea Bobole si Miculi Stanciul si Stan si sii intre tocmai in intimitatea sate- Mihal Dumitru al Badei". nului, vreanilgraes'A asa dicend sa- Intr'un zapis din 1657 (Doc. rom. I tenesce ;cu alte cuvinte, töranul este No. 132 in Arch. Stat. din Buc.): eu cu un respect rece, orasenul cu o ami- Bade LanceiNegrei Aide Carstoce citprefacuta. i Radul Lancei Aide Vladau otRu- Ca nume pronrit, Bade e ferte obi- cart..." (Inuit printre sateni, mai ales in Tera- La1699Constantin-voda Brancovenu Romanesca ;alta data era nu mai (Cond. Mss. Brancovenesca p. 7 in Arch. putin respandit pe'norase ichiar Stat. din Buc.) vorbesce despre o rudit printre boerime. Fiind acelasr cuvint a sa : Bade logofat den Brancoveni". cu apelativul bade, se articulezasi In acelasi timp traia faimosul mare

2307 BADE 2308 boier Badea Balacku, facut conte de laltaBicaB dic a in Voevodenii- catra Austria, un titlu pe care Romanii -marl (N. Densusianu in Col. I. Tr. 1883 ii metamorfosara in contos". p. 443-1). Ion Canta, Letop. III p. 146 :era La Slavi onomasticul Bade nu existä multi si de ai nostri amestecati cu de loc. TOte exemplele citate de Mo- Lesii,i Badea Balacenu Con t o ro§kin (C.Tramuckiii iieuocroirp. 6) sint Filimon,Ciocoii vechi si noui, p. 331, luate din nornenclatura curat roma- scotend pe scena doui. Omeni din po- nOscaIiicolectiuneade documente por, pe unul 11face V1 a d,pe cel- moldo-muntene a lui Venelin si in asa alalt Bade : numitul Sinodic al hit Sevastianov.

2) Nevoe mare, mai Vlade !eü de Ca apelativ, bade este de asemenea as fi ca Voda, in loc de a osandi pe cu desavirsire strain Slavilor, iarla, tttlhari la ocna parasita, le-as taia mai Ruteni sub formele ba di o si b a- bine capetele. di ca el este un invederat imprumul,

27 Da de ce, mai Bacleo ?..." dela Moldoveni, cu atat mai virtos ca, Femininul din Bade B ad Os ,dupa, nici nu'l aii decat primal Rutenil din cum se chiama si un sat in Arges Bucovina si Hutanii. Slavicul b a tia, (Frundescu). de unde maghiarul b at y a (Miklosich, 0 multime de localitatiinT6ra- Etymol. Wtb. v. ba4a), cu sensul fun- RomanOsca pOrta numele de Bade ni, damental de tata", nu putea sa de- Bädiceni, Badita, Baditesci, vina bade, de Orace Romanii nu prefac Badesci, dintre earl una este isto- nici o data pe t in d ;§,'apoi dela no- ricadeja dinsecolul XIV (v. Ba- tiunea de pbre" ichiar de fbre" de8ci). era cam grea a ajunge la aceca de Apoi patronirnicul Badescu, ca amant". Chiar daca fonetica romana mune de familia, e Mite respandit la ar permite Lrecerea lui t in d, ceea ce Romani. nu este, totusi acOstä trecere nu s'ar In Moldova numele propriti Bade if putut intOmpla la Romani anume este astatli rar ; insa numirile satelor cu slavicul b a tia, cad analogia cuca Badenii Badeuti, dintre cari vintului f r a t e ar fiapörat o forma acesta din urrna e din secolul XV (v. cu t, nu cu d.In scurt, Ungurilsi Beide*, doveclese ca, else obicinuia Slavii n'ail a face in cestiunea de fata. intr'o vreme mai mult decat astätli. v. Batinti. La 1421 intro boierii lui Alexandru- Noi am vëdut ca bade, fie ca frate voda cel Bun figurOza Dumitru B a - mai mare ,fieca teran respectabil, devici, adeca fiul Jul Bade. La 1443, fie ca amant, are la Romani intele- intro boierii luitefan-voda ne intim- sul general de amic mai cu autori- pina marele vornic Badea (Documente tate". Cu obicinuita sovaire rornanica Hurmuzake, t. 1 p. 833 si 880). intre b iv(v.B),bdde este d'a- In Transilvania numele proprit Bade, dreptul latinul vhdem (vas -vadis) cu ortografia ungur6sca Bagye, a celuiqui garantit pour quelqu'un, fost tot-d'a-una si a remas fOrte cir- celui qui r6pond de quelqu'un devant culator printre Romani ;'far din demi- la justice", sinonim cu fidejussor" si nutivii lui s'ail format numile a done cu sponsor". In dreptul roman impe- familie boierescl din Fagaras, una Bita rial, sp o n s or e s inlocuira aprOpe de Badit a in Venetia-de-jos,,sicea- tot pe vades, carT insa n'aa incetat

2309 BADE.' 2310 de a trai in gura poporului. In latinita- Badie, s. f.; ? tea meclievala se mai intrebuinta forma In balada Rada" din colectiunea v a di us, precurn si verbul vadar e lui Alexandri : fidejubere pro alio" (Du Cange) ; dar in dialectele romanice occidentale cu- iiiti-eiu da eti tie Ruble chIar o ride, vintul n'a remas. Romanul bade--- Papuci in badii vade este o pretiósa remasita juri- Adt4t din Indil... dice,din acea epoca a colonisaril Da- ciei Traiane, cand provincialii, departe D. ainCriu (Elem. turc. 116) scOte de contactul puterii centrale, 0xpusi deacisingularul badie, pecare'l la tot felul de vexatiuni administrative, explica prin cos, cutia"si'l trage aveail necontenit trebuinta, fie barbati, din persianul badia cruche". fie femei, de cine-va mai cu vCda ca sa Nol ne temem forte mult ca in chezesuescai sa se faca respuncletor bada" va fi o gresela de tipar sail o pentru dinsif :se dare vadem pro gresela de and, una din doe. Papuci amico", vadari amicitiae nodulo". in cutii" n'arenici un sens, de De aceea bade la Romani exprima o vreme ce in cutii se 'Ate aduce off- nuanta de lubire, pe care n'o are nici si-cesin'ar fi vreo deosebita lauda frate", nici nene", nicicei-lalti ter- pentru papuci. Apoi dela notiunea do meni analogi din nomenclatura fami- cruche", ulcior", pine,la acea de hart.. Noi credern ca numai lipsa acestui cos, cutia" e cam departe. Nu cum-va cuvint in limbile romanice occidentale i n bade ar trebui cetit imbadiI, a impedecat pina acurn pe linguisti de plural dela un adjectiv imbadit? a observa din capul locului cä roma, In acest cas cuvintul ar fi tot turcesc, nul bade nu este alt ceva decat la- dar din arabul b 0 d I nouveau, rare, tinul vadem; sa nu uitam insa nici merveilleux", ceea ce ar ave un sens o data ca Romanii singuri formée, incat se 'Rite de potrivit : papuci minu- tréga ramura romanica orientala ,a na9, rari, de moda none : cariia formare infatiseza o multime de Papuci imbadif particularitati specifice. AdmI din Bade nu insemneza o ruda de sange, ci o ruda de alegere, o rude, conven- V. 'Tare. tionala de acelasi fel cu f ar tat (=ca si frate) si cu surata (=ca si sora). Badiu, s. ;10.t. familier a3ant Intro far tati si sur ate exista toutes les significations de bade (v. insaoegalitatodeconditiuni ,dot' ce mot) ;2°. nom de bapteme ; 3°. nom fartati hind de o potriva intre ei, propre d'un bandit l6gendaire. Se ro- doue sur at e de asemenea find una stescedissilabic. Maioritatea nurailor ca si alta, pe cand bade e tot-d'a-una masculine terminandu-se in -71,badiu mai mare fata cu acela care'i clice astfel, esteoforma mainone,analogica adeca pentru acela care, ca sa alba un in locul formel vechi organice b a d e, aperator saü ocrotitor, illum vadem despre care vecli mai sus.Se anti- constituit". culdzabadiult;isedeclina incon- v. Badiu.Fdrlat.Suralci.Neite. secinta. Formee, deminutivi :b a - Lele... disor, badic, badit, badicut. Ca nume personal 80 intrebuintoza

2311 BADIU 2312

tot-d'a-una articulat: Badul, cu femi- Spatiiul Ovreilor ninul Bädiulés 4. E mult mai rar *i gasdul holteilor... in circulatiune decat bade, de care se isbesce cate-o data inacelasi cantec cu nevasta-sa B td iulOsd, poporan,on ilinlocuesce numai pen- Cu stat ca de jupAndsA, truhatirul rimelsailalritrnului ; Cu ochl marl do pulc'alOsa... bund-Ord : 0 lungd balada despre acest Badiul : FOiA verde-a macului, Pentru vola badfulut Ascultati, boIeri, la mine, Dat'arn trupul draculul... SA v6 spuTu p e Badiul bine... (J. B., Trans. 1I.)

: circulOzd, cel putin in patru varianturi, - in Moldova, in Bucovina si 'nTOra- Frunda, verde frundulita, Romanescd. Varianturile cele mai in- WadicA-te, negurith, De pe perl, de pe gutui, teresantesint. cele publicate dedd. De po casa badiului . G. D.Teodorescu siS.F. Marian. (ibid. 161.1 AcOstd balada s'a ndscut invederat in regiunea dundréna a Romaniei, saü: In cel mare sat serbesc IVA verde de dupleu, Jumatate romanesc, InsOra-te, badita med, *itrAesce, bade o, 'n bine, dupd. variantul din colectiunea lui Ale- iigandesce si la mine... xandri ; dar fondul istoric este a-nevoe (ib. 404). de limpeclit. Badiul e un nume curat Cu sensul de frate mai mare si cu romanesc ,dar. acela care'l scapd in acela de termen de cinste ca in b a d e balada din mainile Turcilor, Depot dupd 1 o n", b a d e cutare", forma badiu unii, frate dupd. altii,este cand. Ne- nu ne intimpind aprOpe nici odatd. culcea", Intre mai multi mosneni moldoveni Fedoras do Sbrb begat, dela 1554, cari cumperd un pdmint Mare veste 'n Tarigrad, dela Alexandru-vodd Lapusnemul (Arch. ist. I,1 p. 67) : Badiul i Dobre i Ion cand un Marcu", Leul..." Intr'un act mUntenesc din 1601 (Doc. Marcului Bulgarului, Fratiorul Badiului, rorn.I,No. 57 in Arch.Stat.din Buc.): adecd elI Badul Cand6 ot Nu- cand un Carabdt". Apoi Alexandri cet inpreund cu soru-mé..." observd : AcOsta balada se cantä La 1580,introchinesii romani din pe o arie cam serbescd, cu trdgana- Ardól Badul, cu ortografia unguresca turi de glas orientale,si lautarifa- Bag yul (KemOny in Kurz's Magazin, daugd la sfirsitul ariei un soiu de su- II p. 329.) spin pe cuvintele turcesci: Brui aman, Ca nume personal, e mai cu deose- aman !" Pré-veche nu este nici intr'un bire rospandit in popor banditul eas.Badiul nu e un h al d u c,ei CarcIumarul Francilor, un h o t obicinuit, de o putere fisicd Macelarul Turcilor, ingrozitóre, dar fdrd nicioträsurd,

2213 BAG 2314 eroica, fär nicioscanteianobila, A ci a baga mana insin"si a fara nernic din ceea ce caracterisóza viri mana in sin" este tot una; din pe Toma Alirnos, pe Baba-Novac, pe data insa ce esim dintr'un cerc fOrte Grue Grozovan, pe Codrën, pe Milm etc. restrins, in care se pOte intrebuinta v. Haidue. Hot. v i r, sinonimica incetOza si nu se mai Mai multelocalitatiinRomania pOte pune nernic inloc de bag, nici pOrta numele pe Badulesci, B 6, chiar in acceptiuni materiale, drip, die, Baduldsa, 'far un munte in cum vom vedd indata din exemple. Gorj se chiama chiar Badiu, negresit v. -Fir. dupä vre-o traditiune, pe care noi n'o Bag exprima in modul cel mai ge- cunOscem. neral, sub raportul moral casi sub Ca nume de familia, e Mae respan- cel material, notiunea de faireen- dit la Romani patronirnicul Bad u- trer",sieste in antitesa cu scot, les Cu. al carui inteles fundamental e de ase- v. Bade. Bdthiran. menea causativ : fake sortir". Coresi, Omiliar 1580, quatern. I p. Bae. v. Baid. 4 :trufa amu intru propaste bagel canna,iara smerenila dein cadOre s c oa - Baea.v. Baia. t e preMita" Gavril Protul 1652,ed. ErbicOnu, Baer. p. 84 : sapa pana ajunse de moastele }Iv. Barer. sfantului,decii le scoase afara. si Baera. le WO intr'un secriu de lemml..." Bafta. v. Botta. DoTna din ArdOl. : FM, verde, verde mac, Bag (beigat, bcigare), vb.;faire en- Ochil lelii care 'ml plac, trer,faire aller,faire avancer. A da Dulcisorii mieriori, MSchiama sub prunisori lui bag ihtelesul fundamental de met- Sa mo scOta, din flori; tre, placer", dup6, cum fac Pontbriant, Nu scia scOte-mb orl ba, Cihaci aUi, ca si cand ar fi sinonim OA mai tare m'o bdga!. . . cu p u n ,este a nesocoti acceptiunile (J. B., Trans. $63 cele mai de capetenia ale acestui verb, earl sint tOte de o natura causativa. Alta : Bag n'are nici un sinonim, afara de Dragostile nevestesci vi r enfoncer, ,fourrer", dar icu Mi te bagd pe foresti, acesta se intalnesce numai in unele Fite scot acceptiuni strict materiale, buria-Ora : Pe unde pot, Pe sub strasinA prin pod !... Mare serpeeat!'aflat (ibid 39$.) *i in sin mi s'aa belga. Cu glas tare am strigat De unde l'am bcigat eli, nici dracul *ide malca m'am rugat, Ca sa, vire mana '11 sin, nu'l pOte sc oat e" (L. M.) SAmr.) scape dela chin... In tote aceste texturi Si 'n altele La pulcuta m'am rugat, analOge ,bag so traduced'a-dreptul Marla 'n sin ea mi-aa bagat prin faire entrer", Tar opusul scot Si de serpe m'aii scapat... (Sevastes, Cântece aindov. 1801. pin fake sortir".

2315 BAG 231r,

In Psaltirea lui Coresi din1577 bag Bibliaerban-voda 1688 : p uind in corespunde incontexturilelatinsi temnita". grec : InNoulTestament1648, Luc. ps. XLII: XXII, 64 : ... nnastavira ...me deduxerunt prinzandul Comprehenden- si bayara-ma in et adduxe- pre elt,d u s e- tes autem eum, pädur6 sfanta r un t in mon tem r'lsnitbagara duxerunt ad ta... sanctum tuum... incurte"popei domum principis grec :%/jyteydv celui mare... sacerdotum... ibid. ps. LXXVII: grecesce :i'yceyov. Tot d user al si bdtitiin ...et induxit bagarei in Biblia erban-vocla padurésfintiei eosin montem 1688,adeca traduatorif romanT aü sale. sanctificationis credut de cuviinta, de a traduce ver- suae... bul din original printr'o gradatiune : grec :EiatfrceyEr. duser siWigarei = menèrent et ibid. ps. LXXXIV firent entrer". ...sa bage slava ...utinli abi- La MitropolitulVarlam, Omiliar inpamantulil t et gloria in ter- 1643, I f. 371 b :Domnul IIristos, nostru... ra nostra... carele pentru voi au intr at ü acolo gr. :toi5 7urr oco'xnmoicr pentru ca sa va bagei pre voi..." ibid. ps. CVI: entra pour vous y faire entrer". sibeigri aciia ...et colloca- Tocmai dincausa acestui inteles maanii... v i t illic esurien- fundamental, bag se construesce mai tes... cu sama cu i n si apoi pe a doua linia gr. :xcer/exurEv. cu 1 a ,adeca cu in" si ad", cele Ei bine, bag traduce pe quadruplul douö prepositiuni ale verbilor de mer- gore. adducere", inducere",inhabitare" sicollocare", in cele patru texturi Coresi, Omiliar 1580,quatern. III de maT sus, numai pentru ca el ex- p. 5 :striinii si ceia fara case in ca- prima notiunea generala de faire en- sele noastresa-ibageimfl, goliisa'i trer" : me firent entrer clans la mon- imbracamt... tagne",faire entrer la gloire dans Carte oltenesca de judecata din 1591 le pays", fit entrer les affamés". (Cuv. d. batr. I p. 57) :se-au marti- Tot asa numai prin faire entrer" risit Lungul nainté judecatiei, cum bag se intelege corect in Codicele Vo- n'au bagat nicielnici frate-sau pre ronetian circa 1550,ed. Sbiera, Act. Stanila in mosia Moldovénului,ci A post. XXII, 19 : fara lucru au intrat el inteaa mosie, eu era cela ...ego eram c o n- iara Moldovénul se-au marturisit ince'i baga in tem- cludens in car- naint6 acelui bolarin ca nici l'au bdgat nita si ucidO pri- cerem ,etcae- el intr'aZia mosie nici frate-sau..." in gloate ceia ce dens per synago- Pravila Moldov. 1646 f. 83 a : Cela cred6 intru tiire.. gas eos qui cre- ce's va bciga miliaria in Mara sail debant in te... o va inchide unde-va ca intr'otern- unde in Noul Testament din Belgrad nita..." 1648 : am t r as in ternnita", Tar in Bibliai.erban - voda 1688, Genes.

2317 BAG 231S

XXIX, 23 (dr. XXXIX, 17; XXXIII, stra si spurcara manele lor cu mite, 17-18 etc.): indraznira a vinde,a carciumari ...luindu Lavann sumens (La- sfintele tale, §i a goni pe mostenii, si pre Lia fata lui, ban) Liam filiam in trudele si ostenelile lor a bdga pe o au bdgataI n suam,intro- straini..." launtru la Ia- duxit adJa- Jipescu, Opincaru p. 143: Rumanu coy_ cob... en ce peati cu ce bagd 'n gura, cu grecesce :Eigrjyam... ala s'alege pe lumea asta..." Cantemir, Chron. I, 93 :aice stirn 0 colinda din Ilfov : et in multe ganduri am bdgat pre ce- CalniI'f-alegat, titoriul nostru..." Y'altii I-a certat, Ibid.I,152 :doarii, Far pute tn- 111(' a s' ne-a 1mgat... toarce dinteace nedrepta socotela ce's (G.D.T, Poes. pop 19 1 bagasd in cap..." Acelasi, Ist. Ieroglif. (MSS. in Acad. Doinii, din Ardél : Rom.) p. 155 :Darile de pre an, de TrageTi, lele, vununa fara lipsa ifara hauat buna voe , Cain pa ()chi, cam pe sprineene, stringandu-le,sa,le numere ,cumpa- Ci rn6 bagi I a malte rel niasca, in pungi bagOndu-le sa le lege (J. 13., Trans. 18.) sa le pecetluiasca..." Nicolae Costin ,Letop. TI,p. 20 : Proverbi : Vezirul atuncia aruncand vina lui Nu'ti bdga 'n card cndracul" (Pann, Lascarachie,l'aaluat de langil Duca I, 25). Voda siVanbdgat in fiera..." A -blfga mana in miere si a nu'ti Nicolae Mustea, Letop. IIIp.13 : linge degetele, nu se póte" (ib. ITT, 30). In loc de cinste si de mila, Pei bdgat Nu te belga intarite, ca temit- in fere si l'aii trimis mazil la Tani- nanca porcii" (ib. III, 48). grad..." De drag ce'mi e,l'asbtiga de per Ibid. p. 44 :si ducandu'l drept la in sin" (ibid. II, 92). Tighina cu mare pet, acolo beigandu'l Idiotismi dinLaurian si Massim : in cetate cu tot ceall avut,ail pus De fricatoti se bawd in gaura de Eniceri varta de'l pazia..." .serpe. Imi bagi un fer ars in inimil. Tichind el, Fabule 1814 p 469 : Lesne Nu mai bate copilul, 0;1 bagi in alte va Taste voao a ride, ca, Inca nu stiti alea ---= in epilepsia. Pe toy ve bag in ce e muiare re; ia bagaci0i voi capul draci! Vrea sa me bage in pecat. A in ciubarul cu apa, apoi yeti vedé..." bdga in cap ce-va cui-va, nu va sa 1. Vecarescu p. 330 : dict numai a face pe cine-vasit in- telegt ce-va,cisia'lface sa croqa Gitit de lup unuTa aratase, a'i inspira o idee fixa, Comp]. negru 'n sinu'i Wrgase... ce-va ce nu e, a'l infumura, a'l ameti. Am bagatsi Ion Crenga, Scrieri I p. 208 :Dar di in cos -= arn inceput a macina, am pint atunci,raIlo palma ca sa tii capetat rind la meth. Cine'si bagel in minte ce ti-am spus. BagaVal in cap din cu nebunul, e mai nebun ca din- vorbele mele ?..." sul. Pint nu bagi in plug cu cine-va, A.Odobescu Scrieri I,p. 431 : nu'l poti cunesce. Cine's1 bagd in card Dtimnevenira strainii in mosia no- 'cu miseii, ca mine sa pate. Nu vreti 77 7

2319 DAG 2320 sa'rni bag cu tine nici in ciur nici in Ion Créng5, Scrieri I p. 196: m'ai ciurel". bdgat in t6te grozile mortil, cad v. Clin.Ciur. Cog. Card... cuprins de ametelo, nu mai scieam unde FrumOsa locutiune ardelenesca : a me gasesc..." belga diva in nOpte = opus diurnum Ibid. p. 9 : Fa cum sell, numal sä usque ad noctem protraho" (Lex. Bud.). nu ne bagii pe nol in bel ea..." Bag pe cine-va in gura direg6to- Proverbial : rilor, adeca II paresc = accuso, incuso, defero" (ibid.). Ea fac, cii trag, lira' bag nasul in ce-va, adect me P'altu 'n belea nu bag. amestec" (ib.). (Pann, II, tut.). Locutiunea a bdga in bOla" sati a v. Belea.Bald. baga bOla in" cu varianturile si rami- ficatiunile el : Hne-off bag se construesce de o po- Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, triva cu i n si cu la pentru a exprime I f. 292 a: Cumu-i langoarIa cumplita aprOpe acelasi notiune :a belga in trupului, a0a si marirla desarta laste mana" §i a baga la mana", a belga cumplita sufletului, ca multe boale in ureche" si a bdga la ureche". bagainteänsu..." Biblia erban-voda 1688, Regn.I, Basmul muntenesc Dena Simdiana" XVIII, 25 : (Ispirescu, Legende p. 20) :ochil aia ...ii Saulti au ... et Saul co- mull, frumosl si viol de te bag I n socotitsa bage gitabat injicere b 61e,manusita ala micuta si picio- pre David in ma- eum inmanus rusul ca de dina..." nile celor stre- alienigenarum Basmul bucovinen Pepelea" : Cum ini de MM... Vaüzarit popa, s'ati b6gat in tote grecesce :Wia2eiv. b 61 e 1 esi s'autemut sa'l deschida Cantemir, Chron. I, 281 :Emilian p6rta..." atata de bine si vitejeste s'au purtat, DoIna din ArdOl : cat in mare dragoste slujitorilor intrand, indata l'au numit imparat, in protiva Mal barbate c5ruia Gallie cu oaste mergOnd, sUhIa B1astemate, De cand in al sem6nat, sa'lbage la mana..." B O la 'n 6 se mi-al Bibliaerban-voda 1688, Genes. IV, (J. B. Trans. 457). 23 (cfr. XV, 26) : bagcØ i n u- Alta : auribus r e chi cuvintele percipite ver- Ca destul m'am snpörat mOle... ba mea... Si nemic n'arn cap6tat, Far' viata ml-am scurtat, Jipescu, Opincaru p.59 :Bagaci B6la 'n 6se ml-ambiigat... bine la urechle, codanei tati : limba (Ibid., 215). asta d'o vorbiti vol acuma, asa am apucat'o Yeti dela parinti mie..." Alta : Laurian iMassim (Gloss. 40), pe Ochil tel m6 bagei 'n b 6 1 a , carlretiif incurcaatatetirnologia Sprincenele lar m6 scOla; precum si clasificatiunea sensurilor lui Octal tol m6 bagel, 'n fr ic 0. Sprincenele Tar rid ica.,, bag, explica totusi fOrte bine deose- (Ibid. 23). birea cea func,tionala intre ambele con-

2321 BAG 2322 structiuni i n i1 a :Expresiunile cu Limba'tl Taste mineinoasâ n sint mai energice decat cele cu I a; Iigura läuduroasd, Sedzind gi Aest1 riü de frate decl expresiunile a beiga in inchisóre" Ca snii bagf la greutate... si a belga1 a inchisOre"difera intro sine cai expresiunile: a scapa dela Ion Neculcea, Letop. II p. 890: dela inchisOre" si a scapa di n inchisóre". o vreme briglindu-se la strimtori, vrand Cela ce scapa de la inchisOre n'a fost sa treca paraul incela parte spre Inca in inchisOre, ci numai pe cale de a fi camp, n'at mai putut tine rasbolul..." pus in inchisOre, pe cand cel ce scapa Nicolae Mustea, Letop. IIIp. 57 : din inchisóre a stat de fapt mal mult sail boieril Iisfatuia sa'T bage [pe Leg mai putin in inchisOre. De asemenea un in targ pre la gazde..." judecator decide prin sententa sa bage Ion Canta, Letop. III,p. 142 :II pe cine-va 1 a inchisOre, dar prin sen- belga la inchisó re, porontindSripla- tenta nu '1i bagd de fapt In inchi- tesca dela casele lor acea datorie..." sOre,ci numal executorul sententel Ion Crenga, ScrieriIp. 234 : I a bagd pe condamnat in inchisOre. Tot gr ea nevoe m'a bdgat 'far spanul..." asa a belga calli n aria" va sa clica it bagella umbra=in temnita" a'i duce in faptai intr'un moment (Pann, II, 28). dat in aria, pe cand prin a Mga call Afara de i n i1 a, bag se mai con- Ia aria" insemna numal sat :a'f da struesce intr'un mod exceptional cu cul-va ca sa treiere cu el, sat :al pe, cu sub, cu intre. prinde de pe camp si a'i ave la dispo- Coresi, Omiliar 1580, quatern. XIV sitiunea sa pentru tot timpul treiera- p. 16 : Aduceti-va a-minte, zice Hri- taintPrepositiunea i n exprima dart. stos, can'amtvenial sä bagii pace relatiunl materiale si immediate, fara pre 'Daman t ,ce spata..."=---faire 1 a relatiuni ideale si mediate sat de- entrer la paix sur la terre". partate. Basmul Smeul cu sOpte capete" v. in. La. (Ispirescu, Legende p. 203) :El insä Cu 1 a intrebuintarea lui bag e mult o cam bdgase pe mane ca ,dart], se mai rara decat cu in. prefacea canu'ipasa . ", unde bag Urechea, Letop. I p. 100: I-at. atria- pe maneca este un idiotism cu git [pe Lesi] al nostri de I-at Mot sensul de : incep a me teme. la codru, fiind copacii intinati pre MO Bag apa pe mani, adeca torn, fundo, drum, i-at surpat asupra lor..." infundo" (Lex. Bud.). Ibid. p. 114 : n'at vrut sa dea raz- Ion Crenga, Scrieri I p. 185 :se bolu, socotind sa'l bage l a locuri strimte imbraca pe ascuns intr'o pele de urs, sizabovindu'l sa'l flamanzesca..." apoi incaleca pe cal,ese inaintea fe- iapte taine,1644, p. 102 : spata cloru-set pe alta cale si se bagel s u b de imbe partile ascutta bagi 1 a inima un pod..." lui, de'l va giunghla pre dansti tru- Laurian-Massirn :Verbul Mgare se Ate si sufletéste..." construesce cu in tr e, cand obiectul Ibid. p. 141 :Preotult ce va para pasiv verbuluf insemna desunire, pre oamenisi-iva bdga cu gura lui neintelegere etc., cum :nu scif decat 1 a vre o nevoe..." bdga zizania intre Omeni ;albeigat MitropolitulDosoftelu ,1673, ps. discordia intre frati ;inimicul beigase XLIX : desuuirea si imparechiarea intre ceta- 35,488. III. 7

2323 BAG 2324 teni ; si ca reflexiv cu insemnare de a lui bag si cea mai in circulatiune a se amesteca: tu, care esti feta mare, este acela cu sama; mai des: bag in nu te bdga intre copile ;cine se bagd sama si bag sama, mai rar: bag intre porci, II musca canii". de sama. A.bdga despre cine-va sail a s u- Bag in sama insernnéza literal- p r a cul-va vorba rea, adeca, IE defaiin, mente :faire entrer dans le compte". II stric numele cel bun" (Lex. Bud.). Coresi, Omiliar 1580, quatern. I p. In insotire cu vin A, bag a capaat 7 : ac6ste toate bdga-le in s ë m a i in grain o interesanta acceptiune curat le socotiia..." juridica. Urechea, Letop. I p. 187 :atperit Noul Testament 1648, Mat. XII, 10 : atunce 47 de boTeri, fara alta curte ce Silaza un oral Et ecce homo nu s'ati Mgat in s am A..." era acole avand manum habens Mitropolitul Varlam, Oniiliar 1643, mana uscata, i aridam ;et inter- I p. 21 a: de nu vom belga in sam a intrebara pre el rogabant eum, di- mila lui, nice vom 1 u a a- mente in- zicand :oare ca- centes :Si Fleet delunga rabdaria lui..." de-sa in sambata sabbatis curare ? Ibid. II f. 73 a: déca vadzu ca, nu-i a vindeca? ca sa'l ut accusarent bagel cuventele nice intr'o sam a, bage In vina... eum... negrl de manie..." Ibid. Mat. XXVII, 12 : Ibid. I f. 2 a: sa nu bage In sa ma §i candu-i Mga Et quum a - nice frica, nice moartia..." vin a mai marii cusaretur Pravila Matelu Basaraba, 1652, p. popilor... a principibus sa- 14 : de sa vor afla dein cei ral, cum cerdotum... am zis mai sus-a, nici intr'un chip sa Doina din Ardel nu li sa bage in sem a Ora si marturia ion..." Totf ai casäi mosie, Numal eü trag la urgie; Gavril Protul, 1652, ed. Erbicénu, p. Nimbnul v i n a. nu'l bag, 44 : si porunci sa nu'l mai bage ni- Fara prostului de cap... minia in sama, nice sa'l so c o ti a- (J. B., Trans., 180). sca, nice sa'l cinstiasca..." Alta : Mitropolitul Dosofteiu,1673, ps. LXXXV : Spune'inT, bade, din inima, Bagieml.maicA-ta vr'o v i n? Simiplula mieü sufleta cercard Ea itt spulu dela inima Si de tine 'n samd nu bcigarci... Ca null bagd Mel o vin L. (Ib. 271). Ibid. ps. XXI : Si oasele toate numarard% A baga in vina = faire entrer quel- Si nice 'ntr'o samd ma beigarei.., qu'un dans la faute"; a beiga vinä faire entrer la faute dans quelqu'un". Cantemir, Chron. I, 348 :intal au Cu acelasi sens, mai energic, insa inceput frigurilea'lispiti,el socotind tot-o-data mult mai rar, se tlice: arunc cltcu osteninta drumului le va put6 vina asupra cui-va = jeter, lancer la scutura, n'au Mgat in sam a..." faute sur quelqu'un". Acelasi,Ist. Ierogl.p. 148 :Iara V.Vinci. alalte de singe nevinovat varsatoare Dar insotirea cea mai caracteristica jiganii, flete-caria trunchiu de meser-

2825 BAG 2826

ni ipravalie de came deschis6se, in Biblia erban-voda 1688 : so cotir a. in toate partile giunghind, zugrumand, Noul Testament 1648, Mat. XVIII, taind, despoind, aruncand, impartffid, 23-4 : si nici de grasa in sama beigand, nici asamana-sa assimilaturn de vitioana cevas rnila avand..." inparätila ceflu- est regnumcce- Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in Julomuluf craiu, lorum homini re- Acad. Rom.) ps. XXXIII : carele vru sa bagi qui voluit r a- ge s am a cu slu- .Acest särac sub cer au strigat tionem ponere gile lui. Deci in- IiDomnul in sOma l'aubeigat... cum servis suis. cepandil elfl a ba- Et quum ccepis- ga s a m a... Enachi Cogalnic6nu, Letop. IIIP. set rationem 202 :vazand ceilaltiboleri cum se ponere... poarta trebile, iDomnul cazut cu si la margine : sa bage sa ma" este totul la mese maili zeefeturi si prim- explicat prin sa le Ta same. blari si la alte desMtari a lumii, luasa Ibid., Paul. ad Tim. I, 4: cu tntii un mare obraz inu'l baga Nece s bage Neque in te n- in samai facea ce le era voea lor..." sama povestilor d er en t fabulis.. I. Vacarescu, P. 153 : menclunoase... Gavril Protul, 1652, ed. Erbic6nu, p. Lira mea draga, 90 : el trecu cu mestesug ca intea- Urc'al ted glas! scunst In sdma bagii i nu'i bägä nimiani s a na a..." *ian si c,eas L. Pravila Mateiu Basaraba, 1652, p. 68 : Pedepsir6 celuia ce inbla cc bani Ion Crenga, Scrieri IP.49 :Tot rat' baste mai mare arida '1 vor sti manastiri scroesci, clan vrei sä te c'au inblat de multe on ii s'au zis bage dracii in s am a..." pin'au bagat s 6 m a..." Expresiunea bag in sam a" se re- MitropolitulDosofteiu, 1673, ps. fel% catra bag s a m a" intocmal ca LXXII : ieatiin socotela" catraieaiisoco- 11 )) Catu de moarte el nu bagel, sama WM". In pritnul cas nob avem a face Qi de boalt cu lesne se 'ntrama... numal cu o parte din ce-va, inca- sulaldoilea cu totalitatea.Negre- Acelasi, Synaxar 1683, 1. 94- b (Oct. sit,in us se face o confusiune intre 30) :intAio spandzurara io arsara ambele locutiuni, remanend insä in- cu faclii de vanta,si Ta beiga sama tre ele ori-si-cum acea deosebire esen- focula ca apa,i adeveriia la toti cum tiala ca bag sama este mai energic viade pre svantulii ingert roorandu-o ei eap6te sa fte intrebuintat intr'un oiracorinda para facliilor,.." mod absolut, atat de independinte in- Nicolae Costin, Letop. II p. 42 :TA- cat functioneza chiar ca o interjectiune. zandu-se Campolungenii sub alta sta- Codicele Voronetian circa 1550, ed. panire, trimitand ladinsii Cantemir Sbiera, Act. Apost. XIX, 19 : Voda cu pofta ca sa dO ajutor tarn ...siWard s a- ...et compu- cu o sama de berbeci, iara eieat m a pretului loru, t a tis pretiisH- bagat sama, ce Inca cu rusine ail Oaflara ciinci in- lorum, invene- scos pre trimisii lui Cantemir Voda..." turérece... runt pecuniam Axinti Uricarul, Letop. IIp. 158 :

LM... 1)Tata ca trimite Hanul si Pasa oaste

2327 BAG 2328 ca sa va scoatä din tail dela Mol- organic, din sensul cel fundamental al dova, dar4 vols4. nu bdgati sama, lui bag faire entrer",locirtiunea cea ce s6, v4 stringeti la un loc..." a treia :bag de sam s'a riscut A. VAcarescu p. 35 : pe ocale indirecta din bag sama prin constructiunea substantivala ba De aceia de tl-e tema, De dreptate bagii s O m A ... gar e de sa m a, o constructiune Mae corecta, cad ceea ce verbal eü bag A. Pann, Povestea vorbei, II,97 : s a m 4 este neapOrat substantival o b 4 gar e de sama, dar o construe- 8,i cauta, 'n lume bArbat sa. gäsdsca tiune de unde numal printr'o incorec- Ca pe o muiere sal imbrobodesca. titudine s'a putut trage noua forma Ea sA fie mare, ce o vre sA Lea, Barbatu'l la tote ca mutul sä taca ; verbala : bag de sa m a, de vreme ce daca glsesce vre un la-m6-mama: verbul bag nu se construesce nicl o Nu vede, n'aude §i nu bagd sam A, data cu d e. De parere bunA, pe care 'ntalnesce Mitropolitul Dosoftelu, 1673 ps. XIII: i§i lauda casa §i se fericesce... Pentr'aciaia, Doamne, le trimite spaima Costachi Negruzzi, Scrisórea VIII : Cindii nu 11-a hi'n viaste sa bage de s am A...... vorbind singur, fara sä bag s a m la un bun batran, care mö privia CU Tichindel, Fabule 1814 p. 181 : care mirare..." nu va bdga de se in a la buna vreme DoinA, din Ardél : de lucrul cel trebuincios, acelula i se va pilarde binele dinnainte 41%2 De lacraml n'a§ beiga s am A, A. Odobescu, Scrieri III p. 21: Bagd Ca le §terg cu-a mea naframd, Dar mi'l milA de obraz de sama ca al a face cu un mem- CA remane fript §i ars... bru al Academiei..." (J. B., Trans. 101, 151). Bag de sam4 este o constructiune cu totul de prisos ,de vreme ce tot- Impersonal : nu se bagd sam a = d'a-una póte sa fie inlocuit4 prin bag man merkt es nicht, es macht nichts" s a m 4. (Dr. Polysu). v. Samei. Bag sam a se 'Ate intrebuinta in- Un verb causativ cu sensul de faire terjectional, ca un singur cuvint b a g- entrer", din data ce se pune in forma -s a mA,cu inte1esul de apparemment, reflexiv4 de se faire entrer soi-mOme" Ace qu'il parait". recapeta prin acesta sensul simplu de Lexicon Budan : B ag sama, in- nentrer",caci m6 fac eti pe mine a terj.,fors,forsitan ,ut adverto ,ut intra" sail se face el pe sine a intra" opinor, ni fallor, mihi videtur. B a g- este identic cu eil intru", el intra", s a m, nu enemine a-casa = ut ad- elementul pasiv identificandu-se cu cel verto, nemo est domi". activ. Astfel reflexivul m6bag ince- Basmul Ardelen Filutul oil"(Tri- teza de a aye un caracter causativ. buna din Sibiti, 1887 No. 4) : nu mai' I. V4c4rescu p. 11 : voir4 a da fat4 cuFilul-oil,ca b a g Strigand intreb : eine este? sam A se cam temea de el..." Cin' aicea s'a beigat? Pe cand bag In samä 0 bag s am Cin' aid fail de veste se desvOltá d'a-dreptul, intr'un mod A 'ndraznit de a in t r at ?...

2329 BAG 2330

In doina din Ardél : importanta, datorita tocmai formei reflexive, care materialmente se con- Frump, verde lapte acru, Me beigai sluga Ia dracu... funda cu forma reciprecA :cand noi (J. B., Trans. IDS). clicem el s e baga"§ieIs e certa", numal gramatica deosebesce in prima insemneza je suis entre au service frasa un verb reflexiv el' se baga p e du diable". s i n e" si 'n cea-lalta un verb reciproc De asemenea infraselecitate de el s e certa unii cu alti I".Prin Laurian si Massim : Fiind-ca nu mai forma dara reflexivul m 6 bag capeta aflualtmijloc de train, m'as bdga o nuanta de amestec inafacerile al- ar g a t la cel din urrna töran. Et nu tora ,pe careneutrulin tr u n'o me bag respuncletor pentru un om are. De ad m bag,cu sensul pe- misel ca tine.Daca nu esti bagat la jorativ de a se amesteca", in Ion- cine-va,bagd-te la mine (sub-inteles: tiunile citate de Laurian si Massim : argat, servitor etc.). Me bag pentru Tu esti feta mare si nu ti se cade tine, cad pentru altul nu m'as bdga a t e bdga cu copile. Nu vö bdgaci (sub-inteles : respundetor sat alt ce-va cu miseii. Et nu mèbag cu tine. analog). A se bdga la vaci = a se baga Cine s e bagd cu copiii, mai copil e. vacar ;a se belga la ol,a se baga la El s e bagd in tote. Faceti ce scitT, ca vita a se belga la drumul de fer,a et nu m 6 bag. S e bagd in pareti. Ce se bdga la militia etc." t e bagi in mine ? etc." Tapte taine, 1644 p. 109 :de nu Coresi, Omiliar 1580, quatern. XII va tine mente nemiea sa fie vadzut p. 5 : se temé de Jidovi, casa s e in vis, atunce s a va II bagat diavolult bagase Jidovii :cine va ispovedi Hri- de-i va fi facut pacoste..." stos, lepadatt sa fie de besereca..." Pravila Mateiu Basaraba, 1652,p. Urechea, Letop. I p.172 : atata 533 :ei sa nu se lepede ,ce sa ste groazale - alldat [Ungurilor Petru de fata la vreme candt trebue sa se Rares], cat la vreme de primejdie ce bage chezasi..." era si pribag la dansiisdhlperduse Pe data insa ce forma nu e refle- Domnia, si dupa ce s'ati dus la Turd xiva,bag isi pastreza caracterul set lasandu'si Doamnai cuconii in Cicet fundamental causativ :te bag sluga, cu toata averea, atunce Ungurii, ne- il bag argat, ve bag la vaci, insem- cum sa se bage511jacuosca, ce Inca neza :je te (le, vous) fais entr e r". i-ati pazit..." Mitropolitul Dosofteiu ,1673 ,ps. La Macedo-romani bag functioneza CXXVIII : QJc Laurian si Massim mai ales cu insemnarea de punere, as e- SA cu sfaceria 'n ce trage SAcerãtorl co vorti vria sä bage... Q.are, culcare: puliulu se bagd pre arbure ; nu bdgafi mana la capu ; la Doina din Ardel : baga-te in pat". Cu alte cuvinte, Macedo-romani alt predomnit construe- Cine m'a bdgat ct a n. a, tiunea lul bag cu p e assupra con- Nu'l maT trebue pomana... structiunii cu I n icu1 a ;aci este (J. B., Trans. 304 ton, deosebirea. Constructiunea cu p e Reflexivul m ë bag difera totusl de am vecluVo mai sus si laDaco-romani, simplul in tru printr'o nuanta ferte dar ferte ray. Ambeie dialecte aes01--

2331 BAG 2332 tindu-se in secolul X, sensul cel fun- inteo limbA un z () nu trece in g, damental causativ al lui bag faire si prin urmare, lucrul fiind foneticesce entrer" a trecut treptatla Macedo- peste putintA,fiein cuvinte moste- romani aprOpe de tot la sensul derivat nite, fie in cele imprumutate, din gre- de placer", dar n'a desp4rut cu de- cul vaz o, ori-si-cum l'am suci, nu e sAvirsire. Macedo-romanii1C cai non chip sa OsA romanul bag ;un g,din f)a belga lingura t r u cOnac = in cenac", contra ,putOnd prinpalatalisaresa a bdga mitria t ru 61A = n 61S" (Pe- trOcA in z (0, mai cu samA in limba trescu, Mostre I p. 39). In textele cu- grOcA, unde elenicul &o vine din cy lese de Dr. Obedenaru (ed. Bianu, p. 87) (dytog,c'ey*,o,4oc), deci rnedio-grecul noi citim : jdo pOte sAse tragA din rnmanul Tote sbOrAle a T6tevorbele bag. Mara de acOsta, Romanii pose- calluiPerpilita calului Perpelita dftnd ambele sonuri b §iv,earlso- Isl. le bgã tu § i - 1 eMO bine vAesc la nol numal in vorbe de ori- minte gbine... in minte... ginea latinA(v. B), nu aveat nevoe Asupra originii lui bag s'ati emis de a preface pe medio-grecul v (16) pins acum pArerile cele mai curiOse. inb ,cil'arficonservatcasi 'n LAsSnd la o parte bag ab obsoleto väpsea = floitirtiaov" ;pe cAnd Medio- vagi o unde et va gin a" (Lex. Bud.); grecil fiind lips*" de b,pe romanul b cu atht si mai virtos etimologia cea din bag trebuiat vrênd-nevrOnd sA'l celtico- franceso - englesSpropusAde prefacA in v din fi'd(o. Nici Grecil insS SasulSchuller(Argumentorumepi- n'ati luat dela Romftni, nici RomAnil crisis,Cibinii1831P. 79) ;ne vom dela Greet Analogiile intro functiunile mArgini cu Cihac, Laurian-Massim§.1 Jul bagi ale Jul geN, analogil neconte- Miklosich. stabile,se datorOzA numal impregiu- DupS Cihac (II, 638) noi am impru- rArii cA, neo-grecul fid'u) n'are a face mutat pe bag dela Neo-greci, cel mult cu ficaXco,ci este o desvoltare sema- din epoca bizantina, anume din :fidCco, siologicA a vechiulul grec ificico, care ficivw(ficiaco)mettre, placer ;mgr. era un causativ din #ce a merge" : floc fic'8tv mittere, ponere, immittere, in- gehen, fldN lasse kommen, bringe" jicere, addere, adjungere,imponere, (Curtius). Neo-grecul ,6(gco insemnand exequi, adimplere, adhibere, apponere darS in fond faire entrer", ca si ro- (Du Cange), igoEco fthrco mettre dedans, mftnul bag, accepViunile cele ulteriOre introduire ;ficicolc v;v voiiv pov se ale ambilor trebuiail sA se intAlnOscA mettre dans la tOte, se proposer ;ficico mai mult sail mai putin,i ele yvaiacv faire attention ; ftdo 6.1(A rOnov intAlnit. DacA vr'o inrudire geneticA estimer,tenir compte ;dwiidtxa existA, apol pOte numal dOra, dupA chrdvw accuser quelqu' un S tort; fici.co cum vom vedO mai jos, intre bag §i ,ucimea prendre quelqu 'un a tOmoin; intre vechiul grec thxflw nailer", dar 1902(.06 lcrjmoddei substituer." Nol o inrudire forte departata. am reprodus pSrerea lul Cihac in tOtS Lauriani Massim (Gloss. 42) pro- intregimea el, cAci ea, daeS dovedesce pun urmAtOrea etimologia :Noi cre- ce-va,apol negresit nu cA Romanii dem ca fOrte probabil, ca bagare de- ail luat pe bag dela Neo-greci,ci nu- rivA din latinul pa n gere, mai sim- mai dOrA cA Neo-grecilraaluat dela plu p a g-er e= grec. Trilyvvitt (aorist Romani. In adevOr,nici o-datA nici krdpiv), cu InsemnArile :a infige,a

2333 BAG 2334

Indesa, a stabili,a pune. Din acest nu trece la Romani in b, §i deci bdgare inteles al verbului latin ese forte na- n'are a face cu panger e. tural si usor intelesul general al ver- Miklosich (Slay. Elem. im Rumun. bului romanesc befgare, §i prin urmare p. 8) inrudia pe romanul bag cu alba- din partea logica nu este nici o difi- nesul ba ig a purta", privindu'l ca cultate.SA consideram darn partea un element tracic in limba roman. formala a vorbei.§i mai intath,ca Diefenbach (Kuhn's Zeitschr. XI, 285) dinverbe terminate lainfinitivcu a nimicit acesta etimologia In urma- - e r e,atat Latinul catsi Rornanul torul mod : Nu mai putin prin forma pot forma alto verbe terminate cu cai prin sens romanul Ware nu se -a r e ,este ce-va fOrte cunoscut :din potrivesce cu albanesul gheghic b a i g, dicere", sedere" etc. se forméza in in care - i g este numal odesininta latinesce dicare",sedare" ;asasi verbala, 'fartulpina e bar (sanscrit in romanesce asedare", scnpare" etc. bhar), care s'apastrat in albanesul comparate cu sedere", incapere". In toschic mbar (la Xylander turdiy §i puterea acestui proces, din pagere pJrceeiiy, la Hahn m b a cu sensul de Romanul a putut forma pagar e. tinere, pe care'l are sipactfiy la Xy- Remane acum a explica trecerea lui lander). Un cuvint atat de des si atat p in b. Legea lui Grimm de substitu- de multisemnificativ ca bag trebui sa tiunea consonantelor se aplica nu nufie fOrte vechiu8ibastinas in limba mai dela oliinbäa alta de aceiasi romana". familia,ci si la aceiasi limba in dife- Din cele trei etimologie de mai sus, ritele epoce alevieteisale,desiin cea mai seriosa este aceia pe care o unele limbi cu mai patina rigOre decat dad Lauriani Massim, nu pentru ea inaltele.De cedarn, tocmai limba a nimerit adeverul,ci pentru ce,in- nostra, asa de batrann, ar face o ex- lesnesce nimerirea luT prin urrnAtórele ceptiune dela acesta lege ? De ce, In doe puncturT :a) bag este un element puterea acestei legi, in latinesce aceiasi curat latin in graiul romanesc; b) bag vorba ar fi trecut prin tóta scara la- pOte sa derive dintr'un verb latin de bialelor, incat sa apara si cu pi cu a treia conjugatiune :e r e,nu nea- fi cu b, cum: pario = produc, nasc; perat din prima :a r e. fero = duc, i bero" in salu-ber Trecerea din a treia in prima con- purtator sati aducetor de salute ?§i jugatiune servesce in latina,intre alde ce siIn limba romana labiala din tele, a forma verbi causativi.Astfel aceiasi vorba sa nu fi putut percurge dicare este un causativ din dicer e, macar unele din gradele aceleiasi scari, sedare un causativ din seder e. incat sa apart, cu p in pagan, cu b Nu toti causativii de felul acesta figu- in Ware?"Trecend pesteeresiele reza In latinitatea cea clasica ;o sama linguistice celeincidentale din acestA cata sa fi fost proprii numai latinitatii argumentatiune, cari in ori-ce cas sint rustice. Sensul cel fundamental al lui mai mici decat eresiile lui Cihac, ne Ware fiind causativ :faire entre'', marginim a respundelaintrebarea noi II derivam d'a-dreptul dinlatinul prin care incheia Lauriani Massim : rustic vadare faire aller en avant", //de ce ?" De ce ? pentru ca asa este : causativ din vadere aller en avant", asa este faptul positiv ca nici inrudit'Atecu vechiul grec fidJogpi alata, dar absolut nici odatn, latinul p ficedico. Sa se observe ca vadere in

2335 BAGATEL 2336 sinonimica latina se deosebia de ire prin Baga.,s.f. ;t. de Comm.: écaille aceea anume a insemna o mergere e- de tortue. Testa de bresca testesa" nergica, inlaturandi biruind pedecele (Vnenu). Un fel de os din care se (Barrault et Gregoire). Singurul punct face diferite lucrurii scule, precum de justificat in acesta etimologia este tabachere, inele, bratare etc."(Costi- trecerea latinului d la Romani In g. nescu). Turcul baga cu acelasi sens. Din occido" rornanesce ucid" Si A. Odobescu, Scrieri I p. 451 : Or- ucig", apoi ucigas". Din putridus" namentele stipate nu se pastrara decat simucidus"putred" cu putregaiu" pentruunelte eclesiastice mai mici simuced" cu mucegaiu"; din pur- sag pentru mobile de biserica fara ced" gerundiul poporan purcegand". de insemnatate liturgica. Aceste obiecte In aceste exemple ne intimpina d'o- nu se execute' mai nici odata in IA- carn-dath numai sovairea intre d §i g, tra, ci mai adesea in metale de pret, o sovaire MA, forte interesanta prin in os,in corn, in fildes,in sidef,in aceea ct d tinde a deveni g tocrnai baga ori in deosebite lemne..." de 'naintea lui a, adeca a vocalei ce- v. Fildeg.Sidef. 1. Tun. lei tematice din prima conjugatiune. 0 trecere ins. perfectä exista in strig", Bagatél, s. m., saü bagatèlä §i )7strigare", din latinul strido", stri- bagatea, s.f. ;bagatelle. Un frantu- dere", unde este tot-o-dath trecerea sism saü 'Ate italianism (b a ga t ell a, din a treia in prima conjugatiune, dar span. bag a t el a) ,intrat in limba o trecere intamplath deja pe terenul romana deja in secolul trecut si care, romanesc, nu pe cel latin, si de aceia daca va remane in grain alaturea cu ne-causativa. A trage pe strigare" flee, cu moft icu alte chiti- din exquiritare, par syncope critare busuri, este o adeverata bagateld. gritare exgritare transpose en ex- Romanii se incercara dintru'Maid 551 trigare', dupa, cum o face Cihac (I, 266), turcesca ,dandu-i forma debcrgatea, este ce-va mai pe sus de ori-cea- la plural bagatele. berratiunelinguisticaposibila.Prin Critil si Andronius, Iasi 1794 p. 29 sens si prin forma, strig" este din ast a nu este dealt o ba gaM,at. 77 punct in punct latinul strido". zisti Erosti ;i de socotesti,i acesté In flexiunea lul strigare" din stri- niste bag atele..." dere" ori-ce urma din d a disparut. Ibid.p. 42 :nu'lg inpaca dealt" Tot asa in beigare = v a d are faire cu mancare, nult veseleste decatil cu aller en avant" causativ din v ad ere giucareii cu bagatele..." aller en avant". Din simplul v a d e r e Romanii aü conservat numai impera- I. Vacarescu p. 317 : tivul va = vade !",des Inca in ve- Dar an nu b6u§I paharul? chile tipariturii 'n care initialul v Ba doA pahare rele : n'a trecut in b,desi a trecut in bet- Dol fecTorI nu's bagatele!... gare =v ad ar e, dupa cum n'a trecut in vechiu vetulus", desi a tre- A. Vacarescu p. 34 : cutinbatran = veteranus", doue AtAta numal IV zic, vorbe din acelasi vetus". SA n'o numerl drept nimic v. Bdgare.Bagat.Strig. drept beigateld chiar A mi3 omori 'n zadar...

2337 BAGHIUNETA 2338

Tichindél, Fabule 1814 p. 407 : nu tela smintitA §i dela Bagdat sa poate e lucru mi c, inse pre langa acésta Intoarce..." ce vom zice, e bagatel..." ExistA in Romania o familiA Ba Oat, A. Pann, Erotocrit p. 82 : apoi un sat in Braila Bagdatul-n o ü, ba §i Sloboclia-Bagdat in Rimnic- Acum o sä se curioasca acel dulce cantaret, sArat. Ottrebui sa se arate din toti vitOz mal v. Turc. istet, Cac1 clad, pe acel tlece a putut s. 'nvinga el, Astlupta osä-Tpail cä e un joc Bagéc, bagég, s.n., saA bagècg, bagéga, s. f. ; lucarne, le bas du tuyau Alexandri, Iasii in carnaval, act II de la cheminée. Bagiagd estelocul sc. 6 : pe unde ese fumul in pod"(I.Dimi- Lunatescu :Cat ii acea so,xtéla? trit,Vasluiu,c.Mircesci). Se intro- Cati :Trei-ljecii doi de galbini. buinten numai in Moldova. Este tur- LunAtescu : 0 bagateld!..." cul baga cu acela§i inteles, cuvint v. Flee. trecut de asemeneala Bulgari,la Serbi, la Albanesii la Neo-greci (Mi- klosich, Turk. Elem. I, 17). Bagdadia, s. f.;plafond. Se intrebuinteza numai in Moldova. Ne-a venit Alexandri, Paraclisierul :in fund o portita se deschide in zaplaz ;in dela Turd.Cihac(II, 545) :turc bagda di stuc ou platre a la maniere drepta o surA ca bagecd spre scenA..." §ila pag. 1767 explicatiunea :bade Bagdad ;de la memo origine esp. baldaqui, baldaquin, itbal- geed, gura de jos a coplui". dacchino etc. de l'it. baldacco, v.1. Turc. nom de la ville de Bagdad (arabe b a g- d a d i),oü ces etoffes précieuses, ces Baghitd, v. Babild. brocarts se fabriquaient". Este istoricesce interesant numai in legatura cu Baghiunêtà (pl. baghiunete),s.f. ; alti termini architectonici intratila t. milit.: balonnette. Frantusism cu- Romani prin limba turn,cart' sint noscut in limba romana apr6pe de multeti intro car! flguréz isino- doi secoll, dqi nu sub forma actuala nimul t a va n, mai respandit in grain. b ai on et A.L'ail introdus la noi ar- v.1. Turc.Duçumea.Bagdat. mata rusescA, a lui Petru cel Mare, sat 'Ate mai de 'nainte Polonilbut' Bagdat, s. m.; t. de Geogr.; Bag- Sobieski. Polonesce bagn et , de unde dad. AltA data cel mai vestit centru se explicA g in forma romanesca. al civilisatiunii mahometane, Bagdatul Nicolae Costin ,Letop.IIp. 68 : traesce pinä astAdi in literatura§i Moscalii cu mare indraznireailin- chiar in mernoria poperelor orientale ceputa'Tgoni §i giunghia cu §pege §i a celor legate cu Orientul. si cu baghiunete ce sint in gura flin- Ion Neculcea, Letop. II p. 422 : de telor..." o parte era tArgul Bagdatuli de alta A. Odobescu, Senior!IIIp.601 : parte era apa Efratului..." virful baionetelo r§itAipl sa- Cantemir, Chron. I,258 :precum biilor ajung pe luptAtori..." sA zice prost cuvAntul turcesc: soco- V. Spagd.

2339 BAHMET 2340

BaglOcura. districtul Botosani,Bahluiultrece prin Batjocurei. V. primesce insine patru riulete Batjocuresc. Bagiocuresc.j sat pöraie,din call unul se chiama Bahlulet, sise vérsa inJijia la Bagrin, s. m.; t. de Botan.: 10. Ro- Tutora. In documente scrise cu cirilica: binia pseudo-acacia, acacia blanc ;20. hax-an, buna-óra intr'un crisov din Cytisus laburnum, aubours. Salca m, 1453 (Arch. ist. I, 1 p. 103). A c a t.Oltenesced a f i n.BagrIn , Ion Neculcea, Letop. II p. 449 :air une-ori braghin,i chiar magrin, se dice mers podghkul pe Bahluiu in gios, in Banat atat la salcamul ordinar, ail trecut Bahltaul pre la Cacathzeni precum ila salcam-galben (S. si all luat pre la §anta iall trecut Liuba,c. Maidan).Se mai aude tot codrul la Araslui u..." acolo pentru cel de'ntain si terrnenul Am reprodus intr'adinsacest pa- breb en e (M. Juica, Sredistea-mica). sagiu, pentru a se vec1.6cá originea Bagrin este serbul bagr en a (Ka- numelui Bahluiu pare a fi in cea mai raciliO),care insa nu se scie de unde strinsa legatuthcu. a celor-lalte loca- vine, negresit prin transpositiune dela HUAI avénd acelasi sufix toponimic numele unei alte plante. Din ba gr en a -1 Ui, intre earlcele mai cunoscute Romanii àü facut bagrin prin analogia sintlrasluiu, Covurluiu, deaci cu anin sat arin. Tesluiu sialtele, nu numai in v. Salccim.Braghinei. Moldova, dari 'n Muntenia. V. -lulu. Bahadirca.,s.f.;provinc. :be- Cu trite astea, pe de alt a. parte, este gueule. Babornith ce face pe virtucisa a-nevoia a desparti pe Bahluiu de un batrana prefacuta"(airienu, Elem. cuvint comun existinte Pink astkdi pe turc. 12). Acest moldovenism figurka, a-locuri in graiul poporan,i anume dupa cat scim, numal in dictionarul balhuiu. frances-roman al lui T. Codrescu. In- Balhuiu, sinoMm cu m o c irla i tru cat privesce graiul romanese, bacu nAmo , numesce poporul pkmin- hadircci n'are a face de loc cu Turcii, tul inmulat peste m6sura cu apa ce ci ne-a rëmas d'a-drentul dela soldatii vine de pe scursura unei vai marl sail muscali din epoca ocupatiunilor mili- mid ;cand Omenii tree prin astfel de tare, cel mult de pe la finea secoluldf locuri cu carul sail numai cu vitele trecut.Rusesce femininul 6orampRa, slobode, se innomolesc sail se scufundk, rostit bagat irc a, insemnéza eroina incat abia cu mare greutate .es afara. in sens ironic sail comic, adeca tocmal Cand balhuiul nu e adinc, ci numai de begueule", pe cand masculinul baga- 1-2 decimetri, atund se chlama sl 6f tir" se Yea caerotic` numal inac- sat t urb ucal a" (D. Basilescu, Pra- ceptiunesericisa.Rutenesce bah a- hova, c. Drajna-de-sus). t ir ca femeiä bogath" (2elechowski). Nu cum-va Bahluiu§i balhuiu v. 1.11-uscal. sa fie unuli acelasi cuvint, diferentiat printr'o uscirk, metatesa? Bahamet.v. Bahmet. v. Covurluiu.

Bahltiu,n. pr. loc. m. ;rivière en Bahmet (plur. bahmect,), s.m.; pe- Moldavie, affluent de Jijia. Isvorind in tit cheval de race noghai, cheval tar-

2341 BAHORNITA 2342 tare. Tatarii Nogal din Grim sidin cage, marais. Bahnd, loc mlastinos Bugeac aveati nesce cal midi, dar forte pe care cresce papur i stuf"(A. iui si tar, pe earlif numlah b a h - MI-611u, Vaslulu,c.Zapoden1).M o - m a ti cu earl Mceaü invasiunile lor Cirirt.Mlastina.Smirc. Bal- in Rusia,in Poloniai 'n Moldova, tOca. Bulhac... astfel c. termenul bahmet ,ea nume Biblia erban - voda1688 ,Esa., tecnic al acelei varietatl de cal, a p6- XXXV, 7 : truns tot-o-data la nobsi lavecinil ...a colo veselie ittlaetitia a- nostri. E ciudat ca Cihac (II, 4) vrea pasarilort ,odai vium, caulae a- cu ori-ce pret ca acest cuvint curat de turme de tre- rundinis et p a - tataresc sä fie la noi un slavism, desi stiesiband... ludes... relatiunile ndstre cu Tatarii erati di- Alexandri, Boleri iclocol, act I sc. recte, frnici o mijlocire din partea 12 : stejarul cel drept cresce pe munte, Slavilor ;ba Inca bahmeri eel mal in aer viti 'n ë1in sanetOsa, bar vestitl emit din Bugeac, adeca chiar nu in bahnCt..." de pe teritoriul Romaniei. Vechil scrii- 0 multime de localitati, unele fOrte tori poloni (ap. Linde, V. Bachmat) ne vechi, pOrta pumele de Bahnd, B a 11- spun ca bahmetii aveaii piciere scurte, nita, Bahnisdr a, BAhnaseni. erat grosolani, incepeaii a fi bunt' de Sfitocul rnanastirii Tismena, MSS. cathria numal dela patru ani in sus, 1646 (Doc. Rom. II No. 3p. 5,in dar intreceat la gona pe eel mai fru- Arch. Stat. din Buc.) : Vladul voevod mosi armasari. feciorul Vladulul voevod ,let7019 Balada Grue Grozovanul": (1501)dat'ausfinteimanastirisat anume Bahna toata cu tot hotarul..." Dacti vodeai vedea, Satul Bahnci deja inainte de 1360 El in graba se ducea Chtar la grajdlul Hanuluc sub Vladislav Basaraba (Venelin, p. 6, Hanulul Tatarulul; cfr. ibid. 129). Cdnd la grajdlu el co zdria? Este polonul b a gn o, bohemul b a h- Un bahmet ce tot sarIa, n o marais". Un 014 cam patrarel, Bdhnire. Beihnig. E§ia 'n vdr6,cinckel... v. Bahlesc. Bdhnos. Cuvintul se rostiai trisilabic :bahamet. 1.13Ahnita. v. Bahnci. Balada Fata cadiului" 2-Bahnita. v. Bahornqd. 6ite du in grajdiul meii Doltalege-un pulu de smell. Bahbrnita, s.f. ;t. famil.: femme Din cincl-clecl do bahameri, depravee. Un lung registru de sinonimi Bahameri cu peril cretl... figureza la Jipescu, Opincaru p. 56 : A. Odobescu, Scrierl I p. 161 : Emil cand e 'ndarjit Rumanu p6 femela tot calusei rötundei de Dobrogea si lul,II Vice ce'i ghine 'n gura, adica : bahmelf sbirliti de Bugeac, abia tot muiere, mulerusca, calu dracului, dracu patthrei icincarei..." 'npelitat, vulpe 'n patru labe, scorpile, v. Bugeac. Cal. iasma, puiu de lele ,teleleica ,talpa ladului ,petrecuta, hacuita,tiritura, Bahnd (plur. bahne),s.f.;mare- papina, patachina,, fleOrta,Urfa, be-

2343 1.BAJA 2344

sOndra, basoldina, bahornild, magmuza, I. Baia bain". ploscasä..." Coresi, Omiliar1580,quatern. XI Este serbul b ahor i tz a sorcière", p. 3:intru baei In scaldatura bahori ti ensorceller "(KaradiiO), apei aduce vindecare..." inrudit pe de o parte cu slovenul ba- Bibliaerban-voda1688,Regn. IV, h arij afanfaronnade", b a hu 1 j a X, 27:

17femme vaniteuse" (Murko), iar pe de §isurpara casa Et diruerunt ti- alta cu bohemul b dchora super- lui Vaalt Si cram- tulipsBaal, et stition,fable" (Jungmann), adeca un duira, pre ia sa fie posuerunteurn cuvint propriti ramurei slavice serbo- bae pana in zioa in latrinam boheme. Pe serbul bahori tz a Ro- ae'asta... usqueindiem manul s'a marginit a'l preface in ba- hanc... hornqd prin analogia cu sufixuldin Tichindel, Fabule1814 p. 286: ase 136,13 ornita; se pOte insa ca sila luni [Omer] toate bdile noroadelorle-at Serbi sa fie sail sa fi fost forma b a - incalzit cu acéstecartf..." h ornit za de vreme ce este la Slo- Colinda muntenésca : vent'b ohorni tz asorcière "(Ma- tzenauer, Cizi slova p. 115). 0 tu, dalbaOiniOra, AMturi cu bahornildcirculéza cu 0 tu, mandra lebejOra, Inbaid te-oluinablia, acelasi sens bahnita, care ar puté Cu tine cit m'olu scadda, sa fie o simpWi. contractiune romanésca, Inbaid de lapte dulce, din bahornip, daca nu cum-va este De-aicea nu te'l mai duce... mai curand o vorba slavica deosebita, (G. D. T., Poes. pop.89). caci bohemesce b a chna insernnéza femeia burtósa", de unde 'Ate sa Poporul descrie une-ori baia astfel existe ba hni tza chiar in vre-un dia- incat s'ar credo cine-va stramutat in lect serbesc. anticitatea romana.Asa in basmul Basmul Insiete margaritar" (Ispi BrOsca testOsa"(Ispirescu, Legende rescu, Legende p.63) :o fata a unel p. 37) : bahnite de Tiganca ce'sI tineadilele La nob este obiceiul, adaoga dina, prin curtea boierului cu ce se induraii ca inainte de a merge la cununia, sa stapanii..." ne imbai am. v. Babornild. Ne vom irnbaia la palaturile ta- taint met, röspunse el. Bala-de-aram a. De ce sa mai facem p'acolo te- V. iiaia. vatura, ? sne imbaiam aci. Baia-de-fen facênd un semn cu mama, apa elesteului se trase intr'o parte si in- 1.Baid (plur. bdi),s.f. ;1°.bain, tr'alta, si in locul lui se vëdura nisce baignoire ;2°. mine, minière, carrière. palaturi stralucite de podObe, incat la In primul sens, sinonim cu s c al da, s6re te puteai uita, dara la dinsele ba. nu si cu fere d e , care este o va- Aurul cu care erati pobeii stalpiisi rietate a bdii; In sensul al doilea,si- ciubucele de pe lingstrésina, licriati nonim cu o C n a. Forma organica, pe del luau ochiL Vna lua de mana pe care ail pastrat'o in parte Banatenii, fiul imp6ratu1uii intra in palat. Vedi este banid. ca, el rëmasese cu ochii bleojditi,ca

2345 1.BAIA 2346 unul ce nici dinsul, dqi era fecior de Geografia Ardelului Mss. circa 1650 irnperat, nu mai vëcluse asemenea (Cipariu, Archiv. 1869 p. 435) :unii scumpeturi. i fiind Mile gatai apa lucra la argint viu, aur, argint, arame, incropita numal calaptelecandii plumb, her,otel,si pre alocure sant mulge dela 60,, intrara, fie-care in cate orase de bai..." o baidi se imbaiara. Fiul imp6ratu- Astadi in Muntenia numaf numele lui nu cuteza sä calce pe pardoséla bclii tirgusorului Baia -d e- ara ma in Me- §i pe velintele cele de mare pret ce hedinti sial satului Baia-de fer in eraü asternute prin palat, de mila, sa Gorj pastreza suvenirea vechilor mi- nule strice frumusetea.Baia era Mere de auolo. pardosita cu tot felul de marmura lu- Constantin Brancoven, 1693 (Cond. struita, 0i adusa din mestesug asa Mss. in Arch. Stat.. p. 217), in o carte incat inchipuia fel de fel de flori, de a Costiinegutitoriuldela Baia- d e pagri si ate nagode t6te. Apa ciuruia ar am a", dice:...cari mosiei rumani din tevi auritei o luau cu nästrape au fost zalogit fachim spatarelul drept sicu cause de aur. tergarele eraü anima oca 700 la Dediul Duca, si acei de matasei in tesetura cu fir de cel bani ce s'au dat pre arama au fost ai bun si cu margaritare. Dupa ce esira Costii negutitoriul,i cand au fost la din bailii se imbracara, trecurk, prin zi, neputand sa, dO amnia, au fost dat grädina, unde mirosul florilorIiim- toate zapisele de aCasta cumparatoare b6ta..." la mana Costii..." Ca termen bisericesc, baiet este vasul Acelasi (ibid. p. 109) :§iTar am care servesce la botez, fonts de bap- dat si am adaos Domniia me satul ce terne". se chiama Baia de ferdinsud Omiliar dela Govora, 1642, p. 121 : Unulu etotal vostru incerfu, o Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, muma pre voi v'au nascut :bala b o- f. 21 b (Sept. 17) : le -Mara gleznile tejuniei; une tite va hränira pre dela piorul cel stangil Madera la voi..." ocne la bcii sa pata rau..." Mitropolitul Antim, Predice ed. Bianu, In secolul XVIII sensul cel monta- p. 196 :i-au daruit nu numai sana- nistic al cuvintuluibaiel a fost deja tatea trupului,ci si a sufletului,bo- uitat in Moldova si 'n Muntenia, fiind tezandu-se de sfintulSilivestru ;s'au inlocuit prin turcul mad em, Tar epi- botezat drept aceia, in bufa a doua a scopul Amfilohie Hotiniul (Gheografie, nasterei..." Iasi 1795) s'a incercat chiar a intro- v. aupd.Feredell.Scalca duce pe francesul minier 6.. II. Baia minière, carrière". v. Modem. Dictionarul MSS. banatén circa 1670 Vilv a- bailor este o fiinta mitolo- (Col.I. Tr. 1883 p. 427) : gica, desprecarese povestesce in Banye. Fodina. ArdOl. Banye de aur. Aurifodina. Francusi Candrea ,Motii p.67 :

Banye de argsent.Argentifodina. 2)Mina e un munte situat la meda-di- Banye' de arame. Aerifodina. apus a Muntilor apuseni si are oinAl- Banye de plumb. Plumbifodina. time de 1744 metri peste nivelul ma- Banye' de fiör. Ferrifodina. rl La pOlele lui e Vidra-de-sus si nu- Bony& de cositor. Stannifodina." mirea sa se ascunde inintunericul

2347 1.BAIA 2348 mitic. Vidrenii spun ca in timpul cand Punctul nostru de plecare va fi darn, si in muntil BiharieT se lucrailMae, latinul rustic balnea, cu accentul o gaina de aur esa din bdi spre a se pe silaba initiala : balne a. Al doilea aseclainvirful muntelui pecuibul punct este grupul consonantic -ln.El set incare erail ale salede aur. ne intimpina de asemenea in adjectivul Vidrenii atrasi de frumusetea ne mai alninus", de unde Romanii all facut pomenita a gainel, in mai multe rin- anin" (v.Anin), 'far prin urmare duriWattincercat s'o prindd, ea insd dupd, fonetica romanoscadin balnea a fugit in jurul minelor de aar dela trebuia sd se facd ban ea, de unde Rosia. De atunci ne mai putOndu-se apoi d'a dreptul bania ibaid.In gäsi aur in bdile din acest tinut, Moti- bania=balnea a de 'naintea lui aüincetatde a le mai Incra, fiind-ca n n'a trecut in a, dup a.cum n'a tre- gaina din poveste era V i Iva- bdilor, cut nici in anin = alninus". Deci, in qi ea a dus aurul cu sine in partile privinta transitiunii regulate a sonu- unde a sburat..." rilor nu exista nid o umbra de difi- v.1.. Vilvd. cultate. Nu mai putin nici in privinta Cuvintul bald a avut in linguistick desfasurarii sensurilor, ,cdci deja pe o sOrta fOrte ciudata. Cihac Ii pusese terenul italic balneum trebula sa de'ntaiu intre elemente latine" (I, 21), fi capaat intelesul secundar de ocna", apol s'a resgandit i l'a bagat intre de vreme ce acest inteles ne intimpind flelemente slavice" (II, 5).Laurian pi'n italianul bagno, de unde fran- Massim Ilconsiderat ca latinese, si cesul bagne ispaniolulb ao. totusiIIaseqainGlosariul "lor Acest inteles de carriOre" sail mi- adeca intre vorbe strdine prinori- nière" catd sa sefidesi-Nurat din gine sail forma".i tOta incurcatura aspectul partilorinferiOre alebailor vine numal i numai din impregiur a greco-romane, mai cu sama din asa rea c i Slavii nordici Rusii, Po- numitul hypocaustum". lonii, Bohemii all cuvintul bania Pentru slavicul bania" nu s'a gasit cu acelasi inteles.Daca nu l'ar aye pink acum nicl o origine slavica pro- Slavii nordici, de sigur nu s'ar afia prik. Este o vorba imprumutata. De un singur glas care sa tAgaduesca ori- unde sd, fie ? Ambele notiuni cuprinse ginea bait dinlatinul balne a.Sa in baid, cea igienica icea montani- cercetarn. stica,sint deacelea earl lesne se In epoca irnperiald singularul b a I respandesc ori-cat de departe pe calea neum nu se mai intrebuinta aprOpe culturala ,trecOnd pe nesimtite dela de loc,ci numal pluralul balnea, un popor la altul. Dupa caderea im- care tindea astfel in graiul poporan a periului roman, Italia n'a incetat nici trece la prima declinatiune, intocmai o-datd, mai mult sall mai putin, de ca folia" di n folium", romanul fOia" a exercita o actiune industriala, co- italianul foglia" = spaniolul hoja" etc. merciala, tecnica asupra Europei in- De altmintrelea, chiar daca latinesce tree. Din terile slavice, acea actiune s'ar fi intrebuintat numai balneu m, trebuias'o resimta mai ales Bohe- si tot inca Romanii l'ar putO aye in mia, cea mai veche ea-insasi prin ci- forma feminina, dupa cum ail pe al- vilisatiune. Bohemul b a 11 sall b a n 6 bid," din latinul alveus", de unde la bain et mine" arputOsd,fie un Italieni si la Spanioll alveo". imprumut dinitalianul bagno, pe

'2349 213AIA 2350

care Bohemii it vor fi transmis apoi rurala in districtul Suceva, cu vr'o intr'unsens Polonflorcab ani a 3000 locuitori. La 1684 Miron Costin bain", intr'un alt sens Ungurilor ca (Arch. ist. I,1 p. 172) o numërä inca banya mine", cgletorind de aci cu- intre orase, punend'o in tinutul Doro- vintul dela Poloni la Rusi. E cu pu- holului inainte de §tefanese;peste tinta insa,i e chiar de crept ca Ungurii, putin insa, sub Cantemir (Descr. Mold. cari la venirea lor in Europa gasiserg, p.17),figureza deja ca tirg numai bai lucrate de vécuri In Ardél, sä fi §tefanescii, tar despre Baia nici o vorba. luat cuvintul dela Romani. Posibilitati §i totusi Baia,sub forma veche de felulde mai sus sint multe, in Bania, cu cirilicafianta,este una din fata cgrora se radica o singurti impo- bocalitäibe cele mai vechl in Moldova, sibilitate,Ti anume aceea ca Romanil intemeiata dup g. unii de Dragos-voda, fi imprumutat dela Slavi satl dela dupa alp' de ocolonia sasesca din Unguri un cuvint,care unguresc salt aceiasi epoca. slavic nu este, pe cand lanot',prin Cronica slavo moldovenesca de pe la sensi prin forma, ca iprin tradi- 1510 (Bogdan, Vechile cronice p. 183) : -tiunea bailor romane din Dacia, el se 11 Aparomb Iar Dragos-vo- constata a fiocontinuitate directa Hoemma Hackur (IAa descalecat din latinul b al n e a. Cestiunea originii npl,Hoe 1111CTO [Bo- intalul loc pe apa externe si a filiatiunilor interne ale oypetut] ua ptid, Moldovei [Bou- terrnenului ban i ala Slavi mai rö- m, MonHant H no- refill mai apoi mane de-o-cam-clata o problema ;cat TON'b Hacktima a descalecat lo- se atinge insa de latinitatea bail la lam Banff II 11- cul Baia §i alte Romani, ea ni se pare a fi scósa din lime whom Ho locurf d'a-lungul on ce indoéla, desi Macedo-romanii alt Kam ri 110 icpirnir. apelor i isve- perdut acest cuvint, pastrat in giurul Halm_ relor... Ion de Serbi si de Bulgari.Turcil Nicolae Costin, Letop. I p. 91 : Su- ctice Cihac(I, 21) ail de asemenea céva thrgulPatdescalecat niste cojo- b a n a bains d'eaux chaudes naturel- cart': sociu se chiama ungureste cojo- les" ;se pete ,dupa cum Turcii prin car, Ora Suceva cojocarie. Asijderepi imprumut atio multime de cuvinte targul Baia Pail descalecat niste olari dela Italieni. Sasi : olarie saseste se chiama b ai a..." v. 2.Baid. 1 2Boac. 1. 2.Bdiat. Cantemir, Hron. II p. 113: hroni- cul moldovenesc cel vechiu pomeneste 2.13alá,n. pr. loc.f. ;t. de Geogr. : de niste Rusi ce-atifost lacuind la ancienne ville,aujourd'hui village en Sucéva si la Bae mai de 'nainte de Moldavie.Se rostescesisedecling, venire lui Dragos-voda..." intocrnai ca baia bain". Ibid. p. 377 : dintr'aceste létopisete, Ion Neculce, Letop. II p. 255 : ga- carile acmu prin manule noastre sa sit'aliatunce un podghiaz mare la poarta, macar ca chipsi socotéla de Bae §is'all lovit hatmanul Velicico adevarata istorie nupot aye, insa cudAnsiT..." pre cat arata ci mai de'nainte de Nicolae CostinLetop.IIp.13 : inturnaré Moldovénilor dela Ardel sa rnergAnd spre cei ce era in Suceva, sti fieaflat nistecojocari Unguri la T-atilovit pe sesul Bdii..." Sucév i niste olari la Baei de un A SLAT Baia este o simpla comunä Iatco Rus la satul carele de pe nu-

2351 2.BAIA 2352 mele acelui Rusi acmu sa sa fie gurOica. Ea fusese inmormintata aci chemand Etcanii ,aceste deailfost intr'o biserica,unde Marco Bandini ase adevarate, putem zice ca de mirat (ap. Kemeny in Kurz's Magazin II, lucru este, cum Ungurii si Ruii, oa- 15) i-a veclut Inca mormintul la 1646 meni streini find,s'atputut stavisi cuurrnatOreainscriptiune :Anno a sa tine pre acéle locuri, iara cei de MCCCCX hoc templuminhonorem movie nici cum..." Beatissirnae Mariae Virginis dedicatum, Cu OM superarealuiCantemir, ab IllustrissimoPrin3ipeAlexandro Baia Inca pe la jumatatea secolului Vayvoda aedificatum est una cum Mo- XV, inainte detefan cel Mare, era nasterio Moldaviensi, cujus piae me- o localitate curat sasesca, avend un moriae conjux Margaretha sub fonte regim municipal compus din Sasi. Baptismatis sepulta est.Requiescat Printr'uncrisovdin 1453(Arch. invitaeaeternaeresurrectionem. ist. I,1, P. 102), Alexandru-voda Bias Amen". harazesce monastirii Pobrata urrnató- Inainte de acea epoca si pina mult rele drepturi in tirgul Baia: mai tarIiu,afara deolaria despre ...5110ECA111 MAN. ...am mai dat, care vorbese Nicolae Costin siCan-

C KOMIO WO/ITS- cu vola sol- temir, ,Baia era renumitä prinfai- 3k1 H 11118r4llil tuzuluisi naria WT &AII H. 141OKItl pargarilor de- Intr'un crisovdin1448,Domnul HMAAH WT FIKK la Baia, ca dela moldovenesc Petru-voda qiceca:lingä MAIM& HA KANIAW mOra lor sa alba orasul Baia ail fost din vechime m o- r0A.HO NAHA- a lua manastirea ri le d omnes ci pe timpul fratilor MAT KO10A. CO- nóstra petot si al parintilor sei"(17lianitzki,Maw- "OA. H NETFIJM KO- anul cate 12 me- pifIJILI AJIFI TieTopilIp. 7). A0A. flUIEHHH,W. H suit' de orcl si 4 La 1402 Alexandru cel Bun harazise TON WORKI AAKAAH mesuri de grat manastirii Moldovita doe mori intregi HA KAMAIIIH FOA fara nici o zaba- o jumatate de mOra la Baia, i'n WHIMS MOHACT11- va ;iaradaca acelasi timp patru case de Tatari tot RE3A6AKA. npo- Sasii din Baia de acolo, negresit remasite din vechea TOM. KAI3E KOMI vor calcavre-o impoporare cumanica a Moldovei (Wi- GACOM WT RA H H. data, acesta toe- ckenhauser, Moldawa p. 55). HMET WTCT0p14- méla, atunci acei Acesta donatiuneafostintarita TH. WT CROAK. Sasi nevor aprOpe peste dot' secoli la 1581, 1593, TOKAIMA. "A plati60ruble 1595 de catra Iancu Sasul, Aron- KOMI. TOPAH GA- argint... voda i tefan Rasvan,call mai a- COKE. HAM HA1ET dauga ca manastirea Moldovita, pe HAATHTH.A.pOlf- linga mori, stapania in Baia §i o ve- RAHcompa... che beraria (ibid. p. 88, 94, 95). De ad insa nu urmeza, negresit, ca In timpul lui Stefan cel Mare Baia Sasiiailfostchiarintemeietoriai a fost arsa, ilustrandu-se prin victoria Riff,alcariia nume Banla nu e de acestui Domn asupra Ungurilor. loc sasesc. Urechea, Letop. I p. 119 : [Matiias Inflorirea Bdii, ca si a Bacaului, se craiul]all läsat calea despre Suceva, datoria Margaretei, prima sotia, a Jul unde'l asteptatefan-vocia, iall luat Alexandru cel Bun, papistasa si Un- spre Bae, unde aü sosit luna Dechem-

2353 EATBARAC 2354

vrie 14 (1466),0. acolo la Bae, cum 1)Baib se chiama usturolul acela al nu vré aye nici o grijä de nici o parte, caruia bulb nu e impartit inc 640 , IIlasa oastea fara nicio paza,la ci ot ova, adeca tot una dela pe- bauturi ci da jacuri. De care lucru a- riferit pina,la mijloc.Cuvintul baib vand tefan - vodatire iprinzand se intrebuinteza numal intovara0nd limba marti Dechernvrie 15, at aprins pe substantivul usturolu : usturolu targul asupra lor,cand el era Mt barb.L'amauclit inimpregiurimile nici o grija ;si find el Seti, 1-ati lovit Tirgului-Frumos" (Th. Sperantia). tefan-voda...." Baib pare a fi de o origine de tot Sulzer (Gesch. d. trans. Dac. I, 140 romanica, ca §i aiu, cepa, u stu- sqq.) s'a ocupat mult cu Baia.El a r oIu. Spaniolul babosa ognon gasit in localitate mormintul unui Sas ou bulbe qu'on garde. pour planter" dela 1652 :Dominus Joannes Wolff (Fonseca), sa fie Ore de aceimi origine de Ban y a",care pare a dovedi ca Iatinrustica cu al nostru bcab? Cu- Sas.ii eel din secolul XV se mantinura vintul spaniol presupune un prototip in Baia pina 'n timpul tub voda Vasile babosus" sad bavosus" ;cuvintul Lupul.Sulzer s'a incurcat insa, cand roman deriva, dupa nob, dintr'un pro- se apnea a cauta la Baia urme inon- totip de asemenea adjectival babeus, tanistice, presupunend ca vechii Ro- cu conservarea luI b prin metatesa lul mani scotead de acolo aur. i = e intocmai ca inalba, = habeat, Numele cel adevörat al päriului, care nib = rubeus, sgaiba = scabies". curge linga Baia §i se versa, apoi in V. Usturoiu. Moldova, nu este Topolita, dupa cum se rostesce astacli (Frunyscu), ci T o- Baibafir. v. Bafbafir. plita, nume ceise (IAin criseve incepend dela Alexandru cel Bun (Wi- Baibarac (pl. baibarace),s. n. ;t. ckenhauser, op. cit. p. 81, 93). Topl i- rust. : sorte de vétement court, pour- t z aslavonesceinsemnezatocmai point. Un fel de i 1 i c.Ca nume de baia: Touiuma, ,9,Eettiiidax a, ther- haina teranesca, scurta,fie femeesca, mae" (Miklosich, cfr. KarachiC ad voc.). fie barbatesca, dar numal pentru copil In terile slavice o multime de locali- sad flacai, baibarac se aude la satenii tati perta acest nume, pe care Ger- din Moldova, din Tera-Romanosca, parte mannIiprefac in T ce plit z.Nu- din Ardel, 0 la Hutanii sad Romanii meleBaia nueste(lard,decat o eel rutenisati din Galitia, dela cari a traducereanumeluipariului T o - trecut 0 la alti Ruteni (2elechowski, plitai insemneza bain", nu »mi- Ruthen. Wtb. I, 9). nière". Baibarac, o haina, scurta la terance v. 1.Baid. §i la copiii dela tera,"(I.Serbulescu, Mehedinti, c. Butoiesci). 3Baiä. v. Bade. Baibarac in Moldova, prin judetele 4' BAIA. v. Baku. IaY siBotosanf pe cursul Miletinului, se numesce ohainäscurtecica a§a Baib, s. m.;t. de Jardin. :plant cam pina la brad. E sinonim cu la I - d'ognon.Baronzi, Limba Romana p. bar u 1,cu acea deosebire insa ca 128:Baib, usturoiu de sa- lalbarul p6te sa fie§i din not, pe mint 4". cand baibaracul se face dinteo hainä 35,486. In. 8

2355 BAICO 2356

veche mai lunga, care a fost scurtata" Baica, s. f. ;provinc.:sage.femme. (Th. Sperantia). M 0 s a. Cuvint in trebuintat intr'o parte In Transilvania baibarac s'a prefacut a Banatului. in b nib alac sat buibalat surtuc La mOsa, care mosesce, in partile pentru femeicroitstrinslatrup" Recite! se dice baba, in ale Bocsei (Tribuna din Sibiln 1890 No. 86). baled'(S. Lluba, Banat,c. Maidan). Inteo doina ardeldna : S'a format,din baba prin analogia cu taica si maica. FrundA verde lasomie, v. Maid I. Spusu-rnI-a maicuta mie, CA mi-a face b ul bAlac rn'a da dupa diac... Baicénu, n. pr. pers. m.; ancienne (Gaz. Trans. 1888 No. 173). famille noble moldave. v. Balco.

Ca nume proprit personal, sat mai Balco s. Baicu, n.pr.pers. m. bine ca o porecla ironica, in ghicitOrea Un nume debotezside familia despre dovlOc" : fOrte respandit alta-data, la Romani, la Bulgari si la Serb! fara a se put6 Pe valea luT Baibarac sci care dela care a luat, sat daca ede Vlad mort si =flat. nu cum-va unit' si altif vor fi capötat (Tara-noa, 1887 p. 1571. din vre-o Iirnbä turanica medievala, erasi Baiu sat Baia cu deminu- Un fel de baibarace se aduceat din tivii se! Bail a, Baice Si Baku sat Turcia, judecand dupa tarifa vamala Baico. din 1761 (Cogaln., Arch. ist.): Bai- Intre Romani! din Serbia, cari intre barace none, de 7 un let". anif 1293-1302 apartineat rnanästirii Cuvintul e fOrte vechiu in limba Hilandar, unul se chiarna Bailo (Do- romana si a avut o sórta curiosa de cum. Hurmuzache, I p. 797 ;cfr. Da- scadere semasiologica. Baiborak era nieid, Rjeenik iz starina I p. 22). numele tataresc al unei stofe orien- La 1453, Alexandru-voda Iliasda- tale pretiOse, care se aducea din Crim ruesce manastiriT Pobrata trei dintre prin comerciul genoves i aveain Tatarii ceiasedatidinvechime in secolul XV un deposit inMoldova. Moldova, intre car! unul se chiama Din acea stufa. se faceat haine. Una Baico (Arch. ist.I, 1 p. 103, 142). din conditiunile de alianta Intre Domnil Intre boierii moldovenesci la 1448 Moldovel siintre regil Polonief era 53 era Ion Baiean (Ulianitzki, MaTe- de a trimite in fie-care an la curtea piff.mr ;viz ricropht p. 72 ;Arch. ist. I, regOsca cate 400 bucati de baib o- 1 p. 103). r a k (Linde ad voc.). Din palat si de- Intre nurni personale intr'un crisov la boieri cuvintul a trecut la bordeiul muntenesc din 1536 (Cuv.d. batr. I teranului,unde insabaibaraculcel p. 239) : B a I a. .scump de alta data s'a prefacut intr'o Intr'un zapis muntenesc din 1604 veche haina scurtata, care adeca fost-a (Cuv.d. batr. I p. 136), intre boierif ce a fost, dar a ajuns un lucru prost. marturi :Baico logofat ot Draghi- v. Coftirid.ilic. Bdibdrdcdrice. neste". Un Roman din Gherghita la 1642 Balbazinv. Bqbafir. Baico (Venelin, 323).

2857 tAltR 2858

Zapis muntenesc din 1681 (Doc. Rom. V. l'Coman.Baibarac.Baler. I No. 174 in Arch. Stat. din Buc.) : ace delniti anome care o a tanot Baler s. balera (plur.baiere,ba . Reim ot Voineste i o am vandut eu led,baferi),s. n. et f. ;1°. lien,cor- StanCol feCorul Baranggi..." don, tirant, nceud ;2°. amulette.Ata Zapis muntenesc din1686(Doc. mai malt sat mai putin grOsa, cor- Rom. I No. 183) :Opré a la Ion i dea, fasia etc.,cu care se prinde, se Baiculti..." legg,se inchide ce-va, sat de care Foiana Baicului", un sat in Moldova spinQura ce-va :camesile Oranilor no- (Fruntlescu) ;apol calea Baiulu1" stri at la guler dou6 baiere salt c h e- SiB aiul- mic" cu Ba Iu 1-mare iet or 1. In special, sgardg ce se pune in Muntenia (ibid.). la gat, mai ales la copii, ca preser- Numele personal Baieu se intrebuin- vativ in contra deochiuluf sarialtor tezapingastallprintreMotil din rele, onca avOnd puterea de a yin- Ardél (Francu-Candrea, Muntii apuseni deca rele: de cand am pus baiere co- p. 117). pilului, ba sa se mai deochie! purtati, Altexistatsiformelefeminine cum ITN, baiere de friguri.Metaforic, B ai a si Bait a (Venelin). baierele inimel: mi s'at rupt baie- De aci numirile de familia Baica n, rele inimel"(L. M.). Baiculescu, Bailescu, precum Baer, baerile, impletiturl de lana sicele topice Baiescl, Baiceni, colorata cusute cu amindo6 capetele Baicolu ,Baiculesci, Bai- de partea deschisa a straitei spre a lesc I. o pute anina dupg grumaz. Baere se In dialectul turc djagataic b a I in- numesci niste impletituri mai sub- semnéza homme riche, seigneur " tiri de lana,descantate de vre-o mu- (Vambery). Tot asa se clicea in limba fere sciutOre, cari se pun la grumazul cumanica: b a y, dives" (Kuun, Codex copiilor bolnavi spre a redobandi sa- Cumanicus p.299).POte de aceiasi ntatea. In fine, poporul numesce pre origine este numele celebrului khagan aid baere si urechile inimel, nemtesce al Avarilor Balan (626), precum si Herzklappe.Frase: Cosa baerulla al regelui bulgar Bal an (762) din straita. Am fost la baba Eva sa'ml dinastia cea turanica. faca un baer la copil, ca e biciag de v.1. Coman.-2.Bale. glochiu.Tusesce asa de tare, incat creTf ca i se rup baerile inimel" (M. Baicu. V. Baico. Juica, Banat, Sredistea-mica). Baler, o ata de lana care servesce Baldir, s.n. ;cache-nez, sorte de in loc de tOrta la galetile dela stana. chale, long mouchoir de cou en laine Beer la straista, la desagi, la pungä, ou en coton. Vorba intrebuintata in la peptare lune, atele cele de pele cu Moldova, 'Jaei pe aluri. canafi legate la pepti trase pe sub- Tera nil la frig II invalesc gatul cu suorii imbinate la spate prin o mar- 17 baidir,o lunga fasia din bumbac sat glee (S. F. Marian). lana colorata"(D. Arghirescu, Covur- I. Baler, baierd lien". lulu,c. Moscu; Tutova, c. lepurenii). Baiere la haine teratiesci, mal cu Culfintul este invederat oriental tu- sama la fete, capotalu de cing6tOre ranic, dar nu turcesc, etc. ce romane afara peste nodal de

2359 BAIER 2360 strinsura sat de innodare ;cheotOrea simtindu-m?s,atunci lalargul met, de 46, de sfOra, de &tan la o haIna, rideam din baierileinimel..." o camé§11 etc." (Costinescu). Descantec oltenesc de aplecate" : Doina din Ardel: St striti Frunda verde frunijulitt, St restriti EO,mandruto, la portitt Din baierile inimel, Numa 'n baierii 'n cratinta... Sa v6 ducetl la fete de imp6rat (R. Siam, c. Orlat). Ca v'astOptt cu faclil aprinse Cu mesele 'ntinse... Sa nu'si fad, fata baieri lune la (F. Popescu, Romanatf, c.CitienD. ile,ca fetesce mult"(R. Simu ,c. Orlat). Metaforic, o intrebare fare balere Baiere la punga, de unde locutiunea fara nod, fart ascundöturt", la proverbiath, a stringebaierele pun- Cantemir, Ist. Ieroglif. (IVIss. in Acad. gei = a nu pr6 cheltui, a face eco- Rom.) p. 228 :Dultii cata-va vreme nomia." in ganduri stand,si la intrebare fara Ion Crengt ,ScrierI Ip.43 :§i baiere ca acela ce st-I raspunzt soco- trecdnd pe lingt un negustoriu cu tind, mai tardiuintr'acesta chipII pungi de vindare, da ginsacul pe o zistra..." punga de cele pe talger, ,cu baerile Printr'o metafort analogt, la A. lungi, de pus in git..." Odobescu, Scrieri II p. 268: se in- Jipescu, Opincaru p. 58 :s6 face funda in balerile unei movile..." ca'tidci. povata cum sa nu chieltu- Baiere la un vas: iesti, pinall tale p6 nesimtite bâerili Cand este trebuinta, de muls oile, pungi..." le bagt intr'un ocol care se numesce Alexandri ,Ginerele lui Hagi-Petcu, strunga, din strunga oile'lesin spa- act I sc. 5 : -taxi unde stall mulgarii, vasul unde Petcu :Ia , Adelo ?Chiar mulge laptele se numesce galett, pe acu'mi dicea ct barbatu-tet te rui- a cal-MI baieri sta asedat un vas mic néza... de lemn care se numesce cupt" (P. Verdulescu : Dar! o spuneam,.. insa Stlagianu, N6mt, c. Hangu). tu n'ai decat st stringi baerile pungil..." Batiere la gat: Ibid., sc. 14 :Iti place st traesci Basmul Fët-frumos" (Ispirescu, Le- ca un haltuiu, trdesce faul meu ; gende p. 146): Acest copil avea un di de adI inainte 'mi-oiu stringebdi- baer atarnat de gat. idactiilua, rile pungii..." vèdu ca intr'insul era o scrisóre..." Baierele inimei, entrailles", par- Inacestsens,la Macedoromani tea cea ascunst, asa dic6nd legatt sat baieru se chiama s alba de galbeni innodatt a inimel: sallmargón etc."lagatulfetelor A ofta din bderile inimel" (Jarnik, (Dr.Obedenaru, Diet. Mss. in Acad. Sprachliches, 16). Rom.). Basmul Porcul cel fermecat" (Ispi- Aci baierul trece deja la a doua rescu, Legende p.54): Mi se rupe, acceptiune,i anume : tine ,bderile inimei de milt pentru II. Baler, Merit amulette". dumneta..." Pravila Matein Basaraba, 1652, p. A. Odobescu,ScrieriIIIp. 256 : 315 :ceia ce poarta baere sau n a

2861 BAIER 2862 rocul ü cesta ce zic oamenii a are mand dinel deminutivul baj or ek name omulü, sau voril cauta de vor (citesce :balorek), termen cu desavir- socoti zioa in care se-au nascutg bunk sire isolat In limba polona : b a jo- Taste au re, aceia sä se canonesca r e k ,nitki zlote krtcone, Fadengold" ani 5..." (Linde). La Poloniqice Matzenauer Ibid. p. 597 : Carele se va fagadui (Cizf slova p. 101) bajorek este sa fie preott, acelula nul se cade sa thrä nici o indoéla. strain", dar nu'i fievrajitorii sau cinpoitoriu sausa gasesce vre-o origine, comparandu'l pe aiba niscare invataturirele sau citi- brodite cu italianul bagliore=fulger" I torlu de stele sau sa faca baere..." Dela Poloni cuvintul a trecut apoi la Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, RutenT : b aior ok Fadengold, grobe f.215 a (Dec.13) : WA sväntulti mit Draht umsponnene Saite"(2e1e- Orestg, dem sa vadi WI cresting si chowski). elt, dee sa lovisa. de strajlariulg, ca, Beer, bcdor,baierd,cuVintul este avand cruce in baerti la piepth,isa fOrte vechiubi fOrte respandit la Ro- vadzu crucia..." mani. Ti aii Daco-romanii, Macedo-ro- Cantemir, Ist.IerogF.p. 295 :in manili chiar Istriano-romanii: baierct, vréme ce noi gIuramanturile cu iscalituri perili in baierd = Haarflechtband" (Mi- sicu peceti intariam, atuncia el cu mij- klosich, TJnters. I,19).Dar de unde loculvrajitoriuluidespre Crivetla vine ? vrajitorlf cel mai dela Delta un baer Deja Lexiconul Budan Ii alatura cu trimisese..." italianul baver o. Laurian si Massim Margaritare a lui Zlatoustil,1691, (I, 114) revin asupra acestei etimolo- f. 6 : chiarna pre dracisi'tscriu baere gie, desvoltand'o in urmatorul mod : qite despoae de mantuire ta..." Spaniolul b a b era = sgarda de ca- Hronograf 1798 (Mss. in Arch. Stat. ciulai babero = servttel ce se din Buc.) p. 889-: unul din boerii lui, spinlur 1 gatul copiilor spre a le numele luT Theoctist, carele aye un preserva vestmintele de bale; ita- baer la grumazi si in baer era zugra- lianul bavi era = sgardade casca vit Domnul nostru Isus Hristos..," sat f4i a. la caciu%, care la trebuinta Peste Carpati se aude io forma se aduce peste gura ,i bav er o= baior. guler de manta". Deci baler sat baierci este pentru Laurian si Massim 27Bdior --= baier.Se obicinuesc insa ambele forme ;ocolinda cu forma un derivat din : b al e, al caruia sin- baior : gular bana clic ei a cautat sa dea si in limba ncistra, ca si in su- Tri pkurereI, rorile el,baierci §i baier".Puteail sa Tri turme ghe ual, mai adaoge pe francesul bav et t e, S'o suit la muntle S'a'§i yap, mal mulde: care nu sedeosebesce decatprin Falã ghe malor sufix :petite pièce de toilequ'on Cu galbAnborers." attache sur la poitrine des petits en- (V. VaYda, Selagiu, in Trib. 1890 No. 85). fants pour recevoir la bave" (Littre). Puteag sa mai adauge pe medio-latinul Sub forma baior, cu sensul de un b avar a si b ava rum ad excipien- fel de ate, dela Romani d'a-dreptul dam in infantibus bavam" (Du Cange). att imprumutat cuvintul Polonil, for- Ori-cate insa ar fi mai adaogat, totusi

2363 13A10§ 2364 dela notiunea de b ale pina la acea de dupa care s'a format apoi un not baler sat baieret e de tot departe. singular analogic :baiur sat baiurd, Cihac (II, 546) desparte fr nici un baior sat baiord, intocmai dupa cum motiv pe baierd entrailles" de baierd din vechiulgrec yet'Rpprinpluralul sat baler ceinture ,ruban, cordon, gripturi" Romanul a ajuns la singu- tirant". Ambele dupa dinsul sint tur- larul sgriptor". 0 paralela si mai in- cesci osmanlii ;dar cel de 'ntait vine teresanta ne ofera cuvintul pajura" din b a gyr, baghr foie,cceur,in- sat pajora," sat pajera", care nu testins,entrailles",iarcelaldoilea este decat persianul pa2an = falco din : b gh, baghy lien, nceud, bande, milvus, milan royal"(Borhani qatiu courroie". Se scie epentru Cihac nici ap. Vullers, Lex. Pers. I,357), adus un fel de legi fonetice nu existä,in- nou6 ca sibaler de catra Pecenegi cat dupa dinsul turcul gh lesne p6te sat Comani sub forma pm", de unde sa trOca la Romani in I. Dar, cel pu- Romani!, 'lards!prinpluralul patin sub raportul semnificatiunii, cum juri", ad capetat singularul pajura", 6re de ufta eli nu mentionOza ma- pajora", pajera". Sub forma baiur, car in cOda pentru romanul beer sat desfasurata d'a-dreptul din pluralul ba- baierd sensul cel forte caracteristic de lurl,ad imprumutat dela no! cuvintul

22amulette" ? In sfirsit, prin ce minune Rutenii : B a i u r, Schnurband, aus pOte sa fie osmanlit un cuvint ro- Wolle geflochten" (2elechowski). manesc de tot poporan, comun tutu- Cam in aceiasi epoca medievala, in ror dialectelor romane si care trebui care strabatuse la Romani orientalul sa fie in ori-ce cas mult mai vechiu b a y amulette" ,cei-laltiNeo-latini decat cunoscinta Romanilor cu Oto- primiat tot din Orient sinonimul ta- mann Gresela lui Cihac a repetat'o lisman" ;si este curios c iacolo sid. AinOnu (Elem. turc. 12), dar cu pluralul a jucat un mare rol in for- o reserva 6re-care, admiterfd turcismul matiunea cuvintului; caci talisman" numal pentru baierd entrailles", dupa nu vine din singularul . arab telsam", cum o Meuse deja mai de'nainte Mi- ci prin forma plurala telsaman". SA klosich (Turk. Elem. I, 17). mai adaogam ci latinul a mule tu m Latin baierul nu este.Turcesc rw era de proveninta orientala asiatica póte sa fie; dar totusi e turanic, adeca (Griinbaum in Z. d. deutsch. morgenl. remas la not dela Pecenegi sat dela Gesellsch. XXXI, 342). Cumani de prin secolul IX, inainte de v. Pajurd . separatiunea Romanilor incele trei ramure. In dialectul turc oriental sat Din baler lien"sicharme" s'a asa numitul djagataic, care se deose- format la not' verbul de sbaier de- besce de turcul occidental sat osman- her"i deshabituer = délivrer d'un lit mai mult decum se deosebesce charme", contras in desba r. Pe acest de sbar Cihac(II,94)IItrage din limba romana de cea italiana,b a exista pina astaig cu ambele intelesuri slavicul brati prendre" ! esentiale de lien" si de amulette" : bay v. Desbdr. lien, charme, enchantement" (Vam- bery, , agataischeSprachstudienp. Balla. v. Baku. 243). Din turanicul baY Romanii trebuiat sfacã de'ntait pluralul &dun, BàIo-v. 2'Bcdu.

2365 213AIU 2366

Bairac (pl. bairace), s. n.; t. milit.: mita dupa obicelu la bariam,§i ma- 6tendard. Steg. Prapure. Fla- niindu-se imparatia Vat mazilit..." m u r a. Purtatorul bairacului se numla Darurile ce se dedeat la bairam sat bairact a r.Ambele cuvinte sein- bariam Turcilor asedati sat petrectstori trebuintat in epoca fanariotica, dar in Romania purtat inspecie numele numai atunci cand era vorba de ostirea de bairamlic sat bariamlic. turca sat organisata la noi dupa modul BrancovOnu, Condica p. 560 : 9771 2 turcesc. Astadi bairactar a dispa- tal. s'atdat pentru baframli cu - rut de tot,far bairac se mai aude rile ce s'at dat Turcilor de aid la numaY dolt in sens ironic. bairam..." Lefile boierilor in 1776, ed. Rascan Ibid.p. 712: bariamlicurile p. 74: 4 BalractarY dela 4 ste- Turcilor celor de aid oelise da la guff de LeventY cate 7 pol lei unul..." bariam..." Alexandri, Sandu Napoila : pe cand Turcul bayr am jour de fete", cu unirea,scitY, mai an t6rt,si eü bayram I yq concernant le jour de am purtat bairacul, i et am &cat fête" (äInénu). hora unirii in coIIa Petrea bacalul..." v. '.Turc. Dupa Lauriani Massim (Gloss. 46) se aude si forma baiarac. Balramlic.v. Bairam. Turcul bairak Otendard", b a i rakdar porte-enseigne" (pnenu). '-Baiu.v. Bciiez. v. Sangiac. 2.Baiu (plur. baiuri),s.n. ;peine, BalractAr.v. Bairac. tourment, angoisse. Cuvintul unguresc b a j ,trecut la Romanii de peste Car- BaIram.,s.n. ;t.de Calendrier pati, fOrte rar de dinc6ce, dar frumos turc:lebairam, fete solennelle chez sienergic. les musulrnans.SerbatOre cu care Multa bibai mult baiu pe capul musulmanif termina ramadanul sat nnatru" se dice pe la Nasaud (Gazeta ajunul lor" (L. M.). Pascile turcescf" Transilvanief 1887 No. 261). (Cantemir). Baia --= belea, nacaz, sup6- Cuvintul s'a introdus la Romanf in rare, nevo e.Se maY folosesce in secolul XVII din causa peschesu- sensul :am de lucru = am bah/ cu 1 ul, pe care DA/nil romani se facura stpatul ;m6 dOre, mi-e ret la cap = atuncf datori de a trimite tot-d'a-una am Mitt cu capu ;ce baiu 0 = ce't1 Sultanuluf cu ocasiunea acelel serba- lipsesce ?eel!past, ?cebaiuaf tori,cand se mai faceat tot-o-data cu...? In acest inteles din urma intr'o darurl si la altI Turd cu véda. doina : Constantin Brancovenu, Condica de venituri 1694-704, P. 516: S'aü dat FA Mini& cum vel vré, pentru un cojoc de ris ce s'at luat NicY un balu nu tl-olu ave... dela cojocar, care s'at dat pocl on impäratuluf la bairam..." Fi asa : eel baiu (cu -u articulat) mal Se rostia si bariam.. are intelesul: ce este ? ce'i de facut ?" Amiras, Letop. III p. 136 :Wail (V. Vaida 1Selaglu,inTribuna din putut sa stringa haraciul ca sa'l tri- Sibiu 1890 No. 85).

2367 BALAMA 2368

Locutiunf din Lexiconul Budan : Sattidaiisalbai margele, Nu'inf face atata baiu = scar b a, SA'tl iou cercel iinele. Beau, marfa dela vol val, peste-mana; Nu se porta pe la nol... A m mult baiu =tréba, lucru; Am37 baiu cu cine-va = pric e, (Sevastos, Cantece moldov. 1;p). ciOndra; Pentru alte exemple, precum §i ori-

7,Cate odata se intrebuinteza in loc ginea cuvintului, de b 61 a". v. '.Ba (p. 2251). Doina din Ardél: BajOcurä Batjoeurtt. Aoleo, mai hot de dor, 1 v. Batjoeuresc. N'am topor Bajocuresc SA te omor, Niel secure sa te talu, SA nu maI am nicl un WW1.- Balab6n. v. Balciban. (J. B., Trans. p. 93). BalabUsta, s.f.; t. famil. :Juive mariee, femme d'un Juif.Tot-d'a-una Alta : se Yea ironic, buna-óra balabusta in Nicl de pita n'ar fi baiu, Jocul papu§ilor "(G. D.T.,Poes. Dar nu schi face malaiu... pop. 126). (IStandrescu, Elem. rang. 38). Th. Sperantia, Itic calare" : Un Ovrehl cu balabusta Chiuitura din Selagiu (c. Garceiu) : Cum sub sara sta la masa, Dinteo data 'mbucatura N'alba nlime g r ij e me, Dela gull jos o lasa... Ca lo joc cu vara-me ; N'alba nlime balu mnleu, Ca Yo joc cu varu-mnleu... Alexandri, Her§cu Boccegiul" : Mititica balabustd, Alaturea cu substantivul b a j,unii Draganleg, Ardeleni all luat dela Unguri §i ad- Pórta rochil fara fusta, verbul bajo s. Die§i B a I o = cu anevoe, anevoios, cu greti,abia ca" (V. Vafda, Selagfu). D. §ainenu (Dict..germ. 32) dice ca cuvintul e chiar evreesc. Dupa o comunicatiune orala dinparte't, este i,Balu,interj. ; pas moi! moi non I Intrebuintata numai la prima persOna, baal-habaitha maitresse dela maison". acestainterjectiune ,careseaude v.1. fidov. mai ales la Moldoveni, exprima mai cu energia notiunea de e ti nu vr et sat Balama. (plur. balamale), s. f .; char- feu nu pociu. nière, fiche, penture ;figur. :balamale, Doina din Moldova : facult6s mentales.Ferul tintuit in u§a, In pOrta, in oblOne etc., prin care Pulculita alba draga, acestea se inchid si se deschid"(Co- Hal salt daü mandruto I Baiu, baiu, nu malvrefi, stinescu). Turcul baglama cu ace- Ca mi'l drag pulutul med. Iaisans(Vnenu).

2369 BALANCA 2370

Ion Crenga, Serieri I p. 321 : cum- Mss. Asachi inArch. Stat din Buc., Ora unelte de teslaria, do6 latun6ie t.1 f. 199,cfr. t. II f. 51), dupa o grOse, patru balamale, eate-va pir6ne..." veche trad ucere suna : vii drepte cumpa- Intrebuintarea cea rnai caracteristica raturi mI Dumitrache Chirita postelnic a acestul cuvint, prin care el s'a ro- 2 falce care sint in dialulBalamuu- manisat de tot, estepluralul bala- lul...",dupa originalulslavicinsa : male luat figurat in sens de facultati Irk rop fiananitOom", adeca in délul mentale. Balamutilor". Alexandri, Kir Zuliaridi, sc. 20 : Din balamut Romanulaformat Afrodita : Ce al ? ce ? bala muc cu sensul de casa de Papa-lapte :Nimica... mio sl abit nebuni", Irrenhaus" (Wnenu). Tre- balamalele... cerea cea neorganica a finalului t in c Afrodita : Esti bolnav ?..." se datoresce inriuriril cuvintelor nauc Jon Ghica, ScrisOrea XI :bine al sihabauc. facut de nu te-al potrivit lui,e om v. Balamutesc. batran, s'apoi i s'aii cam s lab i t balamalele capului..." Balamutesc (balanzutit, balamn ire), Figurat :a se in m uia balamalete vb. ; radoter, blaguer, parler de but semnifica a perde puterile,a imba- en blanc. Flecaresc. Vorbesc trani ; de ex. :bietului mosnég is'ah in bobote. Barfese. inmuiat balamalele, nu mai merge Pravila Mateiu Basaraba, 1652, p. dirz cum mergea o-data"(E.Miro- 590 : mai bar fia de zic6 ca nesfar- nescu, Covurlulu, c. Oncea). sita munca are starsenie Si dracil lara Tot asa : a se6te pe cine-va din vora sa's vie la a lorii cinste ;mai balamale = a sc6te din minte, a za- balamutia zicanda ca nu e raiulii nice pad". e facut de Dumnezau; mai barfia v.1' Ture. zicandir ca v. Balamut. Bdrfesc. Balami.§-balmo§. v. Balmos. Balamutia, s. f ; radotage, blague. Eialamuc.v . Balamut. Barféla. Flecaria. Vorba de claca. Pravila Matelu Basaraba, 1652,p. Balamilt (pl. balamuti), blagueur, radoteur. Fleca.r. Farfara. Barn- 471 :au fosth inceputil a filosofisi t o r. Nu insemneza de loc pe tont a ticlera multe bar f élei hule in- caruia abia seoti vorba"(L. M.),ci potrivapravoslaviel, dreptilacCia din contra pe un om care vorbesce acestil sfantii snort surpandu-i bola- mult, dar prost, incurcandu-se in vorba, mutate ca unui ereticü iintarindil incurcand pe altii.Este un cuvint pravoslavia, pre dinsult sipre so-0i slavic, intrebuintat la Rusi, la Bohemi lul dedera'lli anathemel..." si la Poloni. v. Balamut. Balamutesc. Orniliarul dela Govora, 1642, p. 452 : Balan. v. Balan. dara voi, balamutilor, pentru ceran- jiispre mine ?..." Balanca s. balanga, s. f. ; clochette Intr'un crisov dela Radu-voda din attachée au cou des bOtes.Sinonim 1618 despre viile dela Cotnar (Condica cu talanca saü talanga.

2371 1-BALX 2372

Balanga, clopotul ce se atarna la a sas6 parte si din OupercOni a patra gatul calului" (Baronzi, Limba romana parte de mi au dat bani gata 9000 si p. 101). o paréchie de cercei cu balaf T.Stamati, Pepelea (Alisandria, dr ept bani 3000, fac cu tot 12000..." Iasi 1868 p. 108): se gluca de-a rni- A. Odobescu, Scrierf I p. 134 :lei jOrea, de-a brazdita,de-a puia-cala, se vedeat sipeturi de sidef pline cu de-a bostanul, de-a haleamalea sail in ghiordane, cu cercei ,cu lefturi de dupf, de a sita-la-cumatra, de-a boul, smaragdurl, de balapri, de rubini, de-a balanca..." de zamfirT..." Formele balanca §i talanca, carl v. Nestimata. nu sint cleat unul iacelasT cuvint, se explica printeo reduplicare dissimi- Bala.0 v. Bala§d. lativa balancd-t al an cA intocmai ca in balmes-talmes". Forma cubin Balàur.v.Balaur. ambele casuri este cea primitiva, forma cu t fiind resultatul dissimilatiuniT ul- teriOre.Niel balancd darn,nicit a - 1.Balä (plur. bale),s.f. ;1°. bave, lanca, n'ail a face cu slavicul pa- salive ;2°. 6cume de bête fauve, mon- litza baton", de unde le trage Cihac stre,In primul sens se intrebuinteza (II, 241). Balancd apartine invederat numal la plural :bale;insensul al acelel tulpine latine rustice b a 11- cu doilea, numaT la singular :bala. sensul de miscare necontenita, s'agi- I. Bale salive". ter", herumschwingen" (Korting, Ro- Biblia §erban-voda 1688, Regn. I, manisches Wtb. p. 96),care e fOrte XXI, 13 : respandita iramificata in tote dia- §i sanebu- ... ettympani- lectele romanice. niTa la usale ce- zabatadostia v. Talanca.Balmo§. tatii isspri- civitatis, et col- jinn intru ma- labebatur in ma- Bala§ (pl.balapri,),S. n.;rubis nileluisi cad6 nibus suis, et balais.0 par% scumpa varietate de pre usale cetatii cadebat ad por- tubin. Cuvint arab, introdus in Europa §ibalele lui cu- tas civitatis,et invOcul de mijloc, de unde medio- ra preste barba saliv aeejus latinul balascius, italianul bala- defluebant in bar- scio,spaniolul balax etc. Forma barn ej us... romana indica o proveninta italiana. Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Zapis muntenese din 1644 (Condica Rom. p. 43): Acesta pasire dara cu Mss. a rnanastiriT Hurezul 1754, in mare manic, mai mult din stomahul Arch Stat. din Buc. f. 372 a): Adeca, tulburat decat dinrostulfar sfat, eu Freda spatar sinri Tudosie iabiv intr'acesta chip cuvintele de odata cu vel ban, nepot banului Predei ot Cip- balele ii stropiia..." turoala, scriui marturisesc cu acesta Ibid. p. 218: cu capul viperii sa al mieu zapis sa fie de mare credinta inchina, cu ochii vulpei cauta, cu tru- la mana jupanului Chirita, cum sa se pul duläului sa clatina,i ca cum de stie ca m'am tocmit cu dumnOlui de duh rau tulburat ar fifost, cu falcile i-am vandut parte m6 de mosie den caseate, cu buzele lasate§1cu balele Jdegla a 7 parte, si den Cubrova Tara aspumate, cuvinte cu stropii stropi

2373 1.BALA. 2374 cu cuvinte amestecate, intr'acesta chip o datajos, bald spur cat 6, de zme-al a imprästia incepu..." dise Frunda-muza bun vitOz, cad acum Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in n'o Willi mai scapi cu minciuni de- Acad. Rom.), starea I : ale tale..." Poesia ardelena circa 1800 (Tribuna Toate poruncile tale, Adevar sint, nu sint bale... din Sibiti 1886 No. 128) :

A. Odobescu, Scrieri III p. 187 : La Mal bine rn'as fi 'ngropat Decal m'am fost insurat gun imprejur s'a durat musorolli De-am luat acésta bald balele catranite pe care Ucig4-1-tOca le Care mö face obiala... sculpa din vagaune..." Gluma poporana : Deeelcurg Jipescu, Opincaru p. 24 :NoiRu- boului balele? Ca, nu p6te sa scuba" mãni hiind rasniti incoa si 'ncolo do (G. D. T., Poes. pop. 249). bala d 0 dusmani, par'ca nu sintem G-hicitórea des.pre melc" : dOplin, par'ca ne piere ce-va..." ImI port casa in spinare Ibid. p. 37 :Streinu, pintru hirea *i din gura 'ml pica bale. ta, e bald nebotezata..." (Tara-noun 1887 p. 169). Costinescu :Acesta este o adevO- rata bald = este o pangariciune,o Balada Balaurul": spurcaciune. 0 bald = femeia desfri- nata Si murdara". unde'l spbla, Nistrul se 'nchiega Strigatura din Ardél : De bale de sdrpe, Pustila l'ar bate... Ce caI, badita, pe lunca? Cat o vaca s'o juninch (G. D. T., Poos. pop. 4.50) Tobald d eibovnic4... (J. B., Trans. p. 414). Balada Miul Sglobiul": Pe marginl de drum Lexiconul Budan, cel de'ntaiu, trage Nu e fir de fin pe bald din latinul bellu a ferasel- Nici de l6rba verde: batec",i pentru hatirul acestel eti- Do fOme, de sete RoclnOtable mologie scrie cuvintul béld: béld spur- *i'ml birdbalele cata = diavol",desi nici o-data. si ni- (Ibid. p. 497). cairi Romanul nu rostescabéld ,ci tot -d'a- una i pretutindeninumal II. Bald dcume de bête fauve". bald. Dupa Lexiconul Budansail Basrpul Volnicul fail tate(Ispi- luatapoitotipinähi unul :Lau- rescu ,Legende p.131): §i cat al rian si Massim, Cihac,aineriu, Pont- dice melu, facu mid fararne pe necu- briant etc.,toti cu béla§itorticu ratul smeO, bala dr aculu I..." bellua". Ori-cine va alatura in textu- Basmul Gheorghe cel vitéz"(ibid. rile de mai sus pe bald cu bale, lesne p. 133) : Ian, ca un balaur, bala d r a- se va incredinta ca este una si aceiasi cului, venia mare spre dinsa ca un vorba la singularsila plural,caci virtej..." singularul bald nu insemnoza alt-ceva Basmul ardelén Frunza-muza" (Te- decat écume, bave",i anume : legraful din Sibit 1886 No. 133) : Vino nbald spur cata = bave immonde";

2375 BALACM* 2376 adevërata bald = veritable baliti a imbrfla", baloi balo- bave" ; ni a bald de om", der Rotzige, mu- bald (fe meia) femme baveuse" ; cosus", tete ftra nici o legatura cu cele- bald neb otezata = rnecréant laltelimbislavice. DejaMiklosich b av e u x" ; (Rumun. Untersuch. II, 71) a recunoscut bald de du §m a n = ennenni ecu- ca Serbil imprumutara cuvintul dela mant de fureur" ; Romani §i ca la Romani el se trage bala dr a cului= ecume de diable"; din latinul b a v a.i totu0 Cihac (II, siap mai departe, in corelatiune cU: 7) ne asigura ea Romanii aü luat pe bale de §erpe", bale dela Serbi. Cu o asemenea me- bale cttranite pe cari Uciga'l- toda linguistica, el ar fi putut sustine teca le scuipa" , ca Francesil at imprumutat pe merci" duhul ret cu balele as pu m a te ", dela Romani ! etc. v. Bdlos.Imbalez.Bdlaur. Cuvintul clan, n'are de loc a face cu latinul bell u a,ci numai cu ro- 2.13A16,s.f. ;t. de Comm. :balle, manul rustic bava, care nu se ga- gros paquet de marchandises.Italia- sesce inlatinitatea clasica, dar s'a nul ball a,de unde si la Germani pastrat pretutindeni in limbile neo-la- Ballen. tine, afara de reto-romana :italianul Enachi CoOlnicenu, Letop. IIIp. bava, sardul b a a,spaniolul baba, 263 : ispravindu-le aceste toate, si portugesul bava, proventalul bavar stringtndi lana, s'at apucat de luca verb, francesul bay e : crul postavulul, iaft inceput a face fel de fel de postav, §i aü facuti o Rentre dans l'ombre oü sont tous les mon- stres fletris bald de postav pre frumoasa de at Qui, depuis quarante ans, bavent sur nos trimes'o la Imparatie..." debris... v. Postav. (V. Hugo). Balâc,s.m. ;t.de Zool. Raia Din latinul rustic bava Romanii torpedo, torpille.Cunoscutulpesce trebuiat sa faca ba §i baud, la plural electric, care se chiama §i calc a n. bale, intocmai dupa cum din medio-la- Baldc sat pe sce.-c'un-ochiu" tinul zava" el aü facut za" i zaua", (A. Mogq, Rimnicu-sarat, c. Obilesci). la plural zale"; apoi inriurirea plura- Turcesce k a lkan-b aly k. Numele lului a inlocuit pe singularul cel or- pesce c'un ochiu" aduce a-minte si- ganic prin forma analogica bald, in- nonimul italian occhiatella" (Nemnich). tocmai dupa cumi pluralul din zale" v.1. Tuve. Calcan. a produs pe un singular inorganic zala". Ba1âcd4, s. m. ;t. de Comm. :fa- Elementul - 1 e in bale este specific non depoisson. Os sat dinte de romanesc. Cu acest element specific pesce, b a lyk poisson, dident" qal- romanesc at imprumutatdelanoi nenu, Elem. turc. p. 116). cuvintul chiar la plural Serbo-croatii : Tatifa moldovenesca din1761 (Co- b a 1 e, f.pl. der Rotz, mucus" (Ka- galnicenu, Arch. 2.II, 244) :Baldcdic, rad2i6), de unde apoi s'at format la oca 50 bani". din§ii: balav sat balavat balos", v. Baldc.

2377 213ALE 2378

Bath a§. v. 2.Balof. Nucet 1753 in Arch. Stat. din Buc., p. 24): din Anisani Stan logofatsi Ba lc. -v. 2'.Bale. Tudor logo=i Baldovin §i din DrA- goe§ti Bade..." BalcAz, -a, adj.; gros et gras, cor- La 1653, sub Matelu Basaraba (Cond. pulent. VorbA turcescA cunoscutA nu- Mss. Vierq f.143 b) :Radul fe'Corul mai unora din orkseni din Romania lul Baldovin..." liberA :mare .s i gras, vorbind de De aci apoi formele scurtate B alde Omeni" (L. M.). sah B Al d e. Cuvintul lipsescelad. Aindriu in Intr'un zapis din 1596 (Doc. Rom. Elernente turcesci",ceea ce ne face II No. 41in Arch. Stat. din Buc.) : a crede cnu l'a gAsit in dictionarul B Al d ë brat Pula". dialectului osmanliti.Turanic este in 0 varietate de struguri se numesce ori-ce cas. bAldO o saü b Aldo va e (Jipescu, 0- Ion CrengA, Amintiri din copilftriA pincaru p. 51). (Cony. Lit. XIV, 367) :Nica lui Co- BA Idana, un sat in Dimbovita ; stache cel rAgu§it, balcdz §i rëutacios, apol cate:va sate Bald o v ine s nu mai avea stApanire asupra mea..." tOte insA in Muntenia (Frundescu). Ibid. 374 :Irinuca avea barbatsi Numele 'personal Balclovini scur- o fatA balcdthi ltMe,de'ti era fricA tatul B a Id e se intrebuintail O.la sA innoptezi cu dinsa in casA..." Serbl(Danicic, RjeCnik I p.23),de v. I-Turc. unde patronimicul Baldovici.

Balcénu. v. 2.Bale. 1.Ba1e. v. 1-Bald.

Balde. v. Baldovin. 2.Bale,n.pr.pers. m. Un nume personal fOrte poporan altA data la Baldovin, n. pr. pers. m.; Baudoin. Romani §i forte interesant prin rami- Acest nume personal, care nu era rar la ficatiunile sale. Romani, s'a furisat la nol in vécul de Forma primitivA este B a 1 A. mijloc, in epoca Cruciatelor, din Occi- Deja la 1222, intr'o lungA listA de dent, cAci esteinvederat germanul Romani (Knurl) a§eqati atunci in Ser- Baldewein sail Baldwin, italia- bia, ne intimpinA :Burma', Radu, nul Baldovino, francesul Baud oin. Bratina, B a 1 a" (Miklosich, Monum. La 1399 bolerul Baldovin era logof6t Serbica p. 12). la Mircea cel Mare (Venelin, 18). Sub acestA formA Bala numele se In vechiul pomelnic al .mitropoliel intrebuintOza pinA astädi la Romanil din Bucuresci figurezA Ballovin (Arch. din muntii apuseni al Ardelului (Francu- ist. I,1 p. 89). Candrea, Motif p. 117). La 1520, sub Négoe Basaraba (Con- Intr'un act din 1389 privitor la Roma- dica Mss. a mAnastirii Vieros in Arch. nil din Banat, intre altii unul se chiamA Stat. din Buc., f. 58 b): pAnA in ho- Balea, Balya" (Docurnente Hurmu- tarul lui Ballovin..." zache, I p. 320). Un boier muntenesc Baldovin ne in- In pArtile Ardelului, un boier din timpinA la 1557 (Arch. ist. I, 1 p. 40). FägAraq la 1666 Ballya de Braza (Pq- La 1578 (Condica Mss. a mAnAstirii call'', Date istorice p.184),apol in

23'79 113ALt 2380

Maramur4 un Balin la 1589i un Oancé (Ulianitzki, MaTepiam Ana TICTO- alt Balin la 1470 (ibid. p.7, 9). pinp. 34). In crisovul lul Dan-voda din 1430 Intr'un zapis muntenesc din 1606 (Arch. ist.I,1 P. 73; ibid p. 142) : (Cuv. d. batr. I p. 151) : Roman kii- Coico Bale' paharnice. neseol §e Radomiril §e Balot a..." 1ntr'un crisov dela Stefan-voda, din Crisov dela Vasile- voda din1645 1518 (Condica Mss. Asachi in Arch. (Condica3/Iss. Asachi in Arch. Stat. Stat. din Buc. t. 1 p. 30, t. II p. 636): din Bile. t. II f. 15 b):feCorulVr- Bale Plopescul". varelnepot lui Ignat Balot a..." IntreRomanii mentionati intr'un Sa se observe insa ca numele per- crisov muntenesc din 1588 (Cuv. d. sonal Balota, de unde mai multe batr. I p. 258) unul se chiama Bale'. localitati Balotesel, pas sa nu Zapis muntenesc din1601(Doc. derivedinonomasticul Bale,cise Rom. INo. 41inArch.Stat. din trage mai probabil din bala mon- Buc.): Ion, Bale i stre, 6cume de bac) fauve", intocmal Zapis moldovenese din 1627 (Arch. ca Racota" din rac" sati Calota" ist. I,1 p. 14) :Necula peh feCorul din cal" (v. Arnold). popei Balei de Brasov...". Zapis din 1652 (Doc. Rom. I No. Zapis muntenescdin1657 (Doc. 822 in Arch. Stat. din Buc.): feCorii Rom. II No. 125 in Arch. Stat. din nostri anume Negul i Balomi r..." Buc.) :fostu-se-au infratitu Bale' mo- Crisov dela Dan-voda din 1430 (Arch. §ul Tatului cu Micul vornicul..." ist. I,1 p. 73): B alomire W". Zapis muntenescdin1673(Doc. AltiBalomiresci in Moldova la Rom. I No. 305 in Arch. Stat.din 1615 (ibid. p. 158). Buc.) :ot Ru§i Bald postelnici ot Un sat Balesc iiin Muntenia se Bucluméni Caiste logofat..." mentionezala1429 (Venelin).Ping, Intre Romanii a§edati in Serbia pe astacli exista o multime de sate B - la 1300 este un Balosin sitrei fii lescii B 6,1 e ni, Inlegatura eu earl ailui Balin (Hurmuzache ,Docu- estesifamiliaboierdsca Balénu; mente, I p. 797). apoi o insula in Dunare numita Gura- 17n sat Balosinestil in Tutova Bald, un munte Ba'e in Dimbovita, la 1617 (Condica Mss. Asachi in Arch. un paria Bale in Rimnicul-sarat, isvo- Stat. din Buc., t. II f. 395). rind din muntele B 416 n.Satele B In vechiut pornelnicalmanastiril lilesci, Balinescii Balomi- Bistrita din Moldova (Mss.in Acad. resci indica formele personale B Rom. p. 73):Tatenti, Marie, B a 1 - B Alin §i Balomir, din earl sint..." aceste dode din urmane-at siintim- Intr'un crisov muntenesc din 1624 pinat deja in texturile de mai sus. (Venelin, Vlacho - bolgarskiia gramaty Numile personale Balicai B alit p. 286) se vorbesce despre Bale' fiiiul sint deminutivi tot din Bale. lui Bale' din Balotesci". Bale se numia, intre altii, fiTul lui Inteun altcrisov din 1631 (ibid.) Sas-voda din Moldova din dinastia cea figureza B alota dinUrlati"§i maramureOna, intors apol in Ungaria Bale faul lui Silevestru". §i,impreuna cufratelesettDrag, La 1431 Alexadru cel Bun hara- fundator al familielcontilor Dragfy, zesce un satlui Balotasilui jucand acolo un rol insernnatintre

'2281. I3ALEGA 2382 anii 1365-1398, cat va timpi voevod V. 2.Asan.Baieo.Balicei.Bal§. al Transil vapid" (Puscariu, Date isto- Bole.--'*Coman... rice p. 116-7). In actele epocei el se numesce Bale Si tot-o-data B a ii 0 Baleg (bfilegat, balegare), vb. ;fien- (Balicza), ceea ce dovedesce cai B al c, ter. Se rostescei b dig. De regula contras din Ba 1 ic, nu era decat o ca reflexiv :a se balega a'gflep&la form a. deminutivala a numelui B a 1 e. bale g a,a scOte excremente,vor- Un boler moldovenese Bali t bind de vite,si mai ales de boi safl ffiul lul Barlea" ne intimpina la 1404 cal ;metaforic se aplica sila om in (Ulianitzki, Marrepizam ;via acTopia p. 15). inteles spiritual :a sedesonora cu Din Bale vine numele patronimic vorbe spureate si rusinese" (L. M.) Balcescu cu cel topic Balcesci Basinul bucovinen Petrea Föt-fru- si numele vechel familie boieresci din mos" (Sbiera, Povesti p. 40): Calul Moldova Baleen u,dincare Ion manca järatec si baliga galbeni..." Bal Can "mare paharnicla1436 Tot asa de corect ar fi : s e ba- (Ulianitzki,op. cit. 54).0 forma in- legd..." tensiva din Bal. c este B alc an (v. GhicitOrea despre Sfredel" : Am Barcan). Vom vedé la locul set ca un boil, el mananca, el se baliga,el toto formatiune din Baleestesi matura" (G. D. T., Poes. pop. 245). cunoscutul nume de familia B a 1 s. Ion Neculce, Letop. II p. 364 : Tar FAA, cu acésta intinsa ramifleatiune caii se balega tot apa, calta n'avea a numelui Bale la Romani, etimologia ce balegu..." lui nu p6te a nu fi interesanta. El ar v. Balegd. trebui sa fieslavic,daca am judeca dupa forma Balo m ir; dar tocmai Bàlegá s. baligg (plur. balige,ba- acest Balornir", atat de slavic in apa- ga%s.f. ;bouse,fiente,excrement. rinta prin finalul -mir", nit se gqsesce Excrement devite,mai virtos de in nomenclatura Slavilor ; iar Bale, B a- boa si de cal :lutul de lipit casele se 1 i n si Bali t a se afla rar si nurnai la calca si se framinta cu balegd de boil; Serbi,la Bulgarii la Moravi, adeca balega de cal nu e asa buna, pentru nurnai in regiunile cele atinse de inacest scop. Metaforic : un om mOle si riurirea romanesca. Acesta ne face a lipsit de orl-cetaria, de corp sail de admite o origine cumanica. In limba suflet. Prin eufemism : balega d e vita djagataica b al a insemneza copil", b otez a ta =--- excrementedeom" ostas",i tot-o-4ta puiu" in verbul (L. M). bala-lamak a ave pul"(Varnbery, Dictionarul Mss, banaten circa 1670 Cagat. Sprachst. 243). Cuvintul exista (Col. 1. Tr. 1883 p. 427) : si la Cumani, dupa cum se constata ,,Balege". Stercus jumentorum." prin deminutivul balazucpulastrum" B al e g. Stercus emitto." (Kuun, Codex Curnanicus p. 130). Pina Cuviatul e forte des in Biblia §er- giBalom i r, departe de a fi slavic, ban-voda 1688, Exod. XXIX, 14 : ne duce la nomenclatura turanica,a- ...Tara carnurile ...carnes autem d ucendu-ne a-min te pe B al amir rex viteluluii pilale vituli, et pellem, Hunnoruin" la Iornande. Elemente cu- si balega vel arde et f i mum corn- manice in onornastica romana se vor cu foc afara den bures igni extra constata fOrte des. tabara... castra...

2383 BALICA 2384

Ibid. ps. LXXXII, 11 : Idps fuge, Peril% de tot in Disperierunt in Manzul suge 1 (R. Simu, Trans., c. Orlat). Aendoril, Meath- Aendor, ,facti se ca balega pa- sunt uts t e r- La Macedo-romani se dice cu acelasi mantului... c u s terrae... sens baleget(Dr. Obedenaru)§i.balica la Coresi, 1577 : ca gunoiulupa- (Weigand). mantului". Este una din vorbele cede ciobanesci Ibid. Ezech. IV, 15 : lasate la Dunare prin invasiunile po- ...iata am datb ...ecce dedi tibi pcirelor turanice din vecul de mijloc. tie balege de boi stercora bourn In diferitedialectetatarecirculeza pentru balegile pro stercori- pina astAdl cu acelasi sens balgas, céle de omb... b u s humanis... balhas, b alg a g etc.(Castren, Nordische Reisen II,188, 156).Dela Ibid. Sirach, XXII, 2 : Romani a trecut cuvintul la Serbi : Cu balega scar- Stercori bo- balega (Karad216)§ilaAlbanesi : nelorilseasa- u rn de sterquili- baiga (Gustav Meyer,, Wtb. 23). mana niis comparatus est piger... Rutenul belega sait baloh (Zele- chowski) 'Ate sa vina d'a-dreptul din- Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683 tr'un dialect tataresc. f.234 (Dec.23) :purtatil pedestri de-aceifar randb. muncitori 80 de v. Coman.Beilegar. dzale,§i traprin ganoae §i prin baligi..." BalgIu Ibid. f. 196 (Dec. 4) : dirépta ce . v.2' Balv. de Hristos tamaduita o, minunata-ta-i Balgiba§aI barbataia srnereniii, Thane ! aciaia o ima cu balegile, §i nu '1 era greta..." Balhuiu, s. n.; marais. v. Bah- Samuil Clain, Invatature, Blaj 1784 Inn& P.11 : Altiiiiumplé narilede scar n5,§i de balegti,altiiIistOrce Balicd, 1° n. pr. pers. m. ;20 une in fata buret1 plini de bale de omII ancienne famillenoble moldave. Ca de bob..." nume personal, cunoscut in Moldova, Basmul bucovinén Finul lui Darn- in Muntenia §i 'n Ardel, Baliai este, necleil" (Sbiera, Povesti p. 187) : Era ca§iBanta, un .deminutivdin o data un om atat de sarac cat n'a- onomasticul Bale, despre care a se vea nimica la casa sa ;el trebuia, vede la locul sell. sarmanul, sä coca baliga de vita ca Zapis muntenesc din 1628 (Doc. Rom. sa'91hranesca copiii..." I, No. 298): Sa se §tie cum au venit Ion Crenga,Scrieri I p. 253 :WO, ace§ti megia0dein Macsen anume nuuguesci, mai Buzila ? Da amarnic Bogdan i Balica i Stan i Radul..." mai es, ti la vietä ; cand te manii, fad* Crisov muntenesc din 1670 (Condica ballad..." sange 'n Mss.amAnästirii Hurez in Arch. Cantec de gluma la un copil care Stat. din Bac. 1754,f. 320) De satul plange : Craiovita in Dolj : care sat §i. cu ru- Ris cu plans, manii igani aT jupandsii Stancai ce Balega, de manz, aii fost jupanesa Baliccii paharnic, din

2385 BALIN 2386 brésla de zéstre, de tata-san Fiera lo- Simeon Movila, intr'un crisov din 1634 gofatul Leurdénul..." (Arch. ist. I,1 p. 72) lice : v arul Intr'un crisov dela Constantin Bran- domniei méle räpousatul Isac Balica covénu din 1693 : Balica Plesoianul" ce au fost hatman..." (Cond. Brancovenésca Mss.in Arch. Manästirea FrumOsa din Iasi fusese Stat. din Buc. p. 26). dintru'ntaiuobisericutafacuta de Constantin Brancoven, 1693, ibid. p. hatmanul Balicd. 19 : si cu multi bolari marturii iscaliti Ion Canta, Letop. III, p. 163 : era in zapis, anume Necula capitan Glo- o biserica mica do pail facuta de un govénul i Rafail clucerul dela mana- Balica H a t in a n..." stiré Topolnita i Jancu iuzbasa i Stoica Din acésta causa locul invecinat, a- sing lancului iuzbasa i Balica ot Or- deca sesul la mecli-di de Iasi, se numia besti..." Balicd. Numele personal si de familia Ba- Ion Neculcea ,Letop.IIp. 404 : lied se intrebuinteza si la Roinanii de [Grigorie Veda] ati sezut cu corturile peste Carpati, unde l'a purtat, intre sicu toata oastea lui in camp la altii,la inceputul secolului trecut un Balica..." vestit capitan Nichita Balled inar- v. 2.Bale. mata de Curuti a lui Francisc Rakoczy La 1649, printre Cazacii Zaporojenl (Francu-Candrea, Muntil apuseni p. 30). din Ucraina serviati doi Romani Ion In Moldova, Mill Balicà ipariul si Simeon Balicd,,cazacesce B al i - Baliccii, in judetul Vaslulu. Cenco (Bodianski, PeecTpa solicica aa- Némul boieresc moklovenesc Balicd, nopoxeicarop.59, 146), iunalt do de.mult stins, era strins inrudit cu Roman Iosif Balica (ibid. p. 62). dinastia Movilescilor,caci hatmanul V. enco. Cdzac. Isac Balia tinea in casatoria pechia- una, sora lui Ieremia-vodrisi a lui Baliméz (plur. balimezuri sibali- Simeon-voda. meal),s. m. et n. ;t. milit. : canon de Crisovdin1583dela Petru-voda siege. Tun de cel mai mare calibru. chiopul (Condica Mss.. Asachi in Arch. Cuvint de de-mult disparut din grain. Stat. din Buc.,t. If.110,cfr. t. IL Turcul baljemez- top canon de f. 436 b): Facem stire tuturor cul gros calibre" (ainénu). srt cade ca viind inaint6 domniei mete Ion Neculce ,Letop.IIp.230 : rugatoriul nostru parin tele Gheorghie {Vezirul] tot stricand iarzind prin episcopul de Radauti si cu fratii sd Podolia cetatilei tgrgurile cu balime- ToadersiEremie vornic i Simion zurile ipuscele cele marl,i Hanul aprod i cu sora lorchiauna cu Tataril robind toata Podolia ..." gi upanOsa Balicdi batman, si soya Ibid. p. 290 :cate-va parechi de lor Gréca, ficiorii Movilii logoMt mare.,." bivoll pentru radicareabalimezilor..." Acest text dovedesce ca in actul Axenti Uricarul, Letop. II p. 164 : din1615(Arch.ist.I, 1p.128) : //ail lasat tunurile care adusgse intgiti, Isac Balica hatman" este numit filu" Si ati adus si mai marl baliemezuri si al mumel lui Ieremia Movila nu pen- cumbarale..." tin ca arfi fost frate cu acesta,ci v. bTurc. numal cumnat. In acelasi sens Moise-voda, flub lui Bann. v. 2.Bale. 35,486. III. 9

2387 BALM0.5 2388

Balinciet. v.. Bolindet. p. 400 : Muiare de cinstei intelepta, de va fi si in haine proaste inbracata, Banta. v. 2.Bale. e vrédnica de cinste ; Tara ce desarta, tifrasita,zadarnica ifalit de lucru, .1me§. v. Balm* care cu suseiré hainelor de mätasa i se intore icrierii, sloboade graiurile BA lino§ S. ba1ma§ s. bahnu§ s. intinse ca balmogu: uncle nu se vor- baline§ s. balmaj s. ba1ami§, subst. béste raiz de altii,acolo nu ramane n.; sorte de talmouse, mot familier fa ..." surtout aux bergers. Dupa cum va- Laurian - Massim : Balmq,bucata riaza formele cuvintului, cam tot asa de faing cu lapte iunt. Metaforic, se deosebescei modul de gatire a mai ales in unire cu talmes, ames- balmogului, care insa pretutindenea isi tecatura de lucrurl disparate, pisatura pastreza caracterul set ciobanes c. si muietura vorbind de solide : a face Balmcij se dice la cas dulce,fiert pe cine-va talmes- balmeg = a'l rupe in lapte dulce, scrobit cu patina fa- in Wail. Originea vorbei ar fi grea nina" (S. Lluba, Banat, c. Maidan). de urmarit, cadi tonul el' nu e bine Dr. At. Marienescu (Familia 1873 p. fixat,ciunii pronunta balmeg,altil 240): Se acluna lapte din tete gale- balmitg." tele in o caldare, se pune de fierbe, Lexicon Budan : Balmo = eine mit si acuma se face intaiul cas si se taia Milchrahm oder Butterhef ten schmack- in bucatele marunte. Se aduna lapte haft zubereitete Kukurutzmehlspeise." din nog din tete galetele incaldare, Costinescu (Voc. II, 597) nu cuncisce sicand fierbe,se arunca, in ea bud.- pe balmeg, ci nurnai pe talmis, un telele de cas, i dupa ce a fiert,Ii fel de placinta din branda, ouO, unt ; scot sub numirea de balmeig sat bal- bucate &Ate prost." mcij,§i'1 pun pe suba unui pOcurar Alexandri, Papusariul : Al fost si ca sa se recéscai stera." tu cand ai fost, pe cand te hraniai Balmepil este unt cu brandai cu cu balamig-balmug de la cum0tra, oue" (C. Corbenu, Olt,c. Alimanesci). si aveai 12 perine marl umplute cu Balmupl se face din lapte, Mina frundari ...", 73 unde balami§ - balmug de grail, unti cate o datai grasime" de la cum0tr a" este o locutiune (M. Dimitrit, Covurluiu, C. Smulti). proverbiala cu sensul de morceau La ciobani balmugul se compune pour la bonne bouche." din unt pus pe foc sag jantuit si la Acelasi, Petra dincasa ,sc.1 : fierberea lui se baga Ming, de papusoiu Zamfira : Ti-am mai spus, leno, cit si sare si se face intocmai ca mama- nu's destul de legate dulcetile... lige (pr. C. Alessandrescu, Nornt, c. llIOna : De le-oiu mai pune pe jara- Bistriciera). tic, naO tern ca din belte s'or priface Basmul ardelenesc Stan Bolovan" in balmug..." (Reteganu, Povesti IV p. 16): Acum Cuvintul find curat ciobanesc, nu so puse Stan la panda in staur in Romanii rat imprumutat dela Unguri, mijlocul oilor, de buna sama dupa ce dupa cum crede Cihac(II,478),ci cinara, un balmo§ pacuraresc..." Ungurii Fat luatdela Romani im- Locutiunea proverbiala a se intinde preuna cu mai multi ali termeni cio- ca balmogzd" la Tichindel, Fabule 1814 Wesel (v. Baciu). Tot dela Romani

2389 2-13ALID 2390

Pailprimit Rutenif sub formele b a 1 - talmouse pike de patisserie sumus, balmu§, bamui, ban Ili, crée, dans laquelle il entre de la créme, Kukuruzpolenta auf Rahm gekocht", du fromage et des ceufs" (Littre). T alba Inc i cu sensul cel metaforic : mouse exista la Francesi deja in se- pobiti na balm us= tfichtig zusam- colul XIV. SA fie ore o aseranare intarn- menschlagen, graulich misshandeln" platOre ? sail o migratiune a cuvintu- (elechowski).DejaKaluiniacki(ap. lui romanesc ? Ne mArginim a pune Miklosich, Wander. d. Rum. 12) ob- intrebarea, fall a respunde. 0 etimo- servA : b al m u nur bei den Hucu- logiA seriOsA a francesului t a lm o use len und bei den Ruthenen der Buko- nu s'a dat Inca pinA acuma. vina ,ein mit Schmetten gekochter v. Talme§.Bdlnuifesc.-1.Coman. Brei, vom rumun. balmuf". Cat se atinge de bohemul bale ss" met fari- Balomir. V. 2.Bale. neux ordinaire", pe care'l citOzA Cihac, apoi este o vorbA exclusiv rnoravA, Balosin.v. 2.Bale. usus moravicus" (Jungmann), 'far prin urmare cApötatA dela Romanii cei sla- 1-Ba1o§. v. Bal§. visati din Moravia. In limba romanA sint mai multe 2.Ba1o§, s. n.; miel. Cuvint care se formatiuni asa qicénd reduplicative cu aflA numai la Dr. Polysu ca sinonim simpla schimbare a initialei. Asa sint, cu miere, de unde l'a reprodus apoi intro altele, tanda-manda", tranca- d. ainenu (Elem. turc.12), grupan- Utica", baland-taland", pe lingA cari du'l la un loc cu urmritorele vorbe de se asécla dela sine balnie§ -t al me s", aceiasi origine turc6scA : caci in tote ne intimpinA de o potriva balbas un fel de Wawa sail o initialA dentalA t fatA cu o initialit mancare cu miere", Ia Cihac b albas labialA :b, f, ni.Tot asa, cu labiala hydromel", citancl tarifa de vamA ; initiala p, este in Pacala-TandalA". balgi ii vinVtor de miere si de Dacä nu pururea, dar cel putin in ge- balbas", de exemplu la Ion Neculcea, neralitatea casurilor, e organicA forma Letop. II p. 413 : [Grigorie Vocb] pre cea cu labiala (v. Balancd). In privinta Turcii balgii din tart foarte ii infrA- balmoplui primitivitatea formei cu b nase si se temea de dAnsul, de nu aslipraceleicutenecontestabilA. putea face zapt intrunimica..."; Cuvintul, forte vechiu la Romani, ne-a b algibasa trAmisulHanului remas dela Pecenegi sat dela Cumani, pentru luareaclaidieide miere", de sotfi nostri cei turanici din vécul de exemplu la Nicolae Muste, Letop. III mijloc. In dialectul djagataic el se pA p. 29 :0afiprins atunce §i. pe B a 1 - strOzA,pinaastaqi : bulamuk si gibasaHanulul..."; bulama e' une soupeépaisseet tote acestea din turcul b al miel", gluante,bouillie" (Vambéry, ,Cagat. balgy vendeur demiel et d'hy- Sprachstud. 249). Asa darA t al in ee, dromel". mai bine talmos, este o formatiune SA se observe o micA erOredin posteriOrA curat romanesa din tura- partea d-luiainoriu: in Romania Tamil nicul balmo§ = halumu e".Deja Co- bal gil nu erati vinytori", ci toc- stinescui apoi Cihac aü observat a- mai din contra cumporAtori" de miere, propiarea lui tal m es de francesul cari umblafl pe'n districte pentru a

2391 113AL* 2392 aprovisiona cu mierea Pórta Otornan11, De miróse immultite asuprind pe Omeni,i iatA de ce Gri- Balsam yid din ele dfind, Zefir dulci suflarT trimite gorie vo0. Ghica se vëcluse silit a in- Teli colo se jucdnd... frina abusurile acestor Turd, call nu puteatl face nici un rei dact ar fi fost A. Pann, Erotocrit p. 14 : vinOtori". La rana luT Erotocrit vorbele luT Polidur Faptul istoric este c5, pe la ince- Indatä se prefácurá intr'un balsam vindecAtor... putulsecolului XVII, Ieremia-vodA A. Odobescu, Scrieri I p. 381 : O MovilAWanlegat OiCe Miron Co- atmosferA de balsame re'coróse invia stin, Letop. I p. 217 mien) sdea suflarea,sisopta frunclelor, usor cle- Hanilor in tuti anii".De aci B a 1 tinate de o lina adiere, se ingftna sin- gibasa Hanului", carele Amnia din gur cususurul greierilor ascunsi in an in an WO primOscA tributul de frunqis..." miere. Acest Balgibasa nu avea v. Mireismci. intru nemic a face cu Turcil balgii", nesce negustoriearl'veniail nu din "-Bales. Balse s. Balsa (plur. Crim,ci de peste DulAre pentru a Balçi Betkesep,10. n. pr. pers. m. ; speculà cu mierea pe propria lor soco- 2°. une ancienne farnille noble moldave. telft, cad Moldova nu era datOre de a Vom vorbi de'ntaiu despre nOmul bo- da miere Porta Otomane. ierescal Bcilescilor.Se rostesce nu v. Desetinci. Miere.v.2.Ban(p. 2424). numai monosilabic Bak, dar si dissi-

labic Bake sail Baka ; bunA-Ora: Balota. v. 2.Bale. Inteun act din 1615 :Ghiorghie Bake (Iimuig) vtorii logofet" (Arch. ist. Balsam (plar. balsame, balsamuri), I,1 p. 158). s. n.;t.de Comm. : baume. Cavint Intr'un crisov dela Grigorie Ghica ebraic care, prin grecul # A,a a au u v din 1737 (Condica Mss. Asachi in Arch. si prin latinul b al samum, a stra- Stat. din Buc. t. II f. 55 b): vornicul ntut in tote limbile europene, incat Ion Bake" ; de asemenea intr'un zapis Romanii puteails6,'1 Yea ori de unde. din 1667 (ibid. f. 78 b) : MAricuta fata Este la noi un neologism, dar destul Lupului Bake sulger". de vechiu. Nicolae Costin, Letop. II p. 10 : Orniliar dela Govora, 1642, p. 425 : tnitnis Petriceico Voda pe Neculai RA- si p6,nza, cumpar icu unsori de coviti logoratul ipe Ionasco Bakia balsamic unse trupul..." (liamu dA) Vornicul ..." Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683 Dupa o traditiune,care circula in f. 214 a (Dec. 12): Inaisur a. cu pandze secolul XVII, Bakeseii ajunsesera la curate cu unsori de mirosuri boieri5, mare pe la 1561. s c urn p e",'farla margine ca expli- Ion Neculce, Letop. II p. 202 : Dela catiune :balsame. a doua domnie a lui Alexandru vodA Axinti Uricarul, Letop. II p. 182 : Upusnenul ah inceput Domnii a se feciorul luieremetslaträsbolit si asAza mai cu temeiu in scaun in Iasi ; degrabais'ati tamplat moartea, sicAnd ail purees dela Poarta cu a grijAndu'i trupul cu balsam, Fat dus doua domnie, zic s5,'1 fie invatat Turcil la tara sbi tale boieriisillslabOsA si pe cu- I. Vácarescu p. 18 : vantul Vezirului all taiat atAtamul-

2393 BAL9 2394 time de boiery, si at trimis si au ales din c ur teni de t a r a pre Racovi- testi si pre Sturzesti si pre Bakeiti Vas lio Grigorie Sandu ttii pre altii multi..." marele stolnic, marele spatar, s'au 1nsotit cu s'au insotit cu s'au insotit cu Ana fatalogofa- Ca curteni de tarn", adeca boierime Marie fata stol- Zoita fata spa- tuluiConstan- districtuala, Bellieseif ne intimpina deja nicului Toader taruluiToader tin Catargiu. sub Stefan cel Mare, care la 1490 in- Cantacuzino. Costachi. taresce unuia din ei satul Dragusanii : NemulBcikescilor este,negresit, "HOTKpitAHM4 Ca3* HIIUUS LIA1111-1 " . unul din cele mai vechi si mai istorice GenealogiaregulataaBeiliescilor in Moldova, MIA a ave nevoe de a'si nu so 'ncepe decat dela1598, cand canto, un fantastic legCn nici in vechea traia marele vornic Cristea Bali, din familia contalä ungurésca B alassa ai cäruia doi fii, Lupul siGheorghie, de Gyarmath", nici in ilustra famili s'at tras cele douö ramure cunoscute proventala de Baul x", din care o lui Cantemir (Deseriptio Mold. ed. Pa- ramura se stabilise in secolul XIV pe piflp.115): Bcdszestii, duplices". teritoriulihricsieste cunoscuta in Din prima ramura era vornicul Io- istoria serba subformele Lima si nasco Bak, pe a caruia feta o tinea KLIMA. Cu tote sbuciumarile istoricului unul din fiii lui Brancoven. sorb Miiatovid (cfr. Kanitz, Neue freie Ion Neculce, Letop. II p. 315 : iara Presse 1888 No. 8583) atrage pe in anul 7214 (1706) facurall nunta Baliesci din de Baul x", acesta este Brancovanul Voda cu un fecior a lui tot asa de arbitrar ca si cand i-ar aduce anume Dinul in targ in Bucuresti de cine-va din orasul portuges Balsa! a. luat o fata de aice din tarn dela Bak, cu formele colaterale Bcafe si noi din Moldova a lui Joan Bali Vor- Balia, este un nume curat romanesc, nicul,i aü dus'o acolo la Bncuresti..." derivat din vechiul nume ferte res- Dupa genealogia autentica, pe care pandit B a 1 a sail Bale prin acelasi ne-a impartnsit'o d. Mihail Bali, toti sufix onomastics a ca si in numile Beiliescif de astadi se trag din ramura proprie Lupsa din Lup", Popsa" a doua,i anume din insotirea lui dinPopa", Capsa"dinCap", Vasile Bak cu Maria feta phharnicului Comp" din Coman" etc. Intro Motii Stefan lIasdeil, nepeta lui Petriceicu- din Ardel exista pina astacli numele voda (cfr. Arch. ist. I,1 p. 52). de familia Balia (Francu-Candrea, Mun- Iata acesta parte a genealogiei : tii apuseni p. 117), care n'are a face Vasilio cu Beiliescii din Moldova. Tot asa n'are vel-logollt, se mann- a face cu dinii satul Bali din Roma- riseI2te prin imparta1a din 1721, s'au insoVit nati. cu Marie fate. p5harni- Zapis oltenesc din 1636 (Doc. Rom. culul Stefan Eajdou I No. 316, in Arch. Stat. din Buc.): Radul capitan dinFarcassiStan 27 clucer din Baki..." Androln Ecaterina Roxandra vel-spatar,se a avut cu inso- s'au insotit cu Altul din 1645 (Doc. Rom. II No. 5 adeveres,te prin tire pe Toader Neculaiu Cuco- p. 23 b, in Arch. Stat. din Buc.) : Du- carteagospod Cuza, dupil cum ranu marele jic- din 1756. so incredintéza nicer, precum se mitru postelnic ot Baki i Preda po- prin impartaia adeveres;teprin stelnic otMilesti..." din 1751. impartaladin 1751. etrban-voda, ,1689 (Cond. Mss. a

2395 BALTA 2396 män5stirii Hurez in Arch. Stat.din aflh phsiune si in timp de iérnh; balta Buc. 1754, f. 427) : precum au fost a inflorit de minune. 4°. Mash de aph avut si murnh-sa NidOlia para de fath formath din plOih". cu Vartolomeiu sluj. la conacul dom- Träsura cea caracteristicha unei niei nide la pod la Balgi..." adevOrate baqi este de afio aph o alth forma, colateralh a aceluiasi sthtAtOre bogathin vegeta- nume este B al o s. t iun e, adech tocmai ceea ce era la La 1433, intro boierii lui Alexandru Romani pains", de unde se scieca, cel Bun era si marele phharnic Balos prin forma latina rustich padulem (Ullanitzki,MaTepiamr Aim licTophr p. 35). =paludem", s'a näscutalnostru O hotarnich din1689pe mai multe padure". mosii din Fälciiu (Condica Mss. Asachi Biblia erban-vodh1688,Esa. XLII, 15: in Arch. Stat. din Buc., t. II f. 240 b): ...voiu pune rhu- ...ponam flumi- Loghin Uor Chrstei nepot lui Balos rile spre ostroave na in insulas, et cu nepotu-shuIonlache fiCorlui gibc8litcvolt' paludes sic- Gheorghie si cu nepotu-sAu Ion Uor usca... cabo... Ulécliii, cum au vhndut parte mosului grec.: lor lui Balos giumhtate de sat..." Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar1683 O alth forma. veche B ala s in se f.242 a (Dec. 27): I-au dusu Iin cuprinde in numele satului Balasi- padure de lunch cu bIlt, unde era nesti, mentionat intr'un crisov mol- loculti plinti de viespii thuni si tn- dovenescdin 1442 (Arch.ist.I, 1 tani musine..." p. 74). Ion Neculcea,Letop. IIp. 380 : V.2. Bale. esia Rusii de prin bdqi side prin paduride'lucidea..." 2.Ba1§, n. pr. loc.v. 1-Balg. Balada Mierlai sturclu1" :

Balla (pl. MT), s. f. ;amas d'eau Poste cap se da Si mi so f(lcea dormante, Otang,lac,marais, mare- Se fácea d'o baltä cage. Semnificatiunile cuvintului sint Cu papura nalta, destul de bine arOtate de Laurian Si Ca papura grOsa, Massim :1°. Mash de aph mai mare NaltAi stutbsd... sail mai mich, care prin vCrsarea until (G. D. T., Poos. pop. 455). rill In lunca sa se grämadesce in ba- sinuri din acea lunO, si care apoi, Doina muntenesch : cand sOch riul, sOch si ea in parte sail FoicickfOiá lath, de tot. Bàlile sint de oidinar f6rte FOia latä de pebraid, pescOse ;suprafata lor este sail des- Bine maI träiam, surata... chish saü ascunsh in parte ori in tot (ibid. 271). de papura, trestiä ialte plante pa- lustre f6rte dese, in earl träesc mul- Doina din Ardel : time de paseri aquatice. 2°. Cu insem- Frumjulita incoltesco, nare de1 a c :Balta-a1b5. 1 a c e un Iubesce, bade, iubesce shrat.3°.Locul pe unde se pOte vörsa Trestie mandra, din baltä, un riü si forma :pe iOrnä multi Subtirea, verde si nalth... i§1 bagh vitele In baltd, unde acestea (J. B., Trans. p. 47).

2397 BALTA 2398

Cantemir, Hron. I p. 150 :Tri ce Codril chip limpede apa isvorului din curgeró Cii ursiT, sa, in pistólnita si Magurele in betyi stata- Cu f6rele, t oar e oprindu-sa, sa strica..." adtcele Adevërata baltd nu e mica, nu este Cu =tole, o pistelnita, o mlastina, o Stancele Cu caprele, baltOca, un balhuiu, ci e mare Rediurile cai un 1 a c, de care se deosebesce Cu vulpile, mai mult numai prinaspectulsett Bälile paduros. Cupescele, Satele Miron Costin, Letop. Ip. 23 :at Cu fetole, si murit in Cetatea-alba, §i o balta ce Campine esteacolo Vidov pe numele acelui Cu florile, Ovidius este..." Poienele Cu ginele, Urechea, Letop. Ip. 195 :Apoi Dunihrilvele singur Ion Voda cu vr'o 600 de oa- Cu isvórele... meni s'ati lipit la baltd la Cahul uncle (Marian, NuntaP.161). era oastea turcesca..." Costachi Negruzzi, Cantec vechiu: In Romania tot lungul Dunarii for- Nu scit,care e balta unde-at moza o immensa zona do MA perit atata calarime les6sca in vremea Legiuirea Caragea 1818p.26 :Cla- Domnului Constantin Cantemir ? am casul sa nu poata sa vaneze peste in intrebat pre calauzul meu. he l es teul stapanului, dar in bdlfile N'a fost nici o-data baltd, cinu- Dunarii sa vaneze peste ,dand cate maT un loc hlelos, phn de mla- un peste la zece..." stine, colo de vale. Radu Popescu, Cron. (Magaz. ist. PT U n ci e mi se inglodasera rotile p. 52) :Hanuls'aadus in sus pre träsurii ? baltd catra, Cerneti..." Acelasi(ibid. p. 107):se tindea )) BrItilenii pana la orasul Flocii pe baltd Bdtple fiind In genere forte pescOse, in sus, si despre Rirnnici Buzau se formOza, o insemnata ramura de venit tindea pama in apa Buzaului de sta- tenitorial, care ne intimpina mereil in pania pamantul isatele ,si pusese vechile crisOve, unde balta e privita subasi prin sate si scaun pe baltd de une-ori chiar mai pc sus de s a t. lua vama din tOte cele ceesia din 1682,ed. Erhi- Gavril Protul, Mss. beiqi ilua disma de pre mosiile tarii. cOnu,p. 136:sio am adaos [Curtea Asisderea Darstorenii s'ati tins de ail -de-Arges]i cu bdlcu peste, cu sate luat tOte bcilile dela oras in sus pana si cu Tigani..." la GrOca,i intre bdlfi pre unde este Constantin BrancovOn,1693(Cond. uscat facuse tot sate turcesti cu su- Mss. in Arch. Stat. din Buc.)p. 37 : basi..." säl fieluiocina toata mosia satu- De aci, aseclata. intre Dunare si Car- lui Ulmuletului ot sud Teleorman cu pati, Romania intrOga este privita de v i ii cu balta..." catra popor ca :dela baltd pina la Cantec de nunta din Bucovina : munte".

2399 BALTA 2400

Jipescu, Opincaru p. 126: train tgn Despre un om b6t: i se oblancesc do v6curi aseqat dOla ballet ping din- piciórele ca canepa cand o scoti din colo dO munt e..." baltà" (R. Simu, Trans., c. Orlat). Doing muntenOsca. : Despre cine-vacarecanta prost : canta ca un hog de baltd" (ibid.). Mariora dintre bay Cu dragostea 'n patru v. Beitlan. Dupg credinta poporului, balta este (G. D. T., Poos. pop. 312) o resedintn favoritg a dracului; de aci in opositiune cu : vorba: dr ac ul di n baltd, la Cantemir (Descr. Mold. ed. Papiti p. 141) d r a - Albo, Albo dela munt e... cul in valle daemones appellant, quos aquas habitare credunt", unde Locutiunile proverbiale ail in vedere vale este sinonim cu baltd,cai la mai ales natura cea stntatOre a bcUi Urechea, Letop. I p. 203 :mare sg- §ibogatia de pesce. ceta s'ati fAcut in tarn, cat aü sacat Ion Crengn, Scrieri I p. 141 :ba toate izvoarele, \rail e,bd4ile, i s'a insura la tOmnn, ba la iOrnn, ba unde princlea mai 'nainte peste, acolo la primávarA, ba la yarn, ba iar la ara cu plugul..." tOmnn, ba vremea trece, flncaul incepe GhicitOrea despre buric": si el a se trece merg6nd tot inainte cu burlãcia,i insurgtOrea remanea Cuibul borzoi baltei..." In mijloculPulp. Ibid. p. 230: Fost'aii d-ta la ti- (0. D. T., Poss. pop. 218). nerete, nu clic, dar acum iti cred ; dO! batranete nu's? cum n'or s t a trebile GhicitOrea despre stele" : baltd!..." Proverb :Are balla pesce" (Tara- Dela baltd pin' la munte Tot zale marunte. noun 1887 p. 536). (ibid1:46). Altul :ride virsa de batter (Don- cev, Curs de limba romana 1865 p. Aceiasl ghicitOrei despre furnici" 59), sinonim cu :ride dracul de po- (Tara-noug 1887 p. 162). rumbre negre". A. Odobescu, Scrieri I p. 174 : cncitt Glumg din Ard61: intepenit intr'o baltd de san g e..." TOta, fata Mai multe localitnti in Romania sati Sara balta, locuite de Romani 'Arta numele de NumaT stirba Baltd, dintre cari cele mai importante Scöte limba, orasul Balta in Podolia lingg Da si Orba pipaia, sint : Dragut, sa sale si ea! Nistru, Cetatea-de-Baltd" in Ard61 si (J. B., Trans., p. 434). tergul Bdlp in Basarabia. Enacbi CogglnicOnu ,Letop. IIIp. Descantec de Iele" 269 :Iar la Balta nemerind niste Marzaci cu cata-va Tatnrime,i vg- Are duceti in locuri departate, zrind pre Crizaci opriti acolo cu atäta In baltd, trestle, pustietate, Undo popa nu tOca, avere, ati omorit si pre Cnzaci si pre Fata nu jOca... Turd, si hand avereasi-atcnutat de (G. D. T., Pocs. pop. 380). treba..."

2401 BALI 2402

Urechea, Letop.I p.122 :clourt cu care se prinde, se legh, se incinge cetati marl la Ardél, anume Baltapi si se stringe ce-va". Ciceul..." ;tot acolo p. 171 :cetatea Dr. Obedenaru (Dict. macedo roman de Baltei..." Mss. in Acad. Rom. t. 1 p. 37) :Rapt, Balada Jicmond Craiul" : pl. balturi, se qice o legatura alba de cap de femeia, de unde verbulI rn - Cetatea de Band baltare = a se lega la cap". Dintre tOte'1naltA, NaltA 'n foi§Ore, Acceptiunea cea mai interesanta este MaruntA 'n pridvdre... aceia de voile de fiancee", prin care balesinonim cu hobot, sovon (Tara-noua1887 p. 190). sad zovon, tulbent, nimitet, Doina din Basarabia: p o tilati procov, termeni intrebuintati cu acelasi sensindiferite Maica s'a luat prin tOrit regiuni ale Romaniei, ball mai ales in SA ne stringA grAmAgidrA, SA ne dele 'n Belly la §cOIA, muntil Bucovinei, inuncle parti ale Ivial bine-arn muri de MA! Transilvaniei',3ila Romanii din Ungaria.

MoscAlesce sA 'nvölAnr, ))Balt = vélul de miresd, petela alba Si la Oste sAintrAm... ce impodobesce crestetul miresei" (V. (Aloxandri, Nes. pop.2 404). Vaida, Tribuna din Sibiiu 1890 No. 85). Descantec de Iele" in regiunea Na- Romanul balteieste d'a-dreptul sla- saudului : vicul blato,cuacelasivocalism ca in romanul dalta"dinslavicul In virful muntilor, dlato"(cfr.gard = roa,vh).Cavin- In cru.sile bracliler, In cununa fetelor, tul exista in tete dialectele slavice. In baltul mireselor... Dela Romani, cu vocalismul nostru (TLYndnu, Ielele p. 121. caracteristic b al- = blacuvintul a trecut la Albanesi balt a si la Neo- S. F. Marian, Nunta la Romani : greci# n sadd w o g. E si mai In Selagiu duce nanasa in presara 12 interesant cRutenii, desi avead deja cununiei balpa, cu care are sa se acesta vorba din fondul slavic cornun imbalteze miresa, la casa mirelui sub forma bolo to, tot* ail mai si aice II da ea nunelor casa'ltivescä. imprumutat apoi dela Romani pe baltei Nunele, luandul,Iitivesc cu prima (2elechowski, Ruth. Wtb. I,11). mieria. Fac apoi din altd prima trico- v. Beiltdrel. Beiltdcd. lord, precum si din sasail sad barbenog (Vinca minor), dupd cum se numesce Balt (plur. balktri), S. n. ;1°. bande, planta acesta in Chior, o cununa pe bandelette, bandeau, lacet,lacs;2°. care o cese pe balf,astfel ca atunci voile, surtout voile de fiancée. cand vor pune-o miresel pe cap sa Lexicon Budan : laqueus, die vina tocmai d'asupra fruntii..." Schlinge". Balial 'Ate sa fie alb, adesea e rosu, Laurian-Massim :ball,1°. core de une-ori de altd, culere. fer cu care butile retelor se lega la Deja Cihac(I, 21) a recunoscut in capete sati pe la mijloc ;2°.la Ma- bali pe latinul balteus satib al- cedo romani legdturd, de cap, mai ales teum ceinture"si a adus urmato- alba ;3°. in genere lat,ochiu, fa0 rele paraleluri romanice :it. esp. port.

2403 1.13AN 2404

balteo baudrier ;it. balza bordure, province, enfin le premier des boyards frange, pr6cipice, balzo rebondisse- de la Valachie ;2°. dignitaire moldave, ment ;esp. balz a banniOre, balz o intermédiaire entre le grancl-porte-6pde nceud ;port.balsa, balza haie et le grand-Ochanson. Se dicea general- vive, bannière, balso cable ;bresc. men te v e I Ban, slavonesce IiHKH fialch, balsa bord, entraves, queue d'une adecd mare Ban", si asa deja in do- robe ;ferrare balz tortis de paille ; cumentele cele mai vechi. parm. balz bord ; piOm. b al t i a bran- In Moldova boieria de Ban sail v el- dilloire ;reggiano belza entraves". Banseintroduseabia pe la ince- Nu tote paralelurile acestea sint co- putul secolului trecut sail cu putin recte : dupd obiceiul seü, Cihac ame- inainte. steed la un locelementeeterogene Gheorgachi Logont, 1762, Letop. III (cfr. KOrting, Roman. Wtb. v. balsa et p. 292 :...vel Postelnic, vel Spatar, balteus), ba mai adaoga inca cd bali vel Ban. Insd acOstd boierie a BA- serostesce in popor bul i gilt, ni el'in vechile vremi n'ati fost, pi ceea ce e fals ;none ne ajunge lati- nu de mults'atadaosi acOsta bole- nul balteum, de unde vined'a- rie, facandu-i-sesi venit un ban de dreptul romanul bali.Ldtinesce b a 1- drobul de sare dela ocnd.Dupd vel teum era un termen curat militd- Ban, vel Paharnic, vel lust, vel Stol- resc :nu ceinture",ciceinturon", nici vel Comis.i fieste-care boierie cinetóre pentra armä, une-ori san- se pdzia si se cinstia la rdnduiala sa..." gle", ching4 de cal. Veal de mirésä in Introducerea cea statornia a bole- specie se chidma ldtinesce fiammeum". riei de v el- Ban in Moldova datézti, Dela Romani aü imprumutat pe balj diti anul 1705, cu a doua venire la Rutenii : bdletzi Kopftuchder Domnia a lui Antioh Cantemir, despre Frauen" (Zelechowski). care Ion Neculcea, Letop. II, 313, dice v. Robot. Beillat. asa :pre Lupul Bogdan larPailpus Hatman, pre Maxut vel Postelnic, pre Barnä s.b.arnias. laAmba.(pl. Ilie Cantacuzino vel Spatar, pre Savin bambe, bame, bamit), s. f.; t. de Botan.: Zmucild v e I Ban; side atunce se Hibiscus esculentus, gombaut, come aF,,4dzd acéstdboieriecu temeiuin grecque. Legumimisd de forma unei Moldova de este aezatd la rAnd, cd tecideardeiu plindde seminte" mai inainte vreme, desi era la vre-un (L. M.). Domn, uneorledea mai sus, Tar alte A. Pann, Povestea vorbei,I, 105 : oil mai gibs :dupre cum lefusase alte boierii, asa seal cu Ba ni ea Pe patlagolelo 'n rosu imbrAcate Si pe cele 'n vinht, co sint veninato; la divan ;'far de ad inainteis'aii Bamiik inch, loboda si stirul asezat rändul dupd Spatarul cel mare, Sit se afle fath sh 'mplinósch sirul... piis'atfacut ivenit boieriei cdte un ban de drobul de sare dela Ocnd..." Turcul bamia (Oinénu). Eraoimitatiune nominald fOrte v. 1Turc. scdclutd a treptei de mare Ban din Muntenia, unde acéstä boieria a fost bBan (plur. Bani),s. m. ;1°. d'a- in adevër mare" si n'a incetat niel o- bord prince ou souverain de la Petite- data de a sta in fruntea tuturor celor- Valachie, plus tard vice-roi de la même lalte.

2405 'TAN 2406

Cantemir, }Iron. II p. 372 :pana, stingereavechiiorganisatiuni ierar- asthzi Band in tara Munten6sca, ma- chice ,Ban al Cr aio v e I = primul car ca supt ascultaré si voia Domnu- boier al Terei-Romanegi,une-ori Fa- lui sant, insa dupa privileghiilepoate nariot,figurand in fruntea sfatului fi carile d'inceput au fost avand,pi domnesc, re§edénd tot-d'a-una inBii- la boierie sant mai de frunte,si alta curesci si bucurandu-se de o autoritate putere au peste Olt, nu numai a curat nominala asupra Oltenia, unde giudeca, cei cu moarte pre adrninistrati de fapt ispravnicii" de vinovati a cazni, §itotacel judge sub o suprematiä a until cai- vechiu titlu de Ban IV tan..." macam al Craiovei". Inlaturandu-se innovatiunea cea din Cu tOta scaderea treptata a impor- Moldova, istoria B t n iei ne infatiOza tantei politice, Banul remase pina la patru peri6de : urma urmelor un personagiu atat de 1°. Pina pe la 1300 Banul S e v e- mare, incat chiar in ultima periOda r in ului era singurul suveran al Ol- dede nascere la locutiunea proverbiala : tenia ; voia la dumnOta ca la Banul Ghica" 77 2°. De pe la 1300 pina pe la 1600, cusensul de :poti sa fad tot cell de 'ntaiu Ban al Severinului, place. apoi Ban al Cr ai o v ei (Ist. crit. 9 0 colinda muntenesca ,in care se p. 81 § 21), une-ori Ban al Mehe- inchipuescevorbindun Lixandru- di n tului ca in actul latinesc dela voila" : Vlad-voda din 1511 :Radulo Bano de Mehedinc e" (Marienburg, Kleine SlujOsco'inl, slujósce Pin' la SAn-vAsil Siebenb. Gesch. Pesth 1806 p.224), Sa 'mpart boieril, cate o-data Ban al Jiluluf ca in- CA te-olu ridica tr'un crisov din 1533 (Condica Mss. a Ban la CraTova, manastirii Govora 1753, In Arch. Stat. Si tu cal b Anh din Buc. p. 111 ;dr. Venelin, p. 164), De tel. forici... Banul scadu la a doua trOpta dupa (G. D. T., Poos. pop. O. Domnul Terei-Romanesci, dar era mai tot-d'auna din dinastia Basarabilor (v. uncle efOrte interesant verbul b - BanoveD, ruda fOrte de aprópe al Dom- nese corespundötor lui domnesc". nului,care '1 numia§i'llasa sa fie Balada //Rada Calonfirescu" : sthpan peste cele cinci judge ale Ol- _Banff Suverinulul, tenia, avOnd o curte a sa princiara Calmacanil 011ului deosebitalaCraiova,o judecata,o Si boierii tirgulul armata etc. ; Staii la drOpta DomnuluT 8°. De pe la 1600 pina pe la 1700 Ban Cam in fata cortului; Tar la stAnga Domnului, al Cr aio v el= un fel de vice-rege al DomnuluT §i Banuluti Oltenia, numit de catra Domn dintre 0- Sod BuzosciT menii eel mai de frunte, mai ades dintr'o Caplescil... veche familia boieresca, rar din straini, (Ibid. 478). exercitand in marginea celor cinci judete oautoritateadministrativa§i Sint casuri cand ail fost tot-o-data judiciara aprOpe suverana ; dol Bani de Craiova ,deii nu se scie 4°. De pe la 1700 inc6ce pina la cam ce fel anume sa fi fost intre din0

2407 1.BAN 2408 despartirea de atributiuni. Asa sub ruman sfintei mänästirei dat a fi Vlad-voda Tepes ,la 1486, emir Bang ruman si de Hriza Banul ;noi jupan Dimitru Ghizdavat"i jupan Inca am dat sa fie ruman Radul Si Detco" (Col. 1. Tr. 1876 p. 469). Asa feCorii lui si tot nOmul lui sfintei ma- &AO la 1602 sub Simeon-voda Movila nästiri in veal neclätit,s'au rarnas Oltenia era administrata in acelasi timp Vintila post si Ghine post de lege 0 de Voda logofat" si de Sidor", amin- de judecata, s'au zisi ei inn ain te doi de o potriva Bang de Craiova : noastra cum sa nu mai scornesca RANH KpaAIMISII"(Cuv. d. batr. I. p. Ora, ce sa fie rumanfi Radul sfintei 125). Este probabil ca acesta redupli- manastiri, cum scrie mai sus ; Tar eine care a Bäniei se Mem numai in va mai scorni Ora de acum innainte timpuri grele,atuncl cand unul din sa nu se crOze.AL'asta scriim,inak Bang trebuia sa fie concentrat asupra da nest po na§emu reCeniTu.Pis u administratiunii ost5sesci a Olteniei, Tismana inn 12 let 7151 (1643). (L. S.)" pe cand cel-alalt remanea cu admini- (Doc. Rom. II No. 11 in Arch Stat. stratiunea civila, adeca cam in acelasi din Buc.). mod cum se rinduiah in Moldova cate Nevesta sail v6duva unui Ban _se doi parcAlabi la districtele cele impor- gicea Banes a. tante dtn punctul de vedere mifitäresc Un zapis din 1656 (Doc. Rom. I No. (v. Parailab). 125 in Arch. Stat. din Buc.): scris'am TJn specimen de carte de judecata" eu Dena Banesa Buzasca impreuna dela un Ban, de Cralova: cu fflu-mieu Matei acesta al mid n. zapis tJupan Dragomir v e 1 Ban cra- ca sa fie de mare crediinta la mana levskii.Scriim carte noastra sfintei Vladului spatar ot Otetelis, cum sa manAstiri Tismeneii parintelui Stefan se stie ca au botezat fimu-mieu. Matei igumenul, ca sa aiba a tine pre Radul un cocon al durnnialui de s'au pus den Tismana rumant safiesfintei numele lui Matel, deci candu au fost manästiri si cu tot feCorii lui, pentru la tunsoare htaazit'au coconului partia a acest ruman Radul cescrie mai noastra de mosae den ClupercOni den sus au fost de mosie al sfintei mana- vadulDilulni, mosMa noastra den stiri,Tar Vintila post den Glogova si mos den stramos al nostru dela Ba- Ghine post den Catun ei au zis ca nulVladul..." Taste ruman al lor den Bae ;de-acia Un zapis din 1699 (Doc. Rorn. I No. s'au parat acesti bolari ce scrie mai 190 in Arch. Stat. din Buc.): Adeca sus cu parintii den manastire Inn a- eu jupanesa Marna Banesa, care inte Hrizei Banul Dumnezeu '1 au fostu a räposatului Barbului biv pomenesca de fata, is'au adevarat v e 1 Ban Milescul..." ca Taste ruman sfintei man6stire; Tar De aci mai multe localitati in Ro- de-acia l'autot tinut manastire cu mania numite Banesa, precurn si pace ;Tar acum Yar s'au sculat acesti satul din Teleorman St or o -b an Os a, boiari ce scriu mai sus de-au venit mai bine Star a-Ban Os a Banesa innainte noastra cu Ora de cea batrana". fatacuparintele Stefan igumenul, Ierarchia curtii princiare la Romani zicand ca Taste rumanul lor,iar n o i era modelata intrega dupa tipicul bul- am cautat si am judecat pre gar din epoca Asanilor, adeca dupa lege derepta si am adevarat cum Taste ierarchia bizantina slavisata : logofOt =

2409 'TAN 2410

Aoyo,9.kung vornic = mointnHWIt,spa- in Oltenia propria disa (Arch. ist. III. tar = a Qns, stolnic --= CTOM011-11Vit p.191),adeca era Banus Semi- etc. Numai Ban se sustrage acestei nensis" intóta puterea cuvintului. ierarchie, fiind o demnitate supra-ie- Noi am explicat deja alta data (Ist. rarchica cu mult mai veche. critica I§ 11) ca intregimeastapa- Intre anii 1350-1450 titlul de Ban nirii Banului de Severin Inainte de al Severinul ui figura We o-data 1400, si chiar ce-va mai incóce, era intitulatura Domnilor Terel - Roma- Oltenia siportiunea orientalaa Te- nesci ; buna-óra : mesianei campina lariulCaras. In crisovul din 1360 dela Vladislav Rare-oriInsa,buna-Orainultiniul Basaraba, pastrat in Archivul muni- patrar al secolului XIII si'n primul cipal din Brasov (Marienburg, Kleine patrar alsecolului XIV, apoi in al Siebenb. Gesch. Pesth 1806 p. 189): treilea patrar din secolul XIV si 'n Weyvoda Transalpinus et B anus primul patrar al secolului XV, afar& de Z eur in o", iar pe pecete : WEY- de intervaluri de tot scurte, Basarabii VODA TRANSALPINVS B A N DE reusiaa a cuprinde intregul acestte- ZEVRINO DUX DE FITGRITS", adeca ritoria. Cele mai de multe onregi- Banul de Severin" mai pe sus de unea Mehadieisi mai ales al Alma- Duce de Fagaras". sului remanea sub stapanirea Ungu- In doue acte din 1390 si 1391 Mircea rilor, cari Indata rinclulaa acolo pe un celMareseintituleza :Woyuoda Banus Sewrinensis" dinpartea lor, Transalpinus, Ffogoras et Omlas Dux, pe cand aitmintreleadiceail in diplo- Severini Comes", iar pe pecete: mele lorc hones Banatus Sewn-- WAIWODA TRANSALPIN B AN DE nensis vacat". CZWRINIO". (Docum. Hurmuzache p. Primul Banns Sewrinensis" de a- 322, 334), unde este interesanta tau ce3t felalUngurilor,intru cat se ducerea lui Ban prin Comes"(cfr. pent) constata prin documente, a fost ibid. p. 374). un Leukus" la1233 ; i aprOpe la Pe un alt sigilal marelui Mircea acelasi timp se refera urmatorul pa- din 1411 ,,BANI SEVERANIENSIS" sagia din cronica orientala a lui Fazel- (ibid. 473). ullah-Rasid (D'Ohsson, IIist.d. Mon- Tot dinsul, intr'un crisov slavic din gols,Ip. XXXV): In prima-vera 1406 (Venelin, Vlacho-bolgarskiia gra- anului 1240 principii mongoli trecura maty p. 22), isi da titlul : stapan al muntii Gautier pentru a intra in Wra B6, nie IdeSeverin (G-kmonlICKOMS Bulgarilor iUngurilor.Ordh, carele 11 d ii CTRS 1'OCII0A11111)." mergea spre drépta, dupa ce a trecut La 18 Iulia 1387 istoria ne arata dra Oltului,iT ese inainte B azar a n- pe un mare demnitar ungurese Ste- b a m cu o armata, dar e batut..." A- fanLosenczy intitulandu se Banns deca :dintr'opartespre apus era Sewrinensis", fiind-ca administra re- Banul de Severin cel tinguresc Leukus, giunea Mehadieisi a Almasului din Tar de alta parte spre resarit era Ro- Temesiana actuala (Kemény in Kurz's manul Basaraba- ban. Magaz.ir,304) ; i 'nacelasi an la Negresit, nu atunci pe la 1230 in 27 Inn, aprópe totatunci,Mircea ajunul navalirli mongole, ci en mult cel Mare härazia saflIntaria mana- mai de 'nainte se vor fi infiintat Banii stirii Tismena mai multe proprietati de Severin", si anume cel romanesci,

2411 1.BAN 2112 de OrA-ce eel ungurescinabfost nici La Serbi insa titlul de Ban se pu- o-data deca un tel de reactiune con- tea aplica intr'un mod onorific la ori- tra Basarabilor, un titlu asa qicênd de ce principe sati om puternic, iar in contrabandA.Nueste o socotela Ragusa si'n Muntenegru el se intre- incArcatA de a crede ca BAni a cea buintezapinA astacjicusensulde oltenescti, trebuia sA fi existat deja cel 27seigneur" sail monsieur" (Karad2 putin de vr'un secol, cam de pe la Lex. ad voc.). 1100 1150. Bulgarii n'at avut pe Bani, darail Intre 1189-1378 principeleBos- cunoscut pe eel din Olteniasi pe eel niel1sT dedea titlul de Ban i de din Serbia, incat in poesia epica bul- mare Ban: saint REANKH. Pe la 1253 gall Ban e apr6pe sinonim cu Crai u, ne intimpinAun BanlaRagusa bunA-OrA : (Dani66, RjeCnik I p. 25). In Slavonia, Se sobrale, se nabrale Croatia si Dalmatia Banii apar pe la Do tri B an a, do tri Kr al Ia, 1150 ;in Serbia, a sa nurnitii Boni de Vo grad Solun na Solunski Maciva, Bani Machovienses", pe la Na SoIunski sedum kuli... 1270 (Fejer,Cod. Diplom.passim). (Miladin oitzi p. 246). Temesiana n'a fost nici o datA Ban i A, ci numai din causa legaturei sale cu : Oltenia, carilII apartinuse inparte dintimp in timp,si-acap'etat nu- Sednala le Kraliovitza, mele cel modern de Ban a t,pentru Kraliovitza Banovitza prima OrA abia in secolul XVI sub Na visoki-te palati... forma de Banat de Lugos si de Ca- (ibid. 258). ransebes." adecA :s'ail adunat,s'auDemerit v. 2.Bdnat. vr'o trei Bani, veo trei Cr al, la o- In Ardel, de asemenen,nabfost rasul Tesalonica, la cele septe turnuri Bani; Romaniideacolo cunosceail do acolo" ;si : ledea Craesa, C r a - insA pe eel unguresci pe de o parte, esa BAnesa,incelenaltepala- buna-Ora la 1275 Alexander Ba n u s turi..." Comes Scibiniensis et de Doboka" (Fejer, Dan Basarab, fratele marelui Mircea, Cod. dipl. V, 2, 298), iar pe de alta parte traesce pina astAgiinpoesia popo- cunosceail pe Band Basarabi din Ol- rana bulgarli, mai ales in colinde, sub tenia,astfel cA suvenirea Banilor, ca si cand ar fi existat chiar in Ar- nurnele de Dan-Ban, Dan-V o d rt. : del, s'a pAstrat in poesia poporana, Dai.e Bane, Dan Voivodo... de exemplu : (Shornik, V, 12, etc.). BC sint Nita Banului Din tara ArdClului... Din cele de mai sus resultA criin- (Pompilia,Salado p. 61). fiintarea B it niilor peste tot se urea istoricesce celputin la secolul XII, Banul din Ardel" e cunoscut si'n intre 1100-1200. poesia poporana epica a Serbilor : Schafarik, ialtii dupa dinsul, pre- ....bana lirdellida, tind a gAsi pe Ban la Croay deja in HrdolIskoga liana secolul X in fiodvog sifioccivog din (Sogisi6, Narodne plesine p. 9)). Constantin Porfirogenet ;dar elemen-

2413 1.13AN 2414

tul vocalicin aceste doe forme in- mit dela Romani, darpe o cale cu dica invederat pe slavicul ROIG- in 11016- totul alta. KATI! pugnare", 1101I miles", 11016110Aa belli dux", de uncle Kora tiri=--flodvog, Cuvintelecuratpersiane, ea cio- fioEcivog este o formatiune serbOsca tot ban" buna-Ora, strabatearrIn vOcul ala de corecta ca ROldHk bellator" dede mijloc inregiunea dundrOna mai cusama la 601-1 pugna". 0 observatiuneana- prin mijlocirea celor doe lOga o Meuse deja Diefenbach (Kuhn's marl popOre turanicenavalitóre, Pe- cenegii iCumanil, Zeitschr. XI, 287) : fiosdvoç,igovivog, cari veniatl in deutet eher auf sl. v o j a n, vgl.ngr. Carpati duprt o lunga sedere ladi- floe fiddoc". Sa mai adaogam pe bohemul stele Persia Un vocabular cumanicdin volan ostas" (Jungmann, v. Wogan). secolul XIV, ajuns din fericire pindla Constantin Porfirogenet dara nu vor- noi, este plin de persianisme (Kuun, besce de loc despre Ban, desi de al- Codex Cumanicus,passim). Ei bine, nemic nu póte fi mai persian ca Ban mintrelea Banul putea s fipetruns : deja la Serbi de pe atunce. b a n( = zendiculv a n)possessor, La Bizantini, prima mentiune de- dominus, vir magnus, illustris"(Vul- spre Ban la Serbi ne intimpina abia lers,I, 184).Dela Persiani bana in secolul XIII la Cinnarn (Matzenauer, trecut la toVi veciniilor,Turanisi Cizf slova p. 104) sub forma luravoç, ne-Turani. Asa la Armeni compusul singura care corespunde ml narlit. m arz -ban era taint capului ostirii (De Lagarde, Abhandl. De Linde Ore vine cuvintul ? p.64).Alanil din Caucas, cand aa inaintat in Eu- Pentru a'llatinisacu ori-cepret, Laurian si Massirn (Gloss. 58) pe de ropa impinsi de Iluni, unul din prin- cipiilor se chiama o parte explica pefloEcivogdin Con- Sangi banns" stantin Porfirogenet prin bouan avut (Jornand.). in turme de b oi", 'far pe de alta parte Continuitateateritorialadela Ol- se acata de glossa lexicografuluiale- teniaprinSerbia pinti laAdriaticrt xandrinHesychius dinsecolul IV este inyederatrt. Pe acest spaVii geo- ,,,8d vy a ç, ficeat).8(1; ceettIzO,u4z atc, graficesce ne'ntrerupt, pecenegul saa 6 a ItiyuProg . Eluitrt : curnanicul Ban Dornn' nu putea sit 1. dintr' un latin bo va n us trebula srt caletorOsca decat plecand din Roma- sefacd.la Romani bouan, nici o nia, prima statiune balcanica a Pe- data bouan; 2. fioecevog din Porfiro- cenegilor siaCumanilor,ast-felca genet, dupa cum am constatat'o mai dupa mine nu estenicioindoOla sus, estevola n,far nu Ban; 3. cIt Oltenii avuseserd peBani Ina- nacretst kaltoizate la Hesychius insem- into de al ficapetatSerbii.Ce-va nOza pe Grecil din Italia sudica, nici mai mult; gonita prin invasiunea ma- decum pe Latini ;4. intre epoca romana ghiara, ramura romanesca cea aseqatrt siintre prima aparitiune istorica a Ba- de vOcuri in Pannonia, dupa cum am nului este o multi-seculara intrerum- aretat'o in studiul celintroductiv la pore, care nu pOte fi nesocotitrt pentru volumul de fata, se revörsase in parte simplul hatar al unel etimologie de in secolii X Xl tocmai asupra Bosniei tot arbitrare. si Dalmatiel, adeca acolo unde ne in- Ban latinnu estesi nu pOte fi. Unwind cele mai vechi Bann ale E adeverat insacitSerbil l'ad pri- Serbilor. De acirestart ca in acea

2415 213AN 2416 epoch o epoca in care o mare parte unde la Coresi, 1577 :,,argintuli a Romaniei era cuprinsa de Pecenegi, sau. ast-felccontimporanul Suidasgine: Biblia erban-voda1688 ,Exod. aobag, ol vin) Ifartvoexiz-at A.eydtuvot XXX, 13 : in acea epoca Oltenia avea deja Bani ...doao-zecide ...viginti ob o 1 i titlul pe care prin Romanil eel din Pan- bani didrahmul... ipsurndidrach nonia ea l'a transrnis Serbilor. ma... Pe linga titlul Ban, Romanii ail a- ibid. Jes. Nav.XXII, 8 : vut din aceiasi vechime numele percu bani multi ... in divitiis sonal B a ncu derivateleBanila, afl mersu la ca- multis abierunt Banica, Bänãü, Banciu, Ban- selelord... in domos suas... ci la , Bansetc. , despre cari se va Prin ban se intelege obicinuitmij- vorbi mai la vale. loculmetalic legal de transactiuni,ei v. "Ban. Banovet. Bcinesc. ceea ce represinta acelmijloc,dupa 'Bdnigor.Basaralni... cum sint, buna-óra, band, d e ha r t i 5. Caragea, Legiuire 1818 p. 13 : Cand 2.Ban (plur.bani),S. m.; 1° mon- tocrnindu-ne dam lucru pa bani nu- naie en gOnéral ;2° sou, denier, billon. mal, sat pa lucru nurnai dar pretuit In genere, moneta de ori-ce fel si vain bani, sag sip banti pa lucru lore ; in specie, o moneta de ararna mai putinla pret decat band sat de cea mai mica valOre"(L.M.). In de o potrivil,atunci acOsta tocmOla sensul general, bawd este "numisma" se nurneste vanzare..." sag pecunia", Tar pluralul bani insem- In acelasi sens banul constitua o a- noza chiar divitiae" ; in sensul special vutia metalica. estedenarius" sag obolus"; acOsta Ion Neculce, Letop. II p. 277 : cand se pOte verre mai bine din urmatOrele este mania dela Dumnezeg,atunce contexturi: nicirnintea nuslujeste,niciprie- Noul Testamen t Belgrad 1648, Ma tth. tenii, nici band..." XVIII, 28 : Mitropolitul Varlam,Orniliar 1643, ... eralui dOtoriu debebat ei cen- If. 335 a : in trei lucruri dzace a- cu o sun. debani... turn denarios.. vutiia, in bani, in vesmente, in pietri ibid. XXII, 19 : scuinpe ;pentr'acO Domnulgacdste Aratati'm banul astenditemihi trei lucruri arata de spune, ca banii dajdei. tarn, ei a- numisma cen- sa stricft de ruginasicheltuindu-sa dusaralui un sus. At illi obtu- vrdmia'isv5rseste, vesrnentele mo- ban... lerunt ei den a- Nile le manainca, pietrile cOle scuinpe r i u In ... ce nice ruginescilnice moliile le ma- ibid. XXVIII, 12 : nainca, de furii de thlharipierg, si ...bani multi de- pecuniam toate trecti..." In acest sens, banal --=avereperso- dera. vitOjilorg copiosamdede- runt militibus.... nala, in cantecul din Moldova : Silvestru, 1651, p.XIV : dacd oil cheltuese, Eil singur agonisosc; Banii sai nu 'i Pecunia rn su- Co avoti cu banulmet, (la in cam5.ta, am non dedit ad Judoca-v'arDumneclefi?...

usuram... (Sevastos, Caotece mold. 258).

2417 O.BAN 418

Ca avutia metalica, banul e nu nu- rati cu nemica mestecati,si de-are fi mai de arama, ci mai ales de ineta- §i de plina la cumpana, totu-i un lu- lurIscumpe,de aur si de argint. cru menciunosi schiama minciu- Ureche, Letop. I p.162 :el le-aii nos, sett furtusagului. Banii cei buni dat lor 70 galbeni, bani de aur ..." uidirepti ati patru lucruri pre'n Cantemir, Hron. I p. 194: intr'un pre giurul lora :intai celace face randmi-atadus Theodori Parcalabul bani sa aiba puterei voe dela inpa- de Galati un ban de argint..." ratio sau dela Domnula locului acelufa, In privinta transactiunilor prin mij- aldoiles s faca inloca vestitil locul banilor, frasa se construesce cu cum arefiin mijlocula targului sä prepositiuneap e :acuinpörap e vadza tota, al treile sa aiba chiptisi bani, a vinde p e bani, a face p ebani... scriptura cinstitai frumoasa, Tara sa Nicolae Costin,Letop.IIp.47 : nu fie facuta acia scrisoare In vre-un paganii I§I cumpara robip e bani chipti grozava si de rusine ;al patrult qiin al septelea an iiern,. .." iaras sa fie si hi cumpana de plint, Axinti Uricarul, Letop.IIp. 167 : nemica sti nu'i lipsiasca..." niste cal ce bse cumparase p ebani Cu schimbarl mai mult ortografice, craesti..." acelasi capitol figureza in Pravila lui Tichindol, Fabule 1814 p. 142 : aler- Mateiu Basaraba, 1652, p. 67. gati platiti preotilor sa se faca pe la Putin timp dupa Vasile Lupul, too- toate bisericile rugaciuni si bdenii, so- mai un Domn din Moldova se apuca cotind cti sfintif p r e bani fac mi- a fi calpuzan, facend bani ref, a- nunl..." nume Istrate Dabija. Expus la contrafacere saa la despre- Nicolae Muste, Letop.IIIp.10 : tiare, banul este b u n saü r e ü. facea salaf de aramä, caril numal In Pravila lui Vasile Lupul, 1646, aice in tara imbla, 4 salaf la un ban ne intimpina un capitol intreg : Pen- bun..." tru cal puzani ceia ce fac bani rai Do6 zapise moldovenesci din 1665 pipentru certaria lore, unde intre (Arch. ist. I,1 p. 79-80): bald prosti altele (1. 40 a) se clice : salai in zilele Dabijil voda..." Banii cei raj santu de trei feliuri v. Bdnar.Bdndrid.Calpuzan. mestecatura, ce sdzice aurula cel Tarapanol. curatil ce are fi sa fieei'l spurcaui In graiul de alta data, fie-care cate- amesteca ,argintult asijdere ,unult goria de ail fiscale purta numele co- amosteca cu arame, altula fact chiar lectiv articolat de banif urmat de spe- de arame inumai ct ce'lspoescil cificarea darif la genitiv: banii biru- de-asupra cu argintil, aCastal una ;a tub, banif haraciului, banii vacaritulul, doo, s'are fi icurati o sanna de bani, banil bairamului etc. ei fac mai miC de ce nu atunga la Ion Neculce, Letop. II P. 239: multa cumpana, ce pagubasca oamenii cola strinsoare facea pentru ramasita bace'i iau; a treia,asijdere sa chiarna nilor birului..." menCunosa pentru cace chipult si scrip- Nicolae Costin, Letop. II p. 83:In- tura ce pune pre dansil baste minCu- chisase pe Rugina SulgerulI pe Ste- noasa, nu baste facuta den svat cu fan Luca Visternicul pentru banil n invatatura cui-va, ce pre furis ca un pastilor..." lucru raiz,drept-aceia de-are fi si cu- Arniras, Letop. IIIp. 127 :pana 35,186. III. 10

2410 2BAN 2420

s'a implini ramasita cea pasuitäsi Ureche, Letop. I p. 146 'Trimis'at banii pocloanelor..." la Irnparatia Turcilor pre Tautul Lo- Ion Neculcea, Letop.II p. 458:[Cons- gofátul cel mare cu slujitori,pedes- tantin Mavrocordat] all scos banii s t 6 - trime darabani, de all dus birul zece gului pe tara, de tot omul ate 105 pungi de bang..." parale..." v. Pungd. Nicolae Voda Mavrocordat, 1745 (Con- Monetele straine cele mai variate cir- dica MSS. a Husilor in Arch. Stat. din culaU la Romani (Peyssonnel, Com- Buc. t. 111 P. 124): I-am ertat ca sa merce de la mer noire 1787t. II p. fie scutiti de band pecetilor, insa 189) si purtail In popor numi deose- sa nu fie oameni de tara, sail din cei bite, din earl' uneles'atipastrat pina ce au lipsit din tail si acum sa in- astadi in literatura poporana, desi in- toren iaras la urma in tart, ce sä fie sasi moneta a disparut de-mult din oameni streini cum za,cem din tara circulatiune. unguriasch sau dintealte parti..." Balada Badiul" : Lefile boierilor 1776 ed. Räscanu, p. la tntr'n odala mea, 25 : Banii gr o s ul u I dela eel ce se Umple cu g a1b e nipOla, vor inchide, and se vor slebozi..." Tot cu galbenT venet i c I Cea nag mare unitate rnonetara era De cate-o sutd si cinci, punga de bani. Cu mahmudele turcesci, Nicolae Costin, Letop. IIp.128 : Ca rub i el e- ardpescT, Cu gróse lipovenescl, Fost'ail sä dea Lupul Vornicul si vr'o Cu dinar I moldovenescl 60 pungl de bang la Vezirul din ve- Si cu grivn e muntenesci, niturile tarn ce leti Domnil din ocne In casa, cdnd vel intra, si din yang; ce alti bang nu pr6 era SA te fad a mdtura, fan cat c o p ei c ei dutce ate de Bala, prin casd ca,'1vörsa.., patru bang §i timff de cei noi mos- G. D. T., Poes. pop. MI.) chicesti..." Doina din Moldova: Constantin Basaraba, 1695 (Conclica mänastiril Hurezul, MSS. 1754, in Arch. Si salba '1 de g ol o g a ni Stat. din Buc. f. 7 6): Ain dat dom- FacutA de dot ciobanT, 'lila m6 la sfantul mormant trei Salba '1 de sorocovetT pungI de bang, adeca taleri FAcutd de logofetT, 1 5 0 0..." Si salba 'T de irmili c Fdcutd de dol voinici, Ion Neculce, Letop. II p. 205 : Dupa *isalba '1 de icosarl ce s'ati dus Vasilie Voda la Poarta, Mutá de dol. prirnarT, Pati inchis Turcil in Edeculei '1 par% Si salba'Ide g Alb en a sI Domnul Muntenesei Domnul Moldo- nicutA de coconasT... venese si Racoti Cralul Ungurescsi (Sevastos, Canton moldov.15). sta tare asupra luI sa 'Iomoare Im- paratia,sigiuruia 3000 de p ungI Cu sensul general de monnaie", d'e bang...." ban a dat nascere la o multime de Ibid. p. 413 : Turcilor Agi ce venia idi otis mi. dela Poarta cu trebl,caruia era sa Locutiuni proverbiale adunate de P. dee o punga de bang, Ii da cincI-sese Ispirescu (Tocil., Rev. I, 1 p. 450): tot ea sa '1 laude..." Stringe bani albi pentru qile negre."

2421 2.IJAN 2422

Bani afli Tiganii." Ion Cr6ngä, Scrierl I p. 38 :

Banii, din mantt TT scapil Frate, Prate, Ca cTurul cum tine aprt. Dar pita') cu bani, lArbate!

sub forma mai obicinuitA: frate frate, 2)Cu bang fact bani." Bang la bani trag." dar bramla '1 pe bani". Acelasi, Scrieri I p. 3 : avea strinse Banul bad unde zäresce, sipArPilute albe pentru vile negre, CACI Colo se rostogolesce. lega p ar a o a cu clew nodurli tremura dupA ban..." Bang nu aduc procopseti, ci pro- Ibid. p.279 :cine are bani, bea cops61a mince kW." si mänanca, iarn,cine nu, se WO, F;ti

))Banffstring6toru1ui pe maim chel- rabdä..." tui torului." Ibid. p. 185: bani de che1tu616,, strafe Bang sint rötun01, bath'i stel batäf de primin6lä..." iti scapa printre degete §i se due d'a- A1t1 idiotismi : dura." A face banY. Bang pe om ii InveVi." Cantec din Moldova : Banul e ciocoiu de us,1 multe." Banul este ochiul dracului." Rachlumul tare'ml place, Banul muncit nu se präpildesce." Bawl nu sclil de unde-olu face; 7) OTu face cum oiu putO Banul, pasere cu aripi." 911-olu plAti cu vade... Banulte baga afund, banulte scOte." (Soyastos, Canton() mold., 257). Apoi : Din pétrA s6cA sc6te banul" (Pann, A se umple de bani,. II, 86), o figurA tot atat de energicA Nicolae Muste, Letop. IIIp.16 : precum era la vechil Romani VicaOrea umplutu-s'au Lesii de bani, Ode 21 conservan, de Sf. Augustin :Frange haine §i de cai..." lunam et fac fortunam". A ma.nca bani. Nicolae Costin, Letop. II p. 38 :ra- Cu toptanul, mäind asupra lui din bang tarn' m t n- Fi banii la anul. catl multe pungi de bant..." (Pann, II, 86). A b ë bani. Marf6, gata bani a§t6pt6,." Doinä din Aide : (ibid. 87). Cucul cant6., mlerla 4ice : NuITbbanif, mM volnice Banul reti nu se perde = omul fAra (Familia )884 No. 50). merite, neinsemnat, nu se prttptidesce, nu este amenintat, nu mOre lesne bol- A inghiti bani. n4vindu-se" (Costinescu). Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, Locutiuneaobservatä deJarnik I f. 91 a : pentru sa n'aiba a rapsti (Sprachliches p. 19) in basmuri: a trAi ce-va cá nu-i sos6§te, Tara elüi banii pe 1Ingt cine-va c a banul cel bu n." rnirului vria sL In ghit a..." Alta tot din basmuri (ibid. p. 23) : Lacomia de bani. )7o mie de vorbe un ban pu face. Nicolae Muste, Letop. III p. 35 : ce

2423 2TAN 2424

vor sa isprävesch pravilele unde dom- nimica de unelo ca acestea,ci numai neste lhcomiabanger ?..." ii pornise firea asuprabani/or, Nicolae Costin, Letop. II p. 88 : cu pre svatul unor marghioli ca, aceia..." anevoe va fi Vezir dach nu va fi1 a Vestit din bard. c o rn la bani,..." Nicolae Costin, Letop. II p. 25 : Tjr- A se satura de bani. sachie re all fost Visternic mare, cel Nicolae Muste, Letop.III. p.21 : v e s t i t de bogat si d i n bard la toti ,,aitopit banif ce aü luat dela Turd in toate terile..." pentru cetatea Cehrinul si turnat S t r in sOre de bani,--strimtorare. in gull sh. se sature de bani..." Nic. Costin, Letop.II p.26 :rh- A spune banii. mas in mare Devoe si supar si s tri n- Nicolae Costin, Letop. II p.112 : soare de bani,..." ii purta tot legati pre ulite bAthndu'i A d a bani pe miere =a batjocuri. sa'plspu eband..." Melchisedec, Chronica Husilor, I p. Ion Neculce, Letop. II p. 272 :fe- 87 : TJnul din articulele de specula ale meile si fetele, slujnicele din cash, le comerciuluI turcesc in téra, era mierea. batea saspue bani §i odoare si haine Agentif antreprenorilor turd, r6sphn- mistuite..." diti prin -Ora, arvuniat de timpuriti A lerta miere de pe la locuitoril ce aveat pri- Ureche, Letop. I p. 108: le-ail in- shci (stupine), cu conditia ca later- tors Pocutia cu toate thrgurilei le-at menul pus catimea angajatsfih la ertati banii..." dispositia Turcului rinduit. Romanul A unge cu bani ochil" cul-va. insä, neexact indaraverileluica si Ureche, Letop. Ip. 197 :avhnd asta-cli, putin ghndia la angajamentele mare cunostinte intre Cazaci, aü mers sale, ha chiar si cu Turcii, cari nu'l la dhnsii, pre unif cu giuruinth im- crutat,pina ce da de (pa necazului. pländuri, pre alti cu bani ungAn- Dach, din naturala apatia sail din causa du-le ochii..." timpului nefavorabil stupilor, mierea A ajunge cu bani la cine-va = a nu era la timp push, la dispositia Tur- mitui. culul ce o pretindea, atunci val !Se Nicolae Costin, Letop. II p. 17 : zic incepeaii schingiuirilefartcrutare. Ro- unii sh fie agiuns Vezirul c u bani manul clator alerga in tote partile, ru- la Popovici, cacum le perise Turci- gandu-se de miere, ca s scape de Turc, lor nadejdea de a lua cetatea..." ce se tinea de el graph ;da pinä la Dare de banimituire. carnasa, numai siscape. De aci ex- Nicolae Costin, Letop. II p. 9 :p'aa presiunile ; a lua bani pe miere"; a scos capul cu dar 6 de bani dela moart6 da ban pe miere", au devenit prover- ce i sh gate..." biale la Romani. Chiar asth41 clicerea :

Canternir, Hron.II p. 45 :macar ))a d a bani pe mier e" insemnä. :a'i cevas neprocopsind, de Devoe I-ail cau- face un atac, o necinste, o maltratare..." tat ml Theodosie a pleca la pace si cu A da cui-va bani pe miere = a '1 dare de bani vrhjmhsiia varvarilor mustra, a '1 critica in fat51 a '1 inv6ta a imblanzi..." minte, a '1 bate" (Costinescu). A'sipornifirea asuprabani/or. v. 2.Balq.Miere. Cronica munten6sch (Magaz. ist. IV, Banii d'a-gata. 370) :Radul Voda inch nu socotia Ion CrOngli, ScrieriIp. 49 :Tot

2425 2' BAN 2426 manastiri sa crolescl, daca vrei sa, te pentru parcalabiile de pe la targuri, bage dracil in sama, sa'ti vie cubani avand obiceit parcalabii de luau osebit de-a ga t a la piciOrei sa te faca de eel dou -zeci debanti ate putred de bogat..." (lona oca de vin de bute de yin sat de ho- Alt ce-va estebanigat a, expresiune rilca sat ori-ce fel de bautura ar fi fost, f6rte dOsa in vechile zapise si care in- siparcalabif nu lua numal acele doua semna nurnOraire". De aci si locutiu- oca, precum era obicelul, ci luau niste nea fecior d ebuntga t a" despre tidve marl cate de patru cinci oca, de un om care n'are grija, de a lucra, ci jacula oamenii si negutitorii, spargan- cheltuesce averea mostenita dela pa- du-le butile. Iar maria sa Constantin Voda at stricat acelobiceit rat sa Ca moneta speciala,banuleste si a nu mai fie, sa nu mai Yee parcalabii fost tot-d'a-una cea mai mica sat a- tidve si oce de vin si de horilca,ci prOpe cea mai mica moneta de ararna, numal sa lee parcalabiile drept pre care pretuesce atat de putin, incat obiceit cate doi potronici de car..." expresiunea n ici unban"insemnOza de unde resulta ca, obiceiul" era de

)2mai nemic". a lua numal cate 2 potronici" sall 20 NOgoe Basaraba, 1512-21 (Arch. bant",Tar prin urmare unbanera a ist. I, 2 p. 129): de n'ai haine, tude 10-a parte dintr'un potroni c. macar o co s tan dsat unban..." Potronicu 1, pe de alta parte, era Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, tot una cu cost an d a, dupa cum se I f.28 b :noi acum o farama de vede din alaturarea unul text din Ne- paine sail unbangne scumpinit a da..." culce cu un alt text din Nicolae Muste Dolna din Ardel : (Melchisedec, Cron. Hus. I, 82), si tied Aldndra când e rumenitzl unbanera de asemenea a 10-a parte Cu cinci-sute nu 'I platita; dintr'o co stand á. Dar cänd se desrumenesce, Din Lefile boierilor Moldovef in 1776, Ni ci doi bani nu mal platesce... ed. Räscanu, se vede la tot pasul, ca (J. B., Trans. 440). unbanera a 120-a parte dintr'un le ll si a 330-a parte dintr'un galben ; Ban, Lexicon Budan : o jumatate buna-Ora : de creitzar." p. 25: Lei 70bani 60dela 47 Le- Adev6rata valóre economica aba- fecil Gate 1 pol (1112) let unul", adeca : nulut,ca si abanilorin genere, a so- 'Islell (=60bani); vait tot-d'a-una dupa timpurl sis'ar 47)s 11/2= 70 pute limpei numai prin pretul lucru- p. 26 : Lei 5bani,60 adica 2 galbeni rilor in diferite epoce ; nu e gret insa zarf dela fieste-care carte gospod", a- a constata, prin studiul vechilor docu- deca :1 galben = 21/2 lei (= 300bani) bans. mente, valOrea nominala abanulut, 4- 30 adeca. raportul lul proportional catra Zapis muntenesc din 1640 (Arch. alte feluri debani,carl circular' la Ro- ist.I, 1 p. 24): acest loc ram cumpa- mani. rat noi dela Durnitru cojocariul derept Vom da un simplu specimen de o ughf 5, Tar nof l'am datu parintelui asemenea lucrare. Thanasie dereptbantgata 700, far Ion Neculce, Letop. II p. 463 : So- pentru 300 debani1-am läsat sa-T fie cotit-at maria sa Constantin Vodasi pomena...", de uncle urmeza ca intr'un

2427 2.BAN 2428 ughiu era 200 de bani, de vreme ce sera din cand in cand o banaria 5 ughi corespundea cu 1000 bani. propria, in privinta cariIa reproduc aci Zapis muntenesc din 1683 (Arch. textual notita, pe care rnio comunica ist. I, 1 p. 62) : O bute de yin vedre scumpul met amic d. D. A. Sturdza, 60, vadra cate bani 30, facu t al eri parintele numismaticef romane. Mono- 15 costande 12..." ceea ce se latele, despre earl se vorbesce, represin- muresce in urmatorul mod : tate pe cele tref table aläturate, se 15 t ale rh 52 bani unul fac 780 aflä tote, daruite de catra insusid. bani ; Sturdza, in colectiunea Academiei Ro- 12 costande a 16 bani una fac mane, afara de do6. 120 bog ; total 900 bani=pretul a 60 vedre Banii moldovenesci si muntenescf ate 30 bad vadra. sin t dintre marturiile cele mai pipaite Deci, un ban era : a trecutului vietei nóstre nationalesi a 10-a parte dintr'o costanda sail all o importanta cu atat mai mare, cu dintr'un potronic; cat sirul lor incepe apr6pe cu timpul f un- a 52-a parte dintr'un taler; daril Principatelor, cu cat tocmai tim- a 120-a parte dintr'une ; purile cele mai vechi sint mai bogat a 200-a parte dintr'un ughiu; represintate,i cu cat prohleme isto- a 330 a parte dintr'un galbe n... ricesi culturale nedeslegate Incase 0 p a raera ce-va mai mult cleat lega de examinarea lor. banul, cad Sulzer (Gesch. d. transalp. 71Intre anit dela 1348 pina la 1551 Dac. III, 352) ne spune cä un taler in timp de 200 de aniail domnit avea 40 de parale. in Moldova 28 principi ,dintre carf Cate o data vechile texturi alatu- 14 sint represintatf prinbani.Intre reza monetele una cu alta sub rapor- anif dela 1272 pina la 1552in timp tul volumului. de 300 de aniMuntenia a. avut 32 Miron Costin, Letop. Ip. 17 : un domni, si dela 12 dintre diuil pose- ban de alama galbän farasi la acea dam bad. Acesta este intaiul fapt cetate naruita am aflat,cat un o r t important de constatat. de mare..." Examinand acest material monetar, Ibid. p. 25 : far banul ces'auaflat cat a ajuns pina in clilele nOstre si a mai jos de Roman asa era de mare intrat in colectiuni cunoscute, se con- cat sastacul cel de patru bani le- stata mai departe, ca nu ne aflam sesti..." dinaintea unor bucati de bani isolate, In acelasi mod se pote deslusi ra- simple curiositritY.Academia poseda portul banului catra o r t, catra z 1 o t, peste 2000 bucati de monete moldo- catra florin t etc., ceea ce nof vom venesci si peste 400 bucati de monete face treptat la locurile cuvenite. muntenesci.In acesta colectiune se v. 4.Aspru.Bdtut. Copeicd. Co- num6ra peste 350 banidela Petru standd. Dutcd. Florint. 2. Galben. Musat, peste 350 dela Alexandru cel Gata. Grivnd. Lescae. 2Le. Bun, peste 130 dela Stefan Locusta, 2.0rt. Pard. Potronic. Bubld. peste 120 dela Vlad I,peste 87 dela 2-;5alda. 2.Taler. Ugidu. 'Pane. Mircea I, peste 69 dela Vladut. tic. Zlot... Aceste sint dovecli incontestabile, Afara de bani strainf, Romanii avu- ca Moldova si Muntenia aveat, chiar

2429 213AN 2430 din inceputurile lor,bani proprii, in- rnatOrele intrebari : Care a fost fati§and un intreg sistem monetar. sistemul monetar in Principatele Ro- In Moldova ca §i in Muntenia tipul mane ? De unde a fost el adoptat §i unitatiibanilor celor mai vechl se in ce impregiurari ? De unde legendele lega de tipulbanilor Europei Apu- latinesci ? De unde legendele slavone? sene, numit gr o ssu s. De ce sigiliele§i documentele (afara Seria Moldovenosca incepe chiar cu de fOrte rare exceptiuni) sint in limba Bogdan I (1348 1365) §i e intrerupta slavonn, pe cair-q bang sint in limba prin deosebiri de marime §i de greutate latinésca ? De unde arta monetara numai de seriilelui Stefan cel Mare italianä, care se resfrange §i asupra (1457 1504)§ialuiStefan dis ornamentaxii din sigilie ? Cum §i de ce Stefanita, (1517-1527). Mai tardia,in s'a rupt §irul unei desvoltäri normale al 16-lea§ial17-lea secol,aflam o §i s'amodificat sistemul monetar ca schimbare mare, cad Ion Voda cel tip §i ca forma ? Cumplit (1572-1574) are bani, de un Precum cei mai multi bani roma- tip propriti ;iar Alexandru Lapu§nOnu nesci nu pOrtä pe din§il vre-o data, (1552-1561, 1563-1566) §i Despot de asemenea numal banii lui Alexan- (1561 1563) imitOzä bang unguresci, dru II pOrta pe el denumirea lor §i Eustratie Dabija (1662-1666) bang §i anume aceia de g r o §.Mai scim le§esci. inca, din Cronica luf Nicolae Muste, Seria Muntenèsca incepe cu Vlad ct banutii de arama ai lui Dabija-voda I (1360-1375); dar Mircea I (1386 sa numiat § a 1 aMai avem Inca de- 1418) §ifflulset Mihail (1418 numirea generica de ban. 1420) auun tip original§i cu totul Era denumirea de gr o § constanta nob; asemenea mai targit Mihnea cel pentru bang tip de argint? Se numiab .Reil (1658-1659). banutii de arama in t6te timpurile Precum tipul color mai vechi bani § al a I? Daca gro§ul era unitatea ba- romanesci e acel apusén, asemenea §i nuluf de argint §i §alaul represintantul legendele lor sint latinesci. bucatii celei mai mid de ararna, cum AcOsta se constata, pe toti bang, se numiat divisiunile §i subdivisiunile moldovenesci dela 1348 pina la 1546, in jos qi in sus ?Daca, aceste denu- cu patru exceptiuni, §i anume : legen- miri se afla in Moldova ,carlerat dole latinesci sint inlocuite cu legende denumirile usitate in Muntenia ?Carl slavonepe bang luiAlexandruII bald se numiaa ban ? §i cum s'a ge- (1448-1449, 1451-1455), Bogdan II neralisat acesta denumire pima afi (1449-1951), Bogdan III (1538-1540) usitatapentrumonetacurentaa §i Stefan Locusta, (1538-1540). terei? Legendele latinesci se citesc pe bang Daca pa§im la insa§i examinea ba- muntenesci delaVlad I, Radu-Negru, Dan nitor romanesci,constatarilenOstre I (1385-1386), dar cu Radu II incep §i nu sint mai putin interesante. urméza neintrerupt legendele slavone. Pe bang moldovenescicapul de Bang cu legende latinesci se tin de b our cu stOoa intre come este constant, arta monetara, italiana ;bang cu le- daca facem abstractiune de bang lui gende slavone represinta o arta mone- Despot ,earl sint tot atat de fanta- tara propria. stici ca §i viata acestui venetic cu- Aceste constatari ne conduc la ur- trierator de lume. Dar afara de capul

2431 2.BAN 2432 de bour se mai afla, pe bang moldove- Mout simtita si pe campul economic ; nesci scut ul impartit in douë jumätati, atat e de adevOrat, ea tOte miscarile pe una cu grinIi transversale, pe alta din viata unul popor sint strins legate cu flori de crin, asemënat cu scutul unele de altele. Lucrurile at ajuns la familiel Anjou, care clomnia in Un- inceputul secolului al18-lea atat de garia. Aceste embleme ale scutului se departe, incat unul din capii de acu- modiflca Insa adesea.Crinii sint inlo- satiune a Portii in contra JulCon- cuiti cu un pumnali un buzdugan, stantin Brancovanu a fost,ca, a in- cu un cap de bour, cu corOne, cu o draznit sa bata medaliiproprie ale crucei o roseta, cu crucea cu patru sale. brate si cu crucea cu sOse brate. Ce Din cele expuse reiese o multime - semniflca tote acestea ? Nu scim, pre- de cestiuni istorice importante, earl cum nu scim nici ce semnffica literele mai bite at rëmas pina acum farti isolate, cad apar pe banif lui Alex- röspunsuri. Dar chiar sirul domnilor, andru cel Bun sial succesorilorluT. represintati pnin bani, sta inca deschis. Pe banil muntenesci eelvechi ca Astfel numismatica rothanesca presinta eipe sigilie, vulturul e tot atat de si de aci inainte Inca un camp larg constant cai capul de bour pe banii de cercetart eisigiliele moldovenesci. Vulturul e Intrand in clasiflcarea banilor roma- fOrte binecaracterisatprincapsi nesci, constatam mai intait douo di- cioc, prin staturai aripi. Numai mai visiuni principale banii, cu data si tarp vulturul se preschimba cu in- banii fail data. cetul In corb. Decadenta artel mone- Banff cu data, sint : tare merge mana 'n mana cu deca- Pentru Moldova dela Alexandru denta Statului. Pe monetele cele mai Lapusnenu, dela Despot, dela Ion Vocla vechl muntenesci, vulturul sta pe un cel Cumplit, dela Razvan, dela Eustra-. coif cu totul eraldicesce desvoltat in tie Dabija ; pentru Muntenia dela forma. Acest coif nu se vede pe si- Mihnea celReg. gilie, dar el adesea lipsescei pe bani Baca banii, cu data presinta dela sie inlocuit prin un postament cu sine o clasiflcareusóra, intimpinam crucea. Pe banil, lui Mircea I coiful cu marl diflcultati la banii PAM data. vulturul e superpus unui scut, pe care Semnele cari deosebesc intre dinsii sint grinli transversalei flori de crin, bani,i,fart data sint :legendele lati- embleme ale caseT Anjou.Florile de nescii legendele slavonesci literele crin sint insä inlocuite pe unele bucati mai vechi8i literele mai noue. cu o cruce sat cu semi-luna.Crucea Pasind cu multa prudenta in corn- cu patru brate se afla pe bani de ai pararea literelor de pe banii romanesci lui Vlad I, Mircea I si Dan I. intre dinsii iCu acei al terilor vecine,

)2Cu mijlocul secolului al 17-lea banii ne putem da o sama exacta de schim- romanesci dispar. Un secol dupa acosta, baffle succesive in forma si desemn banii romanesci sint atat de rani, incat si putem isbuti a'l insina mai intait chiar acei aT lui" Ion Vol% cel Cumplit dupa nurnele domnilor ce 'Arta, si apoi devin anticitati. E cent ca bctniierei dupa cum prin forma literelor unil bani aü disparut cu armata si cu cetatile preced sat succed altora. In acesta cla- el. Apösarea din afara, care a micsurat siflcare sintem ajutati de intrebuintarea positiunea politica a Principatelor, s'a in bani cu legende latinesci de asa nu-

Tabela A.

_ /-.1711Ig,

li#11 0Troneberk Bu ures i

Tabela B.

IR.

L'il G Voriebercg Buc re 1

.c, CD H ca a) co '4

lith 0 Yoriebers Bucures I

-2432 2BAN 2434 mitele litere monacale, intru cat A Moldova. acest soia de litere nu tree peste juma- I. Domn necunoscut. tatea secolului al 15-lea, si prin urmare 1. Av. Inteun core de perle capnl de bour, band avènd legende cu litere mona- intro cOrne o stea cu sese rade,de-a cale nu pot depgsi acesta limita. drOpta si de-a stanga o cruce; Acéstä intaia clasificare facuta,a Rev. Intr'un cerc linear o cruce, in dr.sus o stea cu cinci rade. doua e mai lesniciósa, caci nu avem Tab. A, 1. decat a introduce band, aseqati dupa vechimeai succesiunea lor, in rindul II. Bogdan (1348-1365). diferitilor domni, precum acestia se 2. Av. t BOGDAN VOIEVODA. intro done presinta dupa nume si data. cercuri de perle; in mijloc un cap de bour, intre cOrne o stea au cinct rade, Calauzindu-ne de aceste principie, in drepta semi-luna, in stânga o rosett band rnoldovenesci si muntenesci fait cu cinci frunde. data capeta urmatOrea prima clasifi- Bev. tWD MOLDAVIENST, intro doue cercare: curl de perle; in mijloc un scut cu un Bani Moldovenesci buzdugani un pumnal. 14 tipuri dela Tab. A, 2. 14 domni : 3 dela Alexandru :2 cu litere lati- III. Petra lifiz§at (1375-1391). nesci ,1 cu litere slavone ; 3. As. t SI M PETRI WOIWODI intro 3 dela Bogdan :1 cu litere latinesci, doue cercuri de perle; in mijloc un cap 2 cu .litere slavone ; de bour, intro cOme ostes cu cinci rade, in dr. semi-luna, in st. o stea cu 5 dela Stefan : 4 cu litere latinesci, eine! rade. 1 cu litere slavone ; Bev. z; SI MOLDAVIENSN intro done cer. 1 dela Dias, cu litere latinesci ; curl. de perle; in mijloc un scut im- 2 dela Petru, cu litere latinesci ; partit de-a lungul in done, de-a dr. trei 1 dela Roman, cu litere latinesci. grindi transversale, de-ast. done field' de crin una sub alta. Ban/ Muntenesci12 tipuri dela 12 Tab. A, 3. domni: 4. Av. -I- SI M PETRI WOIWO intro done 1 dela Dan, cu litere latinesci; cercuri de perle; in mijloc un cap do 4 dela Radu :1 cu litere latinesci, boui, intro cOrne o stea cu cincirade, 3 cu litere slavone; in dr. semi-luna, in st. o stea cu cinci 4 dela Vlad :1 cu litere latinesci, rade. Bev. -I- SI MOLDAVIENST intre done cor- 3 cu litere slavone; curl de perle, in mijloc un scut im- 2 dela Mircea, cu litere slavone; pArtit de-a lungul in doue, de-a dr. trol 1 dela Mihail, cu litere slavone. grindl transversale, de-a st. septoflorl Afara de band curenti, cati-va domni do crin aseclate in done rinduri de 3 si de 4. ati batut medalii, ianume: Mihala Tab. A, 4. Aritdzul, Constantin Brancovanu si Con- stantin Hangerli. IV. Boman (1391-1394). Aceste premise puse inainte, pasim 5. Av. 1- MONEA ROMAN intro douecer- la descrierea cronologica a banilor§i curb de perle, in mijloc un cap de bour, amedaliilorcupriuseinceletrel intro clime o stea cu cinci rade,in starnpe alatu rate. dr. semi-luna, in sL o roseta cu cinci frunde. Bev. WAWLWODA MOL intre doue cercurl de perle ; in mijloc un scut impoz-

2435 2.BAN 2436

tit de-a lungul in doue, de-adr. trei 10. Av. Intr'un cerc de perle un cap de bour, grindl transversale, de-a st. capul de intro cOrne o stea cu cinci rade, in dr. hour. o roseta, in st. semi-luna. Tab. A, 6. Rev. Intr'un cerc linear o cruce cu patru 6. Av. In mijlocul unul cerc de perle un brate, intre bratele de sus cate o corOna cu trel florl; intro bratele de jos, din dr. capde bour, intrecOrne ostea cu cincl rade, in dr. roseta, in st. semi-luna. o stea cu cinci rade, in st. semi-luna. Rev. In mijlocul until cerc deperle un Tab. A, 10. scut impartit de-a lungul in doue, de-a dr. trei grindl transversale, de-a st.ca- 11. Av. Ca §i la No. 10. pul de bour. Rev. Intr'un cerc de perle un scut impar- Tab. A, 5. tit de-a lungul in doue, de-a dr.trel grindI transversale, de-a st. duel corOne V. Stefan (1395). wclate in dou6 rindurl eke dou6 §1. jos una singura. De-asupra scutulul capul de 7. Av.. ste PAN WOIOD .. intredour) bour, in dr. roseta cu crud fruncle,in cercurl de perle, iiimijloc un cap de st. semi-luna. bour, intro dame o stea cu cincl rade, Tab. A, 11. in dr. o rosetà cucincl frunde,in st. semi-luna. E ALEXANDRI intre dour) Rev. moNEATA. WO intro dou6 cercurl 12. Av. t de perle, cercurI de perle,in mijloc un cap de in mijloc un scut impartjt bour, intre cOrne o stea cu cincf rade, de-a lungul in dour), de-a dr. trel grindl in dr. o reset& cu cinci frunde, inst. transversale, de-a st.dou6 frunde tri- lobate meclate una sub alta. semi-luna. Rev. t WD MOLDAVIENSIS intro douO Tab. A, 7. cercurI de perle, in mijloc un scut im- VI:Alexandru eel Bun (1401-1433). partjt de-a lungul in dou6, de-a dr. treI gninçll transversale, de-a st.(coronele). 8.Av. MONE: ALEXANDRI intre doue Deasupra scutuluf un cap de bour. cercurf de perle, in mijloc un cap de Tab. A, 12. bour, intro cOrne o stea cu cincl rade, in dr. o roseta cu cincl frunde, in st. 13. Av. .... ANDDRVintre dou6 cercurl semi-lun a. lineare, in mijloc capul de bour, intre Rev. t WD: MOLDAVIENS1S intro doue cOrne o stea cu cincl rade, in dr. semi- cercurl de perle, in mijloc un scut irn- luna, in st. (?) partit .de-a lungul in doue, de-a dr. trel Rev. .. M.... intre doue, cercurl de perle, grind(transversale,de-ast. s,OseCo- in mijloc un scut impartit de-a lungul nine medate in dou6 rinduri.de trel in dou6, de-a Jr. trel grinçll transversale, §i de trel. De-asupra scutulul un cap de in st. gol. bour. Tab. A, 13. Tab. A, 8. 9. Av. t MONE ALEXANDRI intro doue 14. Ax. Intr'un cerc de perle un cap de bow-, cercurl de perle, in mijloc un cap de intro dame o stea cu cincl rade, in dr. hour, intro cOrne o stea cu cinci rade, o roseta cu cinci frunde, in st. serni-luna. in dr.o roseta cu cinci fruncle, in st. Rev. Intr'un cerc de perle un scut impar- semi-luna. tit de-a lungul indou6, de-a dr.trei Rev.-1- WD. MOLDAVIENSIS intre doue grindl transversale, de-a st. §Opte corOne cercurl de perle, in mijloc un scut im- medate in dou6 rindurf de 4 §i 3. In partit de-a lingul in dou6, de-a dr. trel camp de-a dr. A. grindI transversale, de-ast.cinclco- Tab. A, 14. rOne medate in doue rindurl de trel §i de doue. Deasupra scutulul o roseta 15. Av. Intr'un cerc de perle un cap de bour, cu cinci frunde. intre cOrne o stea cu duel rade, in dr. Tab. A, 9. semi-luna, in st. (?)

2437 2-BAN 2438

Rev. Intr'un core de perle un scut impar- Rev. t 1106E0A11 intre douö cercuri de tit de-a lungul in dou6, de-a dr. trel perle, in mijloc un scut impartit de-a grindi transversale, de-a st. trel corOne lungul in douö, de-a dr. trel grindI trans- una sub alta.De-asupra scutululo versale, de-a st. cincl corOne asedate in roseta. douö rindurl verticale de 3 si 2. De asu- Tab. A, 15. pra scutulul M. Tab. B, 6. VII. Iliaq (1433) 16. Ay. -1- ELIAS WAIWODA intre douS cer- 21. As. In mijlocul unul cerc de perle un curl de perle, in mijloc un cap de bour, cap de bour, intro cOme o stea, in dr. intro cOme o stea en cinci rade, In dr. o roseta cu duct rade, in st. serni-luna. o roseta, in st. semi-luna. Rev. In mijlocul unul core de perle un Rev. t ELIAS WAIWODA intre douS cer- scut impartit de-a lungul in dou5, de-a curl de perle,in mijloc un scut cu o dr. trel grindl transversale, de-a st. cincl crucei un W. De-asupra scutulul A. corOne aseclate in douS rinduri verticals de 3 si 2. Deasupra scutulul M. Tab. B, I. Tab. B, 7. 17. Av. t ELIAS WOIWODA intre douO cer- X. Bogdan (1449-1451) curl de perle, in mijloc un lup sad un cane saun urs calare tiind in dr. o 22. Av. t ICOROPAOHROG.G04iI FOG intro spada, sub cal balaurul. doua cercurl lineare, in mijloc un cap Rev. t ELIAS WOWODA A intro dou6 de bour, intre cOme o stea cu cinci cercuri de perle, in mijloc un scut cu rade, in dr. o resetä, in st. semi-luna. o crucei un W. Rev. -I- HOW36MAHMOAA41IGKOI intre Tab. B, 3. dout5 cercurI lineare, In mijloc un scut cu crucea cu sOse brats. 18 As. In mijlocul unul cerc *de perle un Tab. B, 5. cap de bour, intre cOrne o stea cu cincl rade, in dr. o rosetti cu chid frunde, in XI Stefan eel Mare (1457-1504) st. semi-luna. 23. As, t MONETA MOLD A.V intro douö cer- Rev. In mijlocul unul cerc de perle un curl de perle, In mijloc un cap de bour, scut cu o crucei un W. In camp sus intre c6rne o stea cu cincl rade, in dr. o rosetä, in dr. un buzdugan. o roseta, cu cincl frunde, in st. semi-luna. Tab. B, 2. Rev. STEHANVS VOlEV intro doub cercurl de perle, in mijloc un scut cu cru- VIII. 1liavi 6tefan (1435-1444) cea cu sase brate. 19. Av. eLIAS WOIWODA intre della Tab. B, 8. cercurl de perle, in mijloc un cap de bour, intre cOme o stea cu cinci rade, 24. Av. Un cap de bour, intro cOme o stea in dr. o roseta cu cinci fruntle, in st. cu eine rade,in dr. semi-luna, inst. semi-luna. o roseta cu cincl frunde. Rev. SDEPANV. WOI.... intre doua cer- Rev. In mijlocul unul cerc de perle un curl de perle, in mijloc un scut impar- scut cu crucea cu sOse brate. In camp tit de-a lungul indoua, de-a dr.trel sus o roseta cu eine frunde, in dr. semi-luna. grindi transversale, de-a st. sOse corOne Tab. B, 9. asedate in doua rindurlverticalede ate 3. De-asupra scutulul o corOna ; in 25. As. Un cap de bour, intre cOrne o stea camp in dr.? cu cincl rade, in dr. semi-luna, in st. o Tab. B, 4. roseta. cu cinci frunde. Rev. Un scut cu crucea cu gOse brats. IX. Alexandru (1448-1449, 1451-1455) Tab. B, 10. 20. As. t 1130111h MI6 APil intro doll() cercurl de perle, in mijloc un cap de bour, XII. Bogdan (1504-1517) intre cOrne o stea cu cincl rade, in dr. 26. Ay. T ICO liOl'AAH BOOBOAA l'OG intro o fruncla triilobata, in st. semi-luna. doua cercurl lineare, in mijloc capul de

2439 2.BAN 2440

bour, intre come o stea cu chief rade, in dr. semi-luna, in st. o roseta cu cincl in dr. un sOre, in st. semi-luna. fruntle. Rev. f Il0A4P36/1A/111 A11011AdBC intro Bev. f MP 0 .36111/III MOIW1RCCK011 done cercurl de perle, in mijloc un scut intro un cerc linear exterior si altul de cu crucea cu sOse brate. perle interior, in mijloc un scut cu o Tab. B, 11. cruce cu sOse brate,in camp indr. si in st. cate o roseta. XIII Stefanitd (1517-1527) Tab. B, 14. 27. Av. t MONETA MOLDAVIE intro done 32. Av. Intr'un core linear un scut cu capul cercuri de perle, in mijloc capul de bour; de bour, intre dime o stea cu cincl rade, intro dime o stea cu cinci rade, in dr. in dr. o roseta cu cincifruntle, in st. o roseta, in st. semi-luna. semi-tuna. Rev. t STEHANVS VOIEVODA intre dou6 Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu cru- cercuri de perle, in mijloc un scut im- cea cu sOse brate, in camp in dr. si in partit de-a lungul in dou6, de-a dr.o st. cat() o rosetä. crucei o roseta, de-ast.trelgrintil Tab. B, 15. transversa le. Tab. B, 12. XVI. Alexandra Leipasnénti (1552-1561, 1563-1566). 28. Av. Intr'un cerc de perle un cap do bour, intro cOrne o stea cu cinci rade, in dr. 33. Av. PATRONA MOLDAWI intro un cerc semi-luna, in st. roseta cu chief frunde. linear exteriorsi altul inters interior, Rev. Intr'un cerc de perle un scut impar- in mijloc Madona cu pruncul, in dr.S, tit de-a lungul in douo, de-a dr. o cruce in st. M. eio roseta, de-ast.treigrindi trans- Rev. ALEXANDER D. G. W. MOL E3 1558 versale. In camp, in dr. o cruce, in st. inteun core linear interior si unul intors semi-luna. exterior ; in mijloc un scut impartit in Tab. B, 13. patru campurii cn un scutisor cu capul de bour in mijloc; in dr. sus trel grintli XIV Petra Barel (1527-1538, 1541-1546) transversale, jos trel rosete asedate pie- 29. Av. t PETRVS VOIEVODA intro dou6 tits din sus in jos; in st. sus crucea cu cercuri de perle,in mijloc un cap de sOse brate, jos doub fort de crin asetlate piedis din sus in jos. bour, intre cOrne o stea cu cinci rade, Tab. C, 5. in dr. o roseta cu cincl frunde, inst. semi-luna. XVII. Despot (1561-1563). Rev... ONETA MOLDAVIE intro doue cercurl de perle, in islijloc un scut en cm- 34. Av. HERACLIDIS DESPOTE PATRIS- cea cu patru brate, deasupra o corOna PATR .intre un cerc linear exterior si eu trel florl ; in camp, in dr. B. in st.I. altul de perle interior,in mijloc capul Tab. B, 16. lul Despot incoronat spre st. cu trupul . loricat, in dr. 6, in st. 3. 30. Av. Inteuri cerc de perle un cap de bour, Rev. VINDEX . ET . DEFENSOR . LiBER- intre cOrne o stea cu cinci rade,in dr. TAT : PATR : intro dou6 cercuri lineare; roseta, in st. semi-luna. in mijloc un scut impartit in patru cam- Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu cru- purl si cu un scut oval cu capul de cea cu patru brate,sus pe scut o co- bour; in dr. sus un turn, jos un lea e- Dina cu trel florl, in st. R. raldic spre dr., in st sus un arbore cu Tab. B, 17. un sOrpe incolácit, jos un pesce cu un inel. Deasupra scutului vulturul cu dou6 XV. Stefan Locustd (1538-154W. capetei aripele intinso. Coll. Doboczky, Tab. C, 1. 31. Av. t 1D GT6(120M111 EOGE.0411 it l'OCII0 intr'un core linear exterior si attul de 35. Av. HERACIADIS i DESPOTE 0 PA- perle interior, in mijloc un scut cu capul TRISBPATRIE a 1563 intre done cer- de bour, intro cOrne 0 stea cu cinci rade, cud de perle,in mijloc bustul lul De-

2441 2.13AN 2442

spot incoronat spre st. cu trupul toxicat, lul Ion Voila spre st., cu caciula do blana in mana dr. spada, in st. globul cu crucea. sigatul loricat. Rev. r.3 VINDEXET DEFENSOR E3 LI- Rev. . l'XGP61'16 .11/10A .MA61 intro BERT.A.TIS PATRIE65intre douS cer- don6 cercuri de perle,inmijloc capul curi de perle; in mijloc un scut impartit do bour, intre clime o stea cu cincl rale ; in 16 campuri cate 4 de-a rindul, in centru in camp in dr. 3, in st.191,adeca 7081 scutisor cu capul de bour ; in intaiul rind sail 1573. din dr. spre st. o cetate cu turn, un Tab. C, 6. arbore cu sdrpele impleticit, scutul corvinian impartit in patru cu crucea slim XIX. Stefan I?dsvan (1595).

pla,cu patru grinclitransversale, cu corbul 39. Av. STEPH . BOIBOD . MOL . DOB .,in i cu trel globule, vulturul cu mijloc capul barbos si incoronat spre st. doue capete iaripele intinse, in al Rev. GROS . ARG TIRIP . GMOIOZDA doilea rindun len eraldic spre dr., un BIA * I *1595 Sus intl.' un scut rotund pesce sprest.,arborele cu serpele, o un cap de bour, in dr.siinst. dou6 cordna in camp cu douS rosete, in al crengi cu o rosa. Jos intro 15 si 95 un treilea rindo cordna in camp cu clotO scut cu un pumnal, cu ate o semi-lun& rosete, vulturul cu dou6 capetei cu a- de-a dr. si de-a st. In camp de o parte ripele intinse, cetatea cu turnul, arbo- si de alta de acest scut cate o crucelita. rele cu sdrpele, in al patrulea rind scutul impartit in patru cu crucea, cele Tab. C, 7. patru grincli, o steai trei globule, crucea cuOso brate, leul eraldic spre dr. XX. Eustratie Dabija (1662-1666). si pescele spre st. De-asupra scutului 40. Av. IOHAN. ISTRAT. D. B. V. V. intre vulturul cu dou6 capete iaripele in- un 'cerc linear in afarai un cerc de tinse. Peste acestea o corOna. perle in launtru. In mijloc un calaret Tab. C, 2. in galop spre dr.; sus cordna princiark jos capul de bour. 36. Av. PATRONV MOLDAV intre dou6 cer- Rev. SOLID-VS. SAC. B. M. D. 18 intre un curl de perle,in mijloc Madona cu prun- cerc intors din afarai un cerc linear cul ; in camp, in st. M, in dr. S, jos S. in launtru. In mijloc douS bastOne de Bev. IOHAN. D. G. WAIWODA .1563. nitre comandament incrucisate, pe earlo ca- dou6 cercurl de perle,in mijloc scutul Mirll cu trel pene. corvinian, in centru alt scut cu corbul Tab. C., 8. cu inel in plisc, de-a dr. sus trel grincll transversale, jos doue capete incoronate, B. Muntenia. de-a st sus crucea cu sese brate, jos leul eraldic spre st. I. Vladislav (1360-1375). Tab. C, 3. 1. Av.+M LADIZLA.I WAIWODE intro doub cercurl de perle ; in mijloc un scut 37. Av.P PATRONA *91MOLDAWI intro impartit de-a lungul in dont), in care in Un cerc linear exterior si de perle inte- dr. 4 grit.* transversale, in st. un camp rior, in mijloc capul laureat al lui De- gol. spot spre st. Bev. + TRANS I ALPINI intro doub cor- Rev. JOHANN. D. G. WAIVOD. 1562 intro curl de perle,in mijloc un coif inchis, un cerc linear esterior si de perle inte- deasupra vulturulspredr.cu capul rior, in mijloc capul de bour, intro cOrne spre st. o stea cu cinci racle, in dr. semi-luna, Tab. A., 1. in st. o roseta cu sese fruncle. Tab. C, 4. II.Radu Negru (1375-1385) 2. Av.-I- M RADVL .. WAW intro doub XVIII. Ion Vodd cel Cumplit (1572-1574). cercurl de perle ;in mijloc un scut irn- partit de-a lungul in doub, in care in 38. Av. GDTell . 11110AAORGI intro donS cer- dr. trel grincli transversale, in st. douS curl de perle, in mijloc capul barbos al florl de crin opuse una altela.

2443 2.BAN 2444

Rev. -I- TRANS 1 ALPAI intre dou6 cer- V. MireeaIL curl lineare ,in mijloc un coif inchis 8. Av. ICO MEI] I A BOGB intr'un core li- ornat, deasupra vulturul spre dr. cu ca- near ; in mijloc vulturul intors spre dr. pul spre st. Tab. A, II. pe un postament cub insemnat cu cm- cea, capul vulturulni spre st. In camp III, Dan (1386). la dr. P. Rev. + IGO AIIPZ`JA BOLIBO intre dou cer- 8.Av. In mijlocul unui cerc de perle vul- curl de perle, in mijloc un scut impar- turul spre dr. en capul spre st. In camp tit de-a lungul in dou'O,indr. patru in dr. o frump, trilobatai D, in st. o grindi transversale, in st. 0. cruce. Tab. A, VII. Rev. Inteun cerc de perle o cruce cu trel brate, Intro fie-care brat o frunclatri- VI. Mihail (1418-1420), lobata. Tab. A, 9. Av. Ka M I XAll B ; in mijloc donmitorul cu plete sibarba, in piciOre, in mann IV. Mircea-eel-Mare (1386 1418). dr.o lance,in mana st. un glob .cti crucea. 4. Av. IWO AN I NA BIO. In mijloc domni- Rev. + If1 3 MX.A.11 BOI; in mijloc un scut torul in pici6re cu plete, barbai hla- impartit de-a lungulin douë, indr. rnida,"in mama dr. o spada, in mana st. campul gol, in st. trel grincli transver- globul cu crucea. sale ; deasupra coltului stang ad scutului Rev. Intr'un cerc de perle Domnul Chris- un coif ornat, pa el vulturul spre dr. cu tos binecuvintand cu dr.; in camp la capul spre st. dr. o stea cu cinci racle, de desubt IC ; Tab. A, VIII. In st. o stea, de desubt XC. Tab. A, V. VII. Vlad Dracul (1430-1439, 1442-1446)

5. Av. I KO AA PHAB inteun care de perle. 10. Av. -1- IRAN BAATI intr'un cerc de in mijloc domnitorul in pici6re cu plete, perle in afarai un cerc linear in la- barb i hlamida, in mans, dr. o lance, untru, in mijloc un coif ornat spre dr. in mana st. globul cu crucea. d'asupra carula vultur intors spre dr. cu Rev. + 10 AA I PlIA B inteun cerc de capul spre st. In camp din dr. o stea cu perle ,in mijloc un scut impartit de-a sdse racle. lungul in dou6, in dr. o stea cu cinci Rev. 4- ICOAN BAATIG/LA BOIBOAA in. racle, in st. 4 grincli transversale ;dea- tr'un cerc linear exterior, in mijloc un supra coltului stang al scutului un vul- scut impartit de-alungul in clout:), in dr. tur intors spre dr. cu capul spre st. patru gringl transversale, in st. cam- Tab. A, VI. pul gol. Tab. B, I. 6. Av. ICO_M I P`IA BO ;in mijloc domnitorul ca No. 5. VIII. Rada (1425-1427). Rev.+POUR I SIAIIB un cerc de 11. Av. ± Ica PA I AOYAA intre dou6 cer- perle; in mijloc scutul ca la No. 5, ins& curl lineare, in mijloc vulturul intors partea din dr. a scutulul g616.. spre dr. cu capul spre st. pe un posta- Tab. C,III. ment. In camp in dr. x. Rev. + B6AHKIII BO6BOAA. intre un cerc 7. Av. Intr'un cerc de perle un scut cu linear exterior si un core de perle inte- grinçll transversale ;deasupra coltului rior, in mijloc un scut impartit de-alun- stang al scutului vulturul intors spre dr. gul in dou6, in dr. trel grin0 transver- cu capul spre st. In camp la dr. trel sale, in st. 0. globule, la st. trel globule, sus o cruce. Tab. B, II. Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trel brate, intre brate in dr. sus o floricica, 12. Av. +IC0P I AAOYAh intre douë cer- intre cele-lalte ate trei globule. curl lineare, in mijloc vulturul inters Tab. C, IV. spre dr. cu capul spre st. pe un posta-

2445 2 BAN 2446

ment cub cu treT globule. In camp in Bev. Inteun cerc de perleun scut impar- dr. o cruce. tit de-alungul in douS, in dr. semi-luna Rev. + BealiKhI B06BOAA " intro un de-asupra unel stele cu sdse rage, in st. cere linear si unul de perle, in mijloc trel grin(11 transversale. un scut impartit de-a lungul in douö, . Tab. B, VI. in dr. trel gringl transversale, in st. 0. Deasupra scutulul o globula. XII. Mihaiu Vitezul (1593-1601) Tab. A, IX. 17. Av. MICHAEL : VAL: TRANS : WAIW: IX. Vlad Tepeg (1456-1462, 1476). SCRIE : M: CONS : PER : intre doue cer- 12. Av. -I- ICO BAAA I 11OAABA in afara de curT de perle; in mijloc bustul barbos un cerc linear intern ; in mijloc un coif al domnulul, pe cap o cáciula de blana sprest.cu cruce in partea inferiOra, en surgucTui petre scumpe, pe umere d'asupra lul un vultur intors spre st. cu manta ornamentata cu guler de blana. capul spre dr.; in camp la st. o scara Rev. Da- TRANSYL : LOCUMT :CIS : cu cruce in yinj o stea cu 6 rage. TRAN: PAR : EI SUP : EXER GE: CAP Rev. 4- ICO BAAAIGAAB'h BO6BOA A.in intro doue cercurl de perle ;in mijloc gall de un cerc de perle intern; in mij- in 8 rinduri I:A : D:l VIGILAN I loc un scut impartit d'alungul n dour's, TIAVIRTU I TE : ET ARMI I S : VICTO- RI I AM : NACT I (15-VSt) I:1600: in dr. douS gringi transversale, in st. o I : 1600 :I. Jos o linia intOrsa. semi-lunA.D'asupra scutului o cruce. Tab. B,III. Colectiunea imperiala din Viena. Tab. C, I. X. Radu Marele (1494-1507). XIII. Mihaiu Radu (1658-1659) 14. Av. IGO PAAVA I BOHBOA intr'un cerc zimtuit extern si unul linear intern; in 18. Av. + 10 MICHAEL. RAD D G VAL. TR mijloc un coif ornat, d'asupra vulturul PR intre douS cercuri lineare ; in mijloc intors spre dr. cu capul spre st., en cru- bustul principelui incoronat iloricat cea cu un brat mai lung pe aript spre st., in mama, dr. sceptrul, in mama Rev.+ ND PA AV. BOHBOA. PNB intro un core st. sabia. In camp in dr. 16, in st. 58. de perle exteriori un cerc linear inte- Rev. 4- SI DEUS NOBISCUM QUIS CON rior; in mijloc un scut impartit d'a-lun- NO intro douS cercurl intOrse, in mijloc gul in douS, in dr. semi-luna d'asupra vulturul cu douS capetei aripele intinse, unel stele cu sése rage, in st. trel gringl d'asupra o corOna. transversale. Tab. C, II. Tab. B, IV. PinA aci d. D. Sturdza. XI. Vlcidut (1510-1512) S. cercetam acum originea banului 15. Av. -1-16(3 BAAA I IOAA BOBA intro dou6 romanesc intru catac6sta intraIn cercurl lineare; in mijloc un coif ornat sfera Linguisticei. spre dr., d'asupra lul vulturul tutors spre Nic un Domn romanesc n'a cArmuit dr. cu capul spre st. mai mult timp ca Alexandru Basaraba, Rev. 4- ICO BAAATOAA BOHBOA UNB intr'un cerc de perle extern si un cerc li- tatal lui Vladislav-vodA si al lul Radu- near intern; in mijloc un scut impartit Negru, bunicul marelui Mircea. Dela d'a-lungul in douS, in dr. semi-luna d'a- 1310 pinA la 1360, Incurs de o ju- supra unel stele on sdse rage, in st. douS mAtate de secol,nobilissimul mare gringl transversale. Tab. B, V. voevodi domn al intregei Ungro-vla- chie"(6 Etlyeviaravo; sulyag Boifiódag 16. Av. Intr'un core de perle un vultur in- xatcaOhyrrigadoigNyno192axiag), tors spre dr. cu capul spre st. pe un po- dupA cum il numia sinodul patriarcal stament cub cu o stea cu sase rage. ln camp in dr. o stea cu sSse rage, in st. din Constantinopole (Acta Patriarcha- crucea Si semi-luna. tus I, 381), acest principe pótefipri-

2447 BAN 2448 vit ca adev6ratu1 intemeiator al V o e - A recurge la pei,ea RusiT si Po- vodatuluf sail Hospodaratu- lonii, nu era nevoe. Vechea lucrare luf romanesc inlocul Banief de a aramef in Oltenia, anume la B a I a- Severin de pina atuncf. itotusi de-ar a madin Mehedinti tocmai linga tocmaf dela Alexandru Basaraba nu scaunul Bn i 01, dovedesce ca acei s'a gäsit pina, acum nicf o moneta, a- bani nu erail decat nesce bucati de a- deca nici o bucata,metalica, lucrata, mnia cu 0 stampila ore-care, aes sig- purtand o legenda sat oefigie, un natum" in sensul literal al cuvintuluf ; chip" sat o scriptura". Dovedesce 'far termenul ban, identic cu titlul su- ore acOsta ca pina la 1360 Romanii, veranilor de atunci af Olteniei, face a Ii'nspecie Oltenii, nu vorfiavut crede cacea stampila, negresit cu bani romanesci? lath o cestiune scrisoreacirilica,va fifost IH sail strins legata cu insi originea cuvin- numai isaü611sail vre-o monogratna, tului ban. póte o figurrt rudimental-A. Pentru trebuinta micului schirnb in- Acei bani nu eraii batu ti ,frap- tern de tOte 4i1ele, pe care o satisface pOs", dripa cum se dicea in urma, de- arama, moneth poporana prin excelinta, spre moneta proprit Visa, ci erail t A- de unde la vechii Romani pina si gal- i a ti. Forma lor can, sa fi fost patrata, benii purtat numele de arama : etiam find modul cel mai usor de a taia o aureos numos aes dicimus" (Digesta), bucata metalica. Astfel in secolul XIV se obicinuiaapretutindeniinunele rubla rusesca (insasi vorba rubla in- epoce bucati metalice informe, destul sernneza literalmentetaiat") era o numai ca ele sa fi fost cantarite si sa fasia lunga, de argint, avend urmatOrea aiba d'asupra un semn conventional forma: recunoscut :aes signatuni"(Plin.). Acest fel de bani nu s'ailpastrat a- prope nicairea, si chfar dela popOrele cele mai puternice abia daca se vede (Karamzin, t. IV nota 250). 0 moneta cate un specimen pe id1 pe colea de amnia, trebuia sa fi fost mai mare, in colectiuni numismatice. Dintre ye- lata tot. Traditiunea banilor pa trati cinii nostri, la Rusi pe la 1250 umblaii pare a se fi conservat pinastadi toc- inca bani de pele: pour les Rus- mai intr'oportiune a vechiiBanff siens, la monnaie qui a cours entr'eux, de Severin, cad la Banatenii abtuall est de petites pikes de cuir, marque- bucati de aluat thiate in quadrat" se Wes de cOuleurs" (Rubruquis, ed. Ber- chiama b anut el (M. Juica,c.Sre- geron, I, 91). Tot atuncf banii de pele distea-mica), ceea ce nu se potrivesce circulaü si la Poloni (Miechovius ad de loc cu moneta moderna. Disparitiu- ann. 1298). In scurt, lipsa monetei ro- nea ulteriiith a unor asemenea bani de mane proprit Vise inainte de Vladi- arama lesne Se explica : pe de o parte, slay Basaraba (1360) nu este o proba prin perderea caracterului i chiar a de lipsa pina atunci la Romani a vre- aspectului monetar din data ces'atge- unui fel de bani cu semnul autori- neralisat bang celrötuncli, far pe de- tatilsuverane, adeca al Banului alta parte prin usul aramei pentru de Severi n, iar prin urmare nici unelte de gospodaria. In Vilele thistre, lipsa unuf cuvint cu sensul de mon- cand Baia-d e-ar am a din Mehedinti naie." dOrme de vOcuri, se importoza din Au-

2449 t.BAN 245 0 stria numai prin Virciorova vr'o 30,000 mai mare insemnatate pentru istoria oca de arama in fie-care an, ant de mare intregei Romanie carpatine in vécul de este cautarea acestui metal. Cu tOte mijloc. astea, nu e cu neputinta ca sa se Pina asta0 Oltenif intrec pe tog descopere intr'odi vre-un ban de cei Romanil prin usurinta cu care emi- patrati, asupra carora nof atragem aci grOza. In multe sate poporatiunea la atentiunea archeologilor. dinsii se indoesce la fie-care 20 de ant' Cumca ban nu insemnèza alt ce-va (I.Ionescu, Mehedintl p.200,674), decat moneta Banului", acésta re- asa ca n'ar mai aye unde sa incapa sultä din analogia cu italianul du- dupa un timp Ore-care, daca, nu si-ar cato", cu englesul sovereign" etc., si scutura din cand in cand prisosul prin tot-o-data se intaresce intr'un mod cu- revörsare asupra altor regiuni..Acest rat documental. La 1272 un act din fenomen de immultire peste mësura Croatia, undestapaniaatunciun pe de o parte, de miscare in afara pe B a n ,Vice : pro quinquaginta pensis de alta, fiind un resultat al naturel denariorutn banaliu m" (Schoenvis- teritoriale, nu este ce-va modern, ci ner, Notitia rei numariae, 167). Inteo cata sa fi fost orf-si-cand.Sint acum diploma a regelui ungurese Carol-Ro- apr6pe sépte-sute de ani,insecolul bert din 1323 nol citim : ad pondus XIII, desi suferise tocmaf atunci mai denariorum banalium antiquorum, multe invasiunf tatare, Oltenia totusi quos Stephanus quondam Banus tern- gemea de multimea norodului, dupa pore Domini Belae Regis cudi fecerat", cum o constata trei bulle papale, din simai jos :et pro duobus antiquis cari cea din 1236 Vice: multitudo banalib us similiter unus novus de- gen tiu interrae Ceurin" ,cea din narius" (Catal. nummor. Inst. SzOché- 1238 : terrarn quae Zemram nomina- niani, II, 164). In terminologia numis- tur in qua dudum desolata ex cr e- matica din vécul de mijloc, denarius vit populi multitudo", cea din analis" sat simplu banalis" era 1239 :populi multitudo su- dara moneta Banului Croatieii a p er cr e v erit "(Theiner, Monum. orf-carif teri unde se afla in frunte un Hung. I,150, 165,171). Tot astfel, Ban, far prin urmare si a Olteniei; ba firesce, trebuia sa fi fosti 'n secolii Inca cu atat maT virtos a Oltenief, anteriori,al XII-lea sial XI-lea ;si unde B an i I aü existat mai mult timp fata de ce Romanil dela Baia-d e- decat inregiunile serbe.In adevér, ar am Ytse respandiat in t6te direc- termenul ban alis cu sensul de mo- tiunile, ducOnd cu dinsif pretutindenea neta nu s'a inrädacinat nicairi, treand pe caracteristicul ban,chiar pe acolo repede pe &Turf prin limba oficiala fara unde nu se sciea nemic despre Bann] a lasa vre-o urma in grain, pe cand de Severin. la Romanii din Dacia Traiana banul Din Moldova, cuvintul s'a furisat a remas pentru tot-d'a-una. la Polonil de peste Nistru, unde se Dar cum Ore sa se explice faptul, ca aude in invecinata Podolia, nu mai pe acest ban il aft Romanii din Ardél, departe, si se aude ca o vorba straina, din Crisiana, din Maramuras, din Mol- nici de cum polona. Termenul polon dova, departe pina la Nistruichiar general pentru ban este pie niad z, de dincolo, desi el e nascuticre- paleo-slavicul rrkemsit. Ori-cine va Vice scut in Oltenia ? Problema este de cea ban in Volinia, cu atat si mai mult 40,855. III. 11

2451 8BAN 2452 in regatul polon propria cps, la Posen tioneza un mosnën Banuli dol terani sat in Galitia, va vorbi Polonilor chi- nurnitl fie-care Bancl u. nezesce. Lexicograful Linde (STownik Jipescu, Opincaru p. 34 :irni spu- ed. 1854, I, 51) a Osit pe b a n ein nea aide lelca Ana, fata lui Bana a..." Pfennig" in do6 texturi polone din Act muntenesc din secolul XVIII secolul trecut,inteo comedi iin- (Condica MSS. a manastiril Vierosul teo fabula,uncle cuvintul constitua 1780 in Arch. Stat. din Buc., f. 265 b): un podolis m. El bine ,Cihac(II, Dumn61ul Banica Budisténul biv 8-9) afirma ca Romanii all luat pe treti logofat...4 ban dela Polonl,i 'n acelasf timp II Zapis moldovenesc din 1611 (Doc. inrudesce Si cu b a i o casatoria de Rom. I No. 172 in Arch. Stat. din greseli mai fabula si mai corned% de- Buc.) : si Golan din Jadova si Gheor- cat comedia si fabula cele polone cu ghie MandrO de Banila ..." b a n. Despre aceiasilocalitatevorbesce v. ''Ban. Banarit. 3.Banat. Ion Neculce, Letop. II p. 263 :in Baneso. 1.2.Bani§or. Banet. Banila pe Turculet cel mare cu Banos. Moldovenl, in Hlinita pe Botez tij cu Moldovenl..." 3.Ban, n. pr. pers. m. Numele per- Zapis muntenesc din 1649 (Doc. Rom. sonal Ban, de unde .formele derivate I No. 260 in Arch. Stat. din Buc.) : Banila, BAnica, Banat, Ban- santem frati pre &Mita lu B A n a- ciu, Bancila, Banachi, Bans, c h ii alarban..." p6te sa fieacelasl cuvint cu B a n Altul din 1632 (Doc. Rom. I No. )/vice-roi", far prin urmare de origine 171) :Dumitru cu feCorii,Stoica cu pecenega, sat pOte sa nu fie alt ce-va fee'ori, Bancfu cu feCori..." decat o scurtare din prban, dupa Crisovul muntenesc din 1573 (Cuv. cum Dan" e scurtat din Bogdan", d. bat% I, 252) : Bancfu 1. Din" din Costandin" etc. Off-cum ar fi,este un nume romanesc vechiusi Zapis muntenesc din 1663 (Doc. Rom. fOrte poporan. I No. 23) : Eu Parvul, eu Stan B A n- v. ,5"erban. cila ot Boténi..." Crisov dela Alexarriru Lapusnenul, Altul din 1630 (Doc. Rom. I No. 97): 1554 (Arch. ist. I,1 p. 66) :Banul Theodosie diiacon de Ban o lest i...", stolnicel i Vlaicul mosul i Dragota...", adeca Bann] escf dintr'o forma pa- unde numele Ban n'are a face cu ti- tronimica Banulesc u. tlul B a n,care nu exista pe atunci Apol o multime de sate Banescl, in Moldova. De asemenea la Miron Banciulescf etc.,din patronimi- Costin, Letop. I,p. 270, sub domnia cele Banescui Banclulescu. lui Moise Movila : au ales Mofse-voda Numele personal Ban, articulat Ba- pre Cehan Vornicul si pre Rosca Vi- nul, se intrebuinteza sila Romanil sternicul si pre Banul..." de peste Carpatt Sub forma Bane In vechful pomelnic al mitropoliel el se obicinuesce la Moti (Francu-Can- din Bucuresci (Venelin, Vlacho-bolgar- drea, Muntif apuseni p. 117). Vestitul skifa gramaty p. 342) : Banuli Bang. mitropolit Gavriil, exarc al Moldovei In crisovul dela Matelu Basaraba siTerei-Romanesct la 1808, era Ar- din 1639 (Venelin, p. 309 sq.) se men- delén din Bistrita, avénd numele de

2453 BANA 2454 familiaBanules cul (HoBopocciiicRifi o-lalta Romani si Unguri (Keinény in EaaefiAapr. 1848 p. 379). Kurz's Magaz. II, 367). Dupa cum din Bal" s'aformat v.1' Ban. 2.Bale. 1. Coman. R- Bale, tot asa din Ban Romanil din om Ardel facura Bans, numele a dol. terani fruntasi de lingaSibiiudin 1.2*Banat. v. 1.2.Bdnat. 1383 : Negru B a np" SiRadu B a ng" (Fejér, Cod. dipl. X, 1 P. 134). Bank s.f. ;t. macedo roumain : vie.Desi cuvintul s'a pastrat numai v. Balf. la Macedo-romani, totusf noi nu-1 pu- Bulgarii,lacalls'atfurisat mai tern trece cu vederea, fiind exclusiv multe numi personale romanesci chiar romanesc, cu desavirsire necunoscut articulate, buna-Ora Radul", Négul", popOrelor invecinate. Vidul", sat vocativul Baleo" din Cuvintul daco-roman viOt a se in- Bale", ail luat dela not' si pe Banc e trebuintOza si la Macedo-romani, dar (Miladinovtzi, Balgarski piesni p. 529), mai mult cu intelesul de fiinta", pe care nu e de loc slavic. Serbii nu'lau. cand in sensul propriii el se inlocuesce La Bohemi insa exista numele perso- tot d'a-una prin band. nal B a n cu deminutivii Ban ek, Iata cate-va exemple din texturile B a n 6 (Palacksr, Popis gmen in Ca- macedo-romane culese de reposatul Dr. sopis Oesk. Mus., VI, 60), p6te dela Obedenaru (ed. Acad. p. 12,31, 66) : Romanii din Moravia. Rusul Moroqiin, Basmul Amirablu cu zina" : in al seii Onomastic slavic (llhreaocaoin Amirflu trecea Imp6ratu1 trala p. 7), citesce Banul" in loc de Bandk" una band musata o viOtafru- intr'un act polondin 1222 ,citesce cu nivOstali,ci mósa, cu nevesta- Banenla" in loc de Binenla" intr'un nu se spune cu sa, cum nu se act serbesc din 1240,citesce BaniC" gura... spune cu gura... in loc de Rannich" intr'un act bohem Ibid. : din 1052etc.Prin nesce asemenea Amiraulu bana Impératul duse contrafaceri nu e greil de a alcatui tuunäahtare o vi eta ca asta off-ce fel de Onomastic !Faptul in a- band doi-spra-c16- doi-spre-gece anf dev6r interesant este, ca intr'un act ce de ani intregi... intregi... moray din 1248 ne intirnpina Ste- Basmul Picuraru Perpilita" : phanusfiliusNycolaycognomento Ahtare turlie de Astfel de v it B a n" (Boczek, Cod. diplom. Moraviae, band trapse trei duse trei ani de III p. 85). ani deVile... cille... In documente din Ungaria, numele De unde ore va fi venind acest band, personal Ban e fOrte rar,si este a- cu desavirsire necunoscut astacli Daco- nevoe de a lamuri nationalitatea ace- romaniior lora ce Pat purtat, buna-ora teranul Rosier (Sitzungsb. d. wien. Akad., B a n din 1237 intr'un act unde figu- hist. Kl., L p. 588)iltrage din per- roza alaturea un Formos", un Porck", sianul z eb an vivre", uitand ca la un Olup", un Bugur" (Fejer, Cod. Persiani finalul an este o simpla desi- dipl. IV,1 p. 80) ,sat teranul La- pinta a infinitivului, intocmal ca nem- dislaus B a n" din 1437, unul din capii tesce en in leben", tulpina cuvintului rescOlei incare erailarnestecatf la fiind numai z e b ,de unde e tot asa

2455 BANA 2456 de peste putinta a ajunge la band ca tiunea - an a. Astfel din ademanare = sidin germanul le b. lat. admanuare" noi gasim ademana" Miklosich pe de alta parte (Rumun. in Psaltirea din 1651, ps. XXV :ndi- Untersuch. IIp.25) banuesce inru- répta lor plina-i de ad em ana= dex- direa lui band cu albanesul b a faire", tera eorum repleta est muneribus". intemeiandu-se pe formula albanesa de Tot asa,prin urmare, substantivul salutare : t g. b an? = comment vous macedo-roman band nu este decat o portez-vous ?", care insa n'are nici o formatiune ulteriora din verbul b insemnatate, cad corespunde pe deplin nare vivre". rornanului ce mai fact'?" sat engle- Jata cate-va exemple de acest b a sului how do you do ?"Albanesul nare: b a, cai romanul fac" ienglesul do", macar ca figureza in acea intro- Ca Tell inl plangu §' Facramez bare stereotipa, totusi in afara de ea Ca nu still ca cum va s' banez nu functioneza nici o data cu sensul de vivre, exister, étre". Cu un ase- sat : menea temeiu, band s'ar puté trage ° Di uruteti sa ni-afirim si mai bine din grecul fiaivco merg", Pin5, s' banam si pina s'him... fiind-ca nemtesce notiunea de mergere (Dr. Obedenaru, 113, 116). se cuprinde in formula corespunclötOre wie geht's?", bai englesesce how Basmul Fecior-musat" (V. Petrescu, goes it ?" 1 SA mai adaugam ca in al- Mostre I p. 11) :fOmea Iii aduse a- banesul b t n din b a finalul n este fle- minte ca era dator sa b an0ze ..." xionar, far nu apartine tulpinei ca in Ca exclamatiune de multumire : sa romanul band. nh b an ezi! = ich danke dir daftir" Prin urmare, nici cu persianul z e (Bojadschi, 162). b a n ,nici cu albanesul b a, acest cu- Este de observat ca sinonimul daco- vint n'are a face. Great' nu'l at ;Sla- roman al macedo-romanulul band e de vii,Litvanii, Germaniii .Celtii nu'l asernenea o formatiune fOrte tardia, ;Turcii, Ungurii icele-lalte gra- anurne vieta", care nu e nici decum iuri turanice nu'l anici el; asa dar6, latinul vita", dupa cum credea Cihac Inca o data, ce sä fie ? (I, 318), ci se trage la noi deja pe te- Substantivul band nu pOte fi forte renul post-latin din adjectivul vie, vechiu la Romani ;eleste cel mult intocmalcadulceta"dindulce", din peri6da medievala, cad clarul a albeta" din alb" etc., sat ca italia- tonic de'naintea nasalei, ne intimpina nul vivezza" din vivo". In acest inunelevorbeimprumutatedela mod derivatiunea luf band din ba- Slavi sat dela Turani, de exemplu na re, necesara sub raportul fonetic, rana" sat cioban", dar nici o data se justifica nu mai putin si din punc- in cuvintele cele mostenite, adeca tul de vedere logic. din epoca nascerii graiului rotnanesc, Macrobius (Saturn. I, 12) ne-a trans- unde trebui neapërat sä fie -an-, ca in mis o locutMne latina : annare peren- lane, mama" etc.Verbii insa cu nareque", insemnand : a trai si a ve- -a n-, chiar ace'. din fondul curat latin, cui". Din acel annare vivre, pas- alt proprietatea de a puté forma la ser l'annOe etles annees", termen noi substantivi abstracti cu termina- curat rustic, de tot strain clasicitatii,

2457 BANA 2458 prin intensivul a b se capeta ab an- gesi: aborrescer sat aborrecer nar e vivre longtemps" sail vivre cu sensul de répugner", precumqi depuis longtemps", caci prepositiunea in limba sarda: aborrésciri si a b ,prin rolul set in ab antiquo", abo rrésser e. Sinonimul latin abo- ab ovo", ab initio", mai alesin min ocäpètasesielo acceptiune abavus", abnepos"abmatertera", forte apropiata de b o r es c, buna-Ora abpatruus" etc., ii dobandise nuanta In tractatul de medicina allui Con- de lungg, durata. Rusticul a b an nare stantin Africanul, vestitul cap al scó- a devenit apoi b a nn are prin per- leidin Salerno : a b o min a tio et derea initialului a, o aferesa obicinuita vomi t us aut ex cibi sunt quantitate inlatina vulgath deja in epoca lui aut de qualitate." E mai ales caracte- Plant (Schuchardt, Yulgarlat. II, 380) ristica la Romani forma participiala si pe care, intre altele,o exemplificg, b or it inlocutiunilecelecitate de al nostru prier" din aprilis". 0 pa- Laurian si Maxim :ciocoin borit, ralela si mai perfecth pentru aferesa Tigan bo ri t"etc.,carise pot tra- din banare = abannare este duce fOrte bine italienesce prin ab- daco-romanul b or esc vomir" din borrito" i spaniolesceprinabor- latinul rustic abh or r es co avoir recido", exécrO, détesté, abominO", envie de vomir" ;o paralela asupra indialectulmilanes chiarborito". cariia noi ne vom opri o clipa. In unele dialecte francese se dice cu Lexiconul Budan clice ca b or esc acelasi sens av ourry homo aperte vine din latinul vomo prin schim- et palam nequissimus", in vOcul de barea lui m in r",o schimbare fr mijloc aborrissat abhorris exemplu pe suprafata globului parnin- (Du Cange ed. Carpent. I, 27). tesc. Laurian si Maxim (Gloss. 86) nu Boresc vomir" din a bhorresco erail tocmai contra acestei minunate rOpugner" si ban are vivre" din etimologie, dar adaugaii tot-o-dath ce-va a b annar epasser des années ", si mai minunat, anume c b orire nemic nu pOte fi mai limpede si mai ar puté fi in loc de f o ri r e, compus invederat, fie ca forma, fie ca semnifi- c o f o rir e", ceea-ce nu mai are nici catiune ;in filologia totusi, ca si in macar un inteles. Cihac insa (II,23) filosofia, ceea ce este limpede si inve- n'a brodit'o nici el cu mult mai bine, derat se nimeresce tot-d'a-una tocmal tragênd pe b o resc din slavicul b 1Iu- la urma urmelor,, spirantomenesc v a ti,Para a ne spune, prin ce fel fiindpaecti, osandit de a da multe de transitiuni fonetice un bliu v a ti tircOle inainte de a fi in stare sa re- pOte sa, se transforme in b o r ir e. cunósca adevèrul. Bor esc nu este si nu 'Ate fi de- Dupa cum Daco-romanii aü perdut cat abhorresco. pe banare, tot asa Macedo-romanif Chiar latinul clasic abhorr e o in- nu mai ati pe b or es c, ci numai pe semna gr6ta ,actio vomiturientis", v o m din latinul vomo, pe care Pat Yerabscheuen besonders mit Ekel" conservat si la noi Romanii din Banat (Reisig, Lat. Sprachwiss. § 388). Dar cu forma participiala vomu t. e si mai aprOpe, negresit, inchoativul Este invederat ca Daco-romanii tre- vulgar a bh orr e s c o,care ne in- bulat sa fi avuti ei prin mostenire timpina in glosare medievale si care pe b an ar e inainte de a sefides- s'a pastrat la Spanioll sila Portu- partit in secolul X de ramura macedo-

2459 BANDORA 2460

romana. Disparitiunea acestui termen Bandol. V. Bandord. se explica la noi prin ciocnirea sa cu vorbele ban, b an at, banuesc etc., Bandor (plur. : ?),subst. ;ventre, imprumutate mai in urma dela vecini estomac. Acest sinonim cu pan tece, sirpe cart nu leaiide loc Macedo- vintr e, stomah, ne intimpina nu- romanii, a§a ca numai la din§ii nici o mai in Bibliaerban-voda 1688 p. 613: confusiune de omofonia nu era cu pu- ...lath eu osa- ecce ego se- tinta. bescu voao uma- parovobis hu- Cuvintul a putut st existei in dia- rult,i volu ra- merum et dis- lectele romaMce occidentale, de unde sipi bandoru pre- pergam ventri- Ii va fi gonit concurenta medievala a ste obrazele voa- culumsuper o multime de omofOne de proveninta stre, bandorulii faciesvestras , germanica : ban, bannire, bannalis etc. sarbatorilort v6- ventriculum (cfr. Korting, Rom. Wtb. 99). E cu stre... solemnitatum ve- putinta totu§i ca banare sa nu fi strarum... fost din capul locului decat numai in in contextul grec :gvvol-gov. ramura rornanica orientala ,care in In unele dialecte polone bandoh atateai atatea privinte WI are o fisio- (asibilat :bandzoch) este sinonim cu nomiä a sa propria independinte. brzuch", ventre" (Zawilifiski in Roz- v. Trodu. Boresc. prawy Akad. Krak. VIII, 226). Ungu- resce bendo ventre". Dar cum sa Banciu se explice finalul -r in bandor? .v. 3' Ban. v. Burtd. Peintece. Stomah. Bancu Vintre...

Banda (plur. bowie), s.f.;bande, Bandorai bandurfi, s. f.; 8orte crampon de fer.Luat din germanul de chiffon. D. V. Vaida (Tribuna din B a ii d, fie d'a-dreptul, fie prin mijlo- Sibilu, 1890 No. 85) spune ca asa se cirea francesului bande sari a italia- numesce in regiunea Selagiului :pan- nului ban da, acest cuvint inlocuesce clatura de calitate dura in forma de pevechiulromanesc banta sat §tergar, se folosesce spre a inlatura b6nta, cu care se §i confunda,cir- pulberea despre obiecte". Pe de alta culand insa numal prin ()rase,gratia parte, cuvintul se aude §.1 pe la NA- ferarilor straini, apr6pe de loc prin sand sub forma bdndurd cu sensul de sate. Peste Carpati se intrebuintezn, carpa sat legatura in care teranii pun §i forma panta, luata din maghiarul mai ales brancla, de undo deminutivul pant, i pe care graiul, 6ra§i prin con- b an du ria la G. Co§buc, Draga fusiune cu b6nta, Ii vocalisOza mai mamei" : adesea in p6nta, dupa cum §i din bandd se face une-ori prin aceia§1 con- 115cluvä de soc, Fir de busuloc, fusiune pluralul bencli in loc de band& SAfOrba% la foc Philimon, Clocoii vechi p. 154 : un In apá curata sipet mare legat in bande de fer alb Bine strácuratä, peste pele de capriOra albastra..." Pin' va aburi, Pin' va clocoti, v. Bantd. Pantd. Pinä_ce vor fi

2461 BAN1TA 2462

Ierbile 'ncalcite, num tuberosum. Unul din numerOsele Arse si topite; Iar apoi Vapoi numi romanesci provinciale ale c a r- Fira le va mite, tofului. Le va pune Vote La terani cartófele, numite bar a- Intr'o bandurica, bule ibandraburce, se gatesc cu Intr'o carpa mica, 'apoi le va duce bors, cu came, prajite, cu usturolu si Unde'l drumul cruce... cu otet"(G.Sireténu,Botosani,c. Ranghilesci). (Tribuna din Sibi7u, 1886 No. 120). Bandraburci sail picioc i" (I. An- Se pare ca, tot ad, sub forma mas- driescu, Jai, c. Zaboloteni). culina, vine bucovinenul b an dol, cu Se aude Si o forma metatetica, bran- sensul de obi61a sat carpa servind daburcd. drept ciorap, in ghicitdrea despre Cisma C. Barcianu, Nomenclatura plantelor si piciorul" (Sbiera, Povesti p. 321): p. 34 :Cartoful :picioica, crumpena, Stai, négrä, sa-ti bag bandolu0. crumpirii,gramciri, pere de pämint, Cuvintul fiind cunoscut numai peste ghibirOnce, barabule, barabolu, termer; Carpati, putin respandit chiar acolo, brandaburce, napi, bologene, h a d a- si avOnd tot-o-data nesce forme sträine bur ce, piciOrca, mere de pamint, foneticei romane, el nu este vechiusi pOrne de pamint". s'ar put6 banui a se trage din ger- Cihac (II, 9) aduce in paralela bohe- manul Bandel sat Btindel leg- mul bandori brambor, rutenul tura". bandurka imandoburka, ci- InprivintaghicitOrelbucovinene, tand tot-o-datSi o forma romanOsca noi credem ca prototipul el trebui sä nedeminutivala ban dr abura. fi fost: Stai, négra, sall bag o b 61a", v. Barabuld. unde exista o antitesa, care s'a putut nasca numai la Romanil din Bucovina, Banica (plur. banite), s. f.; boisseau, vecini de aprOpe cu Rutenili cu Po- mesure de blO. Mösura de capacitate lonii.Polonesceadjectivulfeminin biala", rutenesce bila", insemnéza pentru lucruri uscate :faina ,grad, orcl etc., cuprinynd 20 de ocale" (L. alb a. Astfel in ghicitOrea de mai sus, intru cat figur6za In ea oblela", se M.). Sinonim cu dimirlia, care insa ar trebui sa fie de fer, pe cand banip cuprinde un jocde cuvinte :stäi, pOte fi de lemn,i cu ferdelä, care n Ogr sall bag' o alb a" ;o anti- se aude rari mai ales in vecinatatea tesa poporana intocmal ca in ghicitdrea despre ScrisOre": campul al b , Sasilor sail a Ungurilor. oile negr e".Jocul de cuvinte a Caragea, Legiuire 1818 p. 26 :ba- disparutprinintroducereavorbel nila de oca doaozecii doao..." bandol. Balada Tudorel" : v. Obiad. $ida Tudor, §i mal da: Nu da banil cu punga, Bandrabürä. v. Bandraburcd. Ci da sacil cu mans., Löscal cu dimirlia, Bandrabtrca (pl. bandraburci,), s. Parale cu banita... f.,t. d'Hortic : pomme de terre, Sola- (G. D. T., Poes. pop. 676).

2463 BANITA 2464

A. Pann, II, 56 : verbialadespre un capvoluminos, dar sec. sA cer a'l imprumuta C'o banifd de Mink or de malaiu, WI ave... Delavrancea,Trubadurulp.117 : Capul lui mare ca o baniyi se re- P. Ispirescu, Catea 'n varda (Col. 1. zema p'un gat infundat in umeri..." Tr. 1882 P. 124): Cand se ducea §i Marna-Odurif cu capul cat banila el, ca totI aI lor, prin sate sa cumpere si c'o gura pina la urechi" (T. Theo- grat sat alte b6be, ca s. faca negot dorescu, Ialomita, c. Lup§enu). apof nu era destul ca se tocmiami Cantec poporan din Covurluiu : bietul Roman tocmela ca la up obo- Cu capul cat banifa, rului, nu era destul ca radea banija Cu cAclula cat rcita... cum if placea luI, nu era destul ca (G. The odorescu, Ga1ai, Mavromolu). lua 21 banite in chila in loc de 20, apoi se tiganla pina ise ura Roma- Proverb :banila nu se umple cu nului, cerend sal ma adaoge pe d'a- vorbe = lucrul nu se face cu vorbe" supra cate o jumatate de banig..." (Laurian-Maxim). Philimon, Cfocoii vechi p. 115 : Pe In literatura poporana se obicinuesce mine m'a imprumutat cu doe banip antitesa intre marimea baniyi §i mi- de malaiu, §i sint tref ani de cand tot cimea lingureI. i le platesc..." Doina din Ardel : La camp se due bucatele in banild Cine a 'mpArtit uritul? sat fer dela, care este de lemn, CA bine nu l'a 'mpArtitl rotundai cu fund ;in acesta se 0,00 CA mie mi s'a venit Olele cu bucate, strachinele, castrOnele Urftul cu &mita, §ilingurile, iso duc de femei in Dragostea cu lingur a... cap ..."(preut Istanescu ,Valcea,c. (Bibicescu, Poes. pop. 197). Recea), La mOra banila sat dimerlia Balada Grufa luf Novae" tot de este aceea cu care se mesOra painea acolo : ce se macina ; merticu 1 cu care se DA-mI suflet cu lingur a lea vama" (C. Teodorescu, Vasluiu, c. sail dad banl cu(anip... Lipova). (Ibid. 289).

2)Pe la nol se dice ochill, de loc tarlaua, adeca suprafata de arat care Sufixulcelnetonic ta, strain coprinde saminta de grat din 8 banip, limbilor romanice, face deja a banui adeca o chila de Dobrogea..." (St. Voi- ca termenul baniyi ne-a venit pe de'n- nea, Dobrogea, c. Somova). tregul dela Slavi, ca §i dbnita", ra- Ghicit6rea despre Banip : rip", plynita", merta = merita" etc. Idiotismul polon :GIoNva jak b ani a In padure nAscuI, In pAdure crescuI, =ein Kopf wie ein F a s s" (Linde), A-casä dacA m'aduse, identic cu al nostru capul cat banqa", Curva satulul m puse. intaresce acesta etimologiã. Ast-fel cu- (§eptetrea 1892 p. 27). yintul roman n'are a face d'a-dreptul cu medio -latinul ban n a, benn a, Cap cat o bantyci, locutiune pro- b ennat a mensura aridorurn" (Du

2465 BANTA 2466

Cange),ci numai prin mijlocirea vre- )7was gewesen derselben Landen, und unui dialect slavic,probabil a celuT hatte geheissen M er ziwe yde n.

paleo-serbic,care il va fi capetat din )7Des Pankrat z en s Sun machte der Occident pecaleaterminologiei co- Konig zu einem Herren in demselben merciale. Lande der grossen Walachey und der v. Dimerlid. 11 laid. Kleinen..." (Windek ap. Engel, Gesch. d. W al. 167). 0 fantana istorica atat Banovet, adj. et subst. ;apparte- de importanta numesce aci forte la- nant a la caste nobiliaire des Bassa- murit de doe onpe Mircea cel Mare raba. Deminutiv slavic din titlul B a n Pangratz iPankratz, adAu- prin sufixul- e t adaos la forma ad- gendu-T epitetulde cel alb :der jectivaM Ban o v-, de unde la Serbi Weisse". Ce sa fie 6re acel Pankratz" sila Bulgari femininul B an ovit z a sat Pangratz" ? Nu p6te fi decat o =Banov-itza nevésta Banului". Ba- lectura gre§ita in loc de P an w at z, novel, in grafica paleo-slavicaRAHOHMth, adeca Banovetrostitnemtescecu este o formatiune analOga cu paleo-sla- schimbarea lul b in p. Editorul n'a viculCKINORKIJ,K,polonesce synowiec", sciut sa descifreze in manuscript pe literalmente petit-fils". S'ar put6 tra- w, prefacendu'l o data in kr si a doua duce prin petit Ban". In biografia Ora in gr. Ap. dart, Mircea cel Mare patriarculuf Nifon, scrisä de 'ntalu pe era cunoscut contimpuranilor seisi la 1517, ne intimpina dupa copia ma- sub numele de Banovetul c el al b. nuscrisa din 1682 (ed. Erbicenu p. 60) : Epitetul de alb" se explica pe deplin flun nem carele era mai alesui mai prin antitesa, de vreme ce Mircea era tematoriu de Dumnezeu, caruia era filul luT Radu-Negru,adeca al Bano- numele de mo§ie Banovp adeca B a - velului celul n egr u.Pasagiul din sarabe i I, elü [Mihnea-voda] cu Windek Inceteza astfel de a mai fi o multe amagele i utelei cu grele cimilitura. juramanturi sa lega cu boiarii cariT Dupa forma feminina Banovitd se era de acel nOmii ca nu-i va omora..." numesce pina astäcp un sat in Mehe- Toti Ba.sarabeseiPara deosebire dinti intre Cernet iSeverin(I.Io- erat Banoveti, adeca B ani§ori sail nescu, Mehedintf p. 555 sq.). né m bane s c, Tar numai unul din- v. 1-Ban. Basarabol. tre dinO, anume Domnul terel, era B a n sail mare le B a n. Phi Domnu- Bano vita.v. Banovel. lui,caicei-lalti Basarabesci, eraa numai Banoveci. Exista insa un indice Ban§.v. 3.Ban. ca pina §i Domnul terei, intru cat era B asar a ba,putea fi nu mit Banovet. Banta s. bénta (genitiv bentei, plur. Este vorba de un pasagia forte inte- bente; rar :beniz, benti ); s.f. ;bande, resant, publicat gre§it in textul luI lien. Bantd, bat a, fasia, legatuit, Windek, biograf contimpuran al im- §ina, ori-ce lucru care este mai mult pératuluf Sigismund. Vorbind despre lung decat lat" (Costinescu). B a n d protectiunea acordata de catra acest a) legatura, b é t a ,fa§ia ;b) cerc, cer- principe Jul 1Tlad Dracul, Windek Tice : can, margine, ce ImpresOra sail mar-

5)eines Suns Pan g r a tz des Weissen, ginesce un ce, mai ales o tesetura ; der do von etlichen Jahren ein Herre in acest inteles isub forma bantei

2467 BANTA 2468 sat be'ntd, plur. bente sat benp: ben- Asa dart vorba bantd, sub forma rilecamegel"(Laurian -Maxim).Toti organict be'ntd,trebui cu destvirsire trag acest cuvint din germanul Band despärtitt de banda pe de o parte, legAturt" ; ba Cihac (II, 9) il identifict de sb ant pe de alta, precumi de inct cu sbant bande de fer", care maghiarismul din ArdOl pantasat este la noi un termen cu totul mo- pént a. Pentru a-I descoperi mai lesne dern de fertrit, schimonosit din ger- originea, nol can, s'o studiam in para- manul Eisenband" contras in sb a n d , lelism cu sinonimul b é t ,moldove- pe cand bantd sat batd e o vorba nesce b att. ,la plural bete, cu care poporana forte respandith, inIntl-6ga o i confunda une-orl lexicogran ba Dacit Traiant, intrebuintatt mat ade- gigraiul poporan. sea la plural bente: bente la usi, bente Cuvintul b 6 tase aplict nu mai la la 141, bente la ctrutt, bente la ma- imbracamintea tOrdnóscä, fie la femel, ned)", bente in sens de obedl etc. fie la barbati. El insemnézt : ceinture, A. Pann, Mos-Albu II p. 15 : lisière, bande, rabat, poignet, épaulette" (Cihac). .... ea, de co nu l'a prins via A.Pann, (III, 24), la locutiunea pro- Sal lege, sal pule 'n bentesise.'1duce, la verbialt : zapcia?... 11 luã pe loc de bete Delavrancea, Intre vis p. 25 :Can- Tafara, pe 110'1 dote, ttretul se fäcu negru-verde, ires- punse, incheindull banta dela mama explict in parentesi bete prin b r at. drept6,..." 0 alta locutiune proverbialt carac- Act muntenesc din 1630 (Doc. Rom. teristica cu bete estelaJipescu, I No. 97 in Arch. Stat. din Buc.) : Opincaru p. 129 :in loc do bolerule Eu Paraschiva mular6 lu Ion feCorul or cucOne, cum Y-ar hi'n plac, or 'Arta Manel Bentii deinFuléstii...",unde condelu la urechle caW(Idicem logo- bantd formézt o poreclä personalt, ca fete, or logofete brandt 'n bete, gi'nnumeledefamiliaboier6sct cascaval in buzunar, lapte Bantt desprecare a seved6 acru 'n calimarl..." mai jos. Tot acolo p. 142 :clO Ye ierna, pune Deminutivul din bantd este b e n - pale 'n opinci, sO 'ncinge cu b etili t i t 6. piste antirit,si pint st sosOsca la A. Odobescu, Scrieri I, 418 : un fel oras mai abate p0 la cate o carciuma..." de semi-cerc de fir sustinut de b e n GhicitOrea despre Ghem "(SbYera, t it e late tot de fir..." Povesti p. 320) : Augmentativul este bant ü, ca in numele unel localitttl din districtul Bete peste bete, Dimbovita (Frunyscu). Cincl mil Inchelete. Forma cu d, banda, laplural b an de, nu e de loc poporana,ci GhicitOrea despre Ploscã" : numai literart,cel mult ortsenesca, Am o feta incinsa, cu bete, singurt care are a face cu germanul To striga din cetate Band, direct sat indirect. (Jpte lel si jumatate. v. Banda. (G. D. T.,:Poes.&pop. 240).

2969 BANTA 2470

Balada oltendscA Mocancai Vran- tesa etimologica ar pute sAfiecA cénca" : béntd nu e dent o nasalisare din b et A. Acesta ipotesA Irma cade prin legea Baete, bAete, Cu clucurl la betel... foneticA a limbei romane ca vorbele (Col. I. Tr. 1F3 p. 240). latine nu se nasaliseza de loc,nici prin proces curat fisiologic, nici pentru Hora Barbul" : diferentiare de functiune ;din contra, de'naintea lui t chiar nasala cea orga- Foicicã §'un burete, Din tinde a dispare, ca in nt= Vine Barbul dela fete quantum", catra = contra" etc. Tre- Cu mijlocul plin de bete, Cu c'eariO§A de bumbac bul cAutata, prin urmare, o altA cale. Cum e Barbulul pe plac... DupA cum in bet a=v i t ta latinul ((1. D. T., Poes. pop. 329). initial v urmat de scurtulitonic a trecut la Romftni in b e a -, prin aceiasi Doina Murgului" : transitiune foneticabe'ntd nu 'Ate fi dent latinul v in ct a, rustic vi n t a Sora mea'l o Mt& mare : cu obicinuita perdere .a Jul c intre n Cand vine vr'o serbátoro §i Se spelã, se premenesce, t intocmai ca in unt = unctum". Iea oglinda, se gatesce, LIDO, latinul v in c t ur a bandage", Se 'ncinge frumos cu b et e care ne intimpina la Plinill si la Celsiti, *i se duce 'n sat la fete... trebuia sa fi fost o forma participialA (Ibid. 351). aprOpe cu acelasi sens v in ctum, ca 2)fissum"lingafissura",pistum" Cftntec moldovenesc : linga pistura" etc.In adevör, sub- De-al fi om, mi te-al pricepe: stantivul masculin vin c t us se an Dragostea din ce se 'ncepe ? la Varrone : aut funiculo, aut vin ctu" Din inele §i din bete, (De r. rust. I, 8,6). Cu atat mai nor- Vera din busuloc verde! mal era neutrul v in ctu m. Dela plu- (§eptOrea 1892 p. 112). ralul vin ta = vine t a se trage d'a- dreptul romAnul benta, precum din Cihac (I, 24) a constatat fOrte bine pluralul neutral folia" s'a tras MA". originea românului b eta din latinul SA se observe cA verbul vi n c ire se vit t a legaturA", de unde italianul intrebuinta, chiar in latina clasin toc- v e tt a, proventalul v e t a, spaniolul mai in casurile in cari Romanul aplicA eiportugesul beta (cfr. Korting, Wtb. be-ntd, de ex. lacertos auro v inci a t" No. 8788), catra cari sa mai adaugAm la Tibul,ferrum quo rotaev i n - pe reto-romanul v e t t a (Alton, Ladin. ci un tur"la Quinctilian etc. :bente Idiome p. 370).Proveninta latina a la rota,bente la mani sat la piciOre, lul b eta este dara mai pe sus de §ialtele. ori-ceindoelA.Intro b 6 t5 lbentd Asa darA din latinul rustic v in t a deosebirea login find numai acea de legAturi" Romanul a format bentd, specialisare, acelasi notiune fundamen- in care e' dupA consóna labiala trece tan, aplicandu-se in bet A numal la la nominativ singularina :bantd, o stored pentru haine, pe cand in bentd dupa aceiasi norma ca in : masA = predomnesce acceptiunea de metal pen- mesa", vargA =verga", fan.= feta", tru unelte sail gospodaria, prima ipo- bai ba t A din b 6 t A.Stravechiul

2171 BANTA§ 2472

bantd, mostenit din Roma, s'a intalnit 2,an t a , u Srijemuder Markhaufen, apoi la not' mult mai targiii cu neo- cumulus terrae ter minali s" (Ka- logismul germanic bandA §i cu va- rad,iid, Lex. ad. voc.). riantul maghiar al acestuia pant A. Intr'un timp mai incOce, aü impru- A semënarea fonetic i logicA lesne a mutat dela Romani pe bantd vecinii fa cut ca toti ace§ti termeni sA incepA Ruteni, la cad, sub formele ban ta a se confunda unul cu altul, confun- si ban tina, el se intrebuintezA cu dandu-se tot-o-datA Intru cat-vai cu doe intelesuri :bentele de lemn ce unEsc b et el e dela haine. MetOda sciintificA cAprioril acoperisului easel,§i prin e singurA in stare a stabiliIntre ele analogiA bentelecotetuluipentru o distinctiune sigurA : bandA si p ant gAine, Htihnersteige"(Zelechovvski, nu sintnici vechi,nici proprie gra- I, 12). iului terAnesc, cAruia Ii apartin numai v. Bantag.Bétd.Be'rtd.Betelid... beta= lat. vitta sibe'ntd=lat. vincta, doe vorbe latine separate, Banta§ (plur. Bantagese, n. pr. m. de§j nAscute din acelasi radicalA (Cors- pers. ; une ancienne famine noble mol- sen, Ausspr.2*, I, 540-2). dave. Bantdf n'are a face cu magMa- Din be'ntd, sail mai bine din pluralul rul bantani=bAntuesc, ci este bete,s'a näscut la noi prin privativul o formatiune onomasticA roman escA s=ex verbul denominativ sbAntuir e, din substantivul b ant A, forma orga- apoi s b a ntui tur, cusensul de a nicA benta, prin acela§i sufix- A s se destrabala" = a e§i din bente", dupA ca in numele de familia BrahAs dela cum este in cele done pasage din A- brahA = bragA".(Cuv. d. batr. I, 26); lexandri, pe cari nu le-a inteles Cihac: tot asa o familiA boieresca din timpul 1° Me mir cum nu s'o sAturat de Id Stefan cel Mare se clicea Sac As, sbAntuit? Ell a fost la fteatru,gi'n o altA din epoca Movilescilor 0 r a s, astA sera merg la bal..."(Chirita in apoi MatcAs, BóncAs, Bar- Ia§i); 2°. BatA-te-ar gardu, cotofanA ! d A , intr'uncrisov muntenesc din Numai las b Ant uituri ti-i gandu, 1568 : Branzes (Cuv.d. Mtn I, ghidi, ghidi pupzA baltatA !..."(Dru- 250), etc. mul de fer).Inaceste doe pasage v. Banta. 2.-e§. Cihac gAsesce sensul de :garnir de Bantekeseii se Incuscrira in secolul bandes de fer,garnir, ajuster en ge- XVII cu trel familie boieresci ajunse neral" ! la Domnia :Dabija, Duca si Cantemir. In vécul de mijloc, cand se formase Muma nemuritorului Dimitrie Cantemir nationalitatea serba peste substratul era film lui TOder Bantdg, adecA o romanesctrans - danubian, romanul Bant Aso e.Tot atunci traia Arte- bantd a trecut la Serbi cu sensul de mie Ban* gi Constantin Bantdg, tog margine". Schaffarikl'aaflatin rude departate intre dInii, dar po- vecheaserbescatranscrisgrecesce : goritoridinacela§i nem (Vita Con- pivra terminus" (Dasserbische stantini Cantemiri,Moskva 1783, p. Schriftthum, I, 156), fara ca sa. fie cu 378 82). putintA vr'o etimologia slavica a ace- In crisovul dela Miron-voda Barnovski stui cuvint. La Serbil moderni acel din 1628(Cond. MSS. amAnAstiril ficivra a perdut pe initialul b, devenind Barnova,f.29 b, in Arch. Stat. din a n t a,§i se mai aude numai in Sirmia : Buc.) se mentionezA Dumitru Bantdg

2473 1.BARABOIU 2474 feCorul Sofronii nepot Grécai stranepot ,.Bara1361u s. Barlabblu, s. m. ; lui Capota, din uricu de intäritura dela 1°.t. de Botan. :Chaerophylum bul- Bogdan voevod..." bosum, cerfeuil bulbeux (Dr. Brandza); In actul de impartelã din 1689 (Cond. 2°. espèce de danse rustique.Se mai MSS. Asachi, t.1 f. 319 in Arch. Stat. Vice barlabau, Tar dupa Cihaci bar- din Buc.), fratii Andreiu Bant4 clu- boiu. Planta leguminesa. cerul", Mihalachi Bantd§"i sora lor Cand baraboiul e tinër, rad6cina lui Anita sotulluiConstantin voda" e dulce ;cotorul §i frunVele semöna Cantemir, vorbesc ferte lämurit despre cu ale tinerel cucute.Copia' se due stramo§ul lor Vicol negutitoriul de prima-Nera la baraboiu.Baraboiul §i Lapu§na", care stapanise in acele parti brandusele plac mult copiilor" (E. Mi- satul Pojorenii. ronescu, Covurluiu, c. Oncea ;D. Ba- Prin urmare, boieria Bantdfescilor silescu, Prahova, c. Drajna-de-sus). DU se urca mai sus de jumatatea a Baraboiu figureza adesea in capul doua a decoluluf XVI, trägendu-se din- cantecelor poporane, mai tot-d'a-una tr'un nem negutitoresc din Basarabia. a celor satirice sari de joc. La 1711, Dimitrie Cantemir pribe- Cantec din Bucovina : gind in Rusia, cei mai multi Banta"- gesci din cele trei ramure s'at retras Frundã verde baraboiu! §i ei acolo dupa dinsul, intrand in no- Lelea cea cu came§olu 0icu coçlile 'napol, bilimea rusesca. Din ramura luf Con- Par' ca'1 fata de strigolu stantin Bantd§, carea prin alianta i§1 adaose porecla Kamenski, s'a na- (Col. 1. Tr. 1883 p. 1401. scut la 1738 Nicolae Bantq-K a m e n- s ki, unul din col' mai laboriql scrii- Altul tot de acolo : tori ru§1 al timpului sea (urrpollwnin Frunda verde baraboiu! Earelliii, Camp', llllcaTeadi, t. I p. 16 La mdra la Doroholu 19).Fifulacestula, Dimitrie Bantd§- Merge-un car cu patru bol Kamenski, s'a distins prin lucrarl Incarbat cu papu§o1; DinapoTa carulul istorice, dintre earl cea mai remarca- Merge 'n fuga caluluT bin, este o istoria a Ucrainel in trei CTocolmul satului tomuri: licTopill IVIaaori Poccill (Moscva, (Col. I. Tr. 1882 p. 162). 1830). Se pare ca astatli Bantd§escii s'aa Doina Ctocoiul" : stins in Rusia, dupa cum s'aa stins nu de de-mult si 'n Moldova. Frunda verde baraboiu, v. Abaza. Cantemir. Herescu. Mb 'ntalnil cu un clocolu. Milescu... Buna cale, rnal Romanet Multämim, clocolu de canel... Bant6§6e.v. Bantds. (Alex., Poes. pop.2 250). Bapcá. v. Bated. 0 varianta : Frunda, verde barlaboiu, Baraban La indra la Torontolu t .v. Bus. Tobd. Vine-un car cu patru bol... Barabanä 1 (G. D. T., Foes. pop. 296).

2475 EARABULA. 2476

Alexandri, Florin §i Florica, sc. 3 : derninutivul bar abu§c a. Se dice de asemenea baraboi u, ca §i la planta FrunclA verde barabolu, cerfeuil bulbeux". Este o forma re- Am ajuns §i eü clocolu, Sus, Florine, sus !... duplicativa din latinul bulbus (= gr. )802ft4), vechiu termen botanic intro- buintat in genere despre radöcine bul- Cantec poporan din Moldova : Use, racines bulbeuses". De aci la MA verde baraboiu, Unguri bar abolya cerfeuil", la Este holt. 'n sat la no), Ruteni 6yar)6a, 6apa6cursr, 6apa6iu, 6apa- si's poftitl mai multi flAcAl 6ona despre pomme de terre"(Zele- (§ecleterea 1892 p. 75). chowski),la Romani barabula §i b a - raboiu despre ambele de o potrivä, Tot de acolo : precum §i bulughenä tot de acolo. FruncluldnA barabalu, Pe la not'la carton se dice bara- Ce nu vii, bade, la nol?... bule, bulughenei piceuce" (Sevastos, Cant. Mold. 139). (Suceva; c. Brosteni; C. Alessandrescu, Nérnt, c. Bistricidra). Altul : Simu a lui Ion, Tribuna din Sibiiu Frunplit A baraboiu, 1885 p. 914 :Cartoffl se mai numesc : Ne-an fAcut malca pe do), mere, pere, alune de parnint, bObe, Unul Miercurl, altul Joi, baraboi, barabu§te,picioci, Wadavut parte de nol... peru§te, crumpene, grumbe, ghi§tine, (Ibid. 109). hiribe..." Ghicitori despre Barabulci : Hora Barbul" : 1°.Ce pul una, gäsesci doe; BMA verde barlaboiu, Ce pul doe, gAsesc nouë. Ce cat), Barbule, la nol? Ail nu sint fete la vol ?... 2°. Mb dusel in pAdure, (G. D. T., Foes. pop. 329). SApal oue de bobice, Sapal nob, LAsal doe,, Intre jocurile teränesci de aice unul CA bobicil far se ou.A. 'Arta numele de Baraboiu" (P. Salit- génu, Némt, c. Hangu). 30 De desupt prescure, Jipescu, Opincaru p. 52, intre jocuri De-asupra pAdure. teranesci pune : nunésca, or frun- (epterea 1892 p. 28). dulita beirlabdt §i la drépta cate doi". v. Barabuld. Forma baraboiu, luata aci mai potrivit despre pomrne de terre" de- 2'Barabbiu. v. Barabula. cat despre cerfeuil", se intrebuintéza §i cu sensul de un ce de putina importanta, un nemic, o seaturn," (L. M.). Barabala (plur. barabule), s. f. ; 1°, t. Doina din Ardél despre popa Ionia" : de Botan. : Solanum tuberosum, pomme de terre ;2°.bagatelle,pas grand' Pentr'un blid de barabat chose. Unul din multimea de numi Ne-a cununai pe nol... poporane ale cartofului.Se audesi (Familia 1885 p. 428).

2477 BARABULA 2478

Strigatura din Moldova : cad simt ca-mi va veni indata barba- tuli, de te-a afla aid, are sa ne omOre Frump verde baraboiu, pe amindoi ! Cate fete 'n sat la noI Nu plAtesc un baraboiu: Dar Inca nu sfirsise bine cuvintele Baraboiu 'I de mancat, acestea, cand isosi dracul si dise Fetele 's de lepédat I plin de mania : (§eptOrea 1892 p. 105). 7)-Acum te-am prins, netrebnico, cu acest orn nelegiuit !...

De si barabula este noun in Europa, ))Dar vinktorul nu-1 lasa sa vorbesca flind introdusa abia dupa descoperirea multe,ci scotend de graba o sfOra, Americel, totusi in literatura poporana prinse pe dracul cu ea de grumaz, romana ea a ajuns deja a deveni o flinta dise : mitologica, a cariia legenda a pove- 2)-Mai de grabate-oiaomori eh stit'o In urmhtorul mod d. S. F. Ma- pe tine, impelitatule!... Cum ai cutezat rian (Albina Carpatilor 1879 p. 327) : tu a lua acesta fata cu trup cu tot A fost cand a fost o fata,care delapariniiiiseis'atl-otinede nicl odata nu vrea sa asculte de maica muTere ?... so. Acesta a blästemat-o dicend : Era dracul sphimintat striga : Fire-ai a dracului sfill itot- 22Stai, omule ! nu me omori, ca-ti dOuna, cand n'o asculta, II spunea cu- del tie muierea acesta dimpreuna cu vintele acestea. fllca sa! Dar' Ock,intr'o qi vine draculai, Atunci vinatorul l'a lasat de gru- luand fata, o duse acolo unde locula maz si voi sa se departeze de-acolo el, si a luat-o de muiere. impreuna cu muiereai cu flica acesteia. Dupa, nOue luni nascu nevasta o inse dracul II opri dicOndu-le : copila. Stall L.. nu ye departatl asa de Dracul, cum e rindul dracilor, se graba, ca dupa drept numai jumatate tot ducea de-acasa,i pe cine-1 intalnia de copila e a muieril mele, Or celalalta 91putea,11 indemna spre fapte rele. jumatate e a medi Nevasta lui inse romanea singura a-casa, si cat e diulica de mare plangea 4 rostind cuvintele acestea, scOse leganand copila. de graba .un palos si cat al clipi din Inteo di,nimerind din intamplare ochi taia copila drept in dOe din vir- unvitiator pe-acolo ivedOnd'oca ful capului in jos. Jumatate din copila plange, o intreba : si-o Ina sie-sl,Or cealalta jumatate o )7Ce-tf este tie, nevasta, a plangl dete vinatorului casa se ducã cu asa de tare?si cum de teafli tu dinsai cu maica sa unde vor voi. pe-aicea ? Nevasta se topia de plans, ca dra- Nevasta a inceput a plange si mai culI-a omorit copilagi al-aoprit ju- tare, pentru ca de cand o luase dracul matate dintr'insa. NicI n'avea ce face, dela parintii eii o dusese ladinsul cad ce s'a 'ntämplat odata nu putea a-cash, nu mai veduse fiinta de om. sa se mai indrepte. ApolIiistorisi dinfirin per tOtä Dupa ce sosi nevasta a-casa la pa- vieta sa. in urma Ii dise : rintilsei,a ingropat jumatatea de Voinice Idu-te de graba de-aici, copila sub talpa tinterimuluiilocul departOza-te de pe-acest loc necurat, unde a ingropat-o l'a numit mormintul

2479 2.BARAC 2480 mordicei, pentru-ca a fost de simbra din tinutul Dornei nici cand nu le 'n- cu mamonul. trebuinteza ca bucate la ospetele lor La cata-va vreme s'a vëclut apoi publice,cum sint buna dra :cumé- pe mormintul acesta resarindi cres- trifle, colacimile, nuntile, comandarile, cend o buruéna cu mai multe odrasle, sinici odata nu le del desufletul pe care erag flori albe, vinetesi ropil. mortilor. §i sapand burnena acésta, afla ca din Barabulele se 'ntrebuinteza de catra inima, plamanelei maiul (flcatul) fe- Romani nu numal ca nutremint pen- tels'atifacut o multime de bara- tru sine si pentru vite,ciica me- bule, unele ca dale de gaina ,allele dicament. .Asa, deca cine-va are galci, mai mail,i gustandu-le sa vecla eum frige o barabuld, apol o turtesce§i-o sint,aflaca-s bune de mancat. Deci pune la galcii asa se vindeca. Déca luandu-le le-anumit barabule ,pen- cine-va se arde, se frige,sail se opa- tru cadin buc a ta, de copila aü resce, rade una sail mai multe bara- crescut. bule pe-o raclétdre ; acésta räsura, pu- Vegend dracul,ce lucru sefacu néndu-se pe partea arsa, friptasail din jurnatatea de copila a nevestei oparita, indath trage focul afara. Cand sale, ingropa si el jumatatea lui,au- Iiddre pe cine-va capul,se lega cu getand Ca si din ace% se va face asa felif de barabuld. Cand are cine-va vre-o ceva. buba réutaciósa pe trup, Inca se MO Dar n'a fost dupa cum a gandit cu barabule rase, cu cari apol se vin- necuratul,cacidin jumatatea luia deca. crescut o buruéna mare, cu frunqe V it ele de barabuld se mai numesc late si cu flóre marunta, icand a in limba poporulul si bale (sing. b a I a) cautat in pamint sa vècla ce este, n'a pib e ldi I (sing. b eldi e). 2ra ogorul, aflat nimic. pe care sint seménate barabulele,se Dracul, nacajit peste mösura, nu numesce barabulisce. sciea ce sa faca cu frunclele buruenei v. L.Baraboiu. BulugMnd. Piceucd. crescute.In urma insé le strinse,le puse sa se usuce,i apoi le dete unuia Barabülisce Si altuia invötandu-i ca sa le fumeze. . v. Barabuld. De-atunci apoi aü prins col mai multi Barabu§ca Omeni a fuma fruncle de-acostea, cari s'ailnumit tutun, titiun si ta- 1.Barac. v. Baragan. Bard. b a c, pentru ca s'at facut din jumatatea de copila a t at alu I. 2.Barac, -a,adj. et subst. ;t. de Er nevasta n'a mai sup6rat de aci chasse : nom de certains chiens. Acest inainte pe maica sa, ci a invétat inca termen vinatoresc pare a fi destul de §ipe alte fete sa asculte de maicele respandit in Romania. lor,sä nu patesca ieleca dinsa. Canii de vinat se numesc :Barac, Asa a rémas apoi invötatnra din ném Gelap, Nerntu..." (C. Nicolescu, Muscel, in némi frica de diavol pentru fe- c. Valeni). tele neascultatdre de maicele lor. ))Barac, Baracd, figuréza aci pintre Fiind-ca barabulele, dupa cum arata numile canilor de vinat" (P. Theodo- legenda acesta,se trag dino parte rescu, Ialomita, ,c. Socariciu). de vi i sëminta de diavol, Romanii In Dobrogea barac se Vice la un 12

2481 BARAGAN 2482 cane flocos la peri cu musteti marl Varianth : la bot" (I. Negrescu, Constants, c. Pa- raschioi). Ia nea Stan din Piersica, Care'l om de nimica, Este turcul b ar a q poilu, vein, Nepotul lul Mos Dragan, chien de chasse, grand dpagneul ori- Mos Dragan din Bdreigan... ginaire de TartarieetdeSibérie" (G. D. T., Poes. pop. 688). (Barbier de Meynard ,Dict.turc,I, 256). In crisovul lui Mihnea-voda din 1579 v. Cane. (Cuv. d. bat% I, 254) se vorbesce despre drumul Baraganuhd (npeanST Baragan, 1°. t. de G6ogr.:plaine filtparau0K)". tres ètendue et inculte dans le district Cihac (II, 6) trage pe Baragan din de Ialomitza, entre le fleuve Ialomitza cuvintul rusesc b alag an ti, baraque et le Danube" ;2°. lieu inculte,de- d'été des Kamtchadales, échoppe de sert en general" (Cihac).Se 'licesi : saltimbanque dans lesfoires" ;apoi campul Baraganului".Se rostesce renunth el insusila acesta posnasa BaraganiBdrdgan.0 admirabila, etimolog0 slavica,i propune (II, 546) descriere a Baraganului la Alexandri : una turcesca : b i-ab an, vulg. b e- Pe cea campit lung* a cgril tristg zare j ab an plaine inculte, desert". D. V- Sub cer, In fund, departe misterios dispare, nerm (Elem. turc. p. 116) da o alta NicT cask nici ptclure, nici rig recoritor, derivatiune, de asemenea turcesca, sat Nimic nu 'nveselesce pe bIetul abtor. mai bine arabo-persiana :b err-i ja- Pustietatea gdlt, sub arsita de sdre In patru OAT a lurnil se 'ntinde 'ngrozitdre, b a n,cuvint ibrid compus din arabul Cu Orbaq mohoritk cu negrul el ptmint, berr (champ) si din persianul jaban Cu-a sale marl virtejurl de coib ce sbcirt 'n (desert)",de undeqice d. §ainenu vint de'ntaiu bar a b an si apoi Baragan. Cate-trele etimologiile shit de o po- A. Pann, II p. 44 : triva peste putinta. La cercetare respunse Regiunea intréga invecinata cu Du- Ca nici o Ora nu tunse, narea afosttot-d'a-unaprivitäla Ci'n Bärcigan pe campie itocmai Nu ar mai fi fost st fie! not' de popor ca bal t a, Ptscand le-a zmuls'o clulinil, de aceea vintul sudic se chiama Bl- Mal cu saint martcinil... tare t. Acea bait a, negresit, nu era Dunarea, ci numal zona marelulfluvit. Balada lVlos Stan din Bardgan": Acesta e maicu sama potrivit in La putul hit Cloropink privinta judetului Ialomita, uncle Du- La Silistra a batrant näreasebifurcaprinasa numita Pascu-mi-se Borce", ast-fel ca intr'o epoca 6re-care Adapt-mi-se o vasta intindere de phmint de acolo Trel citrialorI GlugAlorl, trebuia sfl fost pururea acoperit de PintenogI de trel picidre, ape statatóre safl mocirle, adec a.de Cu steluti de cdte-o nare, ceea ce se chiama romanesce b a r Unde-Ivede mos Stan mdre! Baraganul nu este alt ce-va decat o Mos Stan immensa mlastina secata, care a rémas Din Beiragan impletia la un arcan... nesanatOsa si neroditóre. (Vulpian, Texturi p. 73). v. Balta.Bard. Baltdrel. 12 40,855. III.

2483 BARANGA. 2484

Precum din balta" se forméza bal- Baragladin. v. Berlad. tare ibaltac"(Cihac),tot asa o formatiune poporana din bara este Baraimlâc (pl. baraimldcuri),s. n. ; bara c, de unde, 'ea desfasurare ulte- present offert a la Porte-OttomaneA riOra : baraciune. Baraclune l'occasion de la fete du Bairam. De- se (lice la o apa statuta, imputita, d. ex.: spre originea acestui poclon la Ro- nu lasa sa bele jitele din baraciune; mani, vorbesce Ion Neculce, Letop. II sau :tan qiva am benti io bar a- p. 204 :[Vasile-vodal atunce afl tri- ciune d'acela,canu'ip'acolonici mis la Poarta poclon de ail multamit fantana,nici isvor, numal apa acea Imparatuluii Viziruluii altor Turd' cu baraciun e"(I. Reteganu). Su- marl,blane de spinari de soboli, pentru binele ce ait facut de at asteptat fixul romanese-a c trecénd in-a g pentru a capöta o nuanta pejorativa tara, care acest d a rn'atfostnici (v. -ag), din b ar a c se face b ar ag; de un folos taxa, ca aft ramas obiceiu si'n sfirsit, prin sufixul intensiv -an de da tara baraimldc de atunce incoace anii..." (v.3. -an) :Baragan grand marais, in toti Ibid. p. 312, 315 :aift parit pre Mi- grand étang, grande étendued'eau stagnante". hal Voda pentru doua biruri si pentru SA se observe ca, pe aceiasi cale doua baraimldcuri,cä le-atluat din tara cand aft fost Domn, si la viste- fonetica i morfologica, din numele personal Bar a amplificat in Bar a c, riea Imparatesca nu le-ail dat..." pastrat in numele local Baracesci" Nicolae Costin, Letop. II p. 52 : de- (Frungescu), s'a format intensivul Ba- spre Turd era mare asuprela, ca aft - r ag a n, buna-Ora in crisovul lui Radu- inceput a ceretoateobicelurilede voda Mihnea din 1615, relativ la nesce phn, cum u'i BarieMldcul, Mucaréme..." mosii dinOltenia (Cond. MSS. a mo- v. Botiram. nastirii Hurezu f. 410 a, in Arch. Stat. Barangd, s.f. ;10. épithete popu- din Buc.) :de-aciia in lacurile albe laire du loup ;2°. fig. criard, braillard ; de-acila in lacul cu cruce, la putul lui 3°. nom propre personnel. Termen eu Baragan, in lacul care sa chiiama noscut de o potriva in Moldova si 'n al satului..." Tera-Romanesca. v. Bdrci. Intre ocari se aude la noi : Baranga Este interesant, in fine, ca in ghici- lupul ste lea, dragul mamei l"(I. tórea poporana despre buric", o va- Calugarenu, Tecuclu, c. Movileni). rianta ne sPune : Intr'un act muntenesc din 1679 : Culbul bercle1 Vasile nepotul Bdranghi..." ;in altul In mijlocM 5.1t, i din 1681 : Stanall feCorul Bdrangde (G. D. T., Poes. pop. 218). (Doc. Rom. I No. 73 si 74,in Arch. Stat. din Buc.). iar o alta varianta : In districtul Arges exista pina astacy Culbul clocklanulul un sat numit Barangescii altul In mijloculBarciganului... Barangi (Frundescu). (§e118tOrea 1892 p. 62). Barangd este lupul batran,care v. Bcirc. Bórce. urla intalu, cand lupil incep a urla. Tot barangd se mai numescei tau- Barag6. v. Barangd. rulcel mai puternic si mai voinic,

2485 BARK 2486

care conduceciréda§i Om% ise Baranta.v. Borantd. atirna clopotul ;de asemenea se dice vacei care merge in capul turmei si este Baradn (pl. Baraoni), s. m.; sobri- de ordinar sterpa.Barangd dice te- quet donne aux Bohemiens. Una din ranca copiluluicare tipatare :ho, poreclele poporane de despret ce se barangd, ce sberi a§a ? CAM teranul dat Tiganilor, modificata din Farao n. sudue pe nevesta so, strigind la dinsa, P. Ispirescu, SnOve p. 116, despre teranca II dice : ce sberi ca o barangd? Tiganul lacatue :Merg6nd el,ce'f Aceste expresiunf se aud in Arges, plesni baraonului prin cap, ca incepu in Muscel §i in Valcea" (C. Dobrescu- sA vorbesca cu uneltele luf, O. de s'ar Argq). intampla sA se inthlnesca cu cine-va, Fara nasala, la A. Deparatianu, Do- sa creda cä sint mai multi in§1..." run i amorurf p. 43 : v. Faraon. La lumina stelel, stelel cobitOre, Barat. v. Bdrdtid. Cand s'ardica ursul in deS piclOre, Genie si copaciul sc6te din pamint ; lupul cu capul inaltat in vint Barà, s.f. ;terrain marecageux, Urla, cand baraga intAiu a urlat... bourbeux. 0 intindere de pamint mo: cirlos. §i 'n nota la baraga: astfel numesc Bard se (lice la un loc baltos cu teranii capetenia lupilor". De- imala ce se afla in drum ;de ex. :sA paratianu era din Teleorman. nu bagi carul in bard, a nu'l scotl Un cuvint forte interesant, numal nici cu patru bol"(S. Liuba, Banat, teranesc, care ne-a remas d'a-dreptul c. Maidan). dela Comani. In graiul acestora boru Din bard se forméza deminutivul insemnalup", fara g a batran" barac sat barac, care pe de o .(Kuun, Cod. Cuman. 248, 302), de unde parte trece in pejorativul barag sat b or'a ga lup batran", tocmai sen- barag, de unde intensivul Bara- sillluTbaragd. g a n sat Baragan; far pe de alta, Aci este locul de a observa cA la se amplifica in barAciun e. Tot din Comani lupul se bucura de o vOga cu bar ac sat barac, prin contrac- totulexceptionala, §i.anume lupul tiune ca in usc" din usuc" sat in baraga, acela care farm" din faram", se nasce bar c sat ba.r c Otang", pe care Cihac (II, intalu a urlat... 546),necunoscéndexistintavorbel bard la Romani,iltrage din turcul Cronicarul rus Nestor ne spune ca birk6 piscine". urletul lupului era la dinii un augur v. Baragan. de victoria. Astfel, in ajunul luptel cu Numai in limba romana bard se Ru§if, hanul comanic Bonfac, cand vede incungiurat de ofamilia lexica era mIedi-nOpte, s'a sculat, s'a depar- destul de numerósa. Pe Muria el este tat de este si se puse a urla lupesce, pretutindeni aprópe singuratec :ser- qiatunci lupulI-a respuns,Tarin besce bara, bulgtiresce bara, la urma aü inceput a urla multi lupf" Neo greci p,n-dqa, cu acelasi inteles ca (Chron. Nestoris ed. Miklosich p. 172). §ilanoi.La Slavif nordici acesta v. Coman.bLup. vorbA nu se gasesce, op. a Miklosich

2487 BARBA-COT 2488 crede ca Bulgarii i Serbii o at nu- caprae (Nemnich).In sensul al doi- mai prin irnprumut (Dieslay. Elem. lea,Dr. Brandza (Prodrom p.538) im Neugriech. p.22).Fiind propria indicaurmatoriisinonimi poporani: Peninsulei Balcanice, Schaffarik (Slo- barba-popei, barba-tapului, wansk6 staro-Z^itnostip. 380)privia flOrea-smeului, cornul-dracu- bard ca o remrisita a limbei dacice : lui, cOda-pricolicilor, goliciu- nepochybnö zestarogetickeho gazyka". nea-fetel-paduriii muma-pa- Matzenauer (Ciz6 slova p. 18) constata cluril. variantul sloven b ar a, une-ori b a v. Barba. Pricoliciu. SmelL rina, care pare afic46tat dela Serbi,i pe bohemul barin a, care Barba-cot (Statu-Palmh-), S. m.; nu este &Tat forma slovena cea am- L. de Myth.; personnage légendaire: plificata,astfelc termenul tot Inca vieux nain barbu d'uneforceOpou- tin incet6za de a fi exclusiv balcanic. vantable, habitant le centre de la terre Bard fiind tot-d'a-una cu b, nici odata et voyageant monte sur la moiti6 d'un cu p, n'are a face cu finalul -p ar a lièvre boiteux.Piticii,ca si in numileoraselortracice, dar ar sint unul din elementele cele mai obict- put6 sa fie alaturat intr'un mod ipo- nuite ale basmelor la t6te popOrele; tetic cu finalul curat dacic -b a r a in dar, incepOnd dela grecul Pigmeil, Hvy- Zurobara" la Ptolemeti. p,ceiog, adeca omul cat pumnul, nvyk, Dela Romani, bard a trecut prin sipina la germanul Daurnling", fran- Moldova la Ruteni cu acelasi sens de cesul Petit Poucet" irusul man- pamint mocirlos", anume intre dou6 -urncrrrammun",adeca Omeni cat coline : b a r,feuchter Ort zwischen degetul,al nostru St atu-p alma- zweiIlageln"(Zelechowski). Barba-cot 1sT are o individualitate a sa v. Bdrc. fOrte caracteristicaintretotipiticii cei legendari. El se lupta tot-d'a-una Barba-boiêrului, t.de Botan. : singur, MIA ajutorul altor pitici, avênd Nigella Damascena, nigelle de Damas. tovarks nedespartit, in loc de cal, nu- FrumOsa plantn, cultivata, in grdini. mai pe jumatatea de iepure schiop" ; Se mai qice si Chica voinicului flutotusi biruesce fara nici o greutate pe (Dr. Brandzn, Prodrom p. 5).Terme- uriasiiGelmai"inspaimintatorl,pe nul barba-boierului se potrivesce cu srnuncitorii stejarilor ialstancelor, numile poporane francese b arbi chon pina ce, in sfirsit, lb dobOr i pe dinsi barbe de capucin, datorin- sul un nt-frumos, care nu este urias. du-se ace1eiasi asociatiuni de idei, pro- In Banat poporul II qice Stati-cot dusä prin aspectul plantei. saft Stati- Co t (Schott, Walach.Mahr- v. Barba. chen p. 298); in Ard61:

Barba-cApreI, t. de Botan.: 1°. tra- Omul cat s,chlopul gopogon pratense,salsifis sauvage ou Cu barba cat cotul, P'un lepure §chiop calare, barbe de bouc; 2°. Spiraea Aruncus, Cu capbstru 'ntr'o chiotoare, barbe de chèvre. Ambele plante pOrta Raclemat p'un palu de secard... numi analOge aprOpe in tOte limbile, 8i (Reteganu, PovqtI III. 63); chiar in terminologia botanica latina ele se numiat: barbuca hirci Si barba in Bucovina: cliiopul cu barba

2489 BARBA-COT 2490 cat cot (Sbiera, Povesti, 80); in Mun- m u n I iT, uriasi descriii de Alexandri tenia T arta -c ot ; peste Dunare Na- intr'o admirabila legenda : palma-om- douö-palfii-barba in Urla, 'n vaeturie§il!...Amindol cuprin§1 d'o- Macedoina, P a m a-om-s barbd- data cot in Epir (Papa-hagi); numele insb in vIrtej de nebuniã, se fac Dunáre turbath, cel mai obicinuit este : Statu-p al m a- Intv6zduh incep s'arunce, impro§cand ca Barba-cot. dol vulcanf, Alexandri, Poes. pop.2* 132 : In po- Cel mal gro§1 stejarl din codri, cel maT sdra- vestile poporale existh o fiinta fanta- veni bolovanL. stica ce se numesce: Statul-p al m A, Barba-cot, adeca cu statul inalt de o Impreunacuacesti tovarasi,Pot- pa1m i cu barba lunga de un cot. frumos se asèqa intr'un bunget, de El traesce sub paminti umbla calare unde in fie-care qi unul pe rand rO- pe un iepure schiop". mane a-casa ca sa gatesca bucate, pe candeel laltlpldca la vinWre. De'ntalu C. Negruzzi, Toderica :Pe cand remane unul din uriasi; dar tocmai trMa Statu-pal ma.- Barba-cot, si cand bucatele erat gata, in Academia din Podul-Ildei da lectii iatä a se ivesce Barba-cot,ilbate ,IIda jos, vestitii dascali Pacala iPepele..." nAnanca bucatele fierbinti pe pieptul I. Crdnga, Povestl I p. 224 : o §i invinsului, i p1éc Iinitit (Mare pe data scOte sfinta Dumineca obrazariul jumatatea cea de lepure schiop. A sisabia lui S tat u-p al m A-Barba- douai, tot asa o patesce al doilea urias. cot de unde leavea, idandu-leJul A treia qi insa FOt-frumos biruesce pe Harap-Alb, Ii lice :tine acestea, ca aü Barba-cotsi'lrobesce, inchiqdridu-I barba WV fie de mare trebuinta. ." in despicatura unui copaciu. Piticul to- Basmul Sur-vultur" (D. StAncescu, tusf scapa de acolo, smulgdnd copacial Basme p. 31) : In vreme ce plangea din radOcinaducdndu'l cu sine. Fa-fru- el, numai iaca se pomenesce alaturi mos cu uriaiiIiurmaresc, pina ce cu Tar t aco t, barba d'un cot, Ware daii de grópa prin care Barba-cot in- p'o jumatate de iepure schiop..." trase sub pamint, s'apoi urmeza dife- Armatura lui Barba-cot, dupa cum riteleperipetii petrecute in lumea- se vede de mai sus, variaza in legenda : nOgra" pia, la buricul pamintului". dupa unii, este numai un pain de Reproducem aciintrégavarianta secath" ;dupaaltit: o sabiaiun romana trans-danubiana, culOsa de d. obrazar", adeca casque a visière" ; St. Ciumetti la Calive-Badralexi in Ma- dupa. altii precum vom vedd mai cedonia :Niste uriasi rapesc o ten, jos un colosal busdugan". de impOrat si o ascund in nesce pa- Mersulceltipicalbasmelor cu duri inspaimintatóre, unde pasere nu Barba-cot este urmatorul : Un Fèt-fru- mica. Palma-om-si-barbd-cotafla mos, nuinit une-ori Petru Firicel", acesta dela un iepure prieten al set. alte-ori Telu-leganat", alte-ori Filutul Iute pune mana pe busdugan, care oii" etc., II asociaza treptat pe doi cantaria o mie de ocalei mai bine, sail -bre uriasi,a carora grozava pu- siiepurele mergOnd inainte, 'far el dupa, tere se exprima prin chiar numile ce iepure ,ajungela locuinta uriasilor. leda poporul: Sfarma-pètra, Era acolo numai unul din el, care cum Stramba-lemne,Scutura- IIvOqu, incepusa's1bata joe de dinsul.

2491 BARBA-COT 2492

Amindoi se lupta, si uriasul e doborit. tale cu aceiasi antitesa de un pitic Cand cade uriasul, intréga padure se fate, cu mai multi uriasi betuti de clatina, incat al doilea urias se repede dinsul, apartin aceluiasi ciclu legendar, spre palat ca st vécp, ce este pe acolo ; ciclu care n'a fost clasificat de Hahn darPalma-om-si-barbd-cot Il o- intre cele patru-deci de ti purl generale de mOr ipe dinsul.Acelasi lucru se basme (Griechische Marchen, I, 45-61) ; intimplesicu al treilea urias. Atunci dar trasurile cele distinctiveale luf feta de imparat, scepata din robia, II Barbacot sint cu totulaltfel,i ele Iea de berbat pe pitic, lar iepurele renu ne intimpina pe deplin in Europa mane pe 1ingdinii ca sa servésca". dace, nu me inseldecat numai la Despartiti de Daco-romanf in-secolul vecinii nostri Serbf si Bulgari. Profe- X, Macedo-romanii, fugénd din Panno- sorul Jagió (Archiv. f. slay. Phil. t. 5 nia de'naintea invasiunif maghiare,aü p. 27-32) a descris vr'o sése variante dus cudinsifpeste Dunere ipe serbesci,incar) mai intete piticul Barba-cot cu I e p ur ele; dar in cur- 'Arta intocmai numele S t atu-p al- sul timpuluf numai atata le-a remas m a Barba-cot : der Ellenbart-Spanne- din ingredientele cele fundamentale ale hoch". Inteunul din ele tovarasii lul basmului daco-roman :restul a fost Fet-frumos sint anume uriasif Stram- modificat ; ba in unele variante, mai ba-lemne"i Sfarma-petra". Apoi in- ales acelea din Epir, po carf le cune- vingerea piticului, inchiderea luf intr'un seem delad.Papalagi ,a disparut copaciu Si fuga pina la gaura sub pa- chiar Iepurele,far Barba-cot s'a pre- mint, se incheia prin urmarirei prin facut inteun pitic bine-facötor, un fel trecerea eroului pe cel-lalt tarim". de spiritus" din legendele nestre. Aci nu este numai acelasi ciclu, ci chfar Un pitic, cate odata o pitica de fe- acelasi basm. La Bulgari, de asemenea, lul luf Barba-cot, ne intimpina nu rare- piticul porta ca si la noi numele cel orisfinbasmele occidentale,fiefran- compus :PediaCiliaklakattbrada", cese,fie italiene sail reto-romane, ba literalmente om -palma - barn -cot" si in cele germane. Asa este, buna- (Sbornik t.2 ,Narodni umotvorenia Ore, basmul flamand despre Ucenicul p. 161).La cei-laltiSlavf,afara de ferar", in care eroul Jan se asociaza Serb]li Bulgarf, acest basm nu qi- cu un urias tinend un pod pe spinare, cem acest ciclu" nu s'a cunstatat apoi cu un altul desradocinand copacii pina acuma; si nu scim daca ce-va in din pamint, .de ad cu a1i trei,si se felul acesta exista la Sasi saa la Un- opresc cu totii intr'uncastel pustit guri,cariar fifost in stare de a'l in adancul unui codru, gospodarind in capéta dela noi. fie-care gi cate unul, intocmaf ca in Este el originar romanesc ? Dar a- basmul romanesc. Aci se incepOita- tunci de undo '1 all Romanii, de vreme nifleuriasilor din partea unul pitic ce nu se afla la cel-lalti Neo-latinf ? rosu cu o 1ungbarbe, care inse, nu Este el originar serbo-bulgaresc? Dar era singur,ci avea in ajutor o mul- atuncf de unde '1 all Serbo-bulgaril, de time de alti pitici, omoriti la urrna de vreme ce nu se afla la cei-lalti Slavi? catra eroul povestil (Contes flamands, in TJn basm aidoma ca cel romanesc, Revue d. trad. popul. t. 2 p. 559 sq.). Sianume ca prototipul cel daco-roma- Este invederat cä basmul romanese nesc, nu ca sdruncinata copia macedo- sicel flamand, eai cele-lalte occiden- romana, se gesesce in Caucas la po-

2493 BARBA-COT 2494

porul turanic numit Avari, un rest aU toti Romanii, transmitOnd'o §i Sla- al grOznicilor Avari din vOcul de mij- vilor de peste Dunare. La nob acOsta loc §i rude cu Pecenegii, urma§1 ai notiune figureza in t6te numirile cele acelor Avari in regiunea Carpatilor. daco-romane §icele macedo-romane v. Avan.-1.Ban. ale legendarului pitic :Barba-cot, Sta- In basmul avar eroul, numit Ureche- ti-c o t", Tarta-c o t" etc. InTarta- de-urs", se insotesce cu dol uriai, din c o t", compus din Tartar" §i cot", cart' unul smulge paltenil din rad6cina, Tartar" = lat. Tartaros", adeca in- far cel-lalt invirtesce o mOra pe ge- fern, ca in textul bogomilic circa 1550 nuchi. De aci sascultam basrnul in (Cuv. d. batr. II, 465) : in foculii ne- resumatul frances de d. Cosquin (Ro- stinsu §i in vermii neadurmiti qi in mania, 1876 P. 89): Les trois amis tartaru...", inTarta-cot"

11s'Otablissent dans un endroit qu'ils notiunea de c o t ca termen de m6sura trouvent convenableetviventde n'are nici un inteles. Lasä ca o barba leur chasse.Les deux compagnons numai de patru orb mai lunga cleat d'Oreille-d'Ours sont successivement, statul nu este ce-va destul de iper- pendant qu'ilsapprétentlerepas, bolic in sensul iperbolef din basme, garrott6s par un p e tit hommeh care ar cere un plus celputin de longue barbe qui arrive chevau- §Opte" sail de nou6" on. Nob ba- chant sur un lièvre boiteux nulin dara ca acest c o t esteresul-

)7et qui mange toute la viande. Mais tatul posterior al unei etimologie po- I'Oreille - d'Oursempoignelepetit porane;i Ian cum : homme et lui emprisonne la barbe La Daci, sat mai bine la Traci in dans la fente d'un platane. Le nain genere, cuvintul c o t insemna ce-va ))s'Otant Ochapp6 trainant leplatane fOrte mic, unrien,presque rien". après lui,lescompagnons suivent Cu acest sens el s'a conservat la Al- ses traces et parviennent a une ou- banesi in locutiunea adverbiala m b e verture, sur le bord de laquelle le k o t pour rien,en vain" ,care se platane a OtO jet6. Oreille-d'Ours s'y aude §i la Macedo-romani : i n co tu= 11fait descendre... inde§ert, degiaba." Existinta vorbel c o t

In basmul avar se regasesce pina, fftits petit" la Traci nu este o simpla gifepurele §chlop", pe care'l ail nu- ipotesa, ci se intaresce printeun vechiu mai Romanii, ba Inca numai Daco- text decisiv.In glosariul cuvintelor romanii, caci Macedo-romanii, de§i aü tracice s'a scapat pink acum din ve- pastrat pe iepurele", totqf aü ultat dere un pretios pasagiu din batranul ca era §chfop". Plinit.Vorbind despre regiunea nu- Conclusiunea nOstraeste a pe mita astatif Dobrogea, elcjice(Hist. Barba-cot ni l'a läsat nou6 in Dacia Nat. IV, 18): In laturea unde fluviul mI Trafan navälitorif cei turanici din Istru se vOrsa in Marea-nOgra, T r a- evul-medit, mai probabil Pecenegil; c i a poseda cele mai frumOse ()rap : bar dela nof el a trecut apoi romanisat Istropolea Milesianilor, Tomi, Callatis la Serbii la Bulgari. boicem roma- numit mai nainte Acervetis ;mai era nisat", isintemdatoriaexplica Ore-cand Heraclea,i Bizonea cea scu- acOsta, romanisare". fundata sub pamint ;mai este Dioni- In basmul turanic nu ne intimpina sopolea disa altä data Crunos, linga de Joe notiunea de c 0 t,pe care o riul Ziras ; tótä acOsta regiune afl ocu-

2495 BARBA-IMPtRATULUI 2496 pat'o Scitii eel numiti Plugari ;orasele un sufix deminutival, cai finalul -za lor sint :Afrodisias, Libistos, Zigere, in forma cea tracica. Borcobe, Eumenia, Partenopolis ,gi v. 2.-ac. Gerania despre care se povestesce ca Concordanta vocalei labiale r(o) in existase acologintea Pigmeilorcea t6te formele eranice si in forma alba- gonita de cocorii pe care barbarii o nesa ne face a banui ca tot vocala numesc Cat t uz i" :Pygrnaeorum labiala cata sa fi fost si in forma tra- gensfuisseproditur ,Cat t uzos cich,i prin urmare in textul lui Pli- Barbari vocant". nitar trebui citit Cu tt azo s (= Cu- Pe pitici darbarbaril din Tracia tazo s) in loc de Cattuzos". in epocaluiPlinitiNaturalistul II Inainte de secolul X, atunci cand numiail cattuzi. primisera dela Avari sail dela Pecenegi In acest cuvint, finalul -z este su- basmul cel turanic, Romanil cata sä fi fixul deminutival albanes -z (de ex.: avut Inca pe acel dacic c o t cu sensul pak putin"pakdzd putintel, dora de pitic", care insa la not' nu putea mare dorazd" manuta etc.), pe care )) sa .nu se ciocnesca foneticesce cu la- dela Dadl'atmostenitiRomanii, tinul cot = cubit um, si de aceea, mai pastrandu'l intr'un numër de cu- printr'o asociatiune de idei fOrte obici- vinte, buna-óra : pupazd, c6cazd, spe- nuita in asa numita etimologia popo- tezd, cintezd, spanz, manz ialtele, rana, lath ca din cot c u barba, unde sufixul tracic z s'a acatat si la adeca nain barbu", se nascuse Bar- unele tulpine latine :pupazd = upu- ba-cot,adeca barbe d'une aune" ;s'a pa + zâ, speteza = spatha + zd etc. amplificat apoi printr'o alta asociatiune V. -zci. de idei in Statu-palma- Barba-cot ; In acest chip plinianul cat t uz se 'n sfirsit, astfel pe deplin romanisat, descompune in cat t z,incare a trecut la Serbi si la Bulgari. c at t u insemneza ce-va mic, iar su- Prinamesteculanticuluielement fixul -z Ii mai deminutivoza, intocmai linguistic dacic cu medievalul element ca in mititel" din mic" sati rna- legendarturanic ,ambele cimentate runtel" din marunt". Prin urmare, printr'o etimologia poporana curat la- albanesul k o t in mbe kot pour 'Una :Status- palma -barba cubitus", rien, en vain" se urca la vechiul tra- Barba-cot este una din figurelecele cic catt u pitic". mai interesante in mitologia poporana Tracicul c at t u pitic" se confirma romana. nu numai prin derivatul albanes, dar v. Iepure.Pitic.Uriaf... siprin paralelurile eranice, anume : zendicul kut aka si afganicul k Rah petit" (Justi ,Hb. d. Zendspr. 83), Barba-ImOratului, t. de Botan. : astfel ca cuvintul ni se presinta cu 1°. Viola tricolor, PensOe, herbe de la o genealogia linguistica ramificata : Trinité ;2°. Lychnis coronaria, Lych- nide. In primul sens, se mai 'lice ro- zend. kutaka trae. kattuza manesce Trei-frati-p6tati; in sensul al doilea : Cur cube ti,F

1 afgan. kiitahalban./\ kotrom. cot rea-cununel, Flocosele (Dr. Brandza). Ambele plante ati flori fOrte Finalul -aka in forma zendica este frum6se, ceea ce explica pompOsa lor

2497 BARBARIC 2498 nomenclatuth inmaitotelimbile. Balada Fulga" : Viola tricolor"se cham iungu- resce :Tsasza,r-szakal", literalmente : Dupa Fulga se tinea barba-imperatului. Si cu Fulga 'ml tot venia Tocmal patru-clecl 11 cinci, v. Barba'. Curcubeg. Trafrap- Cincl-Oecl, mare, fail cinci, petap,... Tot volnici si tot levintl, Straiorl far' de parint1, Cu mustata 'n barbaric Barba-lui-ArOn, t. de Botan.: A- Cum sta bine la volnic... rum maculaturn, gouet commun. Nu- (G. D. T., Poes. pop. 510.) mele cel vechiu latin tecnic al acestei plante arum a dat nascere in t6te Balada Valcan" : limbile europene la etimologia popo- rank dela biblicul Aron, 0 anume N'atl vbclut pe al Valcan, Puisor de ortoman, barba-lu'i-Aron, fOrte popularisatA prin Om de trebai chipos, psaltire. Copt la minte si la os,

Coressi, 1577, ps. CXXXII: Cu mustata 'n barbaric Cum sta bine la voinic... Ca myrulirin Sicutunguen- (Mid. 550). capt ce de§tinge turnincapite in barba, in barba quod descendit in Balada Iencea Sabiencea" : lu Aaroud... barbam , b a r - b a m Aaron... Dar cu ce e irnbracat? Romanesce acéstA plana mai are Cu salvari de ciocarlat Cum se WU, la 'mpbrat, o multime de alte numi : R odu-pa- Cu salaoa fipta 'n brati, min tului, Ungur On c a, Co c o- Cu murgul tragOnd de frail, s oict,Märcet, Picloru-vite- Cu mustata 'n barbaric 1 u 1 uI(Dr. Brandz6,). Cum sta bine la volnic... v.1* Aron. Arumd. Barbet. Coco- (Ibid. 640). §dicd... Balada Golea" :

Barba-lapului,t. de Botan.: Hel- Tot voTnici d'al OltuluT, leborus foetidus, pied-de-griffon. Nu- Cum if place codrului, mele obiclnuit al acestei plante este Cum nu'i vine campulul, LungT de mana, bozAtel. Tarl de vina, v. Bozdtel. Tot porniti pentru pricina, Lungi in cdte, latl in spate, Cu hangere ferecate, Barba-pOpei. v. Barba-caprel. Cu mustata 'n barbaric Cum sta bine la volnic, Cu mustata cat o coda, Barbaric (mustOta i n), adv. ;ala Doub la cOft le 'nnOda, barbare, moustache longue et grosse Si face nodul cat pumnul propre aux bandits.Acest cuvint ne De se sperit paganul... intimpina, numai in constructiunea ad- (Ibid. 585). verbiala cui n, nurnai incantecele haiducesci, §i numai urmat de : cum Ultima baladA descrie 16,murit aspec- sta bine la voinic", tul unei rnustet1 i n barbaric. Dar de

2499 BARBA 2500 unde ore sa fie cuvintul ? Dela bar ba Barba-Sasului, t. de Botan. : Equi- nu, cad tocmai o asemenea musteta setum arvense, préle, queue-de-cheval. nu se lasa in jos casa,se amestece Se mai clice romanesce : C ó cl a - m n- cu barba proprit clisa ;s'apoi haiducii zului, COda-iepei,COda-calu- roman1 rare-orlerairbarbosi,bala- lui,Peru-porcului, Rrba de dele represintand in genere cu barbe cositor, Barba-ursului(Dr. pe dusmanii haiducilor, ,buna-Ora pe Brandza).Ore prin ce fel de asocia- Ianus Ungurénul in Mihu Copilul", tiune de idei s'a identificat Sasul" cu pe cand haiducul ne apare nurnai CU calul", cu porcul" icu ursul" ? nesce groznice musteti, ca in balada Numai (lora pentru a figura in nomen- Gruia lui Novae" : clatura nOstra botanica alaturea cu Barba-Ungurului. Mustetile i's ca la rac v. Barba-Ungurului.Barbd.COdd. *i le 'nne'd'a dupa. cap... (eplitOrea 1892 p. 44). Barba -tapului. v. Barba-caprei.

Asa dara d. Dame(Dict.I,119) Barba-Ongurului,t.de Botan. : se'risen,cand explicapebarbaric Dianthus plumarius, oeillet mignardise. prin avec la moustache melOe a la v. Barba-Sasului. barbe". Noi credem ca, barbaric este la Ro- mani' singurul restal latinului b a r- Barba-ursului. v. Barba-Sasulta. barus, pe care pe alurea ei l'ati inlocuit prin varvar", luat dela Bizan- Barbä (plur. barbe), s. f. ;1°. barbe tint' si dela Slavi. Din forma barb a- d'homme ;20. menton ;30 les poils ricus al nostru barbaric nu pOte sa que certains animaux ont au museau; se traga din causa diferintei tonice, ci 40 en botanique, arétes des graminees numai din barbarus, sat mai bine et aigrettes des composées, nom de din barb aru m. Constructiunea ex- certaines plantes.Sensul de: Omeni clusiva i n barbaric" mai intaresce cu barbe, mai virtos cu barbe albe, Inca acesta banuela, de vreme ce tot batrani, si de aci ruginii, impetriti in asa exclusiv cu i n se construla lati- ideile vechli opusi la ideile nouë", nesce substantivul barbar um a sens pe care'l dair Laurian si Massim la barbare, d'une fawn barbare", de (I, 117),nu ne-a intimpinat niciin do6 off la Tacit : non in barb ar um texturf, nici in graiul poporan,§i ni corrupta" (Ann. VI,42),auctoi n se pare a fi un simplu galicism. Barba b ar bar um cognomento" (Hist. V, este latinul bar b a, trecut in tote 2). Catra constructiunea cea latina in limbile romanice (Cihac, I, 22). Forma barbarum" Romanul n'a facut alt ce va bdrbei, bdrbi,bdrbile,care se gäsesce decat a adaos sufixul -Ic, nu ca mic- la unit' scriitori moderni, de ex. la d. surator,ci ca desmierdator. MustOta A. Odobescu, e necorecta :in limba in barbaric" insemneza dara :o mu- iiterarä veche si la cel dela tera pina stéta mare, grosa, spaimintätore ca astacliformanormala estebarbel, la barbari. barbe, barbele. v. Varvar.

2501 BARBA 2502

Biblia erban-voda,1688, Levitic. umbresca. pelita copilarOsca, el vorbia XIX, 27 : pe de rost tOte limbile de pe lurne..." Sa nu faceti Non facietis si- v. Tuleiu. cret den chica ca- soem ex coma ca Cu acelas sens se qice fulgi de pului vostru, nice pitisvestri,ne- barbd (Strelbitki, In scurt adunare nu- sastricatifata que corruinpetis melor, Iasi 1789 p. 22). barbeivoastre... aspectum b a r- v. Fulg. b a e vestrae.... Cand ese peril in barbd, se 'lice ca Ibid., Regn. II, X, 4 : resar. §iau luat An- Et cepit An- Cantemir, Divanul lumil 1698 f. 94 nonslugilelui non pueros Da- b: Tata innainte vestitorii t'au vinit, David siau ras vid, et rasit b a r- iatä solii t'au sositü, iatperil albi in barbele lor... b a s eorum... cap si in barbd t'au rassarit..." Ib., Jerem. XLI, 5 : v. Resar. ...80 de oameni octuaginta Dela prima resarire a barber,ur- rasla barbesi viri,rasi b a r meza apoi trepte de crescere, pe cail rumte hainele b a setscissis literatura poporana le caracteriseza prin lora... vestibus... diferite lungimi, mai cu sama insa : pina la brtili pina la genuchi, une-ori mai nedefinit : cat bran l. I. Barbd pör ce cresce pe barbia Balada Miul Cobiul" : si Md." (L. M ).Acesta este sensul Ianos, batranul, fundamental, cuvintul derivand dinteo Barba cat braul, radicala indo-europea v r d h, care in- Batal tunetul... semneza crescere" si de unde deriva (G. D. T., Poes. pop. 191). de asemenea slaviculbrada",germanul Bart" etc. Balada Fulga" : v. Brad. Balada Corbea" : Fulga mo§ul, mo§ batran, .111q cu barba pin' la bran... Barba '1 crescuse d'un cot, (Ibid. 510). Pletele cn de netot... (Tocilescu, Rev. II p. 393.) Balada Dobrisen" :

Cantec din Ardel : Nernerit'a, Poposit'a, Trandafir cres cut in fin, Mare, trei mosnegi batrani, Roil imlstä june batrtin; Cu barbele pin' la bran), Trandafir cr e s cut in érba, Cu cáciull la subticire, Reit imi sta june cu barba... Cu vaslele la spinare... T. B., Trans. 450). (Ibid. 473).

Primii peri ce se arata pe barbia Balada Gruia lui Novac" : unui bMat, se numesc tulei e. Fa Anita, A. Odobescu, Scrieri III p. 177: De Crismarita, micu11 dase D6mna la carte, si cand Spune'rra pbrul cailor abia incepuse tuleiele barbersa'i 711stambavoinicilor.

2503 BARBS 2504

Da'i volnicul cel mai mare Cine face ortl din grad, Cu pör galben pe spinare ; Sdaainsange pina 'n brat, Iará celui mijlocit Sal mance viermii de yid! Bate barba braile *NA 'n sange pina 'n barbd, Si pOrulcalcaile... Mance'l viermii de ispraval... (Sept Orea 1892 p. 44). (Ibid. 281).

Balada bucovinénA Voinicul scApat": DoinA din regiunea NasAudului :

Si el tare-a 'mbatranit Cand am fost tatii mai drag, De cand sede osandit: M'a ba.gat Ndintu 'n sirdg, Chica'1bate calcaile, In sirdgul de 'nainte, Mustd.ta umerele Uncle focul se aprinde, Si barba genuchile... Uncle nu'l spicut de grad (Marian, Bucov. I, 118). Farã sange pin' la bra Uncle nu'l spicut de idrba Balada Manea": Fara sange p in' 1 a barbd... (Farnilia 1886 p. 54). Am fost june de 'nsurat, Nici mustata nu 'mi-a dat; In literatura poporana, diferitele a- Acum barba 'ml bate.genuchil Si mustata umeril... specte ale barbel se descrit fOrte comic in oratiile de nuntA, cand e vorba (Bibicescu, Foes. pop. 327). de a se alege un popA care sa cetOsca In basmul Tinerete fArA bAtranete" cartea impöratului" : (Ispirescu, Legende p. 9-10), ntul- Si chemati popa sa vie, Frumos, cand incepe a imbAtrani, simte Ca el latinesce scie ; de 'ntaiu ca este cu barba albA pinA Dar nu vr'unul barbd-lunga la brat", apoi cu barba albA pina la TreliIe sä nu'l ajunga, genuchi". Nici veunul cu barba-r arA St ne tile pin' de sOrt, v. Bro4.Genuchiu. Nicl vr'unul cu barba-d Os a DupA cum lungimea barbel se m6- S'o citOsca ne 'ntelesa... sórA pinA la brat"§i pinA lage- (G. D. T., Poes. pop. 171). nuchi", tot asa insA§i barba servA in poesia poporanA ca o mësurAtóre :de VariantA : sus in jos pentru lacrim e,ii de jos in sus pentru sang e. Veun popt cu barba d Os DoinA din Ardél: St ne citOset cartea-alOst, St nu fie cu barba ctnita Staa, bade, si odihnesce SA, remaie cartea necitita, Si calul ti'l potcovesce Orl vr'unul cu barba rar Cu potcOve de arama St ne tile pin' de sOrt, Cu lacrirnele sub barbd, Ci unul cu barba c a fusul Cu tintute de argint St ne dea curand respunsul... Cu lacrimi pina 'n pamint.. (Ibid. 175). (1. B., Trans. 267). Despre barba canit A la Romani Alta : vorbesce deja cu despre icu grOza Cine desparte dol dragi, Ion Neculce, Letop. II p. 215 : [Duca Ducal corbil carnea 'n fag); yodA] iI cernia barba, pe atata se

2505 BARBA 2506 cunostea ca nu avea acatare minte sat parult lungt, lungareta barba rar frica lui Dumnezet..." soara..." Balada Mihu Copilul" : Pentru o barbd alb cu margini :Lanus Ungurén, sure sail galbui, ne intimpina un ad- Vechiul hotoman, mirabil epitet tot la Dosofteiu, Januar. Cu barba sburlit a, 25, descrierea S-tului Grigorie Teolo- De rele 'nvechita, gul : nu forte lunga barba, ce destul Pina 'n bran lungitd, de ddsa ;plesivii, alb la par; barba Cu brau 'nvelita... pre la marginf a f u m a t a. Acelasf, Jan.30,despre S-tul Va- Costachi Stamati, Muza I p. 234 : silecel Mare : albt la part, a f u- Un batran cu barba tepôs a, cludatd... m at a marginea barbei..." Cu epitetele de alba, negr a, lung a Balada Oprisanul" : etc., barba figuréza adesea in porecle. Sub Alexandu-voda, predecesorul luf Mihnea-vodd se scula, Mihaiu Vitézul, marele vistier la 1592 Fata alba ii spela, 1593 era boierul Barba-alb a (Venelin, Barba n gr dsipeptina, Vlacho-bolgarkila gramaty p. 235). La icOne se 'nchina... Intr'un crisov dela Mihafu-voda Ra- covita din 1726 (Cond. Mss. Asachi, t. Fara antitesa de alb" si negru", I p. 512, 514, in Arch. Stat. din Buc.) in balada Constantin Brancovanul" : se menVoneza un boier Ianache Barba- Brancovanul se scula, la t a" cu nevdsta sa Catrina Barba- Fata blanda Ii spela, 1atoae". Barba a 1 b '§1peptina... In vechea mistra ierarchia, chiar in prima jumatate a se3olu1uf XIX, barba Ion Neculce, Letop. II p. 254 : [Con- m ar e era unul din semnele cele dis- stantin Cantemir] la stat nu era mare, tinctive ale unui boier de trepta inalta. era gros, burduhos, ruman la fata, bu- E fOrte interesanta in acesta privinta zat ; barba if era alba ca zapada..." urmatOrea naratiune a unui di v an i t: Despre barba alba e curiOsa ex- Constantin Golescu, Calätoria, 1826 presiunea de Or oiesc"inbalada p. 161 : La noi, lacuitoril din multa Gruia lui Novac" : juguire ce at avut §i neluminare nu's1 cunoaste nici datoria catra altul, adu- Irnperatul al vedea, cand inchinaciune numai aceluia' de Da din gralu asa 'I graia: Du-te, cuc calugaresc care sa téme, cum stapanului sau, zap- Cu barba de per oiesc! ciului, ispravnicului de'l va cunoaste, far catra ori-care om nu-0 scoate ca- Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643 ciula, fie macar de cO mai mare trepta. f.104 a :avu sventiia sa legaturi Cum mi s'at intamplat chiar mie sa grdle si uciseturi dése,de parsi de ma intalnesc cu multi lacuitorf cu ca- s van t a barbd trasilsi schiuopit in rute pe drumuri, §i nicf unul nici ca- obraz..." ciula si-au scos, nici drumul jumatate Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1681, mi-at dat, in vrOme ce, azin du- m Oct. 3 (f. 42 a), despre Sf. Dionisie A- cu barbd, m'au cunoscut ca sant reopagitul :caruntt, chicost adeca de trépta Divanului. Iar mai ta,_

2507 BARBA 2508 nar fiind, dar Ispravniciimprejurat Persius, II, 28 : de slujitori,atunci intalnindu-ma au Idcirco praebet stolidarn tibi vellere bar- cazut la pamant cu capetele goale..." [barn Iuppiter... v. Borer. A cauta cui-va in barbd = a Horatius, Sat. I 3, 133 : stima, a respecta pe cine-va, a's1 stapani furia catra el pentru virsta sat ...vellunt tibi barbam Lascivi pueri... Ore -earlvirtuticeposeda.""(Costi- nescu). Pentru un popa, barba este nu nu- Martialis, X, 90 : mai o podOba, dar inca un atribut atat Bar bam vellere mortuo leoni... de esential, Inca :a rade barba p o p el insemneza :a'l r e sp o pa'i lua Se scie legenda din Tit-Livit (V, 41) darul. despre luarea Romel de catra Gall : a Tichindel, Fabule 1814 p. 60 : Insä fost de ajuns ca un Gal sa atinga iatnevoe mare ! ca zic oamenii :pre usurel barba senatorului Papirius pen- popa incaltat cu opincisipre popa tru ca acesta,furios de o asemenea far . barbd nu trebue crezut ;i apol insulta, sal isbesca cu macluca :sal- aCasta inca le mai tine barbele..." pione eburneo in caput incusso iram Nu mai tad, popa ? c. fac de 11 movisse". Cu acesta ocasiune Tit-Livit rade barba !" (Laurian-Massim). ne spune, ca pe atunci fruntasii Romei v. Popd. purtat toti barbe lungi: barbam suam, Judecand dupa urmatorul text, r a ut turn omnibus promissam..." De aci der e a barbel se intrebuinta une-ori barb% stramosilor" laJuvenal, ca pedeps i pentru poporul de jos : XVI, 31 : barba majorum". Ion Canta, Letop. III p. 179: Acest Cu t6te astea, Romanul ride de barba Domn [Constantin Mavrocordat] cu dom- mare sat barba lunga. nia intal at urmat cu obiceiurile altor Proverbil din colectiunea lui P. Is- Domni, bra, inteacesta a doua domnie pirescu (Tocilescu, Rev. I p. 451): rnulta, suparare at facut Wei cu obi- Barba lasa sa se duca, capul sa ceiuri noue,i macar-ca in dol aril ce traesca" ; at domnit \Taal-it n'at scos, dar at scos hartii :pre toata luna i saracpi Barba mare, Dar minte n'are"; bogati tartari batran, tot omul sa alba pecete in 'sin,i pre toata luna Barba lungA pina 'n burtA, cerea capuri, si multi oament de frica minte piná 'n gat scurta,..." si de saracie fugia prin" muntioi prin codri,i multi peria de frig si de foame, Zilot, Cron. p. 20 :ocarita isprava si multi din fruntasii satelor s'at pri- a Capitan-paseiiacelor-laltipasi, mejduit cu ulitai le-at r as bar- plini de barbd §i goi de minto..." bele..." Ast-fel epitetul barbd m a r e" pu- A. rade barba cui-va=a1 infrunta, tea fi luati ca insulta, ca sudalma" a'l bate" (Costinescu). dupa expresiunea vechilor legi roma- Deja la vechil Romani, a pune mana nesci. pe barba cui-va era privit ca o grava Pravila Moldov. 1646 f. 123 b. : De insulta. va dzice nestine altula :tu .al barbd

2509 BARBA 2510

m a r e, Yaste cuvantil ce sa prindeSi (Sbiera, Povesti p. 268) :Intrand pe drept sudalma si nu dreptu sudalma, usa in casa, ail aruncat unul dinel pentru cacestia cuvinte sa chlama ochil in podi, zarind o slanina manca neste izvoade, Si giudetulti mai bine drai grOsa aninata 'npod,ail is crede cumil safiefara de sudalma, catra cela-l'alt :Fartate, me mananca drept acela nu sa va certa atunce a- barba! Lasa c'om rade-o !respunse cela Cat dzis acelia cuvinte..." cela-lalt..." Tot asa, numal cu ortografia schim- Barba 1 ul Solomon" pareajuca bata, in Pravila lui Mateiu Basaraba, un rol in vräjile poporane. 1652 p. 81. Costachi Stamati, Muza I p. 116 : Alte gicetori sail locutiuni proverbiale despre barb d: Iar casellpotl omori, Tot drept in pept sa isbesci, Cine scuipa in bataea vintului, iI Undo avanul de Han scuipa in barba sa=cine batjocoresce POrta baler fermecat pre altul,pre sine se batjocoresce" Ce este puterea sa, (R. Simu, Transilv., c. Orlat). FiMd in baler cusut Tichinc161, Fabule 1814 p. Un deget afurisit, 90: sa Cate-va fire de per al tu atata minte in crieri cati peri Din barba lul Solomon in barM..." *i alto lucruri dracescl... Despre imbatranire : Jipescu, Opincaru p. 56 : Ca s'ajungi v. Solomon. acolo, hine, va ninga 'n cap nitel sisa portl gasca 'n barbd..-" II. Barbd=b Arbi a, mai ales la fe- De asemenea : mei si la copii. A. Pann, II, 95 : An sculpam in larba. 0 vkluva 'n virsta, bail* zbarcitã, 5ies-timp in barbel"... Cu dol dintl in gull, barba ascutita, (Pann, II, 146). Nas cat patlageua...

Cine are barbd,saiplcumpere1i C. Negruzzi, Cum am invetat ro- pieptene" (ibid. III, 111). manesce": Mumele uimite suspinail Tragi nadejde ca spanul de barbd" sub bonetele inhorbotate. Lacrimi de (ibid. III, 118). bucuria isvorati din ochil lor,o data Laurian-Massim (Gloss. 228) : sa nu frumosf p6te, dar acum stinsii im- se facã dira, prin barbei=sa nu se des- pregiurati de un cerc purpuriil; aste chi cale,sa nu se faca inceput, sa lacrimi, strecurandu-se pe linga sbar- nu devina un invet". citurile nasului ca pe niste ulucefi- Zilot, Cron. p. 46 : El tot acela era, reset', ajungeail sub buza dedesubt, unde sarmanul ;dar ce folos!ca.' pidedese barba int6rsa in nauntru leopria barba in m an a filu-set, si cum este ca o stavila..." vorba rumanesca : cum iicanta, asa Laurian-Massim : Ce de bube a scos juca..." copilul pe barbd !" In gralul talharilor, me mananca barba" insemneza : vecl ce-va pe care aivré sa'l fur". III. Barbd = peril lungicari cresc Basmul bucovin6n Cel trel Wharf" sub bot sail sub doc la unele animale :

2511 BARBOVSKI 2512 barba maimutei, barba tapului, barba nesce num( curat romanesci s'a intro- cososului... dus in Moldova din qilele lui Alexandru Cimilitura despre Capra" : Cine se cel Bun, incuscrit cu curtea din Cra- nasce cu barbd?" (edetórea 1892 p. 63). covia. Asa la 1404 ne intimpina bo- Laurian-Massim : Ce frumósa barbei ierul Barlea H or lo v ski= de Har- are cocosul nostru !" laa" (Ulianitzki, MaTepIani p.15),la Metaforic se dice barbd despre o 1407 : Mihail D or ohun sk i=de Do- parte a unui vas sail vre-un altlu- rohofu"si IliegDumitrovski = de cru pe care poti sa apuci ca de barbd. Dumitresci"(ibid. p.16),la 1433 : Ghicitórea despre Fedeles" : Jurjea Fr a t ovski = de Fratesci" TJrduc-burduc, (ibid. 34) etc.; far intr'un act din 1435 De barbd '1 duc, ne isbim de o lista intr6ga de boieri De barbel '1 aduc. cu -ski: (G. D. T., Poes. pop. 227). Isaia Banovski, Ucliata Zubrovski, IV. In botanica, se deosebesc la u- tefuI §erbanovski, nele cereale varietatf cu barbeli fait Duma Branistarski, barbci :grail cu barbd, ord cu barbd, Mandrea Jumatatinski, barba spiculuf" (L. M.). Apof un nu- Stanciul Bagaetski, m6r de plante se numesc: Stan Barlea Voronitski, barba-boieruluf, Vitolt Ripujinski, barba-cAlugarului, Denisco Hropotovski, barba-caprel saü barba-popei, Stetco Jurjea T o p or o v ski, barba-imparatului, Danco Jurjea Frat ovski, barba-laf-Aron, IliaNegrinski, barba-lupului, si alti cati-va (Ulianitzki, p. 50). Daca barba-Sasuldi, acesta moda arfipersistat,intréga barba-Ungurului, bolerime a Moldovei lua un aspect cu- barba-ursului, rat polones, desi in sinul et nu se afla despre cari se vorbesce la locurile lor. nici un Polon ;i n'ar li psi, de sigur, v.1.2. Bdrbat. Bdrbid.Barbutd. istoricf carl, pe un asemenea temefu, Bdrbóe. Bdrbdrici. Bdrbcitu. Bdr- säsustina originea slavica a nobilimif bier.Bdrbos... la Romani. Cel mai vechiu Barbovski cunoscut Barbewski, n. pr. pers.; une aneste marele boieralluf Petru-voda cienne fainille noble moldave. 0 veche Rarq, mentionat in crisovul din 1530 familia boerdsca din Moldova, care din (Archiva ist.I,133)ca portar al numele set primitiv Bar bescu dela Sucevei (hapsoacKoro nopTark COWK- Barbu facuse deja insecolul XVI cioro)", adeca castelan al capitalef Mol- Barbovski pentru a imita finalul -owski dovei, demnitatea care se traducea o- al numilor nobilitare polone. Sa se ob- bicinuit prin hat ma n. serve cA numele propria Barb u nu Despre acest Barbovski vorbesce U- existä de boo la Polonii nici la cei- rechia, Letop. I p. 1L7 :[Petru-voda lalti Slavi. Rares] ail trimis pre Grozea Vornicul v. Barbu. cel mare si pre Barbovski hat man ul, Moda de a acata cate un - s k ila carii era mai credinciosi din bolerii sei..."

2513 BARBIT 2514

De atunci familia Barbovski a scadut fie prefacuta in Barbu r.Ast-fel In- pe nesimtite la tr6pta de boerinaV. tr'o balada poporana bulgaresca publi- Pe timpul lui Vasile-voda Lupultrio- can de Bezsonov (Bpenieinnum Mous. latca boieri de t 6ra"indistrictul 06iikecna ricrropiu,t. XLIIIp. 223-27) Doroholului: Pentelie Barbovske §iPa- ne intimpina,la un loc Radul si trul Barbovske (Condica Mss. a rna- Barbur. nastiril Barnovap. 51,in Arch. Stat. Ion G-hica, Scrisórea XVI : Pe cel din Buc.). de 'ntaiuIi chema Barbu§i'i4icea Pante lei Barbovskii" figuréza, si in- Barbucica...." tr'un act din1656(Arch. ist.III, 233), Balada Fata Barbulesei" : unde tot-o-data se mentionOza satul Barbescii, forma toponimica dela Sus pe malul Oltulul, patronimicul Barbescu, de unde s'a La casele Barbuluf, Barbulur bolerulul... polonisat apoi Barbovski. In fine, intro boierii moldoveni emi- si mai jos nev6sta lui : Barbul6sA grati in Polonia cutefan-voda Petri- (Bibicescu, Poes. pop.261 sqq.). ceicu era si :Ion Barbowskiy (Arch. Hora Barbu": ist. I, 53). Nu scim, daca acOsta familia mai Barbule din Resuceni, exista astag Ce cati la nol la StrambenT? v. Barnovski. -ski. Ce cat!, Barbule, la nol ? OrT nu's fete pe la vol?... Barbu, n.pr. pers. in.; Balbus ? (Vulplan, Text p. 20). Barbu, mai adesea articulat Barbul, Variann : la genitiv Barbului, la vocativ Bar- bule, a fost tot-d'a-una unul din numile Ce cat!, Barbule, la nol? cele mai poporane la Romani, mai ales Nu sint fete pe la vol? Ba sint, da's cam mititele, in Tera-Romanesca, atat la boieri pre- Nu me, pot iubi cu ele... cum si la terani. El nu se afla in ca- (Alex., Poes. pop? 335). lendar, si de aceea Barba', printr'o a- sociatiune curat onetica, Ii serbéza In Moldova numele Barbu a devenit ua onomasticA la santa Barbara, forte rar,§i'lmai porta numaiMI% cu care insa n'ati a face etimologicesce. Tiganif. Romanul Barbu sa fie Ore din latinul Cantecul Plugului" din Moldova : Balbus, un nume f6rte obicinuit la vechii Romani? sari nu curn-va se va Dar a ajuns plugul intr'un os de rima fi tragOnd dintr'un nume vechiu latin Si s'a Mout mid §i farama; Ed de grabt l'am Mat nu mai putin obicinuit Barba, cu Si la Barbu tiganul, trecerea finalului -a In -u prin analogia Care bate cu clocanul, cu majoritatea nomenclaturei personale Am alergat... barbatesci? Este greil a ne rosti intre (Analele literare, 1888 p. 43). ambele ipotese. In ori-ce cas, Barbu nu exista la vecinif nostri Slavi, decat Din Barbu se form6za patronimicul numai la Bulgari prin imprumut dela Barbulescu itoponimicul Bar- Romani, une-ori chiar sub forma cea bulesc 1. articulata Barbul, fie pastran intacta, v. Barbovski. Beirbucci. Beirbucied. 40,855. III. 13

2515 BARBURA 2516

Barbün (pl. barbuni),S. m. ;t. de unde d. Jarnik observA in non (p. 350) : Zool. : barbeau, Cyprinus barbus. Un DupA cat am afiat, barburul este o pesce de rib, cu patru fire de barb A chindisiturA in formä de triunghlu", impregiurul gurei, din care causA se iar in Glosar (p. 20) traduce cuvintul numia latinesce barbus, barbo, prin broderie", §'apof intr'o non (p. barbulus (Nemnich), de unde tOte 350) adaoga :cuvintul se intrebuin- numirile sale neo-latine, apoi prin im- tezA §i despre alte lucruri, de ex. bar- prumut dela Romani serbul barb un burul toporului". alaturea cu numele curat slavic bra- Bdrbure se numesce partea din jos davatitza"qineo-greculpaceepaosi;vi a ascutiplul unel securi ;la plural (Cihac, I, 22). Forma romanésca bar- barburii securilor"(S. Liuba, Banat, bun, ca§icea venetianA b arb on, c. Maidan). vine din prototipul latin barb onem, Intru cat privesce sensul de tran- intocmal ca pAun" din pavonem". chant", care e cel fundamental, Jarnik Barbunul nu e tocmai gustos, de unde nu se in§ela cand aflrm c barbur proverbul frances :II ressemble au vine din b arb A: barba toporului" barbeau, lequel n'est bon ni a bouillir ni safl barba secure!", o expresiune me- a rOtir" (Rolland, Faune popul. III, 148). taforicA de acei4 natura ca buza" v. Barba. Pesce. in doina Lelea vitézA" :

Barbur S. barbure (plur. barburi), Cine are bard& mick s. m.:10.sorte de broderie sur la Facã'T buza subtirica: Cand s'a repecli prin glOte, partie supérieure d'une chemise de pay- Sä dele sarut de mOrte... san ;20. tranchant ou fil d'une hache, (Alex., Poes. pop. 2. 319). d'une cognee. Cuvint pAstrat cu ambele sale sensurf, mai cu samA la Ro- mani! de peste Carpati. De 'ntaiii cata sA fifost femininul Francu-Candrea, Muntii apuseni p. barburA = lat. barbula, adeca 98 : Barbur, lArgitura came§ei bArba- barbiOra", trecend apoi la genul mas- tesci dela pept O. spate" ;Tar la pag. culin prin analogiA cu sinonimii t A id, ascutit etc. Cat se atinge de sensul 12 cAmOp e descrisA : CAmasa la guler e cusutA cu arniciu, manecele broderie", el este posterior, datorin- la incheietura pumnului sint cu pum- du-se unei öre-cari asociatiunl de ideT, nivel safl pumna§T de m6tase or! de bun A-ora intre forma triunghiulara a arnicTu,i e croitA cu din!' atarnatT barburului dela cAmé§A §i intre aceTa susuOra de pave sail pavite, car! se a ferului unei securi : impreunA la pept §i la mijlocul spa- telor de ma numitul barbur..." v. Barba% Secure. Doina din Ardel (I. B., Trans. 307): Malck pinh, ce-olu veni, Barbura, s. f.artic. ;10.n.pr. Tu camaelmi'lcroi, pers. f.: Barbare ;2°. jour de la S-te Dar sa' n'o co0 omenesce, Barbare et les coutumes populaires qui Cl s'o cos1 cAtAnAsesce : Pe barburul de 'nainte s'y rattachent. Bdrbura este o veche Pune plug cu sóse vitt), formA latina Barb ar a,pastrata la Pe barburul dinapol popor In locul forme! medievale paleo- Pune plug cu sese boT... slavice Varvar a, care figureza In

2517 BARDAC 2518 calendar. Scaderea lin' al doilea -bala varvar, acestä sfanta a capotat a- -bu- este un fenomen de dissimilatiune, colo un caracter de reutate, pe care propria silabelor reduplicate. nu'l are de loc la Daco-romani :ea o- Slavici, Novele p. 79 : Barbura lui móra femeile cari lucreza in Viva eigi Corbeiu veni sspuna din partea Si- pe cart' apoisf.Sava printr'o alta minef, a de cu sara nu 'Ate veni..." etimologia poporana le insavoneza, Sfanta Varvara se serbeza la 4 De- 'far sf. Nicolae le 'ngrópa. De aci locu- cembre, urmata de Sf. Sava si de Sf. tiunea :Varvara u 'nvarvara, Sava Nicolae, alti doi sfintl farte poporani u 'nsavana ,s'ai Nicola u 'ngrupa" la Romani, ast-fel ca cele trei Vile sint (Pa pa-hagi). privite in popor ca unai aceiasi ser- v. Nicord. Sava. batOre prelungita :o singura Barburd, tref Vile rele de bube" si In cursul 93ardac s. barclAchi, s. m. ;t. carora tot-o-data la teranil din Banat d'Hortic.: variete de prunier. Prunus Vice Simeon Mangluca (Calendar pe domestica iprunus insititia,aceste 1882) se face turta de dragoste". doe specii dal o multime de varietag v. Dragoste. ce se cultiva in tOte partile Orel, sub La sfanta Varvara poporul Vice denumirile vulgare de : Prun 1, C u r- Barbura. In Viva ei copiii se imb r- cudei, Bardaci, Avrami etc." (Dr. b ur ez a cu fructele calinului la barn, Brandza, Prodrom p. 67). la fruntei la obraji..." (D. Basilescu, Fructul acestui prun se clice: pruna Prahova, c. Drajna-de-sus). bar daca, perja bardaca, sail nu- Jipescu, Opincaru p. 67 : Ce mai mai: bardaca. astepti barbura? imbarbureza-te Soiurile prunului :perj,perj-alb, incai, in loc de aline, cu cocolOse, si bardac, avram, goldan, prun, curcudel punelii terciu in cap..." giporumbrel" (preut N. Sandovici, Do- v. Imbeirburez. rohoiu, c. Tarnauca). 2)Barbura saü borbósele, dupa perj,prun, prasad, motrungi cum II 4ic teranii, se face in prima Vi bardaciu..." (G. Pohrib, Berlad). a santului Sava (4 Decembre) si se o- Varietatile prunelor : goldane= bicinuesce asa :fie-care femee insem- prune rotunde, b a r dace = prune cu neza pe fata copiilor chipul crucii cu gat, a vr ame= prune mart galbene" degetul al-eta-tor muiat in miere sail (Staret Dionisie, Gorj, m-rea Polovragi). in zahar disolvat. Scopul acestel ope- Intrebuintarea cuvintului in Moldova ratiuni este, ca la acei copii,carl nu gitot-o-data. in Oltenia indica respan- zacusera Inca de versat, sa le esa, ver- direa luii o vechime Ore-care. D.ai- satul dulce ca mierea sati zaharul. Pe nenu (Elem. turc. p. 13) crede ca bar_ de alta parte, nu se da copiilor de dacprun" este acelasi cuvintcu mancare mere, pere, prune, nuci, car- bar d a c ulcior" din turcul bard ak cruche". Noue ni se pare cu totul toff, gulii saa bob, pentru ca sa nu 17 esa versatul mare ca aceste pOme" alt-ceva.Descrierea acesteivarietatl (S. Poppescu, Buzea, c. Chiojdu-Basca). ca pruna cu ga t" ne face a banui v. Borbose. ca bardaca deriva dintr'un prototip La Macedo-romani nu existä forma slavic brad a2barbos", adeca o pruna Barbura, ci numai cea grecesca V a r- cu barb a. Acesta etimologia bardac v a r a. Prin etimologia poporana dela =bradaö se impaca cu obicinuita

2519 BARDA 2520

metatesa a lui a de 'naintea liquidel Turcul bar dak pot de terre, cruche" in vorbele romanesci cele vechi impru- (ainOnu) ;la Romani insa cuvintul mutate dela Slavi :balta = Nato", fiind forte respandit si de tot teranesc, ))daltA=dlatoul77scovarda=skovrada", nu pare a fi luat dela Osmanlif, ci de- gard=gradd" etc., 'far prin urmare : la Comani, in graiul carora : b ardac bardac=b r a da 6. Cat se atinge de tre- =urceus" (Kuun, Cod. Cuman. p. 300). cerea finalului slavic -6 eci) la Romani Basmul .Poveste teranosca"(Ispi- in -c(-7c), apoi este un fenomen de a- rescu, Legende p.263) :Dac' ar fi nalogia dissimilativa intocmai ca in cine-va sa'mi dea si mie un colac sa berbec" in loc de berbece", sórec" 'mbuci o bardacd de apa de isvor in loc de sOrece"i altele, adeca forma sabet..." cea cu-difiind considerata de catra V. Cand. popor ca pluralul unui singular cu -c (k), pluralurile berbed", sOreci",bar- Bardà (plur. barde, rar beirgi), S. f.; dact" ail dissimilat analogicesce cate hache. Un fel de secure a tamplarilor, un singular neorganic ca berbec", sO- cu taisul laticOda scurta, en care rec", bardac". Prin aceiasi procedere, lucroza numai cu o mana" (Costinescu). pluralul feminin prune bardac e" a Alta data se intrebuinta la Romani si produs pe singularul bard a c a. Cu ca armA de resboiu. Din maghiarul tOte astea,intr'un mod sporadic se bard hache" (Cihac). aude si forma bardaciu, care ar fi din Biblia §erban-voda,1688, Psaltirea punct in punct slavicul brada 6, daca LXXIII, 6 : nu cum-va este o palatalisare poste- rióra, deja pe terenul romanesc, din Ca intru o dum- Quasi in sylva forma bardac prin actiunea inversa a brava de lOmne, lignorum securi- analogiei asimilative cu pluralul, ca in cu topoara au ta- bus exciderunt ja- carnat" in loc de carnat =lat. car- bat usile lui de o- nuas ejus inid- natum" din causa pluralului carnati", data, cu sacurii ipsum, in securi Dorobant" in loc de Dorobant cu bardd surpara et ascia deje- germ. Trabant" prin pluralul Doro- pre out... cerunt earn... bang" etc. Serbesce un fel. de prune se chiama bar dacliia, dar numai in Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683 Sirmia, la cOstele Banatului (KaragiO). f. 203 b : Dintru carii, unulfu cu foa- SA fie ore un imprumut dela Romani? mia, altuldhacuitilidemicattl cu v. Prun. barda, iara al treile bagat in foal, sa savarsira..." ;si mai jos : 2-Bardàc. _2. Bardacd. Martial demicatd de barda maci16sc *'au deschisii colnicü catra viata cerdsca 1-Barda.a v. 1-Bardac. Psaltirea lul Corbea, Mss. circa 1700 2. Barclacd s. barclaca (plur. barin Biblioteca Academiei Romane, ps. dace, bdrdace), s. f. ; cruche, broc. C a nA. LXXIII: Ulcio r. Vas mic de pamint, ulcea cu tórta de bout apa" (Costinescu). Se clice Cu sacure §i bardd l'au surpat pre el, la singular si bard ac saü bardac. l'au junghlat ca pro an nevinovat midi.,

2521 BARpA 2522

Doina Le lea vit6za" : Intr'o varianta :

Cine are topor mare, JupAndsa Carpena, Sc OtA-mi'l la foc de sOre; Sor' bunA cu CAnepa, Cine are bardec mica, AdusA din Slatina, FacAl buz a subtiricA: Din padurea Cocala, CAnd s'a repetli prin glOte, TAiatA cu securea, SA dale särut de mOrte... BArduitA cu barda, (Alex., Poes. pop. 2' 319). Din teslA frumos luatA, Cu rindeua indreptatA... Balada Grue Grozovanul" : (Ibid. 530). Pluralul bàrçli e rar ;in vechile tex- Doue cruel numal fAcea, DOrane-agiutA I" el tlicea, turi ne intimpina numai barde. Barda' 'n man& apuca Cantecul poporan Bradul §i teiu1": Si 'n Marl se arunca, Ca un vint inviforat Me§teril cA m ochesc, Intr'un Ian de grail uscat... La pArnint cA me trAntesc, Cu bdrj1ile me cloplese, Cu gOlAil me geluesc.., Cantecul Plugului" din Moldova : (Marian, Bucov. I, 192). Dar a ajuns plugul intr'un os de rimA Biblia erban-voda, 1688, Prov. XXX, Si s'a fAcut mid §1 farimA; Ed de grabA l'am luat 11 :nepotul ran are dinti de sabiegi Si la Barbu tiganul, masalele barde..." Care bate bine cu clocanul, v. Secure. Am alergat; El indatA l'a 'njghebat, Barda§. v. Barsid. CAci cu barda bArduIa Si cu chila chilla, Bardi§ (plur. bardi§e), s. n. ; ancien Ma ca, singur pe brazdA mergea... t. milit.: hache a longue manche. 0 (Analele literare, 1888 p. 44). arma pe care, in secolul XVII, Ro- manii aü cunoscut'o dela Poloni.Cu- A. Odobescu, Scrieri I p. 127 : Acea vintul e inrudit cu bard a. 110 se deschidea pe o scara de para Miron Costin, Letop. I p. 247 : bar- inchisa intre dol paretii dr6pta, care di§e este un fel de arme :topoare cu ducea intr'un pridvor,al caruiaco- c6de lungi..." peri§ sta rezimat pe stalpi ciopliti din Polonesce bardysz, rusesce sgp- bardd..." A Lt, in It lunata securis" (Linde). Despre Omeni pro§ti §igrosolani : v. Barcid. n e lu at in bardd, cioplit numai cu securea" (R. Simu, Trans., c. Orlat). Bardo§. V. Barg In balada Corbea" descrierea spin- quratorii : Barsl.V. Bardd.

Jupanesa Carpena Bardà (plur. bale §ibele),s.f. ; AdusA din Slatina, t.de Zool. :Ardea ciconia,cigogne. Numal din topor cloplitA Si din barda bArduitA, Pasere cal6tOre, mare, cu cioculi p1- Pe la virf cam ascutita... ci6re fOrte lungi, pene albe pe corp, (G. D. T., Poss. pop. 520). de ace1a0 gen cu c o c or u I sat gruea.

2523 BARO. 2524

Afara de Muntenia 0 Banat, pe aiuri mint ; atunci Diet l'a prefacut pe el se Vice mai mult stare sat c o c o- in barsid: vet* umbla prin tOte bah- star c. nelei pöraele pinä ce vei aduna 6110 Bergele la apropiarea tOmnel plOca la un loc in sac pre tote jiganiile ca- dela nol spre tell mai calde 0 se in- rora le-ai dat drumul". Sacul este guy tore catra primavdra. cea mare la grumaz, pe care o are Despre cocoriiberge cand se in- barga. tore in -Ora pe la Martie, e un semn 2. Bala este Imp6rat peste tOte ca. nu mai ninge" (I. Georgescu, Dolj, brOscele din lume". C. Bodaescl). 3. Barga fusese ore-cand om, dar o La 1 Martie sat Marti§or, Omenii baba vrajitOre l'a prefacut Inteo pa- 16ga copiilor la gat ate ro0i cu albsi sere cu piciOre marl §i cu gatul lung". cu bani ;copiiile pastréza pina yin 4. Barga n'are coda, adeca este berca, bargele,i atunciqic: n'ati negretele fiind-ca mersese sa aduca lui FOt-fru- sida'mi albetele"(G. Eftuescu, Do- mos aparviva" iapa-mOrta", earl brogea, Constanta, C. Ciobanu). nu se afla decat numai intre muntii In unele locuri. Romanii cred, ea, in ce se bat in capete", §i acolo virfurile calötoriile sale barga servesce pe ne- muntilor isbindu-se tocmai cand barcla solute drept cal pentru Oretul eu e. isbutise sscape, ii apucara cOda. Poporul Vice ct cucul pled. peste 5. Dna, cine-va supera o bald, fu- mnI §i se 'ntOrce in téra la prima- randu-I ouö sat omorindu-i pun', ea isi vóra §aldnd pe spatelebergei,care resbuna aducénd in plisc un taciune astfel II transportéza" (D. Vasilescu, aprinynd casa acelui om. Dolj, c. Séca-de-padure). 6. Bala fiind dinfire fOrte recu- La vechii Romani barga era privitä noscëtOre, in tot anul, dupa ce ca un fel de pasere sfanta, avis pia scos puii, arunca pe unul jos sta pa- et benigna" (Nemnich). La Romani ea nului de casa in semn de multamita se bucura pretutindeni de aceiql so- pentru ca a lasat'osa'sffaca cuibul cotinta. pe casa acestulai pentru ca, prin tot Alexandri, Poes. pop. 2. p. 13 : Unil timpul cat a stat aice, nu i s'a intam- §erpi insa at privilegiul de afi res- plat nici o neplacere din partea casa- pectatl, de pilda acei de casa.Ei,ca Olor". §i bargele de pe coperisul easel,Si ca 7. Cand barga 00' acopere phi, e rindunelele de sub stré0na, sint Os- un semn ca in scurt are O. plOie". peg neatin§1..." 8. Daca cine-va impwa o bald, Din legendelei credintele poporane trebue sa patesca ret :on cal inlem- despre bald, adunate de S. F. Marian nesce vre-un picior, oil ci se 'ntarn- (Ornitologia poporana,II,310 sqq.), pla alta nenorocire, cad e pëcat a o- sint mai insemnate urmatOrele : monopasere care nu face Omenilor 1. Bala fusese dentru'ntaiu un om, nemic rot, ci din contra numal bine". caruia Domnul HristosIidedese un Mersul bald fiind f6rte falnic,de sac legat, plin deerpi, brOscei alte aci proverbul : jiganil, pentru ca sa'l arunce in Mare eiastfel sa nu mai fie asemeni jivine S'a 'nfolat ca varcla pe uscat ; omul insa a deslegat sacul, s'a 'ngamfat ca baqa. lasand sa se impr4tie jiganil pe pa- (Parm, I. 161).

2525 BARpX 2526

0 alusiune la firea cea resbunatore De§i termenul bardd, intru cat scim a bardei ne intimpina In balada Ior- nol, se aplica numal la cigogne", to- govan" : tu§1 el ne intimpina cu sensul de p6- lican" in Biblia Altiliceai ca sá'l arclá, erban-voda 1688, Le- Ochil dOr sa.'l lea o barcici vit. XI, 17-18 : *isagduc'a-cas' la el, ...§i starcul §i ...et ibin et por- La copilu'l mititel... porfiriont §i bar- phyrionem et pe- (G. D. T., Poes. pop. 560). zai lebada... lecanem et cygnum... Ghicitórea despre Buric" : Ibid. Deuter. XIV,18 : Culbul berOei ...si barza i;so- ...et pelecanem In mijlocul iurnul§icate-i et charadriurn et (Ibid. 218). samanaluf... similia ei... Pliscul bardei se numesce clocsi v. LBabild. Bated. mai ales clob an t. De unde Ore vine cuvintul tarp? Delavrancea, Vis §i viOta p.137 : Etimologia propusa de Cihac (II, 10),

In sfir§it ajunsera la padure ;i de care identifica barda cu polonul b a g Sy- cum ajunsera, le clantaniradintif a§a cigogne noire" §i tot-o-data cu rusul de tare, ca par'ca cu totii ar fi avut buz ant, nu e seriosa. Tot atat de ciocuri de bared..." putin seriosa din punctul de vedere S. F. Marian, Omit. pop. II, 330 : fonetic este equatiunea bardd = b a 1- luand un taciune aprinsInc 1 o t ata la Laurian-Massim (Gloss.66). b a n t..." Eti insu-mi am avut succesiv asupra Sonul, pe care 'I produce barda cu acestuf cuvint doö ipotese. clobant ul el', a dat nascere la mai Ian, prima parere, pe care am emis'o multi verbi onomatopoetici: in Istoria critica"(ed.din 1873 p. Barda tocan e, cocorul curuesce" 308 : Dintre cele trot' päseri, pe mei (C. Ionescu, Ialomita, c. Boranesci). Linnet le confunda intr'un singur grup : Barda pacanesc e" (G. Poppescu, ciconia, ardea §i grus, prima este cea Ialornita, c. Brosteni). mai a I b A. Genul ciconia se subdivide Barda tOca sat tocane-sce" la rindul set intrei specii,dinearl (A. Barbulescu, Ialomita,c.Pribegii). Ora§l mai alba decat tOte este cea 1)Berdele clapaesc sat t0 ca" (I. vulgara, numita de Romanii din Mun- Manescu, Ialomita, c. Marculesci). tenia : tarp. In istoria naturala aces-ft

72Bala clampanesc e" (G. Basoc, specie se chiama, :ciconia a 1 b a,ci- Tecuciu, c. Homocea). gogne blanch e.Elena' iiiceat me- Barda clapanesce"(I.Bur- laqyog, in care lesne se recunOsce de ghelea, Tutova,c. Ivesci ;I.Chirica, asemenea constitutivul deyds, alb. Ast- Tutova, c. CarjeOnii). fel albet a a fost tot-d'a-una trasura Toti ace§ti verbi isvoresc din ono- exteriOra cea mai caracteristica a bardei, matopeele toc, poci cla p. printre cele-lalte paseri de cad ea se a- Poporul deosebesce do6 varietati de propia prin configuratiune. Insu§1 ter- bardd: barda albai barda griva, minul bardd catá sa exprime dara ideia adeca cea cu aripele negre" (D. Damian, de ce-va al b. EI bine, ii yeti auto, in Rimnic-SArat, c. Balacenu). deprt acesta derivatiune in t6te Urn-

2527 BARDA. 2528 bile de sub sOre. Veti afla numaY si tuges gar a)barsici", p6truns apoi numal albanesce : bard blanc". Pre- si'n Italia? Cat pentru trecerea ini- tinde-va ROsler ca Romanii ailadus tialuluib in g la SpaniolY, a se alAtura : barga din Epir ? Din norocire pentru span. gun!) din franc. bourreau, span. noi,albanesce bar dare exclusiva- gorracho =borracho din lat. ebriacus". mente intelesul adiectivaldea 1 b , Prima din cele do6 ipotese ale mele & la barfla se dice lelek", incat este a fost adoptatA de Hugo Schuchardt evident cA Romanil nu aveati ce sa (Ueb. Hasdeu's altrurnan.Textep. imprumute de acolo,ci trebuiaü s'o XXIII), care insA, in acelasf timp, sug- gAsëscA intr'o altA limbA, in care era gerA o f6rte ingeniOsA ideei anume.: eib ar d = albusibarga = ciconia, nu cum-va la nascerea romanului bargei, ast-fel cA, lAsand la o parte pe cel insi a spaniolului garz a va fi concurs nth, ei 0-ati apropriat numal pe deri- intr'un mod 6re-caresinonirnul latin vatul sell.Tot asa, bunA-OrA, pArintif ardea: Dennoch Hesse sich das sad- nostri at luat in timpil moderni dela romanischeund dasostromanische Slavi vorba pagubA", fArA sA Yea tot- Wort zusammenbringen, wenn man von odatA siradicala gubiti" ;dacA insA lat. ar d ea ausginge, worauf dort garz limba slavicA nu 0-ar fi format pa- (in gar z on e, vgl. franz. gar c e) ein- guba" din gubiti" dupa cum Alba- gewirkt haben warde, hier ein altein- nesil nu 0-aii format bargd din bard, heimisches Wort b a r d". puteati Ore sA fi luat Romanii ceea ce SA supunem procesul unei none cer- nu exista ?..." cetArl, utilisand nesce materialuri, pe A doua pArere despre bargd et am cart' nu le cunoscurAm nicila 1873 expus'o la 1878 in Cuvente den bA- nici la 1878. trAni" t. I p. 269. Iat'o : In Oltenia si'n Banat, adecA In chiar Are afiliatiuni sigure numal cu lirn- cuibul nationalitAtii romane,s'a pA- bile celtice. In unele clialecte francese strat pinA astAdi o formA neasibilata : o varietate de barcld (ardea garzetta, bard, foneticesce mai veche decat Buschreiher) se chiamA pina astadl b a r- barcici.

d e t, deminutiv dintr'un b ar d=barsici- 77Cucostircii pe la noi seclic b a r - Despre vechii Galli,Turnebiii (Diefen- d oI,la singular bar d o s"(Banat, bach, Origines p. 241, cfr. Kuhn's Beitr. c. Jupalnic lingA Orsova). V, 446) ne spune cA la dinsil cant-- 22Pe la nof bersiel if dice b ard As, retif se numfat bar di, far ciocarlia de ex.: vèduram b ar d As; era nu- bardaea sail bardala. SA nu uitam mai bardAs I" (preut R. Popescu, Me- c i numele latin al bargei:ciconia, hedintf, c. Isverna). in dialectul prenestin conia, insemn6zA Fie darA celtic ca in a doua a mea de asemenea cantAtOre", dela radicala ipotesA, fie tracic ca in cea de'ntalu, 7Ican" (Corssen, Ausspr. 2. II, 248). SA bargd, adeca bar dA, este la noi un mai amintim a la Celti cuvintul bard element lexic ante-latin, primitdela presintA o formA armoricanA assibilath Daci, cari la rindul lor puteail sal fi barz (Belloguet, Gloss. gaulois, 111), rnostenit dela Traci, sail sal fiim- desi acOstA transithme, negresit, este prumutat dela Celti, una din do6. independinte de cea romanescA. Ore nu GAsind pe acest bar d A in Dacia cum-va dintr'un celtic b ar z a se va ca termen autocton, alteinheimisches fi nAscut actualul spaniol g ar z a (por- Wort" dupA expresiunealui Schuchardt,

2529 BAREM 2530 legionarii romani n'ail uitat totu§1 pe numele local compus Clorogarla= strabunul latin arde a, din care fone- ClOra+garla" : Barzogarl a, o loca- tica romanesca trebuia sa faca a r da. litate peste Olt mentionata in actele De aci ambil sinonimi inriurind unul marAstiril Tisména (Doc. Rom. I in pe altul, prin fusiunea bard rg Arch. Stat. din Buc., N-rile 54, 55). s'a nascut actualul barflci. 4. Intr'o hotarnicia din 1764 (Cond. Ceea ce confirma din punctul de Ve- MSS. a manastirii Snagovu in Arch. dere semasiologic acésta etimologia Stat. din Buc. f. 44 a): piscul barclei", datorita luminOsei observatiuni a luf unde este de observat genitivul cu -a- Schuchardt, este ca cel-lalt nume ro- in loc de :berslei. manese al barflei : cocostare, s'a na- v. Cocor. Cocostdrc. Skim scut §i el prin fusiunea a doi sinonimi: cocor §i stare. Barsiu.v. Bald. Deci : Barèm s. barem, adv. ; au moins, Scocostaxc = cocor -+ stare. barOci = bard + ardea : du moins. Se mai aude : barim §i bardm. Bala a dat limbei nOstre istorice Sinonim cu macar, batar, incai, cate-va interesante derivate : eel putin. Turcul barim du moins" 10. Numele personal Barge sail (Barbier de Meynard), de unde Serbii Berge Si Bardu. giBulgarii ail luat ieT barem saü Intr'un crisov dela Stefan cel Mare barim (Miklosich), ba §iAlbanesii din 1502 (Cond. MSS. Asaki t. 2 f. 24, bari sail bare (Gustav Meyer). Cihac in Arch. Stat. din Buc.) se vorbesce totu§1 (II, 479) vrea cu ori-ce pret sa despre boierul Berzia (R*03ia). traga pe barem din maghiarul b a r quoique", de unde numal pe a-locuri Crisovdela Miron-voda Barnovski in Ardel se aude b a r (Tribuna din din 1629 (Cond. MSS. Asaki f.92): Sibiu, 1890 No. 85). Gheorghie ficiorul Zbiarni nepotul B a r- In loc de macar pe la noi se dice zului..." mat mult bareim §i b at ar, de ex.: Zapis muntenesc din 1649 (Doc. Rom. bardm o léca de paine, sati: b a tar I No 244 in Arch.Stat.din Buc.) : locurele anume, la parul lu Bar zu o léca de gine (N. Petricenu, Iai, c. 2 locure..." Popesci). 20. Numele personal Bar go ta, cu Cantec din Ardel : acela0 sufix - o taca in Calota", Al- EA mi3 due, mAndra remâne. bota", Mote, Capota", Arnota", Cum s'o fac s'o due cumine? Bapta", Balota" etc., de unde apoi Baremcalea jumatate, topicul Bar z ot eni, vechiu sat in SA n'o las aga departel Aralcea a manastiril Hurezu (Condica (1. B., Trans. 112). MSS. a Hurezului in Arch. Stat. din Tot de acolo : Buc., t. 56, 59, 62 etc.). ; de asemenea do6 parae in Tutova : Barg o ta §i Bade, inimA de platrA, Bard ot el (Condrea,Diet.geogr. al Ce nu vil la noi vr'o data? Barémnumal pinA 'n easä, Tutovei p. 21). SA m6 vecll pe min' mirOsA ; V. -otd. Barémnumal pin' la 'Arta., 80. Numele local compus Barzo- Sámö vecll pe mine incirtA... gar la= Bargei ±garla, analog cu (Ibid. 148).

2531 BAR1 2532

Balada Petrea§iMacinica" : berele cu care adapa call era de argint, sicofe,i barilce,i tinte la hamuri..." Bate-o-as, de-o as puté, A xinte Uricarul, Letop. II p. 163 : Pine, plelea 1-ar crepa, Ca sA mal capete minte impland t6te vasele ate avea, ba- Bardm cat un bob de 1Mte... racei altele..." (Tribuna din Sibilu 1887, p. 15). Amiras, Letop. III p. 133: oba- ierca at ingropat'o in acea pivnita, zi- Basmul Voinicul cel fara de tate cand ca este visanap..." (Ispirescu, Legende, p. 123): Voinicu- Alexandri, Ginerele lui Hagi-Petcu, lui Ii paru bine de asta intamplare, act. Isc.6 :Spune stolnicului sa mai cu saint gandia elca va fi ba- scOta din pivnita o garaft. de Coman- rim o slugt, in curte..." daria de cea buna... Am adus'o et in- P. Ispirescu, Catea'nvarip (Col. 1. sumi dela Chipru...tine opt-sute de Tr. 1882 p. 127): lei balerca..."

12 Cesaltdat, me, omule ?ce Cantec de nunta : salldat acum la miequl noptil ? CA mi-olu face gura Ielcä Sc61'ifä barim o azimióra, pantecele.o balercd, ca Ota sint pocaltit de tot..." Ca sã mal pot be si holercA... Basmul Sfintul Arhanghel" (Stan- (Marian, Nunta p. 839). cescu, Basme p.288) :Tot sint et sarac lipit pamintului, barim sa gäsesc Oratia de nunta din Moldova : copiluluiun nas cu dare de mana sa Avend pentru osten1 ne mai fie si de un ajutor..." B u t1 cu yin Slavici, Novele p. 429 :Dac'o fac, fibalerce curubble. sá o fac barem deplinM... (G. D. T., Poes. pop. 163.) Delavrancea, Trubadurul p. 145: EY, dar la lasatul-secului de paste e mai GhicitOrea despre Balercd : Am o mare pecatul sa, nu'si fact, barim da- vaca cu buricul in spate" (Sbiera, Po- tinele mostenite dela parinti. Nu WO vesti p. 320). manance placinta cu brancla impreuna, v. Buriii. nu dOra sa bata alvita baiatul si fata la aceiasi grinda, dar cel putin ce Barim. v. Barem. se cuvine mai mult :dol bulgari de al- Barij v. Bariz. vita si doe luminari de set..." Bari§. v. Batdr.Incai.Mean Bariz s. bari§ s. barij (plur.ba- Barilth s. balêrcä (plur. barilce, rizurr, barifurt, barijuri);s.n.; b a - balerce), s. f.; baril. Burit, Butoias. r 6 g e,étoffe de laine-légere et non Desi de origine occidentalt, acest cu- croisOe" (LittrO). Cuvint curat frantu- Vint ne-a venit d'a-dreptul dela Rusi sese, introdus la not' prin cornercitsi sub forma barilcd=6aphunca sat 6aprunca, devenit fOrte poporan. care a devenit apol prin metatesa ba- Baican, Strigarile precupetilor (Buc. lercd, intocmal cum din rusul horilca 1884) p. 8 :Poftitisa, ye dam pa- s'a facut holerc A. ltria,caciulita, cojocele, sumaese, man- Miron Costin, Letop. I p. 254, vor- talute, cismusOre, pantofasi, barizuri, bind despre luxul unui Polon :Ciu- cituri, materil de lana 'n lana..."

2,533 BARNOVSCHI 2534

Doina Mari Ora" : Barnewschi, n. pr. pers. m.; une branche de l'illustre famine noble mol- Of! !alit& Märkira,. dave Movil a. 0 ramura din nOmul Cu polcuta ro§iOrä, Cu barizui foe §i parA, domnesc al Movilescilor, carea a dat si Märita-te 'n astA ea Moldovei un Domn : pc; Miron-voda, (Marian, Bucov. I, 9). Movila Barnovschi (1626-1630). Cantemir (Descr. Mold. ed. Papia p. Despre femei batrane, locutiunea : 46) Vice ca acest principe era Polon : )/a'si d a bariful pe c6f a" a cap6tat ))Miron Barnovski, nations Polonu s". intelesul de: a perde rusinea". Polonul Petrieki, scriitor contimpuran, ni'l arata, din contra, nu numai ca pe Delavrancea, Trubadurul p. 148 : ba- tranele pr6 sint de tot, pré daa pilde Roman curat, dar Inca, inainte de a rele, pi-6 se ocolesc, prO bombane, prO fi ajuns la Domnia, ca pe cel mai inversunat dusman al Polonilorerat in se ulta chiondoras, prO's1del,la vreme de batranete, baripl pe cOfd, Castris Osmani, 1621 , Bern avius, si'sI pun pOlele 'n cap..." vetusto in nos odio perque latrocinia Podoliae clams, magna gratia V al a - v. ANghinci. c h u s" (apud Engel, Gesch. d. Mold. 262). In resboiul turco-polon din 1691 Barnee, s. f. ; dOpouille, butin, proie. Miron Barnovschi, in capul unei cete P r ad a. J a f. Cuvint fOrte enigmatic : de voluntari Moldoveni, ingrozise pe Kamm, care ne intimpina in Psaltirea Poloni prin vitejia sa personalã. Iacob Scheiana circa 1500 (ed. Bianu), de unde Sobieski (Comment. Chotinensis belli, l'a reprodus intocmai Coresi, 1577, Ps. Dantisci 1646 P. 32) il numesce: B e r - CXVIII : n as cius, praedonum gentis suae fax". Bucuru-ma eu Exsultabo ego Bern aw ski,--Vice Stanislat Lubo- de cuvintele tale, super eloquia tua, mirski(Zegota Pauli, PamiOniki o a aflaiu barnee sicut qui invenit wyprawie Chocimskiej, Krak. 1853 p. multa... sp olia multa... 73) este fOrte bine vOclut do Sultanul La Silvestru, 1651 :ca cela ce afla Osman, caruia 1-a dat vr'o cate-vaçle- dobandmulta..." ciini de Poloni prinsi vii in resboiui pe In Biblia erban-voda,1688 :ca care'l sfatuesce de a merge drept asupra cela ce afla jafurimatte..." Camenitei". Tocmal despre acel resboiu Nici la Coresi, nici in Psaltireache- vorbesce Miron Costin, Letop. I p 259, iana cuvintul nu e accentat ;este in- cand Vice: Dupa moartea Radului vocia vederat insa a tonul cade pe prima celui Mare, boeriiiOra, vazand pre silaba, cad' daca accentul arfi pe a Barnovschi ce era Hatman pre aceia doua, am av6 in textul cirilic :srkpirki, vreme, om de tOr i fara ficiori,cu- nuILHU. noscut si la Poa rta Imparatiei pentru Nol credem ca acest bdrnee nu e slujbele ce facusa la Hotin in vremea alt ce-va decat o forma metatetica, din lui Sultan Osman, ail ales cu glasu- paleo-slavicul spautiiig luare", collectio, rile tuturor pre Barnovschi Hatmanul criaXorr;". la Dornnie". v. Jaf. AdevOratul nOrri al acestut principe, dupa cum am mai spus, era Movila, Barribschi. v. Barnovschi. iar Barnovschi nu este decat opore.

2635 BAROS 2536 cla croita dupa modelul polon din nu- nia atunce, a remas la Romani pina mele mo0ei Barn ova (v.Barbov- in timpil moderni ;buna-Ora la Zilot, schi).El-insu§i, in mai tOte crisOvele Cron. p.10 :fOrna acOstaall fost sale, 10' da numele intreg : Miron M o din cele osebite, cai zapada napras- vilaBarnovschi" (Arch. ist., passim.). nica all cadut,i viscole deosebite §i Tani set, la 1606, sub Ieremia Mo- geruri allfost ;pentru aceeaatire- vila,Dumitru Barnovske era mare-po- mas de se pomenesce: iérna de la stelnic (Cond. Asaki t. I f. 85 a., Mss. Hangeriul..." in Arch. Stat. din Buc.). Intr'un zapis v. 2'Movild. din 1583 Ieremia Movila,pe atunci mare-vornic,i cu toti fratii sei, fii ai BArnita.v. Burnig. marelui-logoföt Ion Movila, numesc pe acest Dumitru : nepotul lor Dumitru fiCorul lui Väscan Movila parcalabul", .Baros s. barbs (plur. bardsei ba- adaogOnd cri. intr'o vreme el at fostu rosuri), s. n. ; gros marteau de forge. pribag in Tara RomanOsca" (Cond. A- Cuvint tiganesc luat din grecul ficieog sakit.If.456). Väscan Mo- poids". vila,bunicul lui Miron Barnovschi §iL Cantecul Vasilcei : v6r-primar cu Ieremia Movila, cad' nu era frate bun cu dinsul, este cel intait Clobotarl cu 'ntinsorile, dintre Mo vilesci care '0' dedese po- Lautari cu arcu§ele, Tigani cu bardsele... recla de Barnovschi 0 care jucase un rol insemnat sub Despot-voda.Som- §i mai jos : mer (Vita Despotae pag. 38, 45, 112) vorbesce de mai multe ori despre din- Romani cu topOrele, sul, punOndu'l intre boierii eel mai de Tigani cu bardsele, frunte ai Moldovei :Proceres qui dig- Cobzarii cu cobzele, nitate et opibus pollebant plurimum : Läutaril cu diblele, Casapi cu masatele, Bernovius, Moczog et Stroicza..." Olteni cu palantele, 0 frumOsa legenda despre calul lui Dancluci crt copaile, Miron Barnovschi se citesce la Ion Ne- Bucatarl cuclegtile... culce, Letop. II p. 203 : and i-ati (G. D. T., Poes. pop. 135-6). Mat capul lui Barnovskii-vodä,calul lui at 0 inceput a sari, cat n'ail mai Plugurelul" din Moldova : pututsilttie Comisul in mana,i sca- pandu'l din mana pe locall cazut de Nanu cum 11 au0a, all murit.i vazand Turcii, mult s'at Indata afarä e§ia, Cu barosul d'a spinare, mirat 0 at zis : nevinovat all fost a- Cu ilaul dupa cap, cest om..." Negru ca un drac... Miron Costin, Letop. I p. 268 : Se (Aua1e1e literare 1888 p. 51). pomenesce den zileleluf [Barnovschi- voda]i o Tema ce cazuse in luna lui Cantecul de frica al Tiganului intr'o Mart, carii ierniIi zic :Iarna lui satira poporana : Barnovschi-voda..." Obiceiul de a calificalernelecele Temi-te tu, pila grele cu numele principelui care dom- Niel tira

2537 BASAOCHIU 2588

Dar vol, Pe lingA bar§m se maI aude in re- Fol giunea Turdei si forma metateticA bra- .Nicl noIl fon (MAndrescu, Elem. Unguresd p. 39). Dar tu, baros? v. Catifea. Tu egtl mal fricos, ta da-te jos 1 Basamac (plur. basamacuri), s. U.; (Familia 1886 p. 524). eau-de-vie de la pire espbce. Sinonim cu holercA, tAris, pocirla. Ba- 0 variantA : samac se face din rachiti de bucate porumb sat amestecat pe ju- Tu, baros, mAtate cu apA, une-ori chiar '/4 rachiui Samergl pe jos; Tu, clegte, la 3/4 de apA. Mergl barbatesce... Dr. C. Istrati, 0 paginA din istoria (P. Ispirescu, SnOve p. 117). contimporanA p. 295 :. otrAvitóre 136uturI :pocirlA,tArls, basamac,ra- V. Tigan. chiti de Moldova, call omOrA clasa m5- strA de jos 1..." BarOn (plur. barene), s.n. ;10. Basamac circulézA une-ori si ca po- velours rouge pourpre ;2°.sorte de reclA pentru betivf, bunA-OrA intr'un coiffure de femme. Maghiarul barson y. cAntec : Se aude numai la Romftnii de peste icu Basamace, Carpati. Sinonim cu catifea Nu te face, vechiul ursini c. Ada testimelu 'ncOce Cantec din Ardél : Cuvintul nu e vechlu,sitotusi a CCIrochth, de barpn, TastOpta, mama, de domn; ajuns a fi fOrte respAndit. El se trage Rochia, de catifea: probabil dintr'o injuraturA ungur6scA Umbra, domnil durd ea... trivia& (Bibicescu, Poes. pop. 222). v. Horilcci.

StriaturA din Ardél : Basama, adv.; apparemment, A ce qu'il parait. 0 contractiune din b a g Cate gute, s a m Sinonim cu pe semn e. Acest Cate mute, TOte 's cu baron pe frunte; adverb se aude la RomAnii din Biharia Lelea cu barOnele (Cony. lit. 1887 p. 1004). Nu §ti mulge oile... v. Bag. &net. (r. B., Trans. 424). Basa6chiu s. bazabchiu (plur. Alta : basaochi, bazaochi), adj. et s. m.; drOle, coquin, manvais plaisant. Desanta t. *Ode vreml am ajuns, DOmne I Basaochiu se aude numai in Moldova. Ca fetele 's tOte d6mne : Cu lalbere de barOne Alexandri, HartA rezesul, sc. 14 : cu gurturl de cartOne, HartA : Da ce este aidi ? Ce plane, Parintil le mor de Mine! Mariva? (Gaz. Trans. 1888 No. 62). Mariuca: Cum n'olu plAnge, bAdicA,

2539 BASARABA. 2540 dacä vine basaochiul ista, de'mi thvä- Basaraba,articulatBasaraba lesce panza cu piciOrele gióa pe (plur. Bdsdrdbesci, modern Basarabi); dinsa ca un curcan suerat..." n. pr. pers. m.; 1. nom ancien general Unul din jocurile copilAresci cele mai de la caste nobiliaire dans la Petite- obicinuite este enumeratiunea comia Valachie ;2. nom special de l'ancienne a diferitelor pArti ale obrazului, bunä- dinastie princière en Valachie. Ora la Francesi : Basarabd este cuvintul cel mai important din intréga limbä istoric Menton fourchu, a Romftnilor. Bouche d'argent, Nez cancan, Daa ne va fidat a Imuri cu de- Joue bouillie, plinaate : Joue rOtie, cine aü fost Basarabii ? Oeil de Picard, de uncle ? Oeil de saint Martin, de and ? Tape, tape, tape sur le robin... o intinsA lumirl se va respandi a- (Rolland, Jeux de l'enfance p. 1W. supra periódei celei mai lungi sitot- odatä celei mai intunecOse din trecutul In Moldova unul din asemenea jocuri nationalitAtif romane. sunã asa :

Barba bárbAria, I. BASARABIIN'Al7POST 0 FAMILIA, Gura gurariA, CI 0 CASTA. Nas nasAliä, Ochl bazaochi, Sprincene cotofene, Cantemir Vicea cpe timpul set nu Frunte vãlatuc, mai existat de-mult Basarabi'i (Gesch. Hap de tuluc 1 d. osm. Reichs, 608). Cantemir gresesce. Se aude in judetele IaY iBoto- In adevör, contimpuranul set Con- sani, in Tirgul-frumos, HarlAil etc. La stantin Brancovenul nu era Basarabd fie-care vers, acela care recitA apua in linia bArbAtésa, mAcar-cA, dup6, ex- pe copil de barba., de nas etc., 'far and presiunea cronicarulul : si-ati pus nume Vice Hap de tunic" Ii apua de përul de domnie Constantin Basarabei-vod0 din frunte" (Th. Sperantia). (Nic. Costin), mAcar-a pe medalia sa Moldovenescul basaochiu nu este alt gravezA cu litere mari : CONSTANTI- ceva deat injuittura rutenésa bis o- NYS BASSARABA, mäcar-ca injur-- v o-oko sat bisov-ok o, literalmente tura triviath, muntenésa cu Basaraba flochiul-draculuf". tatei" sat Basaraba mamei" pare a 0 ciudatb, etimologiA italianã a ace- se referi la dinsul,i in6.car-a sub a- stuf cuvint ne intimpinA laG-.Seu- cest nume se memoréz 6.el pin a. astqi lescu (Archiva Albinef, Suplem. 1845 injoculcopilaresc Halea-maleadin No. 11): Baza-ochiu, basa-ocidul : au- Moldova : ntoriu in gios=b a s sa-o cchi o".

v. Bujavercd. De-a halea-maleaI Incotro ti-I calea? Deschide portll Basaràb.v. Basarabd, A cul porti?

2541 BASARABA. 2542

A lul Basarabei. goritori din Marele Ban Dobromir de Ce'l dal varnA? pe la 1565. Chiar Mihnea Turcitul, cand 17n ciitel Tun purcel numise pe la 1568 Mare Ban al Cra- dipe N. de-un picior.. iovel pe Grecul lane (Venelinp. 225), (T11. Stamati, Alixandria10)); putea sa pretexteze nu Para temeiu ca nurnesce pe unul din Basarkbescf, in unele varianturi chiar cu numele cad acel Iane Il marithse pe soru-sa de botez :Costea Basaraba" (G. D. dupa Petravcu cel Bun vi era unchin Teodorescu, Poesii pop.p.197). Tot al fiilor acestuia (cfr. Walther in Pa- ava de putin Basarabd era cel-alt con- pit,Tesaur, I,p. 9 :matris frater timpuran al lui Cantemir, §erban Can- gente Graecus, qui et ipse antea dicto tacuzin, macar-ca ii da numele de : Bahni officio functus erat"), decinu WM& 1.1119EdHlt KtIFITAKOSIIHO sacetpass. un om strain n6mului Ban o v etil or, mai putin Basarabet este astaqf o Celde'ntaitnepotul de soil al acelul ramura a Bibescilor, macar-ca'eicro- Jane, Mihaiii Vit6zul, facOnd Marl Bani esce o fantastica genealogia tocmai depe Grecul Manta vi pe Serbul George la Radu-Negru in ridicula carte a con- Rat, indraznise a nesocoti pe deplin telui Amédee de Foras : Notice histo- datina de a da Bania Craiovel tot-d'a- rique et g6n6alogique sur les Princes una pe mama Basarabilor. In acest Bassaraba"! Prin urmare, se p6te gice chip, ori-ce familia de astacli va put6 pe timpul lui Cantemir nu mai e- dovedi prin acte autentice, ca Buzescii xistail urmavi recunoscuti din acea ra- saü Cretulescii, cumca strabunul ei fu- mura a Basarabilor care, incepOnd de- sese Mare Ban al Craiovei inainte de la Mircea cel Mare videla frate-seil anul 1600, este o familia din nemul

Dan, ii monopolizase, fie ca Danesci",. Basarabesc". fie ca Draculescf", tronul Munteniei; v. Banovel. dar a qice ca nu mai exista n d m u 1 Alte ramure de Basarabi eraü ave- Bas r escilor e fals, fiind-ca acel gate de vécuri in Transilvania, anume n6m cuprindea nu o singura, ci o mul- in tOra Hategului. La 1398 un Bas- time de ramuri, unele römase in fiinta sarabe"este acolo chinez la Riuvor pinastä (Fej6r, Cod. Dipl. Hung. X, 8 p. 447 ; In secolul XVI numai dintre Basa- cfr. ib. XI p. 501). In colectiunile do- rabi se numlail Marii Bani al Craiovei, cumentale ale lui Kemény, pastrate in cad numal :Basarabii aveat dreptul Biblioteca UniversitatiidinCluj, et ereditar la Bania, ca unii ce erat B a- am gasit sub anul 1592 la marginea noveti, Bani ereditari,Bani de hategana a Banatului pe nobilul Fran- movie", dupa cum ne-o spune lamurit ciscus Bazaraba de Karansebes" (Ke- pe la 1530 biograful contimporan al m6ny, Cod. Dipl. MSS. literalium in- patriarcului Nifon (ed. Erbic6nu p. 60) : strumentor. t. VI p. 111-118), 'far la 1686, chiar pe timpul lui Cantemir, in 1)un nOmil carele era mai alesu vi mai tematoriu de Dumnezeil,caruia era oravul Hunyad traia nobilul Stephanus numele de movie Bano yeti, adeca Bazzarabai" (Kemény, Regestra MSS. Bdsdrdbutii". Asa dara Buzescii, buna- archivorum, t. II p.263).Tot acolo Ora, pogoritori din Marele Ban Vlad un sat pina astacli se chiama Basara- de pe la 1535, erati Basarabi ; de ase- bésa (Windisch, Geogr. d. Siebenb. 138), menea Basarabi sint Cretulescii, po- vi forma femeesca Basarabésd, analOga

2543 BASARABA 2544 cu banésa", vornicésV etc., este fOrte lui Traian in sensul cel restrins al cu- remarcabila prin aceea a presupune vintului, acea Dacia unde se petrecuse numele Basarabd a fi ca o demnitate lupta intro Traiani Decebal si unde sat un rang, pe cand femininul dela s'atpastrat monumente din epoca cu- numi proprii de familth, se form6za o- ceriril romane. Din acest cuib oltenesc bicinuit prin-Oia:Balsde, Sturdde etc. sicircum-oltenesc ,unii Basarabi in Dupa datele oficiale adunate de cava- cursul timpului emigrat in diferite di- lerul de Puscariu (Familiele romane p. rectiuni, dar tulpina lor r6manea curat 49 50), pina astadi existä do6 familii oltenOsca. Intr'un alt loc (Ist. crit., I. nobile romane Basaraba in Hateg, una 83 sqq.), et am dovedit cdinastia in comuna Pescéna, cea-lalta in comuna Musatescilor din Moldova a fost si ea Cornesci. o ramura, a Basarabilor ;un fapt pe v. Hateg. care astacii nu'l mai contesta nimenea. In fine, nu mult inainte de Cantemir, POte sa fi fost tot Basarabi i Asanil ; la 1649, in ostirea cazacOsca, printre o dar ac6sta nu ne intereséza de o cam multime de Romani cari 1st' fAceat a- data. colo tot-d'a-una ca un fel de scOla mi- Daca Basarabii ar fifost numai o Balt siune-ori ajungeaa polcovnici familia, 'far nu o introga clasä predom- sat hatrnani, serviat cinci Basarabi, nitOre, atunci Oltenia si Tera-Roma- fie din Muntenia, fie din Hateg (PeecTa nOsca n'arficapotat nurnele terei scero Beiicica BanopozcHaro, ed. Bodianski, Basarabilor", pe care l'a purtat deja Moscva 1875 p. 73, 142, 148, 187, 208), in secolul XIII. Sub anul 1259, vor- si anume: Sava Basarab in regimentul bind despre o invasiune a Mongolilor de Kaniewi Marcu Basaraba in re- spre Carpati, cronicarul polon contim- gimentul de Kainica ;apoi Vasile Ba- puran Vice : MCCLIX. Thartari sub- saraboi in regimentul de TJmani si Ion iugatis Bessarebenis" (Sommers- Basarabei in acelasi regiment, a carora berg,Siles.rer. script.II,82;cfr. forma nominala cu -oi si-61 nu este Ossolinski, Vincent Kadlubek, ed. Linde, decat maghiarisatul Bazzarabai de mai 622). In Istoria critica" (ed. 2 p. 62 sus, cu finalul nobilitar ;insfirsit, sqq.) sint grupate mai multe texturi Teodor Basarabenco in regimentul de din secolii XIV si XV, in cari Tera- Kiev. Se scie cRutenii acataa pe a- Romanesca, e numita a Basarabilor" tunci sufixul deminutival -encola nu- sat Basarabia: tzarul serbesc Ste- mele unuY tinör care trala pe linga fan Dusan (1330 1356), papa Gregoria tata-setsailo ruda mai mare, asaca XI (1370 1378), impöratul Sigismund Basarabenco presupune pe un batran (1366-1437), regele Vladislav Iagello Basarabd venit la Cazaci o data cu (1360-1434), annalistul Dlugosz (1415 tinërul. 1480), annalistul Miechowski (1450 v. Cdzac. 1523), annalistul Thurocz (1450-1490) In scurt, crengile nOmului Basara- etc. Astacli se mai pot adauga alte besc" eraii Mite intinse in afara din fantane de prin docurnente publicate dinastia propria Visa :nu era o fami- mai incOce (Ulianitzki, MaTepiam Ansi lia, ci o colectivitate de familii cu tra- unpin, Moscva 1887). Asa la 1429 ditiuni comune, un fel de casta care marele duce litvan Vitold, vorbind, de: 'efavea cuibul in Oltenia si in Hateg, spre certele dintre Muntenii Moldo- nu mai departe, adeca cuprindea Dacia veni,Vice :differencias pro quibus

2545 BASARABA 2546 inter Bessarabi.tas et Moldwanos Ryusor" (Fejer, XI, 504). Toti cei men- oriuntur quesciones", far la 1430 am- tionati, trot' fugitii trei rémasi, erat basadoril poloni vorbesc despre : woy- din acelasi familia chineziala a Basa- woda Dan B es s ar a bi e,adunatis rabilor din Riusor, fratii yen; totusi sibi exercitibus gencium Be ssar abi- numal unul din sése se numesce Ba- corn m..." Insusi Mircea cel Mare, la sarabd, si 6rasi un frate al doilea,al 1403, in doES ante de alianta cu regele carui nume de botez ne rèmane necu- Vladislav Il cla titlul de : mare voevod noscut. Fara indoelä, avem de 'naintea pidomn autocrat a tOta tOra b as a - nóstra un obicelu ; un obicelu, pe care r ab 6s c a". E nu mai putin caracte- intru cat-va Ii putem urmari in acelasi ristic ca Domnil Moldovel, cu Alexandru epoa si la Basarabii din Tera-Roma- cel Bun si §tefan cel Mare in frunte, nOscä. numiat si el Tera-Romanesca B as a- Dupa mOrtea primului Dan-voda la r abi a, sail si mai bine o numiail cu 1386, apucand tronul fratele set Mircea pluralul : Basarabi, ca si and ar fi fost cel Mare, se pregatise pentru viitor o Basarabi tot.' locuitorii. crancenä lupta intre cele doe crengi 0 causä fOrte curiósa a concurs a domnesci; o lupta care s'a trAgönat face ca numörul cel mare al Basara- pina departe in secolul XVI. 0 crenga bilor sa fie asa dicOnd invaluit ince- numita Dräculesci" dupa numele luY Wend chiar din secolul XIV. Se pare Vlad Dracul, hit al lui Mirceai tata ca era un obicelu, ca in fie-care familia al luiTepe§, se credea indrept a din acest nOm numai unul din frati domni prin faptele adevërat eroice ale sat veri sa p6rte numele Basarabd, membrilor sei; posteritatea insa a lui si Incasalp6rte in locul numelui set Dan sail Danescii", de cate onisbu- de botez. Acest obiceiu se invedereza tiailpeo clipa a apuca Domnia, pre- mal intâift la Basarabii din Hateg, earl tindeat ca. dinsii singuri se pot numi apar in istoria insecolul XIV si Basarabi. Primil dol Danesci", Dan dupa cum am vödut mai susexista I si filul sell Vladislav, se multumiail acolo pina astadi. Insedolil XIV si cu numile lor de botez (Arch.ist. I, XV eistapaniail, intrealtele, in in- 1 p, 19, 73, 142). Dar iata ca filul a- susire de chinezi" satul Riusor. Actul cestuiVladislav nu se mai sciece din 1398 numesce trel frati : honestos nume de botez va fi avut, caciel se viros Janustinum et fratres suos B a s- intitulOza: tin6rul Basaraba voevoda s ar a b e et Custe Knesios de Riusor", flub bunului Basaraba voevoda", capi si mai jos: saepedicti Knesi Janusti- and Basarabi ar fi fost numai el si ta- nus, Bessar a b eet Custa"(Fejér, tal serf (Venelin p. 111, 121). La 1476 Cod. dipl. Hung. X, 8, 447-8); nu- domnescefiiullui Dan II,dandu'si mai fratele al doilea pOrta numele de numele tot asa: Basaraba voevoda" Basarabd, fara nieTo indicatiunne a (ibid. p. 118).Cel mai celebru dintre numelui de botez. Actul din 1435 con- Danesci" a fost artistul Negoe.i el stata cchinezii de atunci din Riusor, de asemenea, din data ce ajunge Domn Costa, Stanciuli Volcul popa, aü tit- la 1512, nu vrea sä mai scie de nu- dat Ungaria trecOndin Moldova,si mele set de botez NOgoe", ci incepe transmite chineziatul in partea No- a se scrie pretutindenea :Basaraba bilium Michaelis et B az a r ad ac Joan- voevoda flIul pre-bunului Basaraba voe- nis filiorum quondam Joannis de dicta voda" (ib.137etc.). Fenomenul este 40,855. III. 14

2547 BASARABA 2548 cam acelasi ca si la Basarabil din Ha- cautat un mijloc de a nu se confunda teg ; ba este chiar acelasi, daca vom cu poporul, iacel mijloclaIrgash judeca dupa crisovul lui Dan II din in obicehil de mai sus, care era un fel 1428, in care sint numiti, ca flu ai de m aj or at sail mai bine de m i - domnitorului,Danciul iBasaraba" nor at nominal :o concentrare nu de (Odobescu, Scrieri I, 393), adeca este avere, ci de porecla. Basarabei numai fiiul aldoilea, intoc- Aci este locul de a vindeca un text, mai ca in Hateg. pe care red imbolnavit unit' istorici In Vra Romanésca urmarile acestui ai nostri, desi in fond el este tot ce fenomen ail fost mult mai insemnate pOte fi mai sanatos. Vestitul imp6rat decum puteail ele sa fie in Hateg. Din serbesctefan Dusan, vorbind despre data ce stapanul lereT monopolisa nu- coalitiunea tuturor popOrelor invecinate mele Basaraba, boierii din nOmul BA- can navalisera asupra tatalui sette- sarabes c" erail snip' a lua alto po- fan Milutin, numesce intre dusmani : recle, din causa carora cu timpul li se limAEHApn urapaBAhrdp0MK H fitiCitpc1K8 uita originea si putea sa se pail CO HUHU TACTA chIOEHMIA 11,A1a ormerk Basarabii cei f6rte multi de alta data muKSiplipt IipmitmirkTATAOlt H POCHOA- salstins aprOpe cu totul. Era si mai CTKO MB KO IA flp04THK11. CYMINHAIKrocnoAa" reii cand veniail la putere Draculescii": adeca : Alexandru tarul Bulgarilor, §i atunci ori-cine si-ar fi dis Basarabei era Ivanco Basaraba socrul tarului Alexan- expus a fi privit ca din ramura cea dru al invecinatilor Negri-Tatari,i dom- vrajmasa a Danescilor". Astfel s'a nia Sasescai alti domni cu dinsii". In intamplat ca in secolul XVII cautai paleografia cirilica lesne confunclandu-se pe adevöratii Basarabi §i nu"i mai ga- grupulCAcn grupul ta, fiind ca in acesta siai, cad Basarabiidupa cum observa din urrna i este legat cuAprintr'o li- fOrte bine patriarcul constantinopolitan niuta care'l asemena cu cirilicul s, in Dositeid in prefata la Biblia din 1688: loc derocnoArrEto CAU1K0a editorul cand il. era boiari, pentru zavistiia sta- Novakovió (Zakonik, 1870 p. XXIII) panitorilor celor tirani sä chema cu citiser0C110ACTRO fdtHICO",ca si cum aiLd nume". ar fi vorba despre I asii din Moldova Obiceiul de a reserva numele de Ba- sail eine mai scie despre ce, pe cand sarabd unuia dintre frati sail veil in sint in joc numai SaiY din Transil- fie-care din cele multe familii de Basa- vania, dominium Saxonum", CMUKH rabi, obicelu surprins de noi in Hateg fiind in vechea serbOsca un adjectiv si in Tera-Romanesca de o potriva, a delaCACK,de ex. :CMUKHMK EISTEAMt avut drept efect treptata imputinare via Saxonum" (Daniöid, Rjeönik, aparenta a Basarabilor ;dar acest o- 81). Acesta alianta a Sasilor cu Bul- biceiufusese el-insusi lainceput e- garil contra Serbilor merita afi ur- fectul unei cause.i care causä ? Nu marita in fantanele istorice sasesci ; putea sa fi fost alta decal tocmai acea in ori-ce cas, ea este tin fapt. Mergem multime a Basarabilor, care facea ca mai departe. Pe Ivanco Basarabet" tog locuitorii din TOra-Romanésca sa istbricii Pat prefacut in Domn al Terei ajunga a fi priviti de catra straini ca Romanesci, pe cand el era numal so- Bassaraboni", Bassarabitae", Bassa- crul Domnului :"TACT 1110EuApaRAW rabici", ba la Moldoveni chiar ca Ba- 'far acel Donin nu era Alexandru din sarabi. Fiind pré multi, Basarabti aü Bulgaria, mentionat deja deosebit in

2549 BASARABA 2550 acelasi text, ci era celebrul Alexandru kr, Bano v e i el, din acelasi casta Basarabei, pe caretefan Dusan il nu- si el, dar nu ruda cu principele,ceea mesce aci : tar al Negrilor Mari", ce ar fi impedecat casatoria, ci numal intelegend prin acOsta Nigra Cuma- un boier mare, pe care ginerele set nia", dupa cum numiat atunci Ungurii l'a trimis in capul ostirii contra Ser- Romania (Ist. crit. I 99). Se scienO bilor. tocmai la 1330 Alexandru Basarabd Acuma dart., dupa ce noi scim cine era in lupta contra regelui unguresc ail fost Basarabii: nu o dinastia, nu Carol-Robert ;i Tata de ce in ajutorul o familia, ci o numerOsa, grupä de fa- aliatilor sei Bulgari nu putea sa mOrga miliT,constituincl o casta in tóta pu- peste Dunäreel-insugi,cile-a trimis terea cuvintului, mai ales Inainte de pe socrul set' . secolii XV si XVI, sa ne intrebam : Cand d. Xenopol dice (Ist. Rom. II, de unde vine numele Basarabd? 77) : Ivancu Basarab 1310-1320, este urmasuliprobabil fiiullui Rada II. BASARABA ESTE 0 COMPOSITIUNE Negru saü Tugomir Basarab. Despre DIN TITLUL B A N I DIN NUMELE DE acest Ivancu se spune in legilesir- FAMILIA SARABA. Pbesci ale lui Stefan Dusan cael ca In prima editiune a Istoriei critice", 27Domn al Valachiei, ar fi ajutat tarului bulgar Mihail (1323-1331) in lupta incepOtor atunci in studil linguistice, acestuia contra imperiului bizantin. eü credeam (t.1 p. 166) ca Basarab Ivancu Basarab, urmand exemplului este de acelasi origine cu elenicul fice- dat de tatal sea Radu Negru, marita atA; principe"si am cautat a m6 pe fata lui dupa. Alexandru, nepotul urea pina la radicala sanscrita bhas si urmasul in tronul bulgaresc a lui briller"; dar :1°. radicala cea indo- Mihail etc. etc. in tOte acestea ne europea nu e bhas,ci bha ;2°.bh, surprinde aritmetica autorului, in pu- dupa legi fonetice cunoscute, trebue sä terea criTa un Domn mort la 1320 trOca la Greci in 99, nu in 19; 3°. forma merge totusi la resboiu intre anii 1323 ceaorganica a cuvintului rornanesc 1331, dupä ce de de-mult murise, este nu Basarab, ci Basarabd; 4°. in dar nu ne surprinde de loc multimea ori-ce cas finalul b nu se explica de de greseli, mai multe greseli decat cu- loc prin grecul ficead.ag. Deja In a 2-a vinte, impletite asupra unui text slavic, editiune a Istoriei critice"eli renun- pe care d. Xenopol nu l'a vOclut nicl tai cu totul la acea etimologia,i o o data, si care nu e altul decat cel de mai citez astaqi numai dOrrt ca o fasa mai sus. Este Insa fOrte de mirare ca f6rte trecötOre in cronologia cerceta- acelasT text,a sa de lamurit, asa de rilor mele asupra ml Basarabd. limpede, n'a fost inteles de profesorul In cronice, in unele texturi mai noue, rus Brun (IC. Mini. Hap. Rpm. t. 200, rare-ori in acte oficiale, ne intimpina 1878, sect. 2 P. 237) si de Bohemul trisilabicul Basarab in loc de tetrasila- Jire6ek (Gesch. d. Bulg. 290, 293, 298). bicul Basarabd. Acesta se p6te privi Asa dara intr'o casatoria a sa in- in parte ca o scurtare poporana prin nainte de 1330 Alexandru Basarabei, analogia cu cele-lalte numi barbatesci puternicul Domn al Terei Romanesci, asa et-insumi scriearn alta data Basa- tinea pe fOta unui Ivancu Basarabd, rab, Tar d. Odobescu, chlar atunci cand membru si el al nOrnului Beiseireibesci- traduce un text slavic dela NOgoe-vocla,

2551 13ASARABA 2552

unde de doe or! e pus forte clarno- 7)-Olin" sat )7-escu" si cari tot-d'a-una minativul fiacapasa,il preface de doe sint monosilabice, dissilabice, cel mult off in Basarab (Rev. Rom. I, 816 trisilabice, afara numai de strAinul Can- 817), Mai obicinuit insa acest Basarab tacuzino", scurtat iacela la Moldo- in loc de Basarabci este din partea e- veni in Canta". ditorilor de cronice si de vechi texturi al doilea, patru a,din earl primii o lectura gresita, si o gresita transcri- trel sint pururea earl in vechile mo- ere a graficei cirilice, in care finalul bci numente : Basara, nu se pot se scrie d'asupra rindului cu un sin- explica decat prin fusiunea a doe cu. gur E,dar prin consOna cea supra- vinte deosebite fie-care cu tonicul a, scrisa sesub-intelegetot-d'a-una ceea co a facut ca asimilarea vocalica vocala ce o insotesce, adeca nu Ba- bilaterala sa mantina clar pe a eel de sarab", ci Basarabe. Apoi nu o data la mijloc, prin urmare : ba saraba, in texturi secitesce Bdscirabd sat Resultä dar ca initialul Ba apartine Bdsdrab, cu eel dot' a netonici trecuti in compositiune unui alt cuvint dent ina,prin analogia cu fonetica normala finalulretbd,medialul sa putOnd sa a limbef romanesci,i tot-o-data prin apartina unuia sat altuia din cele doe inriurirea pluralului celui poporan Bd- cuvinte in compositiune. sdrdbesci, unde toti a scad la ci. Forma Ajunsi aci, lucrul se limpedesce dela insa Bciscirabd este f6rte rara in tex- sine. turile cele vechi Si aprOpe fara exem- Fiind vorba despre nOmul cel b - plu in cele oficiale, mai ales pina la nesc din Oltenia sail despre acea casta anul 1600, unde scrierea cea traditio- nobilitara a Ban o v etil or din care nala nu e alt-fel dent articulat fiacapasa se alegeat Banii, compusul Basarabd sat nearticulat &a caliasxsifiacapams. este Ban-S ar a ba. ;si acesta se in- Ast-fel in colectiunea de criseve slavice täresce pe deplin prin sintaxa i prin muntenesci a lui Venelin : fonetica in acelasi timp. 1472 : Bacapasa cu genitivul Licapasi, Romanesce titlurile se pun inainte nu cu genitivul llacafiashi, dupa cum de nume sat se pun dupa nurne, nu cere gramatica slavica ; insa arbitrar, nu de o potriva, nu fait 1476 : Bacapasa ; nici o deosebire, ci urmand unei regule 1480 : fiacapasx cu genitivul .11acapasg ; statornice. Dupe, nume se pun titluri in- 1514 :hacapasa cu acelasigenitiv, dividuale : lon-voda,tefan logo fe t, fOrte interesant, cad nu e slavic,ci Petru-s tolnic etc.; inainte de nume estegenitivul romanese nearticulat, se pun titluri cari apartin unei clase care nu 'Ate sa provina decat dela un de individi:j up anul tefan-logofet, nominativ cu-a,nici o data cu : b o ie rul Petru-stolnic, cuconul cu- baba(unei) babe, rOba (unei) rObe, tare. In Basarabd = Ban Saraba titlul buba(unel) bube, tatatate())popa figureza fOrte corect inainte de nume, pope(i). cad acest titlu distingea pe tot! mem- Forma cea organica este dara Basa- brii caste! nobilitare din care se alegea raki,i in acosta forma totul arata capul tore!, pe tot! Ban o v e ti 1. Ast- ca ea s'a compus din doe cuvinte: fel intr'un crisov dela Vlad Tepes din de 'ntaiu, lungimea BA- sa 136 1491 figurOza patru boleri purtand tot! e neobicinuita in num! proprii car! nu de o potriva titlul de Ban", desi nici sint formate prin sufixele onomastice unul din ei nu era Marele Ban" :ba-

2553 BASARABX 2554

nul Detco, banul Dediu, banul Dilcu rab a, Lima nu in memoria poporului, eibanul Dragomir (Venelin, 130). Erati incai in traditiunea propria a Basara- patru Banc vetf,adeca patru Ba- bilor cata sa fi rëmas multa vreme cu- sarabi. noscut ca numele cel primitiv al castei. Ca titlu de bresla, nu de persona, In adevër, in secolul XIV nu se ac- graiul cerea darn, ca B a n sa se puna centaBasardbd,ci Bdsarabd, undo de 'naintea nurnelui :Ban Saraba". accentul pe Ba arata ca in acesta si- Tinclend apoi a se aglutina, ambele e- laba se simtia Inca titlul B a n. Pe lemente, de vreme ce B a n era inse- morniintul liii Alexandru Basarabd din parabil de Saraba, o lege fonetica 1364, descoperit de catra d. Tocilescu imperiósa In limba romana impunea in interiorul bisericei manastirii Cam- mai departe disparitiunea lui n de 'n- pulung, se citesce : aintea lui s din Ban-Sarab a.Tre-

buia sa devina Basarabd dupa cum E din mensa" s'a facut masa", din AkEd 1106.11PI4-514,14111PICTddICAL16 d ensus"des", "pensare"pasare", Midi II CaMOAPbAcciingI T4.-Ph.:IC.011.14 pinso"pisez", mansum" mas" etc., cad n de 'naintea lui .s n'a dis- rioAcl 4A.64.11,APb B06BOA4 Cliti tie parut numai in flexiunea verbala cu AliKdr . 64C,IME B 06 G OANIb La tematicul d §i g: tindtins, plang 5 (.-;)0-r elf-f13tV11,11h.68 1140101.... plans, ung uns. Fenomenul a fost in parte cunoscut deja in latina,i ne intimpina si In alte dialecte romanice ; (-l- lura Noembre 16 Vile a reposat la noi insa el formeza o norma. marele §i autocratul Domn Io. Nicolae A §a dara, din punctul de vedere sin- Alexandru voevoda, fiiul marelui Bd- tactic, ca idin punctul de vedere fo- sarabet voevoda, In anul 6873 indiction netic, Basarabd este Ban Sarab a ; 3, fie-i eterna memoria). §i deci, inainte de a se fi putut intro- In acesta inscriptiuneE.AcApAll,Re duce la Romani titlul B a n, adeca in- pretios nu numai prin initialul Ba = ainte de secolul X, marea casta ol- B a n, dari prin finalul cel nearticulat : tenesca, din care a isvorit dinastia Ba- Basarabd a n-S ar ab a. sarabilor, se numia: S a r ab a. Inainte de a pasi mai departe, o pa- Aglutinarea lui B a n cu S'a raba rentesa. Asemenarea fonetica intre ele- pentru a forma Basarabd trebuia sa mentul -sara ba din numele Basa- fi fost completa deja in secolul XIII; raMi intre Sarb fiindferte mare, cel putin strEnii nu mai deosebiaii de unii din cronicaril noqtris'ati apucat pe atunci in compositiune elementul de timpurit. a face pe BasaraU de o- cel titular Ban", de vreme ce croni- rigineserbesca. In cronica pe care, carul Fazel-Ullah-Ra§id, descriind sub ori-cate ar spune d.V. A. Urechia anul 1240 navalirea Mongolilor asupra (Tocilescu, Revista an. II vol. I, fasc. terei Oltului", numesce pe capul a 1 ;cfr.Sircu in E. Mini. Hap. Hpoca. cesteia din 'Irma Bazaranbam" (D'Ohs- t. 239 sect. 2, p. 345), et persist a o son, Hist. d. Mong. II, 627-8), adeca atribui lui Nicolae Milescu, se Vice de- Basaraba-ban", mai adaogend o data spre boierimea romanesca : Unii sint titlul in cOda numeluf, dupa usul orien- din Sarbi, altii din Greci, altii din Al- tal. Cu tOte acestea,primitivul S a - banasi, altii din Franci, altii dintealte

2555 BASARATIA 2556 limbi, cai Domnil Inca mai multi din on tirait par election les princes et straini alt statut, cum si Basarabii se les pontifes, s'appelait chez les Daces trag din nem sarbesc" (cfr. Is- Bassarabi, nom tronque en Z a- toria critica, ed. 2, t. 1 p. 81). In cro- rabi dans Jornandès". Astacli nu voiu nica hit Zilot Romanul (ed. Hasd.p. ave decat a modifica pasagiul in ur- 113); A cest nem al Cantacozinilor ru- matorul chip :s'appelait chez les Da- dindu-se de aprópe cu nemul Basara- ces Sara bi, nom amplifié chez les bescilor, care at statuti stä cel mai Roumains en Basarab i". slavit nem aid in -Ora,dipentru cad Sa vedem, se trage despre tata dinsangele im- p6ratilor Servie I, lar despre muma III. SARA BI ESTE NUMELE CASTEI din sangele Impëratilor Tarigradului, NOBILITARE LA DACT. gipentru cad eeld'intahlDornn al terei, de cand avem istorie, ati statut La Iornande, dupa tOte editiunile Basarab,i pentru caci el cu vrednicia cele vechi, dintre cari vom pomeni pe lor statura destoinici a infrina pe Turc cea de'ntatu din 1515 a but Conrad pe acele vremi cand el dedese grOza Peutinger,,apoi amillBonaventura in tot pamintuli cadeat supt dinsul Vulcanius (1597), a dominicanului Jean imparatiile icraiile, precum pica po- Garet (1679) si a but Muratori (1723), mele cand se coc, abia miscand pomul se citesce urmatorul pasagiu : la radacina; tar mai virtos Mircea-voda ut refert Dio, qui historias cel Batrini Laiota-voda, amindol Ba- eorum (Getarum) annalesque graeco sarabesci.. ."In asa numita Cronica stilocomposuit,quidixit primum Cantacuzinesca, la Cantemiriin ge- Z arab os Tereo s, deinde vocitatos nealogia Domnilor Romanesci cea pu- Pileatos hos,qui inter eos generosi blican. de Pray (Dissert., 140) not ve- exstabant: ex quibus eis et reges, et dem aceiasiconfusiune intre Basa- sacerdotes ordinabantur..." rabii Serb I; o confusiune care, cu In nouele editiuni, dintre cart avem totul necunoscuta cronicelor serbesci de 'naintea nOstra pe a lui Closs (1866) sifantanelor slaviceingenere, este dipe a lui Holder (1882),afara de a datorita in fond numal numelui celui hit Mommsen (1882), in loc de Z a - primitiv: r ab os Tereos" ne intimpina: Tara- Saraba. bostes eos".Incodicil manuscripti, Dar ce este acest Saraba? De asa cum i-a colationat Mommsen, se unde vine ? De cand se incepe? gasesce : Am vëgut ca e vorba nu de o fa- cel Ottobonian :tarabostereos" ; milia, ci de o casta intrega, de un fel cel Berlines : thorabostes eos" ; de bresla, o colectivitate traditionala, cel Laurentian : strabostes eos" ; formata prin secoli si ale earn AAA- cel Breslavian : zarabostereos". cini sint infipte in istoria cu mult mai Putin ne 'Asa, in casul de fata, daca adanc dent se pare la prima vedere. pasagiul de mat sus Iornande l'a luat Sint acum vr'o 20 de ani,pe la d'a-dreptul din Dione Crisostom sat 1874,intr'o notita pe care o dedel numai prin mijlocirea lulCassiodor. d-lui F. Dame (Annuaire generale de Nu este de loc important, pe de alta la Roumanie 1879, p. 41), et cliceam: parte, de a se sci, care din codicil ma- La caste nobiliaire, du sein de laquelle nuscripti e mai vechiu si care e mai

2557 BASARABA 2558 not, de Ora ce o copia mai veche dupd leum phrygium". Ea se intrebuinta acelasi original pOte sA fie mai putin sila vechil Persi,dar Lagarde (Ab- corecta decat o copia mai noua.Sin- handl.206)n'a pututsd'igdsdsca gurul lucru de capetenia, tocmai acela vre-o etimologia eranica. pe care nimenea nu l'a bagat pina La Dad dara exista o clasa nobili- acum in sama, este concordanta pasa- tara i sacerdotala, care nu umbla cu giului In cestiune cu un alt pasagiu capul gol ea poporul, ci purta pe cap tot din Iornande,i anume : tiare, de unde latinesce ei se numiat Elegit namque (Diceneus) ex eis pileati", 'far in limba dacica se qiceati tune nobilissimos prudentioresque vi- Zarabi Terei"sat Tarabi Terei". ros, quos theologiam instruens, numina Care din aceste dod lecturi este Ore quaedam etsacella venerare suasit cea mai corectA ? fecitque sacerdotes, nomen illis Pilea- SA presupunem ca la Dad sar a b a torum contradens, ut reor, quia o p e r- insemna cap" ;o presupunere provi- tis capitibus tiaris, quospileos soria, pe care mai jos o vom verifica alio nomine nuncupamus, litabant ;re- pe calea positiva. Nobilii Dad umblat liquam vero gentem Capillatos dicere cu capul acoperit cu tiara, adeca erat jussit ..." cap ete tiar ate: capita tiaris o- Se scie ca Iornande, cai prototipul perta" la Iornande in pasagiul al doi- set Cassiodor, confunda pe Dad cu lea, intocmai asa si la Dione Crisostom Gotii;inpasagele insa de mai sus (Or. LX XII): ailovgdviwaig ZE- este invederat a se povestesce nu- Talaig gxorrocc". Intru cat S ar a bi mai despre Dad, caci in cel al doilea ar insemna capete", a doua parte a e vorba in specie de marele legislator numelui: Terei, cata neapdrat sa cu- dacic Decenet, amic al regelui dacic prinqa o notiune privitóre la tiara: Berebista din epoca lui Cesar, ambii un adjectiv tiareus = convert d'une bine cunoscuti din Strabone (VII, c. 3 tiare" este din punct in punct tot § 5, 11 ;XVI, c. 2 § 39);s'apoi, di- asa de tracic ca si adjectivul recuno- rect sat indirect,relatiunea e luata scut tracic bassareus, flacruaeEifg = din Dione Crisostom, scriitor din epoca convert d'une pelisse de renard" din lui Traiani autor al unei opere per- cuvintul tracic flocuadea pelisse de dute despre Dad, nu despre Goti. renard"(De Lagarde ,op.cit.278). In pasagiul al doilea este forte in- Este un raport foneticimorfologic teresanta mentiunea tiar elor ca perfect : acoperemint de cap lanobilii Dad. tiareus : tiara :: bassareus : bassara. Tiara" nu este un cuvint grecesc, ba Grecii nu scieat nici macar la ce Pentru a demonstra ca textul lui gen sA-1 pund, licOnd ,i-toigoc" qi Iornande nu 'Ate ficititi inteles alt- udeas". Pentru copistil cei latini aY fel decat asa cum l'am citit si inteles lui Iornande, acesta vorba era atat de noi,sa luarn ipotesa contraria,inte- neobicinuita,incatin manuscriptele meiata pe lectura Tarabostes eos", consultate de Mommsen fie-care o scrie silesne se va vede ca ea duce la altfel :tyaris", thyaris", thiaris"91 absurd. tiaris". Tiara era o caciula curat Inaces-0,ipotesa Tarabosti"se tracica, pe care Servius in scoliele la explica (Tocilescu ,Dacia inainte de Virgilill (Aen. 247) o explica prin pi- Romani p.657)prin neo-persianul

2559 BASARABA 2560 tarbus, caciula ascutita,pileus",ai Pentru notiunea de cap", cuvintul deci se refera la Pileati". Insa eos" indo-europea primitiv cel mai comun care urméza dupa,Tarabostes", in era çara (Pauli, Benennung d. KOr- antitesa cu hos" care precede pe pertheile, Stettin 1867 p.8),scaclut Pileatos", vödesce cTarabostes" in sanscrita la Or a si din care d'a- in ac6sta, ipotesa nu pOte fi clasa cea dreptul s'at desvoltat : nobilitara care purta caciule, ci numai cu k: cu 8 : restulpoporului dacie, eelpletosi, gr. xc'ece, xcim xdq; zend. çara; Capillati" din pasagiul al doilea,calat. vulg. cara, de undearmén. sar; tra earl nu se potrivesce de loc ca- cara la Sarcli, Proventali,pers. sar, , ciula", cad tocmai ei umblat cu ca- Spaniolii Portugesi, ye-ser. pul gol. Pe linga acësta, absurditate chiu frances chiere (Kör- logica, vine apoi absurditatea etimo- ting, Rom. Wtb. 171). logic a. de a atribui Dacilor un cuvint Se afla o marturia textuala din e- neo-persian, fail a dovedi a ela poca lui Cesar cumca Tracii, iar prin existat la Traci sat rnacar la vechil urmarei Dacii, aveat pentru cap" Persi. acelasi nume, dar cu s ca Eranii, nu Am putO sa nu mai vorbim despre cu k ca Greco-italii ,anume laStra- etimologia cea gotica a lui Tarabosti" bone (XI,14):Oao'i,eTh ;cal Oegexav dintharbostai,was zwar egentes, a-cvag,'talc nqoo'cryoeevoplvovg Eae a- necessarii, vielleicht aber auch sacrifici, irdeag, ohm x8Talo7dtcovg...", sacrificantes heissen kann" (Grimm, intraducere :nesce Traci porecliti Gesch. d. d. Spr. 820). Astacli nimenea a r a - pare, adeca c a p-taiatori..."(cfr. nu mai amesteca, pe Dad cu Gotii, Lassen In Zeitschr. d. d. morgenl. Ge- una la mama ;s'apoi al doilea, than sellsch., X, 367). bOstai" insemnand saraci", este ab- La Daci in specie sar a cap" ni surd ca sa fie un nume tocmai pen- se in fatiséza, in nomenclatura topica tru casta cea domnitOre. la orasul Sarmizegethusa", capitala Numai prin lectura tereos = tia- Dacilor, caput Dacie, dupa cum Tit- reos" dispare acel eos" care incurca Livit numesce Roma caputItalim" ori-ce ipotesa contraria. Dar culmea sat Larissa caput Thessalim", ast-fel demonstratiunii este a numal prin aacest nume trebui descompus in lectura Sarabos" not' ajungem la un Sar-mizegethusa.Apoi peste acelasi cuvint curat dacic, asupra caruia ne s a r noi dam la Sargetia", ritlet ce vom opri acuma oclipa. curgea linga Sarmizegethusa sicare Mai sus noi ne-am marginit a banui tocmai prin acésta capöta importanta a in limba dacica s a r ab a insemna de a fi si el caput", descompunéndu-se cap", dupa cum se admit presupuneri in Sar-getia.In restul Dacief sar a provisorie chiar inmatematice, cu se gasesce tot in compositiune, intru conditiunea insa,neapërat, ca sä le cat imi aduc a-minte, numai la finea verificei sa, le confirme apoi conse- unor numi locale: Germi-sara si Deu- cintele.In casul de fata, consecintele sara, peste Dunare Sapri-sara, unde at justificat banuea, si am aye drop- Germi-, Deu- iSapri- trebui sa fie tul din parte-ne de a ne multumi cu elemente adjectivale. atata. Din fericire, avem material in- Alaturi cu gara se constata in destulator ca sa mergem mai departe. limba indo-europea primitiva o forma

2561 BASARABA 2662 amplificata çarabha, cu un bh care Dione Crisostom, pileati" la Iornande. se scie ctrece la 'Greci in T, la Erani Sensul dara este : Dione, care a scris si Latini in b. A8a sint : grecesce istoria Dacilor, ne spune ci la Greci :xoevcoi cap" cu nasalisa- la dinsil se numia Sarabi tiarei, tul xdovmeog ; adeca cape te cu cacfuli, pe lati- la Latini : cerebrum crier",a- nesce pil ea ti ,clasa cea de sus, din deca c e r eb-r um apartinènd capu- care se alegeaii regii sacerdoti". lui",nici decum c er e-b ru m pur- S ar a b a insemnand cap", este in- thtor de cap", ceea ce n'are nici un vederat c ifait epitetul tiar e us sens, de vreme ce nu crierul WO, acest cuvint caracterisa deja in deajuns capul, ci vice-versa ; casta. cea nobilitath,ast-felca mai vechea forma persica la Isidor : s a- adesea sat chiar tot-d'a-unael urmh r ab ar a e qumdam capitum tegmina sa se intrebuinteze singur in gura po- nuncupantur qualia videmus in capite porului de cate orY era vorba de pi- magorum pieta" (De Lagarde, Abhandl. leati" saü yrcloTdeoc", ide aceea 206),adecti sar a b a- racaciula", tiareus trebuia dela sine8i sa dis- literalmente Yarn81 apartinend capu- path, devenind de prisos. lui",cu acela8i sufix adjectival -ro- ca si in latinul cereb-rum; IV. 0 URMA. A DAOICULUI SARABA in fine,zendicul gar avar aca- IN GRATUL ROMANESC DE AST.ipt clula", Kopfbedeckung" (Just, Handb. 294), tirméz iel a fi indreptat in Not' am veclut ca. la Dad s a rab a carabara. era nu numai un title,dar circulh A8a dara Tracii, pe linga sara tre- tot-o-data cu sensul comun de cap". bui safiavut iei pe amplificatul Ca titlu, forma cea dacic, ori-care sa sarab a,8i tocmai pe acesta noi II fi fost, lesne putea sa se conserve in- vedem la Dad ca nume al castei celei tacta la Romani, dupa cum se con- nobilitareinpretiosulpasagihdin serva intact un nume propria prin Dione Crisostom. traditiunea familiara, de8i tendintele Prin urmare, din t6te puncturile de fonetice ale poporului supun in restul vedere, cea mai corecta lectura a pri- graiului ace1ea8i sonuri la diferite mo- mului pasagiu din Iornande remane dificari succesive. In compusul Basa- aceeadineditiunealuiPeutinger : rabei Ban -Saran. dacicul saraba Zarabos Tereos" = Sarabos tiareos", ajunge pina la nol cu vocalismul ne'n- 8i mai hine : Sarabas tiareos". Intre- tunecat Sl cu b intre vocale. Este ade- gul pasagiu va suna ast-fel : ut re- vërat cä in acela8i positiune, dupa si- fert Dio, qui historias eorum annales- laba tonica -ra-, b s'a pastrat in sea- que grwco stilo composuit, qui dixit rabu8", deminutiv din scrabu sca- primum S a r ab a s tiar eos, deinde rabeus, *scarabus". Ori-cum insa, con- vocitatos Pileatos hos,qui inter eos servatiunea acelui -b-i a vocalismului generosi exstabant :ex quibus eis et era cu mult mai anevoe pentru dacicul reges et sacerdotes ordinabantur..." 8 arab a cu sensul comun de cap". In acest pasagit primum" se ra- Aci trebuiaiisa'81reia deplina lor pu- 'Arta la cuvintul original dacic :Sa- tere tendintele cele fonetice ale gra- rabas", Yar deinde" la traducerealui, Tula Precum din strabus" s'afä- fiegrëca,fie latina :naogdeot" la cut romanesce strambu", italienesce

2563 BASARABA 2564

strambo", deja in epoca latina,tot de ex. balta = blato", nu insa pe asa s ar a b a .ar fi cautat de pe atunci masculini. a da o forma nasalisata sara rn b A. Dar derivatiunea hal nasaramba El bine, acest saramba traesce la din slavicul srame este nu mai pu- noi pinA astadi in gura poporulul,pi tin gresita din punctul de vedere al traesce iarasi numai intr'o composi- sensulul. tiune nasaramb A = ne-saramba, Lexiconul Budan din 1825, singurul lucru Para minte, WA cap, dxiTa2ov, pe care'l cunoscuse Miklosich, vede de dzdevTov, minus-caput". asemenea in nasaramba o nega- Miklosich (Slay. El. im Rumun. 46) tiune, insa anume din latinul siremps": trage pe rornanul triiritommult din sla- Siremps prorsus obsoletum apud La- vicul cpaArk pudor", caL cand ar tinos, denotabat omnimodam rei sirni- insemna impudentia". Cihac (II, 215) litudinem, et hinc negatio apud Vala- Ii apropriaza acesta etimologia,tra- chos Nesirqmba". ducénd pe nasaramba" prin impu- Adjectivul latin sirernps" era un dence". Yom vede mai jos, daca acésta termen exclusiv juridic,contras din se potrivesce din punctul de vedere si-rem-ipse"i insemnand :parfaite- al sensului; nu merge insa de loc sub ment egal, absolument semblable" ; raportul morfologic si sub cel fonetic, deci forma negativanaffputea da un cad : alt sens decat numai dora acela de 1°. Romanii puteat sa. adaoge ne- tout-a-fait different", de unde nu a- gatiunea numal la un cuvint slavic jungem la nasaramba, chiar daca trecut in limba romana, pe cand nu trecerea latinulul-p s einromanul este nici o urma la noi de slavicul -b A n'arflo imposibilitatetot asa de mare. 7,sramil", Iar prin urmare nu se putea forma, o negatiune pentru ce-va ne- Cum Ore se traduce nasaramba existinte ; in cele-lalte vocabulare ? La Budai-Delenu, care observa ferte 2°. E peste putinta a presupune ca bine cä acest cuvint este numai tera- Romanil aü imprumutat dela Slavi nese :nasaramba, der Possen" (Lex. cuvintul cu negatiunea cu tot, adeca MSS. circa 1820 in Muz. ist. din Buc.), nesramil", fiind-ca acésta forma sub- adeca farce, bouffonnerie, arlequinade". stantivala negativa nu se afla la Slavi, La Sava Barcianu (Wtb. 1868 p. 153) si este cu totul exceptionala la dinsii )/nasaramba"seexplicaprinne- chiar forma adjectivala nesramini=-- ghiobia". impudicus" ; La Laurian-Massim (Gloss. 406) na- 3°. Slavicul sramil" ar fi rémas la saramba"este :stulteta,nebunia, Romani sram", dupa cum hramii" ineptia". a rbmas hram", gramadagramada", Prin urmare, n asaramb a" nu e pastrama Ircecrueataig", dram de loc impudence" a but' Cihac. chidiu",crama. krama", naframa Ne 'ncrecletor in vocabulare, et am maqrama" etc.; facut o ancheta in gralul poporan,si 4°.Chiar trecerea masculinului sramii" Tata, resultatul : in femininul saramba" ar fi ce-va a- Nasaramba insemneza :prost, normal, de vreme ce limba romana prostovan, meteleil" (avocat P. Cal- feminineza numal pe neutril slavici, clunariu, Banat, Orsova).

2565 BASARABA 2566

N asara rn b se intrebuinteza cu rambo S.Ambele forme adjectivale intelesul de :prost, habauc, timpit la sint insa invederat posterierei spo- minte, fara socota" (Dr. I. Rosiu, Ba- radice,cai formele analogice nata- nat, Biserica-alba). rambi nasarang5. Forma cea In gralul poporului, a face n a s a- primitiva, singura respandita in popor, ramba insemna a face un lucru ne- este cea substantivala, mai ales in potrivit, slab, prost" (preot D. Popo- locutiunea :a face o bit vici, Banat, Lugos). Cuvintul se descomrune dela sine-si Nasaramba insemneza in Tran- in n e-sar amba-=ne-cap", o corn- silvania, de ex. in comitatul Alba-Iulia positiune prin care s'a tradus literal- si pe la Brasov : om prostanac, intr'o mente in Dacia latinul rustic mi n us - ureche ;lar cu sensul rusinos se (lice ca pu t, conservat pina ast5di in Oc- numai in privinta calulul,cai cand cident. Acest minus-ca p u t ne-cap" s'ar dice :prostia calului"(N. Maud- era tocmai ceea ce insemneza sub- radianu). stantivul nesaramba, adeca o pa- Cumca nasa ra mbn'are in fond gni:a saü o neplacere facuta prin lipsa alt sens decat acela de nerod sat ne- de judecata, de unde spaniolul m e ghiob, proba este ca poporul Il arnal- n oscab o dommage, detriment, at- gameza une-ori cu natang", prefa- teinte", apoi portugesul menoscabo cendu'l in n asrngd,i cu nata- rnepris, depreciation", in fine proven- ret" prefacendu'l in nci t5ramb A. talul mescapi francesul m é ch ef

Nataramb mi nataramba se facheuse aventure" ,nuanta logica aude in Banat si pe la Lipova. Nata- cea mai apropiata de romanul n e r amb este un om care face o prostiä, saramb a,ast-felca, bun5-ora, in nataramba o muiere care nu ingri- vechea francesa versul luY Gringoire jesce de afacerile sale. Se mai dice si in Les folles entreprises" : ca substantiv, de ex. :acest om a facut o nataramb a,s'a imbOtatpi Tu m'as fait m es chi e f si-a batut muierea" (I. Tuducescu, Ba- En me cuydant faire tres grant service... nat, Lipova). Nasaranga, laplural nasa- se traduce perfect romanesce :vrend ranguri insemneza ce-va mil, de ex.: Wailfaci un pre-mare bine ,mi-ai acest argat numai n as aranguri imi facut o n asaramb5. face ori-unde ii maiu" (I. Pop-Retega- Asa dara dacicul sarab a, cap" nul, Transilvania). si tot-o-data, numele membrilor castei Cuvintele nasarambai näta- nobilitare, s'a pastrat la Romani in ramb a se intrebuinteza in intelesul ambele sale intelesuri :ca vorba code a face d'ale nefacute, adeca un mma in ne-s5ramba minus-caput" non-sens, un lucru ret, galcév5, potca, pica nume in Basarabd Ban-S a- ce-va nebunesc. Apol nasaramba r a b 5. mai insemneza a face o fata urita Dupa ce am constatat modul de cui-va, a increti fruntea"(avocat P. desfAsurare a Basarabilor din Sara bi Rotariu, Timisdra). ai lul Dione Crisostom, sa ne oprirn Afara de substantivul n sar amba acuma cu tot dinadinsul asupra unor piadjectivul nasaramb, Lexiconul fase din istorialorintresecoliiII Budan ne mai da,adjectivul nasa- si XI.

2567 BASARABA 2568

V. CAPUL NE G R U ESTE EMBLEMA. rile romAnescl, scriind chlar o carte ERALDIC.A. A BASARABILOR. intitulatADescriptioTransylvaniae, Moldaviae et Valachiae" (Engel, Gesch. Se scie cA, in vecul de mijloc o mare d. Wal. 69). Acele mArci darA el le-a parte din mArci nobilitare erail ceea luat de unde-va dintr'o fAntana con- ce se numesce in eraldicA armes par- sultan. Orl-care sA fi fost insA acea lantes", figurae paronomasticae",a- fAntanA, in casul de fatA o intAresc decA pe pecete sag pe stdg figuraii doe fapte positive : lucruri al cArora nume, peste tot sail 10. Preceptele blazonului, dupA earl macar intru cat-va, aducea a-minte de numele Basarabei urma s aTh ca numele familiei nobile respective. Asa, armes parlantes" un cap negru; bunAOrA, dinastia regalA a Plantage- 2°. Impregiurarea cdinastia MusA- netilor avea in marca sa odrobitA, tescilor din Moldova era in adever o modesta plantA numitA latinesce ge- ramurA, o derivatiune din Basarabi. nista" si din care se fac mAturi. Aceste v. Mupt. figure paronomastice nu erag In Cosmograila lta Sebastian Min- o inventiune a feudalitatil, cAci ele ne ster (1541), in Illyricum"al lui Du intimpinA si la selbated :nu este in Cange (1746) si pe aiurf cele doe c a - fond alt-ceva decat asa numitul to- pete n e gr e, pe earl Hulsius le pune tem" al Pieilor-Rosil din America, o in marca Moldovei, sint atribuite Bos- asociatiune de idel propriA mintif ome- niei : nesci in genere. In acest mod, marca Basarabilor,dincausa elementuld fonetic arab, trebuia sA fi fost un cap negru, adecA un cap de A r a p.Oct- eine cunosce istoria blazonulul medieval, pOte sA afirme A-priori pe acest tr e but',chiar dacA n'ar exista nici un document in sprijinul afirmatiunii. Olandesul Levinus Hulsius a publicat la 1597 o mara a Teref-RomAnesci cu trei ca p e te negr e, si tot-o-datA o marcA a Moldovei cu doe cap ete negre puse in virfurf a doe ramuri SA fie dre printr'o confusiune intro incrucisate, iar ramurile, les ramaux", B a ni B a n ,fiind-ca in vechea Bos- se scie a insemnezA in limbagiul eral- nth, principil purtaii titlul de B a n ca dic derivatiune, adecA marca Moldovei si in Oltenia ? derivand din aceia a Terei-Romanesci Sag nu cum-va printr'o confusiune (Ist. exit.2.I, 95). de o altA natura Intre initialul B o s IatA cele doe mArcI : din Bosnia" siinitialulB a sdin

L AC H IA .M.OLDAVIA Basarabd? Sat 'Dote va fi fost in adever asa X Ore-cand marca Bosniei ? Ar trebui studiata sigilografia speciala a acestel tell. SA nu se ulte in Hulsius se ocupase in specie cu te- ori-ce cas cA,din tote regiunile ser-

2569 BASARABA 2570 besci, Bosnia este aceea unde s'a con- tumuli!! .,traffK ee. servat mai mult timp un element ro- fs mmumultill mlu WO

11111111111 manesc fOrte puternic, immigrat din iir Pannonia cam in secolul X, si cuprin- 1:* wI Ajp.' Tend nu numal ciobani, dar si capetenii, bunä-Ora acel cnez Markul", adeca Marco" cu articlul romanesc -/,de care se plangeat la 1401 Ragusanii Pe alte monete dela regele Ludovic, asupra carora atras atentiunea ca a apucat cu forta si nu lasa din amicul met d. D. A. Sturdza, acelasi mamä orasul dalmatin Almissa (Putzió, cap-negru nu ocupa scutul intreg,ci Cuomemup cp1.6crill, t. I, p. 35). La 1373 se afla numal la o parte sail de-desub- un district intreg al Bosniei se numia tul efigiel regesci, ceea ce represinta Romania-mare", Major Vlachia" (Mi- si mai expresiv triunifulcel jubilat klosich, Wander. d. Rum. 5). al Ungariel asupra lul Vladislav Basa- Dar sa. ne 'ntOrcern la marca Basa- rabd : rabilor. In Biblioteca imperiala din Viena se afla intr'o traducere germana ante- riOra secolului XVIII o colectiune de blazonuri facuta de unul numit Rub CiO, care ii da. titlul de eraldist (Wappen- herold) al imp6ratului serbesc Stefan Dusan (lanko Schaffarik in Drumm, t. 9, 1857 p. 348). Dna acOsta, indicatiune cronologica ar fi adev6rata, atunci noi am aye a face cu un monument eraldic tocmai de pe la 1340. In acea colectiune, marca Terei-Romanesci este din punct in punct ca la Hulsius. T6te acestea, neapörat, sint deja ce-va ; dar in cestiuni de o asemenea natura se cere cu ori-ce pret un isvor fOrte autorisat, cand e vorba mai ales nu de o mama particulara, ci de blazonul unel teri.Prima confirmatiune oficiala ne ofera numismatica maghiara. Acest cap negru nu pOtefimarca La 1368 Vladislav Basarabd recu- Siciliel, care va fi avut a face cu fa- noscuse suzeranitatea Ungariei asupra milia Anjou a regelui Ludovic, dar in Terel-Romanesci (Fej6r, IX. 4, p. 148, ori-ce cas nu avea a face de loc cu 210). Din aceiasi epoca exista monete TJngaria ;cu atat mai virtos un cap dela regele Ludovic, de diverse marimi, figurand alaturea cu efigia regesca, sat purtand .pe o parte cap negru: chiar ocupand scutul intreg, nu pOte fi marca vre-unui fabricant de moneta. Singura explicatiune seriOsa remane dara subjectio Valachiae", dupa cum presupuneati deja in secolul trecut ar-

2571 BASARABA 2572 cheologii unguri : hoc esse Mauri ca- Pecetea lui Vlad Dracul este : put, eoque subjectionem Valachiae no- tari autumant" (Schönvisner, Notitia Hung. rei num. p. 206). Numismatica maghiara ne da o marturia oficiala pretiOsa, dar numai externa, nu interna, adeca nu din partea Basarabilor,i de aceea ea tot inca nu ne multumesce pe deplin. Confirmatiunea, pe care o dorim noi, Pecetea lui Alexandru : ne vine pe o altacale,gratia unei descoperiri fAcute de d. D. A. Sturdza. Mai intait o observatiune prelimi- nara. Ori-cine a avut in mama crisóve muntenesci, n'a putut sa nu fie isbit de impregiurarea ca sigiliile lor pre- sintA nu o singura marca a terei,ci doe marci diferite :una cu vulturul, Catra acestea vom mai adauga, ca cea-lalta cu sfintil Constantin si Elena, intocmai asa se arla doe capete deja intrebuintate cand una, cand cea-lalta, pe pecetea lui Mircea cel Mare inteun cand ambele in cornpositiune. act din 1403 : duo capita humana co- Fata cu acésta duplicitate,lucrul ronis ornata" (Hurmuzaki, Documente cel mai natural este de a admite ca t.I, partea 2, p. 825, nota 4). o marca era a Statului, cea-lalta a di- Negresit, aceste capete se deosebesc nastiei. A Statului fiind vulturul, care de Arapii lui Hulsiusi ai lui Rub- singurul figureza pe sigiliile cele mar] CiC, dar ele se deosebesc cel putin tot atirnate, pe sama dinastiei reman sfintii pe atata si de figurelesfintilor Con- Constantin si Elena. Dar sfintil Con- stantin si Elena de pe pecetile din se stantin si Elena ce atelaface cu coif XVI si XVII. Numerul capetelor dinastia Basarabilor? SA se bage de este indiferent, cai ramura dela rnij- sama a este tocmai o dinastia,care loc, de vreme ce si la Hulsius este o pina la a doua jumatate a secolului marca numai cu doe capete si cu ra- XVII n'a avut in curs de cinci secoli muri. Indiferenta mai estesi gatéla nici un membru cu numele Constan- de cap, de óra-ce se deosebesc intre ele tin", ast-fel ca nu sfantul Constantin in asta privinta chiar cele doe peceti ar fi fost dispus s'o patroneze. de mai sus. Acestea hind indiferente, Acuma vine descoperirea d-lui Stur- marca dela 1431 devine tocmai ce-va dza : un act dela Vlad Dracut sidoe intermediar intre fasa cea de tot veche acte dela fratele set Alexandru, ambii cu capete negrei intre fasa cea noua fii aT lul Mircea cel Mare. Actele sint cu sfintil Constantin si Elena. anteriOre anului 1444, far cele dela A- Inainte de a se fi metamorfosat de tot lexandru sint anume din 1431. in sfintii Constantin si Elena, cele doe capete dela 1431, sat mai corect dela 1403, at trecut printr'o lungire trep-

2573 BASARABA 2574 tathi ramura s'a prefacut intr'un ar- monetele regelui Ludovic, ceea ce era bore, dupa cum d. Sturdza o constata suficient pentru arrnes parlantes" ; forte bine pe urmatOrea pecete dela apoi doe capete negre unul linga al- Tepes,fifullui Vlad Dracul tul, adeca ce va ca in marca Musate- senor ; apoi treT capete negre ea la Hulsius si la Rub6i6; apoi capul al treilea transformat inteo ramura Inflorita Intrecele-lalte doe capete, t6te perclend tipul negritén, ca pe sigiliele din 1403-1431 ; apoi sub capete adaogendu-se o parte din corp, far ramura cea inflorita prefacendu-se in copacel, ca pe sigilullui Tepe; Nu sint Inca nici aid sfintii Con- apol corpul lungindu-se etc. etc. pina stantin si Elena, dar nu mai e departe la figura sfintilor Constantin si Elena. pina la dinsii. Capetele de pe sigiliile In ori-ce problemä din archoologia lui Vlad Si Alexandru-- gice d. Sturdza figurata lipsa unef verigi dela rnijloc capeta trup, insa nu pe deplin,ci impedeca nu numal de a lega ambele numaf pe tref patrare, lasigiliilelui capete ale lantului, dar chiar de a re- Vlad Tepes, si se desvOlta la urma in cunOsce cacele capete apartin unul trupurile in tregi ale sfintilor Constantin singur lant. Inteun asemenea cas fie- si Elena pe sigiliile posteriOre" (Sturdza, care capét se studiezain deosebi ca Dare de sarna p. 10). ce-va strain unul altuia ,Osindu-se, Ce resulta de aci ? Resulta a A pentru fie-care in parte multe analogii rapii, capetele cele negre,fie unul, carf totusi perd ori-ce valOre din data fie mai multe, singura emblerna eral- ce, prin aflarea verigei celef dela mij- dica potrivita a Basarabilor, s'ati trans- loc, se reconstitue totalitatea lantului. format pas la pas in sfintif Constantin Doe figure in felul sfintilor Constantin si Elena, trecend prin mai multe trepte si Elena de pe sigiliile romanesci se decat zimbrul pentru a ajunge boti si ved pe monete sila Bizantini,si la vulturul pentru a ajunge corb, dar tre- Serbi, si la Unguri,ieine mai scie cendu-le pe temelul aceluiasTprincipiti, pe unde ;in acelasi mod in Portugalia, principiul:ca poporul, cand o pole face, in Sicilia, in Poloniai pe aiuri se ne- inlocuescetot-d'a-unanotiunile mai morose pe marcf capete-negre ;ast-fel rare saa mai putin cunoscute prin no- dinteo parte si din cea-lalta se puteati tiuni mai familiare : boul e mai fami- face cu multa eruditiune nesce apro- liar decat zimbrul, corbul e maf fami- pieri fOrteingeniOse, a carora lipsa liar decat vulturul, sfintii cef serbato- de temeiti se invedereza insa pe data toriti mereti sint mai familiari decat ce regasirea verigei celef dela mijloc Arapil. restabilesce la Romani in specie strinsa Evolutiunea marcii Basarabilor cat6. filiatiune intro capetele cele negrepi dart, sa se fi operat cam in urmato- intre cele doe figure. Acesta filiatiune rul mod : ar fi rémas ascunsa färä descoperirea de'ntaitl un singur cap negru ca pe d-lul Sturdza, o descoperire inastep-

2575 13ASARABA 2576 tarea cariia sfintii Constantin si Elena intocmal ca cele publicate de Boliac erati o nestrabatuta enigma in marca (Daco-romane No. XXII), care nu a- Basarabilor. rata de unde le-a luat,i anume doi Post-scriptum. Cele de mai sus Arapi intregi,goi, fara legatura,In- erallscrise,cand d. Dim.Sturdza, tori cu spatele unul catra altul, bratul in sedinta Academiei Romane din 12 stang al fie-caruia find radicat in sus, Novembre 1893, a comunicat o carte ast-fel ca ambele se unesc incrucisan- care (lice d-sa din campul indoe- du-se in nivelul capetelor, Tara, bratele lilor l'a fäcut sä intre in acel al rea- drepte sint läsate in jossi piciórele litatii" Intru cat privesce capetele de aü aerul de a danta". In acest mod Arapi din Levinus Hulsius. Este anume cercetarea nOstra despre blazonul Ba- descrierea Con3iliului dela 'Constanta, sarabilor primesce o noua stralucita ftl cuta de catra Ulric de Reichental la confirmatiune, printr'un document au- 1417, nu numai ca martnr ocular, dar tentic din epoca lui Mircea cel Mare Inca dupa o insarcinare expresä din si a 1111 Alexandru cel Bun, dovedin- partea municipalitätii de acolo, in andu-se tot-o-data c ant numërul cape- chivul cariia s'aidepus atunci ma- telor precumi proportiunile corpului nuscriptul original. Dupa 1450, adeca erail supuse la variatiuni chiar in sidupa descoperirea tiparului, opera lui nul dinastiei, lar cu atat mai virtos Reichental fu tiparita, la Augsburg ; in totalitatea castei Basarabilor. dar acea editiune devenise inscurt timp atat de rara, incat la 1536 a re- VI. S A R A BIT At FOST CUNOSCUTT tiparit'o tot la Augsburg Enric Steiner, VECIN1LOR SUB PORECLA DE ARAB I. in-folio sub titlul :Das Concilium so zu Constantz gehalten istworden". 22Arab" este un element eraldic al AcOsta a doua editiune, devenita si ea numelui Basarabd, dar mai alesal forte rara si forte scumpa, este aceea formei celei vechi Saraba, de care pe care d. Sturdza a daruit'o Acade- se deosebesce printr'o singura consOna. nfiei Romane. In cartea lui Reichental Inainte darn, de a fi devenit Basarabi, numile propril sint mal-mai tOte des- adeca inainte de a'si fi aglutinat titlul figurate, cel putin in textul cel tiparit ; de Ban", Sarabii cata safi avut adevërat importanta insä nu este no- deja pe peceteai pe stegul lor capete menclatura personalä, ci partea cea fi- negre sat' un cap negru. Numele si gurativa, in care nu incapea nici erori emblema trebuiat de o potriva sa le de pronunciatiune, nici acelea de tipar. dea In ochii tuturor vecinilor un as- Intre mai multe steme, copiate de a- pect de Arapi, itocmal acesta o trA Reichental la 1417 de pe stOgurile constatase celd'intaitd. Bezsonov in celor veniti la Constanta, se aflagi poesia poporana epica serbi bulgara, do6 steme princiare pe cari le adusera unde f6rte adesea Romanii sint numiti cu sine representantii oficialiai Ro- Arapi (Rybnikov, Hapofkargr 61,wfau maniei : die Walachie". Ambele sint p. CCCXXX sq.). sub o corOna ducala si 'n ambele ne Nu voesc a reveni aci asupra celor Intimpina de o potriva cape t e de desvoltate pe larg In Istoria critica" ; Arap I,cu deosebirea numai ca pe volu semnala insa ce-va not. una sint trel capete negre intOrse spre Cazacilcei ruteni din Ucraina nu stanga, pe ceadalta doö figure aprope puteat sa alba a face cu Basarabii

2575 13ASAIZABA. 2576 dela Olt ;dar incepend din secolul XVI Variantul al seselea : ei au fost mereü incontact cu acea parte a Moldovei,cL.iia din timpul Acolo pe Marea-negra, pe o Wrá alba, nséde luminosul pimulet,tristtijelitor, stUpanirii muntenesci acolo insecolii privind departe la luck]] Maril-negre. cad XIV §i XV, de pe cand Mircea cel nu va fi bine pe Marea-negra :se radica din Marei Vlad Dracul erat Domni pina fundul valurl dusmanescIi imprastia in la gurele Dunarii, Ii remasese numele trel partl luntrilecazacesci, asvarlind o de Basarabia", dupa cum o spune parte din ele in garla Dunaril, imping-end pe a doua parte spre tera Or abOsca (u deja Miron Costin in poema sa polona: zernliu Orabstku), Or pe a trela parte, ne- Giurgiul §i Braila sint eterne suve- sciind cesa.'1mal fack o innOc6, in mijlocul niri ale acelor domni muntenesci Ba- Marif...a sarabi, carl stapftnisera o parte a Bul- gariel §i peste termul Marii unde s'a Variantul al §dptelea se incepe ca §i Nit numele B a sarab i e I"(Arch. cel al optulea, cu deosebirea numai nä ist. I, 162). in loc de Ora Arabësce este t6ra Dd. AntonowicziDragornanov au Orabe"sca(uzemliu Orabsikulu) ca §i publicat in clece variante o balada po- in variantul al sdselea : porana rutdna de pe la finea secolulul Variantul al treilea : XVI, intitulataAlexe Popovici §i furtuna pe Marea-ndgra"(HoToputrecKia Pe Marea-negra, pe o parà alba, suspina cu jale luminosul §olm; e trist §i privesce Ann Maaopycercaro napma,I, 176 ingrijit la Marea-nogra, cad nu va fi bine 208), unde este vorba anume despre pe Marea-negra ; s'aii intunecat pe cer bite acea Basarabia dela Nistru. stelele, aü acoperit noril jumatatea lunel, Primul variant se'ncepe a§a : §i din jos sufla, vintul cu furia imprMtiAnd in trel parti luntrile cazacescl :a dus o ,,parte spre Ora Agar es C (v zemllu A- Acolo pe Marea.ridgra, pe o pOtralba garskul, a doua parte a inghitit'o garla Du- Ode un soim luminosisuspina Cu jale, naril, a trela parteunde sä fie ? se 'n- privind ingrijit la Marea-negra. Nu va fi neca in Marea-nOgra,... bine pe Marea-nOgra, cad furtuna cea rea se radica, impra§tiand in trel 041 luntrile cele volnicesci ale Cazacilor :o parte din In fine, in variantul al patrulea t6ra ele spre Ora Bilar a p ds ea (u Bilarapsiku Agaresca Rste amplificata in Ora A- zemliu), a doua parte in garla Dunaril, a garaneisca" (v. Agaranisku zemliu). trela parte in mijlocul Maril-negre..." Precum xedeti, naufragiul se intam- pia,pe Marea-n6gra, aprópe de gurele Variantul al optulea : Dunärii, faá CU termil Basarabie I. Din Basarabia", prin o schitnbare Acolo pe Mama cea vinatá, pe o pétra fonetica nesinatita, balada de mai sus, alba, Ode luminosul soirn cu ochil stralu- dupa, primul sell variant, a Mout Bi- citori; el 10 pled, in jos capul ei suspina lara pia", ceia-ce insemndza Alba-ara- cu jale, privind la sfantul cer, cad intune- recul a acoperit jumatatea sOrelul, jumata- bia" ;din acestä, Bilarapia", omiten- tea lunel,i .se incepe furtuna pe Marea du-se initialulbil,considerat ca un cea vinhta, se radica valurl din fundul math simplu epitet de alb, a remas in Ira- si imprdsti a. in treI partI luntrile cazacesci: iantul VIII numai Arabia", de unde due o parte din ele in Dunärea cea lini§tita, apoi in variantul VI §i VII a e§it o imping a doua parte spre tera Arabésca (v. Arabsiku,zernliu), innEica a trela parte in forma mai corupta Orabia" ; in sfir§it, mijlocul Maril... numele Arabilor" amintind imagina- 40,855. III. 15

2577 13ASARABX 2678 tiunii poporane. prin asociatiunea de ftBasarabii posteriori, li aveat cui- idei, pe al Agarilor" sat Agarenilor", bul lor in muntii Hateguluii ai 01- ambele aceste numi aplicandu-se d'o teniei, caci ad, in giurul Drobetei si potriva la pbgani si mai ales la ma- al Sarmizegetusel, fusese centrul Sta- hometani, iata ca in loc de Arabia" tului lul Decebal,'far prin urmare si sat Orabia" ne intimpina in varian- al castei celei nobilitare.Hategulsi tele III si IV Agaria"i Agarania". Oltenia sint tocmal regiunea pe care, Este o procedura identica cu acela sub raportul idrografic,o represinta prin care,intr'oepoca mai veche, riul Jiiu, isvorind din Hateg istra- Serbii §i Bulgaril a rabizat pe Ba- batend apoi pe linga Vulcan pentru a sarabil dela Olt ;o procedura insa pe serpui in lung prin IntrOga Oltenia. care balada rut6nä, gratia numerOselor Ei bine,ingeografialui Ptolemet sale variante, ne permite, ca0, clic Jfful n'are alt nume cleat :zaw' Aged- asa, a o pipai de asta-data cu degetul, ficov noratag, literal de Arabibus flu- urmarind pas la pas tOte fasele succe- vius", adeca : riuI care se pogOra din sivel sale transformatiuni. Daca o scurth tOra A rabilo r", pe cand Dunarea cunoscinta cu Basar abi a cea dela este zlotvoOliog nozattOg,Oltul gurele Dunarii at permis Rutenilor a TagnoTasag, TemesulTifltaxog no- o preface in Arabi& si apoi chiar 'valid; etc. in Agar i a, cu cat mai virtos Ser- Dam mai jos sectiunea corespondinte bit iBulgarii,pusi in contact cu din atlantele lui Ptoletnet, luata dupa Basarabil §i mai intaiu ea Sarabil pretiosul manuscript din secolul XII, dela Olt in curs de mai multi secoli, cel mai vechiu din cele cunoscute pina trebuiat neap6rat sa urclesca asupra acum, descoperit de Sevastianoff la acestor Arabi din Dacia o vasta te- Vatopedi in Atos (Géogr. de Ptolémée, gtura de complicatiuni ! Bezsonov ne-a 1867, p. LXXVIII). indicat abia cate-va puncturi; restul Fiind-ca editoril lui Ptolemet citesc urmezasalstudieze altil. tot-d'a-una;xcei-c1 C.PailZvoc novajuoii, Vom mai adaoga in trécët, ca pinã cata sa facem urmatOrele observatiuni astacli numele cel legendar al B asa- paleografice asupra manuscriptului : r abiellainvecinatii Ruteni este 10. De cate ori prepositiunea xcei-ix nu Biso v a Arapi a, literalmente Ara- se unesce prin elipsa cu vorba eel ur- bia dracului"(Zelechowski, Ruthen. meza, manuscriptul ii da regulat ac- Wtb., I, 31). centul, pe and in casul de fata accen- Ceeaces'a intamplat Rutenilor, tul lipsesce pe charta ca si'n text (p. ceea ce s'a intamplat Serbilor si Bul XXXIII), ceea ce dovedesce ca nu garilor, nu putea sa nu se intample pOtefixcerce `Pafl-",cieste luxe si mai de'nainte tuturor nOmurilor in- 321ea,8-". vecinate cu Basarabif, adeca tOte tre- 20. Atat in text precum qi pe charta bulat de asemeneasalarabiseze mai se vede -flow fart, obicinuita abrevia- mult sat mai putin ;i intru cat in- tiune suprascrisä pentru finalul-os,ast- ceputul Sarabilok se infunda in fel ca este arbitrar de a citi -ficovog. epoca dacica, de pe atunci deja ar 30. In text acest -flow nu e accen- put6 sa ne fi remas in istoria vre-o tat de loc, Tar pe charta accentul este urma de acest fenomen. dubios, caci copistul trage de 'ntaiu o Sara bii lui Dione Crisostom, ca liniuta din virful lui ft spre a forma

2579 13ASARA13X 2580

un 413s pe a din ce, i dupa aceea se r a bi cu mai multT secoli inainte de resgandesce §i se intOrce spre co accen- Serbi §i de Bulgari.In ori-cecas, nu- tandu'l cu un lung igaelig,o nedume- maI prin S a r ab idin Dione Crisostom rire care probdza ca in original lipsia se pOte intelege xa-c) 'A e d fiv ao- accentul. vatuig" din Ptolemeb,§i ac6sta este Lectura dara cea maf corecta este : punctul cel esential, dela care putern xae 'Aecificov ncruccp,dc, uncle noi Corn- trece d'a-dreptul la una din cestiunile pletam pe /Tow prin nominativul 7L0- cele mai interesante in istoria Basa- zap,dg, dupa, cum, tot la:norninativ sint rabilor. puse si cele-lalte riurf.

4.5 45

Ptolerneiiscriea pe la 170, peste VII. IMPEPATII FiLIPI LICLNIU AU vr'o 50 de ani dupa, Dione Crisostom. FOST DACT DIN CASTA S ARABIL 0 R. Dione Crisostom fusese el insusf in Da- Despre impëratul roman Filip dintre cia, uncle cunoscuse casta cea nobili- 244-249, acela sub care Roma iI tara a aSar. bil o r. Ptolernet, traind serbase jubileul de 1000 de ani §i care departe in Alexandria, putea sa culega a fost cel intalu impörat cre§tin, fan- numai nesce informatiuni indirecte, ex- tanele istorice sint forte putine. Toti tra-dacice, dar tocmal de aceea nof ii se unescailda porecla de Arabs", datorim cunoscintacelef mai vechf A r ab ul ; dar de ce Arab" ? cefel transformatiuni a Sara or in A- de Arab" §i do uncle ? r a b Y. Guca JiTuluf fiind pe charta lui Bizautinul Zonara ne spune cFilip Ptolemeti fata 'n fata cu Misii din orasul era din regiunea Bostref in Palestina, Ratiaria : `Patuaeia 111v065v, este prolia- unde a si fundat ora§ul Filipopole. Ce- bil cfantana lui Ptolemeil IsI luase dren insa lice cacea Bostra, de unde Pe ''-deafiEs din Oltenia dela MisT,earl, era Filip, se afla nu in Asia, ci in Eu- ocupand regiunea Slavilor meridionali ropa, adeca Filipopole din Tracia.Ce- de astadi, vor fi nurnit astfel pe S a- dren traia in secolul XI, Zonara qi mai

2581 BASARABA 2582 targit cu un secol. Despre fundarea ni-o spune Strabone (XVI, c. II § 20), Filipopoleide catra imp6ratu1 Filip siprin urmare numele lor putea sa mai vorbesc Cassiodor din secolul V fidevenit un simplu epitet pentru si Iornande din secoIul VI, amindoi ori-ce bandit ; Ina o pun in Europa: Philippus ur- 20. Din grecul wecep4v se formase in bern nominis sui in Thracia constru- latinitatea vulgara t r a cho nes cu sen- xit" ; ba Iornande (Surnrna temporum, sul de ascundöturi sub paminti chiar 283) mai adaogei numele cel curat cu acela de balauri. Vilhelm de Tyr, tracic al acestui oras :Pulpudeva". vorbind despre regiunea Trachonitei, Toti insa de o potriva uita, ca orasul clice : Videtur nobis a traconibus dicta ; cel pretins fundat atuncea, fieFilipo- tracones enim dicuntur occulti et sub- pole din Tracia, fie Bostra din Asia, teranei meatus, quibus ea regio abun- existasera cu mult mai de'nainte. dat..." Inteun glosar din evul mediti : Fantana cea mai importanta, intru Traco idem est quod via subterranea, cat e scrisa numal cu un secol dupa vel ubi habitant dracones fantastici..." mOrtea lui Filip, este Aurelius Victor. (ap. Du Cange, ed. Carpent. VI, 625). In capitolul 28 din cartea sa De Cae- Deci,prin Trachonites" Aurelius saribus" el dice : M. Julius Philippus Victor nu trebuia neapërat sa alba, in Arabs Trachonites, sumpto in vedere tera Trachonita,ci putea sa consortiumPhilippofilio,rebus ad inteléga originea cea hotesca a lui Fi- Orientem compositis, conditoque apud lip ; sat mai bine, profitand de porecla Arabiam Philippopoli oppido, Romam Arabs" el putea sal acate un epitet venit." Deci orasul cel fundat era in in legatura cu hotii din Arabia pro- Asia, dar nu Bostra, ci o alta locali- prit disä. Nol gicem de o cam data tate, pe care se pare a asidesco- putea", fArn, a afirma a asa a si fost. perit'o d. Waddington in ruinele satu- Pentru afirmatiune se cere o proba ; lui §ehebe din Hauran (Sur l'empla- sio asemenea proba cine ore póte sa cement de Philippopolis d'Arabie, in ne-o dea mai cu temeiu decal insusi Revue nurnismatique, X, 56 sqq.). Desi Aurelius Victor ? satulehebe nu se afla tocmai in re- Noi am vèclut mai sus a pasagiul giunea numita la cei vechl Trachoni- din Iornande n'a fost inteles numai tis", Tecezwartg, Tecev.ovizat ''./igaiSEs la sinumai fiind-ca nu se pusese in ala- Ptolemeii, totusi archeologul frances turare cu un alt pasagiu corespundö- crede pe deplin confirmata prin acestä tor tot din Iornande. Pasagiul din Au- descoperire originea lulFilip anume relius Victor, de asemenea, nu pOte din acea provincia, adeca crede ca asa fi inteles cleat alaturandu-se cu un alt trebui sa fie inteles textul lui Aure- pasagiu corespundotor tot din Aurelius lius Victor : Arabs Trachonites". Victor, si anume capitolul 28 din car- Mai intaiti, Trachonites" sat tra- tea sa De vita et moribus", unde de- chonites" majusculul T apartine edi- spre originea impèratului Filip se dice : torilor moderni, lar nu paleograflei Is Philippus hurnillimo ortus loco fuit, 'Ate sa nu insemneze alt-ceva decat patre nobilissimo la tronu in du c- hot" sail fecior de hot", nOm de t ore .. ." haiduc" ;i acesta In do6 feluri : Iota, darä in loc de :Trachonites" 10. Locuitorii Trachonitei erati ve- latronum ductoris filius", fiiul unuf stitl departe prin hotiile lor, dupa cum capitan de hoti."

2583 BASARABA 2584

In acest pasagiu ne mai intimpina rile Carpicus Maximus" si Germani- un nobilissimus" fOrte caracteristic. cus Maximus", urmate la 243 de un Cum putea 6re sa fie nobilissimus" triumf. Nu e inca tot. La 247 Filip un bandit ?'apof fliul unuY nobilis- infiinteza in Dacia o monetarit propria, simus" cum Ore sa fi fost humillitno ceea ce este o mare gratia imperiala ortus loco" ? Este invederat ca papa- dovedesce tot-o-datt o stare corner- giul intreg trebui sa fie tradus: Acest ciala inflorita a provincia Pe aceste Filipa fost nascutinobscuritate, monete dacice" figurOza Dacia ca o fiind-ca tatal set, desi de un nOm ilu- femeit intre o aquilt si un leü, cu nu- stru, totusi se facuse capitan de hoti". merele Legiunilor V si XIII, tinend Siatund nobilissimus" din pasagiul intr'o mana sabia dacica cea incovo- aldoilea ne va da ocheia pentru iata intocmaf ca pe bas-reliefurile Co- Arabs" din pasagiul Intaiu, daca in lumnef Traiane, bar in cea.lalta un stOg. adevOr Arabs", dupa cum ne vom Sabia cea dacict nu se vede decat nu- incredintaindata, nu este alt-ceva mai pe aceste monete ale lui Filip. Pe decat numele Saraba" al castei celef unele exemplare Dacia pOrta tiara sat aristocratice din Dacia, virorum no- bonetul cel frigian, simbol de libertate. bilissimorum" din Dione Crisostom. Pe altele,nof citim :Dacia Felix". Pina aci nof am stabilit numai po- Locuitorii Daciei isicreasera chiar o sibilitatea ca Filip sa nu fi fost de loc era proprit dela impëratirea lul Filip,

2)Arab" in sensul geografic al cuvintu- num6rand anul 247 ca celintâifl, i luI ;dar o punt posibilitate. De aci acOsta era a durat acolo cat-va timp inainte urmOza argumentatiunea, cum- si sub urmasif lui Filip : Decit, Vale- ca, el a fost in realitate D a c. rian, Emilian iGalien (Katancsich, Rolul acestuf impörat in privinta Istri geographia, II, 347). Era un fel Daciei n'a fost Inca destul de studiat. de renascere a Dacief, operata sub Fi- Usurpand tronul imperial dupa, mace- lip inscurtul intervalde vr'o trel lul luf Gordian III in rösbolul contra ani. Persief, Filip nu'si maf bate capul cu Ce indemn sit fi avut un Ar ab din Asia,cedéza, Persilor Mesopotamia, Asia de a face tOte acestea pentru Da le-ar fi cedat la nevoe si Arabia, se cia ? Intrebarea e cu atat maflegit- intOrce in Europa, serbOza, in Roma ma, cu cat pentru restul Imperiului jubileul cel mare si apoi... apois'ar Roman Filip n'a facut nemic, sat nu parO ca nu se mal gandesce decat nu- va fi facut decat acel oras din Hau- mai la Dacia. Dupt ce perduse cu ne- ran despre care vorbesce d. Wadding- pösare o mare provincit asiatica, el ton, desi insusi d. Waddington ne face tine ca Dacia sa nu fie nici macar a banui ca orasul in cestiune, negresit turburata de barbari. La cea de 'ntait sub un alt nume, existase acolo deja ocasiune Filip last in Roma pe flub sub imp6ratul Marc-Aurelit (161 180): set numit de asemenea Filip,inain- sur les dix inscriptions que j'aico- téza cu o armata in Dada, se lupta piées a ChOhebO, il y en a une d'une cu o invasiune germanica, maf ales cu Opoque incertaine, une d u r bg ne de Carpif, invingei linistesce provincia. Marc A ur le..."(lococit.p. 62). AcOsta n1 o spune Zosima (I, 20), dar Inca, o data, de unde o asemenea dra- si mai cu autoritate monetele cu le- goste exclusiva, a lub Filip pentru Da- genda Victoria Carpica" lcu titlu- cia? Fiind-ca acel A rab nu era din

2585 BASARABA 2586

Asia, ci era un S ar ab a,un nobi- imperium, quum sevelletvideri a lissimus" din Dada, din provincia lui Philippis origin em trahere". Traian ;i despre acésta,ca ultimul Acest text este nec-plus-ultra cate- argument decisiv, vom da acum un goric. TOM lumea sciea ct Licinit era text, care a scnpat cu totul din ye- Dac, ba Inca barbar din Dacia ;dar dere d-lui Waddington si celor-lalti is- tog trebulati sa scie nu maI putin ca torici al imperatului Filip. el 10' urea originea némului la Filip Dintre imporatii pe cari I-at luat Arabul, pe care insusi Julius Capito- Roma din Dada, cel mai celebru a fost linus 11 numesce Philippus A r a b s" ; Licinit,cumnatul lui Constantin eel Si trebuia s'o scie mai ales Constantin Mare si inversunatul dusman alcre- cel Mare, cand 11 deduse pe soru-sa in stinilor. FäntAnele sint unanime asu- casntoria. Inrudirea insa intre Liciniü pra originif sale :Licinius imperator §iintre Filip nu putea sYLfifost in est factus, D a ci a oriundu s" (Eu- rapt decat identitatea de eastti : amin- trop.); vdn-O daxiag depcjp,Evog" doi Sarabi. Elementul cel mai resi- (Socrates Scholasticus).§i se me a- stinte contra dominatiunii romane in daoge cn era un barbar, un om crescut Dacia, S arab i I, flOrea Dacilor de alta sinftscut departe de oraseagraribus data, par a se fi tinut tot-d'a-una re- plane ac rusticantibus, quia ab eo ge- trasi, departe de cultura cea curat la- nere ortus altusque erat, satis utilis" tinn a oraselor :de ad tatAl lui Filip (Aur. Victor). Despre Licinit darn este ne este descils ca un hot de codru, necontroversabil a a fost natione iar Liciniti ca un teranolu. Mtn bar- Dacus", ca sä vorbim in stilul inscrip- bar pentru urbanitatea roman6, S a tiunilor.El bine, acest D a c Liciniü r abii se destingeall totusi prin trn- clicea a se trage din némul lul Filip aura caracteristicn de afitoti forte A r abul; 'farprin urmare una din mnndri :superbus": qice Capitolinus doe :sail Liciniü a fost Arab din Asia, despre Filip.Asupra acestei trasuri ceea ce'l peste putintä,sailFilip a caracteristice noi vom reveni mai jos. fost Sarab a din Dacia, dupn cum Originea dacica a imperatului Filip am vequtdliarétai faptele sale. §isensul poreclei sale Arabs" fiind JuliusCapitolinustrnia sub Con- lamurite, nu ne va fl greti acuma de stantin cel Mare, cnrula I-a si inchinat a explica greséla acelora carT Ii adu- scrierile sale. In viéta lui Gordian III ceat din Bostra", o greseln fOrte in- (c. XXXIV) la sfirsit, tome in pa- structiva prin aceea ca pinn si ea, bine sagiuluncle se adreséza, cntra Con- intelesa, servesce a coufirma adeverul. stantin cel Mare, Capitolinus vorbesce Ca Dac, Filip era un Traianensis", despre o inscriptiune in care se men- era din Provincia Traiana", si o alu- tiona a Gordian fusese invins de Fi- siune la acésta catn sn fi fost in vre-o lipi,adecn de impératil Flip Arabul fantanacunoscutn IneYLBizantinilor srfilul seu Flip ; apoi adaoge ca se lnainte de Cedren si de Zonara. Din (Ace cuin-cLiciniü, cand ajunse im- data insn ce porecla Arabs" era luatn perata distrusaceainscriptiune, in sensul geografic, Bizantinil trebulati fiind-cael,Licinit, pretindea a se vrénd-nevrend sn caute anunie In Ara- tragedin ndmul celordoi Filipi" : bia vre-un oras cu nurnele lui Traian, //Quern titulum evertisse Li cinius sin'aiiputut sYLensifisca acolo decat dicitureo ternpore quo est Inactus numai unul singur, cad numai unul

2587 BASARABA 2588 singur exista : Nova Traiana Bostra", sa e departe de a fi suggestivd. Marin care pe monetele sale 'Arta legenda : sat ne-Mafin, tatal lul Filip a fost un NEA TPAL1NH BOXTPA (Mionnet, Saraba din Dada, dup a. cum un Descr. d. medailles, V, 579 sq. ; Eckhel, Saraba din Dacia a fosti .0,01 cel sir,500 sq.). Fara acest TPAIANII" necunoscut al Jul Licinin, ambil din nimenuf n'ar fi venit in cap sa aduca regiunea cea caracterisata,de catra pe Filipdin Bostra,cil'arfilasat Ptolemen prin xae'Aecificov7.- simplu cu porecla sa de Arabs". Orf- saftdc., ce porecla insa safiavut, staruinta lui Filip de a radica Dacia 0 pretiosul VIII. ALTI SARABI IMPARATI ROMANI. text al lul Capitolinus demonstréza ca, el era Dac. Dominatiunea romana, in urma cu- Confusiunea intre doe regiuni t r a - ceriril Daciei nu extenninase acolo nici ian ense ca Dacia"i Bostra" ne poporul de jos, pe cel perosi", capil- amintesce ce-va absolut de aceiasi na- latos", nicf casta cea aristocatica aad- tura, la Ammian Marcellin. Dacia era ciulatilor", S a r ab a s", ba nicf chiar provincia lul Traian" ;Spania era in sinul acestel caste dinastia cea re- patria luf Traian" ;de aciunul si &ck a luf Decebal. Filip, un S ar a b a acelasi Traianensis", Paulus Notarius, ordinar, adeca nedinastic, apuca, seep- persona& important sub imperatul trul imperial la 244. Peste 17 ani, la Constantin,este numit la Ammian 261, pe fostul tron al cuceritorului Da- Marcellin in cartea XIV :ortus in cia' se urca un alt Dac, dar nu S a- Hispania", far in cartea XV :natus r ab a ordinar, ci tocmai dindinastia in Dacia". Un alt qui-pro-quo cam de lui Decebal, anume Regillian :gentis acelasifel ne intimpina in privinta Daciae, Decibali ipsius, ut fertur,af- imperatului Carus, despre care nu se finis"(Treb.Pollio, XXX Tyr. IX). sciea daca a fost de origine din Pan- Acésta invedereza pe deplin puternica nonia sat din Africa,fiind-ca, se con- persistinta a Sara bi 1 o r in Dacia un fundasera,termenifPannonius"si secol §i jumatate dupa mOrtea lui Tra- Poenus" (Vopisc., Car. IV). ian. Ce-va mai mult ; peste vr'o qece D. Waddington sustine ctatal im- anl dupa Regillian imperatul Aurelian peratului Filip, nobilissimus latronum retrage din Dacia administratiunea ro- ductor" al luf Aurelius Victor, o manailegiunile, lasand pe cel-lalti expresiune care,fie 4is in parentesi, locuitori in voia furtunelor : dar elene amintesce cuvintele lui Vopiscus mentul eel nedomolit al S a r abilor despre imperatul Proculus : domi no- remane nestramutat acolo,i, dupa ce bilis,sed majoribus latrocinantibus" Roma perde cu totul Dada, doi din- (IV Tyr., XII), d. Waddington sus- teinsif mai isbutesc a deveni impëraT tine ca acel tan, se numfa Marinus". Romani: la 307 Licinin, despre care gica a fost apoteosat in Filipopole s'a vorbit deja, lar la 305 Galerin. cel din Hauran. Lucrul e cu putinta, Se repeta mereti cimperatul Gale- cu atat mai mult ctocmai acolo nu fin a fost näscut in Dacia cea noua se sciea ca el fusese bandit. Noi läsam sat a lui Aurelian nu departe de Sar- dara in picióre tot ce spune d. Wad- dica, adeca aprópe de Sofia, in Bulga- dington despre monetei inscriptiuni ria actuala, fiind-ca Eutropius (IX, 22) ou 8E2 1114PIN27 desi argumentatiunea clice : Maximianus Galerius in Dacia

2589 BASARABA 2590 haud longe a Sardica natus". In pri- singura apa cu colonii romani. Daca vinta lul Galeria, o fantana mult mai dara Galeria arfifostdintreace- sigura decat Eutropius este Lactantius, §tiia,Lactantius nu putea sal nu- contimpuran cu acest principe, nu po- mesa, barbar a Romano sanguine sterior ca cela-lalt,i carele ne spune alienus". fOrte lamurit ca Galeria era din Dacia A-posteriori, Galeria era fOrte man- cea veche sat a lui Traian, de unde dru de originea sa. Pe cand altiiIi muma-sa fugise cu dinsul trecénd Du- porecliat cioban", armentarius", dupa i-Area de'naintea unei invasiuni a Car- cum Viceat luf Filip haiduc" §ilui pilor, §i prin urmare putea a. fie cre- Licifliti badaran", insu§1 Galeria pre- scut in Sardica sat pe aprOpe, dar nu tindea a fi dintr'un nem fleesc:diis fusese nascut acolo. Lactantius mai oriundus" dupa Lactantius, sat un ném adaoga ca Galeria nu era Latin,ci de balaur : matre compressa dracone" barbar din Dada cea veche, §i anume dupa Aurelius Victor. indigen, adeoa Dac, de vreme ce fugia Consideratiunile de mai sus ar fi ele de'naintea navalitorilorstraini.Iata singure destul de ponderdse pentru a chiar textul: Inerat huic bestiae na- ne indemna sa credem ca Galeria, ca turalis barbaries et feritas a Romano piprietenul set Licinit, a fost din ca- sanguine aliena. Non mirum, cum ma- sta Sarabilor; dar ce-va §i mai ho- ter ejus Tr an sd a nu vi a na infestan- taritor este insu§i numele Galerius". tibus Carpis in Daciam novam trans- Daca nu s'ar sci cu certitudine ca a- iecto amne confugerat" (De mort. per- cest imp6rat a fost Dac, numele set secutor. IX). De ad se explica amicia ))Galerius" n'ar aye nici o importanta sa cu Licinit :oreteris conturbernii deosebitacand se scie insä ca el era amicum et a prima militia familiarem", nu numai Dac, dar Inca se pretindea pe care dinsul l'a ajutat a se urea pe a fi de o origine ilustra, atunci ne is- tron, ast-fel ca in acelaqi timp Roma besce impregiurarea ca Galerius" in- avea doi Dad impörati. semneza tocmai pileatus", derivand Despre Licinit not' scim di a fost din galerus" sinonim cu pileus": Sara ba, de Ora-oe pretindea a fi din galerus est genus pilei" Vice Servius nOmul hal Filip Arabul. Fost'a dre tot intfo scolia la Virgilill,i prin urmare Sar aba §i Galeria ? nu este alt ce-va &cat o traducere 1a7 A-priori se póte r6spunde ca da, tina literala a dacicului S arab a. caci este de creVut ca in secolul IV, Mai este ce-va. Din Dione Crisostom fata cu agera sisthma romana de des- noi am I/Nut ca Sarabil eraii la naVonalisare in curs de dot' secoli tre- Dad o casta nu numal nobilitara, dar cup', din intregul popor dacic de alta pisacerdotala tot-o-data. El bine, Lac- data numal ddra elementul eel ne'n- tantius (De morte persec., XI) ne spune dupleoat al Sarabilo r, cu traditiunile ca muma lui Galeria cea transdanu- sale de veche marire, a putut sa pa- viana" era o bogata preotesa pagana streze acea atitudine autootona pe eare a Veilor de munte" : mater Galerii Romanii o numiaa barbaries". Popo- erat deorum montium cultrix, quae rul de jos, pleto0", ,capillati", afara sacrificabatpaenequotidie etvica- de eel adapostiti increerii muntilor riossuos dapibus et epulis exhibe- sub Indatinata Opetenia a Sarab bat" (cfr. Van Haag, De Galerio Cae- bort cata sa fi devenit de de-mult o sare p.3).

2591 BASARABA 2592

IX. CONCLUSIUNEA. deci :tot acolo at fost el si intro se- cohl V si XIII; Am urmarit pe Sarabi incepénd 20. De vreme ce Sa r abil inainte din epoca lui Cesar, cand casta lor fu- de secolul V si Basarabii dupd seco- sese organisata de catra regele dacic lul XII constituiat ne'ntrerupt o casta Berebista, ipina la epoca hit Con- nobilitara, deci :tot o casta nobilitara stantin cel Mare, cand Sa r a bi Ga- at fost ei intro secolii ITi XIII ; leriti Liciniü reusesc a se indlta pe 30. De vreme ce Sarabii inainte tronul imperial al Rome)", tOte acestea de secolul V at fost dat Dacilor pe in curs de vr'o patru secoli. cei mai mail regi cu Decebal in frunte Am urrndrit pe Basarabi incepend pideterd apoi Rornei cinci imperati : dela lupta lor cu Mongolil la 1240 si pe dol Filipi, .pe Regilian, pe Galerit pind astacli, in curs de sése secoli si si pe Liciniü, toti de oenergia mdr- mai bine, constatand ca ei aü fost tot turisitd chiar de catra dusmanii Ion, o castd nobilitard ca si Sarabil sub si de vreme ce dupa secolul XII Ba- Dad, cd, purtat la vecini acelasi epi- sarabi aü dat Romanilor un lung sir tet de Arabi" cai S arab ii pe tim- de eroi ca Alexandru, ca Mircea, ca pul lui Ptolemet si al imperatului Fi- Vlad Dracul, ca Tepes etc. :deci: ace- lip, ca n'at incetat nici o data de a las!rol conducètor in capul nemului aye centrul lor, ca si Sar a bi i, in romanesc contra furtunelor din afara aceiasi regiune a Jilului, in Oltenia si avuseserd el si intre secolii V si XIII. in Hateg. In acest mod, pentru intervalul din- Cunescem dard o mie de ani din tre secolii V si XIII ne lipsesc tex- istoria Basarabilor, fie sub nunlele lor turi, ne lipsesc documente, ne lipsesc cel primitiv de S ar a b 1, fie dupd ali- numi proprii, ne lipsesc amdrunte, dar pirea catra acest nume a titlului de perspectiva istorica nu ne mai lipsesce B a n. de astä datd :in Oltenia si in Hateg, Ne mai r6mane necunoscut interva- luptandu-se contra navalitorilor si re- lul de opt vécuri dintre secoliiIT§i vërsandu-se din 'cand in cand asupra XIiI; dar pindi acest interval se lu- regiunilor de pregiur, trdia pe atunci mineza acum pe neasteptate. Cand un poporul romanesc avend Domni din lant solidar de probe peremptorii de- casta abiloSar, r,ascuns in munti monstr6zcun fluvit intre ant' AC ca o comOrd, depusa de Traian si pa- avusese acelasi curs sub acelasi nume zita de urmasii lui Decebal. intre aceleasi maluri pe aceiasi albia Ian eine, iata de cand, inn de unde ca si intro anii HL, mai trebui Ore sint Basarabit demonstrat ct. pe acelasi albia intre v. Scirdbar. aceleasi maluri sub acelasi nume el avusese acelasi curs in intervalul cel Basarabia. s. BesarAbig, s. f. ;t. mijlocit dintre anii DG? 0 demon- de Geogr. :1 o. actuelle Bessarabie, pro- streza insdsi logica faptelor, mal probd vince entre le Pruth et le Dniester ap- decat ori-ce proba. Asa dard : partenant h la Russie ;20. avant 1812, 10. De vreme ce inainte de secolul la partie sud-est de la Moldavie avoi- V si pe urrnd dupd secolul XII, intaiu sinant les bouches du Danube et la Sar abil iapol Basarabii n'ati pa- Mer-noir ;30. avant la amide du XV-e rasit nici la data Oltenia si Hategul, siècle, la Valachie entière.

2593 BASCA 2594

Sub numele actual de Basarabid se a cte internationale (Ulianitzki, MaTe- intelege intrega regiune a Romaniei piani p. 13, 14 etc.). dela Prut spre resarit, pe care §1-a In scurt, numele Basarabid este o annexat'o Ru§if la 1812 §i care se corn - simpla suvenire a vechii dominatiuni punea atunci din treiparti:a§a numita a Basarabilor peste gurile Dunarii, ran, a Hotin ului, supusä d'a-dreptul Tur- atunci cand din§ii ab fost cuprins §i ciel; o portiune din Moldova de mijloc; Dobrogea. §i mai jos, posesiunile tataresci §i tur- Poporul roman din Basarabia nu'§l da cescidintre Prut, Nistru §i Marea- nici o data, numele de Basarabe ni, ci -négra, carY numal acelea se numiail numai pe acela de Mold o v en, dupa Basarabid. cum face §i poporul roman din Buco- Inainte de 1812, Basarabia erasi- vina. Ru§ii de asemenea le die Basa- nonim cu Bugiac, aparthrend Tata- rabenilor : MOJIA0BaHhi. Limba este m ol- rilor, afara de orasele margina§e Ismail, dovenesca; se vorbesce moldove- Chiba si Akerman, pe cari le stpaniail nesce. Turcii (Sulzer, Gesch. d. transalp. Da- v. Basarabd.Bugiac.Dobrogea. ciens t. 1 p. 376 ;Peyssonel, Commerce Hotin... de la Mer-Noire, t. I p. 304). Cantemir, Chron. II p. 371 : Basa- Rasca, s.f. ;toison. Un cuvint rabia, sat precum noi acum cu nume fOrte pretios din mai multe puncturi tatarasc ii dicem, Bugecul...". de vedere. Astadi dialectul daco-roman Cu acest inteles, ce-va mai largit, nu are decat un singur termen I an a ne intimpina Basarabia deja in secolul pentru laine "§ipentru toison ", XVI ca un nume vechiu, de Ora-ce Po adeca pentru cele doe notiuni pe carT lonul Broniowski, care scriea pe la 1579, le deosebia si limba latina prin "lana" dice : Moldaviae seu 1Talachiae inferi- .,si 77vellus". Macedo-romanii, din con- orispars, quae olim Bessarabia tra, ab pastrat doe vorbe separate : dicta fuit" Mroniovius, Tartariae de- lana=lat. lanam, §ibased cu sen- scriptio, ed. 1595 p. 2), vorbind despre cul de vellus" sail toison". Acest intréga zona danubiana a Moldovei pina based a existat Ore-cand §ila Daco- la Marea-negra. romani, dar s'a conservat o singura Tocmai acest teritoriil, asa cum il data intr'un singurtext, anume in intelege Broniowski, in prima juma- Psaltireacheiana, scrisa inainte de tate a secolului XV apartinuse Mun- 1500 in Transilvania (ed. Bianu, 1889), teniei, ai caroraDomni B a s a- unde ne intimpina anume in ps. LXXI r abi erat :stapani pe Dunare pe v. 6 : ambele maluri pina la Marea-négra", De§tinge-va ca Descendet sicut Tar éra-Romanesca peste tot, dela ploa spre based... pluviain v e 1- Severin pina la Chilia, se chiama Ba- 1 u s sarabid, adeca tera Basarabilor". La 1577, cand Coresi copih ace1a§1 La 1396, Vlad-voda Dracul, resculan- text care este in Psaltirea Schelana, du-se contra tatalui set Mircea cel vorba based nu se mai obicinuia in Mare, se intitula : Waywoda Bess a- grain, si de aceea dinsul a inlocuit'o rabiae nec non Comes de Severino" prin lana: de§tinge-va ca ploala spre (Dogiel, Cod. diplom.I,623).Insu§1, lana". Mircea ii (laace1a§1 titlu in unele In terminologia cea pastorOsca a Ro-

2595 BASM 2596 manului elementul slavic nu jóca vre- geoc=Fhqog, slavicul vlana", latinul un rol ;s'apoi la Slavi nu se afla, nici vellus", goticul vulla" etc., dar tot- un cuvint care sa se pOta apropia de -o-data, §i unele cu sensul de vête- bascd. Elernentul turanic,prin Pece- ment" :sanscritul varutra", scandi- negi si prin Comani, a lasat cate ce-va navul veria" §i altele (Pictet, Origines2. ciobanului roman ;dar nici la Turani II, 30-31, 384). Tot ap din sub-ra- nemic de felul lui based nu se gase- dicala paralela v a s,alaturea cu ter- sce. Marea majoritate a graTului no- menii insemnand vetément ",intre stru pOcuraresc estelatina, pe de o earl silatinul vestis", a putut sg, se parte, pe de alta autoctona, anterióra desvOlte pea-locurisemnificatiunea cuceririi romane, cum sint, buna-Ora laine" sat toison", care ne Intimpin branga, urda., jinn etc.Nefiind latin, in tracicul baska= vaska din A/vas bascd sa nu fie ore dacic? cu sufixul -k a. In adev'er,la Albanesi bask a,in- Ori-care ar fi insa, originea cuvintu- semn6za intocmai ca la noi toison" ; luT based, noi ne multumim a sci ca, §i negre§it Daco-romanii nu Fail im- el este tracic, fail a fi vre-o neapörata. prumutat cine scie cand din Epir,ci trebuinta de a ne urca mai sus la un trebui sa,fi fost un antic termin co- prototip indo-europeil. mun tuturor Tracilor, remas mcqte- v. Brancld. Cioban. Land... nire Albanesilor delaeel trans-danubiani, lar noue dela DacT. Base v. Bdsesci. Gustav Meyer (Etym. IATtb. d. alban. Spr. pag. 28) banuesce calbanesul Basm, une-ori bdsmu (plur. basme bask a. 'Ate sa, fie inrudit cu vechiul tra- §ibasmuri),s.n.;conte populaire. cic fiaaadQa, fiind-ca Lagarde (Gesamm. conte bleu, conte fOerique. Ramura Abhandl. 275) deriva pe acest ficroadqa ceamaiimportanta,dinliteratura din zendicul v ar ec a p6r", ast-felca poporana a ori-carif natiuni,basmul_ ficeaadega arfio asimilatiune din pentruRomani inparteestecel /tote a de a, Tar albanesul baska din mai bogat isvor de credinte sat no- v a r sk a. Ac6sta, etimologia nu se sus- tiuni mitologice §i de date linguistice, tine, caci :10. forma dacica baskd pro- ast-fel cEtymologicum Magnum Ro- beza, ca §i 'n cea albanesa n'a fost maniae" e dator a da acestuT cuvint nici un r;20. glosele antice,citate un loc de onOre cu totul exceptional, chiar de Lagarde§ide Meyer, sint cu atat mai virtos cri. originea §i na- unanime a da tracicului fictaadea sen- tura basmului sint pink acum nesce sul precis de piele de vulpe". Etimo- enigme, pe cari sciinta contimpurana, logia daco-epiroticului based, dupa noi, in loc de a le limpecli,le-a intunecat este cu totul alta. si mai mult prin fel de fel de teorif In limba indo-europea primitiva se subiective : ba teoria cea solara a lui constata o radicala v a, care prin deter- Max Muller, ba teoria cea meteorologica minativele r si s s'a diferentiat in sub- a Adalbert Kuhn, ba teoria cea de radicale v a r iv a s, ambele insem- migratiune din India a lui Benfey, ba nand a acoperi, a irnbraca". Din sub- teoria cea animistica a lui Tylor, ba radicala v a r se trageel mai multi cate a1te1,t6te apriipe de o potriva. termeni cu sensul de laine"i toi- false. son" ;sanscritul nurna =varna", grecal Cea de 'ntait adunare sistematica

2597 BASM 2598

de basme inliteratura european a. in Bibliaerban-voda, 1688, Sirach genere a fost acea germana a fratilor XX, 21 : Grimm la 1812 ; tot dol. frati Germani, Omuldfara Homo sine gra- Art-ut qi Albert Schott, ail publicat hart, basnu tia, fabula in- nemtesce la 1845 prima colectiune, fara vreme... tempestiva... o colectiune forte seriOsa,de basme Cantemir, Chron.I p. XLII, LXV : romane in specie, adunate anume in ...nu istorie, ce ...non historiam, Banat. Romanesce insa ni se pare ca basn e... sed fabulam... nu s'a dat la lumina nici un basm Ace1W, Ist. Ieroglif, (MSS. in Acad. pina la 1862, cand Filimon scOse pe Rom.) p. 206 a: la viclian parola dum- Romanul nasdravan" in cliarul Te- nezaiasca §i basna poeticiasca, tot o ranul Roman". De atunci colectiunile cinste au... s'aii inmultit si se inmultescmeret, Miron Costin, Letop. I p. 59: Acea bune §imediocre :Fundescu (1867), Alexandrie minciunoasa ce'l pre limba N. D. Popescu (1874-85), D. Stan- romandsca, plina de basne..." cescu (1885), Hintescu (1879), Sbiera Tichindel, Fabule 1814 p. 13: A§a (1886) ,Pop-Reteganul (1882-88) §i dara ne invata pre not' acesta basna altii, iar in fruntea tuturora, ca adeca némul omenesc nu poate fi norocos verati maestri : Petre Ispirescu §i Ion taxa, stapanire..." Crénga. In acest mod noi avem deja A. Pann, Povestea vorbei : destule specimene din Téra-Rornanesca, Cate basne firosco§ii din Moldova, dinBucovina, din Ar- Unde-va spunea 'n deli din Banat, ba inc i dela Ma- *ieii ca nabadaiosil cedoromani, gratia mai ales WY Dr. Alergam s'ascult cu drag... Obedenaru. Cuvintul nostru basm este de origi- Ibid. 175 : nea slavica, Ina numai ca material Neputênd sa se 'nteléga, brut. In vdc nu se mal impac, Romanil imprumutara pe calea car- Ajung judecatT sa traga, turaresca pe paleo-slavicul&Wilkfable", De b a snu 'n lume se fac... care nici o data nu insenmea Ta, Slavi basmid propriil tis, conte", ceea ce se Filimon, Ciocoii vechi p. 236 : chiama rusesce CK43KA " ,polonesce 11-Ce spui tu me, Tomo !excla- bajka", bohemesce bágka", bulg-- mara ciocoii cu mirare ; sint astea ade- resce §i serbesce prikazka". In limba verate ? literara, sub formele ba snU basnu, )7Adeverul curat, fratilor. cuvintul cel paleo-slavic a pastrat la 71 Bree !dar asta semena a b a - not' tot-d'a-una sensul set primitiv de s n u. tabula" sail apolog" cu nuanta cea v. Basnci. obicinuita de minduna". Buna-Ora: Pe acest basn gralul poporan l'a Noul Testament 1648, Epist. Petri prefacut fone.ticesce in basm §i I-a dat II, I, 16 : sensulprecisde conte", facendu'l ...nu Imbland ... non enim ast-fel sa nu se mai confunde cu no- dupa basne cu doctas fabulas tiunea de fable"§i mai cu sama cu maestril am ail- secuti notam fe- acea de mensonge", cad' teranul, dupa tat voao... cirnus vobis... cum vom vede mai la vale, crede in

2599 BASM 2600 posibilitateai chiar in realitatea ce- Latinesce, cai grecesce,ele purtat lor povestite in basme, incat pentru unuli acelasi nume: f abul a, piTh9og. dinsul basmul e departe de a fi min- Fabula nici nu este alt-ceva cleat o china, bar cand recunOsce siel ca e aplicatiune didactica sat eta a parti- minciuna, atunci nu este basme r cularitatil luate din basm cä dobitOcele nese, ci basm din lume, ca in vorbesc cai ómenii, adeca este un oratia de nunta din Ialomita : produs al basmului, o micsurare a lui, o fabella" din fabula", dupa, cum o Poftitl de 'nehinat,I o data., pinumesce Quintilian :Aesopi f a - Ye udat,1 gura ca'scatá, S'o trecet1 din ma.nä 'nmana, b ellas, quae fabulis nutricula- St ne dati pe acea dink rum proxime succedunt"(Inst. I, 9). Ca s'o ducem la 'mperatul Este probabil ca din latinul f abula Si scontenim tot sfatul ; Romanii, dupa legile fonetice cuno- Nu ganditl ca vorbim glume scute, iT vor fi format din capul locu- On niscal basme din lum 0... lui f aura, care insa ciocnindu-se la (G. D. T., Poes. pop. 172). no! cu omofOnele faur ferar"pi f aur Februarie", a cautat sa dispara Din data ce nu-i vine a crede intr'o din grain,inlocuindu-se mai tardit naratiune ce i se presinta sub numele prin basm si prin poveste, cart' nu de basm, t6ranul cautaa'fda un epi- provocat nici o confusiune. tet,prin care s'o inlature din sfera Sinonimul povest e, intrebuintat basmelor proprit dise. Asa este basmul mai cu deosebire in Moldova, este de cu cocosul rosu, numele unel asemeneapaleo slavic :umber:. ;la glume copilaresci ajuns a fiolocu- Slavi insa el insemn6za naratiune in tiune proverbiala cu sensul de o fle- genere, chiar o relatiune curat istorica, caria färä sfirsit (v. Cocop. Astfel e, une-ori roman, nici odata. basm. mai cu deosebire, asa numitul basm Deja in vechile texturi basna si cu minciunile, al caruia insusi poveste figurOza cate-o-data alatu- numele arata a pentru popor cele- rea ca sinonimi, dar nu cu sensul de lalte basme nu sint de loc cu min- conte",cicuacelade l6gende", ciuni. In acel basm cu minciu- 17r6cit fabuleux", de exemplu la Tire- n i 1 e (Fundescu, p. 93) un herghelegit chia, Letop. I p. 96 : ca neste oamini iY perde herghelia inteun dovlOc sat neasazati si mai mult prostiiine- intr'un pepenei o tot cauta in zadar carturari, ce iei au scris mai mult trei dile, apoi pe capul unei albine, inden basne siden povesti...", pa- jugate la plug cu un bofl,cresce un sagiu pe care'l putem opune aceluia nue etc.,adeca nu se povestesce lu- din A. Pann, Mos-Albu, I, 28 : cruri supra - naturale,cise indruga nesce absurditatf, iar poporul face tot- Scie paves tl prd-frumóse, cum si b a sn e, d'a-una o mare deosebire intre supra- ghicitorl ; natural si intre absurd. In absurd el D'aceea iii tot chiamã fetele la seclbtorl... nu crede, in supra-naturalda. Transitiunea logica a paleo-slavicu- Alaturandu-se ambele pasage ,se lui basni fable" la romanul basm vede lamurit marea deosebire intre 11contese explica prin strinsa inru- sensul literar iintre acela poporan dire a ambelor genuri de naratiune. al sinonimilor basmi povest e. Cu

2601 BASM 2602 sensulcelpoporan ambelecuvinte dreptul de a revenilaf a bula ca figureza la A. Odobescu, Scrieri II p. produs al basmului. 511 :treptele de jos ale natiunii, unde v. Poveste. basmele, povestile, cantecelepi I. Fondul basmului. snOvele aü tinut loc pururea de cri- In literatura poporana basmul ocupa sOve domnesci side pisaniictitori- intocmai acelasilocca romanul cesci..." in literatura cea culta,side aceea Pentru a diferentia cei dol sinonimi, unii le cuprind pe aminda sub aceiasi cuvintul po v este trebui luat, cum rubrica de fictiune",o caracteristica se si Yea pina la un punct in popor, cu desavirsire necorecta. Basmul, casi cu intelesul de ori-ce fel de naratiune, romanul, represinta fie-care cate o fie legenda, fie snOva, fie anecdota, fie realitate, realitate in teta puterea cu. povestea vorbei"dupa cum dicea vintului, dar do6 realitati fOrtedife- fOrte nimerit Anton Pann, in caff nu rite, aprOpe antagoniste. ne intimpina nemic miraculos sail su- Littre (Diet. v. Conte) dice :II n'y pra-natural, pe cand basm estesi a pas de difference fondamentale entre remane numal conte bleu", puma)* le conte etle roman; l'unet Mahrchen", numal: l'autre sont des n arr a ti on s m en- s ong 6r e s ou regardées comme telles. Si eu incálecal p'un gAtej uscat, Tout ce qu'on peut dire,c'est que SA fie basmul b Asmuiti 'n alt sat... conte est le terme generique puisqu'il (Stamens, Basme, 164, 329). s'applique à toutes les narrations fic- tives, depuis les plus courtes jusqu'aux Ast-fel,de exemplu, Pacala" nu plus longues. Le roman ne se dit que este un basm, ci numai o p o vest e, de celles-ci.Un conte de trois pages caci t6te pacaliturile lui sint fOrte fine s'appellera jamais un roman, tandis read, afara de singurul epizod al flue- qu'un roman est, dans toute la rigueur rului celui magic, care insä este im- du mot, un conte suffisamment long. prumutat dintr'un deosebit basm, cu- La nouv elle ne sedistingue pas noscut mai pretutindenea ipublicat non plus au fond du conte ou du ro- in versiunea germana sub titlul Der man. Dans l'usage ordinaire, c'est un Jude im Dorn" in colectiunea fratilor roman depetite dimension dont le Grimm (v. Nicald). In poveste ele- sujet est presentd /comme nouveau ou ment supra-natural nu exista de loc ; peu ancien, ou avec des details incon- in fabula sail apolog elementul nus jusqu'ici..." celsupra-naturalalvorbiriidobit6- Sint minunatifilosofii asa numiti celor este o simpla conventiune, o positivisti I Pentru dinii in lumea in- stravestire care nu insela pe nimeni, trega nu exista nemic decat numai pe care nimeni n'o Yea ad-litteram,pi raportul intre dimensiuni. Romanul e care,desi nascuta din popor, totusi mai lung, nuvela e mai scurta, basmul s'a facut mai a-casa in literatura cea e si lung si scurt, cate-trele de o po- culla ; numai in basm supra-naturalul triva minciuna ,narration menson- constitua un element esential. Ore", adeca: minciuna mai lunga, min- Dupa ce am deosebit basmul de f a ciuna mai scurta, minciuna mai asa bula si de po vest e,sa,'1 studiam sail asa, Iatä tOta deosebirea cea ma- acum in specie,reservandu-ne insa caronica.

2603 BASM 2604

Lasand de o cam-data la o parte e deosebire de mat scurt si mai lung, basmul, sa ne intrebam :romanul ci este deosebire de cult sat individual oinuvela sintele minciuni Un si de poporan *sat colectiv. Dar acesta romancier adevërat,un Dickens, un deosebire de sfere nu este Inca destul de Balzac, un Thakeray, nu face alt ce-va caracteristica. Un individ de genit, un In privinta realitätii celei concrete de- Hoffmann sat Edgar Poe, apartinOnd cat ceea ce face algebra in privinta pe deplin literaturet culte, p6te sä scrie aritmeticel, adeca din ceea ce in rea- totusi un basm, fara a trece prin a- litate ne intimpina la fie-care pas ca cesta In literatura poporana. Orlando figure sat evenimente deosebite, im- furioso" al lui Ariostoi Gerusalemme prAstiate, individuale, romancierul abs- liberata" a lul Tasso sint tesëturi de trage tipuri de figure si tipuri de eve- basme, cai multe alte opere curat nimente, pe cart le grupeza apot in- individuale din vécul de mijloc sat tocmai dupa cum ele ar fi cu putin0 din alto epoce, itotusi ele nu sint de a se gruph dela sine'si in realitate. poporane, chiar atunci cand sint in In loc de operatiunea aritmetica : 1+1, spirate din popor, ceea ce trebula sa 1+2, 1+3. rornancierul ne da : se fi intämplat fOrte adesea. lite- A+B. Ore A+B sa fie o mincinna ? ratura culta, prin urmare, se pOte fu- Tot asa facesinuvelistul, tractand risa basmul; el va fi insa acolo ca o un epizod acolo unde romancierul trac- planta exotica, care pOte sa fie frumosa, tea. o vasta totalitate. Cand un ro- pOte sa placa, dupa cum este la not, mancier sat un nuvelist ne-ar da ti- de exemplu, basmul cutare sat cutare purl false si cand le-ar grupa f al s, esit din fantasia hit' Delavrancea. Deo- numal atunci ar fio minciuna, dar sebirea &Ira, care ne preocupa, trebui atunci nimenea nu'i citesce !0 min- sa consiste nu numai in sfere, ci mai ciuna nu p6te trai. Nu va trai filo- ales in natura diferita a celor da re a- sofiapositivistä, dar romanul si nu- t.atI1 din cart una se resfrange in vela vor trai, cad ele nu sint mm roman si in nuvela, cea lalta in basm. ciuni: ele nu fac decat a reduce arit- In adevér, omul, caialte fiinte metica fenomeneIor la algebra tipu- organice, traesce nu o singura vieta, rilor. idaca basmul traesce siel, ci doö viete: viOta veghiariisi traesce de cand e lumea, proba a re- viOta somnului. Ceea ce facem produce siel o realitate. not in veghiare, ceea ce lucram, ve- Nu in lungime consista deosebirea dem, simtim, cugetam, este o real i- intre roman sat nuvela de o parte si tate; dar nu mai puthl reali tate, intre basm de alta,ci mai intaiuin desi de o alta natura, este ceea ce fa- deosebirea sferelor respective. Roma- cem not, ceea ce lucram, vedem, situ- nuli nuvela, incep6nd dela Daphnis tim, cugetam in stare de somn, adeca si Chloe a lui Longus, incepOnd dela in v i s. i omul primitiv crede de o Satyriconul lui Petronit, ba incepénd potriva, cu aceiasi taria de convic- chiar dela specirnene chinese, indiene, tiune, in ambele aceste realitat I. egiptene i asiriene,apartin numai Ca si copilul clice fOrte bine ilu- literaturet culte,sintcrea- strul filolog engles Sayce (Science of tiuni exclusiv individuale, nict lunguage, II, 290) el nu pOte sa odata o opera colectiva anonima a deosebesca limpede una de alta starea popOrelor, dupa cum este basmul. Nu de veghiare iceea ce vede in vis".

2605 BASM 2606

Rornanul5i nuvela oglindesc intr'un 11,0190 (Synesii Opera, Lutetiae 1623 mod algebraic r ealitatea veghiA- p. 157). Asa darA, dacA nu teoria mea rii; basmul, tot intr'un mod algebraic, cu d'amAruntul,celputin le bout esteooglindAa realitAtii vi d'idee" se dator6zA Hypatiei. s u 1 u I. Rare-ori mi se 'ntAmplA a imbrAtisa D. 6,1"n6riu (Ist. Filol. romane p. 360) vre-o asertiune a lui Schopenhauer ;

, dice : In tirnpul din urmA, d. Hasdeu dar tocmai de aceea sint pentru mine a expus, intr'o serie de prelegeri uni- fOrte importante acele puncturi, in cari versitare,o noun teoriA despre for- noi ne putem intAlni, cad imi dic a- matiunea basmelor. DupA d-sa, expli- tunci eti insumi: dacA un lucru are catiunea elementulni antropologic sati acelasi aspect pentru un ultra-pesimist a miraculosului din povesti o pOte da si pentru un ultra-optimist, este cea numal visul, care, asemenea basmului, mai sigurA dovedA despre veritatea nu cunOsce nici timp niel spaliti. Ast- aspectului. fel intr'ambele aceste' elemente, deo- In studiul set Versuch Uber Gei- potrivA caracterisate prin fenomenul stersehn", Schopenhauer dice : A lua miraculosului, n'ar exista nici o deo- visurile drept un simplu joc al cnge- sebireesentialA..."Teoria mea este tarn,drept nesce simple imagini fan- nouA numal fiind-cA omenirea a uitat'o tastice, este a fi lipsitcine-va de re- de vr'o cinci-spre-dece secoli, in cursul flexiune sail de bunA-credintA, fiind in- cArora sciinta nu s'a ocupat de loc vederat cItvisurile sint cu totul alt cu literatura poporanA. AcéstA teoria ce-va.Imaginile pornite din fantasia pare a se fi nAscut inscOla neo-pla- sint slabe, palide, fragmentare, unila- tonicA din Alexandria,si anume in terale,i atat de efemere incAt prin creerul martirei Hypatia, ultima radA fantasiA nob abia in curs de cAte-va a filosofiei antice.Se scie, cu ce ne- secunde ne putem creA in minte ima- povestitA barbariAcaltil patriarcului ginea unui om absent. PinA si fantasia CirilsfasiaserA in bucAti pe marea cea mai viuA n'are nimic comparabil profesOre de fllosofla Museului din cu acea reali tate palpabila (hand- Alexandria, in momentul chiar cAnd greifliche Wirklichkeit) pe care ne-o sublima virginA se ducea a'si face cur- da visul. E cu totul fals de a explica sul despre armonia intre Platonesi acest fenomen prin aceea cA imaginile .Aristotele. Operele el, afarA de un frag- fantasiei sint tulburate si slabite prin ment astronomic, ail fost t6te nimicite impresiunea produsA asupralorde de cAtrA sölbatecele flare, earl' cutedat cAtrA lumea exteriOrA. Chiar in linistea a vorbi in numele lui Crist. Din fericea mai ailancA a noptil celei mai in- cire,cel mai iubit elev al Hypatiel a tunecOse, fantasia nu 'Ate sa producA fost tocmai un episcop crestin, nobilul nemic care sA se apropie mAcar de Synesius.Intre altele, Synesius ne-a evidentasidecorporalitateacele lasat un tractat despre vise", nEei obie ct i v e ale visului (obiektive An- ivvnviwv lOyog",pe care'l inchinase schaulichkeit und Leibhaftigkeitdes magistrei sale HypatiaTfiT126064(2", Traumes). Apoi imaginile fantasiei sint si'n care spune in trecët, ca ce-va tot-d'a-una provocate de asociatiuni de cunoscut deja in scOla de atunci din idol sail de alte motive, si omul are Alexandria, cA originea miturilor este consciintAdearbitraritatealor;pe in vise:mueeig zoiv lvvirvicov An-cg-ot cand visul,din contra, ni se impune

2607 BASM 2608 noue ca ce-va de tot strain, ca o usor en o penita pe obraz pe cand lume exteridra, independinte de vointa dormia, si visa, cä este torturat. !Astra si chiar contraria vointei no- Ce urmeza de aci ? In vis, ca si 'n stre".. basm, piticul devine tides, totul crescey Schopenhauer conchide ca omul po- totul se maresce, totul lea proportiuni seda pentru vis un deosebit organ, giiantice. Traumorgan", organul visului", prin Acesta trasura caracteristica a vi- care vede, aude, simte. Dar un singur sului,i ce-va mal mult decat numaT organ are o singura misiune : ochii de 1,tata,ni-o descrie cu o admirabila pla- a vede, urechile de a audi, manile de stioitate urmatorul scurt basm roma- a pipai etc., pe cand organul visului nese din colectiunea lul Ispirescu,in- intrunesce tOte acestea, deci nu este titulat Sufletul" (Legende, ed. 1872 , un organ, ci un organism, un complex p. 119-23Y.: de organe. Omul dara, dupa Schopen- /2A fost odata dol muncitori.Prie- hauer, are doe organisme deosebite. tini din copilaria, orl-ce gaslau de prin cart' traesce in doe lumi, in do manca, lucre' impreuna,i nici odata realita ti:realitatea veghiarili rea- nu se despartiat.§i ca sa nu seda litatea somnului. Negresit, prin strinsa Para tréba, nu se codiat lu nici un intrunire a ambelor organisme in acelasi tel de munca ; puneat maim si la una individ, elemente din starea de veghiare sila alta, numal sa nu se lenevesca. se resfrang in somn i, vice-versa, ele- Daca Intr'un toe nu gasiail de munoa, mente din somn se pot resfrange in ei se duceall in alta parte. §i la camp, starea de veghiare. Elementul cel mai si in oras, el munciall la ori-ce le esia important de acesta natura: r e s - inainte, numai sa traiasca cinstiti frangerea somnului inI, e- cu frica lul Dumnetlet. Mergend odata ghiare, este basmul, care constitua pentru munca la un sat, si fiind tim- pentru om literatura visului, pul frumos inOptea recordsa, mer- o literatura intemeiatasiea,ca si sera, mersera pina in reversat de dio. acea a veghiarii,pe observatiuni, dar Ajunsera intr'o poiana verde sifru- observatiuni nu prin organe corporate, mósa, cu tel de fel de floricele; se pu- ci prin cel-alt organism, prin Traum- sera a se odihni si a trage cate un organismus" al lui Schopenhauer. puiil de somn, mal cu sama ca erati Visul insotesce tot-d'a-una somnul, siobositi de drum. Pe unul desi nu tot-d'a-una omulgi'laduce a- cum puse oapul jos, il fura santul ; minte.§ieste sciut de de-multca. : celalalt insa, nu sciii cum, nu scia de cu cat omul e mai primitiv, mai ince, dara nu'l putea fura somnul, nicl cat cult, mai natura, cu atata mai bine el al da in cremene. Se intOrse pe o parte, Ii amintesce visul cu bate amarun- se intOrse pe alta, sa adOrma nici de- tele Mi. cum; strinse ochil cat putu,i cu Vote Alfred Maury a scriso carte in- acestea nu fu putinta nici railcar a trega pentru a dovedi ca visul resulta aromi ;par'ca arfifost cu ochil in din impresiuniextericireprimite de sdre.Daca vedui vedu, se puse corp in timpul somnului.Descartes, el pe branci cu cotele pe pamint si dice el, a fost piscat de un puricegi cu capul rezemat de maini, si privia visa 0;1 strapunge o sabia.Insusi la tovarasul set cum dormia de dulce.

Maury a pus pe un. amic sa-1 gadile 7,Era jumatate de ora de cand pri- 40,855. III. 16

2609 BASM 261 0 via el ast-fel ;cand de odata se scOla, de marmora. Am intrat acolo,si asa in sus si romane cu gara cascata, ye- de bine ce'mi 'Area, ca cum ar fi fost 46nd un porumbel alb care sbura pe al met. Am intrat pe usn, m'am pre- d'asupra omului adormit,i pe care umblat prin t6te odi1e, säriam pe fe- nu-1 bagase de sanan pinä ad.ifind- restrei Tara intram. Era acolo nisce ca, era asa de jos,creclu car put6 scaunei paturi numal de matase. 0- sa'l primp, cu mana ;darn uncle!ca. glinqi marl cu cercevele de aur, paretii porumbul, cat de bland se parea a fi, poleiti,iparea co, era al met. Cu avea aripi,batn-1 nevoia,i sburand tOte astea nu sciü, de ce, darn trebuia mai cat colea, se puse jos. Omul no- sa plec. Dupn ce am mers o bucatn stru se iea dupa dinsul ;porumbul burin de drum prin iarba verde si 'n- sbóra mai 'nainte,sitot ast-fel tre- nalta, care da un miros de te 'mbeta, curl, livedea cu floricelei cu iarba am ajuns la o movila mare si am in- verde ,pina ajunse la un crangulet. trat intr'insa printr'o crapeturn. De Acolo dete peste o cApetina de cal, pe pe cele ce vedeam, me asteptam sa care plOiai sOrele oalbise ca osul vecl cine scie ce minuni, cand colo nu de fildes.Porumbelul intra pe gur6, gasii decat un chiup d'alea marile,pi sisari afara prin loculochilor, mai vechit, imuced, de null venia sn intra iesi de mai multe ; apoi puT mana pe el. Apoi mi-am luat inima esind se scutura si parea a se vesell, in dinti si am clis :fie ce-o fi ;si am lun iarn drurnul ca mai 'nainte, sbu- ridicat capacul ; cand acolo, ce sn vecli? rand cat colea si ultandu-se la om ca jaratec. Am bagat prin buzunarl, am cum i-arficlis,vino dupn mine ;si luat in caciulä, am luat cat am putut merse imerse pinnla o magurn, sn duc, dar nici pomenéln nu era sn unde porumbelul se inalta pinnin se golesca chiupul. §i nisce bani, nu slava cerului de nu-I mai puteal ved6. mai de aur;i straluciat luaocbil. Omul nostruse gatia a se intOrce Am plecati l'am lasat asa, cu gaud creclend cnorii at luat pe porumbel, sn te gasesci pe tine ca sn mergem cand de odata ii voqu ca se cobOra in golim ; scit ceram rupt de oste- jocuri, iute ca o sagéta ; ilun dru- néln; m'am intors pe la palat, darn mul inapoi pinä la tovaräsul ce re- n'am mai intrat inel,fiindc me masese dormind. Aci, se puse pe frun- grAbiam ; am ajuns de unde plecasem, tea luii peri. Atunci se culcai o- apol nu-mi aduc aminte ce am mai mul nostril,si, indata adormi, par'ca facut,i m'am desteptat. l'ar fi lovit cineva cu muchea in cap. Pe cand acesta IY spunea visul, Dupa ce iI facurn povara de somn, cela-lalt zimbia. Apoi dupn cesfirsi se sculara si se gntiata'pl,urma calea, de spus, Ii clise : cand omul pe fruntea caruia se pusese 11-Mei vere, ceea ce n'ai putut sa porumbelul qise : fad tu singur, aidem sä facem amin- 11-Ce vis frumos am visat ! dol. Vom merge sa luam battil.Ce 7)Ce vis? ice ai véclut ?qise clici tu ? cela-lalt. 1)- -Da ce me, nebun esti tu? Ce 1)-Dadusem cu mana Infoc. Se bani sa luam ? Ef iti spusei cä am facea a eram pe o camp% frumOsa visat,i tu, tronc,te pomenesci vor- piplina de foil. Dupa ce am amblat bind. Dar de unde sa lel banil ? cat-va, am ajuns la un palat numai TovarApl sell if vorbi ap de se-

2611 BASM 2612 riosincatIiincredint iprimisã caracterisate prin cele ioe ale lor tra- merga cu el, dart, cam cu indoialagi suri comune fundamentale cam ciorovaindu-se. 10. In v i s totul capeta forme mai Pornira, clod, tot pe drumul ce a- mult &cat iperbolice :o capetina de pucase porumbelul,i, ba ca fi una, cal din realitatea veghiarii devine un ba ca a fialta, ba a tunsa, la ca palat In realitatea somnului ;aceiasi rasa, ajunsera la capetina de cal, si o ultra-exageratiune in basme. arata cu degetul celui ce visase,qi- 2°. Ceea ce viseza omul pote sa se cèndu'i : adeveresca in starea'l de veghiare, dupa cum s'a adeverit chiupul cel cu gal- 7) Iata palatul tet de marmura In care al umblat iatata te-alve- beni in crapetura movilei; visurile dara, selit. Omul cu visul se ulta cam cu ori cat de ciudate in aparenta, pot fi cOda ochiului la tovarasul set,si se creclute, pot fi ceea ce Virgilit numia v e r a somnia", pot descoperi ceea ce gandi :el este nebun sat IT ride de I7 mine. Pina, a nu apuca sa mai licA nu se vede sat nu se scie ;de aci ce-va, se lua dupa tovarasul set, care ori-ce popor crede in vise, si tot asa pornise inainte ;el era fOrte hotarit el crede in basme, pe cart' la noigi a nu mai urma pe tovaräsul set daca pretutindeni le incepe mai tot-d'a-una '0-ar ride de dinsul mai mult, spuin- prin afirmativul fost'afost", ba in du-i ast-fel de minciuni, si a se des- limba sanscritä insusl basmul se chiama parti de dinsul. i ti ha s a=iti ha asa", adeca asa a Mai mersera lnsa ce mersera si a- fost" (Pott, Etym. Forsch.2.11,Ip. junsera in pOlele movilei. Apoi omul 430). lise celui ce visase : Plecand de aci, nu este gret de a Aci este. urriAri mai departe strinsul paralelism )7 omni-lateral intre v i s si intre basm; 77 -Ce este ? 7)El bine, comOra... Dar, ia stal, un paralelism sdrobitor pentru teoriile ce-om gäsi pe jurnatate. cele solare, meteorologice etc. etc. despre originea basmului. Totul, dad, vrei ! 7) era sa clica ; 3°. In basm, caiin v i s ,spatiul dara, luandu-si sama, incepu la gluma : sesterge : dormind in Bucuresci, omul el bine, pe din doe ; nu sin tem nol to- se viseza laParis,sipesteoclipa varasi la munca, ? la New-York, tot asa precum eroul Nu facura (jece pasi in crapetura basmului strabate ca sageta pina la gidedura peste chiupulcal vechit, buricul-pamintului, peste noue marl si muced Si mancat de rugina. Pina a noue teri, in lumea-alba i'n lumea- nu se atinge de dinsul, se uitará unul negra, fara a se pre-plange de obo- la altuli incepura a ride de bucuria. sat. In sfirsit ridicara capaculi rernasera 40. In basm, cai 'n v i s, se sterge inmarmuriti, cand veclura a chiupul nu numai spaVul, dar sitirnpul :in era plin cu virf numal cu bani de cate-va minute visatorul traesce mai aur,i fiind-ca ere' ómeni de omenia, multi ani ; eroina basmului umbla atata impartira fratesce si se legara intre incat iI tocesce toiaguli papucii de dinsil a fi tovarasi pina la mOrte". fer, dar totusi ajunge la tel tiara si In acest basm- v i s sat v i s basm, frurmisä cai 'n cliva plecarii. basmul si visul slot minunat de bine , 5 o. In basm, cai 'n v i s, sborul

2613 BASM 2614 este un mijloc fOrte indemanatec de visa pink lasfirsitul pamintului :de locomotiune. aceeai basmul nu s'a na,scut intr'o 60. Inbasm, cai 'n v i s, omul epocsaü intr'o t6ra Ore care, ci pre- vede d,ei sat dinei petrece cu sfintii. tutindenea s'a näscut o data cu na- 70. In basm, ca i 'n v i s , ne intim- scerea omeniril. pink monstri, cu cari ne luptami pe Stärile psichice ale Omenilor primi- earl mai tot-d'a-una II invingem. tivi, ca si ale copilului in genere, fiind 80. In basm, ca3i 'n v i s,deose- putinei aprOpe cu aceleasi variatiuni birea de limbi nu exista, toti se inte- sall asociatiuni de idei, visurile lor leg unii cu altil, ba vorbesc omenesce fie la Indiani, fie la Hotentoti, la Ja- pinki dobitOcele. ponesi, la Zelandesi, laori-cine--s'ar 90. In basm, cai 'n v i s , metamor- put6 restringe la un num6r fOrte mar- fOsele cele mai extravagante sint ce-va ginit de norme comune identice, pe fOrte normal. cari etnologii ar trebui sle adunesi 100. In fine, in basm cai 'n v i s, sa, le grupeze, ceea co nu s'a facut suferintelei nenorocirile cele mai cum- inca pink acuma. Ian, de ce1i basmele plitese incheik sistematic printr'un se asOmönk intr'un mod atat de uimi- bun desnodkmint, printr'o nunta, prin- tor la n6murile cele mai diverse, chiar tr'un banchet, ckci cosrnarul in ipno- atunci candiacolo unde e absolut logia este o exceptiune. peste putintk de a admite vre-o umbra Nu se pOte gasi un singur element de imprumut dela n6m la nOm ;i latk al basmului, care sä nu'si aiba, obarsia de ce, in acelasi timp, totalitatea basin v i s ;i (hat sciinta n'a observat melor, fie ele indo-europee, fie turanice, pink acum acestperfect paralelism, fie africane, fie americane sail austra- clack ea a alergat la tot soiul de teorii liane, se p6te restringe là un numör mai mult sail mai putin absurde, din- fOrte marginit de norme comune iden- trecari cea mai absurdk este nea- tice. 0 ingeniósa incercare in acestk p6rat ace% a lui Dr. Gaster despre privinta, s'a fAcut de catra Hahn (Griech. nascerea basmelor din car ti si mai Marchen, I, 45 sqq.), care a reusit a ales din carti evrees ci (Lit. popu- impartiintregul tesaur antropologic lark romana, p. 545 sqq.),causa este de basme numai in patru-deci de pro- ck sciinta, cam tot-d'a-una si cam in totipuri, ba ichiar patru-deci sint tOte, incepe ca Don-Quixote prin ex: Inca prO-multe. Dupa indicatiunile mele, centricitkti,i numal la urma urmei, elevul met d. C. Litzica dela cOla tot ca Don-Quixote, se pockescei 'Si Normala Superiora a redus prototipu- vine in fire. rilelui Hahn la urmktOrele do6-deci Toti Omenii, cei inculti insk mai viil si opt : decat cei lalti, ati visat, visOz i vor

I. a) 0 nit& supra-omenescA se cashLoresce cu una umank punAnd la nuntA o conditia;b) Omul Web. conditia si fitnia supra-umanit ii pArAsesce ; c) Omul plOcá dupA ea1 o regasesie sail nu. II. a) BArbatul lasA pe nevastA, fr nicl o vinA ; b) Ea il astepta cu credintA ;c)IntOrcerea lul 0.veselia. Ili.a) Copiit ceY noi.n SCAT stilt furatl §i duT departe ; b) Mama e acusatA ca. ia ucis; c) Ca urmare e pa dOpsa mamel; a) CopiiT sint regasiti de tatAl Mr 0 vine impAcarea. IV. a) 0 fernee perde sotul care pl6cA in lume 0 se insOril iar;b) Femeea Ii regAsesce, dar nu se p6te apropia din causa nevestel de a doua ;c) Pentru darurl minunate nevasta a doua o lasa sb. vie la el; d) A. 3-a nOpte el 0 aude cum i se plAnge 10. o reia.

2615 BASM 2616

V. a) 0 virginfi cere darurT dela un bfirbat;b)IIinsOlft de doll! orT, dar a treia Ora e prinsa 0 se manta. cu el. VI. a) Farintil dorind un copil, la nascere, din vre-o causa, 11 fagaduesc draculul; b) Dracul vine la termen, dar copilul fuge; c) Dracul fi cauta; d) Dracul e invins. VII. 0 fat!, e aruncata In mare Impreuna cu copilul ce a nascut, dar scapit ambil si se reintorc dupb. cat-va timp la tatal feteT.

VIII. a) 0 fata de 'mparat e expusa spre a fi mfincatt de un monstru; b) Un erod ornara monstrul;c) Ur- méza casfitoria. IX. a) 0 mama, vitregit isgonesce pe fiica barbatulul sou, pentru ca e mai frumnsa; b) Reugesce s'o omdre; c) Un erod o gasesce mOrtd, o invie si pedepsesce pe vitrega.

X. a) Fratele5i sora fug de vitregrt ;b) Unul sad chlar ambil slat schimbatI in flare, dar J cap& curand de vrajai redevin Omen!. XI. a) Spre a face o isbanda se incerca trel frati, dar reusesce cel mal mic; b)Invingator, scapt pe ceY mal marl; c) Acestia voind sag pOrda, spun ca eT ad reusit;d)Fratele mal talc vine travestit, se des- coperei iT pedepsesce. XII. a) Sora cea maY micA e dispretuita de doltd surori maI marl; b) Apare de (loud orl la curte imbracata impdratesce; c) A. treia Ora e recunoscutai o ia de sop fhil imparatului. XIII. a) Dol fratT gemenT se duc spre a gasi noroc; b) Unul cade in pericol; c) Celalalt alerga de'l scapa. XIV. a) Un erod ontara pe toti smeiT afar! de until; b) Acesta se 'ntelege cu mama sad sans erouluT spre a'l porde: ea se face bolnavaer1trimite dupa lficurT;c)Eroul scapiti.1 pedepsesce. XV. a) 0 sora-are mal multi fratr schimbati In animale; b) Pikd dupt ol, II gasesce si 'I scapa. XVI. a) Adevdratul copil sad nevasta sint trimisT la tat!. sad mire, insotitT de a sluga;b) Pe drum copilul sad nevasta orY se ratficesc orl schimba locul cu sluga din caus t vre-unul pericol; c) Ajungend la destinare, slugs, traesce ca copil ori nevasta;.31MInciuna e descoperitai pedepsita. XVII. a) Eroul are trel surorl casatorite dup.! di de 'mporatl schlmbati in flare; b) Eroul icerceleza pe fie- care ; c) Ajungend in pericol, cumnatil ii scapa; d) Scapand el, il scapa si pe dinsil. XVIII. Eroul nu pate capata mana iubitel decfit de va execute intreprinderi grele sad va deslega enigma. XIX. a) Eroul rapesce o femee cu sad fara voia el; b) Rapirea p6te sa fie sad sa nu fie urmata de casatoria. XX. a) 0 Ilinta maT bittrAna, de natura demonic!, opresce pe o Biala tintcrA de a deschide o up; b) Ea nu asculta ; c) El vreaseo omOre, dar nu p6te. XXI. a) Fula fisica a eroulul este ascunsa inteun loc; b) 0 ruda, mama, sora sad nevasta, afla locul,l de- moniTITlad puterea ; c) Eroul recap6ta puterea singur, sad cu ajutorul nevesteT, dace nu e vinovata,l pedepsesce pe culpabill. XXII. a) Eroul scapa dela made nigte flare; b) Ajungfind in pericol, fiarele 11 scapa. XXIII. E vorba de tin pitic de o Uriá extraordinara, vichlnl malltios. XXIV. a) Un amic rapesce pentru erod o fata o duce; b) Pe drum pasarile II spun cit seas!. 11 astipta pa- ricoli '1 invata cum sa scape, dar sa, nu spue nimenul; c) El scapa, dar divulga secretuli e metamorfoaat; cl) Eroul sat mirésa 11 scapA. XXV. a) Eroul in calatorid e snit sit se %et sluga; b) De douiS orl se arata el sub adevaratu-I chip, apol se stravestesce; c) A treia Ora lucrul se descopere tti eroul isl reia locul. XXVI. a) Eroul prinde pe demonil In cum ce-I pregatiat lul; b) Ii robesce si le iea comorile. XXVII. Un om slab, darIret, prin ifos face sfi I se supuna nista forte diabolice. XXVIII. Un om merge In intern, 11 dupfi multe lupte, vine iar in lume cu comoriI cu nevasta.

Hahn a Mout, firesce, cate-va sea- cAlëtoresce pe pamint pentru a pedepsi OA din vedere. A§a, ca sa nu dam sail a resplAti pe (5meni ; un prototip decat un singur exemplu, el a uitat fOrte respandit pretutindeni i repre- cu totul acel prototip in care o qeitate sintat admirabil la Romani, fare al-

2617 BASM 2618 tele, prin basmul Azima ca16tOre" (v. Une-ori ameStecul lesne se constata, Azimd). CätrIcele doë-cleci siopt de dar totusi remane o enigma modalita- prototipuri din tabelul de mai sus, eer- tea prin care s'a putut introduce. Asa cetarile ulteriOre, negresit, vor mal a- in basmul George cel vitez" din co- dauga un nurnër Ore-care, in ori-ce cas lectiunea lui Ispirescu (Legende p. 139) nu pré-insemnat,siatunci nol vorn eroul boteza sabia sa, pune'ndu'l nu- aye fondul complet albasmului. Un mele Balmut ajutatorul met". A- fond atat de mic, si totusi susceptibil cest Balmut" este invederat faimOsa de a se multiplica in mil si mi de va- sabia magica Balmung a eroului epic rianturi !Lucrul nu este de mirare. german Siegfried (cfr. Cox, Aryan my- Scribe, cel mai fecund scriitor teatral thol. I, 292, 300). Dar cum 6re a pe- din timpul nostru,clicea ca tetesi . truns ea intr'un basm romanesc, aulit tuatiunile cornice se reduc in ultima in Bucuresci dela Mihalache Constan- analisa lasepte. Din acest fond de tinescu din mahalaua Delea-veche" ? septe situatiuni, prin diferite combi- Urrneza a se cerceta. ican batae nani complicari, se nasce un milion. de cap 1Sa se observe ca botezarea Cu atat si mai lesne se pOte multi- sabielor pare a fi fost un vechiu obi- plica intr'un mod indefinit numërul cel ceiu exclusiv germanic :sabia Mi- cu mult mai mare al prototipurilor de mung" a lui Wieland, sabia Nagling" basme,i acésta anume amestecandu-se a lui BeOvulf", sabia Durndart" sat fie-care basm : Durandal" aluiRolandetc.(cfr. cu elemente din alte basme ; Schrader, Sprachvergleichung u. Urge- cu elemente din vieta de veghiare, schichte p. 241). fie actualä, fie istorica ; Cu chipul acesta, unul si acelasi pro- cu elemente psichice sail fisice prototip pOte sa se transforme intrel, prie poporului, in sinul caruia so ope- cinci,clece, nu numal variatiuni, ci reza amestecul ; chiar basme diferite in una si aceiasi cu elemente topice saü climaterice literatura poporana. lata de ce se cere ale fie-caril teri ; adesea o munca colosala icea mai cu elemente carturaresci ,datorite agera pötrundere din partea filologu- contactului clasei inculte cu stratul cel lui pentru a discerne origineai filia- cult al societatil ; tiunile unui basm. Prima incercare corn- cu elemente linguistice de etimologia parativa metodica asupra unui basm poporana ale fie-cardi grain in deosebi ; romanesc, a fost monografia mea de- cu cate altele, cari imi scapa din ve- spre Mazarel impörat" (Cuv. d. batr. dere ; II, 567-608). 'n fine, ast-fel modificat printr'un v. Afin. Aleodor. Ardpu§ca. amestec simplu sau multiplu, basmul Aripa-cdmpulni. Barba-cot... treceprin mostenirelageneratiuni .§i totusi, trecénd prin fel de fel de viitere, carl érasl il mai modifica, sail modificari, trAsurile cele caracteristice trece prin imprumut la alte natiuni, ale fie-carui basm, cate o data .pinasi unde se supune unor none modificari. arnäruntele,se pAstreza une-ori din Cat de anevoe este a descurca unele secol in secol cu o minunata stator- amestecurl, se pOte vede in studiul nicia, gratia pe de o parte spiritulul met. despre Povestea numerelor" (Cuv. celui pretutindenea fOrte stationarci d. batr. II), conservator al poporului de jos, Ian

2619 BASM 2620

pe de alta parte gratia vesmintului D. Valaori delacOla Norrnalä Supe- stereotip pe care 'Iare sat lacare rióra a completat pentru mine lucra- ti n de. rea lui Dr. Jarnik in urmatOrea lista. de vre-o 230 metafore relative la 86 II. Forma basmului. de notiuni

Nu enici exageratiune teoretica , 1. Abundanta : Norocu '1 curgea garla nici Sovinism national, cand vorn qice (Crenga Nr. 7 p. 153). abasmele romanesci at fost culese II curgeat lacrimile parit (Cony. sipublicate mai bine decat cele Fran- lit. VI. 6-232 ap. Jarnik). cese, germane, englese etc., cate at a- 2. Adevërat :Bine ar fi, mai Chirica, parut pinh acum la lumina ;i meritul de-ar fi tote cu lapte cate le nu este de loc al editorilor nostri,ci spui (Cony. lit. XI. 1 -25 ap. se dator6za pe deplin la trei impregiu- Jarnik). rari : gi 1°. Daco-romanif n'at dialecte 3. A se amoreza :Asa-1ca, ti-a caclut sub-dialecte ;2°. limba literara, nu s'a cu tronc la inimh? (Creanga pré departat la noi de graful poporului; 7. 166). 3°. nu pëtrunsese la noi eresia asa nu- I se aprind lul Ipate calcaile (Cr. mitel scóle mitologico-comparative din 7. 163). Occident de a se da importanta nu- A inceput a le sfirii inimele unul mai fondului basmelor §i de a se neso- dupa altul (Cr. 7. 167). coti cu desavirsire forma lor. Multumita i.apus boil in card cu acestor trei impregiurari, basmele roma- 4. Asociatia. : dracul (Cr. 8. 250). nesci,chlar incolectiunilecele mai Cu capra ti-al pus in card ? (Cony. mediocre, ni se infatis6z5, cu imbräch- mintea lor origMala intrëgh, neciuntita lit. IX. 9.-313 ap. Jarnik). Cu mine ti-ai pus boil in plug? sinedescolorata, intelesai gustata de toti Romaniii unde ne isbim din capul (Ibid. 342). locului de patru particularitgi ale f or 5. A bate joc :EIII luau cam peste m e I , cam rare in colectiunile basme- picior despre avutiile lui (Isp. lor strMne : I, 51 ap. Jarnik). 1°. locutiuni metaforice; 6. B6tran :0 baba garbova de batra- 2°. formule: nete (Cr. 8. 139). a) initiale ; Femela lui era batrana ca nu mit b) finale ; eine; sa spun :era ca sf-ta Vi- c) mediale. neri (Cony. lit. IX. 5-185 ap. Jarnik). I. Locutiunile metaforice ale Un pusnic betran, bkran caD-4et basmului. (Ibid. 186). 7. Belea : Vrei sa ne aprindem pae 'n Dr. Urban Jarnik (Sprachliches aus cap ? (Cr. 1. 9). ruman. Volksmarchen, Wien, 1877) a- Iata in ce chichion am intrat (Cr. trase cel de 'ntaiu atentiunea asupra 5. 81). bogatiei elementului metaforic in bas- 8. Bucuria : Ridea inima babel de bu- mete romane, publicandi explicand un curia (Cr. 1. 4). nurnër de specimene. Elevul met d. I. I se parea c'apuca pe D-clet. de

2621 BASM 2622

un picior (C. Tr. 1876. 176 ap. cu muchea 'n cap (Isp. I, 120 Jarnik). ap. Jarnik). 9. Bucuros : El II datt fata cu maned Nu fu cu putinta nicl macar a largi (Cr. 7. 165). aromi, par'a ar fi fost cu ochil 10. Bun : Un baiat bun, drepti nevi- in Ore (Isp. I, 120 ap. Jarnik). novat, de sa'1 pui la rana §i 16. Drac : Par'a e§tf cel de pe comOra a se vindece (Column. Traian de scif tOte cele(Cr. 7, 150). 1876. 369 ap. Jarnik). 17. Durere : Cu inima arsa (Cr. 5, 79). Un st5pan ca panea cea buna 18. Fara, grip. : Trecea prin padure fara (Cony. lit. XI. 125 ap. Jarnik). sa'l din% macar capul (Isp. I, Barbatul met e bun ca panea 10 ap. Jarnik). cea buna (Ibid. 33 ap. Jarnik). Träi acolo ca 'n sinul maset (Isp. 11. Cainta : 0 rodea la ficati calcarea II, 263 ap. Jarnik). poruncei tatalui lor (Col. Tr. Ii (vet) trai pe linga nol ca banul 1876, 172 ap. Jarnik). cel bun (Cony. lit. XI. 1. 33 V6 vor e§i ele tote pe nas (Cr. ap. Jarnik). 8. 260). 19. Flamand : ImI garaiail matele de Mine (ibid. 23). 12. COI-0, : Nu te pune 'n Ora cu im- ImghiorMailmatele de Mine pèratul iaduluf (Cr. 3. 49). (Cr. 8, 257). 13. Comunitate : Toranil cart n'avusese IT chioraia matele de fOme (Isp. nici in din nici in maned cu II, 1, 76 ap. Jarnik). dinsul (Isp. I. 144 ap. Jarnik). Par'ca nu mancase de o luna de 14. A disparé :Para a intrat in pa- dile (Col. Traian. 1872, 257 ap. mint (Cr. 2. 24). Jarnik). S'a dus pe urlati dupa cela-laltl Mo rOde la inima de fOme ce'rni (Cr. 3. 60). e (Cr. 8, 259). Ia pe unchia§ de unde nu le (Isp. DOr nu v'ail mas §OreciI in pan- I. 56 ap. Jarn.). tece (ibid.). Ia cail de unde nu-e (ibid. 151). 20. A flecari :II mergea gura ca pu- Ia iapa daca al de unde (Cony. paza (ibid. 230). lit. IX. 12456 ap. Jam.). Nu'ini tot spuneti cal veri pe 15. A dormi : Se pune Enache pe gene pareti (Cony. lit. XI, 1, 31 ap. (Cr. 1. 6). Jarnik). AdOrme mort de puteal satat Incepusalspue verdi §i uscate lemne pe dinsul (Cr.8,215). (Cal. Bucur. 1876, 48 ap. Jam.). Mulerea dice somnul pina dupa Ceor mal fidondanit §i cat or nou6 césurt (Stanc.22,ap. mai fi dondanit (Cr. 8, 255). Jam.). Omenit vorbesc vrute §i nevrute Se pusera a trage ate un puiu (C. lit. X, 10, 330 ap. Jam.). de somn (Isp. I, 119 ap. Jarn.). Iti va toca cate 'n lunái 'n Dupa ce-§T facura povara de somn, sOre (C. lit. VI 1, 27 ap. Jarn.) se sculara (Isp. I, 121). Spunea ala 'nd'ala(Isp.II,1, Tu dorms ca un bn§ten (Isp. II, 141 ap. Jarnik). 1-37 ap. Jam.). 21. Frumos: 0 fata scrisa de frumbsa Adormi par'ca l'ar fi lovit cine-va (Sbiera 2, 23).

2628 BASM 2624

La sdre te puteal uita, dar la Taceai 'nghitia noduri (C. lit. dinsa ba (Isp. I, 76 ap. Jarn.). IX, 12, 453 ap. Jam.). Par'ca era facuta de zahar (Isp. 29. A insela : L'am boit (ibid., 454). I, 86 ap. Jarnik). L'am potcovit bine (ibid.). Il era mai mare drag ste uiti 30. A intinde curse :Fratil mei imi la el (Cr. 5, 76). cocea turta (Isp. I, 89). Mërul numai nu clicea : mAncA-m6, IY pusera 'n gandstt-I o cdca suridra (Cony. lit. VI, 6, 230 (Isp. II, 42, ap. Jarnik). ap. Jarnik). . Miresi earn ce papara i se gAtesce Amindoi aveat pe vino 'ncoce (Isp. I, 137). (Col. Tr. 1876, 277, ap. Jam.). Vëclu ce placinte i se pregatesce Rupta din sdre intocmai ca Iléna (Col. Tr. 1876 No. 28). Cosinzéna (Cony.lit.IXI, Simtise cä frAil sei II Oita Sam- 30 ap. Jarnik). betele (Isp. I, 42, ap. Jarnik). FrumOsa de mama focului (Cr. 31. InvètáturA :Cartea a'nvëtat'o 8, 276). tdta din scOrta 'n scOrta(C. Ca un boboc de trandafir (Isp. I, lit. IX, 23). 128 ap. Jarnik). InOtase cartea pina la brat, a- Dell era draga lumea sa te uii dick se Meuse burduf de carte la el (Sb. 152). (Salve I. 27 ap. Jarnik). 22. A fugi :Pe aid ti-e drurnul (Col. 32. A invinge :II manca uritul (Cr. Tr. 1872, 260 ap. Jarnik). 5, 73). o iea la papuc (Cr. 3, 47). Uritul Ii venia de hac (Cony. lit. 10 luA picidrele pe umeri (Cony. XI, 1, 21). lit. VI, 6, 229 ap. Jarnik). Am ea ac de cojocul tell (Isp. I, O apnea la sanAbisa (Isp. I, 66 40 ap. Jarnik). ap. Jarnik). A incaleca pe nevoia (Cr. 5, 78). Iepurii o croira la fuga (Cal. Bu- SA iasa d'asupra ca unt-de-lem- cur. 1877, 10). nul (Isp. I, 21). O tuli la fugal o tulid'a fuga 33. A Iubi :Se uita la dinsul ca la asp. I, 67 ap. Jarnik). sdre (Isp. I, 72). 23. A medita : A se asterne pegan- Drag ca ochii din cap (Cony. lit. dull (Cr. 3, 45). XI, 1, 25). Ca lumina ochilor (Cal.Bucur. 24. Gol : Punga pute a pustia (ibid.). 1877, 23, ap. Jarnik). 25. A impinge :Ii fan via in cazan Par'ca 'rriI vine s'o sorb eu ochii (Isp. I, 66 ap. JarMk). de draga ce 'mI e (Cony. lit. Iifacura vint pe pOrta afara XI. 1. 30). (Col. Tr. 1876, 370 ap. Jam.). oprApAdia din ochi de dragrt ce'l 26. A nu se 'mplini: InsurAtOrea r6- era (Creinga). mane balta (Cony. lit. XI, 1, Se iubiaa ca niste hulubasI (C. 22 ap. Jarnik). lit. XI, I, 30). 27. Indrasndia: Cercati marea cu de- 34. In zaciar : De iodic m6rului (Isp. getul (Cr. 8, 260). II, 2, 67 ap. Jarn.). 28. A indura:Inghitira gAlusca (Isp. Sari in sec (ibid. 62), II, 2? 2 4 Ap. Jonik). Dar de geba, sa te puI si 'api-

2625 BASM 2626

cióresi'n cap, tot nu potl in bumbac (Isp.I,126, ap. (ibid. 1, 118). Jarnik). De geba mai bati apa 'n china 41. A muri : Mai mult nu vel mai bea sa se alOga unt (Cony. lit. X, apa (Sb. 2, 26). 10, 378). Voit adormi somnul lvecinic Umbla 'n gol (Ibid. XI, 1, 22). (Isp. I, 18, ap. Jarnik). Ce s'a facut s'a facut, vëclu el Era sa dea ortu popil (C. Bucur. acum co mie de vorbe un 1876, 8 ap. Jarnik). ban nu fac (C. Tr. 1876, 173). póte acum o fi Ole iulcióre 35. Lämurit :Ar6d ca un copil de 7 (Cr. 6, 136). ani (Sbiera 3, 40). 45. Nebun : Trebue sa'l lipsésca vr'o 36. De lucru : Nicl a casa n'arn de cOsa dóg(Isp. II, 2, 42). (Cr. 2, 24). A mancat lauri(Ibid. I, 97 ap. Jarnik). 37. A lega : M'a legat snopi (Isp. II, 1, Nu umbla cu gargauni 'n cap 57 ap. Jarnik). (C. lit. X, 3, 108 ap. Jarnik). El o lega de copacit cobza (Ibid. 46. Necas :Grasi prileja'i face pe o- I, 66). braz (Cr. I, 12). 1, 18 Iilegara fedeles (SnOve, Capra ti-a veni de hac (Ib. 2, 32). ap. Jarnik). Loitface et una de sl-a musca 38. Mare : 0 turta cat tOte clilele de labele (Ibid). mare (Isp. I, 180). El las, call gasesc et acus l6cul 0.gura larga cat o sura (Cony. (C. lit. XI, 1, 23 ap. Jarnik). lit. VI, 1, 28 ap. Jarnik). SW' mai tu ca ti-o fac et tie pe 39. A manca : Da-le colb s'apoi te a- piele (Isp. II, 1, 80 ap. Jam.). pnea, de tréba (Cr. 7, 153). Cu rabdarea II frigl pielea (Cr. 8, Mancai bea pina chiuia s'apol 223). cu palaria dupa 1unasvarlia 47. Nenorocire :Ti pascea pacatul si '1 (C. lit. IX, 5, 192 ap. Jarnik). manca spinarea (Ibid. 1, 24). Manca de par'ca i se batea lupil 48. Nevinovat : Se asecla, in camara sa la gura luI (Isp. II, 1, 119 ap. ca cum usturoit n'ar fi .mancat Jarnik). gura nu i-ar fi mirosit (Cal. Manca asa, de iute si cu asa pofta Buc. 1876, 41 ap. Jarnik). delS1parea ca nicl pe o masea A se face mort in papusoit (Cr. n'are ce pune (C.lit.IX, 5, I,13). 340 ap. Jarnik). 49. Obosit : Mi-a trecut ciolan prin cio- .40. Mania : Nu sell cine-I mamuca, n'al Ian (C. lit. IX, 7, 283 ap. Jam.). mancat nicI o data mórea ei Ostenit ca vai. de el(Isp. II, 2. (Cr. I, 8). 43 ap. Jarnik). 41. Mester : Baba mestesugOsa la tre- 50. Obraznic : Daü prin bat de obraz- bile sale cum e sfredelul dra- nicl ce ere' (Cr. 2, 19). culul (Cony. lit. XI, 1, 31 ap. 51. A ocari :Manca-l'ar branca sa'l Jarnik). manance (C. lit. X, 3, 106 ap. 42. Mila : Le plange lumea de mila (Cr. Jarnik). 5, 78). Manca-v'ar fripte al de v6 are 43. Molesire : Ea a fost crescuta numai (Isp. II,1, 140 ap. Jarnik).

2627 BASM 2628

Incepul sA tip §isIll dattuturor traistA (Cony. lit. IX. 12, 453 reilor, strigand a nu me marit ap. Jarnik). (Cal. Bucur. 1877, 39 ap. Jam.). Vorbescl de tine, care nu soil nici Am s'o dat dracului de pomanA, cum se mAnanca mamAliga (C. (C. lit. XI, 1, 32 ap.Jarnik). Tr. 1872, 257 ap. Jarnik). L'aA dat in burduful dracului §i D-vestra se vede cA pasceti bo- PatlAsat pe sama lul (1b. 22). bocil de nu ye pricepetl al cui Mama smeuluf se da de cesul fapt e Asta (Cr. 8. 233). mortii, ca nu putea descoperi 62. A nu pute : Dac'ar fi fost in banil adeverul (C. Tr. 1872, 258). lor, s'ar fi lepAdat de span (Cr. 52. A ofta : Ofta din greil (Cr. 5. 74). 8. 210). Ofta din baerile inimel (C. Buc. 63. Repede : Cat al imbuca o data (C. 1877, 39 ap. Jarnik). Tr. 1876, 269 ap. Jarnik). 53. A se opune :Cela nu se pune de Niel cat aI da 'n cremene (Isp. pricinA (Cr. 3, 42). I, 120 ap. Jarnik). 51. Per : 0 apuca de canepa draculul Cat te §tergi la ochl (Fund. I, 18 (Cr. I,13). ap. Jarnik). 55. Cu amäruntul :Ana §iretenia pri- Numal cat te-al freca la ochl (Isp. cinei dinfirpinA, 'n atA(C. II.1, 139, ap. Jarnik). Tr. 1876, 431). Cum al stringe ochil (C. lit. VI, Cunoscea ca 'n palmA tOte coti- 1, 20 ap. Jarnik). turile muntilor (Cony. lit IX, Cum ai clipi cu ochil (Ib. IX, 5, 1, 21 ap. Jarnik). 188). 56. A perde : DacA veclu cs'a spelat Cat al' bate 'n palme (Ibid.XI, pe maini de vasul cu botez 1, 25 ap. Jarnik). (C. Tr. 1872, 260 ap. Jarnik). Cum al be o lingurA de apa (Ib. SA te §tergi pe bot despre dinsul IX, 5, 188 ap. Jarnik). (C. lit. IX, 12, 459 ap. Jarnik). 64. Ret :Baba canOsA la inimA (Cr. 57. A place :Ochii lul calju tronc pe 4, 65). un boii(isp.II,1,115, ap. Nevasta era pestritA la mate (C. Jarnik). lit. IX, 12, 453 ap. Jarnik). Se uita la dinsa ca la un cire§ 65. SArac :SaracA lipitA pamintuluf copt (Ib. 16, 89). (Cr. 4, 70). 58. PoftA:Tm lasa gura apA (CI-6'1ga). N'avea dup5, ce be apA(Isp. I 59. Nepotrivire : Se potrivesce ca nuca 49 ap. Jarnik). 'n parete (C.lit.IX, 12, 456 Doe 'n telu nu putea lega §i el ap. Jarnik). (Ib. II, 1, 53 ap. Jarnik). 60. Priceput :El trecuse §i prin ciur Erad a§a, de sal-ad a nu se tinea siprin dirmon (Isp. I, 49 ap. sdrentA de sdrenta (Cal. Buc. Jarnik). 1876, 16 ap. Jarnik). Am veclut §i eü hoituri marl (Cr. 66. Sete : ImI sfirie gatlejul de sete 7, 149). (Cr. 8, 257). 61. Prost ;Tu numal nu dal in gropi 67. A sforAi : i unde nu incepe a de prost ce qt. (Cr. 3 52). mana porcil la jir (Cr. 8, 226). Omul nostru era om de acela, 68. Sgarcit : Lega paraua cu 10 nodurl cArula mananca cainif din §i tremura dupa ban (Ib. 1, 3).

2629 BASM 2630

69. Silinta : Se facea luntre §i punte 78. A da a intelege :Dascalul batea (Isp. I, 124 ap. Jarnik). §eua sa pricepa iapa (Isp. II, 70. Singur : Se vedu singura cue (Col. 1, 61). Tr. 1876, 175). 79. Tortura : Facea gile fripte barba- 71. A spune :ItI spun verde §i curat tului (C. lit. IX. 12, 453). (C. lit. VI, 1, 29 ap. Jarnik). De ce me chin uesel ca pe hap de spune romanesce pe §leat cal ? (Ib. 3, 36 ap. Jarnik). (Isp. II, 61 ap. Jarnik). 80. Trist :Nu'lerail boil a-casa (Cr. SA nu spunetl nici lae nici balae 6, 111). (C. lit. IX, 7, 286 ap. Jarnik). Par'ca ti s'a 'necat corabiile pe 72. A uri : Nu'l póte mistui (Cr. 8, 210). mare (Isp. I, 51 ap. Jarn.). liiinegru de 'naintea ochilor. Posomoriti ca vrernea cearea 73. A supera : S mi me seoti din sa- (C. lit. X, 3, 105). rite,sti, nu me fad sa Yes din Posmagit ca cum i-ai fl luat boil rAbu§ afar% (Cr. 7, 152). §il'aifl lasat cu carul in drum 74. A se supune :Incet-incet nora s'a (C. Bucur. 1877, 47 ap. Jam.). dat la brazdd (Cr. 1, 7). 81. A se trudi :Mi-am stupit sufletul 75. A tate :Tace ca parnintul (Ibid. cu dinsul (Cr. 8, 230). 2, 23). 82. A umbla in zadar : Sa umblati a§a Tedul cel cu minte tacea molcurn frunda frasinelului (Cr. 8, 188). in horn, cum tace pescele in Mergend ast-fel in dorul lelei (C. bor§ la foc (lb. 2, 25). Bucur. 1877, 44 ap. Jarnik). 76. A se teme : Tremura ca varga de Pe cand umbla taindcainilor frica (Ib. 2, 23). frunda (Isp. I, 132). II sarise inima de hid,(C. Tr. SA nu mai umble ca un pierde- 1876, 426 ap. Jarnik). vara dupa icre verdl. (Isp. II, Talharii rem asese ca scri§i pe pa- 1, 78). rote (Ib. 431). 83. A umbla putin : Dupa ce merse o Se facea perul mAciuca (Isp. I, 31). bucaticacatdaY cu pra§tia I se Meuse inima cat un purece (Cla. Buc. 1877, 5). (Ib. 64). 84. A ucide : SAT scurteze eArarile (Cr. Se %cur% ca pamintul (Cal. Buc. 8, 199). 1874, 49 ap. Jarnik). Lovi pe smet, II luA mirul, apol Se facu verde de NO, (Ib. 16, 50). Ii taia capul (Isp. II, 2. 58 ap. Ceea ce am audit mi-a bagat grOza Jarnik). pina la meduva Oselor(Isp. Ii lovi cu copitele drept la mir I, 130 ap. Jarnik). (Cal. Buc. 1877, 10 ap. Jam.). Trernura carnea pe dinsul (Cr. Ciomagel, soil colea, toemai bun 2, 23). de palit la mir (Ib. 34). Mi s'a suit perul in virful capu- 85. A valora :Chirica baiatul scie cat lui ;cred c i s'a incrancina le pOte calul (Cr. 6). §i tie carnea (Cr. 5, 77). Dascal d'aia terchea-berchea trel El cum vedura pe Praslea, o sfe- lei perechea (Isp. II, 1, 66 ap. clirA (Ib. 16, 48). Jarnik). 77. TOpan: Gasi pe totl mortl bu§teni 86: Veselia : Veselia §i petrecania ca'n (C. Tr. 1876, 429 ap. Jarnik). diva de pasce (C. lit. VI, 1, 24).

2631 BASM 2632

Ac6sta listaeste departe i pr6 fie siguri, sat maY ales : pentru a aso- departe de a fi completa. Asa la cele cia la un loc mai multe imagini dis- sOpte metafore despre Adormire" s'ar parate, a carora capriciOsa, grupare se mai putO adaoga din basmei numai asOmenä cu inceputul adormiril, atunci din basme altele multe, dintre cart' Doi cand omul nu visOza Inca, dar Incepe ne aducem aminte vr'o doe forte in- deja a vedO ce-va confus. Astfel o for-

teresan te : mula initiala celtica din Bretania tlice: l'a furat sfantul", cand adOrme ci- Nu este nici o indoOla caltadata, ne-va linititi are un vis placut ; cine avea doT ochi nu era orb, cine l'a furat aghiuta", cand somnul e avea unul singur era chiori trebuTa neliniscit ivisul ameninta a deveni sa faca drumul de doe orl ca sa vOqa comar ; si la drOpta si la stanga", si apoi ur- in fine, daca cineva se sbucTuma a mOza basmul (Revue celtique, III, 837). adormi si nu pOte, atuncl: l'a uftat La Romani inceputul cel maT obicinuit sfantul". este: A fost o data ca nici o data, Chiar cu materialul astatli publicat, ca de n'ar finu s'ar povesti"; ade- mai ales cu basmele din Ardel si din Ba- sea insa formula e maT complicata, nat, lista de mai sus s'ar put6 indoi de exemplu : A fost o data ca nici intrei. Noi o dam insa ca o sim- o data, pla indicatiune a elementului metafo- pe cdnd era lupul catel ric in basme, observand tot-o-data ca si Jeul se Meuse miel, unele locutiuni, bunaOra: la sore te de se jucaii copiil cu el". poti uita, Tar la dinsul sailla dinsa (G. D. T., Poes. pop., 401); ba", nicT nu ne intimpina unde va in graiu afara, din cercul basmelor. salt: A fost o data ca nici o data, când se coceaii ouöle In ghlata 2°. Formule. §i miptea se facea de dimindta". D. G. D. Teodorescu (Foes. pop. (Fundescu, p. 97); 401-406) a fost pina acum singurul la noT care s'a ocupat cu formulele Tar une-ori inceputul e de tot lung, basmelor, dand cate-va specimene de buna-Ora : A fost o data ca nici o Inceputul basmelor",de aci interiOre data, ca de n'ar fi nu s'ar maT povesti ; din basm"i apoi sfirsitul basmelor". de cand facea plopsorul pere sirachita micsunele; de cand se ba- teat ursiT in coda; de cand se luau de a) Formula initiala. gat lupii cu midi de se sarutail infra, Mai la tOte popOrele basmele se In- tindu-se; de cand se potcovia puricele cep cu ce-va in felul lul asa a fost" la un picior cu noue-tlecii noue de sail a fost o-data", afirmand adeca oca de fer Si s'arunca in slava cerului .realitatea celor povestite. Cate-o-data de ne aducea povesti, insä formula e mai lunga, sat pentru de and se scriea musca pe Nieto, a fisi mai afirmatilth, safi pentru ca mal mincinos eine nu credo'. povestitorul sarate intr'un mod aco- (Ispirescu, Legende p. 1). perit a dinsul nu e tocmal. sigur de cele spuse, desi ascultatoril trebuesa Asupra caracterului acestor din urma

2633 BASM 2634 formule noi vom reveni mai jos cu oca_ Cum vrel sa ne m6suram ? siunea formulelor celor finale. In sabil sa ne taiam, orl lupta sá ne luptam? b) Formula mediala. Smeul : Formulele mediale sint tot-d'a-una rimate, producénd ast-fel o nea§teptata Mie tot una 'ml face I pläcutA diversiune in mijlocul prozei. D. G. D. Teodorescu a reprodus ase- Tugunea : menea formule din basmele:_. Feta din In lupta, dafin", Tugunea feciorul mUu§e1", ca. e mal drOpta, Impöratuli criv6tul", Cruce cruciu- dela Dumnecleü lasata. lita mea", Poteca cu dorul", Pãpu§ica licArea", Naramza cea frumósa", Ca- Se luptara, se luptara, pra cu trei iedi", Noue viteji", Fe- tli de viirik mela lenevOse, §oimei iogArei", pina 'n sOra. Doi impe'rati"i Carakiz vitézul". Cele mai interesante sint din Tugu- Smeul (c4tr 6. un corb): nea",i anume : Corbule, corbule, Dintre treifrati, cel mai mic, adu nitel seii in unghisora Tugunea , e ologit de muma a trei §i'ncioc niicã apsOra: smei, ca snu'i pOtä omori. Plecftnd cu seul sa ungl cAte-§1-trei,else 1.60 la Dumnecleti §icu apa sa uçIl flack' asta salfac'o albina albastra, sá trOca pe mare ca 3'0 ira0Ii s'o sting!, ca printr'o gradina. cá tl-oiii da së manancl un stirv de om:

77Tugunea fur vinele din casa smeilor §i 060, caottintimpine. Fie-care Tugunea(cb.tr6,corb) : smea,ajungénd la podul sub care era ascuns vitdzul, vede c. i se poticnesce Corbule, corbule, calul, §i clice : adu nitel sell in unghisOra §i'n cioc nitica apsOra.: Hii, cal de smell, cu seul sä ungl, de paraleii, cu apa sã nip ce sal flacafasta srndarit te dal? rosia, De eine tl-e tie frica? ca s'o fmol si s'o sting!, c.mie nu ml-e de nimeni, cf 'tl-oiii da sa manancl cleat numal de Tugunea, doua stirvurl de cal paralel feciorul mOle-al matusil; sitrel stirvurl de smel §inicI de el nu ml-e frica ca vinele'l slat a-casa, Femeia smeului mai in virstA se sid6r nu i-o fi adus p'aicea face : ciOra osciorul o via manOsa §ivintul perisorulI la strugurl fruniOsa : Tugunea (ar6tandu-se): unit infloresc, altil rodesc, Ba am venited, altil se parguesc, ca un vitaz ce sint. altora le cad bObele de cOpte.

2635 BASM 2636

Cea mijlocia dintre femeile smeilor Ian adunA, se face : Masa buna, Bucaturf o livede de perl : *isfarmituri peril infloresc, La o-lalta unil rodesc, Pin' de d'altA-dath! perele se parguiesc, multe se coc, De aci formula catra miraculosul ca multe se r6scoc. care face bani: Cea ma mica se face asemenea : Scump cal Din Ard6l, o fantana Da'ml ball, linä Gologanl, cu apa putina, Taleri Intl, apa limpegiOra Galbenl spölatl; ca o lacremidrA. far cand G-anul Yea numai o parte din In calëtoria ce face, Tugunea se in- bani, despre rema§ita lor clice calului : talnesce cu : S6rbe banil, o drOia de tintarl, Gologanil urul mal mid, altil mai marl ; Coad remas, Iar pe nas I apoi cu un nasdravan de om, care alerga pe camp §i'n fine formula catra ciomagul fer- Cu nouS pietre de mOra mecat, care batea pe ori-cine dupa po- §i nouS de rijniciOra, runca : gi fugia asa de iute c'ajungea iepurele la nOda Jiloveta, §i'l apuca de cOda ..." Legata cu ata, SA te 'ntorcl §i sa te suci, *imintea la loc s'o duel; Cate o data acela§1 formula median, se repeta de mai multe off in cursul lar ca A, se oprésca : basmulid, aa ca povestirea intrega se pare a fi impletita cu versuri, de pilda Acum lasa s'odihnesce, in basmul ardelenesc Ganul Tiganul" Caci asta mult folosesce... (Reteganul, PoveW, I,59-79), unde se tot repeta formula : Asemenea formule mediale ne intim- Scumpa. masa pina din cand in cand In basmele tu- De matasa, turor popOrelor ; dar ele sint pretutin- Iea aminte deni Para alaturare mai rare decat cele De te 'ntinde, initiale si cele finale, nu se presinta Cu mancArl, §'apoi une-ori Cu tigarl, nicairi ca ce-va tipic, *icu via se afiä In unele varianturi ilipsesc De pelin, in altele din acela§1 basm, de exemplu

sint multe in basmul Tugunea"b din cand Ganul vrea sa pranclOsca ;apoi colectiunea cea inedita a d-lui G. D. dupa pranci : Teodorescui lipsesc de tot In acelmi

2637 RASA( 2638 basm Tugulea"dincolectiunea lul rul, era la sfirsitul nuntif Ispirescu. aduseraun co§ cu prune uscate sáarunce n cele gurlcaseate..." c) Formula finalä. In Ciobanasul cel istet" (ibid. 252): Formula mediala este un accident al basmului; numal formula finala, ea Incalecal p'un mAracine, si cea initiala, fie ambele cat de scurte, Sã m'asculte orI-§i-eine. inchipuesc o particularitate stereotipa a acestui gen din literatura poporana, In Poveste teranesca" (ib. 265): Am fost §i et acolosi am velut corespungend cu cele doe capete ale )) visului: adormire si destep- tete chefurile, cad de n'as fi fost, de t a r e.Tocmai de aceea formula cea unde a§ fi sciut eü sa ve povestesc: initiala consista adesea dintr'o grama- 0 lingura scurta, dire de imagini disparate, analege cu Pe la nasul cul n'asculta.". confusiunea de idei prin care se carac- teriséza inceputul adormirif; Tar for- In Tugulea" (ib. 332): mula cea finala se deosebesce printr'un IncalecaI pe un lemn ton de ne'ncredere, de indoéla, de ne- La bine sa.vES indemn, siguranta, cu totul strain intregului IncalecaI pe nfl coco§ cuprins al basmului.Desteptandu-se SA. v6 spulu la mo§ pe gro§. din vis, omul se simte de odata in realitatea veghiaril, care'l face, In Sucna-murga" (Sbiera, Povesti, RA nu mai fie pe deplin sigur de r e 98): litatea somnului; tot asaispra, *i am fosti efi la nunta vind basmul, pe care'l povestise cu De v'am spus'o voi3 frinta. cea mai villa credinta in cele spuse, omul tocmaT atunci vede clumea in In Minta-creta" (ibid. 107): care petrecuse nu se pre potrivesce La nunta lui Sucna-murga m'am cu lumea la care se destepth,i tran- intimplati et.Of! ce bucate alese sitiunea dela o stare la cea-lalta se mai era la acea masa, tot numal frip- manifesta printr'o gluma, printr'o pa- tuff si copturi ca acelea de le-ai fi in- calelä,printr'un scepticism aparent, ghitit si cu ochii !Da 'Inca vinurile care nu este decat un fel de ciocnire acelea!Le-aifi Mut pe tete de nu momentana intre cele doe start',fart te-aifi temut de veo ametéla! Mie ca prin acesta sa se sgudue credinta mi-at placut mai ales un fel de frip- cea statornica a poporulul in adeverul tura de rata ; am mincat din ea cat basmului. n'am mai putut, si pentru ca imi pla- Formulele finale ale basmelor romane, cea asa de tare, am virit un piciorus fie in prozA,fie In versuri, fie ame- in buzunar ca sal am de merinde pe stecate, sint multei felurite. drum cand m'oiu interce a-cas6. Cand Buna-Ora: veniam a-casä, cam pe la mijlocul call, In Balaurul cel cu sépte capete" am fost flamin4it si m'am apucat sa (Ispirescu, Legende, 201): rod picioru§ul acela. Tocmai cand imi Eram si et p'acolo si dedeam aju- era carnea mai dulce, m'a intalnit un tor la nunta, unde caram apa cu ciu- om invetat, care imi spunea ca a in.

2689 BASM 2640

vetat carte pe la toti inteleptif lumii, si 1-am aruncat'o ca s'o prinda.El si a inceput a me tot rugai a me insa,In loc sä intinda, manilei s'o ceMi ca sari daü iluI sa manance, apuce, inchide ochii ipléca capul in a era fript de %me. Tot necajindu-me jos. Atund placinta Hop, tocmai in el cask'l daiisisal daft,m'am cam virful capuluI,si pentru a era mol- superat si 1-am asvirlit cam repede cul a.icalduta,is'a lipit tot pörul piciorul acela. El, särmanul, In locsal de dinsa. Dand el s'o Tea,si-a smuls prinda in maul, a tinut manile in tog peril de pe cap de-a remas plesuv buzunar. Piciorul de friptura nu i s'a pina astadi. De nu me credetY, Ian sa putut yin in buzunar,cil'a lovit a- ye ultati numai la capul lui, cand ye marnic peste un picior, de merge Me- veti IntMni cu el, 0 ve yeti incredinta tuli pina acuma schiop. De nu me ca ye spun adeverul !" credeti, fa sa ve ultati numal la cu- In Talharul cel vestit" (ib. 261): tare invetat srl \Teti vedó schlopetand pina astNI din pricina aceea!" M'am suit pe o prajinA In Fata Rurnpe-haine" (ibid. 147) : piv'am spus chlar o minclunä 1 *1-am incAlecat pe-o sea La nunta fete)* acesteia m'am tim- piv'am spus'o toat' asa plat si eü de fata. Era o nunta alésa, PlAtiti-mI-ol boierósca,i nunta0 pozderia! Toti Sti-o plätdscA Dumne4ed erail volosi si chiulafii jucat de re- Din pl.() mare darul soUl suna pamintul sub dinsii! Pinki mi- résa era voidsa, macar-canu'Ipré era In CI-U.8a qinelor" (Reteganul, Po- el' de maritat ! Dar la masa, ce bucate vestI, II, 21): si ce beuturI, cat te-ai fi descins0-al fi tot mancati Mut, numai de-ai fi Iar eU m suil pe o sea pio spusei ma, avut uncle bap atata! Intro tOte bu- *dila a fost cam rugindsá catele erat nisce placinte atat de gu- pipovestea mincindsd.! stóse, cat facea pozna, nu alta1 Mal ales eü nu me puteam satura de ele, cu varianta (ibid. III, 26): asa de tare imi placea!Era caldute pimolcute cat le-aifimancati cu Ed m6 sun pe-un culu ochiT! 0 placinta de acestea am bagat'o pipina, 'n alt rind nu v'o mal spulu; in sin ca s'o am de merinde pe drum, Mit) suil pe-o custurA ruginds5, cand m'oYu inturna a.casa. Cand pe la *ipcite cpovestea fu cam mincindsA. mijlocul ciI, mi-a venit pofta. de placinta, si am scos'o din sin si voiam In Fet-frumos cu perul de aur" s'o mananc.Atuncia numal ce me (Fundescu, 76): trezesc 1a cu cutare om, drept in fata. ... sefacu bucuria mare si masa VeljOndu-mY placinta In maul' ipla- imperatesca. Eram ieU p'acolo,pi cendu-ii lui, se vede cai mie, unde aram mereil la vatra lemne cu fri- n'a prins aI me ruga si a me pofti ca garea,aplt cu ciuruli glume cu cal- sh Y-o daü lui numal cleat si numai darea, pentru care capotai decat,ca,de nu 1-oin da-o, el II in Un näpärstoc de clorbä stare sa crepe de pofta, nu alta I Tot To sfant 6. de coclorbá imbuldindu-me cu cererile ipoftele Pentru eel ce's lungfi, vorbAr sale, n'am avut dela o vreme incotro 40,855. III. 17

2641 BASM 2642

In Balaurul cu doö-spre-dece capete" In basme marchegiane : (ibid. 126): Fecero le nozze e le nozzarelle, A me'n me dettero cu011e, 21'ncalecal p'o lingura, scurta S'o bag in gura cul asculta : Me dettero 'n biscotti, Lingura de prun orl de tel, El buttai sotto '1 tauli, PIMA, cu minciuni de care ye spusel ! Me dettero 'n confetto, El buttai sotto '1 letto...

La Macedo-romani formula finala cea Pe la Roma : mai obicinuita este :a§1, parmith nii sciam, parmith va spu§i ; nu scia cum Me dettero cunfetti, feci, ma nu va ari§i= asa basm scieam, Uno lo dava al gallo aa basm vö spusei ; nu Kiri cum fa- Che mi portava a cavalle, Uno alla gallina cul, dar n'am ris de vol" (Dr. Obede- Che m'insegnO la via, naru, Texte). Uno al porco Romanil din Moravia ail unele for- Che m'insegnO la porta, mule finale lerte frumese, de exemplu: Uno ne mangial, E uno ne missi .1 de multa veselia nunta0i dedeati Che ancora ci sara mereii din pistele ;unul, din gre§éla, in loc de &tont m'a bagat in pistol pe Pe la Neapole : Fecero tante leste mine, a tras im'a aruncat drept e festini con un gran pranzo e tanta aice". carne che si mangiarono ;iostava 0 formula rimata :am fost §iet' sotto la tavola, mi gettarono un osso, acolo,s'a mancat pane de ord, dar e mi ruppero ii vomero del naso". tu, Marcule, sä nu skiff mincluni" : Pe la Venetia :

jedli tam chleb zersi, Se la vole piti lunga, a ty, Marku,nelii. Tagieve el naso e feve 'na tromba; Se la vole pni curta, (Kulda, Morawské pohadky, passim). Tagieve el naso e feve 'na zuca...

Numal clOn Italienii s'ar putO pune D. Prato aduce apol in paralela la intrecere cu Romanii prin bogatia cate-va formule finale francese, spa- formulelor finale ale basmului. D. Sta- niele, scotlandesei ruse, cari tete se nislao Prato (Quattro novelline livor- acatadenunta, desnodamintulcel nesi, Spoleto, .1880 p. 85 sqq.) a adu- obicinuit al basmului, povestitorul afir- nat din ele o multime de specimene, mand ca a lostiel pe acolo, ca a din call noi vom reproduce vre-o cate-va. mancat date §i mai cate, dar la urma In Toscana basmul se incheia obicinuit urmelor a patit'o. In descrierea acelor prin : bancheturi din formula cea finals a basmului, nimenea insa. nu intrece pe Stretta la foglia, larga la via, 0elV,despre cari d. Luzel (Revue cel- Dite la vostra, ch6 ho detto la mia... tique, III, 338) qice : On sait que les saü: contes populaires, quelque merveilleux qu'ils soient, se terminent presque tou- Stretta 1a foglia, e stretta l'ugna, jeurs par le mariage du prince et de La mia novella non 6 piu lunga... la princesse, du h6ros et de l'hOroine,

2643 BASM 2644 et, A cette occasion, il y a des fetes, Ora in basmul Fiiul de imperatpi des jeux et des festins surtout, dans chelesul" (Petrescu, Mostre, II, 41): la description desquels se complaisent d'ordinaire les conteurs. Pauvres dia- Erarn §i eü aclo cand se Moe numta§i haraua, bles,qui,le plus souvent, ont dine vhineam pe un cal cu§éua... de patates frites avec des pommes de terre, comme ilsle disent avec une resignation et un accent melancolique Ce sA fieOre acest incAlecal pe-o fort touchants, et qui, en imagination sea" sail cal cusdua" ? du moins, se promenent dans des pa- Judecand dupA o novelA a lul Boc- lais de marbre et d'or, au milieu des cacio (Decamer. lib. VI), in vechea ita- enchantements d'un luxe tout oriental, lianA basmul se numia novella a caet prennent part a des festins inter- vallo", povestire d'a 'ncAlarele" Un minables..." DacA d. Luzel cunoscea cavaliere dice a madonna Oretta di adevèrata naturA a basmuluti,el nu portarla con una novella a c a- s'ar fi mirat, cAci ar fi inteles cA fe- v a 110". Boccacio a profitat de acesta nomenul este absolut analog cu f1A- expresiune metaforicA pentru a croi rnandulcare'sfaduce a-minte dupA asuprari o anecdotA, in care i se da, un desteptare despre bielsugul bucatelor sens literal. In fond insA acea novella mancate in v i s.Astfel asemenarea a cavallo" este identia cu al nostru formulelor finale la diferite popóre sub incalecal pe-o sea",si constitua o raportul banchetului de nuntA 10' are particularitate comunA italiano-romaiA o explicatiune curat antropologicA, fArA iar prin urmare trebuf sA se urce la a fi la mijloc un imprumut sat ofi- epoca romanA. liatiune etnicA.Sint de tot rare sail 0 urmA a aceleiasf metafore ni se chiar exceptionale acele formule, pen- pare pAstrata in formula finalA a bas- tru cari s'ar pute constata sat mAcar melor dela Roma : a bAnui cu temdu o origine istoricA, dupA cum ni se pare a fi una singurA Me dettero cunfetti, romanescA, Si anume cea mai respan- Uno lo dava al gallo ditA, cea mai tipicA din t6te : Che mi portava a cavall o...

Incalecal pe-o §ea Latinesce inequito", adecI n c a- Siv'o spusel a§a, 1 e c,construit cu dativul, insemna a ride de cine-va,a'l lua pests picior. pe care Julia Hasdeii (Theatre, legen- Ast-fellaArnobiii :frustrai n e - des et contes p. 369) l'a tradus fran- quitas nobis = degiaba Il rich de tuzesce : noi" ;laMacrobitinSaturnalele : Medicina audet ine quit ar e phi- Je montai en selle losophiae medicina cutéga. aV ride Et vous contai cette kyrielle. = de filosofiA". Formula finalA romanesca cea cu incalec s'ar puté traduce Aces-0, formulA circulezA pretutin- exact latinesce prin :inequitavi et dent'la Daco-romani ,incepend dela sic vobis narravi". Nistrui pinA la Tisa. 0 urma, a ei Metafora darA IncAlecai pe-o sea", s'a pAstrat si la Macedo-romani, bunA- 17novella a cavallo", inequitavi", adecA

2645 13ASM 2646

/Jam glumit sail am mintit", este o parte din basm: Un deceil,fiecat de veche mostenire latina. scurt, nu se va confunda nicio data Sa se observe ca ideea latinului ine- cu ghicitorile; pe cand, din contra, un quitare" s'a pastrat la noii 'n ver- deceil ce-va mai lung are pina 'ntr'a- bul Insel = insello", literalmente pun tata aspectul unui basm, incat colec- sena pe cine-va", il incalec", un verb torii 11 publica fara nici o sfiala intre care de loc n'are a face cu slavicul basmek propriaVise;si nici n'ail uncle At-hum%usure", de unde'l trageaii aiurea sa'i afle locul in intrega sistema Miklosichi Cihac. a literature poporane. Asa basmul publicat de Ispirescu (Legende p. 205 III. Dec e uril e. 210) sub titlul :Numai cu vitele se scOte saracia din case, nu este decat Notiunea despre basm nu va fi cornun lung deceil :de ce vinatorii sint sä- pleta, dad, nu'l vom restitui un gen raci, Tar ciobanil bogati ?i mai inte- literar poporan, care'i apartine din tete resant e deceul :de ce Omenii mor ? puncturile de vedere. pe care tot Ispirescu(ed. 1872 pag. Am vöclut mai sus ca fabula 102 105) l'a publicat ca basm sub tit- este un produs al basmului ;nu insa lul Glasul mortir.Cate un deceil un produs nemijlocit.D'a-dreptul din inrudit ne intimpina mai-mai in tOte basmul propriti 1is, adeca din unul limbile. Reinhold Kehler (Archivio per din cele douë-cleci si opt sail mai multe le tradizioni,I,71) alaturase patru prototipuri din clasificatiunea mI Hahn, versiuni din terilecele mai diferite : fabula nu pOte sa derive, cad basmului, una sveqiana, una austriaca, una ba- if lipsesce cu desavirsire orl-cet e n - scicai una slavica :perche gli uo- d i n t a,pe cand fabula este tot- mini non sanno phi quando devono d'auna t en dentiOsa, tot-d'a-una morire ?'In asemenea casuri nemic indreptata a ajunge la un scop determi- nu Impedeca pe popor de a acata la nat, la asa numita morale de la fable". cele doe capete ale deceului formula Intre basmul ordinar iIntro fabula initialai pe cea finala, ba Inca de a ordinara trebui sa fie o specie inter- gasi unde-va loci pentru vre-o for- mediara, in care basmul, fraa'si mula mediala;i atunci ce deosebire perde caracterul seü, sa alba totusi o mai exista 6re intre basm §i intre d e- t endint a, sa tintesca la un tel, c e ll, afara numai de caracterulcel sa fie un conteathese". 0 asemenea tendentios al acestui din urrna? specie exista si chiar e forte respan- Cate-o-data doe sail mai multe de- dita,desifolk-loristil nu I-ailgasit ceuri sint cimentate intr'o singura bu- Inca un termen proprill, numind'o d'o- cata, intocmai dupa cum une-ori un cam-data le pourquoi", das Warum", singur basm se cimenteza din doe sarl //the why", ceea ce romanesce nu se mai multe. Iata, de exemplu, un basm pOte exprime decat prin : deceu 1. moldovenesc despre Maica -Domnulul Deceul este un basm menit a da (ecletOrea, 1892 p. 177-179) : solutiunea unef probleme. Prin forma A fost o data un om mare, cu tosa interogativa el se apropiä de g h i - porul mare, si s'a dus in padurea mare, cit Or e; prin fond insa, prin mijlOcele ca sa faca lemn mare, sil'a scos in pe cad le intrebuinteza, prin elementul campul mare, s'a facut biserica mare, cel supranatural, deceul face pe deplin cu noua ui, cu noua altare, cu fere-

2647 BASM 2648 strele spre sfantul s6re.In altarul 72-Ia sal \Tedi eli, broscuta. cel mare sedea Sinta-Maria-Mare ;in )7BusuiOce, yin la mama 'ricOce ! altarul cel mic sedea Sinta-Maria-Mica ; Tare era superata Maica Domnului, in altarul de margaritar sedea Maim dar când l'a vedut Domnului 'de cetia islujia.Cata in carti, cata in t6te partile, ca sa vada cu nisce piciOre bascaretele, cu nisce rnânl lAbo§ele, pe fiu-set, pe Dumnedet. Pe fiu-seil cu nisce ochl bolditer, D-deii nu l'a vedut, ci a vellut pe Ion, Sint-Ion, nanasul lul D-deb. De cat loc a zimbit a ride, si a luat Maica-Dom- l'a vequt, inainte 1-a esit cu per galben nului pe brOsca, s'a asvirlit'o cu pi- i-a pina 'n pamint, naframi inainte ciorul§i-adis :brOsca unde n'afi, intins, calea i-a cuprins : apa sa nu fie buna de Mut". 27-Hei IOne, St. IOne !n'al vedut, s'a luat Maica Domnuluiis'a n'ai intilnit pe fiul mei, pe fiul dus inainte ;s'a intalnit pe drum cu pe D-pto mesterul de lemn si l'a intrebat Maica ))-De vedut nu l'am vedut, de pa- Domnului: time, am audit,c Iichinuira canil 27-De unde vii, mestere de lemn ? pagani de jidani spurcati nebotezag ; Da yin cm'o chemat jidanil corOne, de spini pe cap pusu-l-ail, cu sa le fac o cruce de rastignit; el aa brat de ciulini incinsu-l'at, in sus svir- dis s'o fac usOra ca s'o putem purta, litu-l'ati, trei rani fäcutu-i-ati, trei pa- dar eü am fácut'o mare, ca este lemn hare de sange cursu-i-at, canil paganil destul. de mare bucuria beutu-rat; cat beut, Maica Domnului l'a bldstemat asa : bent, cat mai mult irosit. Maica Domnului cand a audit, a s'a lucri cu anu sciut un munte mare ascutit, ca o §i sá capetl banu. simcea de cutit sis'a dus acolo ca a pornit tot inainte Maica Dom- sa'si pule inimasa'sifacd sama sin- 27 gura ; cand a ajuns acolo, s'a topit ca nului1 s'a intalnit cu un tiganti- cera muntelei s'a sleit ca aurul. ganul de departe a dis: A sciut un bulatau mare fära fund; 22-Buna calea, maica! cand a ajuns a fost prund, a fost re- 11-De unde vii, mestere de fer ? mas numai o léca de baltita, din care 22Da yin c. m'o pus jidanif sa a esit o broscuta. fac pirOne; mi-o dat fier putintel 22-Of maid, !ce te vaicaresci, ce inca am mai furat din el, ca sa nu fie te tanguesci asa tare ? pirOnele grOse casa.'1dOra de tot pe fiu-tet. 27-Cum nu m'oit vaicara si cum nu m'oit tangui dupa fiul met, dupa SA dal odatä cu ciocanu D-det ? §i säcapetl banu. )2-Maica 1nu baga sama, nu te vdicara asa tare, csi et am avut 12 22 s'a dus tot inainte Maim Dom- puisori, s'a venit o rOta forforóta§i nului, s'a ajuns la jidani unde s'a chi- i-a calcat pe toti odata,i numai unul nuit Domnul Hristos,gi-aintrat in casa a scapat, care a fost mai mititel, la jidani. Jidanil tocmai atunci se pu- de drag ce mi-a fost, i-am pus numele pearl la masa. Atuncl at strigat ji- Busuloc. dovii :

2649 BASM 2660

Ce cautl? pe fiu-teti, pe ? tirea in parti egale a visului cua- El este al septelea parete ;cat sange e v e a. Cand basmul propritidis l-am bout, cat I-am irosit, atunci va copilul sell deceul ajung de o potriva invia elde unde este dela al 7-lea la un insemnat grad de desvoltare inteo parete, cand va canta cocosul ista ca-I societate deja relativ destul do inain- fiert, si-a bate dinaripIsi-acanta ; tata, elementele lor se fusionéza, siste- si cand a misca pastravul ista ca este matisandu-se intr'un complex numit Bert, si-a esi din Mid afara. Atunci el mit ologia, in care sint doO patrimI uitandu-se la Maica Domnuldf, cucosul neconsciente provenite direct sail indi- a inviat si a esit din blid afarasi a rect din basmul proprit 4is, o patrime cantat,i pastravul iaras1 a esitdin conscienta datorita caracterululcelui blid afara si a inviat ;ei uitandu-se tendentios al deceului,5i o alta, patrime in bhd, Ostravul a dat din codasi conscienta resultata din opera ultel iOrä f-at stropit ;si cocosul a batut din a- de sistematisare. Prin jumatatea cea ripi ca sa cantoi iarf-atistropit pe neconscienta, sustrasa liberulul arbitrit, obraz,i de atunci pestritl all rOrnas tOte mit ologiele se asOmena una si el pe obraz. Domnul Sfint a esit de .cu alta,i ele nu se deosebesc decat unde a fost,gi nailluat pe drum Jida- prin jumatatea cea conscienta, care le nil dupa Maica Domnuluf de dat cu fuga apropia de natura literaturel celei culte. gisvarlIat cu bolovanl. MaIca Domnului Deceurile in genere,fieromanesci, lua bolohanil si-i svirlia inapoi, si din fie sträine, sint de o varietate extrema bolohani se faceati oua roii.i a insi de o extrema ingeniositate. Ele dat trebat jidanil ce sint acelea ? Maica o solutiune poporana neasteptata pro- Domnului a qis ca :sint oua rosii, cad blemelor celor maI marl caiproble- astgt este cliva de Pastl si va fi cat melor celor mal mid,i poporul are va fi lumea". o deplina credirrta in de cell, cai 'n Acest basm se alcatuesce dinince- basm, ca si 'n v i s , macar a nu crede putul unuf descantec, urmat de cincl in fabula, acest produs deja prO deceurf deosebite,i anume : depnrtat al basmului. de ce apa fait, brósce nu e buna ? De ce sint pete in Dina ? de ce lemnariI castiga banil cu a- v._Axel. nevoe ? De ce luna si sOrele se intuneca ? de ce ferarif castiga banii usor ? v. Tircolae. de ce Evreif all pistruf pe obraz ? De ce Sasul n'ar sfinti, ci numal pe de ce la Pasci se mananca ouO rosil ? Dumneqeti? Elementul cel tendentios al deceului v. Ceirnat. Sas. resulta din amestecul celor doO r e a - De ce paianjenul e b1a6temat? lit a tl: realitatea stariicelei necon- v. Petianjen. sciente din somn, de unde isvoresce De ce caniii pisicele nu se 'mpaca? basmul proprit qis, §i realitatea staril V. Cane. celei consciente de veghiare, care im- De ce sufla vintul ? pune mintii omenesci la pot pasul ten- v. Vint. dinta de a resolvi probleme.Deceul De ce capra tine c6da in sus ? este flu al ambelor acestor realitati, v. Caprei. apartinOnd pe jumatate visuluil pe De ce lepurele are buza crOpata ? jumatate alevet El se nasce din inso- V. lepure.

2651 BASMA 2662

De ce bradul are o cruce in virf ? lenesl; este invederat ca Romanil nu v. Brad. s'ati inteles cu Zulusil; dar natura cea De ce ursul n'are códa ?... antropologica a deceuluf este ast-fel, Iataun deceü, asupra caruia ne vom incat chlar la capetele opuse ale lumil opri pentru a ar6ta, in ce chip o pro- el 'Ate sa dea o solutiune asem6nata blema analOga capöth pe calea curat unef probleme inrudite, Tar acea solu- antropologica cate-o analOga solutiune tiune sa devina apol un proverb aprOpe la popOre diferite. identic. La Romani ursul n'are dida, fiind-ca Proverbul, care nu este in principit l'ainselat vulpea facéndu'lsa 'sf-o decat conclusiunea unei povestiri, per- bage din lacomia intr'un rIü ca sä se sistand chlar atuncf cand insasf po- prinda pesci de Oda,i apa inghetand. vestirea s'a ultat de de-mult, II are de ger, ursul abia a putut s scape berc. originea de 'ntalu in decet,i apol In De ad, cand o pate cine-va din lacomia fabuth ca produs direct al deceula vre-o pacoste, se dice proverbial :de In acest mod filiatiunile categoriel ala n'are ursul códa. literare poporane a basmului se pot In Franta ursul este o raritate, dar represinta prin urmatOrea genealogia : sintfOrte populari fepuril.Iepurele n'are nici el códa. De ce? Cand arca lui Noe plutia pe apa, dracul o tot ( Soinn tVeghlare ) gauria mereü, ca dOra-dóra sa se 'n- Vi s, Aieve a nece. Noe tot astupa gaurele cu pi- róne. Ispravind pirOnele si v6d-end ca dracul a mat facut o pun, Noe s'a repedit de a thiat dida lepurelul,ba-. Basm gand'o in acea crëpatura. Fata cu un Fabula piron cum nu s'a mai vëut, dracul a fugit, far Tepurele a remas fait Oda (Revue d. trad. pop. V, 244). Din Franta sa sarim tocmaf la Zu- Milologia Proverb lusiI din sudul Africel..Acolo nu sint nici urst, nici fepurl, dar este un fel de bursuc fail coda. D e ce? Fiind-ca v. Cimiliturd.picetore. Somn. la zidirea lumii, atuncf cand tOte do- Vis... bitócele mersera la Dumnedeil ca sa'sf cera fie-care cate o cOda, numat bur- Basma (artic. basmaoa, plur.bas- sucul din lene nu s'a dus singur, ci a male), s. f. ; mouchoir, foulard. Bucata trimis in locu'i pe altul ca sa i-oa- de materia de bumbac sail de matasa" duca,i acela nu I-a adus'o. De aci in (Costinescu), care serva :a) a sterge Africa sudica proverbul despre OmenI nasul, b) a se lega sat a se acoperi lenesi : de Ma n'are bursucul coda" la gat, c) a cuprthdesi a purta Ore- (Revue d. trad. IV, 110). earl lucrurt marunte. Basmalele sint Din deceul romanesc, proverbul : de marl sat mid, mal tot-d'a una colorate. afa n'are ursul coda" despre cel lacomi ; Sinonim cu naframa, testemel, din deceul Zulusilor, proverbul :de tulp an , carl sint tot de origine coiia n'are bursucul cOda,"despreeel merciala orientala cai basmaoa=turc,

2653 BASMA 2654 basma toile peinte", de unde cu- Colinda din Dobrogea : vintul a trecut si la Serbi (Cihac). Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act Ea tot cOsAi 'nchindesce, II sc. 2 : Null mai uda basmaoa de- frumos mal potrivesce, Intr'un Milerg'sbasma geabal... Schimositurile aceste mES string AlbA-dalbA ca cliva : de gat!... In tOte Vele tot tipete§i Gruleru'i a fratilor, bocete !..." Basmaoa-a surorilor... Acelasi, Iasif in carnaval, act. II sc. ((Burada, CA15t. 103). 1 : Inger cu bonet icupipiliote, care 'mf indulcesci vieta§i'mltivesci Doina din ArdOl : basmalele!.." A. Pann, Povestea vorbei, I p. 67 : Spune, dragA, malcA-ta, Dad, vrea sA mi te dea, Nemic clestreell nullleall; Respunse altul: pr6 bine, bravo1 a§a vom Papucl, dragA, eü itl dati, [urma, S'o rochitA,e'nbasma, SA legam pe cArclumarul la ochl bine c'o Numal sA mb ult la ea... basma... (Bibicescu, Poes. pop. 370).

A. Odobescu, Scrieri t.Ip. 414 : Basmaoa négra, fie la barbati, fie De partea stanga a usei sta Io Petru la femef, exprima ce-va trist in poesia Voevod, purtand intr'o mana o basma poporana. rosia cu borduri de fir osiin cea-lalta Doina din Bucovina : o cruce cu trei rescruci..." Plugusorul" din Bucovina : Puiculita mea cea drag& E 'nvelitA 'n basma n6gr a; Ling& grAll mi s'a plecat, Ce sä fac s'o desvblesc, Trel spice 'n mall a. luat, Inima st'nal recoresc ?... In basma mi le-a legat, (Marian, Bucov. II, 100). In curea cg, le-a bAgat spre casA s'a 'nturnat... Alta : (G. D. T., Poes. pop. 150). Chlar a-s6r5, a venit, Balada Mitul" : Cu suman negru cernit, Cu basma nOgr A la git, Ta apt Cum mi'l mie mal urit... Un gerpe rei (Mid. 14s). Ce-a 'ncAput In sinul me5, In credintele poporane basmaoa, mai Mijlocelul ml-a cuprins *ide inimA s'a prins : ales acea de cununia, pOte servi ca Tine tu basmaua mea, un prevestitor de nenorocire pentru InfA§OrA mAna 'n ea sotii earl se depar0M, pe un timp unul *iapucA prodetul, de altul. CA'ml repune sufletul... Basmul Voinicul cel cu cartea in (Ibid. 684). mama" (Ispirescu, Legende p. 95) :fa sa ieI tu basmaoa mea, care am avut'o La popor,,basmaoa caracterisOM in cliva de cununia,i eti stergarul cel mai mult pe femee decat pe kbarbat. v0rg6te1 ce raf-ai adus de clestre ;gi

2655 BASN 2656

cand vom ved6 pe ele cate tref pica- Basma14à s. bhsmält#, s.f. ; , turf de sange, sa ne intórcem a-casa : petit mouchoir, petit foulard. Deminu- acesta sfie semnul ca mOrtea s'a a- tiv desmierdator din basma, de care propiat de unul din noT..." de altmintrelea nu se deosebesce prin In balada Inelul i naframa" acelasi sens. rol jOca sinonimul naframa: Doina din Bucovina:

Draga mea, sufletul med, LegAll doru 'n basmalutei Tine tu inelulmen, *Pi sAdesce 'n gradinutA, Pune'l in degetul tefi: Ca se, crescA meris,or, CAnd inelu-a rugini, DimAncAnd, ti-a fi usor 1... SA scii, dragA, c'olu muri! (Marian, Bucov. I, 22). De me lasi plAngend a-casä, v. Basma. Na'ti n afra m a de mAtasA Pe margin cu aur trase.: Basmagiii s. basmangiii (pl. bas- Aurul cAnd s'a topi, SA sci, frate, c'olu muri! magii, basmangii), s. m.; fabricant de mouchoirs, marchand de mouchoirs. (Alex., roes. pop. 2' 319). Acela care fabricasalt vinde b a s - Ce-va analog ne intimpina la demi- m a 1 e" (Costinescu). Turcul basmagi imprimeur sur indienne" (aindnu). nutivul basmalut Intr'un cantec v. Basma. din Moldova, orfanul o trimite inmon mint la maica-sa : Basmanglii. v. Basmagiii. FrundulenA sAlcidrA, Apu§dra. BistrierA, Basn s. 1:dsnus. basnä, une-ori Face-te-al negrA cernelA, baznu (plur. basne, basmuri, baznuri); SWIM cernesc o b Asmalu ta, 1°. fable, apologue ;2°.fiction,men- S'o trimet l'a mea maicutA Pe perul vintulul songe. Paleo-slavicul RUNK, cu ace1eas1 In fundul pAmintulul... doe intelesuri, pe carT Romanii le-atl (Sevastos, Cant. 30). pastrat formel celeT foneticesce intacte basn, pe cand formel mothficate basm De asemenea in urmatOrele alte doine is'a dat acceptiunea speciala de conte din Moldova : bleu". Cu sensul al doilea, basn e sinonim Scil,badita, ce-am visat? cu mincluna, nascocire, scorni- Un vis mare minunat: tura, flecaria, vechTu maniecia BAsmAluta ta cea nouA si allele,tOte inantitesa cu a d e - Am visat'o rupta 'ndoue... verul. (Ibid. 62). Mitropolitul Dosoftelt, Synaxar 1683, Nov. 25 f. 1M b : batgiocuredza pre al nostri marl dumnadzai, numind fa- 00de'l zAbovi o lunA, cerile lord basnei m ni ecI..." Me'l gAsi pe del nebuna, Cantemir, Chron. Ip.121 :Cine Basmaluta ta pe mAnA este acela carele zice, cnumele ace- Culegend la mAträgunA... stui ném, adeca a Moldovénilor si a (Ibid. 66). Muntenilor, este de pe numele hatma- v. Maramd. nuluf de Ram Flac, basne zic..."

2657 BASTON 2658

Ibid. p. 151 : capul mort, dela ca- Cantemir, Chron. I p. 345 : O! cat rele izvoraia zisa mai dinainte putu- este de frumoasäi adev ()rata basna roasa basna"..." lui Esop, care zice :ca canele cu came Ib. p. 208 : cand slaba omului so- in gura trecand pe punte s'at vazut coteln, cu tot dedinsul spune pentru in apa..." ca ce adevöratä istorie din basne, ca Tichindel, Fabule 1814 p. 41 : tau- graul din neghinn, sa alega..." rul basnei acestia foarte cu int elep- Ib. II p. 191 : O !cat de grozav sta c un e sa poartn...." rn incluna in scaunul adeverului !0! Locutiunea proverbiala: a se face cum sa dovede§te basna, macar ea de basnu in. lume" (Pann, I,175) = cata-va vreme ar trece pana a sa dez- //devenir la fable du monde", sinonim vali !..." cu a se face de ris". Miron Costin, Letop. Ip.4 :de v. Basm.Beisnese. unde sant darn, aceste basne, ca sant mo0i tarai ace§tifa din temnitile Ra- Basna. 1 v. Basn. mului?..." Basnu J Nicolae Costin, Letop. I p. 65 : Cau- ta-te acum, cetitorule, ca intr'o oglinda Bastara, s. f.;sorte de brouillard privesce de unde esti, lepadand dela pendant Pete.Cuvint, pe care '1cu- tine toate cele-lalte basne cate unif aü n6scem dintr'o singura informatiune insamnat de tine den nesciinta rata- siasupra caruia nu ne putem rosti n*,MO den zavistie..." de o cam data. Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784) Bastard se nurnesce ceta in timpul p. 52 :Filosofilor nu crede, ca ef cu- verei, fOrte periculOsa semenaturilor" vintele sale nu cu dovediri Dumneze- (A. Barbulescu, Ialomita,c.Pribegii). esci, ci numaf cu nisce baznuri le in- v. Celd. tare..." Zilot Romanul, Chron. p. 88 :Je- Bastbn (plur. bastone), s. n. ; baton. luirea nu avea loc, pentru ca tog' era Bata, bat, toiag, de cart' tete ba- captu0tY de hrapire §i mituire. Drep- stonul se deosebesce prin aceea ca e mai tatea ?icea ca a perit,fiind vremea fin, mai elegant, mai me§terit, i'1 turburata. Lege, suflet, Dumnetlet, res- 'Arta numai orn§enif. Este italianul pthtirea ?clicea csint tete nimicurl bastone (fr. batonspan. baston §i basne calugaresci..." etc.), introdus prin comercit la not' ca A. Pann, Mo§-Albu, I p. 16 : 0 la Neo-greci :wran-ofivt,pare-se in secolul XVII, cad pe la inceputul imI free ochil, m uft bine, vöcl cs'a fost secoluluf XVIII poporul dete deja po- Linserat, recla de Ba st on unui mare boier din Valkturea un foc mare, de fete incunjurat, Moldova,Iordachi Rusat Bast on, Care din sat se strinsese la seclAtOre cu furd, *ide glume, basne, risurl, hohotla ca nista medelnicer sub Constantin-voda Mavro- [curd... cordat (Joan Canta, Letop. III p. 177), pe fiiul caruia, sub Teodor-voda Cali- Din contra,cu sensul de fabula" mah, Enachi Cogalnicenu (Letop. III saü apolog", din causa moralef finale p. 244)il numia simplu :feciorul basn pOte sa devina sinonim cu a d e- luf Bast on stolnic". v 6 r sail cu intelepciune. v. Ruset.

2659 2.13A 2660

In Cuvantul Sfantuluf Sisoe", scris Moldova un Bag -bulub a s a Curtif la 1770 si legat la un loc cu Alexan- Gospod"i un alt Baf -bulub as a dria" din 1711 (v. Alexandria, p. 860, Hatmaniei", din earl cel de'ntaiu avea b):pillinpunse coasta cu palosul, si 360 lei pe an, Mr cel-alt 180. o batu foarte tare,i o batu cu ba- Enachi Cogalnicénu, Letop. III p. 218: stoane de usturime..." Pe Costache Purice Inca pana a nu Ion Ghica, ScrisOrea XXII : La a: sosi Grigorie Voda la Iasi, cu burl laiuri si la ceremonii, protipendada e pan inchizandul la Cetatue, sazand veliil purtaa pe cap gugiuman de sa- pana at venit Domniea in Iasi,si a- mur cu fundul de postav rosu, vera tunceaFatscoborit in curte la Bag feregea si érna contos ; basboierul purta b ulu cba §a de Simeni..." hanger la braa ;boierii eel halea stat v. Bulucba§d. impregiurul Domnului cu basto'ne lungi 20. Bag- &falls, colonelul unui re- In -masa..." giment de leniceri" (Vnénu). Delavrancea, Trubadurul p. 190 : Cu Ion Neculce, Letop. II p. 200 : Iuara bastonul §i cu mainile In buzunar, cu pre Duca-voda, de Fat dus de Vat in- capul plecat in jos, adus de spate, tre- chis la Baf -c ë u s..." sarind din vreme in vreme, el mergea Gheorgachi, Letop. III p. 327 :Dom- incetisor..." nul din oamenii Pasii pe altul pe ni- v. Bata. mene n'aa imbracat, fara numai pe Baf - c 6 u Bastona§ (pl. bastonafe), S. n., petit v. Ce'u§. baton. Deminutiv din baston. 30.Bag -c o ho dar intaiul carna- v .Baston. ras al palatului" (Vnénu). Ion Ghica, Scrisori p. X : Pe fe- 1.Ba§, s. n. ;t. de Commerce : agio, cioril de boier, cand faceail vre-o neo- change. Bag, ceea ce se lasa schim- rinduela sat vre-o necuviinta, II poftia batorului pentru schimbatul unei mo- la cafea, in odae la Camaras, la Tu.- nete" (Costinescu). Cuvint turcesc, ca feccibasa sail la Bq-ci o h o d ar, si si z ar a f changeur, banquier". Din acololise tragea cate-va nuiele la turcul b aare si neo-grOca cu acelasi talpi ca sa le vie mintea la cap..." sens : u rv ci a t (Cihac, II, 547). Acelasi, ScrisOrea I :reposatul Ma- v.1. Turc. ciuca, Dumnedeil sa'l ferte, Bag- ci o - hod ari mana drépta a lui Voda, 2.Ba§-, préfixe pour marquer un degre cum s'ar dice astadi I n t ai u I a ghlo- de supOriorité: archi-. Este turcul b a S. tant domnesc..." téte, chef,le premier", introdus la Romani d'o data cu titulatura ierar- v. Cloltodar. chid, otomana, in care acest bq se 4°. Bag-con acci ii,cap peste cei aglutinéza, cu numele diferitelor func- insarcinati cu ingrijirea conacelor pen- tiuni, precum : tru Turcii caletori. Gheorgachi, Letop. III p. 327 : 10. Bag-buluc-basa, cap peste gi dece plutOne. Domnul Inca all poroncit de s'at ran- Dupa Asedämintul lui Grigorie-voda duit conacile, oranduindu-se Ba§ c o- Ghica din 1776(ap. Rascan,Lefile n a c ci Il pe Constantin Canano..." bolerilor Moldova' p. 8 etc.)eraii in v. Conae.

2661 213A 2662

5°. Bag- a g a, cap al unef cete de unelevorbevechiromAnesci ;de Turd. exemplu : Balada Badiul" : 10. Bag -boier, cel. intaiu boier al terel." Mandra cat se arata, Ion Ghica,ScrisOrea XXII :La Baf -ag a o a se 'mbeta... alaiuri§ila ceremonii, protipendada (Alex., Poes. pop.2126). sivelitiipurtaii pe cap gugiuman de samur cu fundul de postav rosu, vera v. Aga'. feregea si érna eoliths ; bag-b of erul 6°. Bag-be§li-aga. purta hanger la brat..." Ion Ghica, Scrisdrea VI :Pentru v. Boier. mantinerea ordinif, Kehaia-Beg in Va- 2 0. Bag -mar ghio 1,strengar de lachia qi Iusuf-Pasa in Moldova orin- frunte. duise in fie-care plasa cate un beslit Balada Necola Neculcea" din Do- cu 10 neferi, in orasele principale cate brogea : un B e §li A g a cu 50 de neferi,pi la Ja§ii Bucurescf cate un Bag -B e- Necola Neculcea, Din orm din Tulcea, § 1 i-A g a cu cate 200 de neferi..." Fedoras de Silt, v .Begle"gd. Bg-marghlol de tirg... 70.Bag-i-buzuc, turcesce ba6-i- (Burada, Caldt. 134). bozuk miliceirrégulibre",literalmente cap sucit" (Menu). v. Marghiol. A. Odobescu, Scrieri III p. 603 : In 30. Bag-Tarigraden, frunta§ r6sboiu ostasul turc,fie Nizam, ori din Constantinopole, Constantinopolitan Bag ibuzuc, fieSeicl ori Pa§a, r6- get-beget. mane purure o fi6ra sèlbatica..." 0 colinda munten6sca: Bag ibuzu c, cu sensul de b6utura, Iar vol, corabierl, la Delavrancea, Parazitii p. 156 : Daca Beq-Tarigradenl, ifeste sete,intra intr'o bragagiria. Tragetl§i010011... Ei, sa gust,ce bagi-b uzuc aveti ? (G. D. T., Poes. pop. 86). Suge un fund de tinichea..." 8°. Bag -buza, braga de cea mai v. Tarigrad. buna calitate. 40. Bag-f i r. Jocul papusilor" in Bucuresci : v. Bagbafir. 50.Bag -ne g h ob maitre - sot" Hal la brag* (Pontbriant). Sora. drag* Braga. bunk bai-b u z 60. Bag -neg utit or(Laurian - Cine bea, remane grea... Massim). (G. D. T., Poes. pop. 121). altele. In acelasf mod, bag s'ar puté anina v. Bragd. la o multime de termeni romanesci : bag-clocofu, bag-carturar, bai- 0 data introdus in grain prin mai mi e 1etc., unde arfiune-orf mai multi termenf turcesci ca eel' de maf expresiv decat sinonimul ar chi -,de sus,prefixul bag n'a intarcliat a se care difera printr'o nuanta, ironica. acata, cu acela§i sens de archi-", la v. LTure.

2668 413A 2664

3.Ba§, adj.;Opithète du coq qui rosii, Or ceia-lalti nu. Poporul crede, chante le premier, qui annonce le pre- ca muerea, care taut vre-un cocosn a- mier la nuit.In bogata monografia a sd r v an, trebue sa patOsca ce-va lui Rolland despre cocos (Faune poma: ea on Ii perde glasul si nu pOte pul. VI, 1-122),eii n'am gasit nici mai mult vorbi, ca sa,fieauclitapi un termen special pentru cocosul bag intelesa de altil, on ca i se sclintesce pinemic analog cu credintele popo- vre-un piciori rOmane apoi schiOpa rane romane relative la acest cocos in tOta viOta." nasdravan. E sigur cit epitetul bag n'are a face Poporul crede ca este o tóca in cu turcul b a §,care se pune la poi c e r, dupa care canta cocosil.In fie- (v. 2.Bag) tot-d'a-una de'naintea sub- care sat este un cocos,care canta stantivului,sicare tot-o-data este cand este numal de trel iIe.Acest Para exemplu in terminologia romana cocos aude cel de'ntaiut O ca din curat teranosca. Cu tOte astea, fail a c e r ,i dupa, ce canta el, apoi incep fiturcesc osmanlilt, acest bag este a cantai cel-lalti cocosi.Acel cocos totusi turanic,i p6te sa fie de asese numesce c ocos bag" (S. Ionescu, menea turanica icredinta poporana Buzeii, a. Gheraseni). despre coc os bag. In Moldova este mai obicinuit pen- Noi am vOclut intr'un alt loc(v. tru un asemenea cocosepitetulde Barangd) ca dela Cumani a remas Ro- nasdravan. manilor numele lupului care uda cel S. F. Marian, Omit. II,243 :De- de'ntaiu in capul unul haltic. Tot dela spre acel cocosi, cad canta tocmal la Cumani cata sa fie si epitetul bag al miegul noptii, earlcantade dod- acelui cocos prin care se incepe can- spre-cleceoff dupa olalta ,Ora mai tatul cocosilor intr'un sat. In adevar, mult nu, poporul Oce eftsint nit s- in limba cumanica,casiturcesce, dr it v an I.Intr'un sat nu se gasesc b a '6insemnacap"siinceput" decatputinicocosi n sd r av an (Kuun, Cod. Cuman. p. 81). trei pina la patru, mai multi nu. Aces- v. Bagota.-1.Coman. Tdca. tia incep mai intaiu sa cante,i numal dupa, dmnii canta apol si ceialalti cocosi de rind ; insa cocosii de rind n'ail 4.Ba§, adv. ; justement, exactement, darul de-a pute canta de doë-spre-clece h point. Cuvint intrebuintat, pare-ni-se, oil dupa olalta, prin urmare ei nu ne numai in Banat. pot num6ra cele doO-spre-clece Ore din Bag este un adverb cu sensul de nOpte.Cocosil nitsdritvani, spune chi a r" (Livia Iancu, Banat, c. Visag). mai departe poporul, ca de aceea se Doina din Banat: trezesc drept la meclul noptiii canta de doO-spre-cleceoil dupa olalta si a- Cand te v6d, bade, la sdre, Inima mi-I ca o fore; nume inaintea celorlalti cocosi, pentru Mad to v6d, bade, la lunk ca, el aud atunci pe ingeri cantand in Inima nu mi-I baf bunk cer. El se cunosc pe aceea, cad, dupa picu dor mare Wept credinta poporului, indata ce ies din Sit te poen stringe la plept... g4óce,i incep a canta. Asemenea se (Hodo§, Poss. pop. M. mai (lice,ca numai acel cocosl pot fi n asdr a van I, earl aü pene negre sail

2665 BASARDINA. 2666

Alta tot de acolo : Jipescu, Opincaru p. 56, are o bo- gatagradatiuneaacestuicuvint : Frunp. 'n meri, Frumçá sub peri, Cand e 'ndirjit Rumanu pe femeia Pe mine me car dot yell; lul,ii Vice ce'l ghine 'n gura,adica : Nu me cer baq de de-mult... muiere, mulerusca, calu dracului, dracu (Ibid. 117). 'npelitat, vulpe 'n patru labe, scorpie, iasma, puiu de lele,teleleica,talpa Este adverbulserbb a §chiar, iadului,petrecuta,hAcuita,tiriturA, tocmai"dinpaleo slaviculak w K papina, patachina, fleórta,tirfa, be- omnino" (Miklosich). Ondr bagoldind, bahornita, mag- v. Chian muzA, ploscas.A, veriga§A, harlavA,ti- gore, ingAlatA,trantoritA, tartorita, Ba§-aga.v. 2Bag. hOnca, tónta, mototOlA,116§cA, ciuma..." D. Jipescu a scapat din vedere si- Ba§ardiná s. basoldind (plur. ba- nonimul cel mai important : sc or t o- gardine, bagoldine), s.f., femme A,g6e ti n ,derivat din latinul sc ortum, de mauvaise vie. Nu se pré Vice despre care insemna, in acelasi timp peau fete,ci mai ales despre o muiere d'animal" 0 femme de mauvaise vie" : grasa batrana" saü cotorOnta" des- scorta appellantur meretrices" (Paul. frinata (Vnenu, Semasiologia p. 253). Diac.). In scortotina" este de obser- Dr. Polysu :Bagardind = das Mensch, vat sufixul primar -o t A :scortota" die Bestie".Este un cuvint teranesc intocmai ca in pipota",i apoi mai ales forte respandit. Cihac (11, 481) il trage sufixul secundar -1 n A",sufix carac- din maghiarul baszos (citesce: b os o teristic de vreme ce elne 'ntimpinA debauche prin forma maghiara inter- de asemenea In sinonimil : mediara basz ark a (citesce: bosarco) papina, gibeciere, valise, casaque fourree". D. patachina, ainenu (Elem. turc. 116)II cauta o bagardind. origine tura, ianume in : b a e" Din cele doe variante :bagardindIi kady n, la premiere dame d'un harem bagoldind, forma cea mai veche este et surtout de celuiduGrand Sei- invederat bagardind, nu numai pentru gneur ;cuvintul, care insemnOza intaia cA e cea mai in circulatiune, dar mai favorita a Sultanului,arfidobAndit cu sama fiind-ca nu ofera in grain in gura poporului un sens pejorativ, nici o analogia dupA care s'ar fi putut altminterea lesne de explicat". Nu e modifica, pe and bagoldind a suferit de loc lesne de explicat" :nidi bagar- confusiuneapoporana posteriOra cu dine/din bosar co, nici bagardind § o 1 d hanche", cai and s'ar Vice : din ba§cadi n.D. Ainenu, pe de 7)femme aux grändes hanches". alta parte, identitica tot-o-datA. bagar- Separand sufixulin a, tulpina cu- dina cu b eq endr un sinonim in vintului rernane baar-,cad' -d- ar adever, dar care deriva d'a-dreptul din pute sä fie restul unui altsufix an- romanul trivial be§-" prin analogia terior. sufixala cu sinonimul bulëndra, El bine,acest bagar- femme de insemnand literalmentegrandepé- mauvaise vie" se regasesce pe deplin tense". in de de-mult cunoscuta glosa tracia v. Bego'ndrci. Bosored. Bulondrd. fio a ceqa femme de mauvaise vie,

2667 BA§BAFIR 2668 bacchante" :).4ovrat BacrcrdQ at d'or pur. La ceprazari se dice simplu aieethaac Bdxxca" (Hesych.,Suid., bas-fir.Bafbafir=bas-ba§-fir, o Etym. magn.),cu forma colaterala forma reduplicata, care ne intimpinä fiacra'aeid-: bassarides omnes numal in graiul poporan poetic, unde bacchae dictae sunt" (SchoL ad Pers., ea s'a mai diferentiat apoi in bdibafir, I, 101), fiind-ca bacchantele tracice se ba se audei baibazir. imbracaii cu piei de vulpe, iar vulpea Colinda din Muntenia : se numia la Traci bassar: vulpes Thraces bass ar es dicunt"(ibid. ; C'o furcg. dalb 6. la brafi, cfr. Henric. Steph., Thes. ad voc. fiacr- Caier verde de mAtase, Tot cu 'mpletitura 'n §ése. acka). Acest nume al vulpil Tracii II P'un fusclor imprumutasera delavechil Egipteni, De argintel la posteritatea carora,in limba cop- Trage f i r tica,pina astacli ba§or insemndza De baibafir: Terce fa§,A lui1.Iristos..., vulpe. Forma egipt6na cu-§-,regäsita de Brugsch(Dict.hierogl., ad voc.) si'n ieroglife, ne face a sustine ca unde d. G. D. Teodorescu (Poes. pop. tot cu cai la noi in bafardinci, 31) observa in nota :bdibafir si beq- era cuvintultracic,pe care Grecii, bafir,firSde aur, bun, excelinte, de lipsindu-le acest son, l'aii transcris prin prima calitate". -66-, caci altmintrelea, daca ar fi fost Alta colincla muntenOsca: simplul -s-, ajungea grecesce transcrie- Cu clonar de fir, rea prin simplul-a-. Fir §i bqbafir... Este fOrtepre-ticsparalelismul nu numai sufixal, dar mai cu sama cel (Ibid. 46). logic intre cel doi sinonimi romanesci: Alta : balardinei, mo§tenit din limba tracica prin Daci,i s c ototina, remas din *i me pdrtg bine, latina prin Romani. Ba§ardind, casi Cum mi se cuvine, C'ame0 de in, scort ot in a, avusesera de o potriva Guler baibafir, dintru'ntaiu sensul de peau",dela NasturI de arginti care at trecut apol la acela de femme Cu fir potriviti... de mauvaise vie". (Ibid. 80). Vom mai adaoga, ca prin Greci Alta : acésta vorba tracica se pare a fi stra- Camó§e. de in batuti'nlatina vulgara, cape,tand Cusuta, cu fir insa acolo o nuanta de sens fOrte cu- picu bcqbafir... riOsa §i cu totul diferita, acea de tita (Ibid. 79). de vaca" sail de vaca titOsa" b a s sarid e svaccae mulsariae uberes, Balada MopOgul" din Muntenia : B as s ar id es etiam sacerdotissae Bac- chi" (Du Cange, ed. I, 612). Busdugane pentru fin Carpent. pimiresel baibafir: v. Curvei. Dar bogat a se fácea, Avutia se stringea... Ba§bafir s. balbafir (plur. ba§ba- (Ibid. 620). fire, baibafire), s. n. ;t. de Comm.: fil v. bBag.Fir.

2660 BAFIRTZUC 2670

Ba§-be§1i-agä 1 Ibid. I p. 240: ail scos Jolkovski toata oastea lesésca pe pilda lui Za- Ba§boiér moiskii cand cu Cazi-Gherel Sultan, si I.V.2' Ba§. Ba§-bu1ucbit§ all tocrnit oastea cat ajungea glontul facandi doa bap de pamant, Ba§-buza una la un corn de oaste, alta la alt corn, cate cu patru ;si mai Ba§ca s.ba§oà, adv. ;en outre jos: Schindir Pasa tot cu acea navala de, en dehors de, s6par6ment. In de all lovit la bagca cea den jos, si indata ose bi. Se licepi:d e ba§ca, de bagca". all intrat Eniceril in bagcci ;sariCal Este turcul b a §k a, cu acelasi inteles Lesii de langa santuri si ail apucat de (ain6nu). alt scos o sama de pedestrime ce era Zapis muntenesc din 1715 (Cond. in baga, érA mai multi ailperit,si Mss. a manastirii Hurezul, f.593 a, puscele tus-patruailluat Turcii...", in Arch. Stat. din Buc.): care scrie unde prin pusca" se intelege canon", mai sus, sant céle doao livezi bagcd, iar nu fusil". cumparaturi ale popei lui Ioan..." Tot la Miron Costin, p. 250, ne In- I.Créng6,, Harap-alb (Povesti p. 266): Stapanu-teil, ca stapanu-teil; ce timpin i forma singulara bagte: facuse Lesii in cele trei zile ot abie, ti-a face el,asta'Ideo sebit, de bagca, 4ise imp6ratul..." adeca o bagtei den-afara de santurl..." Marion, Viata la mahala p. 143 : o Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in vie de vr'o opt pog6nei ce-va, bagca Acad. Rom.), ps. XLVII: cramai casele..." Sionul a crivatulul marl coaste, Bei§ca=de chilin ;a desbascasi Cetatea cea cu bätl §i §anturl nu proaste, =a desparti unul de altul" (S. Liuba, A impAratulul decat totl mai mare, Banat, c. Maidan). Care stiipanO§te pre cer §i pre mare... Se clicei d 'a- ba§cd salt d' a - ba§cd. v.1. Turc.Chitin.Deosebi. II0.based sail ba§td vofite" : '13a.§c5.. v. Bagca. A. Odobescu, Scrierit.IP.128 : TOte aceste incaperi, precum si deo- 2.BA§cA s. ba§fa. (pl. beiscii bagte), sebitele bcisci sail camari boltite..." s.f.; 1°. t. milit.: bastion; 2°. souter- Ibid. p. 130 :Intrara in bagca rö- rain, voute, sous-sol. Din forma ger- tundA cu preii si pardoséla de para, mana Bast ey Polonii91-abfacut unde le astepta Chiajna..." baszta (citesce : basta), de unde d'a- Astacli in popor bafcci are mai ales dreptul romanul bagtd, apol bagcci,in sensul de pravalia sub pamint. care trecerea lui t in c se datoréza actiu- v. Boltci.Prdvellid. nii analogice a pluralului beigti=bdsci. I. bagcci sat bap% bastion" : Bag-céü§ Miron Costin, Letop. I p. 217: intre acelebei§tiallscos Zamoiskil oaste Ba§-ciohoclar 2Ba§. lesésca improtiva grosimel tataresci; Ba§-conaccia navalia Muff cu tOn 6stea asupra I.v. Lesilor, ce Lesil sta neclatiti sidin Ba§ibuziic bcip da din tunuri..."

2671 BiqTE 2672

Bap Wink Bagardind. era: Pätrasco Zosin Bagold vel stolnic..." .13a.§otä (plur. Bagotesci), n. pr. m. ; Cel de pe urma pogoritor al vechiu- nom d'une ancienne famille noble mol- lui ném boieresc al Bagotescilor a fost inoilele nOstre marele 1ogof6t Ana- dave. La Cantemir (Descr.Mold.ed. Papia,p. 115) in lista familiilor boie- stasio Bagotd, fundatorul institutului rescidin Moldova : Baszotes tii". liceal cu acelasi nurne pe mosia Po- Paharnicul Sion (Archondologia, ed. Ghi- mirla din districtul Dorohoiu. Mnescu p. 31) Ijice cape la jumatatea Rigotei apartine la ocategoria de secolului XVI Alexandru-voda Lapus- numi proprii fOrteinteresanta,for- nénul radicase pe töranul TOder Ba- mata prin sufixul atonic - o t a, pre- gold de o data hatman". De unde va CUM: fi luat'o Sion? nu se scie. Numai pe la inceputul secolului XVII, sub Mo- Calota, Albota, vilesci, Bagotescii ne apar ca boieri marl si forte avuti. Balota, Barclota, Intre boieril lui Moise-voda Movila Arnota, Miron Costin (Letop I p. 263) pune : Capotri, Buhus visternicul, Furtuna comisul, BOoth, si Bartel pe acelasi Ba- MOsota, gotd mai jos, p. 269, ni'l arata ca hat- Hargota, man sub Miron-voda Barnovski. Din Borfota, ambele pasage se vede cacest Bagotd Racota, de done on fusese la Constantinopole ClOcota etc., in afacerile terii, unde a fosti inchis intr'un rind. in cario t a se adaoga de o potriva Un act moldovenesc din ianuarit la tulpine masculine ca Rac-ota" sat 1631 e subscris de trel Bagotesci: Pa- la cele feminine ca Barcla-ota". Cele trasco Bagotd biv-logofat",Iurasco mai multe din asemenea tulpine fiind Bagota biv-dvornic"i Gheorghie Ba- numi de animale :cal, am ( =tap), gotd biv-vistiarnic" (Arch. ist.I,71); bog,barclä, clOcaetc., Bagotd nu se in acelasi an, pe la august (ibid. 112), 'Ate trage decat din epitetul poporan Petrasco Bagotd functioneza ca mare- b a s al cocosului care canta cel de 'n- visternic i capëta dela Moise-voda taiu(v.3.Ba§). In acest mod, pe o Movila un sat pentru a sa dreptasi cale cu to tul independinte, din aceiasl credinclOsa slujba catra domhia-mea si tulpina si din acelasi sufixs'ailnäscut pentru ca a dat in visteria domnesca numele personal Bagold in Moldova si 200 galbeni unguresci, caribanis'at acelasi nume personal Bagotci in Ar- cheltuit cu merticul Turcilor Balgii del. Un Ardelén Vasile Bagotd, Para cu alte nevoi ale teril..." nici o inrudire cu Moldovenii Bagotesci, Iurasco Bagotd ne apare ca hatman este autorul studiului geologic Muntii in crisovul lui Alexandru-voda Ilies din apuseni ai Transilvaniel" (Blaj, 1883). 1632 (Cond. Mss. Asachi, t. I f. 91 a, in V. -otd. Arch. Stat. din Buc.). Intre boierii lui Constantin-voda Duca B4te (pl. ba s. f.; betealathe.

40,855. 18

2673 BASTINA 2674

La singular nu se pr6 aude, persistand A. Odobescu,Scrierit.Ip.466 : totusi in numele de familia Ba§te, ar- In acel pamint d e ba§tindromana, ticulat Baftea, la Rucar. Pluralul b4ti, multi straini all sciut a se preflrasi termen exclusiv clobanesc, e destul de mai cu sama a se incuiba in cetati..." respandit, cel putin in Muntenia. Ibid. t. III p. 14: Din copilaria Oia cu clopot se dice: dia de bci§ti" et am trait cu Tamadalenii, vinatori (P. Theodorescu, Ialomita, c. Socariciu). de dropii d i n bqtind,carf nem de Bcifti- b el u se dice la berbecul cel n em 11110 r all ratacit prin Baragan..." cu clopot; far la toti berbecii Si oile Costinescu: D eba§tinci = nestra- cand le mama, dela urma se dice bd§ti" mutat, neinstraMat, nemiscat din loc (G. Secarenu, Dambovita, c. Runcu). de ani nepwneniti ;locuit ori de Forma organica este b4te, cu obici- bqtinel = locuitori carf nu s'at stra- nuita trecere a tonicului e in a dupa o mutat din locul, din satul oil din ora- consOna labialä : bata = beta, varga.-- sul, sail dintera ce löcuescnicio verga,masa = mesa, fan = féta etc. data..." Be§te este unicul rest in limba romana Cuvintul6c111JTHHA,de unde vine d'a din latinul b es ti a animal", care mai dreptul romanul ba§tinci,este numai avea in latina rustica do6 forme cola- serbo-bulgar. Slavii nordici nu'l at de terale b est a, una cu e scurti cea- loc.El setrage din bulgarul nawTa lalta cu e lung (KOrting, Rom. Wtb. tate, insemnand literalmente avere 113). remasa delatata",patrimonium". §i inlimbile romanice occidentale La Bulgari insa ba§tina nu si-a des- bestia a cap'etat une-ori sensul re- voltat un sens juridic bine determi- strins de bète a laine", buna-draIa nat de dominium", pe cari la Serbi, Reto-romani bisciaMai',biscer din contra, ni'l infatiseza in monumen- pOcurar", de asemenea indialectul tele lor cele mai vechi (cfr.DaniMC, italiandin Comasco b es ci a Oia" RjeCnik, I, 30-31). Dintre acestea noi (Diez, Etym. Wtb. 2'10). vom utilish aci pe cele mai importante V. Bel. Berbec. doö: Zakonnikul imp6ratului§tefan Dusan de pe la 1349 si crisovultot de pe atunci dela acelasi impörat, dat Ba§tina (plur. baOine), s.f .;t. ju- rnanastirii Arcangelilor dela Prisren rid. :propriété hérdditaire h titre per- panel. Se intrebuintéza mai adese,i pe care eii l'am studiat alta,data, pe largin intregul set (Arch.ist.III, constructMnea adverbial iadjecti 85 196). van, :d e bc4tind, mai rar din ba§timi 71a titre héréditaire", sinonirn cu p e In Zakonnik ne intimpina mai intaiil urmatdrele cinci §§-rf despre bagtinc: veci sail devecI,dar cu acea deosebire ca acesta din urma, nu cuprind § 40.RilaCTEM Boeril marli in sine notiunea de mostenire". H IMICTEAHHHTH boerifmid,call

Alexandri, Boieriiciocoi,act 1 H iE CE osp-kTaio se afla in Statul sc. 3 : S AORNIAKE MOM met ,Serbisi Lipicescu :N'audi,bade Arbure ? GOMM H rIH, Greet', cate ii s'att fe sama c'aici nu te afli la Arburenl. WTO ECTS KOMS dat lor de ba§tind Arbore :Cred si ea,ciocoroflén- AA TO"innsnp-k inainte de dom- dura... Acolo'Iba§tina de radësi, s'aici AinimmtE monl $ nirea mea prin cri- e min de ciocof..." sd T H S AO soy§ile-atsta-

2675 BATINX 2676

ASHSCR, AO CEPO Omit pinasta- §14.II m isa nu alba CRKOIJA, T g a 1.11- di, pink la acésta !ACTS KOAHKroc- voe domnul im- THHE AA CS adunare generath, 110AHHR11,418 HAN pörat, sari regele, TKPM6 acelebasstine sa KpAAK HAN POMO- sat d6mna imp& Malaria stabile. asa,agapn HH- rat6sa de a lua § 41.II gmcn itote cris6- Komi( S3ETH GA111- bagtineleprin rciliCOHICAH H1100- velegi daniele, THHE 110 CNA, forta, nici a cum- CTArcHE WTO ECTK cate le-a acordat Nil KIff1HT11, NH Ora, nici a schim- Komi- sKTRopHAO cul-va tnp6ratia SAArktorni pasirk ba, afara numai 11,AtICTKOMHH WTO mea, icate va MITE CHKTO CAMS cu invoirea pro- KKCKOWTETS KOM1r vrea smai a- 110/110611... prietarului... CITKOplITAM, H TE cOrdecuT-va,si 3H KALLITHHEAa acele bagtine sa Din aceste cinci §-furl se constata, cy THOSAE, taKOME fie stabile, intoc- ca bagtina in sensul Zakonnikului lui Stefan Dugan : H npzKinpnoel- mai ca ale imp6- 1-o. KOH*1)111i1K8Raps, ratilorbine- cre- Emana gi se confirma dela imperat ; H AA CVT1S, KOAHH dinciogi predece- 2-o. MUM HAHnoAs. sori,i sa fieli- Era cu dreptul de a se vinde, ippKoKit Aarrn HAN beefpesteele, de a se darui, de a se schimba, in fine BA Aywy OTAATH sat a le inchina 7)cum jure utendi et abutend0 ; 3-o. nannpoAaTn Komi. bisericei,sat a Se da nurnai nobililor(KAU- TEAHHH) ; A1060... le da pentru suflet, sat a le vin- 4-o.Era libera de diferite obligatiuni de cui-va-gi,.. fiscale ; § 42. KOH gild- Care boer are 5-o.Indatoria pe proprietar numai CTfAHH8HMATS (oavere cu drep- la serviciul militar ; 6-o.Era apCrata contra arbitrariuluf NkTux Hal HEN- tul de a trece la) MATS, H ymniTs H copil, dar nu are chiar din partea puterii suverane... no wkrou CM2.11TH copii, gidupa Insa acesta bagtind perfecta, singura RAWTHHA nycTa InOrtealuiba- cunoscutain Zakonnikul luiStefan OCTAHETK, AWTE CE gtina va r'emanO Dugan gi care presinta drept conditi- OsorkWTETK OTR degêrta, daca se uni principale distinctive : nobleta pro- IrkrOKA (10AA AO va gasi din n6mul prietarului, obligatiunea serviciului mi- TpET1Fr0 spaTriE- set pina la a treia litar, scutOla de ori-ce greutati fiscale Ad, TS AA HMATK generatiunefra- lipsa de presiune din partea capulul EPOKIr KA Lll T U 111/. torna,acelasri Statului, ne apare inchrisovul mo- alba bagtina sa. nastiril Archangelilor insotita de o alta specie de bagtind, mai mult sat mai pu- § 43.H HI- §itOte bagti- tin imperfecta,i despre care se pOte ju- THHEHSCE AA CS- nele sa fie libere deca dupa urmatOrele cate-va exemple: TkCE1060AUE OTK de tOte muncele K C*KIS pasorrx H gi darile ea tra im- ...TAKONEnow ...Deasemenea H OAAIIKKI RA11CTKA pèratia mea,a- ANKH RancrEto nAn ada use impOratia im) Pan.* AAM- fara mime ca sa COpnamovA11140- inea pe Orland al I3,110713KOH* H KO- dea caY gist mér- KIMIa 3 K a ipH^ lui Mita cu bag- HOW AA K01010TK ga, la resboiu dupa H 0 Mts., C 611H0- tina,cu.vii, cu 110 3AKOHlr. lege. - rpaAm, c ANAHHH, mod, cu Omeni,

2677 BATINA 2678

H ANZAMH H ChC . Si CU tot ce are ROTE wick 3HAA- numai o qi pen- liCtMtt 1410 CH HMA in oras, si cu al HHI3 H s1A6E AEHK tru zidaria,lucrul oy rimAoy HCh sell sat de &Wind H AKA KHuorpaAa, campului siCu- igroickmb. CEAOMIs. Selciani... H AA HANK lirk HH- lesul vilei, si sn EALIJHHHHMK. KOE rionnAraF moy- nu platescani- MUNN... !MM... mic catra judet... Iata darn o bagtind, pe care monar- Stefan Dusan acOrda, aci o proprie- cul o supunea tOta de 'mpreuna cu ti- tate ereditarala nescebietizidari, tularul la o a treia fatn, fara ca sä fi lor icopiilor", facendu-i contribua- intrebat macar pe Orland al WI Mita, bill nu cu serviciul militar, precum dacn el se invoesce sail nu cu atare dis- era in respectul proprietntii ereditare positiune. Este vederat, ca o proprie- celei perfecte sati nobilitare, C cuo tate ereditara de acesta natura nu era cantitate de munen la camp, la viin supusn numai obligatiunii serviciului si la cladirea edificielor ;care munch, militar, care n'ar fi putut aduce nici datorita inprincipit Statului, impë- un folosma,nästirii,incat trebuesa ratul o cedéza acum monastiril Ar- admitein necesarmente, cumcn Orland changelilor. Este de observat, ca cri- al 1111 Mita, era constrins la alte inda- sovul scutesce pe acesti zidari intr'un toriri, la un tribut in bani sail in na- mod exceptional de contributiuni de turn catra Stat, i aceste obligatiuni jupa" satdistrictuale, ceea ce do- sati acest tribut, mult sati putin, era vedesce, eh, generalitatea unor asenieni aceea ce Stefan Dusan transmitea acum proprietatiereditareneperfectesail prin cesiune calugarilor dela Prizren, roturières" era supusa la un num6r desi Orland alluiMita, remanea tot mult mai ma:re de obligatiuni fiscale. proprietar ereditar, adeca tot cu drep- Tot in acest sens, desi nu atat de tul de a lasa averea sa la copii,i desi explicit, se mai pronunta, urmatdrele conditiunea sa primitiva nu se schimba pasage : de loc, cu acea numai diferinta ca in H nininoHcH Rap- locul Statului el si posteritatea sa de- §i mai adause CTKOMH &UAW impëratia venira contribuabili cntra mänästire. mea MHO ilptninnua Urmatorul pasagiu confirma cu de- (mannstiriiAr- H KONICA flETOOKH- plinatate asertiunea nOstra : changelilor) pe Kra CkKCOMK6A- Vladimir olariul HOCK 3 KilATHWY- Lui Nos cu fra- IIIIIHOMK 1110CH Sipe Boicoal Mk H 3 ,AATHIO til Si cu copiii ii HMAIO oy rpaAoy, lui Petru cu WO, M 11M11 lopcTilo- da, imperatia mea H IMIE HANK HIM- bagtina lor, can, MH 3EMAI4 oy aro- pnmint la Liuto- MCMO H,EpKOKHE este in oras, mal TOPAAKtpHHKII- glave, holde si li- 3EMAIE WT 11000Ir- dandu-le lor pa- if H AHKAAE H Mk- WO Si o mOrn si I'M HOVCTE.... minturile biseri- /Milk H KI1110111AAK o viin langn riul cesci nelöcuite HA rkll,rk laHnicoy- lulMilcus,pe cari dela Posug... CORK,11 AA CH H- acestea tOte sn le H RAAPOCAOKEHH- §i cu binecuvin- MMO CHIE3H KCE Olr alba d e ba§tind, iEMIs. HrOVMEHA IN- tarea egumenu- H a w HHoy il eisicopiiilor, AAHAAPCKOPA li KCE lui de Chilandar A*TRA VI) " AA sisn nualbn spaTig HOHAONSH si a tuturor fra- HA% Irk HHE pa- alte dine de cat LI,AfiCTKO MH Ilfilt- tilor, mai adause

2679 BArINA 2680

1101r CHONH H S imp6ratia mea M H HCk ar1CM- lor SI cu cotunul NALIIHNOMK... pe P6rvu cu fiii K OMK rilkMAMHH. Gromlenii... sicu bagtina... H nonotte 44TH- §ipreutii Mi.- In fine, mai era Inc a. o a treia spe- /MC[4HKOH Coy Olr nesci(catolici), cie de proprietate ereditara, anume HIHKAH T ii carTsint la i- acea preotesca, despre care gasim ur- 111-1HOPO4A1 C11- clea, posedend matórea unica alusiune destul de ob- LII H H H, Ad AME acolo viTe de ba- scdra, in Zakonnikul lui Stefan Dupn : HOLM nom& tiltRpit gtind, sa dea fie- K HU4 a HHE care preut cate § 31. I-1 nonotck § 31. §i preutii pAROTE Ad HMI& Unciubr de yin Ea 11.11illHINH M ceicu bagtine wkeTHUI HOMHKA. bisericel (Archan- CH HMMOTK CI1010 sa'sitina bagti- gelilor),'far alta s 4 Lp H LI 3EMMO nele §i sa fieli- munca sä nu al- liAd CI( CESOCOAHH. beg_ bg,nici alta dare. Zakonnikul lui Stefan Dusan men- Din aceste trel pasage se vede ca, tionéza aci proprietatea preutósca cea de vreme ce proprietarii ereditari din ereditara, fara insa a da un alt arna- clerul catolic erat obligati a da numai runt, gala, numal ca un popa pro cate un ciub6r de vin fiscultfi sail ace- prietar ereditar este liber", o expre- lula cci suveranulIIcedase dreptul siune fOrte vagt, ce ne lasa in confu- fiscal,apol" naturalmente cu atatasi siune asupra caracterului si gradului mai neinsernnata trebuia sä fi fost in unei asemenea libertati", care firesce casul analog obligatiunea clerului pre- nu putea fi decat numal relativa,si domnitor ortodox. pe care noi nu scim daca trebue s'o Asa dart, putem stabili acum, in intelegem in privinta individuluica deplina cunoscinta de causa, ca bagtina un drept personal, sat in acea a te- in imperiul serb al luI Stefan Dupn ritoriului ca nfl (kept real. presinta urmatorele trei varietati gra- Crisovul manastiril dela Prizren ne date : procura urntatOrele pasage mai mult lo. Proprietatea ereditara nobilitara, sail mai putin pretiOse asupra bagtinei scutita de ori-ce sarcine, afara numai celei preutesci de obligatiunea serviciului militar; HiNVE nonnotai §iIncamai 20. Proprietatea ereditara preotOsca, L1,413CTIK0 MH CMO daruiimp6ratia supusa unor sarcine pecuniare sail in pARLIA C HOUMA% mea satul Rab- natura, insa, f6rte ; aMIATOMK H C no- cea cupreutul 30. Proprietatea ereditara asa clicOnd

110INK IIMIKOMK C Glavat i cu preu- roturiera, subordinata unui mare nu- HHKK poA0Mli H tul Raicu cu nO- mër de munce Si ail Ck HHKK K H- mul kr§icu Ca oconsecintalogicaa naturei H AM H... bagtinele lor... acestor treT bagtine era, ca suveranul H him HINMONCH §iIncamai nu putea ceda nimönui drepturile sale H,MICTICO MH CEA° daruiimpöratia asupra proprieOtilorereditarenobi- WA's, H ApOliTH mea satul Vad, litare, cad numai Statul avea trebuinta

110 A It cnoricqui §i un alt Vad cu de prestatiunea simpla §i putt, a ser- AHIMHOIKHChlH C preutil Dicanesci viciului militar, singura obligatiune a HHKK pomniK H C 21cu nOmul lor unor asa proprietati ; pe cand, din con- HHKK 111 H H A- sicubagtinele tra, drepturile suveranului asupra pro-

2681 BA*T1NA 2682

prietatilor ereditare preotescii rotu- torisatiunea, adeca milai vointa" riere consistand in nesce uti1itäi cu- suveranului. rat economice, puteat trecei treceati Trecend la Romani, noi putem ur- prin cesiune la ori-care particular, du- manbaftinanumal inactele scrise pre cum ne-o arata acesta crisovul romanescei 'n traducerea romanesca lui Stefan Dusan in privinta lul popa veche de pe docurnentele celescrise Raicu, a popilor Dicanesci, a preotilor slavonesce. catolici dela *iclea,a olarului Vladi- a) Acte scrise romanesce : mir, a ILA Orland etc.,trecuti de'm- 10. Act muntenesc din 1596 (Cuv. preuna cu tOte baftinele lor pe sama d. bat% I,66): am vändut mosia manastiril Archangelilor de linga Priz- dein Glodéni,partile nostré, cate sa ren,care capöta astfel dreptul de a va alege den baftina dela m oii percepe dela ei ceea ce se datoria in nostri..." principit Statului, insa nu mai mult so. Zapis muntenesc din 1659 (Cond. decat atata, iftrca el sa pérqa MSS. a manastiril Vierosul f. 134 a, catusl de putin calitatea lor primitiva in Arch. Stat. din Buc,) :Adeca eu de proprietaff ereditari. Andronie ot Pitesti scriuimarturi- Trecend dintru'ntaiu dela impörat ca. sescu cu acestal mieu zapis,ca sa tra un particular, un asemenea drept fie de mare credinta la mana dumnelui de a primi un folos Ore-care dela pro- jupan Manta vel cam., cum sa sä stie prietatl ereditare nenobilitare respective ca f-am vandut dumnélui parte me de putea trece apol mai departe, tot prin moara cate (sic) imi yin, insa trei ci- cesiune,dela un particular laaltul, ricuri ot Pitesti in apa Argesului, unde desi crisovul lui Stefan Dusan nu ne sä hotaraste cu Goletii,drept bani presinta intfacesta exemple dare, cad gata ug 130,i o am vandut da a me urmatorul pasagiu, prin care un mare buna voe fara nió osila, cu3tire bolercedamanästirilArchangelilor vecinilor tuturor de pre im- dreptul set de a exige anualmente prejurul locului, ca sa fie dum- cate 18 vulpi dela unul Dabija, nu nelui statatoare si coconilor se scie dad, se raperta la proprietatea dumnelui, ca mosila au fost de ereditara sat la acea usufructuara a &Wind, iclInd au fost de am vandut contribuabilului : aóasta moara, fost'au multi bolari marturii..." HCS tHHACICTHIO E icu milasi 30. zapis muntenesc din 1692 (Cond. Hrom-kuuiciA gap- vointa imp6ratiei MSS. a manastiril Hurezul p. 668 b, CTIOAIH 110111105H11 mele, darui cesa- in Arch. Stat. din Buc.): fgoril Ra- KECAplx rprotipt rut Gregorit bi- dului tigan si ai Marine)" grasel, care KEOUGH RAPCTKAMH sericei impëratiei tigani ati fost al nostri de ba§tindgi ApprrEilolfAA6H- mele a Archan- de la mosi..." 'NH KA KTHHI4. gelilor pe Dabija 40. Zapis moldovenesc din 1755 (Cond. mMita FOAH- carnatar, casa, MSS. a episc. Husi, t. V p. 64, in Arch. Liu ra CH1,6... dea pe an cate 18 vulpf... Stat. din Buc.) : un fi6or a lui Miha- lachi tine o fata m osanca de bag- Off-cum safie,acest pasagiu ne tind di pe Rusasti..." arata, ca in unele transactiuni terito- 50. Zapis moldovenesc din 1759 (Cond. riale intro particulari se necesita au- MSS. a episc. Husi,t.III p. 284) ;

2683 BATINA. 2684

dat'am danie acestii sfinteT episcopil 162 b, in Arch. Stat. din Buc.): am o fata de tigan anume pre Catrina fata cetit domniia me cArtile domnilor celor lui Toader StAngA tiganul,caril sint bAtrani aleCodril logofAtuluisiale din drepti tiganil nostri ce avem p A- fratilor lui, carte rapoosatului Radului rintAsti den &Wend. voevoda Tepes,icarte rapoosatului 60.Act delaGrigorie-vodA Ghica Basaraba voevoda cel bAtran, si am va- din 1762 (Cond. MSS. a episc. Husi, t. zut si am adevarat foarte bine cumcA III p.312): sA cercetati foarte cu Taste a slugilor domniei méle Codrii amAruntul si infricaluY Dumnezat, logofAtul si a fratilor luT dintru acest dupA scrisori: atata de cum pA- sat jumAtate de bqtinci de la mosi rAturi si &Win/ cat si de da- de la stramosii lor de cand baste p i I..." tara rumAnescil..." 70. Act moldovenesc din 1766 (Cond. 5°. Crisov dela Mihnea-vodA din 1578 MSS. a episc.Husi,t. V p.10) : (Cond. Mss. a manastirii Nucetul f. 20 jAluind Simeon Turbatul, cunicA in b, in Arch. Stat. din Buc.): sant ale satul BrAdicestif are di pe pAri n- sfintel manastiri bAtrane si dr e p te t i Isel septi pamAnturT bag- mo sii de ba§tind, cAstigate si date de tind; asijdere iTacul FrAtita iar4i rapaosatul Gherghina parcalabul..." aü jaluit, ca tot inteacel sat BrAdice- 6°. Crisov dela Radu-voda din 1616 stil are ba§tinci pAmAnturf..." (Cond. Mss. a mAnAstirii Nucetul f. 38 b)Acte traduse din slavonesce. b): WI' fie 1111 aceste prAvaliii piv- 10. Crisov dela Négoe Basaraba din nita ce sAnt mai sus zise, d e baftinci 1517 (Cond. MSS. a mAnAstirii Govora, §i o habni ce..." p. 124, in Arch. Stat. din Buc.) : Taste 7°. Crisov dela Radu-voda din 1617 mosie de ba§tinet a sfintei mAnAstiri, (Cond. Mss. a mAnastirii Hurezul f. 453 giincA si de cumpArAtoare din a, in Arch. Stat. din Buc.): din cAmp, zilele Radului voevod..." din pAdure, din apa, din siliste satulul 20. Crisov dela Radu-vodA din 1526 si de pres' tot hotarul,i cu mosiia de (Cond. MSS. a mAnAstiril Govora, p. 24): peste Olt Gala Taste parte lor, pentru pentru ca Taste a lorb A tr Ana si ca aZasta mosie ce s'at zis mai sus at drepta mosie si de ba§tinci, pen- fost a lor b Atr an A si drep ta motru gasta am dat lori domniia me sie si d ebaftind..." ca .91 le fie lor mosila de baftind 8°. Crisov dela Vasile-vocla din 1632 §i ohabnicA lorsi fe6orilor (Cond. Mss. a manastiril Barnova f. 30, lor,i sA nu sa vanzA de clan- in Arch. Stat. din Buc.): din uric de siT,ci sA le fie acelor ce vor baftina C'au avut inoaple lor Anna si ramAne dintru danii,i de ni- Marina dela batranulStefan-voevod, mellé sA nu se clAtescA..." careace silisteseinparte in cinci so. Crisov dela Mircea-vodA din 1539 (Cond. MSS. a mAnAstirii Govora, p. 43): 90.Crisov dela Mateit Basaraba din iaste a lui batrana si dreptA mo- 1615 (Cond. Mss. a mAnastirii Hurezul sie de ba§tinci, §i hotarata si alesA cu f. 92 a): boiariuluT domnii méle jupan 24 de boiari si cu hotarnic sluga dom- Diicul vel spatar ot Buicestf, casal niei méle Stanciul Scurtul..." fie lui acesti mai sus zisi rumani din 4°. Crisov dela Alexandru-vodA 1574 Ursani si din BArzoteni si cut top' Moth (Cond. MSS. a manastirif Vierosul, p. lori cu toate délnitele lor de peste

2685 BAT1NA. 2686 tot hotarui cu tot venitul, d e bag- contirnporana a Bizantinuluf Nicefor tind§ io hab ni el,§ifeciorilor hat, Gregoras (VI, 9). Nepotul lui Milutin, nepotilor §i straneportilor..." impèratul Stefan Uros., a luat apol de Unul din epitetele cele mai obicinuite nevasta spun cronicele serbescfpe ale bagtinel este batrana §idrépta" fiica luf Alexandru Basaraba (Glasnik, (b, 2; b, 3 ;b, 5 ;b, 7), hind capötata V, 69 ;cfr. Hasdeu,Ist.crit.2, 83). dela parinti" (a, 5 ;a,7)sail dela In acest interval de strinsa incuscrire mo§f" (a, 1; a, 3 ;b, 4), iperbolic : de intro Serbiasi Romania, cam intre cand este Tera-Romanesca"(b, 4). Ca 1270-1350, cata sa se fi intamplat in- sinonim cu bagtind figuréza une-ori ad- troducerea la nof a termenului juridic jectivul ohabnic (b, 2; b,8). La yin- bagtina. Sobservam intrécöt,ca clarea unei mo§ii de bagtinci erati de unul din vechile manuscripte ale Zakon- fath vecinif (a,2), 'far in unele casuri nikuluf lift Stefan Du§an a. fost gasit vinclarea era chiar opritä: sa nu se anume in manastirea Bistrita din Ol- vinda,ci sle fie acelora ce vor re- tenia (BogiAié,Pisani zakoni na slo- man6 dintre di41" (b,2). Stapanirea venskom jugu, p. 38). unef asemenea mqie se intemeia pe Intrat in graiul poporan inainte de un ur ic d e bagtind" (b, 8). Mara, de 1350,cuvintul bagtind a devenit in pamint puteati sa fie de bagtind case scurt timp atat de r o m an e s c, incat (b,6), Tiganif (a, 3 ;a, 5), ba chiar §i dupa 1360, de cand se incep la nol pri- r umanii (b,9), adeca teranii ceifi- mole crisOve scrise slavonesce, grama- ber)",supu§1 numaf la unele dari,in- ticif Ii respingeat sistematic din stilul tocmai ca in legea serbesca a lui Stefan cel oficial al cancelariei domnesci. lata Dusan. Ori-cine va intreprinde un studit de ce mai sus nol l'am putut cith monografic asupra bagtind la Romani, numai dupa zapise scrise romanesce si lesne va completa prin sute de docu- dupa traducerea cea romanesca: a crisó- mente aceste cate-va date, earl nu sint velor, crisOve in caridaca nu cum-va de o camdata alt ce-va decat nisce sim- va fi vre-o exceptiune ce ne scapa din ple indicatiuni (v. 2.Beitrein.Mogici. vedere el nu ne intimpina nici odata; Regag etc.) Nof ne marginim din parte-ne n i ci o data. Acolo unde romanesce a constata identitatea juridica cea fun- figureza bagtinci,acele crisOve intre- damentala a bag'inef romane cu bagtina buintéza alti don't terment, prin cari serlAsca din legile cele de pe la 1348-49, difera cele muntenesci de cele moldo- §i tot o-data inradacinata respandire a venescii cartati rèmas de o potriva acestuf termed in graiul poporan atat aprópe cu totul strainf gralului poporan, la Muntenf precum §i la Moldoveni. deprins de secolf si multumit cu bagtina. Este invederat cä bagtida la noi s'a Cel dof termedi in cestiune sint : introdus nu mat targi de secolul XIV, in Muntenia ohab A, de unde ad- cad dupa mOrtea lui Du§an se incepe jectivul ohabnic sat ohavnic; lute sdruncinarea §i apoi caderea Sta- in Moldova u r i c. tului serbesc, care de atunci incOce nu De unde ohaba? §i de unde uric? putea sa mai exercite nicf o inriurire In Lexiconul paleo-slavic, in care sint destul de simtita asupra vecinilor. trecuti tog termenii din crisOvele slavo- Pe la 1270 impöratul serbesc Stefan romane, cel putin din colectiunea lui Milutin tinuseincasatoriapefiica Venelin, Miklosich a uitat sat n'a vrut Domnului Rornanilor", dupti marturia sapunape ohab a 7,wpgio ; pe u ric

2687 BA§TINX 2688 insii pune (Lex.1063), identifican- g-kplatho ca8ms8. slujba, 3 sate pe du'l cu paleo-slavicul ur oypoic-k", r. CEtHd GE(IET'k. Siret, lui inmani care vrea s icasententia", icu EMSoy p8Kit co cu tot venitul pe maghiarul örOk aeternus"; 'far dupa ofrkmi AOKOA0- veci... Miklosich, firesce, repeta Cihac (II, 441) Arh.Olr aceiasi etimologia, cu desavirsire gre- Expresiunea atat de lam urita : oy sitä, iuita si el ca si Miklosich pe p Sick co oyc-kiwhA 0KoAcqui1oy wkiati", ohaba. adeca i n mani cu tot venitul pe Muntenescul ohab a insemnéza hra- veci", se trasforméza deja in crisOvele na," din bulgarul ohap ,uh a p lui Alexandru cel Bun, de exemplu in a musca", actiunea demuscare" acela din 1419 (Arch. ist. I, 110), in : si aceea de mancare" confundandu-se noypHICItcooycvkAik AopAonik Ha intocmai ca in paleo-slavicul KMC mor- K'k adeca : u r i c cu totvenitul dere et edere" (Mikl. Lex.329). Asa pe veci", unde consfructiunea oy in crisOvele muntenesci, incepénd bunrt- in mani", devine un singur termen Ora dela ale lui Mircea cel Mare din juridic 01r0Hrlt" cu sensul de dona- 1387 §i 1399 (Venelin, Bitaxo-sonrapciria tiune domnOsca"; apoi mai tarp acest rpdMAThl p.19, 26), expresiunea Ad uric trece la semnificatiunea generala ECT U1 Wpgric" sad ,Ad HMKITEKit de act domnesc pe o mosid sad pe o opisx" n'are alt sens decatsa fie alta proprietate% incurcand ast-fel pe pentru hrana" ,sa avetl pentru Miklosichi pe Cihac, din cari cel pu- h r a n a", entretien, subsistance". Nu- tin acesta din urrna, vorbind la 1679, mai prin acordarea acestui mijloc de ar fiputut sa bage in sama crisovul hrana intr'un mod ereditar cuvintul lui Roman-voda, publicat deja la 1865. ohaba a putut sa capete intelesul de In cronologia elementelor slavice in ereditate". limba roma* ohab a si uric sint Moldovenescul uric are o origineei cu mult mai noue decat ba§tind; Tar mai curiOsa, dar f6rte sigura. Unul din ingeografiaacelor elernente, numal cele mai vechi crisOve moldovenesci baftind este adevarat réspanditi fOrte existente este acela dela Roman-voda poporan, atat in Moldova precumi 'n din 1392 (Arch. ist. I,18). El se in- Muntenia, desi nu pare a fi strabatut cepe in urmatorul mod: in Transilvania, unde irniurirea serbesca 113KEIIHKH Cd- Ed, marele au- propria clisa a fost intot-d'a una a- MOMpsfAISUISII Mu- tocrat cu mila lui prOpe nuld :cel putin in Lexiconul Bu- AOCTH 60HCHroc- Dumnecleti domn dan din 1825 si in Dictionarul lui Bobb HOAHWK iW PoMd- Ion Roman voe- din 1822 baVind nu se afid, far in Vo- HKKOFROM.ORM- voda, stapanind cabularul luT Budai-DelOnu de pe la 1820 Adld3FAVIE10Modl- tOra Moldovei de- (Mss. in Muz. ist. din Buc.) acest cu- AMIRCI:010 WT11M- la munte pina la vint este indicat anume ca m oldo- WHIM AO MopIJ. Mare, din preuna venesc. Addrit KAM. H C cu fiii mei Ale- Despre elementul juridic slavicla ANOHIWit ChIHISMH xandrusiBog- Romani exista un studid alluiDr. OilEKCAHApo ulior- dan, am datslu- : Die rumanischen Gesetze und ihr Aairh.Casa* Ha- gei nOstre Ianas Nexus mit deinbyzantirlischen und aims Htikrano Vitezul,pentru slavischen Recht" (Prag, 1886), tradus EHT*310. att FPO a lui credinciOsa pifrantusesce : Les lois roumaines et

2689 1. BAT 2690 leur connexité avec le Droit byzantin dar un material gramadit intr'o du- et slave" (Bucur. 1887). Cestiunea pro- data desordine. prietatil ereditare este abia atinsa acolo v. Lovesc. pe o jumatate de pagina, 'far despre I. Sensul fundamental. ba§tind nici o vorba. In bat, fie cu acceptiunea propria, fie v. Girebia. Serb. cu cele figurate, actiunea se opereza Bat (bdtut, batere), vb.; battre=1°* printr'uninstrument sag un organ sens fondamental: frapperplusieurs sag un mijloc, care este numit sat fois de suite ou consécutivement :a) care numai se sub-intelege: bat--1 o- de pres (rosser,flageller, taper,tré- v es c de mai multe oriinsirc u pigner, heurter, cogner, épousseter, tismana, cu bäI1ul, prin scris, din gura, ser etc.);b) de loin(canonner, botn- c u piciorul sag d i n picior etc. barder, darder, projeter);2°. sens se- Acest sens fundamental ni se pre- condaires :a) vaincre; b) punir ;c) se- sinta sub doue aspecte paralelebat couer ;d)viser;isdanser ;f) tinter. =1 ovesc de mai mune oil in sir de Cuvintullatinrusticb a t u o, -pe aprOpe,i bat=1 o vesc de mai multe care clasicitatea Ii inlocuia prin icere", oilinsir de departe,cart' aspecte, ferire", verberare", caedere",pul- ambele sail fie-care in parte, dab'na- sare",mulcare", tundere"etc.,a scere la ulteriOrele sensuri secundare. reams la toti Neo-latinil, lar dela Ro- Fara a aye in vedere vre-unul din mani a trecut si la Serbi: 6agarra. schla- celedoe aspecte, sat mai bineis gen" (Karacnie), pe cand mai toticoT- avéndu-le in vedere pe amindoe impre- laltisinonimi aü dispärut de o data una, se Tcea in graiul vechiu bat r e s- cu latina cea clasica. In diverse dialecte b oiu= me lovesc cu cine-va sag cu romanice, din acest bat u o s'atdes- ce-va de mai multe oil in sir, cand de fäsurat o multime de sensuri secun- aprOpe, cand de departe,fieinpri- dare si tertiare; dar pretutindenea el vinta materiala, fie in acea morala. a conservat acelasi sens fundamental, Coresi,Omiliar1580 quat. XXIV Si anume: notiunea continua sat fre- p. 10 :voinicult nu numai pre elusd quentativa a lo vi rii: bat insernnéza sa se mantuiasca bater a zb o I u§i lovesc nu o data,ci lovesc de mai se chinuiaste, cei cetatile intru tarie multe off in sir, fie sirul ne 'ntrerupt, sa pue..." fie eldespartit intr'un mod periodic Cantemir, Divanul lumii, 1698, f. 91 a: prin intervaluri, de exemplu:ii bdtea fii barbatg vartos si bate /*Az biu.." tOta (jiva, Ii bdtea in tOte sambetele. Ibid. f. 114 b :ce mai de apoi a Plecand dela acest sens fundamental, poftelor celor ce cu sufletuld r az b oiu sa cant am a clasifica dupa putinta pe intr'acesta chipt Taste..." romanul bat, lasand de o parte para- Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784) lelurile neo-latine occidentale. p. 25 :atunci de toate partiletare Pina acuma o asemenea clasificare rz b oi u bate Dilavolul cu trupul..." nu s'a facut,si nu e de mirare, de Biblia erban-voda,1.688, Regn. I, vreme ce nici Littre n'a fost in stare XXV, 28: de a clasifica pe francesul b a ttr e. Sub ...razboiul ...praelium raportul fraseologiei, un bogat mate- domnului mieu domini mei Do- rial sB gasesceJa Laurian-Massim, pe Domnul va bate... minus p raeli - care intreg noi ii vom utilisa, mai jos, I atur...

2691 BAT 2692 unde sensul locutiunii romane nu este must, p e drnati, c u lautari laFila- de loc praelium praeliare", ci mai cu- ret..." rand bellum bellare", saü simplul bel- v. Talpa. lare" ca la Tacit in :non ad pugnan- Ion Neculcea, Letop.IIp.239 : dum, sed ad bellandum". [Duca-voclä] ati facut un bat in opt v. b .Resboitc. muchi de bcitea pre boieri si prezlo- 10. Bat de apr6pe. tasi c u De 'nthiu sub forma activa. Cantec din Ardél: Noul Testament din Balgrad, 1648, Matth. X, 17 : CAW '1 copila de mica, Bate-o s'o pune la funk ...si in saboarale ...et in synagogis Ca iubesce lor vor bate pre suis flagella- De parlesce, voi... tfru n tvos... Qila lucru nu gandesce! (J. B. Trans. 889). Ibid. Matth. XXI, 35: ... preunulbci- aliumc e ci- Altul : turd, iara pre al- derun t,alium tul omorara... occiderunt... Val,lelita, curn te-as bate! Dar mi's manila legate... Mitropolitul Varlarn, Omiliar 1643, (Ibid. 78). II p. 82 a :lata'0trupul inaintia ta gol, bate'lt c u tolage, ardelti cu foct, Colinda muntenOsca : Innen:lbcu apa,taeltcu sable..." Cand e capul véculul, Mitropolitul Dosofteiu, Psaltirea 1671 Sfirsitul pamintuluI? (ed. Bianu p. 306) : Cand o bate MU peMick Filca-sa pe malca-sa; Si'I vol bate cu tolage Cãnd o bate fin pe nas, Pre de laturl sn'allarge, Fina-sa pe nasa-sa; 0!cu v arga b.I vol bate Atuncl capul veculul, Prin strambatagi pacate... Sfirsitul pamintUlUl... (G. D. T., Poes. pop. 23). Nicolae Costin, Letop. II p. 10: Hu- sein Pasia in multe chipurf supara pe I. Crenga, Scrieri I,70: o prinde Petriceico Voda, pe bietii boerii eel s'o bate, §'o bate pint', o oinOra in ba- mari II beitia la t alp e..." tae..." ibid. 25 : tiindu'l un an in temnita Proverbul omului lenes : si bcitandu'l la talpe..." , Ast lucru l'as face 'ndata, A bate la t alp e" a devenit in gra- Dar n'am eine sa me batii. WI actual o locutiune proverbiala cu (Pann, I, 107). sensul de a risipi," a cheltuicu destrabtdare"; de exemplu la Ion Ghica, Activul bat de aprOpe póte sa ScrisOrea IV : cei mai multi s'aii ada- fie luat si intr'un inteles de tot ami- postit prin curtile boleresci ca gräm-- cal in expresiunea :a bate pe umer I, tint,vatafl de curte,stolnici, traind intru cat actiunea loviril nu este dus- pe berei pe mancare fbra grija de manesca saü durerOsä, ci e desmier- qiva de mane ; cand puneaii mana pe datOre. cate o para, obciteaii la talpi pe Laurian-Massim : Nu nurnal ca nu

2693 BAT 2694 mi-a 4is nemica ret, dara Inca rn'a a) a aplauda, lovind de mai multe batut cu multumire pe um er I..." on palmele manilor una de alta. Cantec oltenesc : Biblia Serban-voda, 1688, Jerem. V 31:

...sipreotii ... etsacerdo- C'a-s6r5,-am venit la vol bite gash intre doY; baturd in pal- tes applause- Unul te bitten pe spate: mele lor, si no- runt manibus Jurasi, mandro, ct ti-e frate; rodul mieu au lu- suis, et populus Altul te bdtea p e p 6 : bit asa... meus dilexit sic... Jurasl, mandro, ct ti-e v6r... Cu aceINI sens la Coresi,Omiliar (Vulpian, Text p, 40). 1580, quat. XIII, pag. 2 : toate lim- Tot asa a bate p e spat e" in pri- bile batep cu ma nil e, strigati lu Dum- vinta unui animal, mai ales a calului. nezeu cu glast de bucurie...", in psalthul Colinda Solul" : XLVI, care in traducerea lui Silvestru, 1651, suna :toti oamenii batep c u un cal legat, manule..." Legati 'nfranat... i luna" : Si pe el mi'l tin Balada Sórele Vr'o cinch vornicel, Puternicul soare, Vr'o cinch comisel: Ca puternic mare, Dol de dirlogel, Unde-o autlia, Dol de dalbe scarT, Bine &al ptrea, Tar al cincilea 'npalmectbdtea... Frumusel mi'l bate, (G. D. T., Poen. pop. 413). Mi'l bate pe spate Si mi'l netetlesce Si mil potrivesce... b) a chiama o sluga, lovind de ase- palmele ma- (G. D. T., Poes. pop. 45) menea de mai multe on nilor una de alta, desi intentiunile in- Cu un alt sens, in locutiunea pro- tr'un casi in cel-alalt difera cu de- verbiala: gura bate spatele." savirsire. Basmul Teiu-legönat" (Tribuna din Balada Dobrisen" : Sibiti,1885 p. 26) :Stramba-Iernne a Si ctnd ochil deschidea, fost ma, cum v'am spus incat pentru Zare 'n castCl 'mlvedea, puteri, patimia insa de limbutia. Nu'i Lumina si zarele Cum resare soarele; pësa lui de fata cu care graia nemic, El in palrne ct bdtea, eigura 'I umbla ca o parparita, cat cu SlugulitaCa '§1chitma treba, cat fail treba. Asa nu1bine, Si din gull et '1 qicea... caci briciul pré-ager se stirbasi (G. D. T., Poes. pop. 475). gur a bate sp at el e" =limbutia aduce dup. sine bataia. Portbriant : Acesta sluga e nesufe- v. Spate. rita, trebue sa bat de ()Bee ori in p al m e A bate cu capul in pamint= ca sa vie =11 faut que jeapp elle a se umili cu pocainta". dix fois pour qu'il vienne." Omiliarul dela Del, 1644, p. 41: au ca expresiune metaforica despre venit osanditi cu fata rusinata qi cu scurtimea timpului celui intrebuintat capul sau in clamantbate...." pentru o lucrare ;un timp insa mai Abatein p a lm e" are patru accep- lung decat acela cuprins in metafora tiuni deosebite : analoga: cat ai clipi din ochi."

2695 BAT 2696

Basmul Fata Ciudei"(Sbiera, Po- §i bdteindPa- Puls ante vestf,p. 63) : C a t bap in pal mi, tru i n u§a tar- autem eo ostium atifost la curtile Sm6ului iafl in- natului, mérse o januee, processit trat in casa..." fata... puella... Alexandri, Chir Zuliaridi, sc. 4: Cat Ibid. Matth. VII .8 : se 'Ate mai d e grab a. Hai, ste vëd. ...eieine eauta Cat oiu bate'n palme, safil ...et qui quae- inapoi..." afla,icelui ce rit,invenit ;et I. Crónga, Scrieri I, 153 :si cate alte bate,isade-- puls anti ape- lucruri de gospodaria, facute de mana chide... rietur... lui Chirica c at ai bate din palme..." Proverb: L a pOrta surdului poti d) In fine, expresiunea a bate p alma sa bati ori-cat de mult" (Pann, I, 94). in palme insemnéza a ispravi o Laurian-Massim: a bate la tOte tocméla, a se intelege deplin asupra ue1e=a se indreptaisolicita la unei invoeli. toti ca sa capetece-va..." Delavrancea, Visi vié, p. 46 : Cantec poporan : bdtu p al ma in palma cu ne- Cine bate la feréstrã, oustorul. Tocm6la se Meuse..." Nevestá, nevésta? 1i. Palma. Omule, pisica ruistrá... Bat cu piciorul sail bat din pici or taper du pied, trépigner", este Sint unele lucruri, cari nu se pot obicinuit un sernn de mania sail de infige fara a fi lovite de mai multe ori supërare, ca §i bat cu pu in n ul. inqir,adeca ba t u t e, de0 bat nu I. Crénga, Scrieri I, 57: Scaraoschi trece prin acésta la sensul de inf ig. ingrijiti manios grozav, chiama ina- v. Infig. intea sa tOtdracimea Sibdtu d i n Mitropolitul Varlam, Omiliar,1643, picio r, strigand..." II f. 73 a :intinsara'l pensii la pa- Doing din Ardel : mantu i piciOrelebdturd in gr o s Gavril Protul, Viata lui Nifon, Mss. MaIcA-ta 'I femee rea : 1682 (ed. Erbicénu p. 104): pre faca- Ea bate cu pumnu 'n mesa. toaria de minuni icoana a sfantului Ca '1 trebe nora alesk mucenic bdtut'au insuq Négoe-voda cu Bate c u picioru 'n prag Ca '1 trebe nor& pe plac, cuisoare un mar d e au r cur a t..." *i bate cu pumnu 'n vatra Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, Cb, '1 trebe norá bogat6,... Ghen. 23 f. 276 a :pe'ntre diagete le (Familia 1883, p. 2151. bäturdt p uit de herd infocate..." Ibid. Noevr. 4 f. 103 a :prin cap Laurian-Massim :focosul armasar viprin plamane, prin manuntai sä le bate tot intr'una din p ici ór e; n'am MO cue de hera..." decat sa bat din picior la ei,i toti Anton Pann, Povestea vorbei, 11, 119 : se baga in gaura de §érpe..." v. Peon .... respunde dracul Ca pan'aci 1-a fost lacul, Bat in u§g, sail bat la u§a, la 81ca aci e hotarul 1361.0., la feréstra... UndenI.nbdtut el p aru 1. Noul Testament din Balgrad, 1648, Act. Apost., XII, 13 : Slavic!,Novele p.29 :Parintele

2697 BAT 269 8 trimise pe Cozonac in vale dupa nuiele, 0.'1 bate bine de pulbere ;i n u 1, c - beitu dof p a 11 in pamint, intre pan ne p a,le topesci Intalu, apoi le bap tot in departare de o palma beitu, b e - ca sa se alega ce e bun de tors ; lana t icase mai subtirele..." insa, o bag inainte de a o baga in straie, Acesta actiune de a bate avénd de ca sa se afinei sa se curate de pul- scup ca lucrul cel batut sa stea tare, bere ; porumbul s'a culesi s'a bdtut; de aci cuvintul se aplica la alto lucruri pune g r at ILl cea pivagi'1 bate bine; bat ute in acelasi mod, cu cfocanul sat am bdtut eel doi p eri imf-atdat cu ori-ce fel de unélta, in vedere de a done care de pere; cand bateci pomii, le intepeni intr'un loc. luatf aminte sa nu-1 vatrimati, rupen- Laurian-Massim : a bate cer cur f la du-le ramure; veniti sa batem n ucii ; o bute; a bate o brósca la o usa; a a bate nucil e, perele etc. = a le da bate o feréstra etc." jos, bate'ncl pomul cu ce-va ;bat despre Tot prin bataia cu un ciocanas se liquide salt vasele ce le cuprind = a ascutecósa,de unde termenul bat arnesteca bdténdu-le: a bate ou e ; pune cOsa, se bate cOsa. vin, piper si ardelu in acelasi vas Proverbul din Bucovina, comunicat §i bate-le bine sa se amestece ;bate de d. S. F. Marian : lap t el e ca sa scOta unt ;in acelasi inteles: a bate putin 01.11 ;a bate La tOtä casa Bate c 6 s a , stupii ca sa Osa albineleSi sa se Numai la mine scOta mierea ;a bate s i t a, ca sa Osa, N'are eine. din ea liquidul saü Mina ;a bate c f u- r u 1, ca sesa din el grauntele ; a bate De asemenea se bat sece ri le (L. M.). graunte sat bObe, ferte mai virtos, spre Despre bat b an I, a le reduce in stare liquidä: a bate v. Batut. mazere, fasole, linte..." Bat se intrebuintéza in privinta orf- Lexicon Budan: Bat grab, secarA carui lucru, pe care cine-va Ii lovesce etc. = inblatesc." de aprOpe de maf multe ori in sir cu Proverb : o unelta determinat 1 cu un scop determinat : a bate un dru In, a bate o Lap tel e pinA nu '1 bati aria, a bate grane, a bate hafne, Smantank nu potA sa scotl. a bate lana, a bate scaune salt scOrte, (Pann, II, 34) a bate panza, a bate pomif, a bate oue, a bate laptele, a bate stupii, I. CrOnga, Scrierf I, 118 :degiaba a bate sita salt clurul, a bate ma- mai bap apa 'n china sa s'alega zer e, a bate carn ea etc. etc., in call u nt, ca nu s'alege nici odata..." tOte se pastreza intact sensul cel fun- Proverb: Bate nucile 'Ana nu pica damental al cuvintului bat, de vreme fruqa" (Hintescu, 125). ce el se cuprinde in naturaaetiunii, Cu acelasf sens proverbul :Bate far nici de cum in acea a uneltel sat f e r ul pina e cald" ; ialtul: ferul a scopulul. reii cat sa '1 bag, e degeba" (Pann. Costinescu : a bate a ur u 1, argi n- II, 57). tul, aram a, ca sä se faca dintr'in- Costachi Negruzzi,Scrisórea XII: sole fol subtiri." Bate ferul pin a e cal d, si f. tot Laurian-Massim: Iea acest ves mint lucrul la vremea luf..."

2699 BAT 2700

De departe calu'O bate, Enachi CogMnicenu, Letop. III p. 28t: De aprOpe ochi't1 scoate. (Pann, II, 111), vor sã ne amarascã Pentru Tara Romandscä, ceeace Laurian-Massim explicA : de de- Bdtênd cu cuvintele: parte bun sat frurnos, de aprOpe ret Ce am facut pungele?... sat urit." Sub forma pronominal, s e bat p6te Balada Rada" : fi reciproc, reflexiv sat pasiv. a) reciprocul s e batP, cand doi sat Pe tine te vreil mai multi se lovesc de mai multe ori Barbat sA te IeU, in sir unul pe altul. Ca 'I o cliattire De insuratdre: Laurian-Massim Cocosul s e batecu Cine bate Dunärea, gaina; bArbatul s e bate cu muierea; Nu mil bate mulerea 1.. fratii nu s e bat unul cu altul ;Ro- (Alex., Foes. pop. 2. 122), manii s e beiturd cu Turcii ;popOrele invetate cu pacea4a-nevoe se bat; ber- adech un voinic,care nu se teme a becii s e bat in capete..." trece Dunarea in not, bcitend valurile. Silvestru, 1651, ps. XXXIV : v. Duncire. ...bate-tecu ...no24,utlicrov Costachi Negruzzi, ScrisOrea XII : ceia ce s A bat cu zoi,g no),Ettoiiv- Bateéo a sA 'ntelegA epa, cad mine... ,udg its femeea'l dracul :sede in del si prAvale carul in vale..." Noul Testament din BAlgrad, 1648, Luc. XIV, 31 : Alexandri, Ginerele luiHagi-Petcu, act I, sc. 6 : Sau care craiu Aut quis rex Petcu: Ved cu multAmire, beizade, mergAndt sA s A iturus co m m it- cA ye place a nu side cu manile sub- batei cu ant craiu tere bellum ad- suori. au nu va sAde versus alium re- Radu (in parte): Bateé o a socrul, mainte sA sAsfa- gem, non sedens dar me fac cA nu pricep..." tulasca...? priuscogitat...? Acest proverb existä in mai multe Bibliaierban-vodA,1688,Genes. limbi. Rolland (Faune popul, IV, 165) XXVI, 20 : citezh pe cel vechiu frances :qui ne §is h Miura Et pugnave- peut bat tre lecheval,bat t ela pAstorii Gherari- runt pastores selle ou le bast" si pe cel italian : Si lor cu pastoril lui Gerarorum cum bat t e la sella per non b at t e re il Isaac, zicand cum pastoribus Isaac, cavallo", unde InsA ne intimpinA o altA a lor Taste apa... dicentessuam nuantA de sens. esse aquam... v. ,5ea. Ibid., Exod. XIV, 14 : Varian0 : Domnul se va ' Dominus p u g- bate pentru voi, n abit pro vobis, Bate samarul et vos tacebitis.. S.pricepA magarul. si voi vet tAce... (Penn, II, 144). Pravila Moldov. 1646, f. 63 a : Toth omult are putere sa s e batti cu vrhj- Figurat, abate cu c uv i nte le= a masult cela ce vine asupra lui sA '1 lua socotelA, a cere samA cu asprime. uciga..."

2701 BAT 2702

Cantemir, Chron.I,239 : precum n 0 pt ea= pe la amurg, pe'nserate" Romanil sa biruiasca, ase Dacil sa nu (S. F. Marian). sa de, dintr'ambe partile vitejeste sa 0 locutiune ironica : a s e bate cu bdte"...a o bucata, cu o placinta etc.=a's1pune Ion Neculce, Letop. II p. 300 : Sve- teteputerile ca s'o/W)riance tota" dulramasaas ebatereindoua (L. M.), cai and placinta s'ar opune 041.i Moscul cu oastea Jul far beitea din partel, bdtend si ea pe cel ce vrea in doua piri, cu o sama de caste s e s'o manance. beam la Narva cuvezii, 'far pe alta b) reflexivul s e bate, cand cine-va se parte dede caste lui August, Crafuluf lovesce pe sine-insusf de mai multe Lesesc..." oil in sir. Zilot RomAnul, Cron. 67 : LaurianMassim : A s ebatecu pumnif in cap = a fi desperat ;a s e Corbul sa, scOta, ochl la alt corb nu se poate, Turcul pentru cree,tin cu Turcul nu se bate... bate cu pumnul in pept = a arata ca vrea a 'sf resbuna..." Costachi_ Negruzzi, Aprodul Purice: Costinescu : A s e bate i n pept --- a se laudai ameninta pe cine-va." Dos la dos, spate la spate, se bat desnedejduit, Lovirile ii 's grozave incal nu-1 de pomenit... A se bate in pept" maT are si acceptiunea religiesä de pocainta. Iancu Iracarescu p. 411 : Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, I, f. 182 b :napostolii ramasara glos CAutatura'Dva rAzboit, Zimbirea't!cere pace ; picu mare jale caota spre ceriui sa 6'sä mb 'mpac cu tine vo;ii, beitia in pi ept üi lacrami pre fetele Dar sh mb bat IRA place! sale varsa..." v. Pept. Balada P6tru Halducul" : c) pasivul s e bate, cand cine-va este Impbrate sat urmeza a fi sati sa fielovit de Thai-tate I mai multe off inpir. Im1 daI oaste sa mb bat ? Noul Testament din Balgrad,1648; Orl la ce tu m'aI chiamat?... Luc. XII, 48 :Tara cela ce n'au stiut, (G. D. T., Poes. pop 611) pifacand lucruri care sa cuvine pre Proverb : se certa ca Tiganiii s e batae, bate-s a-vapotion..."= va fi bat ca orbit" (Pann, III, 23). batut." olocutiune proverbiala la Jipescu, Mitropolitul Anti m, Predice, ed. Bianu, Opincaru p. 153 : s6 pun ca lupi lig- p. 192 : sa se inchiza ca Petru in tem nitf imprejurul mamaligii 'mbuca cu nita cu 121.4 de gat, sa s e batei cu tolege asa pofta, dë pare a sbat dof n e- ca Pavel..." = a fi batut". buni la gura lor..." Caragea, Legluire 1818 p. 85 : CAI Alta locutiuneproverbiala despre sa vor vadi martori mincinosi, sa se timpurf fabulese :cand s ebdtectit de prin targ beitânc/u-se si sa se treca ursif in ced e" (Ispirescu, Legende in condicile judecatoriilor..."="hind ba- p. 1), adeca pe cand ursif maf aveati tutl." code, pe carl nu le mai ail. Zilot Romanul, Cron.p.(d9 : v. Basm. o ! minune !este infricopta ca acesta oadmirabla metafora poporana din remase roba,beiténdu-s e de douè Moldova: Pe cand se bate cliva cu partl: si de peste Dunare si de din-

2703 BAT 2704 cece, lara naclejde de scapare denicil- at si sosit Mosoalii §i at inceput a iri..."=,,fiind batuta". bate c et at e a, care at §i. luat'o liana 2°. Bat de depart e. in trei zile..." Ibid. p. 164 : at pogorit din cetatea Armele cele aruncatere bat la distanV, veche tunuri,i le-at tocmit s batei avend drept tinth un lucru, o fiinta, o a supra easel Craiului..." oOre vrajmap sat o cetate, pe carl Prin analogia cu actiunea omului de le lovesc de mai inulte oil inir prin a bate de departe, cuvintul se aplica la glente sat alte projectile §i unelte. unele elemente, cari lovesc de aseme- Laurian-Massim : tunul bate mai denea de mai multe off in §ir deladi- parte ca puFa". stanta, de§i lovirea 'Ate sa nu fie decat Tunul sat puFa fiind insa nisce sim- o simpla atingere sat chiar o desmier- ple instrumente la clispositiunea omu- dare. lui, ele pot sa nu fie mentionate anume, Expresiunea cea mai obicinuith in mentionandu-se numai agentul. acesta privinta este : bate v int ul. Urechea, Letop. I pag. 183 : at L.-- Urechea, Letop. I p. '203: atata pray mes (Albert Craiul Le§esc) soli la Ste- at fost cat sa stringea troiene la gar- fan Voda de i-at dat s tire sase ga- duff cand bdtea v a n t, ea de omat era tezestmerga cu dansul sa bata C h i- troiene de pulbere..." liai Cetatea-alba..." Mitropolitul Varlarn, Omiliar 1643, Miron Costin, Letop. I p. 283 :at II,f. 31 b :déca vadzura ca le bate luat Sultan Murat Bagdadul cu mare van t ti bunt de-a merger% catralo- varsare de sange dela Persi, dupa, pa. cult de unde era ei, svatuira sa marga..." tru luni den ce ziincepuse a batere Cantec moldovenesc : or atilt..." Vintul bate valurble Nicolae Costin, Letop. IIp. 6 :a- *i'mi aduce dor si jele... tuncé bdt6 cetatea ce yes= a Franci- (Sevastos, Cant. 79). lor Critul, adeca Candiia, pre care apoi Balada Jiianul" : o at §i. luat'o acel vezir..." Ibid. p. 9 : Atunce at beitut §i tar- Bate v in tub viscolesce, *i de gazda n'am nadejde: gul Liovul un Caplan Pap..." Gazda mea e 'n Valea-rea, Cantenair, Chron. I, 362 :(Gotthii) 111-o caznesce potera... nici arme avand de treba,nici 'Ana (col. 1. Tr. 1873 p. 53) atunce a bate 1 a cetate fiind deprinO, de cetates'adlasat..." Doina Pleopul": N. Muste, Letop. III pag.14. : In Fóia verde de sipica, Camenita era numai oamenii eel de loc, Vintul bate, frunclall pica, sivr'o 7000 de Dragani la Porti, Veselia mi se stricb... cum at thbarit Turcii MAIO cetatea (G. D. T., Poes. pop. 354). Camenitei, n'at zabovit zece zile,bâ- Colinda Teder Diaconul" : tdnd di n pu sc e,s'at §i. Ibid. p. 8 :Atlasat Vezirul pre un Nicl popa tocand, Niel clopot tragOnd, Sarascher cu otii un Sultan cu vre-o Nici paserT cantând, trei zed de mil' de Tatari sa batd c e- Ci vintul bdtênd t at ea Leva sa o dobandesca..." *i ape curgend... (Ibid. 37). Axinte Uricarul, Letop. IIp.138: 40,855. III. 19

2705 BAT 2706

Cantec din Ardél $ibdtu c u Occidit in grindire vinile grandine vineam Bate'ml v in tul dinspre munti, loraisicarnene- eorum, et moros Vine'ml dor dela 0114; le lord cu br u- eorum in pruina. Bate'rnI v in tul dinspredel, Vine'ml dor dela Ardël... m a... (I. B., Trans. 200). Cantec din ADM.:

Cantec moldovenesc : Codrule cu fruntlaIota, Bruma cap., nu tebatd... Bate, vint e, pintre muntI: (I. B., Trans. 199). Adh'ml dor dela phrintl; Bate, vint e, pintre bratll: Mitropolitul Dosofteit, Psaltirea1671 Adh.'ml dor sj deia frati; (ed. Bianu p.262) : Bate, vint e, pintre for!: Adä'ml dor dela surorl... Muril le-aii bdtutu-le cu br u m (Sevastos, Cant. 80). *i de dobitocilnide;rhmas urrnd..., unde este de observat forma moldove- Tot aa o doina din Ardél la d. Bi- nèsca poporana cu pronumele repetat: bicescu (Poes. pop. 108). 1 e-aü bdtutu- I e." Figurat : de unde bate cui-va vin tul Corbea, Psaltirea circa1700 (MSS. = in ce fel de dispositiune se Elfin. omul. in Acad. Rorn.) : A. Vacarescu, p.37 : Pei ghti lor fata Ci dar me rog sã mb lerti Ca sh-1 batd c 6 t a... De vrerne ce 'n doh 0,41 Ti se 'nduplech. cuvintul: Mitropolitul Antim, Predice ed.Bi- Din contro It1 bate vintu 1... anu, p.43 :par'ca vecl corabia Apo- stolilor a se lupta cu multa selbatácie Locutiune proverbiala despre risipi- in turburarea Marl, de o parte o bat toil la Jipescu, Opincaru, p. 109 : Da valurile, de alta parte o bat v in- la MI Bucuresci, nu cunosc eü pe un t urile §i o turbura..." boler, care a risipit douo sutiOre(16 Colinda muntenésca : mil d6 galbini ? Ti A bdtut vint de Plech Ion botezhnd, yarn, piste ele, n' a mai altep- Sfant-Ilie fulgerând, tat bruma..." Sfântul Petre p 1 o 1 bdtênd... v. Vint. (G. D. T., Poes. pop. 34). Tot ala :bate grin dina saü p é Delavrancea, Parazitii p,126 : Cos- tr a, bate pldia, bate bru ma, bate min sta trantit, cu fata in sus, in lumina sail sdrele sail luna, bate odnita din fund. 0 lumina trista II ce5t a etc., in unele casuri prepositio- bate in gem uri: cele din urmä unde nal: bate cu grindina, bate cu ceta galbui ale apusului..." sialtele. Ibid. p.173:Cate-va p ica turf de Proverb :Dupa ce pomulilbate plde bat in gémurile Hagiului..." grindin a, il batei omul dandn'i cu Proverbul Tiganului : prajina" (Pann, I, 144). Tot la nof in satrh. Psaltirea Scheiana circa 1500 (ed. Bate vint §i péträ. Bianu p. 251): (Pann, II, !.7).

270 BAT 2708

Laurian-Massim : Un s O r e violent Laurian-Massim :leul bate pe urs ; ne bdtea in fata; un vint cu plOia la Calugareni Romanii bdturd infricosat ne-a bdtut tOta n6ptea pe cale; pune- pe Turd ; nimenea nu te 'Ate bate in ti-ve pölariile in cap, ca v6 bate s O- carp ; tu bap pe toti la jocul de mince; r ele; lun a bdtea in fer6strA; un dulce cartea mea bate pe a vOstra ;eine a v in t bdtea in panzele nOstre; b r um a bdtut si eine a fost batut? de asta a bdtut reit \Tulle..." data am batut Este invederat ca la bat forma pro- v. Biruesc. nominala, intru cat este vorba de o 2° Bat= pedepsesc. actiune de departe, nu póte sa fie reflexiva Si nici chiar reciprOca, ci numai Bdt6nd pe cine-va,fie de aprOpe, dOn pasiva, buna-Ora :granele s'aU fie de departe, noiIIpedepsim sat bdtut de pëtr=ab fost batute", care credein a 'I pedepsi pentru o fapta Ore- ins i aceea se intrebuintéza fOrte rar. care. De aci bat se lea fOrte des drept pedepsesc. II. Sensurile secundare, Pravila Moldov. 1646f. XVIII b : 1° Bat----biruesc. Candii va fura nestine de va sparge vre Cine bate, fie de aprOpe, fie de de- un zid sau use sau secriiusaialta parte, este sail se presupune a fi mai as6menia acestora, de vafi Mutt abasta fOrte decat adversarul sett, cad altfel dzua si de va fi omit de rod bunu, sa arfibatut. De ad bat = lovese de 'Itscoata den local luio sama de mai multe ori in sir trece d'a-dreptul vrOme, a6asta s. intelOge de va fi omit la sensul de biruesc, dovedesc, de ocina sa 'I scoata den ocinilelui in yin g. Totusl mai adesea se adaoge cata-va vrdme catu va fivola giude- intr'un asemenea cas adverbul ret" : tului ;iara de va ft omit mai de gosil, a bate r e ft. sa '1 batd ca pre unit furt si sa '111 tri- Mitropolitul Varlam, Orniliar1643, mita la ocna cata-va vrOme..." I f. 55 a :crucia laste arma vonici_ Pravila lul Matein Basaraba, 1652 lort, ca intr'ansa nedejduindb,intra p. 201 :pi'lpurta pre magari, despu- In razboiui cu putOria el batg §ii z- lati, batandu-i prein toate ulitele..." bändescil..." Este interesant in acesta Pravila, pe Nicolae Costin, Letop. II p. 29: and p. 152, capitolul : Candi si cum poate barbatult sa's batd muiarë si in ce chip." Crestinii rasboiu Turcilor iTatarilor, biruitsi f-adbdtut peste putere) Noul Testament din Balgrad, 1648, cat aü scapat de acolo Vezirul cu fuga.." Matth. XXVI, 31 ; Marc. XIV, 27 : Cantemir, Divanul lumil, 1698, f. 131 ... bate-voiu percu- a : Nu vei biruinta dobandi pang nu pastoriul, isa tiam pastorem, te vei vitejiaste bate..." va rasfira turma etdispergentur Acelasi, Chron. I, 318 :indata, cu oilorii... oyes gregis... oaste le-au esit inainte, pre call! r a u bee- tetndu-i pana peste Dunare I-au gonit..." Nicolae Mustea, Letop.III p. 18 : Enacbi Cogalnicenu,Letop.IIIp. Tatarii sant lupi apucatori, prada, 193 :§ide acolo au mers (Moscul) la robesct, bat'di c az n e se ft peCre- cetatea Vozia de s'at batut,s'atata stinf..." 'fallbcitut de rAt, cat s'ail omorit mul- Miron Costin, Letop .I p. 241: bra time de Turd..." a doua zi Vat legathinu-set si Vat

2709 BAT 2710 dus legat la Schindir Pa§a. 0 !s6,'1 Doin6, din Ardél : batd Dumnezeü hint ca acelal..." Cantec din Ardél : Batei -mi- t e, leleo, batei Inima mea intristatA! Tot de red parte-am avut: Batei-t e, leleo, pe tine Dumnecleil m'a tot batut Cele patru-cleci de clile Ce le-am postit pentru tine! Altul : SA t e batd-un d or si drag SA secli tOta, Ohm 'n pat... Nu sciii cillele mi-s rele, (J. B. Trans. 259). On m 6 bat faptele mele; Nu soil"' locu 'ml este red, On m 6 bate Dumnecleil ! Doina bucovinOna Nevdsta cu prune Nu m6 bate, sfinte DOmne, mic" : Nu m 6 bate cu camine, Dad, nu m'ai fost bdtut ArdA'l focu blästbmat, Cand faptele le-am facut... CA s'a dusi ra'a lasatl (Ibid. 194). Aralfocu, ticAlos, Ca, mi-a fost necredinclos I Bat =p edepsesc este mai cu deo- Batd'I lacrimile mele, sebire des §i caracteristic in invoca- Batei'l cugetele grele, tiunile din blestemele poporane §i 'n Batd'i mila de la mine, Cand I-a fi 'n lume mai bine!... jurminte. (Marian, Bucov. I. 108). Doin6, din Ardel : SA te batd, badeo, batei Doin6, din Moldova : Noue b 61 e dintr'o data, None bole Bateel crucea om bogat, S'o lingOre Om bogat Din arat i fAr' de sfatL.. Pina, 'n carat, (Alex.. Poes. pop. 2269). Din culesul canepil Pina 'n ruptul cAmasil L.. Balada Blastemul" : a. B. Trans., 265) Cantec din Banat : SA te-aglunga, dorul med Unde-a fi drumul mai greill Batd-mi-te, nelco, bald SA te batd jalea mea RAdAcina fagilor Unde-a fi calea mai grea L.. *1trel qile-a pastilorl (Ibid. 17). Batd-mi- t e, neico, batei, Batd-mi-te vinturile, VInturile, ploile, v. Ard. SA 't1 remana Osele! Une-ori asemenea blästeme §i jurä- (Hodq, Poes. pop. 129) minte sint f6rte usOre saü chiar glu- mete. Doinb, din Moldova : Cantec moldovenesc: Ea prinse a se giura: SA me batd-anaftema Fruncla verde liliac, De-am mai dat gura cul-va Bateel vina d e gandac, Alara de dumnéta I... Vail.mancat fruncla de fag... (Alex., Poes. pop. 2* 913) (Sevastos, cant. as!.

27 11 BAT 2712

Cantec din Valcea : n i c a,villa, cucul, sint tot-d'a-una putin seri6se. Suia mandra pe colnic Resucind la borangic, v. Cue. Si pe fus n'a pus nemic, Cate-o-data rörnane numai forma cea Pe cer catand dup'un nor: stereotipa de blastem cu batet, pe cand Batd-te pustia dor! in realitate este un fel de bine-cuvin- (G. D. T., Poes pop. 278) tare, de exemplu: batei -te nor ocul Doina Femeia cu doi barbati" : sa te batet ! Batd'l Dumnecleit d'amor Imi usuca inima CA m'a prapadit de dor! S'a uscat'o dragostea, 5i5,nópte me muncesce Bate-o-ar pardalnica1... Trnpul reimi chinuesce... (Ibid. 307.) Jipescu, Opincaru p. 157 : o .sa ghie Doina din Ardél : binili buluc piste noi, c'o sa ne bad fericea :pOte pe lumea allanta..." Dorul ridei se duce, Proverb: Bate-nn-l'ar sfanta cruce!.. Unul umbla §i strabate, (Familia 1884, p. 443). Si pe alt fericea bafe. (Penn, II, 42). Satira poporana Nevasta frumOsa": v.2. Ferice. Sovirnog E fOrte ciudat blastemul la Zilot Ro- Si tirfalog manul, Cron. 49 : Sdde lungit linga foc 5i'§I usca obIelele Cum se mananca Ca caMil Si '§I cOce lulelele, Nesatios,i1 de GrecI, Bate-mi-1' arstelele!... Batd'I castigarea palnif Cu grozavul foc de veci!... §i mai jos : Un energic pleonasm tot la Zilot Romanul, p. 41: de aceea dari Dum- Omule, tie null cant, neclet, vöqOnd neintOrcereai impetri- Vide-te-a§pus in mormint; D'a§a merge cantecul, rea inimei nOstre, pre-putinne-aUla- Batd-te 'ntunerecul!.. sat in chipul de liniste, si apol &as"' (Marian, Satire pop. 19-20). cu asemenea si mai rele b a tal ne-a beitut..." Cantec moldovenesc : In urmatorul cantec din Ardël se insotesce la un loc trei acceptMni d'ale Frung.ulAna puiu de nuc, Bate -te-ar pustia, cuc, lui bat: reciprocul a s e bate", apoi bat TI-am platit sa 'mf cantl un an, de departe", si bat pedepsesc" din bias- Nu mi-al cantat nicl de-un ban... tome : (Sevastos, Cant. 18.) Inaltate Impbrate, 1. Crengh, Scrieri I, 172 : Ea sciti Pune pace, nu te bate, ce vra sa qica durerea de inima, ban) C'or cade pe capull tOte: Nu te-or bate t un ur i 1 e, pardalnica s'o bate t !..." Ci te-or bate la crimil e, Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act Lacrimile malcelor I, sc. 2 : Bate cucul sa te bate ! Tale suridrelor... Hai, du-te de te pune la panda..." (I. B., Trans. 316). Blastemele cu p usti a,pard al- v. Pedepsd.

2713 BAT 2714

3°. bat = clatin. s c e.Dupa credinta poporana, e un Sensul fundamental bat = lovesc semn refi cand se bate ochiul stang. de mai multe oni in sir de aprope Balada Iovita" : cuprinde in sine necesarmente notiunea Ochiul eel stAng ti se bate : de cla tinare;i astfel, printfun sens Sciü ca vor fi nisce fapte, secundar, trece in sfera acestei notiuni,cu On nisce pecate multe. Ori nisceclile sfir§ite... aplicatiunile ecele materiale cai cele morale de o potriva,fie sub forma (Marian, Bucov. I, 149). activa, fie sub acea pronominalä. Alexandri,Iasii in carnaval, act I Coresi, Psaltirea 1577, ps. LXXVI, 7: sc. 1: Nu ride, soro, ca, tlet, nu'l de Noapté cu inema me scrabia-mapi bate-s e duhult mieu...", si tot asa in saga. De cate-va qile mi se bate oc hiul s tan g, §i sint sigur ca. are O. se 'ntam- Psaltireacheiana circa 1500 (ed. Bianu p. 239), acolo unde con textul slavic plein curand vr'o blestematia grozava...." are :KAllIVIMBE Aorch MOH", verbul KAWTHinsemnand mai ales palpiter, v. Svicnesc. trembler", de undeprin forma slavica Laurian-Massim observa : O c hiul, nasalisata Kr1M11,4TH vine romanul sprincéna, peptul, vina, inima clantenesc", lar prin urmare :base bate. Expresiunile de forma prono- tea -se duhul met = mon esprit p a I - minala clic mai mult ea cele de forma pit ai t". In psaltirea mitropolitului simpla. Inima se bate este o ex- Dosofteiu, 1680 :sa, izbiia sufle- presiune cu mult mai energica decat turn mieu", ceea ce exprima aceiasi i n i in a bate : inima s e bate numai cand idee. e atinsa de bucuria mare, de spaimä, Cantemir, Divanul lumii, 1698, f. 38 de frica, de orl-ce alte sentimente vine b : dormind, numai vinele céle vii pitari; inima bate tot-d'a-una in starea mi sa clatesciii sabatii..." ei normalä. De asemenea v i n a, p u 1- Lexicon Budan : Mi s e bate inim a, s u 1 bat in starea lor ordinara, s e bat adeca svicnesce; cor palpitat, insa numai in paroxismul frigurilor..." trepidat, micat". Cl at in are a, care e indiferenta in Conachi, p. 223 : casurile de mai sus, adeca pOte sa fie normala sat anormala, este suscepti- Ca sa!mi laud desfatarea, trebue sä gust bila de done num) te mai definite, mai pe-a ta; Doresc sWm1 simt iniml Or a beitendu - s e caracterisate,i anume: a) sensul ter- supt a ta... tian de sb uci u m ar e,oclatinare rea sat grea saü neplacuta ; i ,8)sen- A. Vacarescu, p. 28 : sul tertian de o miscare repetita intr'o Piep tul e, ce pinA açfl parte si 'n alto, o simpla frequenta- Nu schist deal sã arcjI, tivitate, un neastim p é r. Afländ acum unde mergl Bate in cdsuri intregi... a) bat = sbucium. In acesta clasa intra mai n.ulte lo A. Odobescu, Scrieri Ill p. 93 : i n i- cutiuniprivitOrelasgudu ir ea, mal a Mut cu täria la acele splen- sbuciumarea, turburarea mo- dide mentana a mintii: gandurile Ochiul se bate and svicne- bat pe om, cugetul il bate, apol el

2715 BAT 2716 insuql Is Ibate capul sail bate c a- Si nu bate vintul crénga, p u 1altuia. Bate cugetul pe mama Balada Iovita" : Ca nu me las' a lubi Cu cine m'as potrivi... Niel nu ben, nicl nu menanc, (Marian, Bucov., II, 32). CA me bate-un gand adanc... (Marian, Bucov. 144). Doina Nevasta" : Tad,Ifgura, mal barbate, Doinä din Ardel : 4611, cugetul iml bate Din strain sa'ml fac un frate Batti-te, badita, batd, Ca se, 'ml cate Nu t e batd alto rele, Numal gandurile mele: De dreptate... Gandurile dintr'o nOpte (Alex., Poes. pop. 2' 308). Te batd pine, la mOrte, v. Cuget. Gandurile dintr'o cli Te bata cat il trai... Tichind6l, Fabule 1814, p.6 :tot (Tribuna din Sibilu, 1885 p. 1098). gandeqte iiscod6§t e§i V bate capul cum ar face railaltula, pana Cantec din Ardel : cand cade el insusi in rail..." Ibid. p. 23 : De Taste lenes, nu va CâI fragarl pe la Arad, Atatea gandurl me bat; el saI batei capul ca mai departe Catl fragarl pe la Ineti, sa ajunga cu minte..." Atatea gandurl am en.!... I. Crenga, Scrieri I,263 :§iapoi (I. B , Trans. 139). ducêndu-se impOratul in treba lui, i-a lasat sa'91Wei capul cum vor sci.." Basmul Cele doue-spre-clece fete de Unel asemenea sbuciumari mo- Irnp6rat" (Ispirescu, Legende p. 231): rale IIcorespunde o sbuc Yu mare

72Stapane, pe mine m 6 bate gand u- analdga materiala, fie a omulul, fie a rile sa m6 due in lume s'mi caut altor fiinte sat lueruri miqcatdre. norocul..." Cantee din Ardel : Jipescu, Opincaru p. 71 :De, vere Motailä, m 6 bat g an durili, fel Saracele fetele, Mult il bat p i clórele chip ; nu 'ndraznese sa spuiu ;n'are Pe t6te razerele cum hi mai sucit..." S'adune cepa clorOsca, Ibid. p. 156 : parealabu nostru, man- Fate, sã §1-0 rumenesca... ca-l'ar tauni, tot cere, platim iiara (I. B., Trans. 489). ne apuca cu veste d6 rOvas galben ! If 6 bate gandu sbanuim a ne 'n- I. CrOnga, Scrieri I, 246 : De n'ar pia ca p6 copii si ne papa bani..." fi §i unul ca mine pe acolo, ci egOba v. Gtind. v6 mai bateci picidrele ducOn- du-v6..." Doina din Bucovina : Se bat=se sbuciuma valurile u- Pe eel dbl, pe cea lupcina, nui tit sat. talazurile Marl Este-o crenga de sulcina, Intre danturilei jocurile poporane, Bate yin tul s'o clatina unul se numesce : Cu m se bate D u- Din virf pinla rädacina. Nu'l pricina de crenguta, narea (Jipescu, Opinearu, p. 52). Da'l pricina de mamuta, v. Dundre.

2717 BAT 2718

Laurian-Massim: A'sl bate c ap ul retiicarului = pdretii carului bat O- cu ce-va sat cu cine-va=a se frdminta, mele ; absolut :calul s e bate = se co- a asuda: mult mi- am beitut ca pu 1 sesce, se lovesce cu piciorul de picior ; sapricep ce spui; mult n e - am bdtut scos din apd pescele s e bate pe uscat capul cu ac6sta, Para, s ' o putem scOte pind mOre ;tOtd nOptea m'am bdtut la capot. In acelasi inteles se dice, cänd in pat fdrd sd pot inchide ochil; pa- e vorba de labOre intelectualä,pi: a 's serile sialte animale injunghiate se bate mintea cu ce-va. A bate capul bat mai multe minute pind sa mOrd; cui-va=a sta de dinsul, a nu'i da pace, cismele mO bat mil la piciOre...", locu- a'l supOra cu o cerere : mult am bdtut tiuni din call unele se pot intrebuinta cap ul bietei muieri; muierea imi bate numai sub forma pronominath. capul de luni de dile ca s'o due la 16) bat neastimpOr. bal..." v. Cap. A bate, fie de apr6pe, fie de departe, Din acelasi sens de tur bur are se exprimd o actiune tot-d'a-una frequen- desfäsera : tativd ; de aci apoi aplicarea acestui a) vinul sat beutura bate la cuvint la off-ce m is care rep e t c a p ; sat fara astimpOr. b) fumul sat carbunii sat di- 0 pasere bate din ari pi: ferite mirosurii gazuri bat la Balada Novaei Corbul" : c a p. Un corb negru, corbisor, Basmul Petre Fot-frumos" (Sbiera, Ce sbura incetisor Povesti p. 36) : El II mai däi cela- *id i n ar i p ltot bdtea laltd plosed cu rachit sd bele sidin- Iicu jale croncanla... teacOsta. Ea at luat'oi at bout§i (Alex., Poes. pop. 21461. dinteacOsta, s'apoi 1-at gis : Hell ac6- stal altä bOuturd: bate mai tare la I. Vdcarescu, p. 452 : c a p . .." Locutiune proverbiald despre om 136t: Al vëclut p'o rärnurea L'a beitut cárbunii la cap=a suflat Turturel cu turturea in fundul Olei" (Pann, I, 111). Bot in bot se särutand Laurian-Massirn : vinul beut ieri m'a *i din pene des bdtend?... beitut ret la cap; carbunii ne-ati bdtut la cap =a imbOta, a ameti". Locutiunea proverbiald : s e bate ca FiMd insotit de notiunea do ne 'n- pescele pe usdat" (Pann, II, 49). = ca d emailsat de stricAciune, tot aci o fiintd push afarh din elementul el se clasificd bat in urindtOrele locutiuni proprit, de§i acest proverb, exprimes,nd din Laurian-Massim : a $ e batec u nu nu mai neastimper, dar mai virtos mOrtea = a fi in agonid ; a s e bate in suferinth, apartine mai mult sensuldi parte =a se bate §i lupta asa cnici tertiar a. unul nu invinge pe cel-alt ; boul se bate Corbea,Psaltirea circa 1700 (Mss. la c efa de jug = jugul bate pe boil la in Acad. Rom.), ps. VIII : cad; calul s e bate la spate de sea = sOua bate pe cal la spate ;cOstele Ca- Paserile de cell pestil cel din marl, lului s e bat de opritori = opritorile bat Carl carárile bat cOstele calului ;Ornele se bat de pd. A marilor si strabat...

2719 BAT 2720

Laurian-Massim : Am beituttote porul s'a cufundat,i PrepelOc a remas cilei c ararile fara sa pot afla ce beitend in buze..." chutam ;catete r Ii marl a mai Poienar-Aaron-Hill : Le chien f r bdtuti acest om !calul bate camp if, t ill e de la queue = canele bate d i n padurile, baltile; acesta vach. bate 1 a cd a... " tu ri le = umbla retacita de altele ; Fie cu sensul tertiar a, fie cu sensul tOth diva batenz podurile; bat uqele tertiar fi, se dice in privinta sexuala: =umblu fara chpotait din casa in cash; pescii se bat = sint in caldura de vinatoril bat p durile sat campii, impulare" (L. M.), lopeda saminta salt cu Oinenl SàÜ cu Cafl, Ca sa scornesca icrele lor" (Costinescu) ;berbecil bat vinatul; de aci qi absolut, fara obiect o i I e, cail bat lepele, tauril bat vacele" direct :canil mei bat de minune ;in (L. M.), de§i in privinta taurului expre- deprt doue-deci de (anent' alt bdtut trel siunea cea obicinuita este g onesc e. (Jae, can'ati putut prinde Did macar Numal despre arm hsar se dice totd'a- un lepure ;proverb :a bate ca mpil una ca bate. = a vorbi altele de ce se cade ;a bate Colinda muntenOsca: po durile= a umbla fait capetaiii Tot stave de juganl galbenl. piMIA lucru, de unde ca substantiv Stavele sine le bate? compus : un bate- poduri =u n perde- Bate-le negrul nebun vora, care nu se mai astimpora de pe Ce '1 cu cOma viforith drumuri..." Si cu cOda biciü facuta... E un bate - le 1 a = c'est un frelu- (G. D. T., Poes. pop. 74). quet" (Th. Codrescu, Dialoguri 1880, Despre expresiunea a bate pe ber- p. 234). bec = chatrer un Mier", A bate c ra§m el e=hanter les 7) v. Bdtut. Berbee. Intorc. tavernes, les mauvais lieux." Balada Muierea cosaplui" : 40.bat=tintesc. Sensul fundamental bat =1 o vesc Merge bArbatul la ccisã, Mulereaq rernâne-acasã : de mai multe off in §irLi e d epar te Barbatul bate c O s a, are neap6rat in vedere otinta,pina Mulerea bate cra§ni a... la care lovirea trebui sa ajunga dela (Tribuna din Sibiu, 1885 p. 266), distanta ; de aci se nasce sensul secundar de tintire, de nazuire, fie unde a bate c O s a" are un alt sens, materialh, fie morala. Macedo-romane- despre care s'a vorbit mai sus la sen- sce pinaastadi :bate-sV insemnoza sul fundamental 1. cauta" salt doresce", are in vedere Laurian-Massim : Ian vecli cum s e sa fiesail sa faca ce-va" (Dr. Obede- bate limba serpeluf in gura lui; a bate naru, Texte, p. 60). Acest sens ne in- din buza sail din buze=a'§iface timpina une-ori intocmai a§a in vechile sa tremure buza, iin sens meteoric texturf daco-romane. a fi manios, a remhnO duios de ce-va, Moxa I 620, p. 388 : Yarda bdtia s a perde si duce dorul de ce-va :daca f i e inparatili pazila dein zi in zi..." nu mananci acum, rnult al s i. bag din Ibid. p. 392 :Romanil de elq sa buze de mancare..." facia a purta grijiainparatului, lara I. Crénga, Scrieri I, 46 :li§itele, ne- dentru adancul inimiei lui ellt find chiOre nici mOrte, ail sburat ; to- bdte" sa fieinpäratil..."

2721 BAT 2722

In aceste pa sage :beitea sa fie irn- D u p dragostile mele, perat" insemnéza tintia sailna- Dupfrumusetile mole, Dupa mandretele mole, zuia st ajunga la impel-MM. D u pvorba mea... Cu un sens apropiat, tot la Moxa : (Marian, 'Pity( p.43).

11lara Mihail déca vazu ca vine Leult cel cu naravii de fiara, se duse de voe-si Altul : siläsa scaunul celuice-ibatii multi pizma..."=cntra. care se Indrep- Cum s e bat Grecil tézã invidia. Di pe due, E nu mai putin interesant pasagird diberbecil Di pe sare, la mitropolitul Dosofteitl, Synaxar 1683, diviteil Dec. 15, f. 221 a :incepu a'llingari Di pe lapte, cu cuvinte maguliOoase, ispitind c va dipruncil sth,bi barbataia Svantului, ce de vriame Di pe tita, a, bdtdndit väzduhulti pildeloril, Asa sa s e bad fläcail n'avu pre Svantulii induplecatti in cu- Di pe mine... vintelelui,penteaciaia invatado'l (ibid. 49). taiaracapulu...",unde a bate vasdu- hul pildelor", dupa cum resulta, din Acelmi sensde ti n tir eare bat context, vrea sic: a tinde prin construit cu la in urmathrele exemple vorbe dulci sa incurce saü sa ametésca." din Laurian-Massim :cartea bedea 1 a Lexicon Budan : bat bucuria de tine Yeti, astadi bate la mine; nu scid ce-va =aliquid cum laetitia exspecto." de ce lumea bate ma 1 a dinsul; limba Laurian-Massim : a bate cu preposi- cantarului bate la o parte..." tiunea cu=a fi plecat tare spre cine- De asemenea fara la, tot din Laurian- va saü ce-va, a aye mare placere, a Massim :acum inteleg u n d e bdtea afectiona ;de ex. :vulpile bat cu gal- vorba ta." nele ;copilulbate c u tata-seil ;n'am Lexicon Budan : me bat spre ce-va= vedut om .care sa batd ma de mult me silesc, me nevoesc, nazuesc". cu alunelei nucile ;fetele bat mai Tot sensul det i n t ire ail urma- mult c u mama, baietil cu tatal ;co- tórele exemple din Laurian-Massim cu pilul nostru bate tare c u cartea ; mai prepositiunile dupa, laoi p r e: a rar in acest inteles bat se construesce s e bate dupa pläcinte" = a le rivni ; cu du pa sail spre: .bate dup a muleri ve betteci 1 a castig ifugiti de per- = umblä dupa muieri..." dere ; muscele s e bat 1 a miere; toti s e bat p r e Domnia, p r e ministere, Descantec de dragoste : p r e functiuni ;multi s e mai bat p r e mama acestei frumOsei avute veduve; Cum se bate tOtä lumea, Tdtá omenimea, mostenitoril s e bat p r e remasul mor- TOte sufletele, tului..." TOte vitele, Mitropolitul Dosofteiu, Psaltirea 1671 T6te paserile (ed. Bianu p. 489) : T6te lighioile Dupä apãbunOi curatk Cb. Domnulit pre cal nu se bate, Asa sa, se batei Nice p r e vitlajl cu staturl nalte, Totl fecloril, Ce Domnulul acela orn place Totl volnicil Ce't plinlaste porunca cu pace...

2723 BAT 2724

Tot acolo, p. 183, fara prepositiune, dam entalalcuvintuluise pastrOza, multi s e bat sa surpe" = n az ue se: bdténdu-se in realitate obiectelejocului cu mana, cu bat saü cu altele. Sintü cu multd1 strin§1 asuprã'ng sä ma dia Laurian-Massim : a bate = a juca de rapa, cu joc, baténd tare si 'lute in pamint Sieã batii dela naltame s rna surpe 'npripA... cupiciOrele :abate h o r a,abate braul etc., de unde b a tut a, joc cu Mara de exemplele de mai sus, tot miscare repedei animata". aciapartine bat construit cu obiectul Nicolae Costin, Letop. IIp.124 : direct sat cu prepositiuni In urmató- strins'ail mehteriiitabulhanagii a rele trel casuri: tarii, ipunea de bdtea chindie in a) Laurian-Massim : A bate o chi u I= tOte zilele in curte..." ,a face impresiune buna, de ex.: acest Locqiuneproverbiala : abettut om nu 'Eni bate ochiul; acest imi turca ton, qivai n'a facut nici o bate mai mult o chi u I ca cel-alt ; mie treba" (N. Andriescu, Covurluiu, coin. unula lucrul nu 'mi bate o chi ul..." Cuca). b) a bate la..." = exercer une at- Un copil cand nu vrea sa asculte traction..." pe parintii sei, se clice :bate c lam- Jipescu, Opincaru p. 130 : unu vas buru sat bate dragaica..." (S. Are- e mai smarrtuit, una Olá mai cOpta, o liscu, Iai, c. Baden% parnale mai aratOsa : unu bate la ochi, v. Bdtuta. Chindia. Clam- altu la punga, altu la cap..." bur.Dragaica. Hord. Tuna... c) a bate in..." in privinta culorilor, In acest mod, a bate j o c inseinnOza frantusesce tirer sur le..." literalmente danser". Pina aci totul A. Pann, Erotocrit, II, 17 : este limpede ;dar se nasce acum intrebarea :din sensul danser" cum Ore Era imbrácat cu halne albastre 'n rosu a putut sa se desfasOre acela de se [bdtend... moquer; persifler, ridiculiser", pe care A bate in verde = tirer sur le vert" il are la noi locutiunea bat j o c ? Pentru a respunde in cunoscinta de (Cihac). Fata frunqelor incepea sa bata in causa, can, sa studiam mai intaih na- galben" (L. M.). tura joculul poporan la Romani. Iata, buna-óra, cum descrie d. Th. Burada 5°. bat =jo c . o hora (Almanah musical 1877 p. 57): In launtrul cercului stati lautaril 0 trasura caracteristica a jocurilor tigani, avOnd unul scripca, Tar altul poporane la Romani este ca mai t6te cobza ;ei umbla necontenit pe linga sint batute, adeca jucatorii, si mai dantuitori, inveselindu-ii spunOnd din ales flacaii, bat virtossi des cupi- cand in cand versuri segalnice pentru ciOrele in pamint. De aci intrebuintarea flacaf, siadese onatingOtOre pentru lui bat in privinta deosebitelor jocuri, a- barbatii insurati. Asa, de pilda,lau- jungénd la o schimbare totala a sensului tarul, trecOnd pe lingao copila din celui fundamental. Nu vorbim ad de- cercul dantului, II canta : spre jocuri copilaresci : a bate m inc e a, a bate popicul, a bate 'Arcaetc." lpis'abadea e'a veni (L. M.), cad in acelea sensul cel fun- Luna 'n cer cand s'a

2725 BAT 2 26

apoi : ATOVend o baba, pe care are necaz Pentru tine am tras tote, ca'l vorbise unde-va de rot : *'apoi Old ca nu se p6te? Am sA mor, n'am sa trAese Uciga-te crucea, drace! Pin' ce-o sa te dobAndesc... Ce nu dal babelor pace? SA mal facA rugAcIunl, Pe urma, apropiindu-se de badea in SA nu tot p6rte minciuni!... alta parte a cerculul, if arata, mandra CUochiul,i Vice in trec6t : Zarind afara din holt, pe un preut :

SA te dud, volnice, duel FA-mb, DOmne, cum ilI place, In livada cea de nuci, Numal popa nu nat3 face: CA te-a§tOptA nu mill ce SA mane pita §i-Igasi o florice... Bombaita §1.colacl Badeai cu fata se intalnesc cu Dela saracl!... ochil: copila se rosesce, plecã capul in jos, uitandu-se in pamint, 'far voinicul Pentru a Wall pe o feta : ridica capulsi 'siresucesce musteta; läutarul continua mai departe,i ala- TOtA fOta Sare balta, turandu-se de vre-un barbat II canta : Nurnai §tirba SArmanul bArbatul prost, ScOte limba, Bun odor la casa-a fost, Da §i Orba pipAia, Orl-ce vede DrAgut, sA sale§i eel.. Nu mal crede,,, saa : Barbatul se mania, dantuitorif rid La mAndruta jucAu§A cu hohotesi se uita la femeea odo- E gunolul dupA u§A; rului linga care s'a oprit lautarul qi- La mandruta 'n joc barbatA Curtea nu e maturatA; cend : La mandruta 'n joc voInica Ilenuta dela PiatrA, Spala Ola tu,pisical... Cu percica retezata, Ce-al fermecat lumea tOtt, pica sa nu se supere feta : Vin sa te sArut odatA Paserulca de pe culme, Asa se petrece cand canta läutarul ; IOrtA-më, mandro, de glume, adevörata insa batae de joc este CA nu'I om sA nu glumosca atunci cand flacaii eel jucatori incep a §i sA nu p6catuOscM.. improvisa cate o e pi grama. din cele asa numite strigaturf" sat Sint mil de asemeni strigaturi" iro- chiuituri", prin care feel peste picior nice sail sarcastice, prin earl jocul pope unul din jucatori, sat pe ofeta, poran la Romani se deosebesce cu de- sail pe o nevesta cu barbatul el, sail saviiVre de sentimentalismul cante- pe cine-va din eel ce asista la joc. celor analege la Italienfsi la cei-lalti Privind la un rival fdra musteta, Neo-latinf. jucatorul II chiue : Tata de ce a bate j o c, la noi si numai la noT, este nu atata danser" pe Dragu-mi-I feclorul span, cat se moquer, persifier, ridiculiser", Ca'i §i tin5ri batrAnl... singurul sens, cu care acestä locutiune

27),7 BAT 2728 s'a respandit ingraiul poporan si a la cava I,la ci m poi u. Numai asedat apoi nascere cuvintelor batjo c, menea instrumento bat, pe cand cele batjocura, batjocuresc. frä batae4I o, o deosebire pe care o Noul Testament din Balgracl, 1648, observa f6rte bine deja mitropolitul Luc. XXIII, 35 : Dosofteln, Psaltirea 1671 (ed. Bianu p. 273) : sta oamenil Et stabat po- de previla, beitdn- pulusspectans, Bateci tampana §i dza.ceti in laute... du-sigioct de et deridebant eum... De asernenea la Ion Neculce, Letop. Ibid.Matth. XXVII, 31 ;Marc. Hp. 252: zicea surlele si tram- XV, 10: biteleli beitea dobele..." V. Vic. déca'sbd- Et postquam Axinte Uricarul, Letop. II p. 166 : turd giocti de illuserunt ei, mergea Chihaelele Pasilor, si pre urma chi, dezbracara exuerunt eum mergea mehterhanelele bdtdnd...", de preelirves- chlamyde... adeca musica militarrt". mantult... v. Mehterhane. Coresi, Omiliar 1580, quat. XXIX Gheorgachi, Letop. III p. 327 : In p. 13: framsetO lumieii grija buna- catedileaitfost zabava Pasii aici, ntiei cu céia ce ina1ã pre noi dracult mehterhanOoa Domnului, dupa obi- IA bate j oc t..." ceiul ce este de bate in tOte zilele nu- Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, b et...", adeca Oräsi musica rnilitara. I,f. 71 a :silt vor dapri'instlim- v. Nubet. bilorasi' s it v or bate gTh cdi'nsult..." Proverb: Ibid. I, f. 363 a: sa vedemii pre alti oaspeti la masa si s dzicem :dara Bate toba in Moldova abasta ce iaste ? de carii ne-am rast Iis'aude la Cralova..., sine-am bdtut g o c si ne-au parut ca santt WA de mente Si nebuni..." un proverb, care descriede minune Miron Costin, Letop. I.p. 338 : ce resunetul diferitelor invasiuni, mai cu le este lor [paganilor] a batere j o cu r I sama a celor cazacescii apoi rusesci, p r e crestini ?.." de ate orl treceat Nistrul si mai tar- v. Batjoc. ot. Prutul. Basmul Fata saracului" (Ispirescu, 6°. bat = resun. Legende p. 75) : Dara bate toba la Sint unele instrumente musicale, si urechea surdului. Adeca, de! Ce tocmai dintre cele mai primitive, call sa ? Ar fi fost iei, póte, mai in- nu functionéza Para a fi lovite; iar pen- gaduitori si mai cu rabdare, dar burta tru ca ele sa execute o bucata, trebui le da ghies i'1 facea de multe on sä ca lovirea sa fie de mai multe oil in fie ne'nteleg6tori..." adeca sa fie o adevërata bata e. Cantec din ArdOl : AcOstä b ta e se produce cu un betisor la t o ba,cu o 'Ana de gasca la cobze, Au0, mandrá, doba bate... mai ales insa cu degetele, ca la t e Mal rernal cu sánatate linca, la flu er, la flaut, la trisca, (I. B., Trans., 298)

2729 . BAT 2730

Altul : Doina din Ardél: Mad mb pulu sä odihnesc, Mud bdtea c0sul la until, Doba 'ml bate sa. pornesc, Bram gata ca pAunul; Doba 'ml bate de pornit, Cdnd batea cOsul la dol, Nu can cä 's ostenit!... Bram cu mandeamindol; (Ibid. 302) Cdnd bdtea cdsul la tril, Ne jucam ca dol copil... v . Dobd. U. B., Trans. 259) La Macedo-romani se clice de asemenea : a bate flu er u I sail fluera Alta : --= a sufla in fluer, a canta cu fluerul" Când va bate mled-de-nOpte, (L. M.), din causa bataii cu degetele Trbdt-te sudorl de mOrte... pe gaurele fluerului. (Ibid. 2591 Tot atat de neapörata este bataea, v.616s. in sensul cel obicinuitalcuvintului, la clopo t,pe care '1 bate limba, sila Ast-fel bat capaa treptat sensul se- t 0 c a, pe care o bate ciocanul. cundar de r es u n,in care notiunea Colinda din Dobrogea : cea fundamentala de batae materiala despare de tot in :canele bate" sino- Bre, dascale Constantine, nim cu anele la t r a".i despre vulpe De tocat vremea ne vine; se qice tot a bate. BO afar* v. Cane. Sul pe scara Figurat, e fOrte energica expresiunea La dalba clopotniclórá, 71a bate cu galcOva, urechile" in De trel on tu bate 'n -We a Sb. s'auda 'n valea sOca,, Pravila lui Mateit Basaraba 1652, p. Noue off tu bate 'n clopot 483 : nu cum-va sa merga la inpara- S'audA, norodul tot... tult saa la domnil sa batd cu gal (Burada, CCU. 47) 6av a urec hile lui..." = cu plangeri, cu judecati". A. Odobescu, Scrieri t.Ip. 105 : Clo p o tele bisericeidomnesci din In acest mod, din sensul cel funda- tirguletul Bucurescilor bdteall cu glas mental al lui bat : lovesc de mai multe jalnici treptat..." off in si" se desvolta de 'ntaiu cele doO aspecturi : lovesc de aprOpe"pi Delavrancea, Parazitil p. 301 :res- lovesc de departe" ; apoi din ambele punsei c'un glaS ce 'ml tremura casi aspecturi de o potriva se desfasora cum cine-va ar fi bdtut t boa pe bere- gata mea... sensurile secundare biruesc"i pe- v. Clopot. To'cd. depsesc" ;infine,din aspectul lo- Dela clo pot si dela t dell se trece vesc de aprOpe" se nasc sensurile se- d'a-dreptul la glasul pe care '1 scdte cundareclatin", joc" i resun", un cOsornic, cand bate c ésu 1. far din aspectul lovesc de departe" I. Vaarescu p. 527 : sensul secundar tintesc", fail a ne opri aci asupra unor sensuri tertiare, aratate sub cele secundare. Ce aupl d'o datM Ce talnic gl a s ascult I Biografia cea semasiologica a cuvin- Simt cOsul c'o sä bata: tului se resuma ast-fel in urmatorul 0 e '1 a§teptam de mult... tabel:

2731 BATAL 2732

bat lovesc de mai multe ori in §ir"

de aprOpe de departe"

clatin" joc" resun"biruesc" pedepsesc" tiniesc"

v. Abat. Bdtd Bdtaia. Daca berbecilse castreza, seTic Beitei Bdtdia§.Bdtdios.Bdtaor. batali, ioile daca imbatranesc b a- Beitdturd. Beitdu§. Bdtéld. Bate- b a n e" (V. Mircea, Iai, C. Copal). lisce. Bdtucesc. Bdtut. Desbat. Batal, berbecul dela doi ant' in sus" Sbat. Strabat... (C. Päsculescu, Braila, c. Sutesci). Ai la tap scopit se qice batal (G. 2. Bat. v. Bet. Munténu, Covurluiu, c. Joräsci). Jipescu, Opincaru p. 48 : Ceti pare 3.Bat. v. Bdtesci. mai bland, mai plapand ca oiili, berbeci, rnieOrili, batali...?" Bathe, s. ;bourbier, marais". Cu- D. Sainénu (Elem. turc.14) cauta vint inregistrat de Cihac (II, 647), de de 'ntaiuoriginea acestul cuvint in unde l'a luat id.ainénu : batac = turco-arabul b att a 1 oisif, aboli, viell- loe smircos" (Elem. turc. 14), derivan- li";apoi renuntand cu drept cuvint du'l ambil din turcul ba thak bour- la acesta etimologia admise (Diet. rom.- bier", fara nici un text sail vre-o altä germ. 36) ca batal bélier chatre" se proba, care sa dovedesca a el circu- trage din verbul b at,§i anume din léza In adev6r sail a circulat vre-o data b at un ber bece chatrer un Mier". in graiul romanesc. saincepern prin a urmari filiatiunile v. i Turc. lui batal la Romani. Peste Carpati, dupa Lexiconul Bu- Batal (plur. batali), s. m.; t. pastor. : dan, ne intimpina augmentativul b - 'DefierchatrO, mouton ;bouc chatré. tal a ü cu sensul de mulierosus, effoe- Berbec intors. Berbec batut. minatus, ein weiberhafter Mann", in Cate-o-data, t ap bat u t. care sufixul augmentativ -âü s'a adaos Cand un berbec este scopit, se nu- la tulpina batal. mesce batal. AcOsta o fac numai lo- Afara de batal, Romanii aupe v - cuitorii can' se ocupa cu crescerea oilor, tui u en femininul vatu e. pentru a aye pe linga came buna si Costinescu: V a tui u=lepure mic." set mult, cael un berbec nescopit nu Stamati: ,,Vä tulu=berbec scopit." se ingra§A a§a de tare" (M. Busuioc, Lexicon Budan: V atue = capra Sucéva, c. PaFani-Stolniceni). tinërä, capra novella, eine junge Ziege." ))Batal este berbecul intors, bar cel In v a tuiu, separandu-sesufixul läsat de ruda sat de prasila se chlama - u I u, remane tulpina v a t,avOnd a- ta ur..." (I. Vi§obanu, Museel, c. Matail). celaqi sens fundamental de slab, ne-

2733 BATAL 2734

putincios, castrat" ca 1 'n batal §i a- mai firesc, vice-versa, ca tocmai din acea plicand u-se de asemenea la berbec" si causa i se va fi dat flautistului porecla la tap", pe linga earl se mai adaoge de Beiza2..os éffenaine". In ori-cecas, Iepurele". elenicul ficivailog n'are alt sens decat Duna fonetica romana, initialul b nu pe acela al romanului batalat :o x scade nici o data la v, pe cand401t10- (lvdeag, a2.ax6g, ataxeO g neOg 101v se intaresce forte adesea in b, §i 11 etc., la Plutarc, la Climente Alexan- acesta deja din epoca forrnatiunii gra- drinul, la Hesychius, la Suidas si la altii; fului romanesc (v. B p. 2227). Prin adeca: fiinta slaba, nebarbatesca, mOle, urmare, in batal (= bat + al) alaturea nevoiasä, pasiv5." Ce-va mai mult ; un cu vA tui u(--vat + uiu) tulpina cea indice ne face a crede cum-ca in graiul prototipica est v a t -,nu b a t - ,a- cel.poporan la vechii Creel fich-a).og deca batal represinta o forma prirnitiva era chiar al nostru batal Mier ou v atal. bouc chatre". Vestitul Demosten avu- In acdsta forma merita o deosebita sese in viOta sa douè porecle :in ti- atentiune sufixul- a I.Cum-ca, acest nerete poporul Iiicea fidvaog, la ba- sufix a existat o data in limba romana, tranete: duds. Porecla cea batranesca dovada este cuvintul fAtä 1 at herma- deydc insemneza serpe", aratandu-se phrodite", corn pus intocrnai ca b At a- prin ea ca. Demosten era sat avea re- 1 at, adeca dintr'o tulpina f 6ta 1 numele de a fi viclén ca un §erpe. Dar feta-Fa 1. La vechii Romani se afla atunci nu cum-va tot un nume de a- o singura vorba cu sufixul - a 11 us, a- nimal va fi fosti porecla cea tinere- nume hirquitallus parciu." La sea fithalog ? Pe Demosten, Vice Li- Tracti insä un sufixa I - pare a fi fost banius (ap. Phot., Myriobibl. ed. 1612 Mite respandit, judecand dupa numi p. 1480),ilnumiati Bch-tax; hind ca proprie ca: Diz al a, Di szatral, A t- in tinerete el fusese neputincios :da8.6- talus, Zadc')..ag, Zantiala, Mov- vc,§i§ubred :voaoidng",adeca un zazedllig etc. (cfr. Dumont, Monum. adevörat eunuc", un batal. Ast-fel intre figures, 1877, 66, 78-81). Probabilita- cele douö porecle :dqycigiflcira?.og, tea este dara, ca in batal = v at a 1, se stabilesce o perfecta corelatiune. ca §i 'n fa t a I, noi avem a face cu un Cuvintulnefiindindigenla vechii sufix remas Romanilor dela Dad. Greci, far la Romani el neputOnd sa SAtrecem acum d'a-dreptul laye- fie decat numai o mostenire dada de chiul grec,9dzcc)oc,a carui asem6 'mpreuna cu o mare parte din termi- nare foneticai logica cu bata la o nologia nOstra curat pastorala, resulta observase deja Lexiconul Budan. ea in liinba Tracilor in genere, a celor De cate on acest cuvint ne intimpina nordici dela Dunare ca si a celor su- in texturi elenice (cfr. Henr. Stephanus, did de linga Elada, exista vorba v a - ad voc.), tot-d'a una ii insotesce o expli- t a Icu sensul de dobitoc scopit", catiune despre ceea-ce insemn6za, proba fie berbec, fie tap,fie alt animal do- ea, era o vorba putin cunoscuta in lite- mestic, de unde a capetaro apoi atat ratura. Neputendu'l gasi o origine gre- vechii Greci precumicolonia latina cesca, Elenil pretindeati ca el s'a nascut din Dacia. dela numele propriii Bdroaog al unui Ca observatiune in trecët, finalul al flautist, care cel de'ntalu va fi e§it pe intr'un cuvint de o origine sigura tra- scena incaltat femeiesce, de§i este lucru eica ne intimpina nu numai in.batat,

2735 BATALA 2736

dar si al nostru m al= albanesul m t ul" (P. Caderea, Nemt, c. BistricTOra; Daca Romanii ar fi imprumutat pe mal" N. Petricénu, Ial, c. Popesci). dela AlbanesT, am aye mai", nici odata Pe la noi br glelea dela resboia mal", caci muiatul -11 trebuia la Doi se chiama ivatale"(Fagaras :Ios. sa dispara cu ori-ce pret, urmand unei Stoica, c. Ohaba ; G. Dobrin, c. Bucium). norme fonetice fait, nici o exceptiune. Marginile batalei, prin cart' se retine Tracicul 1 inal cata dara sa fi fost o s pat a, apucata ca intr'un jug, se chia- liquida fOrte dura, ce.va ca polonesul ma in unele locuri fa,c(T. Crisianu, "1 bane", fall a fi fost reduplicat. Trans., c. Cugieru), in altele mani (P. v. BcYtdld. Veituiu. Michailescu, Braila, c. Cecaru). Cihac (I, 23), faraa'§Tfi dat ostenéla Batalarna. (plur. batalamale), s. f. ; de a afla cu precisiune ceea-ce este ba- quittance, recu. Inscrisul prin care se tald, T-a cautat originea dupa simpla adeveresce cä datoria s'a platit. 0 chi- asemenare fonetica cu b a t,desi toc- data scurtare din turcul b at t al-e t- mai ea nu bate de loc, acesta sarcina m è k abolir, anOantir". Se qice cu o apartinend numai sp a t el% Din aceiasi nuanta. comica : da'mi o batalama la causa Cihac a con fundat batala cu ba- mana; da'mi batalamaua,nu'mTajunge t élItrame", carl n'ail a face una cu numal cuvintul din gull. Locutiune alta, batald fiind o parte de instrument, proverbiala : A face capul batalama= 'far bate 1 aopartedintesetura. a zapaci, verwirren" (ainénu). In e- Singurullucru bunla Cihacina- poca fanariotica, din turcul b at t al se cesta privinta, esteca.elconstata mai formase verbul b at ali se sc a- ambele forme batald §i vatald, recuno- bandonner" cu substäntivul bat al i- scOnd tot-o-datä ca. Bulgarii aü luat pe s ire (Dr. Polyzu), a carora durata in v a t al a dela Romani, pe cand d. a.T- grain a fost mai mult decat efemera. nériu (Dict. rom.-germ. 411) crede, din contra, ca Romanil au luat vatala dela v.1.Turc. B ulgari. v. Beitad. Batàlfi s. vatAla (plur.batale, va- Sa examinain cestiunea. tale), s. f. ;t. de tisser.: ros,tavelle Chiar daca batald ar ave functiunea du métier. 0 parte a stativei sail a de a b at e, pe care n'o are, totusi forma resboinluf de tesut. Sinonim cu b r - colaterala vatald ar impedeca inrudirea g I A, care se intrebuintOza mai ales acestui cuvint cu verbul romanesc bat, peste Carpati, pe cand batald saü va- al carula initial b nu pOte sa treca in takt circuléza pretutindeni in Moldova v (v. Batal). Finalula I a, pe dealta si In Muntenia. Se aude mai ales la parte, ne amintesce neutrii slavici cu plural, cai br gl e, fiind-ca se corn- sufixul instrumental -no (= -Ano),tre- pune din nesce bete paralele, intre earl cuti regulat la Romani in femininul la mijloc se prinde asa numita sp a ta a l: cesala", zabala", tinjala" etc. a resboiului. (v.1.2.-ale°.In terminologia roma- Batale sail vatale,unélta incare nesca a tesutului vorbele slavice, mai stã aseclata spa t a pentru bataea saü ales cele de proveninta serbesca,sint indesirea firelor tesute..."(G. Voicu, numerOse in genere; Tar in specie cu a- Tecuciil, c. StanisescI). celasi sufix -no ne intimpina acolo fe-

7)In vatale se pune spat a cu t o r- mininul sucala" = serbul neutru su- 40,855. III. 20

2737 BATAR 273S

kalo ",literalmente toratOre "dela si cate-va stégurf de cdlarime ce se cyrKarrn tOrcere". In fonetica serbésca numesctisvadroane, din-a-drepta din initialul v represinta adesea pe paleo- frun tea ostiis'atrupt si de nevoe la slavicul p ; si, intro altele, tree la Serbi pädures'attras..." in v anume derivatele paleo-slavicului v.1.. Bus. Ste'g. parr apuc" : vat =VAT, Batalisdsc1 vatanie KKATAHKE, . v. Batalama. vatati = pc1T4TH, Batalisire j vatiti = KKATHTI-1, vatliika = XRATAHKA... BMA. v. Banta'. Bea In vechea serbescd trebuia dara sa fifost, ca nume aI barglei dela resboiii: Bata". s. IDA:Car, adv.; au moins, du v a t al o = paTano unélta care apnea moins. Sinonim cu bare m, macar, spata", dupd, cum inrealitate o a incai, eel put i n. Cuvint destul de pue A, de unde prin imprumut s'a respanditinpopor. Este maghiarul ndscut apoi d'a-dreptul al nostni vatald, din ba to r,b at o r quoique, quand pe care fonetica romanesca l'a intarit memo" (Cihac). Peste Carpati se audeSi dupa aceea pe a-locuri in batald,desi o forma lungita bataras (Mandrescu, variantul cu b a remas putin respandit. Elem. Ungar. 39). Dela Romani, sub forma cea feminina Noul Testament 1648, f. 205 a: nu care nu 'Ate sa fie slavicd,, ba inca toc- pentru destoinicia faptelorti, batdrd cä mai sub forma feminina cea articulatd, sa cuvine sa facemil fapte bune.2, unde romanesce :vatala, all imprurnutat cu- batdr cainsemneza desi", quoique". vintul Bulgarii: ,HATAAA, la tavelle du Tichindel, Fabule 1814 p. 60: mosil métier de tisserand" (Bogorov). In acest acestia, ca sa scape de rasuli batjo- mod, la Romani acest termen este ser- cura pruncilor,all inceput unul cate besc, la Bulgari insd el e curat romanesc. unul a'si rade barba, pana ce nu ail Genealogia cuvintului este dard, : mai remas nici batelr unul sa se in- serbul v a t al o = KELATMO groape cu barba..." = nici m a ca r ". Ibid. p. 335 : nu taste inteo mie romanul vatald (batald) de capete batdr unul, carele n'ar fi in stat sépte randuri inteo zi sa Villá in bulgarul v a t al a. minte..." = c el put in unul". Bulgarii intrebuintéza in graini plu- Balada Petrea": ralul romanesc vatale,moldovenesce Bateir capulmilllua, vatali, pe care '1 citézd Cihac. Aducetfinl pe Turca, v. Bdrgld . 2. Resbolu. Vatald. SA'ail pun §dua pe dinsa, S6.'znf recorescinirna... Bataliem (plur.batalidne), S. n. ;t. Marian, Bucov., I, BO). inilit.:bataillon. Un galicism, care a strabatut la noi de pe la inceputul se- Cantec din Ardél : colului XVIII prin terminologia mili- tard, rusesca. De and s'a dus bAdita ibmpustie ul4a : Nic. Costin, Letop. II p.67 :sese pustie batalioane de pedestrime aleSvedului Nllinal roie,

2739 BATERE 2740

C'ais cn'o sA mal vie! fel de ciocan" (P. SAlAgianu, Mint, c. Turturea far& sotie, Hangu). Ed tot cretl c'o sä mal vie Batcir la sfinta Marie, Cuvintulbated,prin ace1a0sufix andu 's coptl struguri 'n vie... ca in hap c a,vine d'a-dreptuldin (I. B. Trans. 129). b a t, intocmal dup a. cum termenul frances corespundötor chaploir" se trage Altul : din vechiul frances chapler = ba ttre" (Littré). Co focul, bade, te tine v. i. Bat. Cdsd. --cd. De nu vii séra la mine Batiir la doë-trel tlile ?... 3' Batca (pl.batce s.bdtce), ; (Ibid. 237). s. f . souricière. Cur sa sail cap c an a de In limba nOstra literard batdr este prins s.Orect La intrarea §Orecelui in 0 mai rar deaf, bar e m. cursa, ganrica pe unde intrase se inchide cu sgomot printr'o 'Data e, v . Barem. de undei cuvintul bated, format intocmai cai cel precedinte. Batara§. V. Batdr. v.2. Bated. Batae. 1. Batca s. bapca, s.f. ;aenier, vieille monnaie. Termen eit de mult 'Batca, s. f.;t. de Zool.: sorte din intrebuintarei in privinta caruia de poisson. Pe la not' un fel de pesce Cihac (II, 4) axe dreptate cand dice ca se chiamA bated"(I. Dan, Braila,c. e strain unguresce bapkai batka SlujitorI-Albotesci). SA nufie6reo denier". formatiune femininä dela bat oc? Dictionar banatOn MSS. circa 1670, v .Batoc. (Col.1. Tr. 1883 P. 426): B a p k 6. Grossus, obolus, denarius. 5' Batch', s. f.; t. de Zool : pOlican, Batke, idem." pelecanus onocrotalus (S.F. Marian). Este unul din eel forte multi ter- Babit a. Nu ne putem rosti asupra meni straini numismatici,carlprin originil acestul termen, pe care Cihac comercit se furi§Oza atAt de lesne in (II, 4) il crede a fiun deminutiv din ori-ce limba. b a b A, dar n.0 explica trecerea Jul b v.2' Ban. in t in fonetica romanesca faxa nici o inriurire a analogiei sail a etimologief a' Batca (pl.batceS.bdtce),S. f. ; poporane. chaploir, petite enclume dont se ser- v. Babild. vent les faucheurs. 0 mica nicovala Bateiu. v.Bdtesci. pc care se ascute cOsa, adeca se bate cOsa. Bate-161a. v. 1.Bat. Lela. S. F. Marian : Bated, Lin instrument de otel sail de crita, pe care se bate Bate-pôdurLv.Bat. Pod. cOsa. But uc de bated se numesce lemnul pe care se intepenesce batea.." Batere (plur. bateri), s. f.; l'infin. de Bated este un instrument pe care b a t : action de battre dans toutes ses se ascute cOsa, b at 6n d u-s e cu un acceptions ; battement. Se pOte intre-

2741 BATJOC 2742

buinta ca substantiv abstract in tOte sa bage degetele in bucate,nici sa'si sensurile verbului b a t: baterea cetatii, stifle nasul fara batistd..." baterea dusmanului, batere de culu, ba- Delavrancea, Parazitii p. 237 : Ea tere de joc,batere de palme sat din aparu la ferestra ;intinse o mana, o palme, batere din piciOre, baterea Tepel, aduse la gura usurelsilung, apoi o baterea berbecului, baterea untului etc. destinse repede ; scutura o batistd alba... etc.; in multe insa din aceste expresiuni Me chiama ?..." figurOza mai potrivitsi mai energic Ibid. p. 283 : Vintul pe care 'I facea .sinonimul b atae, ast-fel cambele ea in fuga, Iiflutura rochia usu- cuvinte urmOza mai bine a fi studiate rica de batistd alba cu bobite negre..." impreuna. v. Basma. v.1. Bat. Beitae. Batgioc. s. Batjoc. Batin. v. Bdtesd. Batgibcora Batista (plur. batiste), s.f.; mouchoir . v. Batjocorei. de poche, batiste. Sinonim cu basin a, Batgiocura. dar numal de buzunar, apol de o stofa mult mai fina iservind tot-o-odata Batglocoresc si la facerea rochilor. Rar pe lasa- .v. Batjocoresc. teni, cuvintul totusi s'arespanditsi Batgiocuresc pe la tern,. Este francesul batist e, dupa numele unul fabricant (Littré). Batjoc s. batgioc (plur.batjocuri, Basmul Porcul cel fermecat" (Ispi- batglocuri), s. n.; derision, risee. Acesta rescu, Legende p. 53): ... se dete jos forma substantivala nu ne intimpina si se tavali in noroiu pina se facu una de loc in dictionare, desi ea nu este cu tina, apoi suindu-se gise miresei sal rara in vechile texturi,i n'a desparut sarute. Biata fata, ce sa fad, ? ScOse de tot nici din graiul poporului,fiind batistd, ii-tersenitel la bot §i'lsa- in acelasl timp mult mai energica de- mba..." cat sinonimul batjocor, carula I-a Doina din Moldova: dat nascere. E de WM frumusetea idiotismul j o c De 'napol bade-al veni, si batjoc" Ia Cantemir, Chron. I p. 205 : Eu minténnl tl-cdublani, IicAme§atI-olucalca, intr'un chip oare-carile de gioc si de dibatista II-olu spbla... batgioc, catei cate feliurl de schimo- (SevastoR, Cant. 'i72). nosituri si din zi in zi altelei altele una dupa alta schimbarli mutari in C. Negruzzi, 0 alergare de cal, II: faptelei lucrurileomenesti...", unde )/Fatael era atat de slaba, atat de se pipae asa qicend cu degetul originea schimbata I Pelita el semëna cu batista cuvintului batjoc din locutiunea verbala subtire, fara pic de viata ;o mOrte se bat jo c, despre care noi am vorbit vestia in ochil ei schinteietori..." pe larg la locul set. A. Odobescu, ScrieriIII,p. 520 : Vom incepe prin pluralul batjocuri, ))Nemesilor ungurl, find poftiti la pran- din care s'a näscut d'a-dreptul substan- ginimpörätesc, nu se cuvine sa se tivul batjocor a, Tar mediat sat im- desculte de cisme pe sub mash, nici mediat verbul batjocores c.

2743 BATJOCORA 2744

Coresi, Psaltirea1577, ps. CXVIII, analogica din pluralul vechiului sub- 22 : stantiv neutru batjo c: b a tjoc ur I, conservand acelasi plural ;Tar din bat- fa dela mine Aufer a me o p- jocord s'a format apoi verbul b at j o - si inputaré probrium et cores c. Natura compusa a WI batjo- batujocurile... contemp tuna... curd din b a t i j o c find pré invede- unde este de observat graficabatiljo- rata, in vechile texturi, din cari unele curile, RATIONOKSONAf", in care prin li- sint reproduse mai jos, ne intimpina tera h (iI) se mantine separatiunea intro cate o-data scrierea ummoKovpmbatii- . elementele cele constitutive b a t si j o C. jocurd, cai cand ar fi doue cuvinte Mitropolitul -Varlam,Orniliar 1643. despartite prin obicinuitulrk,kKO. I p. 73 a: stiu ce ma va tampina Aglutinarea completä a ambelor ele- dela dansi, ce batgiocuri §i ce o car L." mente a produs forma poporan6, bagio- Ion Neculce, Letop. II P. 382 : ca curd, bagio cures c, cu perderea lui niste osteni pagani ce era, tot strica- t, care forma insa e de tot noua. A ciuni facea cu fel de fel de risuri fost o zapacire nepilduita din partea batjocuri a fete fecloare si a f e- lui Cihac (II,638) de a trage acesta m e Iintälepte..." familia de cuvinte atat de ndosa ro- Singularul batjoc se construesce mai rnanesca din grecul Bayveiw insulter, tot-da-una cu In si cu d e la mitropo- outrager, offenserpar desparoles, litul Dosofteiu, Synaxar 1683, Oct. 20 ,,,8ay4tupceinsulte,outrage, offense, (f. 75 a):,,Tar omulü, vadzandh ca flayveto-T-4 impostor (Du Cange), cfr. '1 ia in batgoc, nu'i mai raspunsa..." nticry*0pleurer,crier" ! ifiind-ca Ibid. Noemv. 4 (f. 101 b): '1 du- Cihac pretindea, CU tonul cel mai a- sara legat la Vavilonü d ebarbeil, firmativ, curn-ca : b at jocu resc n'a s'au murit acolo in robie..." pas du tout Facception de se moquer Acelasi,Psaltirea 1673(ed. Bianu de quelqu'un, mais bien et seulement P. 192) : d'insulter quelqu'un par des paroles Ce tu, Doamne, de din§il vel r a d e, et memo par des faits", sa incepem Cind in latii cu paganii s'or prinde, J) De vord fi de bataocti: de o car a, prin : fi1T-a esi viastla peste tara... Sinonimica. Sinonimul cel mai des al lui batjocurd Ibid. P. 223 : este r I s risee, derision, moquerie". Omiliarul din Del, 1644, p. 186 : cand Tara. cind n. 'mbracii in strecatoare, Le sint de b4ocit in sarbatoare: pui mana ta intai in frunte, dupa a- Cola ce blaii la cr4me ma drat... céia in umarul dirept sau in stang, si atunce pui pre pantece, ce cruce faci v.'. Bat.Batjocord.Batjocoresc. atunce? nu Taste aciasta cruce, ce mai Bettae... vratos batjocurdi ras faci..." Pravila Moldov. 1646, f. 108 a : Cela BatjOcorä, batgiôcorá, s. batjô- ce sa va insura de's va lua muiaria curk batgiOcura (plur. batjocore S. calugarita, ace% nunta nu e destula batgiocore,batjocure S. batglocure, batca Taste de r a s Ui d e batgiocurdi u- jocuri s. batgiocuri), s.1. ;derision, per- rata tuturorti, ce Inca sa ciarta si cu siflage, raillerie, risée, outrage. Cuvin- moarte..." tul s'a nascut printr'o forma singulara Pravila Matelu Basaraba, 1652 p.

2745 BATJOCORA. 2746

152 : Trebue sa. fie marturiile, carele la palat si in tete prirIu1edespreo vorii vre sa, arate vrajrnasiia lArbatu- astfel de batjocurd ne mai pomenitä..." luf,sa fie destoinici de-a sa el-Mere, Tot aci, in legatura directa cu r i s, sa nu fie ruda sau oamenii muerii, nice vine sin onimica luT batjocurd cu in a s- sa fie de rasti si de batjocurd : o a- c a r a. meni de carii sa, nu'l bage ni- Cantemir, 1st. Ieroglif. (Mss. in Acad. menile nice intr'o sema..." Rom.) p. 47 : Deci mill de manieei Mitropolitul Antim, Predice ed. Bianu de necaz sä aprindia, Tara altii cu bat- p. 21 : pre toti ii hulim, pre toti fl jocurd in laude icu mascara in graim de nil, pre totifl parim, pre pofala o lua..." toti 111 uam in ris si in batjocurci, Dela acestä notiune fundamentala tuturor le Qicem csint nebunisi Para de derision", risee", batjocurd trece nici o socotela..." apoi la sensul de o car a, rusine, Tichindel, Fabule 1814 P. 209 : asa necinste... s'au rusinat aicia,cat nu e vrédnic Coresi, Psaltirea 1577, ps. XLIII, 14 : numaT de ras si de batjocurd, ci Inca si de jale cé mai de pre urma..." Pus'ai noi bat- Posuistinos Ibid. p. 174 :incepe a sari asupra jocurd vecinilorü opprobrium celor mai bunt' decatdansul,i asa nostri, int ara- vicinisnostris, ramane de ras si de batjocurdgi tare si ocarare subsannatio- némurilor din urma..." ce santil inpre- n e m et deri- Ibid. p. 60 : ca sa scape de r asul jurult nostru... s u m his qui sunt eibatjocura pruncilor,au inceput incircuituno- unul cate unul a'si rade barba..." stro... Zilot Romanul, Cron. 88 :4asa Ibid. ps. LXXVIII, 4 : ajunser a casele dumnélor r is si Funrribateijo- batjocord nemurilor, siInca ince- I Facti sumus i n pura a se si uri si a se piri unii pre curdveciniloril op probrium altii..." notri vicinis nostris...

Biblia : erban-voda 1688, Job. XII, iapte taine, 1644, p. 239 : sa nu ... direptulti ...justus vir fie barbatulti de 50 de aii fata de 12, oralifara de et sinecrimine sau mularia de 50 si barbatulti. de 20 prihana s'aufa- venitinder-- de ai, ca acela nu Taste nunta, ce Taste cutti in tr u bat- sum... o batligiocurd1i o ocara si din nafara jocurd... de direptatei lucru plinti de rusine Ibid. Job. XXXIV, 7 : ginumai ce Taste de ras tii de gra- Turile oamenilor si de mustrare si po- Cine e oma ca Quis vir ut Job, noslu in tot cias..." lova, band' bat- bibens subs an- Silvestru, 1651, ps. XXI, 7 : jocurci ca apa ?... nationem sicut aquam ?... Tara eu santu Ego autem sum viiarmei DU OM, vermisetnon I. Crénga,Scrieri I p.81 :(moe- batk ocurd oame- homo; oppro- negul petind pen tru purcelul sea pe nilortii oc ar a brium homi- feta impératului), multa vorba, mult narodului... num et ab iec- I si mare nedumerire se mal facuse t i o plebis...

2747 BATJOCORA 2748

Ibid. ps. XXX, 14 : crima a comis pentru ca smerite o ...C audzilu ... quo niam au- asemenea batjocord? Cosmin f u coprins batgocura a mul- divi vit upera- de o mila nemarginita..." ti tion em multo- Balada Dario §i potera" : rum... Stinsu-mi-s'ar fi lumina Mal 'nainte de-a 11 da mdna, Ibid. ps. LXVIII, 8 : Deck 0, remalu vëclana, Fära. casa, Mr& hrana, pentru tine I propter te FAra 'MIA de baxbat, am suferitbat- sustinui ex pr o- Spre batjocura din sat... gocurd §i acoperi b rat i one m, o- (Marian, Bucov. I, 11). ruOnia fata peruitcon fusio mia... faciem meam... E f6rte interesant urmatorul pasagiu Ibid. ps: LXXIII,12 : din Codicele Voronetian circa 1500 (ed. Da vecinilort Redde vicinis no- Sbiera p. 10, Act. Apost. XIX, 31): notri de §lapte strisseptupl um IJrii ce era di- Quidam autem ori in sanuld lord in sinum eorum intru Asia ince- et de Asiae prin- batgiocura c e opprobrium patori, fiindu lui cipibus, qui erant batgiocorira ipsorum quod e x- iubiti, tremOsera amiciejus,mi- pre tine... probaverunt la elu de luru- serunt ad eum tibi... gara se nu '§ dO rogantes nese Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, siinre intru z b o- daretint h e - Oct. 29 (f. 94 a) : si ocara idoliilui ri§te intru bat- atrum... tott, defaimandu'i prerandil: gocurci... carele din ce baticgocurd 'I scornitii..." unde in Noul Testament din 1648 : Cantemir, Cron. I, 281 :[Valerian] sä nu iasä in t eat r u", Tar in Biblia biruit fiind la batae, viu au cazut pre erban-voda 1688 : sa nu dia pre sine mans, luiSapor imparatulPersilor, la priv 61a ".Este invederat ea,in unde Sapor In mare batgiocurd Codicele Voronetian expresiunea intru oc ar a tiindu'l, cand vr6 sa incalece zb or it e intru batgiocurd" are ye- pre cal, in loc de scaue§ supt piciOre chiulsonsteologic pejorativ despre reii silifa de sa supun6..." presentatiunile scenice ca nesce lucruri Omiliarul din D61,1641,P.182 : neru§inate, nesce m a s cara 1 e. batjocura §i. fara-cinste rabda,ca V. Mascara. sa te prosiave§ti tu §i cinste saTaf..." In acela§i inteles se rostesc vechile Tichindel, Fabule 1814 p. 483 : De legi romanesci despre ne-cins tea nu vr6 fi fost Petru cel Mare impara- lautarilor.. tul Moscalilor, pana astazI se vr6 in- Pravila MateTu Basaraba, 1652, p. china Moscalii picioarelor de magariu, 191 : Alautariuld, carele zice cu vioara cad incepuse calugarii thr a le purta si alauta pre la targure §i pre la zbo- prin tea ;insa preell'au luminat rure §i pre la nunte, nu poate sa Ta Dumnezeu :le aduna §i le ingropa, ca fata de omil bunt sad de boiariu, cá sa nu se fa ca,acésta ru§i ne si unii ca aceia santd batjocurd 1 u I Dum- batjocurd Cre§tinilor..." nezeu ioamenilor...", unde este de Delavrancea, Parazitil P. 119 : Tog observati constructiunea lui batjocurd vor insult a pe un nenorocit ? Ce cu dativul.

2749 BATJOCURA 2750

In acest mod batjocurd devine anti- Cu un sens apropiat, se pOte qice : tesä cu cinst e. i n batjocurd. Urechea, Letop. I p. 139 : mai apoi Omiliarul din Del, 1644, p. 182: cu nice ai sai nu'l baga in sama, ce e r a vemant mohorat inbracatI n batjo- in zavistia celor de casa §iI iibatjo- curd si pre cruce fármila cu ascu- cora tuturor ; aasi cinstea den zi tite piroane tintuit..." in zi miqurändu-i-se, de inima rea pu- Tot acolo adverbial :c u batjocurd: tin de n'atl murit..." 77mu1ti deintru voi vor zice mie cu bat- Tichindel, p. 452 :sau spre veci- jocure :nu avem a ascultare aceste nica cinstei marire, daca sant cuvi nte..." bunt', sau, dad, sant rai §i netrebnici, Spre batjocurd spre vecinica batjocurd sa, rarnana..." Vieta lui Nifon, MSS. din 1682f ed. Laurian §i Massim stabilesc destul Erbicenu p. 64 :preotilor de prin sade bine o gradatiune intre batae de telelor tuturor le-au -Mat nasurile j o ci intre batjocurd, cari amindoue spre batjocura bisericii..." Ii atpunctul de plecare In r I s, dar Laurian-Massim : A se face, a ajunge, bataea de joc nu este decat o a fi batjocur ; a se face, a ajunge, a satirisare, care pOte fi cat de impun- fi d e intjocurd:nu voiu s fillbatjo- göterei amara, insa nu tintesce nici cura nimenui ;nu vrem sa, ne facem decum la despret, umilire idesono- d e batjocura lumil. Intre expresiunile: rare, cari sint tot-d'a-una motivul a se face, a ajunge sail a fi batjocurd, tinta batjocurei : imi place risul, dar nu expresiunile :a se face,a ajunge sufer batjocura dela ori-cine ar veni..." sat afide batjocurd, este o diferinta Este ferte poporana locutiunea: a fi de inteles, asa cexpresiunile Para pre- d e batjocurd, a remaned e batjocurd, positiunea d e sint mai energice §iic care figureza 0 in injuraturi :fire-al mai mult decal cele construite cu d e : d ebatjocurd ! rernanere-ai d ebatjo- cine se va face de batjocurd, merita cur d ! De asemenea : a ajunge d e bat- prin purtarea sa batjocura, dar expre- jocurd, a tine pe cine-va d e batjocuret siunea in sine nu implicc, batjocura etc. meritata i se 0 aplica in fapta, de catra Urechea, Letop. Ip. 180 : nu nu- cine-va ;din contra, cine se face bat- mai calca obiceele teril §i jacuri facea, jocurd, acela nu numai merita prin a cei legea cu totul ramasese d e bat- sa purtare, dar §i sufere in fapta batjocurd, deci cu totii 'sfatuindu-se, mai jocura..." cu dedinsul Tomp, hatmanul, ca sa Acesta observatiune despre batjocurd scOta pre Despot.voda den domnie..." Fara d e este forte justa. Tichindel, Fabule 1814 p. 12: Vul- Un exernplu : poiul nu numai nu omene§te, ci Inca Zilot Romanul, Cron. p.109 :bo- trece cu vederei d e batjocurd tine Toriii consulii ajunsera b a tj ocur a.." p r e domnul sau, adeca, pre Leu..." Ibid. p. 118 : se unira cu duhurile Basmul Porcul cel fermecat" (Ispi- lor 0 la Para-de-legi 0 la despuierea rescu, Legende p.52) : Ea nu mai norodului ila trufia dracesca, care voi .sa manance, nu se mai gatia, nu Fanariotii o all avut stramosesca, din mai e§la la plimbare ; voia sa se lase care apol scaclura de tot §i ajunsera sa, mOra, mai bine decat sajunga batjocurd Grecilor..." de batjocura lumii..." In ambele aceste pasage, locutiunea

2751 BATJOCORESC 2752 d e batjocurei"arfi fost nu numai d e-i-va,i Porn- b i teos, et Do- mai putin energica, dar Inca ar fiex- nultibalgtocori-i- minus subsa n- vapre ei... nabit eos... pres nu tocmai notiunea de bafoué", I ci mai curand pe aceia de bafouable". Ibid. ps. LVIII, 9 : In fine, cuvintul functionéza cu sen- tara tu, Doam- Et tu, Do mine, sul cam de caricature, parodie" in lo- ne, rade-vel de deridebis eos, cutiunile citate de Laurian-Massim : nu ei, batgiocori-veri pro nihilo mi-ai facut camesä, cibatjocurci d e toate limbile... habebis om- camesa ; tu nu esti om,cibatjocurei nes gentes... de om..." = camesa de ri s, om d e Pravila Mateiu Basaraba, 1652,P. r i s... 80 : Cela ce va grai omului cuvinte v.I' Bat. Batjoc. Batjocoresc... bune,sile va grai cu hiclensugil de1 vabatjocori,adeca va grai peste Batjocoresc s. batgiocoresc, bat- piez i, acela se va pedepsi ca un su- jocurescs.batglocuresc (batjoco- duitoriu...",unde amindol sinonimii : nit s. batjocurit, batjocorires.batjocu- batjocoresci graesc peste piezi rire), vb.; prendre en derision, tourner exprima admirabil in graiul curat poen ridicule, persifler, bafouer, se gauser, poran ideea de ironi t. outrager. In graiul poporan se aude Cu aceiasi nuanta de sens la mitro si forma de tot asimilata bajocoresc politul Dosofteiu, Synaxar 1683, Noev- (bajocuresc) sat bagiocoresc (bagiocuresc), 21 (f. 150 a): Iara filosofii al batgocu- in care nu se mai recunosc cele doe rita, aruncandu-i intrebäri iciumili- elemente lexiceconstitutive b a tpi turi..." j o c, din cart' s'a nascut acest verb : fie Ibid. Ghen. 27(f.287 a): si cu prin mijlocirea substantivului feminin spini at incununa,i cadia in genunchi batjocora, dupa cum ni se pare de'Isa 'nchina batgocurincla,si tot a fi mai probabil ;fie din pluralul b a t- fiallul de bat go cura facandu-I..," j o curl al substantivului neutru b a t- Biblia erban-voda 1688, Num. XXII j o c ;fie, in stirsit, d'a-dreptul din lo- p. 29 : cutiunea verbal& bat jo c,prin ace- Cace m'ai bat- Quia illusi- lasi element formativ or esc ca in jocorit, 0 de-as sti mihi, etsi josoresc" din jos". Ori-cum ar fi, no- fi avut cutit in habuissemgla- tiunea cea fundamentala a luibatjo- mana me, te-as dium inmanu, coresc este se moquer de". Numai fi junghiat... jam transfixis- printr'o desvoltare ulteriora, intocmai sem te... cai 'n b atjo cot. a, el ajunge a fi Ibid. Neem. II,9 : sinonim cu necinstes c. ne-aubat- ..subsanna- Noul Testament din Balgrad 1648, jocuritg pre nol verunt nos et Ep. Paul. ad. Galat. VI, 7 : venira spre noi... veneruntsuper Nu va amegi- Nolite errare : nos... reti,Dumnezau Deus non i r r Ibid. Paralip. XXX, 10 : nu s abatgocu- detur... sa facura ...et fuerunt ca candti ara bat- sicutir r i de n- Silvestru, 1651, ps. II, 4 : jocuri pre eisi t e s eos et sub- Celt co vietu- Qui habitat in 1-art mascari.. sannantes..., iaste in ceriu ra- coelisirride- unde batjocoresc ne apare ca sinonim

2753 BATJOCORESC 2754 cu mAsc Ares c dire des polisson- desirat, ca Domnul la cuvAnt nesta- neries, des saletés". tAtor si la ragAduintA pentruslujbe Tichindol, Fabule 1814 p. 265 : sA cu credintA indoitA, asa prietinil II vor batjocore§te vecinu de vecin,satu de un i'1 vor pArasi, cum neprieteniiII sat, tam de tail, itoate noroadele vor batjocori..." unul de altul..." Zilot Romanul, Cron. p. 91:Acest Ibid. p. 186 :insäsi aceia carii b6u Mitropolit Ignatie era forte impodobit la pomanA pentru sufletul nostru, ne cu invotaturi si cu alte daruri firesci; batjocoresci rad de noi..." dar de trufiA mult se stapania, si deo- Ibid. p. 200 . ce folos vom aye noi sebit era ficlOn fOrte ; Tar pe d'asupra sA spunem nenorocir6 noastrA acelora, tuturor, multa invotaturA, care la multi calif ne vor rdetne vor batjocori..." se intamplA vatamatore de suflet, Ii Poienar-Aaron-Hill :Persifler, a bat- surpai pe dinsul intru nebAgarea de jocori = a lua pe cine-va in ris =Wel sema a dogmelor Apostolesci, pentru bate joc de dinsul spuindu'i lucruri ca mai naintea altora batjocoriia p o s - lingusitOre pe care el le crede adevë- t uri 1 e, panAi cel mare post al sfin- rate = a vorbi cu ironie, in ba tae telor Pasci, cu mancarea de carne." de joc..." Jipescu, Opincaru p.132 : Cat Ai Dela sensul se moquer" se trece trAi, hine, nu bajocori omeniia, inte- immediat la acela de nne pas respec- lepciunea iprisosu..." ter, mepriser". Despretul aduce o c a r Asi r u Cantemir, Divanul lumii 1698, f. 43 i n e, carl aceluiacele indura din b : omeniasca minte cerestile so c o- partea altora i se par a fi n e dr e p- t ia s ci, iarA phmintestile sa batgio- tate si clevetire safl defAi- curfascd..." m a r e. Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, Coresi, Omiliar 1580, gnat. X p. 15 : Noev. 22 (f. 141 a) : Deci Tivurtiegi de ce vor o c a r i vor batjocuri Ji- ValerianiibatAocurirel id o lii,dza- dovii, si mai auzita si mai aratata sA canal :acestia nu's duinnedzai, ce sant fie ace minune...", draci..." Ibid. quat. VI p. 7 : si da-vort 6'1 Ib. Oct. 13 (f. 626) : astAtu naintia paganilorti, si beitajocuri-vor elfl, si vor boiarinului Lukiant, si de f Ai m a n- ranielti...",unde este de observat gra- d u ' 1ü ibat' ocurindulasi neba- fica :sitTlIMOKSpH, in care pe de o parte gandu sama nice 'ntr'o neaa trecut in d, ceea ce ar indica o m i Ca ingrozaturilei rAstiturile Mt.." deplina asimilare a ambelor elemente Biblia §erban-voda 1688,Regn. I, constitutive b a ti j o c,pe de alta XXVII, 42 : parte insa, din contra, b a teste separat de j o c prin k (a), care1dA a- §i vAzu[Go- Et viditGo- parinta until cuvint deosebit. liath] pre David, liathDavid,et batjocoripre Noul Testament din Balgrad 1648, contempsit Ep. Paul. ad Rom. II, 23 : elq,cace eld era eum ,quoniam Carele cu 16g6 Qui in lege glo- copilasu... ipse erat puer... te lauzi, cu cal- riaris, per prae- Nic. Mustea, Letop. III p. 36 : Dom- carelegieipre varicationem le- nul pururea sa fie Tubitor adevArului DumnezAu batgo- gis Deum in h o- 0sa se fer6scA la voroave sa nu fie cure§ti... no ras,..

2755 BATJOCORESC 2756

Ibid. Luc. XX, 11 : rim, ocarim, injuram, si ne poh- Taraelütri- Et addidit alte- tim unul altula reuli paguba..." mese si alta slu- rum servum mit- Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in ga ;lara, ei si a- tere.Jill autem Acad. Rom.), XXI: cela'111 batura, si hinc quoque cae- Toti cart m'au vazut, m'au batjocurit, batgiocorindu'Iii dentes, et a f f Din buze-au graft, din cap au clatit... trimisaraliide- cientescon- sartu... tum eli a,dimi- serunt inanem.. Tichinddl, Fabule 1814 p. 231: cu limba lor c6 serpesca rAu cuvinteza Ibid. Matth. XXII, 6 : si musca inv4aturai luminar6 no- rodylui, cleve tin d ibatjocorind..." ..altii prin- . . reliqui vero gra slugilelui, tenuerunt servos Costachi Conachi p. 221 : batgiocurird-iei-i ejus, et cont u- omorAra... meliis affec- Te-am vq.ut supt un cer negru, ce trasnia, ce fulgera, tos occiderunt... Luptandute cu furtuna ce marile radica : Batjocortiai standi petre ca, nu teail putut . Silvestru, 1651, ps. XLI, 11 : opri ... ma batgio- exprobra- te laudal in brate'ml ca stihil poti birui... coriia pre mine v eruntmihi pizmasii miel, zi- qui tribulant me, A. Odobescu, Scrieri I P. 446 :A- candil el mie in dum dicunt mihi tunci II cunoscura toti, spune cro- toata dzua : unde per singulos dies: nica si'l batjocoriai marl simidf, lasteDumneza- ubiest Deus efls udula muierileeicopiil.", unde ult. tau ?... tuus?... este fOrte fina distinctiunea cea psico- Ibid. ps. LXX, 24 : logica intre batjocoria din partea bar- batilor isudula din partea mule- s'au r u confusi rilor si copiilor. n a ti s'au bat- fuerint et e r u Batjocoresc pus la mijloc intre o giocoritii carii ca- buerint qui resci m as caresc la mitropolitul uta rtu1ti mieu... quaeruntmala Antim, Predice ed. Bianu p. 129, in ur- mihi... matorul pasagiu important sub rapor- Ibid. ps. CXVIII, 51 : tul folk-lorului romanesc :... ce nOm injura ca nol de lege, de cruce, de Falosiifoarte Superbii ni- cuminicatura, demill*,de pomene, mabatgiocorira... que agebant de lumanare, de suflet, de mortnint, usque valde... de co1ivi1, de prescuri, de ispovedanie,

Biblia erban-voda 1688, Deuter. de botez, de cununie si de t6te tai- XXXIII, 8 : nele sfintel bisericl?i ne ocarim si ne batjocorim insine legeaIcine din pa- ...l'au batjoco- jurgati gani face acesta? sat cine's1 masc a- sunt eum super rititpre eltla resc e legea ca nol?... apa pricii aquam contradic- 0 energica reduplicare la Cantemir, tionis... Ist. Ieroglif. p. 192 :0, fapta spur- Mitropolitul Antim, Predice ed. Bianu cata si lucru scarnav0, b a t glo c u ra p. 176: tOta Oiva clevetim, baUoco- de batgiocurit §i ocara de ocarit

2757 BATJOCOREZ 2758

Supinalul de batjocorit" intr'un can- calclit in casa lui, s'a saturat la masa tec din Banat : §i el, el care traesce, ce a facut? I-a dat foc casei ? I-a rapit averea ?... Gandit'ai, bade, gandit, I-a batjocorit vit a, apoi I-apus un Ca lo flOre ti-am gasit revolver in mama si i-a :ori te im- Tie d e batjocorit! Dar lo's flOre dinteo fraga, pusci,saasa'tivecll casa c as a,d e La -WU, lumea is draga... prostitu tie!..." (Hodol, Poe& pop. 120). Constructiunea cea normala a WI batjocoresc este cu acusativul :batjoco- Yariantul din Ardel : resc pe cutare sati cutare lucru. In vechile texturi M se in fati§6za ins% alte Tu,badit, a§'algandit douö constructiuni de observat. Ca sint ilifire de pe tit Tie de batjocorit; a) batjocoresc de cine-va : Dar mi's Urea florilor Nic. Costin, Letop. I p. 46 : nat Din gill:lino, domnilor... ascultat oamenif sa se intoarca dela (J. B., Trans. 235). rautatile lor, ce Inca i § I batjocuria de Noe de ce facea corabie in munte..." Batjocoresc, in genere, esterar In Ibid.p. 51 :Tara Dumnezeil cum poesia poporana. Totu§i el ne intim- §i a -IAbatjocorit d e deprta socotOla a pina intr'un mod fOrte caracteristic lui Nevrod..." inbalada Marcu" din Ardel, care Ibid.p. 128 :craiulveduluT I§I ne arata c, dupa credinta poporului batjocuria d e Turd,§i n'at vrut sa romanesc, ori-cat de reil" an batjocori merga...." cine-va pe altul, pink iatunci cand b) batjocoresc cut"- v a : ii calca pe murna-sa sub piciOrele cailor, totu§i culmea ba tj o corel, adeca Coresi, Omiliar 1580, quat. XXXIII a.p cum nu se p6te mai me, este p. 8 : pre toti spre Hristos radica-i numai atunci cand ii fun pe nevasta. vrajma§ulil Diavolulb, §i. ucenicii fgcu-i sa se lOpede, Yara voinicii a s ebeitjo- Carpinis, padure désa, curl 1 u i , icei ce trece pre eliisa Marculet s'a dus d'a-casa, hulesca..." 01Turcul a d'oblicit Bibliaerban-voda, 1688, Exod. X, 2: la el d'a-drept a vint, ca sa pove- ut narretis in *i reü l'a batjocorit: stiti in urechile auribus filiorum Cetatea predatu-I-a, Maicuta calcatu-T-a Hort vostrisi vestrorum, et fi- Cu copita calulul alefe6orilorfli- his filiorum yes- Tocma 'n capul pieptulul! lorvostri, cate trorum, quaecun- FOiä verde lemn sucit, am batjocorit E- que illusi Ae- paganul incanit ghypt6nilor... Cu-atat nu s'a 'ndestulit, gyptiis..., Mal red l'a batjocorit : in contextul grec de asemenea la da- Nevasta robitu-I-a, tiv : was Alyturtiotg... Departe pornitu-l-a... v. Batjoc. Batjocorci. Batjoco- (J. B., Trans., 485). rit...

Cu acela§T sens curat poporan la De- Batjocorez (batjocorat, batjocorare), lavrancea, Parazitil p. 138 :S'ain- vb. ;persifier. 0 forma, exceptionala, in

2759 BATJOCORITOR 2760 loc de normalul b a tj o cores c, la mi- muncile, invata de '1 scoasera afara..." tropolitul Dosoftein, Synaxar 1683, Urechea, Letop. I p. 175 : care poate Noev. 25 (f. 164 b) : o pre intalépta fi om ca acela,sa's1vaza, muierea si. ferniae ce s'au ivit in tr'aciaste dzale de 1 ita §i batjocoritit,1i ssufere ?.." batgocuredzd pre al nostri marl dum- Biblia erban-voda, 1688, Regn. II, nedzai..." X, 5 : v. Batjocoresc. ...eraoamenii I ...erant viri i n-

batjocurq foarte.. I honorati valde.. BatjocoriciOs. v. Batjocoros. Cantemir, Chron. I p.64 : r ui - n a tii batgiocorifi vor ramane, de nu Batjocorit s. batgiocorit, batjo- sa vor scula sa'srascumpere neci n- curit s.batgiocurit, a,adj. ;le s t ea ..." part. passe de batj ocor es c: pris Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784) en derision, tourne en ridicule,per- p. 40 :Sicu picioarele In fiera o ca siflé, bafoué, outrage. Batjocorit functi- r at §i batjocorit, asa au poruncit de onéza ca adjectiv in tOte sensurile ver- l'au adus inaintia sa..." buluib atjoc or esc, avend aceiasi Tichindel,Fabule, 1814 p. 240 :el sinonimica. nu numai ce au fost gonit, ocarat, Coresi, Omiliar 1580, quat. VIII p. batjocorit, scuip at, cii picatura ce 15: amara-se amu, cace batjocuritii fu; mai de pre urma a sangelui sari o au amara-se amu, cace legatt fu..." varsat'o..." Mitropolitul Varlam, Omiliar 1643, A. Odobescu, Scrieri III p. 046 :Ra- I f. 77 a: Yara cei nemilostivi si ne- nica Vulpoiul Ii petrecu viata furl- miluitori vor hi ocarat si batgiocu- sindu-se prin tufei prin vizuini, hu I- dui ti batjocorit de toti..." Ibid.f.103 b: in varta prespre Delavrancea, Parazitilp. 233 : El toata noaptia rasa i batgiocurit de rideati, rideat, Maud din inima mea slujitori,si in multe chipuri do sa- o minge, pe care o asvirliati din mama d i t..." in mama,. Oh! unde erail campiile, in Noul Testament din Balgrad 1648, cari me näscusem, pentru ca sa pot Matth. II, 16: plange in voe, neaudit de nimeni ? Unde Atunci hod va- Tune Herodes era mama ca sa me mangaei sa m'a- zanda c fu batko- videns quoniarn dOrma ? Amintirile acestei fericirl stinse curial' de maghT, ill usus esset a eraa niste junghiuri earl se infigeat sa manie foarte... Magis, iratus est adanc in inima mea batjocoritit..." valde... v. Batjocoresc. Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, Sept. 12 (f. 16 a) : lara intalepta ba- BatjocoritOr, Ore, subst. et adj.; trana dzasa : dara ce osanda sau ru- celui ou cello qui persifle, qui raille, sine 'm va fi cace 'm vor rusina si'm qui bafoue, qui outrage, railleur, mo- vor ocar ft 6olanele decurnil dzaci, cä queur, outrageant etc. Acela sat acela Inca va fi cinste cace 'm voiu Iasa bat- care b a tj ocores ce pe cine-va saa gocurite oasele pentru credinta svanta..." ce-va, luandu'l in ris sat infruntandu'l Ibid. Oct. 1 (1. 39 b) : Ian Maxi- cu despret. mian, vaklzandu-sa batkocorita5i o c Pravila Matelu Basaraba, 1652 p. r ft t ide Svantulii, nebagandu'l sama 627: Nu se cade cui-va ca sa strice

2761 BATJOCORIRE 2762 ce-va dein toate cartile dein Lege Veche de b at j o c or it or prin aceea ca cel sau dein Lege Nouo,i mal alest deinde 'ntaiu arata numal tendinta catra tr'ale sflntilorti invqatori, sau sa le batjocora, pe cand cel-alt oia- de batjocoritorilor de cal-V.2, unde cu- plica. vintul flgureza ca substantiv. Silvestru, 1651,ps. I, 1 : Ibid. p. 614: Cliricult, candul che- Fericit barbatti, Beatus vir qui mat la nunta, si nu se va scula sa carele nu imbla non ablit in con- fuga mal nainte paha nu intra inse- in sfatula necu- silio impiorum, et latoarele i batjocoritoarele jocure, a- ratilort si in ca- invia peccato - tunce nu i se la darulti numaY cat...", lla pacatosilor rum non stetit, unde cuvintul figureza ca adjectiv. n'au statut, si in etincathedra Mi tropolitul Dosofteiu,Parimiar 1673, scaunulti batgo pestilentiae Gioi I (f.10), Esa. III, 4 : corogiloran'au non sedit... eibatgocori- ...et illusores sezutt... tori vor stapani dominabuntur In contextul paleo-slavic: ,PSEHTEAlt", lor... eis... ceea-ce mitropolitul Dosoftelu, Psalti- Bibliaerban-voda1688, Ep. Petri rea 1680, a tradus perfect prin p i er- II, III, 3 : ztorilo r" ;e tot ap de bine tradus vor veni in venient in in Bibliaerban-voda, 1688 :flscaunul zilele céle de apoi novissimisdie - uci?asilo r"; in PsaltireaScheiana batjocuritori, du- bus in decep- circa 1500 (ed. Bianu p. 1): sederile pa ale lor pohte ti one illuso- pier dz at orilor." um blandti... r e s ,juxta pro- Ibid. ps. XXXIV, 16 : priasconcupis- ...sicu batko- ...subsannals centias ambulan- corogi batgo- verunt me sub- tes... corind si scars- sannatione, P. Ispirescu (ap. Dame, Dict. 126) : nind spre mine frenduerunt su - Me uitam cu milai labatjocoritori cu dintif sal... per me den tibus si la batj o co riti ..." suis... A. Odobescu, Serial lIp. 543: Tot E fOrte curiOsa forma batjocoricios ast-fel odinióra, la césul ingrozitor al in Omiliarul din Del, 1644, p. 69 : pre ispasirif de vecl,calail Mantuitorulul pacatosii chiama capre, ca neste osan- nostru cutezase a'l insulta cu curnma di i nedestoinici cinstel MT, ca cum de spinii cu numele batjocoritor de sant caprele si r ep ei batjocuricioase Rege al Iudeilor..." si put r a u, sarindi inbland pre sus Laurian-Massim : Cuvinte batjocori- hranindu-sa cu mancare amara, asaei gre, faptei mal batjocoritdre am avut pacatosii imbla fara frica preste prila- sa sufer chiar din partea celora carora zurile a toata fara-lege, sirepii n e- le-am Mout bine..." p le cati poruncelor lul Dumne- v. Batjocoresc. Batjocoros. zeu..." v. Batjocoritor. Batjocorbs, -Osà, s. batjocoricibs,

-Osä,s.et adj.; celui ou cellequi Batocorire (pl.batjocoriri),S. f .; aime a persifler, à railler, a bafouer,a. rinfln. de bat j oco re s c pris comme outrager etc. Batjocoros se deosebesce substantif: action de persifler,railler,

2763 BAt 2764 bafouer etc. Se Vote intrebuinta ca sub- Batagbriik v. Bazaconid. stantiv abstract in -bite sensurile verbului batjocoresc: batjocorirea ce- Baur, adj.;laborieux,travailleur. lor slabi, batjocorirea obiceielor,batjo- Cuvintul se intrebuintéza numal la Ro- corirea celor sfinte etc. ; dar circuléza manil din muntii apuseni aiTransil- rar, Tar la plural mai nici a data. vaniei, de unde Pat scos dd. Francu v. Batjocoresc. piCandrea (Motif p. 88): baur = h a r- n Ic, munci to r". SA fie Ore germa- Batjocoritiirá (pl. batjocorituri), s. nul B au e r paysan", care insemnOza f.; dOrision sans portOe, persiflage dont in fondmuncitor", ca§ifrancesul on ne tient pas compte. 0 b at j o - laboureur"? Dar cum §i de unde un cora trecötOre sat färä nici o insem- asemenea germanism tocmai in graiul natate, de ex. :nu se póte baga in Motilori tocmai intr'un adjectiv cu sama o asemenea batjocuriturc salt on' totul in afara din cercul terminologiei ce fel de batjocoriturd. Acesta forma celei industriale sat comerciale?S'apol este indicata numal in Lexiconul Budan Insäi conservarea atat de intacta a v. Batjocord. -urd. fonetismului german intr'o vorba imprumutata pe calea poporana nu este Batjocur... v. Batjocor... probabila. Grupul vocalic dissilabic -dune intimpina la Romani in h u r, t h u r, BatOc (plur.batoci),s.m.;t. de grau r,I h u r, balhur etc., ast-fel Zool. : Gadus morhua, morue, poisson ca prin vocalism bciur ar pute sa fie sOche. Un fel de pesce, care fiind us- la nal indigen ; insa latinul bhbulus cat se chiama inemtesce st o ck- din epoca luf Traian la Apulejus, de fis c h,adeca pesce-bät". Acest pa- unde foneticesce ar esi romanul bciur ralelism nu dovedesce de loc, cum ca prin vocalisarea cea normala a media- romanul batoc s'ar trage neapërat din lului b intre vocalei prin trecerea lul slavicul EdTOrk biciu", dupa cum cre- 1 in r in acelasi positiune, acel b a - dead Miklosich §i Cihac, de vreme ce bulu s insemnOza limbut, palavragit", slavicul batogt n'a trecut in limba si prin urmare este fOrte departe de romana si de vreme ce, tot-o-data, la notiunea de laborieux" .Renuntam Slavi, afara numai devecinilnostri dara de o cam data a gasi originea lui Serial, nici un. fel de pesce nu se chia- baur. S. adaogam ca dd. Francupi ma bat og 1 La Serbi forma este in- Candrea alt uitat a ne spune, daca a- tocmai ea cea romanesca : UTOK (Ka- cest adjectiv se intrebuintOza si la fe- radiM),cu acelasi sufix deminutival minin. - o c acatat la tulpina b a t battre", pe care dela. Romani at imprumutat'o t.enfantin :syllabe parla,- Serbii :EATATH, fara cas'oaibaeel- quelle les tout petits enfants croient laitISlavi. Nol nu ne sfiim dara a da effrayer quelqu'un. 0 onomatopeia, a dreptate lul Laurian ilui Massim, cuff reduplicare produce un alt ter- cand el contestä slavismul lui batoc. men copilaresc : babat a, despre care v.I Bat. 4. Bata Pesce. s'a vorbit la locul set. Prin bazi copiii vor sa sperie pe cei mari ;prin b a - 1. 2. 3. Batachina, v. I. 2. 3. Papa- baua eel mari speria pecopii. china. Delavrancea, Vis ivietap.7 :

g765 BAZACONIA 2766

... pestecapul fetei cu cosite de aur de§ti de cat pre barbat,ca ajung a- cadea barba alba a impëratului ca ni§te cOstia si in mai marl b'zaconii,ca fac suvóe de apa, 5!fata, despicand in far m ec ei vrajii pierd sufletele douö barba lui, mai lunga decal ea, cuconilor la vréme de nastere,i inca scotea capul, ca printr'o gaura de ca- ffindi in trupul lor, sibelloarecari mase, i jicea ridënd :Bait,tata ! erbi céle ce insesi le stiu". bait !..." In Alexandria scrisa la 1620(ed. Ibid. p. 10 : Bianu in Columna pe 1883,p.450) : Dar, maria ta, ce ai ? Inparate, noi simtem dela tarn gre- Ce sa am, ale pustil de batra- easca si am avut inpärat la Machi- neti; nu mö mai tin genuchii ca sa'mi donie pre Aracliei imparatiasa Sera- joc copila; ce n'as da sa'mi mai faca mida; Si vazura acolo omeni radSi sa bait prin barba !..." face multe raotati,i svirsa sangele v. Babaua. Copil. omenesci razboei multe bezaconii yam pre lume facand omenii". Bazacemia (plur. bazaconii),S.f. ; In editiunile moderne ale cartii po- 1°. iniquité, injustice ; 2°. farce, blague, pulare acest pasaj suna astfel: Impa- bétise. Astacli cuvintul mai circuléza rate, nob sintem dela tara grecOscaei numai cu sensul al doileai numai in am avut imparat elinesc dela Mache- Moldova. donia pre Eraclie imparatuli impara- Laurian-Massim :Bazacanitt §ibe- tésa lui Semiramida.i vazura acolo zaconiet, necuviinta,prostia, nebuni, atata strambatate irazboae disasail fapta necuvenita sailpro- simulte bazacondi sange virsat". stésca..." In limba moderna cirvintul, sub for- D.'clinénu a studiat acest cuvint ma bazaconie sat balagonie, a incercat din tOte puncturile de vedere in urma- o scadere logica extraordinara, redus tOrea notita (Semasiologia p.218) : fiind a insemna fapta hazlie,istorie Bazaconie, arhaic bezaconie, din pa- cludata, gogomania, prostia, cateodata leo-slaviculbezakonileiniquitas,in- numal cu o usOra nuanta pesimistä. juria" (bezii sine", zakonile just tia"), Jipescu, Opincar, p. 45, 115: Aici are, in vechile tiparituri, sensul exclu- in oral alte balagonii: calestile IY hau- siv de Para-de-lege, nedreptate, nele- iesc capu". Ca pe dracuFatzarit giuire". oamini ca o naluca, ba ca o mogan- ,,Psaltirea lui Coresi din 1577 : déta, ba ca era cu cOrne, ba ca sedea Ps. XXXVIII :...Ca bezaconiile In casa pustiie cu spahiile, cu muma méle prenaltara-se capul mieu, ca tar padurii, cu joimarita :tOte balagoniile greu pasara spre mine... = Nam i n i - astea sint salse d'al de n'are de luau". qui tat es meae transcendunt caput 7)De la Vrancea, Sultanica, p. 260 mourn ut onus grave..." (OdiniórA) : Pe loc impératul porunci Ps. CXXX Ai el izbavette Israil la doT Cet4 sa intorca calugarul din de toate bezaconiile =---Et ipse re- cale, casrispue ilui bazaconia de dimet Israelem ab omnibus ini qu i- ghicitór e, pe care n'a dovedit'o nici tatibus ejus." ciobanil, nici mocanii, nici turcanii, nici Pravila de Govora din 1640,p. 13: itanii". Iara ce laste de muYare, cu mult mai Crenga, in povestea Stan-patitul" bine sa Intrebi pre acéstiaii sa isco- Cony. lit. XI, 22) : Atunci dracii s'aa

2767 BABAN 2768 imprästiet lute ca fulgerul in tOte parvul n e si din verbul zbuti a se des- tile. Unii din el ail apucat spre paduri face de ce-va" s'a format nezbutnii se vat, de n'a put6 trebalui cevahi nicht verwirklicht, unerftillt"(Zele- pe acolo :dOr a face pe vr'un om sa chowski, Ruth. Wtb. II, 511), o belea bar f 0scAImpotriva lui Dumnecleil, de care nu p6te cine-va sa scape. pe altul sä chi nuiasc boil ;altuia In fine, sa observam ca. la Banateni sA'lrupa vr'un capöt saü alt-ceva de bazaconid, sub forma b ozo c0n e, all la car, al tuia,sa'i schilodOsca vr'un luat sensul de farmece, facoturl orb boil,pe altiisArifaca sa se 1) atä pana vräjituri" (S. Liuba, Banat, c. Maidan), s'or ucide, icate alte bazaconii §i adeca Para legi" din punctul de vedere nazbu tii de care iscodestei vrajeste teologic. dracul". v. Feird-lege. Heisbutid. Alexandri, in canticehil comic Sandu NapoilA(Teatru, p. 40): Bre ! bre : Bazambc; t. de Botan.: ? G. Ba- adica multe am v64ut in viata meal... ronzi (Limba romana p.128), inteun c'am v64ut Ieniceri Si r6zmeriti ;am capitol intitulat Botanica romana", v64ut ciuma, holerailacustele, dar pune intre alte numb de plante :Ba- Inca asa bazaconie n'am chititc'olu zamoc", fara nici o explicatiune. Sa fie agiunge sa v6d... Aucii? reforme? im- 6re un adev6rat termen botanic roma- bunatatiri ?..." nese ? De uncle? Nu scim. In Kera Nastasia" (Teatru, p. 104): El invata acum de sase luni la scóla Bazaochiu. v. Basaochiu. publicaitie o multime de bazaconii, stie constitutiunea1iconventiuneahi Bitznu. v. Basnu. drepturile cetatenestii paternitatea..." In opereta Craiii-Noti" (Teatru, p. Bábacd. v. Babac. 226): Acu... nepóta ca nepOta ;dar alta bazaconie L.. In ziva, cand all spa- Bába.e (sans pluriel), s. m.; t. famil. : lat putina Anica cu Leonas, am gasit petit pOre, petit papa. Term en poporan lada samasief deschisa, brOsca stricata oräsenesc in Moldova. Forma desmer- si in nauntru 40,000 lei lipsa,". datOre din bab a ca, nu prin vre-un In Iorgu dela Sadagura" (Teatru, p. suflx deminutival, ci prin procesul cu- 993): Ce spul, cucOna Gahito ?... Ar- rat fonetic de a inlocui pe durul C a gatil mei au facut vr'o bazaconie la prin vocala dulce - e, intocmai ca in d-ta in casa ?... nu mö 'nebuni 1..."" dudue" din duduca". Din bdbae se Pina aci am reprodus pe ci. §ainOnu. formeza apoi deminutivul babaita, Acum sa mai adaogam ce-va. ca din dudue"duduita". In pasagiul de mai sus din CrOnga, Acest termen familiare moldove- bazaconid e pus ca sinonim cu n z - nesc; taus)" un sat din Vlasca se chiama b uti a, un moldovenism fOrte intere- Babaita (Frunclescu). sant, tot de originea slavica, dar pe v.. Babac. care Cihac (II, 32) nu l'a inteles de loc, derivandu'l din paleoslavicul b u I in- BAban (plur. bdbani), s. m. ; vieux sipidus, temerarius, crudelis, petulans". rabougri (Cihac). Nu e sinonim cu b á- Pe nazbutia Moldovenil l'aA luat a- b a r , (Aruba II place societatea b a b e'- nume dela Ruteni, la carl din negati- 1o r ,ci insemneza pe acela care traesce 44,169. III. 21

2769 BXBARET 2770 el insusi ca o baba sail are infatisare mosnég cu o InfAtisare de b a b A, mic, aiapucAturi de b a b a. E mai curand slab sail span. Este si mai pejorativ sinonim cu b A b ar c A, cand se aplica decat sinonimul baba n. la un What. Cu primul sens, care ecel funda- Ca nume propriii personal, intr'un mental, bdbdrcci este o baba nepla- crisov dela Eustratie-voda Dabija din cutA, suporAciosA, dar mai putin rea 1663 (Doc. Rom. II No. 6 in Arch. decat o bAbornitA. De bAbornita Stat. din Buc.): si Tigan anume Bd- se temei fuge omul; po. bdbarca o ban cu feméla SI cu feciorii lor..." despretuesce numal. In districtul Rimnicul-sArat un sat Lexicon Budan :Bcibdrcd se dice se chiamA : Lacul-lui-Baban (Frundescu). In chip de batjocura muierilor celor v. Baba. Baband. bared. -an. trecute, das Miitterchen,die Vettel". Laurian-Massim cred ca : in &Wired BábAr.v. Babar. pare a se li combinati conceptul de sbar cir e,si de aciinbatjocura : baba BAbasca. v .Beibdscd. sbarcita, baba Mite bAtrana". Despre adevörata derivatiune a a- Babáità. v.Bcibae. cestui cuvint, care etimologicesce n'are a face cu sbarcire, 1361361A1, s. plur. m. ;t. de Botan.: ? v. Bdbornijd. Bdbdldi,cu flOrea galbena, cresc in- naltl" (Mare, IaI, c. Cucuteni). BabAret (sans pluriel), s. n. collect. ; les vieilles femmes. Format din baba Bälagltic, s. m.; 10. poutre qui sou- nu prin sufixul - e t , de unde ar fiba- tient un moulin ;2'. vieux temps, an- bet",cid'a-dreptul prin analogia cu tiquité, temps jadis. In primul sens cu- colectivul tinOret les jeunes gens", vintul se intrebuintéza in Moldova, mai astfel ca elementul fonic -rin baba% adesea insa sub forma babali c;cu ret constitua un curios imprumut din sensul al doilea se aude numai in Banat, I/tinOret=tinër-et", unde acest -r- este fiind mostenit acolo din epoca domina- organic. InsemnezA b a b1epeste tot, tiunii turce. cai cand arfi un sex deosebit, cu Piciorul pe care sth mOra se dice tOte ale lor, mai cu samA cu apucAtu- bdbdluc" (1.Cordova, Tutova, c. Do- rile cele rele. cani). Jipescu, Opincarn p. 150 : Asa ne-am pomenit din badluc in- 21-Ce-o hi, cuscre Mimeo,i gbi- semnezA la noi tocmai cum am dice: sili astea? SA hile adavarate videniili, asa ne-am pomenit din mosi-stramosi" or ea, se shiieste asa si'l nAluceste min- (S. Liuba, Banat, c. Medan). tea rumanului nOptea, cand sO plimba v. Babalic.Bdtrdn. prin cap fail frail ? ZAbirnea, ricaindu'si hAlAciuga testi, Babarcfi (plur.bdbarce), s.f. ;t. da cu socotiela cA ie mai bine sO ispi- famil.:10.vieille peau,vieille ridee ; tiescA p0 popa or p0 logofatu satului, 2°. barbon, petit vieillard. sO caute dinsi la carp', CA pOte sO hile Cu sensul al doilea acest cuvint este ce-va. Or sO dea cu bobi laal de lea indicat numal de Pontbriant, desi nu ComAnitai teldescante de cesu rAti. este rar in graiul familiar despre un Folostina (la cu pArerea c. Mbeiretu

2771 BABXRNAC 2772 nu pOte nimic inaintea sfantului. Vere, cel mare incat scapa de sub acesta cu striga Tel, ceti-o liiscris dela ursitere, violenta. A da, a lua bobdrnace. Pro- aia ai se pati..." verb :a da bobdrnace = a imputa, a v. Babd. Tineret. -et. mustra, a -Oda, nasul ; a lua bobdrnace =a primi imputari, mustrari etc." BAbaria (plur. beibdrii), s. f. :sorti- Delavrancea, Parazitii p. 306 :1st lege, inalefice, enchantement, supersti- stergea ghetele cu batista, dedea ne- tion de vieille femme. Sinonim cu b o s - contenit bobdrnace gunOielor depe c n a.Se intrebuinteza mai ales la haine,i dupa, bobdrnac sufla de trei plural. Deriva din baba, prin suflxul ori, scurti repede..." romanic compus -ri a (= ard-ia), care Basmul Cele doue-spre clece fete de figureza fOrte des in numi colective cu imperat" (Ispirescu, Legende p. 232): sensul pejorativ, de ex.la Francesi : GrAdinarul fu bun bucuros sa'l pri- bigoterie",diablerie",fourberie", mescä, and ii vedu asa curatel, caci juiverie"etc., cu forrnele corespun- dobandise pina atunci cate-va bobdr- dinti in tete dialectele neolatine. Prin nace dela fetele imperatului ca baga sensi prin sufix, bdbdrid nu se deo- argati tot ce este mal uricios..." sebesce de francesul sorcellerie". P. Ispirescu, Sneve p. 33 : StM a- v. R. cum sali daü un bobdrnac, qise Ro- Jipescu, Opincaru p.76: Cui i-s man ul Nerntului, ibea'ti berea ;eü dragi tareserbatorili, cine-ascultä de insa imi voiu be vinisorul met de Dna- iresur T, de bdbdrii, remane si des- gasani, ca sa nu mai stric orclul pe culti dator la toti calni si mort de gasce..." fame..." De-a bobdrnacul este un joc co pila- Ibid. p. 105 : 17 sä se tiparesca neos resc, care se joca cu cinci petricele saü romanesce despre tOte obicelurili vóstre, gOnte" (P. Olten u, Trans., Ilateg). la clack la nunta, la sarbatori, despre De-a bobdrnacul se jeca cu mai mune bdbdrii si credinte, döspre nevoi..." 7) v. Babd. Bdbornip. petricele, aruncandu-le in sus spre a le prinde cu dosul manel" (C. Corbenu, Bábarna. v. Bdbdrnac. Olt, c. Alimanesci ;I. Vulcanescu, Dolj, c. Pelesci).

Bábarnac s. bobarnãc (plur.bd- In acest joc copilaresc, care pare bdrnace, bobeirnace), s. n. ;1°. t. famil : a ft propria regiunii Oltului, bobdrnacul chiquenaude, croquignole, fig.: affront, insemneza ca petricelele, daca nu sint reproche; 2°. nom d'un jeu d'enfant. prinse cu dibacia, pot cade pe n a s ul Rostirea cea obicinuita, este bobdrnac, copilului. cu a scaclut la labialul odin causa Bobdrnac, organic beibdrnac, n'are a celor doi b, forma cea organica fiind bd- face cu b o b feve", de unde '1 trage bdrnac, care se mai aude une-ori in Cihac si Laurian-Massim din causa sim- grain. plei asemenari fonetice intre b o bsi Dr. Polysu : Babarnac s. bobdrnac= intre forma cea labialisata. der NasenstUber". Sensul cel fundamental al cuvintulul Laurian-Massim : Bobdrnac = lovi- este o pedepsa uscira, dar rusinOsa, tura peste nas sati la alt loc cu desi acest sens ne duce d'a-dreptul la o getul de mijloc pus asa sub degetul vorba conservata pina astacil, pare-ni-se,

2773 13ABAII 2774 numal in Banat: babarna, labialisat mos Nichifor acestea nu'i pr6 veniau bobarna. la socotéla..." B o barna se lice la arest. Cand Cantec poporan din Bucovina: duce pe cine-va la inchisOre, privitorii, daca voesc huiduesca, striga dupa all 0, saraca bacitie, el:hait la bobarna cu tine !"(S. Eu scid ce't1 trebue tie : Liuba, Banat, c. Maidan). Un cojoc mare mitos A 11 huiduit mergend la b o b ar n A Tun feclor care'i frumos... si a primi bobarnace este de o potriva (S. F. Marian). subir un affront". Costinescu, 1Tocab. I, 118, aduce si un verb: b o ba rn ace s c pe cine-va: Acest cuvint este fOrte interesant nasarder, croquignoter", care se aplica din punctul de vedere al formatiunii tot asa de bine la huiduirea cea ba- sale. El se descompune in baba si in naten6sca : hait la bo barna!" duplul sufix -atia, adeca o t i a, corn- Bcibdrnac este invederat o forma- pus din sufixul secundar 1 A , avénd tiune deminutivala din b a b ar na,cu- aci sensul f6rte rar de amplificatiune, vint despre a carula origine si din sufixul primar deminutiv aprOpe v. Cobdrnd. Bobdrndcesc. desparut din grain - o t, acelasi ca in 22mi ti tel=rnio- ot-el ",putintel=putin- ot-el", pip-ota" etc. (v. Bagota). Bd- f. ;t. fa- Bábatia (plur. beibatii), s. bcitid presupune dara o forma deminu- mil.: chère vieillotte (en parlant de la tivala anteriora babota ,catra care femme mari6e, pas d'une veuve). Si- s'a adaos apoi amplificativul- i a. Des- nonim cu babusca, babuta, ba- pre femeia batrana se clice bdbdtid cu buca, care insa are o nuanta mai acelas -i a pe care '1 vedem in termenul putin desmierdatOre si nu se intrebuin- poporan barbaria cand se vorbesce t6za nici o data despre o veduva sat despre un om barbos. o femeia fara barbat, ci numai despre v. Baba. Beibusscd.Bdbucd.Bd- nevesta. bula. Bdrbdrid. -id. -ot... Laurian-Massim: Bdbdtid, in inteles de resfetare sat compasiune : buna batrana, bieta batrana". Babâti s. bobn s. bubâti.(plur. Pontbriant (Diet. 60). scrie gresit a- babaud s. bdbauo, boboud s. bobouo), s. cest cuvint babatia"srlconfunda apol n., t. rust.: manteau grossier a longs cu bob ot a e, traducendu'l prin grande poils. Sinonim cu sari c a. Un fel de Mmme". coj oc teranesc cu flocii pe din awl I. Crénga, Povesti I, 111: De glu- saOros pe din afara. Laurian-Mas- met, glumet era mos Nichifor, nu'i sim, cand afirma (Gloss. 77) cA acest cu- vorba, dar de multe ce (Muse peste vint e necunoscut de'ncOce de Carpati", dinsul, se Meuse cam ursuz. Bdbdtiea se insOla :el ne intimpina atat in ve- lui, de la o vreme incOce, nu Kit ce chile tiparituri muntenei moldovene, avea, ca. incepuse a scartli : ba c'o dOre precurni 'n graiul poporului. ceea, ba cal e facut de najit, ba Glosar romano-slavic circa 1600 (Cuv. e facut pe ursita, bact:1e facut de d. batr.I, 271): Bobou = port, z 6 plansori, si tot imbla din baba in baba c h i e". cu descantecei cu oblojele, incat lul Mitropolitul Teofil, Cazania 1642 f.

2775 BXBAt, 2776

217 a: cand vei lua dein ma.Mile lui 71Bubelii, la plural bubdud" (I. Geor. Hristos cununa c6 nevestejita a birui- gescu, Trans., Fagaras, c. Scoreiu). rei tale, pentru zablaei boboao ves- S a r ic a se numescei boboii" (D. m antul celti fara moarte..." Pop, Trans., Fagaras, c. Copacel). Ibid. f. 438 b : in locul braului cel Deosebitele feluri de teseturitera- de aur se va incinge cu ata, si in loc nesci sint: plocad, procov, sad, desaghi de vesmente luminate vor pune pre de Or,strait], Mbdi, velinte..."(G. dinsele dr stinei bobou de jale..." Secarenu, Dimbovita, c. Runcu). Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1682, Beibeva este o tesetura teranesca prefata :Sahastrii aschitacii, cad): aöa din pör de caprai putina lama..." (D. mai zabavnica si mai trudnica mace- Negoescu, Dimbovita, c. Pietrosita). nicie a stiintii luptara, carii petrecura Lexicon Budan :Bubdu saric a, in boboad (sogoAm)i 'n piei de ca- ein von einer Seite zottiges Oberkleid". pr a, lipsiü, scarbitti, patatil Pisone, Diet. 39: Babeig=z eche, Corbea, psaltirea circa 1700 (Mss. tundra, manteau grossier pour les in Acad. Rom.), ps. LXVIII : paysans ; imbracat cu beibciii=v6tu d'un manteau grossier". Si am pus imbräcknintla'mi bobou, Cihac (II, 485) cunOsce numai forma 5im'am lama lor pii1dca un bou... bubda §i trage cuvintul din maghiarul gubo, care are acelasi inteles. Eil-in- Satira poporana din ArdOl Mandra sumi aprobasem alta data acOsta et- mologia, explicand'o (Cuv. §iIuda" : d. batr. I, 271) prin asimilatiune consonantica re- Cati feclori al skutat gresiva peste silaba :g+b=bd-b" §i Pin a. a nu veni 'n lad? alturand'o cu o altaequatiune tot Au fost dol din Cihac : romanul bumb= maghia- Cu caltunI nol, rul g o m b". Tad fost cincl Dupa Laurian-Massim (Diet.I,79) Cu opinci, Tau fost noue bubdiivine din bomb yx = 0014 Cu bobóug, verme de matasa", insemnand ves- Iar clece mint bo mb iceO.In sprijinul acestel Cu chepenege... etimologie Laurian-Massim ar fi putut (S. F. Marian, SatireP.160). aduce multe din medio-grOca sidin medio-latina, buna-ora formelefiVp194si Locutiunea :umbla cu camasa ca fiapficextov, bambacinum---tela facta boboul, insemnéza : cu cam6sa nO g r ex bambace", meum bombicum Intr'un cantec se clice : et meas pellicias" etc. (Du Cange). Astacli, gratia noului material adunat, nici ipotesa Laurian-Massim, dar nici AruncAll, bade-o, boboul, Nu juca ca boul I ..." acea a lui Cihac, nu ne multumese, caci : (R. Simu, Trans., C. Orlat). 10. Cuvintul se constata a fifost respandit in Romania intrOga, nu nu- Notita dela G. Barit: Boboul este mai peste Carpati,i deci originea ma- o suba, imbracaminte d'asupra mare, ghiara devine, nu clic imposibila, dar port din districtul Fagarasului..." mai putin probabila.

2777 BXBENY 2778

2°. Termenii ciobanesci,intrecar! Acesta etimologiä, atat de simpla, putem sä punemi pe bdbáü, ab tre- se mai intaresce prin impregiurarea ca (tut generalmente dela Romani la -Un- in multe localitati flacaii sibarbatii gull,. Tar nu vice-versa. cei tinerise feresc de a purta b a- 3°.Analogia fonetica cu bumb = bau a, reservandu-le batranilor. ung. g o m be riscata, de vreme ce Asa despre Ardelenii din Rasinar, femininul roman b6mba" in loc de d-na Aurelia Goga (Silv. Moldovan , 106b0 lasa a crede caSi masculinul Tara nóstra p. 127) dice : Mai porta bumb" nu este decat o forma nasa- eel mai batrani vara asa numitul bo- lisata pentru bob", nasturul fiind mic bog, o haina lunga, n6gra, cu mane- si rotund ca un bob" printr'o meta- cile fOrte lung!, facuta din panura de fora nu departe de aceea care ne in- casa; boboul se pune numaT pe umeri, timpina in francesul bouton" sat in Paraalimbraca pe maned, find ace- germanul Knopf". lea fOrte lung!. Cei tineri nu pórta 4°. Graiul romanesc nasaliséza une- boboe. eelo vocaM, dar mai nici o data din Apoi la Ardelenil dela Avrig (ibid. contra nu suprimrt o nasala organica, 174)mamele imbraca pe copii cu o si prin urmare bcibeig nu pare a se trage sarica mica" numita bubotiib u- dintr'un bambat,adeca din greco- bolas. latinul b o rn b y x,de unde vine al Un orn sati un copil cu beibcla are nostru bumbac". pe deplin infatisarea cea informa a 5°. Intre doi b trebula neap6rat sa cozonacilor numiti baba, cand sint se mantina vocala labiala u (o), asa ca bine crescuti (v. mai susp. 2278),sail maghiarul gubo nu putea sa tréca a acelor figure de pal% in felul B a- la Romani inbabati,ci ar fi remas ex- b ei-D o chia", fOrte numer6se pe mo- clusiv bubdi sat boboil. vilele din Rusia meridionala si pe earl De unde dara, vine cuvintul ? poporul le numesce b a b e. Sub .raportul forme!, fata cu cele v. Bgbd. &tried. Seghe. trel varianturi vocalice :bdbâi,bobou Tundra... gibubetd, este sigur ca cel mai vechiu Baben6sc. v. Bdbenu. e bdbeal, iar cele-lalte se datoreza treptat numai actiunil labialisatóre a celor Babeni, s. m. plur. ;t. de Geogr. : doi b. nom de certains villages en Valachie. Sub raportul sensuldi, babdil insem- In Moldova, pare-mi-se, nu exista nici neza o manta lunga, uriciOsa un sat numit Bdbeni, ci nu mai in Mun- Sipr ó s a. tenia, si mai ales peste Olt. Sciindu-senuantaceapejorativa Act din1573 (Doc.Rom. II No. 36 propria cuvintului baba, mai ales in Arch. Stat. din Buc.) :adeca eu atunci candise cla un sufix barba- Evtemie egutnenul ot Bistrita cum sa tesc ca in babas ", baban ", base stie è'am cheltuit pre iazul de moara boiu", lungul, uriciosul si pèrosul dela Bdbeni..." bdbdic, printr'o metafora lesne de in- Zapis oltenesc din 1644 (Doc. Rom. teles, nu estealt ce-va decat baba I No. 309in Arch. Stat. din Buc.) : cu sufixul augmentativ -at :sintem Adeca noi fie' ori Zahariiai log ot Bd- dara departe de gubo, ca ide benii anume Pr6da post si Iscrul post bombyx. giZahariia, scris'am acesta al nostru

2779 1.BABESC 2780

zapis ca sa fiia de mare crediinte Ia prietate a until Beibénu, ne intimpina mama pariintelui Stefan dela manastire in urmatorul zapis muntenesc din 1669 cit Coziia, cum sst stie ca, am va- (Cond. Mss. a manastiril Vierosul, in indut ocina dela Frasinet parte nostra Arch. Stat. din Buc. f. 69 b) : Adica, toata..." eu Marco den Vulpesti,feciorullui Alt zapis din1645 :dela fe6orii Slav, scris'am acest al mieu zapis sa Zahariei log ot Beibéni anume dela Za- fie da credinta la mama jupanului Fie- had% si dela Iont pehi Iscrul..." rJvellogofat, ca .sa sa stie a am Opisul veniturilor manastiresci din venit eu cla a me buna voe la dum- 1827 :manastire Babenii sud Slam nélui da m'am vändut ruman drept Ramnic, inchinata la vela ot Ioanina". trei mii da bani gata, rim'am van- Beibeni, plural dela Baben, insem- dut eu da a me buna voesacu toti neza literalmente Iocuitor din Bab a" fecioriimiei 5toata parte me da sad venit din B a b a". Ar fiintere- ocina, care o am cumparat dala matu- sant de a urmari localitatea Baba, sarme Mina dan funiia b Abe n esca..." de unde se trag Bdbenii. v. Beibeni. Sldvitescu. v. Babe-nu. 1.Bálaêsc, -ésca, adj. :de vieille, Babênu (plur.Bcibeni),n.pr. m. appartenant auxvieilles ;altrniitter- pers. :nom d'une famille noble vala- lich, altweiberhaft. De felul cum fac, que. La feminin Babenc á.Bdbenii, sat de felul cum cred babel e.Tot- boieri de a doua mana sat mai mult d'a-una se intrebuinteza cu o nuanta mosneni, se par a fi fost din districtul de despret. Valcii, vecini cu Otetelesenii. Laurian-Massim : port beibesc; vorbe In lunguli interesantul testament beibesci". al vornicului Ilie Otetelesénu din 1732 Noul Testament din Balgrad, 1648, (Cond. Mss. a manastirii Hurezul, in Paul. ad Tim. I, IV, 7 : Arch. Stat. din Buc., f. 571) : pétece Tara de cuvin- Ineptas autern de mosie de pen prejur ce mai am de tele spurcate i et aniles fabu- cumpäraturi :Gergeni jumatatedin betbe§tite1411- las devita parte matusii mele Ilinca, in Zbarcio- da . geni dela Barbul Cojocariul, in Mere- In contextul grecesc :yeacjoetc sani dela Stroe Beibenul din Babeni ta&ovg.. i dela Radul Berendei..." Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Crisov muntenesc dela Mihaiu Raco- Rom. p. 70) : Ca voroava frumoasä vita, din 1742 (Cond. Mss. a manastirii la eel cunoscatori de n'ar mai sfirsi, Vierosul, in Arch. Stat. dinBuc.f. inca mai placuta ar fi ; iara eel necu- 19) : si s'au scris hrisovul acesta in noscatori mai tare dulceta in basnele anul dinti intr'a doao domnie a dom- bcibegti decat in sententdle filosofesti niei mele aici in orasul scaunului in afla ..." Bucuresti de Mihai logofat Bdbénul..." Acelasi, Chron. I, 299 :...saispi- Inteun alt crisov din acelasi an (Cond. tesca : custura este in teca? si de este, Mss. a man. Nucetul, in Arch. Stat. f. care sabie slujitoresca ? si taidsa este? 61) :Mihai logofatul feciorul Tomei au tampa custura babascd, §i numai Bdbén". de col/0 thzatoare este?... Adjectivul babe ne sc, probabil pro- Aci se 'Ate observa ca femininul54-

2781 LBABOTU 2782 béscei se rostesce pina astaVi in Mol. bele rare..." (I. Chirvasuta, Tecuciu, c. dova beibascd, intocmal ca la Cautemir. Ionarsci). A. Odobescu, Scrierit. III p. 245 : E interesant sinonimul :pOma Asa il invatase jupanOsa Albina, care cracana. se pricepea la tot felul de farmece bd- POma beibe'scei sat cr It can a" (preut besci ." I. Calugarénu, Tecuciu, c. Movileni). v. BaM. Bdbesce. Bdbe'scet. v. Bdbesc. Cracand. Strugur.

Báloèsc (babit,.bdbire), vb.;1°. as- 135.136sce, adv.; en vieille femme, sister les femmes qui sont en travail comme une vieille"(Pontbriant). A d'enfant, exercer la profession de sage- face, a vorbi, a se purta ea o bab a. femme ;2°.'etre vieille femme, vivre Esti fOta tinérai tot* te 'mbraci comme une vieille femme. beibesce. Nu mai vorbiti bdbesce! In primul sens, bdbesc = serb. b a- v. Babel. 1Beibesc. b i m obstetricem ago" se Vice in Ba- nat, unde substantivul b a b a are in- Babica (sans pluriel), s. f. ; t. farnil.: telesul de sage-femme". Sinonim cu petite chère vieille. Deminutiv din b a- al nostru moses c. b a. Sinonim cu babuca, dar cuo Dictionarul Mss. banatén circa 1670 nuanta si mai desmierdatOre. Cihacgi (Col. 1. Tr. 1883 p. 426) :Bdbesk = Laurian-Massim nu cunosc pe babucA, obstetricor". ci numal pe babied. In sensul al doilea cuvintul se in- v. Beibucei. -icd. trebuintOza la top Romanii. Laurian-Massim : A bat, a petrece Babiciu, s. m. ;n. pr., t. de GOogr. : etatea de baba, a fi b a b a. De ex. : Village dans la Petite-Valachie. Comuna multi ani a mai bait Si asta muiere I" mare indistrictul Romanati : Mai v. Babei. Muesc. multe maguri incongiura satul, si apr6pe de Olt se observa nisce ruine, de sigur Babésca, s.f. ;t. de Botan. :va- romane" (LocustOnu, Diet. 35). riOtO de raisin. Se intrebuintOza mai v. Babd. Babiciu. alesin regiunea Tecuciului, unde se Vice i p O m A babescel". Nu este alt BabireI ce-va decat adjectivul babOsca sub- 1.-v. 2.Babesc. stantivat prin sub-intelegerea p6ma". Babit I Rostirea obicinuita moldovenOsch este babascd. BabitA (plur. bdbile), s. f.;t. famil.: petitechbrevieille.Deminutivdin Varietatile pOmel negre sint :bei- basal, tare, pasorescai cOrna (C. Da- bahIt. Sinonim cu bItbuIt, dar cu macescu, Tecu du, c. Visuresci). o nuanta si mai desmierdatOre. Cihac §iLaurian-Massim nu cunosc pe ba- 12Un felde strugure se numesce pOma babascd" (A. Negri, Tecuclu, c. buta, ci numai pe Poiana). v. &Thula. -zyd. Nina bdbascel este cu bObele marl 1.Babbiu. Baboiu. negre" (G. Bunescu, Tecuciu,c. Bra.- hasesci). 2.BA136iu (sans pluriel),s. m. ;t.

71Bdbéscci este o pOmA negra cu b6- famil. :vieillevirago ;femme Age,

2783 SABUCX 2784 grande, robuste et méchante. Sinonim Increclutil satulin cu harc. Format din b a b A prin su- 'Mad lemne draculul, fixul augmentativo u de gen barba- 91juratul satulul CAra alp& draculul, tesc, intocmai ca f6toiu" din fete, Tar vornicul satulul probabil chiar dupa analogia acestui Tinea talpa ladulul; din urmA. Baborn4a draculuI I. Crenga, Povesti I, 97 : Hirca, Ce lea mana vacilor nu dor ca soptiai imbla catinel ea sa n'o Era calul dracilor: Dol-spre-dece mI-o tinea, auda impëratul, ci avea grij A sA n'o auda *Oua pe dinsa punea... din odala de alaturea un credincios al (Marian, Satire popor., 72). imperatului, care in tOtei1ele imbla cu dinsul la vinat.§icum s'a depar- Alexandri, Chirita in provincia, act tat labolul de acolo, nenorocita dru- II sc. 4 : mOtO a ingenunchlat lingO patul sotu- lui ei..." Van beibornip bátrana, Bine cb, te-am pus la man'S., v. BalaMau.-oiu. Cum te-olu mal suci I. CrengA, Povesti I, 99 : BábOrnità (plur. babornip),s.f.; DOmne, stapana, DOmne ! Ce-am t. famil. :vieille sorciere, vieille femme vëdut ea !Ferneea ceia are acum o laide et acariatre. Bdbornild prin su- tipsia de aur si o closca de aur, cu fixul -n i t cai b Ob ar c A prin sufi- puil tot de aur, asa de frumosi de 'ti xul- c A ,s'ailformat de o potrivA fug ochil pe dinsil ! dintr'o tulpinA babur A, care se recu- Bdbornila, cum aude acésta, pe loc nOsce si la Serbi éräsi inteo composi- trirnite s'o chieme,qice'ridin gandul tiune : baburina (Karad2i6), pe cand seri :dupa ce imbla ea, nu se ma- simplul b abur a s'a perduti acolo, nanca... dar s'a pastrat in dialectul sloven : cum vine straina, h0nghina b ab Ar aein verAchtliches Weib" pune manai pe tablaua cea de aur..." (Murko). Radulescu-Niger, Rustice,III,11 : 0 b abar ea, este mai putin rea si To-0 se scutura, se spala ;toti alergá sluta decat o beibornqd. Cihac (II, 4) de pe unde eraii la muncA si se insi- gramadesce la un loc: b Obachie, rue, jos pe OrbA, de 'naintea a doue babarca, babatie, babica, ha- rinduri de fasii de zablata. E masa ob- bita, bdbornild, babusca", tOte cu stesca. 0 bdbornild le-arunca din graba aceiasi explicatiune de vieille femme", o halcA de mamaliga, la fata nu pre desi numai ,,babic i babita", mai aidoma aurului ; un ispravnicel le im- bine babucai babuta, se pot con- parte rachit...." sidera ca equivalente, Tar cele-lalte tOte v. Babel. Bdbdred. (observam cä bAbachie" nu este decat o varianta fonetica pentru ba- Babilcá (sans pluriel), S. f. ;t. fa- bate" )se deosebesc fie-care una de mil. :petite chere vieille. Deminutiv alta prin nuante de sens f6rte carac- desmierdAtor din b a b a. Sinonim cu teristice,carl romaniseza asa clicênd babut a, dar insemnand o vristä mai prototipul slavic b a b A. . inaintata. Termen desmierdator pentru Irnaginea poporana a iadului : femei batrane dragalase.

2785 BXBUSCX 2786

Albina Carpatilor 1879 p. 332 : Cand Ibidem p. 135 : se vede miresa aseclata,in mijlocul Sarmana bcibufect mea, casei pe un scaun cu perina, atunci Fie buna, fie rea, drept cnici n'ar sci pe ce lutne e, Am sa tin casa cu eal... de n'ar trezi-o bauca cea batrana, care aduce o cepa franta, si T-o da pe P. Ispirescu, sneva Catea 'n verda" la ochi ca splanga nitel... (Col. 1. Tr. 1882 p. 127) :Ce'l faci tu In Moldova se aude Si o forma, mai femei? ca. Serbul nu putea dormi. In- desmierdatere babue, dupa analogia cepu Tar sa, strige : lul dudue" din duduca,". Bab o,babncii ! Scer de'ml dä v. Baba.BAWL BcMugai. ce-va de mancare, ca me sfirsesc de tot ... " Babim. v. Babuca. Vorbind prietenesce catra sat despre o femeia batrana in genere : BaburézA, vb. impers. :ii pleuta La Jipescu, Opincaru p. 44, o con- grosses gouttes. vorbire de terani: v. Baburci. hi cat la obraz, c'act ti l'as ter feli ! Babüri (plur. babure), s.f. ;10. Dlide'l lasa, babiqco ! t. famil.: petite vieille, chere vieillotte; 1)Ca. ia taati fleónca si tie, Star- 2°. petit oiseau chanteur vieilli, qui ne ceo ! Nu vedl ca 'mi crapa hierea '11 chante plus ;3°. t. de Zool. :tres petit mine de superi de ciuda ?..." poisson en general, alevin, perca fluvi- Balada Voicu" : atilis; 41.t. de Botan.: sorte d'herbe. Ululu, bcibufca mea, Deminutiv din b a b in genere cu o Co mal cauti pe-acolea ? nuanta desmierdatere. In primul sens Am venit l'al men feclor, e sinonim cu babuta, cu babuca Ca sti'l 1esmi'l insor... picu babati 6, ;in sensul al treilea, (Sevastos, Cant. meld. 309). cu baboiu sat baboias, cu ple- vuscä, cu petrosel etc. Despre batrana mica idragalas6, 10. Beibuscd chère vieillotte". la Radulescu-Niger, Rustice, III, 39 , Vorbind baxbatul catra, sat despre tablot de copii : nevesta-sa : Se jcica de-a boleril, si tot ca el se cérta; I. Crengh, Povesti I, 75.: Slava tie, Ca doue mid beibusce se pup, apol se Orta; Demne! clise mosnégul, ca pot sa dac Si fuga yin la mine ca basme sa le spun.. pib abel mele o mangaiere! Mai scit et ! Pete oil ca. Dumnedeti on ca dra- 2°. Beibncei petit oiseauvieilli", cul I-a dat in gaud, leri nepte, de una termen desmierdator casiinsensul ca asta.i cum ajunse a-casa,clise : de mai sus. laca, mai beiburci, ce odor ti-am adus G. D. Teodorescu, Poesii populare p. et ! ..." 123 : Babncet se numesce sticletele, Ibidem I, 111:...Meta bdbura lui scatiul iori-cepasere imbatranita, era une-ori Si razbucuresa in sufletul care nu mai canta...a eisa '1 vada cum l'a vedé urnit de Basmul Sarácia din casa" (Ispirescu, a-casa. Se vede lucru, ca si mos Ni- Legende p. 209): §i d'atunci a remas chifor era facut pe drurnuri..." de vinatoril sint saraci, flind-ca'piperd

2787 1.BAC 2788 vremea prin coltii de petit, prin ma- In jocul copildresc d'a-lumindrica" : racini,umbland tóta, diva pins m- pusce iel cate vr'o baburd de nu Und' te duel, bauta? La bisericuta. wit care paserica..." SA mergem §i noi? 3°.Bdbuqcd alevin". Haide, malculita! Laurian-Massim: Bdbu§cci, pesce rnic Dar nu care-cum-va si märunt plevusca." Sa. facet1 pe drum ceva. Acésta forma in loc de baboiu se Nu, beibufo, nu ... intrebuintéza mai ales in Dobrogea (N. (G. D. T., Foes. pop. 198). Ludovic, Dobr.,c. Niculitel), unde se aude ins i baboiu (G. Eftusescu, v. Baba.Bdbucd. Dobr., c. Clobanul). 4°. Baburd sorte d'herbe". 93a.c, s. m. ;n. pr. pers. ; nom de Termenul se aude mai cu sarna in famille.Intro numele de familiala partea de jos a Moldovei. Mc Oi din muntii ArdOlului, Francu si Bdbivca este un fel de drba cres- Candrea (Romanii din muntii apuseni cénd forte désd, pina la inaltime de p. 117) pun : Bdcu. De asemenea in 11 c.m." (preut G. Rotariu, Tutova, Moldova exista indistrictul Sucevel c. GrAjdeni; C. Bumbar, Tut., c. Bur- nume teränesc de familia: Bdcu (§e- sucani ;D. Arghirescu, Covurluiu, c. d6tOrea1893 p. 13).Bdcu, adeca Ba- Moscu ;preut T. Jalba,Tecuciu,c. cut, este forma articulata din Bdc. Corod). Un deminutiv din acest nume este SA mai adaugam in trëcèt ca intre Bace, articulat Bacea, format ca numiri de oi la Valachil din Moravia Petre" din Petru ",Sturde" din se aude babu§ca si babana (T. Bu- Sturd" etc. Act moldovenesc din1610 rada, Mat. la Rom. din Mor. p. 13). (Arch. ist. I, I p. 22) despre nesce sate v. Babd. Baband. Babolu.Bet- dela munte oameni bunii batrani MIA Bdbucd. Bdbufd din megiiasi, anume Vasilie din Ure- Babirt. v. Car. chenii Patrasco aprodul de acolesi Bac)." a (R-mira)celmai batran de Babiltä (plur. bdinf/e),s. f.;t. fa- acolé..."; iar mai jos: B c é(fi-kirk)..." rnil. :femme mariée Agee, mais co- Un augmentativ sat intensivdin quette.Deminutiv desmierdator din Bdc ar putd sa fie numele personal babt. Babula e mai tinèrd, decat b Mean. Zapis muntenesc din1662(Cond. buca; ba Inca fetele marl sint dis- Mss. a manastiril Vierosul, in Arch. puse a privi ca bdbuld pe ori-ce femeia Stat. din Buc., f.69):Adica noi me- m aritatd . giasii ot Unghiiani anume ManO, B d- Can tec din Moldova : can i Stan ot tam, care am fost ho- Frunda verde de-alunicA, tarnici la mosiia satului Vulpestii cu Ce sa facem nol, feticA? Radu logofa t Dudescul..." Catl flAcal ni se Mica, v. -an. TotT beibufele '1 apuca; Din .Bacan, daca nu din vre-un SA ne stringem fete multe, nume topic B a c ,vine vechiul sat S. dam rAva§ul la Curte ; SA dsä rAva§ul bun Bacani in Moldova. Ion Neculce, Le- SA dam la babe surgun... top. II,265 :strinsu-s'ail toti feciorii (Sevastos, Cant. mold. 151). lui Gavrilita si cu aUT boieri multi_ de

2789 2-BAC 2790 tara de gios la nunta lui loan Paladi, partea cea muntosa a Basarabiei de la Bacani din sus de Barlad..." sus ,trece pe linga Chiinafi ise POte de asemenea din Bac, ca o versain Nistru langa satul numit forma arnplificata sat compusa, se va Gura-Bdcului. E mocirlos,i 'n multe fi tragdnd numele personal B a c al a e. locuri scade de tot in timpul verei. Zapis muntenesc din 1692 despre o Se pare insa ca in trecut Bdcul era mop, din Romanati (Cond. Mss. a ma- mai mare. na.stirii Vieroqul, In Arch. Stat. din Miron Costin, Letop.I, 345 : RA- Buc. f. 110) : din magura Ciobanului maind Ghica-Voda numai cu boierii, la poiana Dracei, din poiana Dracii pe n'at cutezat sa mai zabavésca la La- den sus den grindul lui Bdceilae pana, pupa, ce aü purces pre Bdc spre Ti- la FantanOle..." ghinea pana la Luteni..." ;i mai. jos :

In fine, tot din Bdc, de nu cum-va 71s'ail mutati Ghica-voda de pre Bdc din Baciu (v. '.Baciu), deriva, numele spre Botna..." mai multor sate Bacescii Baceni, v. Botna. bai B a ci o ,atat in Moldova cat Pe timpul cand partea de jos a Ba- gi'n Muntenia. sarabiei apartinea Tatarilor si se nu- Acest Bdc sa fie 6re slavicul 6Lun mia Bugiac, Mad era fOrte apropiat taur" ? La Slavi B a, c ca nume pro- de hotarul tataresc, §i une-ori Tatarii prit personal nu e rar, mai ales in ili usurpat dela Moldoveni. Busia 0 in Bohemia (Mori:Akin, Cm- Nic. Costin, Letop. II, 49 : Tatarii, BIIHCICH1 IIMOHOCJICIB's p. 31). Cu t6te as- cari s'at fost tras de 0-ail fost facut tea, Bdc la Romani ar put6 sa fie fOrte Glaun-Marzea §i cu alti Marzaci sate la bine de originea turanica, dela Pece- tinutul Läpupil, din gibs de ChiO,nati, negi sat dela ComanI, caci in dialectul pe de imbe partile de Bdc, inca aü la- djagataic b e k insemneza tare, indesat locul tarii 0 aft lipsit de acea sta- sat", de unde dupa cum se va vedé panire..." mai jos graiul romanesc a format Daca noi am ave In vedere numai pe bacsaiu, bacsat, bacsesc §i monosilaba B-a-c, originea acestui nume bacudta. ar remane fOrte obscura, caci mai in Mat in Moldova, cum 0 in Tera- tOte limbile se pot afla asemenea monosi- Romanesca, se afla sate cu numele Bdc labe, ba chiar in terminologia geografica, (Frundescu), afara de riul .Bdc in Ba- de exemplu germanul B a c h, vechiul sarabia, despre care se .vorbesce pe engles beck parit". Din fericire, exista larg la locul sell. Ca §i numele perso- un mijloc metodic de a gasi etimologia nal, acest nume topic p6te sa fie sla- Bdcului. Cea mai veche mentiune de- vic, dar ar putO sa, fie 0 de vre-o alta spre acest riü, pe care o cunosc efi, ne proveninta, fie-care cas concret trebu- intimpina in crisovul lui Alexandru ind a fi supus unei cercetati a-parte. cel Bun din 1420, publicat do Venelin v. 2Bdc. Bdcild.Beicioc. (Thiaxe-6wirapcitia rpalant p. 61), unde de doue ori acest rit este numit B a- 2.Bac,s. m. ;t. de Geogr. :Byk, covet : Ha Bmicesrui", ceea ce in- petite rivière en Bessarabie, très re- n:tura ori-ce alta origine a cuvintului marquable sous le rapport archOolo- decat numai acea din slavicul 6.61E1 gigue. Riul Bdc, care s'ar put6 dice taur", caci Bacovet este o forma- mai mult riulet, 10 lea inceputul in tiune exclusiv slavica din 6 b I IC L prin

2791 2.BAC 2792 forma adjectivala 6LIxon% al tau- Partea finala e tradusa latinesce de rului" cu sufixul deminutival-e ryL. d. pro fesor Kalaniacki asa : et prope Astadi un parit ce se vOrsa in Bele a Byco ex hac parte secundo fluvio, se chiama Bacov e t.POteea,,sicri- qui contra Acbasevum Chesenevium in sovul lui Alexandru cel Bun va fi avut Fontinam cadet, ubi coloniae Tataro- In vedere anume acest pariti ; in casul . rum sunt, luco ex adverso..." de fata insa acèsta este indiferent, de Daca numele Bdc n'ar fi slavic, de- vreme ce deminutivul Bac ov et, fie minutivul cel poporan din el ar suna el nume al riului,fieal pariului, nu B cu I et, ca in laculet" din lac", póte sa derive cleat din slavicul Braici. riulet" din rite, etc. Bac o vet insemn6za, literalmente al Slavic insa este aci numai numele, taurasului", lar simplul Bdctaur". $ nu prin nume- Bdcul are o impor- Acest nume, negresit, trebuia sa fi avut tanth istorica, ci printr'un monument din capul locului o legenda a sa, dupa dintr'o epoca immemoriala, cu multi se- cum are, buna- Ora, isvorul Vaca-ba- coil mai veche decal prima aparitiune bei" din Nemt, satul Bourenii" din a Slavilor pe termii Dunaril. Bucovina etc. ;olegendadintini- Acel monument se chiama in popul cand, dupa cum vom vede mai la por Chei le Belcului. vale, Basarabia de jos era ocupath lath textul lui Cantemir (Descr. Mold. de triburi slavice. Un vechiu nume ed. Papit, p. 15): Kissnou, ad flumen de riü B ac ,BUR%taur", se gäsesce Bycul, non magni momenti urbecula. 9i'n Rusia meridionala, tocmal in ve- Haud procul ab ea conspicitur series cinatate de un alt riü numit apele maximorum lapidum, ita in recta linea oilor" :0130111,11-BOALT(Ennra Boamuoit tiep- dispositorum, ac si humana industria Tun, Moscva 1846 p. 88), carecats lime essentcollocati. At hoc credere safi avut si el o legenda a sa, de astä impedit et ipsorum lapidum magnitudo, data cu Oia," in loc de taur". et spatii, per quod extenduntur, longi- v. Boureni. tudo. Continent enim aliqui trium aut Intr'un crisov dela Ilias-voda, scris quatuor ulnarum spatium in tetragono la 1436 in Vasluiu (Hurmuzache, Do- eorumque series trans Tyratem usque cumente t. I part. 2 p. 870), se citesce ad Crimmam pergit. Vernacula lingua nu Bacovet, ci Bdc : k i eil e Bykului vocant, diabolorumque ...H H ITTKHirk ...9)pe Ichel in- opus esse rusticarefert simplicitas, maKS KOOTOMIN tre Crotolci mai obstruere amnem Bycul conjuratorum. 110HIKKE,l'AEKa- jos, unde sta pé- Certum, aliquot principes alveurn hu- MINK CTONTK, 110- tra, mai siis de j us amnis, qui longo tractu inter montes KKIII1E011,EAOKO locul lui Otel, decurrit, obstruere tentasse, quo vicina ArkCTO, H sinisk linga Beic de ceia loca, non nisi secandis fcenis apta, in Hwic$ noTON CTO- parte in valea ce lacum converterentur,at nunquam porklid A0 AIMS se pogOth in fata, opus potuisse perficere". WO WW1' 11110THK Chisinaului lui Adeca : fIKEMBEKA KEH1EHE- Akbas spre fan- Chisinat, linga riul Bac, este un RA 01r 141811H1411, tana,unde sint sa- targusor fara insemnatate. Nu departe r,A,EEC TLITNICKada listeletätaresci, de el se vede un sir de petrOie forte CEMILHA , flpOTIIK in fa ta paciuriciL. marl,aseclate in linia drepta, cai cand Arkcica... le-ar Ii pus acolo mestesugul omenesc,

2793 2.BAC 2794 desi ac6sta nu se 'Ate crede atat din se rostesce de loc,multurnindu-se a causa mArimii lor, precum si din acea protesta ca nu este o opera a dracu- a mnximii spatiului pe care ele se in- Jul :Bei einer von diesenGelegen- tind. In adevër, unele din acele petrOie heiten sind diese Steine sicherlich dahin sint nesce patrate de trei sat patru gekommen, und weil es seither nieman- cottiirul lor, trecOnd peste Nistru, -den daran gelegen war, sie wegzu- merge pina la Crim. Locuitorii le nu- schaffen, dorten liegen geblieben, ohne mese cheile Bdcului,i naivitatea tê- dass man den Teufel darbey zubeinti- rane'sca crede cele sint opera draci- hefl nothig gehabt hatte". lor, cari aü voitprintr'insele sa as- Putin duptt aceea, colonelul rusesc tupe riul Bdc. Ce e dreptul, unil prin- Meier din timpul impëratesei Ecate- cipi planuisera de a face un lac prin rina vorbesce despre Cheile Bdcalui astuparea albiei acestui rig, care curge ce-va alt-fel decat Cantemir. El le nu- pe o lunga intindere intre munti pe mesce (Ormcanie OnaKoncidn 3eiuin, Pe- un pamint bun numai pentru finete, dar terb. 1794 p. 126) : carare de petra, acel plan nu s'a pus nici o data in lu- care dintr'o parte atinge Bdcul, bar din crare.... ". cea-lalta merge pe o intindere destul In povestirealui Cantemir este o de mare sise perde linga Orheiu " lipsa. (Kaufman mama, fipilmliumfoinancnci El nu ne spune: de unde anurne se 0)1c110ilCTOIJOHLI KL Bbuty, a cipyrocf incepe sfrul de petrOie? Dela Chisinail? 110AOBOMHO BealtE01111 npoAonacenin Tepsno- sail nu cum-va inainte de Chisinail de- nmacfr noxf,Opictem1). Meier crede cä la Prut? acesta constructiune a fost facuta de Legenda despre astuparea Bdcului Ion Huniade spre a trage hotar intre prin acele petrOie, legenda audita la Moldova si Basarabia, o ipotesa cu Chisinail, face a conchide cunde-va pe totul absurda, asupra OA% nob nu ne aprOpe de acolo acele Chel treceail vom opri. Meier vorbesce despre Cheile de pe un mal al Bdcului pe cela-lalt Bdculut numai de pe auditei MO, a mal, adeca obstrui ail riul: se fi uitat macar pe o charta geogra- Cat se atinge de afirmatiunea ca fica, unde ar fi vëdut ca Orheiul este sirul de petrOie inaintOza. nu numai despartit de Bdc prin alte douè rind: pina la Nistru, dar inca trece Nistrul Icheli Reut. mergOnd pina la Crim, acésta urméza La inceputul secolului nostru, Grecul a se cercetain Rusia meridionala ; Dimitrie Philippide, altfel dis calugarul putem totusi sa spunem mai de 'nainte Damil, vorbesce siel despre acesta a ori-ce s'ar constata pe acolo, resul- constructiune, pe care o asemèneza cu tatul nu va sgudui conclusiunile stu- zidurile ciclopice, dicOnd ea Romanii o diuluf de fata. numesc nu numaf Ch eile Bdcului, In urma luiCantemir,cestiunea dar Si Cheile Reutului" : Malixov- Cheil or Bdcului, a fost atinsa nu o flovixal KI Piovwowlovi" (lctoyeavxdp data. uç Poviuovviag p. 57). Cai colonelul La 1781, Sulzer (Gesch. d. transalp. Meier, Philippide n'a inteles ceea ce Daciens, I,405), dupa ce reproduce audisedelaaltii.El nu sciea bine cele din Cantemir, dice cacel mur a romanesce, dupa cum dovedesce Lai" putut sa fi fost construit sail de Avari, in loc de Kii),E". Spun Ondu-i-se ea po- sail de Romani, sail de Goti, adeca nu porul numesce zidul in cestiune Cheile

2795 2-BAC 2796 riului", lui Philippide is'a pärut cd viat, cai santurile de pdmint, drept e vorba de Cheile Reutulul", ceea ce semne de hotar... "i Zaauk adauga constitud o imposibilitate topografica, in non,: Indelimitarile posteriOre de vreme ce intre Bdc si fare Reut ale unor mosil monastiresci din Basa- se aflil la mijloc riul Ichel,i deci ina- rabia, mai ales ale celor din zOna cea inte de Cheile Reutului" ar fi trebuit padurOsä a districtelor Chisinat, Orheiu sk fie ,,Cheile Ichelului". si Iasi, se mentionOzd in acte siruri De aci poetul Constantin Stamati, de petresat lespecli, implantate in care locuia chiarinChisinat, inteo parninti rëmase din timpuri vechi". notitd scrisd rusesce despre anticitd- Cu vr'o 40 de ani inainte de Zakuk tile Basarabiel (3aaricaa (=Wee. 0614. /ICT. visitase Basarabia diletantul rus Sviniin 1850, t.II p.812), vice : Ca la trei (CaiuminrE), care n'a facut nicl o cer- verste mai jos de Chisindilse vede cetaresciintifica la fata locului, dar un sir in linid dréptd de lespecli fOrte cdruia i se vor fi povestit minuni de- marl,ingropate pind la jurndtate in spre Che ile Bdcului, asa ca in ca- pdmint, pe cari locuitorii le numesc pul bietuluicdletor se Mcuse o ade- cheile riuluiBdc.Acest sirde vèratä arababurd :el ne spune cd ele petre se incepe dela Prut (orllipra), formeza uncrescet de munti,unii construit in chipde parete (aT) But trecénd peste 1000 piciOre de inaltime crtam), trece princodrii Caprianelei (apud ZaMuk p. 43 ;cfr. Zaa. O. 06q. taid in lat intrega Basarabia. Locui- t. VI p. 179). tuff insa din timp in timp desgrOpd Tot ca munti f6rtenaltifigurezd acele petre, astfel ca vechiul zid Cheile Bdcului, sub ciudata desfigu- s e di struge (Apel3Haff cTtaa cia Tura- rare in Eail ,Ico6uayao ",in articolul ToataeTca) ..." lui StUrmer despre Basarabia, publi- Apoi capitanul ZaMuk, in cea mai cat la1838in Enciclopedia rus6scd blinddescriere statistico-geografica a (Eaaaaaouepiaecaiii Amami% t.2 p. Basarabiei (Beccapa6caaa Amen, Peter. 304-308). 1862,t. 2 p. 240), pe care o scrisese In fine, dupa o notita manuscripta, din insarcinarea guvernulul rusese ca remasa dela tatal met, se constata ofiter de Stat-major, Vice: Dela ac- ca el-insusi a v64ut acele blocurl de tualulChisindil in directiunea catra pOtrainfiptein pdmint" aprOpe de Prut prin codrii Caprianei se intindea Chisindt, pe moiiIe Petricanii Ghi- o data un sir de lespecli pe jumatate dighis,singura indicatiune topografica ingropate in pamint. Acele lespedi s'at precisa, pe care o avem pina astdcli. mai conservat Inca in un e le lo cu r Din cele de mai sus, inlaturandu.se lar despre altele mai povestesetfiranii, märturiile cele confuse ale colonelului carile-atluat rinduri-rinduri pentru Meier si a cdlugarului Daniil, precum trebuintele lor. Nu cred ccine-va se eifantasmagoria cea orografica a lui va apuca a dovedi cd acele petre for- Sviniin si a lui Stiirmer, al carora folos mat Ore-cand un zid compact, din do- este numaidOra de a se sci a pe timpul sul cdruia vechii locuitori se vor fi lor se vorbia despre Ch e i leBdcului, ap6rat contra invasiunii rdpitorilor ye- ne vor reman6 urmAtOrele date : cini. Acele petre mergeat fara intre- a) Acest zidse incepea la Prut, rupere prin paduri, prin balti si prin inaintã de acolo spre r6sarit prin yes- ripe. Dupd tOtd probabilitatea, ele ser- titii pind asthcli codriaiCdprianel,

2797 2.sAC 2798 trecea la nord de Chisinaa prin satele du-se spre sud-ost, ceea-ce se 'Ate re- Ghidighi i Petricani, cari se OA linga presinta gros so in o el o prin urmatd- Bdc, imergénd inainte se isbia de rea figura, in care sageta indica a pro- malul Nistrului; ximativ punctul unde zidul trecea de b) Din zidul cel primitiv locuitorii pe un mal al Bdcului pe malul cola- de pe 'npregiur rapiaa treptat petrOie lalt : ce le era de trebuinta, asa ca constructiunea se desfiinta mereii pe nesimtite si, daca n'a ajuns Inca, dar este de sigur Che amenintata de a ajunge peste putin la o .16 nimicire totala ; c) Expresiunea luiCantemir :In PL-1 Chkinall linia drépta" nu trebue sa fie intelOsa literal,de Ora-cedela Prut pina la 44 P-8 Nistru, adeca dela apus spre rösärit saü vice-versa o linia dr6pth nu pOte sa tr6ca prin satele Ghidighii Petricani tot-o- Acuma, preliminarele find limpeqite, data, &GI aceste dou6 sate sint aseclate sa cercetana originea Chei lo r Bdculia. unul in privinta celui-lalt intr'o direc- Legenda poporana inregistrata de Can- tiune aprOpe dela nord spre sud. temir, despre dracii cari aii gramadit bo: Prin linia drépta, recta linea", Can- lovani pentru a impedeca cursul BáculuT temir intelegec petrOiele nu sint este de o natura antropologica. Pretu- aruncate intr'un mod neregulat, ci ca tindeni, fie la Romani, fie la Germani, infatis6za ce-va avênd un rost, o di- fiela sebateci,se gasese asemenea rectiune. Dar ce fel de directiune anume? legende. Ori-ce constructiune fOrte veche Iata o intrebare de cea mai mare im- neobicinuita prin marimea sari prin portanta, in casul de fata. Pentru a positiunea sa, omul primitiv o credo a lega Prutul cu Nistrul trecênd pe linga fi opera demonilor. Ast-fel laNernti: Chisinat,sint cu putinta trei direc- se numesc ziduri ale dracului", Teu- tiuni: 1° oliniane'nchinatadela felsmauern", numerOse remasitede vest spre ost ;2° o linia inchina ta, dela castre saa fortificatiudi romane, im- sud-vest spre nord-ost ;3° o linia, in- prastiate in Bavaria, in Wiirtemberg chinata dela nordvest spre sud-ost. gipe aiurea (Grimm, Deutsche Myth. CursulriuluiRio esteinacesta p. 75, 500,975). Profesorul Brandes din urma linia.:dela nord-vest spre (DieTeufel inden geographischen sud-ost. In aceiasi linia este raportul Namen, Lemgo, 1866) a strins o mul- intro cele douë sate Ghidighis si Pe- time de exemple de atari construc- tricani. In sfirsit, tot aceiasi positiune tiuni dracescP. Buna-óra : nu departe are Chisinaul fata cu punctul unde de Mölk pe Dunare, intro Linz si1Tiena, riul Bdo se versa in Nistru. Putem sint blocurl de petrOie, despre earl po- darn afirma frnici o sfiéla, ca con- porul clice cit le-a zidit dracul pentru structiunea numita Cheile Bdcului a astupa Dunarea ; sat :la Harz linga taia in doué parti Basarabia nu prin- Blankenburg se vede un zid de stand, tr'o linia dela vest spre ost, nici prin- lungit cale de un cOssidespre care tr'o linia dela sud-vest spre nord-ost, se povestesceca.'Ifacut de dracul 0i printr'o linia dela nord-vest plecan- pentru a desparti mosia sa propria de

2799 213AC 2800

mosia lui Dumneclet. Asa darkfie textul, astfel ca lecturai traducerea un fenomen natural, fieo lucrare a de mai sus nu pot a nu fiin mare bratelor, destul numai ca 0 grarnada parte ipotetice; sigure insa, in ori-ce de blocuri sa fieantica Si extra-ordi- cas,sint urrnatOrele patru puncturi nark pentru ca omul primitivs'o a)Intre anii 1420-1435, intervalul atribue dracului. In privinta Cheilor intro crisovul lui Alexandru cel Bun Bdcului in specie, orice ar (Ace Can- si intro acela al fiiului seri Ilias-voda, temir, este invederat ca, ele nu pot fi Chisinaul era impartit intre doi sta- un joc al naturei, cad nu sint stand pani :pe de o parte o coloniä tataresch, sat roce, nu constitua o formatiune din care era prisëcarul Aci-bek, tata- geologica, nu form6za masse prelungite, resce Domn sarac", si in fruntea caci sint nesce blocuri isolate, aduse de riia se afla Ak-bas, tataresce cap-alb"; aiurea,aseciateunul lingaaltulci pe de alta parte, o manastire numita adancite intr'un teren, care in a pro- Värclar sat a lui Värclar ; piarea Bacului este aprOpe pretutin- b)Posesiunea lui Ak-bas privia spre denea fOrte mOlei chiar mocirlos. Nistru, de vreme ce mosiele enum6- Dar atunci cine Ore le-a zidit? rateincrisovul lui Ilias-voda ating In crisovul dela Alexandru cel Bun nu numai riul Bdc, dari riurile Ichel din 1420, citat mai sus, ne intimpinä : ciReut; 'far posesiunea cea manasti- ciXOTAfHtl T*Mli Iar hotarele ace- résca privia spre Prut, de vreme ce, ClitOMK, EQ C8Th. lor sate car.' sint vorbindu-se despre ea, se pomenesce HA BAIKORRH.KHIll- pe Bdcove 1: dela Capriana, care seafla intre Prutgi tiogscpaapfgadO Chisinaul mann.- intreChiginat; HACTKIp* Fla Kfprit stirii Värclar in c) Numele Chisinaului este scris in nacimkfIHHEKOHlil sus la priseca lui crisovul lui Ilias-voda : &mem, ceea HOI1fOKKrOp0AHLIJA Acibec, pe virful ce dovedesce ca era o localitate curat HA Mak 1103011111 gradistei in sus tataresca, unde seafla o capela pe lidAIOrr% Fpxna- la Lozova, la po- mormintul vre-unul mare Tatar, cad HliqhOT'h NIAAOH dul luiGralan, de- tätaresce k esen è insetnneza capela HA KEAHK1110 KCISHH- la fantana mica pe mormint" ; RS,d OVIt REAHKOH pina la cea mare, d) Spre apus de Chisinaul cel ma- KHHLhIgfp)(0AAK Tar dela fantana nastiresc, adeca in directiunea Capria- HA TOHOHCI:Olfno- mare insus la nei, hotarul mergea pe virful g r a- irkHorovit KOHOH- poOna dela Ter- distei":HO liEnk ropo,4,11111A' . 13HOIKKI noirktiki nova, dela poe- Ce insemneza Ore ropAa lye, forma ru- MOrIOIKATH EAI1S HA na Capriana mer- tena din paleo-slavicul rpa,AmmE, de unde filtIKOHLI,H OTIt Md- génd pe malul lui aJ nostru gr a diste ? nor oAOrNICA H 1:1L Bdcovei§idela In Romania sint o multime de lo- I10110C*HOH, a 0T1t luncusOramica calitati numite Gradiste" (Frunclescu, 110Q0CktIEH HA 011- catra Peresecina, Diet. top. 222). Romanii din Ardél nu- CTHE IIHTSWKA HA 'far de la Perese- mese asa in tera Hategului locul unde THrOAHM0110CfAH- cina la guralui Pi- fusese Sarmigethusa, nume pe care lpf... tusoc la salistea Unguril ii traduc prin Varhely" dela

lui Tigomir... ')vár=cetate", Tar NemliI prin Lager- Venelin, dupa obiceiul sea, nu si-a dorf" dela lager=--tabëra" (Windisch, datostenéla de areproduce exact Geogr: d. Siebenb., Pressburg 1790, p. 41,169. III. 22

2§0i i.BAC 2802

130). Chiar in Basarabia sint vr'o dou6- Ori-ce gra diste presupune o exis- trei localitati numite pina astNi: H o- tenta cel putin de un secol a impre- r o di s t e, mai ales frumosul schit ase- giurarii care dete nascere acestui nume. gat, in districtul Orheiului, pe virful Prin urmare, mentionate ca gradiste" unui munte in fata Nistrului (Skalkow- deja pe la 1420, Cheile Bdcului cata ski, Onricanie HoHopocciiicHaro Epaa, t. I sA's1 urce originea mai sus de anul p. 190). La Miklosich (Lex. palaeosl. 1300, ba si de 1200. Sa cercetam dara, 140) rpamuirE se explica prin 99ecn5ecov, ca ce fel de popor inainte de 1200 castrum", iar sensul cel fundamental 1300 ar fi putut sa clad6sca uriasul al primitivului rpm& se da la dinsul mur care, dela Prut pina laNistru, ca : Tang, rnurus". Dela acel rpam taia Ore-cand in lat Basarabia actuala limba romanesca are familia de vorbe: aprOpe in doue jurnatati. gard", ingradesc", sgarda", ograda" Ar fi ridicol de a atribui executarea etc. Sufixul slavic augmentativ unei asemenea constructiuni unui po- trecutila Romani ca -iste in mi- por, care n'a locuit mult timp in por- riste", porumbiste" ialtele,indicA tiunea sudica a Basarabiel,ci numal in nomenclatura topica locul uncle fu- ddra a pustiit'oin treca, saa unui sese ce-va alta data saa pe uncle mai popor care ocupase nu numai acesta este ce-va invechit. Ast-fel gra diste regiune, dar Ii intindea stapanireasii vrea sa clica :locul unde a fostsail mai sus la nord, astfel ca ar fi fost este. o zidaria veche, o ruina, neape'rat din parteri a instraina el-insusitot de o intindere Insemnatä, cel putin cat pamintul dincolo de zid. De aci l-esulta o cetatue. Polonul Broniovius, scriind ca ce-va de bun simt, chiar fara, probe la 1579, explica f6rte bine Horodisce" istorice, cconstructoril Cheil or Bei- prin territorium ruinosum lapideurn" cului all fost: (Tartariae descriptio, Colon. 1595 p.1). a) un ném aseclat statornic, in curs El bine, in apropiarea Chisinaului ne- de multi ani, in Basarabia mai jos de existand nici o ziclaria de felul acesta Bdc pina la gurele Dunhill; afarä numaii numal de Ch eileBd- b) un ném pe care nu '1interesa cului, este evident ca tocrnai despre o Basarabia pe sus decat numal intru parte din ele se vorbesce la 1420 in cat el trebuia sa. se apere de pavan- crisovul lui Alexandru cel Bun : hota- torii straini din acea parte. rul merge pe virful grad itel dela Prin aceste doue criterie eliminative priseca lui Acibec in sus pina la Lo- cercetarea se usuréza fOrte mult, de zova". Sa se observe ca in acest pa- Orace se exclud din ea Cumanii, Pe- sagiu, daca ar fi vorba numai de vre- cenegii, Unguril etc., cari nu intrunesc un castru aseclat pe o inaltime, textul conditiunile de admisibilitate. Dar mai arfi(jis:114 BEfIX-It ropoAHLIM", Cu este un al treilea criteria, nu mai putin prepositiunea,,Ha"ca in restul criso- important. vului :HaKKK FIACHK-k",114 FiEliKk11.0- Tataril, cand cuprinsesera partea de 5010", ,WTS HMI-IKOHK138111111,1t11141)(0411% jos a Basarabiel, aa numit'o Bugiac, Ha", pe cand prepositiunea no", intre- ceea ce in tOte dialectele turce insem- buintata numai despre ropoHqu, arata neza unghiu": boudjaq= angle, coin; caaci gra diste nu era un punct, ci sifriboudjaq = angle aigu ;gueuniè o linia, un mur, tin lung zid, d'asupra boudjaq = angle droit; gueut boudjaq= caruia inainta hotarul intre do6 puncturi. angle obtus" (BarbierdeMeynard).

Nog 2104

Dar de ce unghiu" ? Daca e vorba de si uitandu-se de sus in jos A vol d'oi- Basarabia actuala intrega, nici o ase- seau" dela o mare inaltime.Tatarii m6nare cu un unghiu". Daca e vorba nu aveail charti si nu aveail balOne. numal de Basarabia de jos, apo'l unde Pentru ca dinii sa fidat Basarabiel Ore anume trebulste pul pentru sudice numele de un ghl u, trebuia sa casapoti inchipui forma de unghiu"? fifost vre-o impregiurareteritoriala Daca te ulti dela Nistru spre Prut sat susceptibila de a fi lesne observata de vice-versa, nu veclI nici un fel de un- catra orl-cine fara charti si fãrä balifine. ghiu". Dad, te ulti dela gurile Duna- Treand Nistrul, la intrarea lor in Ba- rill sail dela Akkerman in sus, si mai sarabia, ce fel de impregiurare terito- putin. riala anume intimpina Ore peTAtarI? Cantemir cel intaiu, daca nu m6'nsel, Sinoi vorbim aci nu de Tataril coT spusese ca Bugiacul sem6na cu un propriuiI Bugeceni" de prin secolii unghiu, ba Inca un unghiu ascutit : XVI si XVII,ci avem in vedere pe BudziakTartaricalingua angulum Tataril cel aseclati pe acolo cu mult significat, eo quod ipsa regio Danubium mal de'nainte, pe acel A k -basipi inter atque Tyratem versus Pontum A ci-b eki cu salistile tataresci" de Euxinum longe sese protendat, et in linga Kesen 6, pe cari II gasise deja acuturn angulum desinat" (Descr. Mold. là Bdc Alexandru cel Bun pe la 1420. 19). Totusi chiar pe charta facuta de Acestiia, nu altcine-va, fusesera in insusi Cantemir se desminte cu totul partea locului primil fabricanti al no- vre-o asemënare de configuratiune intro menclaturel tataresci topice, pe care Bugiaci vre-o categoria de u n g hi u. Tatarii cel posteriori au gasit'o gata si Pe Cantemirraaintrecut insa inv6- n'atavut decal sa 0-o aproprieze. tatii rusi. Unul din el, Nadddin (3au. Chiar la inceputul studiului de fata O. 06K. 121CT.t. I p. 252)cline :ter- nol ne daduram ostenela de a constata mul Marii-negre intre gurele Dunärii directiunea, pe care o aveat Cheile si intro gura Nistrului presinta prin Bdcului: ele se incepeailla Nistru figura sa geografica un adev6rat u n- linga gura Bdcului pe malul cel nor- g h I u". Un alt invetat rus, Venelin die al acestuI rIfti mergeati de acolo (rparaana p. 74) ne lamuresce ea, pen- pe linga Bdc pina la Chisinail, in apro- tru a dobandi acesta figura, trebui sa pierea carula, undeva nu departe de se ultecine-va anume din Galati. 0 satul Ghidighis, petrOiele treceailBa- comedia intrega I cul, cai cand ar fi vrut sa 'I astupe Ori-cum s'ar nita cine-va la Basara- cursul, si apol departandu-se intru cat- bia, fie peste tot, fie in parte, nu va va de malul sudic al Bdcului inaintat pate) descoperi in configuratiunea te- princodril Caprianel pina laPrut, ritoriului el nici o asem6nare de u n- oprinduse... unde?...Priviti pe o charta g h I u. Ceea ce spun Nadddin si Vene- in acesta directiune, si nu va fi greil lin, este o curata fantasia.'apol sa sa dati indata peste satulUri ii. presupunem ca partea de jos a Basa- Ungheni" insernnezalocuitorifdela rabiel ar aye in adev6r forma de u n- unghl u, intocmai dupa cum Man- g h I u. Ce ar urma de aci ? La o tera teni" se chiama locuitoril dela munte, atat de intinsa, configuratiunea totala Campeni" locuitoril dela camp, Va- se pOte recunOsce numal (lora pe o leni"locuitoril din vale etc. Prutul, charta, sat urcandu-se cine-va in balon cotind pe linga Ungheni cai pe am-

2806 2+BAC 5008 rea, nu formón acolo nici o figura de slavic /am (citesce :ongla), care in- unghi u; din data Insa ce vom res- semnOza unghiu", intocmai ca si nu- titui zidul cel numit Cheil eBdcului, mele posterior tataresc Bugiac". icI pamintul inchig intre Prut i intro acel in privinta positiunii geografice a ace- zid va lua aspectul : stei trl,nici sub raportul numelui c''Oyylogv, nu exista controversa. Se scie insa cBulgaril Jul Asparuch nu \Unghena ;'... erat Slavi, ci Turani din ramura finesä, oiprin urmare nu dinsii ati numit o n- 'r4dP g 1 u Basarabia de jos, cigäsiracest nume dat de mai nainte de catra Slut Mai adaugam c ederea Bulgarilor in- adeca devine un unghiu in Wt. pu- tro Prut siintro Nistru a fost de tereacuvintului, un ungbiu Mite fOrte scurta durata, urmand fark za, ascuit, pe care nu putea snu'l ob- bava trecerea lor peste Dunäre. serve din capul locului oricine se a- Asa dara, inainte de anul 650, pe propia de el si pentru care tAk-basii" cand Basarabia meridionala era col- siAci-bekii" nu aveati nevoe de charti path de Slavi, existat deja Chei 1 e sat de balke. Iata de unde numele _Bdcului; s'apoi pe atunci, firesce, ele Bugiac. existat nu prin acele slabe remäsite In acest mod noi cap6tam un al despre earl vorbesc Stamatii Zae-euk, treilea criterit,i anume ba nici chiar asa cum le vNuse Pan- c) Ch eile Bdcului sint anteribre temir, ci existat In deplinatate, ca un epocei cand s'a dat numele de unghlu" adev6rat zidciclopicde blocuri de portiunii meridionale a Basarabiei. , pétra patrata, nalt de trel. sai patru De aci putem sa ne urcam d'a-drep- coti, biting dela Prut pina la Nistru tul la navalirea Bulgarilor catra gurile si Mud latul Basarabiel actuale in dou6 Dunarii insecolulVII. Tespre ea jumatati. Ori-ce popor trecea Nistrul in in secolul VIII vorbeso Bizantinii Ni- intervalul dintre Dubasarii Bender, ceforiTeofan, ambil dupa fantane trebula sdea peste acest zid, care '1 contimpurane eveniMentului (cfr. Krum- ducea drept la u n ghiu sat drept In bacher, Gesch. d. byzant. Litt. p. 127), unghiu. pe cars Irma Nicefor le-a utilisat in Calauziti 'Ana aci, n mai facem un acOsta privinta cu mai multa exacti- pas Inainte. tate, dupa cum se 'mese a recunOsce La Ammian Marcellin (XXXI, 3) se tog, incepend dela Schafarik (Slow. afla un pretios pasagiti despre prega- stard. p. 573 nota 52) pina Ia Jirgek tirile regelui Athanaric contra Hunilor, (Gesch. p. d. Bulg. 129). Ore ce ne earl11batusera deja o data in Galitia Spun Nicefori Teofan ? Cam pe la actuala pe malul Nistrului nu departe anul 660 principele bulgar Asparuch, de Carpati, trecuti pe neaSteptate prin- despartindu-se de cei-lalti frati ai sei din tr' un vad al acestui fluvill, destul de regiunea Volgel si a Donului, a venit miG pe acolo. Scapat in muntii apoi so. se as* la Dimare intre Nistrugi pogorindu-se spre Dunare, Athanaric Intre Prut, in Vra numita de locuitori concepuse atuncl un plan maret :a c''Oyx2og, On glu : sat erOnaoc), adeca radica un zid Malt careso,un6sca din punct Th punct cuvintul paleo- Prutul (Gerasus=la Ptolemeti Hierasus)

2807 2.BAC 2808

cu Dunarea si din dosul earuia dinsul suit ca teribili prin multime, prin sta- sa se pita apöra contra navalirii dela ture uriasei prin vitejiä. In rösboia nord a Hunilor. Ian textul: a super- Bastarnii erat calaretii pedestri tot- ciliisGerasi flurninis adusque Dann- o-data. Cuibullor,din care ei se re- bium, Taifalorum terras praestringens, versat din cand in andiunde se muros altius erigebat: hac lorica dili- intorceat 6rasi, era la gurele Dunarii gentia celeri consummata, in tuto lo- intóra dintre Prut si Nistru. Strabone candam securitatem suam existimans (lib. VII, c.1, 1 ;c. III, 17 ; etc.) Vice et salutem. Dumque efficax opera sus- lamurit ca ei se invecinat cu Tyrigetii, citatur, Hunni passibus eum citis ur- cari ocupaii regiunea la resarit de Nis- gebant..." In adevör, Hunil fiind graz- tru, si ca, o parte dinteinsii stapaniat nici numal caläri, se zapaciat de'naint ea gurile Dunarii cu insula Pence, din unul zid ; dar zidul lui Athanaric, chiar causa carilao ramura de Bastarni sa fi fost destul timp pentru a'l rea- purta numele de Peucini. Istoricil ger- lisa, totusi remanea nefolositor, pe, cat mani, cu Grimm (Gesch. ci. deutschen timp Hunii din Galitia puteat sä stra- Spr. 458) in frunte, sint plecati a crede ban, la Dunare prin Basarabiai sa ca Bastarnil eraii Germani. Niebuhr insa tréca de acolo in refugiul lui Athanaric (Kleine Schr. I, 386) admite posibili- prin vre-unul dinvadurile Prutului. tatea ca el sä fi fost Celti germanisati:

Resultä dara ca din partea Basarabiei ))wenn man nicht die Maglichkeit gel- Athanaric se credea asigurat,si nu ten lassen masste, dass ein gallisches putea sa fie asigurat dug, n'ar fi exi- Volk, ohne seinen Namen zu verlieren, stat deja de pe atuncl Cheile Belcului bis zum Tausch der Sprache mit Dent- cele dela Nistru pia, la Prut,astfel schen batte gemischt werden konnen"; a el nu intreprinsese alt ce-va cleat si acOsta ni se pare a fi parerea cea mai anume a prelungi linia acelei fortifica- apropiata de realitate. In adevèr, scri- tiuni dela Prut pina la Dunare. Se itoril eel* mai vechi, Polybifl, Plutarc, pate chlar Vice ca opera lui Athanaric Tit-Livid gialtii, ni-I arata caCelti ; era sa. fie o simpla imitatiune a zida- ba Tit-Liviii (XL, 57) Vice anume ca riel din Basarabia, cad asemenea con- el aveaa acelasi limba si aceleasl mo- structiuni erail cu totul straine Ger- ravuri cu Scordiscil", al carora celtism manilor, cai Slavilor. este recunoscut de catra toti : Facile Astfel dara pe la anul 370 aceste Bastarnis Scordiscos iter daturos, nec Chel eraa deja infiinta, ine vine enim aut lingua aut moribus aequales rindul de a ne intreba: inainte de acea abhorrere". Numai scriitoril posteriori data, atat de departata, eine (ire aa ni-I presinta ca Germani, caci in epoca putut sa fie constructoril lor ? gotica, fara indoela, ei s'aai fusionat Dintre poptirele, cari in anticitate ati pe deplin cu Germanii, parasind tot-o- ocupat mai mult sail mai putin Basa- data gurile Dunäril. Pe noi insa ne rabia sudica, cel mai remarcabili cel preocupa aci intr'un mod exclusiv pri- mai caracteristic aii fost Bastarnii. Cu mil doi secoll inainte de Crist, atunci doT secoll inainte de Cristel apar in cand Bastarnil locuiat in Basarabia de istoria ca aliati aI regelui macedonén jos si cand o importantisima inscripti- Persea contra Romanilor, pe cand de- une pontica dela Olbia in apropiare de spre Germani nu se sciea Inca nimica. Crim, o inscripVune tocmal de pe la Polybit,Plutarc, Appian si altii ii de- anul 218 inainte de Crist, II numesce

2809 I.BACA 2810 ferte limpede Celti:«FaXchca», dupll gurele Dunariii Marea-negra, iar din cum e silit a marturisi insusi Zeuss partea a patra aperata de o zidaria (Die Deutschen p. 61): Galater, unter gigantica, din care dupA o durata de denen man nur die nahen Bastarnen done mil de ani secolul viitor nu va verstehen kann." Pe atunci, repet Inca mai gasi nici o urma : o data, Bastarnii locuiat deja la gurele Dunaril, de unde faceat invasiuni spre nec locus ubi fuit Troja... resarit pina la Crim. Inscriptiunea de mai sus ne spune cSciiIi toti lo- Despre Basarabia, cele mai noue scri- cuitorii de pe 'mpregiur nu se temeaa eri, remarcabile prin numerul paginelor, de nemine ca de acesti Celti. Intariti sint done :o Istoria a Basarabiel" la sud prin stapanirea insulei Pence, rusesce de d. Alexie Nacu in 2 tomuri, nu cum-va Bastarnii vor fi lost aceia si un mare studiaoficial asupra Ba- sarabiei, negresit tot rusesce, de ves- earl atcautat a se intari la nord prin Cheile Bdcului? Din partea lor ar fi titul spion Batiu§kov. In ambele avut un sens chiar acea prelungire a nici o vorba despre CheileBdcului. Batiukov ca Batialiov,, caci lui cel Cheilor Bdcului pina. la Crim, despre putin i se aplica varba lui Montesquieu care vorbesce Cantemiri pe care noi am lasat'o afara din desbatere in stu- (Esprit d. lois XIV, 2): II faut Ocorcher diul de fata. SA nu ultam apoi cä toc- un Moscovite pour lui donner du sen- timent" ; dar 121. Nacu, ca Roman, mai mai Celtii nu Slava', nici Germanil aiX fost in vechime claditori speciali ai bine ar fi facut sa studieze anticitatile monumentelor de para. bruta: corm- Moldovei de peste Prut, decat sa ne spuna (I,13) ea,: Prin unire cu Rusia lechi", peulvani", menhiri", barow'i", galgali" etc., si sa ne aducem a-minte, Basarabia intra in cercul culturei eu- ropeene",i apoi mai departe ca : sub fata cu destructiunea actuala a C h e- i 1 o r Bdcului, ceea ce spune Boucher umbra autocratilor protectori, perfec- tionandu-se in regiunea cugetarii si a de Perthes (Antiquites celtiques, I, 506) spiritului, Basarabia inainteza cu pasi despre destructiunea petreielor celtice repecli pe calea civilisatiunii".Apoi dinOccident :Allant un jour pour revoir des monuments que j'avais ad- de! Italiano tedescato è un diabolo incarnato". mires quelques mois auparavant, je les ai cherches en vain ;ils avaient dis- v. Budjac Cetate. ChiOnda. paru. La sappe,la mine et la civili- Gorgan. Gradi0e. Jidov.Movild. sation avaient fait en trois jours ce que Vani. Troian. le temps et la barbarie n'aVaient pu 3.Bac. v. Bdca. Bdcdesc. faire en trente siecles." Balddbdc. Deci singura conclusiune la care ne este permis pina acum a ajunge prin- 1. Baca, adv.; a la culbute, la tete tr'o cercetare sciintifica metodica, este la premiere. A d a bdca, a fac e bdca ca originea Cheilor Bdcului, ante- = a We busta cu capul in jos. riera erei crestine, se datoreza natio- S. F. Marian, Nascerea la Romani nalitatiiceleicelticea Bastarnilor : p. 340 : Daca un copil se apropia de dinii Oat fost format din Basarabia vre-un obiect de care ar puté sa se sudica o formidabila cetate, incongiu- impedece isa pice,salt vrea sa se rata din trei parti de Prut, Nistru, sme intr'un loc de undo lesne ar pute

2811 1.BXCAN 2812 sacacla §i sä se sdruncineze, atunci Bacal. v. 1.Bdcan. Romance le din Bucovina, facéndu'l a- tent casa,se feresca, spun :bdca ! Bacalá. v. 1Bdca. fericl'ida bdca! nu tesui a acu§i ii da bdcal..." 1. Bäcan s. bacà1 (pl. bdcani, M- Alexandri, Chirita inIa§i,actIII, eal*s.m. ;épicier.Negutitor in sp. I: Carnacsi ! ca era sä fad. bdcal..." marunt de feluri de obiecte pentru Bdca este compus din amplificativul hrana, orez, undelemn, mezele etc." a ca in h o p a, t u p a,etc.§idin (Costinescu). Cuvintul ne vine prin Turd elementul interjectional b a c, prin care, din arabul bakk1 marchand de lO- ca §i prin varianturile salevocalice gumes et d'autres comestibles" (a,inënu, b o ci b u c, se exprima o lovire sgo- Elem. turn. 11) ; prin urmare, forma cea motOsa, buna-óra la Corbea, Psaltirea originala s'a con servat la Moldoveni in circa 1700 (Igss. in Acad. Rom.) ps. Meal, rostit mai adesea bacal, pe cand IX : Muntenil §i Ardelenii aft romanisat'o in bacon, ca icand ea ar aye su- OchiT luT la cel säracii fixul a n, ca in lipscan". Cauta, sá 'T dea in cap bacil(cht0... Constantin Brancovenu, Condica Vis- tieriei 1693, ed. Aricescu p. 175 : unt 0 forma lungita bacal A, cu o nuce ati dat bdcanii, care s'ail trimis la anta de sens, se aude in Moldova : B a- Darstor la Capi-chehaiaoa Hanului..." cala= belea pe cap, de care nu te A. Pann, Povestea vorbei, II, 8 : mai poti discotorosi :cade ba cal a, pkici bac al a= cade necaz pe capul Ti indrOpt6, pe ferOsträ, dandu'l in mama un omului" (ecl6tOrea 1893 p. 126). ban, Bdca ne apare in balada munten6sca picOndu'l: na, tine asta si mergI colea la bdcan Burulënu" ca nume personal al until s6.-t1 dea mezelicurl, painei o carafá de vestit bandit, dqman siucigasal acestui boier (v. Burilen): C. Negruzzi, Scrisórea XXV : am Baca ridOnd IT dicea: sa'l daft calfa la vr'un lipscan sail la Burulene dumnaa, Nu mal tecani cu pupa! vr'un bacal,sa 'nvete negutitoria..." Vecli cA. 6rba s'a udat Delavrancea, Trubadurul p. 62 : fur- 91vieta ti s'a scurtat. nicele string, economisesc ca Vicuna', Iarã Bdca ce'mTMein? bob cu bob, firimitura cu firimitura..." liana 'n cisma aml bAga, Negotul de bdcan a fost tot-d'a-una Un pisto1as c6;m1 scotea. Un pistola§ ruginit privit ca mai lucrativ§i. mai sigur De cincl lunT neslobodit. decal altefeluri de negot. De aceea, Cum a tras, foc a luat, dupa Asedamintul rnoldovenesc al lui Pe BurulOn l'a puscat... Grigorie-voda Ghica din 1776 (ed. Ras- (Vulpian, Texte p. 38) can p. 14), in Ia§1 starostele de W- adi," plata poclon anual Agiel cate v. Bdcdesc. Boc! Buc ! 30 lei, mai mult cu 10 lei dent toti cei-l'altistarosti. 2. Baca, s.m.; n.pr.pers. v. Cuvintul, de§i turcesc, salt mai bine 1. Bdca. arabese, totu0 a fost introdus la nol

2813 2.BACAIT 2814 prin Greci, carl se par afifost cel cu a carui apa fern se rosesc ouole intai Mcani in Romania. etc." Intr'un act rnoldovenesc din 1669, Despre originea cuvintului, scris in Iai, sint mentionati: Dros6 v. 2.Bacan. ce am fost staroste de blanari,i Petco bdcalul §i Gheorghie But beical...",apoi 3136cAri. ambii b&calisintiscalitigrecesce : v.1. Bdc. Tom; Maovnig gureriipsag flenpsog Bacani. p, axcan;tcceqrneac...» (Arch. ist. I, p. 136). Bacäèsc (beicdit, Mcdire), vb.; tinter. Rican iGrec ajunsesera la noi A produce un resunet prelungiti mo- intr'un timp a fi cai sinonimi. noton, dar puternic. Frasa citata de C. Negruzzi, Muza dela Burdujeni, d. Dame: Mcdie inima" nu este co- sc. 10 : recta, caci la inima i la ciasornic, al carora resunet nu este nici prelungit, 000,cuconitA, pacatu mare! nici puternic,ci numai monoton, se Eu v6d ca Gr e cul aista are aplica verbul t ac aes c. Beicdesc deriva Lucrur'l plAcute, bune bucate, Tot cam sarate si chipArate; din elementul onomatopoetic b a c, de Sal cá stomacul m1-ar fi tot plin unde si locutiiunea adverbiala bc a. Dacã bacalul mt-ar fistApan... Biblia §ierban-voda, 1688, Paul. ad Corinth. I, XIII, 1: Laurian-Massim: B acanesa=--10 De voiugrai Si linguis ho- care tine o b ca n i a; 2° muierea unui cu limbile came- minum loquor et Mean". nilorü si cu ale angelorum, car-- v .Bdcdnid. ingerilort,i dra- tatem autem non goste nu mil, habearn,factus 2. BacAn, S. m.; t. de Comm.: cou- cutu-m'amara- sum velut aes so leur rouge extraite du bois de Bresil. ma rasunandt au nans, aut cymba- Bdcan, lemn bun de vapsea rosia, i tampana bcie - lum tinniens..." in specie rosul cu care muierile iI di- inctd ." regirosesc fata" (Laurian-Massim). in contextul grecesccacrAdov. I. CrOnga,Scrieri I,112 : lam se v. Bdca. Tdcliesc. trezesce la spatele lui cu jupan Strul din Tirgul Nemtului, negustor de bdcan, Bacaêld (plur. betcdeli), s. f.; o b a inuri, ghilela, suliminela, bola, de per..." caire care nu se mai ispravesce sati Delavrancea, Parazitil p. 161: care se uresce. Are un sens mai fre- Ce prostii Oue rosii? Nu e mar quentativ dent snbstantivul bäciJ t, bine sa le mancam prOspete? Oue rosii, care este si el mai frequentativ dent oue tinute. bacaire. SA rosim putintele. v. Bdcdesc. Dac .rosim putine, ardem focul degiaba, cumperam d'a surda beicantd. BAcalre (plur.beiceari). v . Bdcd- Cheltuéla zadarnica...." esc. Bdcdéld. Ibid. p. 152: Vardisti nationall cu 1.Bdcait. v . Bdcdesc. e6de de cocos muiate in bdcan..." Costinescu: Bdcan, un lemn rosu 2.Bäcáit. v. Baccield.

2815 BACANIA 2816

Bácalde. v. 'Bk. Boconci sint nesce scarpi d'asupra cu pelei talpa de lemn"(S. Liuba, 936c6116. v. Bacdnid. Banat, c. Mai:1Jan).

77Papucii marl se numesc bocdnci" 2.13AcAllA.v. Facet' lid. (I. Andriescu, IaT, c. Hermezia). Radulescu-Niger, Rustice III p. 33 : Bacânca s. bocanca s. bocOrica Uite'l pe Costandin gut §i mandril, (plur. bcicámc, bodinci, boconci), s. f. ;t. cu cidrecl albi strinsi pe picior, cu bo- rust. :sandale, chaussure trèsordi - cdnci, noul cu talpile grOseibatute naire. Numele acestei incaltaminti fOrte 'n tinte..." primitive vine, cai lucrul insusi, dela In batae de joc, RomaniT numlat Unguri : maghiarul bak an cs saü b o bocancari pe catanele austriace. kancs (Cihac), de unde si forma ro- Dolna din Moldova : manesca plurala bccánci bocdnci sail boconci, dupa care s'a format deja in Nunil-e cludA de Muscali, urma pe cale analogica substantivul Niel de Nerntil bocanearl, bdcdncd,bocdncd,boconcei.Serbil aü Cat nil-e cluda de ciocoT, luati el dela Unguri SAKAI-14d sou- Ca te lad" la nevol... lierAcordons, sandale" (Pavlovitch). (Alex., P009. pop. 2. 246). Act dela Gaspar-voda Gratiani din 1620 (Cond. Mss. Asaki in Arch. Stat. v. 1.Ungur. din Buc. t. 1 P. 225): piset gospod- stvo-mi slugam nasim parcalabe ot Bsdcanésà. v. 1.Bcican.--esd. targul Romanului i soltuz i pargare ot tarn, déca vet ye& cart6 domnii-mêle, 11.Bacárièsc (bdccinit, bdcdnire), vb., Tara voi sa avet a lasa in pace sa- teindre en rouge avec du bois de Br6sil. tul Tarn46nii ce Taste a sfintei ma- Laurian-Massim: a s ebaccini = a se nastiri a Galatei de podvoadeside drege cu rosu,a'slda rosu pe fat6, cal de olac si de toate angariile se qice de muTeri". A bdceini ouel e. gloaba ce sa vor face, ca sa,aiba a'i v. 2.Bdcan. judecarO rugAtorii nostri calugarii dela sfanta manastire, sa le fie de bd- 2.Bacáriêsc, -éscA, adj. ;d'Opicier, cdnci (siociinqm) ide imbrAc6- appartenant a tin 6picier. Lucrul Mc mint e,Tar cu targuli cu tinutul nesc. SocotOla bdcdnéscd. Se 'Jim insa nimic sa nu'i traget, numai sa'spffi- mai obichnuit: d e Wan, de bacanésa. tèsccisla..." v. 1-Bdcan. Acelasi ordin este repetat de Anto- nie-voda Rusat la 1675 : sa le fie de Bacaniä s. báchliä (plur.bdcanii, bocdnci (sontHm-) §i de imbracaminte..." bacedii), s.f.;epicerie, droguerie. Cu- Cantec catanesc din Ardèl : vintul are trei acceptiuni: 1°. pravalia Dusu-m'aii la m'agazinä, unde se vind coloniale ;2°. tot ce se Deterä'rn1 §1 pu§ca 'nmink pune in bucate spre a le face gustOse nädragl vin41 frumo§1; si mai ales intepatdre la lituba" (Lau- Abia '1 port de peteco§l, rian-Massim); 3°. profesiunea de b A - 5iboconci frurnosI pm-tag Ce-ail remas de cela-laltl... C a n. (Tribuna din Sibiiu 1836 p. 1086). 1°. Bacdnid ca pravaliri.

2817 BACLA 2818

Caragea, Leginire 1818 p.26:Cla- 3°.Bacdnici----profesiunea de ba c a n. casul sa nu poata sa deschiz a. bacdnie Enachi Cogalnic6nu, Letop. III,284 : pe mo0e de nu sa va tocmi cu sta.- panul..." Ca bolerul de divan A. Pann, Povestea vorbei, I,61: A s'aglunga baccevan Si sã strige pe Socac, . un mare ulcIorluand yanzand tot prajii spanac; Si pe gura un burete inlauntru lul bagand, Acdsta de nu le vine Se (luso la baccinie cu dinsul numal decat Si vor sa tradsa bine, Si poruncescesablumple cc unt-de-lemn pin6, Apuce-s' de bacälie, 'n gat; Ca71 mal mare bolerie... Dupã ce'l umple bc an ul, el atund cu gralu scarlet ii intrOba ca spule: cum il vinde? cu Prin Romani, bdcdnid a trecut si la ce pret,?... Unguri : bakony ás cu acela0 sens (I. Szinnyei in Ungaria din Cluj,1893 Jocul de-a gasca" in Bucovina : p. 286). v.1.Bdcan.--id. Ca facearn 12 aldmae Si le dam la beicalie... BacaniOrd (plur. beiccinióre), (Marian, Inmorm. 218). s. f.; petiteepicerie.Deminutiv din b 20. Bdcdnid= marfA ce se vinde de cani L. un bacan. Opisul veniturilor manästiresci din Balada Chiva": 1827 (Doc. Rom. II No. 2 p. 30 11, in Arch. Stat. din Buc.): arenda unei La BrAila 'n vale bdcdnioare180taleri", pe cand b ca- Sdpte bolozale n i a cea mare" era arendata cu900. Si §Opte sandale V. Bacania. Descarc la zambóle Sencarc la stambOle, Descarc bäcáli Bacaia. 1 *i'ncarc dimerlil v. Bacdii. Tot de grail marunt BacAuan. Si de arnaut... Bace. v. 1.Bdc. Ion Ghica, ScrisOrea Cand era la cate un ziafet, isf sufleca manecile Bácêni 1 0 Tat a. cum frigea mielul: Ii injunghia, . v. 1.Bdc. Ii spinteca, ii scotea pantecele, Ii cosia Bacesci la loc §i'l acoperia cu pelea, dupa aceea 11 baga intr'o grOpa plina de jaratec Bacra. (sans pluriel),s.f.;t.pacu curpeni de vit6, selbatecn, unde '1 stor.:endroit de la bergerie oiide- lasa pina cand pocnia ca un tun ;a- meurent les bergers et oil l'on fabrique tunci Ii scotea, ii invalia intr'o panqa le fromage. B a ciul find celmaimare §i'l ungea cu un fel de salta inventata dintre ciobani§iprincipalal sarcina de dinsul, facuta, cu yin amestecat cu find facerea branclei, de ad bdcid se usturoiu pisat§icu bdcdnii, cu lämae chiama partea stand undese face §icu sare..." branclai unde §ed ciobanil.

2819 BACIOC 2820

Colibg in care locuesc clobanil §i Fratila", Plesnila", Bu§i14", Vin- unde se fabrica branch se clice beicid" MIA",Zoril0, Murgila, Serila", (Mehedinti, c.Isverna, preut R. Po- Flaman4ila" etc.Beicild 'Ate sa fie pescu). o amplificatiune din numele personal Dela Romftni cuvintul a trecut nu B A c, mal curAnd insa din B a el u. numai la Serbi: bania=locus et In tera Fagara§ulul se OA trel fa- casa mulgendis aestate ovibus" (Kara- mililromaneboieresci purtAnd fie-care (ILO, dar Inca §i in dialectul bulgar oc- numele ereditarBdcild:una in satul cidental b a iia (natatra), cu accentul Ludi§or §i douö in Ucea-de-jos (N. Den- pe i, se chiama totalitatea sarcinelor su§ianu, Monum. p.ist. Fagan pag. de ingrijire a unei turme dedi,Tar 152-3). La 1630 traia acolo boerul verbulbaCvam (EatIKAM) baciuesc" Oprea Bcila (ibid. 00 ;cfr.Pu§cariu, = a lua din lapte §i. din altele partea Familiele nobile romftne p. 177). ce se cuvine dupa datina celui insar- v. 2Baciu.-1.Beic. cinat cu ingrijirea turmei (Marinov in GsophiliK t. X p. 021). 1-136ciôc. v. Bdciulid. Este de observat ca in acel dialect bulgar exista o multime de elemente lexice curat romanescl de origine la- Báci6c (plur. Beidocesci), s. m. ;n. tin6, dintre carl vom aduce aci urma- pr. pers.: illustre famille noble moldave, tOrele trei,luAndu-le nurnai din lite- depuis longtemps Oteinte. Némul Bd- rele a §i b: ciocescilor apare in istoria Moldovei sub a r a nlia (Apamiia) o mare caldare" Ion-vodA cel Cumplit, in timpul cArdia (Marinov, op.cit. p.218) = rornanul unul dinei cumpërase o mo§ia, pe aramia grand chaudron en cuivre" care I-a intarit-o apoi la 1585 Domnul din lat. aeramen =ital. rame =portug. Petru celchiop, cAnd acel Beicioc era arame etc. parcalab de Ho tin. SA se observe a, v. 'Ardmid (p. 1468). dupa vechea ierarchia boieréscadin Moldova, parcalabul de Hotin ocupa b unica (stiimica) o burana de léc, locul immediat dupa eel doI mari-vor- pe care babele o intrebuintéza §i pen- nici §i inainte de hatman (Letop. I p. tru fermece" (Marinov, op. cit. p. 228) 104). Ba chiar un fost mare-vornic putea =romAnul bunica grand-mOre, vieille sa fie numit parcalab de Hotin, atAt femme", deminutiv femeiesc din bun" de irnportanta era acOsta functiune. Th = lat. bonus". adevër, acelasi BdcIoc fusese deja mare v. Bunicci. vornic al Wei de jos sub voda Iancu buci mi § (s8tumultu), planta Conium Sasul intre 1580-81 (3ainiciatOAOCCK. maculatum" (Marinov, op. cit. p. 229) 06g. IICT. t. IV p. 313). =romAnul b uci m i §, numele aceleIa§I Crisovulceldin1585e publicat plante, din bucium", forma labialisata numaI inteo traducere din slavonesce din organicul bucin"=lat. bucinum". (Codrescu, Uricariul t.II p. 254), in v. Buciumi§. Bdciuesc. care numele e scris Bucioc in loc de Bcicioc. Tot a§a la Miron Costin ne in Bacilá, s. m., n. pr. pers. Unul din timpina éra0 Bucioc, adeca cu vocala interesanta lista de numi proprie, per- illabialisata in u prin acomodatiune sonale sail mitice, cu sufixul -ila, ca cu b. Forma cea corecta insa, singura

2821 BACIOC 2822 care se aflA in crisOve originalei 'n a fost vestitul mare - vornic Costea iscAlituri, este Ricibc: Blom Beicioc. Act moldovenesc din 1619 (Arch. La 1603, sub voda Ieremia Movila, ist. I, 2 P. 6): Coste Beicioc vel dvor- el avea boeria de clucer (Bair.N.06m. nic dolnei zemli..." si tot asa in iscA- IV, 343). liturA: Beicioc dvornic". Pe la 1617 Bacioc comanda 2000 cA- Tot forma Beicioc se recunesce in 1Areti in serviciul pretendentului Ale- transcriptiunea polona Bycz e k la So- xandru MovilA, pe care insA n'a zabovit bieski si in transcriptiunea francesA a'l parAsi, trecénd cu Ostea cu tot la Bich o la Joppecourt, pe cari le vom Radu-vodA Mihnea, numit domn al Mol- vede mai la vale. dovei :se retira clandestinement et Etimologia acestui nume póte sA fie desbaucha bien deux mille chevaux qui una din patru : le suivirent", 4ice contirnporanul Jop- a) polonul byczek (rusesce 6ratiern pecourt (Papiii, Tesaur t. 2 p. 66); apoi =-661.10.,bohemesce bSreek) taurillon" peste putin le traistre Bicho" a taiat §iscarabaens typhoeus", In care cas Movilescilor intre Cotnar Si Botosani originea Bdciocescilor ar fipolonA, de drumul de retragere in Polonia,i ast- vreme ce cuvintul ca vorba comunA fel a fost principala causa a cAderil lor n'a trecut la Romani; in mana Turcilor (ibid. p. 73). b) deminutivul b A cio c din b a GI u Domnia lui Gaspar-vodA Gratiani ga- maitre-berger", in antitesa cu augmen- sesce pe Beicioc mare-vornic al t6rei tativul b A cloi u; de jos. c) un deminutiv din numele personal Miron Costin, Letop. I, 237-8, po- teranesc Bac e, deminutiv el-insusi din vestind aliantalui Gaspar voda cu numele personal terAnesc B a c. Polonii contra Turcilor : Nu putea d) vechinl cuvint b a cio cma- de tot slobod st, hiein gandul set clue. de boleri, carii socotind cea de apol v.LBc1oiu. 1.Bdc. Bdce. Bei- sA nu vie vre o peire terii ,nu '1 pristania boierii, dintre care mai cap Prima ipotesA trebui inlAturata, de era terii pre attince Budioc Vornicul vreme ce nu este probabil ca Petru tern' de jos ;Vasilie VodA era Vister- cel Schiop sä fi incredintat unui Polon, nic mare la acea domnie. Ce in multe fie c.hiar numal de origine, tocmai ce- feliuri se ispitia sa omoare o sema de tatea Hotinului, vechiul. bulevardal boieri, ca sA hie singur slobod in fap- Moldovei contra Poloniei. tele sale. Ce asa aevea nu se cuteza A doua ipotesA este slabA prin lipsa sal omoare pentru tett., cA era Bucioc in grain a deminutivului b A ci o c din la Ora ales din toti, era lui Vasilie- b a ci u, din care se face numai demi- Voda I-at dat pricina ca nu da, soma nutivul bcf uc de o samA de bani a Visteriei, mAcar A treia ipotesa nu este mai tare, a era hin de cununie, Pat bagat in cad nici deminutivul B aci o c din nu- temnitA il'at pus si la muna, er mele personal B a c nu e dovedit. pre Bucioc at socotit sa '1 otravesca. Remane dart, numal ipotesa a patra, intr'o zi oprindu'l la masa, si-at contra cariia nu se radial, nicl o obiec- scornit vole burial inchinAnd la Bucioc tiune. cu veselie, at pus de 1-at dat otravA. Fiiul pArcalabului de Hotin Bdcioc In locWagsirntit Bucioc otravit,ei

2823 BACIOC 2821 s'at Sisculat dela mash si s'at dus la vietai Dómna luI Vasilie-voda cea gazda, avand erbi impotriva otthvii de'ntai, fata lui Bucioc. Dupa moartea date dela un Doftor prietin (v. Doftor), Doamnei alltrimis Vasilie-Voda pre a astepta el una ca aceea dela Gas- Catargiul intdra Cerchezësca si de par-voda. Indata cat aü luat erbi, aü acoloI-atadus Doamnä pre fata muff siinceput a varsare otrava cu mare Marzac de al lor..." cumpan b. de vi6ta. A lioua zi s'aaM- Din acea casatoria cu fata lul Bd- cut rasboliti Gaspar-voda, (land vina cioc", anume Tudosca, fusese primul stolnicilor cati facut bucatele cotlite. ffla al luf Vasilie Lupul, Ioan, pe care Vazand grip, de viéta Bucioc Vornicul, vroise cu orl-ce pret sa 'I fad, Down numaicellcauta a pristanire atm sfa- in Muntenia in locul lui Matdu Ba- tul lui Gaspar-voda ce avea asezat cu samba. Lent..." D. V. A. Urechia, intr'o notita despre Se inselä cronicarul, cand credect Biserica din cetatea Nerntu" (Anal. Bdcioc s'a facut polonofil numai de Acad. seria II t. 11 p. 115, 137), asi- gróza lui Gaspar-voda. El fusese de guth cvornicul Bacioc tinuse intr'o de-mult inteles cu Polonii, precum o a doua casätoria pe o femee din n6- constata contimporanul Iacob Sobieski mul Cantacuzin ".D.I.Tanovicenu (Comment. Chotinensis belli, Dantisci (Archiva din Ias1 1892 p. 14 sqq.) arata 1636 p. 33): cum Byczek, nobili Mol- imposibilitatea acestei casatoril si sus- davo, Regias partes jam pridem tine pe base documentale cum-ca acea secuto ..." Chiar atunci cand tra- nevasth a doua a lui Bcicioc era Can- dase pe Alexandru Movila, Beicioc nu dachia" flea lui Petrascu mare logo- combatea de loc pe Poloni,ci numaT fot din 1610" si ca ea avusese doue co teria Movilescilor. fete :Alexandra casatorita cu vistie- Miron Costin,I, 241, vorbind apol rul Málaiusi Catrina maritata dupa despre peirea lui Gaspar-voda, Vice : vistierul Iordache Cantacuzino. Gres6la Tara bietul Buctoc Vornicul in Bra- d-lui Tanovic6nu ni se pare a fi numai niste aü cazut la un hin al set anume cape marele logof6t Petrascuil face Toader BranisterIul, unde lacuia acel din nómul boieresc §olda n. Toader, singur nemerit den thsipa fait, v. &clan. slugi pre länga sine, precum vremea Dupa tragica mOrte a vornicului Bet- acela in rnsipa ostil asa aduce, si cu doe, averea Jul a fost confiscata. multa rugamintei giuruita catth hi- Crisov dela Alexandru-voda Dias din nu-seü slatoplosit in vicléna MgAdu- 1621 (Arch. ist. I, 112) : inta luT. lath a doua zi Vag legat hi- ... (imp*mini ...patru Pala nu-sea si Fat dus legat la Schindir- 3A RHHF'p1, TO de viia in délul Pasa. 0! WI bata Dumnezeil hin ca S rop dilxHAPSA MandruluI iin acela! §i dacaPatdus la Schindir-Pasa, u S 1acAK8 8ROT- délul Laslaului la indatall apucat de rail intapat pe nap-k,tITO TIH 11H- Cotnar, care viia Bucioc saracul, cela ce pururea sfatuia uorpaAiwkini Ko- fusese a vornicu- pre Gaspar-voda spre bine, si de mare rregi &Xi-10K lui Costea Bdcioc, nevoie cautata'lpristanire la sfa- AgorimiKH Harn- confiscata impre- tul lui Gaspar-voda..." 6/111 wr huroH Kk- unA cu alte averi In fine, tot la Miron Costin, I, 282 : CH HHWHK WTHHHH ale lui pentru tra- inteacestq an (1637)V-ail sfarsit fro 3Atvpuppeti, dare, sculandu-se

2825 13XCIUESC 2826

Bri 4TO WHCit el cu Gaspar-vo- Coste Bdcioc s'a re'mprospötat prin nuunap KOEKOM dd. contra Turd- o drama a d-lui V. A. Urechia. 1183AKHaddIr1C Hit lor iuciynd v. Bolen riptsa Amor TO- multi Turdin KH norkKoark S Iasi, *far dupd a- Báciôiu (sans pluriel), s. m.; t. pas- Licor, H HOTOM ceia a fost prins tor. :maitre-berger, propriétaire de la HOHMAHO Er0 H Hit sipus In WA laiterie. Augmentativ din b a Gin prin HAA HSEHT gliCT S de cdtrd Schin- sufixul -o I u = -o nI u, in opositiune cu GKHHAEp !Milt... der-pasa... deminutivul bAciucd (Laurian-Mas- Urcandu-se pe tronul Moldovei Va- sim). In Banat se rostesce beidoniu, cu sile Lupul, ginere al vornicului Bdcloc, n nemuiat. acea avere cata sfi fost restituitd Stdpanului peste cei-lalti ciobani, familiel, cdci sub urmasii acestul prin- carele Tea dela oi, adecd stringe si in- cipe un Bdcioc, probabil fiiu al vorni- chègd laptele, ii qic betdoniu" (I. Born- cului, figurëzd intre boieriicei marl. Wild, Banat, c. Teregova). Intr'un zapis din 1662 (Cond. Mss. Primul intre pdcurari se numesce a mänästirii Bärnova, in Arch. Stat. Mat ; cei ce mulg mulgasi ;cei ce din Buc. F. 51 b) el iscalesce : Miron mind oilela muls strungasi. ;pro- Beicloc vel stolnic". prietarul laptelui se chiamd beidoniu" Miron Costin, Letop. I, 331 : Se rd.. (M. Dragalina, Banat, c. Borlova). dicase preacele vremi un tälhariu 0 localitatedin Muscel se chiamd anume Detinca, carele aeve imbla Ida Beiciotu. siëld in tinutul Hotinului si a Cern- v. 1Baciu. utilori poroncia satelor. Deci all ti- mes Stefan-von, [Gheorghie] pre Bu- BáciOcgt. v. Beidulieg. doc Stolnicul cu o sëmd de slujitori, si Pat spart,si toti. oamenii i.all ri- Baclôniu. v. Beidoiu. sipit ..." Tot ca ostas, Miron BAcioc ne apare 13teli5ca.v. Beicioiu. sub domnia lui Ghica-vodd cel bdtrân in lupta acestuia contra lui Constantin Basaraba Carnul pe apa Jijia. 1.2.136cIu'esc (bciciuit, beiduire) vb. ; Miron Costin, I, 344: acolo multd oaste 1°. t. past.: avoir la surveillance d'une de a noastrd ati perit,i Mai multi de bergerie ou bien d'une ferme ;20. t. apd; at cazut ivii cati-va pre mäna famil. : venir souvent ou rester long- lui Constantin-von, si mai ales den bo- temps dans le memo lieu, hanter. ieri : Budoc, Buhus Slugerul cel mare Cu primul sens, belduesc insemrAzd: siGavrilita Costachi vel Jigniceriupre a face traa saa meseria de baci u. atunci, pre carii dacdI-atdus la Con- Dictionarul Mss. bantit6n circa 1670 stantin-von, indatdI-atboieritpi I-at (Col.1. Tr. 1883 p. 426) :Be'csuiesk slobozit fard de nice o pazd érd la bo- = villicor". ieriile lor..." Satira poporand din Bucovina Oia De atunci Bddocescii pare-ni-se Tiganului" : dispar din istorid. Po când beiciula In clilele nOstre memoria vornicului Dada §i storcea

2827 13ACSAIIJ 2828

Untul dintr'un cas, acea tulpina nu pOtefi decat latinul Ca§ul din urdas, Urdmul din unt... bacul um sail mai bine bacillum, care insemna bot, tolag" aprOpe si- (Marian, Satire p. 320). nonim cu mateuca, de unde vechiul Cu sensul al doilea, cuvintul se afla portuges m ass uca, francesul m as su e nu numai la Pontbriant, dupa cum si al nostru ma c Yu c a (KOrting, Ro- credea Laurian-Massim, dar §i 'n Vo- man. Wtb. 481). cabularul ferte important al lui Costi- Acésta etimologia se confirmai se nescu, care observa ca e un termen limpegesce tot-o-data pe deplin prin familiar : A beiciui= a sta, a se opri dialectologia romana de peste Carpati. des la o casA, la o familirt, la o perin Bihariagice MironPompilig sOna Ore-care". oci o c, boclOch insemn6za ma- Care sa fie Ore raportul eel logic in- ciuca (Cony. lit. 1887 p. 1005). tre ambele sensuri? In acest mod, dintr'o forma romana v. Bdcid. itesc. primitiva bacel=bacillum se for- masa de'ntaiu bacioc si baciOca prin analogia cu sinonimul macluca, '.2.13'acluire1 aiapoi numal dupa aceea s'a operat 1.2'Bdciuesc. formatiunea analogica ulteriOra:bcciu- 2.Baciuit I li=mäciu1iä. v. Mdciulid. Batiulla s. boclullä (plur.bdclulii, bociulii), s.f. ;t. de Botan.: partie ar- rondie d'une plante,soit bulbe, soit Bacovet. V. 2.Bdc. sommet. Sinonim cu maciuli A. In Bucovina :Bdciulid = capetina usturoiului ce cresce in 'Amine (S. F. BacsAiu S. bucsaiu, s. m.; 10 era- Marian). masse, trapu, gros et court, se dit sur- Doina din Ardel: tout des enfants" (Dame); 2°. sorte de polenta frite dans de la graisse de porc. Magheran de cel tufos In primul sens, Laurian -Massim : Dragutul nii-I mänios; Bucsaiu, mic, scurti gros ;cuvint, Magheran cu bodulic ! Dracul sci de-a luimanic), pre cat scim, necunoscut dincOce de C'a merge-astar& la bpi Carpati ;se aude insA§iin acesta Tasari gardul la nol... parte: buc§a sag boc§a, bocza, (Tribuna din Sibid, 1886 p.467,- .b og z A, aplicat la o femeia gresa, in- desata si marunta,.." Ca tot-d'a-una cand o vorba roma- Inlaturam ad din discuVune terme- nescA are un variant cu ba §i un altul nii bucsa §i bogza, doue cuvinte cu cu bo, primul este cel mai vechiu, iar totul deosebite, pe cari Laurian-Massim cela-laltse datoreza numai actiunii le amesteca cu bacsaiu ;§i inlaturam celei labialisatóre a lui b. Forma cea cu atat mai virtos pe bocza, o forma organica este daraMcDade", care nu existA nicairi §i care este chlar E invederat ca acest cuvint s'a nas- foneticesce irnposibilA, de vreme ce c cut dintr'o tulpina b a c-,sufixata inde 'naintea lui z nu 'Ate sa nu treca tr'un mod analogic cu sinonimul main g. ciua; iar prin urmare, dredem noi, v. Bog:et. Bucei.

2829 EXCSESC 2880

Bdcsdiu =indesat. Un bacsain tan.: 1°. Typha latifolia, massette d'eau; de fat a o fata scurtu i grósa ; 2°. Sparganium ratnosum, ruban d'eau. un bdcsaiu de baia t" (Th. Sperantia, Douë plante de genul Typhaceelor, pe cari Ie51,c. §ipote). poporul la nol, cai pe aiuri, obicinu- In sensul al doilea : esce ale confunda. Sinonimi: pap u r , In graiul din Bibaria :Bocsain-- busdugan, pOte ispetOza, care turta de malaiu copt, d'abia scOsa din apartine insa mai mult genului fOrte cuptor, rupta bucatele, earl se ung cu apropiat al juncaceelor (Dr. Brandza). grasime de pore" (M. Pompilit in Cony. Spaniolescei portugesesce typha lati- lit. 1887 p. 1005). folia" se chiama es p a dan a (Nemnich), Beicsaiu = marnaligar fripta in un- ceea-ce concOrda cu al nostru spet éz a. sOre ; se ctice : gagat" (R. Sirnu, Laurian-Massim: Bucseld, o specie Trans., c. Orlat). La Dame :Bocgalu de papura, numita si spe tz a, pro- (Trans.), galette de farine de mais, qui babil dupa latele sale foi ce semena se mange chaude avec du saindoux". Ore-cum cu spat a, precum numirea Ambele sensuri ale cuvintului revin de bdcsdn' 'Ate venl dela impregiurarea la un singur sens fundamental :i n- ca,aceste fol sint d es e"; iclicOnd desat, adeca mic, gras si tare tot-o- acOsta Laurian-Massim se refera la cele data, fiind de acelasi origine cu verbul ce spusesera despre b a c sa I u. bacsesc sat bucsesc, precumi cu v. Beicsaiu. Beicsesc. Busdugan. termenul botanic b csat sat b u c - Papurei. Ro g oz. Spetezd.... s a i, despre mei a se vedet mai la vale, Bacsélä s.bucsélfi (plur.bacseli, v. illegal. Beicsesc.Gdgeld.Bal- bucseli), s.f. ; tassement, presse,ser- meg . Mdmeiligd. rement, comblement. Beicselet insem- nOza o indesire prelungita, nu mo- Bacsaila s. bucsailà, s. m., enfant . mentana ca in b a csir e. dodu. Sinonim cu b csaiu si cu bc- sal o s, dar cu o nuanta, mai ironica, v. Bacsesc. .imbdcséld. datorita sufixului intensiv a. Se aflä inregistrat numal la Costinescu: B u c- Bacsesc s. bucs6sc(bacs it,bdc- s ire ;bucsi t, bucsire), vb.; mettre en- s a iu, Bucsdilet, copil indesat, grassi scurt". semble, bourrer, remplir jusqu'au bord, v. Bdcsdios. tasser, serrer, combler, In d e s. T i c- s es e. Se intrebuinteza cu acelasi sens Bacsaibs s. bucs'Ai6s, -Osa; adj.; compusul i mb a cses C. ramassé, trapu. Acelasi sens cu sub- Laurian-Massim : buesire sat bacsire, stantivulb a c sail' sat bu CS al u, cu intelesul de a indesa, si mai ales dar intrebuintandu-se ca adjectiv, de ea reflexiv : ae bdcsi = a se indesa, ex.: iata un baiat forte betcsdios"in a se lipii intra unul prin altul: mi loc de: b a c s al u de baiat". La d. s'a bacsit p6rul ;orclul e pré b acs i t Dame este numai forma: bucgedos. La sail im b acs it, compusul I mbacsir e Costinescu: bucsdios = indesat, scurt Si imbacs are fiind Inca si mai des sigras, se qice copiilor". usitat ca simplul Mcsire...." v. Bdcsaiu. Balada Corbea" : Dar sr" nu u1V, maica mea, Bgcsâil s. bucsAii, s. m. ;t. de Bo- 0 pernit6, de supt §ea,

2831 13ACSESC 2832

Niel pre lungá, turalul c. De altmintrelea formele cele Nici pre scurta, palatalisate n'aa aci nici o importanta Cusuta cu fete multe, BA cs it it cu petre scumpe, pentru etimologia, ci numai desbinarea ticloltarul de argint... vocalica intre beicsesc§i bucsesc, b a c- s a iui bucsai u, ceea ce presupune (G. D. T., Poes. pop. 521). cäexistã óre-candi o forma b acskti, de§i astacli se aude, pare-ni-se, numai Delavrancea, Trubadurul p. 20 :sl&- bucsail. bisem ca niste mO§te, de capul met Pe linga forma cea bucovinéna buc- nu remasese cleat pèrul vulvoiu, i m- osc sa mai adaugam o forma bana- bacs i t de praf..." téna: busit = plin, indesat" (S. Duba, Ibid. p. 166: Negru, uscatsi ars Banat,c.Mail:Ian), incare guturala, in obrajl, cu ochil marl ialbi, cu lu- dupa ce produsese palatalisarea sibi- léua stinsa si pleostita intr'o parte a lantei, a despärut apol ea-insa0. gurel, cAnd pipae arunca scrumul in In fine,chiar forma bdcsesc,putin sus, 0 '0 desvalesce, din buzele marl stropsita, se regasesce tocmai la Motii si din barba §imustätile carunte si din fundul Ardélului: a se begsi §i a imbkcsite de cenu§e, dintiilati si se imbegsi = a se inghioldi" (Frkneu- petrecuti pe din doua c'o larga strun- Candrea, Muntil apuseni p. 98), garéta..." Care este Ore vocalismul cel organic ? S'at bdcsit in mine sim'anstrins Negre§it acela cu bac-, in care -a- a de nu mö puteam rösufla. CArciuma trecut apoi in vocala labialau, pe era bcsi ta de lume; podul era bac- and vice-versa dintr'un buc nici un si t de sOreci; era cu nrile b csi t e motiv fonetic nu putea sprovOce de colb ; era cu urechile bacsite de trecerea lui u in1. MA" (Th. Sperantia, Iai, c. Sirca). Care este acuma sensul cel funda- Basmul bucovinén IonSaracul " mental? (Sbiera, Pove§tip. 160) : Eü am o aria Cknd alaturam pe cel trei membri b u c §i t a de §ireclisi de stoguri. In- ai familiei: bdcsesc, bac saiui b&c- tr'asta nOpte sa mi le imblatesci tOte...5` s At, pe lIngcari se va mai adaoga Altul Finul lui Dumneclea" (ibid. la locul seIX bacu é tA,intelesul co- pag. 187): Pe linga saracia lui mai mun tuturora, dupa cum ati. nimerit'o avealnc si o casa bucs it5.de copii..." deja Laurian-Massim, este acela de I n- S. F. Marian : B ucsit= plin, indesat. desat; de ex.: un sac plin de graunte, Avem dark forma cea mai vecheci ca nu mai aiX unde luck* se Vice ca curiOscem sisensul cel fundamental ; e bucsit; un porc, sat un vitel, care sä mai amintim a familia acestui cudin causa paduchilor hitionesce, se Vice vint este fOrte poporana, cunoscuta ca e buc§it de paduchi si de aceea peste tot in Dacia Traiana. nu se pOte indrepta". Sa trecem acum la etimologiä. In Bucovina dara ne intimpina o Cihac nu scie pe beicsesc=bucsese, forma palatalisata bucosc in loc de nici pe b acs al u, cu atata si mai patin bucsese, dupa cum am vèclut mai sus pe bacuéta, dar pe bucsaiu Ii cu- (v. Bacsaiu) o forma, palatalisata b o c- nOsce si'1trage(Dict.II, 485) din saiu pentru bacsai U, palatalisare maghiarul buck (5, b uck s ramassé, care se datorOza acomodatiunii cu gu- trapu, gros et court",carl se citesc 44,169. III. 23

2833 13ACullTA 2834

butco" i butcos", de unde pinä la bussare=tamb[urare] + [b]ussare" sail bucs a I u, chiar daca, n'ar fi o forma stamberga =stan[za]d- [al]bergo" (cfr. mai veche b a cs a Tu, este mai departe Caix, Stud. di etim. p. 199-203). decatdela put" pina la pusca". Verbul bdcsesc o data format, graiul Laurian-Massim (Gloss. p.97) pe poporan nu puteasa considere pe baks de o parte confunda pe bdcsesc cu alt-fel decat ca tulpina fata cu obici- bucs 6, pe de alta cauta pentru amin- nuitul element verbal formativ -esc, dol o origine comuna in latinul b ux u s din acea tulpina bacs s'at nascut apoi planta ce cresce fOrte imbacsat a", bacsalui bacsat prin sufixele uitand ca forma cea organicaeste nominale curat romanesci -aiuei -an. bdcs-,e'r nu bucs-,i silindu-se a uita ca v. -aiu. -at. latinul x (cs)nici o data nu se con- Din cele de mai sus resulta ct i c- serva in graiul romanesc, ci tot-d'a-una, sesc este la Romani mai vechiu de- fara nici o exceptiune, trece in s sat cat bdcsesc. In adevër, cunoscinta no- in ps, ast-fel a derivatiunea din lati- stra cu Slavil e mai veche decat acea nul buxus este absolutimposibile, cu Pecenegil9i cu Comanii. Etimologia chiar daca sensul acestuia ar fi mai lui tic sesc a fost bine nimerita de apropiat de bdcsesc. Cihac(II,405).Din slavicult é s c, La Greci, laSlavi, la*Unguri, ott T*CKS,Romanil ail facut verbul deno- am cautat in desert originea acestui cu- minativ tesc ues c, de unde apoi prin vint. metatesa tecsuesc sat ticsuesc, El trebuie sa fie la fbI o mostenire forma intrebuintata pina astaqi peste dela vre-un trib turanic din vécul de Carpati (Lexie. Bud.),siinfine con- mijloc: Pecenegi sat Comani. Turcii trasul t ic s e s c. Osmanlii nu ne dat Mei o solutiune, v. Imbdcsesc. Ticsesc. Bdcueld. dar in turca cea oriental& sat djaga- Coman. taica adjectivul b ek insemnOza com- pacte, solide, très dur", adeca in des a t, B6csire s. bucsire (plur. bdcsiri, sensul cel fundamental al lui bdcsesc, bucsiri), s. f.; l'infin. du verbe ,bacsesc lar in dialectul ulguric b ak lien, corde", on bucsesc pris comme substantif. unOlta pentru a stringe, a ind es a Actiunea de a bac si sat bucsi, de la un loc (Vambëry,(3agat. Sprach- a indesa la un loc. Sinonim cu ti c- stud. 252 ; Etymol. Wtb. 192). Totusi si r e. Se intrebuinteza maI mult corn- prin singurul b e k sat b a k nu s'ar pusul imbacsir e. explica finalul s.Aci ne vine in aju- v. Bdcséld. Bacsesc. Imbdcsire. tor principiul analogiei,de vreme ce sinonimul 1111 beicsesc este ticses c, Bacsit. v. Bdcsesc. Imbdcsesc. dupa care era lucru firesc de a se forma un verb din turanicul b a k sat b ek. Baculétà, s. f. ; t. rust.: taie d'oreil- Este ceea ce se numesce in Linguistica, ler employee comme sacoche ou be- contaminatiune saü fusiunea a done sace. Guvint pastrat in Transilvania. teme : Bdeuield se clicela fata de perinä beicsesc---,-b a k+ [tic] s e sc, cand este folositain loc de sac, cum dupa cum francesul girouette --gyro+ fac buna-ed, muierile cand merg la [r]onette" sat massacrer = masso + tirg, cad merindele, dobOtelei ce-va [s]acrare" ;dupa cum italianul tam- babe, ele le pun intr'o fap, de perina

2835 BXDM4 2836 curata, cusuta, pe care oleall sub- báciat, buclAiu s. budâU (plur. bd- suOra ori pe cap, Tar la cas de lipsä dare, budaie), budàc s. buclãcä (pl. scot din ea cele trebuinciOse; numai budace), buclArcd s. buda§ch (pl. bu- pe cattimpfaceserviciul saculuI, ddrci, budasce), baduiu s. buduiu (pl. fata de perina se chiama bdcuqd" (I. baduie, buduie), s. m.; t. rust.: baratte, Pop Reteganu). tinette a beurre, cuve, baguet. Un fel Bdcuield, feminin dela b a c ul e t, este de putineiu, intrebuintat la ciobani o forma adjectivala intocmai ca lun- mai in specie pentru facerea untului, guiOta" dela lung" §i presupune un Tar la sateni mai ales pentru ducerea adjectiv bac, care, in adevèr, a exi- bucatelor la camp, une-ori pentru fa- stat in graiul rornanesc cu sensul de bricatiunea rachiului, pentru pastrarea indesat, umplut, ticsit, adecatoc- faMel Ott. Cuvintul se aude nu numal mai ceea ce trebul sa fie o fata de in Transilvania, dar si'n Moldova, far perina pentru a deveni bdcuield. in Banati 'n partile Hategului el a v. Bdcsesc. pastrat in multe localitati forma cea mai veche: bddan cu derivatul bdddniu. Bacului (Cheile-). v. 2Bdc. Bddan se aude i 'n Oltenia. ...mulge laptele ;apolii baga in BaciAla, s. m., n. pr. pers. Bddald troce, unde se alege smantana ; sman- este un nume de familia in Bucovina tana luata de pe lapte o baga in bd- (A. Pumnul, Fund religionar p. 39). Vine ddiu §i acolo o bate de se alege unt din Bade prin sufixul fOrte interesant din ea ;Tar care vrea sa o pastreze, o pifOrte rar -al a, ca in Pacala.", Ci- baga in botice..." (T. Crisianu, Trans., cala", Tandala," etc. c. Cugieru). 0 forma Ba d Ala n, amplificata prin arul se ferbe si se alege din el sufixul augmentativ - a n , ne intimpina urda dulce ;din ac6sta,bagata, in bd- in colinda moldovenésca Plugusorul" ddiisati hur d a iu, se alege untul" din colectiunea d-lui G. Ghibanescu : (R. Simu, Trans,c. Orlat; A. Bunea, Fagaras, c. Vaidarece). ,,Bdcicifu este un fel de vas cat o Viinarcarä Doue-spre deel car con, de mare" (P. Caderea, N6mt, c. Cu povark BistriciOra). plecarä Bdcidniu = vasul in care se pune La mom& La BAdilan, smantana spre a sc6te untul din ea" Unde-am maeinat sian... (M. Juka, Banat, c. Sredistea-mica). (Analele literare 1888 p. 87). ...baddniucu matca de batutsman- tana ca sfaca tint..."(S. Liuba, Ba- nat, c. Maidan). Apol cu scaderea lui bd la bo,ga- 17Bdddnin (cu n nemuiat) se numesce sim intre numi proprie de familia din la ciobani hurdoiul in care se bate muntii Sucevel : Bo dolan (ecl6tOrea zara i se alege untul"(P.Oltenu, 1893 p. 13). Trans., Hateg; M. Dragalina, Banat, v. Bade-1.2.ald.an. c. Borlova). 0 locutiune proverbiala :ca mata Baclan (plur. &Wane), baciaius. din baddiu" la Tichinc161, Fabule 1814

2837 13ADAN 2838 p. 59: Ca hartu1 din tante i ca Buduiu, s. n., made, huche : mata din beiddiu, nu trabue fratilor cautat : iaste preotul cu barba; fie cu tai cea BHA din cuki barba, ori fait barba, acéia sa fie la *i farina din buduiu... noi tot una;citrabue cautat :are preotul nostru in cap din destul inva- (P. Pop.) tatura..." Dupa ce a fert vinul is'a limpe- = décroche le tamis et prend la farine (lit, se trage de pre logor. Din logor, dans la male". Visi grosala pre aici, se face rächia, Linga budidu can sexisteio -----vinars de logor; remasitele cliucului forma beiduiu. ce aü remas in tem se Vic cofnina si In adevër, G. Baronzi, Limba romana cominita, se pun in c VI sari Wane, p. 126, intre Viceri culese din cArti Si dintr'insele se ferbe rachia de loza. vechi precumi din gura poporului", Bddan, bddane, se Vice si la nesce vase aduce :beiduiu, dar färä nici o expli- marl, in earl se pun prunele spre fer- catiune. bere" (M. Juica, Banat,c.Sredistea- D. Dame cunOscei forma bddan, mica). pe care o numesce oltenesca", ceea ...o bad anit A de lemn ori un ce este fOrte apropiat de adevër. burdus din o pele panusita pentru pa- Forma buddiu sail budda se aude strat lamina..."(S. Liuba, Banat,c. mai alesin Bucovina si'nmuntii Madan). Moldovei. Cuvintul dara nu este de loc asa de Basmul bucovinen Santa Vineri rar, cum il presupunea Laurian-Massim fata sarmana" (Sbiera, Povesti p. 308): (Gloss. 38), cand Iiceaü cu un aer de intórce tOte lucrurile din cask cu do- indoela: Bddeig? s. m., aflat numai sul in sus : strachina, covata, caldarea, in dictionarul lui Barcianui explicat Ola, buddiul, cociorva, lopata..." prin germ. Butterfassel, putineiu ?" Vasele pentrugatirea bucatelor exemplele cele de mai sus nu sint :ulcica, craston,buddia..."(T. Ro- sint decat o parte din totalitatea ma- sescu, Nemt, c. BistriciOra). terialului. Vasele pentru ducerea bucatelor la camp sint : OM, cota, buddü, traista..." Ca mai in t6te cuvintele romanesci (T. Balanescu, Mint, c. Baltatesci). cu iniialul bd-, s'a produsi aci o la- La Romanil din partile Ungariei, bialisare vocalica bu-, nascendu-se for- buna-Ora in Biharia, circuléza deminu- mele fOrte poporane: buddfi, buddiu cu tivul b ud A e s----balercuta" (M. Pom- deminutivul budaies, budac, budded piliti in Cony. lit. 1887 p. 1005). cu deminutivul budacica, buciarad, Forma budac cu femininul budded e budged, buduiu, remase cu totul necu- fOrte respandita in Moldova, unde se noscute lexicografilor nostri, afara nu- aude in regiunea Barladuluii budarcd. mai de douè, pe cari le gasim la d. Fr. Laptele muls Ii strecOra prin stre- DamO (Diet. I, 163), unde ele sint indi- catOre, strecatOrea e amian, peher- cate ca din Transilvania",i anume : zobi harzobul pe budded ;in budacd Budged, s. E ;10. tinette plus large se inchiaga laptele, batendu'l cubri- que haute ;2°. se dit d'une femme pe- ghidatca sa se arnestece cu chiagul ; tite et grasse". dupa ce s'a inchegat, Ii scOte din by-

2839 BADAN 2840 dacd..." (E. Canu, Dorohoiu, c.Sirbii; dacd a remas ca nume de vas, tinette I. IordAchescu, Botosani, c. Cristesci). a beurre", iarbddciiia inceput a se Budaca este o putinA largA in gurA dice la botul de fArmat casul in bu- strimtA la fund" (I. Andriescu, dacd, moulinet, moussoir", al caruia c. Hermezifi ;V. Popescu, Tecuciu, c. nume ciobanesc cel mai obicinuit In Boghesci). Moldova este t Aujer sat t Ause r. InchegAtOrea de inchegat laptele se Vasul unde mulge laptele se nu- chiamA budac. DupA ce s'a muls lap- mesce g Al6t A, pe a cAriia Merl stA tele, il strecOra, ii pune in budac asedat un vas mic de lemn care se da chiag..." (D. Arghirescu, Covurluiu, numesce cup A; apoi laptele se pune c. Mose). intr'un vas numit budacd, nude pune Clobanii in budacd inchiagA laptele chiag, dupA care laptele se inchOgA ; de se face casul" (pr. C. Ionescu,Iasi, laptele cel inchegat baclulII rupe cu c. Sinescil). mainilesP1tot stringe grAmada pinA Termenul 2eneral pentru tOte unel- (And se formOzA un bot, apoi scurge tele cu cari se servesc ciobanil la lu- zerul in c Ald are, il fierbe si din el crul brandei, este hodrobele, 'far u- ese urda, 'far casul cel Minas in budacd neltele in speciesint :gAléta,cupa, II farmA cu un lemn ce'i dice bddetti; budaca, hArzob, strecAtOrea..."(pr. E. remas.rta din cas se numesce jintuit, Rugescu, IaT, c. BAdeni). pe care'l pune in budacd,il bate cu Budaca servA la inchegat si strins un lemn numit brididat si din acest casul" (pr. G. Talpalar, Tirgu-frumos ; jintuit eseuntul..."(P. SelagOnu, Némt, T. Rosescu, Nemt, c. BistriciOra). c. Hangu). CiubArul in care se face casul se dice Cu acOstA nouä semnificatiune, forma hardat si budacd" (V. Mircea, buddfi s'a amplificat apoi In budA- c. Copot). 1 a ii, ambele varianturi circuland insa DupA ce at strAcurat casul in bu- numai in muntii Moldova dac, II dA chiag, apoi il bate cu bri- Untul se bate cu budAlau 1" (Dum- ghidaul..."(Carare, Iai,c. Cucuteni). bravA, Némt,c.Resboieni ;G. Leo-

77 budacd mica se dice budacic A" nescu, Némt, c. Hangu ;T. Litescu, (V. Vamanu, SucOva, c. RotopAnesci ; Suceva, c. Horodnicenii; V. Vamanu, T. Litescu, SucOva, c. aorodnicenii). SucOva, C. RotopAnesci). Forma budged, transilvAnOna dupA Confruntand acurn numerOsele forme d. Dame, se aude siin Téra-Roma- ale cuvintului, este fOrte lesne de a nesca. restabili prototipul b a d , de unde prin Pentru ducerea bucatelor la camp cele douö sufixuri augmentativea n 17 servesc :cofitA, budged, putineiu, botA, si-32,cari constitue in fond unulsi lacritA..."(A.Mogos, Rimnic-sArat, c. acelasi sufix (v.-citic), se nasc bddan §i Obilesci). apoi din cel de'ntaiu : Watt= Forma budarcd, pe cat scim, se in- baddniu §i bad anit A, in sfirsit prin trebuintezA numai in Tutova (pr. M. obicinuita scadere a lui bd in bu: bu- Topolov, c. Costesci; N. Ghenghea, c. ddiu saü budâü, iar printr'o noua su- Puntiseni). fixatiune :budac, budacd, budarcd, bu- In unele localitAti circuland in acelasi dged. timp formele bcZddii budacd, s'a pro- Dela Romani, prin forma cea der-- dus o diferentiare logica, Si anume bu- vatA bdcidniu, cuvintulnegresit intr'o

2841 BADAN 2842 epoa destul de veche a trecut la dialectele slavice acest cuvint se afla Serbi : bad ani die Kufe, labrum" pretutindenea la feminin. Argumentul (Karanié)i la Sloveni: bedeni case p6te fOrte bine intOrce, adea :Slavii dus" (Habdelich) ; de aci,fie prin Ro- luat pe add," dela Latini sat mani, fie prin Serbi, la Unguri: b o dela Greci, ci dela Romani, de vreme don y, bOdOny Fasschen, TOnn- ce numal romanesce el este feminin. chen" ;dar n'are a face cu germanul Asemenea argument nu e argument. Mitt e,care se inrudesce numai cu Forma slavica a cuvintului este kadi romanul b u t e. (paleo-sl. KaAk, rusul Ruh, polonul kadi, v. Bute. bohemul kad' etc.), un invederat im- Ne remane dara prototipul romanesc prumut din deminutivul grecesc xdötev, b a d,care nu pOte fialt ce-va cleat side aceea este feminin, ca si 'nTE- latinul vulgar badus amphore, grand TpaAk=wszeddcov.Dinacest slavic vase, mesure pour liquides",grecul ka di nu putea sa se nasa romanul ficidos in glosarullui Hesychius. Se k a d a. Dintre toti Slavii numai la Serbi credo, si este permis a crede, cd Grecii este forma k a d a, pe care el', prin ur- Si Romanii imprumutasea acest cu- mare, n'ati luat'o dela Greci, nici dela vint dela Semiti, nu insa neaperat dela cel-laltiSlavi, ci lesne puteat s'o fi car Evrei,ci mai probabil dela Fenicieni. pötat dela Romani. Este probabil c 'n Dupa Iosef Flavit (Antiq.Jud. VIII latina rustica a existat o forma femi- c. 2 § 9) regele Salomon trimiteare- nina cada alaturi cu masculinul c a - geluifenician din Tyr unt-de-lemn d u s,dupa cum vom vedO mai jos pe yin anume in aceste vase numite b ad: masculinul galetus" alaturi cu femi- ahoy ,ukv afrati inegzo; 7thp,Ipag dul- ninul galeta",i atunci se explia des- filveiov;xdeovg, xal zocrolizovg Aceiov binarea de gen intre bad- §i c a dA. ficiciovg. OTh (Iddo; chivarat VoYce; In ori-cecas, ambele aceste vorbe Jokxonce (Mo. T cral3TO pheov net sint la noi. de proveninta romanica, ofvov 71-aecizEv..." Oricum ar fi, in la- desi nu numal badus, dar si cadus tinitatea din vécul de mijloc cuvintul pare a fi semitic prinprimalorigine : circuld sub formele badusi batu s, ebraicul k a d,13 vasis genus" (Le- tot-d'a-una cu acelasi sail aprope cu a- normant, Les premieres civilisations, II, celasi sens ca in variantele romane de 426). Exista insa un al treilea sinonim, mai sus, adea amphorae species vel de sigur ne-semitic, anume gMët, pelvis" (Du Cange, vv. Badus, Batus, pe care Cihac(II, 113)IIface Ora si Abatis). slavic, flind-ca '1atl Bohemii. Din ga- Aci 1i are locul o cestiune. Latinesce 1 e a coif" (cfr. Korting, Lat.-rom. Wtb. badus ficidog era masculin intocmai 353) latina rusticii formase un deca si cad u s---xtidoc,de care foneti- minutiv galet a en sensul de o mesura cesce difera numai prin initiali cu de capacitate. Din dialectele neo-latine care se inrudesce prin sens. De ce dark ii pastrOza pina astacli portugesa. In din badus Romanii aü facut bad latinitatea medievala era un termen (beidan,Wait, bdddiu), pe and pe f6rte respandit : gale t a gab, g all eta cadus l'a trecut la feminin in cada"? mensura vinaria"une-ori masculinul Cihac (II, 37) crede cä Romanilsad galetus mensura frumentaria" (Du luat pe cada" dela Latini sail dela Cange). De acoloFadapetat Bohemii Greci, ci dela Slavi, de vreme ce in prin imprumut; Romanil insa nu aveall

2843 BADAR AN 2844 decat sa mqtenOsca din latinitatea ru- A. Pann, Povestea vorbel, III, 144 : stica forma g all e t a cea cu 1redu- plicat, de unde vine d'a-dreptul al nostru De unde scie ciobanul, Mojiculi baddranul galóta. Ce fel 0, te priinadsca v. Beld6cd.Cdfd.Putind. 41ce fel sá te cinst6scV

Baclanitd. v. Beidan. G. Baronzi (Limba romana p. 89) compara pe badetran cu francesul b a - BAdfilan. v.Bddalci. daud si italianul b ad ar e. Vom vede mai lavale ca, acdsta etimologia, pe BAcidna.v. Bidinea. ghicite nu e tocmai departe dea- devör. Cihac (II, 477) lega pe bdddran pe 1.Bacianiu.v. Badan. de o parte cu bade, pe de alta cu b a ci u, doue cuvinte fAra, nici o lega- 2.Bädâniu,s. m. ;t.de Botan. : tura, intre elei ambele de o potriva Amygdalus communis, amandier. Cu- fara nici o legatura cu bdddran, in vintul se aude numai in Banat. Din care sub raportul fonetic trebui expli- turcul badem, de unclei serbul b a-- cat tematicul -r-, lar sub raportul logic d e m. In unele dialecte tataresci badan nu se pOte a se perde din vedere sen- (Nemnich). sul cel esential de :o fiinta care su- Pe la noi migdalului i se Vice b a perk umilesce, insulta prin chipul el g i mi betdaniu" (M. Juick Banat, c. de a se purta cu altil. Sredi§tea-mica). Prin acest sens bdddran se apropia Sinonimul bagim nu este cleat o de cio coin, cu singura deosebireca, varianta fonetica din bad em, printr'o ciocoluls'arputéVice un baddran palatalisare propria gralului banatenesc, oranesc, adeca, mai cioplit, pe care 0 din bade" face bage". cand bdddranul este un clo coin d e- v. Migdal. 1 a -Ora, adeca mai neobrazat. Nu vom urmari acioriginea cea Bädaran (plur.beidetrani),s.m.; forte interesanta a cuvintului cio coin, rustre, roturier, maroufle, hobereau. La pe care Cihac (II, 55) il trage din sla- feminin se Vice badaranc a. vicul tinoithich om !). Ne va fl de Laurian-Massim: Badaran, aplicat ajuns de asta data, a constata ca, in numal la pers6ne:nepilit, necioplit, secolul trecut cio col se numiat per- grosolan. Betdaran bolerit homo ceptorii, du$ cum o arata insu0 Ci- novus, parvenu". hac prin douö texturi,i ca o forma Costinescu: Badaran=grosolan, in- mai lunga a aceluia4 cuvint, anume gam fat prost,care intre alsel trece cio co tn i t a, pe care Cihac n'o cunO- de persOna cu merite, care sub maniere sce, avea in Romania ace1a0 inteles ridicole afectéza pe nobilul, pe avutul, deja in secolul XVI, dupa cum ne-o pe omul de spirit, maroufle; boier de spune un Grec contimpuren cu Mihaiu telt, prost, ingamfat imandru, ho- Vitezul"Z.03S3Cd'UVIrCE gkEivot bereau". 67rog paNvovv icse 4)81a txc'e ran= ceux Poienar-Aaron-Hill,la vorba rotu- qui perçoivent les impOts des hospo- rier" : mojic, grosolan, bädttran". dars" (Legrand, Po6rnes en grec vul-

2845 BADA RAN 2846 gaire p. 26 ;cf, Cuv. d. batr. I, 273). In latinitatea din vécul de mijloc, Ciocoit dal% ere' dintru'ntaiu un fel badellus sat baderius, doue forme de mici functionari administrativi, tri- de o potriva intrebuintate, insemna misi din oras la -Ora. Ore bciddranii pe un fel de a p r o d, apparitor, ser- sa nufifost vice-versa nesce mini viens, sergeant". SA luam din Du Cange functionari administrativi veniti dela (ad voc.) urmatOrele texturi: Ora in oras? Daca va fiasa, atuncl 1272. ... a civitate Lugdunensi re- neap6rat rolul lor cel oficial cata sa fi moveret gentes domini regis, vicelicet fost fOrte vechiu, mult mai vechiu de- judicem, vegerium, b ad ell os et alios cat al ciocoilor, de vreme ce 1111i exercentes jurisdictionem nomine dicti se gasesc urmele in documente, ci nu- domini regis in civitate Lugduni..." mai in studiul linguistic. In scurt, bei- 1338. quod nos habebimus pro- cleiranul trebui sa fiela noi un rest bos et fideles bade 11 o s seu servi- din vecul de mijloc. entes..." Cuvintul se descompune in tulpina 1312. ... b a d er ius seu maynerius b Ad ar, la care s'a acatat sufixul aug- curiae dicti loci non levet nec levare mentativ - a n. Acest sufix, dupa cum debeat de labore suo, de aliquo gagia- am aratat'o la locul set (v. -Mc), este mento, nisi duntaxat duos denarios..." a celasi cu -aü, ambele forme luand 1308. ... dicti consules habebunt po- adesea o nuanta pejorativa. Bdddran testatem eligendi annis singulis b a- dara nu se deosebesce in fond de b A- d eri o ssive messegerios ,homines d Ara0,o forma care nu mai circuléza bonae famae, ad custodienda blada, viin graiul comun, dar s'a pastrat ca neas etc". porecla sail name de familia, mai ales Forma cu r a remas la Romani in in Moldova. beicleirani b ad A r at; forma cu 1 s'a Un act din 1757 (Cond. Mss. a Episc. conservat in tOte dialectele neo-latine Husilor, t. IV f. 25 a, in Arch. Stat. occidentale: ital. b ed ell o ,provent. din Buc.):: iar de 5 ant s'au sculat bed els, span. si port. b e d el, frances acesti oameni anume Andrei vornicul b ed el sat bed ea u. Despre cuvintul Si Iordachi Focse si Constantin B a frances in specie se pot vede o mul- daraui popa Joan Hirta si Toader time de texturi la Godefroy (Diet. de

Ganscai alte rudenii a lor de impre- .Vane. langue fr. I, 608-609), din earl soara locul episcopii inosie Carligatil..." resulta ca b e d el it ere" mid functio- La 1778 (ibid. f. 131, 132, 135) figu- nari municipali din te ranpaysans", rC,za tot acolo redesul Vasilie BAd a insarcinati de a face les offices qui ne r 6, u i frate-set Constantin Diacon sont pas si honnestes" si al carora nume brat lui" cu Catrina Radar o a e". devenise si acolo un termen de inju- Apoi un sat in districtul Iasilor se ria, cad purtarea lor era superaciósa chiama la plural Bad Aral (Frundescu). pentru popor :baillifz ne prevos ne AvemdarA : autres ne tiegnent trop grant plenté 1°. tulpina badar -; de serjant ne de b e di a u s, pource que 2°. sensulcel fundamental de mic le peuple ne soit grove..." functionar administrativ din terani, un Scheler (Dict. d'etym. 1873 p. 45) sens atat de bine conservat in locuti- dice ca romanicul bed el vine :sat unea proverbiala : beidaran b oier it ; din vechiul german peti 1 emissarius" 3°. epoca medievala. anglo-saxonul b y d el message'',

2847 BA DENI 2848

sat din vechiul german b util prae- ,-Badan. V. &Nan. co", de unde modernul german B t tel. Acstdupletimologit scapt de 2.13AdAii, s. m.; n. pr. pers. 0 for- o potrivt din vedere forma medio-la- matiune din numele personal Bade tint cu a: b a dellus,i pe acea cu prin sufixul -at. Ne intimpint inteun a §i cu r: bade ri u s, de undei ter- vechiu zapis muntenesc (Cond. Mss. a minul juridic b ad eri a = districtus et mantstirii Vierosul, in Arch. Stat. din officium b ad erli, seu apparitoris, vel Buc. f. 96 si 986). Apoi la Motii din fructuum custodis", bunk Orintr'un Ardel (Francu-Candrea, Muntii apuseni text din 1192 : qui post eum b ade- p. 117), intro numile de familiä:BdddiL ri a m illam tenebunt" (Du Cange). Cu- v. Bade. -dd. vintul vine din latinul rustic b a dar e =hippitare, oscitare" (Isid.), de unde Baciéni, s. m. plur. ;t. de G6ogr. : italianul b a da r e faire attention, être nom de certains villages en Roumanie. attentif". Sensul fundamental can st Bddeni, este pluralul dela B d 6n,infi fost : a sta nemiscat, a veghia atin- semnand literal din Bade" sat dela tit,a observa, de unde apoi sensul Bad e". Numele de Bddeni Ii pOrtt mai secundar de a asca. Din sensul cel multe localitati atat in Moldova pre- primar s'a näscut badellusi b a- cum si'n Téra-Romanesca, dar nici d eri u s, mai bine bad arius aurveil- unul nu se chiamt B a de, ceea ce face lane ;din sensul cel secundar franca- a conchide casa se numiat dintru sul badaud, italianul badalone etc. 'ntaiu tocmai aceste sate, remanénd In ori-ce cas, romanul bdddran inl-- apoi in locul termenului primitiv to- tut, posibilitatea unel origini germane pic termenul cel derivat etnic :Bd- pentru cele-lalte variantuul neo-latine. dent' = toti cal' din satul Bade ". v. Ciocoiu. Crisov dela Mihnea-vodt, din 1578 (Bibl. Acad. Rom. No. 113), intro o Báciárinesc, -ésca, adj. ;de ma- multime de mosii confirmate fostului nières rustiques,roturier. Vorbe bd- mare logofët Stoica: Bddéni (KkA-kim) ddreinesci. Purtare baddrdne-scd. Obraz a treia parte cu Ulu]." bddeirdnesc. Din Bddeni s'a format in Moldova v. Bdddran. Bdddrdnos. prin sufixul polon- s k i curiosul Ba- dens ki sat Badenski (v. Barbovski), Bädaránid (plur. bdddrdnii)), s. f.; nurne de familia destul de vechiu al rusticité, balourdise, grossieretd. Ca- unor mosneni n6osi Moldoveni, dintre litate, stare, faptä sat ciisA de b 4- cari meritt a nu fiuitat archiman- r a n " (Laurian-Massim). Last-te de bd- dritul Andronic Baden ski, cunoscut oldrdnid !St nu mai vtd acestebd- pint, acum numai dupt, o interesanth ddrdnii ! notitä de d. C. Erbicénu (Despre Ete- v. Bdddran. -id. ria sad Zavera, Buc. 1893) :nAscut la 4 Iulie 1820 in judetul Vasluiu, flu Ba.clarán6s, -Osa, adj. ;rustaud, de rezes,ca laic se numia Andreiu, grossier, maladroit. Asemenea unui ba- purta familia Baden ski", apoi mort r a n ,fart a fi tocrnal b dtra n. la 12 August 1893 si s'a inmormin- Nu fii bdclardnos. tat la mtntstirea Noul-Nemt" in Ba- v. Bciddran.Bdddrdnesc. sarabia. Dupt informatiunile capëtate

2849 BADESCI 2850 de d. Erbicenu dela d. G. Samurénu, polit al Azovului); Istoria politicésca a staretul Bad enski era un muncitor Moldova dela Iuga Voevod pinä la Cai- prodigios, scriind mere], dar nepublicand macamia lul Todirita Bals (tratata dupa nemica : Dupa sine a lasat 40 volume o multime de acteSidocumente au- forte mail in folio manuscripte, in call tentice din Monastirea Nemtului, din tratéza pe larg despre Monastirile Ném- cari unele pe pergament); Istoria No- tul, Seoul, Schiturile Pocrov, Sihastria, uei Monastiri Nemtul din Basarabia Monastirile Risca, Slatina, Bistrita, Ho- .dela 1861-1893 ;Istoria IcOnei facë- raita, ambele Agapii, Varaticul, Metro- Ore de minuni din Monastirea Ném- polia de Iasi,Episcopiile de Roman, tului, däruitä de Ioan Paleologul la Husii magi, ArhiepiscopiaChii- 1401 lui Iosif Metropolitul Moldovei ; näulul si Hotinului, Episcopia Bende- CatagrafiaaverilorMonastiril Ném- rului si Achermanului ; viata staretu- tului fOrte pe larg ; Vietele Saittilor lui Paisie (trel volume); viata staretului din Romania ; Felurite incercari poetice, Vasile dela Poiana Märului (Rimnicul- polemicei canonice (contra jurnalelor : sarat) Eparhia Buzeulul ;despreSt. Bondarul" si contra Stelei Dunärei"); Nicodim Santitul iMonastirea Tis- Inscriptiele dela Aerul däruit de Im- mana unde se aflareliquiele ;de- përatósa Elisabeta a Rusiei (1741 spre patriarhul ecumenic Nifon, in urma 1761 )bisericeiSf.Gheorghedela Mitropolital Ungro - vlahiel ;despre Némt ;Amintiri despre Ierarhil Ro- St. Grigorie Decapolitul,- al carui cin- mani Meletie Burdujanul, Iustin Ede- sat cap se afla in Monastirea Bistrita. sissi Veniamin Costache,la inmor- A mai scris despre: dol eretici Moldo- mintarea cam% a servitSi Parintele veni, furatori ai Monastiril Nomtului, Andronic (1846)..." Sofronie Varnav, otravit de o jidanca Este invederat cä aceste manuscripte la un otel din Ballad,i Naum Ro- ale staretului B a den ski ar trebui ur- mano, care in urma avu un sfirsit maritei utilisate, mai ales in tot ce tragic. Apoi despre secularisarea Mo- se intemeéza pe vechiul archiv al manastirii Nêmtului. A mai scris: Scurta nästirii NOmtului, distrus printr'un in- istoria a lerarchiei Moldovei (1861) ; cendit pe la 1861. Calötoria la Muntele Sinai si in Egipt; v. Bade.--ski. Calötoria in Palestina si Sinai ;Calé- toria la Constantinopol, Muntele Atos BAcién.v. Bddeni. Badila. §iTesalonic ;Calëtoria la Odesa si Chiev ; apol despre Petru Movilä, Pa- Bädèriski s. Baclènski. v. Bd- homie Episcopul Romanului, care a ded. adus degetul cel mare al manei drepte din Schitul Pocrov (lingaNémt) la addêsci, s. m. plur.; t. de G6ogr.: Lavra Pecerschi 1ingt Chiev ; despre nom de plusieurs villages en Valachie. Schitul Goloscev, unde se afla Patro- Bdcleseif este pluralul dela patronimi- nul Sf. Ioan dela Sucévai o particica cul Badesc u--- filul lui Bade, insem- din reliquiele lui; despre Staretii Mona- nand prin urmare ném al lui B a d e." stinTNemtu(uiTimoteiii (dela Orheiu), In Moldova nu sintsate cu acest Natanail, Neonil (rus), Gherasim (rus), Do- nume, ci numai Badenii vestitul metian, Ilariei Dositei Metropolitul Mol sat B deuti, despre care a se vale dove): (mort la 1707 in Moscva ca Metro- la locul sea.

2851 BADEUTI 2852

Crisov dela Mihnea-voda din 1590 (Frunclescu),ci un mare sat in Buco- (Cond. Mss. a manästiril Vierosul in vina, pe riul Sucevita, nu departe de Arch. Stat. din Buc., f. 154 b): oatul Rädauti, cu vre-o mie de locuitori. anume Craciuniii Bddetii iJupa- Cantecul joculul de-a gasca"din nestii..." Bucovina (Marian ,Inmormint. 217 ) Dintre sate cu acest nume, cel mai dice despre hotul gascei: istoric este : Bddesci, comuna In jude- CA fAceam din el un pod tul Muscel plaiul NucsOra, cu 600 lo- Si '1 puneam la Badeut cuitori, cuprindesi 1200 pog6nepa- SA trEicA la RAdaut... dure. A fost proprietatea lui Necolae Basarab-voevod si la 1352 prin crisov Urechia, Letop. Ip. 133, vorhind o däruesce manastirii Campulung, pre- despre bntalia intre Stefan cel Mare cum o dovedesce pisania de pre petra si intro Munteni la Rimnic In 1480, mormIntala a acestui Domn, dar care urméza : Zic unii sa se fi athtat lui astadi nu se mai vede,fiind póte as- Stefan-voda sfäntul mucenic Procopie tupath sail stramutath din loc" (Frun- imbland &supra thsboiului Ware si clescu, Dict. top. 16). intrarmat ca un vitéz, fiind inteagiu- Pretiósa pétra mormintala, gasita torlui Stefan-vod idand valhva de d. Gr. Tocilescu si a cariia inscrip- ostii sale. Este de crezut acest cuvant, tiune noi am reprodus'o la cuvintul Adacas'atintors Stefan -voda cu B asarab(v. mai sus p. 2654), do- toata oastea sa, cu mare lauda ca un vedesce intr'un mod definitiv ca Ni- biruitor, la scaunul sea la Sucéva, all colae-voda" de pe la 1352 n'a fost alt zidit biserica intru numele sfäntului cine-va decat celebrul Domn Alexandru mucenic Procopie la sat la Badeuti, Basarab a.purtand duplul nume Ni- care ttheste si pana astazi..." cola-Alexandru",i cmormintul lui Printr'un crisov din 1490 (Wicken- se afla anume in interiorul bisericei hauser, Gesch. d. Bist. Radautz p. 132), manastiril Campu-lung, 'far nici decum acea biserica a fost inchinath episco- la Bddesci.. Cu tote acestea, remane piei din Radäuti. nu mai putin adeverat ca Bddenii sint Apoi sub 1538, tot Urechia, Letop. satul romanesc cel mai vechiu printr'o I p. 164 :Prädandi stropsind téra mentiune documentala precisa :el exi- Sultan Suleiman tmparatul turcesc,si sta deja sub acelasi nume la 1352, fiindtera bejenita spre munti*,s'air atunci cand abia se intemeia Dornnia strins vlädicii ibolerilerii la sat la Moldovel. Badeup, den sus de Sucéva, de s'at v . Bade (p. 2307). sfatuit cu totii, ce vor face de acea nevoie ce le venisa asupra. Mai apoi addêscu. v. Bade. Bddesci. de toate51-a5ales sfat ca sa trimita soli la tmparatul..." Bädèutl s. Badeuti (artic. Bddeu- Pe atunci, sub Petru-voda Rares, fii,Badeqii) s. Bácieut, Badeut (ar- Badeupii can safi avut o deosebitä tic. Bddeupal, BadequO, s. m.; t. de importanta, de vreme ce pe mappa Geogr. :un village historique en Mol- contimpurana a Sasului Reychersdor- davie. Nu este de loc satul din distric- fer acest sat este indicat cai cand tul Botosani, formand o singura co- ar fi fost un orasel :Badeorcze = Ba- muna cu satele tefanesci iStanca deovce (Moldaviae chorografia, ed. 1595)

2853 BADICA. 2854 ceea ce explia pentru ce tocmal acolo obiclnuit mai cu samit in nomencla- se strinsesera, ,,v1ädicii boieril terei". tura topicA.Ast-fel,bunA-órd, al no- Biserica din Beideup, asa cum este stru RAdAut, la plural Rad Au ti, se ea astädi, o descrie d. Olinski-Olinescu chiamA rutenesce Radovetz, la plu- (Bulet, SocietAtilgeografice rom&ne, ral Radovtzi, Toporouti----Topo- 1894 P. 92) :este zugravitä pe din rovtzi, Climouti=Klimovtzi, lAuntru a-la-fresco si in dedicatth. aflam VascoutI=Arascovtzi. Tulpina pre Stefan inteo mann rosiá infru- numelui celui topic cu un asemenea musetatA cu flori de aur, tinend in sufix p6tefi slavicn, sat pete sA fie mana biserica, inaintea lui pe baiatul romanescA. Nu departe de Bddeup se Bogdan, in parte sotia Jul Stefan cu aflä vechiul sat Fräteuti, rutenesce o flicä.Stefane plinlafatA, i cu F rat o vt zi, a cäruia origine nominala, barbä..." din frate" e mai pe sus de orl-ce in- AcestA bisericAdin Beideuci pare a doeM ;si tot asa de sigurá este origi- fi fost ingrijith in trecut cu nesce pre- nea nominalA a satului Badeuri din uti de frunte, de vreme ce unul din romanul b a d e. el, pop Sidor ot Badeut", era atat v. Bade. -ut. de vestit prin caligrafiä, incat pe dinsul l'a insArcinat Vasile-voa, Lupul a Bádiam, s. m., t. de Botan. :anis, scrie la 1640 frumosul Evangeliar, care badiane, Anisum. PlanM aromaticA din se afläla Trei-ierarchi din Iasi (Mel- familia ombilliferelor, care se intrebu- chisedec, Notite istorice p. 177). intez a. la fabricarea unui fel de rachiti. Wickenhauser (Gesch.(3. KI. Solka Din causa popularitätii rachiului, a de- p. 217) cAuta pentru Bddeup o etimo- venit 6re-cum poporan si acest termen, logia gotica., care insemnéz5,: der Ort imprumutat dela Nemti sail dela Un- an der Wate (Furt)", sat pe v a d , guri sat de pe aluria, OA se afl5, mai desi in acest cas ar ±1 fost mai aprOpe pretutindenea (Lex. Bud.). pina, la latinul vadurn. Bddeutii insä v. Anason. n'a5 a face nici cu W a t,nici cu vadurn. Bádic. v. Badica. In Bucovina si 'n partea invecinath din Moldova si din Basarabia o mill- time de sate pern numi cu sufixul Bádica (sans pluriel), s. m. ;1°.t. -uti, care ne intimpina chiar la ora- famil. diminutif qu'on emploie: a) quand sele CernAuti" i RAdAuti ", dar on parle A son frère ainé ou de son este ce-va neaudit inrestul Moldo- frère ainé,frère ou cousin plus age ; vel,in Ardelsi 'nMuntenia. Acest b)quand une jeune paysanne parle A son sufix se gäsesce dara numal acolo unde amant ou de son amant, A son courtisan Romanii sint amestecati cu Rutenii, on de son courtisan, quelquefois aussia si nu este alt ce-va decat un interesant son mari ;4.)quand on s'adresse fami- compromis intre sufixul romanesc de- lièrement A un paysan plus Age que minutival -ut, ca in micut", albut", l'on vent honorer, ou quand on parle berbecut", Petrut", vAcutA", Mr: de lui ;2°. nom de bapteme. Deminu- bute etc. si intre sufixul deminutival tiv din bade, pAstrand aceleasl inte- compus al Slavilor in generei al Ru- lesuri, dar cu o nuantä desmieratOre, tenilor in specie -o vet z(=ov etz), care insA, e mai slab5, decat in sinoni-

2855 BADICA 2856 mii bAditA si mai ales bAdisor. La In acéstA variantA e f6rte caracte- genitiv : &Mice. Articulat: beidica. ristic antagonismul intre bdic i b A- 10. Termen comun. d i t A. a) Intre frati. I. Craga, Povesti I, 22 : c) Nev6sta catrA barbat. EI, vedeti? Vise 6rAsi cel mare ; C. Negruzzi, Carlanii sc. 8 : daa m6 potrivesc et voue ! Terinte : Vochito ! Yochito ! Nu'l mAmuca, nu'l mAmuca. Arochita : Cum ii, bddicd? Iata-m6-s. D'apoi cinel, dacA, nu'i ea ? CA Terinte : 1Trem sa'51spuiu, n e v A- dOr si et am urechi. M6 ducsa'1 s tuicA, a etI cu cum6tru ne du- deschid. cern pin' la tirg..." Beidicd&Midi ! Vice 6rAsi c el m i c. Ascu1tati-m6i pe mine !..." d) Ca termen familiar do respect. b) Despre amant sat curtesan. I. CrengA, Povesti I, 147 : Doina Ionia" : ))Da de unde esti tu, maitica? FOia verde foicica I sice mug pe-aici, spaima cainilor ?

Nu te duce, maiboidiccl: 2) De unde sA fit, bddicci? la sint Oltu'l mare, luntreal mica, si eü un Wet sal-man,din tOtA lu- SA nu te 'nneci, Ionica... mea, farA tatasi mama, si vret sA (G. D. T., Poes. pop. 823). intru la stApan..." CAntecul Alba dela munte" : Radulescu-Niger, Rustice,III, 164 : )7Acu doi-spre'ce ani, vol toti, ,fetii Inima'ini de dor e arsa, mei, abia erati niste bucAtele de Omeni Ca beidica '1 dus d'a-casä si ye harjoniati in batatura cu dulaii, Sa'ml cosOsca fin cu rot.* or fAceati turte de t6rriA si papusl din Frange-i-s'ar cOsa 'ndeed hlujani de papusoiu. Pe-atunci aide bd- (Alex., roes. pop. 2. 267), dica Bercea era fruntas in satu nostru, Cantecul Fa lelitA" : orn cu tot rostu la muncA si la chef, om cu patru pluguri..." Drag full e bddica nalt, Ca sarutä desmierdat : Se intrebuinteza une-orisi forma El se plOca de esti mica scurtata bddic cu vocativul bddicule. Si in brate'I te ridica; Dar bddica mititel S. F. Marian, Nunta p. 702, dintr'o 1/11-e urit si fug de el... oratiA din Transilvania : (Ibid. 366). da d-vOstrA ye duceti pe tar- fAriA ? Varianta din Ard61: )1Acolo acolobddicule. Dragu-mi'l badita nalt, 17DumneVet sA v6 ajute 1..." Ca, sarutã desmierdat : Din badicei se face un al doilea de- El se pldca de esti mica minutiv bAdicuta, cu o nuantA Si in brata, te ridica ; mult mai desmierdAtOre. Iar bddica mititel C. Negruzzi, Carlanii sc. 8 : Mi-I urit si fug de el, Ca cut nasu 'n braii te 'mpunge Miron :Ta, Domnico, o sa ne ducem Si cu gura nu te-ajunge... la tirg cu cum6trul... (Familia din Pesta, 1894 p. 516). Domnica :Cum ?te dud si m6

2857 BAD1LUCA 2868 lai? Nu scii, badicuta, ea nu pot s. m.; n. pr. pers. Badild side un cés fait dumneta ?..." s'a format din Bade prin acelasi interesant sufix -ha ca in Baal", 2°. Nume proprit personal. Fratila" etc. (v. _Belcild). In Muntenia, la 1524 (Arch. ist. I, Act moldovenese din 1680 (Doc Rom. 104), printre boieril Curtii :Bddica I No. 60 in Arch. Stat. din Buc.):§i comis". Bddild ottam si Betelie i Ursul Come..." Act oltenesc din 1660 (Doc. Rom. I Crisov muntenesc din 1737 (Cond. No. 93 in Arch. Stat. din Buc.) :oi Mss. a manastiril Vierosul, in Arch. Badica ot CadeniiGligori brat ego Stat. din Buc.f. 93 b): un unchés fe6orii lui Camarzan..." Necola i Negoe Bddild i Toader i Ion Forma feminina : Badicés a. Lupescul...", lar intr'un crisov din 1733 Act muntenesc din 1572 (Doc. Rom. (ibid. f. 92) acelasi mosnén se numesce I No. 84 in Arch. Stat. din Buc.) :gi Negoe Ba, d en u I". au fost marturie Bran i Nan i Stoica Equatiunea intre Bddild §i intre B al Badicései..." d é n pare a aréta ca acesta din urma Se pare ca tot din badicd sat din ar fi mai corect Bad an, adeca cu su- bddics'ailformat numile personale fixul intensiv -an,dupa cum intensiv Badiciu cu intensivul Bad i clan si este sufixul - i I a. nasalisatul Badinc a. v. -an. Zapis muntenesc din 1680 (Cond. Forma femeesca deminutivala B - Mss. a manastirii Nucetul, in Arch. dilit a, numele unui pada in districtul Stat. din Buc., f.110 b): am cum- Sucevei (eclèt(firea 1892 p. 155). parat o vie In délul Gorgotei dela Ba- Bddild cata sa fi circulat o data si di6 0 dela fratii WI Mite si Carste..." ca vorba comuna, ca o simpla forma Act muntenesc din 1629 (Doc. Rom. intensiva din bade, de vreme ce se I No. 205 in Arch. Stat din Buc.): deminutiveza in b a diluo a, sinonim si dein Devesel unchésul Bddician§i cu badica, bädita, 'Adis or. Vladul..." v. Bade. Bddald. Bddilucd. Intr'un crisov muntenesc din 1501 (Cond. Mss. a manastirii Nucetul, in Badilita. v. Bddild. Arch. Stat. din Buc.,f.12 b),intre mai multe numi de Tigani: Néniulei Badiliica (sans pluriel),s. m. ;t. Badinca cel batran, Radul cu sälasul famil. :amant, chéri. Un deminutiv eiB a d e..." fOrte remarcabil, cad el nu se trage v. Bade. Bddild.Bddisor.Bicd. d'a-dreptul din bade, ci din derivatul Badila, desiacesta nu se mai intrebuinteza decat numai ca nume per- Badicésa sonal. Cantec din Moldova : Badiciu Fciiä verde miecl de nuca, .v. Bddicd. Mal baditä, bddilucd! Badician Dac'ai avut gand de duck Do ce m'al prinsibovnica?.. Baena*" (§eilinOrea 1894 p. 19). v . Bddild. --ucd.

2850 BADI§OR 2860

Bfidinca. v. Beidial. Bade, bcidi§oru/ men, N'am venit sá odihnesc, Bacii§dr (plur.backori),s. m.; t. C'am venitsa'Npovestesc... famil.diminutif qu'on emploie :10. (Tribuna, 1886 p. 182) quand une jeune paysanne parle a son amant ou de son amant; 2°. quand Alta : on vent aduler un individu plus fort; Bade, bildiforul met! 3°. ironiquement, quand on parlea De-am chlcat cuvIntul ten, quelqu'un qui nous importune. Beidifor Sa me bath Dumnecleill este un deminutiv din bade mai des- De-olu fi Weal vorba ta, mierdätor decat bhdith, care la rin- Sa mh bath Precista dul seri e mai desmierdator decat b (Bibieeseu, Poes. pop. 66). di c. Tocmai de aceea,fiind culmea Alta : expresiuniT de desmierdare, baclifor se intrebuintézh apr6pe exclusiv in rapor- Ba en, bade, bildipr, turile fetel catra lubitul eT;Tar cand Nu me prind de al ten dor, vorbesc doi bArbatf, el cap6th o nuanth Ca'l cu totul infocat de exageratiune ironich. Ap, de exem- *ime arde 'nflacarat... plu, una §i acela§llocutiune :lash-m6, (Ibid. 28). bddiprule!" exprima lubire din gura unei fete, dar ce-va despretuitor din unde insä cele treT versuri din urmä partea unlit barbat. sint mai curind carturAresci decat po- Doina din Ardel : porane. Ca gradatiune duph bädith: Beidipr, Cantec din Bucovina : Depärtisor, Nu'ml trimite-atata dor Pe Oran si pe isvOr... Mal badita, beidifor, Nu trimite-atata dor (Bibiceseu, Poes. pop. 37). Pe 'Arani pe isvor... (Marian, Poes. pop. II, 161). Cantec din Bucovina: Ca un termen de lingu§ire sat im- Bàdior cu phrul cret bunare: cu ochisorn verclIl SnOva Tiganul sfint" din Bucovina Eu tare m'as marita, Dar nu pot de dumnia-ta... (Sbiera, Povesti p. 283): Inthlnind pe un om de ace§tia, rat intrebat Tiganul, (Marian, Poes. pop. II 160. dicénd: Bddiforule! mö rog, Ian sh'ini spul §.1 mie, ce cash este aceia..." Ca o gradatiune de desmierdare duph In balada Savelcuta", varianth ar- bade: delenésch pentru Inelul §i Naframa" Doina din Ardel: din colectiunea luT Alexandri : Fruncla, verde de bujor, Ara, badea cu plugul Aläturea cu drumul; Fost'a fost un bcidior Merge mhndra cu pranclul. El de tiner s'a 'nsurat, Hal, mandra, sä odihnim Mandra fetagl-aluat... §i ma%tarclin sä prânipm. (Familia din Pesta, 1888 p. 320),

2861 BA DITA 2862

acolo unde la Alexandri : Balada Balaurul" :.

Fost'a fost un craiso r... Cel balaur din pecate inghitise glumatate Aci bddi§or pare a indica cá acea Trup cu arme ferecate, Trupusor de voinicel varianta se datoréza unel fete, si chiar Ce striga meret din el : balada intréga, forte duiOs i lipsita Sal, &Mita' ortomane, tot-o-data, de orl-ce element eroic, pare Ca m'ajunge la clolane! a fi o opera feme6scn. Prin acesta nu Sal, bddip, de nab scdt e se exclude posibilitatea ca subiectul Ca m'apuc fiorl de mOrte. acestel balade sexistesi'nalte limbi, caci este vorba numai de redactiunea Bddid exprim6nd o nuanta mai rece cea romanesca. decat badisor, o feta sail o fenieia v.Bade. Bddied. Bddid. pOte sa'l intrebuinteze chiaratunci Crdigor... cand nu iubesce de loc pe un barbat. Balada Naluca" :

Badit.v.Bddqd. Copilita, stal sa bet, Recori-te-ar Dumnedefi I Badita (sans pluriel), s. m. ;t. fa- Ba, bidi, ba nu vreii, mil. diminutif qu'on emploie: a) quand cri, me tern de dr agul meta: El nal-a clis sA, me ferese on parle a son fr6re ain6 ou de son De strain! ce'l intalnesc... fr6re ainé, frère ou cousin plus 46 ; b) quand nue jeune paysanne parlea Aci bddild este intr'un fel de anta- son amant ou de son amant. Demi- gonism cu dr aguL nutiv din bade, mai desmierdAtor de- Cantec moldovenesc: cat badica si mai putin &cat ba dis or,bddild este mijlocit intre amin- Fruquldna loziOra! douë, de unde resulta ca se intrebuin- Ce-al in gura, MariOra? t6za cand in locul unula, cand in locul Trandafiri talidra. Wml si mie, Maridra, celul-lalt. Ca sa me scol dela MA. Intre frati: Ba, MVO, nu tl-olu da I. Crenga, Povesti I, 44 :r ajun- Asa cum credi dumneta, end in sat, se duse drept la frate-set, C'asta varatiedplouat oasä'duca. bucuria. *'am platit de le-au udat Bine v'am gaSit, Wild! Cu banl de pe sarutat... 2)Bine alvenit,fr a te Danila ! (Sevastos, (ant mold. 66). Da mult al zabovit in tirg ! 7)Apoi dä,bdditd; m'am pornit Cantec din Bucovina : cu grabai m'am intalnit cu zabava..." Pe cand b adi s or nu se Vice intre Pin' ce'l fata mititica, Bate-o, mama,di'lda fried, barbati decat numal dOra ca termen CA dupa ce cresce mare, ironic, beidild se intrebuintOza in semn Svirle furca pe carare de familiaritate sail de afectiune chiar *i tot striga 'n gura mare: cand nu exista la mijloc nici o inru- Vina, bdclitd, mal tare... dire, apropiindu-se prin ac6sta de b a- (Marian, Poes. pop. II, 211). die a.

2863 BADITA. 2864

In balada Paunapl codrilor" faa Doina din Ard61: Vice bdcliki ca sinonim cu frate toemai cand 10 arata r6c6la fata cuin- $1gAndesc atuncl in mine, bitul el: DOmne I cum ar fl de bine SAII fhi fluer, mMWO: SA me pul l'a ta MAndro, mAndrulita meal Vin' de'mtstringe brAul moil, (Bibicescu, Poes. pop, 33). Apera-te-ar Dumnecied, CA'ml slAbesc puterile, Doina din Bucovina: Mi se duc averile I Ba nu, nu, baditei fr at e, CA vi'l lupta pe dreptate... FrunclA, verde pelinita, Merg la apA c'o cofita, Mid'ntAlnesc cu-al meü baditei: In urmatOrele texturi se pOte ur- V6d,beidip, ed pre bine mari §ovairea sensului lul beidgeg intre C'al be apa dela mine... badica si 1ntre bacli§or. (Marian, Poes. pop. II, 166). Doina din Ardél : Doina din Arddl: Arde focu 'n paie ude, Strig la mandra ; nu m'aude. Vin', bidii, cAnd gAndesc, Ba te-aud, beiditii, bine, N'astepta sA te doresc... Dar nu pot esi la tine (Bibicescu, Pees. pop. 38). Ca-s dusmanil linga mine. Vin, bcidifd, mane sera CA-s dusmanil dusl in tail ; Cantec din Bucovina: Vino pe la miecl de nOpte Cand dusmaniI dorm pe mórte. MM bddI, per sucit, Vin, bddiá, pe din dos *e41 la nol dac'al venit... CA, e 'Arta de rogoz: (Marian, Poes. pop. II, 131). Cànd pul maim, pica jos. Vin, WW1, prin gradina Ca termen ironic despre amant, in CA ti-am pus o rogojina... satira poporana din Bucovina Cum6- (Bibicescu, Poes. pop. 67). trita" :

Satira poporana din Bucovina Ju- $ibeid4a, ramintul dragutului": Cu lelita, Se duse la cumetrita... Hal, hal, hal, beidiyi, bine : (Marian, Satire 66) Tu mal al pe Ore-cinel Ba en, mAndrA, m'olu jura, De mal am pe cine-va Badiyi fiind un termen mai mult S. rnor, drag* innecat de afectiune decat de amor, un frate in yin forti pipérat... pOte sa Vica badigi surorii sale, intoc- (S. F. Marian, Satire 32). mai dupa cum un tatsaü o muma desm6rda pe copil Vicdndu'italca", Doina din Banat: un obiceiu fOrte caracte- 12mame7 ristic In graiul teranesc. MM bcidifii, nu 'ntreba : Radulescu-Niger, Rustice, III, 99 : Ce'l mal ren ea frigura ? Frigura te maI trezesce, )7Iar tie, Dokiomaga., fe- Dar dorul te prApAdesce... tei (frate-sea Corbea)osa'tiaduc o (Hodokt, Poes. pop 36). vulpe cum nu s'o mai v6Vut. 44,169. 24

2865 BAD1TA. 2866

Dar nici bradul 77- Berea matiuca, rise Dokia. Ba cu coda de-un stinjen..." Nu'l ca badlul, 1)- CA bradul mi-I clencuros, Nu'l ca b a d lu I de frurnos... si mai jos : (R. Simu, Trans., c. Orlat).

Eaca! Da ce aT, Dokio &Wig La vocativ:beidiptle din badit,ca capar'ca nu mijesce a clittainochi- badicule din badic, iar din bdditei soril tel ?... Oil al visat apa 'n iasta- beidip. nepte ? Doina muntenesca cu refrenulBd- 1)-Apoi c'ai gicit... Ap i nunta, dito,bddip!" ca par'ca se facea nunta ca trece pe-o apa adinca simare...grai Dokia, cu FrundA verde lemn plouat, grija... Of, beidito, bddito ! /2Ia lasa, Dokio bditd ;asta-i S'a dus nelca, m'a lAsat, semn c'o sä facem nunta mare si tie, Of, beidito, beidito ! la nunta o daft sa bei apa in loc (Vulpian, Texte p. 25). de yin..." Din badild se forméza un aldoilea Dupa cum b adica se scurteza in deminutiv mai desmierdator ba dite 1. badi c,tot asa beidirt are o forma Doina din Ardel : mai scurta be-tdit. Mai beiditd, baditele, Cantec moldovenesc: MI-al furat mintile mele, $i cu dorul m'al lAsat Baditd de pe isvor, Tot in jalei bAnat... Diem]trimite-atata dor, (Familia din Posta 18t36 p. 263). Ca's copila tinere: Dorul ted nu'l pot tine. Mal bine, beiditul med, Cel mai vechiu deminutiv din bade ResAdesce'l dorul ted, Rasedesce'l prin livedi nu este nici badisor, nici WV, ci SA se fac e. mere vercll... badic pe care dela nob l'au mps- tenit Hutulii. La Hutuli: badika, de- (Sevastos, Cant. mold.177). minutiv badièko (saAIla,sa,A,ItiK0)1 cu stramutarea accentulul pe prima Dolna din Banat : silaba, Insemnéza ,,frère ainé, homme age, maitre de la maison" (Zelechowski, Val b a d e, bdditul mad, Ruth. Wtb. I,9). La cei-)alti Ruteni Ascult e. ce'ti spun §ied: Decat se. te ved sub steg, cuvintul nu se afla. Noi am spus ca Mal bine in pat beteg... Hutulii aft mostenit dela Romani, cad cercetärile profesorulul Kalu2niacki (Hodoi2, Poss. pop. 216). (ap. Miklosich, Wander. d. Rumunen Dolna din Andel: p. 49) at dovedit ca ei nu sint alt ce-va decat Romani rutenisati §i, prin urmare, tot ce aft remas romanesc in BAdifior ca badlul med Nu'l cat tine Dumneded, graiul lor se urea sus in vécul de Far' mal este-un brad a-munte mijloc. In epoca despartiril lor de restul Ca beiditui med de frunte; Romanilor, 'Ate sa fi existat deminu-

2867 BADUGA. 2 868

tivil &Wildi badisor, dar inrada- Buc.) : noi megiiasil den sat den Bd- cinat si respAndit era numal ba dule'sd den judetul Teleormanului anu me cu sensul cel fundamental de patron". Zama nepotul Porcii cu veriimiei..."; v. Bade. Bddird.Bddirr.Bqd. si mai jos : mosie alesa a Bddulései toatA pre sémnele si pre hotarele c6le Bfiditel. v. &Wild. bAtrAne...";pi: ac6sta mosie a Bddu- lései..." Bkliulésh s.Bklulésá, n.pr. v. Badiu.--esd. f.:10. femme du bandit légendaire Badiul ;2°. t.de Géogr. :nom d'un Badiu0r, n.pr. pers. Deminutiv ancien village. Bddiule:sd este in genere din nurnele personal Badi u. forma femininA dela numele personal Nu e dus Badlul la vie Badi; in poesia poporana insA asa Ca d'acolo 'n pas 0, vie, se chiama in specie nevésta vestitului Ci a-sérh, pe 'nnoptat, hot cu acest nume. Bdcliuforul s'a 'mbtitat, Balada Badiul" din Bucovina : Somnul grefi l'a anucat... (G. D. T., Poes. pop. 540). Tot umblhnd Itiintreb an d v. Badiu. De curtile Badlulul Si de sotiOra lul, De vestita BeidAulései Baddca (plur. bilddce), s.f.;boite, Cu ochil de pulc'alésh,... cassette, nkessaire. Cuvint cunoscut (Marian, Pees. pop I, 12b). nouö numal la Motil din ArdOl (Frâncu- Candrea, Muntil apuseni p. 98) :ki- Aceiasi baladA din Muntenia : dded =o C u ti A de lemn pentru ma- runtisuri". Nu ne putem rosti asupra Bddiulésa mult frumdsh, originii acestui cuvint, intru at nu Cu port de circlumarésä, cuthiscem nici gradul sell de respandire, Cu stat ca de jupandsh, nici variantele sale fonetice silogice, Cu ochI marl de pulc'aldsh, Unde este Badlul tea ?... nici forma acelei c u t ii. SA nu fie Ore inrudit cu b Ad an, adecA cu latinul .(G. D. T., Poes. pop. 539). vulgar b a du s ? Intr'un text italic din evul-mediti acest badus ne intimpinA Aceiasi balada din Moldova : cam cu sensul de cutia pentru ma- runtisuri", desi de aur, nu de lemn" : Badlul grefi se resucia Si din gura, 'ncet clicea: scutellam argenteam, et scattones tres, Beicluiesa mea frumOsh, garales duos, badum aureum unum" De ml-al fost tu credincidsh, (Du Cange, v. Badus). Acest text lusä Mergl degrabh la chmara, e dubios. Tot ce e sigur in &Wed din De lea galbenl din corm:qt... punctul de vedere etimologic, este numai don, sufixul deminutival - o c. 0 alta Bddiulésd, daca nu chiar a- v. &Wan. --ac. ceiasi, a lasat numele set unui vechiu sat din regiunea dunarka. BAcifigA, s. f.; t. de Med. : toux phthi- Zapis muntenesc din 1689 (Doc. Rom. sique. Termen banAtenesc. Beidugd se II No. 8 p. 22 b, in Arch. Stat. din numesce tusea uritA ce scuipa un of-

2869 BAGAT 2870 ticos ; CrieniII ic hr A" (S. Liuba, Ibid. I,115 :D-ta, mos Nichifor, Banat, c. Maidan). Este slavicul wkAa estr oin purtat, scii mai bine decat periculum, flagellum" (Miklosich) cu mine; dar totusi te rog,sA mai cu sufixul nostru pejorativ -u gA ,intoc bdgare de sema, ca sa nu'mi pra- mai ca in rapciuga. vall nora..." v.Hdrd.Tuse. --ugd. v. Bag. Bdgat. Beigaturd.

BAclulèsci, n. pr. m. plur.,t.de Bag-At, -a, adj. ;le part. passé de Geographie: nom de certains villages. b a gpris comme adjectif :enfonce, Numele mai multor sate in Muntenia fourré, introduit, mis dedans. Sensul (Frunclescu). MaX corect ar fiBddiuleset, cel fundamental al verbului b a g fiind de vreme ce deriva din numele per- causativulfaire en trer",participiul sonal B a di u,prin patrimonicul B ä - beigat se intrebuintéza relativ rar ca diulescu----BAdulescu. adjectiv, cad* el nu pOte sa exprime Zapis muntenesc din 1656 (Cond. notiunea de causalitate, ci numai re- Mss. a manastirii Vierosul, in Arch. sultatul causalitAtii: entre",i ast-fel Stat. din Buc. f. 121) :Adica noi 6 se afla f6rte adesea incoricurenta cu megiiasi din Bddulefti pre nume Stan mai multi sinonimi, pe cand verbul si Mihailä si Carste si Vlad..." b a g are un singur sinonim v I r ,ba v. Badiu. qi pe acesta exclusivin acceptiunile strict materiale. Bagare (plur. bagdri.), s. f.; l'infin. Asa : de b a g pris comme substantif: action cuiul bdgat in parete"=i nfipt; 21 de faire entrer, de faire aller, de faire trAsura bdgatd in curte " =in tr a t ; avancer. Bagare= fapta, lucrarea de musafirul bdgat in casa"---adus; a b Aga, de a yid, de a face sA in ire" sabia beigatd in tecA"=v ir t A,etc. (Costinescu). Infinitivul bdgare exprimA 0 intrebuintare insa, in care bagat ca substantiv tOte notiunile verbului se p6te inlocui cam cu anevoe, este b a g in antitesa cu sc O t er e.Intre- compusul bagat in s a m A. buintarea'i insa cea mai caracteristicA, Mitropolitul Dosofteiu, Psaltirea 1673, in care nu se pOte inlocui printr'un ed. Bianu p. 189 : sinonim, este compusul beigare d e sama. pileilorü le despica Zilot Romanul, Cron. p. 108: (Ion- Falcile cu carl strica : voda Caragia), dupa beigarea1 e semA Fa-I ca apa ce-I vdrsata, Ce nu-I in s am a bagatd... ce aü facut in anul de'ntalu, pricepend ca firile boerilor cu rAzmirita s'ail pre- I. Crenga, Povesti I, 279 :Qi mai fAcut cu totulisint gataalplini fost'ail poftiti Inca: relele vointe ale sale spre hrapire, in al doilea an se desbraca de ficlénapi lingusitOrea pele a vulpil si se imbraca Oral, craesei 'mp6ratl, Omenl in earn& bdgaii, cu fiorelniculi fricosul cojoc lupesc..." *'un 'Ant de povestarlu I. Crenga, Povesti I,64: Boleriul FAra banl in buzunarlu. se uitA cu beigare de sema la cucos, Veselia mare intre totl era, vede in clontu'i o punguta, si Vice ye- Chlar §i saracimea osp6ta §i bea..." zeteului..."

2871 BAHX 2872

Mu lt mai des se intrebnintozg insg Laurian-Massim :Bdgdturd,s.f. negativul nebAgat in sam A, dupg cu cele mai multe din insemngrile ver- .cum iinfinitivul substantivat b A - bului b a g, si mai mult Inca :1°. in- gar e de samä, circulozg mai putin fundAturA ;2°. din de vesmint". 'cleat nebggare de sama. Lexicon Budan: Bdgeiturd inteun Cutoteacestea, bdgat circulezg, vesmint, de ex.la cgmosg sub-suOrg, mult in grain In antitesg cu scos: der Zwickel". Mgat in temnitg, bagat in draci, bdgat v. Bag. Bdgat. -urd. inbola,bagatin spaimg, bdgat in cap, bdgatindatorii,etc.;de OE( s. m. ; culot de pipe, chique. menea in idiotismul: bdgat slugg la Maghiarulb a g 0 cuacelasisens cine-va, argatul bdgat la cutare, beigat (Cihac). Desi figurezg si in dictionarul la stapan. lui Pontbriant, totusi pare a fi intro- Rgdulescu - Niger, RusticeIII,SS : buintat numal peste Carpati in loc de Dupg conacu al doilea,sOrele par'cg Scru m. e un cuptor fait, fund, in care 's bd- Strigaturg din Ardol, cu un invede- gate tOte phdurile pgmintului, asa do- rat joc de cuvinte trivial: gorelg ce bate de sus pe lumea de Fetele din Arpátac jos. Pin i vintu are in gura lui su- Mereii pip& la -Mac, flare de foc!.. iar cele din Satu-noil v. Bag. Se intrec dupabagaa.. (I. B., Foes pop. 452), Bágátbr,-Ore, adj. et subst. ; celui ou unde editorii observi% in nota (p. 481): celle qui enfonce, qui fait entrer. Bd- bdgdul este scrumul cerernane in gator = care bagg sag prin care se pipa (lulea)". b a g a" (Costinescu). Cuvintul e putin v. Scrum. 1.Ungur. intrebuintat, afarg numai de compusul bdgator de sam a. BáhAnid.v. Bidiganid. Tichindel, Fabule 1814, p. 282: 0- mul bdgdtoriu de sam A siintglept, Baia, s.f. ;doni, refus d'avancer. carele toate mai nainte le prejudecg..." Sinonim cu tagada, dar cu un inte- v. Bag. les mai putin general. Este o impro- tivire de a inainta, de a merge ina- Bagatürfi (plur.bdgdturi),S.f. ; inte,fiesub raportulmaterial,fie 1°.enfoncure,coin ;2°.gousset de sub cel moral. chemise ;30. t. de Med.: ophthalmie Cantemir, Divanul lumii 1699, f. 83 variolique. In primul sens se dice mai a: au pildg nu ai avut? au invgtaturg des in fund gtu rg; in sensul al doi- sag invätätoriu t'au lipsit? au nebung lea clin; in sensul al treilea, cuvintul ai fost, siacestia a cunoaste intelep- pare afinumal lagnatenesc,insetn- dune n'ai avutt ?carile a tgggdui nand semnele de vörsat la ochi. si bdhd (writ) a pri n de nu vei pu- Dictionarul Mss. bgnaten circa 1670 tia, caci tie intelepciunea duhului, ca- (Col. 1. Tr. 1883 p. 426): ria laste viata, ti s'au dat... ". : nu Begeture= Impositio. ))DA bdha insemnozA pe .136g6tur6 = Laesio oculorum prop- vrea sg merga" (R. Simu, Trans., c. ter variolas". Orlat).

2873 BAHLIT 2874

Exista si ca nume propriil personal, singurele dialecteneo-latine, incall neap6rat pentru a caracterisa pe un inde o potrivab iiii hse incumetresc sis- divid obicinuit a prind e_ bdhci sail tematicescein uneleconditiuni(v. a da MM. B p.2241). Estede observat,ca Act din 1779 `(Cond. MSS. a Episc. si in italiana s'a intamplat o a doua Husilor, t. V f. 139, 141, in Arh. Stat. dissimilatiune, de o alta natura, dar din Buc.): Toatier Bata capitan i Pa- tot prin guturalisarea uneia din labiale: val. Bciha i Simion Besliaga ... " din bufo gufo. Cuvintulcirculand ping acum in v. Tclgadd. graiul romanesc de peste Carpati si figurand tot-o-data in limba cea curat Bfiháran. v. BeiOraucd. moldovenesca a hit' Cantemir, e invederat ca este sati a a fost Ore-cand BahfirAuca (plur. beiMrauce), s.f.; destul de respandit si ca nu e de loc femme grasse, corpulente, replete. Se not. Este totusi ferte anevoe de a con- dice si baharesa. Cuvint moldove- stata adevörata 'iorigine. La Serbi, nese. Indistrictul Sucevei : Baha- tocmai in dialectul dela Ragusa si nu- rchicel sail b ah ar Osa= femeiagresa, mai intr'acela, b a h (sax) insemneza incalate (ecleterea1893p. 126). Am- deni", das Laugnen, infitiae" (Kara- bele forme feminine presupun termeni MO, si se scieca. regiunea Ragusei corespund6tori pentru barbati : pinä in secolul XV era piing, de Ro- bet/Aran, mani (Miklosich, Wander. d. Rum. 3 baheiros. 6). Al nostru bdhci sa nu fie ore in- In ambele forme este un nume, fie rudit cu latinul vulgar b a f a sail b e fa, substantiv, fie adjectiv, näscut din sla- trecut la Italieni in beff a, la Proven- vicul b a hor pantece" : bohemesce si tali in b a f a, la Francesi in be ffe (Kör- slovacesce b ac h or der Bauch, der ting, Roman. Wtb.108),pretutindeni cu Wanst" (J un gman n), de unde si polo- sensul de nesocotire, batjoc, luare in nesce adjectivul b a churowat y bau- ris", care nu e pre-departe de deni"? chig" (Linde). Inacest cas, finalulfa a devenit la v. Balcciz. Romani-h a intr'un cuvint dissilabic cu initialul b intocmal ca in buha BfihArOs. Bahdraucci. = b u f g, portugesul b u fo = spaniolul b u h o,unde transitiunea lui f in h Bahlesc. v. BAN. nu estenici germanica laSpanioli, dupa cum credo Diez (Etym. Wtb. II2 106), nici slavica la Romani, dupa cum Bählire. Bahlit. afirma Cihac (I,30),ci presinta pur si simplu fenomenul dissimilatiunii prin Bahlit,-fi, adj. ; croupi, rand. Sino- guturalisarea uneia din cele done la- nim cu s t a t u t, and se vorbesce biale: in latina clasicaera b u b o, de despre apa, dar cu o nuanta tot-o-data uncle rusticul buf o este primul grad de muced sail ranee d. Frasa din de dissimilatiune, iarulteriorulpro- I. Crengg, : Apa era balitd §i ne-am vincial buho constitug un al doilea fi putut irnbolnavi", d. Dame otra- grad, acesta din urma operat anume duce: l'eau était croupie..." la Spaniolisila Romani, adeca in ecleterea1893 P. 149:,,Beihlit .

2876 BAHNIT 2876 statut, invechit si puturos, v. Bahnd. Beihnif. 3.-ar. apa statuta intr'un vas necurat". Cuvintul se aude numai in Moldova. Bahnèsc 1

Cihac (II, 14) reproduce locutiunea : ; . Bdhlit.

21a mirosi a belhlit = sentir le relent, Báhnirej corner", pentru a trage apoi conclusiunea ca bethlit este bohemul t u ch 1 y Bahni§ (plur. bahni§uri), s. m.; mare- qui sent le relent" = rusulTyxJILIii cage, bourbier. Sinonim cu bahn11,din pourri"i ca, dod, beihlit vine din t a- care deriva prin sufixul - is ca in desis", hli t. petris"etc., dar Insemnand o intin- Dar in ce fel de limba Ore sonul dere de pamint mai mare si tot-o- t se identifica cu b? data o adincime mai mica.Bahnig Beihlit este invederat o forma par- este mai mult un loc b ahn os decat ticipiala dintr'un verb bah les c. Fina- o b a hn a propriaVisa. lele verbale -1 esc si -nese une-ori Miron Costin, Letop. I, 280 : Vasile se confunda, ceea ce scie insusl Cihac, Voda daca ailsosit la Praova, stiind and reproduce alaturea(II,41) va- den limbi de gatirea lul Mate Voda rianturile fonetice sc or mon es csi improtiva sa,si cu osti cate-va,pi scormo l es c. El bine, verbul bh - straine si de tera, aü facut sfat acolo nese exista in fapta, dupa cum 6110 la Ojogeni, socotindi trecatorile ape- o scie insusi Cihac, care '1 citeza (II, 5): lor,silocuri inchise cu paduri den b A hnes c = devenir marécageux ; toate partile,i bdhnifurf.." bahnire= croupissement de l'eau"; Bibliaerban-voda 1688, Maccab. I, Tar prin urmare forma participiala bdh- IX, 42, 45 : lit vine d'a dreptul din b A hles c= si s'au intorsti ... et-reversi bahnesc. Bahlesc = bahnesc la bahniptl Ior- sunt ad rip am nu 'Ate fi alt ce-va decat o derivatiune danului... Iordanis... din b ahn a, cati mocirlesc" din mo- apa Iorda- ... aqua vero cirla". i tocmai analogia cu sinoni- nului de 'ncoace Iordanis hinc et mul m o ci rlesc pare a fi concurs a si de 'ncolé si bah- inde et palus et preface pe b ahn it in bdhlit. Apabdh- nif i dumbrava... saltus... illetinsemnezaliteralmenteapa. de Locul unde segasesce lut galben bahna eau de marais, eau bour- se 4ice lutaria ;unde cresce Oita, beuse" . ses ;uncle cresce rogoz b ah n a sail v. Bahnei.Bethnif. bethni§"(Gr. Gheorghit, Botosani,c. Calinescii). Bahnar (piur. beihnari), s. m. ; ma- Din bdhnif se formeza deminutivul récage, bourbier, marais. Sinonim cu bahnis0r a, dupa, cum se numesce bahni s. Se aude mai ales in Mol- si un satindistrictul Nemt (Frun- dova de jos. Este format din b ahn clescu. prin sufixul neutral- a r ca in furni- v. Bahnd. Mocirld. -if. car", baligar"etc.,care insemnOza ca beihnarul cuprinde in sine bahn A. Bahni§Ora. v. Bahni§. Douè sate in districtul Vasluiu pOrta numele de BA hnari (Chirita, Diet. Bahnit. v. Bdhlit. geogr. 16).

2877 BAIILESCI 2878

BAhnbs, -OsA, adj. ;marecagPux, britut cu Turcii patru-spre-dece Iuni bourbeux.Ce-vaca bahn a.Sino- merea, qivai n6ptea, sub conducerea nim cu m o ci r 1 o s, na,malos, m a, s- lui Geismar si a lui Roth ; vedeam in t i n os. Pamint bdhnos. Lunca bahnosa. t6te dilele mOrtea cu ochii, ca ne pu- v. Bahnei. Beihni§. neaa Muscaliitot inainte la avant- posturi. Geismar, indata cum a trecut BAhnuri, s. D. plur. ; champ bour- Oltul, a tramis pe generalul Roth ina- beux. Un plural Deutru din femininul into sa coprinda Calafatul,siels'a bahn a, intrebuintat in unele regiuni dus de s'a asedat la Cioroiu. Cand s'a din Moldova pentru a specifich o va- pomenit d'o data ca IIiea Pap, dela rietate de camp care se asemena cu Dii cu vestitul Ciapanoglu pe la spate bahnis. cu 15,000 de Suvaril cu 30 de tunuri,

I?Deosebitele campuri lucrate si ne- care, dupa ce batuse pe Roth linga lucrate pe aici se numesc: lanuri, par- Maglavit de-1 topise, se aruncase asu- lege,saraturl,sesuri, nireste, b h pra lui Geismar, Iitaiase drumul n u ri, plajisteetc". (G.Vicol, Boto- spre Cioroiui spre Calafat,Ii luase sani, c. Brihuesci). tete vitele sitot proviantul din ma- v. Bahnd.Bahnif. -uri. gasiile dela Galiceasile trecuse la Vidin. Muscalii speriati, candiiras- Bahtisél (plur. bahtiseli), s. f.; ennui, bise Turcii la Bdilesci, fugiat in tete embetement. Sinonim cu substantivul partile strigand cat puteat :naza t! u rt. Cuvint orasenesc din epoca fa- nazat! T ur et k i duh! cand farma- nariotica, de cand se introdusese cu zonul nostru, bietul capitan Ciupagea, acelasi intelesi plicsi s. care nu sciea ca pe muscalesce nazat v. Bcihtisesc. va sa qica indärit, inapol, alerga printre siregurile nOstre strigand :auditi Biblisêsc (beihtisit, bdhtisire), vb. ; MeV,ghinararul poruncesce sa mer- ennuyer. Se intrebuinteza, numai ca gem la sat". Alt sat nu mai era de- reflexiv: me beihtisesc=mi s e ur e s ce. cat Ba ilescii, de unde TurciI bateau cu Sinonim cu plict i se s c. Vorba in- tunurile in Muscali de 'Iprapadiat ; trodusä in orase pe timpul fanariotilor, Doi am dat navala la sat, ne-am re- desi nu egrecesca,ci esteturcul pedit la del 0 am pus mana pe tunu- bakht syzmalheureux", bakh t- rileturcesci; atunci Ciapanoglu, cre- s yzlyk disgraee, infortune". clend ca sintem putere mare si ca fuga . v. '.Turc. Plictisesc. Muscalilor era numai o stratagema, s'asperiat sia luat'o lafuga spre BAilèsci (rostit trisilabic), s. m. plur. ; Calafat, lasand tete provisiile si mu- t. de Geogr. : nom propre d'un village nitiile. Le-am luat inqiva aia douë- dans la Petite-Valachie. 0 mare co- decl-si-patru de car& cu iarbai patru munä in districtul Dolj, nu departe de sute de cara de zaherea. Roth, v64end Dunare, vestitaprintr'o Walla din ca fug Turcil dinaintea nOstra, a luat 1828, in care 20,000 de Turd aa fost curaglu, s'a intors, s'a pus si el pe batuti de generalul rus Geismar nu- gOna Turcilor. Astfel s'a castigat cea mai prin vitejia Romanilor. maI vestita Walla din tOta campania. Ion Ghica, Scris6reaII,povestirea Lupta. a tinut trei (Jaei treInopti ; polcovniculul Ionita Ceganu :lie-ana am alergat dupa Turd pina I-am IA-

2879 BAITA 2880 gat in Dunare. Basibuzucii ornoraii pe pre Duca-voda,s'atiimpreunat la ma- agalele cari voiat sa '1 retina sa nu nastire la Dragomirna arnändoi,i asa zreca Dunarea si sä '1 intOrca la bade acolo l'a trirnes in tara Lesasca la talia spre Calafat. Sscil, Domnule, robie... " ca fara Ciupagea al nostru, mancail Ion Neculce, Letop. II p. 243 : Pe- Muscalii o Mara de n'o mal uitaü triceico-voda daca aü sosit in Iasi, in- nici o data..." data at slobozit podghèzuri Camel si Despre originea numelui Bdilesci, Lesi cu Demidetki Si cu Constantin Tur- v. Baico. culet polcovniculi cu Bainski sar- darul, sa merga sa lovesca pre Duca- Bailéscu. v. Baico. voda la Dorn nestl. " Bainski era serdar", adeca ge- BAInti s. Bainti,s.rn. pl. ;t. de neral peste tóta calarimea din Orhein, G6ogr.:'nom d'un village en Bucovine. Lapusnai Soroca. Cantemir vorbesce Numele satului bucovinén Bding, in si el despre dinsul, numindul ruda de regiunea Siretului, este o forma rute- aprOpe cu Petriceicu-voda siunchiu nesca din rornanul B a it a (v. Bdild). al hatmanului Lupu Bogdan, carele Satul exista dejai aveai o biserica tinea in casatoria pe sora lui insusl subtefan cel Mare la 1490 (Wicken- Cantemir (Cantemir, Opere, ed. Acad. hauser, Gesch. d. Bist. Radautz p. 132). Rom. t. VII p. 80 ;cfr.licTopiaEoH- Pupa acest sat, o veche familia bole- cTanTJua EaaTemapa, Moscva 1783 p. 82). resca din Moldova s'a numit Bain- Aci not' vom limpedi numai felul de s k isail B a i n ski, adaug6ndu's1 din inrudire cu Petriceicu-voda : Bain s k i moda terminatiunea polona-s k i(v. era insurat cu Maria, ffica lui Gheor- Barbovschi), desi era un n6in curat ro- ghie Elasdet (Pumnul, Mosiilernäna- manese. Un rol istoric a jucat Vasilie stirescI din Bucovina p. 57; cfr. Arch. Bainsk i,pe care la 1683tefan- ist. I, 1 p. 54), care dinsa era nepOta, voda Petriceicu l'a trimis sa primp pe lui Petriceicu-voda,si de aceea Nico- Duca-voda. lae Costin numesce pe Bain s ki ne- Nicolae Costin, Letop.II,p. 34 : pot" al acestui principe. Baen sk i e icu cei-lalti boieri ce v.2. Bogdan. era trimisl cu dansul,prinzand de Bäi§ag. v. Bdiegag. veste cum cu Duca-voda oaste nu 'I,si cine si era 11urise, islujitorii tot): Bäitä, s. f. ;10. petite mine, -petite era IndoitI, putintei Siimeni ce era, si carriOre ;2°.t.de Géogr.:village en asa Para veste aü sirguit de Faillo- Transylvanie. Deminutivdin baia vit pre Duca-voda Dechemvrie in 25 7/mine, carri6re" prin sufixul t a, bd- marti in zioa de Craciun,la vremea ijd nu este sinonim cu b AT ó ra, demi- ce air sezut la masa... " nutiv prin sufixul - O r a din bai a mai departe, p. 35: Iara lui Pe- bain",desi ambele forme deminuti- triceico-voda mergand veste de bataea vale s'ar puté intrebuinta de o potriva zacilori Moldovenilor din Bugeag, in fie-care din cele douö sensuri. In dupa ce aflezut in scaun in Iasi nu- sensul al doilea, desvoltat din cel de'n- mai 15 zile,I-atcautat a esi din Iasi Wu, Bdita este numele unui sat in si luand calea spre Sucesva, unde adu- regiunea aurifera, a Transilvaniei, nu candi nepotul set Vasilie Ba en sk ie departe de Zlatna:

2881 BAIERUTA 2882

Balada Pintea Vitézul" : fete anniversaire d'une ëglise" ; o romanisare cludata nu numal sub ra- In cetate in Bdifii Sintu'ml dol rob! in temnitA, portul formel, dar §i mai mult Inca Unu '1 Pintea hotomanul, sub al intelesului, cad in strigatul de Unul e Stan Ungurdnul... mai sus acest cuvint jOca rolul de (Tribuna din Sibid, 1683 p. 110). indemn, cai cand ar fi : h al la berbece!" Este un specimen fOrte intere- Francu-Candrea, Muntil apuseni p. 39: sant de modul cum se pot introduce Inlocalitatileunde Romanii sint in grain unele elemente straine. Ce-va amestecati cu Nemti,laSacararnb, mai mult ;acest kir val dovedesce Hondol i BcU8ta, lucratorii minion): ail ca, un obiceiu strain, cu numele cu tot, o sèrbatOre numita : Kirv ai la be r- peite sa trOca dela un popor là altul b e c e.La Belita serbatOrea se tine fara amestec etnic, dupa cum in Ardél in diva de Regina, hramul bisericel nu se amesteca nici o data Romanii romano-catolice,iar la SacAramb in cu Nemtii. diva deTeresia. Romanii se aduna v. 'A Baia. 2.Alivend (p. 901). intr'un birt, iar Nemtii intealtul. Pe- Bdintl. trecerile tin ate clout) si tre iIe.Se alege un berbece dintre cel mai fru- Bãicàn mo§1, care, impodobit cu edera, cu flori §icu panglici, se pune lalicitatiune BaicênI prin jocuri de sorti, compuse din trei bile mid cu fetesi punctate. Pune- Bfiicôiu .v. Baico. tele sint pina la 8,§i sera pe la 9 ore, cand se termina jocul, cine are mai Bdiculêsci multe puncte acela c4tiga berbecul. A doua i pléca pe strade cu berbe- Bdiculdscu cul condus devataf, cu lautariiin frunte, jucand §i chiuind: K i r val la b erb ec e! Dupa terminarea proce- MINA (plur. s. f.; peine, an- siunil se intorc la birt§ise incepe goisse, dOsagrement. Naca z, Sup r. incercarea de a lovi berbecul cu topo- Cuvintul se gasesce la Budai-Delénu rul in cap. Unul il tine de dime §i. ii (Diet. Mss. in Muzeul istor. din Buc.). feresce capul, iar cel care da, daca nu E sinonim cu baiu ,din care s'a for- '1nemeresce, platesce ca ped6psa o mat prin sufixul -ela pentru a ar6ta anumita taxa. Pe urm a.berbecul se o stare mai prelungita. junghe,i peleai un picior e al ace- v.a. Baiu. luia care l'a ca§tigat,iar carnea se frige O.se consuma impreuna. Din Bacia§.v.Bdie§.. banil adunati se platen lautarii ii beutura. Dupa o petrecere de trel dile l'aaiat. v. Bdiez. §i. trei nopti, intra iara§i cu totii pe sub pamint... " 2.13Aia.t. v. Bald. In exclamatiunea: k i r v ai la be r- b e c e", kirvai" este o ciudata roma- Baieruta (plur. bdierup), S. f.;1°. nisare din germanul K ir ch w eih e petit cordon, petit tirant ;2°.petite

2883 BAIESTRAR 2884 am ulette. Deminutiv din baierä, avénd am facut tocmala cu dumn6ei cucoana ambele intelesurI ale acesteia. de am luat pe triani un bdestrar a v. Baier. dumisale casalinvät bucathrif in triI ani..." '.13fiiêsc (bait,bdire), vb.; 1°. etre Bdiestrar insemneza pe baiatul care employe a la monnaierie ;2°. travailler aduce provisiunile din piata, intr'o co§- aux mines, exploiter les carrières. Ver- nita, ca §i. cand s'arclicec o §n it ar, bul bdire s'a format din organicul b - cu acela§i sufix - a r ca in macelar", i a r e(=b al near e) pentru a diferentia carbunar", ferar" etc. Cuvintul cusensul miner" de sensul baigner" ; prinde dara in sine tulpina b aiestra se intrebuinteza insa, numai in unele pallier a provisions", care duce drept regiuni. din Ardél §i din Banat, ca un la un prototip latin rustic. In medio- fel de cuvint technic baie§es c. latina I) an ast um= cistarotunda Dictionarul Mss. bänäten circa 1670 et oblonga, ad moduli sportae dossua- (Col. 1. Tr. 1883 p. 426): 736/yesk= riae efficta, quae ex palea contorta Nummos cudo". atque in orbem ducta rubis caninis de- Francu-Candrea, MuntiI apuseni p. dolatis et tenuatis consuitur ; hac u ti 41, termeni proprii minerilor : A bdi solent rustici ad pisa, fabas, = a exploata"; §i Mire de la cliva, frumenta aliaque id genus =lucrare pe suprafata la luminadile". portanda vel reservanda" (Du v. Bdiez.Rue. -Bdie§ag. -esc. Cange). In vechea francesa (Godefroy, I, 566) ne intimpina formele b a na - 2.E3fii6sc, -ésca, adj.; minier,qui st r e,bennastre,benaistre a rapport aux mines. Cuvint trecut in )/sorte de panier, corbeille".Iata un Lexiconul Budan §i intrebuintat,pro- text frances medieval : babil, in regiunea cea aurifera, a Ar- Et de corbeilles et de vans délului. Laurian-Massim :bdiesc = ce Et de paniers et de b an as tr e s... se atinge de o b a i'a de metale". v. Baici.Bdifag. Spaniolesce banastr a grand panier, grande corbeille de forme arron- Bfii6sci. v. Balm die", Iar banastero, adeca cu sufixul - arius ca §i. 'n romanul bdiestrar, *Baiéstrá, s. f.; panier a provisions. celui qui fait ou qui vend ou qui v. Bdiestrar. porte de grands paniers". Fara sufixul -st-, cuvintul benna este indicat deja Baiestrar (plur. bdiestrari),s. m. ; in vechea rusticitate latina ca un im- marmiton, aide de cuisine. Vechiu cu- prumut dela Celti : b enn a lingua vint, pe care l'a inlocuit rinda§ sat Gallica genus vehiculi appellatur" (Paul. rinda§-de-bucataria. Diac.) ; un imprumut insa atat de ye- Zapis moldovenesc din 1820 (Doc. chin, incat devenise poporan deja in 78 pach. XV in Acad. Rom.): Adeca epoca lui Catone (De re rust. XXIII). eli Simion bucatar, rob a dumisale vel In legenda medievala a lulSt. Remy visternic Costachi Rusat, dat adevarat (ap. Roget de Belloguet, Gloss. gau. §i in credinta zapisul meu la cinstita lois p. 112) benna insemneza un maim dumisale cucoanei Catincai Canta, grand vase ou panier dans lequel on precum sa fie §tiut a cu vo6 noasträ mettait des denrees et des bouteilles

2885 BAIt§ 2888

de cervoise". Din benn a se Meuse in Sinonim cu s p 61 and e vorba de per- graiul latin poporan bennistrasi sOnä, si mai ales cu scald in privinta bennastra prin analogia cu sinonimul copiilor.Corespunde italianuluib a - canistrum, canastrum, canastra g n are, franc. baigner, span. b a fi ar (Korting, Roman. Wtb. 163), derivat etc., t6tedin prototipul latin b a 1 - din grectil xdvao-reov sail xdvaarea neare. si care insemnh de asemenea panier Forma cea organica a presintelui in- Aprovisions". Din forma be n n as tra dicativ singular can, safifost : eli aii isvorit apol varianturile neo-latine baiu = balneo, tu baY, el baid. occidentale, lar din forma b en n i st ra Colindä muntenesca : =beniistraromanul baiesträ, ca din rnagistra" malOstra", si 'n MaY din jos de vadul lor, = Vadul lor s'al domnilor, sfirsit bdiestrar. Scaldä-se sfintul Ion: Este una dintre cede mai interesante Scald a -s e, bdiezd-se, remasite, astAdi pOte perduta, a lati- Cu vin bun botezà-se... nitatif rustice la Romani. (e. D. T., Poe& pop. 30). v . Baddit. Bdddran. Conitâ. GuptaRinds §... 0 deosebita importanta in grain a cap6tat inspecie participiul acestui Balesag s. bai§ag (plur.bdie§a- verb, despre care guri,bdifaguri),s. n.;profession de v. Bdiet. mineur, travail aux mines. Forma imprumutata din magbiarul b an y o sag, Báié§ s. 'DMA§ (plur.bdiecO,s. m.; in loc de termenul curat romanesc 10. celui qui fait le service du bain, baiesit, de care nu se deosebesce baigneur; 2°. ouvrier mineur; 3°. celui prinsens :meseriasaü munca de qui fait du mortier ;4° ouvrier mon- baias. nayeur ;5°. BohOmien orpailleur ;6°. Francu Candrea, Muntii apusenip. Bohémien qui fabrique des ustensils 32 :Dela Baia pe Aries insus,la en bois. gura Carpenisului, incepe adev6ratul ti- In primul sens, cuvintul e cel mai nut al &lir gurilor..." respandit, avOnd trei acceptiuni: a) Id- Aceiasi, Rotacismul la Moti p. 84 : ia§ =cel ce are sail poseda o bai a de Bucium-sat, Bucium-isbita, Bucium- scaldat;b)cel ce ingrijesce un stabi- muntari, Buclum-sasa, Bucium-poieni liment de baia; c) cel ce servesce la aiBucium-valea-alba, acestea sint unele b a ia"(Laurian-Massim). din cele mai frumOsei renumite sate Cu sensul al doilea, cuvintul se in- din apropierea Abrudului i sintcu- trebuintOza mai ales in Ardel. noscute sub numirea colectiva : Buciu- Poienar-Aaron-Hill la cuvintul Mi- mani. Locuitorii acestor sate mai toti neur": Mims, ocn as, ciocanas, care se ocupa cu Miaguli, impreuna cu sapa la o mina spre a sc6te materia cei a! Abrudului, inca din vechime se minerala..." bucurat de anumite drepturi ifiber- Francu-Candrea, Rotacismul la Moti p. 12, 15 :Locuitorii muntilor se im- v. Bdie§. part dupa numire in M o t I, carora le mal ic si Topi, in Mocani, Bdiee Eiaiêz (baiat, bdiare), vb. ;baigner. siCriseni Ace! dintre munteni,

2887 BAIAT 2888 call se ocupa, dupa cum seclic()pe var se numesc beiiagt, Tar meseria lor acolo, cu bfti es a gul sat lucrarea bai esitul. Tot beiiagi se numesc minelor, se numesc un fel de TiganI call se ocupa cu fa- Cu acelasl sens cuvintul circula altä cerea fuselor,lingurilor,trocilor, cor- data in Téra-Roman6sca, pe and se felor, lopetilor etc. Acesti TiganI con- lucrat Inca minele din Oltenia. funda in grain pe v cu 4,de ex. el Crisov dela Matein Basaraba din 1641 ic Ova in loc de qiva, ta da in (Cond. Mss. a manastirii Hurezu,f. loc de v a d a"(R. Simu, Trans., c. 171, in Arch. Stat. din Buc..) : si lara Orlat). sa fie domniei sale mosie la B a a- iganhi bdiegi se nurniat la noT alta de-fer, insa din parté Stanciuluibeg- data lingurari. iagul o fune mare, intr'ace fune mare v. Lingurar. stanjeni 774..." Bdniagii= bdia0fac fuse, lopeti La acest sens se refera elicitOrea troci" (P. Olténu, Trans., Hateg). poporana din Bucovina :Cand sede v.bBaid. Beligag. -ag. Ciocet- un Mktg mai mult in munte ?Cand nag. Ocnag... e in mormint" (Sbiera, Povesti p. 322). In Moldova, intre numi de familia agie§6sc, -tsci, adj. ;tinnier, ap- teranescl se aud : Bdegu si Bai sanu partenant aux mineurs. In muntif Ar- (elptOrea 1893 p. 13), acesta din urma delulni se aud unele vorbe bdiegesci nefiind format prin sufixul intensiv - an. cunoscute pe campia. Portul bdiegesc v. -an. se deosebesce de al celor-lalti muntent Banatenescul vechiu beinieg in Dic- v . Bdiegesce. tionarul Mss. circa 1670 (Col. I.Tr. 1883 P. 426) :Bengesh = Nummos cu- BAie§6sce, adv.; a la fawn des mi- dens, Zingarus vagabundus", presinta neurs. Asa cum fac sail cum clic ba- dout3 semnificatiuni : iesil.L'am vëclut imbracat bdiegesce. a) lucrator la banaria, taraphangit" Beiiegesce=more metallurgorum" (Lex. cum se clicea la noi sub Fanarioti, ne- Budan). gresit prin asociatiune deidei intre v. Bdieg. monetai intre minele de metal ; b) Tigan de lae, confundat cu asa BAie§it. v. Bdieg. Bdiegag. numitii alta data Tigani a ur ari , carl spèlat aur din nasipul riurilor ica- Baia s. balat (plur. betieN, s. m. ; rora ii s'a clisbàief prin asociatiune petit enfant male, gargon ; adolescent, de idei cu lucratoril in mine de aur. gars, gamin ;courtaud de boutique, v. 1Aurar. commis,apprenti.Laurian-Massim : Printr'o alta asociatiune de idol,a- Bdiat = 10. copil ce are Inca lipsa de nume adea Intre cuptOre sapate in pa- ingrijirea plina de solicitudine a cuiva : min tiintre grOpele de mine, s'at nasc6tOrea unui bdiat e datOre sa'l nu- numit beitegt tot In Banat si in Hateg tresca cu laptele ei; bai4ii tel se joca Tiganil sat chlar ne-Tiganii carl lucreza cu al mel in carte; ai copii ? am si et la mortar si la facerea uneltelor de un bdiati o baiat a; ma bdiete cu- lemn. cuiete... 20. in inteles mai larg se Aice se afla cuptOre de var ;Ornenii Qice si la Omeni marl, mai tineri sat cari se ocupa cu scóterea petrel de mai mid ca noi :sarii, bdieli I dati, ba

2889 BAIAT 2890

de foc; asculta-m6 pe mine, bdiete; P. 348: In Bucovina copiii dela nas- Wield nostri 'dorm si nu se scOla sa cere si OA la un an se numesc fara injuge boil... ;mai ales in Insemnare deosebire de sex coca, deminutiv c o- de subordinat, argat etc. :secerati, c uta.Cele-lalte numiri alecopiilor cu inima; toti befielif dela noi mi-at sint,. ianume pentru klieg :bdiat fugit ;bdiatul met din casa m'a furat (mai adesea beliet), baiet el ,i cand si m'a despolat... 30. in opositiune e mai mare baietan; baietan, care cu f 6 t, cafranc. garcon" cu fille", e fOrte usitat in Bucovina si ca nume distinge sexul copiilor: bdiat a nascut de familia ; apoi bet a n dr u..." soru-ta ? ba f t A ;beiieri al sat fete ? A. Odobescu, Scrieri III p. 21 :E- bdierii fete; Milli, nu fetele, ram bdiat de trei-spre-Vece anl cand se jOc a. cu mincea..." am inv6tat sa dat cu pusca..." Pe and copil, prune, sugar, Dolna gin Ardel : c 6 c, seaplica la amindou6 sexele de o potriva, bdiat se Vice numal despre Mud d'a-casA am plecat, cel barbatesc ; cu tOte astea, Romanul Eram tinerelsaid, privind sexul barbatesc ca pe cel mai Tinerel fArA mustatA, Si acum barbA stufesA: de fruntei mai dorit la un copil, une- Nu m'or mal cunesceacasA... orl inteun mod exceptional bdiat se (I. B., Poes. pop. 300). Tea cu intelesul de enfant° In genere, de exemplu: Alta: Coresi, 1577, ps. CXXX, 2 : Merg mumAnile gem6nd SA nu plecarett Si non humi- Si tAtemil suspinand mandriia, ce in- litersentiebam, Si din gralu asa grAind: naltara sufletult sed exaltavi ani- Val de mine, red me tem, mieu, ca bdiatula mam meam: si- Red me tern si me blAstem, C'am un biiiét tinerel spre muma-sa... cut ablactatus S'oIu remand fart el !... super matrem (Ibid. 304) suam... unde la mitropolitul Dosoftelu, 1680 : Cu sensul de adolescent" sat de ca intarcatu it supra malca-sa", p ar ciu, hirquitallus" dupa cum se Tar la Silvestru, 1651 : ca in t arca- icea latinesce prin aceiasl asociatiune t ulla maica-sa". de idel: I. CrOnga, PoveSti I, 118 : Cantec din Arde : ...de Well nu mal trag nadejde, pentru cA baba mea e o sterpatura : Am lubit un blot bdiat, n'a fost harnica Wm): fad, nici unul... Nicl mustata nu 1-a dat, 1)-Nu te supöra, mos Nichifor, Vise C'ala '1 bun de sarutat... Malca, ca p6te asa a fost ca sa fie de- (Bibiceseu, Foes. pop. 888). la Dumneclet, pentru a asa scrie si la noi in carti despre unit' a tocmai Altul: la batranete at %cut c o pil..." Pe supt del, pe supt pAdure, Bdiat este termenul cel mai proprit Merg fetitele la mure pentru un copil de sex barbatesc, in- Mibdietii la nulele, cepénd din lég6n. SA se 'ntAlnescA cu ole... S. F. Marian, Nascerea la Romani (Ibid., 220).

2891 BXIAT 2892

I. Cr 6nga, Povesti I,162: fa in Balada Valcan" : Duminica viitOre, stapane, sa mergem Mo§ cAlugAr, de WI bet, in sat la hora. Eu oiu sta de-o parte Du-te de te culca 'n sat, cu bdiei, 'far dumnéta sa te pringi in OrI te du la manAstire joc linga o fat 5..." Dell citesce pe saltire, C'am aci nisce &Wert Ibid. I, 306 :Tara. Om en ii ce pri- IenicerI, turlacl §i betl, vie], si mai ales bâietii, lesinaii de ris..." Didacal vel dqtepta, Ibid. I,20: Sa n'ai nici ogrija, 0 sl dal din rasa ta... mamuca, apucara cu gura inainte eel (Mid. 557). mai marl. Nof sintern o-data tegiep, Bdiét,bdieli este in arrnata un ter- sice-am vorbit o-data, vorbit remane..." men de familiaritate din partea unui De aci bdiat se iea ca sinonim cu superior :inainte,belieli!" la rind, Voinic sat strengar. &UT; I"bdiefi,ascultati porunca. ." In unele oratii de nunta" ne intim- Ion Ghica, ScrisOrea II: augiti, ping neologismul bdiat militar: iefghinararul poruncesce sa mergem la sat..." Bung dimineta, Cinstitl socri marl t. Rare-ori insä se intrebuinteza la sin- Multam dumneWstra, gular, cad atunci din familiaritate trece Bdiefi militarl la intimitate. (G. D. T., Poss. pop., 173). C. Negruzzi, Aprodul Purice" : De va vre Dumnecleü astadl sa putem ca §itotusi pentru teranul roman a sascapAm fi bdiat", cu sensulde voinic, nu De primejdia acesta intru care ne aflam, este de Joe a # soldat, ci a trai in li- SA sciI, Purice bdiete... bertate, dupa cum o exprima f6rte Este curiOsa apropiarea intre bdiat bine frumOsa doina ardelen6sca : crest in, adeca, om bun", indoina din Ard61: FdiA verde Ei0 aluna, Italia 'I tera bunk Mal bdiete, mai cre§tine, Fara mie 'ml pare rea, Cand te 'nsorl, gAndesce bine, C'amecjut dol an! in ea SA nu patescl ca §i mine I... Departe de mândra mea. (Tribuna din SibiiI, 1885 p. 90). Cat te ultl in lung sell lat, Nu mal vecll pamint uscat, Cu sensul de v 01 nic, bdiat se pOte Ci tot ape tulburele aplica si la un animal domestic, care ne Umbland corabil peele, este drag. Tot corAbil ferecate A. Odobescu, Scrieri I p. 381 : Su- Ce pe mare stall plecate si's cu tunurl incarcate, rugiul, spre a indemna caii,Invirtia Tunurl marl §i tunurImid, une-ori biciul a-lene peste capul lor, La tot tunul cincl volnicl: s'apoi le adresa din cand in cand, cu Hel, mare I apa skate. 1 glas domol, strigatul prelungit de: hai, Mal lasA-m' afar o data bdiefi I . ." Sa mal vecl pamint uscat, SA maI fiu o dat bdiat!... Bdiat cu sensulde f 1 a cafi, om (I. B., Poes. pop. 821). ne 'nsurat : I. Cr6nga, Povesti I,139 :Era o Dupa popor, nu soldatul e bdiat, ci data un flc a ü st atu t, pe care '1 numai dOra haiducul. chema Stan.i flacaul acela din copi-

2893 BAIAT 2894 laria lui se trezise prinstraini, frä resping nici Lauriani Massim (Gloss. sa cunOsca tata si mama si färä nicT 45), carora le p6sA putin de adev6r, o ruda, care sa '1 ocrotésca si sa '1 numali numal safie o etimologia ajute.i, ca baiet strain ce se gasia, latina. Profitand de aceiasi falsa sem- nemernicind el de colo pina colo pe la nificatiune, Miklosich (Slay. Elem. im usele 6menilor, de unde pmna unde s'a Rum. 14) identificape romanul b ai e s c oplosit dela o vreme intr'un sat..." cu slavicul nru allaiter". El bine, Ibid. I, 114 : §i cum era mo§ Ni- nicairi la Romani b Aies c, sat mai chifor stradalnici lute la trebile lui, bine bai ez cu participiul bdiat, n'are repede svirle nisce cosolina in caruta, alt sens fundamental decat pe acela cu- asterne de-asupra o pareche de po- prins in baia; si intru cat baia in- claqi, inhama TepusOrele, isl ea cojocul semneza bain", bai ez e sinonim cu intre urnere si biciul in mana, si tiva scald, sp 61, iar bdiat cu s C a ldat, bdiete! N'apucase jupanul Strut a a- s p 61a t. Ca punct de plecare, sa luam junge bine a-cash,imo§ Nichifor si pe mitropolitul Varlam, Cazania 1643; tr5sese caruta de'naintea ueL.." II f. 108 a :maga prefilul tau, ce unde bdiat se aplica chiar la un m o S. l'ai bdiatitsiaiinfasatii §i l'ai aple- In sfirsit, baiat insemneza pe sluga catti, sa ne agiute..." Daca bdiat ar de sex barbatesc, nu insa batrana, si insemna aci crescut", ar fi absurd de mai cu sama pe calf A. a pune dupa el: §i l'ai infasatt si l'ai A. Pann, Povestea vorbel, II, 55: aplecatil", cad infasarea si aplecarea fac abia o mica parte din crescerea co- Un Oran viind o data cu treba la pilului. Textul nu pOte sa insemneze [Bucurescf, alt ce-va decat: 31trecend pe dinnaintea boltilor l'al bdiat (= s c A 1- [bogaseresci, d a t)i l'al infasat si l'ai aplecat". Bdietif ce stag la 11äi unil pe Tot asa in texturile poporane chiar [altl se 'ntrec de peste Carpati. Buna-OrA: Ca sA cheme i sa 'ndemne pe catI [pe ulita tree, De cand, malch, m'al bdiat, Incepura tot-d'o-datA a'Istriga... Cu amar m'al blestemat Cu manile catra sore Nemic nu p6te fi mai limpede si mai SA traesc cu supërare, usor ca etimologia lui bdiat,i totusi Cu manile catrA luna s'a gasit si aci un mijloc de incurca- SA team nici o voia bunA... tura. Lexiconul Budan, p. 44, a dat (J. B., Poes. pop. 183), verbului b aie s c o semnificatiune falsa: bai esc sat bai ez vre-un prunc la tita, adeca cresc, hranesc, verpflegen, unde se cuprinde aceiasi idee ca in : versorgen,erziehen ein Kind". Into- meindu-sepe acestasemnificatiune Frurujuldna lemn uscat, falsä, Diez (Etym. Wtb. I2.45) baga CAnd mamma m'a scAldat Off ea red m'a mal scAldat forma participiala bdiat in aceiasl fa- Cu apu§órä din vad milia cu italianul b alio, bail o, b a- SA umblu din sat in sat, 1 i v o, francesul b a ill i etc., t6te din Cu apu§órA din las latinul vulgar bajulus custos, pae- SA flu lumii do nacaz... dagogus";i acésta etimologia o re- (Sevastos,eaut.21). peta apoi Cihac(I, 21), ba Inca n'o

2895 BXItT 2896

sat : simplu : nu 11 bate joc de eela ce Dad m'al scAldat te-a seal d at cand erai prune". Chiar Si dac'am tipat, in Bucuresci, o femee batrana cand Red m'al blAstemat, BlAstem cu pAcat: mustra pe cine-va pe care '1 ingrijise Tact ca te-am seal dat de mic, Ii vice : et te-am s p 61 a t, Cu apA de Prut nu m'ai spölat tu pe mine", incat SA fil tot urit, ar trebui sa conchidem ca si a sp61a" Cu apn, de lund vrea sa can, a cresce". SA DI tot de dud... Se pike darn. afirma cu o deplina (G. D. T., Poes. pop. 438). certitudine cbdiat n'are a face intru nemic, nici direct, nicT indirect, cu la- Apoi : tinul bajulu s, ci numal cu latinul MAndrá maYc'am maI avut! b aln ear e,insemnand literalmente Copil mAndru m'a fAcut, speat" sat scAldat". M'a Miat cu florl de munte... Mai insemn6zA apoi desmi erd a t, (I. B., Poes. pop. 362), si an, cum : La t6ranT, scaldarea este o parte e- unde se vorbesce despre o s cal da sentiala in crescerea copilului,i toc- cu flori de . munte " intr'insa, dupa mai atunci cand IIscalda., pentru ca cum se obicinuesce a se pune florT sat pruncul sa nu plangAi sa nu tipe de ierburi intr'o bain. pentru copil, Tar frica apei, mania il giugIulesce mai nici decum despre crescere" cu flori de mult ca ori-cand alta data. De aceea b A- munte 1 Se scie ca 'n scAldAtórea copilu- iez a capotat in unele locuff sensul luT se pune busuioc, bujor, viorele, lem- secundar de des m i er d,care nicT nul-DomnuluT i felurite flort, ca sa acesta nu se 160 catusl de putin cu fie drägalas ca florile" (S. F. Marian, notiunea de bajulus", ci numai cu acea Nascerea p. 84). De aci, ca un fel de code balneare". mentar la m'a bdiat cu flori de munte", ,,Când plang copiii eel micT, mama o altA doina tot din Ard61 ne spune : IT b a i6,,adeca IT neteqesce pre fata cu Nu '1 de vinA cununa, mana,qicend:tacT, tuce'l mama!" (S. CA '1 de villa maica-mea Liuba, Banat, c. Maidan). De ce m'a fAcut a§a: SA terminam acum printr'o compa- Frump. verde lemn de brad, ratiune. Ca pe mine m'a s caldat 0 datind forte interesanta din primii Tot in rosmarini florl SA. flit drag& la feclorl, anisori ai copilulul este tunderea p6- In rosmarin de eel verde ruluT. SA fiU dragA cul m vede... La RomanT, d. S. F. Marian (Nasce- (Reteganu, TrandAri p. 89). rea, p. 409 sqq.) a consacrat acestul obiceit un deosetit capitol,din care Unde aci st, fievre-o alta idee de- extragem urmatOrele : In ajunul chleT cat acea de bain.? pentru tuns sat retezat,tatalsat La Laurian-Massim ni se clice : ba- mama copilului, care are sã fie retezat, ez= a da tita unui co pil, a'l ingriji, se duce si poftesce pre nasul sat nasa a'l cresce, a'l priveghia, de ex.; nu'tI sa ca sa vie pe a doua 1i isa-sl re- bate joc de ceia ce te-a bdiat".Acest teze finul, cacl el singuri nu sp cade unic exemplu insemn6zA insa pur si sa. '1 reteze, pentru ca daca l'ar reteza, 44,169. III. 25

2807 13XTE1AI4 2898

dupa ce va cresce mare si se va ca- Fl öcat pina la douedeCisi sätori i-ar arde casa. Dad, nasul e im- Holteiu j cinci ant pedicat de a veni, p6tesa, vie si so- Barbat pina, -la patrudeci ani. tia luI,i din contra. In cas insa cand Barbiltoiii1 sint amindoi Impedicati, pOte venipi pina la cincideci ant unul strain ca sa reteze. Acesta se Ma tur numesce apol j u mat ate de nap. Unches 1dela cincideci ani In casul din urma insa nanasul adev6- MosnOg inainte. rat mai tot-d'a-una se supörä pe cu- Ghiuj metril sel :de ces'at grabit asa de Harca femee forte batrana". tare, si aü chemat pre un strain ea I. Slavici,Nuvelep.306: Unul sa, tunda pre finul? Din causa acOsta dintre boitari, un bdietan ca de sopte- apoi eel mai multi parinti chiarna pre spre-deceani,intraincarciumgpi un strain la tunderea pörului numai cauta pe atunci, cand nasul sail nap copilului I. Crongä, Povesti I, 156:Ce sa all murit in restimpul dela botez si cer, cucOne ? la cand V-oiu da graul pinala tunderea acestula. Incliva in giredi, sa am voia, a lua numai atata tunderil, parintii mai avuti dati pu- grail cu paia cu tot, cat oiu puté duce tina masa, lacare poftesc, pe linga in spate eili cu un Mietan al met..." nanasi, Inc i unele dintre némurile Dintre comparatiuni poporane: un cele mai de aprOpe, precumi vr'o dol barbat nalti frumos ca un brad; un treimegiepi..." flacal ca un bujor; un bdietan nalt La Italient acest obiceit al tunderii subtire ca o cucuta,..." (pr. G. Grosu, a dat nascere termenului toso tuns", Iapi,c. Voinescl). care insemnoza la dinsil intocmai ceea 0 povestire teranOsca din Moldova : ce este la noi bdiat. Astfel italienesce ... un bdietan frurnos de nu mai era copilul se chiama le tondu", la Ro- altul ca el, 'Mil dise: Ye sama, Petrache! manY le baigné", douö notiunl diferite, tine la dreptul! Nu lua nici dela sä- dar luate d'o potriva din traiul con- rac pentru boler, nici delaboier pen- cret, nu dintr'el generalitate abstracta tru sarac, cad inaintea luiD-cletei ca aceea de élevé". sint de-o potriva!Vorbele flcau- v. 1BaÜY. Bdiétd. Cocon. 1 ul erail asa de blande..." (edetOrea Copil . 1891 p. 161). 0 alta povestireingraiultera- nese din Moldova : Ci-ca intr'un sat BAietAn (plur. bdietani), s. ni. ; ado- era o crasma, pustii ;v'o cati-va feti lescent, tout jeune homme. Dupa o cla- s'o apucat s'ogrijasca ca sa faca in sificatiuue de virste facuta de C. Sta- sadzatOri, adica sa s'adune mai multe mad, Muza I p. 535, bdietan esino- feti la tors. Dupa ci-ogrijit'o is'o nim cu za blat i copilandru, fiind adunat fetiliintr'o sara siflacaii; intermediar Intre copil si fl ca : fetili torcè,Tarbdietanit mai spunè P run cul ping la trel ant polojanit Numal lam caintra'n casa Copilul pina la doispredece ant do'l Mietaninalti,sdravini i fru- Bdetan mosi,i sta asa mai dl-oparte,si nu Z ab lag pina la doueci ant prè vorghb. 0 fata adornlisa pi cup- 22C op ilan dru tioriu,Tar una dintricelelanti, can

2899 11XIETA$ 2900 torc6, nu stir' cum o scApat fusu glos ffind-ca acéstA, sarcina apartine In specie sis'o dus di-adura pAna langa chició femeii care ingrijesce pe copil, se in- rill bdietanilor celor doi. Atunci, è cAnd trebuintéza aprOpe exclusiv femininul s'o plecat sa's1iei fusu, o vAdzut cA bdietóre : dieKinderwaxterinn,die chiciOrili celor doi bdietani era numa Amme" (Lex. Bud.). Cu tOteastea, ca fusili,i'ndatas'o si priceput ca masculinul bdietor ne intimpina intr'un acie 's stragol, si pi semni ca crasma frumos pasagill la mitropolitul Dosof- cee era casa lor. Atunci 6 a spus in- teiu, Liturgiar 1681 f. 101 a:... cu- cet la celelanti fetii la bdietani,i s'o rAtlaste, fericiaste-ma pre unil pone- sfAtuit cum sa fuga..." (S. Teodorescu, o !pArintesifiTule iduhule c. Miroslava). trolta sfanta! tu 'ml da ingeril lumina- Bdietan este augmentativ din bdiat purtaret,mintaT sporitoriu,bdetoriu prin sufixul -an. (s-krropio) si socotitorTu unde sen- v. _Md. Bdielandru. sul este : cel ce s p él A pe cel p o negr it". Bäiêtfi (plur. bdiete), s.f. ; He. Fe- v. Bdiez. Beget. minin din b Aié t. S. F. Marian, Nascerea la Romani Baietan. v. Bdiejaf. p. 348 : . bdiatd, bAietic A, se in- trebuintézA mai mult in Transilvania ; Baietandru (plur. bdiefandri), s. m.; co pilA, copilitA,i dupa ce a crescut grand garçon, gamin. Sinonim cu b maImArisOrA:copilandrA; pruncA, prune uta, p run cusOrA; fetitA, ie ta n, ca icu c o pi landru, dupä analogia cAruia pare a fi format. f 6 tut A, feti Or A, dupä ce a crescut mai mare f 6tuica, fetiscana, Tar Ion Ghica, Scristirea II: eram abia cand i-a sosit timpul de mAritat f é t bdielandru ca de vre-oopt-spre-clece anT, cand m'am sells la cazaci cu bie- feta 'n flóre, feta-mare sife- toc saü föt oT u, daca e nalta si ro- tul Tudor al nostru...". bustA..." - v. Bead. Bdietan. Bdielaf. Copilandru..endru. DoInA din Ardél :

Ghitule, Baietà§ (plur. bdietagi), s. m.; 10. DrAgutule, gargon, garçonnet, bambin ;20. chéri. ResAri-tf-ar numele Sub raportul formel, bdielas nu 'Ate Prin tote grAdinile, SA resarA florile, fi un deminutiv d'a-dreptul din b Aié t, SA le string& fetele, cad atunci ar fi bAi et a s, ci s'a mo- Fetele, nevestele, dificat prin analogia cu sinonimul b A- Mal cu drag bdielele... i et el, de unde s'a furisat in el inor- (BibiCasell, Poes. pop. 32). ganiculpentru t. Prin aceias1 influ- intaanalogicas'ail format bai eta n- v. Bdiét. d r ui baietoiu in loc de bale- tandrui baietoiu; ba pinai ba- BdietOr, -Ore, adj. et subst.: celui ietan se rostesce une-ori baieta n. qui baigne, qui lave les petits enfants. Sub raportulsensultii, nu se deose- Acela saü aceia care b Aiéz A, adeca besce de bai e tel, intrebuintandu-se s caldl saii spelä. peprune;si de o potrivA despre copil mid i despre

2901 BAIETEL 2902 adolescentisarichiar Mai in tóta dupa acesta amenintare, haiducul firea. Pe scaritA se sula, Balada oltenésca, Mocancai Vrän- La latac cnimerla, cénca" : Mi'n Tatac el mi '§1 gAsla Leg6nu1 copilulul alcel VrAncena§, Miodrasla Domnulul. MAndru bdiqaq, Corbea pe copil lua... VrAncenca '§1 lua, A cas'o ducea, (G. D. T., roes. pop. 535). Nunta IfAcea... (Col. 1. Tr. 1883 p. 241). Balada Päunasul codrilor" : CanteC poporan dela 1848: Cale bunk RomAnm ! Multumim, mAI PAunas.. FrunclA verde lemn uscat, MäI bAiete, bdietele, Unde '1 drumul la Banat, MAI volnice, volnicele, Cu Ungurul BA na6 bat? DA-ne noue pc, mAndra Feia, verde artara§, Ca sa scapl cu vleta ta. Spune 'ml, spune 'ml bdietaf, Ba eü mAndra nu tl-olu da Unde '1 drumul la ora§? Pin'ce capul sus ml-a sta... FrunclA verde m6r sAlcilu, Uncle'1drumul la Sibilu, IIDrag. bdieple" forméza refren la Unde-a fost bAtaea'nt&iii? un cantec quasi-poporan, pe care Pail (G. D. T., Foes. pop. 489). respandit läutaril : v. Bdie't. Bdietel. Du-te, du-te, n'al mal fi, Drag& baiefele, Baiete1 (plur.bdietei),s.m.;10. SA n'am de cine clod, gargon, garçonnet, bambin; 20chéri ; Draga bdiefele.... 3° t.de ChorOogr. :sorte de danse (G. D. T., Poes. pop. 287). populaire; 40. t. de Botan.: nom d'une fleur. In primele doue sensuri,bdiefel De asemenea intr'un cantec adeva- este sinonim cu ba iet a s,dar mult rat poporan : mai intrebuintat. Laurian-Massim :Begielel: 1°. in in- FrunclulitA trel smicele, teles propriti: are un bdiefel frumos ca DragA baietele, un ingerel ;2°. in inteles metaforic, LégA calul de zAbrele, Dragabdiqele... ca expresiune de desrnierdare in loc de iubit: de Gaud te-ai dus, bdiefele, n' am (Ibid. 321). mai pus la gat margele..." Balada Corbea" : Dupa cantec,i un dant teranesc deacise numesce Bdietelul "(Th. Foc la case de 1-ol da, Cioban, Tutova, c. Fruntisanii ; D. Ursu, Altele §1-o ridica, Mal frumese ca astea; Suc6va, c. Rugincisa). Pe demna de 1-ol fura, Intrejocurile teränesci, unul se Altá DemnA c'o afia chiama, Bdietelul"(pr. C. D. Gheuca, Mal frumesA ca asta; Ia§i,c. Galata; I.Chirica, Tutova, c. SA'lfur §i en bdietelul ilsriea, Covurluiu, c. Ma- Ca sA. '1 ar sufletelul Carjeoni; I. MiO. nu se mai gandescA lusceni). P'altul sa mal pedepsesca..; pnul din danturile de aice se nu-

2903 13Xios 2904

mesce Bdiefelul"(N. Sandovici, Doro- Iat§i aria jocului teraneseBOle- hoiu, C. Tirnauca). lelul,asa dupa cum a transcris'o d. Baielelul este un joc de brat" (N. Arulpian (Jocuri de brail No. 29) dela Busuioc, Suc Ova, c. Stolniceni). Moq-Paraschiv din Barlad :

Allegro melte. ";--- r's..wr. 3.7....j.saii-a= --'.:,-_.,.A' =3=-4.1:11:. : ,z ...I A i&.4-2...iii Lto.=. ....-,,,-,...... ,,..-...... I ''' =-ARE--=EAREam-=. 7,-.7:' 1.."7S1-.0 ...v.-='=FI:=pl... 0171%."'epir:-=J2' W..." .... .1.... WPM .... NPO. ..."WO" WAIUME=-_geE=-311,.. =1=,2 -111-712=rEpEPLIF- 1111M1bP -a-

In sfir§it, &Veld se chiain iun lasat bunatate de lup sa trOca pre fel de flOre (I. Neculaü, Mint, c. Ser- lftnga tine §i sa se dila sal-laths..." besci). v.Baia.-icd. Dar co fel de flOre ? v. Bead. Bdieiag. Brd21. BAietirne,s. f.; les garcons en gO- nOral (Cihac). adiesc,êscä, adj.; en garcon" V. Bdid. -ime. (Cihac).In antitesa cu fetes c, dar tot ap de rar intrebuintat. Bdielesc Baletbiu, (plur.bdiefoi),s. m. ; grand =ce are asemönare, raport cu manie- bambin. Laurian Massim:Betiepiu, rele sailmintea baiétulu I" (Costi- forma augmentativa din bAi0t: IAA nescu). mare ;se dice mai ales in despret:bd- v. Bdiel. ietoilorsa le tai nasul, ca apol se pr6 intind ; un bdietoiu ca tine nu s'ame- Biiiefesce, adj.; en garcon, comme steca cu baietii;frate-tet e bai6t, ba les garcons. In antitesa cu fe tesc e. bdiecau..." A se juca bdietesce. A petrece bdietesce. v. Bdidt. Bdielag. v. Bdiét. Baibrä (plur.bdio're),s. f.;petit bain. BaiOra = baia mica." (Laurian- 1.Bietica. v. Bdietd. Massim). Derivat din baja prin sufixul deminutival -O r a. Nu e sinonim cu 2.BAieticä (sans pluriel),s. m.; t. bait a,care se Intrebuintoza numai famil.: vieux garcon. Se dice ironic la despre baiin sens metalurgic. un om in vrista, dar scurt la stat saü v. care vrea sa'sIdea aerul de a fi tinOr. Baiós, -6sä, adj.; riche en minerai, I. Ghica, ScrisOrea XI p. 283: Na mOtallifère. CuprindOnd bal. de metaluri O. tie, bdieticd, ,clicea [polcovnicul] unui lucrate sat nelucrate. Cuvintul se afla batran bondoc, vörsandu '1 OM in corn in Lexiconul Budan. Bdios = plin de §ialice in basma. ITedi sa nu m6 dal bI cu metale" (Laurian-Massim). Ora de ruqine ca mai dOunacli, de-al v. 1.Baid.

2905 BAIGUESC 2906

Baigat s. buigat s. bulgat, -a, adj. ; Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1681, ddlirant, troubld, confus. Sinonim cu Oct. 22 f.76 b :casele qi zidiurile báiguit. schimbate,li oamenii schimbat, aiparia Basmul ardelenesc Doftorul Tode- ca doara v isadz saü buiguia§te...." raq "(Reteganu, Poveti IIp.77) : Ibid. Noemvr. 24 f. 154 a :gil'au Deci umbla ca buigat de cap prin imvatat scredza intru Hristos,i sa cea padure sacréta, ar fi voit sdele nu mai dzacacä '1'narocti si clan ce-a ce-va bidigania de el igslimanance..." sa pata omulti, cumil buiguia intai, ce D. Reteganu ne mai comunica din sa crddza in adevaratulti Dumnedzau..." Arddl urmatOrele exemple de intrebu- Cantemir, Ist. ieroglif (Mss. In Acad. intarea acestui cuvint :Bag-sdma, e Rom. f. 80): pana inteatata pre mu- buigat off ce 'I cu el :i-o luat Dumne- ritoribuiguee, imbetii nebu- get mintea. Dar nu fi buigat, ca nu 'I n e § t I, cat ispre tabara adevarului as,a. De cand i-o murit muierea, imbla desfranate o§tile nebunelor sale soco- tot bufgat, salecutu de el. We a '§ slobozi flU sa ru§iniaza..." Ibid. f,200: cand capul sa ame- De frigure zacl in pat, tiqte, picioarele dovedesc ;i candma- De dragostl Umbli buigat..." dularile buiguesc, lipsa crierilor arata..." Despre importanta acestei forme, Cantemir, Chron. II p. 348 : §i altele v. Baiguesc. cate buiguict§te, tuturor sant §tiute ; ce aceste cat de crude m in ciuni sa Baiguéla s. Buiguiélä s. bulgu- fie, din istoriia trecuta s'au dovedit..." iéld (plur.-ell),s. f.; &lire, confusion, C. Stamati, Muza I p. 136 : trouble, radotement. Costinescu: Bui- Gill aiincunglurat gudld, buiguire, buiguitur avon Ca o furia din lad bire intr'aiuria". Poienar Aaron Hill, Focusorul ce ardea, la cuvintul Mire": bulguialei= aiu- Pe Scaraoschi chemand, rire, mis,care mare, turburare ce o atita Si vorbe diavolesci Baiguind din dintl scrisca, in suflet patirnele silnice". Din ochl scantel sloboDa... v. Bdiguesc. Bdiguire. Cantec din Moldova : Baigu6sc s. buiguesc s. bulguesc De urit zac pe piclOre (beliguit, buiguit, bulguit; bdiguire,bui- Fi nicl capul nu mif) dOre, quire, bulguire), Vb.; °Wirer,radoter, Bitiguesc ca de lungOre... divaguer, extravaguer. Costinescu : A (Sel6t5rea 1892 p. 60). buigui = a vorbi intr'aiurea, a aiuri, a spune lucruri extravagante, MIA nici Se intrebuinéz i sub forma refle- un inteles". xiva. Biblia Serban-voda,1688, Lament. Mitropolitul Dosofteiu ,Paremiar,, Jerem. III, 20 : 1683, na vaznesenie f. 72 bcereVile §i va buiu- .... et recolet a celora Para trupti §iraguri, de minune gui (nthortin) asu- super me anima inspaimandu-sa, sbidguia miratil §i pra md sufletul mea... de tremurti cuprin§1.." mieu... grecesce: xalxwradoleoxidec &r.) Ibid. Mal 21, f. 43 b, Esai. LX, 5: g.0 ipvx4 Foy._

2907 BAIGUESC 2908

site vei .. ettime- semna, oblique, de biais, de travers", tiame it e vei bis, et stupebis de undei adverbul valgi ter la Pe- buigui cu inema... corde... troniil in commovebat valgiter labia" grecesce : xa x 1 z Trii =stramba gura", bdlguia din buze". Acest sens general se constata de No- Lex. Bud. : in 6 buiguesc de c a p = Dills : v alg um est proprie int or - deliro, in phantasiam incurro". t u m "( ap. Corssen,Ueb.Aus- sprache, Ia. 544). Se pare ca la vechii Forma bulguese e fórte röspanditä Romani v al gus se aplica fOrte des in viul graiu : o cunosc atat Laurian- la buze, caci,afara de textul de mai Massim (Gloss. 103) cum si Cihac (II, sus din Petronit, lath un altul din 32), care indica cate-trele varianturile Plaut (Mil. glor. II,1, 15): fonetice :buiguese,bdiguesc, bulguesc. La Sava Barcianu nici nu existä alta Itaque hic meretrices labiis dum ductant forma decat bulguesc bethubt sein, [eum, irrereden, phantasiren" ; de asemenea la Majorem partern videas valgissayiis... Poienar-Aaron-Hill, la cuvintul deli- rer". a bulgud = a se afla in mare Acesta aplicatiune a lui v al gus miscare saü turburare din launtru" ; la gull a supravietuit aprOpe singura iar la Budai-Delénu (Diet. Mss. in Muz. in medio-latina, judecand dupa urma- ist.din Buc.) : buiguesc,bulguesc". tOrele texturi din Du Cange: : Fata cu cele trei varianturi, este in- ... mine valgia et contorsiones vederat a cuvintul n'are a face cu labiorum"; slavicul iiS insipidus,temerarius, V algi a pro retorsione la bi o r um crudelis, petulans ",caci de acolo nu quam facimus quando deridemus ali- se pOte explica nie d in bdiguesc, nici quem..." ; 1 in bulguesc; dar nici cu latinul v a- V algi are; valgire, labia ha- g o r, quia tune divagatur mens" (Lex. bere extrorsum prominentia..." ; Bud.) erasi n'are a face, cad( de acolo in fine, intr'un glosar medieval la nu se p6te explica iin bdiguesc, nici tino-frances : v a 1 g i a, mo6", adeca Iin bulguesc. Sub raportul vocalismu- francesul modern moue", care insem- lui, u dupa b fiind o labialisare dind, nezagura stramba, scalambatura, iar sub raportul consonantismului un strambare din gura pentru a'elbate corelativ unul 1 find o mulare din joc saü spre a'§iar6ta nemultumirea" acesta, prototipul romanesc comun pen- (Poienar-Aaron-Hill). tru cele trei varianturi trebui sa fie : nth cu aceste texturi este a-nevoe balg ue s c. In acest prototip sufixul de a nu recunOsce identitatea cea fun- verbalceltot d'a- una denominativ damentala de sens intro latinul v a 1 -uesc arata catulpinacuvintului g u si romanul b1 g- : dela o extra- este o forma nominala b1 g, pentru vaganta strambare curatmateriala din care noi nu gasim o origine mai po- buze, graiul romanesc n'a facut decat trivita cleat latinul v alg u S. a treco in sfera morala la bdiguire d i n Ne sciind ca ce fel de nuanta de sens gut. a = parler de travers", valgiter va fi avut valgus in latinitatea rustica, loqui". Dela bdiguesc din gurs'a sintem sing a lua ca punct de plecare operatapoi d'a-dreptultransitiunea clasicitatea.LatinescQvalgus in- logica la 026 baiguesc d e cap",bai-

2909 13A1GUIT 2910 guit de minte", baiguit de priimind, descantecul buiguirii leci- f i r e"i alte locutiuni, cari ne Intim- tira..." ping in vechile texturi. Sava Barcianu: Bu/guiredas lire- Mart de v a 1 gu s, pastrat in deno- reden, Phan tasiren". minativul bäl guesc, Romanii catasa v. Bdiguesc. ma fi mostenit din latina si o forma vulgara participiala valgatus, de unde bagiguit s. buiguit s. bulgult, le ardelkul bai gat = b alga t,despre part. passé de baiguesc pris comme care se vorbesce la loculset. substantif: délire, extase. Sinonim cu v. Bdigat.1.2.Bdiguit.Bdiguire... baiguiresicu baiguicIune. Mitropolitul Dosoftelu, Synaxar 1681, 13giguicitme. v. Bdiguire. Oct. 26 f. 88 b: AciastIa le adeveriia acelt svintittIllustrie, ca le-au IA- dzutt avid oma au in buiguit..." Eiáiguire s. buiguire s. bulguire Ibid. Ghen. 20 f. 270 a: si trecandu (plur. bâiguiri, buiguiri, bulguiri), S. f. ; 2 dzale, s. razboli Petit acesta Pa- l'infin.de b aiguesc pris comme trichie si cadzu in buiguit,i A vadzu substantif: (Mire, extase, trouble, di- undo 'I Yam sama de pacate..." vagation. Sinonim cu substantivul bi- v. Bdiguesc. guitsicu baiguiciune. Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1681, 2.136iguit s. buigult s. bulguit, -fi, Sept. 28 f. 34 b :acélia è'au vadzut le part. passé de baiguesc pris comme Ieremiia in buiguire..." adjectif: delirant, confus, trouble.Si- Ibid. Noemvr. 23 f. 149 a: nu in nonim cu baiga t. v i st',ce in buiguire sa vadzu la Miron Costin, Letop. I p. 354 :[Ste- scaunt de gudetil sedzand..." fanita-vodal n'at ascultat,i adaogan- Ibid. Oct. 16 f. 68 b : o femiae de du-se boala, si ales toamna find, asa cinste, luminata cu Duhulü lui Dum- de grea Pat cuprins herbintéla, at nedzau, fu in buiguire de istaple- pat% la Tighinea aü statut frani tic n i e ...", unde istaplenie" este paleo- adeca buiguit de hire..." slavicul fiCTMIMEHHIEextase". Nic. Costin, Letop. I p. 65 (cfr. p. Ibid. Noemvr. 4 f. 106 a: buiguire 9): toate celelalte basne, cäte unii aü m'au lovitü astadz, nu'l a8asta cetatia, insamnat de tine den nestiirrta rata- m'am ratacitt...."; imaI jos: cit1,altii den zavistie care in lume din cercai n'afla pre nime cunoscuta, némuri n'at lipsit nici o data, altiI den si laras dzasa: blagoslovit Dumnedzau, buiguite scornituriideserte..." mare buiguire m'aulovitt ..."; i apoi: Mitropolitul Dosoftelu, Synaxar 1681, aicia vol sa, sedz pana candil Dum- Oct. 5 f. 45 b :s'ati esitu's din sam- nedzau va radica de pre mine bul- tare si sedia buiguitti, cu ochil stlãpiü guiclunla..." in susa la podul casilsimiscaluindti Cantemir, Ist. ieroglif. (Mss. In Acad. cu budzele sopta ne'ntalésai ne !n- Rom. f.98): Comedie ca ac4ta cheiata..." buiguire intr'acesta chip, din gura pa- A celasi, Psaltire 1673, ps. CXV : pagaiI in mintile tuturor dihaniilor ra- varsindu-sa..." Ce eü, buiguitti de minte, Ibid. 1. 202: Decl vrajitoril jertfa Dz41 de total multi cA minte...

2911 BAIMAC 2912

Cantemir, ht. ieroglif. (Mss. in Acad. Ci e dor bulguitor, Rom. f. 99): IarA tu frate, impedecat Ca tresar nOptea din sornn ; de batrinete si Dacu mama dupa tine ; buiguit de caruntete Dail de pareti, val de mine! fiind, pre prorocul ce nu'ltiitiinta, Sarutali perina, locul si tara, vii sal incarci asuprA'l Gandind ca esti dumnOta... ocara..." (Hodofl,POOR. pop. 162). Ibid. f. 100 : In care vrdme pardosul vargat irisul cu negru picat, cu a- v .BdIguesc. lalti ai lor de preutA, cel de demult in inimile sale ascuns viclesug ce avea, Baiguitüra s. buiguitUra s. bul- laivalAiintr'a tuturor privala a'l guitUra (plur. s.f.; trouble, ra- scoate incepura,i ca cum de urgila dotement, balbutiement. Sinonim cu pizmei nebuniti ibuiguip ar fi fost baiguela, cu bAiguire, cu baigui- Para nici o rusine..." ciune, dar exprimand in specie o stare I. SlavicT, Novelep. 63 :Ciasurile marunta frecuentativa. treceat, si in trecerea lor ea tot mai Cantemir, Chron. II p.356: /64 mult se a m e ti a, incat, sosind oiva basnei blojerituri ibuiguituri de Samb6tA, ea umbla buiguitd, fara sant, cate cAtra aceste Simeon Mazacul de a'si mai puté da sama despre vre- prepunei adaoge..." un gand hotarit..." Acelasi, Ist. ieroglif. (Mss. in Acad. v. Bdiguesc. Bdigat. Rom. f.263):Aoimul dupa ce prin multa vréme nu cu putina dosada b o Baiguithr s. buiguitor s. bulgui- b Ai t urii buiguituri ca acésta dela tOr, -Ore, subst. et adj. ; extravagant, Harneleon ascultand, mai mult a'l mai confus, fantasque. Acela sat acela care rabda nu putu..." b Aiguesc e. Poienar-Aaron-Hill la cu- Ibid. f. 79 : Cucunozul acdstia toate vintul dOlirant" :bulguitor---ca re vor- in loc de basna si in buiguituri de ba- besce aiurea". tranete le lua..." Miron Costin, Letop. Ip. 341 : Mih- v. Bdiguesc. nea-voda, Domnul muntenesc, om fara de nice o ft-lea de Dumnezet, laza de Baimac s. buIrnac, -a, subst. et nice un temeiu, dirept fantastic, adj.; 1° ahuri, confus, abasourdi, trou- adecA buiguitoriu I n gAnduri..." blO ;2°. t. maced.: bancal;3°.t.de Cantemir, Chron. II, 177: uniibul- GOogr. : nom propre topique. guitori, carii pentru incepAtura némului Cu primul sens: Moidovenesc cu basne at muruit Buimac = lassus, hartila..." Laurian-Massim : fessus, turbatus animo ; ametit ,o- Acelasi, Ist. ieroglif. (Mss. In Acad. bosit". Rom. f.99) :numal pre cat a mia proastai acmu de batrana buiguitoard Costinescu, Vocab. I,130, 132 : socotiala te..." mac = ametit, amestecat, incurcat, Doina din Banat : fara oranduele. Ca sinonimi, se mai pot adaoga : Busuloc chitat ca noru, zApacit, uluit. Me Mancasi, mândro, en doru; Doue pasage din I.Cr6nga cu tra- Dar nu'l dor ca dorurile, ducerea de d. Dame ;

2913 BAIMAC 2914

Oamenii sarira, buimad, care din cu care ni se presinta urmatOrele douè cotro... = les gens accoururent de tous ipotese: cOtes, etourdis..."; 1°. o tulpina baim cu sufixul -ac; Era buimac de cap si hamisit de 2°. o compositiune nominala b a i+ fOme de atata umblet... = iietait a m a c. be ti et defaillant de faim..." In ambele ipotese ne intimpina unul Cu sensul al doileai cu vocalismul siacelasi element comun bi,care cel organic, cuvintul s'a pastrat la Ma- ne duce la tulpina latina vulgara babe cedo-romani. salt b abi cu sensul de prost" : b a - Dr. Obedenaru, Dict. maced. (Mss. beculus laPetroniii, babulus la in 'Acad. Rom. t. Ip. 57): Bdimac Apuleiu, baburrus si babiger la I- =am saa cal care Ii lovesce genun- sidor, babugusi babillio laglo- chil umbland", adeca se incur ca la satoril medio-latini (Du Cange), tete piciore. insemnand stultus" salt hebes", de unde cu acelasi sens de prost" spa- Cu sensul altreilea, un satsi un niolul babi eca, proventalul bavec, del in clistrictul Bun se chiama Bo- italianulbabbeo sail babbione, bab- mac dupa numele pariului Banac (Or- buasso, babbuino etc. Latinul ba- tensia Racovita, Diet. 111), conservand be- sail babi- trebuia sdevinala, ast-fel in onomastica topica forma cea Romani b a I',ca aihabes", suiu veche a cuvintulni, intocmai ca la Ma- ---subeo", bei=bibis" etc., si apoi cu cedo-romani, pe cand in graiul comun perderea accentului: b a i. din Moldova nu se mai aude decat In ipotesa bdim-ac, tulpina bairn se forma ulteriOra buimac. pOte explica printr'un latin vulgar b a- Ideea cea fundamentala, cuprinsä in bin us, cu acelasi sufix ca in italianul ambele sensuri secundare de mai sus, babb uin o, trecend la nol finalul n este acea de pros ti ,nici decum acea in m ca in bucium ta- de aiu rare, delirant, radoteur", dupa, rim = terrenurn", multamesc=multa- cum pretinde Cihac(II, 30),confun- nese" (v. An) etc. :din babinus se dand acestcuvint cu biguit (v. nasce astfel prin intermediarul b a IT i - Bdiguesc). Chiar insa daca s'ar potrivi n us o forma romanesca b AI n =balm, sensurile, totusi buimac, adeca bdimac, care se scurteza in balm ca in cum" n'ar ave a face cu slavicul ssiiin- din curim", USG" din us-fie, farm" sipidus, temerarius, crudelis, petulans", din farim". de vreme ce u in forma buimac este In a doua ipotesa : bdi+mac, elemen- o invederata scHere din primitivul d, tul b a i -fiindu-ne deja cunoscut, ne datorita actiunil celei labialisatOre a apare alaturea elementul m a c,care lui b. Prototipul fonetic bdimac a fast este din punct in punct latinul m a c - necunoscut atat lui Cihac, precumsi c u s, unul din termenii eel mal popo- lui Lauriani lul Massim, earl tocmal rani in antica Roma, caci figura in ap de acela se plecat iei spre deriva- numitele jocuri Atellane. Maccus In- tiunea din slavicul b UI. semna sot, niais, imbecile", si amime Presinta lui bdimac la Macedo-ro- cu nuanta ironica, intru cat ride cine-va mani, mai ales cu o deosebita nuanta de prostia altuia. Din dialectele neo- de inteles, este fOrte importanta, do- latine, cuvintul s'a pastrat In limba vedincl vechimea acestui cuvint, fata sarda :om accu=pazzo, matto, de-

2915 BAIMAC 2918 mente", cu augmentativul m a cc o n e Radic ochit,i pe cerurI v6c1 trecOnd in sbor, gran pazzo" (Spano), si la Romani in drept sere, m ea idiot, stupid, care nu e 'bun FOL-frunios cu Trostiana po-un cal sprinten la nemica, sat care tot ce faceface sburator... ret si pe dos, face cu gret si mai cu gret ispravesce, care e de risul lumil: Pe cat timp existinta tulpinei bairn un mOca de om, o móca de muiere" este astfel constatata, capöta o noua (Laurian-Massim). Latinesce m a cc u s, WO, ipotesa cea cu sufixula c; dar desi masculin, totusi se aplica sila nu incetdza, totusi de a fipumal ipo- femei, de PX.maccus virgo" (Munk, tesä, caci i se pOte opune posibilitatea De fab. Atell. 144 sq.); la Romani fe- ca bdimac sa se fi corn pus din aceiasi mininul m Ocä are intocmai aceiasi in- tulpina bi na si din cuvintul m a c, trebuintare hi-sexuala. adeca : bdim+mac, un cas in care corn- v. Mown. Mocartan. positiunea arfifost chiarinlesnita Dad, bdimac se descompune in b a i prin identitatea intre consOna cea fi- m ac, atunci el represinta un prototip nalai intre consOna cea initiala ale latin rustic b a b im a ccu s, compus din celor dou6 elemente : baim-mac. doi sinonimi insotiti pentru a da ideei Ori-care ipotesrt s'ar admite, bdimac o nuanta intensiva,ca icand s'ar estela noi una din re'masitelecele dice :prost-prost. Este fenomenul de mai interesante ale latinitatii rustice; reduplicare logica, cunoscut in tOte gra- o remasita conservata la Daco-romani iurile si din care un frumos exemplu si la Macedo-rornani de o potriva. e italianul badaluccare", compus din Derivatele cele poporane din bdimac, badare" si din alloccare", ambele inafara de semnand de o potriva a sta la panda 10. buimatec, (Caix, Studj di etim. 5). sint: Cum 6re sa ne rostim acuma intre 2°-4°. Buimacesc, cu formele cele douö ipotese ? verbale buimacirei buirnacit. Noi ne plecam mai mult catra cea Laurian-Massim : Buimacesc = a de'ntalu din ele,i Ian, de ce. Tulpina fi buimac, a lticra ea buimac". baim=babinus existase in limba Costinescu : A se b uim ci =a se romana, intr'un mod independinte de ameti, a se nauci..." orT-ce sufix, intr'o forma verbala sat Alexandri, Rusaliile, sc. 3: Ca,(.1611, nominala dincare a remas in grain sint de jelit! M'am buimacit de istov adjectivul buimatec (=baimatec) de-o bucata de vreme.Nu'i ilasata corespundaor unui latin b a b i n a t c u s, de Dumnedet in care sa nu cada cate compus din baimi sufixul - at ec ca o poronca, cand cu coroier, cand cu in selbatec", nebunatec", prostana- telega dracului..." tee", rosiatec" etc. Acelasi, Florin si Florica, sc. 11: v. -atec. //Florin(buimacindu-se): Asa Alexandri,inadmirabilal legenda vroiarn sa spun, stapana ta, nu a me, despre Stat-palma : adica strtpana me, nu a ta. Florica (ridénd in parte): S'o b u T- Iat'a ins6, mandrul sere c5, se 'ntuneca d'un norl m ci t..." Urie01 stall buluaaticl, furnegand d'a lor Basmul ardelenesc Mica a nouö sudere: mame" (Tribuna din Sibit, 1885 No.

2917 BAJAGNA 2918

13) : Feciorul b ul m acit, ca omul v. Bdimac. cand iI perde ce are mai drag si mai scurnp pe lume, nu autll vorbele smeu- Bairnácelãs.buimacela(plur. ba era p'aci sa nu bage de sema bdimdceli, buimeicett), s. f. ;1°. trouble, a Fiica-a-nouö-mame II face semn cu confusion, etourdissement ;2°.t.de capul sa, o astepte la isvor..." ;iar mai Med. popul. :catarrhe, rhume de cer- jos :Feciorul, buim a ci t iamarit veau. pina in suflet, cum e omul in nacaz..." v. Bdimac. Alt basm ardelenesc Martolea" (Tri- buna din Sibit 1885 No. 198): Apoi aginiacèsc s. buimacêsc (bdimd- se puse éräI pe cautate, idand de cit s. buimdcit; beiimcicire s. buimeicire), usa easel, intra in launtru, dar érasi vb.; troubler, étourdir, ahurir. tot de clatite dadea preste tot locul v. Bdimac. pe unde ;ajungend la pat, Oa BAimacia s. buirnacia, s. f.; trou- o gramada de baieti...tot lucruri ce ble, confusion, torpeur. mai 'nainte nu le vOVuse, Am gresit v. Beiimac. casa a buna sama, gral ea din not, buimacita..." Baimacires.bulmácire(plur. Radulescu-Niger, Rustice III p. 330: betimdciri, blamdciri), s.f.;l'infin. de baimacesc pris comme substantif : Bogatu 'n scurth vreme Lipsit de 'ntelepclune ajunge-un rötAcit trouble, confusion, torpeur. If place lingusirea §i de pOcate gems; v. Beiimac. Remas bun, cumpaare IE trândav, b u 1 - m ct! Baimacit s. buimacit, -a, adj.; le part. passé de bäi m ce s c pris comme 5°. B u TmA ci= calitate sari fapta adjectif :trouble, confus, abasourdi. de buimac" (Laurian-Massim). v. Beiimac. 60. Buirnacela. Costinescu : b ui macél t,buirna- Baja! interj.;t. enfantin :avis de cire,= starea persOnei buimacite, uluite, prendre gardeàquelque chose qui ametite ; ametéla, incurcatura in trebi ; bride. Bdja, se Vicela copii cand se fapta de a se buimaci". apropie de ce-va ferbinte"(pr. T. Pe- I. Crenga, Povesti I p.46 :Asa tricu, Vasluiu,c.Miclesci). Pare a fi dicénd, pornesce,i mergend prin pa- o simpla onomatopeia a baz Urifo- dune, s'a rétacit; dupa multa trudasi cului: baj cu amplificativul -a. buimacela, in loc sa esa la drum, v. Rica. BAzdesc. da de unhelestet..." Acelasi termen mai are si o accep- Bajagna, s. f.; besace, saccoche. In tiune poporana medicalä: regiunea NasauduluiBdjagnd =-- de- Intre bole de om, trohnaria se Vice sage (Gaz. Transilv. 1888 No.54). b macel a" (V. Hornescu, Iai,c. Este in fond acelasi cuvint cu sinoni- Baiceni). mul desag a, dar pe cand acesta ne-a v. _nue. Mutt. Zdpeicit. venit prin intermediul bizantinului dt- acixtov, bejaput indic. o proveninta oc- Baimatec s. buirnatec, a-,adj.; cidentalä, negresit indirecta, dinlati- trouble, confus, abasourdi, nul bisaccium, de unde francesul

2919 BXJBAESC 2920

besace, italianul bissacci a etc. De prietenul meri e asa de bdjbdc, incat unde inst finalul - n A ? trece un ces pint ce'mi spune ceea ce v. Desagd. i se 'nvirtesce pelimba. v. Bdjbeiesc. Bdlddbdc. BAjenar 1 (.v.Bej... Bajbáéla s. bojbaéla (plur. bcijbdell, Bajenia bojbdeli), s.f.; marche a tatons, mou- 1 vement dans l'obscurité en cherchant Bajèscu. V. Bdjesci. quelque chose.Bojbdéld, b ojbai r e , cAutare a ce-va prin intunerec, pe pi- Bajësci, s. m. plur.; t. de Géogr. : pMte, fArt a vede" (Costinescu). Tat nom de certains villages en Valachie. nóptea auViam un fel de bdjbdéld in Beijesci este un nume topic ntscut din odaea de alAturi. E sinonim cu b A j - pluralul patronimicului B tj escu, care bait, bAjbtire, bajbaiturt, dar la rindul set presupune o forma no- ar6tand o stare mai prelungitt. minala B aj e sail Baje, apartin'end o- v. Bdjbaesc. nomasticei slavice: la Bohemi Baata safi Ba ek este un nume personal Bajbgesc s. bojbAesc (Mjbegit, bo)- fOrte obicinuit ;la Rusi in docurnente beat ; Mjbetire, bojbdire), vb.; 10. taton- vechi : &zeal,iBanceluco (Morcain, ner, chercher a. tatons, aller a. tatons, C.118,13/DICKIii 111118.110CJI0131p. 6). se mouvoir dans l'obscuritO en cher- Crisov dela Mihnea-vodt din 1578 chant quelque chose; 2°. avoir la dif- (Bibl. Acad. Rom. No. 113),!titreo ficultd de s'exprimer, chercher et ne multime de mosil confirmate fostulul pas trouver facilement les mots en mare logoföt Staico : Bdje§tii (Rfaceram) parlant. cu morile". In primul sens: Costinescu: A bojbdia ctuta ce-va BajbAc s. bojbac (plur.Mjbaci, prin intunerec, a dibui cu ochii irichii bojbcici), s. m.; celui qui s'exprime dif- in cale". ficilement, qui n'a pas les mots a sa BaladaCorbea" : disposition.Acela care vorbescedi- Aicea cand am intrat, buind cuvintele saü pe piptite. Desi Ce-am v64ut cand m'am ultat ? cunOscem numai forma masculint, to- Beijbciiati §erpOicel e tusi credem ct se pOte Vicesi la fe- Bierati ca acele, minin : b tj bac A. sat b oj bac A. Derivt Bróscele ca nucile, din tulpina verbului btjbte sc, dar Naparcl ca undrelele... nu prin sufixul -a c ,ci prin imitatiunea (G. D. T., Poss. pop. 518), finalului din onomatopoeticul bAldt- bac" pentru a da astfel termenului o Basmul din Bucovina Cei trei tAl- nuantt maT comict. Bdjbdcul flu e a- hare (Sbiera, Povestip.070) : cela care b A, lb A, esce sah care ga n - lega ochii bine cu un tulpani incepu g vesce, ci acela care nici o data a bojbdi ca prostul prin cast ca st nu nimeresce cuvintelecele proprii punt mana pe unuldintr'insii..." pentru a exprime o idee, si de aceea I. CrOngt, Povesti I p. 267 : Past- vorbesce incurcat ilungesce vorba, rilt atunci se lAtesce cat ce pOte, inca dOrt-dOrt st le brodOset. Exemplu : cepe a bojbdi prin tOte burulenele..."

921 BAjBAtsc 2922

Th. Sperantia, Tiganul la fuga" : si el pe bajbeiesc prin bourdonner, four- 'miller, grouiller", desiprintr'o ciudath Un Tigan intrase nóptea neconsecintasub forma bojbeiesc el da intfo curte unde-va, numai sensul cel adeverat: cherchera Ca sa cumpere, se vede, talons, tatonner". Cihac citeza numai 0gain',un pulu, ce-va; umblAnd el pe'ntunerec, doue texturi : unul din I. Crdng6.: boj- Blijbaind incetinel, beand prin tOte buruienele", pe care nol Hop ca omul eel cu casa il dam mai sus pe de 'ntregul,i altul DA d'odath peste el... din Alexandri: cand autli dracii soptind piprin ólä bojbdind", in cari amindone A. Vlahirp, Nuvele p. 33 :...Inchise este numaii numai sensul de taton- cartile si se duse in dormitor. Era in- ner, chercher a tatons".i tote astea, tuneric si cam frigacolo.Beijbdind, Cihac le face pentru a. ajunge cu ori- merse la patul lui..." ce pret la polonul bzikaé, la ma- Ibid. p. 55: Unil spun eat vNut ghiarul bizga t,lagermanul b i e- un om umbland incet peddluri, ditan- s e n ,earl nici elen'afr a face unul du-se pe jos, bdjbdind prin burueni i rescu altul. Bdjbeiesc n'are romanesce de- punclend trist cui 11 intreba ce cauta..." cat sensul general de a cauta MIA a Ibid. p. 133: Parvu stete putin in nemeri, de unde apol done acceptiuni intunerici asculta, stapanindu's1 re- derivate : suflarea. Apoi iesi lar in tinda, calcand 1°. a cauta fart a nemeri u mbl an d, rar pe virful degetelor,beijbdi in un- la G. Baronzi (Limba romana p. 100): gher sub rasnita, gasi toporul..." A bisbdi----a umbla rasnä, rOder, error";

Nu numai omul bajbeiesce, ci se pote . 2°. a cauta fara a nemeri v o r bin d, dice tot asa de bine ca: bdjbdescpa- de unde s'a nascut interesantul sub- reeil,bajbeiesc furnicile etc. stantiv boj b ac= om ce vortescerat, Avend done forme: bajbdesc bij- bojbdesce; se dice mai cu samt despre befesc)i bojbeiesc, e evident ca cea mai dascal" (ecjetOrea 1893 p. 150). veche este bajbeiesc, scaquta apoi la Cu a doua acceptiune, bdjbdesc se bojbeiesc, adecA, din a saii i la o saü u, apropia de italianul bisbigliare mur- printr'o acomodatiune de labialisare cu murer, chuchoter, ,rendre un bruit invecinatul 5, intocmai ca in buigu- sourd et confus". Sa nu uitam ca sub esc" din baiguesc", buimac" din Mi- raportul morfologic sufixul verbal roma- mac", bucsit" din bacsit", buduiu" nese -air e are intocmai aceiasi func- din baduiu", bobarnac" din babar- tiune deminutivo-frequentativa ca ita- nac", bobah" sat boboil" din ba- lienesce sufixul verbal -igliare (v. bail" etc. -desc), ast-fel ca reman fata 'n fata Dupa Cihac (II, 15) bajbdesc este a- tulpinele b aj b (b i b)= b i s b. celasi cuvint ca bazaesc si insem- Italianul bi s bigli are este general- neza : bourdonner, chuchoter, murmu- mente privit ca o onomatopeia (Littre, rer, grommeler, agacer, irriter, piquer v. Bisbille). Fie! Onomatopeia in acest au figure, fouiller, fureter", adeca are cas este si romanul bdjbdesc. Impor- vr'o noire sensuri, dintre carTnici u- tant e ca acesta onomatopela b i sb, nul nu se potrivesce pe deplin. E pe- intru cat ea nu se gasesce la Slavi, la cat ca d. Dame (Dict. rournain p. 113 Germani sila alto nemuri, este un si 147), luandu-se dupa, Cihac, traduce element comun romano-italic.

928 13 L 2924

Dar sa fie 6re in adevër o onoma- a lui z In 5 () este aci mai legitima topeia ? sati nu cum-va va fi av6nd cleat in mijloc.---- mizloc". numai o aparenta onomatopoetica prin A§a dara, fie ca onomatopeia, fie ca reduplicarea lui b i? derivatiune din bisviu rn, bqjbdesc Mai intalu, cata sa despartim pe este la Romani un rest din latinitatea italianul bisbig li a r ede sinonimul cea rustica. pispissare" saü pispigliare", care a- v. Bdiguesc.Bdjbdc. cela pOte sa fie o adevérata onomatopeia, frca sa fie neapërat onomato- Bajbaire s.bojbAire, l'infin.de poetici bisbigliare. b.& jbaesc pris comme substantif : action de marcher a tatons, difficulte In dialectul venetian a §ovai, a um- de trouver les mots en parlant. bla intr'un mod nesigur, a fi nehotarit, v. Beljbdesc.Bdjbetéld. a zabavi in mers sail in vorba, se clice bibiar: bibiar in t'un logo = fer- '.BAjbAlt s. bojbAlt, -a,lepart. marsi oziosamente in un luogo, senza passé de b aj baesc pris comme ad- saperne uscire"(Boerio, Diz. Venez. jectif: tatonne, cherché a tatons. p. 79), adeca ce-va fOrte apr6pe de v. Bdjbdesc. bdjbdesc. In acest bi biar s'a recunoscut latinul bi v iu rn chemin croisé", 2. Bfijbfilt s. bojbait, le part. passé fiind-ca un om se opresce pe gap- de bjb aesc pris comme substantif: duff nehotarit cand da peste o res- tatonnement. cruce: bibiar = gleichsam zweifelnd v. Bdjbdesc.Bajbdad. am Scheidewege stehen"( K6rting, Roman. Wtb. p. 121). Latinul bi vi um BAjbaithr s. bojbaitOr, -Ore, subst. insa, conservat in limba clasica, se scie et adj.; celui ou celle qui tatonne, qui ca, este o forma asimilativa din b i s - marche dans robscurite en cherchant vium (= bi svi a), care putea sa se quelque chose. Care bajbaesce. Nu fi pastrat pe a locuri in latinitatea cea e sinonim cu b ajb a c, care se apnea rustica si care, in ori-ce cas, e mai sinumai la vorbirea cea incurcata prin gur decal bis-vidut a, de unde se cautarea cuvintelor. trage francesul bevue" (Korting, Wtb. v. Bdjbdesc.Bdjbdc. 121). Daca venetianul bibiar vine din la- BajbaitUrá s.bojbaltUrA,s.f. ; tinul bivium, atunci it alianul b i s - tatonnement. Intre sinonimii baj b a b igli a r e,de 'mpreuna cu romanul 6161,,bajbaire §i bajbait, bdjbeti- bdjbdesc, pOte sa se urce la prototi- turet exprima cea mai scurta durata §i pul latin bis vium. Numai prin trecea mai putina intensitate, cu o Pli- cerea mijlociului v in b cuvintul va fi ant& tot-o-data de despret. capétat apoi un aer de onomatopeia. v. Beijbdesc.Beijbae'la. Cat se atinge de consonaritisrnul formei romane, apoi in organicul b i s - Bal, -a, adj. ; blond, pale.blanc ti- baesc a trebuit fisiologicesceca s rant sur le jaune. Bdl nu e sinonim naintea lui b sa tréca in z: bizbaesc cu al b,ci InsemnOzä o culOre rnijlo- (Miklosich, Lautl. d. rumun. Dialect., cia intre alb si intre g alb en ,sail Consnn. II p. 86), iar ulteriOra trecere mai bineo armonisare intre aceste

2925 BAL 2926 doue culori, o asociatiune Intre ele; fiind S. F. Marian: Bead= ga 1 b i e; bia insa o culOre fOrte deschisa, adeca in bald = care arunca in galben ..." opositiune cu inchis, cu intunecos, de aceea mai tot-d'a-una se confunda cu Doina din Ardel : notiunea de alb. Adevëratul alb e in Pacurar cu ol b A lut A, antitesa cu n e gru, pe cand antitesa CAp5tatu-tl-a1 drAgutA ? mY MI este lain. Identificarea lui bcU De nu 9t1 vel fi capetat, cu a lb, care adesea ne intimpina in Hall cA nelca m'a lAsat... texturi, trebui dara privita ca o simpla (Hodq. Poes. pop. 121). apropiare. Dictionarul Mss. banatën circa 1670 La óia albase dice b Mut a, la (Co1.1 Tr. 1883 p. 427): Ba= Albus". cea ndgra lae" (D. Recenu, Banat, Doina din Banat : c. Bucova). Oia cu botul alb se dice balut a" Din cole de Fagetel (C. Ciurénu, Yasluiu, c. Zapodeni). Este-un voinic nalt§i bäi Para. '1 tras printr'un inel, La un cane alb, ciobanil II dic b a- DA-rn6, malcA, dupa el... 1 o in" (pr. M. Iuba§, Banat, Lugo§). (Reteganul, Cartile saténulul 1886 p. 15) BA lutnume de familia teranesc in districtulSuc6va (ecletOrea 1893 Alta tot de acolo : p.13). Despre B al u tca nume de dant Bala care 'ml place mie, poporan, se va vorbi la locul set. Gura el strugur de vie... La Macedo-romani, d. Weigand (Die (Rodo§, Poes. pop. 55; eft. 33). Aromunen p. 297) indica forma bel, mai corect Mi ca la noi, cu douö sen- Alta : surf :1°. berbec sat caine negru cu o FrunqA verde de duddii, péta alba pe frunte; 20. o petricica Ce-am auclit, We,lac, alb A la jocuri copilaresci. Mai in tore- C6, malcA-ta '1 pare red santa insa si mai sigura sub raportul CA te lubesc, bdlo, Fan? Spune, mandro maica.-ta vocalic este forma b all u animal cu CA atuncl io te-olu lAsa peri al b i in frunte" (Laurian-Massim, Cfind malca t'o num6ra Gloss. 48), mai cu sama cal. Numai Finu de pe douë care acesta forma ballu nol am putut'o con- Gildrba din trel hotare... trola. Ne temem ca cea adusa de d. (Ibid. 137). Weigand sa nu fie o gre§ela. Primitivul Ml a despärut la noi din Din muntii Sucevei: Bala, b1 u ca limba literará, unde se inlocuesce prin =bala e, Won* 6iä bald, cu obrajii derivatele b Alan (bdi+ a n), balaiu albi,curati -detot (Septórea 1893 (=bal+allu), balalor (= bal p. 126). aliud-or). Un boil alb de tot se gice baloniu ; Din bal prin sufixula§ se formeza vaca alba bead ;tot bdlei §i balae masculinul b al a §, din care vine apoi este o Oia alba..." (S. Liuba, Banat, c. b Ala§ e 1§ibala§cu, ifemininul Maidan). b Ala§ a cu deminutivul bala§ic a. Oia cu botul alb se 14ice bald" (S. Despre originea acestui termen, care Cincu, Braila). n'are a face cu slavicul rk'h,

2927 13ALAIU 2928

v. Bdlan. cat sub cea masculina. De aceea betlaiu se aude mult mai rar decat bdlae, care 2.13a1. v. Imbdl. Bdleicesc. corespunde celor-lalte feminine analOge, mai alesciobanesci: lunae", mur- Bálaciu, s. m. ; nom propre per- gae", surae", brezae", potae" etc. sonnel et topique. In ambele sale ac- V.',du. ceptiuni, numele proprit Bellaciu ne in- Intensivul beilaiu nu se deosebesce timpina mai ales in Muntenia. de loc prin nuanta de sens de inten- Vr'o patru sate se numesc u : sivul ba 1 an, ambele servind numaia unul in Teleorman, done in Ialomita amplifica pe monosilabicul b a 1sub eiunul in Valcea, afara, de cari un raportul formel, fara a modifica in- mare sat in Mehedinti se chiama B a- telesul. la ci t a (Frunclescu), ceea-ce indicori- ginea adjectivala a cuvintului bdlaciu, I. Vacarescu p. 353 : presupunêndu'l o forma feminina b Bcilaiu '1 peri§or Inda l'a el alb e t e; I a c e, de unde deminutivul bäl ac it a. Tariile '1 din sin ca legi iml dad povete: Ca nume personal, inteun act olte- LegT simple ce aü drept firesce a supune, nesc din 1665 (Cond. Mss. a manastirii Nu legi de duh tiran ce 'n jug vicldn ne Hurezul, in Arch. Stat. din Buc. p. [pune... 61) : §iandru §i Bdlaciu fratele lui Costandin..." Balada Brumarelul" : In crisovul lui Constantin Branco- Foicica isrna, creta, vOnu1 din 1693 (Cond. Mss. Brancov. Inteo Jol de diminota in Arch. Stat. din Buc. p. 10), pintre Tuturor ii'1 cu dulcdtik, Numal unul are grdta: mai multi boierina§1 oltenl:iRadu- Volnicel bdlaiu la fata... tul sin Bdlaciu otComaneetl..." SI fie Ore un derivat din b al blond" (G. D. T., Poes. pop. 460) prin sufixul - a clu, ca stangaciu" din Delavrancea, Parazitil p. 225 : Po- stang"? Ceea-ce pare a intari acOsta rul elbactiu, ca nisce sculuri de bo- derivatiune, este ca numele personal ran gic, II lu mina obrajil, gatul §i umeril.." Balaciu exista ila Macedo-romanl A. Odobescu, Scrieri I p. 113: Cu (I. Caragiani). incetul tinëracopila iI veni 'n sim- Din topicul Bdlaciu se trage numele ;ochil ei albapi clipira sub lun. de familia Balacenu; din personalul tirl gile 'I gene bdlaie..." , unde pluralul nu Bdlaciu numele de familia Bala- e corect,caci din beilae se face balcii, cesc u, din care se formOza apoi toca din vapaevapar, potae popicul Balacesci. tal" etc. v. Bell. Bdleicenu. Beildcescu. Cantec moldovenesc : 13A1ateq a. Balaieç. v. Bdlaiu. Draga, mi '1 oita 1 a e Bfilaiu s. balalu,-AM(-ae), adj. ; 9ile]ita cea bdlae, Draga mi '1 oita crdta blond, pale, blanc tirant sur le jaune. qilelita cea Bâlaiu deriva din b a 1 prin sufixul intensiv - a I u, care circulOza in grain (§es16t0rea 1892 P. 218). mai des sub forma feminina - al a de- 44,189. III. 26

2929 BALAIU 2920 unde este de observat antitesa intre d. Dame :Mlae = vaniete de raisin bdlaiu si 1 a u, asupra cariia noi re- vermeil comme le chasselas". venim pe larg mai la vale. Ca nume personal femeiesc, Bdlae Delavrancea,Trubadurulp.32 : in actul municipal barladen din 1633 Eram de qece ani.§i deschisesem (Doc. rom. II No. 74, in Arch. Stat. ochil pe o copila, cam de virsta mea, din Buc.): au venitu innainte noastra cu care adesea-ori colindam viile, spu.. Mariica si cu sora ei Grozava nepoa- nendu-1 cate veclutei nevetlute. Bdlaea tele lui Ion stolnicul, fetele Bdlaei den 'Tgiceam en, cad era a 1 b a..." Velrei..." P. Ispirescu, Un basm mitologic (Col. Forma cea obicinuita ca nurne per- 1. Tr. 1882 p. 307): Cum se intersera sonal femeiesc nu este Bdlae, ci BA a-casa, detera vacei numele de Bdlaea. la s a. Din qiva ace% pare-ca norocirea des- v. Balq. jugase la casa lor. Nu era lucru pe care sä pule el manai sa nu le esa Antitesa intre Mau §i1 aiu : in-de bine. Vaca Bdlaea feta, si feta Jarnik,Sprachlichesausrurnan. cu spor..." Volksmarchen p. 15 : sa nu spuneti nici lae nici bakte=saget weder schwarz, Balada ardelenesca Horén": noch blond, d. h. weder das Eine, noch das Andere". Ce cAutati pe-aicea? Cautam pe soru-ta, A. Pann, Prov. I, 85 :El nu scie Pe soru-mea nu volu da, ce e lae, nici ce e Mlae". Dar vat] da mieori bàlái SA canto vera pe vAl T. Crenga, Povesti I p. 13 : (Familia din Pasta, 1886 p. 307). D'apoi cand or veni al nostri )7Atuncl vol sa ve faceti merte Locutiunea proverbiala ;int arca in papusolu, sa nu spuneti nicilaie, bdlaea = s'en est fait". nici bdlaie..." D. Stancescu, Basme p. 199: Are- Ibid. p. 247: Ochila vedea tete cele, clend zmeul ca nu e chip sa se scape ca dracul,inumai inghetai ce da de el, inveta pe mama lul Busuloc sa dintr'insul : se faca bolnava isa.'1rege sa'1 lase ei &tell sa '1mai tie de urit ; CA e lae, Tar cand o fielPara catel, atat I-a CA '1 beilae, fost, cin t ar ca bdlaea, nu mai vede CA e clutA, lumina cuochil..." CA '1 cornua..." Laurian-Massim : a int arcatbâ- lala = nu mai shit mijlece de train, Ibid. p. 285: §'apol cand venia mos- nu trial e de unde sa se dea indestu- negul de pe unde era dus, gura babel lare pentru ce-va". umbla cum umbla melita: eh fata lui Proverb: nici lupul pre balaea, nici nu asculta, ea '1 usernica, ca'1lenesa, Mlaea pre lup" (C. Negruzzi, Scriserea ca'Isolureü, c '1laie, ca '1bdlae, XII) cu acelasi sens ca :paza buna §inä s'o alunge dela casa..." trece primejdia rea". Bdlae se clicesi la o varietate de Ghiciterea despre Cantar" : strugure (Jipescu, Opincaru p. 53); la

2931 BALAN 2922 Lae 0 ego laevus... _Mae Unghiä de gae, se traduce literalmente in macedo-ro- Crest& de ridichlu. mana prin:o, io I ai u" (G. D. T., Poes. pop. 219). v. Laiu. Aci este locul de a limpecli originea Din bdlaiu se formezA deminutivul enigmaticului laiu, in privinta ctruia balaior, despre care a se vedO pe Gustav Meyer (Etym. Wtb. d. alb. Spr. larg la locul set,i termenul deminu- 235) se rostesce fOrte corect ca este tival ciobanesc b a laica, care presu- nun cuvint pastoral, pe care l'aft propune pe masculinul b AlAe 1. pagat clobanil romani" (ein durch die O Oiã albA se Vice bAlAic A" (G. rumanischen Hirten verbreitetes Hir- Basoc, Tecuclu, c. Homocea). tenwort"), adeca Romanilratdat pe S. F. Marian : b Al ica, numede de o parte .Albanesilor : Ial, laie vitica care arunct in galbe n". = dit cu lama alba §i négra", pe de Este remarcabil apoi augmentativul alta parte Bohemilor, adeca Moravilor : Balaies sat B Alai es, format intoc- 1 a ik a =dit negra",i Rutenilor : I af- mai ca Rares" din rar", Verdes" din is tyl= negru". In locutiunile roma- verde", Fruntes" din frunte" etc. nesci la e d e Tigani"i Tigan e s" siintrebuintat de asemenea numai ca sensul este de negréta", cai cand nume proprit personal, mai ales in s'ar Vice: cOta négrA" sat din cat. Moldova. negra". Gustav Meyer ne scutesce de C. Sion, Arhondologhia p. 28 : B a- sarcina de a mai vorbi despre Rosier, 1 a e, Moldovan dela Bogzesci, tinutul care tragea pe 1 aiu din turcul lai Némtului..." bone noire", si despre Cihac, care grA- Despre etimologiA, mAdise cu ocasiunea acestui cuvint o v. Man. grOza de vorbe slavice si germane, ba n'a uitat nici pe latinulI atr ar e! LI:Wan s.balboa,-a, adj.; 1. blond, L a lu este curat romanese; dar de unde? pale, blanc tirant sur le jaune ;2° t. Sensul fundamental al cuizintului nu e de Myth. popul. :norn d'une divinitO, probablement Soleil. In primul sens, 27negru",cinenorocit". Acest sens apare la fie-care pas in literatura po- bdlan este sinonim cu Wain, am- porana macedo-romant, si s'a resfrant bele formatiuni intensive, sat mai bine acolosiin verbulI Air e maudire" amplificative din b Al, cate-trele avOnd (Obedenart, Texte p.111).Printr'o acelasi inteles, fart nici o nuantt di- asociatiune de idel fOrte respandita in stinctivA : tot ce s'ar puté Vice este nu- familia indo-europeA ingenere, notiu- mai ddra ca bdlan suna mai energic, ér nea de nenorocit" se desvOltA din bAl al u mal desmierdt tor,done par- acea de stang",i acésta mal.cu samt ticularitatifonetice, pe caiT nu pré la vechif Romani, la earl ambii sino- Kit sa le utiliseze poetii, dar carl se nirni pentru stang"sini ster0i pot surprinde in gralul poporan. la ev us luasert intelesul de nenoro- A. Pann, Erotocrit, II, 82: cit". Din forma latina archaict laivus Ca par'cá shit zugrAvite bdlanele lui frum- (= gr. latdg, )atFds) vine d'a-dreptul seti romanul I a 1 u, dupt cum din lavo" vine late ;i horatianul : C. Negruzzi, 0 alergare de cal,I :

2933 BALAN 2934

Dinainte era un om balan ce putea Bidaca-1 vel adapa Pina ce nu vor manca, sA alba 35 aril. Chipul set era frumos Cel &Ilan va sangera, interesant, dar o intristare desnA- tar' cel mur g te va 'n§ela... dejduitA se vedea pe fatasa p a licit..." (Marian, Poes. pop. II, 102). Delavrancea, Parazitii p. 220 :Pri- Deminutiv din bdlan este bAlane I, viI la acea ferdstra, dar tocmal atunci la feminin balAnic A. cercevelele se deschiser i o femeiA S. F. Marian : B Alanel, nume de tin6rA, cu p6ru1 bdlan risipit In jurul boil, mai ales InsA de vitel". obrajilor, privi drept 0 lung la mine..." Bdlan despre c al : Bdlan despre b o : Cantec din districtul Bacati : DoInA din Ardél: Fruncla verde de-un lipan Val, m'ancatu's de straini Drag mi-a fost calul Man, Ca diba de bol batrani, Calul a 1 b §i §Oua nOgra, mancatu's de du§mani SOua nOgra, fraul verde, Ca erba de boI Tine'! , DOrnne, nu mil porde L.. (J. B. Poes. pop. 191). (§eslAtOrea 1892 p. 73). Colinda plugului" : Cantec din Moldova : Bol bourel, In cOda cudalbel, Frump, verde §'un lipan, In frunte tintati, Ah, aman, aman, amanl In dame 'nferati, Sa pulu §Oua pe balan: Pe panteceMani, Cine m'a vedd Ware, Pe spate plavanl... Totl sa'mi clica capitane... (G. D. T., Poes. pop. 144). (Sevastos, Cant. 287).

Ghicitórea despre Briciu" : GhicitOrea bucovinéna despre Pléva Am un boü balctn, §i gratin-tele" : Bdlan sare peste gard, Pasce pe munte de clolan. dar Galbën remane" (Sbiera, Povesti (tietyltórea 1892 p. 82). p. 320), unde bdlani gal b en exprima doue nuante ale ace1eia0 culori. Cantecul CArAu011" din Bucovina : Ca termen chromatic despre cai, insA numai despre cai, romanulMan, Fruncla verde de trifol, Trece badea pe la nol, sub forma scaclutA bulan, a trecut Cu carutul cu doi bol: la Poloni §i la Ru0 : bulany, 6yaa- Bädita cu pi3rul cret RA cal bdlan", negre0t in epoca cea Bicu ochi§oril vercll. de inflorire a rasel cavaline in Ro- StM, badita, stM pe loc Ca-tl e murgul slabanog, mania, ,despre care nol vom aye a Bibalanul n'are vlaga vorbi pe larg la locul set. Carul singur sa ti-ltraga, v. Cal. ca-ty e carul incarcat, Si-t1 e jugul despicat, Balan despre O i A : Despicat in patru parti: Balada Oia nAsdravana" : La protap §i la lopatl; Cad ti-s boil nemancati, Oita, oita, Ostenitl §i 'nseto§ati, Oita plavita,

2935 BXLAN 2936

Oita. beilanci principele Apati (Puscariu, Date isto- Cu lana barsana, rice p. 168). De trel clue 'ndice Gurita nu'tI taco Intre Romanii din Epir, mentionati pe la 1348 in crisovul tarulul serbesc (G. D. T, Poes. pop. 435). Stefan Dusan, unul se chiamaBalang: Ranami s spaTIMMIk H CHOKH", adeca : Bdlan despre cane: Balang cu fratiii cu fill" (Arch. ist. I. Creng6, Povesti I p. 147: Tiba! III p. 181); iar in crisovul tarului La- Hormuz ;na !Balan ;nea, Zurzan ! zar din 1381 se mentionéza satul nu- dati-v6 'n laturi, cotarle !..." mit vadul Balail": CGIO BilAAHHK GpoAka (Miklosich, Monum. Serbica p. Bdlan a fost o data forte obicinuit 198). la Romani ca nume propriii personal, In interesantul Izvod de vecinil din de unde imultimea satelor numite Costesti carii au fost la Ghianghé.si Balanesci, adeca posteritateaml la Prajescul si la Iani sulgiariul" din Balan", precumi patronimicul B Ala- sec. XVII (Doc. Rom. I No. 76 in Arch. n esc u. Tot intre numi topice figu- Stat. din Buc.), pe lingä Bdlan Leurda" reza femininul din Bellan: Bala nésä ne inti m pi näi B alaun (11Kmc8n) si Bala') Oia (Frundescu). sinCure", o ferte remarcabila for- Dela Romani numele personal Bdlan matiune prin sufixulu n ca in cap- a trecuti la Bulgari (EapaBeaoirs, Ha- nun", gargaun", vagauna" etc. MATIIIIIM &Ha Boarap1), unde s'a ampli- float apoi in Balanov, Balanovici, La prima vedereeste legitim a trage pe romanul b a I ,cu deriva- Bal a n olu ,in call nu se mai recu- tele sale, din slavicul s'k/11%,dupa cum nesce pro veninta cea romanesca. Crisov dela Stefan-voda din 1434 o facuse de'ntaiu Miklosich (Slay. Elem. im Rumun. p. 16), cunoscend numai (Docum. Hurmuzaki vol.I part. 2 p. forma bdlan, pe care Cihac (II, 6) o crede 868 si 876) : nascuta dintr'un tip intermediar b e- ... HaTIrTOICk pe Tutova al an, untip mra urma in graini 'n Agrk CELIA, rAe EC done sate, unde texturi, ba 'Inca fisiologicesce imposibil, 1VIHKirk WT Haply- esteMiclédin de vreme ce e trece la noi in ea ex- 11PAE EC RailaWli Bahna iuncle clusiv intr'o silaba tonica, nu alt-fel. WTGT01.11116,1... este Balan din Etimologia din s'k A .1%, in orl-ce cas, Stramba..., e mai buna decat acea dinlatinul iar in crisovul din1443 (ibid. p. 882) bellus, pe care o sus-tin Laurian- satul lul Balm.'Artadeja numele Massim (Gloss. 49), dar de unde, dupa llisilltHELHH. o lege fonetica rigurOsä, nu se putea Crisov dela §tefanita-voda din 1661 nasce la Romani decat b e I sati b I el, (Cond. MSS. a Episc. Husilor, t. IV ca in miel", vitel", inel", misel" p. 57, 58, in Arh. Stat.din Buc.) : etc., nici o data b a I, icu atat si mai Bdlan din Ivinitasti, ficiorul lui Dra- putin b a I. gan de acolo, Si cu nepotil sai Zota Din slaviculs-knii" a remas la Ro- sin Burnari ali nepoti..." mani verbul belesc; din latinul bel- Din familia boieresca §bicai din Fa- lus" femininul bie a la Olteni; dar garas, Stanila Balan de Sinka cape- bdlan nu este nicilatin,nici slavic. tase nobleta unguresca la 1689 sub v. Belesc. Rea.

2937 BALAN 2938

Noi am veclut mai sus ca deja pe secundar -i U, aded balaliu = b al la 1348 se rostia romanesce balan, iar + a 1 + I u. Cu alte cuvinte,- a I u in la1381 balae, nu belan, nici Wain este mulat din -aliu, nici belae. Pina astädi in graiul poporan decum din - a n I u. Daca sufixul ar fi formele cu a clar :balan, balaiu , -aniu, atunci fl s'ar audi fOrte lirn- sint forte respandite, ceea ce totusi s'ar pede in dialectul banaten, care '1 pa: puté atribui assimilatiunii cu accenta- streza sistematic, de exemplu inta- tul a din silaba urmatóre. Nici o asi- niu = Intaiu",calcaniu = caldiu", milatiune insa nu exista In forma ma- cuniu = Wu" etc., pe cand la MO- cedo-romana b a lin cheval marque teni se rostesce tot-d'a-una b1 al ii, au front d'une()toileblanche"(Dr. intocmai ca la noi, ceea ce constitua Obedenaru, Texte macedo-romane p. o proba irrecusabila ea balaiu nu 74), compus din b al si din acelasi su- vine din b al + aniu,ci din bal + fixYu (= lat -eus) ca in macedo-ro- + a 1 1 u, Tar prin urmarei Man, cu manul man = lat.malleus".Este sufixula n cel furisat prin substitu- dara sigur ca tulpina cea organica a tiune dupa secolul VII, represinta un cuvintului e bal, nu b el ,nici biel, prototip anterior balal=b al + al. aded nu e Mei slavica, nici latina, ma- InlAturandu-se astfel din bdlan ele- car-ca este ferte veche la noi, de Ora mentul morfologic cel relativ mai not ce ne intimpina la toti Romanii fara - a n ,vom repeta intrebarea :familia deosebire. lexica b al, pe care noi am verificat'o Sa fie Ore dacica ? ca forte veche la toti Romanii, sa nu Vom incepe prin a limpedi un punct fie Ore o remasita dacica ? morfologic. Macedo-romanul baIiu este impor- Sufixul aneste la noi de originea tant nu numai in privinta fonettd, slavica (v. 2.-an), adeca posterior se- dar i prinlegatura sa cunotiu- colului VII. In bdlan insa el nu este nea de frunte" : cheval marque a u primitiv, ci substituit until alt sufix front" (Dr. Obedenaru), animal cu mal vechiu, caredupa cum ne vom peri albiinfr un t e" (Laurian-Mas- incredintea in data nu putea sä fi fost sim). Acesta legatura se invedereza altul decat sufixul - al ,atat de des in pretutindenea sila Daco-romani, del onomastica tracica :Dizala, Disztral, intocmal acelasi inteles are si al nos- Attalus, Cothalas, Sadalas, Zantiala, trub a 1 = cu botnl alb"(v.Bd1), Mucatralas eto. (Dumont, Monum. fi- adeca b a 1 la cap", 13 a 1 la frunte". gures de la Thrace, 78-81). Din pro- Din data ce acesta particularitate se totipul b al a 1 s'a facut balan printr'o constata, sintem stramutatid'a-drep- dissimitatiune curat fonetica intre cei tul la familia lexica albanesa : doi 1, operandu-se in acelasi timp trecerea logica la un sufix forte potrivit 1°. b al a frunte, cap, virf" ; prin aceea ca da expresiunii mai multa 2°. balie tulpan alb, cu care fe- energia, ca in soiman", corban", go- meile 10 invelesc fruntea" ; lan", vultan", lungan" etc. Ceea ce 3°. ba1Iosati balias cal sail confirma realitatea prototipului b al al , boti cu fruntea alba" ; este raportul sea catra sinonimul b a- 40 in fine, in dialectul gheghic b a- lai u , in care ne intimpina acelasi su- lio§ alb aruncand in galben", blond, fix primar al amplificat prin sufixul rothaarig" (Hahn, Alb. Stud. Wtb. 11),

2939 BALAN 2940 roux, des cheveux, bai, des chevaux" frunte". Este de adaus ca acest san- (Dozon, Manuel, Vocab. 8). suit bhala Insemnka tot- o-data Este ciudat ca Gustav Meyer (Etym. frunte"i lumina", adeca notiunea de Wtb. d. alb. Spr. 24, 25) desparte eti- alb -galben pe linga acea de frunte, mologicesce sensurile 1° si So de sen- eica derivatul bhalanka vrea sa surile 3° si 4°, afirmand ca pe b alio s qia : acela care are pe frunte semne Albanesii Fati imprumutat dela Serbi de noroc". Astfel pentru sensurile 1° siuifandcaserbulcorespuncl6tor si 2° Gustav Meyer a descoperit ade- bielas equus albus" (Karad2i6) nu vilrataorigine a pretiosului termen, numai este un provincialism isolat, in- carea se intinde insa intr'un mod im- trebuintat anume in regiunea inveci- perios iasupra sensurilor 30 si 4°, nata cu Albania, dar Inca um provin- adeca asupra familiel intregi.Ce-va cialism care, imprumutat dela Albanesi, mai mult decat. atata ;totGustav a pastrat la Serbi abia intelesul de Meyer a nemerit originea cea curat tra- alb" si a perdut pb acela de frunte". cica a acestui cuvint la Albanesi, Tar A desparti unul de altul cele patru prin urmare cea dacica la Romani, intelesuri, este a scapa din vedere ca ele comparandu'lcuglosafrigianala formeza invederat, prin fond si prin Hesychius : ,8 a2. v, fifer:14181'e, adeca forma, o singura familia de cuvinte, b al 6 n rege, cap, fruntas". Ar mai in care sensul fundamental este acela fi putut adauga ca acest fia2.4v,ca de frunte; un sens cu fotul depar- termen tracic din Asia, ne intimpina tat atat de latinul bellus" precumgi deja la Eschyl (Pers. 663). de slavicul s*Arti", dar pe care insusi Asa dara se capëta urmatOrea ge- Gustav Meyer pentru sensurile 10 si nealogia inclo-tracica : 2°11 regasesce In sanscritul b hal a

indo-europeul bhala sanscr. bhala frunte, lumina" tracic bala frunte, lumina"

bhillanka nunsemne frigian bale n epir. bala dacic bala de norocpefrunte" rege,cap,frunta.efrunte, alb-galben" frunte, alb-galben"

alban.balá,balIe, romanbal,balaiu, b a llo§ etc. betlan etc.

Nu vom cerceta aci filiatiunea intre constata ca si la Romani in bdlan s'a indo-europeul bhalai intre numele petrificat o urma de sens mitologic. cjeuluiluminel la vechii Celti : Beli s, G. Baronzi, Limba Romana p. SS, 82, Belenus, Belinus, Apollo Bele- aduce locutiunea :nOptea6murga, n us sail Belen us Apollo in inscrip- sOrele bdlan"; dar ce-va mult mai ca- tiuni, le dieu blond, aux cheveux d'or", racteristic este idiotismul: Haan sall al caruia nume este intr'o evidenta le- alega", nici Bdlan nu 'ti alege", care gatura cu modernul celtic belen jaune insemnezain gralul poporan numal d'or" (Roget de Belloguet, Gloss, gau- Dumneeli arpute sa 'ntelega", lois p. 374). Ne vom margini numai a nicT Dumne ph nu 'Jae sa pricépa".

2941 BALA 2942

I. Crdnga, Scrieri I p. 151 : Sa nu uitam insa a Romnnul lice )7-Ba nu, bade Ipate, n'aibi grip, ; in acelasi sens :nici dracul nu pito nu ti-oit mai cere vre-un lucru mare sa 'nteléga,". Balan darn insemnéza nu pina pe-acolb. §'apoi ceti-oitlua eü neapérat pe Du m n edet, ci in ge- dincasä, nu-0 face trebuinta d-tale. nere o putere supra-omenésca, fie bunk 5Apoi na,cliseIpate. Masura-i fie rea, adeca ceea ce vechii Greci ex- vorba cu imblaciul. Balan s alégn primat prin cuvintul ciaipav. Notiu- din gm% co spui,daca, nu vorbesci nea fundamentala inambele casuri deslusit. este acea de lumière, éclat". )7-Apo! da, bade Ipate..." In cele de mai sus noi am lasat cu Acest Balan s'aléga" din Moldova totul la o parte pe balaur, mem- este invederat identic cu D urnn e et brul cel mai important al familiei b al , s'aléga din Muntenia in urmatorul mai ales din punctul de vedere mito- pasagiu din Jipescu, Opincaru p. 151 : logic. Credem de cuviintaallconsacra Puicana a auqit cu urechililel dëla la loculsefl un deosebit studil Aci un boier batran,ca. parte din ghisuri Insa mentiunea lui e necesara pentru sint adëvërate, parte nu, ca si vor- a completa urrnatdrea genealogia spe- bili :unili seci,altilipline. D u rn n e- ciala dacica a familiei lexice b al a: e s' al ega, !..."

dacic bala frunte, alb-galben, luminos" balaur bal (bal, bala)

ballu bal balal (bal-Flu) (Val, balk) (hal+ al)

bälue (b6.1-1-uc), balalu balan balut(bAl+ utl,(bala1+1u) balolu (bál+olu), bäla§, (bal+ as), etc. balaior (balald-or),bAlanel (balan+ el). balaies. (balai+ e§)balanica (bMan-Pica.) etc. etc.

v. Bal. Balattr. Bdletior. Balà§cu, n. pers. m.; B61A§a s. Ba- llga,n. p. f.: Blondin, Blondine. Dupa 2. adlan s. Balàn, n. pr. pers. et cum din alb deriva Alba s, care ne top. v. ''Beilan. intimpina numai ca nume personal, tot asa prin acelasi sufix - a s numele Balanca 1 personal Beilaf se trage din bM blond", (. v. Balancd. §i n'are a face nici cu forma ungu-

Bfilanga J résca B alas din numele personal Bla- sius",niclcu pétra scumpn balas 1. BMA§ s. Ba1à iBila§cu s. rubis balais".

2943 BALAUR 2944

Act oltenesc din 1729 (Cond. Mss. a terAnesc in districtul Sucéva (edötd- mAnAstiril Hurez in Arch. Stat. din rea 1893 p. 12). Buc., f. 336) : avAnd Ion logofat Pod- In Moldova se dice Raga si la o bAnicOnul hele§teti la BodbanitA, si mai cAté b Alae: Numile ciobAnesci la din susul lui au facut §i Balag cApitan haite, adecA lacntele,sint :Dolca, alt helqtet ..." Zalda Balaga..." (pr. C. Alessandrescu, Act moldovenesc din 1748 (Cond. Mint, c. Bistricitra). Mss. a Doljescilor, t. 2 p. 203 in Arch. Deminutivul masculin b Aln s el In Stat. din Buc.)dar acest Beila§cu sA doina din districtul Sucéva : aputh pi capul lui cä n'au dArAmat pe Constantine Beileiple, langA poeni sA strici locul cel de nnati Vin la mama de mi3 care; cu dArAmAtura, nici la ba10..." De m'a da, de nu m'a da, v. -a§.Alba§. Negras. Serie 'n carte ca 's a ta... Masculinul Bdla§ este mult mai rar (§eptOrea 1893 p. 137). dent forma femininA Bdla§d. De asemenea deminutivul feminin Act dela Constantin vodA Brancove- b Al sicA din beilagdalnturIcu b A- nul din 1694 (Cond. Mss. Brancov. in 1 AicA din bAlae: Arch. Stat. din Buc. p. 57): fostu-i- 0 tiA albA se dice b Al Ai ca, o Ca- au rAmas in urmA 2 fete copile mid prA albAbAlA§i c A" (G. Basoc, Te- anume : Maria si /Map..." cuciu, c. Homocea). Cronica muntenëscA (Magaz. ist. IV, Aceste forme deminutivale sint im- 336) :[sotia lui Constantin-vocIA Basa- portante pentru a inlAtura ori-ce Indo- rabA] Balaga aflfAcutomán6stire elA despre originea numilor personale ce se chiamA Jitilanul den sus de Cra- Balagi Bdlagd din b A 1. iova langA Jain. FAcut'ail Dómna Ba- SA mai adAugam ca aceste numi laga §i un sicrin mare de argint poleit personale : Bala i Balacd, se audsi fOrte iscusit, in carele at pus trupul la Macedo-romani (I. Caragiani). svantului Grigorie Decapolitul dela mA- v. B11. Mau.Ram. nAstrita, ialto multe bunAthti §i o- del%scumpe aü fAcut si le-at impAr- 2. 1361A§. v. Balag. tit pre la Svantul-munte si printr'alte 1.13álaur S. balaur (plur. bdlauri, Crisov dela Gheorghe-vodA Stefan din balauri), s. m. ;1°. t. de Zool. :vari- 1654 (Cond. Mss. a episcopiel Husii t. OtO de Boa, Python Neurorum (Eich- v p. 1286, in Arch. Stat. din Buc.) : wald), grand serpent en general, serpent acO parte de ocina din Brädicestiia- jaune ou doré: 2°. t. de Mythol. popul.: stidriaptA (Ara §i cumparAturA immel dragon, serpent ailO,hydre, genie de luT Alew, Agafiel,dela Bdlaga,dela la grele, personnification de la tempéte. Tudora..." Laurian-Massim : Balaur =10. sdrpe Act muntenesc din 1689 (Cond. Mss. de mArime prodigicisA ;20. §Orpei mai a mAnAstirii Hurez in Arch. Stat. din mic de culóre auria ;30 in Scriptura Buc.,f. 670) :AdecA eu Necula sin balena, leviathan; 4°. dracul, diavolul ; Coltil clucer inpreuna cu jupAnesa me 5°. om crud ce se nutresce din sudd- anumeBdlar..." rea altora". Costinescu :Balaur= Balaga.circulez6. ca mime femeiesc 10. smeü, un monstru fabulos ;20. un

2945 BALAUR 2946 serpe mare cu aripl; 30 termen de as- ste groznicie r pii bdlauri pregiur tronomiäo constelatiune dela mécli- grumazi ipregiur mijloc incinsa si nópte ;40 figurat : persOna mare, Pu. in fasurath..." ternicsi ingrozitóre. Acelasl, Divanul lumii, 1699 f. 16 b; Sensul No. 30 din Laurian-Massim un omll carele intr'un munte pustilu este o simpla gres616.. Sensul No. 30 lacuiaste,i intr'o gaura de beilaura din Costinescu este un neologism. Sen- sau intr'o pesterh de len sau de urs sul 50 din Laurian-Massim si sensul 40 sau de pardos vietuiaste, oare cefia- din Costinescu vor aye locullorde- liu de petr6cere va sh faca ?...", unde osebit, nu aci in cercetarea strict zo- e in contextul grecesc :Eig piavió- oIogico-mitologica a lui bdlaur. mccv Jecexcovrog". Cuvintul merith a fi studiat intr'un Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in mod metodic dintOte puncturile de Acad. Rom.), ps. XLIX : vedere, si de aceea noi vom imparti Sau doar volu nianca eu came de taur, monografia de fata in urmatOrele sOse Sau volu b6 sAnge de tap ca un crud bd- paragrafuri :I. formele ;II. diferenti- laur area logich intrebeilaur, dr a c z met ,cart aveat dintru 'ntaIu unul P. Ispirescu, Judecata vulpil (Col. I. si aceiasi inteles ;IlL caracteristica ge- Tr.1882 p.604) :Omul cauta in nera% a bdlaurului in credintele popo- dr6pta, cauta in stanga, si da, de o vh- rane romane ;IV. realitatea zoologich &Ina, d'asupra caril era un petroiu sigeografia balaurulul in Romania, de mare. Ce sa velji d-ta ? Acolo era cul- uncle se va vede cacest cuvint nu cusul unui balaur..." insemnOza, alt ce-va decat b h 1,135, la n Delavrancea, Parazitil p. 152 : Hite, sat bálaiu, blond, dole, despre a imi clicea ctitorul maniat, ce poftesci? chrui origine dacica se vorbesce pe larg Null' place sfintul Gheorghe ? Ce vila locul set ; V. rolul cel mitologic al tejesce st a. pe cal ? §i cum omora ba- balaurultd, a caru1 asern6nare nomi- laurul spurcat, paech ar ucide un verme, nala cu bale dete nascere until mit nici nu se sinchisesce..." proprit Romanilor ;VI. leghtura vor- Balada Blhstemul" : bel bdlaur cu vechinl termen laur hni dormia, ori nu dormia, dragon", remas dela Dad si prin ana- CA Iatä se pomenla logth cu cares'a modelat finalul in C'un balaur veninos bal-aur. Ce'l musca pinA la os... I. Formele: (G. D. T., Poes. pop., 438). Fie in texturY, fie in viul graiu, variantele bdlaur §i balaur sint de-o po- G-hicitOrea despre Sabih" : triva respandite. Retevelu Mitropolitul Dosofteth, Synaxar 1683, De telt', Sept. 30 f. 38 b :in groapa adanca LimbA de balaur. l'au bagatt, ce era plina de ganganii (Ibid. 243). veninatei de kilauri..." Nic. Costin, Letop. I p. 87: nu ca La feminin balaurOica sat bala- un om facl, ci ca un balaur cumplit u r Oi ca,prin analogiä cu sufixul din omor1 oamenI..." zmeOlca". Cantemir, Chron. II p. 179 : cu ni- A. Odobescu, Scried I. p: 82 : Ca

2947 BXLAUR 2948 o balau ról cmi se sumetia impo- ...siTata 2 bd- ... et ecceduo triva..." lauri mari gata dracones mag- Forma insa feminina cea veche este venira inainte a- ni parati proces- balaura sat balaurä. mandois sa serunt utrique ad Act romanatOn din 1693 (Cond. Mss. lupte... colluctandum... brancovenesca in Arch. Stat. din Buc. gr. :d6odecixovz... p. 8) : poteca Lupoaei pana in B a 1 a- Ibid. Apocal. XII.3 : u r a , i vale in jos Ora in Cuibul- siiata bei- ... et(cce d r a- Vulturului, de acolé pana in Fantana- laur marede foch, c o magnus rufus BalauriTipana in Gura-Balaurii...", avand capete sap- habenscapita unde e forte interesant grupul cel zo- te icoarne 10, septem,et cor- ologic de numi topice :LupOia, Vul- hipreste capetele nua decem ; et in turul si Balaur a. lui sterne sapte. capitibus ejus di- Deminutivul este b1 a ur el sail §icoada luiträ- ademata septem. balaurel. gia a treia parte Et cauda ejus tra- Colinda muntenOsca : den stélele ceriu- hebattertiam lui.... partemstellarum Caluselul lui cmli... Puiul leului, *eulita lui Mitropolitul Dosofteiu, Parimiar 1683, Falca smeulul, f. 37 a, Esai. XXVII, 1 : Chingulita lui ...in dzua acia- In die illain- Doi balaurel Iava supra-aduce ducet Deus gla- Cu capul de smel, dium sanctum, et De cOde 'nodati, Dumnadzau sabi- La gull 'nclestati... ia sa ce svanta magnum, et for- (G. D. T. Foes. pop. 92). cic6 mare si tare tern super d r a- asupra bdlauru- conem colu- II. Diferentiarea logica in- /atsiarpele brum fugien- celd indarap- tem... tre bdlaur, draci zmet. nict... In vechile nóstre texturi biblice prin Acelasi, Psaltirea 1673 (ed. Bianu bdlaur se traduce grecul 4dxcovhi p. 507): acel incepatoriu de rht si latinul draco, cari exprima aceiasi adinct bdlaurd..." notiune de sOrpe inaripat, cu unul saü De aci in Patrologia crestina figurOza mai multe capetei en cOrne. fOrte des lupta sfintilorcubdlauri, Bibliaerban-voda, 1688, Exod. VII, dintre cari cel mai vestit, fara indo- 9, 10, 12 : éla, este bdlaurul cel omorit de sfintul aruncara fi- Et projecerunt George. iste-careletoia- unusquisque vir- Mitropolitul Dosoftelu, Synaxar 1683, gul lui,i sa fa, gam suam ,et Noem. 10 f. 116 a, legenda St-lui Mil: cura bdlauri,§i factae sunt dr a- pripi pre un beilauric intrandil in pe- inghiti toiagul lui cones: et ab- stera groznich ca de dzéce stan- A arontoiagile sorbuit virga A- jeni, si'l dzasa :sosat'au, o bdlaurule! aron virgas illo- asupra ta sabiia lui Dumnedzau, si fa- rum... candh svanta cruce asupra'l sufla svan- grecesce yivorro aedxovi-Es... tun, indata crepa bellaurutd..." Ibid. Esther, I : Ibid. Sept. 18, f. 21 b, legenda Stlui

2949 BALAUR 2950

Eumenie : Acesta pre un groznict Jocul copilarese d'a Smeul"(cerf- balaur cu faclii Pat parjolittsi Pat volant) in Transilvania se numesce pe umoratt..." a-locuri cu balaurul"(R. Simu,c. Fie prin traducerea gr6ca,fieprin Orlat). acea latinä, balaurul cel biblic a trecut §icu slavicul zmet, ca si cu greco- la Romani nu sub numele set evreesc, latinul draco, s'a intamplat la noi o ci sub acel greco-latin : draco,J d diferentiare logic, prin careel a in- xco v,care lnsa la noi s'a snecialisat cetat aprópe cu desavirsire, dna nu apoi exclusiv in sensul de dr a c dia- in poesia poporana, cel putin in basme, ble", negresit mai tarclit, adeca in epoca de a insemna pe bcilaur sat vre-un alt post-latina, de vreme ce o asemenea fel de s6rpe". specialisare nu ne intimpina la cei-lalti D. L.6.1.ri6nu, Basmele rornane p.810: Neo-latini, unde pretutindenea cuvintul In mitologia daco-romana, Zmeil all a pastrat acceptiunea de balaur. Pina o figura cu totul determinata si fun- la acésta specialisare, Romanil cata sä damental deosebitä de a balaurilor, cu fiamestecat notiunea cea posteriOra cari se confunda in basmele pop6relor biblica cu notiunea cea anterióra ita- balcanice. Zmeii sint fiin.cein chip de lica despre drac o.Bcilaurul peste om, dar cu proportiuni mai marl :u- comóra" era la Romani o veche lo- 114cu o cOda soldósa, car' umbla c-- cutiune proverbialä: quasi thesaurum lare pe cal nasdrilvani cu mai multe draco" la Cicerone (Philipp. XIII, 5, inimi. In t6te apucaturile lor el se a- 12), sat la Martial (XII, 53,3) :Ut propie de om si de traiul set: Zmeii magn us draco, quem canunt poe- vorbesc ca Omenii, locuese in palaturi, tae custodem Scythicifuisse lucri" all femel, copii. Intr'un basin muntén, (cfr. Apul. Metam. 4, 9 ;Ovid. Met. dol Zrnei se lupta de 9 aril farä a se IV, 647; Phaedr. IV, 19, 3 etc.). Nu put6 dovedi. Föt-frumos, chemat intr'a- din Biblia dara, ci anume dela Romani jutor, mantuiesce pe unul din Zmel, a trecut in mitologia nOstra poporana Mind pe cel-lalt cu palosul set. Zmeul rolul billaurului de a pazi comóre. scapat imbratiséza pe mantuitorul set v. Drac. si-1 duce acasa sn-i dea un cal nasdravan Facênd cunoscinta cu Slavilinse- drept multumire. Mai adesea insa Fet- colul VII, Romanii all capëtat pentru frumos e in perpetua dusmania cu bcilaur un not nume : Zmeü. Zmeii, cari rapesc fetele de imperati Biblia erban-vocla,. 1688, Psalm. (in chip de vint sat nor) si le tin as- LXXIII, 3-14 : cunse in palaturile lor. Une-ori fura ...tu zdrobis ca- ...tu contrivisti chiar corpurile ceresci (sOrele, luna, ste- petele bdlaurilor capita dr ac o lele). De aci lupte continue, carifor- in apa. Tu zdro- n u m inaqua. méza elementulcel mai familiar in bi§ capul zmeu- Tu contrivisti ca- basme, in cari ntfrumos ese tot-d'a- 1 u i pita draconis... una invingetorsise cununa cu cea Grecesce nuTvdeoexdvilov,zoi)ded- mai tinCra din domnitele sOpate. Cand xorcog... lupta devine inversunata, Zmeul i Fot- Mitropolitul Dosoftelu, Psaltirea 1673 frumos se prefac intr'o rOta sat pail (ed. Bianu p. 492) : de foc de diferite culorl : unul parvi- Laudatl pre Domnul totl beilauri nOta Sialtul parä galbena, sat unul De pre paminti zmeT de pringami... flacara galbena ialtul flacara rosie,

2951 BALAUR 2952 rota de foc rosiei rOta de foc verclue, cail Omeni si tot ce leesia inainte" orl rota de lemni rOta, de fer..." (A. Popovici, Vasluiu, c. Doagile). Despre balaur in basme, pe de alta v. Zmeg. parte, d. L. §ainenu, p. 813, Vice : In- teo balada dobrogenb. Zmeuli Zme- Oica", Zmeul imbie pe 3 voinici sa-I III. Caracteristica generala a scOta punga din put, in fundul caruia bdlaurului. sta ZmeOica, care-I inghiti. Dar cel mai mic o despica cu palosul, iar dintr'insa Ca punct de plecare pentru a Hite- es cei-lalti dol voinici jurnatate mis- lege ce este si de unde vine bdlaurul, tuitii jumatate otraviti". El H yin- ni se pare a fi de o extrema impor- deca insa cu apa din cea fantana, tanta balada, sah mai bine variantul pentru lOcuri tare buna". Aci vedem baladel celei mentionate mai sus de d. Zmeul asemènat cu balaurul, a carui §ainenu,asa cum s'a povestit el d-lui locuinta principala e in fundul puturi- G. D. Teodorescu (Poes. pop. 441-50) bor. Varianta muntena e inteadevër in Bucuresci de catra Brailenul intitulata Virpele", iar cea din Mol- care balada, este invederat nascuta pe dova Balaurul". Fratele mai mare malurile Prutului in Moldova de jos intra in put si Zmeciica ii imbuca", saf chiar in Basarabia. iar cand burtaii despica, Vece inI Se incepe prin plecarea voinicului" din ea scotea". Imaginatiunea poporului la vinatóre: confunda une-ori aceste douö fiinte mi- Ca sA'ml tot vineze tice, desi in genere ele apartin la done' Cu arme viteze categoril fundamental diferite:una fa- Ddlul Pisculul, cend parte din fiintele umane, iar cea- Codril Nistrulul, lalta fiind o simpla varietate de serpi Campil Le§iel cu forme fantastice. Ne vom opri un Tat *ovedriel... moment asupral Balaurid sint serpi Pe drumise pare ca zarescein uriasi8iputernici, cu sohi galbeni sail verVi iintearipati, vërsand foc din departare: gura. El ail cate 12 limbi ascutitesi Focul cum ardea, capete numerOse tainduse unul, oresce Para cum lucia...; altul la loc. El sint asa de puternici,

incat inghit dintr'o data voinici inar- pleca intr'acolo,i atunci vede ca: mati saü cerbl cu cOme, iar gura lor e asa de mare, ca ajunge cu o falca Nu'l zare de foc, in cerSicu una in pamint. De aci Ci mare bctlaur greutatea supra-umana de a rëpune un Cu so14iI de aur, La sOre sclipind, asemenea monstru, a carui nimicire Ca focul lucind. constitue isbanda cea mai gloriosa a Volnic, de'l vedea, lui F6t-frumos..." La el navAlla, Despre Z mei se Vice ca de-mult olnal cä trimetea, erah neste Omeni forte mari, inaripati Ogarl asmutla, Iar §rp e e sta sicu o putere nemarginita ;Iar Ba- Gura de'§I casca laurilemuneste serpi cu cate 12 ca- vorbe '1 vorbia : pete, 12 aripi si 24 de limbi, earl man- Volnic tinerel,

2953 SALAMI 2954

Nalti subtirel, ,,i balaurii; Ce te socotescl Cdinil Nistrulul Si m6 tot privesci, S'al pustilulul, Tiind frigaruica, Serpil Lesiel De fript pashruica? S'ai Sovedriell Nu's zaPre de fo c Cdnd te-a blestemat, Aprinsa pe Joe, Eu m'am intdmplat Ci's mare balaur Subt talpA dPety'A Cu soldif de aur, Si ed te-am luat, La sOre sclipind, Ca mie te-a dat. Ca focul lucindl Vremea c'a trecut, Volnic, de'l vedea, Mare c'al crescut, Pe loc se oprla, Voinic te-al facut. Fiorl ii lua, Tu cml-al plecat Jar proclet de s6rpe, Si al mdnecat PustiTa l'ar bate, Tot la vinatOre Din gural tlicea Pentru 'nsuratOre, Si vorbe 'I vorbfa : Vinatsa'tlgasesci, Volnic tinerel, Mesa sall gAtesci. Nalti subtirel, Nimic n'al gasit, Strain si bogat, Far' d'al intAlnit De arme 'ntesat, Sus pe ramurea Ce-asmutl soirneil Mica turturea, Si ogareii? Dalba viata ta. Lasall armele Ea ti-a tot antat Sisaget,ile, SImi-te-arugat Si. yin' lAnga mine, SA n'o sagetezl CA ti-o fi maI bine! Si sa n'o vinezi, Volnic n'asculta, Ca. te-o ajuta, Calare sedea, ViOta tf-o scapa. Arme nu'sf lasa. Tu n'al ascultat, Balaurul sta Cu sagetl al dat Si iOr ii tlicea : S'ai venit abet Voinic tinerel, In zare s'o frigi. Nalti subtirel, Mica turturea De nu vrel sa vil, E chiar vleta ta Spune'mi dOca scil Pirlita la zare Ce s'a intdmplat De balaur mare. MA-ta cand te-a fapt! Vremea c'a sosit Ea arid te-a facut, Si te-a poticnit; Ea, and te-a nascut, La mine-al venit Mi-te-a infasat, Ca 'ml-estl daruit Mi-te-a legOnat, Chiar de malca-ta, *imi-te-a culcat, Cand te adapa Tita nu tl-a dat. Si te blestema. Tu n'al adormit Dar, de mila ta, S'al oracait, Et nu te-oiii mduca, lar ea s'a sculat CA gred te-o durea, 5,te-a blestemat. Cim'oniindura Lapte cAnd tl-a dat, De to-cid imbuca! IOr te-a blestemat: Sugl, marcuta, sugl, Volnic,d'auclla, Sugl sa, nu mal plangl, Voinic tremura, Suge-te-ar cdinil, ApoI marmurla; Cainilsi serpil, far s Or p e, cum t a ,

2955 BALAUR 2956

Volta ispravia apare, cu trasurile sale cele mai carac- *i se arunca teristice, ca : Cal de 'mniedeca *i jos il trantia: Cal se scutura A) fiinta zoologicb.: *i 'ndat scapa, 1°. un mare sërpe din regiunea Ba- Iar voinic c'Adea, sarabiei : *r p e '1 colacla, Gura541deschidea Codril Nistrului, *1 mi'l imbuca. Campil Lesiel *drpele tivia *'al *ovedriel; *i mi'l imbuca Pin' la jumAtate, 2°. lin mare sdrpe galben strAlucitor : ca mai mult nu pOte De arme 'narcate, Cu soltlii de aur, La brati intesate. La sOre sclipind, Volnicul tipa Ca focul lucind... *i se vadeta... B) fiin mitologica: Din gura bclauruluIi scOte apoi pe 10 sérpe prin formi om prin grain : voinic venind dela Prut spre Nistru, aded, tot din regiunea Basarabiei, Iar sdrpele sta Gura de's1 cAsca Un tinér Husdn, *i vorbe'l vorbla ; Pulu de Moldoven... 20. un s6rpe care, inainte de a de- In timpul luptei, Mlaurul promite veni beilaur, träise sub pärnint : tinèrului Hus6n : Când te-a blaPtemat, EI m'am intämplat Petre nestimate Sub tal$ de pat... *1 comori bogate Sub mine 'ngropate... 30 sérpe päzitor de: Dupä ce'l scOte pe voinic din Mlaur, Petre nestimate tiarul Husdn : Gicomorl bogate. In brats '1 lua IV. Beilaur ca fiinã zoologicä. *i 'n fugA pleca, La Nistru '1 ducea La vadul de apa. Din timpii cei mai vechi, Basarabia Ce vitele-adapA. a fost -Ora Mlaurilor, adeca a serpilor La vad d'ajungea, marT si primejdiosi. Prima urma, a a- In apa '1 haga, cestui interesant fapt din geografla zoo- De b al e 'I scálda, Si, unde '1 spëla, logia noi .am constatat'o de de-mult Nistrul se 'nchiega in Istoria critia a Romanilor" (ed. De bale de sdrpe II p. 201), cand am vorbit despre mi- Pustila l'arbate... gratiunile Neurilor du0. Erodot, cu sése secoli inainte de Crist, earl fusesera In acésta, baladá, care trebuisa, fie siliti a fugi din Basaiabia sudica de una din cele mai vechi asa cum este multimea serpilor : Opag yde ay t go2.- in versiunea de mai sus,beilanrul ne Aoi)g !thy iX&1QII dvil atve".

2957 BALAUR 2958

Colonelul rusesc Meier, care fusese (D. Damianu, Rimnic-Sarat,c.Bala- in Basarabia pe la finea secolului tre- cOnu)- cut (Ornicanie OaKoBcIda aenum, Petersb. Bd/aur se Vice la un sOrpe Mae 1791 p.19),crede ca Oflusa, bp- mare cu capul g al b en"(I.Chirica, oaten",adeca oras de serpi", men- Tutova, c. Carjeónii). tionat la Strabone (VII, 4, § 16) tre Balaur este un fel de serpe g al buia sa fi fost cam pe locul Benderului b e n ; naparca un fel de sOrpe negru" actual, caci Vice el intre Bender si (A. Barssnescu, Dolj, c. Vela). satul Osmanescii, unde la 1790 a stat Dela bal a n s'a facut apoi o firesca cu tabara regimentul de infanteria A- transitiune logica la auri lexopolski, se aflä o m ulti me ne- Balada ardelona: Draguta Pintel" : n um ërata de serpi (6eatnicaeurroe 1111(011COCTBO)a. Si un serpe mare balaur, Maickcu capul de aur, Balada Grue Grozovanul" (Alexan- S'o bagat, dud dorrniameh_ dri, Poes. pop. 2' 77) se incepe cu : (Reteganul, CArti1e ab.LOnolul 1886 p. 106)

Sus, pe campul Nistrului, Balada Mizil-craiu" : Sub pOlele cerfului, La cOda Ialpaului, M are serpe se faces, Uncle fat ZmeOicele,.. SOrpe balaur Cu coda de aur, Intr'o notita manuscrisa a tatalui met, Ochi 'n cap ea de taur... pe care mi-o trimisese cand scrieam (Tara-noub, 1886 p. 853). Istoria critica", ed gasesc urmatOrele : La noi in Basarabia tot.d'a-una s'a Balada Mitul" : creclut in popor ca balaurii exista in Am simtit in sinul meti realitate in laturile cele padurOse ale Trupul rece, trupul greil Nistruluii ca ei sint nesce serpimarl, Al until spurcat balaur: cu cununi de foc pe cap si cu limbi SOrpe cu cOrne de aur... de vapae in gura, de a carora atingere se aprindeiarde Orba. Naturalistul Din cele de mai sus intelege deja EichwaldPippo. MudHapopr. IIpecs. ori-cine ca cuvintul bdlaur, remas pint, t. XXI, sect. VII p.. 31 sqq.) descrie acorn o enigma etimologica, este o for- pelea de balaur, gasita incodriide matiune curat romanesca din b al, linga Baltii pe care o adusese la Pe- balan, balaiu, insernnandliteral- tersburg baronul de Mare. Lungirnea mente:galben-albuiu" sataurid", acelui balaur era de peste 8 piciOre, o etimologia asupra cariia nol vom re- iar grosimea ca là un mare B oa. CO- veni mai la vale ;dar in acelasi timp stele si pantecele erad de culOrea g a l- prin cele de mai sus ni se mai limpe- b en a-albuia (immure-0am indTa)". Vesce impregiurarea ca dialectul ma- Dela acestgalben-albuiu",adeca cedoroman, departandu-se cu totul de b a l sat balan, s'a luat apoi ca Ro- regiunea marilor serpi de acesta culOre, manii ad dat numele de bdlaur la serpii a perdut pe balaur, sat ceea ce este eel galbeni in genere. si mai remarcabil l'a conservat abia Poporul Vice ca balaurul este un numal ca nume proprit personal, pe serpe forte mare si de culOre g al b e n cand in Dacia WI Traian balaurul a

2959 BA LAUR 2 Q60 reams pretutindenea in graiu, hind la scigel a locuescbdlaurii",cesint noi un element mitologici o secnlara meniti casalpOrte cälare. Sosind la realitate zoologica tot-o-data. lac, se plimba putin incoloi'ncece v. Blan. pe mal, rostesc dintr'o carte nesce cu- vintemisteriese,siscuturandfriul V.Bdlaur ca fiin mitologica. vd indata balaurii esind din fundul S. F. Marian (Albina Carpatilor 1878 lacului Si venind la dinsii. Atunci So- p. 9-10):Balaurfi sint fiinte fiorOse lomonarii learund, friul cel de aur si reutaciOse cu trup de serpei graig in cap, se suia calare pe dinsii,se omenesc, cari dela nascerei pina ce urca de graba in non iaici incep a implinesc septe ani petrec ne'ntrerupt ferbeghiata pina ce prefac norii in la intunerec sub fata pamintului. Nici slot..." o rada de sere nu 'I atinge,nici un v: &lomonar. om paminten nu 'I vede. Trupul lor, I. Crenga, Povesti I p.121: Iaca de o grosimei lungime imaginara, e si D él u 1- Bdlaurului, jupänesica.fa invälit cu soldi verdi sad galbe n I aid" a cadut o data un bdlaur gronv ca aur ul .Una ag numai cate un de mare, care versa jaratec pe gurä, cap, Tar altil ipina ladoo-spre-deci. picandsuierä,clocotiacodrul,ge- Capetele lor sint inzestrate cu ochi meat,' vaile, fierele tremurag si se ba. marti infocati, cu narT din carl cand teag cap in cap de spaima;i tipenia se infuria imprOsd vapae, cu urechi de om nu cuteda sa mai trecape pilimbiascutite, cu dintlimasele veninOse,i cate cu doue come. Unil 77 Valet!i unde '1 beilaurul, mos ati aripii piciOre, iar altii nu. Dupa Nichifor ? al septelea an, serpii,cartn'atifost 77 D'apoi mai mit' eg, jupanesica? atinsl de nici o rap, de seresi n'ag Padurea'Imare, el scie unde s'o fi in- fost veduti de nici un om paminten, fundat. Unii spun, ca dupa ce-a man- es de sub fata pamintului, se fac bd- cat fOrte multi Omeni si a ros tOta laur i petrec prinpustietati necal- cgja copacilor din codru, ar ficrepat cate de picior omenesc, prin codri§i chiar aici inlocul acesta. Dela unii paduri stancOse din lumea albSi cea am audit spuind ca i-ar fi dat lapte négra sag de pe tarimul de jos. Ei de vaca negra si cu acesta Par fifa- retacesc prin pescerele muntilor, prin cut sa se radice Tarin cer,de undo locuri umede ;se ascund in lacuri fär a cad ut..." de fund, in ochiurii lezere, in puturi Maur 11 se fac dinserpi pe cari sag Winne. Umbla pelinga margi- nu'Tvede nime in9 ani ;aceia se nile präpastiilor, la respantiile drumu- duc la Tamerla Retedat si se fac bd-- rilor ; se pitulesc sub pod urile pe earl lauri" (P. Oltenu, Trans., Hateg). tree voinicil Feti-fruinosi, Nasdravanil Cand vine sera vre-un nor intune- si alti viteji ifeciori de impörati..." Apoi in legatura cu farmecatorii nu- cos picand ghiata din el, sedice ea miti Solomonari", d. Marian (Aurora acela e balaurul" (pr. M. Iubali, Banat, 1878 p. 55) dice : Cand voesc Solo- Lugos). monaril sa se sule in norT, Teag friul Balaurii, cari aid se mai numesc cel do aur si se duc la un lac MIA de §i al e,sint creduti de popor a fi nisce fund sag la o alta apa mare, unde duhuri role ce se fac pe cer in timpul 44,169. III. 27

2961 BXLAUR 2962 ploii, §i ca unde se intalnese doö a 1 e, mail. In fie-care an toti serpii se adu- incep a se bate si darima tot ce in- na intr'oi hotrit i,luptandu-se timpina in calea lor ;ast-fel desräda- intro ei,le curg din gm% un felde cinéza arbori, da jos patulei cope, bale, si acela dintre serpi care le in- 'featcarale ce se afla la lucru§i le ghite se preface in balaur. Acea lupta due departe..." (M. Ciocalteii, Dolj, c. cand se face, Omeniilic ca :ferbe pO- Plenita). tra cea scumpa. Bdlauril sint imbra- v.3. Ald. cati eu solidi"(V. Mircea, Iai, c. Co- Despre prefacerea sérpelui celui obici- pot). nuit in bdlaur, se afla si la mitropo- L.5,inOrm (Basmele romane p. 814): litul Varlam, Omiliar 1643, II f. 58 b, inteo anumita di de primavOra se legenda sf-tului Teodor Tiron:".. aproape aduna o sumedenia de serpi, 'earl II de acelii lociiera o padure mare,si amesteca bal ele, alcatuind acea spu- intr'acdra padure era aseunst un Or- ma o petra scumpa sat diamant : ea pe mare, Si de multa vrome la- are insusirea de a potoli fómea si se- cur a acolo pana sIfacuse bdlaurg tea la cei ce oling.Orpele care a (u&natiph) strasnicii,i nime nu cuteda inghitth acosta nestemata, se face ba- satriaca pe acialia cai,c i copacii laur, adeca incepe a se lungisiin- aceiia paduri era ro§i si beliti pre unde grosa, II cresc aripii dobandesce mai sa,trage acelpr p e, can 0 multi multe capete". oameni de frica lui slasase tarinele..." §id. ainoriu Ii pune aci intreba- Ceea ce a scapat cu totul din ve- rea : Sa derive Ore numele de balaur, derea d-luiS. F. Marian inprivinta faraanalogiaaburea, dela acestao- rolului mitologicalbdlaurului, este peratiune genetica adeca dela cu- nertul margelei ",careconstituao vintul bale? trasura fOrte caracteristica prin aceea Nol am vödut deja mai sus ca bdca este propria numai mitologiel po- laur insemneza sérpe galben-albuiu" porane romane. si se trage d'a-dreptul din tulpina b al, M. Lupescu(1E)116tOrea 1893p. balan, b lain. In fond darä acest 244): Balaurii se fac din serpi. o termen n'are a face cu bale. Poporul anumita di primavara se string la un roman mostenise insa din mitologia loc o sumedenia de serpi, si mai mari greco-latinaca,bdlaurul pazesce cosi mai midi, si mai tineri si mai M. mOre cu petre scumpe, bar pe de alta trani, si tote aceste jivine i§l ameste- parte sciea ca ori-ce sOrpe e balos, ca balele la un We §i alcatuese o si ast-felprintr'o asociatiune de idol pan, scumpa ce o inghite unul dintre fOrteingeniOsa s'a näseut numai la el,cel mai puternic. Operatia acosta Romani mitul despre creatiunea nese numesce fiertul margelei.SOr- stimatelor din bale le serpilor si de- pelece a inghitit I:Ara scumpa, dupa spreprefacerea in bdlaur a sOrpelui ce a dovedit pe toticei-laltiserpi, care inghite acele b a 1 e, un mit im- fuge prin padurii prin codri,i daca posibil intr'o alta limba, intru cat in- 7 ani de dile nu vede fata de om, a- tr'o alta limba nu se afla ambele ele- tunci din serpe se face balaur. Bala- mente aleacesteietimologiepopo- urif salasluesc innal, si mai ales rane. in eel ce aducpetra..." ))Balaurii sedie a fiserpi fOrte v. Bald.

2968 tALAUR 2964

VI. Laur- bcilaur. mane, dupa cum arata Miklosich (Wan- Cihac, care nici o data n'a admis der. d. Rum.), dar de unde e pré deca.pOte sa existe vre-un singur cuvint parte pina la Olt si mai ales pina la Nis- romanesc trecut dela nol la alt cine-va tru. Serbil darn cei dela Ragusa si dela dintre vecini, ci tot-d'a-una numai Ro- Muntenegru nu puteall sa ne dea nou6 manil aü luat tOte dela straini, Cihac, pe Maur decat numai : (Diet.II, 7) sustine ca al nostru bei- a) sail respandindu-1 mai intaiu prin- laur ne-a venit dela Serb!. tre cei-lalti Serb! pina la Dunare, ceea Cumca la Serb! blavor (bla vur, ce nu s'a intamplat ; blor, glavor) este un element neslavic, b) sati transmiténdu'l Macedo-roma- imprumutat, Fremdwort", o constata nilor, cari dupa teoria lui Rosier eiJagié (Arch. f. slay. Philol. I, 431), sa'l aduca apoi in Dacia luTTraian, Matzenauer (Cizf slova p.113), si ceea ce de asemenea nu s'a intamplat, Miklosich (Etym. Wtb. d. slay. Spr. 13), de vreme ce Maur nu exista in dia- tot! recunoscénd cSerbil ail luat cu- lectul macedo-roman. vintul anume dela Romani ;iar Karl Prinurmare,Incaodata, chiar Appel (4011/10/10rWIECKill ACTHI1K, t. III daca ar fi la Albanesi b o lva §ib o 1- p. 88) observa forte bine ca variantul v u r a, car! in realitate nu exista la serbesc g 1 a v or in loc de b la v o r dinii decat numai in ipotesa lui Gus- serpentis genus" resulta prin etimo- tav Meyer, totusi calëtoria lui bellaur login poporana din curat slavicul gla de acolo prin Serbia pina la noi ar fi v a caput". o imposibilitate. Gustav Meyer (Etym. Wtb. d. alb. Nu mai vorbim despre transitiunea Spr. 11) a reeditat parerealuiCihac, fonetica a netonicului bo-inba-, pe dar amplificand'o intr'un mod f6rte cu care Gustav Meyer nu crede de curios. El sustine c, Bomanii in adev6r viinta s'o explice. aüluat pe beilaur dela Serb!, dar Ser- Dupa Hahn (Alb. Stud.) numirile sOr- biilaOimprumutat dela Albanesi, pelul la Albanesi sint :ghiarpan sail car!la rindul lorFaacap6tat dela ghiarpar, astrit, estarha, vittore, iulber, vechil Romani. §i cum asa? Din lati- prevai buuroin. Dintre acestea numal nul b el ua, clice Meyer, s'a nascut alcel din urma se incepe cu b,§i Gustav banesul b olgrosse Schlange", care Meyer, pentru a's1 intregi teoria de mai de 'ntaiu trebuia sfi fost bolv a§i sus, il trage din ipoteticul latin b e 1- care, printr'o alta forma ipotetica b ol- v u 1 on i a printr'o forma Orasi igote- v ur a , corespunVtOre unui deminutiv tica intermediara b u 1 u ronie. latinOrasi ipotetic b el v u la, trecu Remane dara constatat ca Albanesii apoi la Serb! in blavor. n'ail de loc pe beilaur, far Serbilor de- Chiar daca cuvintele bolv ai bo 1 v u- la Adriatica imprumutat ace! ciobani ra cu sensul de sOrpe" ar exista la Alba- roman!. din Pannonia, despre ale carora nesi, ceea-ce nu este, totusi Gustav Meyer migratiuni intr'acolo nol am vorbit pe ar trebui sa ne explice o impregiurare larg in Strat si substrat". esentiala. El recunOsce ca la Serb! b I a- La Laurian-Massim (Gloss. 50) cuvin- v o r se aude numal in dialectul mun- tul balaur a dat nascere la o ciudata tenegrin si la Ragusa, pe acolo adeca gramadire de intrebäri, din car! unele se unde se scie Ca ati fost pe la finea apropia de adevOr, dar nici una nu'l

vécului de mijloc numerOse colonii ro- nemeresce. Iata-le pe rand;

2965 BALAUR 2966

a) nu cum-va sA fie latinul b ell u a texturi, buna Ora la mitropolitul Do- féra" cu sufixul - u r, ca in bour" din softeit, Synaxar 1683, Noem. 15 f. 128 boil" ? b: s'au tras un §iarpe mare bet- b) nu cum va din latinul b ellu a si laurg pre.afuriqulii s'au intratil in vis- din aur u m, asa incat Maur ar in- tiariulil celü imparAtescl.." semna animal de marime prodigiOsa EI sine, in loc de acest s Orpe bei- si de culOre auria?" laur" in descantecele poporane ne in- c) nu cum-va In relatiune de cum- timpina stereotipulla ur beilaur, nntia cu b al e n a, cel mai mare a- o compositiune pe deplin analoga cu nimal ?" FOt-logofOt "saii cuLeil-paralet", d) nu cum-va din grecul n-awe,al- cari prin forma intra in ceea ce un- ),(Deov, 71-610;e101) monstru, prodigiil, ce- guitiigermaninumese Feduplicare va nespus de mare ?" franta",gebrochene Reduplication", e) nu cum-va vorba bal Ar i A sA cai cand ar fi unul Si acelasi cuvint fie cumnatA prin origine cu Maur ?" repetat cate de do0 on cu o modificare Ar mai fi putut adAoga : fonetica initialain prima parte, dar f) nu cum-va estegrecul '9E22 Eo cariinfond sint cate doue vorbe Drache, schlangenformiges Ungethilm" deosebite, associate din causa assonan- (Benfey, Griech. Wurzellex. II, 304), tei, sail, vice-versa, assonate din causa conservat in numele mitic Be2.8 e 0- associatiullii. To vw ?lc? Descantecul bucovinOn de InvOlirea Apoi mai jos : Seim a bdlaurul fi- focului" se incepe asa : gura pe flamurele Dacilor, ca cel mai mare protector al gintii". Eii, focule, te 'nviMesc, De aci Laurian-Massim termina gi- Te 'nv61ese, te potolese, Dar tu mi te desvbiesce cênd: Cuvintul meritA de sigurcele Fi mi te despotolesce, mai serióse investigaOuni." gite fa 1 aur balaur, Siasa si este. Cu aril)! §i solc11 de aur, Singarul lucru, pe care niminea nu Cu 99 de capur1, Cu 99 de ochi, l'a bagat in sama, este asociatiunea Cu 99 de limb!, intro Mauri intro la u r. Cu 99 de picidre, flute du 'n lume, poste lume, FOrte adesea se diceinliteratura La ursitul meii a-nume, poporana s Or p e bedaur", cai cand gite du peste hotara, Pina peste-a noua tara, beilaur ar ft un simplu adjectiv, dupa *i 'm1 adu ursitul moü cum si este infond, de vreme ce in- Cel läsat de Dumnecled.... semneza b al a n : §érpe beilaur= §érpe (S. F. Marian, Vajl p. 12) galben-albuiu. Exemple am v6dut deja mai sus in §-ul IV. SA observam aci De asemenea in descantecul de In- in trOcët ca la d. Gaster (Lit. popul. cingerea braului ": p. 422) inceputul descantecului: Tu sOrpe bdtaurci..." este o invederata gre- FA-te aur balaur OM in loc de sérpe Maur", pe care Cu solclil de aur... d. G. D. Teodorescu (Poes. pop. 376) (ibid.p. 17) a reprodus'o intocmai. 0 asemenea constructiune ne Intimpina si in vechile Descantec ardelenesc de deochi":

2967 13XLAUR 2968 Du-te, Petre, p'un del ascutit la Liebrecht (Zur Volkskunde Cat o sancea de cutit, p. 70). pia, in Marea.rosia, Nou6 ne ajunge a sd intr'un modca- Acolo este un § é r p e, tegoric ca emblema bölaurulufo avu- LaurMaur, sesera Dacii, cu earl ne 16gao filiati- Cu solt11 de aur... une genealogica sigura : (Reteganul, Cartile satenulut 1889 p. 91)

Vraja moldoven6sca de Ursita" :

Brame, braniprul meq, Fa-te §erpe 1 a ur *Orpe balaur, Cu solclit de aur.... (G. D. T. Pees. pop. 37.) Dupa cum alaturea cu la ur usca exista o varianta rourusca, (Cihac, 235), tot asa din laur s'a desfasurat La Dad acest fel de steg, adeca acest o variantä r a u r, carene intimpina bdlaur, purta un nume din care s'a in tr'un descantec muntenesc de sOrpe" format latinul la bar u m. din 1809 (ap. Gaster, Lit. popul. 419): In adevör, cuvintul lab ar u m nu 2/P1edraura pe car-Altura si se intalni cu este nici latin, nici grecesc, si nu era serpu-raura, serpu-raura musca cunoscut Romanilor inainte de epoca pa raur a, rnult sa vaicaraura...", unde impöratului Adrian, tocmai de atunci acest raur sag s6rpe- raur face de cand s'a introdus la dinsiii dra- sa se modeleze dupa dinsul, pentru a cones", stOgurile cele cu beilaur,cate da descantecului un aer mai misterios, un stég la fie-care cohorta: dracones aprOpe tOte cele-lalte cuvintesi se mode- edam per singulas cohortes feruntur leza la rindul seg si el dupa dinsele, ad praelium" (Veget.). Aparitiunea cea producOndu-se o galimatia intentionata simultana a WI la b ar u m i a figurei din partea descantatorului. de sOrpe inaripat immediat dupa Traian, Este in vederat ea acest laur n'are este fOrte caracteristica. Cuvintul I a- a face cu termenul botanic la u r. Dar bar u rn cu sensul de grand serpent" era atunci ce insemnoza el Ore? si de unde nu puma dacic, dari trade in genere, vine ? de Ora-ce se pastreza la Albanesi sub v. 1.Laur. 2.Laur. forma I ulib er, trecOnd la intelesul de La Dad bctlaurul juca acelasi rol ca curcubeil : vlibie =eine Art Schlange" aquila la vechii Romani: era emblema (Hahn, Alb. Stud., Wtb. 138).Acest nationala. Alaturam mai jos stOgul da- albanes luliber presupune o forma cic, asa cum ni'l represinta Columna lui tracica cu vocalismul scaclut : luba r. Traian. V. curcubel Nu ne intereseza ad, daca embleme Forma cea curat dacica a cuvin- analOge a. existat la vechil Persi, la tului ni 8'a transmis prin intermediul Scitii chiar la Chinesi. Despre bdla- latinului la baru m, adica lab ar um, uri in credintele diferitelor epocesi italienesce lab ar o, cu tonul pe prima alediferitelor pop6re, cel doritori pot silaba. Din lab aru m Romanii trebuiat utilisa bogata indicatiune bibliog,rafica neapörat sa faca la u r, dupa cum din

2969 BALAUR 2970 fabrum s'a facut faur, din taba- nasce o noua metafora, de serpent a numtäin, dinlabrtscalau- comes", tocmal notiunea de dragon". rascg, din hellèbo rumale ur etc. Ast-fel rutOnul r aulik =la urik, ca Asa dara termenul nostru poporan deminutiv din vechiul roman1 a ur cel compusa lir-Maur nu insemnOza dragon", se justifica pe deplin. Forma alt ce-va decat dragon dor6" sail dra- la u ri k, animus", existä ping astäcli la gon jaune." Ruteni in grain alaturea cu metateticul Finalul in beilaur nu este un sufix, raulik, pauffit" (Zelechowski, Ruth. ci o compositiune: b al-la ur flavus Wtb. I, 395), iar nu este nici de cum serpens", care dupg, ce s'a aglutinat o forma ipotetica. Cuvintul, dintre toti pe deplin in beilaur, anticul la u r ser- Slavil, se ggsesce numal la Ruteni,gi pens" s'a mai repetat apoi la inceput nu i s'a aflat ping, acum nici oeti- in formula cea sacramentala a descan- mologia seriOsa, cad' acea din slavicul tecelor poporane. ry creuser" (Miklosich, Etym. Wtb. 285) SA. se observe ca pe la ur dragon" nu se impaca nici cu sensul vorbei, nici Romanii Fat transmis Bulgarilor, la cu fonetica. callin dialectaldela Prilépel se a- 0 compositiune morfologicesce ana- ude In locutiunea proverbialg, le0 lOga cu al nostru laur-beactur este ru- 8'y1Limn' = ca un la ur mananca tOnul raulik -p aulik, epitet stereotip ilavale comme un ogre" (Stoilov in He- quasi-reduplicat al melcului si care re- Ili0A11111CK0 COHCAHHEt. IX, 1894 p. 819) sung, dintr'o etimologia poporana. La- Este si mai interesanta trecerea ro- uro = Laurentius" este un nume de manului la ur dragon"laRuteni, botez forte obicinuit la Ruteni. R a- earl ag format din el deminutivul r a- ulik =laurik fiind considerat ca un ul ik =laur ik cu sensul de limagon", derninutiv din acest nume de botez, literal petit dragon, dragonneau." Spi- poporul l'a asociat cu paulik, deminu- rala melcului asemenandu'l cu un sOrpe tiv din numele de botez P a ul. Nasce- incolacit, nemtesce el se chiama Schne- rea compositiunil este neapërat dintr'o cke", acelai cuvint cu englesul snake epoca posteriOra, cand imprumutatul sërpe"sicu scandinavul snakr serpe", dela Romani laur dragon" perduse casicand am qiceserpulet" sat dejala Rutenisensul set celori- serpusor". La mesa asociatiune de ginal, caci ping, atunci o asemenea e- idei mai adaugdndu-se cOrnele tirnologia poporana nu se putea nasce. dime din causa carora Romanii il nu- In acest mod, filiatiunile lul beilaur mese bourel", adeca taurillon",se se reduc la urmatOrea genealogia : tracic laba r, Inbar dragon"

dacic labar1 alb.YI uliber

latin labarum

roman laur +b al dolt"

bdlaur serpent (lore"

bulgar laurrutenlaurikserb blavor grand serpent" ogre" petit dragon"

2971 BALAUR 2972

2.Bdlaur.3.Bnlaur. Coclaurd. Ibid., act. III sc. 8 :Mai, bdlaure, Idrd. canta tiitura, dar pe gatul scripcei..." Basmul Voinicul cel cu cartea in 2. 136.1aur s. balAur, s. m. ; 10 horn- mana" (Ispirescu, Legende p. 109): Toc- me cruel et redoutO, barbe-bleue ; 20 mai pe cand parerea de rea Ii ajunsese BohOmien. Ambele sensuri se trag de o 0mai si, decat pina aci, erati trecilnd potriva din balaur dragon"; dar cel prin tr'o padure mare si (MA D'o data de 'ntaiii are in vedere natura inte- aucli nisce bdlauri de lautari tragOnd riOra a ba la ur ului :crudimea, lar din viori de gandiai ca mananca foc..", cel al doilea se refera la natura ex- unde epitetul de bdlaur, printr'o aso- teriOrasoldii, caci poporul dice in ba- ciatiune de idei secundara, trece la no- tan de joc ca pelea Tiganului lucesce tiunea cea mitologica despre limbile de ca si candr avOsoltli. foc ale balaurilor. 10 Beilaur homme cruel" : v. 1.13dlaur. Tigan. Balada Vulcan" : A 'nviat ghlaurul, 3. Balaur s. BalAur, s. m. ;Dra- El este balaurul... con :10. n. pr. pers. ;20. n. pr. top. (G. D. T., Poem. pop. 557) Ca nume personal barbatesc, Maur figureza in vechiul pomelnic al mitro- Dionisie Eclesiarhul, Hronograf (Pa- poliei din Bucuresci (Venelin, Grarnaty Monum. II.p. 210) :...slabind p. 342). La 1527 in Tdra-Romanésca (Pasvandu) au crepat ca un caine spur- era mare-logofet Balaur (Arch. Stat., cat, scapand -Orai Domnii de acest M-rea Caldarusani, pach. 51 No.4). bdlaur mare. Asa stie Dumnezeti birui La 1665, intre teranii manastirii Hu- pre eel puternici, ca pe acest bcilaur rezul : Bdlaur cu fiiu-sau Mateiu" (Cod. nu l'au putut birui ostile turcesti im- MSS. In Arch. Stat. din Buc. f. 61 a). paratesti, lar o buba l'au biruit..." La 1729 intre mosneni din Oltenia: 2°. Beilaur Bohémien" : Bdlaur cu nepotu-sau Costandinsi cu cetasii Mr" (ibid. f. 569 b.). Pe la Basmul Tiganul cu trei suflete" (D. 1330, fratele tarului bulgaresc Mihail Stancescu, Basme p. 303): purta numele Belau r;i d. C. Jireèek Tiganului ii zimbi musteta. (Gesch. d.Bulg. 381) se 'ntreba :nu Iaeprilejul ! gise el, /2 cum-va sä fie cuvintul romanesc b a- Intra colo tantos in curte i ise laur? rudelor care plangeat si se vaietat dupa Ca nume proprit topic, unele loca- mort : Ce'rnIdati, mai, sa inviez pe litati, si mai ales inaltimi, porta nu- 21 mortul ? mele Bdlaur, buna-ora délul Balaur Fugi d'aci, bdlaure, ii respunse in Tutova (Condrea, Diet.Geogr. 17), omul, ca &Ai d'a-asvirlita cu tine...." muntele Maur §i Mut Balaur el in Alexandri, Iasii in carnaval, act. II Buzea (Iorgulescu, Diet. 18, 29) etc. sc. 5 : A. Odobescu, Scrieri II, 186 : Cand Lunatescu (catre läutar): Canta cu feciorul de impörat trecea pe delul suflet, bdlaure! BalauruluI d'a-stangaSlanicului,le- Alecu (manios): Cine dracu aü adus ghiOna cea infricosatk cu ofalca in ciórele aeste ?..." ceri cu alta in pamint,

2973 BALABAN 2974

Serpólca cu solp verql, fresser,Bramarbas; balabañski--- SA n'o vecli, eisenfresserisch" (Linde). SA n'o visell, v. 2 Balaban. Btildbelnesc. Bald- beinos . Blende. Coruiu.&int.... de graba se svärcolia, se pitula si se afunda pina la gurile iadului, ca sn'o 2. Balaban s. Balaban (plur. Bd- vëija vitézul vinator..." Vibcinesci),s.m. ; nom propre de fa- v. 1 2. Bdlaur. mine qui correspond au francais Hobe- reau. Fie ca porecla personala, fie ca Balaurd s.Baaura, s. f. ; t. de Myth. nume de nOm, Bdldban e destul de rës- pop.: dragonne, femelle du dragon. v. pandit in Romania, insemnand literal- 'Bdlaur. mente Aoiman" sat AoimulOn", fie ca voinic, fie cu o nuanta ironica de Bala. V. Bal. voinicos. Balada bucovinOna Iovitä "

Balaban s. balaban (plur.bald- Balaban §i cu Tovita bani, balabani), s. m. ;t. de Zool.: Falco Ce'l este nepot de vita subbuteo, Falco albus, hobereau. Un Si fecior de Novacita! Si nepotul seti Tovita fel de soim mic, dar fOrte reüi in- Bea paharul neurat, drasnet. Sta la masa ne'nbiat; Cantemir, Ist. ieroglif. (MSS. in Acad. Tara mo§ul Balaban, Rom. p. 16), enumöra paserile rapaci: Care'l bun de lartagan, precum Taste brehnac6, oimu1, uleul, Spre TovitA se 'ntorcea Si din gur'a§aclicea.... cucunozul, coruiul, hiratul, bdldbanul.." Cuvintul belldban ca nume de pasere s'a pastrat intr'un joc copilaresc din si mai jos : Ialomita : cu fie-care vorba aratand la Venla Turd! caploia, unul din cel adunati: una-lana, s'o dra- TAtarl ca nisipul gana, s'o pbchita, magarita, lantura, De-acoperiail pamintul ; partura,corcodel, liia, balaban..." Tar volnicul Balaban; Th. Theodorescu, c. Lupsanu). Carel bun de lartagan, De nime nu se temea: Se pOte (lice cu siguranta ca bald- Vie! vie1 tot qicea... ban ne-a r6mas mostenire dela Cumani. In limba cumanica (Kuun, Codex Cu- (Marian, Poes, pop. 1, 72,84) manicus p. 300): balaban falco". Balada Novae si Balaban", versi- Cuvintul insa trebula srL fi fost comun unea muntena: diferitelor dialecte turanice, de óra-ce ii atii Turcii :b a la b an, nom d'un 0- pervier ou faucon blancatele épaisse" Balaban se näckla, (Barbier de Meynard). Apol dela Tataii Mama 'n buzunar bAga, Buzduganul ca. scotea, Vat cap6tat Rusii Rt1MGM-11t,: cu acelasi In volniccA'lindrepta : sens sati cu cel apropiat de falco la- Mergea pe cer vajAind, narius", pe cand la Poloni el a römas Ca sfete Petre trAsnind... numai cu sensul ,clerivat de hartagos (Tara noua. 1887 p. 125) sail bätäu§: b a lab a n einEisen-

2975 BALABANELA 2976

Cantec satiric din Moldova : invecinata biserica moldovenOsca, care era la mijloc Intre Polonia i intre Turco- $ispre sat aü apucat, grecia, exercita nu o mica inriurire asu- la cris,m'aii alergat : MAI Rine Balabane, prabisericei rusesci din Polonia : atat Mo- Scol' de-apriude-o luminare, vila precum si Balaban ati fost Moldo DA'ml rachid de chid parale...- veni." Baldbanescii se aseclara in Galitia (Sevastos, Cant. mold. 318) de pe la 1520-30, gramadind o mare a- vutiA, devenind nobili polonii casti- A se vede varianta bucovinCria la gand atata putere politica, incat la S.F. Marian (Col. I.Tr. 1882 p. 153). 1549 Arsenie Balaban a apucat asa Despre un Balaban din timpul lui dicOnd cu d'a-sila scaunul episcopal din Duca-voda, aseclat de'ntaiti in Moldova §i Lemberg, si tot cu d'a-sila, contra tu- apoi dus cu neget la Lemberg in Galitia, turor adversarilor, si-l'a apropriat apoi unde a ajuns milionar, vorbesc Nicolae Gedeon Balaban. Despre unul din a- Costin (Letop. II p. 37) si Ion Neculce cestiBeildbeinesci contimpuranul Pa- ibid. p. 246): Alexie Balaban, negu- procki (ap. Linde, ad voc.) clice :Ion titoruleel mare, careleailavut si Balaban nu aude, nu vorbesce, dar e cate-va bude intara Moldovei mai un mare vitOz". Se vede ct indras- nainte..." nela, ereditara in acesta familia, pro- Dar familia cea mare boierésca Ba- curase strämosului lor porecla de Ba- laban, trecuta tot din Moldova in Po- laban, adeca soim". Ionia, era in secolul XVI :Balaban, Dupa numele personal Balaban, un Geschlechtsname einer berannten ade- sat in Tutova se chiarna Balaba lichen Familie im Lembergischen" (Lin- nesci. de). Zubrzycki (Kronika Lwowa p. 172) Intr'o descriere a mosiilor din Mol- arata ca un Balaban traia in Galitia dova" de pe la 1850 (Codrescu, Buciu- pe la 1432, lar un altul pe la 1461. mul 1875 p. 89): Balab an escii, Cuvintul fiind de origine tätärdscA, nu la tinutul Tutovei, ocolul Tirgulul, mo- urmëzcä acelBalelbani sfifost sie cu parti si rkje.,Osca, in care mosie Moldoveni, ba nici macar nóm unul cu are parte si d-luI slugerul Vasile Chirp, altul, si 'n oi I- ce cas ei nu aveati a care face schimb cu cati-va r(lesi de face cufamilia curat moldovenesca acolo, anume capitanul Constantin, pol- Balaban, din care era episcopul din covnicul Nicolai Balaban, capitanul Di- Lemberg Arsenic Balabanifin! set, mitrie Tascä ipreotul Scarlat Ba- episcop ortodox tot la Lemberg, Ge- laban..." deon Balaban, chip, care cat p'aci era Sint si localitati numite d'a-dreptul sA-I urmeze pe scaunul episcopal ne- Balaban, intre cari un munte in di- potul seriIsaia Balaban(Zubrzycki, strictul Buzeti (Iorgulescu, Diet. geogr. op. cit. 238), astfel ea Balabanescii erati 18), o movila in Ialomita (Frundescu) sa devina un fel de dinastia bisericesca, etc. toti Omen)" ambitiosi, violent)", iubitori v. 1.Balaban. Balabcinesc. de femeii de vinathre, mai mult soldati decat calugari(cfr. Zegota Pauli, Bálábánelá (pl. balabaneli), s. f.; Otat Staroytnosci galicyjskie, p. 41 3). de celui qui se demOne en luttant. Si- In genere dice Wiszniewski (His- nonim cu balabanir e, care insa ex- torya literatury polskiej t. 8 p. 267) prima actiune ,iar nu stare,sicu

2977 BALABUN 2978 substantivul balabani t. Degiaba a- MlàbâninY ei, se smucia dinsa, Coman tata betleibeinéld saü balabanit, tot n'o slabi nici in ruptul capului..." nu vei isbuti a scapa. Priviam bdlei- Basmul Yoinicul cel fare, de tate," bdnela saü balabanitul serecelui de (Ispirescu, Legende p.121): Cate-va a rumpe gratiile cursei. Vile se bcildbeini ea asa cu valurile a- v. Betleibcinesc. pelor..." Cuvintul vine dela balaban fau- Bálabfinêsc(bdicMdnit,Micibdnire), con" si insemneza literalmente : a nu vb.; ne pas rester tranquille,se dese läsa in lupta, a intrunta chiar o Tosser,faire des efforts en luttant, putere mai mare, a se purta ca un lutter contre quelqu'un qui est plus soim. fort, s'acharner a resister. Se aude nu- Cihac (II, 5) confuncla pe balcilminesc mai sub forma reflexiva :a s e WM- cu balalaesc Si cu bänänäesc, Mot. traducend pe cate trele prin balancer, Laurian-Massim: )/a s e bditibtini= a brandiller, brimbaler"i tragendu-le de se lupta cu ce-va mare sigreti, a se opotrivadin rutenul valandati lupta cu ce-va mai pe sus de puterile brandiller,aller nonchalamment". 0 sale :copilul se bcildbcinia cu un petroiu asemenea etimologia n'are trebuinta de cinci oca". de a mai fi combatuta. Constantin Golescu, Calatoria 1826 v."Baldban. Bcildbcinos. Bold- p. 99: nu ne face cinste sa insiruim ldesc. Beildbun. pricinile, pentru care unele sate si unii din scutelnici si poslujnici oares-ce sa Bálábänesci.v. 2Beildban. baldbdnesc in lume..." A. Pann, I, 140 : Bálabanire 1. v. Beildbtinesc. Beihibeinéld. A§a, cinstite pärinte, stall §i m13 mir ce 1.2.1361Abänit BA fact CA'n locse'mlmerge, 'nainte, iml sporesce Bálàban6s, -Osà, adj. ;ayant une ca la rac : Nu podu de be s& leg douö, c'una mb bd.. expression offensive, ensanglante, cruel, ldblinesc, en parlant des yeux. Ochilbdleibeinog, Mal mö rup, §i mö sparg Inca, in Mc sa mO privirea beiletheindsd= ca la un b Ala mal carpesc... b a n,ca la un soim gata de a sfesia victima. Jipescu, Opincaru p. 16 : sä se mai Jipescu, Opincaru p. 91 : peril aspru, bdleibcinésed teranu 'n umbletili drep- nedaracit,i 'ntr'una sta valvoiu ;ochi tati, ali adeveruluii all munci sterpe..." bdleibcino§i, gogonati, irositi de neo- Basmul Coman ITInatorul"(Col. 1. dina or de Mutate..." Tr. 1882 P. 473): ,,Se sbatea strigeica v. 113dlethan. si se framinta ca sscape din lat, at un lucru mare. Dudula pamintulj se Bfilabun, adj. m.; bavard, babil- cutremura prejmetele de trantiturile ei, lard, diseur de riens" (Pontbriant). Cu- silindu-se sa scape de merte. Dara Co- vintul se gasesce numai la Pontbriant, man, incordandu's1 tote puterile, tinu, de'mpreunä cu derivatele : si tinu bine, ochiul ce facuse cu biciul a) balabune la bavardage, caque- In care era virlt capul strigeicef. S e tage, verbiage, commerage" ;

2979 BALACARITURA 2980

b) balabunesc 1°. bavarder, ba- tele bdldcdresc prin lac ; nu lasa copilul biller, dire des fadaises ;2°. se tourner sa beildedréscd in cOfa cu apa". et se retourner dans son lit sans pou- A se beileiceiri= a se certa cu vorbe voir dormir" ; prOste; de ex.: ei se bdldcdresc ca Ti- c) b al ab uni r e action de bavarder, ganii" (R. Simu, Trans., c. Orlat). de babiller, de caqueter" ; Este invederat ca acest cuvint n'are d) balab un itor bavard, babillard, a face cu rusul 6azarypirm jaser" (Ci- diseur de riens". hac), nici cu italianul baloccare Pontbriant trage pe bdldbun din 6a- tromper par des promesses" (Lex. na6onrimb, un cuvint care exista in a- Bud.), ci este o formatiune curat ro- dev6r cu ace1a§1 sens in limba rusesca ; manesca din bala bave CC, dupa cum dar intrebarea este :exista Ore ina- all observat'o deja Laurian-Massim, carl dev6r bdldbun la Romani ? Laurianis' insa n'at explicat elementul sufixal. Massim (Gloss. 46) afirma ca din§ii BdIdcdresc nu vine d'a-dreptul din nici rat aflat, nici rat athjit unde-va". bola, ci din derivatul Wanes c, de Et insumi am putut constata ca in uncle s'a nascut de'ntaiu substantivul Bucuresci o familia 'Arta numele Bd- balacaria prin sufixul cel pejorativ labun, insa numal atata. Cat se atinge - r i a (=ar ia),proprit tuturor dia- de sensul .se tourner et se retourner lectelor romanice, §i apoi de acolo ver- dans son lit sans pouvoir dormir", a- bul bdldcdresc. cesta apartine invederat cuvintului b labanesc: a se balabani cu som- v. Bdbdrid.Jucdrid. nul", pe care Pontbriant nu'l cumisce. v.1. Bus. Laurian-Massim se 'ns,Ola nand inrudesc "pe balacesc ipe beildcdresc Balãbunéla. cu b a l eg a, despre a carui origine curat turanica noi am vorbit la locul set. Barabunesc v. Baligd.Bdldcesc. .--V.Beildbun. BálAbunire Bálácfiriä(plur.bdldcdrii),s.f. ; dëvergondage, langage obscene, injure

BAlabunithr1 sale. Lex. Bud. : B a 1 acari tu ra sail bdldcdrid=obscoenum dictum, spurci- Bäläcártsc (bdidcdrit,bdldcdrire), loquium". vb.; gargouiller, dire ou faire des sale- v. Bdldcdresc. tes, baver =souiller par d'indignes paroles" (LittrO). Lexicon Budan M6 bd- Bfilác Arire ldcdresc---vorbesc spurcaciuni ; spurce, }.v. Bdldcdresc. obscoene loquor. Balacaritur a sat Bálacfirit balacaria= obscoenum dictum, spur- ciloquium". Laurian-Massim:Precat Bäläcárits5r, -Ore, s. et adj.; di- scim noi din cate am auclit din gura sour d'obscénités, d'injures sales" (Pont- poporului, acest verb insemna : a urn- briant). bla cu mana sat cu ciocul prin apa, v. Beildcdresc. 0.mai ales prin apa necurata kti tinósa, prin fink prin noroiuveqf cum ra- BálacaritUra. v. Beildcdrid.

2981 BALX(ttsIU 2982

Balácénu (plur. Bak ion% n. pr. cap, I-all furat mint ile etc.) in pers. m. ;ancienne famille noble va- acel dialect glaicu (vaiKtr),cufi- laque. Bei)ekén insemnéza om dela nalul -u cel flexionar romanesc, vrea Balaci u". Beildcenii 10 trag originea sç1ict prêtre", CReltlEIIHK" (Gsopithic anurne din satul BM a ci u in Teleor- t. XI p. 185). Noi ne credem a fi in man si n'au a face de loc cu Transil- drept de a conchide de aci, cumca in vania, de unde ar fi dispusi a'i aduce graiul romanesc din Muntenia de pe eipe dinii partisanii fantasmagoriei la 1400 cuvintul gialcu insemna despre descalecarea Romanilor din Fa- p o p a. Albanesce se aude de asernenea Ora s. in dialectul din Scutari giacue cleric" Amicul meg d.St. Grecénu mi-a (G. Meyer, Etym. Wtb. d.alb. Spr. pus la dispositiune o genealogia a Bd- 80). Forma romanOsca giaicu si acea ldcenilor, scrisa cam pe timpul Zaverei albanesa giacue s'at desvoltat am- de catra episcopul Iosif Argesiul, ca- beleprinteacelasifonetism gi ----- di, rele 4ice acolo :Acesta funia a n6- dar fie-care pe o cale independinte, din mului boerilor Beildceni mi-au spus'o termenul grec eclesiastic dcoixovog, raposatul satrar Ioan BdIdanul sin ra- dtchog diacre", de uncleprinteun posatului pitar HrizO Bet-Hann". Ge- alt fonetism si cu o alta nuanta de nealogia in cestiune saü funia a ne- senss'ag näscut polonuli bohemul mului" este atat do interesanth, nu 2 a k Ocolier, etudiant" (Linde). Genea- numai prin cuprins, dar chl'ari prin logia B011dcenilor ne restitua ast-fel o forma, incat noi nu ne sfiim a o re- vorba perduta din grain, dar tot-o-data produce rnai jos in fac-simile. prin acesta vorba se confirma pana la Pupa ac6sta genealogia, intemeiatä un punct portiunea cea veche din a- pe documente de familia, punctul do cesta genealogia, de vreme ce un nume plecare al Baldcenilor este un Constan- ca Giaicu nu putea sa fi fost inven- tin : pa acest Costantin ii arata lao- tat sag imaginat. Giacu Bdleicenu se pisetu ca au fost capetenie inpreunä traduce prin : P op a Baldanu". Fost'a cu alto 2 capetenif ai ostilorMircii- el popa in realitate sat numai prin voda Coziianul, care at domnit la anul porecla? acOsta este o cestiune secun- 1387". Ce fel de 16 topiset? nu dara. scirn. Filul lui Constantin se numia Fiiul lui Giaicu se chiama Ne- Dragomir;fiiul acestuia purta de tot delcu,forma slavica pentru numele neobicinuitul nume de Glaicu, asupra Dominic", si avea boieria de vornic. caruia cata srt ne oprim o clipa. Dupa cercetarile d-lui St. Grecénu, a- GI aicu Beildcénu find numai a cest vornic Nedelcu cu sotia sa Ana doua generatiune dupa fundatorul Con- ailfundat In Bucuresci biserica Sf. stantin, cata safitrait putin dupa Gheorghe-vechiu la anul 1492, iar por- anul 1400. In dialectul bulgaresc din tretele aminduror sotilor s'ar fi afland Diulgher, in care ne intimpina uncle la manastirea TismOna. Fiiul lui Ne- elemente lexice curat romanesci fOrte delcu inepotul set, Mosul si Spata, interesante, buna-Ora k al cheval" In ail fost de o potriva spatari. Spata a loc de bulgarul koni, sail mint avut doi fii : pe Dragomir si pe Badea. raison" pentru bulgarul u rn,inve- Posteritatea celui de 'ntaiu e lasata la derat din pluralul roman mint I(de o parte, ca ce-va necunoscut,i genea- exempla in :bagali mintile in logia urmeza inainte numai cu linia

2983 Bk.ACENU 2984

9eCf

\!:

j 4''4 / ti I

.,-"' 7'0* 444 '7' 6234,-1Q.t 1'1 er wP 0,42' e`rCbts .3 144 "40: ; 7,47 D7444,,,F427 74 ..-'2't 2vz, 31 w Ai , 5"woza. 14Z12 cel g.,, vr, 012.17' . ---- i arataza ,fe,-)t?"" fitifiLit/el-44#10 0247t Inif/C5 ,0ig7 ,7 of4;27.ri.e) ).44 CWaWayi d; (if/ 4 'L7...74Zrrys,r-02

2985 BALAaNtl 2986

lui Badea, al caruia nepot de filu, nu- multi bolerl moldoveni era §i Munténul mit de asemenea Badea, este un per- co nte§ Baldcenul, adeca Uprelul", sona& istoric fOrte simpatic din epoca care s'a distins 0 de asta data, pur- lui Mateiu Basaraba. tandu-se in lupta fOrte vitejesce (gin- Beitâcenii aü fost, pare-ni-se, cel de'n- eat, III, 113). tâluném boieresc din Romania, care Cronica moldovenOsca a lui Amiras a capötat dela Austria, adeca dela a§a (Letop. III p. 146) Vice : Multä varsare numitul pe atunci Sacrul Imperit", de sangeMalfacut, si care [Turd] scapa titlul de Graf" (Sulzer, Gesch. d. trans- din santuri, din Nistru nu scapa, Tar alp. Daciens,III,161; Engel, Gesch. care scapa §i din Nistru, din oastea d. Wal. II, 81) §i l'a romanisat fOrte ce era In ceea parte nu scapa, ca era ciudat, introducênd in grain un nod multi 0 de-ai no§tri amestecati cu cuvint : Conte§, format din amalga- Le§ii, 0. Bade Beileicénu Con to§,de'l marea latinului comes" cu italianul omoria de mai nici unul n'ail scapat..." conte". Deja la 1654 se citescein Acela§i cronica dä lui Badea MO- cronica muntenOsca un c onte§ Bd- cénu epitetul de : talhar rau", un e- ldcinul" (incai, Chron. III, 63). Acest pitet care pare afiin legatura cu conte§" nu este alt cine-va decat al epizodul povestit de cronica muntenosca doilea Badea, ajuns mai tarViil mare- (Magaz. ist. V, 103): Badea V ornicul vornic (Arch. ist. I. 60). Balacen in zilele lul Antonio Voda aii Pe cand era Inca numai capitan", ucisniste negutitori Moscoviti,im- Badea Balcicenu Ii ca§tiga porecla de preuna cu miff era §i calugari mer0 U§urelu 1,fiind-ca in interval ce-va ca pentru mila la Mosc, pre toti omorin- de 21 ore, o ii o nOpte", el ajun- du'i cu o sotie a lui ce'l chiema Buta, sese Ware dela Bucuresci la Iasi cu averea le o afl luat..." o scrisóre dela Domnul muntenesc Con- Despre fiiul vornicului Badea, vel-aga stantin Basaraba catra Domnul mol- Constantin Baleicenu, ginerele mler- dovenese Stefan Gheorghie, o scrisOre ban-voda Cantacuzin §i cel mai invier- prin care a scapat de o mOrte sigura sunat du§man al luT Brancovan, vor- pe fratii Toma §i Iordache Cantacuzi- besce pe larg Engel (Gesch. d. nesci. Vice Ion Neculce (Letop. II I, 336 42). Nu numai cronicele mun- p. 207) i-ail pus Muntenii nume de tenesci se ocupa de el,dar§i letopi- atunce Usurelul, care dupt aceea multa setele moldovenesci ; insa nimenea nu'l rnila ail avut dela Cantacuzinesci". caracteriseza mai nemerit Ca Ungurul Calatoria capitanului Badea este o Cserei (ap.incai ad ann. 1690), care '1 adevèrata minunatia pentru acele tim- cunoscuse personal. Constantin Bd/d- purl :el trebuTa sa fi schimbat pe drum cénu vroia cu ori-ce pret sa ajunga o multime de cat, cai de olac" dupa Domn in Tera-Romanésc6, §i credea ca cum se Vicea pe atunce, §i nu putea va puté sa reu§esca cu ajutorul Au- sa se fi oclihnit o singura clipa. strict, pe care cu acest scop o indemna v. Olac. sa ocupe Romania. Adevörat boier, el era fOrte ambitios, dar iforte vitéz La 1673, in batalia dela Hotin Intro tot-o-data. In lupta contra Turcilor, in Turd iintre Poloni, cand Domnul care l'a vëclut insu0 Cserei, neminea moldovenesc Stefan Petriceicu a trecut nu s'a batut mai bine decat Baldcenu, in partea regelui Ion Sobieski, printre care a 0 caqut acolo cu sabia in mana,

2987 BALAaNu 2988

§inumal mort a incaput apoi in ma- pe Banul Grigore Ghica l'a tinut doi nile Brancovanului. ani inchis in casa, oprit de a ved6 fata Ion Neculce, Letop. II p. 262 : Aga de om ; pe Vornicul Constantin Bald- Bdleicénu au perit in räzboiu ; dar ati cénu, de care se temea fiind-ca acesta perit si Sarascherul Turcesc, ca,loll avea relatiuni de familia la Viena, l'a lovit un glonti tocmai in gura. Zic ca trirnis surghlun la Castoria..." la acel razbolu sa fie fost mai mult Este de observat in genealogia de izbanda despre partea Cazacilor Bran- mai sus a Beileicenilor, ca cele trel Mee covanului, carora le era cap un Mol- ale lui IOn Beildanu, nepOte ale vesti- dovan anume Costin Capitanul de Foc- tului Constantin vel-aga : Maria, Ilinca sani feciorul Nenului. Dupa ce ad aflat si Smaragda, sint numite NemtOi- Brancovanul Voda pe Aga Beileicénul c el e ,flind-ca erat crescute la Viena. mort In razboiu,trimesu-lehcapul la Marca Beildcenilor presinta un scut Bucuresti de Fail pus intr'un prepeléc impartit in douö campuri printr'o fa- in mijlocul ograzii lul,de I-ad sezut sift de aur, pe care figureza trei sageti veun an capul in prepeléc,i at in- rosii aseQate ca o stea exagona: pe vatat de i-aii rasipiti curtilei ograda campul de sus, argintid, este vulturul de ail ramas numai jariste..." muntenesc pina la piciOre, cu crucea Ca mai t6te vechile nOmuri boieresci, in cioc, t6te negre, avOnd d'asupra din BdOcenii aveati ei o Cronica a te- drépta sOrele si din stanga luna, am- ref, compilata intr'adins pentru dmniT bele rosii; pe campul de jos, albastru, aiconservata in familia. Acesta Cro- in mijloc un led intreg in piciOre, cu nica, cunoscuta sub nurnele de B a I a- cumpOna inteo labai cu sabia gOla cenesca, se incepea cu anul 1629 si in cea-laltä, Tar in drOpta, la marginea se termind cu 1724, vorbind despre Mol- in feriOra a scutului, o apa de argint; dova si despre Tera-RomanOsca tot-o- capul leului, ca si al vulturului, e indata. 0 Balac0nc a, care trdia la Viena, tors spre drepta. a impartavit'o la 1770 vestitului Sa- muil Clain, dela care a cap6tat'o apol incai, Tar dela acesta Engel (Gesch. d. Wall. II p. 84). In tnt cursul epocei fanariotice, Bd- lcTceni tad in Romania politica austriaca, din causa carila a perit in tortura sub Ma vrocordat! Ion Beilacénu, fiiul lui vel-aga Constantin (cfr. Engel, II, 12), Tar in secolul nostra a suferit sub Caragea-voda un alt Constantin Beildcénu. Ion Ghica, ScrisOreaIII:(Caragea) era neimpdcat cu boieril earl, nevoind a fi instrumentele hrapirii lui, Ii facead vre o impotrivire, sat chiar vre-o sim- D'asupra acestul scut este aquila pla observatia. Ast-fel, pe Banul Con- imperiala austriaca, cu o corOna constantin Filipescu l'a tinut dot*ani la tala. movie, la Bucov, cu paza, de Arnauti; Intru cat titlul de conte alBdldce.

2989 13ALXCNU 2990 nilor nu e fantastic, nu este fantastich Si din gull cuvinta : nici acéstä march nobilitara, care cath AT, DOmne maria ta, sh le fi fost confirmath de chtra, Curtea SA-mldäruescl Bania CAo sa-ml stric näsia". din Viena. Noi credem insc emblema Domnul daca autlia cea veche, curat romanésch, a Beildce- Bania ca-I jurula nilor aü fost numai cele trei sägeti Atuncl capitan Costin, dela mijloc, chtra, cari el iI vor fia- ARAI Billetcénu fin, daos apol pe leulcel justitiar, adech A. lul cal ca.. 'ncaleca Si in ifiste se ducea... cu spatai cu cumpëna, stand in fata apel, ceea ce pare a simbolish puterea lor lingh Dunhre in districtul Teleor- SA se noteze concordanta acestei ba- man, si 'n sfirsit, mai thrp, ca semn lade cu relatiunea de mai sus a cro- de alianta cu familia domnitOre, s'a nicarulul Neculcea, daph care princi- suprapus o parte din marca Terei-Ro- pala caush a infrangerii lui agh Beild- manesci. cenu a fost tocrnal un chpi tan Co- AO Constantin Bcileicénu este un s tin :Costin Chpitanul de Focsani personagiu epic in poesia poporana. feciorul Nenului". D. P. Gilortónu (Lumina pentru tog, Balada deScrie apoi vitejia luT Bald- III, p. 70--72) a publicat o baladä in- cenu : titulath Aga Baldcau", despre care Nu mi'si taie cum se tale: dice ch a cules'odela lhutarul IOn Stall Tatar! si Turd trtiati tirbu Purcel din Budesci, bhtran de Ca si snopil seceratl... 70 de ani, Tar acesta o inv6tase in co- pilhria. dela tathl sed Ihutarul Gheorghe In sfirsit chpitanul CostinIIinsOlh tirbu de peste Olt. Balada se incepe si'l omOrh prin trAdare, de acili taia, asa : capul si :

Pe luncile Ciamriului, La polana mOrulul, La Domnia se ducea, Intre ClejanT Sus pe scar& se urea Si 'ntre Bucsani, Si din gura cuvinta S'a 'ntalnit P,'a 'ntainpinat AI, Deanne, maria ta, Doi Domnl cu douO ostI : S'A'rni daruescl Bania, Da pe nume cum II chiama? Ca mi-am stricat nasia". Este Aga Biileicénu Domnia dac'auclia Cu Costandin Brancovertu. Palme la obraz punea, Frangea Aga Beileicénu La trei cdsurT cuvinta: Pe Costandin BrancovOnu. Bata-to maica Precista, Cand fu sdrele colea, saildaruosc eft Bania, Striga Serafim Pasa: Catl-alstricat nagia? Boer] 1 cine s'o afla Tu ai Mat pe nasu-to, Nis'o adev6ra Mane 'i sã tali capul meti1" Sa. taie pe-Aga Bcilacénu? Chip la gelat ca facea, Cu Bania sa'l maresc, Capul lul Costin tab. Cu banl multi sa'l daruesc", Nimenea nu se afla, Niel un boer s'adev6ra; Este forte curios ch intr'un chntec Se afla capitan Costin, poporan tocmai din Bucovina un Con- Agal Beihicenu fin. stantin Baldcénu" ne apare ca un fel La Domnia se ducea de Don-Juan, care scOte fetele din mintl:

2991 BX1ACESC 2992

Costantine Beildcenel caril urme se v&I Inca si aT. Poporul Cu dulcl ochl §i dragl sprancene qica ca aceste intariri aü fost facute cu gura ca de miere, si Vin la mama de mi3 care. in timpul resboiului dintre Nemg De m'a da, de nu m'a da, Turd, pe and catanele nemtesci pur- Serie 'n carte ca-s a ta... tailpondfacut coda, intocmal ca fe- Pe ferOstä m'oid fura meile :Nemtii cu coda". Apoi d-na 5'oidveni la dumla-ta... Racovita ne mai spune eBalacenul Pe ferdsta cea din jos, Costantine cel frumos ; se numesce un ddl in plasa Bistrita- Pe ferdsta cea din fata, de-sus, de pe marginea comunei Buda Costantine chid. crOta: spre comuna Buhusa. In lista mosii- Chia, crètã cat un smoc, lor din Moldova" cam de pe la 1850 Gura ta de busnioc ; (T.Codrescu, Buclumul,t.I p.89) Chica crdta maruntele, Gura ta de viorele... satul Bdldcenit e pus in districtul Tu- (Marian, Poes. pop. II, I66). tovel, nu inalBacaului.D. Radian (Judetul Bacü p. 612) nu vorbesce de SA, se observe Ina a in variantul loc despre Bdlaceni. Se vede a fi o in- sucevOn al acestul cantec ne intimpina curcatura, pe care noi lästtins'o des- Balasel in loc de Bcildcén: curce alii. Numele Bdidceni in Mol- Constantine Bala§ele, dova, ba Inca in vechime", ar fi ce-va Vin' la mama de m13. care... interesant, care s'ar explica: (§eletOrea 1893, p. 137). saü prin migratiunea vre-unel ra- Vom termina printr'o caracteristica mure a familiei boierescI B al aconu generala a Baldcenilor, pe care o da din Muntenia ; un cronicar muntenesc dusman al lor sat prin faptul ca numele personal Balaciu a existatsi la Moldoveni, 71Beileicénu Costandin, acolo la Brasov sezand, II umbla mintea lui ceia ce cu buna-ora in vechiul pomelnic al mana- vrednicie socotia ca este, insa se in- stirif Bistrita din Moldova (Mss. in A- sela ca un Bdldcén, ca Bdldcenii t o t- cad. Rom.f.- 62):llasape. Rana(' a. d6-una isI intindea mintea dupa IImpacKa. niste pareri nebune, adeca dupa v. Bdlaciu.Balacenu. vitejil " (Magaz. istor. V p. 103). In epoca BrancovanuluT, care deschide pe BalAcèsc (bdldcit,bdldcire),vb. ; acea fanariotica, vitejia" incepuse deja gargouiller, patauger, patrouiller. Poie- a fi privita ca o Were nebuna"! nar-Aaron-Hill: Gargouiller =a gal- v. Boier. Bdtaciu. Bdlag. Teleor- gai, a borborosi, a bdleici, a b ul- man... b uc a,se dice de copil mici call se 1.13álácèni. v. Baldcdizu. joca in apa. Patauger=a bdlcici in noroiu, a se t av al i in noroiu. Pa- 2.13A1ficên1, n.pr. plur.top. :an- trouiller = a baldci cu manilesail in cien nom d'un village en Moldavie. In alt chip in apa murdara". Dictionarul geografic al districtului Ba- Laurian-Massim : Ratele baleicesc in call de d-na Racovita (p. 111, 458), ni lac; copilul bdldcesce in apa ;nu beti se spune ca a treia parte din actualul apa din pahar, ci numai vö jucatlsi sat Ripile, In plasa Tazlaul-de-jos, era bdIdcifi in ea; sa fi vOclut cum baiatul numitä in vechime Bdleicenff; ad se se jucai bdlacia in albia, cand l'am afla o cetate pe dr6pta Trotusului, ale scaldat". 44,169. III. 28

2993 BALACIRE 2994

Costinescu: A bdIdci= a s p 61a c i , s p 61 acesc ,pOte chiar prin aria a lincari cu mainile in apa, necu- logia formala cu acesta din urma, de rata ; a se muia, a se tavali in no- care se apropiai prin sens. roiu, In glod; a se scalda, a se imbaia v. Bald. Baleiceiresc. Imbdl. Spa facend nebunii". leicesc. A. Odobescu,ScrieriIII p.157 : Pare ca v6d colo pe un biet vinator, Bfilficêsci. v. Bdleicescu. bondoci pantecos, baleicind ca vai de dinsul, pe plOiei pe slOta intr'o liana Bälácèscu (plur. Belleicesci),n. pr. noroiOsa..." pers. m.: nom d'une famille noble va- Delavrancea, Trubadurul p. 204 : co- laque.Este patronimicul din numele piii, desculti si numai in amw gr6se personal Balaci u. siridicate pina la burta lor, doldorä La 1737 egumen al Hurezului era de prune si de mere, bdlaciau prin su- Dionisie Baidcescul (Cond. Mss. Arch. vitele de apa..." Stat. din Buc., f. 270), care era flu al Basmul BrOsca testósa," (Ispirescu, Fotel capitanul Beadcescul" ifrate Legende p. 34): Ajungend la marginea cu Mariia jupanesa dumnélui lane elesteului, se aselp si el acolo jos, si Dambovic6nul vel clucer" (ibid. f. 560, privind cu nedomerire, Ia asa numal cfr.f. 710 b). ca sa clica si el ca face ce-va, baleicia Nu scim, dad, din aceiasi familia era cu nu6ua prin apa,i facea haz cum poetul Constantin Belleicescu dinilebe säriaü stropil de apa, cand o lovia..." nOstre, cel cu : Ghicitórea despre Luntrea" (G. D. T., Poes. pop. 233): Iea't1cadula, fOtul meuL Din patronimicul Bdleicescu se for- Am o rata, : Cu clocul bdleicesce, méza. prin plural numele topic Bala- Cu cOda primitesce... ce s ci ,dui% cum se chiama un sat in G-orj (Fruojescu). Cand ratele beadcesc in apa, poporul v. Bdiaciu. crede a este a plOia" (V. Popas, Co- vurluiu, c. S,obodia-Conachi). Bilácire (pl. beileiciri), s. f .;l'infin. Fiind-ca Bulgaril aui ei verbul b a de b al aces c pris comme substantif : 1 a ka m gargouiller", Cihac(II, 6) a- action de gargouiller, pataugement, pa- firma ca dela dinsilratluat Romanii, trouillage. Sinonim cu balacéla, de in loc de a constata pe vice-versa, de care se deosebesce numai prin aceea ca. vreme ce bulgaxesce ac6sta vorba nu exprima o actiune, iar nu o stare. are absolut nici o etimologia slavica. Costinescu : B a. 1 ac 6 1 a.sau bead- Laurian-Massim all observat deja lega- cire = fapta d' a ba laci ;spölatura, tura intre bdlacesc Si intre bale; dar scaliiatura migalOsa a until vas In apa n'aii explicat elementul sufixal -c-.Bd- murdara ;scaldaturänebunateca.in lcicesc nu vine d'a-dreptul din bale, apa.". ci din forma verbala. b a. 1,intrebuin- Pasagiul din A. Vlahuta : Ce sar- tata mai mult in compusul imbal i-MA baleicire inteo mlastina de con- salir, remplir de bave". Din bl1 se yenta si de etichete ridicole",Ia Fr. formka bdleicesc intocmai ca din sp 61 Dam6 :quel triste p a t au gement

2995 BALAIOR 2996 dans un marecage de conventions et Biliièsc (bdldit, bdldire), vb. ;sali- de ridicules étiquettes". ver, ecumer de colere. Pontbriant tra- v. Beildcesc. duce pe bdldiesc prin gronder, bougonner". Laurian-Massim se 'n§ela qi-

1.Balacit, -a ; le part. passe de b - cend ca acest cuvint nu se afia decat la cesc pris comme adjectif : patrouille, numaT la Pontbriant. A bdldi insem- gargouille. Ap &Wad de rate. Copii neza literalmente a mete multe b al e bdleiciii in noroiu. din gura, a spumega de mania sat de v. Bdlacesc. furia. Cronica muntenesca din timpul ml 2.13álacit, le part. passe de bala- Brancoven (Magaz. ist. V p. 106): [Ra- cesc pris comme substantif: patau- dul postelnicul Golescul] mergand l'au gasit pre Haisler tur bur a t de bd- gement. Sinonim cu JAM cir e, b - céla, baläcitura: atata bdldcit prin ldid§i manios ca pre un urs im- pwat, §i nici cum nu se apropia de apa iis'a uritsicopiilor ;pre-mult vorba lui..." badcit. Din bdldiesc se forméza substantivii v. Beildcesc. balaiela, balaire, balaitura, ba- lait, tote cu diferitele nuante ale sen- Balicitari (pl. bdldcituri), s. f. ; pa- sului spumegare de mania sat de taugement. 0 nuanta mai deminutiva furia",i adjectivul Wait, de exem- &cat in sinonimii balacire, b Ala- plu : vorbe b al aite= cu spume la céla, balaci t. Spune copiilor sa se gura". lase de bdldciturdi sa esa din apa. La Dr. Polyzu in lo?, de beildiesc este v. Beildcesc. 72balesc= geifern, speicheln", pe care noi nu l'am gasit in grain sat in tex- Balacita. v. Bdlaciu. turi. Suflxul -aesc in bdldiesc da acestul BA16ciii§cA, s. f.; t. famil.: boisson verb un caracter onomatopoetic. trouble. Se Tice cu despret la vin, ra- v. Bald. Bdluie8c. -desc. chit sat alta beutura tulbure, literal. mente: b a la ci t a. Jipescu, Opincaru p. 161 : Candsa Bfilàibr s. báldôr, -en* adj.; blond. fir§esc aci, imi facu argatu semnsit Sinonim cu Wan §i cu Wain, dar ghiti sa 'mbuc ce-va. §i hinca me aflu mal desmierdator, fiind format prin su- c'o bdldclufcd, tolu de rachit in mana, fixul deminutiv -o r. Variantul mai obici- sa béa din On. El Noroc bun, hineI..." nuit beildior vine din bala lu ,iar va- v. Baldcesc.--u§cd. riantul mai rar baldor din balan, ca batraor" din batran", galbaor" din galben", rumeor" din rumen" etc. Balâièl I Se intrebuintéza numai despre Omeni, Baldnel. . v. §i mai ales femininul beildiord despre BàläIcäj femei, nici o data despre animale. Prin expresiunile puica bdldiórd" sat ca- v. Bdldiesc. priera beildidrd" se intelege tot-d'a-una o feta.

2997 BXLXIOR 2998

I. Vacarescu p. 550: 0 féta balladret este pentru Roman idealul frumusetei femeiesci. EF.Al talnic'a vietil flere, DoIna Haiducul" : Cu cosite beildióre; Spune-ml, draga mea, n'ascunde Nu me mal mina la sapa, Pe ce termurl, pe ce unde Ca pre e cu buza lata, S'aflaunul care are Bat'o uustila s'o bata, Cu temelu incredintare... ml-e fricá Ca me stria.; MaI adesea fata bcildiórd se insotesce Mina-me la vinatere cu p6r galben. Dupa fete beildióre... Balada Paunapl codrilor" : (G. D. T., P008. pop. 290) Pe cel del, pe eel colnic, Trece o pulca s.'un volnic, Balada Fagul Pulculita bdldióri Cu cosita galbier Nunta mare se 'ntoemesce, Vestea 'n lume se latesce DoIna muntenésca: C'a fost Von, 'n vinatere S'a vinat o capriora, }VA verde §'o craita, Capriora beildiórei Am avut d'o puiculita, Ce-a luat de sotiera... Pulculita bcildiórd (Ibid. 509). Cu cosita galbiera, Dar du§manil ml-o luara... (G. D. T., roes. pop. 82) Colinda muntenésca :

Colinda muntendsca: Sfinta cruce ca'O facea Sen vinat ca mi'§g pleca: Vinatoi e 0 domnita FmediOra, 'nsuratere Copilita baldidrd Dupa fete beildike... Ce nici ride, nici nu jóca, Ci plange merteWelfaca, (Ibid. 72.) Per galben darapanand, Fata al bsgariind... Dolna Barbu" : (Ibid. 819). Ce catl, Barbule, la nal? Bdlclior insotit cu rumen: Nu sint fete pe la vol? Ba sint, da's cam mititele, DoIna ardeldna Gelosia" : Nu me pot lubi cu ele; La vol sint mal nalti§ore D'al lua o badidrd, Si de chip mal beadióre: Balaiórd, rurneiera, Mi le-aa facut Dumne0ea Dar'ar Dumnetleii sa'tl móral... Tocmal de pe placulmeii (Bibiceseu, Poes. pop. 64). (Alex , roes. pop. 2. 835).

DoIna din Banat : Doina Puica bcildiórd" : Fruncla verde sMciera, Am avut o bãldiórä Frump, verde salciera, Cu numele Madera, PulcuUte, biddiórei, Cu ochil de porumbiera Tu n'al tata, ea n'am mama, cu gura rumeiera... Amindol sintem de-o same... (Hodoft, Poe& pop. 101). (Ibid. 242).

2999, BALATOR 3000 Cantec din Bucovina : intAceste texturi sint adunate de Diefenbach (Völkerkunde Osteuropas p. Copilita 110), uncle poi vedem pe Traci nti0- Ce-al cercat pe la isvórA? Al dus apá la vitel 41otig", 40eoz3g", flavos". Omnes in Si guritá la flácal... Thracia rubri procreantur", lice Ju- (Marian, Poes. pop. II, 234). lius Firmicus in secolul IV. Romanii §iGrecil observat acesth particulari- Doinh din Ardel : tate tocmai pentru a la dinsii, in Ita- lia si 'n Hada, Omenii blan 1for- FdiA verde sálcidriil maü o exceptiune, marea majoritate Aoleo, maicA, m &ire, agintiigreco-italice consistand din M6 &ire la inimidrä C'am auclit asta-sérä Oche§ 1.In prima epoch a plämä- Ca dragutul med se 'nsdra. diriinationalitatil romane, intru cat Si '§i Tea unabaldidrei, legionaril veniail din Occident Mt ne- Dar'ar Dumnecleü sämilli... veste, sub-stratul etnic se compunea (Bibicescu, Poes. pop. 73). mai cu sam6, din femei dacice, adech din femei blonde. De aciidealul cel Variantul beiletor: blond 41 frumusetei femeiesci:bdldidrd, Balada Blästemul" dindistrictul pe cand la bArbat idealul de frumu- Suceva : seth presinth un arnestec de per negru cu musteta galbena, ca in admi- Voinicel tras prin inel Si cu trupul suptirel, rabila baladh. MieOra": Copiiitã bdidórá Mustecitira lul Cu cositagalbiOra... Spicul grAulul, (§e;16tOrea 1893 p. 6). Peri§orul luf Péna corbulul... Cantec din Moldova: Vom mai indica ad, ca obiect de La Cristescl intre hotar5, cercetare pentru viitorul etnolog ro- Cânt'un cuc de se onuira, man, urmhtórele done fenomene, asu- Pentr'o puTcá baltiord; pra naturel chrora nof din parte-ne ne La fantana din razOra Beü volnicil de s'omora abtinem de a ne rosti : Pentr'o pulcA a) ochii verI la Romani, casi (Sevastos, Cant. 49). los ojos verdes laSpanioll,sintpri- viIca o träsurh de frumuseth femeescA, Insotirea cea aprópe stereotiph a ceea ce ni se pare a fi strain Germa- notiunii b Alan cu notiunea f r u- nilori Slavilor, la cad nici nu existh m o s in estetica nOstrh poporanh, ne vre-un termen pentru acestfelde pare a nu fi fárä leghtura cu originea ochi ; nationalithtii romane din cele doue ele- b) in regiunile teritoriale aperate de mente constitutive fundamentale :ele- ingrediente medievale turanice, mai cu ment italic si element trade. Texturile deosebire in Oltenia si la munte, aprópe antice sint unanime a constata cye- toti copiii, pinä la o virsth destul de chii Traci, cai Germanii, erati blondi, inaintath,sint forte bloni, cu per ba inch se deoseblati de Germani prin galben si chiar albuiu, care mai thrdit culOrea rosietech, adech aurih a pöru- se inchide, se intunech, devine cha-

3001 BALXLXESC 3002 tain fonce", Tar nu se conserva des- Chirita : Da ce vreT ? SA bdleildesci chis ca la Slav1 si la Germani. ca Inteun sucman ?... Asa '1 moda 'n v. Bdl.Beddiu. Bdlan... Eel..." A. Vlahuta, Nuvele p.122 :lan- Bfilaire tana parasit6, o grópa astupata c'un .Bdldiesc. maldär de spini, asupra cariiaa-jale Bälalt scartiia,beddldind in bataea vintului, cumpöna ce tot se ma: tinea pe cra- BiiiitOr,-öre,s.et adj.; gron- cana unei furci butucese..." deur, bougon" (Pontbriant). v. Bei- Ibid. 198 :Se clatina pe piciere, /dies, capul Ii bdndndia pe umerT, bratele'I Bálaitara. v. BeIldiesc. curgeat moi igrele d'a-lungul

Bãlãläélà s. bäninielä (plur.ha- Delavrancea, Parazitii p. 200 : ..gros, Id/die/4bdndndieli),s.f. ;action de rosu-vercluiu ca un ficat, ifait, gat, brimbaler, devaciller,de chanceler, cu ochiT umflati i repeVT, manile II fig.action de flaner. Bdledeléld sat bdwinde in tete partile...", undo forma beinandéld=balalaire, bananaire, bdndnde presupune un verb de prima miscarea intr'o parte sat alta a limbff conjugatiune (v. Beabdesc). clopotului sat a altul ce-va asemenea" Ace1as1, Trubadurul p. 90 : Stoma- (Costinescu). cul a risnit o i intréga, gura a cle- v. Billtiletesc. vetit,picIerele at purtat greutatea trupului, malnile aü bantindit..." Bfiläläese (bdleddit, Mal dire) s. bd- Ibid. p. 169 :se pleca de mijloc, nanaèsc (bdneindit,beineindire), vb. ; beindndia cu mainile moT in jurul tru- brimbaler, balancer, vaciller, fig. flaner, pulul..." perdre son temps. Se intrebuinteza de Frasa adusä de d. Dame :baneind- o potriva ambele forme, cea cu / si lali d'a'ncatelea, celuiti de rachit=ils cea cu n. titubaient a qui mieux mieux, ivres Poenar-Aaron-Hill, la cuvintul brim- d'eau-de vie". baler" : a beddleli, a be/Tie/meg= se Vice Sensul figurat de flaner" apare mai despre clopote cand le trage prë-mult". ales in substantivul bllMi, despre Laurian-Massim: Bdleildire=amisca care a se vede la locul set. intr'o parte si intr'alta, a clät in a, a Cihac (Diet. II, 5) confunda pe bead- agita, a I egëna, se Vice maT ales de Idesc sat belndndesc cu verbul b a- clopote si de corp :ce bdndndesci asa banesc, care se deosebesce cu totul din cap si din manI ?tine'tlcapul si prin sensi prin origine ; apoi ii pune nu'l tot bdndndi; vedl cum beindnelesc intre elements slaves", trägendu'l din clopotele..." rutenul v al an da tibrandiller, aller Alexandri, ChiritainIasf,act II nonchalamment", rusul val anditisj a sc. 4: lambiner, chipoter", maT gramadind Chirita :Iaca tutuTanu.§1-a pus alaturea pe b a I be st fianeur", bo- livrëoa. Ian sa videm, bine-o lucrat'o lobant farceur" etc.,carl n'at a jidanu ? face nici unul cu altul, niel tete la un FecIorul : n cam stringe la cete loc cu vorba cea romanesca. Si'n spate. 0 etiraologia seriesa este indicata. de

3003 BALANCXNEsc 3004

Laurian-Massim (Gloss. 47): italianul 2.Balalait s. bAnAnAit, ; le part. b alli care, vechiu frances balloyer passe de balalaesc ou bananaesc = a se mi§ca incOcei 'ncolo, spanio- pris comme adjectiv :brimbalant, va- lulb ale ar = vinturare, carepOte cillant, chancelant. In loc de adjectivul veni din ballar e = sãltare", cAtrA beild1dit,teoreticesce corect, se Intre- carl sA mal adaogam dialectalul co- buinteza mai mult in grain forma ge- masci piemontes b a 1 A,b a 16 va- rundiValA bAldlaind: clopotul b 1 A- ciller, branler"i portugesul balt ar lAind, bratele balalaind. agiter, brandir". Prin urmare, cahi v. Balaldese. romAnul balanca sat balangA cu yerbii bAlAncAesci bAlAnglnesc, Balálaia (pl.balalelf),s. et adj. m.; &Valdese se trage d'a-dreptul din tul- 10.balançant,vacillant,chancelant ; pina rusticA curat romanicA b all, care 2°. flAneur. insemna s'agiter, hermuschwingen " Primul sens este cel fundamental, (Korting, Roman. Wtb. 96).Inbald-- cuvintul fiind o formatiune substanti- New reduplicarea 1A 1 Ase datorOzA valA din verbul b A 1 Al esc prin su- sensulut celuionomatopoeticalcu- fixul augmentativ pejorativ-ftt,ca vintului,ca§isufixul A esc sat in molat", tingat", lingat", IA- -itn e s c, despre care a Be vedO la lo- Ian", mtalati" etc. cul set ;iar forma cea neorganica I. CrengA, Pove§ti I p. 322 :Ivan bAn a n Aesc vine prinpropagina. atunci se 'nt6rce Iar cu fata 'n jos, thine nasalA din prototipul b A 1 Al A- cu capul baleilet intr'o parte, 0 lar cu n es c, care este un simplu variant piciórele afart..." al lul balalaesc, intocmai ca In born- Laurian Massim : eBellaldfti = care banesc------bombAesc", cloncklesc=clon- balalAesce, §i de aci= care '0 perde cAesc", grohäneec = grohaesc" etc. timpul cu nemicuri, un p e r de-v Or, v. -desc.Balanca. un bate-p-odurV. Aläturea cu balciletit ar trebui sA e- Balfilaire s. bananaire (plur.Id- xiste o formA banandii, pe care insA Id/dirt,bananairi); l'infin. de b Ala 1 A- nol n'o gasim indicatanicairT. e s c ou b A n An Aesc pris comme sub- v. BdIdlaese.--da. stantif : action de flaner. Sinonim cu b I Ala1 a si cu substantivul balalai t, tOte expriménd de o potrivA actiune, BálAma. v. Balama. nu stare, de vreme ce insa0 notiunea acestui verb insemnOzt numaY. mi§care. BalAncAnèsc s. balAnganèsc s. Balalairea clopotelor. Balalairea mft- bálangäèsc (balancanit, bdlancanire; nilor. balangdnit, balanganire; balangait, ba- v. Balalaese.Balaldeld. langaire), vb. ;sonnailler, tinter. Deli- vat din balanca sat balanga prin 1.BalAlAit s. birianait ;le part. sufixulcel onomatopoetic- a e s c = passe de bAlAlAesc ou bananaesc -Anesc. pris comme substantif: action de brim- Jipescu, Opincaru p. 154: Mal trecu baler etc. BdIalciitul clopotelor. Band- ce trecu, §'ap6.1 audi balaneanincki un naitul manilor. clopot d6 aciOle...", unde este de ob- v. Balalaire, servat gerundiul cu - n d a, intrebuin-

30 05 EALA.Ra 3006

tat pe alocuri de teranii noqtri, intoc- cu placere intercerea vitelor dela pa- mai ca la Macedoromani. Oune cu bVngditui lor departat, cu v. Balancd .Bdldngdit. Bcadldesc. strigatele fläcailor perdute de oracaitul brescelor g5lagiese ?..." Balfinêl,balánick adj.; blondelet. v. Bcildncdnesc. Balancd. Deminutiv desmierdator din b al a n 7 intrebuintat despre emeni idespre Bitlfinganèsc unele animale domestice, mai ales insa 1. Beacincanesc. forma cea feminina. Bfilfinginit Jipescu, Opincaru p. 100 : Dinsa e femee nalta, bdidnicd, grasulie..." Manic& v. Bcildnel. S. F. Marian :BdIdnicei, bal Mei- A, b al Mc nume de vitica care arunca EàlãrIä (plur.bdlariO,s. f.; gaicn, in galben". mauvaise herbe, sorte de bruyère com- v. Bdlan. mune, endroit convert de mauvaises BálánêscI, n. pr. top. Numele pro- herbes. Nu e sinonim cu buruën 5, care are tot-o-data sensul special de prit al unor sate, plural din B A15 - n escu, care este o forma patroni- 77i6rba de lec" §i care nu exprima ca bald- mica din Bala n. riet notiunea de o colectivitate de ierburi Bd1dnescii sat pe Tutova sub Ste- netrebuinciese, un spatiu acoperit cu fan-voda la 1443 (Ulianitzki, Marepia- mai multe asemenea ierburi. ALI AJIfi ncTopirr, p. 61). Doina Frate rasnet" : Despre Bdldnescii din districtul Nemt, Iar acum, de cAnd nu vii, C. Negruzi, Scriserea I: Sä nu trecem AL crescut tot WWII, cu nebagare 'n sema pe MITA Bdldnesci. CA de cAnd ne-al pArAsit, In iazul acesta, precum odiniera in fan- Bucuria ml-a lipsit... tana Ipocreni, ades se scalda Musele..." (G. D. T., Poes. pop., 282; cf. Alex. 280). 'n nota,: Pe atunci loctla acolo prietenul nostru fabulistul A. Donici". A. Pann, Mo§-Albu, II p. 12 : v. Beilan. SA '1 ascundem, clicealtul, ulte acolii 1361finèscu. v. Baldnesci. vedetl, piducêndu'l, 11 bagara in beadrii prin Bálangaèsc scaetl... v.Baldncdnesc. Bálangälre Acela0, Povestea vorbei, III, 44 : Bálängait, le C'alta e mirosul florel part. passe de b Tana este al putOrel, langaesc pris comme substantif : Alt miros dA florAria tintement.Sinonim cu substantivul Teltmiros dA bdtdria..., bilangaire, dar mai energic. Delavrancea, Trubadurul p. 155 : ar ande locutiunea este data ca prover- fi dat Si cal §i caruta numal sa nu se biala. desparta de Irina, care '1 privi pinö. Ii P. Ispirescu, Sneve p. 49 : Am au- perdu din ochi intr'un nor de praf §i dit adi pe stäpanul viei dicend : Me, da intr' un bdldngdit departat de clopote..." ce mare a crescut bdldriele astea. Sep- p. 259 :Cine n'ar fi ascultat temana viitdre am sa pul s'o sape,.."

3007 BALBAESC 3008 Jipescu, Opincaru p. 72: nimini nu v. Buruend.--rid.Samorasld. porneste gOna sa starpesca malura, mazarichea, neghina, bdldriili, palamida, Bálàtü§. v. Balatu§el. ghimpii matraguna..." A. Odobescu, Scrieri I p. 148 : In BA1fitu§61, s. m. ;? Nu putempre- intrul curtii burian a crescuse naltä, cisa nici sensul,nici originea acestul siabia se mai zaria in fund o gr6pa cuvint, care ne intimpina in ghicit6rea adanca si mare, astupata p'a-locuria cu din Ardel despre p6rul, fruntea,ochil, surpaturi de zid, printre cari resarise nasul, guraoi barba" : b o z iii e si bdldriile; atata mai rèmä- Am o pädurice, sese din falnicele case ale vornicului Din jos de padurice Socol..." Am o poenitk Delavrancea, Parazitilp. 299 :in Din jos de poenita fata scOlei o veche si murdarapiv- Am dol luceferel, nita,Ora cu gunoiu ;in jurul caselor Din jos de dol luoeferel o curte mare cu Am o tarca spurcata, Din jos de taxa. spurcatIt A. Vlahuta, Nuvele, p. 122 : Casa Am o mOrã ferecatá, de istov naruith ; nu se mai arata pe Din jos de Twill ferecat4 locul decat un morman inecat in bd- Am un bcildturl. ldrif..." (Tribuna din Sibid, 1885 p. 918 , Derivatiunea din slavicul6 It I II 6 , Chlt1HIE planta, herba" (Cihac, Diet. II, unde bdldtu§el corespunde cu barb a. 7) ni se pare a fi singura, admisibila. Balatupl este invederat un al dnilea Cuvintul slavic a fost cunoscut in ye- deminutiv din halatus, care el-in- chiul gralu romanesci fan sufixatiu- susi deminutivOza pe bala t. Dar ce nea cea curat romanica pejorativa -r i A. sa fie acest balat, care nu insem- Asa la mitropolitul Dosofteiu, Syna- neza barba", ci numai o caracteri- xar 1683, ghen. 13 f. 260 b : la nal- sea, printr'o comparatiune? Dupa cum tele varvuri a muntaloril au sosat si perul e padurice", fruntea poenita", a pustiel nevoi barbatiaste rabdand, ochil luceferei", nas tarca"si vara plitü, Tama de racela si de ger guramOra ferecata", tot asa barb a, caznita, iarä hrana AI era sam or asle sat mai bine b arbi a, este un ba- latvol". bâlil, bautura cu masura...", unde balia Orba" este preces de adjecti- Inca o data :? vul de asemenea slavic s am oras la Balatesc. v. Mdr. crescötOre de sine, glbatecit".S'ar pute, negresit, ca la mitropolitul Do- 136.161.1th. v. Bdlurd. softeiu acest b Alia sä fie un slavism numai literar,adeca nestrabatut in BAlbiiäre popor. Chiar atunci insä originea vorbel Maria ar remane tot slavica, cu 136.1baiat1, v. Bdlbdesc. simpla deosebire ca Romanii vorfi BAlbAiuI amplificat din capul locului pe imprumutatul byli cu sufixul - r iA,prin Balbaèse (bdlbdit, bdlbdire) S. bAl- care se exprima o adunatura dece- baiu (bdIbdiat, bdtbdiare), vb.; balbu- va refl. tier, begayer, bredouiller. A gangan i,

3009 B ALB A ILA 3010

A vorbi peltic. A vorbi cep elOg. A bar as si grecul ,8cieflagoc (Curtius, se incur ca in vorbire. A pronunta Griech. Etym. 5. 290 ;Corssen, Krit. reii ca copiiice abia invéta a vorbi" Beitrage, 385), tot pina acolo se urca (Laurian-Massim). si unele din formatiunile slavice cele Jipescu, Opincaru p. 153 :10leati citate de Cihac, nu t6te insa, caci din- caciula or palarilea din cap, factrei sul dupa obiceiu gramadescei aci sub cruel, bdlberiesc cate-va cuvinte do ru- o singura rubrica o multime de lu- gaciunei apal iear o asaza p0 cap..." cruri disparate ; dar pentru Romani in Ibid. p. 110: Ferésca sfantu! bálbdi specie, in ori-ce cas, este importanta Rumanu..." numai filiatiunea cea directa, care ne Ion Ghica, Scrisórea XIV : Beilbdia duce la latinul balbu s, iar nici decurn zapciul somnoros si speriat, nu sciea Ia filiatiunile cele laterale ante-latine. A uncle sa se ascuncla de frica..." procede ca Cihac, este ca icand ar Pe cat, timp in limba latina exista sustine cineva ca romanul ochiu" absolut cu acelaslsens balbus si nu vine din latinul oculus", ci din b al b utir e, este mai mult decat cu- slavicul oko". Negresit, nemine nu se riOsa incapOtinarea lul Cihac (II, 7) de indoesce ca cuvintul slavici cuvintul a slavish cu ori-ce pret pe roma,nul latin sint frati din punctul de vedere beabeiesc, trh gêndu'l din paleo-slavicul cel indo-europeii ; insa cuvintul roma- 61tEAIX nblaesum esse"si din diferite nese in parte n'are nevoe de a ur- forme neo slavice, earl tOte sint fone- mari acea fratia, multumindu-se cu ticesce mai departate decat cea latina, sorgintea cea immediata latina. de unde beilbdesc vine d'a-dreptul prin Cei mai multi verbi cu -a e s c pot sufixul nostru cel onomatopoetic -A e sc. fi scurtati in - a, I u pentru a da tul- Cihac nu ulta sinonimul b albute sc, pinei o nuanta mai energica, trecOnd aprOpe identic cu latinul balb uti o, astfel din a patra in prima conjuga- dar contesta puri simplu intrebuin- tiune : tarea lui in popor, desi acOsta intre- bazaescbazalu, buintare este forte reath,la Romanii ghloraeseghibraiu, din ArdOl. Apoi pe cel-lalt sinonim de scartaescscartaiu, acelasT origine: bolbor oses c, asupra falfäescfalfdiu, caruia nol vom vorbi pe larg la locul gafaescWain, set, Cihac (II, 21)ii trage Orael dela pipaesc Slavi, dar de asta dath nu din s-b,sinx, sbarnaescsbarnalu etc. pe care'l inlocuesce prin bulgarul b r 11- Tot asa in loc de balbelesc o forma b o r 1. Este invederat ca balbeleic, b al- mai energica este bdtbdiu. butescpibolborosesc, catra cari La Canternir insa, Ist. Ieroglif. (Mss. se mal adaoga balbu t, balbu te z, in Acad. Rom. f. 124) : la virsta bru- b1 bo s, t6te necunoscute lui- Cihac, the, la limba balba e, jiganiuta acesta formOza la Romani o singura familia, tuturor in stire a fi sa cade...", ba1- lexica, ai earn membri nu se pot des- b aiu este un adjectiv cu sensul de bina unii de altil si nu pot fi despar- balbait. titi de latinul b alb u s. Intru cat acest v. -dese. Balbaita. I. 2. 3%13d/bait... b alb u s represinthel-insuksio tulpina onornatopoetica indo-europea, din care s. m.; type de bègue, type deriva de asemenea sanscritul b a r- de bredouilleur. La Cihac :balbdikl,

3011 BALBUT 3012

bègue, bredouilleur", ceea-ce se exprima preot nu ca nu sciea sa citOsca ; vor- prin simplul b b t, pe cand MI- bia cam balbdit, si se ternea sa nu bdild se formeza din balbaesc cu a- ridalumea de el..." cel sufix - i la, care (la tot-d'a-una no- v. Balbdesc. Cepele'g. tiunii cuprinse in tulpina cuvintului o nuantä de ce-va tipic saü legendar. Toc- Ealbaiten.,-óre, subst et adj.; qui mai de aceea formatiunile cu -ila n'ati begaie, qui bredouille. Sinonim cu ad- plural. jectivul b a lbai t. Tin bcilbdild este nu numal un baI- Cantemir, Ist.Ieroglif.(MSS. In b ait,ci anume un balbait cunoscut Acad. Rom. p. 316): Acmu in varsta tuturora, devenit asa clicénd prover- caria ma aflu, nu numai a grai, ci nici bial, dupa cum un surclila", chiar là a asculta cuvinte beilbditoare nu prii- Cihac (I, 271), este nu numai sourd", mesc...' ci sourdaud". Ildlbdild se deosebesce v. 1*Balbeiit. dara atat de bal bait t, precum si de balbai tor, balbos, balbut. BfilbaitAra. (plur.bdtbdituri), s.f.; v. Beilbaesc.i1d. bredouillement,bégaiement. Sinonim cu bälbäOlä, dar cu o nuanta de- BfilbAire (plur. bdtbdiri), s. f ;l'M- minutivala. fin. de balbaesc pris comme substan- Cantemir,Ist.Ieroglif. (MS S.in tif : action de begayer, begaiement. Fap- Acad.Rom.p.263) : prinmulta ta de a bMbäi. Sinonim cu b alb A- vréme nu cu patina dosada balbdeturi 615. , bIb iturai cu substantivul §i buig ui turi ca acésta dela Ha- bMbait. meleon ascultand, mai mult a'l mai v. BeilMesc. rabda flu putu..." v. BdIbdesc.Beilbaela.--urd. 1. Bálbait,- a, adj. ;quibegaie, qui bredouille. Se intrebuintéza mai BAIbbs,-Osä, adj. ;begayant, bre- mult substantival. Versul dinEmi- douillant. Cu labialisarealuiba in nescu : bo, acest adjectiv s'a conservat la 01- teni in numele satului B o lb oIin Bãlbii cu gura stramba,... Gorj (Frun4escu, Diet. top. 53); darsi e tradus de d. Dame: des b re d o u- mai bine, fara labialisare vocalica, in i 11 e ursala bouche torse." numele personal B alb o s é . v. BalMild.Bd1bditor. Act oltenesc din 1612 (Cond. MSS. amanastirii Vieros,f. 85, in Arch. 2.Balbált,s.n. ;bégaiement, bre- Stat. din Buc.), pintre mai multi bo- douillement. Beilbditul unui copil.Bâl- ierinasi : i ot Berivoesti B Mb o s 6..." bcUtuiuntil strain,care n'a invétat Bdlbos, amplificat din b alb (us) prin Inca limba terei. sufixulo s, nu insemnéza tocmai b6- v. Bcilbdire. gue" sat bredouilleur", ci mai mult enclin a brédouiller, a begayer". ,.Balbait,adv. ;enbredouillant, v. Bdlbaesc.-Beilbut. en begayant. Cepel eg. P el t i c.Bill- butes ce. Bálthat,-a, adj. ;qui bëgaie, qui P. Ispirescu, SnOve p. 19 :bietul bredouille. Forma ardelenésca, trecuta

3013 BAT.c 3014 in Dictionarul lui Bobb din 1822: bal- gaun a, dar intr'o regiune muntOsa but =balbus". Balbut este format din sat padurdsa §i intr'un loc mocirlos. b alb (us) prin analogia cu limbut" Cihac(14714)traduce pe bale prin fla- (=ital. linguuto, provent. lengut) din que, mare", Para altä ltimurire, numai limba". pentrualputd inrudi ast-fel cu alba- v. Balbuiese. nesul p elk flaque, étang", cu turcul balëyk icu maghiarul balkany ma- Balbutare rais", cari nici ele nu se inrudesc unul cu altul §*1 dintre carl, dupa cum vom Bfilbutèz v. Balbulesc. vedé mai jos, numai termenul cel unguresc are a face cu romanul bale; Balbirt apoi tot de acolo Cihac trage numile proprie personale §i topice B al c escu Bálbutèsc (ba buit, balbulire), vb. ; si BA 1ces ci ,cari deriva Invederat bdgayer, brédouiller. Nu se deosebesce prin sufixul patronimic -escu din nu- prin sens de b Alb aesc. Cihac credea mele proprit Bale (v.2.Bale, p. 2381), ea acest cuvint se afla numai in Die- cu totul de o alta oiigine. tionarul Budan, pe and el se gasesce Hotarnicia moldovendsca din 1644 mai de'nainte in al lui Bobb:balbu- (A. I. R. I. p.87): ...culméddlului tiesc=balbutio" §i In cel manuscris al Banila pAna intr'un §tejar unde am lul Budaf-Delénu (MSS. in Muz. istor. aflat boorul vechiu§i de acolo tot din Buc.): balbupscu=stammeln, stot- culmé in jos pan'tr'un plop intru ca- Dictionarul Budan tern,!alien". In rele am aflat boorul vechiu §i pan in se aduce §i o forma scurtata: bb ut , balcul lui Balhic, §i apuca chie'orul din corespundötóre luf bbaiu din b al- mijloc §i pogoara in gura parauluira- baes c. Apol la Bobb se mal dat ca de- chitii..." rivate: substantivul bl butit o r bal- Intr'o urare de colcäriä din dis. bus" §iadverbul !Alb utesce bal- bute". In fine, Budal-Delénu mai are trictul Sucdva : forma balb ut ezu cu infinitivul b al- A trimis carale in jos la HãrIã b u tare. Este invederat ca tOte aces- *i aü fost drumul : tea se urea de o potriva, direct sat Au fost drumul grunpros 8iadpicat butile din car jos, indirect, la latinul b alb utire, italie- *i aü umplut fundurile nesce balbutire,. balbettare §i Unghlurile, b alb u zza r e, In vechea francesa b a u- IidOgele beter. PrelOgele, cercurile v. Balbaesc. Balbut. Bdlcurile; Au r6mas o buticica olciga Bfilbutèsce Dintr'un fund §i odeft (§ed6tOrea 1892 p. 38). Bálbutire . v.Balbutesc Balbutithr Intr'o povestire teranesca tot de acolo (ibid.1895 p. 112) :Ion Ungu- 1.13Alc (plur. betleur), s. n.; balca, rénu,tatalluT Gheorghe Ungurdnu, bâilcâ (plur. bake, baiice), s. f.; vallée snpand nu de mult in dambul dela étroite et marécageuse dans les mon- Gheorghe Sulita, ca sa astupe un bate, tagnes. Se apropia prin sens de va- a dat peste o grOpa arsa,..", unde e-

3015 BALC 3016

ditorul explica inparentesi pe bcilc stata ca rutenul b al k a vallisan- prin la c. gusta" nu e de loc slavic, ci cu cer- Forma femininbâlcä ne intimpina titudine st rain :bez pochybycizi". in terminologia topica a unor locali- Niel romanesc insä, adeca romanic sad tati (I. Ionescu, Agricultura din Putna tracic, el nu este, ci cata sa fie 0 la p. 471) ; Tar forma Mika se aude in noi un termen imprumutat. Conside- grain la Munteni tocrnai cu sensul de rand teritoriul pe care se aude acesta mai sus al lui bdlc. vorba, teritorid ocupat intreg intr'o Cuvintul bdzkel, pronuntati betica, epoca din vecul demijloc de catra insemneza in regiunea Muscelului o nemuri turanice, mai ales de Pece- adancatura strimta intro deluri aco- negii apoi de CumanT, ni se pare a perite cu paduri, tot-d'a-una cu sensul fi mai mult decat probabil ca Roma- de loc red; de ex.: a dat in Mika, a nil,ca siRuteniT, Pad capetatd'o intrat in WO, se lice vorbindu-se potriva d'a-dreptul dela vre-o semintia de un om care a condus caruta intr'o turca ;§i atunci ni se explica in ace- ast-felde vagauna" (prof.M. VIA - la§1timp termenul orografic B alc a n descu). din Bulgaria, care nici antic nu este, Cu acela0 sens noi am auclit Litica nici slavic, fiind curat turcesc : Der in districtul Olt. Name B alkan ist turkisch und be- Romanul bdlc, bal ca, Mika este inve- zeichnet einfach ein Gebirge". Acest derat acela0 cuvint cu rutenul b al k a, pasagiu din Jirebek (Gesch. d.Bulg. Emu, vallon", Niederung, Thal in der 6) trebui rectificat intru cat-va. Tur- Steppe" (2elechowski, Ruth. Wtb. I, 11), cesce b a 1 qan insemnéza nu un munte Cuvintul exista §i 'n unele dialecte ru- in genere,ciin specie: chaine de sesci cu sensul de vagauna intr'o pa- montagnes escarpees", Tar b al q an dure": 6ama=oapars 131 atcy" (Ourr% 1 y k pays couvert de montagnes es- o6JracTaaro eanapa, 1852 P. 6), Tar mas- carpées et boisees" (Barbier de Mey- culinul balk an,6aaRatil,,insemneza nard). Sensul fundamental al tulpinef acolo o valcica aseclata la mijloc intre bale este ripe, de unde apoi In- un deli o Ware (ibid). SA obser- tr'un mod firesc s'ad desfa§urat atat vam cä ilaRomani ampliticatul sensul de vale intre munti" sad vale balcan este un nume de munte in intre paduri", precumi acela de loc Gorj, al unui alt munte in Valcea, al acoperit cu munti §1 padurf ripOse". unui sat in Nemt. Dupa Szinnyei (ap. In forma bducd=boilcd este intere- Gr. Moldovan, Ungaria 1893 p. 286) santa trecerea ml / in a (w), un cas dela Romani ad luat Ungurii cuvin- ferte rar in fonetica romana, dar nu tul b a lk an y sail b al k an mocirla, fara exempla, bun a-ora pida = lat. loc apatos care in vreme ploiOsa e ca pila." un lac " ,provincialismintrebuintat Deminutivul dela bdlcti este bale ti- numai in partile Ungariel cele inveci- t a,dupa cum se numesce o localitate nate cu elementul romanesc. in Putna ; iar din masculinul balese Se nasce acum Intrebarea: 6re Ro- formeza augmentativul balcoiu, nu- manii at luat pe bdlc (kV ca,bdtica) mole unei insule dunarene in dreptul dela Ruteni ? sad nu cum-va vice - Calafatului (Fr unclescu). versa ? Matzenauer (Cizi slova p. 103) con- v . Coman.

3017 BALM 3018

2' BA lc, n. pr. pers. m. 0 forma Tot asa in Biblia din Blaj, 1795. scaqutI din vechiul nume romanese Mitropolitul Dosoftelu, Liturgiar 1681 Bale, deminutiv din Bale. Ea ne in- f. 103 b : te gasestil unde 's a Ingeri- timpina in Pomelnicul manastirif Bib- lor dzade m, a intal nascutalor trita din Moldova, in partea cea din bulerul,a,scaun ele apostolilor, pre secolff XV XVI (MSS. in Acad. Rom., siden tiile prorocilor, st egurile pa- f. 60 bis) : IIOWkHH rocnoAnAVIIIt triar§ilorti...",adeca bulciu este luat cu put cgonx E. 'KA Ka, 0E0AW1, GOdStil, sensul general de multime", assem- Iloymna, Pomana..." blee". v. 2. Bale. Acelasf, Synaxar 1683, Dec. 12(f. 213 b): si sa face bu1uilul, adeca Bálcan 1 p razni cul II 14 in beslarica svantu- v. Bale. luli varhovnictl apostolA Balca Ibid. Dec. 13 (f. 217 b) : Judecara Bálcèsci. v. Bale. direptti lucru sa-I faca pomianele, dzua de .bultlii sarbatoare de bucu- Bilcèscu (plur.Balcesci),n.pr. rie..." pers.; nom -d'une famille noble valaque. Ibid. Apr. 23 (f. 96 a):...la Miti- La feminin B a le ë sea. Literalmente, linüMeteo svanta beslarica vestita a Bdlcescu insemneza :din némul lui svantului mare mucenicti G-heorghie, B ale. Bdlcescii sint o mica familia si sa strang la dzua svintiiI sale multh boieresca de peste Olt, pe care a ilus- nbrodil de fact bulc ipr a zni c trat'o unul din membriI sel: vestitul mare..." istoric Nicolae Balcescu, Mul pitarului Ibid. Dec. 19 f. 229 :si sa face Barbu Bcileeseu. Despre NicolaeBcZl- buhYuliilor la macenicaa lui svetyi cescu a se vede studiul d-luI Gr. To- Filimon". cilescu in Columna lul Traian" 1875 Cu sensul de serbarereligidsa 'A- p. 49-82, si notita d-lui A. Odobescu gana, ibid. f. 164 : si s'au obarsitu'sI in Serial', III p. 489509. pangaritul bulciu..." v.2' Bale. Bale. Dionisie Eclesiarhul, Chron.(Papi5, Monum. II p. 222): bea horeica dela Balciu s. biilciu, rostit monosila- marchitani, macar sa fiefost ocaoa bin (plur.bdlobaeO,bulciuri), s. n.; foi- un galbin, dar era cu indestulare la re, marché, fete de village ou patro- marchitani de tOte, ca facea mare ne- nale. Laurian-Massim: Bdlciu= tirg ce gustorie ca la un beilciu mare, si ca-- se face la epoce fixe, mal ales pre la tiga bani in gre.a..." serbatorl." Cu acest sens, care este Zilot, Cron. 51;negutatoril ii in- cel maI respandit, m Moldova se aude tinsera mrejile negutatoridor, impras- maI multI ar mar o c, introdus prin tiindu-se pe la &haw/ §i faceudu'rg Poloni satl prin Ruteni, dar care nll tot felul de pornire fiesce-care intru este decal german ul Jahrmarkt". a sa negutatorie..." Biblia§erban- Voda,1688, Ezech. A. Pann, Mos-Albu, I p. 22 : XLVI, 11: intrusarbatori Et in solemnita- Buni-dre: ca o-datä, un sát6n la beilciu ple- si intru tibus et in n u n- când, dinis... Veni copilul la dinsul iIi Intrebd Oland :

3019 .BALCIU 3020

Undo vel sb, mergl, tAticã? el: la beildu, co- frumos, bulciul dela Halmagiu geme [pilulmed. de neveste tinere, care find feciOre s'at Fiful :cumpör5;m1 un fluer, de nu vel sa maritat in timpul fruptului. La acest [mergsiet. Tatál seit, fa45.duindu'l §i la bálciu dad, s'a tirg merg nevestele mine din comunele [dus, Termure, Ocit,Oci§or, Poenarl, Tu- Ca WI eumpere un fluer a-minte §I-a§i hescl, Banesci, Halmagele etc. 0 la [adus... care se asociaza5i nevestele nOue din Halmagit. Trebue sa Insemnam ca nu- Ion Ghica,Scrisorlp. XVII :la mai nevestele cad at fost fete marl malurile vadurilor stag caraleica- merg la tirg, Tar nu §i v6duve1e cash- rutele, adunate ca labdlcht,cat() o torite din not. Nevestele cad at se- septomana, asteptand sn, scaija apa sa cre merg Impreuna, 'far earl n'at se pen, trece...", undeca la balefu = insotesc cate done §icat() trel,fOrte gramadã, multime" este o locutiune frumos gatite qi cu cununile de mi- proverbiala. rese pe cap. De multe ori le duc so- I. Slavici, govele p. 99 : Dar bal- erg sat chiar barbatil lor cu carul eful e mai ales o serbatOre de intal- cu carutele pana la Halmagiti, unde nire §i de veseth, petrecere. Lumea cea nu se preumbla de loc singure prin multa, Omenii ce vin ca svdo §i tirg. Fie-care are in zrana cate un ul- sa se arate, fetele §i nevestele tinere ciorut frumos impestritat §i umplut gatite ca de nunta, flacaii sprinteni §i cu vinars. Ajungend nevestele la Hal- gata de a se prinde la hora, calu§erii magiti, tirgul are o Infati§are intere- m1adio0 §i Intl la pas, intréga lume santa. Voea buna, risuli gluma e ca- vesela nu se aduna decalDuminica..." racteristica acestul tirg. Des-de-dimi- Jipescu, Opincaru p. 107: un sbor, neta nevestele incep a umbla prin tlrg un balciu, un t ir g, unde streini d'a- insotite de sOcre sat cate dou i cate fait de hotare §i dinauntru 10 vind trel,earl intalnind consangeni §i cu- marfurili lor..." noscuti, sat vèclOndu-I din departare, Poporul numesce de asemeneabcil- alerga la ei0.'1saruta ;Tar ace§tia le clu unele serbatori mitologice ;bunk- cinstesc cu bani, IncepOnd dela crei- Ora: Ielele,clice poporul, sint nesce tail 0 pin la fiorinl. Cu strainil sint chipuri femeiesci earl umbla pe yin- in mare reserva, cacl a r6mane nesa- turli sint ferte sburdalnice ;se ser- rutata e cea mai mare ocara. Numal bOz i o qi a lor, numita Buleful-R u- cand nevasta e positiv informata ca saliil o r..." (Severin, Tecuciu, c.Co- nu va fi refusata, saruta §i pe strain. dinesci). Sarutatul so intampla pe strade, prin Francu Candrea, Muntil apuseni p. birturii princase pe la cunoscuti. 54: Cripnii sub nutnirea bulciu inteleg Dupa sarutat nevasta primind ci ns t e a, tirgurile earl se tin ini de serbatóre ; ea multumesce inchinand din ulcior. astfel se vice :buleful San-TOderului, A nu be insemna a batjocori nevasta buldul San-Barbarei, bulciul Santa-Ma- §ipe af sei. A fi särutat de o nevasta rieietc. Bulciul San - TOderului dela in Halmagit la San-TOder, Insenaneza Halmagiu, de care ne ocupam, se mai a fi un om de frunte §i de omenia. numesce §i buleful sarutatului..." ()mem prapaditi, tica1o0ti sat rd im- In ce consista 6re acesta din urma ? bracati sint ocoliti..." Dupa Cihac (II, 486) romanul bcildu 12Daca in cliva de San-Teder e timp

3021 1341,DABAC 3022 sat bulciu se trage d'a-dreptul din ma- Basmul LucOförul de cliva"(Ispi- ghiarul bucsti sat b test,care in- rescu, Legende p. 385) :Alerga calul semn6za cong6, fete de la dédicace ce alerga,i baldabacl dete in fantana d'une église". De uncle insa in cuvintul in care c54usei Siminoc..." nostru consdna 1? Analogia cu bel- Basmul Busuioc si Mustifoc"(D. §ug".=ung. bOseg" nu pOte fi citata, Stancescu, Basme p. 208): 4i nu se ccI pe de o parte exista o varianta mai gandi mult, ci balclabac! s'arunca romanesca biu§ag" fara 1,pe care o §i el in ap5. Acolo, daca caclu, nu se aduce insu§i Cihac(II, 481), pe and inneca, ci se intalni cu frate-set..." o varianta romanésa baciu" sat bu- P. Ispirescu, SnOve p. 41 : Paunica ciu" nu sa afla ;iar pe de alta parte, lua un bolovan de petra, §i, baklabac I forma belpg" sat mai bine bil§ug" II arunca in put..." a resultat dinfusiunea maghiarulul Marion, Viata la mahala p. 19 : se boség" cu sinonimul slavic osaAkna- impiedeca de fustei baldabac !in mij- bundantia", astfel cá numal sufixul a loculodail peste spatele macelarului remas unguresc. Noi nu respingem incare snopise pe Grec..." rudirea termenului romanesc cu cel Dei interjectiunea baldabac este la maghiar, dar contestam cä cel de'ntaiu noi tot ce pOte fi mai poporan, totu0 a putut sa se desfasOre din cel al doi- la Cihac ea nu se aft,. E peste putinta lea, ci preferim a crede cri ambele d'o a presupune a el n'a cunoscut'o, de potriva s'at nascut dintr'un cuvint cu- vreme ce ea se gasesce in autorii cei manic, a carui urinri nol o gasim in consultati de dinsul, buna-óra la Anton dialectul turc djagataic :b ul è a r lieu Pann. Daa dara eln'o mentioneza, pour le ralliement d'une armde", b o 1- causa este numaii numai ca nu putea '6 a g rendez-vous, conge, terme" (Varn- ea'ipotrivesca Mel oetimologia,fie b6ry, &gat. Sprachstud. 249). In acest macar atat de fantastia ca hot" din mod dinteun cumanic bulè- at e§it slavicul zlodef". atat maghiarul huesu cu perderea lui Beildabac este sinonim cu baltac, 1, precumi romanul Weis, mai bine astfel ca Dr. Polyzu, in Vocabularul conservat nu numai sub raportul fo- set cel reveclut deG-.Baritz,la cu- netic, dari sub acela al sensulul. vintul62MAXEMKcliCevecli611./ITMK", v. Bulciag Coman. er pe acesta din urma il traduce prin Bfilcbiu platsch, plumps". Este invederatcri v . Bak. baltacderivadinbaltri, insemnand BalciltáI literalmente a cade in balta". La prima BfildábAc, interj.; cracl paf pouf I vedere s'ar pute crede ca baldabac ar vlanl a la culbute, la tete la premiere. fi o amplificatiune din baltac; pri- Baldabac insemndza tot-d'a-una o ca- vind insa mai de aprópe, lucrul este dere repede §i nea§teptata inteun gol, foneticesce absurd ca un t sa se am- fie adanc, fie acoperit sat ascuns, fie pliace in silaba ddb, pe and nici chiar cu apa. simpla trecere a luf t in d nu exista A. Pann, Povestea vorbei, I, 87: in graiul romanesc. Intre baldabacni intre baltac se 'Ate admite numai o Nu'l venTa prin minte ea o sä mai pat& ; Asvirli securea sa dea inteo rata; filiatiune sufixala analogica, §i anume Nu innemeresce; ratele sbor, scapA, baltac s'a format din balta prin 91securea cade baldeibdc in apl... acatarea finalului - a c ca in baldabck,

3023 BALDXBESC 8024 adecA bedddbdc a dat nascere lui b Al- 10. sub raportul morfologic, bdlddbcic t a c,Tar nu vice-versa. In adevör, b Al- find tot d'a-una interjectional, b erbe- t a c,desi fOrte poporan, totusi este 1 0 c tot-d'a-una adverbial :de-a-berbe- cu mult mai rar decat bedcldbdc, si se lOcul", iar t u mb a putOnd sA functio- scie canalogia pe terenul linguistic neze ca interjectiune §i ca adverb ; lucrOzA tot-d'a-una prin modelarea unul 2°. sub raportul semasiologic, b e r - element mai rar dupa un alt element be lOc9it umb a exprimend o actiune mai des. in glumA saü dupA vointa, pe eand v. Beiltdc. bdlcldbdc este o cAdere fOrte seriOsA, Grupul fonetic b a c, de ex. : a da neprevecluta sat pe neasteptate. bac a", a face b a ca", este o onoma- Ori cum sa fie, este interesant a con- topeia specifica romanesca, pentru no- stata cA cel trei termeni sint de o po- tiunea de culbute", la tête lapre- trivA romanici, cad ber bel6c e in mière". legatura cu berbec, insemnandli- v. Beica. teralmente marcher en Mier", Tar Grupul fonetic b Al, pe de alta, parte, tumba e de acelasi origine latina ca este tulpina verbala romanicA ball, aifrancesul tomber", spaniolul tum- inruditA cu grecul d2. (0,pastran bar" etc. (cfr. Cihac, I, 24, 290). in mai tote dialectele neo-latine occi v. Berbelec. Tambei. Beilddbesc. dentale cu sensul fundamental de s'a- giter, herumschwingen" (KOrting, Rom. Baldabéla.. v. Bdlddbesc. Wtb. p. 96) si pe care nol am innl- nit'o deja in unele vorbe romane. Báldábesc (bdlcidbit, bdlcldbire), vb.; v. Balancd.Baleildesc. s'extenuer de chaleur, languir A cause In acest chip bedddbdc pare a nu fi d'une chaleur excessive. Acest verb alt ce-va decat o compositiunebl' circuleza pe a-locuri in partea ceadu- de-b a c, scurtat din bad e- bac a, narenA a Terel-Romanesci. Not' Ilcu- in care prepositiunea de" jOcA acelasi nOscem din regiunea BarAganului. El rol sintactic ca in: dal d e ripa", itl exprimA notiunea cea fundamentalA de fad de cap"etc. Bal'de-bac vafi ))cadere" ca si'n baldabac, dar anume cadere de caldurA"- insemnand atunci literalmente :tom- 72 ber en faisant la culbute". Cele dou6 Bcildeighesc, ca substantiv b Al d A notiuni sinonime tomber"i culbute" g h 6 I A, baldAghell=s1Abiciunea s'atl asociat pentru a exprime astfel saü ne'ndamana pe care o simte omul notiunea cea comunA intr'un mod mai vera dupa, o caldura pr6 mare" (D. energic. Acest solu de reduplicare sema- Pavelescu, Ialomita, c. ChiOra). siologicA, acelasi sens find repetat prin Nol am constatat deja de de-mult aglutinarea a doue elemente lexice dica in graful terAnesc din Ialomita ghi ferite, este un fenomen de composi- inlocuesce pe bi intocmai ca in Mol- tiune cunoscut in tOte graihrile. Sin- dova (p. 2233),astfel CA bdlddghesc, tacticesee, bAl' de- b acseapropilt bAldaghela, bAldAghell repro- de asa numita figura etymologica" in sinta acolo pe: beadcibesc, b Aldab6 la, gramatica greco-latin A. bAld Ab ell, call foneticesce, cai prin Bcilddbdc, afarA de bit a c, mai e sensul de cAdere", nu pot fi despAr- sinonim cu t umba icu berbelec, tite de bAld Ab a c , macar-ca nu e toc- de cart' se deosebesce : mai usor de a precisa modul de for- 44,169. III. 29

3025 BALEGAR 3026 matiune. Este probabil cetimologia d y r gras de la jambe, mollet chez poporana a considerat in baldabac les animaux" (Barbier de Meynard). pe finalul c ca sufix, Si atunci din V.1 Ture.--'. Coman. tulpina baldab- a format verbul de- n o minativ Mlddbesc. Bäldird s. baldIrá, s.f. ;t. iron.: v. Bdlddbde. femme grasse et grosse. v. Beildir.

Bälclagthêsc. v. BeilObesc. BaldOid I 1v. Balde. Balde, s. m.; n. pr.: Baudouin. 0 Baldovaia j forma scurtata, din Baldovi n. Act prahovën din 1596 (Cuv. el. batr. I, 67) : Eu Bea& brat Pula ot Glo- 1-Báleg-ar s.baligar (plur.balegare,baligare),s. n.; fumier, tas de deni martur..." fumier. Din bale ga prin sufixul neu- Din Beilde femininul trebul sä fie Bald6e, de uncle se trage numele tru -a r = lat. -a r i u m. Lexiconul Bu- dan ,Dr. Polyzu, Iserialtiifac la unei varietati de struguri la Jipescu, phiral bdlegaruri, ceea ce se aude f6rte Opincaru p. 54 : b al do ai e", in pa- rar in gralu. rentesi : b aldov aler-``, cu silaba -ov- Costinescu :BdlegariU = gramada pastrata din intregul Baldovin". de balig 1, de gunolu, de pamint gu- Tot la Jipescu in aceiasi lista de varietati de struguri se gasesce voicu- noios, putred". lesa", feminin dela numele barbatesc Laurian-Massim :Beiligariu = b a- Voicu", ceea ce presinta o perfecta. le ga multa mestecata cu paie, pusa la un loc 0 care, dupa ce putregesce, analogia etimologica. Se pare ca baI se p6te aplica sat la ingrasarea agri- d Oea, ca ivoiculesa", sint nesce struguri ce se cultivat Ore cand sat lor, sat la facere de foc sub numire se vindeat mai cu deosebire de vëduva de tezec". Ion Ionescu, Mehedinti p. 426 : Bd- unui Bdldei vkluva unul Volcu. legarul carat la ogor trebue indata sa v. Baldovin. Strugure. se imprästie binesi de o potriva in tOte partile, cad de va sta in gramecli Báldim an. v. Beldiman. si '1 va apuca pl6ea, se scurge mursa din el numai in locul in care a stat, 1361dir. s. baldir (plur.bdldiruri, si astfel acesta se ingrasä cu paguba beildire), S. n. ;ventricule, estomac, call- celui-lalt loc ce remane lipsit de mursa lette des animaux ruminants ;fig. : bdlegarulue. homme obese ,ventru ,gros pansu. V. Mune/. Rancla. Burta. Burduf. Proverb : Cine se Yea dupa musca, Bdldir se clice in Ilfov la stomacul ajunge la bdlegar" (A. Pann, 1, 117) ; vitelor.Figurat, cu ironia, la un om cu variantele citate ded.I..Zanne, gras : cata beildiru are!" (Nic. Tincu). Proverb. I p. 526, unde aduce tot-o- In Bucuresci se aude Sila feminin data explicatiunea luI Iordachi Golescu : baldira sat baldira cusensulfigu. adeca eine ascultä pe nebuni, in bias- rat ironic de :femeia mare sigrasa. tematii ii baga". E si mai energic pro Cuvintul este invederat turcul b a 1- verbul corespunOtor italian : E 'se

3027 BALEGOCIU 3028

n'O andato in cacature di mosche" (Rol- infeste avec des excrements". In pri- land, Faune popul. III, 309). vinta animalelor, balegataresensul v. Mused. proprit de acoperit sail phn de b a- Basmul In0r' te margaritari" (Ispi- 1 ega; in privinta Omenilor, sensul fi- rescu, Legende p. 69) :Cioreica, cum gurat de murdar, soios, scarbos. vetlh minunea asta, se duse de ingropa Descantec bucovinén De e0t din copilmil in btiligarul dela grajd..." ura" : Hora Rava§" : Ca ed m'am aflat, Mid am sinecat sicám5,§a l-am sr61at'o, *iam ma.necat, Pe mArácinl l-am uscat'o, Din dos intinatk Cu bdligar l-am frecat'o... In fata. bdligatd, (G. D. T., Poes. pop. 342). De ur5. 'ncArcat6.... (Col. 1. Tr. 1882 p. 333.) 0 uratia de nunta : v. Baleg. Pe la curtile Dv., boierI marl, Cele cu var váruite, Cu §indrilã acoperite: Balegaresc s. báligaresc (beilegd- Ca nol avem nes.te bordeie tupilate, nit,beilegdrire ;Mligclrit,bdligdrire), Cu bdligar de cal sint lucrate... vb. ;10. amasser du fumier ;20. en- (P. Mderea, NOm, C. BistriclOra). graisser la terre avec du fumier ;30. remplir de fumier ou de fiente. Deriva Zilot, Cron. 13, despre mOrtea Fa- d'a-dreptul din balega r, nu din b a- nariotului Hangerli :FatWit de pi- 1 ega, nici din bale g.Laurian-Mas- cióre ca pe un cane din case de sus, sim :Bollegdresc = 10. a pune la un jos in mijlocul curtil domnesci, arun- Inc multa balega 0 a forma un b a- candu'l pe zapada amestecata cu 110- legar ;20. a a§terne un agru cu ba- roiu §i Mligar de cal..." legar; 30. a umple tare de balega, v. Baleg.Balegd.Tezec. a amesteca cu multa balega, de unde metaforic : a injura cu vorbe pr6ste si '13A1egar s. bàligar (plur. bdlegari, spurcate ; 40 a scOte multa balegä, a bdligari), s. m.; t. de Zool.: Scarabaeus se balega peste m6sura, luat in acest fimetarius, scarabe bedeau. Gandac ne- inteles mai mult ca reflexivi vorbind gru care traesce in balega r" (Tutova, in specie de bol sail cal,dar aplican- c. Epureni). Ap se tlicei 'n Bucovina du-se 0 la &ilea sari in inteles ma- (S. F. Marian). Cuvintul se trage din b a- terial :a e§i mult afara, sail in intelega prin sufixul masculin -a r = lat. les ideal :a se desonora cu fapte si -arius, fiind ast-fel o formatiune dife- mai ales vorbe spurcatei ru0nOse". rita de neutrul balega r. v. 1.Balegar. v. 'Beilegar. Balegarlre Balegare. v. Baleg. 1.1 v. Bdlegttresc. Balegarit Bálegat s. baligat, -a;lepart. passé de baleg pris comme adjectif : Bálegbciu s.baligàciu,s. m. ; fiente, plein de fiente. Pisone : Bale- sobriquet pour un homme malpropre, gat, imbalegat= manjit, souffle ou saligaut. Murdar, solo s, insa numai

3029 BALENI 3030 ca porecla. Din bal egprin suflxul pe- tonic, fiind intr'o strinsa legatura cu jorativ deminutival-oclu, scalut din ilustna familia boieresca a Bal eni I o r, -ac I U. care ne apare ca stapanI acolo deja in Zapis muntenesc din1674 (Cond. secolul XVI si póte &far mai de 'na- Mss. a episc. Buz. t. I p. 303, in Arch. inte. In topografia din secolul trecut a Stat. din Buc.) : au cumparat Dumi- generalului Baur (Memoires sur la Va- tru Chivarariul ocina dela Mihaila fe- lachie, Francf. 1778 p. 161) aceste sate 6orul lui Stan Baligociu ot Stancesti..." se numesc Beilentde-sus si Baleni-de- v. Balega. Mur- jos, cu interesantul adaos :deux vil- goctu. lages avec des ëglises et des maisons de Boyards", bisericiimai ales Bälegös s. bãligOs, -a,,,lo. plein case boieresci veehi, call nu scim de fumier, 20. mou comme la bouse" daca mai exista Incasiastadi, cand (Dame). Laurian-Massirn :Balegos = ambele sate sint proprietatea dlui G. plin de balega, amestecat cu balega Gr. Can tacuzino. Ar fi important de a in mai mare sat mai mica cantitate". se cerceta, ceea ce none ni-a fost peste Este interesant un sat intreg pun putinta. Ne intOrcem la numele. Balent tand epitetul putin nAgulitor de Ba este un plural din Bale n, care la rin- lego0. dul sell deriva din Bala, adeca Ba- Act muntenesc din 1706 (Cond. Mss. 1d n insemndza un om venit din loca- a episc. Buzet, t. II f. 311 a, in Arch. litatea numita B a I a. Pe cat scim, in Stat. din Buc.) : si dintr'ace piatrri sa Romania se afll numai doue sate cu apuce pe muche in sus pan' in del in acest nume, ambele in Mehedinti in hotarul Grabicinifsi a Balegogor..." apropiare unul de altul :Bala-de-sus Alt actdin 1719 (ibid.f. 319 a) : in plaiul Closani si Bala-de-jos in plasa trdce peste apa Slanicului,si sa im Motru-de-sus. Balenil de acolo sint preuna cu mosiile BalegoOlor..." totI mo.snenY, dar strimtorati in locu- Apoi intr'un act din 1665(ib.f. rile lor,saracli silitla emigra din 379 b) : din Baligo0 Ion sin Stan si cand in cand pentrua'sicauta mijlOce dinchéi Tudor..." de hrana pe aiuri.Este de credut ca v. Balega.--os. Bale-de-sus si Beilenii de-jos din Dim- bovita sint o veche coloniadin cele BA1egirta. s. bá1igüä (plur. bale- doue Bale oltenesci, decfdirect sat gule, baligule), s. f.; diminutif de b a indirect i Bcilenii de pe aiuri.In lega fiente (Laurian-Massim). ce cas, acea colonia devenise in cu. v. Baleget.--74. rand o mosia de bastina a familiel Bale n u, care si ea se tragea din Ol- BalenI, s. m. pl.; t. de Geogr.: nom de tenia, fiind o ramura din casta Bas certains villages en Roumanie. Frunde- rabilor. Este de observat ca in secolul scu (Dict. 22) indica in Moldova un sin- XVI, si chlar in prima jumAtate a se- sun sat Baleni in Covurluin, far in Mun- colului XVII, membrii acestei familie tenia un sat Baleni in Mehedinti, unul se numiat tot d'a-una de Bateni", desi in Gorj, unul in Ilfov idoue marl fie-care poseda in Baletfl numai cate o sate invecinate in Dimbovita : particicasifie-care avea mai multe pamintenisi Numai aceste mosii marl intnegiinafara. Acésta doue din urma presinta un interes is- pare a insemna ca toti boieril Baleni

3031 13ALgNU 3032

priviaü BUenii ca adevöratul cuib stra- acesta se trag boierii Betlene. Prin mosesc al nOmului bor. Mal este de urmare, in epoca WY Constantin Bran- observatca'n vechime intre teranil covénu Balenci mai aveaii inch, o ge- din Betlenisi intro acestl stapani al nealogia a nOmului lor, unde figura in lor exista un fel de intimitate patri- cap jupan Mihail" sub anul 1468. arcala, ce-va ca in clarmrile scotlandese. Acea genealogia mai exista ea Ore ? Asa intr'un act de hotarnicia din 1736 Observani ca in vechile crisOve munte- (Cond. Mss. a mänästirii Nucetul p. 158 nesci calificatiunea de jupan" se da si 162, in Arch. Stat. din Buc.) o sama numai boierilor din divanul domnesc. de locuitori din Baleiji marturisind des- Este probabil ca frate cu jupanul pre hotare indefavOrea luT Mate Yu Mihail", in ori-ce cas o ruda fOrte de BalOnu, boierul respunde : acestila sint apr6pe, a fost Gherghina, phrcalabul slugile cele batrine dela mosiia mea, faimOseicetatiPoienariiinaceiasi pe unde vor marturisi acesti batrani, epoch, om fOrte bogat, care, neavénd pe acolo sa se pue pietrileca sin t copil decat pe marele paharnicDrä- odihni t", urmand apol ischliturile : ghici, mort fara posteritate, a fundat Gherghe parcalab ot Bäl6ncrescut din temelia si a inzestrat cu tOta ave- in casa boerOsca,unchOs Dumitru ot rea sa manastirea Nucetul din Dam- RI/én./ orn de casa boeréscP etc. bovita. In adevör, Bâleni, dupa cum v. Balenu.Boier. vom constata mai jos, ail fost tot-d'a- una ctitori ai acestei mhnastiri sub cu- Balérm (plur.BdIeni),S. rn.; n. pr. vint ca ea fusese intemelata de némul d'une illustrefamille noble valaque. lor. Despre acest parcalab Gherghina ca si Cretulesciii alte cate-va vorbesce pe lang un crisov al lui Radu némuri boieresci mai remase pina astadi, vodadin 1502 (Cond. MSS. a ma- faceat parte din casta Basarabilor, nhstiril Nucetul, p.2sq.inArch. cad' cu mult inainte de anul 1600 nol Stat. din Buc.) : ac6 jumatate de To- vedem dinteinsil bani alCraiovei", poloveni fost'au do mosie a Milii fe- demnitate la care pe atunci nu se pu- ciorul lui Volco al Tatului, Tar jupa- tea urch decat numal un Basaraba (v. nul Mile el au fost fugit preste munte Basarabel). In secolul XVI si mai in- inzilele raposatului parintelui dom- cóce,cuibullor erat cele doue sate niel mOle Vlad-voevod Calugarul de au invecinate Balenii dindistrictul radicat alt Domn peste capul parinte- Dimbovita, pe 1ingcari insa el sta- lui domniel mOle,si au dat Domnul plainto multime de alte mosii in di- Dumnezeu de au cazut MilO feciorul ferite regiuni ale -Orel, fiind una din lui Voico al Tatului in mainile Orin- familiele boieresci cele mai avute. Ami- telui domniei méle, deci l'au trimis de cul meh d. St. Grecénu mi-a atras aten- sa'l arunce in cetatO Poenarilor,'far tiunea asupra unul manuscript autograf Voico al Tatului, tan]. Milii, au mersu al cronicarului Radu Grecénu, atlator innaintOdregatoriului domniei mOle in Biblioteca Centrala din Bucurescipi Gherghinii parcalabul de au dat si au in care, vorbindu-se despre un crisov inchinat ce e mai sus zisa jumatate din 6976 (1468) dela Radul voevoda de sat den TopolovOni ca sa '1 scoata Basaraba sin Vlad voevoda", dat cin- capul fii-sau Milii dela cumplita moarte, stit boierului jupan Mihail pentru mosi 1-au scos capul lui...." sia Rusil i prod", se adaoga : dint-% Pe la finea secolului XVI, sub Mai-

3033 BALgNU 3034 nea-voda Turcitul, ne intimpina doi acéla incoace, and au fost acum in Bei leni.IncrisovullulMihnea din zileledomnu-nostru Io Mateiu Basa- 1582 (Arch.Stat., M-rea Campulung raba voevod,Tar ea Bade postelnic pach. No. 1): S son-kfuieTtip11110 HME m'atn tocmit cu varu-mieu Barbul pen- 11rwrpSRAH WT H9tAHH, HAntral16LIH, tru parte lui dein Maxin de i-am dat H ArKniq H KHHTHA WT Komi/1014H H Barbului iuzbasa deinparté me de GTpo6 apm. WT altHE11111...."(6boieri ocina dein Negresca, dein part 6 Udresca batrani anume P etru ban d e Ba- jumatate, si de mosie si de cumpara- 1 e n T, iDrägan ban, siDräghici,si toare de preste tot hotarul cat se va Vintila de Cornateni,i .Stroe armas alége ;i ne-am tocmit de a noastra de Manesci...) Apoi incrisovuldin buna voe, ca sa fie mosie pentrumo- 1585 (Arch. Stat. M-rea Radu-voda, sie,si la tocrnéla noastra fost'au boiari pach. 39 doc. 2) :boierul Radu clu- marturie anume :Gherghe spatar sin cer ot Bäl en i". Din acesti doi, banul Ivasco biv vel dvornic ot B a1 éni,ei Petru Bdlénu eradeja batran"la egumenul Chiritä dela manastire dela 1582, si este anevoe a determina tim- MAxin6ni, i ot Sarata Dragomir dvor- pul b a ni el sale,cai felul de inru- nic, i ot Badeni Craciun armas,iot dire intre dinsul si intre clucerul Radu Varasti Vladul armasul,i ot Chiojdu lidlenu. Este de creclut ca cel putin de Bale logofat, i Jipa logo fat ot Ratesti ; pe atunci,daca nu dintr'o epocasi acésta marturisescu ca sa se stie si mai veche, Bdlenieraü deja despar- sa se créza ;i pentru credinta pus'am titi in doue ramure, din earl una s'a 5ipecete ;iispisah az Lepadat logo- ilustratprin banulUdrea Bal6nu fa t u Tragoviste mesta Ghen. 11 dni sub Mihaiu Vitézul,Tarcea-lalta in vb. let 7149." cursulsecoluluiXVIIprinbanul In acest zapis noi vedem pe de o Gherghe Balén,u, unul din boierii cei parte pe banul Udrea cu frateleset]. mai neastimpërati in intréga istoria, a postelnicul Badea Bdl6nu, Tar pe de Terii-Romanesci, amindol meritand a alta pe spatarul Gherghe filul marelui fi studiati mai de aprOpe. Cele doue vornic Ivasco Bcilénu. Inrudirea intre ramure sint indicate ca deosebite in unii si introcei-lalti catäsafifost urmatorul zapis din 1611 (Cond. MSS. forte departata, adeca el' nu erat intre a episc. Buzeü, t. I, p. 485, in Arch. dinsil nici macar veri, dupa cum cel Stat. din Buc.): Adeca eu Bade po- de'ntaiu doi emu veri cu iuzbasa stelnic de Bt1Oni ot sudstvo Dambo- Barbu Badenu, mai tardifi mare-logo- vita,fratele Udril. Banul, scris'am51 fét, care 'Irma, putea sa fi fost v or cu marturisescu cu acest zapis al mieu, Udreai cu Badea Bdleni numal din ca sa fiede mare credinta la mama partea femeesca, cad B Aden il era un varu-mieu Barbului iuzbasa de Badeni, alt nem, un mare ném boieresc, dar ca sa se stie : cand au fost In zilele lu fara vre-o insemnatate istorica. erban voevod, tamplatu-s'au varu- Inainte de a trece mai departe, pro- mieu iuzbasa robie, Tar eu Bade po- fit de acesta ocasiune pentru a indrepta stelnic fost'am vändut lu DumitruBa- o gresela, cares'a strecurat in Cu- larolul toata, part6 m6 de ocina dein vente den batrani" (t. I p. 140 sq.), unde Maxin in judetul Buzau,si am van- eii am admis identitatea intre B a n ul duti parté varu-mieu Barbului cata U dr ea siIntre Andreiu calugarul au avut si el ocina in Maxin; Tar dupa. carile amu fostu bane din aceia0 epoca

3035 BALtNU 3036 alui Mihaiu Vitézul. Numele Udrea" misca inainte pe Udrea, cu contin- fiind o forma poporana din Andreiug, gentul de Moldoveni, 1000 Cazaci si coincidinta de timp si de rang justifica 771000 Dorobanti. Udrea trece indata acea greséla. Acuma insa, fata cu noul peste Dunare cu Ostea isfarama material de care pot dispune, ea nu tabara lui Afis-pasa: m6 sfiesc a recurn5sce ca Banul Udrea" Banul Andreiu calugärul" aü fost TOrs yopyn 17rZeaaev Ot8ea6 TO srovadzov, dou6 persóne cu totul diferite. Banul Th Teiluraoovr' 'Arijsflaasix, 74.ovEtro(Ira, Andreiu cMugarul" a trait inca dupa, [sceirco. K'oi ToT,ozoti,crrei,9,7o.av, 81(i vn no1Elojcrovv, anul 1601, cand Banul Udrea" era MOv gETamtvsig'a)rEvytOv, mai Teixav deja mort ; apoi el avusese o sora Sam- [yveloovr. fira, maritata dupa, un Hrizea por- Ka,a0ais, flow, iiopara, Tcipixav nopntaapivot, tarul", pe a carora fiica numita Ma- Kai Teiyav, anv 8ev yv,uvoi xqvreo- lama" a tinut- o in casatoria un Para ktaapároi... postelnicul", amanunte genealogice Dupa cucerireaMoldovel,Mihaiu- absolut strainelui B anu 1TJ d r e a, voda pusese acolo pe Banul Udrea in dupa cum ne vom incredinta in data. capul administratiunil (Magaz. ist. IV, E probabil ca Banul Andreiil caluga.- 297). Nu mai "mentionamserviciele rul"este acelasi Andrein", pe care fie in:lupte de peste in crisOvele lul Mihaiu Vit6zu1 noi ii mai marunte, gasim pe la 1594 citat intre boierii Carpati,fie in acelea contra Polonilor (Heidenstein, 358 etc.). Contra Poloni- Divanului mtinau camare-1ogof6t : lor, buna-óra;:inteo batalial de linga firiApitoHEMIKH 110r02ISET"(Dr. Miletiégi Arges, comandand avant-gardalromana, Agura, Aako-POMAHHT* p.158 ; Cond. el a sustinut de trel off atacul unei MSS. amanastiriiVieros in Arch. armate mult mai numeróse si n'a dat Stat. din Buc., f. 109) si care inainte perduse 1500 de de a se calugari, va fiocupat cat-va dos decat dupa ce enneni, inlesnind ast-fel lui Mihaiu tim- timp dem ni ta tea deBan ". pul de a se retrage si a se pune la Banul Udrea Balénu este unul din adapost. cei mai buni hatmani ailui Mihaiu Un oficer polon,Otfinowski (Powo- Vitezul, hatman" prin excelintä, sin- dzenia w Multanieclal, opisanie,`Xrakow, gurul pe care cronicele 11 numesc une- 1601),care fusese el-insusi inacea oilKaTA1AH,desi acest rang nu exista lupta, a descris'o in versuri,!unde marin Tera-Romanesca. El nu era un sitn- turisesce despre vitejia lui Udrea : plu cap de guerillas ca Farcas-aga, ci un general in tOta puterea cuvintu- trzykra nnkno z nami Sig potkali lui, pe care Mihaiu-vocla Ii intrebuinta in expeditiunile cele mai grele,i mai Tot asane spuneMironCostin tot-d'a-unacu isbanda. Asa afost, (Letop. I, 225) :pana in de trei ori buna Ora, victorialui Udrea asupra aü dat razboiuLesilor,iar a patra lui Hafiz-pasa,la 1598, desprecare oara aft purces in rasipa oastea Udrif." contimpuranul Stavrinoclice(Papia, Banul Udrea a avut norocsa'lcanto Tesaur I,300): Sultanul trimite pe poetii, nu numal grecescei polonesce, ))Afis-pasa, om fOrte vit6z. Acesta IT datsi mai cu drept,negresit,ro- aseda tabara la Nicopole, avOnd 16,000 manesce. BolintinOnu I-a consacrat o . Mihaiu poema intrega,intitulata :,,Andreiu 27ostaVi buni si 32 tunurL

3037 BAL.1\TIJ 3038 saü luarea Nicopolului de Romani". In catii tot §i Marcestii tot§i Barticu- acesta opera putin nemerita a poetu- le§tii tot 0 Falfoiastii tot 0 Racovita lui el singuro numia slaba" cu Rumani cu tot ;aceste toate le am Udrea este un tin6r Mo ldoven, care lasat sfintii manastiri cu mare blestem ; iubesce pe mindra §i avuta Maria, dar si cine va calm aceste sa. fie blestemat neputend s'o lea, pleca la resboiu sub de Domnul Hristos. Avgust21dni stegul lui Mihaiu Vitdzul : villa7106.Udre veliki arma§. (L. S.)" Acest zapis este pretios nu numai Andreiu se pornesce de astacli in lume prin limba romanesca, atat de rara in Sa'si faca prin arme avere si nume, actele cele inainte de1600,dar mai cu Mei pOte Mariel sa fie el drag, sama sub raportul sigilografic, fiind-ca Dar lumeal cIudata.., Andre Tu e sarac. Andre Tu se pornesce;i eine nu scie pecetea banului Udrea Bdlenu, de0 NI plOca la arme sa nu mai revie ?" fOrte grosolana, totu0 represinta aci intr'un mod necontestabil celed o9 In rèsboiu cu Turcii, frum6sa Bul- capete despartite printr'un buli, feta papi de Nicopole, vede pe arbor e, pe cari nol le-am demonstrat Udrea i'1 indragesce, de0 el n'o cu- deja a fi fost marca cea nobilitara a nOsce ; travestita apol in sclav negriten, Basarabilor :vecli mai sus la cuvintul eailinsotesce la intOrcere in tera, Basarabd, mai ales pe pag.2572-2573 unde, acum vestiti bogat, el se gra- pecetile din epoca luf Mircea cel Mare besce la Maria, care'i promisese ca '1 si Vlad Tepe§. Necunoscend acest stra- va a§tepta, dar o gasesce maritata §i mo§esc blazon al nemului lor, Bdlenii eroul mere de apoplexia, iar pe mon de asta4i croit un altul de tot mintul se jertfesce, neapérat,i cre- fantastic,care se pOte vede pe fron- dinciósa Bulbuli. tispiciul capelei lor in cimitirulerban- Precum vedeti, Bolintinénu n'a bro- voda. dit'o bine: poeticul Udrea nu era nici Pe pecetea banului Udrea d'asupra Moldoven, nicI sarac, Mci apoplectic. scutului celuI cu rarnurl se citesce cu cirilica : La 1598, in momentul de a pleca xAPI asupra lui Hafiz-pa§a, Udrea Bdle-nu, pe atunci mare-armq, a scris roma- (11. E. ii T nesce urmatorul testament ,cu sub- Riudul de jos e anevoe de a fi in- scriereai cu pecetea sa, pe care noi teles. Prirnele doue litere ill111 ar pute iireproducem dupa originalul pastrat sa fie o scurtare grafica din f1P11/11111I, in Archiva Statului din Bucuresci prinsi atunci restul s'ar citi : MITOP, sla- tre documentele mAnastira Nucetul : vonesce secundus", adeca peste tot SA se §tiece las eu Udrefrati- flarmas al doilea", ceea ce ar insemna ne-mieu Badil : Maxinul tot 0 Negresca ca pecetea fusese facuta de pe cand §i Mucetifiviile toate dela Pripor Udrea nu era inca Wald apmaw = siBaltenii; §i am lasat suroru-me Graj- mare arms", dupa cum il vedem In danil Leurdenil cu mori cu tot §i cu subscriere. viile,i Bobe§tii da sus cu tot, §i Stal- lath,acum documentul intreg in fac- penii parte me toata ;iar manAstiri simile. SA observam a sub veletul o Panaghii1-amlasat Lu[p0anul tot §i mann, moderna a scris gre0t 716" in Lunga toati Ghigoiasca toata si Cul- loc.de 7106".

. c). \ A I ' - ,__z_ 1 ,4 072 .<. siky- 4,fr. int jJfZ)te

3041 BALENU 3042

Cu aceiasi data 21 august 1598" ca Matilestil top,i Fundenii,totT, si Ca- in actul precedinte, se alla, in Arch. Stat. nénil toti, si Bretculestii toti,i Fal- (M-rea Nucetul pach. 10 doc. 5) un alt foe§til toti,i Micsanii top',i Sam- act, nu insa original, ci o veche copiä Tanii toti,i Leurdenil parte m6 toata, intitulata : Izvodul zapisului Udrii ce giStalpenii parte m6 toata,i Bercenil au fost marele arms, scos dupa sal-hese toti, si Garbobestii de sus toti, si Bo- pre rumanie", ifara iseälituralui bestii de jos toata parte me, sitoti Udrea, in locul cariia se citesce : au iganii miei cati am avut eu ;i acest6 scris Lupul logofat", iar pe dos : s'au ci sant mai sus zise sate eu le-am dat scris prumAnie de Radul logofät". in mama jupanései méle anume Musa, Acest act este transcris, fortegresit, ca sa le tie dupa moarté me si ca sä si in Condica Mss. a manastirif Nuce- ma pomenesca dupa moarte ; lara de tul, compilata de Radul logofetelul" se va marita la sau va muri, nimic la 1745 (Arch. Stat.p. 140). Iatal : dentr'ale mele mosii sa n'aiba treba, Scris'am eu jupan Udr6 vel armas ci numal sa aiba a lua frate-mieu Ma- acesta a me carte sfinteli dumneze- xinuli Bal énii parte me toata,si estii manastiri den delul Targovistii ci soru-m6 Grajdana sa Ta Leurdénilgi sa chiama sfanta Panaghia unde Taste Bercenii parte me toata, iar alalte sate hramul Uspenila pré-sfintel Bogorodita, giTigani sa fie toate la sfanta mana- ca sal fie satul Ca,mpenii, pentru ca stire ci scrie mai sus; Tar de voin peri insum eu am dat sfintei idumneze- eu la razboiu,i caril den calugari nu esti manastiri acest sat ci scrie mai vor cauta de trupul mieuallingroape sus,fiind den ostenela me cand am in sfanta manästire, sä fie procletigi fost armas mare, pentru sufletul mieu sa fie despartiti de sfanta mänästire ; gipentru sufletul parintilor miei0a si Tar eine va vré sa sparga acesta rudeniilor méle, ca sa ne fie vécinica tocméla a me, Tar sa fie procleti si a- pomenire, Tar sfintei manastiri de in- furisitii blestemati de 318 sfinti pa- tarireicalugarilor de hrana ;si Tar rintl i2e va Nikiea (cei dela Nikeia)". am mai dat sfintel manastiri satul Acest act ne arata : Ghizdavetii toti cu tot hotarul,si in 10. colosala avutia a banului Udrea, Luciiani parte lui Bogdan toata den dupa care putem judeca despre ceea uscat si den apa, si den 'Akre si de ce aveati pe atunci cei-laltiBales); pretutindene ;i iar am mai dat sfintei 2°. nevesta banului Udrea se chiama manastiri satul Belchigovul parte me Musa si era Inca tinera, dar nu avea toata de peste tot, si Tar am mai dat copii; sfintei manastiri satulBoldorogestii toti 30 afara de fratele sea postelnicul cu tot hotarul,i Carmic6 'far cu tot Badea, banul Udrea mai avea o sora hotarul, pentru a am dat aceste sate Grajdana, traducere slavica a numelui ci scria mai sus sfintei manastiri sal 17Urbana", despre care noi scim, dupa fie de hrana si de ajutor cu rumanif ; alte documente din condica cea manu- Tar alte sate, anume Marculestii toti scrisa a manastirii Nucetul, ca dinsa cu tot hotarul, si Lup§anul cu tot ho- s'a maritat apoi dupa Le ca-aga saü tarul,i Culcatil parte me toata, si Ma- Leca-spatar, un alt vestit general xinul parte me toata,i Negresca parte de al lui Mihaiu-Ifitezul (v. Lem). me toata,i Balenif parte me toata, La 1600, plecand peste Carpati, Mi- giRacovita toata cu tot hotarul,gi haiu Vitezul a lasat Muntenia pe mana

2043 BALENU 3044

banului Udrea Bcildnu, pe cand Oltenia nästire vis pis (sus-scrisa) de 1-au in- remase In grija Buzescilor (v. Buzescu). vatat cumu'l va ingrupa in manastire, Din acdsta epoch s'a conservat intere- s'au dat acOste sate vis pis (sus-scrise) santa epistola, scrisa in Kaschau la 1 sa fie manastireii lui pomana in ve- Maiu 1601, in care Voda comunica lui cie, deci l'au luat calugarii de l'au dus Udreaicelor-lalti boieri planul sea cu mare cinste la svanta manästire si de a uni Moldova, TOra-Romandscaoi l'au slujiti l'au Ingrupat in manästire Ardélul sub protectiunea Sultanului, cum a zis la moartd lui, s'am vazutsi caci impdratul austriac cu tog ai lui noi cartd lui Simion voda cum au fost sint nesce insipientes et stulti homi- lasat Udr6 ban acdste ce's mai sus nes" (Hurmuzachi, Docum., vol.IV, zise sate cu a lui limba la moartd lui part. I p. 249). Pe cand le scriea Irish cu blastern sfentei manastiri, insa cu acestea Mihaiu Vitdzul, Simeon Movila mare blastem, as'au fost dat si Simeon cu armata polona a reusit a surprinde voda acOste sate manastirei, asijdere pe banul Udreai s'a grabita'i thia am dati noi sfentei manästirei vi§ capul : per causa di questi trattamenti pis ca sal fie acdste sate in vecie o- di Michael in Nalachia sono stati de- cinui ohab cum au fost lasat Udrd capitati alcuni Boiari suoi seguaci, tra ban la moarte lui, asa sal fiedat si iquali gliprimi furono Ban Udr a de noi, amintrd sa nu fiepreste zisa et Kluchar Negre",scrie Sigismund noastra. Pis u stol grad Tragoviste az Batori inteo epistola din 15 iunie 1601 Gheorghe ms. Iulie 9 dni vldt 7109". (Hurmuz., IV, I p. 255). Despre acésta (L. S. L. S. L. S.) catastrofá vorbesce, intre altele, urrna- De aci resulta ca este cu totul gre- torul act din 9 iulie 1601 (Arch. Stat. sita asertiunea lui Miron Costin (Letop. din Buc., M-rea Nucetul pach. 10 doe. I p. 226): U dr ea dupa aceea curand 6): Piset jupan Radul cluciar i ju- a venit si el sisalinchinat la Simeon- pan StoIca postelnic i jupan Radul po- voda". Din contra, tocmai din causa stelnic silu nas knig svdtdi bojestveniu nestramutatei sale credinte catra Mi- monastir zovomag Panaghiia idej est haiu Vitdzul, banul Udrea Rilénu hram uspenie précistii bogorodite (scrie fost decapitat de catra Simeon Movila, jupan Radul cluceri jupan Stoica po- lasandu-i-se abia mimai dreptuli tim- stelnici jupan Radul postelnic acdsta pul de a face un testament, despre care carte a nóstra sfintel dumnelpescii ma- vorbesce cu multa energia un crisov nastiri numite Panaghia, unde este dela Alexandru-voda Iliasdin1617 templul Adormiril Pré-curatei Nascd- (Cond. Mss. a Nucetuluif.120 b) :

Ore), ca WI fie acdste sate ale Udrei /7acéste mosii si sate si Tigani au fost banul, anume Lupsanul tot si Luinga ale Udrii banul Inca de de-mult de toatai Culcatii tot sidein Marcesti cumparatoare din zilelerapaosatului cat va fi partd lui toatai Marculestii Mihail voevod, iar Udrd banul el atuncd tot si Falfoestii tot si Racovita toata toate acdste mosii i igani ce sant cu rumaniii cu tot venitul ce va fi mai sus zisi fostu-le-au dat si miluit inteacdste sate ; pantru ca acéste sate la sfanta manastire Inca mai de 'nainte iale santu ale Udrei ban, iar inteacéia vrdine find el viui cu suflet, pentru lui seau priins pereciune de Simion ea el feciori de trup n'au avut ;Tar voda, deci atunce cand au vrut sa piiara, Udré banul au perit de sabie in zilele el au chemat calugarii dein sfanta ma- lui Sime.on voevod, Tar Udr6 banul el

3045 BALtNU 3046 asa au strigat atuncé cu mare Alexandru, in fruntear osilor era glas si au zis toate rnoiiIei sa- Ivasco Vornicul Bale'nul" (Cron. muntele ce scrie mni sus sä fie sfintel ma, ten. in Magaz. ist. IV p. 317). nastiri, ca au fost toate alése de preste Despre illul set Gherghe Balenit, a tot ndmul luT,i trupul lui s'au ingro- carula biogran ar fi fOrte interesanta, pat la sfanta manastire..." ne vom multumi a reproduce urma- Ambele ramure ale Bdlenilor find tOrele cate-va texturi din cronice considerate totd'a-una de caträ mem- La 1659, cand Constantin Basaraba bril lor ca un singur nem, descendinte Carnul navalise in Moldova contra lui din boierul Mihail cel din 1468, a ur- G-hica-voda Batranul, el avea cu sine mat de aci ca, mórtea banului Udrea sipe Gherghe Beildnu, care a si caclut a transmis fundatiunea sa, inanastirea atund in robia tataresca. Panaghia, d'a-dreptul sub patronagiul Miron Costin, Letop. I p. 347 :Con- Bdleni,ctitori deja al vechil stantin Voda aü luat drumul cel mare manastirl Nucetul, Si apol la 1692 a- spre Scantee, calarimea care incotro mindoue manastirile ati fost intrunite aü putut, unil pre Bahluiu, altii pren prin urmatorul act forte interesant Carliga tura ;i slattopit multi Unguri, pentru genealogia Bdlenilor (Cond. Mss. si den calarime, si multi ati dat si de a Nucet. p. 68): Adeca, eu Gligoile pre iaz in helestet, multi sl-au pus postelnic sin Ivasco biv vel logofat capetelei pren codri ;éra carale lui nepotul rapaosatulul Gherghe banul Bci- Constantin Voda toate allimas la lénul inpreunä cu unchiu-mieu Ivasco rnanastirea Galata den dial.i asa molt vornicul sin Patru céus Balénul, pren- Tatarii n'ati gonit, ferindu-se de patr'acésta a noastra marturisimi ada- duri. Atunci ail cazut la robie Banul varam sfintii sale pärintelui igumenulul de CralovaBrilentri.2 Kir Ignatie silatot soborul sfintei Cronica muntenOsca (Magaz. ist. IV, manastirl ce sa chiama Nucetul, la care 353): si avura rasbolu mare din josul Taste hramul marelui mucenic Gheor- tirgului lasilor, si cat chi:161afun, bi- ghie, unclei noi ctitorl ne numim de ruiti Unguril si Muntenil de 'Mari, si la rapaosatil mosii-stramosii nostri, cum intrara in eT ca lupil in oide'lrespan- ca mai avand nol o manastire ce sa diragilnoroira in Bahluiu; taiara pe- chlama Panaghila hramul Uspenie Bo- destriinea WO, ca 2000,si calarimea gorodita, care Taste facutaiinaltata asijderea, si'i robira din destul ; bra din temelie de strarnosul nostru cati scapara prin codri, IT omora Mol- Udré banul si au fost tot suptu a dovOnii, de abia all scapat Costandin noastra, chivernisire pana acum..." Voda cu putinei Omeni, Tar pre Gheor- Din ramura cea-laltä a Beilenitor, jOca ghie Vornicul Bdlinul ii cuprinsera a- un rol istoric in cursul secolului XVII colo via,silldusera rob la Crim..." succesivele patru generatiuni : Nic. Costin, Letop. 11 p. 19, sub anul Ivasco mare-vornic ; 1678 despre doinnia lui Duca-voda in Gherghe ban; Muntenia : Duca-yea, träsesä din boeri alt Ivasco mare-logofét; pe unii catra sine del facusa ai sei, Grigorie de aseinenea. anume pre Bal6nul celbatran,pre Despre cel de'ntalusescie ca la Staico Paharnicul, aveai catl-va din 1633, in Walla dela Dudesci intre Ma- Greci..." teiu Basaraba si intro rivalul set Radu- Cronica muntenesca (Magaz. ist. V

3047 BALERCUTA 3048 p. 5) :Antonie-voda domnia forte bine gasesca sot asem'ene cu ea, de bun nem, sicu pace despre t6te partile si avea frumos, intelept, i negasind aice in libov catra tog boiaril, Mar vrajmasul tarn, find acest cocon de boiar den diavolul nu putt' rabda, est' afia lacas tarpribiag in Ardel 'far pentru frica in inimile unor boiari, anume Gherghe lui arban-Voda,ifiind in casa luI Vornicul Balénul i cu ginere se Hrizea A pafi Mihai Craiu Postelnic, auzindu-i-se Vistiarul..." polittile ifrumusete i intelepclune, Ibid. p. 27 :Facut'auerban-voda au pus in gand551faca ginere,i tri- casatorieunei cocOne alui anume mitand pre Costandin Capitan Filipescul DOrnna Alexandra dupa,feciorul lui (find vat- cu muma luI GligorieBYl- Ivasco Bdlenul ce au fost mare logcat, nut) acolo unde era langa Craiu, l'au anume Gligorasco postelnicul. 0 mare porniti l'au adus in tara si 1-au dat minune au facut acel §erban-voda cu pre fie sa nevasta..." ginere-set Gligorasco !Ca tatallot, I- Sub Nicolae Mavrocordat, acest Gil- vasco,i mosu set Gherghe din B a - gorie Beilénu era unul din capil partile n, fost'au mari vrajmasi asupra tutu! austriac (Magaz. ist. IV, 54 etc.). luierban-vocla si a tOtä casa Orin- Nu mai urmarim istoriaBeilenilor tilor lui, 'far Dumnezeu ne le-au dat a sub Fanarioti si in secolul nostru. izbandi dupa pohta lor, ci indata au Mai avem insa ce-va de adaos. scurtat vieta mosu-seil Gherghe Bale- Am spus la inceput ca Beilend erat nul, §i daruind Dumnezeu pre §erban- din casta cea Basarabesca, desi familia vocla cu domnia Terei Rornanesci, Mar lor n'a domnit nici o data, dupa cum tatal lui, Ivasco biv vel-logofat, sciin- n'ail domnitnici Cretulescii inici du-se vinovat de catra erban-vocla, Buzescif. Intro dinsil insai intre o n'au putut sta de fata, ci Inca, din Ta- ramura domnitOre a Basarabior se rigrad au fugit la Moldova, inpreunä vede afi fost o veche inrudire, cad cu Staico paharnicul din Bucsani,gi cronicarul polon contimpuran Heiden- acolo s'au pristaviti Ivasco logofatul. stein (Rer. Polonicar. libri p. 362), vor- Jupanesa lui, coconii, inca au fugit la bind anume despre banul UdreaBec- Moldova de aid din tera. Dupa petre- lenu, dice ca era ruda cu Petru von. cania lui Ivasco logofatul, iar jupanesa Cercel, iar prin urmare si cu Mihaiu lui,coconii, 1 cu Staicopaharnicul Vitezul :complures propinquitate ei s'au radicat de au pribegit la Ardel..." (Petro Circello) conjuncti venerant, in- Constantin Filipescu, Cron. (Magaz. terque eos TJdra exercitus Michaelis ist. II p. 34) : arban-Voda (Cantacu- praefectus". Pasagiul intreg este cam zin) aü facut nunta mare sicinstita, obscur. maritandpre fie-sa Smaragda dupa. v. Boier. Gligorie Postelnic Balenul, aducand sol BaYerca.. v. Barileci. den ArdOl pre Betlen Elec despre parte Craiului,§i den Moldova dela Canto- Bálercirtã (pL beilercup), s.f.; petit mir Voda Velicico Hatmanul, fratele baril, tonnelet. Burias.Butoias. lui Miron Logotat, cu caril mare ve- GhicitOrea bucovinOna despre Oul" selie att avut; pentru ca acestafilca (Sbiera, Povesti p. 321) : Am o baler- a luifr..ban-Voda,findi frumoasa cup cu doue feluri de bëuturi in ea intelepta,foarte o iubia tata-sau,si si nu se amesteca". s'au nevoit prin mune vremi ea sal v. &trade.

3049 BALHAC 3050

Bálèsci, s.m. pl.;t. de Geogr. : Bálêt. v. Bele.t. nom propre de certains villages roumains. .Bdlesci, ca nume de sat, se Of Balfal. v. Bulfeiti. sesce in Moldova §i'n Téra-RomanéscA. Este pluralul topic dela numele propria Balgar (plur. Bdlgari), s. m.; t. de personal B al escu, formatiune patro- Geogr.: Bulgare. La mitropolitul Do- nimica din B a 1 e. softelu, Synaxar 1683, dec. 24 f. 236 Beilescii dinOltenia se mentioneza b: el dzasa :vedzil Wile a unila si deja in crisovul din 1429 dat mana- a altala part?§i elü time :vadza, stiril Tisména de imperatul Sigismund Doamne, laca Grecil tae pre Bdlgari..." (Venelin, Vlacho-Bolgarskiia gramaty De0 pe aceia§1 fOia citim :Nichifort p. 56), §i in crisovul lui Vlad-voda. din asupra Bulgaril or a mlarsa...", to- 1493 (Miletié et Agura, Aano-ponvionn-k tuivariantuleel cu-a-nu este o e- p. 133). Inteun act oltenesc din 1650 rOre de tipar, de vreme ce elrepre- (Doc. Rom. I No. 188 in Arch. Stat. sinta, forma cea indigena bulgaresca a din Buc.) boierul Opre postelnic ot cuvintului :Elknrap. De altmintrelea, Bdlesci" are urmatOrea pecete: Romanii pina 'n timpil moderni nu o- bicinuiati a numi pe Bulgari niciBat- gari, nici Bulgari, ci le qiceat tot- d'a-una ch I al (=-- Sclavi). v. Bragov. Bulgar. &Mag.

Balg-5 rad 1 . v. Belgrad. Act vrancen din 1676 (Doc. Rom. I No. 79 in Arch. Stat. din Buc.): au Bälgrad cumparat Apostol sinü Mania ot Vran- cia dela Neculaiu Mertic de Baluti o BAlhae saü bulhac (plur.bcUha vie..." ;i mai jos: Neculaiu Darjan cure,buMacuri), s. n.,i bálhOcA (plur. ot Bdlegtii Toader Pépine ot tam..." bdlhóce), s. f ; marais, flaque, bourbier. Despre Bdlescii din Vasluiu, d. Chi- Mocirla. Srnarc. Rovina. Smol- rita (Diet. geogr.1g)Ijice : Se spune nita. Namol... ca pamintul raqäsesc din batrani se 10. Sub forma neutra, cea mai obi& impartia in doeraciagil:una a unui nuitä : ragas Dimai alta a unuia Picioroga, ; Ion Ionescu, Calendar 1845 P. 153 : partea.de pamint a lui Dima se numia A pele cele mai buns de topit sint Domnesci, lar a IM PiciorOga&Vasa". tocmai acele in care obicinuesei Mol- v. Balescu. dovenil a topi ;a§a sint t6te bal t ile, tete bahnele, bulhacurile iapele Bdléscu (plur. Balesci), s. m., n. pr. statatOre..." de famille. Formatiune patronimica din I. Crenga, Scrieri I p. 75: Pornesce numele masculin personal B al e. eli se duce tot inainte pe ni§te po- La 1593, un Roman in Rimnic : Bd- nOre, pina, ce da peste un bulhac.§i lescul(Doc. Rom. I No. 63 in Arch. nuinai ce eta ca vede in bulhac o scrota Stat. din Buc.). cu doi-spre-clece purcel, cariedeail to- v. Bale. Balesci. logiti in glo d ..."

3051 BALHAC 3052

Doina cu blästem din Moldova: locuri cu carul saü numai cu vitele slobode, se innomolesc sail se scufundil, Si 'nca, te-olu mal blastema, Foc din gurA mi-a pica, incat abia cu mare greutate es gait. SA al casa raculul Cand b alhuiul nu e adinc, ci numai de in fundul bulhacului 1-2 decimetri, atunci se chiama16 f Si hrana gandaculul saa t ur buca la"(D. Basilescu, Pra- in virful copaculul... hova, c. Drajna-de-sus). (Sovastos, Cant, mold. 73, 175). V. -ac. eta Cuvintul dara,sub diferitelesale Doina din Covurluin : forme, circuléza in Romania intrégn, ap, ea despartind sufixurile tulpina Cuculet cu peneVerdi b alh trebui sa fie la noi veche. Ce nu vil sA ne mal vecil ? Cihac (Dict. II,8)cunOsce numai Vera vii, vera te duel, forma neutra beilhac sau bulhac, pe Mnmir drna ce mAnancl I MAnanc putregalu de fag care, Para nici o reserva, el o identifica SibOil apa din bulhac cu b Alta c din b al t a., ca §i cand tre- Si cant codrulul cu dragL.. cerea lul t in h ar fi ce-va fOrte obici- (P. Bourdnu, c. Tirgu-Bujor). nuit in fonetica rornana, pe cand o a- semenea trecere este o absoluta im- Crisov dela Stefan-voda Toin§a din posibilitate. 1623 (Cond. Mss. Asaki, t. I f. 25, in In aparenta bdlhac, beilhdcd, bälhuiu, Arch. Stat. din Buc.), numile mai mular puts sa alba a face cu b al t a in- tor balti : Ratundul i Carligatul i Car- tr'un mod indirect, anume prin feno- ligatelul i Vlaicul i Bdlhacul..." menul contaminatiunii intre sinonimil B. Iorgulescu, Diet. geogr.al jud. balta.i bahna., ceea ce e cu totul Buzet p. 40: Beilhacu (Lacul Calu- independinte de legile fonetice ale gra- garilor), lac in catunul Cotu-Cioril, for- iului. Acésta ipotesa s'ar putS sprijini mat din mai multe basine legate intre pe urmatorul fapt positiv : ele prin virOge..." In districtul Mehedinti se afla o plasa 2°. Sub forma feminina : numita Blahn i t a. dupa numele pariu- A. Vlahuta, Nuvele p. 109 :copilul lui B1 ahnit a. In secolul XV, intr'un inaintei suri6ra dupa el,'amindoi crisov din1429 (Venelin, KnaKo-non- i§1 taresc piciOrele in niste clobote marl rap oda rpamATKI p. 56), aceimi plasa si grele, pline vecinic pe din afara §i senumia Blatnita: RAL1THHuo, finaT- pe din launtru de norolul beilhdcelor de HH(11:0 ClrACTBO. Este invederat ca aci prin mahalale..." slavicul EMT = balt a. a trecut cu tim- Balhaci bcilhódi sint formatiuni de- pul in smx.- nu prin t=h, ci prin con- minutivale prin sufixul - a c. Aläturea fusiune cu b ahn a. Sa fie Ore tot a§a cu ele ma exista o formatiune b a 1 - pentru bdlhac, beilhocd, b a 1 huiu ? Noi h uiu, cu sufixul - u u,care are o func- credein ca nu. tiune mai mult augmentativa. In adevér, intre Blahnita=--Blatnita" Balhuiu, sinonim cu mocirlä §i pe de o parte si intre bdlhac=balta. cu n m ol, numesce poporul pamin- b a hn a. pe de alta, analogia e fOrte tul inmuiat peste me'sura cu apa ce departatä, daca, vom admite ca exista vine de pe scursura unel vi marl sat o analogia. Blatnita", din paleo-slavi- mici ; cand Omenil trec prin astfel de culEMT*,era la noi un termen admini-

3053 BA LINESCI 3054 strativ carturaresc, in care poporul nu voda daca ati statut Domn, aft socotit mai recunoscea pe romanisatul b alt intaiusaiel intliresca lucrurile cu me- eiastfel ii data o inrudire cu popo- gieeiliWO mate nurne bun. Pe in- ranul b ahn a, la deminutiv bahnit a. vAtatura tatani-set luitefan-voda tri- Confusiunea era inlesnitä aci prin permis'at la ImparOtia Turcilor pre Tau- fecta asonanta intro blatnita" si intre tul Logofatul cel mare cu slujitori, pe- bahnita". 0 asemenea asonanta lip- destrime darabani, de at dus birul zece sesce cu desavirsire intre beilhac si in- pungi de bani,i s'atiinchinat cutótA tre b a hn a, chiar dna intre ambele tera laSultan Suleiman, ImOratul vom pune la mijloc sinonitnul b alt a c. Turcesc; Tara ImprAtia, de mare bu- In scurt, h din b ahna nu ne explica curie, cu dragoste i-at primit,siaft de loc pe h din balhac. drtruit top' banii Thutului Logofatului In acest mod, originea cuvintului celui mare, si 1-at adus in tera, si s'at remane d'o cam data necunoscuta. Pen- apucat cu ace bani de at zidito istru acef ce o vor cerceta in viitor, noi cusita biserica in sat in Balinefti, pe ne vom margini a indica doue poteci Siret in tinutul Sucevii, care traeste 10. Grupul consonantic -lh- in &Mac, si Ora astazi..." bdlhdcd, ba I huiu, adeca in tulpina Biserica logo fOtului Thutu, asa cum bAlh A,p6te sa represinte pe un pri- se afla ea astadi, o descrie ci. Filipescu- mitiv v, ca in silh a din latinul s yl v a. Dubat (Diet. geogr. al jud. Dorohoiu, 2°. In limba proventala adjectivul p. 14) in urmatorul mod: Acesta bi- bale, pentru care nu s'a gasit inca sericn, construita pe delul de pe laturea vre-oetimologiaseriOsa,insemneza drepta a Siretului, este inafara de umed", buna-Ora in textul medieval forma lungareta cu fundurile poligo- citat de Raynouard (Lex.II,173) : nale; temelia de petra nalta de un me- una terra trop b al ca = une terre tres tru dela suprafata terenului, cu doe humide". randurf de petre cioplite la partea su- v. Bahlufa.713ahnet. periOra ;paretii de caramida mare si tare ; cimentul cu muruiala calcarica BálhOca formeza un bloc intotal ;colturile v. Beilhac. tOte de jos pina sus de petra mare Balhillu J cioplita, precumi brahl de sub stre- sina de jur imprejur ;ferestrelei u- Baba v. Baldrid. sele incadrate cu petra mare scuiptata in ciubuce; tencuiala in genere a dis- Balin. v. Bale. Beainesci. parut, zidul pretutindene gol, continend in trupul set, din locinloc,olane Balindet v. Bolindet. smaltuite simetric asNate, pe a carora funduriinbas-relief se vede marca Bälinèsci, s. m. pl.;t. de Geogr.: Moldovei, adeca :zimbrul, steua, doi nom d'un village historique en Mol- delfini Si o femeia. In launtrul biseri- davie. Sat pe malul Siretului, astacli in eel se vede ca paretii all fost in totul districtul Dorohoiu, alta, data in al Su- zugraviti cu chipurile Sfintilori ta- cevei, in epoca lui Stefan cel Mare apar- blouri sacre ;pe partea din drepta a tinuse celebrului logofét Ion Thutu. paretelui dispartitor corul de amvona Urechia, Letop. I p. 146 :Bogdan sint zugravite a-fresco portreteleLo-

3055 BALINESCI 3056 gofetului Joan Teutu, a sotiei sale Mar- Melehisedec se incerease a despica pe gareta si ale flilor :Petrascu, Joan si logofetul Teutu in doe personage dife- Anastasia, in superbul costum Vene- rite, sub cuvint a intr'un crisov din tian brodat cu aur, cum se vede la 1499 se Vice:HdHS TrIsST8A011H portretele s'a altor Logofeti-Mari, ceea AOPOZhET",ceea ceVice invetatul prece ar lasa a se crede ca asa era uni- latne arata ca acest Taut ul o v era forma demnitätil ce ocupail ;cingetorea fliul Tautului precedent", pe cand cu paftale in petre scumpe, deasupra T-KSTSAoni" nu este de loc un patro- nuantia mareta, cu manecele despicate nimic Tautulov", ci puri simplu da- sr gulerul de samur, iar pe cap tocul tivul slavic, insemnand lui Teutu". cu brodaria de aur inarcade. Pardo- Tot atat de neintemeiata este si ex- sea in peristil are Vece morminte, pe plicatiunea epitafuluT de mai sus,in de-asupra cu lespecli pe carl abia la care dupa cifrao s'a sters pe lespede unele se pot discifra cu greil in- cifra T. Restabilindu-se acesta cifra, noi scriptiunile slavone; lar la 3 avem aol, adeca anul 7019=1511, Tar imposibil, fiind stricate..." nici decum 7009=1501. Acele inscriptiuni all fost reproduse de episcopul Melchisedec (Notite isto- In scurt, marele logofet, loan Teutu, rice 1885 p. 293) dupa copiile facute care pina la mOrte se glorifick de a fl de pictorul bucovinén Bucevschi. Cea fost al lui Stefan voevoda", a murit mai importanta, negresit, este inscrip- in 1511. In adever, cu un an inainte, tiunea de pe mormintul lul insusi loin februarit 1510, noi Ii vedem in ca- gofetul Teutu,i tocmai ea a dat loc pul boierilor lui Bogdan-voda incheiand la o grava eróre cronologica. Iata-o cu in Jai un tractat de pace cu Polonia, traducerea episcopului Melchisedec: unde este numit: Ioan Maul logofat" (Hurmuzachi, Docurn., Suplem. II vol. nrk ECT rptV6'h EMU IHIAH MISTSM I p. 2, 6). KMHKA AOPO4SETA PAHA CTE*Mid HOEBOAKI. WISE Hrip-krramic4 KAT 3-EI MC-V(1504 Din inscriptiunile bisericei din Bali- (Acesta este mormintul panului Ioan nese!. se constata ca ea fusese zidita Tautul mare logofet al Domnului Ste- inainte de 1500, astfel cö, pasagiul din fan voevoda, carele a reposat in anul cronica lul Urechia nu se raptirta la 7009 luna...)" insasi intemeiarea, ci numai la infru- Episcopul Melchisedec urmeza : musetarea templulul. Aci dam de o greutate: acest mare Tot in districtul Dorohoiu se afla un logoföt Ioan Tautul more inca traind sat numit B al i n ti,care n'are altä Marele Stefan. Prin urmare, nu este importanta decat numai aceba a cu- acel Tautul carele,la inceputul Dom- vintul deriva din acelasi nume perso- nieT lul Bogdan, in anul 1504, a inchi- nal B Ali n, dar printeun alt suflx. Mai nat tera la Turd. Letopisetul nu ne are inca o insemnatate comica.Prin- spune numele acestui din urma Taut tr'o inexplicabila zapacéla, pOte printeo logofetul. Trebue dar spresupunem, gluma a unui zetar dela tipografla, e- ea Joan Tautul marele logoföt al Ma- minentul agronom Ion Ionescu, in A- relui Stefan va fl fost tata Tautului gricultura romana din judetul Dorohoiu" marelui logofet al Id Bogdan". (Buc. 1866 p. 399), a lasat sa se in- Deja mal de 'nainte, la 1874 (Chro- tercaleze urmatOrea notita :Aid in nica Romanului, I p.153) episcopul Balinti s'a gasit astäcli dim inétrt 44,1g9. III. 30

3057 BALMATRUCA 3058 un orn batran care s'a spindurat infi- S'a balnzagit=s'amulat" (R gond un par instrOsina caseisi le- Simu, Trans., c. Orlat). gandu-se cu braul de gat..." Noi am vèqut deja originea cea tu- Un altsat romänesc Bann tise ranica a cuvintului la Romani. Este in- afla tocmai in Banat in regiunea Lu- teresanta intrebarea: rusul MLIMOUIHKIN gosului (Hornyanszky, Geogr. Lexikon saü gasanMOL1111k111 Otourdi, embrouillO, 1858 p. 22), ceea ce probOza ca su- dOsoriente", care este isolat, fara nici fixul nu e rutenesc, dupa, cum s'ar o familth, vine Ore d'a-dreptul dela Tu- put4 crede la prima vedere,citre- rani ?sail nu cum-va prin mijlocirea bui O. fie o contractiune din u t: B Ro manilor ? nut: v. Balme§.Balmdtrucci. v. Boier. Te'utu. Balmajire) Bálinti. V. Balinesei. .v.Balmajesc. Balmajit j Balisor,-OrA, adj.; blondinet. Unul dintre numerósele derivate dinb 1, 1361mAjithr, -Ore, adj.; qui em- format prin duplul sufix deminutival brouille" (DamO). v. Balmajese. intocmai ca albisor" din 21alb" etc. BalmajitUrá s. balmg§itürá (pl. In districtul Buzeil un vechlu sat balmajituri, balmagituri,),s. f.;pOle- pOrta numele Bali§dra. mOle, embrouillamini" (DamO). Lexicon Zapis muntenesc din 1669 (Cond. Budan: Balmeijiturci=colluvies, mix- Mss. a episc. Buz. t. I p. 481, cfr. p. tura". 455, in Arch. Stat. din Buc.) : 6 me- v. Balmajese. giiaipenume :din Gornoesti Vasilie Carlig, din Baligoard Radul VOcului, Balma§... -v. Balmaj... din Raspopitefan Rosul, din Lipia Nègul..." Bálmátracá s. balmataca, s. f.; v. Bal.--i§or. t. culin.: sorte de talmouse. Cuvintul se aude mai ales in Hateg si 'n Banat. Balmkjesc s. baIma§esc (balmajit, Balmatrucd se face in tinutul Pe- balma§it ;bcimci)ire,balma§ire),vb. ; trosenilor din cas cu api faina pu- embrouiller, mettre sens dessus des- tina ;altii iiici unturu s" (P. 01- sous, désorienter, tourner la tOte. D. tenu, Trans., Hateg). DamO se 'nséla, qicOnd ea acOstä vorba Balmatuca =ca§, unt si patina Mina, e un moldovenismi dandu'l nesce sen- fiert in caldare" (pr. A. Bociat, Banat, suri figurate neintrebuintate. Lugos). LexiCon Budan :Bdlindjese sail bal. Balmatuea, un fel de mancare din ma§esc =permisceo, turbulento". branclau (D. Angeloni, Banat,c. Pau- Laurian-Massim :balme§ire, balmu- cinesci). fire si balmo§ire ----- a face ca un b al Intre mancarile rustice de aice : mos, a amesteca, a incurca urit,a chisalita de tärita, mazere framintata ameti". sicu zama, placinte, balmatuca, pupi, Din sensul de ametesc" se desf6,- scovercli..." (N. Trimbitoniu, Banat, c. sOra apoi acela de perd puterea": Gradiste).

3059 BALOS 3060

Sinonim cu balmo§, bdtmdtrucd Crisovdela Constantin Brancoven sat boameaucd cuprinde in sine aceiasi din 1694 (Cond. Mss. Brancovenesca in tulpina b al m , dar cu sufixul demi- Arch. Stat. din Buc. p.49): Radul nutival atonic -ot: balm o ta, ca Golescul vel aga ca sa alba a tinerO in pipota", Albotä" etc.,de uncle si a stapani ale dumisale parti de mo- prin a doua deminutiune :beameitucci =- §ie ce are de mo§tenire §i de cumpa- balm-ot-uc a. In forma hategana beil- ratoare la satul Stoene§tiii Balo matrucd, r este inorganic, ca in sa- Iasca i den Dalmanesti §i den Preo- latra.= salata" etc. t6sca §i den Hrizoae ot sud Prabova...", Romanul oriental b alm ot A,con- unde BaloOsca insemneza a lui Bd- servatinderivatulbeameitucd,este loin',ca §i Preot6sca = a Preotului". fOrte interesant, cad din Pannonia Este foneticesceinteresant inacest negre§it prin migratiunea medievalä a crisov, ca de patru saü cinci ori,de Romanilor de acolo spre Epir el a nate se repeta cuvintul, pretutindenea strábatut §i la Albanesi :in dialectul el este cu a clar :Baloias ca, ceea gheghic b u m e t gräsime, unt", cu- ce indica rostirea Baloiu in loc de Bd- vint pentru care Gustav Meyer (Alban. loiu. Wtb. 53) nu gasesce o etimologia. In Oltenia dantul poporan B al u t a v. Balmq.ot.uc.Unturuf. se chiama une-ori hora lui Bdlolu", probabil dupa numele unui lautar. Balmátacd. v. Beamdtrued. v. Bea. Beactiu.

BalOiu,-Oia, adj.etsubst. ;très Ba.16s, --Osä, adj. ;baveux, glaireux, blond, blond clair. Din b a I prin sufixul visqueux. Laurian-Massim :Bdlos = augmentativ 01 u.Se intrebuint6za 10. plin de b al e ;2°. cul curg b al e mai ales despre animale domestice : boi, cani etc., in Banat §i'n Hateg cu multe ;3°.de natura balelor, de ex. :uniipesci scot prin scame sat sufixul nemuiat-oniu :bdloniu. pele o materia balo'sei". Dictionarul Mss. lugosen circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 405): Be7ony. Bos Dictionarul Mss. lugosen circa 1670 albus". (Col. 1. Tr. 1883 p. 426) : Beloo = Bi- Zapis muntenesc din 1685 (Cond. liosus, Phlegmaticus". Mss. a episc. Buz. t. I p. 241, in Arch. Vinul pOte fi la gust :acru, dulce, Stat. din Buc.): oameni mo§neni ot pelin, petros §i. kilos" (N. Mereuta, Tu- Carlomane§ti pre nume : Stan i Négul tova, c. ManVati). Scaunul ot Carlomanesti, Ion Beilotul Cu privire la gust, vinul p6tefi i Négul i Dragomir..." acru, acriü si dulce sat du1c6g; acelui Bdloiusat in judetul Arge§ (G. La- gret la bëut i se Vice bcYlos,i acela hovari, Dict. geogr. 32). care are putin miros i se Vice ca are Tincu-Velea, IstoriOra (Sibilu 1865) iz" (V. Popa, Covurluiu,c.SloboVia- p. 143 : despre vechimea Romanilor Conachi). in Varset, afara de spunerile Omenilor ),P oleiu nu se Vice pe la noi, dar celor 'Inca vii, Romani, Serbi, pot servi se Vice: ghiata li§tava §i. poli- numile vechilor familii romanesci de ghit a,sat:e bdlos locul" (R. Simu, aid Barbu, erban, Vacarescu, Bogdan, Trans., c. Orlat). Bdloiu..." Intre epitetele poporale cese daft

3061 BALTAG 3062

dracului este si aceia de bcilosul"(G. Basin ul Copiil vaduvului" (Ispirescu, Dobrin, Trans., Fagaras). Legende p. 343): Dad, ajunse la fan- De aci in descantece se intrebuinteza, tana, se speria bahnita, v6c16ndfata intre altele, epitetul :voi beiloselor", vie nevatamata, Tara pe balaur mort catra duhuri rele femeiesci. intr'un bdltac de sange". In botanica poporana, un fel de ciu- v. Baltd. Baltdcd. -ac. perc6,, agaricus viscidus", se numesce burete bdlos din causa suculuf seü cleios. Se pastrOza pe ernä, se ferbe 2.13Altac. v. Baltag . sise mananca cu usturoiu. Nu schn ce sa. fie : 1.Baltfag s. balta.c (plur. bdItage, bd(- ,,BdIdsele se numesce o erba ce se tace), s. n.; hache d'arrnes, hallebarde, intrebuintéza pentru dureri de spate" hachette. Laurian-Massim :bdltac §i (C. Nicorescu, Covurluiu, C.Lupesci). bdltag, arma in forma de secure cu v. Bal d. doue ascutisuri, bipennis". Costinescu Baltag, toporel cu cOda lunga, astacli Balbsele,s.f.plur.artic.;t.de se pórta do unii ca16tori la oblancul Botan. v.Balos. selei". In popor se rostesce mai adesea cu 135.1o§, n. pr. m. 0 forma scacluta ambii a duibaltac, ballag, prin asi- din B al o s, derivat el insusi din ye- milatiunea celui netonic cu cel tonic. bè1 chiul nume personal Bala sati B al e. 77Armele ciobanescislut : sail Zapis moldovenesc din 1612 (A. I. bata, cata si baltac".(N. Coman, Buze6, R, I, 1 p. 71): Toder Buzdug din SA- c. Macsenu). lavestre si Bciloottam..." ))Bdltag este un fel de topora§ pus De aci numele topic Baloses ci in capul unui 136t de corn"(T. Pop- (A. I. R. I,1 p. 47). pescu ,Buze6,c.Chiojdu-Basca ;G. v. 9Bale. Bal§. Bottez, Iai, c. §ipotele). Bdltagul la Romani era arma favorita de care haiducul nici chiar la cul- ad1o§6sci. v. Bed,* care nu se desparte. Balada Valcan" : Bálotèscl. v. Balotd. Va1cana§ §edea Intins 1.13Altàc (plur. bdltacuri), s. n.; bour- ,51 cu grefi de somn cuprins, bier, mare, flaque. Costinescu : Ballac Cu baltacul la calcalu, =balta mica, lac mic, mocirlos". For- Cu hangerul cap6ta1u, Cu mustata resfirata mat din b al ta prin sufixul deminu- .51 cu barba destramata... tivala cneutrul bdltac e sinonim cu ((i. B T., Poos. pop. 668). femininul bait 6 c a,format prin ace- laisufixscaclut la - o c,si'n opositiune cu augmentativul ban at. Bal. La Orna, esind din codru §i a§eclan- taci b6,1 tO ca. exprima o nuanta pe- du.se in sat, haiducul scOte §i pune la jorativa, care lipsesce in deminutivul o parte securea bdltagului, lasandu'l WOO sail baltuta. BdItacul in- numai Oda; apoi la primavéra : spira tot-d'a-una desgust. J/Doina haiducului"

8063 BAT...TAG 3064

Dat'a frump fagulul, çdmaT jos : Pus'am cruce satulul Si Oda baltacului, Ca am gandul draculul Unde videam saracul, Asupra bogatului... Imi ascundeam baltagul VIdam ban! de eheltuOla (11A(14 2E9. Si halne de priminela; Iar unde zariam Grecul, Mal intaiu, securea bdltagului trebui Mult tint ardea sufletul bine ascutita. Pin' ce'l retezara capul... Balada Badea" : Legatura ml7a. facut Observam aci o curiositate. In ver- Bciltagulse. PIascut... sul precedinte d. Dame (Diet. I,116) (Tara-nous 1885 p. 521) a citit: Beiltagee sint nu numaI cu toporas, Unde vedeam saracul, dar Inca tintuite sail ferecate. Iml ascundeam baltugu1..., Do Ina voinicesca" din Bucovina : s'apo1 fasoneza Ouvintu1imaginar b al- Si's volnici inarmatl bine, Nu le pasä, cleft! de nime, tug, carula 'I da sensul de baton". Cacl ati arme otelite In mana halduculul, beiltagul este o Si btiltagetintuite... arma teribilä. (Marian, Bucov. II, 16.3). Balada Neluca": Balada Dobrisan": Ba, badita, ba, nu vreA, Ca mb tem de dragul meil.. Cu giubele naramzate, Nu te teme, fata mea, Cu baltage ferecate C. el de s'a supbra, Tot cu petre nestimate... Cu baltagul l'olu lovi, (Vulplan, Texturl p. 48). Cu pamint l'olu invali... Mare, haiducul 10 acata beiltagulla oblancul sele1: Cantec bucovinen Pëscarul": DoIna volnicesca": Ei frumos if multemil, Bistrito, al:4 de munte I Dar apol mb repeOil, Bistrito, §irolu de fruntel Fusel stanga pe dirlog Ce te facusl Dunare *VI tinul fugarlu 'n loc, Si te umfla§1 tulbure? Pusel drOpta pe bdltag De nu pot trece prin tine VI pupal pe dupa cap: Cu baltagui la clochine... El striga, (Alex., Poes. pop. 2. 255). Se vaieta... (Marian, Bucov. II, 591. Pedestru, haiducul se ragema I n beiltag, ca popa in carp,. Balada Codrenul" : Balada Vidra": In baltag se reclema, Las' O. vie ca nu'ml pasa, Colea 'n vale se lasa, Ea ca l'olu pofti la masa., Colea 'n vale la strimtdre Si de-a mal vrd alth hrana, Uncle tree mocanl cu sare... I-olu da trel baltagi pomana...

3065 BALTAGAN 3066

Balada Stanciu" : topuz, adeca buzdugan, si de atunc6 s'ailnumiti vel-Aga..." De ce sa, me daü legat? Slujitoriipalatului domnese aveat Muere's cu carpa 'n cap? On Jiean cu comanac? si eT baltage. Scid poterii ce-amsa'ifac: Ion Neculce, Letop. II p. 332 : iara Am pus mana pe baltag Dimitru Saraciul sluga luf Dimitrasco m'am virtit rotilita Voda ail nävälit degraba supt scara *'am scapat de-o poterita... despre Doamna, unde era inchisbor- (Sevastos, Cant. moldov. 299). dachi Run Vornicul cel Wrap, si aü lovit lacata cu baltagul de o aü stri- Hora Maritica din Ploiesci" : cat'oi au scos pre Vornicul Iordachi afara..." Alba es.ti, frumOsa estl, Negresit, alnostru bdltac sat Mb Cu barbatul cum traescl! tag este turcul b al t à, b al ta k hache, Trãesc bine ca cu dracul, cognée, hallebarde" (Cihac, II, 546), de CA s.'a-sóra, mi-a spart capul, MI-a spart capul cu baltacul... unde insa nu resulta ca Romaniirat (G. D. T., Poes. pop. 316). luat neapërat dela Osmanhi; este mai probabil imprurnutul din vre-un dialect turc medieval, buna-Ora dela Cumani Despre o grOznica lovitura de bdltag sat dela Pecenegi. Vorbim despre im- la o petrecere intre voinici,vorbesce prumutul cel lexic, cad insi arma, crisovul dela Alexandru-voda Radu din find una dincele mai primitive, tre- 1624 (Cond. Mss. a episc. Buzet, t. II buia sä fi lost "cunoscuta mai de 'na- 1. 460, in Arch. Stat. din Buc.): ace- inte Romanilor sub un alt nume. sta mai sus zisa vie fost'au de bastina v. 2Baltag. Beiltdgass. Bdltdcel. a lui Coavar tatal Vladului, apoi Vla- Coman. dul au fost Mut la o masa cu pté fratele Radului, deci au fost lovit pe 2.BáltAg- s. baltágan, s. m. ; vent arbé cu un baltag peste o manai i très fort, très violent,tits percant. s'au uscat mana; apol6,1-136 au venit FrumOsa formatiune metaforica :vint inainté Orin telui domnii méle Io Ra- puternic -= care bate, lovesce, dobOrä dul voevod in randul dintai, impreuna caun baltag. CU Coavar tatal Vladului, de au dat La yin tub cel mare se dice pe gloaba domnésca 2000 de aspri gata..." la noi bdltagul" (D. Pop, Trans., Fa- La curtea domnesca din Moldova, garas, c. Copacel). beiltagul era intr'o vreme semnul ca- Vintului dela resarit i se dice bll- racteristic al Agai, inlocuit apoi prin tagan" (P. Michaescu, Braila, c. Cecaru). topuz. In variantul baltagan s'a adaos su- Gheorgachi Logofét, Letop.IIIp. fixul cel intensiv -an, dand astfel cu- 292 : pall la Grigorie-voda in domnia vintului o nuanta si mai energica de- a doua, Aga purta baltagi cinstea i cal, in simplul baltag. se pazia la acésta randuéla; lar atuncé Intrebuintarea acestei vorbe in F- Grigorie-voda cu testament, care s'ati gära i'n regiunea Brailei tot o-data, cetit in Spatarie randuéla AO, ail dovedesce ca, ea trebuia Ore-cand srtfi suit Agiea dupa vel-Comis,dandul fost resnandita in intréga Téra-Roma- Doinnul cu mana luI semn poarte nesca.

3067 BALTACESC 3068

v. 1Baltag. Vint. unde s'arfi putut forma la Slavi o interjectiune analoga blat-"blot-", 3.136.1tag, n. pr. m. Porecla analoga bolot-",nici o data balt-";s'apoi cu francesul Hachette", si de aceiasy nici nu exista ladinsiT o asemenea natura CU poreclele romane MACY c interjectiune. Rusii insa at imprumu- Bar dä, etc. tat pe de 'ntregul cuvintul romanesc, In campania dela Prut din1711, fieprin intermediul vecinilornostri intr'o nenorocita luptä intre Dimitrie Ruteni, fie mai curand prin desele in- Can temir si intre Turd',dice Nicolae vasiuni in Romania in secolul trecut Costin, Letop. U p.118, a perit si si'n secolul actual, cand Muscalii nu Baltag ph rcalabul de glont". putea sa nu Yea dela noi cate o vorba Act moldovenesc din1778 (Cond. sis'o dun departe la nord, unde ea MSS. a episc. Husi, t.5p.139,in devenia apoi un provincialism rusesc, Arch. Stat. din Buc.) : si ne-am d us enigma pentruviitorulfilolog.Ast- din sus de satul Obilenii la cotul lui fel in Dictionarul Academiel din Pe- Bdltag la gura uneigarlitemici...° tersburg (ed.1847,t.Ip. 88) noi v.''Belltag. gäsim : ETITLIm, nemA. ,Bu It 5, h, in- 1361tan oannaminee nam- terjectiunea care . Riltetrel. Bdtlan. Hie FL ZITATCOCM: insemnéza ca dere 1:361tAndt IIne artman, intr'un liquid ; de Ears OWL 6TIMarl. ex.: einici Wailob- Bälta.c, interj. ;pouf! paf !vlan ! 131 nonr ; servat cand din- Laurian-Massim:Beiltdc,expresiune sul bultah! in onomatopoetin, prin care se exprirna apa4 ; caderea in ap i sonul ce resulta din sidupa, aceea verbulderivat : acea cadere, sail mersul greil prin ape, ,ByJITLIICHyneff, ,A face b u 1- lacuri, noreie sail gloduri, sinonim cu yrracm WL HUTA- t11, a cade inbald ba,c, cu diferinta cacesta din KOCM". tr'unliquid." urma este mai expresiv ca bait& Re- Pentru acest muscalesc bulta h! duplicat : a merge baltdc-baltdc = greil =beiltdc ! nu e cu putinta nici oeti- siscapëtand din lac in lac". mologia, slavica. E lesne de inteles creduplicatul De multe oil, sub Ecaterina, sub baltdc-bdltdc nu mai e interjectiune, ci Alexandru, sub Nicolae sat sub vre- un adverb, dupa cum 11i indica d. un alt tzar, Romanul vafi exclamat Dame (Dict. I, 116), traducendu'l prin bd/tdc!" la vederea unui Cazac bet difficilement, avec precaution". cadend in mocirla, pentru ca acesta Cihac (II, 8) a scapat din vedere pe interjectiune sa, se fi Intiparit in min- bciltdc, desi are pe derivatul baltä- tea Muscalului isa, plece cu dinsul caesc la Volga, si póte chiar la Siberia ! Originea luibeiltdc din baltä not' v. Balcicibdc.LBus. am explicat'o deja la cuvintul bald a- bac. Este o formatiune onomatopoe- Báltacãesc s. bälta.cêsc (Mltdalit, tin curat romanésca,desitulpina baltdcdire; baltacit, bdltdcire), vb. ;bar- b al t- deriva din slavicul b 1 a t o, po- boter, patauger. Laurian-Mu,sim : Bdl- lonesce blot o,rusesce bolot o,de tdcaire §i baltacire = a merge prin la-

3069 BALTAGA* 3070 curl sat dna ;a sari, a se arunca, a baltacit. glta, a se bate prin apa ;a merge v. Bdltddiesc. gret printr'un loc baltos sat tinos." Costinescu: A belltdcdi, a baltaci = a Báltgcéls. laáltág61 (plur.baltd- alerga prin balta innotand sat sbu- cele, bdltagele), s. n.; diminutif de b 1- rand ; a sbura cu peptul pe d'asupra t ag hache d'armes. Termen desmier- sipiarele prin apa ; se dice de paseri." dator pentru bal t ac sat b Alta g, Fie atunci cand e vorba de paseri, chiar (tea acesta este de o marime fie despre enneni, bdltdcaesc sat bdltd- obicinuita. cesc nu e tocmai sinonim cu b1 a- cesc sat balacaresc, de carl se Colincia muntenesca: deosebescei prin origine. Ambil ter- Scrisa 'I Marea tulbure meni at in vedere aprOpe aceiasi ac- Cam cu noue vacthrele, tiune, dar produsa prin diferite motive Iar in noue vadurele Si insotita de diferite sensatiuni. B a Sint cam none corabiele stegari cu stegurele, la ce s ce cine-va jucanclu-se, cu pla- Capitani cu cere sat de bunä voe, pe cand beiltd- (G. D. T., Foes. pop. 52) cciesce cu desgust, de nevoei cu ane- V0e. v.2. Bdltac. Baltdgaf. Baltdcdesc este formatd'a-dreptul din interjectiunea baltac prin suflxul Baltdcélä onomatopoetic -aesc. Bdttdcesc este o forma mai rara, care s'a putut nasce Báltacesc pe o cale independinte din substanti- . v. Bciltddiesc.^ vul b al tac, ca mocirlesc" din mo- BAltácire Baltddield. Ghia". btre ambele forme se observa o nuanta de deosebire,bciltdcaesc ex- Bältácit primend o notiune mai frequentativa. v. 1*Bdltac.Bciltdc.--aesc. Baltagan. v. 2' Bciltag. BaltácAlre Báltaga§ (pl. bciltdgage),S. n. ;di- Baltacad'ci. Baltdcalt 1 minutif de balt a g hache d'armes. Ca 1 sinonimul b Alt ace l,beiltdgag nu insemneza baltag in sens micsura- Báltacaéla(pl.baltdcden),s.f.; tor, ci in cel desmerdator. action de barboter. Costinescu :Beiltd- cdelci = lucrarea, fapta de a halt a ca i ; Doina din Bucovina : sburarea cu sgomot ce fac paserile prin balta". Sinonim cu substantivil b a l- MSlual sera pe luna Cu flintuta mea in mana: t ac Aiesi balt a cai t, intre call nu Cand flintuta mea plesnia, exista aprOpe nici o deosebire, pute'n- Un clocolue prevalla! du-se vice de o potriva bine, de exemplu : Las mai da s'un pumnut bun, baltacde7a, baltacaireai baltacä- Sa-1 sara punga din sin; itul ratelor prin stufis. Nu se aud Las mai da s'un beilteigaf, mai nici o data in asemenea cas for- SA-I sara vr'un galbenas... mole:bal LA cela,baltaciresi (Familia, 1873 p. 115)

2071 BA LTARET 2072

v. 213eiltae. Beiltdcel. Vintul care bate despre sud, se numesce beiltdref. Beate-ireful este privit Báltáräu (plur.bdtteirae?),S.n. ; ca vintul cel mai arV6tor ;e insotit mai marais. Cuvintul ne intimpina, de nu tot-d'a-una de o plOia calda ; nu e bun me 'ngel,numal la d. Dame (Diet. I, pentru recolte.Este in opositiune cu 116). Este un augmentativ din b Al- vintul despre nord, numit Mu uteri ul. t a n, cu n trecut in r intocmal ca in (P. Theodorescu, Ialomita, c. Socariclu ; deminutivul corespuncl6tor baltaret= M. Popescu, Olt, c. Craciuna-de-sus). baltanet". In antitesa cu Munt én ar trebui v. Beiltdref. Beilteiresca. -dol. sä se lica vint Baiter], nu Bedtdret, dupa cum nu seViceMuntaret". Baltaret, -eta s.et adj.;1°. ma- Forma b Alt én circulézainsa fOrte recageux, qui vient des marais ;2°. rar ca vorba corn una,i nici n'a trecut qui habite près des marais ; 3°. vent in dictionare, ci s'a pastrat mai mult qui souffle du sud et amène la pluie, in numele personal BA lten u si in nu- autan. Laurian-MassimBdltdref= mele a o multirne de sate B alteni, 1°. locuitor de pre linga baltl :bdltd- atat in Moldova catSi'n Muntenia rejoin(muierile beatdrefitor) scit mina (FrunVescu, Dict. top. 27-8). De uncle luntrile cai barbatil lor; 20. de balta, dara sufixatiunea -a r et in beiltdrep de pe balta, de lingabeta:paserile Nu s'a putut nasce din colectivul beiltdrefe". Costinescu : Bdltdref = 10. b al tari a, in care e sufixul pejorativ care este dela baltä, care vine despre -ria, pe cand beiltdref presupune un partea unde se aflä balti, ape multe ; sufix primar -ar. 2°. vintul care bate desprebaltiat Formatiunea b al t-aret este iden- care aduceoldie. tica morfologicesce cu lu n garet, care 10. Belltdrej ca adjectiv. vine prin rotacism din 1 un g - an, adeca: Porciise deosebesc in:porci de -Orai porci beiltdrefi.Porcil beiltdrep lungaret =lungan et ; sint mai marl decat cel de Ora, insa beiltdref=IA 1 tan + et. SintfOrte. plapanli. Elat urechile In lungan" sufixul este intensivul lungi si blegosate, ast-fel ca nu vöd -S n, a drubs, functiune e de a mari in laturi" (T. Popescu, Buzet, c. Chiojdu- sat de a intari o notiune (v.3.-an): Basca). de tot lung. Tot asa prototipul b a I 2°. likilteiref ca. substantiv. t an insemneza: detot dela ban, Sensul cel mai obicinuit este acela chiar dela baltä. In graiul comun acest de yintul care sufla despre regiunea balt an nu se mai aude, dar el ne Dunäril", o regiune care a purtat din mai intimpina innomenclatura cea vechime la Romani numele generic de topica, adesea Mite pretiOsapentru Balta in opositiune cu regiunea Car- desmormintarea elementelor lexice des- patilor, numita Munt e. De aceea e parute din circulatiune. Asa in Mehe- bine la Sava Barcianu: Balteiret=der ding este o localitate B al tana in plasa Donauwind". Motrul-de-jos, i BM tan einplasa Beiltdreful sufla despre sud; e cald ; Dumbrava (Frunlescu). Ce-va mai mult ; semai numesce Sivint-dela-ni - deja Cihac (II, 8) observase ca numele me) VI"(C.Corbenu,Olt,c.Alirna- de pasere b at l a n, numita altfelboa- nesci). de-balta", nu este decat o forma me-

3073 BALTECICA. 3074 tatetica din bal. tan, ceea ce confirma sufixul -at functionand obicinuit ca cele de mai sus intr'un mod definitiv. pejorativ. v. Baltd. Bltrá. Natciresca. Basmul Gheorghe cel Vitéz" (Ispi- Bdtlan. R. Vint. rescu, Legende, p.134): Imporatesa pleca singura la irnp6ratu1. Pe drum, BAlta.resca,s.f.artic.;t.de cand ajunse la locul de lupta, v6cIA Choreogr. popul.: nom d'unedanse. un bdltdii de sangei alaturi o gropa Un joc sat o hora, cunoscuta intr'o mare unde erati ingropati ómeni im- mare parte a Romaniei, dar pe care p6ratesci..." aü scapat'o din vedere atat d. T. Bu- v. Balta. Bdltac -aft. rada(Almanach musical 1877) precum qid. Vulpian (Musica populara). Balte, n. pr. m. Nu ne putem rosti, Unul din danturile teranesci de pe daca numele personal Bdlte are sat nu aicese numesce Bdltdrésea" (Teleor- are a face cu b al trtluat ca porecla: man, C. Popescu, c. Cióra; I. Stanescu, Balta. Din Bdlte, ca si din B al t A, c. Odaea; Olt, S. Alexandrescu, c. Ne- pOte sa derive de o potriva patroni- gresci; Dolj, P. Chiritescu, c. Poiana; micul B a 1 tes cu, de unde apol topi- I. Sandulescu, c. Scaesci; I. Ionnescu, cul Bältesci, numele unui sat in c. Isalnita; Rimnic-sarat, A. Mogos, c. Prahova (Frunclescu). Obilesci; Covurluiu, M. Tigaie,c. Fol- Zapis muntenese din1741(Cond. tesci). MSS. a episc. Buz.t.I p.255, in Numele Bdltdresca este un rotacism Arch. Stat.din Buc.): Eu Iane din- inloc de Baltanésca, adeca dela preuna cu data m6 anume Tudor i Banana sat Baltane in Mehedinti, Mire i On Bdlte..." origineaacestui dant poporan find probabil din Oltenia, uncle este si mai adltdni. v. Bdltdrel. respandit. v. Baltdrei. Hord. Joe. Báltescu . v. Bdlte, Báltäria, s. f.;grand marécage" BaltèsciI (Cihac), grande masse d'eau stagnante. Din balta prin sufixul colectiv pe- Baltén. v. Bdltaret. jorativ -ri l. Bdltdrid este o mare intindere de pamint acoperita cu ape Bältica. v. Battik:Z. Bdlticdrid. stättitóre, pe cand o mica intindere, prin acelasi sufix -r I tacatat lade- Bälticdrid, s. f.;petite masse d'eau minutivulbaltica", se(lice b al ti- stagnante. Cuvintul se afla la Baronzi, c a ri a. Limba romana p. 22(1. v. Balta.-- -rid. v. Bdltdrid.

BMW]. (plur. bdltae s. bdltde), s. n. ; Baltecea s. bAltecica (pl. bdltecele), mare, flaque.Laurian-Massim: Bal- bourbier,flaque.Ce-va simai mic, tdit = massa de apa mai mica ca o sat numit intr'un mod mai desmier- balta, dar mai mare ca un baltac". &tor decat balticasat baltita. Figurat bdltdii se aplicalaori-ce li- La Baronzi, Limba romanap.2261 quid,dar tot-d'a-unain sensulreti, este numai beiltecia

3075 BALTITA 3076

v. Bei lti/ci. n. ; terrain bourbeux impraticable dans la saison des pluies. Sinonim cu bali- Báltecica. v. Beatecea. nis,i de o formatiune analoga prin sufixuls. Definitiunea data de Costi- Baffin& (plur. beiltine),terrain manescu :bontif = balta mica formata récageux pres d'une rivière. Loc mlas- prin plc!" nu e corecta. Baltif so qice tinos samocirlos linga un rth. Un la un camp mocirlos"(C.Decusara, fel de b alti s, dar de o natura mai Tecuciu, c. Tigtinesci).Beiltig insem- permanenta. neza tot una cu st uh aria" (R. Co- Acte muntenesci din 1672 si 1699 man, Rimnic-sarat, c. Corbu). (Cond. MSS. a Episc. Buzet,t.II f. Ambele pluraluribdltige ibdltiguri 26 a si 50 b, in Arch. Stat. din Buc.) : ne intimpina la A. Odobescu : pamanturi 4 aratoare dreptu taleri 4, Scrierl t. III p.574 : O lupta de- anume unul in lazul Pordestilor, altul stul de crancena se incMera acolo, prin- la curmatura Altoel, altul in bdltine tre ro vi n el e ibUtiçurile dupa ma- (sluvrime) pe malul Tancabei, altul in lul Dunaril... " gorgane..." Ibid. t. I p. 377: un covor de érba Cuvintul vine din slavicul b 1 a t.o, fragedai marunta, scaldata p'alocurea insa printeo formatiune curat roma- de bdltige reslatate ce se adunase din nésca, caci slavonesce ar put6 sa fie apele de plOia..." blatina, nicI o data baltina. v. Balta. Beihnig. Asa alit, cuvintul fiind de o formatiune curat romanesca, este fOrtein- BAltitA (plur.&Utile),s.f. ;petit teresant de a '1intälni, ca un inve- lac, marais.Deminutiv desmierdator derat romanism, intr'un manuscript din b alt a prinsufixuli t a, pe linga slavo-bulgardin anul1263,totla care se aude cu acelasi senssi b al - plural ca i'nactele muntenesci de tic a prin sufixul - i ca, ba inca b a 1- mai sus :6411'TH11111 (Gorsky et Ne- tutai b tu c a prin sufixurile uc vostruev, Onacarrie CJIaBfflICKIIXI pyicon- siu t. ceil MOCIC. Cuno. MAL t. II part. 2 p. Zapis muntenesc din1751 (Cond. 23). Editorii Ii explica prin: vagaune MSS. a manastirii Hurezf.564, in in earl se scurge apa" (BitaAmmi um, Arch. Stat. din Buc.): acOsta livéde crremen awka). De acolo, ca un exem- merge in lung din ciutariia domnesca plu unic, faia nici o lamurire, vorba pan, in livadO ce au cumparat dum- a trecut la Miklosich (Lex. palaeosl. 11). nOlui vornicul Pascale dela popa Ispas, BVtina e aprOpe sinonim cu r o si in lat merge din bee/Nei pan in ma- v i n a, pe care Cihac (II,319) il tra- racinii de presto drum..." duce prin fondrière, marais, bourbier", Crisov dela Scarlat Ghica din 1752 sipe care graiul romanesc l'a format despre o localitate de linga Prut din din slavicul r o v ü, powr. Idxxoq, fovea" districtul Lapusnei (Cond. MSS. a Episc. prin acelasi sufix- in A, ceea cepre. Husi t. 4 p.83,in Arch. Stat.din sinta un paralelism morfologicper- Buc.): sa incepe mosiia de iasta parte fect. de Prut din mijlocul sesului din balta v. Baltei. Bdltig. -in. Rovinci. Simii din giumatate de toana sicu- prinde o bei/tip Hajdeui altabail& BMA (plur. baltige s.beatiguri), s. non din sus de Hajdeu ce s'at facut,

3077 BALTUTA 3078

si in gios pana, in cracil Lungului..." V. Balta. Baltac. -ac. -oc. Figurat, in doina bucovinenä Pa- serea straina" : Bfiltag .--v. Beiltdca. Am in inima un spin To Mega cu venin... BAltdgd (Marian, Bucov. II, 26). Báltbs, -Osa, adj.; marecageux. Lau- v. Boi ltutd. rian Massim : Bei/tos. On de b alt I, coperit de multe b al t i,vorbind de Báltdc. v. BdltOcd. locuri ;d. ex. tinut baltoe. BAltóca s. báltoga (plur.beiltdce, v. Baltd. -os. bdltdge),s. f.; mare, bourbier, flaque. Laurian-Massim :Bciltded, acelasi in- BAltilcA. v. Bciltuid. semnare ca i bal tac, cu diferinta insa a baltdca unesce in sine si idela Báltuélá.v. Bdltuesc. de profunditate: am scapetat inteo bdltdcci in care era sm'nec". Ed- Bältutsc (baltuit, beiltuire), vb.;se mologicesce, neutrul bältac prin ca- déverser, inonder, se repandre au de- derea sufixului - a c lao c deduse na- hors (en parlant de l'eau). Se intrebu- scere until neutru balt o c,al caruia intéza mai ales reflexiv : a se bdltui: plural feminin baltó ce a facut apoT dupa atatea ploi riul s'a bdltuit, esind sa se nasca prin analogiä singularul din maluri ; dar se pote diceIi activ : feminin bdltdcd. dupa, atatea ploi, esind din maluri, riul Poporul rostesce d'o potriva bdl- a bdltuit tot impregiurul sell. A beiltui tdc i bciltdgcia (G. Cretu, Iasi, c. Teu- insemneza literalmente : a face balt a, tesci). cu sufixul verbal denominativ-u e s c. Basmul Stan Bolovan" (Reteganu, Este un termen forte plastic, care insa Povesti ardelenesci, IV p. 23): Cand se aude rar. a fost langa, sat,da. pe nesce Tigani Lexicon Budan :Bdltuesc, me bdl- pescuind intr'o beatoca. El, in loc SL tuesc--= inundo, exundo, austreten, fiber- stremen oder schwemmen". 'SItina drumul, se baga'11 bdltdcd prinde pesel cu iganiLista, pana, Substantival: bältuirea, bältui- de catra sera. Dar cand merge a-casa tul, baltuéla apelor. cu cati-va pescuti, insa fail, de punga, v. Balta.--uesc. caci o scapase 'nbeatdcd..." Doina moldovenésca : Baltuire 1.v. Bdltuesc. Ma verde s'o gherghina, Rage-un bon intr'o gradina, Báltult Es'o fat i'1 ingane. Tad, fata, nu me 'ngana! BAltiitA (plur. baltule),s. f. ;petit Cat imi traia soVa, lac, petit etang. Se deosebesce numai Beam apa isvdrelor, prin sufix de baltuca., baltica, Pasceam érba muntilor, Da de cand ea mi-a perk. bältecica, baltita, avénd acelasi Beall apabóltógelor, sens desmierdator. Base erba prildgelor... Tichindel, Fabule 1814 p. 136: Doao (NletOrea, 1898 p. 236). broaste petrece intr'obaltuid ;insa

3079 BALTAT 3080 acéla uscandu-se vera de caldura, au On la mijloc, sat pe alto parti, no pornit mal departe sa caute apa..." de per negru saa de alta fata inchisa. v. Bdltild. S. dupa aceleasi norme se aplica balled si la cal, cu diferinta numal ca Yepele Ba (plur.bdltari),s. m. ;celui sicail báta6ti find si mai rari ca boil qui fait ou qui vend des lacets, des Si vacile bd1tate, cuvintul bawd nu se bandes. Laurian-Massim : BdUar=care Vice pentru cal in mod absolut, fara face sail vi n de b al t e". substantiv, cum se qice pentru bol ; Act muntenesc din 1648 (Cond. Mss. bdliata, luate asa absolut, se a episc. Buz. t. II f. 299, in Arch. Stat. intelegpentru boa, pentru vaca, era din Buc.): Bade san Razbicev i Dra- pentru cal saa iepa cata sa se (pea : gomir bilfar ot Furesti..." iepa baltatd,cal beillat.II. in inteles v. Bali.--ar. metaforic si mai rar :1. de culori earl nu sint bine precise, intunecat, vinet, in dol perl etc.; S. de stofe, pareti, ta- Baltare.L v. Baliez. beluri etc. colorate cu diverse culori, reai fara arta combinate intre din- 1Ba1tat, -a, adj. ;bigarré,bariole, sele ;3. de operei producte ale spi- tacheté, grivelé; homme ayant une dent rituluf,in call intra idelluate dela proéminente ;fig. inconstant, instable, rösarit si dela apus,fara nicl o lega- versatile. Laurian-Massim :Participia tura intre dinsele". pasiv din bait ar e, cuvintul bdipt a I°. Bciltat despre animale dotnestice. devenit curat adjectiv,i insemna :I, in intelesul cel mai usual,aplicat la SA lamurim mai intafu ca se aplica vite :1. mai des la boi si la vaci cu nu numal la bol si la cal, dupa cum per in genere negru, sail de alta rata, s'ar intelege din Laurian-Massim, ci de numal sa fie inchis :a) incins pe la asemenea la of si la capre. mijloc cu un braa sat balt de Or Biblia erban-voda1688, Genes. alb ; de ex.: vaca nOstra a nascut un XXX, 33, 35. vitel bdllat; boil Lisa bcUtal sint mai ...Tot ce nu va Omnequod- rani ;de ad proverb :a utnbla dupa fibdqatti si alb cumque non fue- bol barlaff, a vre bol ball* = a dori intrucapreei nit sparsum et lucruri anevoe de capotat ; nu esti tu murg intru miei subalbum in ca- mal bdljat ca altii = nu esti mai dis- furat va fi catra pris, et fuscum tins, mai bun ; ferte des ca substan- mine... inagnis,furto tiv, lasand sa se intelega cuvintele boa imparti in- ablatum wit a- sat' vaca, : hais Jolan, cea BdIlat! Bdl- truzaoaacela pudme... lata nOstra remane sterpai est-timp.-- tapiiceibiljali Et separavit in b) mai rar :cu pete albe pe diferite sicei albi si toate dieillahirc.os parti ale corpului, pete insa cari sa caprele céle ba/- sparsos etsub- alba o mare intindere, asa incat sa 'n- latei albe... albos, et omnes fasóre parti insemnate din corp, find- capras sparsas ca la din contra vita n'ar mai fi et subalbars... ci pest ri tat a. c) daca boul Tot asa inBiblia din Blaj1795 : sat vaca at in genere per alb, atunci, ntot ce nu va fi beiliatii 0 alb in ca- ca sa merite numele de beiliat, cata sa pre si saina in miel..."

3081 BALTAT 3082

Balada Iancul mare" : v. Codaib. Florén. La un cal bdUat se dice p a g " (D. la vol, Tureilor, sa'ml dati II Ye() cincl-tlecT de boi bd/tati, Andriescu, Iai, c. Hermezit). Cu v6rgI negro pe spinare, v. Pag.Bdquica. RotogOle Pe supt pole.. II. Bdlat despre alte animale. (G. D. T., Poes pop. 481). La nunta teranOsca, cand vornicul miresei aduce o copila de 4-6 ani, Doina Aoleo" : vornicul miresei lice : Vaca loge, Pe d-vOstrA v rugam Boul muge: Ca cluta motata, Ilo, baltato ! na bolastr5, I Sub barbA beiltatei, Statl ca% nu e bOla vOstrd, Cu tundra ndgrA imbra.catk Ci e chlar nevasta nOstrA!... Cu cisme ro§i 'ncältatà. 55nl-oaratatl... (Alex., Foes., pop.2. 352). (Marian, Nunta, 428, 481). Pe acelasi motiv satiric,cantecul muntenesc Nasul ifinul" : Une-ori In loc de baltat se intrebu- Merg cu t6nta la obor, intOza compusul in b Alta t: Fug vacile de s'omor, Gandesc ca e bOla lorl La cap cam bitata, D'apoi un vitel beiltat Sub barbA'nb'altata... A rupt funea s'a scApat (Ibid. 420). To.fugit pin'a crepatl... ((P. D. T., roes. pop. 353). unde este interesanth, ca fenomen de Varianta : analogia, trecerea din motat" in bi- tat" prM asonanta initiala cu Iar vitelul cel beafat Delavrancea, Intre vis iviétap. A fugit pin'o crepat... 130 : Graul infratise pe brazda, tre- (e.leterea 1893 p. 236) cuse d'o schiópa, si de s'arfi dat a- fund ciocarliileiii stufullul,i-ar fi Alta, varianta : ascuns si trupul cat un pumn,i clo- 05000s'un vitel beelytt, cul limbut,i motul bà1,at ca si cum S'arupt cornul s'a scapat, ar fi incondeiat de mana omului..." *lafugit A. Oclobescu, Scrieri, t. III p. 181 : Pin'a plesnit... dumbrAvence cu aripl verdi, pupaze (Ibid. 1892 p. 139). cu creste bdlate,grauri p es tri ti, sitari, dropiii ierund, tote picafl ca Ballat despre culOrea vitelor = ju- fermecate, cand esla el la vinatOre..." matate negru, jum)tate alb" (R. Simu, Ibid. p. 42 : Erati un spre-dece bur- Trans., c. Orlat). Beiltat = care are o vérga preste sucel, cart se svircoliat,chitaind§i truncbiu" (P. Olténu, Trans., Hateg). mierlaind sub ugerul mamef, unif negri, altii murgi ialtii La boT bqap li se dicefl o r eni; cand le este numai cOda ballateic u- v. Beilloiu.Bediulu. dal b I"(I. Bejan, Covurluiu, c. Smul-

;IT. Mircea, Iasi, c, Copal). III. Bd1jat despre órneni i lucruri.

3083 BALTAT 3084

Balada Iancu Jianul" : Fie intr'un sens, fie in altul, in ori-ce cas cu 0 nuanta ironica, mai multe Frunclulita lemn uscat, sate in Romania pOrta numele de Bal- Aoleo, clocolu batat, Sint trei anl de and te cat, tati :in Mehedinti, in Rimnic-sflrat, in Sint trel anl§'os6pthm'an'a Teleorman, in Olt,in Vasluiu (Frun- Pin' te dobandil la mAnA... descu). (G. D. T., Poes. pop. 291). v. Beillatel.

Cantec poporan din God : Belliat este o forma participiala a Fie maleal... EA mö due verbului baltez, derivat din substan- Dupa kst voinic haldue, tivul balt bande, bandelette, ban- Ca m topesc dup'a, el, deau" =lat. b al t eu rn ceinture, cein- Mult e mândru volnicel, Tosa'ml faca norocul I turon, sangle". De aci, din semnifica- .A.rde-l'arsailarcla focul ! tiunea cea fundamentala de incins", Norocul lul eLeapt, urmAtOrea desfasurare de sensuri ul- De l'a§ vedd spinclurat!... terióre : (Col. 1. Tr. 1873 p. 63). 1°. purtand o curea de alta culóre : bou bcillat, cal &Opt etc. ; Alexandri, Creditorii, sc. 4 : 2°. nu de aceiasi culOre, deci nesta- Alecu : 0 !Aglaita. Aglaita ! Dum- tornic, nesigur,relicom bdlpt, ciocoiu necleil trebuia ste faca impOrat ca Mild,lumea MON, noroc beillat etc. sa scapi lumea decreditori... Acum In primul sens, letqat se confunda sint sigur ca nu m'or mai opri pina une-ori cu pestrit, virgat, tarcat. mani. In sensul al doilea este un idiotism, Aglae: Baeü, nu pré... ca bate nu care nu 'Ate fi inlocuit printr'un alt sciü cine la 110. cuvint Para a se perde energiai pla- Alecu: Inca o lig hide MOO !..." sticitatea expresiunii. Basmul Cele doue-spre-decifete" v. Ball. 4.Bcil- (Espirescu, Legende p. 212): Apol se sat. Beiltez... cununara Si traira o viata fericita, cum se traesce pe lumea nOstra asta 2.Baltat, n. pr. m.; sobriquet ayant le sens de Bigarre ou Bariolé. Radulescu-Niger, Rustice III p. 177 : Zapis moldovenesc din 1757 (Cond. Lui popa T6der nu'i 'Asa.Ii venise Mss. a episc. Husi t. 4 f. 62, in Arch. feciorul, care era soldat in Dobrogea, Stat. din Buc.): Adam Luca sulgOriul si nu se mai sfirsiail chefurile de trei inca l'au cumpérat dela Paval BciIatul dile si trei nopti. Hel, dar tOte ail ca- izbasO si dela Ifrim Baliatulsidela pOt pe lumea as t a bdqatd. Dupa ce Artenii Bcilatul,feciorii lui Apostol trecura ale treii1e ca trei cOsuri, fe- BcZlatul izbasa, si intreband noi pe a- ciorul popei se porni far la Dobrogea..." cesti razesi..." Lexiconul Budan ne mai da pe beatat Din Bdqat, prin patronimicul Bl- cu sensul de col t a t, adeca un om tt esc u, vine numele topic al marelui avOnd printre dinti unul mai mare, sat Baltatesci din Moldova. care ese ca un co'it intre cei-lalti: cui Ion Neculce, Letop. II p. 426 :at dens deformiter prominet, dem ein trirnis Grigori Voda, pe sub munte, la Zahn unfOrmlicb hervorragt". Sucéva, la Campulung, la NOmt, la

3085 BALTATEL 3086

Balt ate§ ti si la Grumazesti, la Ba- pr efti origine inconnue =--- sedetOre de cat, la Comanesti, de atistrins este fete, veillée, reunion de jeunesfilles tineri cu sinete, ca vr'o trei-patru sute, qui a lieu le soir, et oü l'on raconte de le da bani des histoires, on chante, on se dit des Axinti Uricarul, Letop. II p. 186-8, devinettes". povestesce cludatul proces pentruB6.1- Cuvintul ciena-prefti ni se pare tatesci intre manastirea Hangu si in- a nu fi alt ce-va decat neo-grecul v tx- tre familia Cantacuzin la 1715, un proces v 07rE pe care Weigel (Neugr. Wtb. pe care Nicolae-voda Mavrocordat l'a 1796 p. 1182) ni'l da cu sensul de : hotarit in faverea calugarilori dupa der letzte Donnerstag vor Fastnachten, aceeace-va si mai ciudat a daruit ii giovedi grasso". Dar Grecil Ore l'aa acea manästire cu Baltatescil cu luat dela RoinanTsaIl Romanil dela tot patriarhului Samuil din Alexandria, Greci? acesta o lasarn pentru alta data. petrecetor pe atunci in Moldova si care v. ''Bdliat.Cicnesc.Clacd. s'ai grabit, firesce, sa se rapeda de all vazut manästirea ce1-atinchinat'o 4Bä1ta.t. V. Rapt. Nicolai-voda si t ara". v.'.Beillat. Baltati,t.de Geogr.v. '-.13dliat.

3.13Altat, s. rn. ; t. macédo-roumain : Báltatescu1 veillée de campagne. e t 0 r e. 1.v. 2.Bdttat. Bolintinenu, in Macedonele" sale, BáltAtescij are o idi1intitulata La Balled": i-Báltãtfird(plur.bellpturi),s. f.; In serile de ()ma, la Metova frumcisä, bariolage,bigarrure,balzane.Costi- Pastoril se aduna cu totil la un loc. A tinerimil flóre acolo evoidse. nescu : Baliciturci=pestritatura, ame- Lucr6za, cant& jcick in cask lingk foc. stecatura de felurl de colori, de pica- Dar pink sk nu jóce, cdntarl de dor el camta.. turi". Trebui a se mai adauga negre- Deci lata cum o dataBeiltat'ainceput... sit :beilidturd = pétasaIlcuréua de alta colOre, care face ca un animal se In non, Bolintinenu 4ice:Beiltat, qice bait a t,adeca are o &Ward nurne ce Romanii din Macedonia dali pe per. unor adunari de sera intre dinii, ceea v.'.Beillat. ce in Romania nol chemam claca. El se aduna in scopul de a lucra inco- 2.13áltAturfi,s.f.;t.de Botan.: mun pentru vre-un nefericit; de multe Marrubium vulgare, marrochemin. Acest on pentru a face trusoul unei fete sa- ter-men este indicat de d. Dame (Diet. race ce are sa se marite. In aceste a- I, 116). Doctorul Brandza (Prodrom p. dunari Pi danta, canta sail spun basme, 398) ne da numal sinonimii : Vor on i c, cineza..." Unguras, Catusnica selbatecä. Numele de Ballat sä alba ore aci FlOrea acestel plante, in adever, e pe- intelesul de adunare sail petrecere p e- strita, ceea ce justifica numele de bill- strita, un fel de tutti-frutti? Dr. para. Obedenaru (Dict. Mss. in Acad. Rom. v. Cdtufnica. t. II p. 516) aduce un alt termen macedo-rotnan §i mai curios: C icn a- Batätel, -teA, adj. ;19.diminutif

3087 13ALTIT 3088 de b Alta tbigarre. ;2'.t.d'Agric. : balte, vorbind in specie de bucilerO- variOt6 de froment. telor". Cuvintul circuleza in Oltenia mai a- v. Baq.-1Bdqat. Bdyit. les cu sensul al doilea. Numirile granelor sint :grailde Baltèz (bciyat, betyare), vb.; bario- Banat, ghirca, arnaut i betqapt"(G. ler, bigarrer. Reflexiv : a se lap se Ionnescu, Dolj, c. Cotofenii). barioler". Costinescu : A bay°, = pe- ...grail cur a tsail grailbdltdlel" strita, a inipestrita, a desemna cu fe- (P. Jonescu, Dolj, c. §imnic). luri de culori, de picaturi". Acest verb La grail bdycit el seicei p es tri t" avusese de 'ntaiuSisemnificatiunea (D. Poppescu, Romanati, c. Gostavet). de relacher", pentru care mai 044 v.1. Rapt. prin trecere in a patra conjugatiune, s'a diferentiat forma bl tes c. Báltêsc (bciyit, bdyire), vb.; relacher, v. Bdyesc. déroidir, détendre. Reflexiv : a se bciyi se relacher". Cihac (I, 22) pune acest Baltire. v . Bdyesc. verb alaturea cu bait ez barioler", ca derivate de o potriva din bait, Daltit, -a, le part. passé de b A 1 si are dreptate ; dar n'are de loc drep- t esc pris comme adjectif:lache,re- tate cand Ii inrudesce cu italianul b a l- laché, détendu, pendant. z are sauter, rebondir", care este cu In muntil Sucevei : Beam = lAsat, totul de o altAorigine (KOrting, Ro- slabit inteo parte" (ecletOrea 1893 man. Wtb. ad v. ballizo),i nici prin p. 126), adeca intocmal ca bait ul mi- sensul de sauter" nu se pré-apropiA reset de relacher". Bciltesci baltezs'at Cihac: 0 franghia, bdyitd =une corde desfAsurat, fie-care printr'un sufix ver- relachee". bal diferit, din cele doue semnificatiuni SinonimSi etimologicesceaprOpe ale romanului bait = lat. bal te um , identic cu Marta t, care nu este alt si anume : ce-va decat o forma intensiva rb Al- 1°. semnificatiunea de balt ban- t a t ,ca rabufnesc" lingA bufnesc". deau", aplicanduse la bentele de alta Gratia intensivuluir A-,verbulra- culOre pe pérul animalelor dumestice, b Alt e z cu derivatele sale a remas a dus la sensul de baltez barioler"; in prima conjugatiune cu unicul sens 2°. semnificatiunea de bait voile 17relacher", pe cand simplul u Alt ez, de fiancée", avénd in vedere c. acest avénd done sensuri fOrte disparate, a vél se lasai atarna in jos, a dus la trebuit sa diferentieze din sine la con- sensul de bayesc relacher". jugatiunea a patra forma balt esc cu La participiul adjectivat baltit nol sensul relacher", reservandu'si numai vom aréta cA diferentiarea cea sufi- pe acela de barioler". Astfel s'anäs- xalA nu este primitivasica, lain- cut bap in loc de primitivul b Alta t. ceput verbul in ambele sensuri facea In acest mod se rectificA origine0, lui parte din prima conjugatiune. labartat=rabaltat, pe care Cihac Tot din b al t , pe o altA cale,s'a (II, 163) il tragea din serbul labrd a, format prin sufixul - u e s c- un al trei- dand acestuia sensul cu totul falsificat lea verb bait ue s c. Laurian-Massim: de lèvre pendante", pe cand el nu in- b Alt u esc = a legasistringecu semnézAinrealitatedecat lèVre", 48,928. III. 31

3089 BALTUESC 3090 ironic museau", nic! o data quelque urma Alexandru II. De bucuria, plecand chose de pendant", iar al nostru 1a- din Bki, tzarul a poruncit ca acest b ar tat este pendant", nu lèvre". sat sa fie pe viitor oras. De almintrea sescie de de-mult ca 0 buna monografia despre Nap se serbul lab r d a, mai obicinuit lab r póte citi la Zaguk, Beccapadma Aram) n i a ,nu este un cuvint slavic, ci Un t. II p. 156-164. Imprumut modern prin Dalmatia din v. Baltet. italianul labbro, labbrone (Ma- tzenauer, Cizi slova p. 235). 13610ius.baltuiu,-Oiàs. v. Balt. 1.13einat. Bgesc. 14- adj. et subst. ;t. pastor. : animal de bcirpz. couleur bigarrée. Forme poporane aug- mentative din tulpina b Alt (a t). Baltitara' (plur. beinituri), s.f.; re- La un cane }pal ta t ciobanii IT clic lachement (Cihac).v. Balpsc. bcapiu" (V.Teodor, Rimnic s6rat,c. Domnita). Bälti, s. f. plur. ;t. de Geogr.: nom Caprelor se dat numiri de :ciutä, d'une vile en Bessarabie. Desi numele ropia,sultanica, muscurica, banue etc." acestel localitati nu este decat pluralul (I. Badescu, Muscel, c. Boteni). romanesc dela Bal t a, totusi Ruiiall La deminutiv: baltuica: botezat'o Frkmovki, Bieltzy", cai cand La o vita baltata ciobanii IIdin si s'ar trage din cuvintul slavicwkivt. baltuic a" (C. Draghicescu, Mehedinti, alb". Positiunea oraselului intre doue c. Bistrita). riulete mocirlese, care'l preface temna v. 'Banat. Siprimavera intr'un culb de friguri, explica numele seu de Bd/fi. Baltos. v. Ballopz. Doina, din Basarabia :

Main s'a luat prin ter& Balto§at 1 S. ne string-a grAmAgidrA v. Bangez. SA ne dele 'n BOO la sada, Mal bine-am muri de MA: Bato§are j Moscalesee sä 'nv6tam Si la scOlA sA intram..., Ba1to§ez (bcingat, hangars), vb.; unde Alexandri (Poes. pop. 2. 404) ob- rapiecer, rapieceter, faire quelque chose serva: Bdnile sint un sat mare de pe de pièces et 'de morceaux. Carp es c. malul Prutului in Basarabia". P et eces c. Formatiune din adjectivul Acesta notita are numai dune gre- balt o s, ca gretosez"din gretos", blegosez" din blegos" etc. sell:1°.Bdnile nu sint un sat;2°. Bands nu se afla pe malul Prutului", Jipescu, Opincaru p. 56: Lucru pe- ci intre riuietele Reuti Reutel, adeca ticit, crampotiti mosmandit le car- mai aprepe de Nistru decal de Prut. pea goala, si mai rètisè coptoraste Sat pina la 1818, Bdnile all fost vi- spartura cand o dregi cu potlegebat- sitate atunciin trécet de impëratul forte..." v. '-Bdnat. Alexandru I, care aci a primit dela fra- -os. tele seU Nicolae scirea despre nascerea marelui duce Alexandru, devenit in 13ä1tuèsc. v. Beinesc.

3091 BALUTA 3092

BAltaiu 1 Brandusa-de-tOmna sat Brandu- . v. Bdlpiu. sei (Dr. Brandza). Ea are o radecina

Baltaica 1 cepOsa sat bulbtsa; de aceea Muni sat bei/dur ar put6 sa fie in legatura B'àhied. V. Bal. cu latinul bulbus cepa." ;formatiunea insa, in ori-ce cas, este anevoe de Bálu6sc(bdluit,bciluire), vb. ;sali- explicat, caci deminutivul latinb 1 ver, couvrir de salive.Prin cele doue bulus ne-ar fi dat bblbur sat bbl- sufixur i.specifice romanescI: -aesesi vur, de unde ajungem labalitr,bd- -uesc, s'at format la noi din subston- idfcr, bâlürcT, nurnaT printeo scadere a tivul bale fina nuanl a.intre verbul accentului, care trebui justificata. balaesc=a scOte bale din gura de nacaz,i intre verbul baluesc =a aco- Bah:Iva, s.f.;t. de Botan.: Orni- peri ce-va cu bale, a umple de bale. thogalum umbellatum,ornithogale Fragment biblic din sec. XVI (Cod. bouquet. Dr. Brandza (Prodrom p. 438) Mss. miscell. al Bis.Sf. Nic. din Bra- aduce : lusca, gainit A, sov, p. 470): dracul fiindu, decebd- plis c-p as er e s c.Elenii numiat a- boOn(whaffla) mint6 si fire oamenilor..." cesta planta devtJdya2,ov, lapte de pa- v. Belleiesc.--uesc. sere", din causa frumósei albetea florilor O. De aceea si frantusesce ea se Báluirel clice la dame d'onze heures". Este in-

. v. Beiluesc. vederat ca kilned, de unde scurtat BàluItj lusca,vine prin sufixul desmierdator -uca. din adjectivul b al blond", in- Balur. v. Bellurd. semnand literalmente hlondinette". v. Bal.Lusca.--ufcci. Báhirã s.f.,sat baliir, Wain- (plur.balure,bcilaure),s.n. ;t.de Bählt, -Uta, adj. et sulast.; blondi- Botan. :Colchicumautumnale, Tue net. Deminutiv din b Al prin sufixul chien. Determinatiunea a fost Mouth, ut. Prin analogia cu draguta", forma de d. dr.Grecescu, dupa exemplarul feminina baluyi se intrebuinteza si de- trimis noue din Gorj de d. invëtator spre barbati, mai ales ca porecla. Haiducescu sub numele de beilura. Zapis muntenesc din 1657 (Cond. Balur se clicela un fel de érba, Mss. a episc. Buz. t. I p. 373, in Arch. care se deosebesce depir,ciocarlan, Stat. din Buc.): adeca efl Bâlu fe- palamida, boz, troscot, graul-draculuT..." ciorul Lid nepot lul Comaniciu din (P. Ciocaltet,Dolj,c.Galiciulca ;N. Scur Poppescu, Dolj, c. Piscu). v.Bdl. =IT Ierburile cunoscute pe aid sint : sadina, pir, stir, troscot, bolbura,bd- ,.Balirtà. V. Balut. : Nur,mohor, grasitai paius" (C. Cor- berm, Olt, c. Alimanesci ;Elena Hur- 2.Ba1irta, S.f.;t.de Choreogr. : muz, Teleorman, c. Caravanet). sorte de danse populaire. Un joc po- Cuvintul pare a circula numal in re- porno, care in Dolj se mai numesce giunea Oltului, pe ambele sale maluri. hora lul B al o Tu (D. Pompilit, c. Cio- Pe aluriaceias1 plant& se numesce robs), Tar in Valcea Manic') sa(1.HaT-

3093 ALUTA 3094 ducescu). Se pare a fi proprit regiunii tesce incet. Lautarul, sag mai cu sama Oltului pe ambele sale maluri. un jucator gures, striga : Hi baluyi, hi! Bei luki se chiama unul din dantu- FOe verde busuloc, rile teranesci de aid" (B. Ionescu, Dam- Trageti hora mal in loc, bovita, c. Sacueni; pr. C. Ionescu, Me- Ca la nol la Topolog, hedinti, c.§isescii-de-jos ;I.Popilian, La Marita peste Olt! FOE) verde de richita, Dolj, c. Plosca ;C. Alimanescu, Olt, c. ia vedetl cA e gresitA! Bananesci ;I. Popescu, Teleorman, c. Tufeni). saii : Muzica Baluei s'a publicat ded. Fde verde busuioc, Vulpian, Jocuri de bran No. 16, asa Pe loc bei/ud, pe loc, curn a fost amjita in Valcea : SA mal alba s'alta loc!

A 11('rflagitatow - 0 miimmoi a -. INIMimini .muwrAwmataor mossiAmi..mme.Ti.ireiri MANM7PIMINIIMIMMOIMPT if ,,,Wry MMIIir wrinummin. rr..wwromummumgammtwasimmelawws.alrisr-IMMI.~MIIIIMI.MMIENNIMUILAUIP' MOIEMMa. NM IMI11111MIMEiiMIMIIIII11 swimswim

UMW .MIMMI AIMIIMMIMMEIlliMil./MI wAvg=1.7=1..IVI IWRI'64MINNI1 BM=LIM' 1.,...... mn...... 11.6...... ml...Amonow...... miww-mm,-.111wumwommilm-onm,,...... I MINI.1=1 ...m.,:mr illIOW0111.1 OW IOW NOW w...s.....mrimmil....rumw-ww. mi...... ==siume...... immenim .E2= MOZWZATTimmwmir=-'s

LIMON 1=111r=5 =111IMENNIPIEI=M 71"1le ril1=111MOMP"IIIMIL".M MNIEWIN=5= 108 Ow' 41

rev="4:6=1111flion.a....wdmor 10111.

=11rIMINIIMMINI611111 'MOM 121VIIIMIMIP7=111111111111rIIIMMINW7111M1111101 WAIIMMININO-MIMMININIII.M1111M1.1MMIIINAMIIMMIMMI =11/719MMIP2=15= aiMMINI1111WwW1011111MNIIM/MMNIONMI 11111.711M11 1=1711/1111111/111= NOW 11111100" allm >- I/F A PA1= Urogit 1ICIIM, I %IMP=Ara V iMi= 111111111111 IIMENI1111111211M11 =E.JIMMENIII Mill INI.ANOMMINENIMO ANIIIi=iMINS MN.= MIMI WM" -111=1=IMINIMIN111 NNW 1=1^111=111/N/V. OW' Ow"

D.I. Ilaiducescu descrie in urma- Dupa, ce jOca asa cat-va timp prinsi torul mod pe Baluta din Gorji Valcea: de mana, conduc6torul jocului striga : A cestA hora se incepe In cerc,a- ;: Rie verde de trifol, deca de mama rotunda, Qise jóca *i la drOpta cate doll facênd doi pasi inainte cu piciorul drept pidol pasi inapoi, cu putina inclinare Atunci hora se rumpe indata, ju- spre drepta, astfelca.jocul se invir- dAoril se intorc la drépta cate dol, o-

3095 BANAR 3096 bicinuit un barbatI o femeia, malnile sale si pimnitlie de piiatra si toata curt6 le pun pe dupa spate, si hora urméza cumu'slaste ingradita cubeilvani". tot In cerc, dar perechl-perechi. v. Bolovan. Dupa, cat-va timp capul jocului striga: Banat- (plur. Wan), S.m.; mon- Foe verde busuloc, nayeur, employé ou ouvrier h la Mon- Facetl hora Or la loc! naie. In graiul din epoca Fanariotilor taraphangiü. Acela care lucréza la perechile atunci se lasa de brat, re- monetaria Statului, care face bani, vin la front si se lead cu totif de mana, anurne bani bunl,spre deosebirede reincepénd hora ca inthiu. Dupa un cal puz a n, care falsifica moneta. interval, capui jocului lara striga, :§i la stanga tot asa! sail: Crisovdela Duca vodadin1670 (Cond. Mss. Asachi,t.I f.165 b, in FOe verde de trifol, Arch. Stat. din Buc.) :si au aratat Ii la stanga cate dol innainté noastra niste zapise facute de marturie,intal un zapis dela multI sat : oameni bunii boiarI anume: Andoca ce au fostu cluclari Pinté pitariul si Foe verde0olalea, *i la stanga tot ap! Pascal CorlaIuricariul iAlexandru Mnarful domnescu..." Atunci se face acRlasi lucru ca si Zapis moldovenesc circa 1666 (Cond. la drépta, dar cu piciorul stang inainte". Mss. Asachi t. I f. 50 b, in Arch. Stat. v. Meiniósa. din Buc.): Adeca eu Gheorghita zla- tarIul, tatäl luI Enache zlatarlul, si noi BálvAn s. bulvan (plur. balvani, chizesii lui Enache, anume David sta- bulvani),s.m.; poutre, pieu,palis. rostele de negutitori,siTudor cama- Grinda Talpóe. Tarac. Stobor. nariul i Dumitrascu Brasovanul,si Balvan este dublet cu b o lo v an, am- alti negutitori vr'o 30 Midi (Omen% bele din paleo-slavicul RMKKWK stipes scriem imarturisim cu acest zapis vel statua" (Miklosich), dar bolovan al nostru, cum au fostu Enache zla- ne-a venit prin forma bulgara bolu- taffulbanariu,§'au cazut lamare van", care se apnea la part, lar Ml- viiiä domniasca la maxi% sa Evstratie van prin forma serbabalvan", care Dabije voda, pusu-l'aii la inchisoare in se dice despre lenin. Forma balvan nu temnita si era sa dè mariI salelui circuléza decat in Oltenia si 'n Banat. voda 1000 de taleri ;deci noi cu totil am marsu de l'am luat inchizesila 72 grinda ce se asecla In temelia easel." (I. Haiducescu, G-orj). din temnita ca sä'0vanza ce are sa,

)1Mayan= un lemn mare. Partile de platiasca banil gospod (domnescI), lemn ale casef sint:bulvanfi,cari se asè n'au facut, ce s'au sculat s'au fu- pun pe fundament; in bulvani se bag git la Rascov in tara cazacesca..." rates,intre catieI se pun barnele...." Ion Neculce, Letop. IIp. 366, pin- (S. Lluba, Banat, c. Maidan). tre boieriii slujitorii" credinciosl lui Crisov dela Constantin di.ban-voda. Dimitrie Cantemir, pune si pe : Ioan din 1656, Cond. MSS. a manastirif Hu- Banarul vel Capitan". Acest Banar a rezu f. 114 b,in Arch. Stat. din Bac.) ca- murit apol colonel in armata rusesca

3097 BANAT 3098

(Vita Constantini Cantemiri, Moscva, Ibid. f. 42 (Mart. 17) : nice danaora 1773 p. 378). n'au rapstit, nice le-au dzast cuvantt v. 2 Ban.Bänetrici. Calpuzan.Ta- de beinatti..." raphanci... Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. Rom. p. 155) :DArile de pre an, de 1.Eldnat(plur.Mnaturi), S.1). ; buna voe,faralipsa,iPara Mnat chagrin, deplaisir, peine, ressentirnent, strangandu-le sa le numere, cumpa- ennui, derangement" (Dame). Laurian- niasca, in pungi bagandu-le sa le lege Massim n'a pus acésta vorba nici ma- siO. le pecetlulasca..." car in Glosariu", desi ea este forte Miron Costin,Letop.Ip.218 : poporana, fOrte respanditai fOrte tre- Dupa acest rasboiu iperire a WI buinciósa. Cihac(II, 478) traduce pe Razvan Voda, s'at asezat Domnia lui botnatprinsoupcon, reprimande ;a Ieremia Voda Mra grija,nice Bator fi cu Mnat = blamer quelqu'un d'avoir Jigmond nu s'at mai ispitit sa tri- fait quelque chose", nesce sensuri mita osti in Moldova, ce avand Mnat pe earl acest cuvint nu le aresi nu pre Lesi de paguba oamenilor sei cu le-a avut nici o data. Venit d'a-dreptul Razvan, all trimis soli cu j al ob a la din maghiarul ban at chagrin, afflic- Rodolf Imparatul..." tion, regret", al nostrubetnata pas- Ibid. p. 305 : nice o oprela sat trat intocmai aceiasi semnificatiune,ii vr'un banat despre cine-va n'au avut, nu trebui confundat cu b anuesc, ce cum at venit fara grija, asa cand banuire, banuela, de cari se deo- 1-aii fost voea aiiesit..." sebesce cu totul sub raportul sensu- NicolaeCostin, Letop.IIp.84 : lui. Sinonimil 1lul Mnat sint: na c a z, aveai vat a mar e i&Mat mare mahnire, nemultumlire, mai ales Nicole Voda asupra luf Ilie Spatarul supérare sat s.0 p 6r. Catargiul pentru s u p ar a rile ce M- Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar, 1683 euse aice iii tara pe vremea cetre- f. 110 a (Noev. 6): si nu sa putia cu- cuse din taxa Muntenesca cu Ilie Can- rata, aratandt greu betnatti dela milo- tacuzino Vist de inchisase fara poronca stivul Dumnedzau iinchipuindt pa- siluasei bani dela slujitoril de Foe- catele nelesne curatate..." sea...,unde superare are intelesul Ibid. f. 146 b (Noev. 23): Dara de cel fundamental de asuprire". vriame cu tu,imparate,ca astadzt Ibid.p. 95: Pus'ati [NicolaeMa- estt si maine te topestil ca omul,si vrocordat] de at facut carti sa se strice luast atata Mnat ca ce nu t'am daniile cele ce s'at facut de Domnil mai cinstittpre hilultau, luindü ocara de curand cu imputinarealocurilor pre tine sinebagaria samii, dara cu targurilor domnesti, ca, venise jalobele cat mai mult sa va manila nemurito- dela cati targoveti a cate-va targuri rial imparattsi 'sva 1 u a bcinat, candt cum n'aii unde se hrani; ce pe urma, necuratai pre filultsvintiiisale, pre mai nainte de ce le-ar trimite prin celt sangurt nascutsi de o'mpreuna taxa sa le sune, pricepand acum M- fiinta, al ocarascil si '1 defaima ?..." naturi despre o sang, de boieri, carora Ibidf.177 b (Noev. 30) : nice tali se didese daniile Si miluirile acelor indu'i rau ca ce'l lAsara,nicial lovi Domni trecuti, socotind sa nu 'I mall- cu cuvantii de Mnat, ce cu blandii nesca, at parasit...", unde pricepend linicelü glast le dzasa..." banaturi despre o sama de boieri" in-

t 3099 BANAT 3100 semneza : gland co sama de boieff De luat s'at supèrat". Inca '1 pbcat, De lasat Ion Neculce, Letop. II p. 204 : Lest' E mult bonat... vazand a§a, at inceput ascrie en banat la Vasilie Voda..." (Ibid. 61) Ibid. p. 272: puind Constantin Duca- Alta : Voda pe LupulGavrilita Visternic mare, n'aii agiuns acei bani douartrii luni Mal bine de-ae fi murit de cheltuela Visteriei, care apoi mai Decal sa ne fi 'ntalnit, Si mai bine-ae fi e,chlopat pe urma, Patiscos din Visternicie Cand peste prag ti-am calcat, cu mare beinat pentru acea slujba, cu- Decat sa trag la beinat... rata,...",unde erasi &Mat nueste (Familia din Pesta 1886 p. 251). prepus", ci superare". De asemenea ibid. p. 408 :aratat% Alta : at Dumnezet gret &Mat asupra Cres- Ml badite, baditele, tinilor pentru multe päcatele si fait- Mi-al furat mintile mole, delegile noastre..." Si cu dorul m'al lasat Nic. Muste, Letop. III p. 37 :De Tot in jale ei beinat, aceste nimärui cu banat sa nu fie, ca Fara ft-id, de pbcat pentru invataturai aducerea aminte (Ibid. p. 263). s'at scris aice..." Doina din Banat : Axinte Uricarul, Letop. IIp. 136 :

1)care intalegand Vizirul, I-at par u t Nu maI 'Arta nici margele, foar te rat si aü scris la Caima- Nicl in degete inele, camul cu banat, zicand ca nu s'at ca- Si de dor ei de bdnat zut sa fad, una ca aceia..." Sicercel 1-afi aruncat 1... (Hodo5 Poes. pop. 218). Balada Féta Radului" Doina din Bucovina : Me tanguesc prunilor De jalea parintilor, Ca te culd sara cu sore, Si m6 valor braciilor Si te scoli la pramjul mare, De beinatul fratilor... Si'nca 'ti pare cu bawd Ca de ncipte te-al sculat... (G. D. T., Poes. pop. 84) (Marian, Bucov. II, 226). Doina din Ardél : Alta : Tie ti'1 destui de dor, De-a fi spre vr'o mutate, Si efi dupa tine mor ; Volu scrie Ilya§ de carte, Candu '1 colea de luat, Pe de laturl Amindol tr a gem beinat: Cu bdnaturi, Tune 'n tindai prin cask La mijloc

Si 'n capul cul nu nelast.! Para de foc... (Jarnic-Barsanu, Trans. 280). (Ibid., 89).

Alta : Balada bucovinena Gheorghies" : Ne-am lubi, nu cutedam ; Moeule, te-as intreba Ne-am lasa, nu ne 'nduram ; De ceva de mil arta ;

3101 BANAT 3102

SA nuli fie cu bcinat, Noi credem ca ceea ce a inlesnit cu- Uncle suna pusca 'n sat ?... vintului banal introducereai respan- (Marian, Bucov. 1, 19) direa la Romani, a fost mai ales asonanta sa cu pac at, de care se apropia Doina din Moldova: siprin sensi gratia thruia se parea De se márita 'n alt sat, poporulul a fi o formatiune curat ro- Nu era nici un banat ; maneea. Dar asa '1 In satul men, v. Banuesc. Sarmanul sufletul meg! Dela mine-a treia cask Of inimiOra mea arsa 213Arrat, s. m.; t. de Geogr.: Banat (Sovastos, Cant. mold. 84). de Temesvar. In loc de Banat cartu- rarii at introdus la noi termenul T e- I. Crenga, Povesti p. 127 : Da nu mesiana, uitand a din Banat se 't1 fie cu bdnat. om bun, ca am u- face Ban at en habitant du Banat" guit si et..." sibanat én propre au Banat", Povestea unei fete" (§eclöteirea 1894 Banat énc a habitante du Banat", p. 153): imi tin si et cu banat : b anat en es c appartenant au Ba- pututu-m'as fi lasat in nedejdea unui nat", b an ten esce en dialecte de Mac ca aista !" Banat", pe and Temesiana remane Doina catanesca sterpä. Cu tote astea,nici cuvintul Banat nu e vechlu.El isi pOte urca Frundá verde din trel sate, originea cel mult pina 'n secolul XVI, Arde-te-ar focul cetatel cand pentru prima Ora in capul admi- Pe trel párti cu lemne verdi, nistratiunii unel parti din Banat, a- Nici urmasanullmal vecli; Pe de-o parte nume peste Lugo i Caransebes, fu- Ca uscate, sese numit un B a n , pe cand inainte Ca prd multi t 11 in Mnate existat in acea parte a Daniel numai Fara nici o dereptate Comiti: Comites Temesienses" in garaik-BArsanu. Trans. 813), actele ungare, incepend de pe la 1203 (Fejer, Cod. diplom. V, I, 293). unde pluralulcel exceptional banate v.1* Ban. s'a furisat numai din causa rimei. Prin urmare Banat a intrat in graiul In cele de mai sus, sint de observat romanesc din terminologia oficiala au- urmaterele locutiuni : striaca, care O. acest nume teritoriului a lua bdnat" (Dosoftein); cuprins intre Mints la nord, Dunarea cuvint de banat" (ibidem); la sud, Tisa la occident, Tar la orient

)7a aye banat pe..." (M. Costin) ; riul Coma io ramura de Carpati a aye bdnat asupra..." (N. Costin); intinsa in sus pina la intalnire cu Mu- a trage banal" (doina din Ardél); rasul; un teritorit avénd drept capitala a trage la banat" (ibidem); Timisóra, numita astfel dupa riul Ti- a'si tine cu banat" (basin moldo- mis, care serpuesceprininteriorul venesc)... acestei teri, asa cä numelel cel mai A desfiinta din grain, sat rnacar din rornanesc ar ft tera Timisului", Ti- literatura, o vorba atat de romanizata, misén",Timisenca", timisenesce", este o mare copilaria, sa nu fie cu dupa cum si trebuia sa i se ficlis ro- banal". manesce inainte de introducerea cuvin-

3103 BANAT 3104 tului Bdnat. Ori-cum sa fie, o data in- Alta : rad6cinat in popor, acest cuvint va CAnta, mandra, trAgAnat, reman i e bine sa remana. SA te-aud dela Banat, Cantec catanesc din Ciclova : CA's en trel cal de furat... (ibid. 290) El, Banat, terA frumesa. I

Remai, mandro, sAnAtósA ; A lta :. RemAl acum vrednicitä ei de mine pArAsitA; Vino, lele, la Banat! De-al mel frati sint depArtat Ba ed nu, ca am bArbat... Ca si cerul de Banat ; ab. :26). Dar veni-volu eü acasä, Numal Nenat,u1 nu me lasA... Topografia Bdnatului, statistica (Tribuna din Sibi0 1886, p, 1086). impartireal administrativa dupa tim- archeologia'l istorica i pre-is- Doina banatendsca, : purl, torica ,tOte acestea nu ne potin- Flere verde din Banat ! teresa de locin casul de fata, ;ba SA soil, badeo, te-ana lAsat; chiarvicisitudinilesalepolitico ne Nu te las cA, esti urit, Ci te las cA esti. pirlit: preocupa aci abia intru atata, intru CA tu sera me lubesci, cat ele sintreductibilelao sintesa MAne-di me povestescl... etnica, a nemului romanesc de acolo, (S. LYuba, c. Maidan). adeca la o generalitate, 'farin specie numai acelea din ele carl arunca o lu- Doina din Ardel : mina mai viusail cu totul nealtep- Las' sä rabcle, clack sede; tata asupra acestei sintese. Laral lumea; el n'o vede? Din Vote regiunile loeuite astadi de CA de-aici pinA 'n Bdnat Romani la nord de Dunare, Banatul el-ar afla loc aseclat ; si Oltenia, cu prelungirea lor cea Si de-aici pina sub munto cornunä in tera Hategului, sint sin- ei-ar afla loc dre-unde... gurele earl represinta o continuitate (Gaz. Trans.', 1888, No. 50). ne'ntrerupta geografico-istorica a né- Alta : mului romanesc, un cuib de unde }laid' mAndrA cu mine 'n lume, se romaniza treptat terile spre apus, La inalca ta nici nu spune; spre crivét si spre resarit, ba indirect Iea'ti hainele de pe pat, iicele de peste Dunare, cuibul mereh Haid' cu mine la Banat, descarcand prisosul, dar remanend CABanatu'l tara bunk tot-d'a-una plin. Afl'am popl de ne cununk... §inici nu putea safi fost un alt (Marian, Nunta p. 165). cuib, intru cat Bdnatul si Oltenia at Alta : fost cele de'ntaiu portiuni pe cari le Aide mAndro, aide dragA, cucerisera in Dacia legionaril Romel §i SA, trecem mAgura negrA färmantinerea carora ei nu puteati La sfintitul serelui stapani restul Provinciei Traiane. Ar Prin frunclisul codrului ei prin Ora Oltului; fi o curata absurditate de a credo ci- Cand o fi codrul gatat, ne-va ca colonisarea romana a fost SA fill cu tine 'n Banat... mai compacta si mai solida in Tran- (Jarnik-Barsanu, Trans. 62). silvania sail pe aiuri, unde ea era mai

3105 BANAT 3106

departata de Italiasi tot-o-data mai 20. elementul fonetico morfologic. apropian, de lumea cea barbara din Este ciudat ca pentru ambele aceste Orient. puncturi, fruntasii literaturef romane Desi invecinate,totusi Bdnatul si din Beinat :Iorgovicii Tichind6l, fara Oltenia nu se confundat in tru cat-va a vorbi de scriitorii cei noul de acolo, decat numal pe la Orsovai pe la Me- nu ne ofera aprOpe nici un material, hadia, avénd o linia de demarcatiune cad dinii n'at soils banat enesce, firésca pre bine determinata prin acel ci in limba literara cea tipica, respan- crescet al Carpatilor care tocmal intre dita la toti Romanii prin cartile bise- ele se lasa in jossitrece Dunarea ricesci. Tot atat de putin se pOte cu- pentru a se uni de dincolo cu Balca- lege din gramatica cea scrisa de Ba- nil. Din acesta causa expansiunea ele- natOnul Diaconovici-Loga. mentului tomanesc din Beinat se opera mai in specie spre Pannonia, Tar a ele- 10 elementul lexic. men tului rornanesc din Oltenia tindea Inteo scrisOre din Pesta dela 1 Au- mai en sama spre Nistru. gust 1871, publican, atunci in Columna Migratiunidela Olt spre Timis si lui Traian pag. 117, et diceam intre vice-versa,firesce, s'at intamplat DU altele : o data, i una dinele, bunaora, In Sctlelefiindin vacatiune, Biblio- timpii moderni, a dat nascere in Bci- teca Universitatii din Pesta este in- nat unel poporatiuni oltenesci, asa nu- chisa. Multumita amabilitatil d-lui Dr. mitilor Bufani, care nici pina astadi Francisc Toldy, profesor, bibliotecar nu s'a confundat cu Frat utii sat si unul dintre inv6tatii eel mai renu- Banatenii propritdill.Tocmai acOsta miti aT Ungariei,, ea mi se deschise insa dovedesce ea Oltenia si Beinatul, pentru vr'o trei Ore. Acest interval, desi se intariat din cand in cand re- 2,mai mult decat scurt, mi-a procurat ciproc prin rev6rsarea prisosului popo- totusi ocasiunea de a face clout des- ratiunii Inteo parte sat in cea-lalta, coperiri f6rte pretiose, mai cu sama totusi iI pastrat fie-care cate o indi- din punctul de vedere al linguisticel viduali tate deosebita. romane. Cea de 'ntait, este un ma- Lasand acum la o parte Oltenia , nuscript cu totul necunoscut,Inti- despre care se p6te vedé mai ales la tulat :Dictionarium Valachico-Lati- cuvintul Basaraba", sa ne oprim cu num... tot-dinadinsul asupra Beinatului, exa- Mai tardit, pe la 1878, acelasi ma- minand in privinta'i mai de aprOpe : nuscript ademenise in trëca bagarea I. individualitatea dialectala ; de sama a d-lui N. Densusianu, care 'I II. individualitatea teritoriala ; mentionéza in interesantul set raport singurele done cestiuni, earl intra d'a- despre misiunea sciintificace i se in- dreptulin cadrul limbei istoricesi credintase din par tea Academiei ro- poporane a Rotnanilor". mane, Anale, ser. II t. 2 sect. I p. 202. Nici oü insa la 1871, nici d. N. Den- I. Individualitatea dialectalä a Beinatului. susianu mai in urma, nu studiaram manuscriptul in cestiune mai de aprOpe, Acesta cestiuneni se presinta sub ci numai don, in pripa, ceea ce ne re- doue puncturi de vedere : tacise pe amindoi, astfel ca et 11 con- 10. elementul lexic ; sideram de proveninta transilvana si

3107 BANAT ' 3108 anume de pe la 1700, 'far urmasul met putin rationata, despre care nol vom iicredea scris la 1742 si cuprinlend vorbi mai la vale, el s'a completat apol )7166 pag. + 9 foi" ;patru asertiuni din cand in cand, cu cate un cuvint done' ale melei done ale d-sale scris la margine de alt cine-va, ba chiar de o potrive inexacte. dealti doi itrei, cu o cernOle ge- In vera din 1883, et me oprisem neralmente negre, sat negriciósä, cu in Pesta mai multe vile pentru a trage ortografia curat unguréscei cu o in- o copie de pe o buna parte a menu- vederate neprecepere a foneticeiro- scriptului.De aci,intorcëndu-me in mane. Cel mai vechiu dinteacesti adeu- tOre, el mi s'a tramis chiar la Bucu- götori a scrisintregele done pagine resci, gratiti. extreme amabiliteti a ca- 171-172 dela fine. Un altul a in- pilor Bibliotecei Universitare din Pesta, semnat numele Loncsa Josika"pe dd. Dr. Szilagyi si Dr. Szadeczky. In pag. 20. Mai sint vr'o cate-va adao- acest mod am putut sa, 'mi intregesc suri cu mana posesorului dela 1742, lucrareai s'o mai revel, avênd wi- care totel pe primele patru pagine ginalul de 'naintea ochilor. s'a incercat a da sinonimica ungara, a Inainte de 1742, Dictionarium Ira la- cuvintelor romane, de ex.: Abure. Va- chico-Latinum forma Un volum nelegat por. (Goz. Para h)." de 172 pagine, aruncat unde-va cu ne- latei un fac-simile de pe pag. 16: 'ngrijire, asa ce ultimele sese foi,incepend dela pagina 161, mucelisere de umeléle. Ajuns in aceste jalnice stare, manuscriptul a fost dat ca se. se lege deft 0sic 0-4 torC3e64,y in pele la un loc cu 92 foi de hartia m. A,rharzt.i. alba.Legetorul inse era atat de nedi- efie: 2 e. e4i4e) ?/r baciu, incat din unele foi a Mat cate yit,440 (.,4-erribil92 un rind scris,sat celputin o parte , din litere. Dupe ce s'a legat bine-ret, eto; CR:cha eny B1n .fio posesorii succesiv ad inceput a scrie 936V-eV 12-4..e7 cate ce-va pefoile cele albe,dintre 536nye4i,-- cari unul :Itinerarium An, 1742 a 0-earsei 28 9bris ad 16 10bris. Cibinium. Sze- g3e.64,41,;4, .111:71(4p.c01.2e Pt. co lendek vel Stolczenburg. Markseg etc.", um' cuu4 C-JttAltmilt/ iar altul :Connotationes ex Adagiis, a,:rir2. exCuna.A.70 ()e,c-cw.c;;;,, Anno Salutis MDCCLXX." Aceste di- il, co);°t°7 verse notite fiind anise tOte in urma 5 3e /4, qW legerii, rindurile lor ad remas intacte e; ti7 49ZL.56..L la margini. Faptul este dare ca, Dicti- ( y(4 1Ga onarium, muced deja in parte pine a 53 da,pait:5.414,ga5 nu fi trecut prin fOrfecile legetorului, 31. ce,=1.4 B dup.) e cu mult anterior anului 1712. eitic? oteo -11elrla; +0 CS dt:7 r.(c,7;--; CtO r v16149 Inainte de a se da la legat, mann- A at: scriptul pare a fi colindat prin diferite ge'neu;!-A,IL mani. Scris de autorul set cu o cer- rn4tu, . nee redecinia, apr6pe galbuie,i cu o e 044'4. ortografia propria, mai mult sat mai

3109 BANAT 3110

In acest fac-simile totul e scris de inceputul secolului XVII si chiar de aceiasi mama,sicu aceiasi cernOlä , pe la capëtul secolului XVI, de exem- afara de : plu in actele dela 1596, 1605 si 1636, Vel Bade. Frater major natu". reproduse in Cuvente den batrani" t. Badfcza. Uxor Fratris". 1,p. 66, 140 si 229. Acelasi semn Belusagul. Vanitas" ; peste tot, atat glOntele cu literele pre- adaosuri doveditOre ca acela care le cum si cheile, ba Inca intocrual aceiasi Meuse si este anume adaugOtorul calitate de hartia, ne intimpina intr'un cel mai vechiu nu sciea bine rorna- zapis inedit din 30 decembre 1680 al nesce, dupa cum o scieat si mai putin episcopiei de Arges, aflator in Archivul adaogOtori posteriori; pe and Statului din Bucuresci. Iata-ne dara autorul primitiv poseda limba romana. Orasi in a doua jurnatate a secolului in perfectiune, adeca dialectul set pro- XVII, ca ipe temeiul celor patru vincial. considerante de mai sus. Aci insa, ca Daca vom considera acum ca : eiacolo, remane deschisä posibilitatea 1. manuscriptul a fast legat DU mai ca manuscriptul sa fie mai vechit. tar-chi'de anul 1742, probabilmente Sa se observe, ca singurul oras din insa inainte de acel an ; Moldova, pe care '1 mentioneza Dicti- 2. pina a nu fi fost legat, el trecuse onarium, este SucOva. Acesta parti- prin veo doi sall trel snpani, earl il cularitate, la prima vedere, ar permite adausera pe rind ; a urea data manuscriptulul pina la 3. inainte de a fi fost adaus in acest anul 1600si chiar mai sus, cad de mod, el Meuse un timp 6re-carein atuncl incOce Sucéva perde orl-ce in- umeclela,unde catp'aci era sa se semnatate fata cu Iaul, noua capitala s trice ; a Moldova Nol totusi nu punem un 4. intesa generala, manuscriptele mare temeit pe acéstä impregiurare, schimba pe posesorii lor cu mult mai de Ora ce autorul putea saficunos- incet decat cartile tiparite; cut numele Sucevei din fantane mai daca die vom lua in sarna t6te vechl,inearl nu vafi gäsit nemic acestea, atunci va fi o socotOla fOrte despre Iasi. Nu avem decat a cita un curnpOtata de a pune data dictionaru- exemplu. Intr'o carte a lul Paul Con- lui in cestiune, asa cum esise din conrad Bal thasar Han, in ti tula ta Alt und deiul primului autor, cu vr'odui-gee Neu Pannonia" si tiparita in Nurnberg de ani inainte de 1742; adeca in a doua la. 1686 in 4, se cla urrnatOrea enume- jurnatate a secolului XVII. ratiune a oraselor Moldovei : Die vor- Sub raportulhartiei,primele 172 nehmsten Markte (dann es gibt keine pagine, adeca Dictionarul proprit cps, Stadt darinnen)in der Moldau sind se deosebesc cu totul de cele 92 foi Zuccavia oder Soczova (ein anderer adause lalegarea cartii.Aceste din Author nennets Suchana) da sich der urma sint de o hartia grOsa fara nici Frirst aufhalt, Niemeck, so allein mit un semn de fabrica. Cele de'ntait sint dem Schloss Rornaniwiwar, unter allen de o hartia fina, avend ca semn de andern mit einer Maur umgeben, Va- fabrica : de o parte, dou6 chei incru- sluy, Totras, Barlaw, Varna (?), Oraz- cisate; de alta,acele trelglOnte flu zonia, Cutinari und Cocina. Pe prima dou6 litere,earl aprOpe tot asa figu- linia Suceva ca resedinta princiara, rOza in documentele romane de pe la apoi despre Iainicairi, si acOsta la

3111 BANAT 3112

1686 ! Ian dara a rernanem si aci de Bukureshty.OppidumValachiae o cam data, plus-minus in a doua ju- Transalp". innate a secolului XVII. Kraiova. Oppidum Transalpinae". Un criterit interesant in aparinta, Pe linga acestea, o particularitate este ca autorul cunOsce deja porum- interesanta : bul :kukurudz", pe care primul sett Olt. Aluthas fl." adaugötor il are de asemenea in lista Oltari". plantelor delafineamanuscriptului : Din Transilvania urmatOrele : turcicum triticum kukuriza." In Ro- Bëlgradul Ardaluluj. Alba Julia". mania porumbul, moldovenesce popu- Deva. Arx in Transylvania". solu, s'a introdus cam pe la inceputul Haczeg. Districtus sub Comitatu secolului XVIII. Mai nainte, rolul ace- Hunyad". steicereale juca la noi meiul, dupa Koloshvar. Claudiopolis". cum o spune un misionar catolic din Sibiny. Cibinium". Moldova intr'o scris6re din 1670 : to- Strej. Fluvius Haczagiensis". tus ille populus pane ex milio vesci- Din acest tabel de un-spre-cleci nurni, tur" (ap. Kemeny, Ueb. d. Bisthurn zu noi ne incredintam deja a partea oc- Bakov in Kurz's Magazin t. 2 p. 76). cidentala a Terei-Romanesci (Kraiova. Acésta insa nu formeza o obiectiune Olt. Oltan) si a Transil vaniei (Si- seriOsa contra vechimii manuscriptu- biny. Deva. Haczeg. Strej), adeca lui.In mai tOta Europa, porumbul a partea cea apropiata de Bdnat, era fostbine cunoscut inca,dinsecolul mai familiara autorului, caruia Clujul XVI, dna nu in cultura de camp, cel ii este cunoscut numal sub forma un- putin in gradinaria (cfr. Hehn, Kultur- gurésca Koloshvar,'farBrasovulsi pflanzen, ed. 8, p. 413 4). Mara de FagArasul de loc. acésta, in manuscript figurezakuku- Data trecem acum la Bdnat, Dictio- rudz" fara nici o explicatiune. Cuvintul narium ne da urmatOrea nomencla- mamaliga nu e de loc. Vorba malaiu, tu : mölaj", e tradusa prinmilliaceus Kricsova. Nomen pagi". panis", adeca pane de mein, panis Logosh. Logassium. Oppidum Hung. ex milio" dupa expresiunea misiona- Infer." rului de mai sus. Mal pe scurt, ne a- Macsovö. Pagus in districtu Sebe- flam tot in secolul XVII. siensi". Daca nu timpul, incai locul unde s'a Marga. Pagus in fine Portae ferreae". scris Dictionarium, iar prin urmare Marmure. Porta ferrea. Angustiae dialectul pe care '1 represinta, se p6te Transylvaniae ex parte Hungariae inferioris". precisacudestulacertitudine ; §i Strem. Sirmium. Plateae Caranseb. 'WA, cum. nomen". Din Moldova, precum am v6clut, au- Teius. Tilietum. Promontori um Ca- torul cunOsce numai Suceva. ransebesiense". Din Tera-Romanesca, el indica trei Timish. Themisius fl." localitäti,tOte de o insemnatate is- ),Timishan. Themisiensis". torica: Timishor6. Themisvarium. Themisi- Argish. Oppidum in Valachia Tran- opolis". salpina". Sa mai adaogam :

3113 BANAT 3114

Krish. Flu vius Chrysius". el a publicat la 1647 in Alba-Julia : Krishan. Accola Chrysij". Catechismus Latino-Ungarico-Valachi- Krishenesk. Chrysiensis". Ctrs", 48 foi in 8, unde se scrie roma- Din tOte acestea resulta nu nurnal nesce cu litere latine, de ex. : ca autorul era Banatén, dar Inca anume Cred entrun Dumnedzeu, en Tatel din regiunea Lugosului. 11a tot Puternik, roditorul tseruluj si In manuscriptul intreg nñ sintni- 6, poementuluj etc." cairlmentionate nesce simple sate sat Haliciu, din Caransebes linga Lugos, puncturi topografice Para vre-o impor- a publicat in Basel la 1671 un vers tanta, afara de cele cinci :Criciova, in onórea amicului set dr. Franciscus Maciova, Marga, Strem, Teius, si mai Papal, retiparit apol in Succincta Me- Inca altele trel, despre cari vom vorbi dicorum Hungariae et Transilvaniae mai la vale, tote in vecinatatea Lugo- Biographia", Leipzig, 1774, P. 127-8, sului, precurn nu departe de acoloSi de unde l'a reprodus intr'un mod cu Marmure. Cautand in Hornyanszky (Geo- totul gresit reposatul Pumnul in Lep-, graph. Lexikon d. Konigreichs Ungarn, turariu rumanese" t. 3 p. 67-8,i pe Pest,1858), noi vedem ca Criciova care noi il dam aci dupa o cop% co- (Kricsova) este un sat rornanesc cu recta, facuta de d. N. Densusianu : vr'o 900 locuitori; Maciova (Macsova) Kent szenetate, szerund la voi, Ro- un alt sat romanesc cu vr'o 300 lo- mulus Appolo, cuitori ;Marge.,ç1is i Vama-MargA, La totz, ketz szvente 'n Empereczie 61%0 un sat romanesc cu vr'o 1200 sedetz, locuitori;cate trele in asa numitul De unde kunostince asteptem, si stin- cerc al LugosuIur (Bezirk Lugos), la ce :fericse marginea Hategului, de unde vine cu- De Amstelodam, pren chetz szte 'n noscinta mai de aprOpe cu acésta sin- omenie typar. guru parte a Transilvaniei. Legse derapte au dat frumosze cse- Autorul dara, cu o perfecta sign- tate Geneva ; ranta, este un Banaten din Lugos. Ecz vine Franciscus, cinete Leyda, §i tocmai acésta ne deschide un camp Paris ! de cercetari, caci tocmal regiunea Lu- Prindetz maene sorory, ku cseszt nou gosului, cuprinynd Caransebesul cu oszpe :nainte, hotarul Hategan,i tocmai in a doua Fratzi, Fretaczi, Nymphele, pasze ku- jumatate a secolului XVII, intre 1640 rund 1700, era din partea Romanilor tea- Do rnnyh u n y, Mary Doctory, Daszkely, trul unei remarcabile miscari literare 's bunele Domnae Ore-cum omogene, adica romanesce cu Cu patse ej fitz, cu payne si szar e litere latine. rugem. Pe acest teatru ne sint cunoscuti pina aci trei actori :Stefan Fogarasi, In fine, Ion Viski este o interesanta MihaTu Haliclu si Ion Viski, catra carT descoperire a d ml Dr. Gr. Silasi in bise mai adauga acum un al patrulea, blioteca Colegiului" Reformat din Cluj, ba Inca cel mai pretios. unde d-sa a dat peste un gros manu- Despre Fogarasi, a se vede Cuvente script intitulat : den batrani t. 2 pag. 724-27. Preut A luj szvent David kraj si prorokul din Lugos, Syn-Lista Oppidi Lugas", o szutye si csincs dzecs de soltari, earl

3115 BANAT 3116 au szkrisz cu menile lui Viski Janos gasesce un sat romanesc numit 011Osag, en, Boldogfalva 1697". de unde putea sa fifost acelOlass, A se ved6 studiul d-lui Si Iasi in re- totu§1 nol preferim a nu risca o solu- vista Transilvania, 1875, No. 12, 13 tiune, pe care de o cam data nemic §i 14, unde d-sa constata ea Psaltirea n'o argumenteza. lui Viski a fost scrisa parte in Santa- -Fogarasi, Haliciu, Viski si Anonymus

7)Maria (Boldogfalva) linga Hateg, parte Lugoshiensis scrit romanesce cu litere in Gioagiul-de-jos, in cart' comune res- latine, luand toti de basa ortografia pectivul pare a fi fost predicator re- unguresc6, pe care insa el o modifica format. de o potriva inteun mod esential; de Ceea ce a scapat din vederea d-lui exemplu Si Iasi, este ca insusi numele scriitoru- pentru Z i a sat i intrebuinteza pe lui in cestiune indith o localitate, pro- e,fie simplu, fie scurtat; babilmente aceia de unde se tragea el pentru j intrebuinteza pretutindeni insusi, sat cel putin familia sa. Viski, acelasi semn ca pentrug,nefacend nici cu postfixul unguresc adjectival i,in- o distinctiune intre ambele sonnet, de semnéza din Viska. El bine,peste siortografia unguresca are zs pentru Carpati se afla trel sate romanesci nu- al nostru j, iar s pentrug; mite Visca, din cari done in tera Ha- pentru ea intrebuinteza pe a,iar tegulul (Windisch, Geogr. d. Siebenb. pentru oa pe o. 1790, p. 111-112), iar unul in Beinat Ortografia cea mai putin unguresca linga Lugo§ (Hornyanszky, op. cit. p. este a Anonimului, care pe s nu'lcrie 406). In acest mod, daca nu prin locul unguresce prin dz, nici pe g unguresce unde traia, incai prin origine, Ion Viski prin s, ci pentrucel de 'ntaiii pune era Hategan sat Lugosan, una din done. pe s, iar pentru cel-lalt compositiunea D. Silasi crede ca Psaltirea din 1697 sh, luata nu dela Englesi, ci din grafica ar fi o copia dupa un original de pre unor dialecte slavice meridionale, vecli la mijlocul seclului XVII, de nu si mai Mina Ora la Katancsich, De Istro ejus- de mult". D-sa totusi nu ne O. des- que adcolis, Budae, 1798, p. 283. pre acesta nicl o proba decisiva ;§'a- De altmintreleatranscriptiunea la poi putin ne importa o distanta de toti e destul de confusä, scriindu-se cati-va ani in plus sat in minus. acelasi son k prin ki prin c; acelasi Linga Vogarasi, lingä Haliciu, linga son ce, ci prin cs si ts; acelasi son/ Viski, ca represintand aceiasi miscare prin cz, tz, c;acelasi son ge, gi prin Reran, curat lugosena dintre 1640 ds si gs etc. 1700, mai avem dara acuma pe acela Cea mai ungureisca, ba chiar de tot cariff i se datoresce Dictionarium Va- lipsita de simtul foneticei romane, este lachico-LatMum si pe care noiil nu- ortografia continuatorilor Anonimulul, mim Anonymus Lugoshiensis, pe cat earl se recunosc dela prima vedere a timp nu scim cum il chiama. In ade- fi fost Maghiari. Ca specimen mai lung, ver, pe pag. 172 a manuscriptului el lata o urare poporana, transcrisa pe scrisese ce-va in curmeclis, de unde se prima din foile dele albe adause la le- mai pOte recundsce : ...Iacobus Olass." garea manuscriptului Dar Ore sa fie acesta numele autorului, Pentru Mine 'far nu cum-va al vre-unui alt perso- Pentru Tine nagit ? De§i in apropiere de Lugo§ se Pentru Noj

3117 BALTITA 3118

amandoj. 1 Adresandu-ne insa la d. Bruun, erudi- Kusztanti lanoj. tul bibliotecar dela Copenhaga, iata, ce Pentru Mine Pentru Tine nia respuns intr'o epistola din 22 Oc- Pentru noj aman tobre 1883 : Certes, j'ai devant moi doj un petit manuscrit intitule : Vocabu- Pentru Kásza larium Valachicum, qui sur 17 pages Pentru Másza contient un vocabulaire d'environ 170 Pentru draga sapo nyasza. mots valaques accompagnés d'une tra- duction latine. Mais ce nianuscrit est Vom observa in parentesT curiesa compose hladernièremoitie du coincidinta a acestui cantec cu un al- XVIII-e siècle par un dilettante da- tul de pe la 1680, citat cu ortografia nois, qui s'est occupe de beaucoup polona in Vita Constantini Cantemirii" de choses littéraires et linguistiques ; (ed. Acad. Rom. p. 43) : la valeur scientifique en est, sans doute, Constantine, nulle. In scurt, manuscriptul dela Co- Fudze bine, penhaga abia merita de a fi mentionat Niczi aj Casa, §i nu rnerith de a fi descoperit. Niczi masa, Niczi draga dzupiniasa... Peste doisecolidupa. Anonymus Lugoshiensis, noi nu gasim dent vr'o Fogarasi scriea la 1647, Haliciu la 10,000 de cuvinte in marele Lexicon 1674, Viski la 1697. Pentru Anonymus Budan dela 1825, lucrat dupa cum Lugoshiensis nu se pete fixa odata, se qice pe fro ntispicit de mai multi precisa. Din tete consideratiunile insa autori in cursul a trei-deci si mai mulde mal sus, cat . sa'lpunem mai a- tor ani. Ce colosala munca, presupune prepe de Fogarasi decat de Viski, cam dara prima incercare de acésta natura, pe aceimi linia cronologica cu Haliciu, facuta de un singur om ! caruia el pete sal he anterior, dar nici DictionariumValachico-Latinum", aa intr'un cas nu este mai not decat a- cum il posedam noi, nu este terminat. cesta. Dela cea de'ntalu pagina autorul incepe Ori-cum ar fi, Dictionariurn Val achico- deja a-§1 completa opera, adaugend la Latinum este cel mai vechit vocabular margine cuvintele cele uitate. Asa in al limbei romane, adeca traducend din rind cu Ace. Filum" el pune acolo Ac", rornanesce intr'o limba straina, lar nu remas fan, traducere. Aducem acest vice-versa, dupa cum traduc, deex., singur exeirplu, Cci aci s'a intamplat din slavonesce in romanesce acele glo- ce-va Mae cludat. Adaugetorul cel dela sare din secolul XVII, despre earl nol 1742, gasind pe acest Ac", scrise dupa am vorbit in Cuvente den batrani" t. el zérna", e§ind astfel A czerna", sino- I. p. 260 etc.i ce vocabular IPeste nim unguresc pentru ata", pe cand cinci mii de cuvinte. bietul Ac dispare cu totul. D. V. A. Urechia, dintr'o calötoria Apol ordinea alfabetica nu e pazita, facuta la Copenhaga, a fost adus in- cu stricteta, find-ca autorul se pregatia, semnarea, cum-ca in Biblioteca Regala firesce, a recopia manuscriptul intreg, de acolo se afla un vechiti Vocabula- dupa ce o data iI vafiispravit lu- rium Valachicum." Nu ne aducem a- crarea. minte, unde anume §iin cefel de Multe vorbe sint scrise numai no- termeni a lost publicata acea notita. manesce. Se vede ca, intimpinand vre-o

3119 BANAT 3120 dificultate de a le traduce bine latinesce, lucrarea sa ar fi ispravita, Romanii ar autorul ii reserva acestA sarcina pen- aye de dol secoll un cap-d'opera lexico- tru urma. In unele casuri insa, tradu- grafic, nu numai cu vorbe comunepi cerea lipsesce numai pentiu derivatele cu numiri topice, dar inca : dintr'un cuvint tradus deja mai sus, Cu forme duple, de ex.:mikutel si ceea ce indica din partea lexicografului mitutel, nime si nimene, prendi prön- dorinta de a merge lute inainte cu a- dzesk, kurti skurt, tikvöi tiukè, dunarea materialului romanesc, fara a straitzö itraistö etc. ; se opri la tréba secundara a gasiril e- cu expresiuni copilaresci, de ex. :a- quivalentului latin. De exemplu :Fe- bushile infantium incessus quadrupes", rék. Polio.Ferekètur6. Ferekëtor". pap6 panis in fantili sermone", placse Intre cuvintele cele thsate fara ex- ))nomen lusus cum lapides jaciuntur plicatMne vedem : ad metam" etc.; Tinkova. cu termeni de choreografia poporana, Zegusheny. de ex. :Iepuraska saltus hajdonicus", Zorlincze. " un fel de dant hotesc ; Cate-trele sint numiri de sate de cu interjectiuni teranesci, de ex.: hesh linga Lugos. Diva repertoriul lui Hor- vox gallinas pellentis", ho vox con- nyanszky, Tinkova nurn6ra astacli 750 tinentis pecora", hop vox saltantis", locuitori, Zegusenii (Zagushen) vr'o 600, aos heus" etc. ; Zorlinta (Zorlencz-mare si Zorlencz-mik) cu o bogata sinonimica, de ex. patru peste 3000 impartiti in doue comune. numb pentru sOrece:sorecse rims", Iata dara inca o proba, daca ar mai spurk mus", shomek mus", hercz li nevoe dupa cele date mai sus,de- mus"... spre lugosanismul autorului. Ca specimen, publicainaci intrega §iceea ce adauga forte mult la va- literaIf, care se incepe cu numerul lOrea operel sale, este tocmal ca el se 2390. Am pus cu litere rarite, pentru tine cu staruinta de dialectul seana- a atrage atentiunea, cuvintele cele mai tal,cai cand n'ar fi cunoscut de loc remarcabile din punctul de vedere dia- limba cea tipica de prin cartile romane lectologic. din secolii XVI si XVII. Dupa cum Psaltireacheiana, popa Grigoriedin Mahiciu Si Codicele Voronetianne-at Macsin. Molo. conservat cu scrupulositate un sub- Macsovö. Pagus in districtu Se- dialecttransilvanenstinsfäräalta besiensi. urma, dupa cum mitropolitul Dosoftelu Macz. Intestinum. fonografiaza sub dialectul inoldovenesc, Madzer6. Pisum. tot asa cea mai scrupulOsa conservare Maj. Milieus. a sub-dialectului banaten se datoresce Maj. Maius. lui Anonymus Lugoshiensis pe prima [Maj bine, maj ushor. Melius. Le- thrift, de aci pe a doua linia lui Ion vius]. Viski, apoi intru cat-va lui Fogarasi Majkë. Mater. §ilui Ilaliciu. Mak. Papaver. Judecand din cele cinci mu imai Makar. Quamvis. Licet. bine de cuvinte despre planul autoru- Makarkare. Quilibet. Quivis. lui, nof DU ne silim a afirma a, daca MakarcsinO. Quicunque. Quivis. 46,928. III. 32

3121 BANAT 3122

Makarundé.Ubicunque.Quo- Möjdan. cunque. Mejmuke. Simia. Makardeunde. Undecunque. Mekrish. Acetosa. Makarenketro. Quocunque. Maj. Milliaceus panis. Mal. At gillosa terra. Melkom. Silentium. Mame. Mater. Melkomish. In silentio. Mane. Manna. Ros. Mélcs. Limax. Mare. Mare. Pelagus. Mel mesi 6. Malvaticum. Mare. Magnus, -a. Momuke. Simia. Mare. Pomum. Ilene. Manus. Mare lukru. Admirantis et sper- M en. Maneo. nen tis exclamatio. Men. Mitto. Martz. Mars. Feria 3-a. Menos. Martzolya. [Mendria. Superbia]. Marga. Pagus in fine Portae fer- Menestergure. Mantile. Manuter- reae. gium. Mar va ru sk 6. Malva hortensis. Mönyei. Cras. Marinuré. Marmot% Menshesk. Marmure. Porta ferrea. A ngustiae Mönyék. Diluculo consurgo. Prae- Tiansylvaniae ex parte Hunga- venio. Maturo. riae inferioris. Menyoke. Manica. Margsine. Margo. Finis. Menyie. Ira. [Martur. Testis]. Menyios. Iracundus. [Marturie. Testimonium]. Menunt. Minutus. Mas. Mansio. Menuntzel, idem diminutivum. Mase. Mensa. Maskuré. Sus castratus. Menuntedz. Minuo. Comminuo. Maskë. Menketure. Devoratio... ssio. Mecsineture. Menketure. Contentio. Mecsinish. Menenk. Comedo. Me cs ösk. Aenygma propono. M enenku me. Contendo. 111 csi tu r C. Aenygma. Menushö. Chirotheca. Meczö. Cattus. Fells. Menzalö. Meczishore. Men Pomus. Pomum. Meczishor. Intestinum parvum. Mer veratek. Pomum aestivale. Medzetijke. Cicer sylvestre. Praecox. Mairegune. Mandragora. Mer iernatek. Malum serotinum. Megan Asinus. Mèr bunebrut. Malum sparu- Megerecz, idem. ceum. Megure. Mör dulcse. Pomum dulce. Meg y el Cu. Convivium natale. Met- gushat. [Mehneszk.Evanesco.Abscedo. Met- kenyesk. Toipesco]. Mèr kodesh. IN.Milliutn. Mer kukurbetaricz. Mejran. Amaracus. Maiorana. Mer de svent Pietru. Malum prae- Mejugsel. Malleolus. cox.

3123 BANAT 3124

Mex. mushketaricz. Malum A- Mesernicz6. Mace llum. pianum. Muscatellum. Mesercsiu. Lanio. Mér flokos. Malum muscosum. Wsk6. Dromadarius.

Ater nevéstesk. . Mestek. Misceo. Me'r ordzën. Mestek6turè. Mistio. Mer pestricz. M6sur6. Mensura. M6r rutil at. Malum orbiculaturn. Mösor. Mensuro. Mèr sölcsin. Meshter. Magister. Artifex. Me'r v6rgat. Malum variegaturn. Mersht6rgsindö. (?) Merarin. Anethum. Meshteresk. Magistrum ago. Ar- Mereu. Rectus. tificium. Merejè. Recta. Meshtershig. Artificium. Merg. Eo. Pergo. Progredior. Maani6. Reverentia.Inclinatio. Merg naintè. Proficio. Metenag6. (?) Merg napoj. Deficio. Met la& Artemisia tenuifolia. MOrg 6nderet. Retrocedo. Metor. Purgo. Mergeritar. Margarita. Mötur, idem. Mergsenaretz. Finitimus. Mauro% Scopae. Mereiesk. Mëturat. Purgatus. Mundatus. [Merksin. Spinal. Mëtrak. Baculus. Mnrit.Marito. Nuptui trado. MCtrics6. Matrix. Mëritum6. Nubo. Maritumduco. Me. Mea. reritate. Nupta. [Meure. Mora sylvestria] Merina. Merenda. Mezdralo. Mörië. Magnitudo. Magnificentia. Mözdresk. Mëros. Superbus. Me z g a j. Inficio. Merniczë. Metreta. Mezgush. Möroshiö. Superbia. Micz. Lana agnina. M6rosheskumö. Superbio Miczar. Mërunt. Minutus. Vide Menunt. Mi csk. Moveo. Mörsurë. Profectio. Progressus. Micskum6. Moveor. Mersur6 nainte. Profectus. Micsketure. Motus. Mèrshav. Macer. MacilentuS. Micskon y. Pediculus gallinaceus. Mershave". Macra. Macilenta. Mjdon. Mersheveskumö. Macer fio Mj6d. Medum. Merturiö. Testis. Testimonium. Mjedar. Merturisesk. Testificor. Mjèdz. Medium. M6rtzishor. Martius. Mjèl. Agnus. Mertzenö. Mjelushek Agnellus. Mertzinos. Mjerè. Mel. M s aj. Mappa. Mj eriu. Caeruleus. MAsè. Dens molaris. Mjerie. Caerulea. Mesh. Soccus. Mièrcury. Mercurius. Meshin6. Pellis ovina. Mjeu. Meus. Me sere re. Misericordia. Mië. Mille. Meserernik. Misericors. Mik. Parvus.

3125 BANAT 3126

Mikutel. Parvulus. Mosh. Avus. Mike. Parva. Moshie. Aviticum bonum. Mikshor. Parvulus. Moshnyag. Vetulus. Mil. Milliare. Moshe. Avia. Mile. Gratia. Clementia. Moskul. Moskovia. Milos. Clemens. Pius. Moskovitan. Moscovita. Milämi. Misereor. [Mostole. Reliquiae corporum SS.] Milostiv. Clemens. Misericors. Mosor. Milostiveskurn6. Misereor. Mote. Misericors. Motkei. Milosté. Gratia. Clementia. M otzok. Stupidus. Bardus. Milkuieskume. Supplico. Mozo rn aj n C. Spectrum. Terricu- Milkuit. Supplex. lamentum. Milku i tor. Supplex. Mozgosesk. Moveo. Milkui ale. Mujedz. Mollio. Miluiesk. Misericordiam facio. Misereor. Mujat. Emollitus. Miluitor. Elaemosynarius. Muier6. Mulier. Foemina. Mint. Mention Muieresk. Muliebris. Minte. Mens. Muierotke. Effeminatus. Mintsinos. Mendax. Mujerushke. Foemella. Mintsune. Mendacium. Mu j t. Obliviscor. Mincse. Pi la. Muk. Pi tuita. Mucus. Jvlirak. Miraculum. Mukos. Pituitosus. Mi r az. Prodigiurn. Spectaculum. Mu csk. Mordeo. .Mirh. Mirrha. Mucsketure. Morsus. Mirhuiesk. Mirrha ungo. Mucskat. Morsus. [Mirosz. Odor.] Mucsketor. Mordax. [Mirele. Sponsus]. Mukar. Emunctorium [Mira-,za. Sponsa]. Mulg. Mulgeo. rum6. Miror. Malt, -6. Multus, -a.. Multuin. [Misztujesk. Couquiesco.] Multzany. Deo Gratias. Missh6. Missa. Sacrificium. ultzen y, idem. Mishesk. Caecutio. Multzi6. Multitudo. Mishine. Multzime, idem. Misir. Aegyptus. Multzenesk. Ago gratias. Miskiö. Chalybs. Muncsesk. Laboro. Torqueo. Mitutel. Parvulus. Munk6. Labor. More. Jus caulium. [Mfiricz. Hinulus]. Mort. 1Ylortuus. Muncsitor. Laborator. Morte. Mortua. Muncsesku me. Torqueor. Conor. Morte. Mors. Munté. Mons. Mortecsune. Lues. Morticinum. Mur. Morus. [Morticsosz. Mortalis], Mure. Morum. Morment. Sepulchrum. M u r 6. Intestinum... Mormeiesk. Murar. Molitor. Morun. Huso. Murericz6.

3127 BANAT 3128

Murony. nat nu se dice altfel decat :virile (pen- Murg. tru vie de struguri),calcani, intani, Murgsesht6. Advesperascit. cuni, capatani, gutani; tot asa in cate- Muritor, e. Mortalis. va comune se dice fanina pentru M- Murëdz. Macero. Acesco. ina sat farina. La verbe asemenea este Murat. Maceratus. Acidus. pastrat sunetul n, de ex. : tu ramani, Mursë. Mulsum recens. tini (dela a tine), vini,puni, spuni, a Muskë. Musca. incunia, a descunia, am descuniat etc. Muskuliczë. Pentru sufixul augrnentativ -oii-15ie Mu sh k 6tar i cz. Muscatellum a- exista numal -o nI 0 -on I e :pietroni, pianum. pietrOnie; sufixul nie mai adese e Mushkyu. Muscus. neaugmentativ :ursOnie, vulpOnie, lu- Mushkyu. Musculus. pónie, iepurOnie; acelasi sufix formeza Mustacz6. Mistax. numi proprie femininederivate din Mustëcsos. masculine: din Popescu se face Po- Must. Mustum. pescOnie (nevésta lui Popescu), Bibes- Must6raczö. cónie, GruescOnie, etc. Mut. Mutus. Mut. Muto. 2. Sunetul n urmat deisat e Mutat. Mutatus. Mutatio. trece in ñ rostit ca in spaniola, sat ca gn in unele vorbe din franceza, sat 2. elementul fonetico-morfo- ca ny in maghiara; dar desi ii gasim logic. §iin limba asta din urma, totusi nu putem sa-1 consideram drept influenta Tot ce s'a scris pina acum mai not, a Umbel maghiare :graiul banaten a mai temeinic si mai ne 'ncurcatam- fost maiferitdeinfluenta acestei pra foneticei si morfologiei sub-dialec- limbi decateste graiuldinpartile tuluibänatenesc,sedatorezad-lui ungurene si unele ardelene. Mara de Enea Hodos (Poezii poporale, Caran- acésta, in Banat nu s'a prefacut nici sebes, 1892 P. 3-9), astfel ea poi nu sunetul t sat k urmat de eorii in avem cleat a reproduce aci literalrnente ty, nici d sat gh urmat de aceleasi in cuvintele acestui june folklorist : gy maghiar, dupa cum s'a prefacut la Graiul Oranului din Banat, cagi Romanii din Ungaria 0 launii din graiul teranului din alte provincie, asè- Aral,unde s'atmodificat in sens mönat cu limba literara, ne infatiséza maghiar, ci in Banat a suferit alte mai ales abateri fonetice. schimbari, call se vor arata mai jos. O parte din insusirile acestui grain le gasim in graiul ardelen, sat in cel 3. Sunetele b,p, f, v urmate de i moldovén, ba chiar in cel macedo ro- (Tar v urmat de u in cuvintul vulpe) reman ; -altele sint ale sale particulare. man nemodificate, ca si in limba lite- Insemnam, din punct de vedere gra- rara;si nu aflam inBanat nici pe matical, urmatOrele insusiri : ghine, nici chitä (ca in partile Sibiului), nicibgyiftesiptyita(ca in partile 1. Una din cele mai distinctive ca- ungurene), Mei bjiiiei pcita (ca pe la racteristice a graiului banaten este pa- Nasaud) ; asemenea nu seqice lupri strarea lul n de ' naintea lui f. In Bet- off luptyi, Mei hit, nici jitali jin (ca

3129 BANAT 3130 pe la Blaj) oil in (ca la Brasov), ci nu- (die), Dumnedzat, cii dzama, dzahar, mai bifie,pita,lupi,fit,vital,vin dzimbet. etc. Insa i c 16 n si nu viclOn. 8. Deosebirea Intre ge (dj)i 5 con- 4.S'atschimbat sunetele ti d, sista inteaceedca ge, gi:s'ar putO tran- urmate de i sat e, In cei ge (dje), de scrie cu fie, fit, de ex.: mierjie (merge), ex. : frunce (frunte), ce (te), ciner (tiner), insa jor (jur). verge sat verdje (verde), Megia si Me- gica cu tonul pei(Media si Medica, 9. Diftongul ea se aude mai mult numirile ce le da poporul 1ocalitati1or ca ia la cuvintele7 de genul feminin cu numele oficial Mehadia Si Mehadica), terminate inesiarticulate :valia, Valeagenii, cu numele oficial Valeadeni. vulpia, carcia (cartea) ; mai adeseori e In cuvintele degeti dinte sunetul d din diftongul ea se plerde cu totul s'a prefacut in gh,iastfelse pro- rernane a singur :sara, tart infrun- nunta. : ghejieti ghince ; de alta, parte zasca, vorbascii, bat (bet), sasa, sapce ; se dice cia pentru de (darl : dja), dan laimperfecte,auzam, Culejam, ve- pen trudin(darpi: djin).Sunetele giam (vedeam), segiam (secleam), ta- k si gh urmate de e sat i reman ne- ham (tineam), s. a. Adjectivul feminin modificate. rea se pronunta re (cu e inchis), pro- nurnele feminin ta asemenea :te. 5. Sunetul ce se schimba, ca si in graiul moldovenesc,i ca siin graiul 10. Cuvintele terminate in ea ne- poporuluidincomitatul Zarandului, articulate, ca stea, nea, catea s.a. se intr'un sunet apropiat de §, pe care gasesc in vorbirea teranului din Banat nu-1 putem transcrie exact: dulsie (dul- apr6pe pretutindenea sub forma aua, ce), sie mai fasi (ce mai fad) etc. de ex. :liana(neua),staua, cataua, nueua, masaua. 6.Incomunele Terova ,Ilova, Zlagna,Prisian, Poiana, Visag, dupa cum 11. In diftongul oa se pot deosebi Imi comunica d. asesor consistorial Ion doe sunete : un u si un a. Ionas, precum sielevil din partea locului, in locul sunetului ç se pronunta 12. Substantivele feminine termi- pretutindenea s,de ex.: sasa(sasa), nate in ci fac pluralul mai mult cu i sapte (sapte), cocosu rosu (cocosu ro- decat cu e;pluralul dela icoana este su),sade(sade).Invatatoriidina- icoili,articulat :icoiiile ;casä,plur. mintitele comune, dupa cum marturi- casi, casile ; fata plur. fiece,art.fie- sesc insisi,at greutati cu cophi de cile ; mama, plur. mame, art. marnele, scOlapina ce ii fac sa rostesca pep. dar si mamile, mai estesi mumafil, Se pare curiosca,pe linga t6tea- ca dela tata tataritIn gen.sidat. cestea, cele spuse in punctul prece- sing. primesc numai 1: a icoilii, cash, dent (5) at valOrei pentru comunele fecii(fetei), mamii s. a. Dar si altfel aid pomenite, adeca in loc de ce se ela plural este fOrte rar ;dela mar rostesce acolo un pl. este miera ;para, piera ;frumos, frumOsa, s. a. ),7 Sunetul z se rostesce mai tot- d'a-una ca c/z, se (lice nu numal dzac 13. Sufixele off, an ieri sint in-

8131 BANAT 3132 trebuintate exclusiv pentru or, arsi 19. La verbul afiinsemnam ur- er ; de ex. :invatatori (atat lasing. matórele forme : cat .si la plur.), fragari (sing. si plur.), Indic. presinte: io mis, tu iesci, iel malieri etc. Unii carturari pretindat if,noi flis, voi vis, iefissi iei idst, in casurile acestea s'ar aucli la singu- acest din urma numai ca verb precii- lar nu numal 1, cii un u. Athta este cativ. Exemple: io mis Banatan, noT sigur, cä acest u nazuesce sa dispara his Bailateni, voi vis dan tara s. a. ciurma luieste deja cu totul efe- Se mai Vice not' hisami voi visdt merä, intocmal ca si la cuvintele ter- in unele locuri. minate in consonantä. Ind. imperf.: ieram, ierai, iera, ieram, ierat, iera. 14. Alaturea formelor umbluSi Ind. perf. :fusdi, fusas (silaba ul- umplusemai intrebuint6za uneori timatonica),fu ;fusathm,fusarat, imblui implu; insa numal unghi si furs; se mai conjugagi:fusM, precum nu inghl. sifui. Ind. pert'.compus : am fost,ai 15. Pe linga rM i vand se aice mai fost, o fost, am fost, at fost, or fost. Ind. viitor :oifi,Iifi, ofi, om des ridsivinci, asemenea rat si nit. fi, it fi, or fi. Vind se conjuga : vind, vindz, vinge, vingem, vinget, vind; perf. : am vin- In Meedica, mi se spune,e folo. dut s. C.1. Rid : m6 rid, ce ridz, sa sitaiforma intréga :voi fi, viifi, rige, lIe rigem, v riget, sa rid ; pert : va fi, vom fi,vit fi, vor fi. Conjunctiv perfect :sa fiü fost,sa m'am .ris scl. tot numal cu pronumele fii fost, sfi fost,sa fim fost,sä reflexiv. fit fost, sfia fost. 16. Articlul pentru vorbe de gen 20. Perfectul simplu indicativ de- masculin a pierdut pe 1. Se rostesce la verbul dat: io gegei (dedel, cu ace. articulat :ornu, porcu, tot natu, socru pe ultima), geges (si dasi) gege (dede, (nearticulatecele do6 ultime sint tot cu ace. pe silaba prima), gegeram, ge- asa); boilarticulat bOu (dou6 silabe). gerat, gegeth (ace. pe prima silaba). Exemple de nume proprii art. si neart.: Se mai conjugai asa :agei, da Gruescu, Parvänescu, Manescu, Pulu ges, cl6ge, dageram, dagerati (acc. pre- s. a. forméza genitivuli dativul sing.: tutindene pe ê oil e), degerä. 1 u Gruescu, pl.Gruescilor, 1 u Mane- scu cl. SI.Imperativul are o forma a sa particulard cu sufixele :aret, at et, eret, 17. Pentru articliial,ai,ale,se iret. Este de observat, ca sufixele aid folosesce numai forma a. insirate se pun numai in propositiuni negative imperative ;propositiunile a- 18. Pronumele reflexivseintro- firmative imperative ail acelasl forma buintez iduplicat in perfectul corn_ cai limba literara. Exemple : nu can- pus : m'am batutu-m6, ciai sculatu-ce tareti, nu strigareti, nu bacereti (nu (te-ai sculatu-te), s'o 'mbatatu-sä, l'am batereti), nu vorbireti, nu urareti etc. vazutu-1, iT-am dusuile (ne-am dusu- Pretutindenea M Banat este felosita. ne), v'ati sup6ratu-v6, s'or dusu-sä, scl. forma ac6sta;ici colo, sub inriurirea

3133 13XNAT 3134 scOlei, se folosesce astaqi si forma li- gica f6rte interesanta, anurne optativul terara alaturea formei de mai sus. presinte :reag, real, ream, real, pe care noi l'am explicat deja alta data (v. '.Ag) 22. Optativul presinte se conjuga in urmatorul mod : in comunele Varädia iPatas, dupa Poporul judeca limba dupa aud, nu cum mi se comunica de elevii d'acolo, dupa scris. In forme ca fire--ag,fa- In modul urmator : cere-ag, dicere-ag, aláturi cu ag fi,ag fo reas veidf,tureal veiif, iel ar face, ag qice, urechea desparte silabic : vefif,noi ream veal; voi re4vetif, fi-reg, face-reg, qice-re"§. De aci, in loc lei ar vein de ag s'a nascut in dialectul istriano- roman forma rag, trecuta dela con- 23. Pronumele demonstrative :ace- structiunea inversa la cea directa. Frasa sta,acela,acesta,aceeaatnumai istriano-romana : n'am puniava cu ce formele : me rag copri, ni stramas pre carle rag Masc. Sing. Nom. si Ac.asta, a- zace" (Miklosich, Rumun. Untersuch. hasta ;i1a, ahala. I p. 42 ;cfr. Lautl., Lautgruppenp. Masc.Sing.Gen.siDat.Aglaia; 10) se transcrie daco-romanesce : n'am Mina, plapuma cu care m'ag acoperi,nici Masc. Plur. Nom. si Ack astea, hastea, saltea pe care ag zace" = nici saltea ahastea, ala. pe care zacere-ag". Ilustrul Ascoli, care Masc. Plur.Gen.siDat.astöra, atrasese cel intalu atentiunea asupra ahastOra; albra. acestei forme istriano-romane (Stud. Fern. Sing. Nom. si Ac. asta, ahasta ; crit. I, 1861 p.66),IIda o alta ex- aea, ahaea. plicatiune. El crede ca. rag ar resulta Fern. Sing. Gen. si Dat asthia;aèia. din fusiunea lui vre cu ag, fusiune o- Fern. Plur. Nom. si Ac. estea, hestea, cursa numai la prima persona singu- ahestea ;elea, alea. lara, pe cand la cele-lalte persOne ar Fern. Plur. Gen.si Dat.astöra, a- fi numai v r é cu perderea lui v.In hastbra; alora..." acest mod conditIonalul istriano-roman:

Alaturand observatiunile d-lui Enea rag ave Hodos cu indicatiunile fonetice din A- r a i ave nonyrnus Lugoshiensis,e lesne de a r a ave constata ca numai .palatalisarea den- r a m 'ave talelor de si te in ge si ce este un fe- rat ave nomen posterior, care tocrnal de aceea r a ave pare a fidatorit inriuririi Serbilor, la ar fi, dupa Ascoli : cari el ne intimpina ca ce-va organic. vrere-ag ave In cele-lalte privinte,doisecoli n'at' vrai ave adus absolut nici o schimbare. v,r a ave Trasura cea mai caracteristica a con- v ram ave etc. sonantismului banatenesc :conserva- tiunea lui n de 'naintea lui I, distinge Ei bine, chiar in acesta ipotesa prima in acelasi grad dialectul macedo-roman; persona singulara rap ar resulta, capi'n iar cu dialectul istriano-roman unesce explicatiunea nOstra de mai sus, din pe Banateni o particularitate morfolo- constructiunea inversa v r e-rég.Noi

M35 13XNAT 3136 credem insa ca nu numai prima per- II. Individualitateateritoriald a&Ina- stna singulara, dar icele-lalte s'at tulur. näscut din aceiasi constructiunein- versa, cu sat fara verbul v r ere, a- Trek cuvinte : deca cu ori-ce verb, si anume : 10. Troian; 20. Ausoniu; ra§ ave = ave-re§(=avere-af) 3° Filma; rai ave = ave-rdi(= avere-ai) ne vor ajunge pentru a demonstra nera ave = ave-rer(= avere-ar) stramutata continuitate a nationalitatii ram ave = ave-rem(=avere-am) romane in regiunea dintre Tisai Cerna. rot ave = ave-rel(= avere-ati) To ave = ave-rer(=avere-ar)..." 1°. Troian.

In studiul Strati substrat", nol Intr'un manuscript paleo-slavic toc: am demonstrat ca asa numitit Macedo- mai din secolul XII, reprodus intreg romani Si Istriano-romani de astadinu de Srezniewsky (11tirlicria AnmentinHayin sint alt ce-va decat Romanii eel din no orrAtneaho pyccicaro ff3LIKa,t. 10, 1863, Pannonia, pe cari in secolii IXX T-a p. 551-574) se citesce urmatorul pa- gasit acolo iI-a gonit peste Dunäre sagiu mitologic: navälirea Ungurtlor. Este aprOpe de ...Tpoia Ha Xspca ...pe Troian, mintea omului ca dialectul acelor Ro- REAM% Hpon. H d Hars, Veles, Pe- mani din Pannonia, prin insasi posi- IM WAn-k- run, sl-at facut tiunea lor cea geografica, pe care nici NAM SAWN= irk- dei, in dracii eel un crescet de munte n'o despartia de pottetwa... relcredeat... sesul Timiului, trebuia sa fi fost identic sat aprópe identic cu al Romanilor din Hans sat Hors, Veles sat Volossi Banat. Tata de ce este forte important Perun sint divinitati slavice cunoscute, de a urmari acele puncturI de conser- mentionate nu o data in stravechea vatism dialectal,prin cari Banatenii cronica a luT Nestor (cfr. Sacharow, Cita- numal Banatenii se mai asociaza saaia pycotaro aqua, t. 1, 1841, part. 1, pina acum cu cele doue dialecte romane p. 11-12). Ce cauta insa printre a- trans-danubiane. cestiia, ba Inca mai pe sus de cei-lalti Exista alte puncturi, vocalice, con- trei, numele lui Troian, pe care nu'l sonanticei chiar morfologice, in cari descrie8i nu'l scie nici un mitograf al graTul bänätenesc se intälnesce cu al Slavilor ? Moldovenilor, ca icand MoldoveniT, Un alt monument paluo slavic, dupa in specie ceT dela nord, ar fio veche un manuscript din secolul XVI (Vo- migratiune dela Timis prin-Ora stokov, ,Camps Aepicoatto-caaaartataro suluisiprin Maramuras, contopita apoi Hum, 1861 t. 2 p. 232), aseda pe a- in Moldova de rnijloc cu un curent celasi Troian, desi nu la primul loc, sudic oltenesc, care jucase un rol in- intro diferite divinitati slavice : semnat in formatiunea Statului Bärla- ROPM ...inchipuindu-si den, cu mult inainte de descalecarea mom],IlEporim multidel:Perun Moldovel in secolul XIV. Acesth ce- H Xopca Attila H i Hors,DiTusi stiune nol" o vom desbate aiuria. TrICHdHa Ii HuTh Troian,si alti v. Bdrlad.Crif. MH0311...

3137 BANAT 3138 si mai adaogA : Dar intrebarea cea fundamentalA este: 1°. Divinisare sa fieOre, cand ma- ..Iffpormiax ...Perun la E- nuscriptul cel din secolul XII pune pe emorkx-s a Xopck leni, Hors la Ci- Traian intro dracii coY rel" ? RR Kvnryk, Tpo- pru, Iar Trolan 20. Slavii cel meridionali, asedatI pe rant 61:11llEipi1a fusese Imp6rat la peninsula balcanica nu inainte de secolul PHArk... Roma... VI, adeca patru secoll dupa mórtea lui Tralan, dela cine Ore putut'atelsa Ad este deja de tot invederatA iden- imprumute memoria marelui imptrat ? titatea leului slavic Trolan cu ma- Vuk Karadzió (Lex. 750) reproduce rele imptcrat Traia n,Trajanus", in- urmatórea legend, serbésca din Bosnia : temeiAtorul Daciel romane. Craiul Troian in fie-care nOpte pleca SA se observe ca ambele manuscripte in Sirmia, unde se lubia cu o nevOsta paleo-slavice sInt anume de originea sat fatA, si se intorcea de acolo in- bulgara (Drinow, 3aceaethe BaaKaacKaro nainte de zori;caci peste cji el se temea lioayoe,Tpona, p. 76). a esi la lumina, ca sa nu-1 topésca Archeologul rus Kotliarewsky (MaTe- sOrele. Cum sosia la lubita sa, indata Kmu "um apxecaorlmedcaro ramp; p. dedea cailor ovas, iapoi petrecea 13 14, inAl:03110CM,t.1, MOSC179, drAgostindu-se, pina ce cat ispravlat 1865-67) combina aceste texturl cu nutretuli pina ce cocosil incepeat a urmatOrele trel puncturi: cant& Inteo nOpte insA,fratele sat 1. numele ht. Tr oian figureza de barbatul acelei muieri a legat limbile mai multe orl in vestita poema rusa tuturor cocosilor, ca sA nu pOta canta, medievala despre Expeditiunea lui Igor si a dat cailor nasip in loc de ovAs. la Dunare, dintre cari o data ca dru- Cand dara cralul, simtind vremea de mul lui Trolan" (Ks wont; Tpwatno) plecare, intreloa daca caii aü isprAvit si o dath ca Vera lui Trolan" (KR ovAsul, sluga i-a rtspuns a nu. Mai aEMMO Frilot1H10); tardit, Intelegênd cursa in care a ea- 2. SerbiliBulgaril conservA pink (Jut, cralul a incalecat in pripa ca sa astadi in legendele lor poporane me- fuga spre orasul set, dar in cale l'a moria unui impOrat Troian" (iat% ajuns sOrele. Ca sa scape de rade, el Tpoiau); s'a ascuns sub un stog de fin ;insa 3. asa numitul val sat sant al lig vitele, din nenorocire,all imprastiat Trolan", care se incepe la noi In Ro- finul,i astfel sOrele a topit pe Trolan. mania si se prelungesce apol departe in Peste Olt,indistrictul Romanati, Rusia sudica, unde poporul ii conserva exista la nol pina astadi aceiasi tra- acelasi nume, mai existand acolo War dItiune. Imptratul cel topit de radele o traditiune ca fundatorul acestei im- sOrelui se numesce aciDomnul-de- mense constructiuni ar fi fost un Tro- roua,i poporul asigura a drumul cel Ian imptrat rimlenesc" (Tpordua tom roman de petrn, care duce dela DunAre elIMMIAAUCKdr0=PHAA/11411CKdr0). la Olt prin Caracal, fusese facut anume Kotliarewsky trage de aci conclusiu- de catrA dinsul, ca sa pOta merge mai nea, c eul Trolan pOte sA nu fie in lute la amanta sa". realit ttedecatdivinisareadecatra Se scie ca reposatul Bolintinenu a Slavil meridionall a imptratului roman transformat acésta traditiune olténa Tralan. intr'o frumósa balada :

3139 BANAT 8140

un oras Tr oian cu o mängstire. Pe Cum se face nOpte, dela Istrul mare Topolnita, apr6pe de Tatar-Pazargik, Cátra, Olt te duel, Ca sft store de lacriml, cu o sArutare, este podul lui Tr oi an (Troianov most), Ochil el eel dulell de care nu departe se afla nesce mine Aflc6, o data sOrele pe cale numite de t6rani Troianov-gradsi De te vagoat, o trecëtOre Troianova-Vrata..." Intr'o roua dulce cu qilele tale Mtn, acestea, negre0t, se mai adaoge Te va rAsipi I Troianov-grad din Serbia. NumaT di:16 lucruri scapa din vedere d-lui C. JireCek : Tot asa cunoscutul scriitor rus Welt- 1°. necesitatea prea1abi1 a de a de- mann a compus din traditiunea serba monstra intenn mod serios cSerbii o poemä intrOgg sub titlul de Troian siBulgarii ailocuit in Dacia sat mg- siAnghelita" (Moseva, 1846). car in vecingtate in epoca impëratului Este interesantin parentesic. Traian ; imaginea omului topit de radele sOre- 2°. impregiurarea cea capitala ca in lui pare a fi o veche metafora italict, legenda serbo-bulgarg personagiul lui pe care noi o gäsim laFlorus, and Troian este o fiintg antipatica, dus- gice cCeltii, neputend suferi caldura, mang, chiar diabolicg, un dracret" par'ca sint topiti de sOre" : quasi ca in manuscriptul eel din secolul XII, sole laxantur". 0 alta metafora, inru- ceea ce nu ne intimping nicio data ditg tot despre Celtiestela anticul la Romani. poet grec Callimachus, care'l comparg Sti luam balada cea bulgaresca, pe cu fulgi de zapada" (Roget de Bello- care o citeza d. C. Jireèek sicare a guet, EthnogOnie gauloise p. 66). fost publican, de fratii Miladinovtzi In ce mod legenda romang a putut (fiurapcial1140AHH IACH117 1861p. sastrabatä in Bosnia, ni-o lamuresc 38-41) Dela primul vers ea sung: cercetariled-luiC.Jire6ek,caride- monstra a acea tera poseda in vOcul Or Aa CIET KpaALC OT Tr10121H4 de mijloc o numerOsa populatiune cm (Dumnecleu sa bath pe regele dela Trolan 0... rat romanesct, slavisatä mai in urmg Apoi la Serbi, dui% cum o constatá (Die Wlachen in den Denkrnalern von Insusid. C. JireCek, T r ()Ian ne apare Ragusa, Prag, 1879, p. 7-8). ca un monstru cu trel capete sat cu totusi, insusid.C.Jireèek, cu nesce urechi de tap. trei ani inainte (Gesch. d. Bulg. 1876 In fine,delaprofesorul A. Wese- p. 74 76), tocmal pe numele lui Tra- lowsky (Barium ANaA. Hayrb, Peters- ian la Slavii meridionali intemeia po- burg, t. XXXVII, suplem. No. 3 p. sibilitatea ca in epoca cuceririi Daciei 89) noi aflam ca ping si orasul T r o dinii vor 11locuit in vecingtate sat a n din Bosnia in baladele poporane pOte chiar in VA, (vielleicht auch im serbesci se numesce eel afurisit, unde Lande selbst)" ! se petrec nelegiuiri" : Baladele bulgare clice d. C. Jireöek cantg ping astgcli pe tzar ul Tr oian, AdAowl joj npolorror Tpojaim g KOMI CI 6f 3i1KOHP stgpan peste nenumörate comOrei la care din 70 de fantane curge aur stra- La prima Ware a Serbilorsi a luciti argint curat. Sub Balcan este Bulgarilor pe Peninsula BalcanicA, diniI

8141 BANAT 3142 atitrebuit sa sustina o crancena lupta intru cat am putut urmari ping a- cu vechiul substrat romanesc de acolo, cuma, numele personal T r o fa n nu acea lupta a avut drept erect, 'Mire exista astadinicairila Romani,si altele, de a preface pe Traian cel op- 'Ate ca nici n'a existat vre-o data, dams" al Rornanilor intr'un element de vreme ce nici in documente nouë reit pentru Slavi, intocmai dupa cum nu ni s'a Intamplat a'lgäsi, ceea ce alta data lupta Intre Erani si Intro In- arata ca strabunii nostri ii considerati dieni schimbase pe inclianul deva" (den) mai pe sus de calendarul omenesc, ca in eranicul daiva" (demon). 0 asemenea picand ar fiun nume de divinitate, inreutatire a sensului este o consecinta dupa cum nu se afla numele personal firésca a raportului international intre Isus", 'far numele personal Cristea" Slavii intre Romani, pe cand absolut este Cristofor", nu Crist". Niel la nemic n'ar puté justifica fenomenul vechii Romani nimenea nu se .chiama contrar al transformarii T r al anul UI Jupiter"sailApollo". Tata de ce celui ret alSlavilor inteun T r ai an forte ret fac aceia carl baga pe furls bun la Romani. in colinde pe fantasticul badica T r o In cele dise mai sus, noi ne-am ferit I a n". Daca nutnele personal Tr oian, de a atinge macar pe badica Tr oian" dupa cum am vedut, circuldza la Slavi, in colinda Plugului" cea publicata de acesta este tocmai pentru ca la dinsii Alexandri : nu era nici un motiv de a'ldistinge de cele-lalte numi personale. S'a sculat mai an BAdica Tr ol an Pe la anul 1532 un Italian din Pa- S'a incAlecat dova, Francesco dalla Valle, calatoria Pe-un cal frivötat prin Tera-Romandsca.Elne-alasat Cu nume de Graur, Una breve narracione", conservata in Cu séua de aur... Biblioteca San-Marco din Venetia si re- Acest Tr ()Ianni s'ar fiparut o proclusa de Academia Maghiara (Magyar simpla mistificatiune din partea lui A- TOrtenelmi tar, t. 3 p. 1-60). Ajun- lexandri, daca nu l'am regasi in ex- gend laTirgoviste, Dalla Valle trase celenta colectiune de PlugusOre"a cu al sei la manastirea Delul,aT ca- d-luf G. Ghibanescu, anume intr'o co- ruia calugari dice el ne fecero linda din Trotus (Analele literare, II, molte cortesie, et ne racontorno tutta 1888, p. 42): l'historia della venuta diquelli popoli ad habitar in quel paese, che fu questa Si se sculará mal an Badica Tro Ian che havendo Trajano Imperatore Si'ncaleca, pe-un cal negru ca corbul, debellato et acquistato quel paese, lo Jute ca focul... divise a suoi soldati..." La Romani memoria lui T r oian nu se inv6ta in scOla, Dar in alto trei PlugusOre" din a- ci a fost tot-d'a-una viva in traditiunea ceiasi colectiune T ro Ian este inlocuit poporului.i totusi Cihac (II, 423) nu prin Machedon impërat" saü Me- se sfiesce a sustine ca tr of an este la xandru impërat",iarintr'unul prin not' un element slave" ! SA observam Sfintul Vasile", ceeace ne face a ca el cuneisce acest cuvint numai cu crede ca si dinsul nu este adevèrat urmatorele sensuri: levee de terre, poporan, ci numai carturaresc, datorit rempart, prairie entourée d'une levee popilor sail dascalilor de prin sate. de terre ou d'une haie, grande prairie

3143 BANAT 3144 en general ; monceau de neige fait par in urma la forma Traian" printr'o e- le vent, avalanche; chemin de St. Jac- timologiä poporana a lor dela Tpairrli a ques, voie lactee". trai", dupa cum ne-o spune insusi d. Fata cu forma Troian=Trai.anus, C. Jire6ek (Gesch. d. Bulg. 75): Der este metodic de a'sf pune intrebarea Eigenname Trajan, Dirninutiv Trajko, despre causa trecerii luf-rain -ro-, ist unter den Bulgaren allgemeinge- ar fi legitim chiar de a banui in a- brauchlich; der Accent auf der ersten cest fonetism o inriurire slavica, de Silbe:Trajan ;die populare Etymologie vrerne ce la Slavi exista un nume per- leitet den Namen von trajam duro, sonal proprit al lor Tro1an" dela Tpoil persevero auf, worauf sich auch ein trei", adeca triplu" sail al treilea". bulgarischer Sittenspruch bezieht". Pen- Este invederat ca o asernenea inriurire tru Cihac dara ar trebui sa fie un sla- slavica posterierä asupra unel vocale vism chiar atunci cand Rornanii ar n'ar desminti intru nemic origineapri- clice Traean! mitivaromanesca a cuvintului, ci nu- Bunul simt cel mai elemental. ar fi maii numai ne-ar duce la urmaterea de ajuns pentru ca ori-cine sa vecla ca conclusiune: din latinul Traianus" Ro- pe T r oian SlavifBatluat dela Ro manii facusera. Traean"p1 Padimpru- mutat Slavilor ; apoi pe romanul Tra- mani si ca, nu era chip sa'l fi luat de aiuri ddcat numaI dela Romani. Acesta ean", printr'o etimologia poporana de- insa ar proba descendinta Romanilor la ppori, Slavii ii prefacura in T r o din legionarii lui Traiani numai a- Ian" ;infine,forma ceaslavisata tata, fara a dovedi tot-o-data si con- Troi an " s'a intors mai tarclit la Ro- tinuitatea lor cea teritoriala pe termul mani, inlaturand pe organicul Traean". nordic al Dunaril, cad rnemoria ma- Asa dara, chiar in acest cas nu era relui imparat el puteat s'o duca cu permis lui Cihae de a baga pe al nostru dinsii in Balcani sau in Rodop dupa Troian intre elements slaves". Nof teoria lui Resler, s'apois'oieaduca credem mnsc pina si trecerea lui -ra- inapoi peste mai multi secoll la inter- in -ro- a fost datorita la noi unei eti- cere in Carpati. Pentru a demonstra mologie poporane curat romanesci, sati mai bine curat latine, cu totul inde- acesta continuitate teritoriala, sä trecem acuma la periodul cel mai vechiu, pendinti de slaviculTpoli. Pe de o necunoscut inca, din istoria cuvintului parte imperatul Traian find privit de troian. catra posteritatea cuceritorilor Daciei ca strabun al lor ;pe de alta parte, Din cele patru drumuri romane, cart dintr'o epoca immemoriala, cu mult duceau dela Dunare spre fundul Daciei, inainte deTit-Livia,tog Romanil pri- doe treceail prin Oltenia ,cele-lalte vind ca strabunf al lor pe anticif Tro- doe prin Banat. Ele ail fost facute fani, in forma cea poporana T r of an chiar in prima epoca, a cuceriril, si aft se Meuse de catra Romani din capul trebuit apoi vecuri peste vécuri pina locului o fusiune intre cel doi strabuni: ce pe alocuria sa ledistruga, timpul, Traianusi Troianus, astfelca caci erail asternute cu pétra, strata Troian dateza la nof din prima e- saxea viarum",i inca nu cu un sin- pock a graiului romanesc, si dela noi gur rind de pétra, ci done straturi su- a primit'o Slavii, nici decum vice-versa. prapuse, legate la mijloc printerin pu- Este curio GA tocmaf Slavii aft revenit ternic ciment. 0 inscriptiune, gasita la

3145 BANAT 3146 capetul sudic al unuia din cele doe asemenea drum existase cu 90 de ani drumuri romane banatene, ne spune: inainte. Acesta naratiune din Bizantinil Teo- IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F filacti Teofan, noi o dam aci intr'a- NERVA TRAIANVS AVG. GERM dins dupa ROsler (Slay. Ansiedlung an PONTIF. MAXIMVS TRIB. POT. MI d. unteren Donau, p. 36-7), dusmanul PATER. PATRIAE COS. IIII cel mai inversunat al continuitatii Ro- MONTIBVS EXCISIS ANCONIBUS manilor in Dada. SUBLATIS VIAM PATEFECIT Vrea srt gicAnumele luT Traian in unire cu notiunea unui drum roman (Aschbach, Trajans Donaubriicke p. de pétra putea sa se uite dupa o tre- 4 ; Hirschfeld, Epigr. Nachlese p. 119, cere de timp, daca conditiunile de su- C. I. L. vol.. III). pravietuire nu eraii favorabile ; pentru Intru cat descendintii cuceritorilor casul contrariti insa, cand adeca numele remaneati pe loc in téra Timisului, a- lui Traian in unire cu notiunea unul ceste drumurl nu puteat sa nufie drum roman de petit nu se uita,ci identificate in tradithmea lor cu me- persista viti in gura poporului, se cer moria imperatului Traian, o memoria neaperat doue postulate : care, firesce, nu exista acolo cleat nu- a) posteritatea cuceritorilor Daciei sa mai pentru dinsii, nu pentru altené- se fi mantinut pe acelasi teritoriii ; muri, venite inaceiasi regiune mai b) urmele unui asemenea drum sa tar-chit nu inceteze de a se infatisa veclului Unul din cele done drumuri trecea acelei posteritati. din Bdnat inSerbiaactuala.;sau, Insusi ROsler, daca ar mai trai, ar mai corect,erao prelungirefacuta, fisilit a recunOsce acésta rigurosa, lo- de Traian a unui drum roman mai gica a faptelor. vechiu de peste Dunäre, cam de pe El' bine, in secolul trecut, nu mai timpul imperatului Tiberifl, dar nurnit departe, Banatenii numialb Inca, t r o- de catra locuitori cu unul siacelasi a n numal drumurile cele de petra, nume de drurnul lui Traian". precum vedem in Dictionarul Lugo- In secolul VII elementul romanesc sericirca1670, despre care nob am cel transdanubian incepuse a slabi in vorbit mai sus siunde se citesce : ajun de a dispare apoi de tot sub in- Troia n. Via strata", adeca:t r o - vasiunea Serbilor. Pe de alta parte, I a n se nutnesce un drum de para.. drumul cel roman de acolo, mai vechiu Se putea Ore permanenta unui ter- cu vr'o sépte-cleci de ani siexecutat men de acesta natura, daca Romanii inconditiuni mai putin trainice, se dela Timis n'ar fi stat neclintiti acolo stricase. Ce a urmat de aci ? dela Traian Si pina astacli ? Sa presu- Pe la anul 600, generalul bizantin punem un moment, dupa ipotesa lui Commentiol, afiandu-se de dincolo de ROssler, cumca nationalitatea romana Dunare in fata malului banatenesc, cer- s'ar fi format in Macedonia sail in Epir, ceta cu staruinta pintre indigeni de- unde ea nu vecluse drum de petrasi spre drumul lui Traian, OdOg Tgalavoii", de unde va fi inceput a se asega pe sinemini nu putea sal respunla ne- malul nordic al Dunarii cu putinin- mic, pina ce d'abia s'a gasit un mos- ainte de secolulXU sa presupunem nég de 112 anl, care I-a spascn, un una ca acesta,iatunci mai incerca,-

3147 BANAT 3148 ti-v6 a explica pe acel tr o Ian ----via Trman, sa li pastrat ping 'ni1ele nO- strata". stre la Romanii de acolo numele eel Reposatul Hunfalvy, inteun memo- stereotip de trolan, daca unul 0 a- ria presintat in 1887 Congresului 0- cela0 element romanesc n'arfi locuit rientali§tilor la Viena, contesta Roma- Para intrerumpere intre Tisa §i intre nilor insäsi existinta cuvintului t r o- Coma in curs de cei opt-spre qece ye- I a npe care dinsul l'a gasit in Lexi_ curl dela cucerirea Daciei. conul Budan cu sensul de §esicu Prin urrnare, pe la inceputul seco- gre§ela de tipar troiun". Lacuind in lului V, Hunnii lui Attila a1egendu'0 Buda-Pesta, bietul Hun falvy nu'0 de- Banatul drept c.entrul lor de operatiune duse ostendla de a consulta in biblio- contra Occidentului, se aseclara tocmai teca Universitatil de acolo vechiul voin mijlocul Romanilor, cari erail atunci cabular banaten i bine a facut ca singuril autoctoni al terei. nu l'a consultat, cacipatima§ §i di- Negre§it, acésta nu se dovedesce prin lettante cum era Hunfalvy, mai mult poemele germane medievale, earl sint agitator international decat om de sci- posteriOre cu opt sail none secoli§i inta ar fi fost in stare sa suprime unde mentiunea Romanilor pe linga pe troian = via strata". Attila este istoricesce interesanta nu- Noi am veclut mai sus ca 0 la 01- mai dOra intru cat privesce tirnpul re- tend din Romanati drumul cel roman dactiunil acelor poeme, eel mult timpul de pan a remas in legatura cu nu- cu putin anterior, adeca secolii XI XII. mele lui Tr olan, pe care insa,prin- De aceea, nici despre ducele roman Ra- tr'o forma intermediara Roian ca §i mung sad Nannunch din Nibelungen- cand ar deriva dela roua", poporul lied",nici despre Sigeher von Wa- l'a prefacut acolo in legendarul Domn- lachen" din Klage", nicidespre sade-roua". getaril romani din Biterolf und Diet- Dela notiunea cea fundamentala de lieb", ea nu voiu vorbi aice. Dar ni- via strata", drum de para", conser- menea nu pOte contestai n'a con- vath numal la Banateni, tr olan lesne tes tat nici o data, ca pentru epoca Hun- a trecut apoi la cel-lalti Romani, prin nilor cea mai prepsa fantana isto- diferite asociatiuni de idei, la notiunile rica este Bizantinul Priscus, care lite- cunoscute lui Cihac, in cari tOte pre. ralmente impartise paneai sarea cu domnesce una din doue :sat trasura insu0 Attila intr'o localitate din actua- cea caracteristica de drum: troian lul Banat.

22voie lactOe", saa acea de rädicatura Priscus fusese nascut in Tracia. El d'asupra pamintului :t r o Ian levde scriea grecesce, dar scieai lätinesce, de terre, avalanche", sat chiar ambele limba oficiala de pe atunci ;ba inca la un loc: valul troian retranche- s'ar puté judeca dupa insu§i numele ment prolongé". sea ca va fi fost mai curand de ori- v. Cale.Troian. ginea latina. Arnie cu consularul Ma- ximin, Prisons l'ainsotit, cam pe la 20. Au§oniu. anul 448, intr'o ambasada, pe care impératul bizantin Teodosia II atri- Am v6clut a ar fifost o absoluta mis'o la Attila. Itinerarul acestel am- imposibilitate,ca drumurile cele de basade a lostdela Adrianopole la pOtra, facute In Banat de imp6ratul Sofia, apoi dela Sofia la Ni§; prin ur-

3149 BANAT 3150 mare, ambasadorii calatoriail aka, Du- diat, ar fi putut sa faca pe copist sa nare nu in linia dr6pta,cicurmedis athoge un O" ii de'naintea lui Tip:7e. spre apus. Tot spre apus aü plecat Ori-cum insa, adaosul ar fif6rte ve- el' din Nis, sis'aii mirat mult, Vice chiu, de Ora-ce, un secol mai tarViii, Priscus, cand intr'un loc cotitura dru- deja Iornandevecluseintextul lui mului ii facuse sa crécla ca merg spre Priscus treiriurly.Tisiam, Tibisiamque resarit:i,rrti(Th iç Z013 idruov dvwp,a- et Driccam", resturnand numai ordinea Iliag ?aldva15o),(4 lxavoTOpip); 13- numilor. Nob preferim dara a lasa pa- ).E7TE iç (jdoi)"(ed. Niebuhr p.172). sagiul intocmai cum este, fara a su- Este fOrte important a constata acesta prime pe un 6",i atunci Tigas, pus directiune spre apus, caci ea restOrna la mijloc intro Drecon si intre Tiphe- cu desavirsire teoria acelora earl ail sas, nu pOte sa fie alt ce-va decat Bega, sustinut ca ambasada a gasit pe At un nfl banatenesc interrnediar intre tila unde-va in Moldova sail in Tera- Tisai intre Timis si care in uncle lo- Romanesca, adeca inteo directiune de curl e navigabil chiar pentru vapOre. tot opusa spre resarit dela Nis. Tex- Cumca din eels trei Hurl cel mai im- tul lui Priscus este in acesta privinta portant era Drecon, dovada este ca de o claritate perfecta. Priscus il mai mentionéza o data, nu- Pasind dara catra Dunare intr'o di- mindu'l Drencon" (ed. Nieb. p. 213). recthine sistematica spre apus dela A- Cu altecuvinte, ambasada bizantina drianopole prin Sofia si prin Nis, am- a trecut succesiv prin riurile Tisa, Bega basada trebuia sil ajunga cam in resi Timis, inainte de a sosi la resedinta giunea Singidunului ,nu departe de lui Attila. Bielgradul do astacli. Despre riurile pe Itinerariul a pasit tiara de asta data, earl le intimpinase in calea dela Adria- dela apus spre resarit. nopole pina la Dunare, Priscus nu vor- Aci se nasce intrebarea : punctul ob- besce nemic; dupa ce ajunge insa pe iectiv alcaletorielfiind o parte cen- malul nordic al Dunäril,el ne spune trala a Bdnatului, de ce Ore,ambasada a, pina a sosi de acolo là resedinta sa fi mers pica la Dunare intr'o direc- lui Attila, ambasada a trebuit sa treca tiune occidentala, in loc de a scurta mai multe ape navigabile, dintre cari calea apucand delaSofia intr'olinia eels mai marl sint: OTE Jp,ipstov 2,Eyó- apr6pe drepta, fail a trece prin_Nis? ftevog xcei 6 Tiyag xcei 6 Ttyilcrae, pa- La acesta intrebare respunde insusi sagiu pe care Klassen il traduce prin Priscus. Pentru a gasi pe Attila, am- Drecon dictus, et Tigas, et Tiphisas" basada trebulaalcaute acolo unde (ed. Niebuhr P. 183). Profesorul Goose era prevenita ca'l va gasi, si 'n adevOr (Geogr. u. Gesch. d. Tr. Daciens 1874 l'ai gasit spre apus de Tisa, de unde P. 22), cunoscend nurnai tntducerea la- el se pregatia a navali asupra pro- tina, banuesce ca Tigas"i Drecon" vincielor bizantine (ed. Nieb. p. 173). sint do6 num ale Tisel : Drecon dic- Sosind ambasadai presintandu-se lui tus et Tigas", adeca: nul Drecon nu- Attila, a prhnit dela dinsul porunca de mit si Tigas". Dupa acesta ingeniOsa a merge la resedinta lui si de al as- ipotesa, in textul grecesc arfi a se tepta acolo. Astfel se explica ambele citi : OzE JOixcav IZEyd pevog xai Tiyag" directiuni ale calètoriei, cea occidentala in lee denxcel 6Ttyag". In adevèr, trans-danubiana ci cea orientala cis-da- x(c1 6 Tffsag", care urmeza imme- nubiana.

3151 BANAT 3152

SA se observe in relatiunea lui Pris- noi, nu lasA Biel o indoelA cä ambasada cus urmAtOrele doue puncturi: bizantina n'a cAlétorit prin Ungaria, ci a) dupA trecerea Dun Aril, ambasada prin Beinat, inaintand pe un intins ses : a inaintat de 'ntaiti putin spre nord, ivIrsdict) xsclzhviiv" (ed. Nieb. p. 183), departandu-se de termul danubian, de unde se impedeca numai dórA de bA1t1: care nu s'a mai apropiat :?ni.sid Toil;lcicv(A-ovrag i-dyrovg" (ib.)i unde, cepri-ixciirceazijg piece (ed. Nieb. p. desi erati destule riulete, totusi lipsiaü 182); petitilemn de constructiune, cari tre- b) dupA un timp nu indelungat, s'a bulati aduse de aiuria :oci& ycsce 24,9og, scbimbat directiunea : Weal, MOvi- o'0 divdeov accecst 'rag 6ceivo TO ttieog Ted72111.51'.(ib. p. 182 3). oixoiyn ficeecieocc civ, dUt krEcacigng Ore ce sens pOte aye aci schimbarea allximivrac i-cci,vn"(ibid. p. 18g). directiunii ? s'apoi o schimbare impusA DupA acestA descriptiune este inve- anume de catrA conducetorii Hunni, derat cA resedinta WI Attila nu era in cari insotiail ambasada pinA la rese- regiunea cea stancOsa ipadurOsA a dinta lift' Attila :icoiv evayorivz-covutj Mehadiei, a Lugosului, a Caransebesu- .1:4v.9.(LvwoirronoceivmcceaxsXEvaa,tth- lui, ci in partea cea Ob1 i bAltOsA a vcov". Spre nord ambasadoril nu puteat Bdnatului, aceia pe care Griselini (Gesch. inainta,caci n'ar fifost schimbarea d. temesw. Ban. II) o numia Flach- directiunii; spre sud si mai putin, cAci land" sat platte Land". Dar unde a- s'ar fi intors la Dunare ; dar nici spre nume ? apus dinii nu puteati sa apuce, cc Priscus ne spune (ed. Nieb. p. 185) acolo, in Ungaria sudicA pina la Buda- ca pe drum, oprindu-se intr'unsat, Pesta si mai departe, n'ar fi dat peste Bizantiniialtdat acolo peste comi- marT riuri navigabile. Prin urmare, sintele Romulus ialti ambasadori cari gura schimbare posibilA a directiunil veniall la Attila din Roma, si apol im- era acea spre resarit, trecénd apoi Tisa, preunA alt urmat calea inainte. Pentru Begai Timiul pentru a se infunda a intelege aces-0, intAlnire, cata sa ad- in actualul Banat. mitem cA ambasada cea romana venise Este curios a o comunicatiune epi- pe teritoriul bizantin pina la un oras stolarA fOrte descusuta din partea isto- trans-danubian asedat chiar in fata Bd- ricului unguresc SzabO a putut sa- natului, cel mai apropiat de resedinta magescA pe A médée Thierry(Hist. lui Attila, astfel ca sti caletoresca mai d'Attila, 1864, t.1 P.89, 428) de a putin pe pamintul barbar, unde puteail scrie urmAtOrele : On a beaucoup dis- s'o intimpine neplAceri satpericole. cute sur le lieu exact oil cette resi- Plecand dara dela DunAre spre nord, dence Otait située :les uns ont cru re- era lucru firesc ca Romanii sa intal- connaitre Tokai, d'autres laville ac- nesca pe Bizantini, cari veniat din a- tuelle de Bude, d'autres encore des pus spre resarit, ceea ce s'a intamplat, localites diverses ;mais tous s'accor- dupa naratiunea lui Prisc, nu departe dent a decider que ce lieu se trouvait de resedinta lui Attila. DacA noi am dans le pays qui est aujourd'hui la puté sci orasul cel trans-danubian prin Hongrie. Le recit de Priscus ne care trecuse ambasada cea romar0, am laisse d'ailleurs aucun doute aye o indicatiune despre acea parte sur ce point". a Beinatului unde era atunci centrul Naratiunea lui Priscus, vom dice si puterii Hunnilor, cici am capeta curat 48,928. III. 33

3153 BANAT 3154 geometricesce punctul de intersectiune cu ambasadorilbizantini, trebula sa al ambelor ambasade. apuce tot in directiunea lacului Ali, Priscus (ed. Nieb. p. 147) ne spune bunar, intocmai ca si 'n casul prece- a Attila pretindea a aye drepturi a- dinte at trecerii prin Novae. supra termului sudic al Dunaril dela In fine, mai este o a treia posibili- Pannonia spre resarit pina la orasul tate. Intre Margusi intre Novae era Novae :xces-& zi) 06iiiuceTo5 'forpordm; asedat cam la mijloc, in positiunea ac- i-7124Hatóvcov kqi No fiait, woiv emciwv". tualului Kostolatz, orasul Viminacium, Orasul Novae se afla tocmai in fata un centru comercial si politic insemnat, drumului banatOn celui de para, de. despre care Priscus vorbesce in done spre care noi am vedut mai sus di, cu locuri (ed.Nieb.p.140,190). Daca dol secoll inainte, ii cautase generalul ambasada cea romana a trecut Duna- bizantin Commentiol.Pentru ca sa rea prin Viminacium, ea trebuia Orasi linatat de mult la Novae, lui At- sa inainteze tot spre lacul Alibunar. tila acest punct ii era de o deosebitä Deci, in cate-trele ipotesele, de o po- importantastrategica.in adever,el triva posibile isingurele posibile, re- corespunde pe malul opus nordic al sedinta lui Attila,ce-va spre resnrit Dunaril tocmaicu parteacea mai de punctul intJnirii ambelor ambasade, Ob1 i baltOsaaBdnatulid,astfel nu putea sä fi fost aiuri decat unde-va a de aci, aprOpe intr'o linin,drepta, in impregiurimile oraselului Varset de noi inainta,m spre nord &bra, lacul A- astn di. libunar. Daca, ambasada romann, va fi In privinta acestuiorasel este de trecut Dunärea la Novae, dupa cum observat ce-va de ovalOre capitala este fOrte probabil, atunci intalnirea in cestiunea care ne preocupa. Felix ei cu cea bizantina se va fi intamplat Milleker,care a studiat Varsetul in- unde-va nu departe de acest lac,de tr'un mod monografic, ne spune ur -- unde amindoue impreuna vor fi pasit matOrele despre muntele cel cu ruine- inainte pina la un punct Ore-care a- deacolo,numit romanesce Cula", propiat de acolo. , adeca turn", lar nemtesce Schloss- Mai este o alta posibilitate, interne- berg" :Acest munte qice Milleker Tata de asemenea pe textul lui Priscus 77ofera o vedere predomnitOre nu nu- si care in fond duce la acelasi resultat. mai asupra vail dela Biserica-alba Vorbind despre o ambasada bizantina Oravita, dar Inca spre occidenti spre anteriOra, in fruntea carilae ra Plin- sud pina la Dunare ipina la Tisa. Este o positiune, de unde se pOte thas, Priscus ne spune ca mersese pina 77 la Dunäre la orasul Margus, unde o vedO intregul Bdnat (Werschetzer asteptail Hunnii cei regall: ot fia i- Gegend, Werschetz 1885 p. 25 :Dieser A.8101 2.10.at" (ed. Nieb. p. 167), adeca bot eine dominirende Uebersicht nicht tribul din care era insusi Attila. Este nur in das Ung.-Weisskirchner-Oravi- de credut ca Hunnil eel regali" Ii a- czaer Thal, sondern auch gegen Westen lesera un loc de intalnire nu &parte und &den bis an die Donau und Theiss de insasi resedinta cea regain,. Vechiul hin. Es ist dies ein Punkt, von dem Margus este Semendria de astadi, 1111 man die ganze banater Gegendtiber- CU mutt mai spre apus de Novae. Tre- sehen kann"). Nol intrebam dna At- cénd Dunärea la Margus, ambasada cea tila, barbar, dar mare general, putea romana, pentru ca sa se OM intalni sa'si alega o alta resedinta mai nim e

Eiym.M.Romaniae Pag.3155. 17 18 19 20 ai 22 23 24 25 26 ,...... --1 'WM , ,

sus) , . . G t -te - . , . ...IAP /1_ TA Ilt J . . .,,,CY/ ( AI II.! . 11 'c,'(°/ , _ 45 A 1 =-----,------I 41 . S _ ,t 1 . . ty r .k... . . 1 Al . li Vargas .,..,t0' , trio°Lc 8 .. ri. ,., _ , a ,... _ z . R.Duna 0 t -a _.,.:-,.. 44- ..,.. 44 , ----=- E 4 . 41DtlAkt, =-----.-- i 20. / . k, . -a-- ---_, _-- 2 .

. . Nis . - ,-=

. . . 43 -:.--'___.,_.n . [ . . .

, ofia L- . '14 t 1 .,-_---_- .- Chle toria ,._ _ _ _ lui Priscus la curlea . d---' lui., . ______. 42 b... --- IIII ---___-______. çk ATTILA -f---=_---,i 448 . o Adrianopol-

, 18 19 20 21 22 23 24 2 5 26 46923. SULU,.grcylc 1.V Socecez .Bactuvset.

3155 BANAT 3156 rita sub raportul strategic? o resedinta am procedat noi mai sus pentru a gasi insä, unde astd4i, cai 'nile1e lui resedinta WI Attila; asa vom procede Priscus, pdtri lemn de constructiune ciacuma pentru a constata ceea ce in- lipsesc. Este de regretat cd, colonelul telege Priscus prinn`Alidoviwv Twvil" Iannescu a scapat din vedere caracte- sat i AOcroviwv yiuTria". rul cel strategic al Varsetului in ex- La Priscus nu exista nicairea L a celenta sa lucrare despregeografia t i n, dupa cum credea Laurian,ci se militara, a Beinatului". afla numai Roman. El numesce ;ha- Pe aläturata chartd, noi indicam cu ittoaot" pe locuitoril ambelor imperie, linia rosid, caletoria ambasadei bizan- ai cehii oriental ca si di celui occiden- tine, Tar ea linia albastrd, pe a celei- tal, anume cu sensul politic de ce- lalte, insemnand prin liniute negre cele tateni romani", cives romani"; cand doue cal' romane band,tene. Resedinta este vorba insa de nationalitate, atuncY luT Attila, spre resarit de lacul Alibu- pe Greci II numesce El eni in oposi- nar, este represintata pe charta prin- tiune cu adeveratii Romani: tr'un cercconcentric Josu - albastru. 11Eg WE xcel Tawalot" (ed. Nieb. p. 203); Acea resedinta nu era tocmai un oras, ba intrebuinOz i numele Featx4c" ci un Mae mare sat :Itiytani x(61,4" (ib. p. 190). (ed. Nieb. p. 187), vicus ad instar ci- Pintre supusii lui Attila, neminea vitatis amplissimae"(Torn. XX XTV nu sciea la tine sce, adeca limba in ed. Holder). care vorbiati scrieat Romanii cei Este sigur darn, absolut sigur, ca occidentall"oi ..laneetotTcopalot" sat resedinta WI Attila se afla nu departe Italienii"ircd,tuirca", lialoi". De de Varset, in apropiare de drumul cel aceea Priscus ne spune nu o data ca de car d. care se incepea in dreptul ora- pentru corespundinta cu Occidentul At- sului trans-danubian Novae, si pe unde tilatrebuia intr'adins saVprocure elementul romanesc, dupd cum am ve- secretari de acolo : a,o4 Ktovovt;pziov, dut deja, de vreme ce n'a incetat de is liadazeir(Ince 67royeavia a locui din epoca luT Traian, a trait dri-EarcaxEc 'iliztog 6 z-c5v kirEpshov`Pw- firesce sisub dominatiunea Hunnilor. ttedwvarecriliy(le(ed.Nieb.p.176, In adever, Priscus a intalnit pe Ro- 185, 208). mani petrecend fOrtebine in giurul Pina, a ajunge si a se opri la rese- grOznicului Attila. dinta luiAttila, Priscus nu ne vor- Lasam aci cu totul la o parte ceea besce nemic nicairi despre Auson 1. ce spusese in acesta privinta Ungurul Aice insa acest nume ne intimpina de Otrokocsi, dupa care s'a luat apoi ba- o data de trei ori, in conditiunile cele tranul Petru Major (Inceputul Roma- mai caracteristice. nilor, ed. 1812 p. 64 sqq.). E putin Primul pasagiu(ed.Nieb. p. 190) metodic insuT Laurian (Magaz. istor. suna : V, 208), care nu Yea ostenOla de a citi pe Priscus in textul grecesc,multu- .7reoaE20-oiv ...apropiandu-se mindu-se cu o traductiune latina nu ltg, 8v 48deficreov cine-va, pe care pretutindenea exacta. Ori-ce problemd, Isrfcxvhjc dupahaina lui istorica,controversata trebui supusa 0:1",911vcivca (Yro- cea scitica eü il unei minutiOse analise, din care sa re- !Baistri,dcr- luam drept bar- suite dela sinesi demonstratiunea. Asa 7r4eucci, ILE Twv71, bar, m'a salutat

3157 BANAT 3158

ZakE aeocrEt1-1,4, in limba elena, In fine, in al treilea pasagiu Priscus WoreIts,.9av,aci- c'endu'mi:vaee, ne spune cg, la acelasi prand, un b a r - EtV,Ortyedi asa ca ei, firesce, b a r,care sedea la mesa linga dinsul 122.1Ast.Ext'49ig m'am mirat ca si care cunoscea limba Anson il or : eir,fp ayx2vdeg unul dintre Sciti 61.11484 TIT c Adavviow Toivijg", f-a vor- ycsee oiiEcTreOg vorbesce elene- bit in acosta limba, iPriscus l'aci 7 -?-/ iqv igae- sce, cad, ameste- inteles,ceea ce nu se putea intampla fidecg'I, .C11- catura de nernuri, dad, Au s onil n'ar fiavut un grain Xoiiatvii iiv Orli'. el se multumesc f6rte apropiat de limba latina cea vor- row zip ['di- cu propria limba bita de pe atunci. 4wv,;jxceiviji; barbara a fie- Ce e dreptul, chiar astädi, dupa pa- yiemsoviwv, gaocc carula,fieacea tru-spre-deci secoli, putina latinOsca ar eukthv71-0;g Tw- a Hunnilor, fie a- trebui lui Priscus ca sä potä intelege ttaiovg ktlitOce cea a Gotilor, ba cantecul poporan adus de Banatenul xcei ot3 ce,diogJig fie acea a A u Murgu (Wiederlegung, Ofen 1830 P. 53): lçpov WITI'istfl sonilor, aceia quivii, m)JIv01) carl sint mai a- De pe munte 'n vale De monte in vallem dmi'yayovaivta- mestecati cu Ro- [vin, [venio, In vale vin la riul In vallem venio ad Atjuovdrtzfc mann, si nu usor [lin, [rivurn lenem, Heacxiceg xt(1Wks- le vine lor a vorbi Setea lunga, sa ml-o Sitim lo. gamex- eidog TraeaAiov... elenesce ,afara [sting [stinguam, nurnaldorade Care n'o puteam s'o Qualem non pote- cel robiti din Tra- [frang ; [ram frangere ; Vadul nu eraIn Vadum non erat in cia sat de pe c6- [Gale, [calle, stele Iliriel... Ci in laturi mal in Sed ad latus magis Aci Priscus ne spune f6rte neted ca [vale... [in valle... Auso nil ,cari sub dominatiunea lui Attila locuiail in Beinat alaturea cu Cu atat mai virtosdialectul daco la- Hunniipicu Gotil, avënd o limba a lor tin cata sa fi fost de tot intelegibil in propria, eraa§iel barbari ca§i secolul V, cand dictionarul seri consista cel-lalti, dar amestecati cu Romanii, aprópe exclusiv din elemente latinesi ceea ce'l deosebia de Goti si de Hunni. prO-putine dacice. In pasagiul al doilea ,(ed.Nieb.p. Fata cu cele trel pasage de mal sus, 206) la prandul lui Attila ne apare un si mai ales cu pasagiul al treilea,in- ghidusail mascariciu numit Zercon, dicele la editiunea cea Niebuhriana a care facea pe toti sa rip, impletecind lui Priscus,p.615, comentdza fOrte talmes-balmes la un loc vorbe luate bine pe Ausonica lingua" prin Ro- din cele trei limbialeOrel', anume mana rustica". limba Ausonilor, a Hunnilor si a Ori-cum s'ar citi si ori-cum s'ar in- Gotilor: Z dr E JJtce %Ov iç Eemeziag terpreta textul lui Priscus, este mai xate6v naeeL9-c4Ili; WE eidet xcei 'rag pe sus de ori-ce indoela ca in regiunea lcrI9Oceatxc tiTCOVII Zai Tag 627- unde seafla resedinta lui Attilalo- xqvnog nce0 ectiroii Treopeopivotg4.11- cuiau Ro mani si se vorbia r o ma- !mac.ryc're Atioovicov Tiv To;v Ormvwv n esce, ba War unil dintre Hunni in- xal qv w(iivrdzOlovacceatuyviig plea/Tar, vétasera limba romana, dad, nu cum-va 71-(hq-cegdeizEEr..." barbarul, care vorbise rom a ne sce lui

3159 BANAT 3160

Priscus la prandul lui Attila, va fi fost stesce tot-d'a-una - oniu", derivand el-insueiun Roman ajuns la o Malta din sufixullatin -Oneus". In scull, demnitate pintre Hunni. vechiul bAnatën ausoniu are un in- Dar pe acel Romani de ce Ore Pris- teles ce-va ca latinesce senior" fata cus Ii numesce Au s o ni ?Tata o ce- cu simplul senex". SA urmarim insa. stiune, pe care neminea inca nu si-a mai de aprOpe acest inteles, care va pus'o pina acuma. arunca o neasteptata lumina asupra Pupa cum la intAlnirea Hunnului, textului ml Priscus. care'l vorbia grecesce, Priscus l'a in- In Romania, pe linga a us, ba chiar trebat cu mirare :eine este ? tot asa mai respandit in grain, este deminu- el trebuia din capul locului sa intrebe : tivul ausel, despre care étace ne cine sinteti? pe barbaril pe earl iIau-- spune d. S. F. Marian (Omit. I, 326): çTiavorbind intr'o limba asemenata cu Cea mai mica dintre tOte pAserelele, acea latina;i daca el ii distinge apoi cate provinin Europa, si tot odata de Hunni si de Goti intr'un mod siste- una dintrecele mai frumusele, este rnatic prin numele de Au soni, sevede au sel ul, numit in Bucovina tartalac. ca chiardinsiiI-atspus ca asaii A u s el u 1 e de nouö-deci si sésemi- chiarnA. limetri in lungime, de o sut. cinci- Este cea mai veche mentiune isto- deci si patru in latime, de patru-deci rica a unei vorbe curat romanesci, care si opt in lungimea aripelor si de trei- ne presintA o tuIpin 1atin idoue deci si opt in lungimea codii. El e pe sufixurl de asemenea latine, dar unite 11d e asupra mslinifl, pe timple si la- tOte printr'o formatiune lexica propria turile grumazului castaniii; marginile nouei nationalitAti latine din Dacia. fruntiii o trasötura de-asupra ochi- La intrarea Gotilor si a Hunnilor in lor sint deschise, zabelele sicercul actualul Beinat, Romanil de acolo erat ochilor albil;virful capului galben, elementul etnic cel indigen, care avea partile inferiOre ale corpului galben- tot dreptul de a se fah a el sint a- aprinse si pe de laturl ruginia-casta- borigeni, autoctoni, eel batrani, stapani nit Penele aripelor si a codii castanii- al terei ;sitocmai acésta cata sa fi 27inchise si pe margini maslinil-deschise. spus el lui Priscus la intrebarea lui Ochil castanii-intunecati; rostul negru; ca eine sint dinsii, cAci tocmai acésta piciOrele castanii. Aus elul e respan- vrea srt dicA romanesce ausonl u. dit mai peste OM Europa. El petrece Cuvintul a u s ,din latinul avus" vOra prinpaduri,Ora primavéraM prin sufixul -us", acelasisufixdes- tOmna prin gradini. Nutretul ause- mierdator ca in fernininul matup"( lului sint diferiti carabusi, musceei amitaI-up), insemneza pina astAdi alte insecte pe batran" nu nurnal in dialectul ma- In tOte cele-lalte limbi neo-latine, ba cedo-roman, dar ilaOlteni,in dimai in bite limbile din Europa, numele strictul Olt mai cu sama, de unde reau s el ului este érasi un deminutiv, sulta calta data, inainte de separa- dar anume dela cuvintul rege, Asa : tiunea intre Daco-romani si intré Ma- frances roitelet ; cedo-romani, a fost o vorba comuna italian realinooi reillo ; tuturor Romanilor. Sufixul cel inten- spaniol reyezuelo; siv -olu", pe de altaparte,la Ba- german ZaunkOnig; nateni ca sila Macedo-romani se ro- rusesc korolek" ;

3161 BANAT 3162

bohem kralióek" ; cograf alexandrin din secolul iv, care grec ,/aaWaxoc", etc. traise inainte de Priscus,si prin ur- Deja in latina clasica numele au se- mare nu puteasalcunOsca. Este to- lului era regulus". t* nu mai putin sigur ca. Suidas de Daca deminutivul din a u s are sen- asemenea nu cunoscuse lucrarea lui sul de craisor", atunci intensivul au - Hesychius nici macar de nume, ci pu- soniu can, sa fi avut sensul de rege", mai pe un istoric omonim din Milet. negresit nu ca cel mai batran in ac- Astfel fiind, nemic nu ne impedeca a ceptiunea materiala a cuvintului, ci in admite ca la Hesychius glosa de mai acceptiunea cea morala :ca cel mai ve- sus este o interpolatiune, facuta de nerabil, de undei latinul senior", li- catra un copist posterior epocei lui teralmente mai batran", a devenit Suidas.S adaugam cadinlexico- la Neo-latini seigneur" si apoi sire", nul luf Hesychius ne-a remas un sin- adeca tocmai rege. gur manuscript, dupa care l'a editat Exista o dovada, cumca Romani! de- Musurus la 1514, ceea ce face peste la curtea lui Attila, clicend lui Priscus putinta o confruntatiune de texturi, Ca el sint ausoni, i-ati iexplicat pe cand dela Suidas exista mai multe tot-o-data intelesul vorbei ; si era, in a- manuscripte. Nedumerirea se inlatura devör, un lucru cat se p6te de firesc dara fara multä dificultate, intru cat ca dinsul sa le fi cerut o lamurire in este mai pe sus de or!' ce indoela ca acéstä privinta, cad dupa graiul lor Suidas a utilisat textul lui Priscus,si cellatinescel trebuia sal con funde acésta nu o data, ci de o multime de cu anticil Auso ni din Italia, despre or!. Editiunea Niebuhriana (p. 225 28) call nu se pOte sa ni ficititvre-o reproduce trel-spre-cleci fragmente, de- data, dar tocmai acesta confusiune11 spre car! vice :Sequentia, quae sine incurca si mai mult. De ce sinteti voi auctoris nomine apud Suidam leguntur, A us oni? ce insemneza pentru voi a- Prisco tribuenda esse videntur". Catra cest nume ? cum de ati ajuns in téra cele trei-spre-cjeci fragmente, cata sa Hunnilor? éta nesce intrebäri, pe car! mai adaogam acum un al patru-spre- impregiurarile le irnpuneaii off-cui fata clecelea, luat de catra Suidas tot din cu Ausonii dela Dunare. Priscus si tot sine auctoris nomine". Nol am veclut ca in textul lui Pris- Inainte de a merge inainte, sa mai cus este intrebuintat pretutindenea, a- lamurim o impregiurare. deca de trei ori, numal genitivul plu- Descrierea cal6toriei lui Priscus, asa ral Aticiovicov". Se cie ca glosatorii cum a ajuns pina la no!, este scurtata, medieval!, cand interpretail un cuvint, intru cat-va. Originalul cuprindea unele il luau in forma gramaticala in care amanunte, earl aü fost suprese de catra il gäsiaü. Dupa acesta particularitate copisti. Proba evidenta este urmatorul caracteristica, este lesne de constatat pasagiu din Iornande : Ad quem (At- ca Suidas, lexicograful bizantindin ))tilam) in legationem se missum a secolul X, arein vedere anume pe 21Theodosio iuniore Priscus historicus Priscus, cand pune glossa cu genitivul tali voce inter alia refert :In- plural: Akoviwr ='Icaan)". gentia siquidem flumina, id est Tisia, Aci insa ne intimpinä o nedume- Tibisiaque et Dricca transeuntes ye- rire.Aceiasi glosa :Akovicov.Y'r a- nimus in locum ilium, ubi dudum Vi- L;v" se aflasila Hesychius,lexi- digoia, Gothorum fortissiinus, Sarma-

3163 BANAT 3164 tarum dolo occubuit". Desi Iornande despre Gepii, desi se scie, din totali- afirma aci in modul cel mai positiv ca, tatea fantanelor istorice contimpurane, reproduce propriele cuvinte ale lui Pris- importantul rol pe care Pat jucatei cus, totusi in textul grecesc cel ajuns in resboile lui Attila si apol in caderea pina la nol intregul epizod : ubi du- dominatiunil hunnice. dum Vidigoia etc."lipsesce cu desk- Faptul este ca, pe Gepidi Priscus ii virsire. In acelasl chip copistil aü omis cuprinde sub numele generic de Gotl, din Priscus cuvintele cari urmOza in rdn9oc". Suidas immediat i Mra separatiune Noi insa vom cauta acialdeosebi dupa glosa Aziaoviwv. Yra2651)",si a- pe unif de altii, cacl cu Gepidii natio- nume :,,xadrov.c,oi fia02e, a- nalitatea romana cea de linga Timis den :Iara Ausonii insemneza regi". a avut mult a face, pe cand cu Gotil Sintem ausoni, ceea ce vrea st propriti disi ea nu s'a ciocnit mai nici çlicäcel mai batrani aice,adev6ratf o data. bastinasi, mostenii domni ai acestui Cine Ore sa fi fost Gepidii? pamint,au is Romanii catra Priscus ; Pe cand Gotil ocupat puma regiu- sidinsul a inregistrat intocmai decla- nea de peste Nistru, se afla alaturea cu ratiunea lor, cu singura deosebire ca dinii o crenga separata din tulpina alfabetul grecesc ii silia vr6nd-nevre'nd gotica. a pune un s in loc de g. Erat asanumitil Gepicri. Pina acuma era o nestrabatuta e- Positiunea lor geograftca in acea e- nigma de a gasi In secolul V la Pris- poca resulta fOrte limpede din nara- cus, linga Hunnii siGot.iflui Attila, tiunea ml Iornande. El dice ca el lo- pe Ausonii" sail Ausones" din antica cuisera de 'ntaiii pe o insula a Vislel, Italia, un termen etnic care atunci deca de acolo s'ail Intins peste o tora venise deja de vecurf un simplu epitet mai spatiOsa, fara a se departa totusi poetic in literatura latina, si care Mei de resedinta primitiva, caci n'ati in- chiar in Italia, cu atat si mai putin in cetat de a aye vecini o ramura a Bur- provinciele romane, poporan n'a fost gundilor, pe care si Ptolemet (Geogr. nici o data,. III, 5) o pune linga Visla ;si in fine, §icate enigme de felul acesta mai ca acesta noua patria a Gepidilor era reman nescotocitei nedeslegate in is- numal munti si numai paduri, dupa toria inceputului Romanilor in Dacia" ! propria expresiune a unui rege al lor, enigme pintre earl Mite multe s'ar fi care dupa Iornande : inclusum se descifrat pina acuma, daca istoricii no- montium quaeritans asperitate, silva- stris'ar deprinde a studia isvOrele rumque densitate constrictum". in texturi originate, nu in traduceri, Cu aceste indicatiuni In mamasicu si daca ar fi mai tari in sciinta limbei, o mapa de 'naintea ochilor,e peste MIA care istoria cea veche nu pike de- putinta a nu recunOsce Galitia la p0- cat sa schiop6teze in casul cel mai bun. lele crescetului resaritOn al Carpatilor. Din Galitia Gepidii all trecut in Un- 30.Fil m a. garia, intocmai ca mai tardifi Maghiaril. Textul lui Iornande esteaci de o S'ar puté mira cine-va cu drept cu- confusiune spaimintatOre, pe care póte vint, ca in calkoria lul Priscus la curtea cine-va s'o descurce numal dOra adu- lui Attila nu se aflä nici o mentiune cêndu-si aminte Ca entusiastul istoric

3165 BANAT 3166

al Gotilor tthia pe la anul 550 si ch petrecute intre Gepiql iLongobartli, tot pe atunci scrieat Bizantinii Pro- intre GepitliiGreci, intre Gepiqi copal,Agathiasi Menandru, prin con- Franci etc., tOte in actuala Serbia. texturile chrora sintem datori a'l con- Un alt scriitor sincronic, Ennediti, trola. confirmh si el maxturia celor trei Bi- Iornando (De reb. Get. XII, L)re- zantini, punOnd in Gepidia apa Ulca", petä mereil ch Gepitlii sta.panesc Dacia pe care o recunoscuse deja Katancsich intrégh, pe care Orhsi intrégh duph (Tab. Peuting. I, 301), si'mi pare bine eh el o sthpanisera mai 'nainteGotii. si Rosier (Rom. Stud. 74) o recunOsce Cand ajunge Irish a delimita topogra- a fi actuala Vulth, un rIftOthsi din ficesce hotarele acestei dominatiuni a regiunea Sirmiului (cfr. Fertig, Enno- Gepiqilor, tlice a el sedeati lingh flu- dius und seine Zeit, Passau, 1855). viele Cris si Mures, intro cari la mijloc Cum sh explicam Ore cele done aser- mai bagh doue riuri cu nisce nurni pro- tiuni contradictOre ale lui Iornande fath blematice : Gepidae seclent juxta flu- cu necontroversabila unanimitate a lui mina Marisia, Miliare, et Gilfil, et Gris- Procopiii, Agathias, Menandru si En- sia qui amnes supradictos excedit..." audit? (ibid. XXII). Iornande scriea departe in Italia, co- Acestai intrOga DaciA" ? piand pe Cassiodor saft compiland de §'apoitocmai in asth regiune nici prin Ablaviusi a1Y scriitorT perduti, ch a lost vreo dath nu numai o do- farä sh observe vre-o dath eh fAntanele minatiune, dar nici macar o invasiune sale nu sint t6te din acelasi epoch. gotich, despre care sh ne fi rëmas o Extrema negligenth a lift' Iornande este silabh in fantanele anticitätil. ceea-ca l'a deochiat de de-mult in ochii Intr'un alt pasagiii (ib.V),Iornande criticilor(Wattenbach, Deutschlands trage hotarele teritoriului gepidic cu Geschichtsquellen, 47-52). totul altfel,i anume : Prin -Ora Ge- Totul se limpetlesce, dach vom re- piVilorcurg riuri marl i renumite, stabili urmAtórea ordine cronologich in cad despre nordi apus o scaldh Ti- migratiunile Gepitlilor : sianus, despre sud marea Dunäre, Primul stabiliment, lingh Visla ; despre resarit o curmh fluviul Tavsis, Al douilea, in Galitia ;

I)ale chrui unde iuii spumande se Al treilea, lingh Cris si Mures; reped furiOse in Dunäre. Ultimul, intre Tisa iTimis,far Tisianus find Tisa ;Tavsis, pe Tabla peste Dunare, lingh Sirmit. Peutingeriana Tivisco, in Priscus TtyY4- Cum dath Iornande, desi descrie pe (lag, in Ptolemeil Tifitaxog, neputênd a largel-insuslhotarele gepidice in pri- fi alt ce-va decatTimisul; Gepidia este mele patru migratiuni, totusl nu se dar t. phnlintul dintre Tisai Timis. saturh de a celebra dominatiunea Go- Cum 6re acum sh imphcam pe Ior- tilori Gepiqilor peste t otius Da- nande cu Iornande ? ciae fines" ? Procopit, Agathiasi Menandru ne Aci 6110 el nu comite alt pOcat de- spun intr'un glas ch Gepi4ii stapaniati cat pe acela de a nu fiinteles Mita- orasul Sirmia cu regiunea invecinath, nele de call se servise. si nu a o spun printr'o nuda afirma- §i Oth cum : tiune de felul aceleia a lui Iornande, Bizantinul Procopiil este autoritatea dar inregistrOzh un sir de evenimente autoritätilor in ceea ce privesce ambii

3167 BANAT 3168 termi al Dun &Hi. Ca secretaral lui bea (Procop. Hist. arcana, Belisariii, el luase parte la tete stra- p. 18). lucitele expeditiuni ale marelul apitan In fine : sicunoscea de apr6pe tot felul de ne- Gepidii stapanesc Singidunul si Sir- muri germanice: Goti, Gepii, Vandall, miul cu regiunea in vecinat&... Longobardi etc.(cf. Dahn, Prokopius (Proc., De bello Vand. I,2). v. Caesarea, Berlin, 1865). Negresit ct Dac& aceste sese citatiuni nu sint neminea pe acest tarim nu ne va pute de ajuns, Procopiii ni-ar mai procura conduce mai cu certitndine. altelevr'odone-trei nu mai putM 0 bine, Procopia dice intr'un loc : decisive. Gepidii, can' st&paniat urb ea S ir- Sirmiul, adica Mitrovitz de astAdi ; miti tOt& Dacia, dupa ce imp& Singidunul saü actualul Bielgrad; mai ratul Iustinian smulsese acea regiune pe scurt Serbia, nici decum Romania de sub dominatiunea danubiana, et& dara tOtA Dacia pe care o ocupaserá de'ntaib. Gotii dup& Cu cate-va rinduri mai jos : trecerea lor peste Dunare, precum ni-o Impöratul a dat Erulilor alte cate-va locuri din Dacia in giurul Singi- spunei insusi Iornande (LV), Tar re- tragendu-se acestiia, at cuprins'o Ge- f)clun ulul, unde @1 locuesci astadi pidii, pogoriti acolo din laturea vest- (De bello Goth., III, 33 :nrijnoctdcg Jl carpatin&, unde locuisera mai 'nainte. rt-catv Ts Sigplov xcet Jaxiceg Xzon7.0, Confusiunea .nominala intre Dacia lustaTov Ccendo'agxaTalce,86v1eg ga)ov. cis-danubian& pe de o parte,si pe de 'En-61 dé T-ciztoya fiacrt1,84 atizh Yovart- alta intre cele doue Dacie trans-danu- vtavi)g dpasTo ToTavvs etc. xcel ew,« ittgvrot daziag zweice cldvrog ficeatlhwg biane, ale carora hotare all fost tot- d'a-una fOrte mu definite, dar pe unde EeovZot gazov cemoi ad)..tv EtyridOva"). inrealitate aü stapanit cat-va timp Intr'un alt pasagit : nOmul goto-gepidic in urma invasiunii Mai 'nainte, pe cand Dacia era Hunnilor, acesta, confusiune nominal& tributarä Gotilor, Gepiclii nu a facut pe compilatori de felul lui Ior- se miscat din fOstele lor locuinte de 2) nande a plasmui o fantastic& domina- dincolo de Istru, cad atata se tiune a Gotilori Gepidilor peste tOta temeat de Goti, incat flu cutezaii a Dacia d'a-stanga Dunärii. trece fluviul" (ibid. III, 34). Un alt vechiti scriitor tot atat de Pentru scriitorul bizantindincolo putin scrupulos, necriticul siistori- de Istru"este naturalmente termul nordic. Prin urmare, pe termul sudic cesce nepesAtorul Eutropiii," dupa cum II califica Eichhorn(Gesch.d. al Dun&rii se Oat Gotii, carora le era Litte- ratur, Gott. 1805 p.387), bag& si el tributar& Dacia de acolo si de grOza in Dacia Traiana nu numal pe Tervingi carora trernurat Gepidil, asedati atunci si Taifali, dar Inca si pe Victofali, pe ling& Tisa. cari adeveratele fantane nu'l aratä ni- Apol OrAsi : caincleatspre apus de Timis (Amm. In Daci a si in Pannonia sint ora- Marcell. XVII, 12 ;Capitolin. M. An- sele Singiduni Sirmiti pe malul Is- ton. XVI) si despre cari nu ni se va trului (ibid. I, 15). cita un singur fapt pe teritoriul danu- Mai inca : bian al Romaniei. Hotarele Da ciei, unde se afl& ur- Istoricii modernl,fait a'sTda oste

3169 BANAT 3170 nela de a scapera lumina din confrun- Inacest mod,prindurata seco- tarea isverelor, sati multumit a tot lara a unui contact fie cat de indi- repeti fabula, pinace,sub eleganta rect, Ausonil lui Priscus all fost pusi pën g. a lui Resler (Rom. Stud. 62), ea In stare siam puté chiar dice ail a luat nisce proportiuni iperbolice pinä trebuit simprumute dela Gepidi Ore- si 'n cronologia. earl gotis m e. Cu alte cuvinte, urmele Din istoria Gepidilor ne preocupa de gotice, daca exista unde-va la Romani, asta data urmatOrele doue puncturi : apoi numai dOra in Banat. 1. El vorbiaa un dialect gotic, fiind Acolo, in adever, ne intimpina un ex Gothorum prosapia"dupa lor- gotism, singurul de asta-data, dar ne- nande,orhu kvidupa Procopit, contestabil. TOn9.oc dupa, Priscus ; Reposatul filologbanaten Simeon 2. El all locuit fOrte indelungatIn- Mangiuca, inteun studit forte intere- tr'o parte a Banatulta, fiind astfel ye- sant ca adunare de material pentru cini cu Romanil de acolo, cu A u botanica poporana romana (Familia din cel de linga lacul Mibunar. Pesta, 1874, No.43-49 ;cf. Col. 1. Pe la anul 600 un general bizantin Tr.1876 p. 360),dice intre altele : mai cla Inca linga Tisa peste urine de FrumOse credinte are poporul no- Gepidl, car): insa nu mai sint atunci stru idespre locuinta dinelor din o nationalitate compacta, ci nesce su- Téra-Romanesca,lalocul cu apele brede remasite (Theophylact. ap. Strit- albeunde se scaldaçlinele i untie 7 ter, Gepaed. p.387). cresce si flórea cea misteriOsa, a carii E remarcabil in parentesa ca trupina este invelitä in panda de p0- precum Gotil propritii De-atlasat tra, si care om pOte cepeta acea Uwe, un pretios monument archeologic cu acela este norocos, cad dinsa 'I con- o inscriptiune runica in tesaurul de aur duce cu o atragere magica catra lo- cel descoperit la PetrOsa in regiunea ))curile unde se afla tesaurii ingropati, Buzeului, tot asa in Banat, insa nu- si acolo, punend flOrea pe pamint, pe mai acolo, a remas dela Gepidi erasi loc es tesaurii pe fata pamintului. un pretios monument archeologic scris Sufletul Lind muieri care a vatemat cu rune, anume tesaurul de aur des- dinele, purtat fiind de dine spre chi- mormintat pe la finea secolului trecut nuirei resplatire, ajungend cu dinele in comitatul de Torontal, despre care pina la locul cu apele albei vödend Dietrich (Runeninschriften des banater acolo planta,cunoscend'o a intins Fundes, inPfeiffer,Germania, 1865, mama sä o rumpa din pamint, dar ob- IX,177 209) conchide ca apartine servand'o o dina,1-adat cu sbiciul until popor gotic, dar diferit de Gotii peste mama de I-acadut flórea din propria clio: Fest steht aus der Spra- mana. Dela loculcu apele albe din che der Inschriften ein zum Kreis der Tera-Romanesca, piece, dinele in ca- Gothen gehoriger Stamm, und aus den letoriele lor, tree peste muntii Orso- Runen, dass es nicht genau derselbe vei, peste stanca cea mare dela Ber- war, dem wir den Ring von Bukarest, zasca, trag lacarsiele Saschei si a urspranglich von Pietrossa, verdanken". Ciclovei, de aci fac excursiuni prin Ori-cum ar fi, Gepidii aa locuit in- Banat, apoi peste muntele Semenic tr'o parte a Beinatului cel putin pina de linga Caransebes, si se intornain- in secolul VII. napoi in Tera-Romanesca. In caleto-

3171 BANAT 3172

rielelor,ginele bucuros petrec pe explicatiune medicalä concOrda, precum poienele muntilor de iedera, de foiofit, ne vom incredinta indata, cu intelesul de semenic side priboiu (geranium etimologic al cuvintului. macrorhizum, grosswiirzeliger Storch- Tremurul este punctul comun, unde schnabel), unde tin ele petrecerile, os- febra se ciocnesce sise confunde, cu petarilei jocurile lor, purtand cu sine diversele fase ale spaimei, astfelce, cete de suflete pecatOse spre pedep- luandu-se una drept alta, in mai multe sire. Intre dine este una cu numele limbi insusi numele febrel derive, din F ilma, mai mice, dar mai rea, care notiunea spai m e mai tare chin uie sufletul celor mor- La Francesi frayeur"ieffroi", bosi (ctici sufletele le 'Arta ele cu sine, doue nuante de spaima, provin din la- iar trupul sta ca si amortit a-case in 72 tinul frigor", de uncle la noi friguri pat), si cele-lalte dine nu strice voia febra". ei. Despre acesta dine,cel morbosi, La Skbi febra se chiama rposurni,a, venindu-si candi cand ce-va In fire, dela rpo3a tercire", ultimul grad de se dice ce murmure din buze : Film o! spaime. dar nu me chinui asa tare, ci erta-me! Cuvintul nostru frice,la Albanesi Mangiuca mai adauge, : frik, esteacelasi cu greculjQix TOte aceste despre dine le-am audit tremur", de unde Tqcx&g 7rveezOs- siscris dela muierile sciutOre din Si- febra. ,/chevita, mai virtos inse. dela Ana Ju- Latinul febris friguri" se afla in le- rescu de acolo. 27 gatura cu grecul TeAuctt (me tern) Acesta naratiune este pentru nol cu Si cu germanul bebe" (tremur). atat mai pretiOse, cu cat se pOte ga- In monumentele paleo-slavice, febra ranta perfecta eT autenticitate. Man- se numesce Tpmcartuu,a, CkK, TOM- giuca nu intrevedea de loc marea im- Cru,a, bulgaresce tresopatn" sae, tre- portante istoricai linguistica a celor sea", din aceiasi radicala ario-europea povestite d-sale de catra baba Ana de- cu sensul de tremurare, din care Persil la Sichevita. Entusiast pentru elemen- aiifacut tars" (spairna), la Osetini tele latinealenationalitatii romane, tharsin" (temere), in limba zendica inamic a tot ce nu e pur roman, tarsti" (spairnä) etc. forte ret dispus mai cu deosebire pen- Boemesce tfas" insemnéza spaima, tru ori-ce lucru nemtesc, archeologul banatea si-ar fi impus, de sigur,pa- iar ti'asawka" febra. triotica datoria de a nu lauda frumO- In limba persiana spaima so dice sele credinte ale poporului nostru de- bim", bOla in genere bimari", un fel spre locuinta dinelor", dac e. ar fi banuit de febra in specie bimari siah", lite- catusi de putin caele sint tocmal... ralmente spaima negra (Vullers, Lex. gotice! Persic. I, 304). Patologicesce vorbind,clinaFilma, Mai pe scurt, dina Filma, care re- asa dupa cum o vedem in scenarul presinta febra" sub raportul medi- din legenda lui Mangluce, unde bolnavul cal, prin insäI acesta ar pute sa fie o invOce din cand in and venindu-si spaima" in privinta linguistice;a- in fire", nu e alt ce-va decat febra, al deca, invre-o limb Ore-care vom cäriI epifenomen ordinar estedelirul, cerceta mai jos incare anume cu- Z(1 TraeaTeOvEll, al lui Ippocrat. Acesta vintul film a , mai 'nainte de a trece la

3173 BANAT 3174

febra", putea sa, fi avut semnificatiu- menea in monumente sanscrite mai nea generalä de spaima". multe alte deitati reutacióse secundare, Omul primitiv, inzestrat cu corpo- Tar sub formaq cea femeiesca Bhima el len tissima fantasia" dupa expresiunea se aplica la tleita mortii Durga, si la o lui Vico, da obiectivitate tuturor im- nimfa din cele clise apsarasas", a ca- presiunilor sale, fie interne sat externe. rora principala misiune este de a perde Un pasagit dincartea lui Iob (IV, pe muritori sat de a-I innebuni (Roth- 13-17) dice : In gandurile visurilor Bohtlingk, Sanskrit-Wtb. t. V p. 291 ; de nOpte, (And somnul cade peste 6- Gubernatis, Mitol. Vedica 1871 p. 193). meni, témi cutremurm'atintim- Pentru spairna luata in sens ex- pinati facura sa se cutremure tOte clusiv de febra, selbatecii Mantra, cari Osele mele,i un duh trecu pedi- locuesc in Indo-china pe peninsula ma- naintea mea, Si pörul mi se sburli pe laica, ati un oil special, nurnit Hantu- cap ;el statu, dar nu cunoscui fata bara-sisip (Ujfalvy, Revue dephilol. sa ; un chip era inaintea ochilor mei... t. II p. 139). In acest pasagit, ca si in legenda ba- La Persi, febra este o clinarosia nat6nä a lui Mangiuca, un bolnav, de- cu pör de flacari"(Tylor, Anfange d. lirand in friguri, vede un chip inaintea Cultur t. I p. 292). ochilor sel, un chip-atat de teribil in- In literatura sanscrita, febra e re- ca,t i se sburlesce pèrul pe cap",si gele bólelor" (Roth-Bohtlingk, III, 168); care totusi nu einrealitate dent rege, nu regina, caci sanscritul jvara spairna-febra," personificata. (febra) e masculin. Asemeni fenornene, fie spaima", fie Romanii, la cad febra era femeia, febra,", fie ambele intrunite, ne apar aveaii pe clina Febris. 0 inscriptiune, adesea in mitologia diferitelor popOre, gasitä in valea Hategului insecolul cand caeT, cand ca dine, caci sexul XVI (Ackner-Miiller, Inschr. in Dacien depinde de genul gramatical al cuvin- p. 19) suna : tului. La vechii Romani spaima erare- FEBRI. DIVAE. FEBRI presintata prin qeii Pallor si Favor. SANCTAE. FEBRI. MAGNAE. La Eleniprin deul Odilog, din ace- CAMILLA. AMATA. PRO. iairadicalaçj9 (temere),din care FILIO. MALE. AFFECTO am v6clut mai sus ca.deriva latinul P. febris". La Slavii din Carniolia,qineleco- La Eleni divinitatea febrei era `117ria. respunytOre Furielor din mitologia cla- Amg sat 'Epcarlis, aceiasi pOte pe sica se chiama Apaacina§i care Omer (Odyss. V, 396) o numesce (Venelin, Boarape, Moseva 1829 t. I p. demon de spaimä", descriénd cumpli- 145); cel de 'ntaiti cuvint dela Apsam tele dureri ale unui bolnav. (tremur), cel-lalt dela crimp (frica). In descantecele rusesci, febra este l?eul de destructiune din mitologia personificata prin do6-spre-cleci dine ne- indiana,teribilul Civa,acela din su- peptenate"sineincinse" (Sacharov, dOrea carula dupa Mahabharata s'a CKaaaHia pyccicaroHamat. I,part.2 nascut febra (Muir, Sanscrit texts t. p. 24). IV p.314), se chiama Bhima, adeca ...Druh dice Pictet (Origines indo- spaima". Acelasi nume II pOrta de ase- europ.,ed. 1863 t.IIp.635-6)

3175 BANAT 3176

s'applique dans le Rigveda a, une es- nici o data din fa-,fe-,fu-, sad din I:Ike de demon male ou femelle,et vre-o alta combinatiune silabica. Ca signifie malfaisant, nuisible, de la ra- exemple avem :fiti(fic),fiiu(filius), cine drub, nocere velle, odisse. De la filastru(filiaster),ficat(ficaturn),fig aussi drOha, drOgha, malice,offense, (figo),fir(filurn),fildes(turc.fildis),

12haine,drOgdhar,ennemi, offenseur, fistic (turc. fistiq), fitil (turc. fitil), fisec druhvan, drOhin, qui cherche a nuire, (turc. fisek), fila (ijtilla) etc.Din ma-

1)malin, etc. Cette .personnification du ghiarul kep" Romanil ad facut chip", mal reparait chez les Iraniens dans dar pe maghiarul fel" nu rat schirn- la Druj (au nomin. Drukhs) du Ven- bat in fil", ci Fad lasat fel". didad (Farg. VIII, passim), le demon Inca o data dara, orl-unde se afla la femelle qui se jette sur les cadavres nol silaba fi-, aceiasl silaba fi-;iar nu

7)et qu'il faut chasser par divers pro- altaorf-si-care,trebuis fifost in cedes. Les inscriptions de Persepolis limba de unde s'a luat cuvintul.

77offrent Druga comme le nom d'un es- Prototipul cel immediat al Filmel ro- prit malin... Un correlatif du demon mane nu pOte fi falma, felma, fulma, indien Druh est le lithuanien drugis, flama etc., ci neaperat filma. fievre et surtout frisson febrile. La Constatarea acestul punct fonetic ne fievre, en effet, était considerée comme inlesnesce calea, inlaturand ori-ce et- produite par un mauvais esprit, et mologia nemetodica. personnifiee comme tel. Sa ne intrebam dara :de unde 6re La Boemi, dupa cum am vöpt mai sa fi luat Bnaatenil pe clina Filma? sus, ti'asawka este febra,, lar gas Citind legenda pe care ne-o cla Man- spaima; dar acelasi Ti'as ne apare giucn,ne-a isbit din capul locului cain anticele poesil boeme dela Kralalvor racterul vechiu germanic al totalitatii : ea tlet al spaimel" : 1°. Vnele calatoresc prin téra ; 2°. Ele 'Arta sufletele Onlenilor morti; ...ze stienov lesniech virazi 3°. Filma e cea mai mica din cline; Nu vorn cauta de a mai immulti a- 4°. Ea este tot-o-data cea mai rea ; nalogiele. 50.Cele-laltecline se tem de dinsa. Ele sint de ajuns pentru a ne con- In mitologia scandinava asemeni cline vinge a Filma, prin care se idealiseza se nurnian Norne. febra la Romanil din Bdnat, pOte sä InsagaNornagestr,scrisa dupa alba, sensul etirnologic de spairna". celebrul scandinavist Rafn insecolii Daca insa Filma insemneza in adever XI sail XII (Antiquites russes,t. I spairna, acésta cata sa fie anume in p. 211), trel Norne, caletorind printera vre-una din acele limbi, cu earl natio-. (thar fOru tha um landit vOlvur), ne- nalitatea romana va fi avut ore-cand meresc la un copil in legön ;pe cand vre-un punct de atingere, lar mai in cele doe mai marl il bine-cuvintéza cu specie Rornanii din Banat. darnicia, se scola cea mai mica (hin Pentru a nu ne abate dela cererile Singsta nornin) blastema (Dietrich, metodel linguistice, sa stabilim mai Altnord. Lesebuch p. 320). intalu conditiunile fonetice ale cuvin- Jacob Grimm (Deutsche Myth. 1854 tului fi 1 m a. p. 381) reproduce urmatórea naraVune, In limba romana silaba fieste tot- nu mai putin caracteristica, dintr'un d'a-una originald, adeca nu provine poet german de pe la 1200 :

3177 BANAT 3178

Trei surori Vine calatoriaa prin tea metralmente opus aceluia dinmitolo- (ziehen durchs Land) pentru a canal, gia scandinava (Potebnia, op. cit. 192 ; de nevoile emenilor. Cele de'ntaia doe Grohman, Sagen aus BOhmen 1863 p. pre-bunei nesocotite, voiaü cu graba 4; Miladinovtzi, op. cit. p. 16-19). sa, sbere in ajutorul altora. Cea de a 0 exceptiune pina la un punct for- treia insa,la care elese supuneail méza Croatii. (als höhere Macht verehren), numind'o La dinsii asa, numitele Vine Rodie- dernna a lor, nu'i läsa sfaca binele nite salT Sudienite se asemena ore-cum (werden aber von der dritten zuriick- cu Nornele scandinave. Profesorul Val- gehalten)... javec a scris in asta privinta o mo- in Istoria Danica" a lui Saxo Gram- nografia intrega, ferte interesanta, in maticus, érasi un scriitor scandinav care constata ea si la Croati cea mai din secolul XII, se descrit de asemenea mica din Vine este generalmente mai trei Vine, dela cari depind sortile ome- rea (ap.Jagie, Knji2evnik 1865 t.II nescii dintre cari cele de'ntaiu doe p. 53). Dar acesta apropiare e numai sint bune, iar cea mai mica rea :ter- partiala, nu totala ca asemenarea ce tia vero protervioris ingenii inviden- se observa introclinele germane dela tiorisque studii femina", pasagiu a- nord si cele bnatene ale lui Mangiuca. supra caruia Grimm (op. cit.p. 887) Croatii nu confunda nicio clathpe observa : die dritte Nymphe ist wie- Norna, adeca qina prevestitore asor- derum die bOsgesinnte, das Geschenk tilor,cu Valkyria, care perta sufle- der beiden ersten verringernde". tele emenilor morti. Apol Vinelelor In fine, in vechea mitologia nordica nu calötorese intr'un mod sistematic. Vinele Norne ne apar ica Valkyrie, Infine,insusid. Valjavec convine adeca alegetere, avénd misiunea de a ca, ceXla1i Slavi ne a-vend nemic a- lua si a purta sufletele celor morti. nalog, s'ar pate banui ca Croatil vor Mai repetam dara, nemic nu 'Ate fi fi imprumutat conceptiunea lor despre mai vechiu germanic, -ea cele cinci tra- dine anume dela Germani. Sa nu uitara suri din legenda lul Manglucti: vechea observatiune a luIafarik (Slow.

1°. 1lne1e nletoresc prin ; staraitnosti p. 548) ca dintre toti Slavil 2°. Ele 'Arta sufletele emenilor morti; cele mai mite gotisme se afla la Serbi.

3°, Filma e cea mai mica dintre cline ; Grimm (D. Myth. p. 407) avusese 40. Ea estetot-o-data cea mai rea ; dara si nu inceteza de a aye dreptate 50.Cele-lalte Vine se tern de dinsa... cand a clis:nothmea Vinelor ursitere Un asemenea complex de elemente nu s'a desvoltat la Slavi". constitutive nu ne intimpina nicrtiri Aci este locul de a se incruci orb- aiuri, nici chiar in miturile slavice, a- eine de 'naintea lipsel cie metoda a re- tat de inrudite de alminterea cu cele posatului Cihac. Desi qina Filma nu germanice (cfr. Potebnia, 0 pal, in are absolut nemic slavic Sidesi nici ,IkpeBaecTii, Moscva 1865 P. 153 96). o data slavicul vi nu trece la Romani Este remarcabil ca. la Slavi, atunci in fi, totusi Cihac nu s'a sfiit a afirma cand clinele lorse apropia in unele (Diet. II p. XVI) ca Filma nu e alt ce-va puncturi de Norne, totusi vedem casi decat Vi lama,dativul plural din ser- acolo tocmai cele mai mail sint mai bul Vila clina" : Le serbe moliti se grabnice a face reil, *far cea mai mica Vilama est le datif pluriel que les Rou- le mai retine, adeca un fenomen dia- mains du Banat ont change en Filma".

3179 BANAT 3180

Cu o asemenea noua teoria linguistica Romanesce :erau cuprinse de cu- despre trecerea tuturor labialelor una tremur si de spaim intealtai mai ales despre paternita- II. Luca V, 26 : tea dativului plural, Cihac ar fi putut Ulfila : jah us-film ei dissat allans.. sa sustina a episcop" se trage d'a Vulgata :et stupor prehendit binele din vobiscum" ! omnes... Nici cei-lalti vecini ai Romanilor Romanesce :i spaima a cuprins despre dinele Ungurilor, buna-Ora, se peMY_ 'Ate vede monografia lui Ipolyi (Ma- Ca verb, goticul film- se traduce gyar myth. 1854 cap. IV) nimeni min uimire", adeca situatiunea in gait de vechil Germani, nu ne infa- care omul IT perde cumpétul : tiseza intrunite cele cinci puncturi e- III. Marc I, 22 : sentiale din naratiunea lui Mangiuca : Ulfila :jah us- film ans vaurthun.. 1°.1ine1ecaletoresc prin tera, ; Vulgata: et attoniti fuerunt... 20. Ele pOrta sufletele dmenilor morti; Romanesce: si s'au uim i t 3°. Filma e cea mai mica din gine; IV. Luca XI, 43 : 40.Ea este tot-o-data cea mai rea ; Ulfila :us-film ans than vaurthun 5°. Cele-lalte dine se tem de dinsa... allai... Dupa ce am constatat tiparul vechiü Vulgata : attonin autem facti sunt germanic alintregel legende despre omnes... dina Filma, acuma solutiunea ni se Romanesce :si se uimiatitotL. presinta, dela sine. Inlimba gotica, pe care o vorbiail Lobe, Gaugengigl, Diefenbachi altii nu numai Gotii proprit isT,darsi confunda pe goticul ulfilian film- " Gepiclii eel de linga Tisa, fil m a insern- (spaima) cu germanul nu goticul nézi spaim film"(pele),explicand spaima prin Textul lui Una ne da acest cuvint radicarea pelei sat prin esire din pele. de patru oci, de doe ca nume si de Precum romanul speriare " (=ital. doe ca verb,incate-patru casurile spaurare) nu se inrudesce catusi de cu prepositiunea Us(din),care insä putin cu romanul per" (=pilus), desi este aci cu totul indiferinte,ca i'n sper-"i per" se asemena in apa- goticulus-agiths"(spaimintat)din rinta, tot asa germanul film-" (pele) agis" (spaima), sat cai prepositiunea este absolutamente alt ce-va decat go- analOga ex inal nostru s-palmä din ticul film-" (spaima). ))expavimen". Film-" (pele), dupa legea corespun- dintei fonetice, nu difera decat numai ddra prin sufix de grecul ablice si de Ca nume, goticul f i 1 m-,de genul latinul penis", pretutindeni cu acelasi feminin, se traduce tot-d'a-unaprin inteles concret de pele" ;cat despre spaima". film-" (spainA), Fick este cel de'ntaig _WA texturile : care a isbutit sa limpedésca originea I. Marc XVI, 8 : acestei vorbe. Ca tema verbala, goti- Ulfila : dizuh than sat ijos reiro jah cul film-an"(uimire) corespunde ye- us-film ei... chiului scandinav faltn-a" (tremurare) Vulgata :invasit autem eas tremor gigreculuiTrEA.811-I*(.0 (sguduire);ca et pavor... tema norninala, goticul-film-ein-"

3181 BANAT 3182

(spaima) ne conduce pOte la grecul mutath dela dinsii nu un cuvint co- Tra Alids (bataia de ; ca punct de mun, ci anume personificatiunea cea plecare comun pentru acésta intréga mitica,ba inca in legatura cu o le- familia de cuvinte, este radicala pal", genda intrOga de un caracter vechiu conservata in latinul pel-lo" (imping) germanic fOrte pronuntat : dinele casi in grecul7U ca-A.co(scutur); in fine, latoresc, purtand sufletele Omenilor ca sens fundamental, o miscare vio- mortf, Tar cea mai rea din ele,desi lentasatmai bine febrila (Kuhn, e mai mica, totusi poruncesce dinelor Zeitschr. XIX, 262-3 ;Fick, Vergl. ncelor bune. Wtb.2* p. 373 ; idem, Ehemalige Einheit Negresit insa ca in fragmentul biblic p. 234, 339). al lui Ulfila, de vreme ce este biblic, Se scie a tulpina germanica pri- nici se p6te astepta cine-va de a in- mordiala se despartia din capul locului talni o acceptiune pagana a vorbei in trei ramurecea gotica, cea scandi- f i 1 m-. In acest mod, cercetarea nOstra navai cea teutonica. TOte popOrele umple o lacuna in mitologia gotica. germanice, cu cari Romanii, direct sail indirect, mult sat putin, aü avut a Din cele doue cuiburi ale Romanis- face incOce dela secolul VII pina as- mului, unul la Olti celalalt la Timis, ta-T,apartin fath exceptiune ramurel Oltenia a fost scutita aprOpe cu de- teutonice. In acésta ramura teutonica, savirsire de invasiuni stthine,i totusi care se desbina in sute de dialectesi nu se pOte dice a ea si-a pastrat na- sub-dialecte, cuvintul f i 1 m (spaima), tionalitatea mai bine decat Beinatul, fie ca verb, fie ca nume, nu se gasesce unde Romanul a fost necontenit in nicairi.Chiar in ramura scandinava, contact cu tot felul de nOmuri barbare. mai apropiath de cea goticasi dela Cel mai plugari dintre toti Romanii care avem pretiOse monumente lite- prin insäi natura unui pamint roditor rare incepénd din secolul VIII, acésta peste mesura, Banatenil se impacati vorba nu se afla cu vocala i,ci numai cu Hunnii, cu Gepidii, cu Avarii, cu cu a in falma (tremurare), saü cel Slavii, cu Ungurii, hranindu'i pe toti mult cu e, clac. vom admite ca facend rinduri-rindurii lasandu'l apoi pe toti parte din aceiasi familia pe islandesul sa piece inainte, pe cand Romanul re- felmr spaima" (HOfer, Zeitschr. f. die manea pe loc, adevkatul ausoniu al Wiss. d. Spr., t. III13. 58). Prin ur- terei dela Attila sipina asthdi. Ne mare, Romanil Banateni aü putut im- 'ntrerupta atingere cu strainii l'a facut prumuta pe dina Filma.exclusivamente pe de o parte mai gelos de propria sa din limba gotica, nu insa dela Gotii nationalitatesi mai conservator de propritigist,cu carin'atfost nici o frica de a n'o perde ;dar tot o-dath, data In contact, ci dela acei Gepidi de pe de alta parte, memoria acelei atin- linga Tisa, cu cari s'ati invecinat, la gee s'a petrificat pe nesimtite, ca nesce marginea occidentala a Bdnatului, in straturi suprapuse, in graiul si in le- curs mai mult de un secol. genda Romanilor din Beinat, astfel ca Deja la Gepiçli, p6tei la Gotii pro- numai la dinsil nol gasim unele tra- pritigist,vorba fi Im.,afath de sensul ditiuni etnice medievale, pe cari in seü ulfilian de spaima", catst fi desert le-am data in Oltenia, cu atat insemnat o dina,o Noma sari Val- si mai putin in ArdOl. kyria, cad Romanii Banateni impru- Vom da un exemplu sat doue.

3183 BANAT 3184

Am vorbit maT sus despre Gepidi, earl barbarilor. 0 amintire despre Aurelian nu erati decat o ramura de Goti. Dupa s'a pastrat totusl, insa numai la Ba- acesti Goti, precum II numescei Pri- nateni ;i causa este ca acest impë- scus, ainatul a fost cotropit de Avari, rat, Dac de originei fOrte celebru prin pe earl insa nernicit Francii, anume vitejia, se nascuse la Sirmium, actua- Carloman prinfiiul set' Pipin, gonin- lul Mitrovitz, in fata sat la cOstaBet- du'l din regiunea Tisei : trans Tizam natului. Legenda cea bänatenesca de- fluviurn fugatis", dupa expresiunea con- spre Aurelian merita a fiatinsäaci timpuranului Eginhard (cf. Zeuss, Die macar in trOcOt. Deutschen p. 738). Banatenii dara cu- Fratii Schott, In colectiunea lor cea noscura acuma doue marl pop6re ger- germana de basmuri romane din Bd- manice : pe Goti Si pe FrandIn Bd- nat (Walachische Mahrchen,Stuttg. nat pina 'nqiva do astädi dice 1815 p. 213, 357),aft publicat unul Simeon Mangiuca (Albina din Viena, intitulat Mandschiferu", care li-a fost 1866 No.88) cand vine vre-un comunicat din Oravita. Nesciind roma- Nemt prin sate romanesci, se 'feat nesce, fratii Schott explicau pe M a n- copiii dupa elsi striga drept sernn gi fe ru prin francesul mange-fer", de batjocura. : Mint ! N6mt ! Got o- ceea ce ar fi la nol Man c -fer u, nici F rOn t !sitot mai departe facend o data insa Mangiferu", care e pur versuri de batjocura, parte rusinOse, gisimplu rostirea banatenésca cea dia- la fie-care sententa de da versuri In lectala pentru numele compus M a n'- cadenta repetesc : Mint ! NOmt! 0 o- d e-f ern, frantusesce main-de-fer". t o-Fr 0 nt! Din generatiune in ge- Sb, se observe ca inMan'-de-feru, neratiune mumele romance din Beinat man'" nu este o scurtare din forma aft facut pe copiii lor surasca pe ye- obicinuita mana", ci forma romanesca chii asupritori Goti si Fran ci, earl cea veche organica manu", la plural vorbiat de o potriva nemtesce si ale manule", care nu o data ne intim- carora numi, intrunite in singurul G o pina in tipariturile din secolii XVI si tofr 0 nt, ati ajuns acolo pina la noi XVII, buna-Ora in urmatOrele doue ca un archaism supra-vietuit in graiul exemple dupa Cipariu (Principiap. cel copilaresc. 129) : S'a repetat rnereft ca Ler-dOmne", 10. Pentateucul Orastian din 1581 : obicinuitul refren al colindelor romane, m an ule '1era flocoase ca alui este o reminiscenta despre impOratul Isav fratelui sari man u " Aurelian. AcOsta opiniune n'are nici 2°. Omiliarul moldovenesc din 1643 : un temeiu,si chiar nicI un sens. In si ai in cap cununa si in mann cursul met dela Facultatea de Litere st6g..." din Bucuresci, eft am demonstrat deja Man'-de-feru" este dara archaicul caacel Ler-DOmne" nu este alt ce-va Manu-de-feru". decat Lar Dominus" al mitologiei ro- v. MãncLMcin' de feru. mane, asupra caruia voiu reveni pe In basmul din Oravita, saft mai bine in larg la locul seft (v, Colincld). Aurelian, legenda transformata in basm, Man% in ori-ce cas, nu putea st fi fost drag de-feru este un om din popor, care ii Romanilor din Dacia, pe cari tocmal incepe cariera ca ostas de rand, fOrte dinsul I-a tradat, lasandu-1 färadmi- saraci fOrte cheltuitor, placendul mai nistratiune ifarälegiuni in prada mult vinul decat femeile, dar de o forta 46,928. M. 24

3185 BANATUL 3186

fisica si de o vitejia atat de prodigiose, aceTasi diferinta prepositionala ca frau- incat ingrozesce pe tog sila urma tusesce intre main-de-fer" si main- urmelor ajunge irnp6rat. Este caracte- au-fer". ristic mai cu sam5, cum Man'-de-feru Ma n'-d e-f e r u, manu ad-ferrum", taia OmenT cu sutelei cu miile, ea lata dara singurul Aurelian cunoscut si cand ar fi nesce musce. Romanilor,i numal celor dela Timis, N'are cine-va dent st alatureze le- permitêndu-ne astfel a insira acum cm- genda banatenesc a.cubiografialuY nologicesce continuitatea cea teritori- Aurelian cea scrisä de Flavius Vopi- ala a elementului rornanese din Bdnat : sous, unde ni se spune intocmai asa sub Traian ; despre saraciai cheltuelile acestui im- sub Aurelian ; p6rat, esit din poporul de jos : humi- sub Hunni ; liori loco natus", placendul mai mult sub Gepidi ; vinul dent femeile: vini et cibi paulo sub Franc)" . cupithor, libidinis rarae", s'apoi de o v. Abel. Alma. Brdncd. Bu- forta fisica extra-ordinara : nervis va- fan.Fratul. Glad... lidissimis",siatat de vitéz, ant de taietor de Omeni, ineat intr'o singura 3.Banat(gralh-),t. d'Agric.; vari6te batalia a ucis cu mana sa patru-cleci de froment. Se clicei graa de Banat". si opt de dusmanT, Tar in diferiteba- Sub acest nume se cunOsce in agri- MIA din acelasi resbolu peste noue-sute cultura, in comerciul de cereale j'n cinci-tleci : Aurelianum mann sua bello industria moraritului varietatea de grail Sarmatico uno die quadraginta et octo care se cultiva de preferinta in Banat, interfecisse, plurimis autem et diver- de undel vine numele. Acesta, varie- sis diebus ultra nongentos quinqua- tate este cu spicul alb, analog cu graul ginta". Wan romanesc, cu care are multa a- De ce insa BanateniiII numesc pe semOnare, deosebindu-se insa prin a- Aurelian M a n' -de-f eru? 11 numesc ceea ca are un spic ce-va mai lung si asa fiind-ca tot asaii numiat chiar b6be mai rotunde, mai maricele si mai vechil Romani, tocmal legionarif cari sticlOse. Este unul din granele cele mai serviaa sub dinsul pe cand el era Inca cautate de morari pentru calitatea su- numal colonel, tribunusmilitum",spre periOra a fainel ce se pOte scOte din aldeosebi prin acesta porecla de un el. Introdus in Romania, acest grail alt colonel Aurelian, mai putin bataios reusesce bine in primii 3-4 ani, dupa decat dinsul. Ni-o spune fOrte neted Fla- careinterval trebue adusa s6minta vius Vopiscus : quum essent in exer- 11011V (P. S. Aurelian). citu duo Aurelianitribuni, hic,et v. 2.Bdnat. Grdd. aliusqui cum Valeriano captus est, huic signum exercitus apposuerat m a- Bánatul, s. m. artic ;t. de Chore- nus ad ferrum, ut si forte quaere- ogr.:sorte de danse villageoise. Sub retur quis Aurelianus aliquid vel fe- acest nume d. Vulpian (Musica popu- cisset vel gessisset, suggereretur : Au- lara No. 35) pune un joc de brati", relianus manu ad f err u m, atque despre care ne lipsesce ori-ce alta in- cognosceretur". forrnatiune. Intrelatinul Manuad-ferrum"si V. Joe. Intreromanul Man'-de-feru"exista

3187 BANARIT 3188

Bananfièse rama, carii numai aice in tara imbla, 4salai la un ban bun..." Bananaire v. Beadldesc. In colectiunea numismatica a Aca- . demiel Romane se afla un pin din Bananait bandria lui Dabija-voda:

'.Banarêsc, -ésca, adj.; propre A un monnayeur .ou aux monnayeurs. Uneltebeindresci.Munchbeindre'scd. Ceea ce distinge meseria de banar, de unde si adverbial: banaresce= asa cum fac banaril. Este curios ca acest banut a jucat v. Bdnar.--ar. un mare rol in istoria finanoiara a Po- loniei. Sub anul 1662 scriitorul contimpuran Pasek (Pamigtniki, ed. Wg- 2'13Andresc (bdnetrit,beindrire), vb.; glewski, Lwew 1877 P. 226) ne pove- peser une somme d'argent, compter la stesce : Prin specula unor supusi po- monnaie au poids. A cantari banii, loni s'au introdus atunci in Polonia fiind pre-multi, in loc de al numOra salaiTmoldovenesci (sze4gi woloskie), unul cate unul. Literalmente, a trage inschimbul caroraWeiexportat in banil la cumpena, cum se face la o strainatate o multime mare de bani banaria de chtra banari. Din acest de argint si de aur, pentru care fapta verb a remas in grain numai partici- acei speculang nu merita de a purta piul substantivat banarit, and e numele de Polonii vor trebui sa dea vorba de o mare bogatia in bani. o grea socotela lui DumneVet, cad a- v. Bdndrit. ceisalai moldovenesci(tewoIoskie szelqgi) àü pricinuit o mare saracia, Banaresce. v. '.Bcinciresc. desperarei omor intre ómeni. Ince- pend dela Lemberg, la balciuri lumea Banarifi (plur.beindril),s.f. ;1°. se batea pentru acesti salai; dup. a- HOtel des monnaies, rnonnaierie ;2°. ceea insa el s'au retras din Polonia- grande somme d'argent. In primul sens, mica si s'at incuibat in Polonia-mare, astaVi se Vice monetari a, in epoca intinclendu-se pina la fiuviul Odra si Fanariotilor tarap han A,. Deriva prin pina la Marea-baltica, intocmai ca o sufixul - i a din banar monnayeur". cumplita locusta (jako owa okrutna Intru cat Statul, fiein Moldova, fie szararicza)..." in Muntenia, batea bath in tera ince- , Ian ce pozna Meuse bdndria lui pend din secolul XIV, 'Ate simai Dabija-voda! 'nainte, este invederat ca banaria In sensul al doilea, ca grande somme nu e ce-va noil la Romani. d'argent", adus de Cihac (II, 8), se Vice Nic. Costin, Letop. II p. 5: nen- mai obicinuit bana rit si bane t. Vat Dabija Vodaibandrie de bani v. Bdnar.Beindrit. de arama laSaava..." Nic. Musts, Letop. III p. 10: Era Banfirire. v. 2Bandresc. bdnarie in cetatea Sucevei, care era dela Dabija Yodai facea salai de a- Banarit, s. n.; lepart. passé de

3189 BANCESC1 3190 b An Ar es cpris comme substantif : riétó de raisin. In comitatul Aradului, grande somtne d'argent. Sensul propriti struguril ati mai multe numiri,si a- este: atAtia banl, incAt nu se pOte nu- decA :strugure alb numit mustAfei ; mera unul cate unul, ci trebui cantariti strugure alb cam galben numit gAlbA- cu grAmada, adecA trebui bdndrit, cum nut ; strugure alb numit tita caprei, facbAnarii la bAnArift. Bandrit este cOda (Mei, boldenA, bdndynd..." (pr. D. mai mult decal bAnet ,care exprimA Popoviciu, BAnat, c. Tincova). numal notiunea colectivA de multi banI. v. Beindtén.Strugure. I. CréngA, Povesti I p. 67 :boierul acela, de muit beindrit ce avea, nu'i 2.Bgnaténd mai scieanum6ru1..." . v. Bdndten. Ibid. p. 228 : Multi crai si imp6rati BAnatenca 1 eiaft inaintea lulHarap-alb,si care din cotrb ii ruga, unulsaldele band- Mnatenèsc, -ésc6, adj.; apparte- rit cAt va cere el; altulsa'ldele fata nant au Banat, propre au Banat. Gra- jumAtate de impërAtiA..." int bdndienesc se deosebesce mult de v. 2Bdndresc. Bdndrid. Bdnet. cel oltenesc. Cantecele bdndfenesci aft fost &innate de d. Enea Hodos. DoinA Banatén, -éna sati -thca, s et adj.; handfenesed etc. habitant du Banat, propre au Banat. v.2. Bdnat. Bandien. Serbil, Unguriii Nemtii din BAnat sinti el Bdndleni, dar cuvintul se a- Banatenesce, adv.; A la fawn du plica mai in specie la Romanil de a Banat, en dialecte de Banat. Asa cum colo. Intre Romanii din BAnat se deo- fac sat vorbesc Ban t eni I.Bindle- sebesc asa numitii FrAtuti de asa nu- nesce nu se rostesce zic", ci dzic", mitii Bufani, cei de'ntaiu fiindBand- intocmai ca in Moldova. Am veclut la /en'i, de bastinA,cel-RItiveniti acolo Mehadia o terancA imbrAcatA bcZnate- din Tera-Romanesca. Bdndienca se dis- nesce. tinge intru cAt-va prin port de Ro v . Bdndienesc. manca din Oltenia. Cuvintul functionezA si ea adjectiv, Bancea.. v. Bdncilutd. sinonim cu b An At ene sc, dar atunci femininule bdndyndnu bdndyncd. BAncesci, s. m. pl. ;t. de Geogr. : Granele band:lens se bucurA de multA nom de village. Topicul Bdncesci este cAutare. Vin bdndlen, scórtA inindynd, pluralul din B An c es c u, forma pa- cal beindieni, etc. tronimicA din numele personal Ban clu In BAnat se rostesce Beindlan, Bd- (v. 3.Ban). Un sat Bdncesci se afla in ndlancd. Tutova, o altA localitate cu acest nume Sub numele de Bandtancd, d. Vul- in Arges (Frunqescu, Dict. 28), dar cel pian (Jocuri de brat No. 21) a publicat mai interesant este vechiul sat mos- musica unul dant poporan, despre care nenesc Bdncescil din Buzeil, in legAtura insA nol nu cunóscem amArunte. cu memoria legendarel DOmna Nega, v. 2Bdnat. LBdndynd. Bufan. care fusese si ea mosnenca acolo. Codrén.Frdtsq... A. Odobescu, Scrieri 111 p. 175, reproduce povestirea unui teran Buze- Ladnatena, s.f.;t. de Vitic.: va- uan : In vremea de demult, pe cand

3191 BANCILUTA 3192

(5menil de pe lumea asta scieat si pu- me:e Doamna Nega singurg, ati dat si teat mai mult dent ce pot si scit cel alt adaos aceste de mai sus zise mon de acum, pe cand pruncul de trei Quo la sfgmta si dumnezelascamanastire..." iti numera numal inteo chid tOte ste- v. Beincescu. .Négd. lele de pre cer i vedea cu ochisorii cum cresce ierba campuluii autjla cu Báncescu (plur. Bancesci),s. rn. ; urechile cum sfäriie fusele cand three DOM d'une famille noble valaque. Un paiajinul,pe vremea de atunci trala in nem de mosneni in Buzet. plaiurile Buzeului o imperätesa tare si Zapis din 1705 (Cond. Mss. a episc. mare, pe care o chiama DOn-ma Nega. Buzet, in Arch. Stat. din Buc.t.I, Ea isi avea palatele ei tocmal colo, in p. 109 a): Aden et Pärvul Odobenul codril Cis MIA unde se vedi astacil, dat'arn zapisul mieu la mgna dumnelui pe o magura mare ocolita cu piraie, nepotu-mieu hal Anton sin Dragomir temeliile de zid ale centil el, lar gra- cgpitan Bdncescul..." ;§i' nte un alt act dinileiliveclile in earl ea se preumbla, din acelasf an (ibid. p. 109 b): Anton cand i se fkea urit a-casä,pi-leavea cgpitan sin Dragornir capitan ot BA n pe colnicele Laposulul, unde stg,i acum e sti". putul el cu colac de petit, sg.pat cu v.3 Ban.Bancesci. slove pe earl, pt. nici cei mai cArtu- rani din Oioa de astagt nu le mai pot Bäncild. v.3. Ban. ghici. Din toti copiii cati Dumneqet ii dase i'I luase inapol la sine, Demna Bancilirth (plur.Vinod*);s.f.; Nega remäsese in vg,cluvig, numai cu caparaçon. o 1de cal. Patur a de un fecior pe care '1lubia ca lumina cal.g.inenu (Diet. germ. 33): Bdnci- ochilor. Era si drAgala,s,batg,'1 fericea luld, Satteldecke". pulul de imperat!..." Doing, din Dobrogea : Nu .scim ce va fi Pacut DOmna Néga Fdia verde alimon, pe la Cis1Ii pe la Lapos, dar scim SA pun murgul la pripon, ea ea trala inn pe vremea lui Mihaiu- SA'ml as.tern o beinciluyi Vitézul, ad la 1600 däruise o admi- Si la eap6t-a1u00141... rabila cruce unei mangstiri rusesci din (Burada, Nat. p. 240) Kiev (Bocicpecrioe xiTeine 1840 p. 436 sq.), si mai scim ca era veduva lui Mihnea- unde editorul explica in non, beincilula voda Turcitul, cu care a fkut pe Radu- prin cerga de sub sea". vodg, Mihnea, unul din cel mal bunigi Beincilutd este un termen ferte in- mai intelepti din vechil Domni ai Ro- teresant, fiind introdus la noi, proba- manilor. bilmente prin comereit, dintr'o limbä Crisov dela Radu-voda Mihnea din neo-latina medievalg, unde bancale 1622 (CondMss. a episc. Buzet, in sat b an cal insemna cergg, subsellii Arch. Stat. din Buc. t. III p. 97): ca stragulum", bung.-org, intr'un text din sa'f fie sfintei nagngstiri [Aninosa] niste Du Cange (ed. Carpent. I, 561): duas moll' dela Beince§ti din apa Buzgailui, cortinas, unum b an cale, et sellam pentru cg, aceste mori at fost ale r-- suam cum omni apparatu equestri". posatel mumel domnil méle Doamnel BanciNd este a doua deminutivare Negal,apoi cand au fost la pristaviré din bailee& (plural bhncel e), care pre- domniel el, Tar rg,posata muma domnii supune pe un medio-latin bancella.

3193 BANDOLA 3194

v. Cal. putin la inradOctriarea acestuf cuvint in popor. Banciulèsci v.'Nem. v. 3.Ban. Banclulescu Bändar

Banciati. v. Beinculd. aändAur . v. Bondar. Banciiti (plur. bancute), s. f.; petite Bat-10r pike de monnaie, piece de 50 centi- mes. Laurian-Massim: Boincurt=--mo- Bfinclbiu neta de hartia de mica valOre, de dece cruceri". In Lexiconul Budan: Ba n Sande, n. pr. m.; Benoit ? SA fie cuta = ban de hartiA,der Banko, Ore o scurtare poporana din Bene- zettel". d i c t= bohemesce Benda (Jungmann)? Jipescu, Opincaru p. 57 :negustoru In Romania Fata-BeindeP se chiama incurca, lumea la cantari stórcepal- o mo§ia in Muscel (Frunclescu), lar aug- sprece ca§tigurl din spinarea mu§tiriu- mentativul Bandoiu balta in jude- lust: p6 mine cu trel leite la sare, p6 tul Braila, plasa Balta, in mijlocuT ei cumotra cu §apte bani. la frundivira, este §i o insula cu asemenea numire". po Puican cu douo parale la lipiea dO In Moldova, Intre mo§iile mAnastiril paine, p6 Tircav c'obc1nculd d'ali do Aron-voda (Doc. Rom. II No. 6,in cinqed (TO bani..." Arch. Stat. din Buc.) se mentioneza Delavrancea, Parazitil p. 309: nu la 1762 : Ban de§tii de pe Prue, le aveati decat cu ajutorul beincuplor ceea ce presupune §i pe un patronipic 0 a jumatatilor de stant..." Bandescu. DoIna. din Banat : v. ''Ungur.

Tinerete, halne scumpe, Bandèsci1 0ump6ra-v'as, n'am beincufe; . v. Bdnde. Batranete, halls rele, Vinde-v'a i n'am putere! Báridêscu (Hodol, Poez. pop. 153), Band616, s.f.;t. famil. :femme lourde et paresseuse ou sans Onergie. unde este de observat rima cea numai In muntif Sucevei : Bandodli= o pa- vocalica, intocmai ca la Spanioll:-u-e paluga de femeia care se tot duce in- (scum pe = bancute), -e-e (rele = putere). cotrO apuca, unde calca se cutremura" Un cantec ardelenesc cu forma ba n- (edotOrea 1893 p. 126). Cuvintul Ia cuta ,vedi'l in Ungaria, 1892 p. 355. noi este luat d'a-dreptul dela Ruteni, Banculd, cuvint not, de§i fOrte res- la earl banana figureza ca epitet pandit, este o romanisare din germanul feminin cu sensul de rea, nenorocOsa" : Bankozettel", adeca, bancot(ettel). Baum Reimwort zuAcorn: böses Transilvanul bancuta se apropia maI Schicksal" (2elechowski, Ruth. Wtb. I mult prin final de germanul Bank- p. 12). Tot la Ruteni verbul bandi- notte". In ambele casuff, asociatiunea kuv a ti insemnoza a lucra Meet, a fi de idol cu romanul ban a ajutat nu lenevos :6aumucynarn =langsam arbei-

3195 BXNESC 3196

ten" (ibid.). Nefiind slavica, remane ca )1Bdnesc = de bani, in bani, relativ la altii sa cerceteze de uncle anume vor bani: interese Wesel, afacere bdnéscd". fi capetat Rutenii tulpina acestor doe v. 2Ban. cuvinte. La noi, in ori-ce cas, Mnclold e un rutenism. 2.Bárièsc, -.6scä, adj. ;relatif a la v.'I* Rus. dignite d'un Ban. Ceea ce se atinge de boieria Ba n u 1 ui.Veniturile Mnesd. Bang (plur. banged), s. m.; homme Puterea beinescd.Portul banesc. qui n'est remarquable que par sa lon- Cantemir, Chron. II p. 372 :s'at gueur. Lun gan. Des i rat. In muntii tras spre Severini peste Olt, undeni Sucevei :Bangag----mare, lung" (ecle- la stapanila Bdnéscd unii dinteinsii aü tOrea 1893 p. 126). Vine din maghiarul agiuns..." banga prost, natarag". A. Odobescu, Scrieri I p. 157: o v.1' Ungur. 117-dteirdti. multime de panduri Mnesci, calcand peste trupul tovardsului mort, se ra- Báriésä (plur. bdnese), s. f. ; épouse pedira cu sabiile scOse..." d'un Ban. Sotia unul B a n, de unde v. '.Ban, vine cuvintul prin sufixul- é s a ==lat. -issa. 3.13ánèse (bdnit, &Mire), vb. ;de- Crisov dela Mateiu Basaraba din 1646 penser de l'argent. Format din b a n , (Cond. Mss. a manastiril Vieros No. I acest cuvint se aude inArdél. A p. 169, in Arch. Stat. din Buc.): a- bdni=--a cheltui, de ex. :si-o bdnit si cesta jurnatate de sat din Bezded fo- el banil, o remas numal cu punga" st'au mal de 'nainte vreme al Jular- (Reteganu). ban postelnic de Colani si a mäne-sa v. 2-Ban. juptinesii Anai beinesei de mosie Inca mai de 'nainte vréme, iar dupa acéia 4.13611sc (bdnit, bdnire), vb.;etre cand au fost in zilele rapaosatului A- Ban, avoir le rang de Ban. A bdni" lexairdru voevod cel batran sing Mircii dela B a n prin apologia cu a domni" voevod 7080 (1572), Tararban postel- dela Domn". nic dinpreuna cu muma sa jupanesa Colincla muntenésca: Anca Mnésa..." Zapis din 1714 (Cond. Mss. a episc. Sl ujesce'mi, sl ujOsce Buzet, t. I p. 147, in Arch. Stat. din Pin' la San-Vasil Sa, 'mpart boleril, Bac.): Adeca, eu Mariia bdnésa Milesca Ott teolu ridica inpreuna cuginere-mieu Dumitrasco 13 a n la Oralova, Brailoiu vel capitan za Cernet..." IituallMni, Mai multe sate in Romania 'Arta De te'l ferici... numele de Bdnésa dupa boeria unei (G. D. T., Poes. pop 48). foste proprietare, dintre earlcel mai interesant este S tor o banes a, adeca v. '-Ban. Batrana-Mnése In Teleorman. v.1. Ban.-ésd. Storobeingsd. 5.136n6sc (bdnit,bdnire), vb. ;oc- troyer le rang de Ban, dlever a la di- 93ánesc, -éscä, adj. ;pécuniaire, gnite de Ban. In vechiul grain admini- relatif a la monnaie. Laurian-Massim strativ, pe linga verbul generic bole-

3197 BANET 3198 rese = fac pe cine-va boier, se intro dicati de Frundescu, catagrafia satelor buintat verbi specificipentru aprOpe moldovenesci circa 1859 (Buciumul Ro- fie-care boieria in specie :a vornici, a man, I p. 186) ne mai da done sate logofetI, a spatari etc. Astfel a bdni Beinesci in Tutovai unul in Nernt. pe cine-va, insemna a'l face B a n. Voda v. 1*Ban. a kind pe Golescu. S'a bdnit Ghica. Nu mö tot bdni ! cand boeruluii se Banèscu. v. Bdnesei. ura sa i se 4ia mereil arhon Bane". v.3. Boerese. Banêt,s. n.; pecule, beaucoup d'argent, grande somme en numeraire. Lau- adnèsca, s. f. artic.; t. de Choréogr.: rian-Massim :Beinet =mare suma de nom. d'une danse villageoise. Nu avem bani, avere mare in bani: beinetul lui amanunte asupra acestui joe teranesc, nu l'are neminea; s'a strins multbcZ- ci numai o indicatiune. net in vistiria; atata beinet n'atl putut

2)Danturile cunoscute poporului pe stringe decat prödand lumea". ad sint: braul, s6rba, sultänica, ungu- Bdnet s'a format din ban prin su- résca, lazésca, beinésea, floricica, birul, fixul colectival -et ----lat. -et um , care slanicul, mocancuta, baluta, boerésca, dintru 'ntalu insemna numai o mul- slatArdsca, siminocul, gradinita si dura" time de arbori crescOnd la un loc, dar (B. Ionescu, Dambovita, c. Sacuenii). pe care graiul romanesc, In diverginta E caracteristic un joc numit Beinésca, cu cele-lalte limbi romanice, l'a Intins adeca cum jOca Banii, alaturea cu un asupra notiunii de multime in genere, altul Boerescacum jOcn. Boerii acésta insa mai cu sama in Muntenia mai de jos. si 'n Moldova, fOrte rar la Romanii de v. Joe. peste Carpati. Astfel Intro exemplele de mat jos despre &Met, trans-carpatin Bánesce, adv. : pécuniairement, en nu este nici unul. argent. Laurian-Massim : Beinesce cu Filimon, Ciocoil vechi p. 232 : bani, pe bath, numerata pecunia". 77 Dar bine, me, ce a facut atata v. 1Beinesc. beinet ce i-a remas dela tata-seil ? 7)-A dat tot in carti.." Banesci, s.m.pl.;t. de Gdogr : Delavrancea, Parazitil p. 180: Ce nom de certaines localités. Frunpscu negot, ce daraverl, ce beinet s'ar face!..." (Diet.top. 29) insira o multime de A. Vlahuta, Nuvele p. 182 : eis'at sate cu numele Bdnesci: in Prahova, a§eclat jos, la pamint, tustrei, s'at nu- in Arge§, in Dimbovita, in Vla§ca, in mërat bani multi intre din§ii; vorbian Boto§ani. Cuvintul deriva, fiedin nu- incet si se tistulA unul pe altul;el mele personal Ban ,fie din titlul Ban, asculta cu drag cum Ii zuruia in urechi prin intermediul patronimicului B a banetta lor..." nescu. Basmul Trel frati impörati" (Ispi- Crisov dela Mihnea-voda din 1573 rescu, Legende p.274): Cel ce va (Cond. Mssa manastilif Govora,p. manca inima gainel, de cate oil se va 65, in Arch. Stat. din Buc ):fecioril culca, se va pune la capul lui o punga lui Talapie anume Barbul ot Lunge§ti cu beinet, unde o va gasi cand se va giNegre otBdnegtf..." scula..." Afara de Bdneseif din Boto§ani, in- Jipescu, Opincaru p. 46 . Omeni al..

3199 BANICA 3200 tor natii Ii inteseza pungeili cu &Met v.2. Ban. Beindrid. -et. din negustorie,i noi stringem intr'ali nestre saracie lucieiofuriverah.." Bänèz. v. Band. Colinda muntenésca : Noue mori de sub pamint Banik s.f.; (lignite ou fonction do :Fadenoue. mori de vint Ban. Boeria de Ba n, veche si cea mal Macinand aur s'argint, mare la Munteni, nouaiprintre cele Cu piscdie pe ferOstra midi in Moldova. Pina pe la 1600, in SA.pice beinet in cas'a... Tera-Romftnésc6, numal eel din némul (G. D. T., Poes. pop. 85). Basarabilor puteaii sa ajunga la &Ina Balada Dobrisenu": Balada Aga Balacenu" : Ai, Domne maria ta, Vr'o cincl-sute de nneoro &andd'aruescl Banta Ce es vera fdtãtore, Ca o sA-mi stric näsia". Buti cu yinistupl cu miere, Domnul daca autlla, Mult bandi grea avere... Banta c6.-I jurula'; (Ibid. 474). Atuncl capitan Costin, Agál Bal'acdnu fin, Balada Corbea" : A lul cal ca. 'ncaleca fiin Oste se ducea... IOrt,A, DOrnne, pe Corbea, C'o da bir ca birnicil, (Lumina pentru totl, III. 71). Galdta ca nemegil, Beinetul ca vamesii Ion Neculcea,(Letop.II, p.313) : (Ibid. 519) pre Lupul Bogdan Tar Vat pus Hat- man, pre Maxut vel Postelnic,pre Balada Stanislav Vit6zul": Ilie Cantacuzino vel Spatar, pre Savin Zmucila vel-Ban; si de atunce se a- Palosul dela *upel saza acesta boTerie cu temeiu In Mol- Cu tdigul de otel, Mult btinet cerea pe el... dova de este asezata la rand, ca maf inainte vreme, desi era la vre-un Domn, (Ibid. 571). une-ori sedea mat' sus, Tar alte-ofr mai Balada Bolbocenu" : gios : dupre cum le fusase alte boleriT, asa sed6i cu Bdniea la divan ;Tar de Bolbocen negustoria, aci inainte is'atasezat randul dupa Dar blinet ce cagtiga Spatarul cel mare..." Cu saraci '1 impArtia... G-heorgachiLogof6t, Letop.III p. (Ibid. 6041. 292: acestä boierie a Bdniei in ve- Prin acelasi sufix -et, din galben" chile vremln'ailfost,si nu de mult s'atadaosi acesta boierie, facandu- sefacegalbenet = multigalbeni", i-sei venit un ban de drobul de sare buna-Ora in balada Badiul" : dela ocna..." La negot negustorim v. 1.Ban. ftcu el m6.celkim, Galbenet . '.Ban. Agonisim, Cu bdnet L'imboghtiob.. 2136nicd, s. f.; t. de Botan. :Idly- (Ibid. 53). teuma, raiponce. Dr. Brandza (Prodrom.

3201 13ANIWR 3202 p. 327) indica patru varietati din a- I. Crenga, Povesti I. p. 49 : Nu te cesta planta, dar nu'l da nici un nume pune in Ora, mai mule, cu impératul romanesc. Termenul Mnicd se gasesce, iadului, ci mai bine leali Mnigoriiai pare ni-se, numai lad. Dame (Dict. cauta'ti de nevol..." fr.I, 118). Ar trebui verificat. Noibit- Jipescu, Opincaru p. 157 :Binili ce'l nuim ca, la d. Dame bdnicd este o gre- avem noi dela stapanire, scacla p6 Ola in loc de bani§or, dupa cum capu, in casai p6 chieptu alor (16 ne in adev6r se numesce acesta planta in mananca nouo unele localitati. Balada Darie": v. 5Bdnigor. MAI Darie, pulu de lotru, BaniclOra (plur.baniciore),s.f. ; Ceil drumul strimt din codru, 0despol pe ca116tori petit boisseau. Deminutiv din ban i ta. De-avutil, de beiniori... Teranul, cand reiga pe cine-va imprumute cu o banita de malaiu sat (Marian, Bucov. II, 12). de alt ce-va, nu dice nici o data ba- n i ta, ,ci Mnicidrd :ce mare lucru si Plugu§or" din Dobrogea : 'fflifaci bine cu o MniciOrd sat dou61 Dat,i-ne dol-trel lei sorl In Oltenia, b anita dela mei-a se nu- De beinipri, mesce tot-d'a-una la deminutiv Mni- Ca d6r nu'l marea euird (M. Ciocaltet,Dolj,C.Plenita). Cu sarea; v. Banig. Dati-ne dol-trei leis orI De bdnifori, Sá facem un boldisor, Banire. v. 3'4'5'Beinesc. Sit 'mboldim eel bousor... (Burada, CAW. p. 86). 1.BäniOr (plur. Mnigori),s. m. ; monnaie, argent (avec une nuance de Ca o gradatiune logica fata cu sino- cajderie). Laurian-Massim :Bdnigor, nimul banut, in balada Gheor- deminutiv din ban, mai virtos cuhi- ghela§" : e1es de resfatare :a strins baiatul bd- Totl b Anutil sl-a carat nigorf; cine era sa'mi manancebdni- *i la mine 1-a 'ngropat: coramel 1" Rinigor e sinonim cu b a - Cat& colo dupa, 110, n u t, care insa, exprima o nuanta mai C'am un ulelu cu cenusa, putin desmierdatere, sat chiar exclusiv *i lea cincl sute de lei, deminutiva. C'aii foot baniorii tel... Fragment biblic din sec. XVII (Cod. (G. D. T., Foes. pop. 699) Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic, din Brasov, p. 271):diin ce vom ave, sa dam si Singularul Mnigor insemneza bani sal ajutam, au Mnigorii, au paine, au saü avere in locutiunea adusa de Dr. hainipare, au incaltamintt, macart Polysu; El are Mnigor= er hat Geld, unt pahart de apa rece..." er ist reich". Filimon, Ciocoil vechi p.157: In v. 2.Ban. Bdnut. sanatatea saracilorterani,carora le dam fum de ardeiu §i le punern ferul 2136.niOr (plur. Mnigori),s. t. rosu pe pept, ca sL le Wain becnigorii admin.: delegue du Ban de Craiova din punga." pour juger ou executer parmi les pay-

3203 BA.N1WR 3204

sans les choses de pen d'importance. Banului 100 lei. Numërul satelor color Deminutiv din B an prin sufixul com- vechi in fie-care judet olten find cam pus -isor, precurn prin sufixul de a- de 150 200, erat f6rte de ajuns cate semenea deminutival - e 1 erali formati cleee bdnigori pe judet, nate unul adeca vechil termeni administrativi analogi : la 1520 sate. Emil dara inOltenia vornicel,spatärel,stolniceletc.,din intrega plus-minus 50 beinigori, fie-care vornic, spätar, stolnic... contribuind la banisoria cu cate 10 B einigorii erag dintru'ntaiu numal in lei pe an. Oltenia ca subalterni ai Banului; cu E de prisos a mai adaoga ca bdni- timpul insa., deja in secolul XVII, do- fora erat din boieri. curnentele ne aratä bdnigorii pe aluri Crisov dela Alexandru-voda Dias din in Tora-Romanesca. IncrisOvele cele 1629 (Cond. Mss. a mänästiril Govora scrise slavonesce ei sint generalrnente p. 170, in Arch. Stat. din Buc.): sa- numiti cav,u,a, adeca, judecatori", ceea tul Cernetul din judetul Mehedintl ca ce ne da. prima idee despre natura func- sa fie volnic cu acesta carte a domnii- tiunii lor. 'nee sä faca sat sa fie slobozie sa sa In vechime vice Fotino(70,r.a. stranga oameni striini Sarbii Arba- zlaxiag t. III p. 457)Banul avea sub nasii Ungureni i oameni Para bir dinsul beinigori,earljudecatidiferite sifara, dajde ;far de catra, domnila certuri, adulterei alte afacerl in cele mia sa alba mila si sa fie in pace de cincl judete". biri de &eta si de fan si de dijma Era un fel de judecatori ambulant)", de stupi si de gorsteni de oi si de porci missi dominici", sag mai bine missi si de milare si de Gera Si birul boului discurrentes" din legislatiunea medic- si al calului si de oda sea si de bd- vala occidentala(v. Du Cange ad v. nigorii din judet si de cal de olacSi Missi). de toate dajdili imancaturile cute Acesta veche institutiune a fost des- sant preste an in tara domnii-mele, fiintata in secolul trecut de catra, Fa- pentru c. i-am ertat domnila mia ca nariotul Constantin Mavrocordat, care sa sa stranga oameni streini dintr'alte a concentrat atributiunilebeinigorilor tari, oameni frbir si Para, dajde, nu- in manile celor cinci is pr a v nici (Sul- mai sa alba a dare de un om ate 2 zer, Gesch. d.trans. Dac.III,128 ; galbini intr'un an, insa dela sveti Di- Baur, Mem. sur la Val. p. 51). mitrie 1 galbin si la sveti Gheorghie B einigorii nu aveat lefa,ci cap6tail 1 galbin, Tar de alte dajdi sa fie de o plata. Ore-care proportionala dela cei toate in pace cum scrie mai sus, drept judecati de dinsil, ceea ce constitula un aceia si voi, birarilor, Si voi toate slu- venit destul de bun. Din acest venit gile domnii-mele, ori-carii de ce slujba o parte anuala fixa se cuvenia Banului, vet umbla intr'acest judet, in vreme care astfel primia dela tog banigorii ce vet vede carte domnii mele, Tar vol impreuna suma de 500 lei pe an, ceea sa cautati sva ferit si foarte in pace ce se numia venit al banisoriei: atlasati satul Cernetul..." ,,1, ç Maavtaoeiceg" (Fotino, III, 458). Crisov dela Mateiu Basaraba din 1649 Desfiintandu-se bdnigorti, acesta suma (A. I. R. I,1 p. 107) : forte O. vfe- o platiat Banului ispravnicii. rit si in pace sal lasati [pc calugarii Judetele din Oltenia fiind cinci,ur- din Arges], sa nu mai scornit cuvinte meza a din fie-care judet se platia ca aceste;i voi potropopilor, ivol

3206 BANOS 3206 banigorilor, §i voi arm4ei1or, §ivoi sim: Banos =1°. pentru persene : phn toate slugiie dumnie-méle carii vet fi de bani, avut in bani: om asa de bdnos sivornicei, Inca sa avet a va feri de incat nu's1 mai numora banii,ci si'l sfanta mAnastire si de Olugarii ae mesera, cu banita : 2° pentru lucruri: satul manästirii..." care aduce multi bani, mult castig : Dela acelasi din 1637 (Cond. Mss. a mosia beindsci,négot banos, maiestrii mänästirii Govora p.028,in Arch. bandse". Stat. din Buc.): sa nu alba nimene Balada Chira" : treba sa j udece satul Glodul, nici ca- mArasii dela Ocnele cele marl, nici M- Sculurl do mátase, D'ale mai beinóse, ni§orii de judet, nici nimene,cisa Fir siibriuin, alba aI judeca pre dansii de toate pa- Postav d'Al mai bun... rinte egumenul cu tot soborul, si cine (G. D. T., Poes. pop. 649). dintru dansi va aye vina mare, sa alba a'l aduce pre el la domniia me, iar -Varianta din Dobrogea: altii intru dânsii sa nu intre..." v. ''Ban. Ghlulurl de mato,* Marfa feme6sca, 313Ani§br (plur. banipri), s. m.; t. CA e mal bcinósd de Botan. :raiponce, Phyteuma. Pete e mal frumOsa... sa fie si Campanula rapunculus", nu- (Burada, CAlet. 107). mita frantusesce de asemenea rai- Balada Darie": ponce".Radécinele ambelor acestor plante servesc de o potriva ca salat6. Noptl si cjile 'ntregi pandiarn, Bdniçori, II mananca teranil cu otet *i pre cel beinoqi prindeam in loc de laptucl"(D. Basilescu, Pra- *i de banI 11 despoiam... hova, .c. Drajna-de-sus ;St. Istratescu, (Marian, Bucov. I, p9. Dimbovita, c. Cobia). Bdni§or e deminutiv din b a n monnaie", caiter- Doina din Ardél : menul botanic banut el, despre care De ml-as mai gAsi o fata, a se vede la locul sea. N'as vr6 sA mor nici o data; v. 1-Banica. 5ide n'o fi ea beindsd, Numa) sa fie frumOs6.... Bani§orld. v. 2Banigor. (Bibicescu, Poes. pop. 1771.

Banitare Cantec din Ardél : . v. Bdniiez. Banitatj Asa thee popa nost Cand m6re cel fárá rost: Mergetl tare, Bánitez (banitat, banipre), vb.; me- CA bani n'are; surer au boisseau. Costinescu : A b- Dar cAnd mOre vr'un bogat, nid=a mesura grane CU banit a". Undell cantA traganat: v. Banipi. Puneti jos, Ca'i beinos Banos,-6sä, adj.; qui rapporte de (Jarnik Bbrsanu, Trans. 468). l'argent, riche,opulent. La urian-Mas- v .'Ban.

3207 BANTUESC 3208

Bantálesc. v. Beintuesc. in tot locul uncle placuerit ei, non va place lui,sa tribulabis Barituêsc (bcintuit, bcintuire),vb. ; nu'l beintueVi pre eum... vexer, molester matériellement ou mo- ralement. Este ciudat cdictionarele romano- Ibid. Tobit, VI, 7 : francese, explicand pe bcintuesc, tocmai inima sifi- ...cor,et jecur, si pe vexer"i pe molester" le-ag ui- catii, de va bein- quem turhave- tat cu desavirsire, traducend beintuesc tuiprecine-va r i tdaemonium prin : occasionner une perte, un dom- drac sau duhil vi- vel spiritus ma- mage, leser, nuireSoffenser,cho den, aceste tre- lignus, haec opor- quer, blesser, attaquer" (Pontbriant si bue ale afurna tet suffire coram Dame), din cari cele mai multe, aprepe innainte omului homine, vel mu tete, nu se potrivesc de loc eu sensul sau a Mina, si liere, et non ultra cuvintului nostru. nu sava mai turbabitur... E putin exacta, chiar sin onimica din bdntui... Lexiconul Budan :beintuesc .v a tin, intarit, tulbur". Ibid. Dan. VI,18 : Pe toti insa intrecut Laurian- ...incue Dum- concluserat Massim (Gloss. 58), afirmand th bein- nazau gurile lei- Deus ora leonum, tuesc ar trebui inlocuit prin b a t :orilor si n'au &in- et non affece- curn, e mai bine al inlatura, precum tuit pe Daniil... rant molestia s'a inlaturat in fapta (?), mai ales cand, Danielem... pe linga alte multe expresiuni, se 'Ate supleni ferte bine si cu bat er e, de Ibid. Psalm. XXXIV, 13 : ex. : inimicil sag lotril bantuesc tera =--- eu,canal Ego autem cum b a t tera; petra a &intuit retl buca- ei m bdntuict, mihimolesti .tele = le-a bt u t". ma imbracamg essentinduebar Beintuesc nu este tocmai faire tort", cu sacg... cilicio... dupa cum il traduce Cihac (II, 178), cad a face reü cui-va sail la ce-va" In Psaltireacheiana circa 1500 si 'Ate sa fie pe furis, intr'ascuns, pe la Coresi 1577 tigureza in acest pasa- nesimtite, pe cand beintuesc exprima giu vechiul sinonim dodeesc ( ----- pa- tot-d'a-una o actiune pe fa i cu o leosl.Aoyvkix, molestum fieri"): E violenta ore-care, ceea ce corespunde eu arida ei dodeii a'mi, investia-me pe deplin cu vexer" simolester", in sacu..." cu vexer" mai cu deosebire, intru cat Lamitropolitul Dosoftebu,1680 : acesta, ea si bcintuesc, se aplica mai canal el supar a mie, m'am inbracat in specie la un reii pricinuit de catra in zablau". o autoritate, de catra cine-va sag ce-va Sinonimul dodeesc ne intimpina mai puternic. si la Cantemir, Divanul lumil, 1698 f. Biblia erban-vodd, 1688,Deuter. 82 b : acolo relele chitiri sau vrajrna- XXIII, 16 : sile ispitiri, carile ca demonii sau ca tnpreunacu Tecum habita- diavolii II kintuiasi'idodii a, nu vor tine va lacui in- bit, in vos habi- trece, nice catra dansii vre-o putere tru voi, va lacui tabit ubicunque vor ave..."

3209 BANTUESC 3210

Cu sensul figurat la Cantemir, Chron. invoire, sa opresca relele ce'l bdntuict, Ip.171 :ca un starv langa, drum dar geba, pagubele curgeat garla..." mort, carele narile drumetilor bdntu- In gralul administrativ de altrdata ia beintuesc devenise un adevérat termen Frumesa locutiuneproverbiala la juridic, forte des in crisevesi'nzapise. Ianache Vacarescu, Cron. (Papiii, Te. Crisov dela Simeon-voda Movila, 1602 saur II p.299) :si nu s'au bdntuit (Doc. Rom. II No. 25,in Arch. Stat. nici macar cu un palu". din Buc.) :dereptu ace%i vooa, tu- Zilot, Cron. p. 17: hotil turorslugilor domnii-méle cariiyeti care de multa vreme bántuia orasele inbia prein mesererii slujbele domnii- si satele din Ora turcesca..." mele, de vreme ce yeti vede carte Ibid. p. 41 :esirea Pazvangiilor din domnii-mele, lara voi sa avati a va térall fost prin postul Pascelor ;apoi feri de acel sat si de svanta monastire 'far all inceput candSi and a face sä nu'i bantuiti d e nimic,nice; sa se s up érari si a o bántui, trecénd, cand planga calugherii..." pe fata, cand printr'ascuns, dincOce pe Zapis moldovenesc din1606 (Cuv. marginea Dunarili facend j a f uri Si hrapiri..." d. batr.1p. 1_51 ): si a ramaso acesta saraca Udrisca sa n'ou bdintoiascd(s-h- C. Negruzzi, ScrisOrea VI: Alexan- mom) nemene..." dru cel Bun fan la 1402 o bisericuta de lemn in cinstea S. Joan Teologul, Cartea mitropolitulul Luca al Ungro- pe linga care se adunara cati-va mo- vlachielcatralogofétulHera,1629 nahl ;i pentru adapostirea lorsia (Doc. Rom. I No. 282, in Arch. Stat. altor crestini,in timpurile acelea pe din Buc.): dumnetal bdntue§ti sa'i iai cand Moldova s e baintuiet de resbOle §i acele mosii dela mama lui; derept a- de rescele, zidi aprepe de bisericasi cela 'tgraesc vladicila me, ca unui un turn de petra..." bolarin bun si intilept ibatran, sa A. Odobescu, Scrieri I p. 106 : Mir- socotesti dumneta ca nu't Taste cu cale cea fusese aseqat Domn cu sila in tern, albeintui..." de POrta turcésca, inumai hula si Crisov dela Constantin-voda Branco- ura ii radicase asupra'si prin na pa. yen din 1707 (Cond. Mss. a episc. Bu stu i rile sale; bar mai ales pe bolerl IT zett. I p. 67, in Arch. Stat. din Buc.): bdntuia §i'l muncia cu rèutate, ca dora ...sfintii sale parintelui Damaschin e- sa le platésca cu amar sicu chinuri piscopul ot Buzauialtor oameni ce omorul tatani-seil Mihnea...", unde este yin sa macine la morile sfintii sale, ca de observat na past ues c ca sinonim sa fie in pace de capitanul cu toti ca- cu bdntuesc. larasii ot Buzau, sa nu-i bdntuictscd I. Crenga, Povesti I p. 306 : Dup. de olacariT si de podvoade, sa nu bucluc umbli, peste bucluc al dat, mai le lea cal de olaci carale de podvoade, jupane Scaraoski. Sa te inveti tu de ci sal lase in buna pace..." alta data a mai bdntui emenii, Sar- Ca termen juridic, bantuesc ne apare saila spurcat ce esti !..." la Romani deja in crisevele muntenesci Basmul Fata cu pieze rele"(Ispi- cele scrise slavonesce insecolul XV rescu, Legende p. 394) : Se silia,bie- sub formaRAHTOKATH. tuL impèrat, cu totl eel 12fii al sel, Crisov dela Dan-voda din 1430 (A. sa faca pace, sa fie intre ()merit' bunä I. R. I,1p.73): mHK HECArkET

3211 BANTUELA 3212

EA TS RATH NHcmAni,NH PAOENNK NH v. Beintuéld.Dodeesc.-1Vdpdstuesc. ENVII-1..." Inveauesc... Crisov dela Vlad-voda din 1490 (A. 1. R. I,1 p. 6) :0111TE0 M HX NE CArkET Bgntuéli (plur. bdntueli), S. f. ; ve- Rd H TO 13 AT H". xation, sous le rapport materiel ou In vechiul stil juridic, bdntuesc e si- moral ;comme terme de theologie : nonim cu invaluesc, iar substan- tentation. Sensurile de: lesion, dom- tivul bantuela", dupa cum vom vedé mage, nuisance, attaque, insulte, ou- la locul set, cu substantivul val". trage, perte", pe carile deldictio- narele romano francese(Pontbriant, Crisov dela Leon-voda din 1630 (Cond. Dame), sint putinexacte, cai sino- Mss. a manastiril Nucet f. 33, in Arch. nimica romana din Lexiconul Budan : Stat. din Buc.):§ivoi parcalabil, canT Beintueld=vt'em are, in taritare, yeti fi de acum inainte in orasul dom- ispitire". niel mele la Targovi§te, in vreme ce Acceptiunea cea teologica, :beintuéld yeti vede acesta carte de ertaciune a tentation", ca sinonim cu ispit., ne domnid mele, Iar voi foarte sa va in- apare fOrte limpede in Biblia erban- credintati 0 in pace s1äsai toate von. din 1688 : bucatele sfintel manastiri Nucetul de Deuter. VII, 19 . vama, ori-cate va vinde in targu, de nimene b .ntuialsn'aiba, pentru Beintuélele céle Tentationes a singur am ertatdomniTa-mé,precum maricarele au magnas quas vi- Taste mai sus scris; Tar cine sva is- vazut ochii ni... derunt oculi tui... piti a beintui sat a in v 41 ui pre sfanta Job. XIX, 12: manastire Nucetul de varna, acela om ram va petrece..." §i totil odata Unanimiter au- au venial batu- ternvenerunt Alaturea cu bdntuesc (bdntuesci,bàn- zalelelui preste tuesce) se aude in grain o forma, sour- tentationes mine... ejus super me... tata bdittuiu (bdntul,beintue), ce-va may energica. Luc. XXII, 28 : Basmul Copiii vaduvului" (Ispirescu, Iara voi santeti Vos autem es- Legende p. 341):: Apoi d-ta nu scilCI carii ati ramast tis qui perman- aid in fantana este un balaur mare cumineintru sistis mecum in de§erpe care beintue omenirea ?..." bdntuelele méle... tentationibus Romanul kintuesc, cai serbul b a n- meis t o v a ti, yin d'a-dreptul din maghiarul b a. n t an i ;e probabil insa a la Un- Ca termen juridic, in actele admini- guncuvintaleste de o proveninta ad- strative bantuéld e sinonim cu val. ministrativa medio-latina din ban dire Crisov dela Radu-voda Leon din 1665 proscribere, multam irnponere"(cfr. (A. I. R. I,1 p. 56) :da, nemic v a 1 DanielC, Rje6nik iz starina t. I p. 26). sau beintuicild sa n'aiba..." Tot din bant a ni dice d. Man- Crisov delaerban-voda din 1634 drescu (Elemente unguresci p.136) (Cond. Mss. a episc. Buzett.III p. s'a format 0 b an tale s c, verb ce se 333, in Arch. Stat. din Buc.) : de ca- aude prin Selagiu, intocmai ca confis- tra domniia me vor fi aceOT oameni caluesc, contraluesc etc." in pace 0 ertatl de bir de tail,de

3213 BANTUELA. 3214

miere cu 6arA, degA16tA, cu fru],de Bftnésiii de cAtrA fekriiluisi de séma a doao si a treia,decara, de cAtrA. toate rudeniile luiside catra caste, de zaharele, de sursat, de birul tot némul cine s'ar trage den Radul ostii, de birul lefilor, de birul untului Banul Buzescul, de nut, nimene nici si de orAnduialele isataralele ce sA un v a Ii nici o beintuélei s n'ai bA pun pA siliste, si de alto dAjdil si mAn- de rumAnie..." cAturi cAte vorfipeste an intara v. Cnéz. 2.,Tudec.-2.Rumeln. domnii méle, de nici unele v a 1sau Ion Canta, Letop. III p. 185: Acest beintuiald sa n'aiba..." Domn [Teodor Calimac] cu chiverni- Una dinbeintuelile cele mai obici- seleledreptAtii sale intrelani aü nuite,i tot-o-data cele mai triste in purtat poroncile impAratesti, implinin- istoria romanA, era atunci cand boierii du-le farA smintela, si fara nici o ban- vroiati,printot feluri detertipuri, tuélei a Portei, odihnind pre saraci cu sa robescA pe teraniicelliberi,carl dreptatea lorsi apArAndu'l de toate stapAniail de capul lor cate un petec improtivirile,,siaflmantuit tara de de pAmint si se nurniat cu mandriA as up r el ele Lajilor, cuff impresurase judeci saU cn ejl, adecA judices" si tara...", unde bdntuéld a Portii"in- principes". Acest fel de nelegiuire se semnézA asuprell din partea Turcilor". dicea: beintueld de r U m ani A. Zilot, Cron. p. 50: Ta sA venim a- Crisov dela Constantin-vodäerban cum larasi a mai arata bantugla sA- din 1651 (Cond. Mss. a mAnAstiril Hu- raceiericeaflcercat despre hotii rez f. 322, in Arch. Stat. din Buc.) : Pazvangii..." ...altisateni toti cati sant si sA vor Pe lingA asupréla, bantueld e si- afla mosteni din satul Cralovitai cu nonim cu n p ast ei cu vechiul do fecioril lorcati Dumnezet le va da, deél ca sA fie judeci de acum inainte, in v. Bdntuesc..A.suprélei. Dodeelei. pace si slobozi de rumanie, elsi fe- Hdpaste. ciorii lor si cu toti mo§ii lor si cu tot hotarul de cAtrA bolariul domniei mele Bantuire (plur.beintuiri),s.f.; Difcul spatar si de cAtra feciorii IWgi l'infin. de b An tues c pris comme sub- de cAtrA toate rudeniile 1W, de nimend stantif: action de vexer, de molester. bäntuiald de ru m Ani e sä nu albd, nici Asuprire. Invaluire. Napastuire. de el, nici de feciorillui, pentru ca Dodeir e. acest sat Cralovita ce scrie mai sus Zilot, Cron. p. 80 : el at fost cnéji cu ocinele lor Inca mai Pldurile gemea tot pline de bájdnil, de'nainte vréme..." Prin gauri petrecend, prin gaurl de jigdnil; Crisovul lui Constantin-vodA Bran- Dar uncles'aiisimtit de hot1 vr'o beintuire? coven din 1693 (Cond. Mss. inArch. Per din capul cuiva'§I DU ail cercat clatire!... Stat. din Buc. p. 18): nepotii Neculii PupAzA den sat den Runcn ot sud C. Negruzzi, Alexandru LApusnenu, Gorjii si cu fe6orii lor ce le va da Dum- I: Am audit, urma Alexandru, de nezeu, ca sa fie in pace si slobozi de bántuirile terel si am venit s'o man- rumanie, ei si cu toti fehrii lor, de tulu..." cAtrA Costandin postelnic fe6orul Pa- A. Odobescu, Scrierlt. Ip.141 : raschivei peharnic nepotul Radului Ba- El [Constantin Cantacuzino] mijlocise nul Buzescul §ialjuranesiiEthical atunci sA asede in scaunul Domniei pe

3215 BANUELA 3216 junele Grigorascu Ghica, carel fagadui räscolitori aavia s'au NItzut is'au sa'l scutésca in tan, vieta lui de or-1-w aratat..." grijä, de ori ce bdntuire..." v. Bantuesc. v. Bdntuesc. Bcintueld. Bantuiu. v. Bdntuesc. Bantuit,-a,adj.; le part. passé d e bantuesc pris comme adjectif: vexe, molesté. Asuprit. Inval nit. Napa- adnuéla (plur.beinuele i beinueli), stuit. Dodeit. s.f.;soupçon, doute, prevention. Lan- Ianache Va sarescu, Cron. (Papiii, Te- rian-Massim :Beinuélei = actiunea saü saur II p. 277): Sultan Mustafa, care resultatul actiunii de a banui: a in- fu cel mai cu multa intelepciune irn- tra in banuélei=a incepe sa prepuna; podobit decat toti imptiratil osmanlii a aMga la hdnue7a.-= a face sa prepuna". acestui stralucit nem, si eel mai mare Pe cand verbul ban uesc exprima politic intre Musulmani, asijdereapi ambcle sensuri de soupçonner" si de eel mai bdntuit de nenorocire..." prendre en mauvaise part", cei doi I. Crenga, PovestiIp.183 :pe substantivi banat sibdnuglets'ah vremile acele, mai t6te terile erau ban specialisat fie-care in cate un sens di- tuite de resbOie grozave..." fent, astfel ca beinueld insemneza [m- Negativul neban tuit esinonim mai soupçon", iar ba n a t numal recu nesilit. gret" sail reproche", fara a se con- Crisov dela Constantin Brancoven funda vre-o data.Infinitivul substan- din 1695 (Cond. IJss. a manastini IIu- tivat b a n ui r e, avénd ambele sensuri, rezuf.6,in Arch. Stat.din Buc.): este sinonim cu banat Si cu btinuélet Venit'ail hi domniia me de a lor bunä tot-o-data. Sinonim cu beinuOki in spe- voe, de nimené nesilitii neban- cie este prep u s. tuiti..." Pravila Mateiu Basaraba, 1652, p. v. aintuesc. 1: sa nu creza lesneifara de intrebare prepunerilei pardleibet- Bántuitôr,-óre, subst. et adj. ;celui nuialele..." quivexe, qui moleste. Asu pritor, Ibid. p. 237 :Cela ce astepta sa Invaluitor. Napastuitor. Do- rnostenesca ocineleiavutiia cul-va, deitor. acela face prep u ssi beinuiald curn Bibliaerban-voda, 1688, Job. XVI, sa fie otravit pre acéia ruda a WI..." 10 : Ibid. p. 523: Cade-se a ispiti betnu- ...scarsniasu- ...fremuitsu- ialele celora ce parascil pre episcopi pra me dintii, sa- per me dentibus, sau pre clirici..." getile betntuitoriu- sagittae pira t a- Ibid. p. 586: nevointa lora nu 'Taste lui lui pre mine r uin ejus super altü ce-va fara numai ce a face si a cazura... rnedeciderunt... lipi cinstii preotilorilbeinulale,batjocuri, spurcaciunii ocarili numai de Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad. aduceré netocmiri ivalure..." Rom. p. 152): Ales si mai virtos, pre Ibid. p. 609 :fameile obraza dein unii carii si poruncilor noastre ca nisce céle fara bdnulald, adeca mumani, su- obraznici indraznesc neascultatori, roni matu§i de tata sau de muma..." supusilor nostri bdntuitori, §i publecM Ibid. p. 112: nu o stie adev6ratil 46,928. III. 35

3217 BANUftA 3218 ca curvéste, ce nurnai ce are asa care- tra calugari; care domnila-m6, pentru ce bdnuela JAI ce are asupra calugärilor, In Pravila lul Vasile Lupul, 1646, asa am hothrat..." in loc de beinueld se intrebuint6za pre- Legiuire Caragea, 1818, p. 57: de tutindenea sinonimul pr e pus, de e- Taste om d e bdnuicad, sau risipitoriu, xemplu f. 85: sau de vietuire urata, sau altfeliu Un omil de va fi sarach,i va in- incat Si cu chizasie sh nu fie vrednic..." c6pe a cheltui bani multi, fac e pre- I. Vhcarescu p. 33 : push cumil sa fie furatt..." Cela ce va avia in casa sa cinii Zioa de astAz1 tl-a fost fatal& : bune ca nelia de furtusagil, f ace pi e- Ce'V Mai soarta, n ' a I bánuélá!.. p usiliacesta cum sa fieelhfu- ratt..." A. Pann, Erotocrit, II p. 42: Cela ce-are putla face unti furtu- Vazasid ca sotul el foarte pironiti ochi 's1 sagil ce Vd sa s. fad,sa'lsrnintésca [tinea sa riu sa fan., Iara elu '1 lasa de sa 8,cu luare aminte pe Ostorita privia, face, acesta face pre push cum sa fie A in tr at in beinuiald ca are amor cu ea... cu stiria lui acel furtusagil..." Acéste prepusuri nu samtil nice A. Odobescu, 170 : de o trOba giudetului, mai vartos càndti Scrierit. Ip. vor fi inprotiva vre-unui om bunh si Lin neincetat susur de tainich tradare ii soptia la aud ; vestitil de lucrure bune..." minteal se muncia cu tot felul de bdnueli..." Locutiuni : I. Crenga, Povesti I p. 4 : bar- a a v O bdnuéld = so uponner" ; §i batu-mieil, Dumnedeh sa'l lerte! nu s'a I pr6ter aux a da bdnueld = putut plange ca l'am inolat sail I-am a da lo c de bdnueaf soupcons" ; risipit casa, desi cate o data eratibd- orn d e banuéld=soupconnable, su- nuiele..." jet a caution" ; Basmul Voinicul cel fara tata" (Is- a infra in bdnuéld---- etre pris de pirescu, Legende p 127): Zimbi ]?ina soupcons" ; cand audii vèdu urciOrelece'l dase a scOte din bdnuéld = &arter les Smeul. Nu vise insa nimic care sh 'I soupcons"... d e a vr'o banueld..." Radu Popescu, Cron. (Magaz. ist. IV Poveste teranesca,"(ibid.p. 257) : p. 147) : A ponieni toate bunathtile Ca sh te credem ca tu al facut o asa pre deplin cate avea Domnul, nu ma vitejia, arata-ne veun semn, care sa lasa obicebul istoriel, pentru ca sa nu ne scOta din bdnuéld..." daft bdnuiald de colachie, care rumh- Balada Ilinuta Sandului" : neste se chiama ciocoinicie..." Crisov dela Mihalu Racovita din 1742 Ci tu, soro,sà'mla§tern1 (Cond. Mss. a manastirii Vieros No. I Linga tine la pieldre p. 77, in Arch. Stat. din Buc.): Dar In Iatacu'V de culcare, Necolae polcovnicul inch, au mai its- 061latacul de ferdlk puns munch, a r e bdnuiald ch, fiind la Adapost la bdnuad... o vréme toate scrisorile easel socru- (G. D. T., Poes. pop. 642), sail la sfanta manästire, sa nu sa fie luat cartile lui de acésta mosie de ca- Balada Tudorel" :

3219 BANUESC 3220

Tu ibovnic tl-al gasit este proprit Transilvaniei, ca §i. cand Si cu el te-al indragit ; ar fi necunoscut pe aiuri, pe cand de Dar lasa c'al nemerit! fapt in Romania Dunärena ambele sen- 0 sa te pulu la 'neercare Sa me scotl din beinudld... suri sint de o potriva respandite in i (Ibid. 674). grain 'n texturi. Adevérul este ca Romanii trans-carpatini nu cunosc primul sens, pe care nu'l are nici proto- Proverb : Nu se pete tipul cel ungurese al cuvintului.

MOrte fAra bdnueci °. Bdnuesc = soupçonner". *inunta, MIA cadla". La Laurian-Massim aprópe tete exem- (A. Pann, II, 113). plele, cu o singura exceptiune, ni se Altul: presinta construite reflexiv :ImI bdnuesc, ceea-ce este ferte exagerat, usul Filla orl-ce in fer61a, cel obicinuit fiind numal bdnuesc. Nu da loc de bcinuélci... Pravila Mateiu Basaraba, 1652, p. (Ibid. I, 168). 252 :Cine se va vadi intru curvie, macard de nu va ei de fata, acela nu v.1.* Banat. 1. Bcinuesc. nuire. poate sa o Ia muiare, ca- l'ad bdnuitti Prepus... oamenii ca au inblat cu dinsa, ca sa nu se adeveréze b nuia 1 a..." Banuelnic. v. Bdnuicios. Zapis din 1745 (Cond. Mss. a episc. Buzed t. II p. 97, in Arch Stat. din LB& nu6sc (bdnuit,bdnuire),vb. ; Buc.): bdnuind nol cumca ne-ar fi mai 1°. scummier, supposer, se douter ; rrImas §i nouo mqie nevanduta de 2°. prendre en mauvaise part, repro- parintii no§trii intfacest hotar al Par- cher, regretter, se repentir. La Laurian- scovului, alunecandu-ne dupa ni§te ter- Massim se gasesce numai primul sens, feloage de scrisori vechi, ne-am sculat de0 sub-impartit in done, ZIA ca a- cu totii de am dat mare jaloba..." cesta bifurcatiune sa fie tocmai de tre- I. Vacarescu, p. 352 : buinta :Bdnuesc = 1°. a prepune, a presupune,a'siimagina, a crede: imi Mosnegil cum ml-a 'mpartasit bdnuesc pe cine-va ----cred a el a facut Ascunsa lor §tiintA, saü comis ce-va ;pe tine imi banuesc Din numar ell am bcinuit amf-affurat calf; neavend un cesor- A Ielelor fiinta... nic, imi beinuiam ce Mae tarclid ; 2°. a suspecta, a teme: nu e bine WO A. Pann, Erotocrit II p. 43 : banuesci fara cuvint muierea; cel cul s'a furat ce-va, bdnuesce -WM lumea..." Decl dorind sa's1 vaza, sotul ce pasurl va In Lexiconul Budan, din contra, ne [apuca intimpina numai sensul al doilea :131- ftce urmare va face, din somn cand sa nuesc sail imi bdnuesc =imi pare mil, [va scula, doleo, me poenitet". Luandu-se, pe A mers inteun loc d'oparte §'in niece frunze semne, dupa Lexiconul Budan, d. Dame [s'a pus, Fara sA o scie altul unde §i'n ce loc s'a duo- (I, 118) se in§éla cand afirmcsen- Si de multa nerabdare inima el se bates., sul al doilea regretter, se repentir" Yana, sa se 'neredinteze despre care beinuia...

3221 BANUESC 3222

Gr. Alexandrescu, Inca o : acusativ pOte sa alba in aparenta sensul de soupconner", in realitate insa Apol dac'al teü suflet l'am bicnuit vr'odata, insemndzg tot-d'a-una prendre en mau- Daca, nemultumirea 'm1 adesea te-a mAhnit, E vremea de lertare; vecia ne'rnpiicata vaise part", ca la Conachi, buna-Org, Mo chlama :coral 16rta, acelor iubit... p. 224 :

Delavrancea, Parazitil p. 210: Ina- MO laud de frumusete, dar nu pot1Wm! [bcinuesci, into de al aucli bine, le bdnuiam §Op- Cad lc trag chiar dela tine, cacl tu mO tele..." [impodobe§t1... Basmul Lucéförul de,4ioa"(Ispi- rescu, Legende p. 385): Busuioc, bet- II. Bdnuesc prendre en mauvaise nuind p e Sitninoc a s'o fi indrggostit part". cu femeea lui, nu voisalcrdgg, cand Biblia §erban-voda, 1688, Luc. XIII, acesta if marturisi adev6rul...4 14 : Satira poporana Cucul" : ... mai. marele ...archisynago- sinagogului,bd- gus, indignans COse 'n pat, c6se 'n gherghef, Dar de cusut n'are chef, nitind caci o yin- quia sabbato cu- Cfmi ese-afarA pe prag deck sambata I- rasset Jesus, di- Sa vecla pe cin' 1-e drag. sus, zicia... cebat... Dac'o 'ntrebi, dac'o cartescI, in contextul grecesc: dycevax.rolv. Ea clice c'o bunuesci, Cu belea te pomenescl: Tot asain Noul Testament dela Tad, barbate Bglgrad din 1648. Fermecate, In Biblia luf Bobb, 1795 :maniin- Nu le baga 'n sania tOte... du-sa caci o vindecasa Isus sambata..." (G. D. T., Poes. pop. 345). Bibliaerban-vodg, Regn. I, XVIII, 9: §iera Saulg Et erat Saul i n- Cu sensul soupçonner", construe- Mnuindil pre Da- videns David tiunea a s' Ibdnui pe cine-va" este vida den zioa a- ab illa die et de- rarai e nial mult posesiva decat re- céiai innainte... inceps... flexiva :soupconner quelqu'un d e s in contextul grecesc: /57roi62,En-OttEvog. siens". Mitropolitul Dosoftelu, Parerniar 1683, Radu Popescu, Cron. (Magaz. ist. IV Dec. 17, f. 21 (Daniel, XII, 27): p. 33): nu socotia a ail venit batala §iddca audzara ...ut audierunt lui Dumnezet de le plateste dupa fap- Vavilonianil, bd- Babylonii, indig- tele lor, ciT-ail bdnuit pre o sor a nuirci foartesi n a ti sunt vehe- mane-sii,matusa Doamnil, anume 0- sa pornira asupra menter etcon- limbiada, calugarita de multi' ani, ca imparatului... gregati adversus ea ar fi fäcut fermece..." regem... Dionisie Eclesiarhul, Cron. (Papitl, Te- saur II p. 178) :s'atiintors Turcii Acelasi, Synaxar 1683, Oct. 20,f. inapol la oras, Si bdnuindu' pe bolerf 75 a: nu divi, frate, nice bdnui ; gu- cg, el ail pricinuit spaima lor, all che- detulii lui Dumnedzau lastedireptil, mat pe toti boierhoi f-at jurat sa tie S'alpoftitll al dobandith..." credinta cu el..." Ibid. Oct. 9, f.56 a : Ce ti-1,ne- Constructiunea cu dativul in loc de vasta? a ce nu las sa odihnesca caril

3223 BANUESC 3224

santh aicia ? ia rgspunsa si dzasa : gaturg, cu sA nu beinnesce .Tot asa nu blinui dumnëta as u pra siarbel tale, in urmatorele doue texturi: 0, mare_doru-mil, c'am avutü numal Doing, din Ardél dol cuconii I-am ingropat astgdz pre- t FrunclA verde-acuma cresce, arnanda.." Iubesce, mandra, lubesce, Ibid. Oct. 29,f. 94 a: cu minuni D a lea sama ce lubescl, picu miracuri i-au fAcutu-i fii luminii, Nu cum-va sA beinuesci: penteaciaia beinuindit Jidovili nepu- SA nu lubescl o naluck ta,nd rabda indrazniria lui, cu grabnica S'o lubescI §i sä se duca... si Mrä viaste moarte l'au umoratg..." (Jarnik-Barsanu, Trans. 251) Ion Neculce, Letop. IIp. 371: o- Alta : blicind imparatul pentru Seremetcal este jale de fecior, tarei-atbeinuit§i De lacrAmi nu'ml beinuesc, Pat mustrat..." Da'm I banuesc de obraz, CAI de tin6r cu nAcaz... Ibid.p.405 :Atunce i Grigori Vodg, dupg ce ati venit la Iasi din oaste, (Tribuna din Sibid VI, p, 110). trimis'ati arzti de jaloba, la impgrAtie Doing, din Moldova: pentru stricaciunea ce ati facut Tätaril tarn' si pentru boierii pribegi, ce sAnt Cucul dice, mlerla dice: rude lul Mihai Vodg, cum alt flint a- Null be banil, mai voinice!.." nte amesteaturi la Tatari, findi cu Cucule, jivinA rea, indernnarea lui Mihal Voda, de s'atifa- Nu purta de grija meal Mlerlus,cA, pasere surA, cut aceste. Deci Poarta ati beinuit tare Nu'ini tot bcinui din gurA... 1 u I Mihai Voda..." (Alex., Poos. pop. 2* 298). I. Crëngä, Povesti I p. 6:Sidacg. Enachi se punea pe gene'i, ea Man Invitare la nunta,: lua apA recepi's)spölafata,ca nu cum-va s'o vada, neadormita socra,ci Pin' la parnint m'oiu pleca beinuéscd..." *itot voue m'olu ruga SA venitI Ibid. p. 107': epele emir' ale lui,pi De bine.voitI, cand le grijia, grijite crab, bra cand InsA sa nu beinuiti!... s6,1beinuéscei..." nu, n'avea cine (Albina Carpatilor 1879, p. 300). Ibid. p. 223 :asa a trebuit sä se intAmple in'ai c ui bcnui, pentru cro Beinuesc prendre en mauvaise part" nu'l dupg, cum gandesce otnul,ciidupa se construesce fOrte des cu reflexivul cum vrea Domnu!... &My :i m I bdnuesc. Ibid. I p. 154 : Stapane, sg, nu bei- La Romanii din Biharia : im Ibet- nuesci, d a am sa,cjicielt o vorbg: nuesc=imi pare reg." (Cony. lit. 1887 de ce nu te insori ?..." p. 1005). lb. p. 190: Luminate crgisor, sa nu Psaltirea din Bëlgrad, 1651, f. 92 a, bdnuesci, d a r nu te iuti asa de tare, resumatul psalmului L: a's cunoaste 0, nu scii de unde 'tipOte veni a- pacatelepi'sbeinuiqte d eiale..." giutor..." Mitropolitul Dosofteiu, Synaxar 1683, In ultimele doue pasage, este de ob- Dec. 10, f. 209 a: prosticia mancare servat restrictivul d a sat d a r in le- acia ce ma,nca era plina, de tamtari, a-

3225 BANUICIOS 3226 clasta o räbda, trei aiincheiat,i ne- Ca cei mai multi verbi cu sufixele mica n'au suspinatt nice s'aubanuit4..." e s ci -uesc, beinuesc are o forma Ibid. f. 210 b :dodeit nu o data poporana scurtatä mai energic6,:bd- sau de daori, ce 11 ai mncheTaü,i nu nuiu. s'au b4nuit..." Jipescu, Opincaru p.61 :1:16 chip Ibid. Oct. 26, f. 88 b :aciastia de iT jOc6, meret suferintili igrijili, ca vom dzke cAtth 'rnp6ratulfi, ne tia- flac6saea unde se Mnuie de comóra..." memils6., nu's beinuktscei p r e svintia Ibid. p. 156 : la bate gandu s6. bet- ta..." nuiu ca ne'nsala ca pö copilbi nepapa Acelasi, Psaltirea 1673 (ed. Bianu bard..." p. 276): v. Beinueld. Dumnedzaii sthtu 'n zboril mare De Dumnedzal, de domn1 tare, 2*Banu6sc (Mnuit, banuire),vb. ; De'l mustra pentruaudlate, traitor avec quelqu'un une affaire, ad- Bdnuindu'§1 schimbind flate, ministrer ou gerer. le gralaste cu scraba... In Dictionarul Mss. banaten circa 1670 (Col1.Tr. 1883 p. 427) ne in- Ioan Canta, Letop. III p. 154 : timpin6,: le dee [boieri]or pribegi] giupanesele si Ben uiesk=Doleo. toat6, averea, cu laude despre Adal- Benuiesk= Ago cum aliquo. Tracto. Gherei Sultan, ca de nu le va da Gri- Curam gero". gorie Voda glupAnesele, apoi s a nu' si Este gret a admite identitatea de Mnuescei..." origine a ambelor cuvinte. Primul este Doin din Ardél: verbul cel obicinuit beinuesc regretter" din maghiarul bánn i. Al doilea se deo- Busuloc cu fela verde Drägutul cu alta'ml sede! sebesce cu des6,virsire prin sens, apro- if)916. i prubuludsca, piandu-se mai mult de b a n monnaie", Nurnal sa rufs,1 bdnuescel cu care lesne 1'1 unesce asociatiunea de Nici piclorul n'olu intinde idol: a da si a lua bani, a se indelet- k5i trel-patru m'or cuprinde, nici cu treburi bänesci, a face socotell. Niel afara n'olu esi tulml-olugenie. v. 'Ban. (Jarnik-Barsanu. Trans. 248), Bánuicibs, -Osà, at.; 1°. soupcon- Alta : neux ;2°.suspect, sujet a caution. aple- Audit'am audit Laurian-Massim: Beinuicios= 1° . On mandra s'a logodit ; cat a bAnui ;2°. supus la banuire". Las'o sit se logodesca, Costinescu are forma: Banuincios.---- Numal sa nu's l bdnuéscd... lAnuelnic,care banuesce lesne, care (Bibicescu, Trans. p. L9I). se indoesce despre ce-va, despre eine- va",printr'o falsa analogia cu pu- Alta : tincios", care deriv6, din putinta", pe Mageran cu fir cluntat, candcorespunclötorul banuinta" nu Ved bade ca m'aI lasat; exist6.. Numai prin sensul soupçon- Mageran verde domnesc, neux" beinuicios e sinonim cu banui- Lasa-m6 nu'ml bdnuesc... t or , dar prin ambele sensuri cu b a (Familia din Pasta 1884 p. 240). nu eln ic.

3227 BANUITOR 3228

v. Beinuesc. Da de te til bdnuit CA ti-e plugul hArbuit, BanuincIbs. v. Bdnuicios. SA viT joi Pin' la not.. Bänuire (plur. bdnuiri), s. f.; l'infin. (Marian, Bucov. II, 43). de banuesc pris comme substan tit : 1°. action de soupconner;2°. action v. Bdnuesc. de regretter, de prendre en mauvaise part. Peste Carpati circuldza numai Bànuithr, -Ore, adj ; soupconneux, sensul al doilea. Lexicon Budan : Bd- ombrageux, jaloux.Laurian-Massim: nuire = dolor, poenitudo". Bcinuitor care banuesce, care e aple- Colinda din Bucovina: cat a banui". A. Pann, Mos-Albu I p. 9: CAnd 1sT aducea a-minte De tralul de mai 'nainte, De-o fi, zicearn insine'ml, vr'un om bd- [nuitor Pl Angea tot cu t A n g u i r e Si cu mare bdnui, e cu artag la betik bdtAios, gAlcevitor, De mula chiar petrile Cum va vedd pe mine la mlez-de-noapte VdrsAndu's1 lacrimile... [sezAnd Cu nevasta lul in cask temirice 1-0 da (Sbiera, Colinde p. 56). [prin gaud

v. Bdnuesc. Beinuad. A. Odobescu, ScrierI I p. 138 : Gre- cul bdnuitorsiintaritat smulsepe Bdnuit, -a; le part. passé de b bldta Ancuta dinzadarnicele ingrijiri nuesc pris comme adjectif; 1°. soup- ale jupanitelor curtence..." gonné ;2°. mécon tent. Balada Cucul si turturica" : Cu primul sens : Zilot, Stihuri (Tocilescu, Revista, V Pentru dumnOta p. 345: Ed n'as dice ba, Dar clic siic ba CA multi ziceam: Manul Grecul, bai un- Pentru malca ta, lui Ipsilant, CAI bdnuitóre Bdnuit la Turd urmdzA, deci mi scapA de 3ifermecAtOre: [gelat... Ea'nilva b Anui De te-olu prélubi... A. Odobescu, Scrieri I p. 103 : cele strigate, repetite de mii de glasurY, Doinä din ArdOl: pornira glOta cu volburd dupa piata Duce-m'as in lume, duce, si toy se rapeclira la locasele bdnuzplor Dragostea Ora m'aduce; omoritori..." Duce-m'as departe 'nterk Cu sensul al doilea : Dragostea md'ritOrnA drA. Doinä din Bucovina: Dragoste bdnuitdre, Rea copilA esti sub sdre, Nu fi, bade, cu b gnat CA orl-unde-a merge vol, CA ti-a fost plugul stricat! Tu md'utorni Or inapol Nu fi, bade, bdnuit (Familia din Pesta 1885 p. 91). CA ti-e plugul harbuit I Nu sciii plugu'l hArbuit, Or) de cap esti ametit? v. Bdnuesc. Banuicios.

3229 BANUT 3230

Bariulèsci, s. m. pl.; t. de Geogr. : piVirful-stanei, at servit rnultora ca ancien nom d'un village en Valachie. un sigur asil.Numele pare a fithat Astädi, judecand dupa dictionarullui dela un Balänescu, caci ne intimpina Frundescu, nici o localitate in Romania des nurnirile: Nucul B a 1 ane scului, nu se numesce Beinulesci, pluralul to- Tufele Balanescului etc." pic dela patronimicul Ban ul es c u, de- Am adus intr'adins acest specimen rivatel insusidin numele personal despre rnodul cum póte sdispara un Ban, articulat Ba nul.Ce s'a facut vechiu nume topic, nu printr'o schim- dara cu vechiul sat Beinulesci din ju- bare proprifi disa, ci printr'o treptata, detul Buzet, des inactele din epoca sarire sail inlocuire a cate un sunet, lui Mateiu Basarabai unde pe atunci pina ce te pornenesci la urma urmelor se intrebuinta nu o data acel nume cu un nume radicalmente diferit, care personal B a n? pOte sa dea nascere chiar la o noun Crisov din 1649 (Cond. Mss. a episc. legenda locala. Buz. t.IF. 171) :...si lar[au cum- v. 3.Ban. parat] dela Carnileg1loc din Beinu- le§ti drept 100 aspri gata,8i'far au Bánulèscu. V. Bdnulesci. cumparat Nan dela Stanae fata Voi- nii un loc la fata Banului drept 140 Banut (plur. beinvp),s. m.; petite aspri .." monnaie. Laurian-Massim: Bdnit. de- Alt crisov din acelasi an(ibid.f. minutiv din ban, b a n micut : banqi 189 b): si au fost marturii la acéste de argint, de arama, de aur etc."Si- cumparatori anume de acolo din sat nonim cu banisor. [Bdnuleftfl Stanciul si Fatul si Mos si A. Pann, Povestea vorbei III p. 75: Vladan si Mihaii Carstiian si Stroe si Craciuni Drägu i Stoicai B a- Ca stapAnul easel un beinuf piercluse n *i slugile toate era de el puse: Unit asternutul scutura din case, In secolul trecut Banulescif s'at pre- Altil cornea praful care'l maturase... facut in B al un esci, buna.-Ora intr'un zapis din 1780 (ibid. f. 889): Inainté noastra avuse judecata egumenul Sa- Delavrancea, Vis iviéta,p. 95 : moila ot schit Alunisul cu Vasile ot ScOse punga ;se uita in ea ;dar ce Bain n esti sin Moisica pentru mosiia sa véda? In loc de dimon, banug de dela Balunesti..." aur ce luminati ca jeratecult..." Tot asa gasim Balunes ci in reper- Ibid. p. 108 : Tranti caciula, arunca toriul topografic al lui Fotino (701. T. zabunul, scOse punga din sin, o largi _faxingt. III p. 199): Ahr62ovvkit" la gura §'o puse pe taraba. Bcinqii, de In fine,indilele mistre Baufeslil aur sclipiall par'c'ar fi fost vii..." prin B lun esci s'at metamorfosat in Balada Gheorghelas" : Balttnesci, ca si cand ar deriva din Bal a n,uitandu-se cu totul orl-ce tradi- *i catl ant l'am tot slujit, tiune a vechiului nume. Este un mare Bdnuri mi-am agonisit, sat mosnenesc, despre care d. B. Iorgu- Avereml-amintocmit... lescu (Dict. geogr. Buz. p. 28) ne spune (G. D. T., Poes. pop. 595). In timp de invasiuni teritoriul acestei comune, mai cu sama valea Bajenarilor Doina din Bucovina :

2231 BAR 3232

Frun0 verde deun banut, sint maruntelei rotungióre ca nesce Ce mi-e rnie de-un dr6gut! bani mititel.Beinagei, ruacelasiin- Din cap cdnd volu clatina, *epte-opt mlolu cApOta... semnare ca i boinup, plural din b a - n ut el, care, ca deminutiv din demi- (Marian, Bucoy. H, 155). nutivul b an u t,exprima si mai bine Ursi ta sat ursit ()Ha hotaresce sórta una din calitatile plantei, adeca mici- fie-cdrui copil in cele trei dile dela nas- meai rotundimea frundelor el". cere. Pentru aceea in nOptea a trtia Doina din &Mel: pune mósa in mijlocul easel, lingd fe- Frunda verde s'un banuf, meea ce a nascut, o mesa rotundd, pe Aséra mi-am prins dra'gut.; ca asterne o panda curata, pe panda Dar l'am prins intr'o cercare, o azima de paine unsä cu miere de SAvedem ce fire are... stup i d'asupra trel beinup intrel (Jarnik-Bársanu, Trans. 66). partI infipti in azima ;mai pune pe mésä un pahar cu apa, putind metasa, Alta: un fir de busuloc, o perecte de bete Frund6 verde s'unbalm, sio bucata de panda Dona..." (R. Mi- Nu sta lumea 'ntr'un drágut... chailenu, Mehedinti, c. Vinju-mare). Ba sta,eü, dual mandrut! v.2* Ban. ' BcZnigor. Frunda verde s'o fr a gut6., Nu sta lumea 'ntr'o draguta,... 2'13Anut (plur. beinuri), s. m.;t. de Ba sat,eü, ducalmandrutaIs. Zoo).germe de l'oeuf.Metafora din (Ibid. 40r) bdnut petite monnaie". S. F. Marian, Omit. II p. 256:...cand Alta : e sa punti Ouele sub closed., atunci mai Frunda verde trel pAtace, intalu le cOrca in zarea lurninei spre Dis'a mdndra ca ml-a face a vale., cari sint bune de pus si earl 0 penä de bciniqet nu. Cele ce aiX bcinq in partea rotunda FrurnOsa ca ochh el. Frunda verde de gutue, si nu sint ciuruite, acelea sint bune..." Ea am dis cb memi trebue v.1'.Banu0t. Far' pens de mäderan, Sa ne mal lubim un an... Banutel. v. Beinup. Bdnujei. (Ibid. 98).

Banirti sad bAriutei,s, m. pl. ;t. v 1Bânu.2'BeinuM. de Botan.: 10. Bellis perennis, paque- rette ;2°. Buxus, buis.Bellis peren- Ladnutei. v. Rinup. nis=frusita, bnuei, nasturei, flore-frurnOsa"(Barcianu,No- 2BAnu4ei, s. in. pl.; t.Gulin.:sorte menclatura plantelor p.9) ;si tot a- de pate. Un fel de tocmaci sad ta- colo(p. 10): Buxus sempervirens= ietei. Mancare teranesca in Bdnat : bdnuyi, merisor, cimisir". Lexicon Beinulei, un aluat taiat mdrunt in Budan :Beinup sat bãnuei = buxus quadrat, se fierbe in zama de came semper virens". de vita" (M. Juica, Gradistea-mica). Laurian-Massim :Beinup,o plantä v.'.13cinui. ce sta tot-d'a-una verde, rn erisor, din causa formei frundelor plantei, cari 1.13Ar,dlOment lOxiqueconstitutif

3233 BXRACX 3234 du mot desbar. In limba românA sint c.GMcena),uncle interjectiunea este mai multi verb!, compusi din prefixul amplificatA prin -a ca in haida" etc. romanic negativ d i s-sidin chte o Cand mina oile, se dice: barr; la ca- tulpindespAruta din grain. Asa sint pre :trr ; la matA: harr..." (pr. R. bunA-OrA : Popescu, Mehedintl, c. Isverna). desgurdesc=dis-gurd-; Satira poporanA Luptele Tiganului": desmierd=dis-merd-; d Avea dada, avea, Avea o Oth, In desgurdesc tulpina este inve- Lae derat latinul gurdus prost, grool'u", Bucolae, de uncle spaniolul gordo gros, epais, Maridthi hindsa, imbecile" si francesul gourd perclus Tare speridsá. par le froid". Romanul desgurdesc Eu Oiceam: birrr ! Ea fãceahirrl... corespunde perfect francesulul clegour- EA hap db lang. d ir redonner du mouvementSce qui Eahap d6 nAnA, était engourdi" (Littre). Eii hap IR) barba, In desmierd, pe care Cihac (II, Ea hap dëCrbA.. 495), printeun adevérat saltum mor- (Marian, Satire p. 322). tale etimologic, Ii trage din maghiarul gyOnyOr it n i delecter ",negativul Interjectiunea bar n'are a face cu d i s - este urmat de latinul merda latinul belare, de uncle o trage Lau- (fr. merde, span. mierda), insemnand rian-Massim (Gloss. 60); cu tOte ace- literalmente decrotter", a spela si a stea, póte sA fie o onomatopeiA roma- curOta de gunoTu, cum fac mumele cu nicA, de vreme ce o gAsimi 'n Occi- copiii lor, mai ales la animale, la carT dent :Pour appeler les moutons on acestA actiune este o adevératA de s- leur dit :brr r !b rrr! Rozoy-en-Brie mierdare. (Seine-et-Marne), communique par M. In d e s bar insA, pe care Cihac(II, Leclerc ;brrr!brrr!ta-a! ta-A, ! 94) il incumetresce fArA sfielA cu sla- Suisse romande, Blavignac ; beri-beri! vicul bratiprendre", et nu gA- ou berou-berou! languedocien, A- sesc nici o tulpinA latinA, care sA co- zaIs" (Rolland, Faune popul. IT, 128). respundA lui bar. De aceea prefer a SA se observe tot-o-datA d din ace- crede cA acest verb este o simplA con- laT -fonetic s'a nAscut insusT nu- tractiune din desbaTer delier". mele Oiei in albanesul berr, pe care v. Baler. Gustav Meyer (Alb. Wtb. 27, 33)il alAturez A. pe de o parte cu berr, bar- 2-Bar sat barrr su birrr, interj.; bero Itt mai multe dialecte italiene, t. pastor.: cri du berger qui conduit Tar pe de alta cu numele albanes al et dirige ses moutons. clobanulul: b a r i, wahrscheinlich altos Bdr este o exclamatiune ciobAnesd, Hirtenwort und mit berr zu verde ex.: bar, tintato, la strungA! bar, binden". cTolo, innapoT!bdr, lae, bar ! bar, bu v. Oid.Bdrdesc. dlae, bar !...(I.Simionescu, Tutova, c. CArlomAnesci). 1.2-Barac. v. '.2.Barac. Barr, OM de acolea! sat :bdrrea, 6i4 de acolea 1" (invöt. Miron, Tecuciu, Baraca (plur. bdrace), s.f.; brouil-

3235 BARATA 336 lard épais ;gelee blanche, givre. Le- Imparatul,i acolo unde 11cetia,alt xicon Budan : Bdracd.negurä grOsä, facut cu mama..." nebula crassa, item pruina". Este un T.,.'Tare. deminutiv din bar a loc baltos", cu aplicatiunea notiunilde umedelä la 2.13ArAt (plur. bdrafi), s. m.; pretre atmosferä. ou rnoine catholique.äinOnu, Semas. v. Bard. Bdrdcid. p. 37 : Preotul catolic se numesce in Bucuresci barat din ungarul barat Báraga. v. Barangd. (calugAr)delapaleo-slaviculbrat (frate) ,de unde Barat ia, numele *Baran, s. m.; t. milit. :ancienne bisericei catolice din Bucuresci..." machine de siege pour battre les mu- Nu numai in Bucuresci, ci i pe rallies. aiuri in Romania preutil catolici pur- v. Bdrdnesc. tat numele de bdrati, de unde si numele satului Baratil in Moldova, in Bärang6. V. Barangd. care se Oa o biserica catolica f6rte veche "( Ort. Racovita, Dict.geogr. 113Arat, s. n.; privilOge, brevet. Din BacaU p. 116). turcul b er at diplOme". Prin bdrat Crisov dela Constantin Mavrocordat, se intelegea la noi crisovul, dat 1742 (Cond. Mss a manastirii Nucetul unui individ saü unei asociatiuni, insa f. 50 b,cfr.ibid.f. 54) :sa aiba a nu de Domnul terei, ci de POrta Oto- luare sfanta manastire tot vinariciul mana. domnesc den delul Topolovenilor dupa Miron Costin, Letop. I p. 217 : sa vale Glambocelului dela tot omul cati scOta, uric de Domnie neschimbata in vor ave vii intr'acest del al Topolove- zilele lui, care uric in limba lor [Tur- nilor pre mosila sfintei manastire, afara cilor] se chiama berat..." den viile Baraplor cele vechi ce sant Constantin Capitanul, Cron. (Magaz. e r t a te de alti raposati Domni mai ist. II, 14): Inteacest an s'at innoit de 'nainte vreme..." Ducavc.da Domnia de altreilea an, A. Odobescu, Scrieri I p. 101 : TOM dupa cum era obiceiul, aducandu'l caf- obstea cuviOsa, muieri ib6rbati, as- tanul Lascarache Roseti cu un aga culta cantarile latinesciale bdratului mare, inaintea carula i-at esit Domnul §iresunetul maret al organului..." cu bolarii, cu slujitorimea, aducandu'l v. Bdrateg. Bdraitid. cu cinste in Bucuresti, iimbracand caftanul dupa ce aü citit baratul de Bfiratä (plur. bdrdp),s.f.;beret, Domnie, aü dat cu 12 tunuri..." toque de laine ou de feutre. Din ita- Enache Cogalnicenu, Letop. III,p. lianul ber et t a, cuvintul a ajuns la 257 : Ear cand alt fost vineri Mart in Romani prin turcul barat a bonnet 3, s'ail pogorit la Imparatul laEali- long de drap rouge que portaient les kiosk, triimetind de ail radicat pe Con- bostangis" (ainenu). stantin-vod i rat adus la Kiuntruk, Enachi Cogalnicenu, Letop. III,p. §ipe Lintulratdus inaintea impara- 225 :...i sosind [Iordache Spatarul] tului; ifiind cavea bdratul,el v6- in Iasi, au conacit in curtea Domne- 4önd pe Imparatul itscos bdratul, sea la camara, prinzand trebele cu mare care indata alt apucat irat dat la tarie inebagatoriu in sama,pni

3237 BARA 3238

ciuhoclari cubdreirtislfacusa,care Zapis din 1762 (ibid.t. III f.168) : acest lucru alta data n'ati mai fost ca care loc mi l'au daruiti mie caluga- sa faca alt boier, far de Domnie Si rita Bar o a e..." Beizedele, mandrie peste sama..." Asa dara din numele personal Bard Gheorgachi Logoföt, Letop. IIIp. se forma patronimicul Bar Aso usi 315 :...Si vanatorii ce se Meuse pana femininul Bar oae = nevesta sail vala 100 de oameni in 2 steguri,si duva loT Bard, pe linga care existasi Rosii ce se facuse iar pana la 100 de o forma femeesca deminutiva Bar c a. oameni, carii se purta in haine rosil si 0 localitate din judetul Roman se in bardri Arnautasti..." numesce Bdrca si tot asa se chiama v.1. Ture. o alta localitate in Ilfov. La Macedo-romani Bar c a se intre- BArAte§, s. m.; ami. Priete n. Din buintéza ca nume barbatesc (I. Cara- maghiarul b a r at ami". Cuvintul ne giani). intimpina numai in Dictionarul Mss. Din patronimicul plural Barasci bänäten circa 1670 (Col.I.Tr. 1883 mai multe sate perta acest nume :in p. 426) :Beratesh. Amicus". Olt, in Arges, in Sucéva, in Rimnic- v. 2'Beirat. Sarat, in Buzet, in Putna. Prini 1 a, sufix favorit al numilor Bárati, n. pr. top. v. 2Bdrat. barbatesci personale, Bard se amplifica in Bar il A. Numele cel mirenesc al nemuritorului mitropolit Dosofteiu Bark n. pr. pers. m. Vom incepe era Dimitrie Baril 5, Tar dupa numile prin a reproduce urmaterele texturi, de botez ale parin(ilor sei : Leontar" luate numai din Condica manuscripta siMisira" (A. I. R., I, 118), se vede a episcopiei Buzeü (in Arch. Stat. din ca dinsii nu erat Moldoveni de bastina, Buc.) : ci nesce Macedo-romani stabiliti in Mol- Zapis muntenesc circa 1690 (Cond. dova, unde fibul lor a ajuns apoi un Mss. a episc. Buz. t. II f. 36) : Aden adev6ratlucéferdecredintaside eu Visa si Rada, fetele Bard/ feciorul sciirrta. Carstel Danculescul, facut'am zapisul Cu vocalism scajut, Bardi B a - nostru..." rila devin Berei Berilä. Ambele Zapis din.1712 (t. III f. 35):Adeca ea aceste forme ne intimpina, intre altele, Negoe diiaconul sin Ion Bar ASCII]. da- intr'un crisov dela Mihaiu Vitezul din t'am zapisul mien la sfanta episcopie din 1591 (Tocilescu, Rev. t. II p. 311). Buzau si la cinstita maim sfintii sale Deja intre anii 1222-28, sub tzarul parintelui kir Ioasaf episcupul Buzau- serbesc Stefan, sint mentionati intr'un lui, precum sä sa stie ca eu de a me crisov al acestula trei Romani, fie-care buna voe si de nimené silit am inchi- cu numele Berila: aCE gnacana- nat sfintei episcopii schitul nostru dela TO CKAIO vA,AAH C*H I4pKKKH, HAIEHA CH

Préjma in mosiia Cis1au1ui, care schit COIrTK...Actlillh17 11Fp uo , (Hoick, Taste facut din temelie din mosu-mieu ,A,060H1.11,11 E p H O... EEO HA 0, ithipOIIIK, popa Bara §i de Iosiffiiu-sau..." Efivkm...."((iklosich, Monuin. Serbici, Zapis din 1673 (ibid.t.If. 804): p. 12, 13),alaturla cuearlfigureza Adeca eu Stoian cu fameia me Bar ca acolo numl romamesci ea: Bucur, Bala, si cu fecioril miel..." Dedul, Singur etc.

3239 BAR A 3240

Din Berila numele patronimic Be- vul Bar c an,carui II reservam un rilescu Si numele topic Berilesci. loc deosebit. Zapis din 1690 (Cond. Mss. a mana- Din forma Bar ila se nasce prin stirii Snagov, f. 93, in Arch. Stat. din desmierda re numele* personal Bar 1 e Buc.) :si din B e res tStoica biv cu patronimicul BA rl es cu, de unde vel aga", care isnlesce apoi: Stoica topicul B a r le s ci in Buzeti, in Su- agn, Berilescul." cOva, in Iasi, in Gorj, Tar una si ace- Forma s:aduta Bera nu e rara in ias din Romanati se dice nomenclatura vechilor familii boieresci Barascii Barlulu, acOsta din urma din Ardél (Puscariu, Date istoricet. forma fiind un augment ativ din Barle. II passim); asa : Din forma sc4uta Berl e prin pa. Ber a de Margina la 1437 ; tronimicul B er 1 esc u a esit topicul Ber a de Mundra la 1600; B er les ci: in Ialomita, in Valcea, in Be r a de Livadia la 1640 ; Gorj, in Bialla (Frundescu). Ber a de Venicze la 1667... Bar 1 esail Berl e e des la Roma- Dela S]c dutul B e re sail B era vine nii de peste Carpati : B a rle la 1471, patronimicul Bere cui topicul Be- Barla de Karansebes la 1537, Barla resci in loc de Barãscu siBara- de Di agomirfalva 1.t 1663, B er 1 a de sci. Localität'i cu nume BerescI sint Karansebes la 1594, Berl e de Kis- nuinerOse :In Bacat, in Covurluiu, in Buny la 1666 etc. (Puscariu, 1.c.). Putna, in Iasi, in Dorohoiu, in Argps, Prin sufixele onornastice -oe si -a e, in Dolj, in Gorj, in Mehedinti, pe linga fOrte obicinuite la Romani, se formOza catI Berésc a in Prahova, in Arges, BaroesatiBeroe siBarae sat Be- in Iasi, in Vasluiu (Frundescu). r ae. B er o e se gasesce in secolul XIV Deminutivul B erica inzapisul in Serbia printre Romani: eel'multi muntenesc din 1627 (Doc. Rona. II No. de acolo dinacea epoca :&Film (Mi- 140 inArch.Stat.dinBuc.) :az klosich, Monum. Serbica,p. 97, 123), Be rica logofat..." Tar Barae, maisufixandu-se prin -ac, Corelativ deminutivului feminin Ba r- aprodus curiOsaforma Bar ai a c, ca , pe care l'ain vOdut mai sus, cu dupa cum se numesce o localitate in acelas sulix prirnar -c- este format nu- Mehedinti (Frundescu), i inteun za- mele barbatesc Bare sat B er c, de pis moldovenesc din 1697 (Cond. Mss. unde printr' osufixa Vane secundara a episc. Husit. V f. 79 b,in Arch. Barciu, Berciu, Barce sat Berce. Stat. din Buc.): si la tocmala nOstra Dintre Romanii din Ardél: Ber cse s'au tamplat si oameni buni anume de Bikszad la 1500, B er cs e de HOt- Bar a In c ul egumenul de Capriiana..." biik la 1615, Bar csi de Alba-Iulia In fine,din Bard prin sufixul dela 1631, Bar cs an etc. (Puscaiiu, 1. minutival- a cs' a format numele c.). In Romania, nuinele personal B er personal Bar a c, conservat in topi- e a intr'uncrisov din 1573 (Cuv. d. cul Bar aces ci din.Praho (Frun- WI'. I p. 252), intr'un zapis muntenesc descu); apoi o forma scatlutL a rag, din 1696 (ib. 152), inteun zapis moldo- din care intensivul Bar ag a n ne in- venesc din 1656 (A. I. R. III p. 233) etc.; timpina ca nume personal laOlteni apoi satul Ber ci o Yu in Arges, satul intr'un crisov dela Radu-voda Mihnea BarclOe in Putna, piraul Barcesci din 1615 (Cond. Mss. a manastiril Hu- etc., frira a mai vorbi despre intensi- rezu f. 410 a, in Arch. Stat. din Buc.):

3241 BARACIA 3242

de-aciia In lacul cu cruce, la putul v.2.Beir.Bdrdesc. Bdrcan... lui Baragan". Astfel numele personal Bard, lasand Baràbar, adj. invar.; egal, de corn- la o parte formele cele patronirnice §i pagnie, d'accord. Un provincialism din topice, se ramifica in : Banat, din serbul sapasap in 6iner Li- Bera, nie", de unde sapasafignig das Gehen in Bere, gleicher Linie", upagapinlice sich in Berica, gleiche Linie stellen", pe car): Serbil, Barc, la rindul lor, le-at luat din perso-tur- Berc, cul bar abar ensemble, parallèle". Barca, Bdrdbar =de o potriva sat Barciu, asemenea; a barabari = a ase- Berciu, m6na, a se impaca Uflhl cu altii; bar a- Berce, barit =impacat, doi sat mai multi" Barcloiu, (S. Liuba, Banat, c. Maidan). Bercioiu, V.1. Turc. Barna, Berila, Barábarêsc Barle, Berle, Barabárire1.v. Bdrdbar. Barluiu, Baroe, Baräbirit Beroe, Barae, Bargc. v. Burec. Berae, Baraiac, Báracid (plur. bdrdca), s. 1.; petite Barac, flaque. Baracid sat bolbochita Barag, numesce poporul o micuta adunatura Baragan... de apt, in care se scalda ratelei ga- Marea respandire a lui Beira la Ro- scele.Biirdcia e facuta de Omeni inmani este cu atat mai interesanta, cu tr'adins. Tot bdreica se numesc §i mic- cat originea lui remane problematica. sdrele bolbochite ce se vëd pe drum MoroSkin(Crraarniciciii ilmenowroul., p. sat prin alte locuri in urma unei ploi 31) pune pe Bard (ilispk)i Barc sdravene" (D. Basilescu, Prahova, c. (Rhino) intro numi slavice, dar sin- Drajna-de-sus). gurul exemplu pe care '1aduce este Cavintul, ca nume proprit al unui luat din a§a numitul Sinodic al tza- loc apos, ne intimpina deja in crisovul rului Boris, o. fantana bulgara plina dela Mihnea-voda din 1589 (Cond. Mss. de numi curat romanesci: A lbul, Ba- a episc. Buz.t. II p. 135, in Arch. d e ,Balaciu, Barbul, Bucur Stat. din Buc.): ca sal fie un vad etc.Ori-ce nr fi,numal slavic Bdrei de moara ce se nume§te Bdrdcie..." nu este. Estei mai interesant de a se gasi Ar pute sa fie un nume de origine acest cavint in dialectul macedo-roman: ciobanesca in legatura, cu interjectiu- una barica, una baricie = mic nea br §i cu verbul baraes c, care helqtet" (I. Caragiani). insemnézt, a balbai sat a borborosi. Bdrdcid este format prinsufixul

3243 BARANESC 3244 colectival .ia din barac, deminutiv '-Baranêsc (bardnit, bardnire), vb.; dela bara terrain bourbeux". Din b a- tendre ardemment vers quelque chose. r a c, printr'un alt sufix, vine forma arde- Beireinesc dupa ce-va=nazuesc,me lenesca bäraciune: Baraciune se bat ;aliquid inhio, avide adpeto, alicui dice la o apa statuta, imputita, de ex.: rei avide studeo ;etwas sehnlich ver- nu lasa sä bele jitele din bar aciun e; langen, nach etwas streben, sich nach sat' :tata diva am baut iio b ara- etwas sehnen". ciune d'aceia, ca nu'l p'acolonicl Numal in Lexiconul Budan sensul fantail,niciisvor, numal apa acea cuvintului e explicat destul de bine. cu bar aciune" (I. Reteganu). La Pontbriant se incepe deja incurca: v. Bard. tura: beireinescsoupirer apres, desirer ardemment, envier, convoiter". De a- Báraclime. v. Bdrdcid. semenea la Cthac: bardnesc=attendre, Báräesc (beirdit, beirdire), vb.;10. desirer quelque chose". Acesta incur- crier en conduisant les moutons ;2°. catura mai cresce apol lad. Dame : chuchoter, parler indistinctement. Din bardnesc = attendre, desirer quelque interjectiunea b r prin sufixul onoma- chose,envier,Tonvoiter,bougonner, topoetic -e s C. grommeler". Laurian-Massim :Mire-tire --= a mina Nici o data bdrdnesc nu insemneza oile, a le face sä merga strigandu-le attendre". Nicio data bougonner, bar ." grommeler". Nici o data desirer, sou- Lexicon Budan : bdrdesc = oyes ad pirer apres, envier, convoiter", de Ora-ce mulctam compello ; barait= COTTIpul tete acestea nu exprima o miscare ex- sio ovium ad mulctam". terna,i anume violenta sat impe- Descantec7din Bucovina : tuesa. De aceea chiar la Laurian-Mas- sim : De-a fi cu vdcluvagras:1, beireinesc= a dori forte, a umbla De-a fi cu fata frumOsA, cu gura cascata dupa ce-va,a'lcurge Cu dinsa sd nu grAOsub, balele dupa ce-va" nu este exact, caci SA nu biriescii, dorinta", fie ea cat de ferte", nu este La mine sa se pormisca..., o mi§care externa, iar gura cascata" unde d. S. F. Marian (Vraji p. 15) ob- sicurge balele" nu indica de loc vio- serva : Sub verbul a birii se intelege lenta sail impetuositate. 0 alta gresela aici atata cat a borborosi saa a sopti, la Laurian-Massim este de a crede ca adecrt a vorbi ce-va pe sub nas ca sa bdrdnesc se intrebuinteza numal in Ar- nu'l poti intelege ce vorbesce. Iar ver- del, pe and in realitate cuvintul cir- bul acesta este format dela adverbul culeza mai cu sama in Moldova. b i r ,cu care inclatineza Romanii de Costachi Conachi, p. 260 : pretutindenea a chema oile". Decl, patirnile'V m6sOrA, ornule, §i le sla- v. 2.Bdr. [besce, Dad, catrA fericire inima ta beininesce, BAragan. v. Baragan. Cad a le opri pornirea intr'o dr6pta me- BAraire [surare . v. Bdrdesc. II a asculta pe minte §i 'ntelepclunea cea Barait [mare... BArSlAc. V. Bdrd. I. Crenga, Stan Patitul (Cony.lit.

3245 BARATAESC - 3296

1787 P. 25): pete 0 tuëI bardni a- dum portas robustissima arietatione tunci sa'mi lei sufletul din mine, oil concutere tenderent" (Du Cange). mai Kit eü ce draculti-aveni in cap Este de constatat ca Romanil luasa ceri !..." sera. dela Slav! pe b Aran numal cu Exemple comunicate de d. A. Naum : sensul de Mier comme machine de ag bdrdnit cu totii asupral= s'ag guerre", cad pentru sensul de bOlier aruncat repede asupralui..." comme gros billot servant a enfoncer des pieux", care slavonesce se chiama bdrcinesce mereü,i ye! isbuti..." de asemenea U1t,noi am pastrat Cuvintul n'are a face cu italianul pe vechiul latin aries" :ariOte = o u- baronare, care nici nu exista, ci pare nelta de batut par!" in Lexiconul Budan. a fi in Lexiconul Budan o simplgre- v.2- Arete. Berbece. sela de tipar in loc de bramare; Ware a face nici cu maghiarul v a rni attendre" (Cihac), dar si mai putin cu *2-BdrAnêsc (bdrdnit, beirdnire), vb.; bar esci cu b al e (Laurian-Massim), t. : lancer mitre une fortei esse ci este ofOrte interesanta rem4ita la machine de guerre nomm 'Oe Mier. din vechea terminologia ostasOsca a v.1.* Bcirdnese. Romanilor. La impresurarea §i baterea cetatilor, BárAnire1 pina la introducerea relativ moderna v. Beiriblese. a tunurilor, arma cea mai puternica Bardnit era o unélta numita la vechil Greci J. xetds", iar la Romani aries", adeca berbec", fiind-ca ea consista dintr'un Baranta.v. Boranki. lemn grosi lung, in capul caruia figura o bucata de fer in forma de cap Barátitt,-A, adj.; clOcreté, pr6destinO, de berbec :ostasil tinOnd in man! a- fatal. Ursit. Menit. costa unelta,se aruncag impetuos §i Curio-seem de o cam data acest cu- cu capul berbecului isbiati. idoborail vint numal din Dolj. Bcirdtat desti- zidul cetatii, nat. De ex. :aa ebdreitat omul sa Slavonesce berbecul se gice caparK, muncOscai pamintul s. faca bucate" 0 tot a§a se numla si unelta cea de (N. P. Guran, Craiova). asedit. Ca termenosta§esc,polonul Intru cat turcul berat, de unde ro- bar an cata safi pëtruns in secolul manul b Ara ti neo-grecul Arceeecezt, XIV la Moldoveni, do unde a desp'arut insemneza dOcret, privilOge", de aci apol cand acea unelta incetase de a verb ul b a r a t ez decreter, privilegier", mai fiintrebuintata, dar a desparut de unde apoi forma participialabá- lasand Romanilor in grain verbul bd- rdtat. rdnesc, literalmente: a se repech furios v. ' Turc. cu !Aran ul pentru a atinge sail a isbi ce-va. Tot a§a latinesce din sinonimul aries" se formase verbul arietare" BArdtdèsc (bdrdtdit, beircitaire) sag cu un sensapropiat de al nostru bet- báratesc (bdreitit, bdrdtire), vb.;vo- rdnese, iar substantivul arietatio" ne ciferer, outrager en paroles. intimpina in medio latina,buna-óra : Balada Badea" :

3247 BARATIA. 3248

Tu nainte s6. te dues, tiva, lar pe de alta a devenit mai pu- Drumul drept sA nu apuci; irienergica,ast-fel ca in texturile de Ed inurmá am sä via Tot rãcnind, mai sus bdrdtdesc se asociaza cu ric- Beirdtdind nesc, pe cand lui bdrdtesciicores- *i din pistOle trasnind... punde strigi chiar numal ocaresc. (Tara-noub., 1886 p. 226, 228). Este fOrte interesant de a urmari in limba romanesca asemenea remasite Colindadin Dobrogea : ale vechilor termeni ostasescI, fie ele latine, fie barbare. Tot strigdnd La Laurian-Massim (Dict. I, 119) ne bdreitind, intimpina o a treia forma a aceluiasi Striga tare cuvint, anume : 'n guramare... Baretare, baret, baretat----a'si versa focul in vorbe, a (Burada, MU. 521. nu mai Mee din gura, a blastöma cand pentru una, cand pentru alta : muierea Balada Dobrisan" tot de acolb : asta nu face decat bareta tOta tliva; Mihnea-vodá ct dormla, bareta barbatul, bareta copiii, ba- Siapol mi se trezia, reta argatii, bareta tOte, lumea; de El pe slugl le bdrettia,. baretatul el toti avem sa luam lu- *i din gur'asa grAia... mea in cap". Laurian-Massim propun (Ibid. 186). derivatiunea dintr'un prototip latin ba- litare, sberare continua, ca forma ite- unde editorul explica in note, pe Wird rativa din balare = sberare". Este in- lesc prin ocaresc. vederat ca e mult mai apr6pe itera- Forma bdrdtdesc, cu sunxul onoma- tivul barri to din verbul latin barrio topoetic -aesc,vine d'a-dreptul din racnesc", ceea ce ne readuce laeti- termenul latin ostasesc b ari tus ,siri- mologia cea ostasesca de mai sus. gat de resboiu, pe linga care Romanii v. Atirn. Bdlaur. Bdrdnesc. Me- mai aveail cuvintul barritus racnet rindd. Tdbdresc... de elefant", doue vorbe identice prin suneti atht de asemenate prin sens, Baratuiu (bdrdtuit, bdrdtuire) saü incat era peste putinta ca graiul po- bart§tuiu (bdrd§tuit, bdrcigtuire), vb.; poran sa nu fi ajuns a le privi ca o 1°. se faire passage, passer A travers ; singura vorba. Se crede a pe baritus 20. solliciter. Cu ambele sale sensuri, Romani! 11 imprumutasera dela Ger- cuvintul ne e cunoscut numai din Ardel.

mani; fie; none ne ajunge a sci ca a- 3)A bdrdtui resbate la tirg cand cest imprumut avusese loc inainte de se tocmesce marfa" (R. Simu, Trans. formaVunea nationalitatii romane, la c. Orlat). care cuvintul a trecut ca o mostenire La Motil din Ardél: bdrdtue sail curat romana. bdrd§tue = umbla,tragenadejdela Forma posteriOth bdrdiesc, cu acelasi ce-va" (Francu-Candrea, Muntii apuseni inteles fundamental, se rapOrta catra p. 98; dr. FoisOra din Sibiiu, 1886 bdrdtdesc ca thresc" atilt taraesc". p. 4). Perynd elementul cel onomatopoetic Etimologia =-- ? -aesc, ea pe de o parte a capetat o nuanta de sens mai putin frequenta- Bärätlä, s. f.; Oglise catholique. ALIT 46,9,8. III. 36

320 BARBAT 3250

in specie, acest cuvint se intrebuinteza la om, sat mai bine dicend numal la despre biserica franciscana din Bucu- o mare parte a omenirii, de vreme ce resci; In genere insa, ori-ce biserica de pi'ntre Omeni exista nennuri Para barba, rit catolic este o bdrdtid, cuvintulde- este curios ca Neo-grecii din latinul rivand din barat pretre catholique". barbatus ail facutpe al lorfiaecirog

Este o gresela, cand reposatul Dimitrie ))animal non chatre"iigaefiChovlao- Berindelu (Revista romana, I, 621) dice: yovcheval amblier", ceea ce n'are a

2)A m vorbit de dificultatile ce intimpi- face de loc cu notiunea de barba. Cu nara catolicii incercarile lor de a'si acelasi sens dela Neo-greci la Albanesi stabili o biserica in Bucuresci; in fine, var vat (G. Meyer). Este invederat ca prin staruinta ambasadorilor austriaci, Neo-grecilnabluat cuvintul d'a-dreptul preotul catolic obtinu dela POrta un din latina, care nu duce la o asocia- inadins ber at. Acesta Pacu ca poporul tiune de idol cu animal non chatre", salnumesca preotul cu beratul, sat ciFatimprumutat dintr'o alta limba, prin abreviatiune beratul, Jar biseri- in care se operase deja, anume in pri- cel lui sa'i dica &trap'. vinta omeniril,trecereasensului de

Astfel gralul romanesc poseda pen- lArbos" la 27sex cu barba", de uncle tru notiunea de temple" urmatOrea apol sex masculin in genere", Jar prin diferentiare de termeni: urmareficce,84woseste un curat roma- biserica temple orthodoxe" ; nism in neo-greca. bdrdlid temple catholique" ; Afara de limba romana, in t6te cele- capiste temple armenien" ; laltedialecte romanice latinul b a r - havra temple juif" ; batus, mai adesea un tip poporan gi amia temple musulman"... barb utu s, a conservat pretutindenea v. 1Bdrat.Bucuresci. intr'un mod exclusivOntelesul cel literal al adjectivului barbos", WA a Barbanta.v. Beirbunc. se substantiva ca sinonim cu al nostru bdrbat homme, male". Acesta diver- '13M-bat (plur. bdrbati), s. m. ;10. ginta intre limba romanai intre su- homme, male ;2°. mari, epoux. In pri- rorile'i din Occident a, nascere la o mul sens, bdrbat este in antitesa cu cercetare despre causa fenomenului. femeia sat rnuiere; in sensul al In timpul colonisaril Daciei, dupa doilea, cu st asat nevest a. In am- cum se pOte constata pe bas-relievu- bele sensuri corespunde perfect adjec: rile Columnel Traiane, toti legionarii ro- tivului latin bar batus barbos", de mani erail rasii numai dera in cetele uncle italianul barbat o, spano-portu- cele auxiliare, compuse din barbarl, se gesul barbado, proventalul barbat. vöd Omeni barbosi; Dacil insa toti pur- Insusirea de a aye sail de a pute sa tau barba, adeca erati bar bati in tOta, alba barba este ce va care dela cea puterea cuvintului. Cu chipul acesta, de'ntaiu vedere deosebesce pe bdrbat inainte de cucerirea romana, pentru o de femeia sat de muiere. De aceea femeia indigena notiunea de bar b a era un copil, desi de sex masculin, adeca inteo strinsa legatura cu notiunea de de partea barbatesca, totusi nu este sex masculin, astfel ccuvintul nostru inca bdrbat. De aceea 61%0 unui span bdrbat mi se pare a fio simpla tra- i se pOte qice ca nu e bdrbat. Acestä ducere latina a unel vorbe dacice des- insusire insa fiind caracteristica nuinai parute din graiu.

3251 BARBAT 3252

Un admirabil specimen de asemenea Codicele Voronetian circa 1500, Act. dacisme travestite latinesce este cuvin- Ap. XXII, 1 : tul nostru omusor luette, uvule, Barb* frati Yid fratres et noeud de la gorge". Ca infatisare ma- siparinti, ascul- patres, audite... teriala, cine Ore se p6te indoi cacest tati... omus or este un deminutiv din o m , adeca din latinul homo?i totusi ca Ibid. XXV, 14 fond, el n'are absolut nemic latinesc, Uinbdrbatu, ...dicens : V i r fiind o asociatiune de idei dacica, mai gice,oare-carele quidam estde- corect daco-tracica, pe care noi ore- fuglu iaste lasatu relictus a Felice gasim intocmaiin sinonimul albanes de Filicu... vinctus... nieridh, deminutiv dela tiler om", dar nicairi in cele-lalte limbi: Ibid. XXIII, 27 latinesce uvula strugusor", Beirbatutace- Virum hunc spaniolesce campanilla clopotel", sta priinsu de Iu- comprehensum a nemtesce Zapfchen dopusor", dei... Judaeis... rusesce Hameln limbuta" etc. unde in Biblia erban-voda, 1688 : pre Pentru o m usornieridh parale- acesta o mifiinda prinst de Jidovi..." lisrnul romano-albanes este decisiv (Cuv. Ibid., XXV, 17 : p. LXXVI ; d. batr.,Suplem. (1880) dzisu se a- ...jussi adduct, cf. G. Meyer, Etym. Wtb. (1891) p. duca beirbatul... 313). Pentru beirbat,de o cam dath, virum... uncle laerban-vocla : poruncilu a sa, ne lipsesce un termen de comparatiune ; aduca dar faptul e absolut de acelasi natura, small..." si este fOrte important de a urmari in Ibid. XXIV, 5 : limba romana asemenea dacisme mas- ...aflamu acestu . invenimus cate. bdrbatu pierdza- hunc ho minem toriu... pestiferum... I. Bdrbat homme, male". uncle laerban-vocla : aflanda pre-o - Laurian-Massim :opusul mui er ii multi acesta..." in genere prin sex ;de ex. : numèrul Coresi, 1577, ps V, 7 : beirbaplor nascuti este aprOpe egal cu Bdrbatitcrunta ir um san- al muierilor". sihitlöna nu a- guinum et dolo- Mai trebui adaogat a, in sfera sexu- gonisOsteDom- sum abominabi- lui barbatesc, beirbat este opus co pinului... tur Dominus... ulufsandupa cum se clice in graiul vechiuc o con ului, de ex.: nu mai Ibid. XXXIX, 5 : esti co pili ti-a venit timpul ste Ferecattbdr- Beatus vir cu- porti ca un beirbat. bag ce iaste nu- jus estnomen Adesea in loc de beirbat se Tice o m, JneleDomnului Domini spese- mai ales la singular, de ex. : am vötlut upovaire jus... un o mj douejemei. Rar se aude la plural.Iu se tlice :am vNut do! O - Ibid. LXXIX, 18 : m eniio femeia, ci:doi beirbapgi Fie mana ta Fiat manus tua o femeia, cad in pluralul Omeni" se spre beirbahl de- super virum cuprind ambele sexuri. rOpta ta... dexterae tuae...

3253 BARBAT 2254

Ibid. XCL, 7 : eldeinGalilea, tae eum erant a BeirbatitMO, I V i r imprudens vazand acesté. A- Galilaea, haec vi- mente nu cunoa- I non cognoscet... tuncé Yam unt den tes.Et ecce §te... beirbat anumeIo- v i r nornine Jo- la Silvestru, 1651 :o multi nebunty sift,sfétnica... seph,quierat nu cunoWe... decurio... Ibid. CXXXIX, 12: Ibid. lo. I, 30: Beirbatitilirn- I V i r linguosns buta nu derége- non dirigetur su- ...dupamine ...post me ve- se in pamanta ; per terrain ; v i vine 'mit bdrbat, nit v i r qui ante beirbatulicnede- r u m injustum carele innainte me factusest... reptt ru vanéza, mala venabuntur mi e pus... in putreclire... I in interitum... Ibid. Act. Ap. I,10 : Noul Testamentdin Belgrad,1648, ...Taca doi Mr- ...ecce duo viri Matth. XIV, 21 : batstaturain- adstiterunt juxta ...era beirbat ca fuitnume- nainté lora... illos... la cinci mie, fara rus quinque mil- muierii co- lia virorum, Ibid. VIII, 27 : c oni exceptis mulieri- . iTaca un ...et ecce v i r bus et parvulis... beirbata A rapt' Aethiops,eunu- farnan... chus... Ibid. XIX, 4: ...facatoriul au ...qui fecit ho- Ibid. XVII, 12 : facut dintai bar- minem ab initio, §imul;i dein- Et multi qui- batul §i muiaré. masculum tr'ansi crezura,i dem crediderunt et feminam fecit dein muerile ex eis, et mulie- eos... Grecilor céle de rum gentiliurn ho- frunte, §i barb* nestarum, et v i - Ibid. Marc. X, 6: nu putinel... r i non pauci...... bdrbatuldei ...masculum rn ui ar é I-ailft- et feminam fecit Ibid. XXII, 4 : eutü Dumnezau... eos Deus...... legandasi alliganset damn in temnita tradens in custo- Ibid. Luc., I, 27 : beirbayi §i m u dias viros ac va scula ...surget in ju- e r i mulieres... la giudett cu bar- dicio cum viris balii rudeiace- generationis hu- Ibid. Ep. Jac. I,8 : itiiasi'Iva o- jus,et condem- Ciibeirbatulli Vi r duplex a- sandi pre el... nabi t illos... cu inima indoita nimo inconstans neaezatu e... est... Ibid. XXIII, 49 50 : Sta tot cunos- Stabant autem Ibid. Paul. Corinth. XIII, 11 : cutii lui departe omnes noti ejus Mid era c o - Cum essem par- sim uierile ca- a longe, et mu- c o n, ca coconut vulus,loquebar rele venise dupa lieres quae secu- graTa,ca coconula ut parvulus, sa-

ADDENDA (VEVI ADDENDA DUPA PAG. zz 24).

(Cu steluta in cap sint indicate cornunicatiunile din partea d-lul Aurelid Candrea)

Abitir. Ibid. sem. IT, 6: ...asa1ise cade, cade-i femeia acdtdrilea, o ucid..." La coldna 88, dupI rindul 28,a se intercala Aci. Balada Mizilic-craiu" : La colOna 172, d (10 rindul 36, a se unercala: Atuncl Mizilie-cralu In cash, cb, rniV intra * Pe ling, idiotismul cat p'aci", *i din gur6, cuvinta: Ce e grOza lupulul, mai avem in romanesce si reduplicatul Mal abitir a irnp6ratului... p'aci-p'aci" cu aceiasi insemnare de peu s'en faut". (Tara-noua 1887 p. 252). Ispirescu, Legende 12: §oimulénul met, pentru care p'aci-p'aci era st.'rni Achtare. IAN vièta pina l'am dobandit, a 'm- batrAnit si el..." La colOna 133, dupN. rIndul 43, a se intercala : Aci... aci, cu insemnarea francezului tantOt... tantOt" : * Forma amplificatA accitdrilea (= a- De la Vrancea, Sulttnica 237 : Hai cdtare-le-a) cu insemnarea de bon, ex- sa spunem ghicitori, clise Doroftel care cellent, exquis", mai circulézA in Mol- incepuse a canta, legAnand capul, cam dova. fall vole, aci p'un umër, acipe cel- ContemporanulV,sem.I,293 : lalt..." ...somnul ce'l pMTa meret nu'i pArea Cren0, Scrieri II 65: ...tiind la u- acdtdrilea..." rechi cAte o lespegiora tierbinte dela Ibid. VII. sent. I, 290: ...dupA Irina sOre, cu argint printeinsele,i acisa- ceia nu'i nici-o-data borsul acdtdrilea..." riam intr'un picior, aci in celalalt, aci Ibid. 466: ...da ce BA nu fie un lucru plecam capul la drOpta si la stanga..." acdtdrilea?..."

XIX ADDENDA XX

Acolisesc. nitului, cad el, berbantul, in tótli. vi6ta D'a ademenit decat o singura femeia..." La colOna 200, du0 rindul 4, a se intercala: v. Ademenesc. Este curios a graTul prefacea pe a colisesc In ocolisesc printeo etirnologia Aciffu. poporana dela ocoles c, adeca a se lega de cine-va nu d'a-dreptul, ci pe incun- La col6na 345, duph, rindul 6,a se intercala : &irate. Asa intr'un crisov dela Duca- voda din 1681 (Melchisedec, Chron. Ro- La Motil din Ard61 forma a adula" man. I, 309). s'au fost ocolisind Bazga a pastrat mai cu sama sensul latinului

ciApostol Betivul de locul svintei e- /7ad ir e blandis verbis" din Plaut, caci piscopii fara isprav icu mare na- ea insemnéza in genere,,a mangaia" paste..." (Francu-Candrea, Rotacismul p. 48).

La colOna 384, inainte de rindulr,a se in- La colOna 214, du0 rindul din urrnh, a se intercala: tercala : AdUiu. v.Achim Acrtiu, -Oiá, adj.; très aigrelet. Se intrebuintéza in graiul Romanilor din Selagiu (Tribuna din Sibiiii, VII, 333) La colOna 457, dupit rindul 4,a se intercala : Ffind compus din a cr u prin sufixul Aft. v. Alit. cel intensiv - o iu ( =lat. -oneus),a- croiu este mai mult decat a cr i ü. v. Acrift. Agátare.

La colOna 494) In rindul 9, a se adkga : Adávasesc. Acest cuvint insa are sensul mai proprit de accroc". Costinescu : A- La colOna 291, dui:a rIndul 34, a se intercala: ga tatur a = sfisiitura la haina apucan- Intr'o a patra forma, la Motif din du-se sat prinVéndu-se de ce-va; lucrul Ardél, s'a perdut nu numai a, dar§i de care ii rupe cine-va haina agatand'o". d a trecut in t : a tdvdsi----- a prapadi, de ex.: tote vitele mi s'ortetvdsit La colOna 494, duph. rindul 25, a se intercala : t6te vitele mi s'at prapadit" (Francu- Candrea, Rotacismul p: 62). Agátatbr, -Ore, subst. et adj. ; grim- pant, qui s'accroche. Costinescu: A- gate/tor = care se urea, se agataprin §i. La colOna 306, dupl rindul 18, a se intercalaz ajutorul labelor, unghiilor". Se Vice despre unele vegetale. Iederasi vita * 2.Ademenit,-ä, le part. passé d ' a sint plante agqatOre, al carora luger dem en esc pris comme substantir : fiind pré-slab, calla sa se burice in action d'attirer, seduction. sus agatandu-se prin carcee de alte Cony. lit. XX_ p.137 : ar fidus, plante sat raclemtori. Scalul si cap- sarmanele, mult si bine dorul acleme- talanul sint de asemenea agdicitare, desi

XXII XXI ADDENDA el nu sesuih,' ci se agat tprin go- Alagea. gO§ele lor de lucruri de alAturl. La colOna 670, dupl rinduLts, a se intercala: Substantivul feminin agdtdtóre (plur. agdpori) insemnézh o unélth cucule P. Ispirescu, SnOve p. 77 : Ce sh sat cu chrlige sad cu chngl,fAcuth fach el ca sh ésh d'acolo ? Sh intrebe intr'adins pentru aghtat pe ea halne,. nu'l venia la socotélh, ca sh nu path rufe, provisiuni sad altele. vr'o alagea..." v. Agdt.Carceiu.Carlig...

Aga-W(5re. v. .Agdpitor. Altitfi.

La col6na 778,in rindul 30, dupg cuvIntul Aht. edits* a se adtioga : La colOna 548, dupK rIndul 2, a se intercala : primitivul With", de unde prin Im- Pe Hugh aht, se mal aude pe alocurl prumut medieval dela Romani vine 0 a f t. Dolnä din Bucovina : 1.Alde. Inim Omint §i lut Multe af t ur I le-am avut, La colona 784, dupX rindul 40, a se intercala : Afturl grele cu durere, Mandrà Mx& mängAiere... Pe MO, moldovenescul Aldomir (Marian, Omit. 1, 57). se mal pOte adhoga muntenescul A 1- dimir in crisovul lui Alexandru-vodh Mircea din 1575 (Mhnästirea Cozia pach. Ajtecieil. XXIV No. 2, in Arch. Stat. din Buc.): La col6na 609, dupX rIndul 2, a se intercala : 110K8I1H GTOHKA W4H118 8 GT8AHH114 WT 11A A timH p MUT() &i KIINOPPAA..." In Inc de ajtegeit se aude une-orl Este fOrte interesant de a regasi a- ajteliva, o forma nu mai putin inte- cest nume Aldomir sat Aldimir, sub resanth. forma Oldamur, la un principe al Trifulescu (Lumina pentru toti, 1886 Cumanilor, pe care cronica maghiara Ii p. 416): Din gura satencelor roinane mentionezd sub anul 1282 : Oldamur la tesutul pancleI: Dux Cumaniae" (Chron. Budense ed.

ffMarita, o sht6nch, se duse la vecina Podhradczky p. 207; Katona, Hist. crit. sa Erna8i gdsind'o tesend Ia panqh, Arpad. t. VI p. 866). Nu cum-va va II chse duph obiceIu: Ajtepua, sufi fost Roman? rath DinhI v. Bdrlad. Dina respunse :um -t a l e, surath Marito..."

La colOna 792, dupit rindul 22, a se intercala: La colOna 609, dup?t rindul so, a se intercala : n. pr. m.v. l'Alde. Ajtediva. v. Ajteclefi.

XXIII ADDENDA XXIV

La colOna 793, duph, rindul x6, a se intercala: Alunà.

Aldur. v. Aldan si Addenda la t. La colOna 952, In rindul 17, dup6alanaa II si III. a se adAoga: , saü mai bine allona, cu 11, MO, Algman. care nu s ' ar explica 1 in romanul La colOna 871, dup6 rindul 24, a se intercala: caund,0i Inteun crisov dela Vlad-voda din 1510 (Mänästirea Campulung No. 2, in La col6na 955, la cap6t, inainte de al.AlunicHa, Arch. Stat. din Buc.) se mentioneza a se intercala : un Aldman (clivionanS) mare buclucas, care, dupa ce deduse fiicel sale Maria Alunez. v. Alunat. satul Stanescii drept zestre, se incerca apoi cu or:fee pret a 's1relua mosia, mergend cu judecata pina la Domnia. Anghelina. Dintr'un crisov dela Petrascu-voda din 1561, relativ la acelasi sat Sta- La col6na 1199, dupd endul 42, a se intercala: nesci (No. 9 ibid.), se vede cnumele * Intr'o ghicit6re din Bucovina des- Aldman era fOrte obicinuit pe acolo, ast- pre Closca Si Uliul" (Marian, Ornit. fel ca pe atunci un Aldman se judeca I, 124), Closca pOrta epitetul de A n cu doi popi, pe al carora tan, RaduII ghelu : desmostenise bunicul lor numit de asemenea Aldman,si '1 desmostenise anume A n gh elusa ferbe pere, Rind a era Watts. Tandalic vine si cere; Anghelusa nu se 'ndura, Tandalic vine si furä... Alunat.

La cob:ma 948, dupg. rindul 2a se intercala: La colOna 1293, duph. rindul 17, a se intercala:

*Alaturea cu forma participiala alu- ApArae (plur. aptirdI),s.f. ; beau- nat,se aude in Moldova si verbul coup d'eau versee par terre. 0 intere- alunez Ocarquiller les yeux, ouvrir santa fusiune poporana din a psi din de grands yeux". pluralul parae dela pariii",literal- Conternporanul, VII, 467 : Ochii II mente a face sa se umple casa de erati rataciti si al u n ace-va a incru- parae. cisat..." I. Crenga, Povesti I p. 65 : Ibid. 469 : Cand se mai potoli risul, ...i tOrna el tOta apa cea din Mil- incepu a indesa si a da din cap, a 1 u- t-Ana pe jaratec, pina ce stinge focul nand ochii..." de tot $ i se rëcoresce cuptioriul; ba Ib. 470 :... totsun, un scrum in- inca face si-o apeirae prin casä, de s'a chipuit dela capetul de tigara cel stins indracit de ciuda hirca dela bucataria..." de trelcesuri,pleca urechea inspre v. Apd.Pdrift. fernei i alunez tochil cumplit..."

XXV ADDENDA XXVI

Arbure. Asan.

La colOna 1485, In rIndul 17, a se adaoga: La colóna 1798, dupa rIndul 41, a se intercala:

Este ciudat cd. I. Bogdan (Vechile Despre Constantin Asani Cilibiul vor- cronice p. 121 nota) confunda pe hat- besce sub anul 1621 Miron Costin, manul Co paclu cu hatmanul Arbure, Letop. I p. 264 :asezasa in gandul facênd din amindol un singur perso- set Alexandru Voda numaI sa omoare nagiu. Tot la d. I. Bogdan (ibid. p. 157, pre o sama de holeri, ales pre Vasilie 207) ni se pare a figresita, in Cronica Lupul Vornicul 0 pre Cehan Vornicul lul Macarie lectura urmatorulul pasa- 0 pre Savin Hatmanul sipre Buhu§ gin : Maoyab, MMHG oySo canon pc- Visternicul 0 pre Ureche Spatariul. Awn ate Ap6aaacb", pe care'l traduce : Costin era mazil la tera; ce ori sa '1 Mihul, boer mare, Arbana§ de traga in partea sa Alexandru Voda, nem". Era hatmanul Mihu Arbure, lar ori alt gaud avea,al chemasara la nicI decum Ar bana§% curte §i 'I dara Hatmaniea. Ce vazand Costin lucrul ingroset intro domniepi intre sfat de gandurI spurcatei foarte Argea. rele, §1-at Inat zioa buna pre cate-va zile si aa e0t la tett. Jarä celoralalti La coldna 1577, in rindul 14, dupa punct a se bolerI toate gandurilelui Alexandru intercala : Voda aü descoperit Costantin Aseni, Cihac ar mal fi putut adaoga ca, gre- om de casa lul Alexandru Voda..." cul deyccAccOs jugum textorium" Este probabil ca tocmai cu acest (Passow, Carmina p. 602) a trecut §i Alexandru-voda,crescut grecescein la Albanest Astfel intr'un cantec al- Stambul, se va fi introdus in Moldova banes din Sicilia: némul Asanilor. More, bille, 'nd'argali... Bre, MA, care §,ecII la resbolu... La colOna 5824, dupa rIndul 36, a se intercala: (Camarda, Append. al Gramm. p. 813). *Ascuncli§ (plur. ascuqifuri), s. n.; totukfi n'are a face cu romanul cachette. Sinonim cu ascunser e. argea. Basmul Fata, de impërat cu stea in frunte" (Convorbiri literare XX, 401): Colo tarp, mal caträ mlequlnoptii, Arnicit. 7) esii fata lui Verde-Imparat cu inga- La colOna 1720, dupit rindul 31, a se intercala: duinta mai mareldi curtil imperatesci, 0 in ascunkul el de maI 'nainte se *A se lovi cu capul de arnice, este imbraca cu haIna cea minunata de dia- o locutiune proverbiala, prin care se mant..." exprima neplacerile unef lung1 ca16- v. Ascunsd re. i§. tonie. Eh, ca destul te-ai chinuit tu pina acum, Wand delurile in pepti lovin- Astruc. du-te cu capul de arnice..." (Tribuna din Sibit, VII, 13). La colOna 1950, dupa rindul 31, a se intercala: * Considerand forma romanesca a-

XXVII ADDENDA XXVIII parte, I-am putO admite un prototip co (p. 101, 160), Dumitra§co (p. 165, latin abstruco In loc de adstruco. 169), PetraFo (p. 165, 176), Romasco La Tertullian, adv. Marc. 4, 27, se ci- (p. 196), Iona§co (p. 336) etc., cari nu tesce : negat lucernam abstr u- sint de loc azncesci. en dam, sed confirmat super candela- Dintre acestea, este mai ales into- brum proponendam", unde abstruo resantn forma Romac u. Insemnézn a ascunde"(v.Wölflin, Arch. f. lat. Lexik. VI, 568). Precum din ,,apo", batuo", mando", s'at fa- Atirn. cut apuco", battuco", manduco" La colóna 2062 dupK rIndul 19, a se intercalat (v. la cuvIntul Apuc), tot ap din a b- struo s'aputut face abstruco, apoi *Cu acela0 sens tirnn in balada astr uc o cu perderea luI b ca In as- Corbea": cund = abscondo". Dela a ascunde" mortul pita. la a ingropa" nu e o 8i's1avea Corbea, V-avea 0 cAa, cu nume Dulfa, mare depArtare. De betrâná ce era, Per pe dinsa nu avea; Nvea culcus inteo Urn& -a§. 'nve1i§u1dintr'oMead. (Biblioteca Famillei, anul I-it, p. 396). La colóna 1959, duph. tindul 18, a se intercala :

Registrul armatel cnzAcescI In 1649

(PeecTa soften Bauopozcicaro, Moseva, La colOna 2140, duph rindul 20, a se intercalaz 1875) este plin de Romanl, carY II faceati aqa dicénd o qcóln militarn prin- Aus$Mu. 1 tre azad. Nu e de mirare darn c ne 1.v. 2Beinat. intimpinn acolo o multime de numl Au§dniu. personale cu sufixul -a s c u :Fedora-

Strati substrat.

La pag. XX din Introducerea la tomul II, dupN. rindul 16, a se intercala

Asupra acestul punci trebul sä atragem atentiunea cu tot-dinadinsul, cadtrengar'isciintificial-ded. Oblak dela Gratz (Archiv ffir slav. Philologie) s'ail §i grabit deja a ne acusa de ignoranta, Unwissenheit", fiind-ca cuteclaram a pune la o parte fonetica cea proto-slavica §i am insistatin casul de fatA numai asupra foneticelorslavicedialectale posteriOre.D. Oblak n'a trecut Inca, peste vrista de a crede ca, tot ce sbOra se mananca, adecä tot ce se gasescein manualufi este sacro_ sfint. Manualurile cele cunoscutelui, le-am cunoscut§inoi,§i eine

Ore nu le cunOsceI Dar ceea ce scim nci ceea ce n'a venit timpul

XXIX ADDENDA XXX

sascie§id.Oblak, estecatotefoneticeledin lume aü cate o cronologia propria fie-drila, In acest mod, ca sa vorbim pedagogicesce, a§a ca sa ne pOta intelege chiar d. Oblak, fonetica limbel x a avut in cursul istoriei sale periOda a,peril:51:1a bi periOda c.Dad, in periOda b s'a diferentiat din limba x un dialect öre-care z, fonetica acestuf dialect z are a face numai §i numal cu fonetica periOdel b a limbei x, nici de cum cu periOda a.Lingui§ti al-de d. Oblak ii inchipuesc a fi grozavi, cand compara, bunk Ora, graiul tigänesc d'a-dreptul cu sanscrita sat cu vedica, in loc de a se margini cu vre-un dialect pracrit, dupa cum o cere bunul simt.

Babalic. 'nainte pre lege b a.trana, pentru ca am miluit domnila me cu tot ve- La col6na 2254, dupX rIndul 21, a se intercala : nitul acestor munde pre stanele bo- Incronica luiDionisie Eclesiarhul er4t1 sa fie sfinteI manastirl Intarire (Papit, Tesaur, II p. 190-95), babalic picalugarilor de hrana, cum am vazut are sensul de venerabi 1, !rig, cand domnila me 0 carte raposatului ba- vorbesc Turcii Intro din0i, de ex.: tranului Alexandru voevod fecIorul Mir- ... aü inceput a se sfatui cu el, cii voevod pentru ace0S mutl dela let fiind om batran ivestit la resbOle; 7077 (1569) vechei sparta..." dui% altelei-atdis :babalic, s punem Babeg este o curiOsa formatiune din treba In lucrare..." baba prin sufixul - e ,care rare-ori aiiscris Capitan-pa§a lul Let- se acata la substantivi, ci mai cu sama pa§a pitac: Multa sanatate §i dragoste la adjectivi. mariel tale babalic..." v. Baba. -eg.

La colOna 2282, dupN. rindul 26, a se intercala : Baboiu.

Babe§, n. pr.;t. de Geogr. : nom La colOna 2286, dupg rindul 10, a se intercala ; d'une montagne. Frundescu: Babeg, munte istana,in judetul Prahova, Glosar slavo-romAn circa 1670 (Mss. plaiul Telejen, apr6pe de hotar, cu 1000 inbibl.Societatilarcheologicedin pogOne padure". Acesta localitate este Moscva, p. 127) : nepin:babore. interesanta prin urmatorul crisov dela Mateiu-voda Basaraba din 1644 (Cond. Mss. a manastiril Snegov,f.65, in Baciu. Arch. Stat. din Buc.) :... sa la ce va La col6na 2298, dupg rindul 19, a se intercala fi venitulduprela stanele boereW dupre muntiI sfintei manastiri Snego- SA mai adaogam in trecet ca la Sa- vului ce sa chiama Garbova 0 dela §il din Ardel romanul baciu a capètat Floreiu 0 dela Radilai dela Babegul sensul onorific de om venerabil In ge- 0 dela Zan6ga, cum au fost §i maI de nere : B aatsch u, Ehrenbenennung

XXXI ADDENDA XXXII alterer Manner, dem hochdeutschen Mei- 96), ne spune ca in archivul particular ster, Herr entsprechend" (Sitzungsber. alBeilgescilor se MIA, urmatórele trei d. Wiener Akad., hist.-phil.Kl., t.I acte :10. un crisov moldovenesc din p. 234). 1493, in care se lice ca ei sint principi veniti din Serbia" :2°. do6 seri- sort' din 1490, prin earl imp6ratul Fre- La colema 2353, dupil rIndul 40, a se intercala: deric III recornanda Domnulul Moldovei Bainschi.v. Betinp. Domnului Terei-RomanescI pe prin- cipif serbesci Teodor si Ivan Bal§a". Putem asigura pe d. MiiatoviO ca, a ceste Baier. trei acte sint cu totul imaginare. De aceiasi natura este impregiurarea ca La colOna 2361, dupM. rIndul Jo, a se intercala: Balsii din Serbia purtat in marca lor nobilitara o stea, si ca tot o stea ne Glosarul slavo-rornan circa 1670 (Mss. intimpina pe pecetea Beilfescilor, dar inbibl.Societatiiarcheologicedin numaI dela anul 1800 Inciice. Moscva) are cuvintul de doueorl : Inainteded. MijatoviO,episcopul f. SOO : oysnonoek : baerul care poarta cei nebuni la gnu" ; Melchisedec (Chron. Rom. I p. 143) se incercase a trage pe Beil§esei dinfa- f. 231 b :oysonouinfig :baer ci dau farmkatorii sa poarte la gatu". milia cea princiara serbésca, fiindca in douë crisOve dela Stefan cel Mare, din 1471 si din 1487, se vorbesce despre Balamut. satul Poiana pe apa Moldoven rm iuui Ktrk3ORE 11.11/10111ii AMILINM", adeda La cI na 2369, dupä rIndul 38, a se intercala unde afost cnezi Mos si Dan- ciul". De acireposatul prelat trage Glosarul slavo-rornan circa 1670 (Mss. conclusiuneaca.: Nu e de mirare ca inbibl.Societatiiarcheologicedin acesti. KnezI serbescl, dupa ce patria Moscva,f.251) traduce pe slayicul lor a caqut sub Turci, aü dobandit azil 1111110THHick blagueur, menteur" prin in Moldova cea independintei ospi- dot' Sinonimi romanesci : óoc ot nit a, taliera pentru confratii crestini". Nu balamut. acésta este de mirare,ci e de mirare v. Ciocotnipl. ca episcopul Melchisedec nu scieact chinezi se numiat la Romani de'n- La coldna 239.), dupl rIndul ii, a se intercala: taiu primaril satelor,iar mai tarclit toti teranil cei liberl, ceea ce n'are a Balmut, s. m.; t. de Myth. :nom face de loc cu nicl o familia princiara d'un sabre legendaire. v. Basm. din Serbia sat de pe 01111. v. Chinez. La locul set nol vom ved6 cade- Bal§. vörata posteritate roman6sca a familiel Bal§a din Serbia sint Catargiii, La colOna 2394, dupX rIndul 2 1 ,a se intercala: aseqati de'ntaiu in Oltenia si apoi tre- Istoricul serb Milatovió, intr'un stu- cuti in Moldova. dit publicat englesesce (The eastern v. Catargffi. and western Review, 1893 Januaryb.

xxxiii ADDENDA XXXIV Baranga. bdha cumca nu stie de acea stire nimica. Deci acesti boiari eI scoasera o La coldna 2484, In rindul 38, a se ada'oga: carte a lui Grigorie Voevod, carele ii Intr'un zapis din Buzeii din 1780 da i'1 marturisiia ca elFail indem- (Cond.Mss. a episc. Buz.t.IIIf. natsi 1-212zis s. omoare pre Costan- 639):... euavand o Tiganca. in Tiga- din Postelnicul, inca puindu'ii blestem nila episcupiei, maritata diva un Io- mare cad Pau adus la acea cale rea. nita Llutaru fecior Barangdi. Iar Stroie vornicul iar prin se baha si de aceia, zicandcaleste voia sa scrie eel va fi voia. Dupa aceia acesti bo- Barba. iari mai scoasera 3 ravasale scrise cu singura maim lui la Costandin comisul La coldona 2507, dupIt rindul 41, a se intercala Värzarinl, in care ravasa scriea tocma urm5torul alineat : deplin vanzare iindemnare a nu '1 Intru cat se atinge de Téra-Rorna- lasa vift, ci a'l omora. Atuncia el sin- ndscA, pedepsa prin rad er ea barbei gur se cunoscu si se vadi aiave ca se constata intr'un mod decisiv prin este Iuda..." crisovul Jul Constantin-voda erban din 1654, care se afla in posesiunea conte- Jul Talievici la Craiova si unde se qice BAhã. ea,teranii din satul Darvar in Mehe- La coldna 2872, dupa rindul cel de pe urrnd, dinti, find prinsi cu minciunai cu a se adKoga: clevetirea impotriva boierilorFiliseni, drept pedépsaauavut capeteleM Pe la noi un om care a cornis ce-va barbele rase ca nesce Omeni reI si ref, ca sa nu '1 judece pune biva, vicleni :nowrnSETralalteHs H 11A adeca DU spune. Un cal, care pOte, dan AOKE KONC II*11,11 111101A11,11 3iH H S nu voesce sa traga, se dice bivas" ". (S. Liuba, Banat, c. Maidan). Prin urmare, cuvintul e vechiu§i exista de o potriva in Moldova, in Mun- La colOna 2850, dupit rindul 34, a se intercala: tenia, in Ardel si 'n Banat. Baciénu (plur. Baden°, n. pr. m. ; une ancienne famille noble valaque. 0 BAhã. veche familia boieresca din judetul Bu- La culdna 2873, In rindul 23, dupIt ,a se zet, despre care adftiga: v. Bdlénu. La Bulgari baize/ este un invederat imprumut dela Romani, care exista Baha. numai in locutiunea a prinde bdhci" La coldna 2872, dupIL rIndul 40, a se adAuga cuprinsa in proverbul :ax'r no xnanka, alineatul : a Ho manta = nu tagaduesce, dar nici nu plätesce" (Duvernois, Caonapb 6m- Cartea de judecata a mitropolitulul rapcnaro mtana, p. 182, 2478). Teodosie din 1669 (Magaz.ist.Ip. 408): Iar Stroie vornicul el p rin d ea

XXXV ADDENDA XXXVI

Bala§. Báli§or.

La col6na 2886, dupN. rindul 33, a se intercala: La colOna 3057, du0 rindul 27, a se intercala:

Glosar slavo-romAn circa 1670 (Mss. Crisov dela Mihnea-vodA din 1580 inbibl.SocietAtiiarcheologicedin (Cond. Mss. a episc. Buz. t.III f. 26, Moscva, f. 98): 27 etc., in Arch. Stat. din Buc.): ca 3E6FIAN1feredeu, bae; sAI fie lui satul Cornul Bciliprului tot MBE6111-11:9t :bdicte. cu tot hotarul pAnA in apa BuzAului..."

Bálaciu. BAlut.

La colOna 2927, dupA rindul 24, a se intercala : La col6na 3092, dupK rtndul 35, a se intercala :

Deminutivul Balacico (Linatnco) ne DoinA romanesca din Serbia (Picot, intimpinA ca nume personal In faimósa Chants pop.d. Roumains do Serbie poema, poporanA serbA despre Nunta p. 15): luT Du§an" (Karani se, Mem t. II p, 151 sq.). Este Balacico-voevoda din Aid, biguyi, sa, fugim, Sä fugirn, sa pribegim 1 orasul Letian",un uriasdin capul Acuma e bun de fuga, cam% es flacAri §i furtune si care este Acuma e Orba cruda.... cel mai periculos dusman al Serbilor, adecA nu e Serb el-insu§i, si nicl Bul- gar, cAci vorbesce cu despret despre BáltAret. Bulgari. Acest nume B al a cico ne in- La colOna 3072, dupli finclul 8, a se intercala: timpinA una singurA data in literatura poporanA serbA, Tar in cea bulgarA nici Prognostic terAnesc : o datA. Este invederat romAnul Bella- clu. Despre ac6sta noT ne vom incre- Când bate beiltdreitil, dintasi mai bine, and ne va veni looPtolaguli saCuretrill. rindul a vorbi, in introducerea la to- (Dr. erMnickni, Igiena: tr?fanului p. 27). mul IV, despre miticul ora§ Letia n.

Báltinfi. La col6na 3017, dupN. andul 12, a se intercala La colOna 3075, dupX, rindul 15, a se intercala Balcen (plur. balceni), s. m.;celui qui va A une foire ou qui en revient. HotArnicia oltenescA din 1749 (Cond. Formatiune oltenescA din balefu Mss. a manAstiril Jitianu p.69,ia flfoire", care ne intimpinA in descan- Arch. Stat. din Buc.): §i de acolo pe tecul de obrintit din VAlcea :ImpAr- la capul mo§ii spre amiazA-noapte di- tira, turta cu totl drumasiT, cu totf rept in ulinT, in crAngul lu Epure,ji bálcenii..." (Dr. Manolescu, Ap6rAtoru1 de acol6 drept in beiltind (s-istITHini) In sAnOtAtii, II p. 264). hotar, de acila pe &Wind (GX,ITHWIt) v. Beilciu. In jos pe linga otarul Bere§tilor..."

xxxvn ADDENDA XXXII"

2.Ba'nat. =lat. fascia" sat in Iva. =ital. uscio =reto-roman ua =lat. ostium (oscium), La colema 3160, dupk. rtndul 8, a se intercala: un fonetism a caruia vechime se ju- Mai intait, pentru a mi lasa nici stifica pe deplin prin ac6sta concor- o nedumerire In mintea cititorului, sa danta italo-retica. lamurim pe deplin compositiunea cea Acuma sä aprofundam sen ul se- morfologica a cuvintului. nior" al cuvintului ausoniu la i riscus. Am spus a au s o niu este de trel orl romanic: prin tulpina avus"pi prin ambele sufixuri -us"i -oniu". 2.Bánat. Sufixul -us" este aci mai cu deosebire remarcabil, fiind nu numai latin La cote:ma 3163, In rindul 20, a se intercala: prin origine, dar inca specific romanesc Dionisie Fotino, care traia pintre noi prin formatiune, astfel c, gratia lui, in clilele nOstre si care sciea bine ro- priscianul celiadvtog ni se presinta ca manesce, tot Inca nu putea sa scrie un element exclusiv daco-latin, nu ro- grecesce altfel decat : Movacir (Mu§at), manic in genere. In adevèr, acest sufix 3.depeini;(arrnrif), 'Mawr (Ia§i), `Pdaot deminutival -us", cai sufixurile ro- (roe), KaceethrtJag (calaragi), wuceviaOe manesci de fuuctiune analOga -as"si (bani§or) etc. cate-trele s'at nascut dinsufi- xurile latine primare -ascus", -iscus",

22-uscus" amplificate prin suflxul latin secundar -eus" sat -ius", adeca din Aldan. -asceus(-ascius)",-isceus (-iscius)", La colOna XII din Addenda tomuluY II,dupg. -usceus (-uscius)". Marginindu-ne la su- rindul_35, a se intercala: fixul -uscus", el ne intimpina, latinesce in molluscum", labrusca", asinu- Din aldur, cu conservarea accen- sca",atrusca",palusca", Mutus- tuluii cu trecerea luT -idin -nd- ca cus", Etruscus" etc.Amplificarea a- in ande =alde" (v. 2. Alde), s'at nascut cestui sufix pritnar prin secundarul tot in Ardel doue forme aspirate : han- -eus" sat -ius" este tot asa de nor- duridurhan, din callcea a doua malä cai amplificarea prin -eus" sat este o simpla metatesa din cea de 'n- )/-ius" a sufixului -ucus" in Albu- taiu : dur-han=han-dur, o metatesa cius"din albucus"sailin pannu- f6rte curiOsä, dar invederata. ceus" din pannus", forme rare In UrmatOrea notita despre aceste doue latina clasica,dar cu atat mai pre- forme o datorim d-lul Ioan Reteganul : tiOse prin aceea ca ele distingeail toc- Hdnclur §i durhdn = canepa mare, mai latinitatea cea vulgara. In acest grOsa, ce se sem6na prin malaie, po- mod, romanul mtuarepresinta pe rumbari, cucuruze, si care servesce de un latin amituscea", romanul aupe söminta. Sint si handuri de v6ra, din avusceus", romanul intensiv aus oniu cari fac copiiisbiciuri ;acestiTa sint din Priscus pe avusceoneus" sat a- neteclii abia cam ca degetul de grosi, vuscioneus". Grupul consonantic so in dar s6minta se face numai din handurii sufixul -usceus (-uscius)" a trecut la eel de tOmna. Aucli muierile vorbind : Romani in sonul palatalIintocmal ca Mandra canepa, Parasca ?Laso in fafa = ital.fascia = reto-roman faa 'n foccat numai hamluriI Io inca

XXXIX ADDENDA XL am nesce durhani cat nu Kiü sal to- Ald-Fur pesc sal ingradesc in gard..." I Andur In acest mod genealogia de mai sus I alcuvintului trebui completatä, pe hAndur lingA ramura cea formata prin sufixul I tonic -an: ald + an,printr'o alta ra- durhan. mur6, cu sufixul netonic -ur(=ulus)