GAZETAGAZETA HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRUL 144, MAI 2018 APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU Agniþenii ºi-au cinstit eroii Din SUMAR Ca în fiecare an, dupã Sfânta Liturghie de ziua Înãlþãrii o cromaticã dominatã de tricolor. Domnului, preoþii ºi enoriaºii s-au deplasat în Parcul Eroilor A urmat o slujbã religioasã pentru pomenirea celor care De la Poliþie ... „Axente Lene” unde s-a adus un omagiu celor care au luptat au adus jertfa supremã pe altarul României, oficiatã de preoþii - pag. 2 ºi ºi-au dãruit viaþa pentru România. celor trei parohii din Agnita. Editorial … Ceremonia a început cu intonarea Imnului Eroilor ºi cu Profesoara de istorie Mioara ªimon, a prezentat o - pag. 2 depuneri de coroane pe soclul monumentului pe care sunt prelegere emoþionantã despre devenirea noastrã istoricã, în scrise în piatrã numele agniþenilor cãzuþi pe fronturile de care rolul celor care ºi-au jertfit viaþa a fost determinant, Vã dãm întâlnire la bustul lui luptã. Trupurile lor ca ºi a tuturor eroilor români, zac anonime indiferent cã au cãzut la Plevna, la Mãrãºeºti, la Oarba ori în Mihai Eminescu, din Parcul în gropi comune pe toate fronturile pe unde þara i-a trimis sã- alte pãrþi ale Europei. Ei au luptat acolo unde þara a trebuit i cucereascã independenþa ºi sã-i apere hotarele. Doar apãratã ºi de multe ori recuceritã. Lor li se datoreazã „Sub Arini” al Sibiului monumentele ridicate în memoria lor le pãstreazã numele, comemorarea a 100 de ani de la declararea României Mari ºi - pag. 2 sub care urmaºii au datoria sã le presare flori. recunoaºterea ei de cãtre celelalte naþiuni. Pe jertfa lor s-a „Ziua Mondialã a Primii care au adus omagiu ostaºilor cãzuþi în luptã, au nãscut ºi existã ROMÂNIA. fost ostaºii de la Cincu, reprezentanþii de la Centrul de Costel Murgoci Viceprimarul oraºului Agnita le-a Tenisului de Masã - 2018” Instruire pentru Luptã al Forþelor Terestre „Getica”. Au urmat mulþumit celor prezenþi, copii ºi adulþi prezenþi în numãr - pag. 2 apoi reprezentanþi ai instituþiilor din oraº, ai Primãriei ºi foarte mare la aceastã ceremonie de cinstire a eroilor Consiliului Local Agnita, florile îmbrãþiºând monumentul într- neamului, o datorie pe care românii nu trebuie s-o uite. Mãrturii din al Doilea I. Bârsan Rãzboi Mondial - pag. 3 ORAªUL AGNITA îºi elaboreazã STRATEGIA de DEZVOLTARE - pag. 4 ORTODOXIA Pe V alea Hârtibaciului - pag. 5, 6 Grupul de catehezã al Parohiei Coveº a luat premiul III pe faza judeþeanã la concursul naþional, „Unirea: Libertate ºi unitate” - pag. 5 La moartea unui Lord ... - pag. 5 Maslu de obºte la GAZETA HÂRTIBACIULUI A ÎMPLINIT 12 ANI Parohia Ruja Parohia Ruja - pag. 5 Numãrul 144 al publicaþiei lunare Gazeta Hârtibaciului Pavel Doina Barbu din Retiº, Tatiana Benchea din Agnita, confirmã împlinirea a 12 ani de existenþã a acestei reviste Gelu Baciu din Agnita, Mircea Drãgan din Noiºtat , Dan Herciu Þichindeal – credinþã, culturã, istorie, finanþatã de Asociaþia Valea Hârtibaciului, asociaþie formatã din Agnita, Francisc Lorinczi din Agnita ºi soþia lui Maria din Consiliile Locale ale comunelor Alþâna, Bârghiº, Brãdeni, Daniela Pãnãzan Lorinczi, Ioan Gligor Stopiþã din Ghijasa de tradiþie …. bicentenar pictural Bruiu, Chirpãr, Iacobeni, , , Mihãileni, Jos, Ioan Ghip din Bârghiº ºi regretatul Ioan Ghyuri Pascu. - pag. 6 , Roºia, oraºul Agnita ºi Consiliul Judeþean . Aceºtia sunt depozitul meu din care culeg în fiecare numãr Motivul realizãrii acestei reviste a fost cel de a face cunoscut bijuterii literare pentru iubitorii de frumos. Le mulþumesc! Întâlnirea din Bisericã patrimoniul spiritual ºi material, de a promova activitãþile Bineînþeles cã atunci când descopãr flori izolate ale unor prelungitã pe terenul de culturale ºi economice de pe Valea Hârtibaciului menite sã creatori modeºti dar talentaþi, nu ezit sã le public. protejeze ºi sã dezvolte aceastã zonã din mijlocul þãrii. În pagina 8 ne face plãcere sã publicãm articole despre Fiind principalul responsabil al realizãrii acestei reviste, joacã la Coveº - pag. 6 activitãþile elevilor. În acest sens mulþumim profesoarei Dana nu-mi permit s-o evaluez, pentru cã aº fi subiectiv ºi pentru Zgabercea cu informaþiile privind evenimentele care „S-au Rusalii cã am prea puþine informaþii despre pãrerea cititorilor, aºa întâmplat la colegiul August Treboniu Laurian” ºi profesoarei cã, la moment aniversar, þin sã le mulþumesc celor care Maria Pãnãzan Lorinczi Daniela Pãnãzan Lorinczi, formatoare de talente literare, de - pag. 6 contribuie la realizarea ei cu articole ºi informaþii ºi cu ajutorul la care aflãm premiile câºtigate de elevii sãi la concursurile cãrora dupã 12 ani Gazeta Hârtibaciului are o structurã cât literare din judeþ ºi din þarã. Jocuri de ºezãtoare în satele de cât definitã. În ceea ce priveºte viaþa ºcolarã, fac un apel la profesorii de pe Valea Hârtibaciului Þin sã menþionez faptul cã toþi autorii de articole sau de care participã ºi organizeazã asemenea evenimente sã ni le alte materiale publicate sunt hârtibãceni, ori se referã la comunice, bucuria elevilor participanþi va fi mai mare ºi Mircea Drãgan Noiºteþeanu activitãþi de pe Valea Hârtibaciului. dorinþa de a se implica în asemenea activitãþi va creºte. - pag. 7 Pentru pagina a doua le mulþumesc celor doi colaboratori, În afarã de aceºti colaboratori, ne-am bucurat ori de câte Cãtãlin Varga cu informaþii de la poliþie ºi editoriale foarte ori am primit articole privind activitãþile de pe Valea CÃRÃRI PRIN ANOTIMP PRIBEAG interesante ºi jurnalistului Ioan Vulcan Agniþeanu pentru Hârtibaciului, articole privind evenimentele istorice din frumoasele eseuri. Doina Pavel Barbu aceastã zonã ori cele referitoare la personalitãþi care au trãit - pag. 7 În paginile trei ºi patru apar articole despre evenimente pe aceste meleaguri, remarcându-l, în acest sens pe profesorul culturale sau informaþii privind activitãþi economice ori Achim Mihuleþ din Nocrich. FIR DE MIR edilitare. În afarã de colaboratorii ºi autorii de articole din Gazeta Eleonora Dorina Moldovan Paginile cinci ºi ºase sunt rezervate Protopopiatului Hârtibaciului, þin sã le mulþumesc colaboratorilor care se - pag. 7 Agnita, în care preoþii din parohiile hârtibãcene publicã ocupã de partea tehnicã a publicaþiei; Marius Halmaghi de la Cu mâna þi-am atins, de foc, obrajii articole cu teme religioase sau informaþii privind activitãþile editura „Etape” designerul gazetei, Nicolae Hodiº sociale ori bisericeºti din satele pe care le pãstoresc. tehnoredactor ºi tipografiei Tipo-Trib Sibiu, datoritã cãrora Francisc Lorinczi Pagina ºapte este literarã. Aici apar creaþiile unor scriitori gazeta apare la fiecare sfârºit de lunã. - pag. 7 ºi poeþi consacraþi dar ºi cele ale unor amatori cu talent literar. Acum, la acest moment aniversar Gazeta Hârtibaciului Pregãtire de colectivizare Sunt bucuros sã constat cã talentul literar abundã pe Valea va apãrea ºi on-line într-o formã nouã, datoritã noului Hârtibaciului, cã cel mai dificil este sã aleg între atâtea colaborator prof. Aurelian Stoica. În aceastã variantã gazeta Ioan Gligor Stopiþã frumuseþi literare. ªi pentru cã între creatorii de frumos nu poate fi gãsitã pe site-ul Gazeta Hartibaciului.ro. - pag. 7 se poate stabili o ierarhie, îi voi nominaliza în ordine alfabeticã: Redactor: Ilarion Bârsan 2 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2018 Pentru cã toþi suntem plãtiþi pentru ceea ce Cred cã aici este problema. De regulã lucrãm. Medic, profesor, poliþist, pompier, considerãm cã munca noastrã este prost plãtitã. De la Poliþie ... Editorial … strungar, ºofer, mãturãtor … Numiþi orice muncã ªi atunci acceptãm niºte „venituri suplimentare” De la Poliþie ... Întotdeauna mi s-a pãrut interesant modul în pe care suntem plãtiþi sã o facem. La stat sau privat. ca sã ne facem treaba pentru care suntem deja Nici cã se putea mai bine. O întreagã lunã care noi, românii, ne adaptãm oricãrei situaþii. Oare cum ar fi dacã ne-am face pur ºi simplu plãtiþi. Iar cel ce ne „dã” aceste „venituri fãrã evenimente notabile pentru locuitorii de Gãsim mereu o cale uºoarã de a rezolva problemele treaba. Fãrã sã încercãm sã ne „descurcãm”? Cred suplimentare” are toate motivele sã se laude pe Valea Hîrtibaciului. Evenimente din acelea pe care ni le ridicã viaþa. Ne „descurcãm”! cã ar fi ca afarã. pentru cã am muncit pentru el. Pentru el, personal, Ne „descurcãm” la medic, în faþa autoritãþilor care aduc poliþia la faþa locului. Doar cã suntem români. Nu putem sã trãim ºi ne-a plãtit pentru asta. Chiar dacã este muritor Ca urmare, poliþiºtii de pe Valea sau la vreo instituþie oarecare. Ne „descurcãm” de foame ne-a plãtit sã lucrãm pentru el. Chiar fãrã sã ne lãudãm cã ne-am „descurcat”. Cã am Hîrtibaciului s-au preocupat mai mult de cu banii, cu munca, cu legea, cu … ce vreþi „dat” la medic, profesor, poliþist etc. Cã l-am dacã noi avem salariu ºi nu murim de foame am dumneavoastrã. Dar doar aici, în þarã. „aranjat” pe patron. (Dã-l încolo cã are de unde cã lucrat pentru el, personal, ºi ne-a plãtit pentru asta. activitãþi de prevenire. Cum ar fi controalele Dacã mergem în strãinãtate devenim cetãþeni de aia e patron!) ºi, cu cât am „dat” mai mult, cu ªi are motiv sã se laude. „Vezi cine sunt eu? L-am rutiere. Controale ale cãror rezultate aratã model. Respectãm legile ºi autoritãþile, muncim cât am „aranjat” mai mult, cu atât ne lãudãm mai plãtit sã lucreze pentru mine!” cã, indiferent de amploarea sau densitatea cinstit, suntem corecþi, ne încadrãm perfect în mult ºi suntem mai mândri de noi. „Vezi cine sunt eu?” devine cel mai important acestor lor, existã întotdeauna câteva societatea de acolo. Nu dãm mitã, nu încercãm sã Ne lãudãm cã am „dat” cât mai mult. Ca sã se lucru pentru noi. Trebuie sã arãtãm cine suntem. eludãm legea, nu întrebãm dacã se poate … „altfel”. personaje care vor sã arate „cât de tari e ele”. ºtie cã am avut de unde da. Chiar dacã avem Chiar dacã este doar o aparenþã, o mascã. Dãm Ne adaptãm rapid regulilor de acolo ºi le Personaje care circulã cu mopede pantalonii rupþi în spate ºi nu avem cum trãi de ºpagã nu pentru cã este necesarã ci pentru cã aratã respectãm. Ne adaptãm, nu ne „descurcãm”. neînmatriculate ºi neînregistrate, pentru cã azi pe mâine avem bani de „dat”. cã avem bani ºi ne putem permite. Ne cumpãrãm Asta, pânã ne întoarcem în þarã. Când deh, sunt doar niºte biciclete cu motor. Oare de ce nu ne þinem acei bani în buzunarul ultimul rãcnet de telefon ºi abia ne ajung banii de începem iar sã ne „descurcãm”. Afarã, nu-i bãgãm mâncare. Ne luãm o supermaºinã ºi nu avem bani Personaje care nu au nevoie de carnet de nici un plic în buzunar medicului. Aici, ni se pare propriu? Cã doar avem nevoie de ei. Iar medicul, poliþistul, funcþionarul etc. are un salariu. Este sã-i facem un plin. Dar trebuie sã ne lãudãm cu conducere ºi care, câteodatã, conduc ºi cu ceva normal. Afarã, nu-i spui funcþionarului cã îi ceva chiar dacã, de fapt, nu avem cu ce ne lãuda. ajutorul lui Bachus. Astfel de exemple sunt dai ceva ca sã te rezolve mai repede sau peste rând. plãtit pentru ceea ce face. Este plãtit ºi de mine, cel care „dau”. Nu direct, prin plicul pe care i-l Ne lãudãm ºi atunci când ne întoarcem în þarã din TBF de 25 de ani din Veseud, FV de 51 de Aici, e primul lucru pe care îl facem. Afarã, suntem strãinãtate. Cu o supermaºinã închiriatã ºi cu aere bag în buzunar, ci indirect prin impozite. Dar este atenþi la toate hârtiile ce ne parvin de la autoritãþi de mare personaj realizat care îºi începe tot a doua ani din Rusciori, ADA de 15 ani din Þeline ºi plãtit ºi de mine. De ce sã-l mai plãtesc încã odatã sau instituþii. Aici, ne enervãm cã este o groazã frazã cu „acolo la noi … în strãinãtate” ºi, CG de 18 ani din Stejãriºu care au fost pentru o muncã pentru care l-am plãtit deja? Acolo de birocraþie ºi hârþogãraie. bineînþeles, ne aducem aminte cã aici ne putem depistaþi conducând mopede neînmatriculate unde muncesc mã plãteºte cineva de douã ori M-am întrebat deseori cum ar fi lucrurile aici, „descurca” în orice situaþie. pentru aceeaºi muncã? Ospãtarului sau frizerului ºi neînregistrate, fãrã sã posede permis de în þarã, dacã ne-am comporta ca afarã. Ar muri de Nu cred cã, referitor la viaþa noastrã, ar trebui conducere. Menþionãm douã excepþii. Cea foame medicul dacã nu-i dãm plicul? Ar rãmâne îi dau un bacºiº pentru cã ºi-au fãcut bine treaba. sã fim neapãrat modeºti. Ar trebui doar sã nu ne fãrã bani funcþionarul dacã nu i-am da noi „ce Este un bonus pentru lucru bine fãcut. De ce nu pozitivã – mopedul lui ADA era înregistrat. mai lãudãm. ªi ar ajuta foarte mult sã fim mai Cea negativã – TBF avea o îmbibaþie alcoolicã trebuie” ca sã rezolve mai repede? Ar fi dat afarã aº proceda ºi aici la fel? De ce sã nu-i dau un bonus respectuoºi cu tot ceea ce înseamnã muncã ºi cu poliþistul dacã plãtim amenda în loc sã-l plãtim pe funcþionarului care îºi face treaba bine? De ce sã cei ce muncesc cinstit, fãrã câºtiguri de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat. el? Ne-ar concedia patronul dacã ne facem treaba nu primesc un bonus dacã acolo unde muncesc „suplimentare”. Cu alcool în aerul expirat, 0,62 mg/l, a pentru care suntem plãtiþi? Atenþie! Suntem plãtiþi! îmi fac treaba bine? Cãtã V. fost depistat ºi NG de 40 de ani din Dealu Frumos aflat la volanul unui autoturism Fiat, cã doar într-o maºinã e loc mai mult pentru Vã dãm întâlnire la bustul lui Mihai Eminescu, Bachus decât pe ºaua unui moped. FN de 21 de ani din Ruja nu se afla în compania lui din Parcul „Sub Arini” al Sibiului Bachus atunci când a fost oprit în trafic conducând un autoturism Skoda dar, din Pentru cã aici ar urma sã se reîntâlneascã ºi telefonat: „Am iubit întotdeauna generaþia mers pe scara cochetului tramvai care urca, cu verificãri, s-a constatat cã nici FN nu avea reîntinereascã, vineri, 1 iunie 2018, la ora 11, câþiva mea, care a rãzbit cu greu. Am început liceul greu, „Dealul Ursulinelor”. Ajuns în centrul dintre frumoºii ºi cuminþii bãtrânei ai Sibiului. Toþi în plin rãzboi, am trecut prin anii de încântãtorului oraº am privit, din curiozitate, dreptul sã conducã pe drumurile publice trecuþi de 87 de ani ºi fãcând parte din promoþia bombardament, am prins perioada în care în chipurile unor frumoºi tineri, care îºi aveau expuse deoarece nu avea permis de conducere nici de absolvenþi „Mihai Eminescu-1950”, a douã liceul nostru mai învãþau încã douã unitãþi tablourile de absolvire în vitrinele marilor librãrii maºina nu avea dreptul sã fie condusã pe prestigioase licee din îndepãrtate vremi ºi vremuri: ºcolare. Am terminat în 1950. Am fost o ºi magazine. Iar cum pânã la începerea filmului drumurile publice pentru cã nu era Liceul de fete „Domniþa Ileana” ºi cel de bãieþi: promoþie care ne-am iubit foarte mult. Le mai erau câteva ceasuri, am prins a-i numãra ºi înmatriculatã. „Gheorghe Lazãr”, fiecare dintre absolvenþi doresc tuturor sã trãiascã bine ºi sã se bucure studia, înciudat de mândria ºi de fala lor. Pentru În cadrul controalelor preventive în de ani. De asemenea, transmit un gând bun provenind din cel puþin trei clase paralele. Primul cã sãrãcuþ ºi necãjit precum eram, subsemnatul apãrarea pãdurilor a fost depistatã în trafic o liceu fiind înaintaºul actualului Colegiu Naþional ºi pentru dascãlii noºtri care nu mai sunt”. nu avea nici cea mai micã ºansã sã le urmeze „Octavian Goga”. Fi-va atunci, în acea zi, ºi în acel Notã: N-am a ºti câþi dintre foºtii sãi colegi exemplul, pe acea vreme fiind elev de ºcoalã autoutilitarã care transporta material lemnos. ceas al orelor amiezii, nu numai cea de-a 67-a vor pãstra tradiþia ºi vor strãbate din nou aleile profesionalã. Nimic mai mult! Dacã cumva nu mã În urma verificãrilor s-a constatat cã nu revedere, dar cu siguranþã ºi una tristã. Nu de alta, parfumate ale teilor ºi platanilor din Parcul „Sub înºealã memoria, în poze erau peste o sutã de existau documente legale pentru aproape 1 dar va lipsi, dintre puþinii absolvenþi ai acelei Arini” în ziua de 1 iunie, pentru a se revedea, la frumoase fete ºi cam 80 de chipeºi bãieþi. Care mc de lemn de stejar transportat drept pentru promoþii eminesciene (care au mai rãmas în viaþã), ora 11, pentru a 67-a oarã consecutiv, la bustul mai de care mai zâmbitori ºi îngrijit îmbrãcaþi. Eu, care s-a dispus confiscarea lemnului ºi unul dintre personajele cele mai plãcute ºi poetului Mihai Eminescu, de la a cãrui moarte se pe acea vreme, aveam 15 ani împliniþi ºi arareori predarea acestuia reprezentanþilor ocolului vor împlini, peste numai câteva zile (15 iunie 2018), se întâmpla sã nu pãzesc, duminicile, bivolii îndrãgite: colegul lor, actorul ION BESOIU (n. 11 silvic iar PR de 58 de ani din judeþul Harghita martie 1931, Sibiu - d. 18 ianuarie 2017, Bucureºti). 129 de ani. N-am a ºti nici dacã va fi o zi seninã pãrinþilor ºi ai vecinilor de casã ºi de pãmânturi. Cel care a plecat dintre noi ca o nãlucã, pornind sau ploioasã de varã. Ceea ce, însã, ºtiu cu Ca urmare, cine s-ar fi putut gândi cã adolescentul a fost amendat cu 5.000 de lei. pe drumul fãrã întoarcere al vieþii. Iubitorii de siguranþã, este cã vor trece pe acolo mulþi sibieni, de atunci va ajunge sã scrie la gazetã despre acei În urma unor activitãþi specifice muncii teatru ºi de film, precum ºi mult îndrãgiþii lui colegi concitadini ai regretatului actor-maestru, Ion frumoºi, zâmbitori ºi curãþei tineri liceeni, pe acea de poliþie, pe raza comunei Brãdeni, a fost au rãmas doar cu amintirea chipului zâmbitor ºi Besoiu. De aceea îi rog sã se opreascã, mãcar o vreme aflaþi în pragul examenului de bacalaureat identificat Hilã Stelian din Meºendorf judeþul cu ecoul îndepãrtat al glasului sãu inconfundabil, clipã din drumul lor, pentru a admira chipul ºi al celui de admitere în facultãþi! Între ei, ºi Braºov care se sustrãgea executãrii unei mãrturisitor de sincere ºi emoþionante amintiri, gânditor ºi întrebãtor al poetului, tot aºa cum varã viitorul meu interlocutor de viitoare radioreportaje pedepse cu închisoarea. Acesta a fost reþinut precum cele care urmeazã: de varã l-au privit acei frumoºi copii-liceeni, ºi interviuri gazetãreºti, amicul „Gimi-actorul”! „Sibiul, oraºul poeziei pietrelor, al poeziei componenþi ai promoþiei de absolvenþi din anul Ca urmare, mã întreb: Unde sunt vremurile ºi predat unei echipe operative de la pãdurilor, un oraº fabulos, dintr-un tot atât de 1950. care nu mai sunt!? S-au dus precum n-ar fi fost Inspectoratul de Poliþie al judeþului Sibiu în frumos þinut al Mãrginimii, regiune pãstrãtoare a PS: Îmi amintesc de acel început de varã nicicând. Asemeni unui irepetabil ºi îndrãzneþ vis vederea depunerii acestuia la arest. tradiþiei româneºti ºi a ortodoxismului, precum ºi fierbinte, atunci când eu eram într-o lungã vacanþã al anilor tinereþii noastre! Privind la ceea ce lãsãm Chiar ºi atunci când nu au loc evenimente a mândriei noastre”; „ªi totul a fost frumos. ªi ºcolarã, revenit de pe meleagurile aurifere ale în urmã, din tot ce ar fi meritat sã dãinuie peste care sã facã necesarã intervenþia poliþiºtilor amorurile noastre cu colegele, care acum sunt Bradului Munþilor Apuseni. Atunci, cu puþina ani ºi ani, mult prea mulþi, de o seamã cu ei ºi cu la solicitarea cetãþenilor, le simþim prezenþa brumã de leuþi, am plecat din Agnita cu trenuþul niºte doamne venerabile”; „Este un oraº mine, vor spune cã a fost O NEMERITATà ªI în stradã, în ºcoli sau la noi acasã în activitãþi binecuvântat. Haideþi pe stradã sã ne uitãm, seara, „Mocãniþa”, mânat de dorinþa de a vedea, la Sibiu, ZADARNICà ZBATERE! ziua, când vreþi, sã vedeþi ce mândreþe de oraº în matineu, un film cu Tarzan ºi de a gusta o Sibiu, sfârºit de lunã mai a anului 2018 specifice muncii de poliþie. Pentru cã poliþiºtii este ºi atunci sigur cã te baþi cu pumnul în piept. nemaipomenit de bunã prãjiturã la vestita cofetãrie Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL de pe Valea Hîrtibaciului sunt E un oraº superb, care se bucurã de istoricitate, „Delicia”. Aºa cã, din Gara Mare, m-am suit din ([email protected]) … mereu alãturi de dumneavoastrã! de autenticitate ºi care se mai bucurã de faptul cã nu a fost atins de nicio bombã niciodatã. Toate oraºele cetate, burgurile, au fost lovite de rãzboaie, „Ziua Mondialã a Tenisului de Masã - 2018” noi nu. Aici totul a rãmas autentic ºi frumos. Toate autoritãþile au o mare grijã de el, îl refac Întâmpinatã cu mare interes în lumea dulciurile ºi premierea la turneul de copii permanent. Totul este formidabil, amestecul de întreaga, sãrbãtoarea tenisului de masã a „Cupa Imperial”, de joi, 12 aprilie. Va stiluri, gotic ºi baroc târziu, bunul simþ al zonei, adunat anul acesta în România peste 3600 mulþumim, domnilor! eleganþa oamenilor. Am fãcut ºi douã filme de participanþi la cele 160 de acþiuni Prin prestaþiile lor la cele doua turnee, dedicate Sibiului – unul intitulat „Sibiu, dragostea înregistrate oficial de Amatur pe tot s-au evidenþiat urmãtorii copii: mea”, iar altul despre Andrei ªaguna, „Sibiu – europenism târziu”. Cum sã nu fii mândru de Sibiu, cuprinsul þãrii, stabilind un nou record Drãgan Alexandra, Dalbea Nikol, când pe una dintre strãzile sale avem o clãdire de mondial al evenimentului! Bravo România! Mardare Alexia, Lemnaru Alexandra, Suciu la 1249. Aici au locuit ºi locuiesc multe etnii ºi Agnita s-a situat din nou printre Luciana … la fete toþi s-au înþeles foarte bine. Pe aici ºi-au purtat protagonistele evenimentului înregistrând Popelca Andrei, Bela Paul, Costea Sergiu, paºii persoane celebre ca Eminescu, Slavici, Blaga, anul acesta un numãr de 8 acþiuni cu aproape am stabilit o premierã în Amatur fiind primul Fodor Timotei, Filip Vlãduþ, Roman Cristian Stanca, Coºbuc, ªaguna, Noica, Brukenthal. Ãsta 400 de participanþi, motiv de mândrie ºi la bãieþi începãtori. e Sibiul!”; „Nu-mi place iarna, frigul mã ºi singurul eveniment Wttd din România disperã…N-aº putea sã spun cã mã cutremurã satisfacþie pentru organizatori ºi colaboratori, realizat (filmat) cu drona. Cl. V-VIII - Toader Valentin, Criºan finalul. Mã rog bunului Dumnezeu sã mã adune la cu o menþiune specialã cadrelor didactice: Desfãºurate pe durata a patru zile, Casian, Lemnaru Bogdan. dreapta lui fãrã dureri, fãrã suferinþã, fãrã teamã, Mirela Petruþ ºi Stelicã Sârbu la „A T L”; acþiunile organizate în Agnita au fost Cl. IX-XII - Cioca Raul, Kondort Arpad, împãcat cu toate”. Marina Floriþã ºi Dan Jecan la „G D T”; Celina autorizate ºi susþinute de Consiliul Local ºi Pascu Raul, Nan Sebastian, Gabor Claudiu, ªi ca un fãcut, îºi va fi gãsit sfârºitul vieþii în Toader ºi Doina Timar la Bârghiº; Moga Primãria Oraºului Agnita, care ne-au pus la Hotea Darius. chiar miez de iarnã geroasã, trupul fiindu-i aºezat, Grigore ºi Telu Lãcãtuº la Brãdeni; Vasile dispoziþie sala de sport la Turneul Wttd Agnita Pentru performanþele lor, cei mai buni întru-veºnica odihnã, în mormântul sãpat pe „Aleea Zãmãcãu ºi Alex Veza la Iacobeni, dna. Kolbel dintre ei au fost premiaþi cu medalii ºi diplome Artiºtilor” din Cimitirul Bellu al Bucureºtiului. ªi de sâmbãtã, 14 aprilie, ºi ne-au asigurat cum starea precarã de sãnãtate l-a împiedecat sã (Olteanu) Valentina la Peliºor. Prin acþiunea mijlocul de transport în deplasarea de „WttdAmatur Romania”, Agnita, 2018! fie prezent la reîntâlnirea cu colegii sãi, de acum „Magic tt4all” din Parcul Eroilor de vineri 13 duminicã la turneul de copii de la Sibiu. De Felicitãri copii! doi ani, Ion Besoiu le-a transmis celor prezenþi la aprilie, la care am beneficiat de suportul asemenea, am beneficiat de suportul material Cinste învingãtorilor, onoare învinºilor! bustul lui Mihai Eminescu urmãtorul mesaj tehnic voluntar al operatorului Adi Lupºan, al unui sponsor privat care ne-a asigurat A consemnat Csaba Zedler 2018 GAZETA HÂRTIBACIULUI 3 Mãrturii din al Doilea Rãzboi Mondial apropiere de Iaºi. Când am auzit asta, am liniºtit. Dimineaþa, când am deschis ochii, mi- bostani, de care le dãdeam acasã la porci. chemat pe toþi oamenii din grupã ºi i-am am zis în gândul meu: „Mare eºti, Doamne ºi Adunam de la gunoi, coji de bostan ºi de cartofi întrebat: „mergeþi cu mine?”. Toþi au rãspuns: ce putere ai, cãci eu m-am pus sã mor ºi tu nu dar ne feream de capetele de peºte cã era sãrat „mergem!”. m-ai lãsat!” ºi stricat ºi cine mânca, nu trecea trei zile ºi Târziu, dupã ce totul s-a liniºtit în jurul Sora, care ne vizita zilnic, a vãzut cã pe murea. nostru, le-am ordonat sã punã toate armele în mâini ºi pe picioare mi-au ieºit niºte beºicuþe Eram plini de pãduchi ºi de râie iar jurul puºtii mitralierã, sã lase lopeþile, galbene ºi a chemat doctorul. Acesta a strâns noaptea tãbãrau pe noi pãduchii de perete cartuºierele ºi sã-ºi ia cu ei doar sacul cu o beºicuþã galbenã ºi a zis: „Haraºo, (ploºniþe) care ne piºcau de trebuia sã ne merinde, hainele de schimb, pâinea ºi tutunul. nietkaput!”, de unde am înþeles cã mã voi face sculãm ºi sã ne miºcãm. Prin noiembrie au Încã din timpul zilei am vãzut cã aproape de bine. adus niºte prizonieri nemþi. Erau frumos ruºi erau douã gãuri, unde ne puteam adãposti. Dupã alte 3 zile ºi 3 nopþi m-au scos din îmbrãcaþi, spãlaþi, cu haine scumpe pe ei ºi cu Le-am ordonat soldaþilor mei: „Prin flanc, la beci ºi m-au gãsit cunoºtinþe de-ale mele. Ion niºte valize frumoase. Dupã o lunã erau atât distanþã, dupã mine, marº!” din judeþul Alba, prietenul Toma ºi alþii. Am de slabi cã pielea atârna pe ei ca pe elefanþi. În Am ajuns la cele douã gãuri, pe care le-am aflat cã, în lagãr era ºi un consãtean, Gustin scurt timp au început sã moarã cã duceau la ocupat. Toatã noaptea i-am auzit pe ruºi cum (Stancu Augustin!) care a venit la mine ºi, când groapã zilnic dintre ei. povesteau dar eu, obosit fiind, am adormit. m-a vãzut, a început sã plângã. Cea mai mare bucurie, în lagãr, a fost Spre ziuã, m-a trezit Sinca Andrei. Am spus La câteva zile mã simþeam mai bine ºi am schimbarea comandantului care era de origine soldaþilor cã ar fi bine sã nu ne predãm toþi cerut doctorului sã mã trimitã în lagãrul mare, românã, vorbea perfect româneºte ºi se purta odatã, cã s-ar putea sã ne împuºte dacã ne vãd sã merg la muncã. Doctorul a refuzat pentru frumos cu noi. De Paºti, a dat voie tuturor pe toþi ºi am întrebat cine vine cu mine. Nici cã eram slãbit dar, la câteva zile m-a lãsat sã românilor sã se adune în baraca de serbãri, unul n-a vrut! Atunci am hotãrât sã mã predau merg în lagãrul mare. N-a trecut mai mult de o unde niºte cântãreþi bisericeºti au început sã eu ºi apoi sã-i chem ºi pe ei. sãptãmânã ºi m-am îmbolnãvit din nou. cânte „Hristos a înviat!”. Oamenii au cãzut în M-am îndreptat spre ei dar nu m-au vãzut Doctorul m-a consultat ºi a gãsit boala de care genunchi ºi a început un plânset, de huia Scurtã prezentare a autorului decât când eram aproape de ei. Un soldat a zis sufeream: era malarie sau friguri. Cu toate cã baraca. Am simþit cã Isus Hristos era cu noi! Am lucrat la ªcoala din Nocrich, ca în ruseºte: „Idi tu da tovarinci” (Hai mai primeam tratament eu eram tot mai slãbit ºi Eliberarea! Plecãm acasã! profesor de istorie, pânã în 2016. Timp de peste repede? tovarãºe). Eu m-am apropiat, am sãrit cunoscuþii ºopteau cã nu mai am mult de trãit. Într-o noapte am visat cã am vânat un 10 ani am prezentat copiilor fragmente din în tranºee iar ei au dat mâna cu mine, m-au Într-o zi a venit la mine un prizonier din iepure, prin niºte locuri cunoscute, din satul istoria satelor comunei Nocrich, în cadrul îmbrãþiºat si au spus; „Drastice? tovarã e?” comuna Nocrich, pe nume Coveºan Dumitru. meu. ªtiam cã, dacã visezi iepure, primeºti o disciplinei opþionale „Istoria localã - comuna (Noroc, tovarãºe!). Din ziua aceea, acest om, pentru care m-am veste bunã. Dimineaþa, a venit un ofiþer sovietic Nocrich”. Vreo 10-15 soldaþi mi-au dat roatã. Ei rugat lui Dumnezeu sã-i dea sãnãtate, a fost ºi a comunicat cã românii nu merg la lucru cã Între activitãþile atractive pentru elevi vorbeau ruseºte, eu le arãtam pe degete, cã zilnic în ajutorul meu. Îmi aducea cârpe, resturi pleacã acasã. Am fost îmbarcaþi în tren ºi când erau ºi excursiile de observare ºi documentare, mai sunt încã 5 tovarãºi. Eu le-am fãcut semn de pãturã ºi alte lucruri ca sã stau mai bine pe a fluierat locomotiva, s-a auzit un urlet aºa de pe teren. Am vizitat toate satele comunei, sate soldaþilor sã iasã ºi sã vinã la ruºi. Sinca m-a patul care nu avea saltea. mare de credeam cã merge trenul din cauza ce ascund lucruri deosebite. În fiecare sat, întrebat: „Sã ridicãm mâinile?”, iar eu le-am Într-o searã, când a venit de la lucru, a scos urletului prizonierilor eliberaþi. copiii au stat de vorbã cu oameni însemnaþi rãspuns cã nu. din buzunar o punguþã cu un praf alb, pe care Am venit spre þarã 30 de zile ºi 30 de nopþi (preoþi, oameni vârstnici etc.). Unul dintre Dupã ce am ajuns toþi în tranºeele ruºilor, l-a bãgat într-un pahar de apã ºi mi l-a dat sã-l iar în 20 octombrie 1945 am ajuns la Iaºi. aceºti oameni a fost ºi Aron Mihuleþ din satul un soldat bãtrân a scos, din sacul cu merinde, beau. Era foarte bun ºi mi-a adus mai multe, Dimineaþa urmãtoare am plecat spre Sibiu, Þichindeal. pâine ºi tutun. Atunci am scos ºi noi. Ei s-au de mai multe culori ºi gusturi. El mergea la pe tampoanele trenurilor, cu cãruþa, pe jos ºi Aron Mihuleþ s-a nãscut în satul Þichindeal mirat cã pâinea ºi tutunul nostru erau mai bune descãrcat vagoane care veneau din America. am ajuns acasã acolo dupã 5 zile. În gara din (atunci, comunã!) la 1.06.1921, din pãrinþii Ioan ca ale lor. Cu aceste prafuri, m-a pus pe picioare prietenul Sibiu m-am ascuns în WC pentru cã, aºa cum ºi Maria, într-o familie cu 7 fraþi. ªcoala ºi-a Un sergent sovietic a venit la mine ºi Cove an. arãtam, oamenii îmi dãdeau roatã, ca la urs! fãcut-o la Þichindeal, apoi în 1943 a fost prinzându-mã de faþã m-a întrebat de ce sunt Drumul spre Rãsãrit. Omsk-Siberia Am plecat apoi spre Guºteriþa unde, un încorporat la Regimentul 90 infanterie Sibiu aºa slab, apoi s-a întors ºi a plâns. M-am gândit În 15 iulie 1944, am fost îmbarcaþi în consãtean de-al meu avea un restaurant. ºi trimis pe frontul de Rãsãrit. Dupã întoarcerea cã ºi el va fi avut un copil pe front ºi eu vagoane pentru animale, cu uºile închise, doar Dragoman m-a recunoscut: „Tu eºti feciorul lui din rãzboi s-a cãsãtorit, în 1946, cu Paraschiva semãnam cu el. geamurile pãtrate lãsau aerul ºi lumina sã Mihuleþ!”. A pus servitoarele (Dragoman Bãilã (a lui Vãsãlie). Împreunã au 3 copii: Aron Am fost duºi apoi, într-un sat unde un ofiþer pãtrundã. Dimineþile ne uitam de unde rãsare Maria ºi Dinu Paraschiva) sã-mi dea un rachiu. (Romica), Ion (Nelu) ºi Emil. În anul 1996, la sovietic, ajutat de un traducãtor basarabean, soarele ºi-l vedeam spre locomotivã. Deci, În 5 minute eram beat mort. Fetele m-au dus împlinirea vârstei de 75 de ani, a decis sã-ºi mi-a luat o declaraþie. De acolo am fost duºi mergeam spre Rãsãrit. într-o camerã ºi veneau, din când în când, sã scrie amintirile, ajutat de nepotul lui, Bogdan mai departe, spre Rusia, unde ni s-au luat din Primeam de mâncare ºi apã o datã la douã asculte dacã mai rãsuflu. Mihuleþ. nou, declaraþii. Chiar dacã maiorul rus m-a zile. În vagoane stãteam în pielea goalã din Dupã ce mi-am revenit din beþie, mi-au dat Voi prezenta, în rândurile de mai jos, rugat sã rãmân la ei, soldaþii mei au spus cã, cauza cãldurii iar din cauza prafului ºi sudorii, o farfurie de ciorbã ºi am hotãrât sã plec, pe fragmente din cele 21 de pagini de amintiri, mai bine mergem cu toþii, în lagãr, la muncã. care curgea pe noi, arãtam ca niºte zebre. Când jos, acasã. Am urcat Dealul Dãii ºi am ajuns la lãsându-l pe Aron Mihuleþ sã povesteascã. Întâmplãri din lagãrul de la Bãlþi trenul oprea prin gãri, toatã lumea striga: Nou, unde aveam un unchi, morar. La uºa morii Menþionez cã împlineºte la 1 iunie 2018, Dupã câteva sãptãmâni de lucru, în lagãrul „voda” (apã). Femeile încercau sã ne dea apã era veriºoara mea. Eu am zis: „Ce faci, Anã?”. 97 de ani, ocazie cu care îi doresc sãnãtate ºi de la Bivolari, am fost încolonaþi toþi prizonierii dar santinelele nu le lãsau. Am trecut apoi Ea a strigat: „Tulai, tãþicã. A venit Ronea!” ºi viaþã seninã, atâta cât îi va mai da Dumnezeu! ºi duºi într-un lagãr mai mare, în oraºul Bãlþi. peste Volga ºi vremea s-a mai rãcorit dar, în se uita la mine ca la o arãtare. Plecarea pe front Ziua eram duºi la lucru iar noaptea dormeam gãri, toþi strigau: „voda”, „hleba” (apã, pâine). Mi-au dat de mâncare iar unchiul, de fricã În anul 1943 am fost anunþaþi cã vom pleca într-o ºurã, pe paie, lângã o fabricã de ulei de Soarele rãsãrea tot dinspre locomotivã ºi pe front. Noaptea, am fugit din cazarma 90 floarea-soarelui, demolatã. sã nu mor acolo, mã îndemna cu voce blândã: Sibiu pânã acasã sã-l anunþ pe tata ºi familia. Într-o noapte m-am simþit rãu, am fãcut dupã 20 de zile. Am ajuns ºi la Munþii Ural, „Du-te acasã, copilul unchiului, cã de-ai mere Tata, care a fost prizonier la ruºi în Primul temperaturã ºi m-au dus la medic. Acesta ne-a goi, fãrã pãduri, apoi am ajuns într-o câmpie cât de încet, tot ajungi!” Rãzboi Mondial, mi-a spus: „sã nu fugi de ruºi, izolat, pe mai mulþi, într-o camerã unde ni se întinsã dar se fãcuse mai rãcoare. Am plecat prin pãdure, pe poteca ce o cã ruºii-s oameni buni ºi credincioºi”. dãdeau medicamente, la fiecare dupã boala lui. Dupã 30 de zile, în 15 august, am ajuns ºtiam foarte bine, am ajuns în Lac ºi am vãzut La 10 aprilie 1943 am fost îmbarcaþi pe Dupã o sãptãmânã, mã simþeam tot mai rãu ºi într-o câmpie fãrã case ºi trenul a oprit. Era un car cu lemne, care mergea spre Þichindeal tren ºi am plecat, prin Râmnicu Sãrat, la Iaºi. am fost dus la spital dar pentru cã nu mai erau spre searã ºi am fost încolonaþi ºi duºi la niºte dar nu m-am apropiat. Când am ajuns pe Dealul Dupã scurt timp am fost trimiºi pe front, în locuri am fost culcat într-o ºurã, pe paie. Lângã case unde ne-am culcat pânã dimineaþa. Când Coastei ºi am vãzut satul cu cele douã biserici linia a III-a la Valea Lupului. Îmi aduc aminte, noi se afla un beci unde erau bãgaþi cei care, s-a fãcut ziuã, am ieºit afarã ºi am rãmas miraþi: ºi ciurda de vite, care veneau în sat, am stat cã la un contraatac, colonelul Fãlciu striga la se credea, erau pe moarte. În apropiere de era o brumã albã ca zãpada. Ofiþerii ruºi care jos ºi am plâns atâta, cât nu am plâns nici când noi, batjocorindu-ne, cã fugim de tancurile de mine, zãceau un bolnav grav, care avea viermi au apãrut în curând ne-au lãmurit: eram la am fost prizonier la ruºi. Apoi, am ocolit satul, tinichele ale ruºilor. O schijã l-a lovit drept în pe rãni ºi mirosea groaznic. Într-o dimineaþã, Omsk, în Siberia. La început ne-au dat 400 sã nu mã vadã cineva ºi am intrat, pe ascuns, faþã ºi pentru cã era rãnit, comanda a luat-o dupã ce ne-au luat temperatura ne-au luat ºi grame de pâine pe zi, ca sã ne refacem, apoi în casã. Sora mea, s-a sculat de la rãzboi, fãrã maiorul Binder, care vorbea cu noi cu cuvinte ne-au bãgat în beci, pe mine într-un colþ iar pe doar 300 grame. Prizonierii lucra la ºanþuri sã poatã scoate o vorbã, a ieºit în curte ºi i-a blânde. Pornind la atac, am ajuns la poziþiile cel cu rãni ºi viermi în alt colþ, direct pe (Perveniceas) la fabrica de chirpici strigat pe fratele Ion ºi pe tata. În scurt timp s- ruºilor ºi am luat 10 prizonieri, bãieþi tineri. pãmânt. Eu eram aºa de bolnav cã, dacã (Storoivceas) ºi la construcþii de case a aflat vestea în tot satul ºi mulþi au venit sã Un sergent pe nume Ioan a omorât doi dintre închideam ochii, se sucea beciul cu mine în (Stroicadomo). Eu am lucrat la acoperiºuri de mã vadã dar mai toþi mã vedeau mort, în ei, ca sã i se mãreascã gradul dar, la cinci toate direcþiile. Dimineaþa, doi soldaþi ruºi l- case cu brigadierul Leontescu ºi cu Hriºca curând. Dimineaþa urmãtoare, fratele Ion ºi minute, un proiectil de brand a cãzut lângã el au luat pe rãnitul cu viermi, care murise ºi m- Vasile. Pe case se puneau ºipci de lemn prinse tata m-au dus la doctor, în Nocrich. Doctorul a iar o schijã l-a lovit ºi pânã sã ajungã la Iaºi, a au lãsat doar pe mine acolo. În ziua urmãtoare, cu câte douã cuie, ca sã nu le ia viscolul. Într-o recomandat mâncare uºoarã ºi odihnã. La murit! când a venit fata care verifica cine a murit eu zi când s-a sunat ora mesei, eu am rãmas sã câteva zile am fost dus la sora mea, la Arad, Prizonieri la ruºi am cerut „hleb” ºi „vodã” (pâine ºi apã) cã-mi mai bat 7-8 scândurele. Când am ajuns în vârful unde am fost îngrijit bine ºi mi-am revenit. Am La 1 mai 1944 eram în linia I, la Podul era foame ºi sete. Au mai trecut 3 zile ºi 3 nopþi, casei, am cãlcat greºit ºi am cãzut de pe casa muncit la CAP ºi apoi ca pãdurar, m-am însurat, Iloaiei, comuna Ierbiceni, având funcþia de cu pâine ºi apã date pe geam iar a 5-a zi a venit cu douã etaje. Oamenii m-au luat de pe jos ºi am 3 copii ºi sunt mulþumit de viaþa mea. comandant de grupã peste 5 oameni (Sinca un doctor rus care m-a consultat ºi i-a spus m-au dus într-o camerã încãlzitã, cã acolo se Epilog Andrei, Ciobanu Marin, Ion, Nicolae ºi ceva, în ruseºte fetei. În scurt timp, ea a venit tencuiau pereþii. Seara am fost trimis la doctor Acum, la vârsta de 75 ani, pot spune cã, Gheorghe, la ultimii le-am uitat numele de cu o cutiuþã cu niºte medicamente ºi cu o dar nu l-am gãsit ºi m-am culcat. Dimineaþa pe unde am umblat, pe unde am lucrat (cu familie!). sticluþã cu o soluþie. Mi-a dat o tabletã iar într- eram în coloana de lucru iar prizonierii m-au prieteni, cu consãteni, cu strãini) am cãutat sã Am cercetat terenul ºi am fãcut planul de o lingurã a pus 4 picãturi din sticluþã ºi mi-a poreclit „paraºutistul” iar ºefii îmi dãdeau de fac bine, cu mintea pe care o aveam. Mã simt a fugi la ruºi. Mã gândeam ºi la oamenii mei fãcut semn sã mai iau, pe searã. lucru mai uºor. împãcat în suflet cã mi-am crescut copiii în aºa dar dacã unul m-ar fi divulgat aº fi fost Pe searã, dupã ce am luat medicamentele, În septembrie a venit frigul. O brigadã a fel, de a face bine celor de lângã ei, ºi cu împuºcat, sigur! Mi-am luat inima în dinþi ºi l- am simþit cã nu mai pot respira, apoi am refuzat sã lucreze ºi au fost duºi la închisoare, credinþã ºi respect faþã de Dumnezeu. am chemat întâi pe Ciobanu Marin, povestindu- transpirat de s-a sudat mantaua de sub mine ºi în niºte case neîncãlzite. În ziua urmãtoare Mulþumesc bunului Dumnezeu pentru tot i planul meu. El a fost de acord sã meargã cu îmi venea sã dorm. erau umflaþi ºi umblau ca beþii, apoi în câteva ce am realizat împreunã cu soþia mea. Eu mã mine, orice s-ar fi întâmplat. Urmãtorul a fost În acel moment m-am gândit la vorbele zile au murit toþi. Noi, ceilalþi ne-am apãrat de simt cu inima foarte tânãrã ºi nu pot mulþumi Sinca Andrei iar în douã zile ºi douã nopþi, toþi tatei, cã omul adoarme ºi apoi moare liniºtit. frig muncind ºi învelindu-ne cu ce gãseam. destul bunului Dumnezeu, pentru sãnãtatea au fost de acord sã ne predãm la ruºi. Aºteptam M-am ridicat în genunchi, mi-am zis Ofiþerii ruºi au dat ordin sã se aducã pufoici, care mi-a dat-o ºi tuturor oamenilor care mi-au un moment prielnic. rugãciunile, apoi m-am aºezat pe spate ºi mi- pantaloni vãtuiþi ºi pâslari, altfel rãmâneau fãrã fãcut bine, în viaþã. În noaptea de 8 spre 9 mai, un agent de la am încruciºat mâinile pe piept, sã mã gãseascã lucrãtori. Foametea era cumplitã: ne dãdeau Nocrich, 9 mai 2018 divizie ne-a anunþat cã vom fi mutaþi în mort în legea creºtineascã ºi am adormit un fel de ciorbã din castraveþi, varzã muratã ºi prof. Achim Mihuleþ 4 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2018 PRIMÃRIA ORAªULUI AGNITA str. Piaþa Republicii nr.19, 555100 Agnita, judeþul Sibiu, tel: 0269/510465, fax: 0269/512000, web:http://www.primaria-agnita.ro, e-mail: [email protected]

ORAªUL AGNITA îºi elaboreazã STRATEGIA de DEZVOLTARE

ORAªUL AGNITA se prezintã, în anul 2018, ca o comunitate ce trebuie sã-ºi cunoascã identitatea ºi sã punã bazele dezvoltãrii durabile. În 2007, România s-a integrat în Uniunea Europeanã, toate administraþiile publice locale definindu-ºi primele strategii de dezvoltare localã. În exerciþiul financiar European, 2014-2020 ºi în continuare pânã în 2030, fiecare comunitate trebuie sã abordeze responsabil atât trecutul cât ºi prezentul ºi viitorul. În viziunea Consiliului Local ºi Primãriei Oraºului Agnita elaborarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALÃ A ORAªULUI AGNITA pentru perioada 2018-2022 ºi în perspectivã pânã în 2030, poate fi realizatã numai în parteneriat cu toþi actorii locali: 9 administraþia publicã localã 9 societatea civilã 9 comunitatea de afaceri 9 populaþia oraºului Agnita În acest sens, Primãria Oraºului Agnita a distribuit în cursul lunii mai, chestionare pentru a afla urmãtoarele informaþii ce considerã cã sunt extrem de utile în fundamentarea strategiei comunitãþii noastre: A. Viziunea cetãþenilor, a firmelor, a instituþiilor publice, a organizaþiilor neguvernamentale în dezvoltarea oraºului Agnita; B. Principalele probleme pe care toþi factorii interesaþi considerã cã trebuiesc soluþionate, cu prioritate, în oraºul Agnita; C. Propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea cadrului instituþional ºi administrativ în oraºul Agnita; D. Propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea activitãþii administraþiei publice locale în relaþia cu societatea civilã (asociaþii/fundaþii, etc), sau cu terþii; Chestionarele pentru agenþii economici ºi cetãþeni pot fi descãrcate de pe site-ul Primãriei Oraºului Agnita, la secþiunea INFORMAÞII PUBLICE - STRATEGIA LOCALÃ, în condiþiile în care Dvs doriþi sã vã exprimaþi opinia asupra VIITORULUI ORAªULUI AGNITA! Considerãm cã propunerile ºi sugestiile Dvs sunt importante ºi vã rugãm sã ni le transmiteþi în scris, cel mai târziu pânã la data de 5 iunie 2018. Consiliul Local ºi Primãria Oraºului Agnita, în colaborare cu firma de consultanþã care elaboreazã STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAªULUI AGNITA va organiza în prima parte a lunii iunie trei consultãri publice: 1. Prima consultare se va organiza joi, 07.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cu reprezentanþii comunitãþii de afaceri, în oraºul Agnita activând peste 130 de societãþi comerciale cu activitate diversã (producþie, transport, servicii, agriculturã, etc). 2. A doua consultare publicã se va organiza marþi, 12.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cu reprezentanþii instituþiilor publice din Oraºul Agnita. 3. A treia consultare publicã se va organiza joi, 14.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cu reprezentanþii societãþii civile din Agnita.

ORAªUL AGNITA ESTE AL NOSTRU ªI NUMAI ÎMPREUNÃ PUTEM CONSTRUI VIITORUL!

PRIMAR, Ing. Dragoman Ioan ORTODOXIAORTODOXIA PEPE VALEAVALEA HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul X, nr. 117, MAI 2018 „Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor ) „Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza” Grupul de catehezã al Parohiei Coveº a luat premiul III pe faza judeþeanã la concursul naþional, „Unirea: Libertate ºi unitate” Pe 26 aprilie 2018, în capela Facultãþii jertfei românilor care ºi-au dat viaþa de Teologie „Sfântul Andrei ªaguna” a pentru ca Þara Româneascã, Moldova ºi avut loc festivitatea de premiere la Transilvania sã fie o Românie Mare în concursul naþional, „Unirea: Libertate ºi care toþi sã vorbim aceeaºi limbã ºi sã ne unitate ”. Concursul a fost demarat de manifestãm aceeaºi credinþã. De Patriarhia Românã ºi a avut ca temã de asemenea, în cadrul acestui concurs, dezbatere „Centenarul Marii Uniri”. participanþii au realizat o datã în plus cã Parohia Coveº, prin grupul de catehezã, eroismul în lupta pentru unitate s-a a luat parte la concurs cu bucurie. Prin datorat mai ales credinþei în Dumnezeu coordonarea pr. paroh, a d-nei Prof. de care a fost liantul puternic de legãturã lb. Germanã Andra Iancu ºi a d-nei..., între români. A fost o adevãratã copiii au realizat un portofoliu compus provocare, pentru cã prin crearea din mai multe piese conform secþiunilor pieselor din portofoliu, ne-am transpus pe care le cerea concursul. Printre ºi noi la modul spiritual, astfel încât am acestea amintim filmarea din care reiese înþeles mai mult ce înseamnã jertfã ºi susþinerea unui moment artistic din lupta pentru valori care sã þinã neamul partea copiilor, cu poezii ºi cântece unit. IPS Mitropolit Laurenþiu i-a felicitat patriotice, la Azilul din Agnita; filmul pe elevii, preoþii ºi profesorii de religie scurt metraj despre anul 1918, dar ºi alte pentru rezultatele remarcabile ºi pentru creaþii artistice ºi literare. Portofoliul dragostea lor faþã de valorile neamului altul, ci pentru a vedea fiecare la ce nivel frumoasã este competiþia în sine ºi cât creat de noi a obþinut premiul al III-lea, românesc. Ierarhul le-a oferit diplome, înalt v-aþi ridicat, iatã cã aþi reuºit sã de frumoasã este credinþa noastrã”, a care a fost înmânat reprezentanþilor cãrþi ºi iconiþe. primiþi o binecuvântare. Premierea nu subliniat ierarhul (http://www.mitropolia- grupului de catehezã, de cãtre IPS Dr. „Vreau sã vã felicit pentru c-aþi reuºit este un lucru simplu ºi vã veþi aminti când ardealului.ro). Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului. sã intraþi într-o competiþie atât de veþi fi mai mari cã o astfel de diplomã, un Slavã lui Dumnezeu pentru aceastã Evenimentul þi faptul în sine va rãmâne frumoasã. Ora de religie are frumuseþea astfel de premiu, valoreazã foarte mult realizare! Mulþumirile sunt îndreptate de în memoria parohiei, ca semn distinctiv ºi valoarea ei, ora de istorie la fel, dar în pentru personalitatea fiecãruia ºi iatã cã asemenea ºi cãtre copiii participanþi, cã oamenii acestei localitãþi, au momentul în care se aleg cei mai buni de mici aþi încercat sã obþineþi ceva mai localnici ºi coordonatori ai acestui reprezentat prin copiii lor cu drag ºi cu dintre cei mai buni ºi intraþi într-o mult decât ceilalþi, nu pentru a vã situa proiect! simþ patriotic acþiunea de amintire a competiþie, nu pentru a da la o parte pe deasupra altora, ci pentru a arãta cât de Pr. Iancu Andrei,Coveº La moartea unui Lord ... Maslu de obºte la Parohia Ruja Pr. Constantin NECULA comentariile, i-am urmãrit zâmbetul stângaci când ne-am strâns mâinile pe stradã, în Sibiu, ori pe coridoarele TVR. Auzind cã era bãtrân, m-am temut cã mi-a îmbãtrânit copilãria. Dar nu, el, Cruyff al comentatorilor sportivi - ºi nu numai, mereu cu fruntea ridicatã sã punã, prin pasa lungã a vocii lui, pe cineva în valoare, dinamizând acþiunea. Nu, nu era spectacular, dar, dupã Rasunda ºi cuvintele sale despre dreptul la libertate al fotbaliºtilor noºtri, ne-a lipsit cumplit. M-am gândit la el în seara aceea Un Om. Dincolo de vocea care seducea de la Sevilla, când am ieºit pe stradã ca la o un Om. Mereu atent la tine, cel de la televizor revoluþie a demnitãþii naþionale de care, vai, ori din stadion. Niciodatã jignind. Nici la intubaþii în finanþãri ºi aroganþii copii ai victorie ºi nici la înfrângere nu pãrea sã fie gazonului de astãzi nu mai fac amintire prin altceva decât mesagerul bucuriei sportive. Te jocul lor. L-am vãzut, urmãrind pur ºi simplu, durea, îl durea ºi pe el. Dar menþinea o voce- fotbal la margine de teren. În stalurile de lemn zâmbet pe care, iertatã-mi fie aluzia, nu o mai din stadionul Steagului Roºu, undeva, pe când aflu pe nicãieri. Poate dacã Radu Dobrin te fãcea sã plângi de emoþia aurului Paraschivescu ar comenta live ori oamenii din aerul fotbalului. L-am auzit vorbind despre În data de 22 aprilie 2018, în Florin de la parohia din Movile. La care ne vorbesc la per tu pe la canalele de lucruri pe care noi le vedeam prin el. Capitale, Duminica Mironosiþelor, clopotele finalul sfintei slujbe, preotul Jurca Ioan sport ar încerca sã tacã, sã te lase sã auzi oameni, culturi intrau în casele noastre prin rumoarea stadionului, sã simþi cum iarba e vocea ºi personalitatea lui. Cred cã Sir bisericii „Buna Vestire” din Ruja au a rostit cuvântul de învãþãturã. Pãstorul lovitã de foºnetul balonului. Balon magic Cristian Þopescu e lecþia identitãþii unei bãtut din nou la ora 15:30 dupãamiazã, enoriaºilor din Ruja, preotul Rebegel numai în vocile care-i simt miºcarea profesii, opusul þoapelor ºi þopilor care, chemând credincioºii la oficierea slujbei Marius i-a mulþumit pãrintelui Jurca împãrãteascã. Cristian Þopescu avea simþul vulgari în timbru ºi cultura comunicãrii, ne Sfântului Maslu de obºte. Creºtinii au Ioan pentru cuvântul de învãþãturã, acesta. Îl va fi învãþat din tremurul cailor umplu cu zgomot clipele de relaxare de la un rãspuns chemãrii, îndreptându-ºi paºii preoþilor care au venit în parohie pentru antrenaþi de tatãl sãu, magnificul Felix meci bun. Din respect pentru frumuseþea prin spre biserica din deal la rugãciunea acest eveniment important din viaþa Þopescu. Din efortul Nadiei de a da cel mai care ne-a trecut prin suflete, asemeni unui lung zeceeee din istoria rostirii umane, care Peter Pan, la Finala de la Bucureºti a pentru sãnãtatea lor, a celor dragi ºi a enoriaºilor ºi comitetului bisericesc ºi azi, cu nãduf, ne pune nodul în gât cât Hermanstadtului nostru meritã sã învãþãm sã tuturor celor aflaþi în boli ºi suferinþe. pentru implicarea lor în organizarea mãrul. Plâns dinaintea ecranului, cu vocea lui cântãm You never walk alone ... La sãvârºirea Sfintei Taine a Maslului, acestuia. Cei prezenþi au fost apoi unºi Þopescu încercai sã învii, sã o iei de la capãt. Sir Cristian Þopescu pleacã spre Cer. Ca preotului Rebegel Marius i-au stat cu untdelemn sfinþit ºi binecuvântaþi cu Oare câþi puºti ne-am apucat de fotbal pentru un Înger care se întoarce Acasã. Echipa alãturi preoþii: pr. Jurca Ioan de la apã sfinþitã în timp ce cântãreþii intonau cã speram într-o zi sã comenteze sprintul ori Naþionalã ce s-a adunat de ceva vreme acolo parohia Agnita II, pr. Nicolae Godan de pricesne. Mulþumim Bunului Dumnezeu plonjonul nostru? Câþi nu suntem steliºti de avea nevoie de un Comentator. Fie-i la parohia Dealu Frumos, pr. Sasu pentru bucuria de-a fi din nou împreunã la vocea lui? De câte ori nu vom fi gândit sã-l Dumnezeu primitor. Mulþumim minunatule punem antrenor Echipei Naþionale simþind dascãl, mulþumim cã ne-ai crescut frumos. Pe Nicolae Cristian de la parohia la rugãciune! cã e mai adevãrat decât paiaþele vândute noi, golanii dintre blocurile comuniste, Merghindeal, pr. Iancu Andrei de la Pr. Rebegel Marius, ochilor noºtri pe post de antrenori? I-am auzit luminaþi de raza unei nãdejdi auzindu-te... parohia din Coveº ºi pr. Robu Zamfir Parohia Ruja 6 ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI 2018 Întâlnirea din Bisericã prelungitã pe terenul de joacã la Coveº ªtim cã tinerii ºi copiii sunt bucuroºi. jocul de afarã, decât cel din casã, din Ne dorim aceastã stare de bucurie ºi faþa computer-ului, de pildã. Finalul noi cei mai mari un pic. Mântuitorul jocului a fost presãrat cu discuþii pe Hristos propovãduieºte tinereþea prin diferite subiecte alese de tineri, dar bisericã. Nu o tinereþe oarecare, ci ºi cu dulciuri. Dezbaterile au adus o tinereþea veºnicã. Hm! Cum o fi asta undã de luminã în anumite chestiuni oare?! Pentru a afla rãspunsul, poate sau nelãmuriri legate de bisericã ºi de ar trebui sã privim la vieþile Sfinþilor, implicarea acesteia în rândul tinerilor. care emanau bucurie în jur. Ca de Acest entuziasm copleºit de bucuria exemplu, pãrintele Teofil Pãrãian de-a fi împreunã nu se va opri aici, ci (netrecut în rândul Sfinþilor încã), care va continua. Bucuria tinereþii în ºi cu Moment de sãrbãtoare în cinstea eroilor neamului la Retiº a fost chiar contemporan cu noi în Hristos sã ne însoþeascã mereu! Amin. planul fizic al acestei lumi, era numit Pr. Andrei Iancu, omul bucuriei. Era, am putea spune Coveº

Dascãli ºi elevi, au cinstit memoria eroilor din Beneºti. Þichindeal – credinþã, culturã, istorie, tradiþie …. bicentenar pictural „Pe-un picior de plai, localitãþi era compusã din români, acest fapt orb, bãtrân în ultima parte a vieþii lui Pe-o gurã de rai ...” rezultând din „procesele de hotãrnicie între ºi totuºi în urma întâlnirii cu el, cei în satele Hosman ºi Nucet”, unde sunt menþionaþi Rusalii „Valea Verde” ca drept martori reprezentanþi ai românilor din cauzã spuneau cã pãrintele este Maria Pãnãzan Lorinczi Plecând de la aceastã temã atât de vastã ºi Þichindeal. extraordinar de tânãr. Iatã astfel un de importantã pentru întreg poporul român, aº Binecuvântare cereascã om care transpune în planul acestei dori sã readuc în prim-plan o filã din istoria Anul 1791 este anul în care aceastã Îmi aud paºii grãbiþi… culturalã, scrisã, pe alocuri deja uitatã, cu o localitate este înfrumuseþatã prin ridicarea unui lumi Evanghelia vie a lui Hristos. La Bisericuþa sînceleanã deosebitã însemnãtate pentru cultura unei zone locaº de cult creºtin-ortodox, Bisericã care a Deducem astfel dintr-un exemplu un glas al Lui ne cheamã… atât de frumoase, care a trecut ani de-a rândul rezistat în picioare prin strãdania sãtenilor, concret cã tinereþea nu are vârstã. Am prin zbuciumul provocat de dorinþa unor preoþilor slujitori de la Sfântul Altar, a Sãrbãtoarea coboarã dintru popoare de a cotropi ºi a-ºi însuºi teritorii pe Mitropoliei, cât ºi a oficialitãþilor de stat pânã fãcut o astfel de introducere pentru a Veºnicire spre împãrtãºirea care au locuit moºii ºi strãmoºii. în zilele noastre, momentan, toate serviciile sublinia cã tinereþea ca sã fie tinereþe, cu Duhul cel Sfânt… Unul dintre aceste teritorii este acel þinut religioase fiind sãvârºite în aceastã capodoperã trebuie trãitã curat ºi responsabil, ca al Vãii Hârtibaciului care urmeazã cursul apei de artã atât din punct de vedere religios, Mãrturisirea e sincerã ºi-amarã, Hârtibaciu. Râul Hârtibaciu este un afluent al pictural, cultural ºi istoric. sã nu devieze spre confuzia pe care o Seninã ºi-nlãcrimatã, dar cu Cibinului având o lungime de 88,2 km., izvorând Aceastã Bisericã, monument istoric, cu face libertinajul. Cu acest scop avut iertare… din pãdurea Bãrcuþului, iar de-a stânga ºi de-a hramul Cuvioasa Parascheva este plasatã în în minte, iatã ce-a ieºit! Într-o zi de dreapta cursului se întind aºezãri omeneºti cu inima satului, fiind pictatã în jurul anilor 1815- Dintru înalturi chip de locuitori care necontenit trãiesc cu credinþã în 1818 de renumiþii pictori Fraþii Grecu din duminicã frumoasã (14.05.2018), alb porumbe pogoarã Dumnezeu, respectându-ºi moºii ºi strãmoºii Sãsãuºi, cu imagini picturale de o deosebitã tinerii ºi copiii din Coveº, coordonaþi prin pãstrarea tradiþiilor ºi a obiceiurilor locale. însemnãtate pentru poporul român drept- peste Babilonul Aceastã vale mai este cunoscutã ºi sub credincios. de pr. paroh, împreunã cu d-na cel din sufletele noastre denumirea de „Valea Verde” oferind o frumuseþe Culturã nemãrginitã preoteasã, au dorit sã prelungeascã ºi-atinge cu-albastrul senin nemãrginitã, lãsatã aici sã se manifeste în voie, 1780 este anul în care învãþãmântul în limba bucuria întâlnirii din bisericã pe din loc în loc, aproape într-o sãlbãticie de început românã prinde rãdãcini pentru prima datã în înlãcrimarea, bucuria, de lume, neatinsã de tot ceea ce înseamnã aceastã zonã a Vãii Hârtibaciului luând fiinþã în terenul de joacã, în aer liber. Toþi cei întâlnirea ºi-împãrtãºirea cu El… modernism, curent care predominã în zilele Þichindeal prima ºcoalã în limba românã. Pe care au fost prezenþi au gustat din plin Îmi aud paºii grãbiþi… noastre. atunci, aici amintim pe dascãlul Simion Mihai, frumuseþea prin joc ºi voie bunã. Deºi este o zonã mai puþin promovatã, este care þinea cursurile în casele unor particulari Cu ramuri de finic aºtern înzestratã cu o frumuseþe aparte, binecuvântatã pe care o sã-i amintim când ne vom ocupa de Aceasta s-a concretizat mai bine spus covor moale pentru Cel de Bunul Dumnezeu, ºi totuºi atât de încãrcatã acest moment important pe teren cultural. prin fotbal ºi jocuri care au antrenat ce va sã vinã Bucurie din Iubire de credinþã, culturã ºi tradiþii româneºti. Tot aici în aceastã localitate a luat fiinþã atât corpurile cât ºi minþile noastre. În cele ce urmeazã, aº dori sã ne oprim ºi cel mai vechi protopopiat unit, iar primul pentru mine, pentru tine, pentru sã reflectãm pe parcursul mai multor publicaþii protopop atestat documentar este protopopul Participanþii au dedus cã e mai frumos noi… asupra unui sat semnificativ din punct de vedere Nicolae Aron în anul 1733. religios, cultural ºi istoric atât pentru aceastã Printre personalitãþile de seamã pe care le-a dat aceastã localitate, amintim pe generalul COLEGIUL DE REDACÞIE zonã cât ºi pentru þinutul transilvãnean cât ºi Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului românesc. Astfel, la 5 km de drumul principal Ion Hidu, colonel Ioan Hidu, avocatul Toma care leagã satul Cornãþel de comuna Nocrich, Ienciu, scriitorul Toader Aron, precum ºi Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325 vom descoperi satul sub vechea lui denumire Dimitrie Þichindeal, care se presupune cã ar fi Preºedinte: Pr. Protopop Mihai Naicu de Chechendeal, actualmente Þichindeal. un strãnepot al lui Absid Dragoman. Secretar: Pr. Andrei Iancu Geneza În publicaþiile viitoare, voi încerca ca pe Colectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat), Întru început, acest sat este atestat baza documentelor ce le am la dispoziþie ºi în Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd), documentar ca punct grãniceresc în anul 1350, posesia cãrora voi intra sã dezvolt ºi sã readuc Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus) iar locuitorii de aici erau secui, dar mai târziu la viaþã toatã aceastã istorie cultural-religioasã într-un document datând din 1402, se aratã cã care a fost datã uitãrii astfel încât ºi noi, dar ºi Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu satul era locuit în majoritate de coloniºti saºi urmaºii noºtri sã fim mândri cã avem plãcerea care, în jurul anilor 1703-1711, pãrãsesc de a pãºi pe pãmânt românesc. localitatea în timpul rãzboiului cu curuþii Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e- (maghiarã kuruc, în trad. “haiduc”). Preot paroh Purece Vasile Dorin mail la urmãtoarele adrese: [email protected] ºi Anul 1594 este anul care ne dã dreptul sã Parohia Ortodoxã Cuvioasa [email protected] presupunem cã populaþia majoritarã a acestei Parascheva Þichindeal 2018 GAZETA HÂRTIBACIULUI 7 Jocuri de ºezãtoare EI S-AU NÃSCUT ÎN în satele de pe Valea Hârtibaciului I U N I E Mircea Drãgan Noiºteþeanu Cãtanã Maria 01 iunie 84 de ani Retiº Purecele - un fecior era purecele ºi stãtea Scutea Maria 01 iunie 82 de ani Chirpãr Practicarea jocurilor de societate avea ca Faghiura Nicolae 01 iunie 80 de ani Noiºtat scop întreþinerea veseliei celor prezenþi, pe un scãunel, altul era cu ogoiul. Cel cu ogoiul îl atingea cu ogoiul pe purece ºi zicea: Benchea Maria 02 iunie 88 de ani Mihãileni precum ºi rosturi de iniþiere. Jocul înlesnea Benchea Ioan 02 iunie 83 de ani Mihãileni alegerea partenerilor, schimbarea lor, facerea - Suceºte-te (învârte-te), purece! - Nu mã pot de pântece! Bunea Iancu 02 iunie 83 de ani Chirpãr ºi desfacerea cuplurilor, cãci asigura ªchiopotã Oprea 02 iunie 80 de ani Retiº - Pânã când? contextul favorabil pentru începutul idilei. Stoica Victoria 05 iunie 82 de ani Alþîna - Pânã nu va pupa Ion pe Leana! Jocurile distractive începeau cu apucatul Tatu Roman 09 iunie 90 de ani Alþîna fusului de la fete. Fetele trebuiau sã plãteascã Feciorul mergea repede la fatã ºi o Galea Alexandru 10 iunie 83 de ani Marpod cu un sãrut ca sã le fie înapoiat. În caz contrar, sãruta, altfel era bãtut cu ogoiul. Jocurile Luca Ioan 10 iunie 81 de ani Alþîna feciorul se rãzbuna deºirând firul: acestea cu tentã eroticã erau obligatorii Bela Letiþia 12 iunie 88 de ani Mihãileni Ascultaþi-mã, ficiori, / Când ºãdeþi în pentru toþi participanþii. Cei pedepsiþi nu Brezai Augustin 12 iunie 87 de ani Rãvãºel ºezãtori, / Mai ajutaþi fetele / Când îºi scapã protestau ºi nici pãrinþii lor nu interveneau. Rogoz Emilia 13 iunie 81 de ani Stejãriº fusele! Fusu’ meu cu roatã surã, / Sarã-i ochii Perechile erau potrivite în aºa fel, încât sã Toma Traian 13 iunie 81 de ani Vãrd cui nu-l furã! / Fusu’ meu cu roatã verde / stârneascã hazul: o fatã micã de staturã era Vâju Cornelia 18 iunie 90 de ani Sãsãuº Sarã-i ochii cui nu-l vede! trimisã la bãiatul cel mai înalt sau un Mitru Mãrioara 19 iunie 89 de ani Vãrd Sfâr, fusule, nu cãdea, / Cã nu-i cin’ te- copilandru trebuia sã pupe o fatã bãtrânã ºi Onea Maria 20 iunie 85 de ani Retiº Grovu Maria 20 iunie 80 de ani Ilimbav apuca, / C-am un mutalãu la uºã, / Nu poate urâtã... Dacã fata avea un bãiat sub furcã ºi Lomotã Vulvara 21 iunie 90 de ani Mihãileni veni de guºã! nu voia, era ea plesnitã! Cei doi nu se schimbau pânã la sfârºit. În Alþâna, dacã nu Togan Olimbia 21 iunie 88 de ani Rãvãºel Latrã cânii-n câmpu’ morii, / Poate ne-or Periat Emilia 22 iunie 90 de ani Alþîna veni ficiorii; / Fusele ne-or apuca, / Noi tare voiau sã se pupe, erau scoºi în fântânã (la uºã), acolo se sãrutau ºi se-ntorceau imediat. Dobre Elena 22 iunie 83 de ani Retiº i-om sãruta! Ionuþ Victoria 26 iunie 84 de ani Sãsãuº Ce folos de voi, ficiori, / Cã umblaþi prin Jocul se derula pânã când toate fetele erau sãrutate de bãieþi. În Movile (aici ºezãtorile Pigulin Maria 27 iunie 85 de ani Alþîna ºãzãtori; / Rãmân fuse neluate / ªi fete Opriþã Catrina 28 iunie 87 de ani Sãsãuº începeau de la târgul Movilelui, 15 nesãrutate! Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor! noiembrie), fãceau în aºa fel, încât începãtorii Culese de la Ciogu Elena (Leana lu’ Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui! Niculaie Ciogu), 81 de ani, Fofeldea, 4 III trebuiau sã pupe toate fetele, la rând, ca 2008. Iatã jocurile din Sãsãuº: În fântânã, FIR DE MIR Pregãtire de colectivizare Vânzarea de peºte, Spãlãtoarea, Ogoiul, Eleonora Dorina Moldovan Ioan Gligor Stopiþã Purecele. Fântâna era un scaun aºezat într-un colþ Tu, bisericã din satul meu, sfinþitã A trecut mai mult de-un deceniu de la Rãzboi Mireasã prea curat împodobitã, al camerei. În Chipãr, fântâna era un þol din Când am început sã-nþeleg ce se întâmplã cu lânã fixat într-un colþ al camerei, ca paravan, Ce dãinui din vechime sub pãdure noi în Bruiu era în tindã, iar în Ilimbav, cei doi De sus din deal, tu chemi la rugãciune. ªi sã-nvãþ alfabetul abecedarelor foamei care se pupau îºi puneau o clichinã pe cap. Cãci cãmãrile-nchideau în ele vânturile Feciorul cu ogoiul (un ºtergar înnodat) Voi clopote duios rãsunãtoare, toamnei. spunea: Ce înãlþaþi puternicã chemare, - Ioane, treci în fântânã! Cum ne cufundaþi în bucurie Stocastic trecea moartea cãlare pe drum - Pe cine chemi? (De obicei, se-nþelegeau Strâns ne uneaþi în sfânta liturghie. Ca sã simþim durerea înaltului pustiu de dinainte pe cine sã cheme !) Urcau la deal tãcuþi cu luare aminte, scrum - Pe Ana. În smerenie trãiau clipe sfinte, Fata respectivã era atinsã cu ogoiul, Gãtitã ºi sulemenitã cu criveþe siberiene Cãtre ceruri gândul lor duceau, Sã ne-nfioare cu clinchete roºii, diluviene… semn cã trebuie sã se ducã în fântânã. Dacã Sufletele-n nalte zãri urcau. nu mergea, era lovitã cu ogoiul sau chiar scoasã din ºezãtoare. Stãtea de vorbã cu Tocmai a venit cu recensãmântul prin sat Mie dor de voi adevãrat, ªi tata viþelul de vacã plãpând l-a sufocat feciorul (mã rog, era problema lor ce fãceau „Pe sub mânã ºi-nc’odatã” De-o sfântã liturghie-n sat Iar tãinuita lacrimã a mamei de sub pleoapã acolo!), apoi acesta pleca, fata rãmânea ºi pedeapsã. Unii nu mai veneau în seara În evanghelie aplecaþi, vã vãd plângând dialogul se relua: Uniþi cu toþii în acelaºi gând. S-a rostogolit sub lada de zestre, într-o urmãtoare! Aici jocul se fãcea cu groapã… - Pe cine chemi? º.a.m.d. coperãmântu’ (capac de oalã). Un fecior îl În fântânã povesteau ºi cine ºtie ce mai învârtea ºi striga o fatã. Cel strigat trebuia Te port lãcaº prea sfânt din sat Aici ascundeau pãrinþii fãina, slãnina, jumãrile fãceau! Atmosfera de intimitate favoriza sã-l prindã pânã nu se oprea. Dacã nu reuºea, Te am în suflet, n-am uitat Când veneau bolºevicii sã adune dãrile apropierea între tineri ºi relaþia dintre cei doi pupa pe cel ce-a învârtit. În Agnita dãdeau ºi Împodobit altar cu sfinþi Sub tine au plâns ai mei pãrinþi. ªi cotrobãiau prin toate pivniþele ºi cãmãrile era apreciatã dupã timpul petrecut acolo. În alte pedepse, de exemplu sã-i aducã o creangã Mai simt pecetea crucii-n frunte ca un fir De nu i-ar înghiþi pãmântul, vãzduhul ºi zãrile! alte sate, un fecior stãtea pe scãunel ºi spunea ori mâþa.... Dacã-l prindea, striga la rându-i Ce rãspândea adieri de mir, cã a cãzut în fântânã. Altul îl întreba: pe altcineva, mergea la el (ea) ºi urma un Adeseori îngenunchiam sub patrafir. Din traista cu daruri a Maicii preacurate - Cine te poate scoate? sãrut. În Retiº se strigau cifre. Cel care sucea Erau scoase doar episodic, ca sã nu se gate, Cel de pe scaun spunea numele unei fete coperãmântul striga pe cine plãcea el ºi, când ºi aceasta trebuia sã vinã sã-l sãrute, apoi Dã-mi doamne, sã mã afund în rugãciune, Bunãtãþile ce cu greu erau adunate ea venea la coperãmânt, el se aºeza în locul Sã stãrui a mã-ntãri în înþelepciune. rãmânea ea în fântânã ºi jocul continua. În zile de sãrbãtoare ºi-n nopþi disperate… ei. Aºa se formau perechile. Cu mîinile întinse-s cãtre cer, În Caºolþ jocul se desfãºura cu lumina Va urma. Tu ascultã ruga celor care cer. stinsã, aºa cã se greºea des! În Chirpãr, fata Cu foame a început colectivizarea, pãgânism îl întreba pe fecior câþi metri a cãzut în fântânã CÃRÃRI PRIN cu tact ºi de-atâtea ori trebuia sã-l sãrute! Jocul se Cu mâna þi-am atins, Într-o teribilã încordare vibrând sadism desfãºura pânã când toþi feciorii ºi fetele ANOTIMP PRIBEAG abstract intrau în fântânã. de foc, obrajii Desfiinþând frumosul meºteºug de-a fi þãrani Altã distracþie era cu feciorul care vinde Doina Pavel Barbu S-au trezit toþi la margini de moºie, sãrmani. peºte. Îi legau picioarele cu aþã ºi-l Francisc Lorinczi îmbredeleau . Venea cu scaunul la fete ºi le- Eu m-aº vindeca de tine O, voi sfârºituri de duratã din intervale ntreba cât peºte vor. Câte kilograme voiau, Dacã într-o bunã zi, Cu mâna þi-am atins, de foc, obrajii graþioase, N-ai mai trece peste Styx de atâtea ori le pupa. În Ilimbav, bãiatul avea Cuptor aprins ca pâinile de casã Aprinse în ovaþii ºi-n patetice demonstraþii Când la mine ai veni. un bãþ între picioare ºi, când miºca picioarele, Rumenindu-se pe masa-aleasã, greþoase! Cã aduci cu tine-n vele bãþul bãtea într-o farfurie. De câte ori bãtea, Sub mustul nobil îmi aplec grumajii. Din unghiuri tainice de cer prin eterul de Nu ºtiu, parcã un popas atâtea kilograme de peºte trebuia sã dea fata. nevãzut, de aripi smulse unde Spãlãtoarea - O fatã se aºeazã pe un scaun Cu talpa goalã-n lacrimile ierbii Fâlfâind a “bun rãmas”. Din Cãi lactee trist recviem se-aude. în mijlocul camerei. Ceilalþi se plimbã în jurul În dimineaþa cu cireºi de mai ªi mã doare Marea mare ei, unul are o spãlãtoare (batistã înmuiatã în Miresme se revarsã, ploi de rai, Nechezând cu foºnet larg Plin de mânie, bunicului pânã dimineaþã apã). E atinsã cea de jos cu spãlãtoarea. Dacã Herghelii de melancolici La chemarea ei scapãrã toþi cerbii. Pãienjeniºul palmei i s-a pus întreg pe faþã. ghiceºte cine dã, acela va sta pe scaun, dacã Rãzvrãtite sub catarg. Nu-l mai cunoºti când trece supãrat pe drum nu, tot ea. Spãlãtoarea se mutã pe la spate, Mieii cântã-n soarele amiezii, Cu pãrul rãsucit în fuioare albe de fum. din mânã în mânã. Iar din amintirea-aceea Unde-þi calcã pasul tãu, iubito? Ogoiul – cu ºtergarul se joacã. Unul stã cu trei pescãruºi în pãr, Hai pe pajiºti unde zburdã iezii. Bunica, ca o bezmeticã umblã prin curte la mijloc, ceilalþi în genunchi în jur. Un ºtergar deschid poarta cãtre noapte κi smulge pãrul încãrunþit devreme pe se plimbã pe la spatele celor din jur ºi, Cu frânturi de ceaþã- n visu-þi... Floarea de cireº de-n pârg’- ai gãsit-o frunte, deodatã, cineva îl loveºte pe cel din mijloc. Te iubesc ca pe-o tãcere Eºti un nobil ºi-ospãtezi cu mezii Îi vine sã plece departe de casã, acum Dacã ghiceºte, cel ghicit trece acolo. Desfrunzitã de-adevãr. Lupta, Cyrus, tocmai ai pornit-o. Pribeagã, sã nu se mai întoarcã din drum. 8 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2018 Se întâmplã Ce orã frumoasã! Ce orã frumoasã: / la Colegiul din Agnita Cerul albastru închis / „Anotimpul favorit al lumii este 14 au reprezentat colegiul nostru: Locul I: Prins într-o plasã / De primãvara. În luna mai orice lucru pare Dâlbea Sandra, ªchiopotã Sonia, Brumariu fulgere mute, / Pentru cã posibil.” Edwin WayTeale Patrizia, Baboº Anca, Locul II: Szali Teodora, Am ajuns din nou în luna mai, perioadã Micu Maria, Oarga Vlad, Locul III: Lãstun tunetele nu vor / Sã se în care elevii noºtri, deºi, pe final de an ºcolar, Maria, Cãºeriu Larisa, Câmpean Ayana, mute în vis” scria Ana se dovedesc încã plini de energie ºi dornici Gabor Andra, Gabor Bianca, Oarga Paola, Blandiana metaforizând de lucruri noi ºi interesante. Cu gândul la Menþiune: Fleºariu Cornelia. Coordonatorii clipa de graþie divinã. O vacanþa mare dar cu bateriile încãrcate, cei acestor talentaþi elevi au fost: Petriºor Delia, orã minunatã de Limba mai talentaþi la desen ºi picturã au continuat Cernea Marinela, Jecan Ionela, Oliu Elena, ºi Literatura Românã ... proiectul judeþean de picturã aflat la a patra Stoica Larisa, Nechita Maria, Sasu Ioana, O orã frumoasã în care ediþie. Banu Angelica, Drãgoiu Dana ºi Rebegel am cules stele ºi am Astfel sub îndrumarea profesorilor de Silvia. cuprins în gânduri desen ºi a învãþãtorilor, cu mic cu mare au Expoziþia cu desenele tuturor elevilor frumuseþi izvorâte din pus pe hârtie toatã iscusinþa ºi talentul de este prezentã în holul ºcolii unde va rãmâne paradis. Ce poate fi mai care foarte mulþi dau dovadã la desen. Anul pânã la finalul cursurilor din acest an. De acesta Proiectul educaþional „Dialoguri asemenea organizatorii intenþioneazã sã frumos pentru un vizuale” s-a adresat ºi celor din clasele mai scoatã ºi o broºurã în care sã fie prezentate profesor de Limba ºi mici ºi nu micã ne-a fost mirarea sã toate lucrãrile elevilor ºi câteva informaþii de Literatura Românã decât descoperim cât de talentaþi sunt copiii. La specialitate despre tehnicile folosite de sã devinã „culegãtor” de concursul coordonat de profesoarele Mirela aceºtia. Cuvânt rostit / inspirat Monica Petruþ ºi Dana Zgabercea, s-au înscris Dar cum la ºcoalã nu facem numai de elevii sãi talentaþi, activitãþi extraºcolare elevii pentru care literatura devine viaþã? Pentru apreciere deosebitã având în vedere faptul cã noºtri s-au aflat în aceastã unii dintre noi, literatura este cheie pentru nivelul concursului este internaþional. La lunã în plinã perioadã de poarta de intrare în Paradisul Cuvintelor. acelaºi nivel a fost organizatã ediþia a ºaptea teze. Doresc sã-i felicit pe Pentru elevii noºtri, Georgiana-Daniela a Festivalului Internaþional de Creaþie ºi cei cu rezultate deosebite Muntean ºi Marco Nicula, din clasa a VIII-a Interpretare „Ana Blandiana” de la Brãila, iar pe cei care mai au de A, literatura nu este doar un joc de cuvinte. concurs desfãºurat sub auspiciile Ministerului susþinut sã le urez baftã. Luna mai este de Ea devine, încet-încet, cunoaºtere de sine, Educaþiei Naþionale. La acest concurs, ºcoala asemenea luna în care ne cunoaºtere a lumii ºi a sufletului dincolo de din Agnita a fost reprezentat atât de Marco apucãm de strâns roadele, realitãþile zilelor ce trec atât de repede, parcã Nicula, care a fost distins cu Premiul al II-lea pentru unii roadele de final nefiresc de repede. Pentru mine, patru ani la secþiunea poezie, cât ºi de Georgiana- de an, pentru alþii de final Daniela Muntean, care a de ºcoalã. Astfel primele obþinut Premiul al III-lea examene le-au început cei la secþiunea criticã din clasa a doua, fiind (gimnaziu), unde au avut urmaþi de cei din clasele a patra ºi a ºasea. La sfârºitul de comentat, în paralel, o poezie de Ana 14 ºcoli din judeþ ºi din þarã, cu un numãr de lunii mai, clasele a doisprezecea vor încheia Blandiana ºi o poezie de 134 de lucrãri ale unor elevi îndrumaþi de 34 anul ºcolar urmaþi la douã sãptãmâni de cei Marin Sorescu. Nu a fost de profesori. Tema a fost la alegere de aceea din clasa a opta. fiecare elev ºi-a exprimat viziunea aºa cum îi Luna iunie va fi o lunã foarte grea atât deloc o misiune uºoarã, era lui mai uºor: în creion sau în acuarele. pentru clasele a opta cât ºi pentru cele de a având în vedere cã la Juriul format din profesori de specialitate s-a doisprezecea care vor susþine mai multe acest concurs au aflat în dificultate când a trebuit sã examene. Pe aceastã cale þin sa le urez participat peste 1000 de nominalizeze câºtigãtorii, astfel, dupã lungi tuturor: Baftã multã ºi succes în tot ceea concurenþi din þarã ºi din dezbateri au fost premiaþi cu locurile I, II, III ce ºi-au propus! afara graniþelor þãrii. ºi menþiuni aproape 40 de elevi. Dintre aceºtia Prof. Dana Elena Zgabercea Aceiaºi elevi au obþinut premii ºi la Concursul Handbal la ªcoala Gimnazialã Naþional „Octavian Goga Handbal la ªcoala Gimnazialã sau ecoul pãtimirii „G. D. Teutsch”, Agnita alãturi de aceºti copii sunt metafora unei Ore noastre în mileniul III”. Georgiana a fost de literaturã – orã miracol! distinsã cu Premiul al III-lea, iar Marco - Performanþã! Dupã douã etape ajuta niºte copii sã facã performanþã. Aceºtia Premiul I la secþiunea liricã. Tot Marco a încheiate cu succes de echipa de handbal a au fost: S.C. CONTINENTAL IMPORT- Primãvara renaºte în mireasma florilor reuºit performanþa de a obþine Premiul I la ªcolii Gimnaziale „G. D. Teutsch” - una localã EXPORT SRL, S.C. CAROSIB SRL, de mai. Marco Nicula a revenit la Sebeº, la ºi cealaltã judeþeanã, fetele coordonate de S.C.TUTU SIB TRANS SRL, S.C. TRANS Festivalul Internaþional „Lucian Blaga” ºi s-a faza naþionalã a Concursului Comper. Am avut profesorii Mihaela Zavragiu ºi Dan Jecan au MAX SIB SRL, LA PRUT RESAURANT, S.C. bucurat de o apreciere extraordinarã, el bucuria de a participa la festivitãþile de ajuns pentru prima datã într-o faza regionalã CLAUDIO CONSTRUCT SRL, MONDA obþinând Premiul al III-lea în cadrul premiere de la Sebeº ºi de la Biblioteca a Olimpiadei Gimnaziilor. Aceasta a avut loc SORIN I.I., PRIMARIA AGNITA, ªCOALA concursului de creaþie pentru elevi. O „Astra” din Sibiu. Prezenþa noastrã în cadrul în perioada 4-6 mai 2018, în localitatea Braºov. GIMNAZIALà „G. D. TEUTSCH”. Fetele au acestor gale este onorantã, este o Participarea lor a fost posibilã numai datoritã ajuns la Braºov, vineri dupã-amiazã fiind zi a avut loc ºi tragerea la sorþi a echipelor. recunoaºtere a valorii, dar ºi o datorie de a unor oameni iubitori de sport ºi dornici de a cazate la un frumos hotel din oraº. În aceeaºi Adversarele agniþencelor au fost de talie duce mai departe Cuvântul paradisiac. I-am naþionalã, una dintre echipe fãcând parte din întâlnit la Sebeº pe academicianul Alexandru Centrul Naþional de Excelenþã - aceste fete Surdu, vicepreºedinte al Academiei Române, participând la Campionatul Naþional de prof. univ.dr. Eugeniu Nistor, poetul Ion Handbal la Junioare 3. Cu toate acestea fetele Mãrgineanu, iniþiatorul Festivalului trecut nu ne-au dezamãgit ºi s-au întors acasã cu o deja de ediþia 38, primarul municipiului menþiune. Mulþumim pe aceastã cale celor Sebeº, Mioara Pop, Silvan Stâncel, manageri 12 fete care au fãcut onoare dascãlilor, pãrinþilor, ºcolii ºi nu în ultimul rând ai Bibliotecii Judeþene „Lucian Blaga” Alba. comunitãþii locale. Acestea sunt: Cruceru Felicitãri din inimã ºi multe reuºite Iulia, Rogozan Ana Maria, ªolea Georgiana, frumoase în continuare! Literatura, la fel ca Cruceru Cristina, Chira Cristina, Veza Isabela, viaþa, îºi scrie paginile ei de frumuseþe ºi de Ciritel Maria, Gherghel Maria, Cernea candoare! Ce-aº mai putea sã spun? Ce orã Cezara, Muntean Denisa, Rãchita Anastasia frumoasã de ... Limba ºi Literatura Românã! ºi Cernea Teodora. Prof. dr. Maria-Daniela Pãnãzan BRAVO FETELOR ªI MULT SUCCES Lorinczi, ÎN CONTINUARE! Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana Zgabercea Ioan Vulcan-Agniþeanul Str. P-þa Republicii nr. 19, Tel.: 0736 621 035 Tipar: Tipo Trib Sibiu www.gazetahartibaciului.ro EDITURA ETAPE SIBIU e-mail: [email protected] ISSN 2066-8708 orele 800 - 1500