A 7.1

PROIECT

pentru dobândirii calit ăţ ii de membru în Comitetul Director al Societ ăţ ii Române de Radiodifuziune (SRR), domeniul: comunicare şi marketing

a) Rolul şi locul SRR în pia ţa furnizorilor de servicii media audio-vizuale şi propuneri privind evolu ţia organiza ţiei. a.1 Rolul şi obiectul de activitate al SRR prin prisma prevederilor Legii nr. 41/1994; Societatea Român de Radiodifuziune î i desf oar activitatea conform Legii nr. 41/1994, modificat i actualizat printr-o serie de acte normative, cât i Legii nr. 504/2002, legea audio- vizualului, consolidat în 2008. SRR a fost constituit ca un trust media care prin întreaga ei activitate s asigure pluralismul, libera exprimare a ideilor i opiniilor, libera comunicare a informa iilor, precum i informarea corect a opiniei publice. Ca serviciu public implicat în mod direct în realizarea obiectivelor generale de informare, educa ie, divertisment, Societatea Român de Radiodifuziune este obligat s prezinte, în mod obiectiv, impar ial, realit ile vie ii social-politice i economice interne i interna ionale, s asigure informarea corect a cet enilor asupra treburilor publice, s promoveze, cu competen i exigen , valorile limbii române, ale crea iei autentice culturale, tiin ifice, na ionale i universale, ale minorit ilor na ionale, precum i valorile democratice, civice, morale i sportive, s militeze pentru unitatea na ional i independen a rii, pentru cultivarea demnit ii umane, a adev rului i justi iei. Prin programele sale, ca i prin celelalte activit i pe care le desf oar , SRR nu trebuie s serveasc sub nici un motiv ca mijloc de def imare a rii i a na iunii, s nu îndemne la razboi de agresiune, la ur na ional , rasial , de clas sau religioas , s nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violen public , s nu propage manifest rile obscene, contrare bunelor moravuri. Conform prevederilor Legii 41/1994, Societatea Român de Radiodifuziune trebuie s rezerve, maxim o sutime din întregul timp de emisie spt mânal, partidelor politice reprezentate în Parlament, în conformitate cu ponderea reprezentan ilor acestora în Parlament. Serviciile publice de radio pot difuza reclame comerciale numai pe baza contractelor încheiate cu beneficiarul reclamei, produc torul programului publicitar sau reprezentan ii autoriza i ai acestora, în condi iile stabilite de normele obligatorii elaborate de Consiliul Na ional al Audiovizualului.

Viziunea SRR : S fie cel mai credibil i eficient mijloc de informare i formare a publicului! Prin structura programelor i produselor informative, culturale, educative i de divertisment SRR se adreseaz tuturor categoriilor de public, servind exclusiv interesul public. În acela i timp are rolul si misiunea de a crea valori publice importante pentru societatea româneasc : - în plan democratic: stimularea spiritului civic, dezbaterea i participarea la via a public ; - în plan educa ional: educarea i formarea publicului; - în plan cultural: promovarea diversit ii culturii române ti i universale; - în plan social: contribuie la înt rirea sentimentelor de coeziune i solidaritate social ; - în plan na ional: promoveaz identitatea noastr na ional într-o lume a diversit ii, fiind principala surs de informare despre România, atât în ar cât i în str in tate.

1

Serviciul public de radiodifuziune î i desf oar activitatea pe baza urm toarelor valori i principii: - Credibilitate prin: informare corect i echilibrat ; prioritar este încrederea publicului; oferirea de informatii relevante i verificate; - Calitate : garantat prin profesionalism, talent i originalitate; perfec ionarea permanent a personalului; - Independen ţa: este un serviciu public de interes na ional, autonom i independent fa de interese politice sau economice; la orice presiune se raspunde doar în concordan cu legea i interesul public; independen a i echidistan a în tot ceea ce se face în institutie; - Respect fa ţă de public : produsele sunt oferite prin toate mijloacele i tehnologiile accesibile publicului; folose te cu responsabilitate i eficien banul public; ascult i trateaz cu respect opiniile publicului; - Competivitatea : consolidarea pe pia a radio ca o prezen distinct ; evaluarea impactului activit ii pe baza studiilor de pia i a audien ei; folosirea celor mai noi cuno tin e i tehnologii; prioritar este modernizarea organiza iei, a activit ilor i a produselor media; conservarea i valorificarea patrimoniului; - Creativitatea : este o condi ie a calit ii i performan ei; atragerea publicului prin produse noi i originale; deschidere fa de schimb ri i provoc ri profesionale; - Spirit de echip ă: angaja ii împ rt esc viziunea, misiunea, valorile i principiile pe care se bazeaz identitatea SRR; reu ita organiza iei reprezint succesul fiec ruia dintre noi.

În ceea ce prive te obiectul de activitate al Societatii Române de Radiodifuziune, stabilit prin lege, acesta prevede urm toarele domenii de activitate: • Realizarea programelor de radiodifuziune în limba român, în limbile minorit ilor na ionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ i de divertisment; • Difuzarea programelor prin sta ii de emisie i linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea re elelor de telecomunica ii audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice • Organizarea i realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu al i parteneri interni sau externi, de programe radiofonice, înregistr ri pe discuri, pe suport magnetic, necesare programelor proprii i pentru schimb cu organiza ii similare din ar i din strain tate sau pentru valorificare; • Desf urarea activit ii de impresariat pentru propriile forma ii artistice, organizarea de concerte, festivaluri i spectacole cu public, precum i concursuri cu forma ii artistice proprii sau în colaborare cu al i arti ti, inclusiv concursuri i jocuri de inteligen sau de noroc, încheierea de contracte cu arti ti i impresari români sau str ini, pentru emisiunile, concertele i spectacolele pe care le organizeaz , pl tind onorarii i efectuand încas ri în condi iile legii • Realizarea de activit i publicitare prin emisiunile si publica iile proprii, pentru beneficiari din ar i din str in tate • Organizarea activit ii de documentare în problemele specifice, editarea i transmiterea spre difuzare a programelor, materialelor publicitare i a altor publica ii legate de activitatea radiofonic ; • Realizarea de emisiuni in sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-religios i patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public, persoane juridice de drept privat si persoane fizice • Efectuarea activit ii de cercetare i proiectare, precum i de lucr ri specifice tehnicii audio, pentru nevoile proprii sau ale altor beneficiari din ar sau din str in tate, urm rirea rezultatelor cercet rii tiin ifice i valorificarea acestora în condi iile legii, promovarea progresului tehnic i tiin ific în activitatea societ ii;

2

• Efectuarea direct, în condi iile legii, în domeniul de activitate, de opera iuni de comer exterior i de pl i în lei i în valut ; • Organizarea coproduc iilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice i realizarea produc iei, prelucr rii, schimbului, exportului i importului de filme ori programe pentru programele de radiodifuziune; • Reprezentarea în rela iile cu organismele interna ionale de profil la care România este parte, încheierea conven iilor i stabilirea rela iilor de colaborare cu organiza iile de radiodifuziune i de televiziune din alte ri; • Realizarea i trimiterea în str in tate, în vederea difuz rii, potrivit acordurilor încheiate cu organiza ii similare, a programelor radiofonice; • Organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni i de coresponden i cu organiza ii de radiodifuziune din alte ri, oferind posibilitatea unei informari reciproce directe asupra realit ilor din România i din rile respective; • Pstrarea i arhivarea înregistr rilor audiovizuale i a documentelor care prezint interes pentru patrimoniul na ional; • Orice alte activit i stabilite potrivit legii.

a.2 Locul SRR pe pia ţa furnizorilor de servicii media audio-vizuale

Societatea Român de Radiodifuziune (asociat deseori cu denumirea de Radio România) este unicul serviciu public autonom de radiodifuziune de interes na ional, cu atribu ii de informare, educa ie i divertisment, independent editorial, care îi desf oar activitatea sub controlul Parlamentului, în condi iile Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicat i actualizat ) i în conformitate cu conven iile interna ionale la care România este parte. SRR este structurat ca un adevarat trust media în care posturile de radio din componen a societ ii sunt completate cu activit i de agen ie de pres , editare de carte, organizare de concerte i târguri de carte. Deoarece subiectul acestui punct poate fi abordat din dou direc ii o s m axez în prima parte pe pozitionarea trustului SRR în peisajul media actual i apoi voi analiza 2 din principalele radiouri din structura societ ii în ce prive te locul lor pe pia a furnizorilor de servicii media.

1. Ca structur , SRR poate fi asimilat unui conglomerat media ce are in structur 3 canale na ionale i o serie de posturi de ni (plus alte activit i conexe). Din acest motiv, locul societ ii pe pia a furnizorilor de servicii audio-vizuale va fi analizat ca produse luate împreun i comparate cu serviciile altor furnizori structura i ca trusturi media. Dar înainte de a începe aceast analiz consider c este important o prezentare general a evolu iei presei din ara noastr în ultimii ani, conform AlfaCont.

3

Conform studiilor i estim rilor Media Fact Book se observ o sc dere general a investi iilor în publicitate. Astfel, în 2010 cele mai afectate domenii au fost: Printul (cu 30%), outdoor-ul cu 20% i radio cu 16%. TV-ul a avut cea mai mica scadere (6%) în timp ce Internetul a înregistrat o cretere considerabil .

In ceea ce prive te doar pia a radio i conform informa iilor CNA, topul trusturilor de in toare de licen e radio arat astfel: - SBS Broadcasting Media cu posturile Kiss Fm i Magic Fm (86 licente); - Realitatea Media: Radio Realitatea Fm, , Radio Alpha (36 licente); - Grupul Media Camina (GMC): radio Romantic i Radio ZU (34 licente); - PRO TV (Media PRO): Radio PRO Fm, Gold FM i Info Pro (inchis); - SRR: RRA, RRR, RRC, Antena Satelor, RRI... cu 21 licente; - EDI: Radio 21, Europa Fm i Vibe Fm Consider c este important de men ionat faptul c în ultimii 2 ani, din motive obiective (fidelizarea ascult torilor, identitatea postului, atragerea de noi ascult tori i bugete de publicitate

4 etc), pia a radio din România s-a împ rit în urm toarele formate (similare i la nivel interna ional): - Contemporany Hit Music Radio – Radio ZU, Kiss Fm, Radio 21, Pro FM; - Adult contemporary radio – RRA, RRR, Antena Satelor, Europa FM, Music Fm; - Soft adult Contemporary radio – Magic Fm, Romantic Fm, Gold FM, Smart Fm; - Dance Radio – Vibe Fm, Dance Fm; - Hot adult Contemporary – Guerrilla Fm, city Fm; - Classic Rock – Rock Fm; - News & Talk – realitatea Fm. Ca în cazul televiziunii, publicul de radio a devenit poate mai preten ios, mai selectiv, pentru c exist o plaj mai mare de posturi din care poate alege în func ie de multe variabile: fie în func ie de afinit ile muzicale, fie de preferin ele în materie de DJ, de nevoile contextuale pe care le resimte, fie în func ie de emisiunile matinale preferate. Dezvoltarea acestei pie e, exact ca i la tv, a creat fa de acum 15 ani nevoi specifice. Se observ faptul c , în ciuda dificult ilor i a crizei economice, consolidarea a fost cuvântul care a definit pia a radio. Posturile i trusturile media au încercat s atenueze efectele crizei atât prin activit i puternice de PR cât i prin lansarea unor formate i programe noi i dinamice. De asemenea, au continuat s -i îmbun teasc prezen a pe on-line prin web-site-uri dedicate i prezen a pe re elele de socializare. Rezultatele acestor eforturi se reg sesc în graficul urm tor care arat ponderea bugetelor de publicitate atrase de principalele posturi de radio.

Aceasta fiind situa ia general a pie ei radio din România i înainte de a analiza pozi ionarea SRR pe aceast pia este necesar o succinta prezentare a societ ii. Radio România emite pe doua posturi na ionale: Radio România Actualit i , Radio România Cultural i dou cu valen na ional : Antena Satelor i Radio România Muzical. De asemenea, emite la nivel interna ional prin Radio România Interna ional 1 (în limba român) i Radio România Interna ional 2 (în 10 limbi str ine), iar la nivel regional prin 8 studiouri regionale ( Radio Bucure ti, , Radio Constan a, Radio Craiova, Radio Ia i, Radio Re ia, Radio Timi oara, Radio Târgu Mure i recent radio Chi inau). La acestea se adaug Radio3Net, primul post din ar exclusiv on-line i Radio Kids, post de radio on-line dedicat copiilor. De asemenea s-a lansat în Republica Moldova postul radio Chi inau. In plus, structura SSR con ine, unic în ara noastr , Agen ia RADOR, Editura Casa Radio, Târgurile Gaudeamus ( Târgul Interna ional Gaudeamus – Carte de înv atur , Târgul Gaudeamus – Carte colar i Caravana Gaudeamus care cuprinde: Gaudeamus Craiova,

5

Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timi oara i Gaudeamus Mamaia i Orchestrele i Corurile radio: Orchestra Na ional Radio, Corul Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camer Radio, Big Band Radio, Orchestra de Muzic Popular Radio i Cvartetul "Voces". Se poate afirma f r re ineri c SRR este una din cele mai importante institu ii de cultur dac avem în vedere nu numai activitatea de informare, i pe câte canale, dar i activitatea artistic propriu-zis . Din aceste motive este clar c Radio România este lider incontestabil al pie ei de care vorbim, fiind imposibil de g sit o structur , trust media cu o palet de activit i m car apropiat . Din punctul de vedere al pie ei audio, RRA se pozi ioneaz astfel:

Sursa SAR/ARA

Sursa SAR/ARA 2010

Se observ cu u urin c pe toate domeniile analizate audien a agregat a posturilor Radio România men ine corpora ia în pozi ia de lider de audien la nivel na ional, la o distan mare de de cele mai importante re ele ale posturilor comerciale. Merit subliniat faptul c aceste rezultate au fost ob inute în condi iile în care în ultima perioad de timp sondajele ARA din mediul rural au fost efectuate dup o nou metodologie, complet defavorabil SRR, fapt ce a dus la rezultate deformate ale audien ei. Cum era de a teptat i SRR a fost afectat de o u oar sc dere a audien ei, datorit în special exploziei de posturi comerciale, fapt ce a condus la o fragmentare a publicului i la indicatori de audien din ce in ce mai mici. Chiar i în aceast situa ie, comparativ cu posturile publice din ri din regiune, Market Share-ul de inut de SRR este unul foarte bun (conform datelor EBU). Principala provocare pentru posturile SRR ramâne întinerirea audien ei.

2. Locul SRR – prin posturile Radio România Actualit i, Antena Satelor i Radio România Regional

6

Aceast nou analiz are în prim plan pozi ia posturilor RRA, RRR i Antena Satelor în pia a de radio din România. Conform datelor de audien ARA situa ia posturilor se prezint astfel:

Susra: SAR/ARA 2010

Sursa:SAR/ARA 2010

- Radio România Actualit i a înregistrat în Bucure ti o cre tere în 2010 men inându-i pozi ia de lider în aceast zon , în timp ce Market share-ul URBAN a înregistrat o u oar sc dere (-1%), ocupând pozi ia a doua. Și la nivel Na ional RRA este lider, în condi iile în care majoritatea posturilor de radio a înregistrat sc deri. Aceste rezultate s-au ob inut în condi iile în care postul Radio România actualit i nu a beneficiat de campanii de promovare, concursuri i evenimente speciale. - Antena Satelor: la nivelul Capitalei i la nivel urban a înregistrat o u oar sc dere, lucru normal dac se ia în calcul c formatul postului nu se adreseaza publicului bucure tean; în plus, a dep it ca audien posturi „urbane” cum ar fi Vibe Fm, Guerrilla. La nivel na ional, chiar in condi iile unei m sur tori a audien ei deficitare, postul a crescut u or cu 0,1%, pastrându-i aceea i cot de pia . - Radio România Regional: la nivel urban a înregistrat o cre tere de la 7,5% la 7,7%, în timp ce la nivel Na ional se men ine pe pozi ia a treia (chiar in condi iile unei sc deri considerabile de audien de circa 3,3%). O concluzie ce reiese din studiile de pia este c audien a SRReste masculinizat (din ce în ce mai mult), predominânt cu vârste de peste 50 ani, în general persoane cu educa ie sc zut , inactive, din categorii sociale inferioare, mai ales din urbanul mijlociu i foarte mare, din Moldova, Muntenia, Dobrogea i Bucure ti. Dac inem cont c timpul de ascultare în trafic al radioului a crescut (drive time: 08.00 – 10.30, 17.00 – 19.30), c publicul matur, activ, pe care dorim s -l atragem are posibilitatea achizi ion rii unei aparaturi moderne, digitale, compatibil cu sistemul DAB, atunci trebuie s lu m în considerare oferirea în acest mod de difuzare a informa iei radiofonice, mult mai intit cu tiri i

7 informa ii din domeniul economic, mai ales financiar-bancar, info trafic, meteo, sport i muzic de calitate. a.3 Clasificarea produselor SRR in urma analizei Raportului de activitate al SRR pe 2010

Conform Raportului de Activitate pe 2010 al Societ ii Române de Radiodifuziune, Cap. 5 Editorial,, societatea are urm toarele produse: 1. Posturi Interna ionale: Radio România Interna ional 1 si 2; 2. Posturi Na ionale: Radio România Actualit i i Radio România Cultural; 3. Posturi cu voca ie na ional : Radio România Muzical i Radio România Antena Satelor; 4. Agen ia RADOR; 5. New Media: Radio 3 Net si Kids Radio; 6. Studiouri regionale i locale: Bucure ti FM, Radio Cluj, Radio Constan a, Radio Craiova, Radio Ia i, Radio Târgu Mure , Radio Timi oara, Radio Re ia; 7. Orchestre i coruri radio; In plus, structura SSR con ine, unic în ara noastr , Editura Casa Radio, Târgurile Gaudeamus ( Târgul Interna ional Gaudeamus – Carte de înv tur , Târgul Gaudeamus – Carte colar i Caravana Gaudeamus care cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timi oara i Gaudeamus Mamaia. Din punct de vedere editorial, sunt apte structuri principale în Radio România: 4 posturi de radio na ionale (2 pe internet), dou posturi cu voca ie na ional , opt studiouri teritoriale (cu trei posturi locale) i dou posturi interna ionale, la care se adaug numeroase produse new media complementare, o agen ie de pres i forma ii muzicale. In continuare, o s analizez, pe scurt, fiecare produs în parte. 1. Radio România Interna ional 1 si 2: sunt posturi dedicate românilor de pretutindeni dar i str inilor interesa i de realit ile i valorile României. RRI1 emite în limba român iar RRI2 în 10 limbi str ine;

2.1 Radio România Actualit i poate fi considerat postul de radio fanion din structura SRR; prioritar are în vedere oferta de emisiuni adresate publicului activ din mediul urban, motiv pentru care formatul editorial adoptat este News and Current Affairs. Postul are un program live în propor ie de 80%. Din punct de vedere muzical, RRA are un format Mix Adult Contemporary (Mix AC). In ceea ce prive te dezvoltarea de produse radio (grile, programe) RRA a introdus o serie de produse premium: istorica, Euroatlantica... In ceea ce prive te New Media, nout ile RRA sunt: noi portaluri utilizând sistemul de ordonare în func ie de tag-uri (portalurile locale de tiri, sec iunea video news, sec iunea de bloguri); a fost generalizat produc ia multimedia, produsele on-air importante având i varianta on-line; beneficiaz de un sistem video mixing pentru stream-ul Live audio/video din studiourile de emisie.

2.2 Radio România Cultural este un post ce încearc permanent s p streze contactul cu actulitatea cultural . Are dezvoltat un streaming video din studioul RRC precum i un portal multimedia Radiocultura. Pentru principalele emisiuni ale postului are create bloguri i este prezent pe Facebook si Twitter.

3.1 Radio România Muzical, prin formatele i programele sale asigur acoperirea unei largi palete repertoriale: sinfonic , cameral , oper , coral, jazz, world music, cantonete, ansonete etc. Muzica româneasc este prezent în propor ie de 25%. RRM este perceput ca un promotor al adev ratelor valori artistice, al sus inerii arti tilor români i al schimburilor muzicale interna ionale. Site-ul RRM este dinamic i atractiv, având o variant i în englez ; transmite în direct video concertele pe care le organizeaz ; Pentru iubitorii de muzic de

8 calitate postul transmite în direct concerte, gale i spectacole, prilej cu care se realizeaz i emisiuni de cultur muzical .

3.2 Radio România Antena Satelor a reu it s se pozi ioneze ca o ofert viabil i apreciat în ceea ce prive te tematica specificului rural i al ora elor mici i pe formatul muzical al folclorului tradi ional. Prin tematica abordat în cadrul emisiunilor, postul a reu it s se situeze pe primul loc la nivel na ional în ceea ce prive te durata de ascultare a programelor sale, cu o medie de peste 300 minute zilnic pe ascultator. RRAS difuzeaz în exclusivitate muzic popular , fiind unul din principalele elemente ce dau unicitate postului în spectrul media.

4. Agen ia RADOR func ioneaz , in special, ca o agen ie de monitorizare ce acoper , pe domenii, atât evenimentele na ionale cât i interna ionale.

5. New Media: Radio 3 Net i Kids Radio – sunt printre pu inele posturi publice distribuite exclusiv pe Internet pentru copii i tineret; practic sunt posturile experimentale ale SRR în ceea ce prive te noile canale i tehnologii de comunicare.

6. Studiourile regionale i locale : Bucure ti FM, Radio Cluj, Radio Sibiu, Radio Sighet), Radio Constan a, Radio Craiova, Radio Ia i, Radio Târgu Mure (Radio Bra ov), Radio Timi oara, Radio Re ia; practic sunt 8 posturi regionale i 3 locale care vizeaz publicul din mediul rural i urban mic. În toate zonele, studiourile teritoriale ale SRR sunt fie pe primele locuri ale clasamentelor de audien (Banat, Oltenia, Moldova), fie au înregistrat cre teri ale cotei de pia (Transilvania, Bucure ti, Dobrogea). Studiourile regionale au redac ii pentru minorit i ce asigur o bun acoperire editoriala a nevoilor comunit ilor na ionale. Studiourile regionale realizeaz si difuzeaz cea mai mare parte a emisiunilor în limbile minorit ilor na ionale. Re eaua RRR emite în 14 limbi. Din punct de vedere muzical posturile regionale au adoptat stiluri diferite: Bucure ti FM – CHM, Radio Cluj – Sport adult Contemporary, Radio Constan a – Hot Adult Contemparary, Radio Ia i FM – Mix Adult Contemparary ...

7. Orchestrele i corurile Radio sunt produse SRR ce fac parte din aria activit ilor societ ii de promovare a culturii na ionale i mondiale. Principalele instrumente în acest demers cultural sunt: - Orchestra Na ional Radio; - Orchestra de Camer Radio; - Corul Radio; - Corul de Copii Radio; - Orchestra de muzic popular Radio; - BigBand Radio.

9

Un alt mod de a clasifica produsele Radio România se refer , în principal la 2 categorii de activit i:

A. Jurnalistice; A1. Radiofonice A1.1 On Air (Posturi radio) - Emisiuni radio (Jurnale, Dezbateri, Programe, Transmisiuni în direct, Documentare, Culturale, Divertisment...) - Proiecte radio (educative, culturale, sociale... ) - Campanii ( de re-branding, aniversare... ) A1.2 New Media (Stream-uri, Website-uri) - ale posturilor de radio; A2. Non-radio A2.1 Editoriale gen RADOR (fluxuri de informa ii, Calendare evenimente, Buletine... )

B. Non-jurnalistice; B1. Radiofonice B1.1 Culturale B1.1.1 Gale/Concerte (Gala RRA, Gala RRC) B1.1.2 Orchestre i coruri (men ionate mai sus) cu: concerte, festivaluri, spectacole, serate... B1.1.3 Grupul Teatru (piese de teatru, emisiuni ...) B1.2 De Patrimoniu Cultural B1.2.1 Arhiva (cu produse pentru emisiuni, la solicitarea unor ter i, ... ) B1.2.2 Editura Casa Radio (colec ii de carte, de CD-uri ... ) B2. Non Radio B2.1 Culturale/Educa ionale (Târgul Gaudeamus, Caravana... ) B2.2 Loca ii închiriate (Sala de concerte, Foayere, studiouri... )

b) Exploatarea şi valorificarea produselor SRR b.1 Diversificarea modalit ăţilor de exploatare şi valorificare a produselor SRR;

Înainte de a demara analiza acestui punct trebuie men ionate i punctate premizele actuale, acestea reie ind din: - Studiile de audien pe care le avem la dispozi ie (cu toate rezultatele i informa iile ce deriv din ele) - Cercet rile calitative pentru produsele editoriale i formatele muzicale stabilite - Analiza mediului concuren ial - Strategia editorial i proiectele manageriale editoriale (bine stabilite atât in POS cât i în Raportul pe 2010).

Cele mai importante informa ii generale ce rezult din analiza acestor domenii ne arat c :

10

- atât global cât i punctual (pe posturi), SRR are audien e relativ bune, în trend cu evolu ia general a pie ei radio; în schimb, veniturile din publicitate reprezint doar 4% din pia a radio în condi iile în care SRR are o cot de pia la nivel na ional de circa 34%! Rezultatul este cu totul insuficient, chiar în condi iile restrictive i defavorabile ale legii în domeniul editorial i al publicit ii la Radioul Public! Explica ii pentru aceast situa ie: Promovarea insuficient a unor vectori de imagine (vedete, programe, emisiuni, evenimente); Media de vârst crescut a ascult torilor majorit ii posturilor SRR (la RRA este de peste 50 ani) duce la un dezinteres al investitorilor în publicitate care sunt în c utare de tineri, tineri adul i (young adults) i maturi, persoane active cu venituri medii i peste; - mediul concuren ial este foarte puternic, posturile comerciale i de ni a (chiar dac unele promoveaz non-valoarea) sunt foarte active i agresive în ceea ce prive te activit ile de marketing i PR (campanii, concursuri, evenimente, concerte etc). - în limitele prevederilor legale i în func ie de publicul int vizat de fiecare post de radio în parte, trebuie continuat politica de schimbare i modernizare a formatelor i proiectelor editoriale, emisiunilor i formatelor muzicale, în conformitate cu dorin ele i a tept rile ascult torilor actuali/moderni. - continuarea i cre terea investi iilor în efectuarea de studii calitative atât la nivel na ional cât i regional, precum i reconsiderarea activit ii de cercetare ca fiind de importan strategic ; - monitorizarea permanent , cu alocarea sumelor necesare, a percep iei publicului în leg tur cu evenimentele organizate, comunicarea campaniei, conceptului creativ, schimb rile din programe, notorietatea posturilor, etc, prin sondaje, studii de pia , focus grupuri i alte metode de cercetare specifice.

Plecând de la aceste considera ii se pot creiona cateva principii, strategii i direc ii de ac iune care, aprobate i puse în aplicare de forurile superioare ale Radio România, s duc la diversificarea modalit ilor de exploatare i valorificare a produselor SRR.

A. One Voice, One Message! Aceast expresie s-ar traduce printr-o mare concordan i unitate în realizarea i transmiterea mesajelor publice i a campaniilor de marketing/comunicare la nivelul tuturor structurilor Radioului Public. Dac pân la aprobarea formatelor i mesajelor finale, activitatea ar fi una pluri-departamental , implementarea i punerea în aplicare va fi 100% în responsabilitatea Departamentului Marketing/Comunicare. Pentru un observator care analizeaz din afara sistemului unitatea mesajului transmis ctre public este c , în acest moment, exist mari necorel ri i neconcordan e între mesajele transmise de diferitele departamente sau structuri (posturi radio, Editorial, Muzical, New Media&IT, Marketing&Comunicare) din cadrul Radio România. În acest sens propunerile au în vedere: - „Libertate într-un cadru dat!” care înseamn elaborarea unor principii i formate cadru în ceea ce prive te campanii/mesaje/logo-uri/slogane/machete/concursuri care, prin foarte mici i facile modific ri ce in de aspectul/realit ile locale, s poat fi implementate rapid i unitar în teritoriu. - constituirea la nivelul fiecarei structuri/posturi locale a unei mini-echipe de Marketing & Comunicare (1 sau maxim 2 persoane) care s r spund de aceast activitate i s comunice cu DCM din Bucure ti; - constituirea la nivelul DCM-ului a unei structuri (2 persoane) care s coordoneze activitatea de marketing i comunicare din teritoriu/redac ii.

B. Identificare i stabilirea poten ialilor vectori de imagine (post radio, program/emisiune, realizator/vedet , concurs/campanie) care s poat fi promova i/comunica i în cadrul campaniilor prin mesaje atractive, dinamice i u or de re inut atât vizual cât i audio de pubicul larg. Este clar

11 c nu po i s promovezi ceva ce nu este suficient preg tit sau nu corespunde a tept rilor publicului int .

C. Adoptarea unei atitudini pro-active în ceea ce prive te pozi ionarea, prezentarea i promovarea produselor Radio România atât în rândul institu iilor poten ial interesate cât i în rândul formatorilor de opinie i imagine (persoane/organiza ii). De ex.: RADOR- institu ii guvernamentale centrale si locale, descentralizate, companii de stat, etc; Concerte i evenimente culturale de marc , produse din arhiv - multina ionale, companii i b nci din ara noastr .

D. Comunicarea permanent , atât în interior dar mai ales în exterior, a tuturor nout ilor (programe, emisiuni, produse) i moderniz rilor (New Media) realizate de Postul Public, conform principiului de Marketing „S SPUNEM CE FACEM i S FACEM CE SPUNEM”.

E. Stabilirea unor resurse umane (prin reloc ri sau angaj ri de speciali ti în domeniu) i bugete conforme cu importan a acordat acestui subiect! Este cunoscut faptul c orice improviza ie în domeniul resurselor umane i al bugetului nu duce la rezultatele a teptate i dorite, ci doar la risipirea f r folos a acestor resurse!

F. Folosirea intensiv a tehnologiilor New Media pentru promovarea produselor SRR (cu alocarea bugetului necesar): site-uri/blogguri de succes, re ele de socializare. În plus, o propunere ar mai fi i generalizarea transmisiilor video live din studiourile posturilor din structura SRR, în special RRA! Branduirea vizibil a studiourilor cu transmisii video live, ar constitui o excelent forma de promovare „gratuit ” având în vedere c multe din interviurile cu personaliti marcante publice romane ti sunt preluate, m car i par ial, de posturile TV.

Alte direc ii de ac iune care trebuie s fie luate în considerare: - Accentul s fie pus pe promovarea puternic a evenimentelor de marc ale corpora iei (Gala RRA, Gala RRC, Zilele Agen iei de Pres Rador, Gaudeamus, etc.) prin încheierea de parteneriate media i atragerea de sponsoriz ri. - Prezen a mai agresiv în outdoor, inclusiv prin folosirea TV screen-urilor; - Încheierea unui num r cât mai mare de parteneriate media viabile (TV i Print în special), care s poten eze atât imaginea corpora iei cât i a produselor sale.

b.2 Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru activitatea de marketing şi comunicare;

Finan area i resursele financiare atrase de activitatea de marketing este un subiect deosebit de important pentru orice companie care dore te s aib succes, motiv pentru care i se acord o aten ie cu totul special . Înainte de a intra în acest subiect doresc s fac câteva considera ii de ordin general în ceea ce prive te bugetele i sumele atrase prin activit ile de marketing, idei pe care le-am dobândit atât în cursul numeroaselor training-uri de specialitate efectuate în afara rii cât i din experien a acumulat în decursul celor peste 17 ani de Marketing i Comunicare. - de obicei, bugetul de Marketing si Comunicare reprezint între 2% si 5% din vânz rile (sau cifra de afaceri) estimate ale societ ii pe anul respectiv. Planul de Marketing i Comunicare pe anul viitor se realizeaz i aprob pân în luna Noiembrie a anului anterior i nu se modific decât în situa ii cu totul speciale ce pot s apar în decursul anului (crize economice sau sociale, apari ia unor noi competitori, dezastre naturale, etc.).

12

- o regul aproape universal valabil pentru corpora ii i societ i comerciale importante este c tot ce înseamn cheltuieli cu personalul (aici intrând atât angajaii companiei din Departamentul Marketing/Comunicare cât i plata agen iei/agen iilor de publicitate/PR cu care colaboreaz aceasta s nu dep easc 30% din bugetul total, astfel încât cel pu in 70% din buget s se direcioneze spre produc ie i implementare de campanii de imagine /brand /produs /vanzari /calitate /CSR (Corporate Social Responsability)! - cel pu in bi-anual acest buget este amendat (în plus sau în minus) în func ie de evolu ia vânz rilor sau a cifrei de afaceri. - lunar, Directorul de Marketing&Comunicare raporteaz conducerii companiei modul de utilizare a bugetului, defalcat pe domenii i activit i!

Din p cate, din documentele publice aflate la dispozi ia noastr nu reiese foarte clar modul de func ionare i bugetare a activit ii DCM, dar îmi exprim convingerea c o aliniere (sau m car o apropiere) a acesteia la principiile enumerate mai sus nu poate fi decât benefic pentru Radio România (cu atât mai mult cu cât posturile comerciale concurente func ioneaz , cu foarte mici diferen e, conform acelora i principii). În acela i timp, tot din aceste documente, rezult o serie de aspecte în m sur s creion m situa ia actual din DCM: lipsa oamenilor, în general, i a speciali tilor pentru anumite activit i/domenii; înc rcarea organigramei DCM cu structuri ce nu in de activitatea de Marketing & Comunicare; existen a unor mini-structuri interne care nu au un rol bine definit sau care pot fi, prin completarea domeniului de activitate, mult eficientizate. De asemenea, din documentele existente nu rezult clar dac bugetul DCM este finan at, chiar i par ial, din sursele atrase din activitatea desf urat de Departament. Șinând cont de aceste aspecte o s punctez, în continuare, câteva direc ii de ac iune care pot duce la cre terea surselor de finan are:

A. O prima modalitate ar fi cre terea vânz rilor de publicitate, cu respectarea prevederilor legale, pe câteva din posturile din structura SRR: Radio România Actualit i, Antena Satelor, Radio România Regional, Radio 3Net, Kids Radio... Aceast propunere este una de bun sim dac avem în vedere performan ele actuale ale posturilor din structura SRR: au un Market Share de peste 33% la nivel na ional, dar încas rile din publicitate reprezint doar 4% din volumul total al pie ei radio! Pentru îmbun tirea (cu min 40%- 50%) acestei situa ii consider c trebuie luate urm toarele m suri: - renegocierea contractului de vânzare de publicitate existent la aceast or cu stabilirea unor performan e superioare celor existente i preg tirea viitoarei licita ii pentru stabilirea partenerului de vânzari; - elaborarea i implementarea unei politici de vânz ri cadru cu proceduri i rate-card-uri clare, care s vizeze atât posturile na ionale cât i cele regionale. Chiar din experien a personal tiu c mai multe structuri i persoane din SRR (dar nu din DCM sau de la Agen ie) se ocup de atragerea de sponsoriz ri i publicitate! Acest lucru este d unator, el afectând puternic atât imaginea cât i seriozitatea SRR. - constituirea unui mini-grup (2 persoane) la nivelul DCM care s monitorizeze activitatea Agen iei de vânz ri, aceste persoane urmând s fac i un stagiu de preg tire în domeniul vânz rilor de publicitate atât în Agen ia partener cât i cu ocazia unor cursuri de vânz ri media organizate de structuri/companii/firme abilitate în domeniu. Ulterior acest grup ar/va putea prelua o bun parte din activitatea de vânzare de spa iu publicitar, în special pentru clien ii punctuali mici i mijlocii.

B. Dezvoltarea activit ilor de Sponsoriz ri/Coproduc ii/Parteneriate în special în ceea ce prive te evenimentele majore ale Radio România. Din propria experien tiu c organizarea unor evenimente unice (culturale, sportive, de responsabilitate social ,

13

muzicale, de divertisment) la un nivel profesional înalt atrage întotdeauna parteneri puternici care s te ajute, inclusiv financiar, la implementarea lor. Sunt adeptul ideii c în loc s organizezi 30-40 de evenimente de nivel mediu, mai bine derulezi 10-15 de mare anvergura (a.i. lumea s spun „Doar Radio România poate organiza a a ceva!”), în acest fel ob inând atât o bun prezen în media cât i o recunoa tere a valorii i puterii brandului. Chiar dac în acest fel nu se ob in surse financiare în mod direct, banii din bugetul DCM necheltui i/salva i/economisi i pot fi direc iona i i folosi i c tre alte activit i/campanii.

C. Cre terea/Relansarea încas rilor din New Media/Internet; practic acesta ar fi un nou început al site-urilor pe pia a de vânz ri de publicitate, deorece pân acum, în special referitor la site-ul www.srr.ro dar nu numai, rezultatele sunt aproape inexistente! Acest lucru se poate face astfel: - crearea unui nou design pt principalele site-uri, atractive, moderne, simple, func ionale i dinamice, conform cerin elor actuale; se tie c un trafic mare de vizitatori atrage automat, solicit ri i încas ri de publicitate consistente; - monitorizarea traficului pe site-urile SRR printr-unul din sistemele/modalit ile principale de cuantificare a traficului/nr-ului de vizitatori; - organizarea unor concursuri interesante i atractive (nu cu ciorapi de iarn sau weekend- uri la pensiuni din Nordul rii pt poten iali câtig tori din Sudul României - cu asumarea de c tre ace tia a costurilor de transport!) cu înscrieri contracost prin SMS la telelefonul mobil (mai ales pentru RRA, radio 3 Net i Kids Radio dar nu numai).

D. Reoganizarea DCM prin comasarea unor activit i dar i prin scoaterea unor mini- structuri/grupuri actuale din organigrama departamentului. Economiile financiare astfel realizate se pot direc iona (conform celor precizate la pct-ul A) c tre ac iuni i activit i concrete de Marketing i Comunicare. Astfel, pe de o parte sugerez dezvoltarea activit ilor de Cercetare, Vânz ri/Parteneriate/Sponsoriz ri, Promo/Branding/Evenimente la Marketing i Comunicare Intern /Extern i târguri i Expozi ii la Comunicare, în timp ce propun scoaterea din organigrama DCM a structurilor Publica ii Radio, Sala de Concerte, Registratura i Rela ii cu Publicul, domenii care nu au legatur cu activit ile de marketing i comunicare. Economiile astfel ob inute ar putea fi redirec ionate c tre activit ile reale de marketing i comunicare.

c) Pagina de internet a SRR instrument de marketing şi comunicare public ă. c.1 Analiza paginii de internet a SRR ca instrument de comunicare public ă;

La o prim accesare a www.srr.ro , homepage-ul site-ului are o structur ampl , asigurând consisten în ceea ce prive te: - Accesarea informa iilor despre SRR - Prezentarea posturilor i a celorlalte produse care fac parte din SRR - Prezen a vizibil a logo-urilor ca identitate de brand a produselor SRR asigurându-se vizibilitatea cea mai bun pentru logo-ul oficial al SRR: Radio România - Prezentarea în detaliu a informa iilor i tirilor din actualitatea intern i interna ional , precum i comunicate de pres privind cele mai importante evenimente din activitatea radioului public (ex – S-a lansat radio Chi inau)

14

- Prezen a stream-urilor video pentru Radio România Actualiti, Cultural, 3 Net i 2 posturi regionale – Bucure ti i Re ia (în afara posibilit ii de a accesa live emisiile posturilor) - Cu 2 excep ii, toate posturile centrale i regionale au o sigla derivat din sigla oficiala RR, lucru ce ofer consisten comunic rii de brand. Din p cate, prin cele 2 excep ii se creaz confuzie referitoare la apartenen a posturilor respective la structura SRR, putând genera ambiguit i pentru ascult tori i eventuali parteneri. Cu atât mai greu este de îneles aceast sc pare cu cât la intrarea pe site-urile celor 2 exceptii - 3 Net i Kids Radio - exist sigle din aceea i familie SRR! - Designul web-site-ului este conform manualelor cu un num r decent de culori i fonturi folosite. Imaginile i bannerul central sunt de dimensiuni reduse pe home-page asigurând o înc rcare optim a paginii SRR.

În afara celor men ionate anterior mai sunt de punctat urm toarele : - Accesarea informa iilor despre SRR se face prin cele 4 butoane din bara superioar plus cel de contact, care îns duc în subpagini care necesit un num r considerabil de acces ri ulterioare pentru a ajunge la informa ia dorit . De exemplu, hot rârile CA ar trebui s se deschid direct la cele din anul în curs, începând cu cea mai recent , iar în josul subpaginii s existe buton arhiv sau arhiva 2010, 2009... Aceast modificare ar u ura considerabil accesarea documentelor dorite de c tre vizitatori. - Plecând de la acela i exemplu, înc rcarea materialelor în format pdf (doar pentru vizualizarea semn turii i tampilei) îngreuneaz accesul i restric ioneaz vizibilitatea lor pentru un num r de utilizatori (nu to i utilizatorii de Internet au programul de accesare al documentelor în format PDF). În plus, PDF-ul are oricum un timp relativ mare de înc rcare, în locul textului WORD preferat de majoritatea vizitatorilor. - Majoritatea posturilor care fac parte din structura SRR se reg sesc în mai multe locuri distincte pe home-page ca butoane, o dat pentru streamuri video, a doua oar pentru audio live, iar a treia oar în finalul paginii, link-uri pentru accesarea tuturor paginilor web ale posturilor centrale, locale i a produselor. De aici rezult un num r artificial m rit de ferestre în cadrul paginii i o întindere exagerat a home-page-ului. P strând propor iile în ceea ce prive te notorietatea i puterea financiar , am facut compara ie cu site-urile BBC i RF (în anexa1) unde situa ia este complet schimbat : home-page-urile respective sunt de dimensiuni mult mai mici iar informa iile mult mai concentrate; toate posturile i produsele sunt pozi ionate într-o bar superioar , motiv pentru care identificarea i accesarea este mult mai facil . - Similar, num rul mare de box-uri cu tiri - externe, interne, politic româneasc .ro, comunicate de pres , rador, sport, cultural, 3 net, antena satelor, regional i muzical, conduce la aceea i întindere exagerat a home-page-ului. Știrile din redac iile interne ar trebui grupate cu precizarea postului surs , iar tirile RADOR ar trebui s ias în prim-plan cu head-line-uri începând cu cea mai recent tire, plus breaking news. În acest fel, site-ul ar fi mult mai atractiv i dinamic, dar i de dimensiuni mult mai reduse. - O problem ce ine de profesionalismul comunic rii pe pagina de home-page este i inconsisten a în folosirea diacriticelor pe întreaga pagin . Din p cate sunt box-uri (muzical, regionale) unde diacriticele nu sunt prezente, fapt ce contrasteaz cu restul materialelor de pe site-ul SRR.

Este clar c site-ul www.srr.ro s-a dorit mai mult un instrument de comunicare public , deoarece informa iile legate direct de posturile SRR i de programe se reg sesc în propor ie covâr itoare în home-page, doar patru butoane ducând spre informa ii legate de institu ie (Consiliul de Administra ie, Pre edinte Director General, Comitetul Director, Consilieri pre edinte director general, Legisla ie, Istoric, Carte de onoare, Documente identitate), Informa ii publice ale institu iei (Hot rârile Parlamentului României, Hot rârile Consiliului de Administra ie, Deciziile Consiliului de Administra ie, Activit ile Consiliului de Administra ie, Deciziile Comitetului

15

Director, Rapoarte, Organigrama, Declara ii de avere, Achizi ii, Comunicate de pres , Intern), servicii ale institu iei (Licita ii publice, Parteneriate i evenimente, Prest ri servicii), Cariere în institu ie (Anun uri angajare, Rezultate concursuri) i al cincelea buton pentru Contact prin formular. c.2 Analiza paginii de internet a SRR ca instrument de marketing.

Ca instrument de marketing, site-ul SRR ofer o unitate relativ a imaginii de brand prin siglele personalizate ale posturilor i produselor SRR (cu lipsurile men ionate la analiza Comunicare). La o analiz mai aprofundat reies o serie de aspecte mai pu in favorabile în ceea ce prive te folosirea home-page-ului SRR ca instrument de marketing, cum ar fi:

- Lipsa de monitorizare a www.srr.ro (de www.trafic.ro sau alt instrument de cuantificare a site- urilor). Succesul unui website în Internet se m soar prin afluen a de vizitatori, iar în mod ideal, prin volumul vânz rilor realizate, acolo unde este cazul. Se spune ca Internetul seam n destul de mult cu un târg, oferind orice pentru oricine, dar, in cazul nostru, cele mai importante persoane sunt audien a int a SRR, acel segment al utilizatorilor Internet pe care dori i s -i transforma i în vizitatori. În lipsa oric rei monitoriz ri a traficului este practic imposibil de cuantificat num rul de vizitatori sau succesul de care se bucur acest site! Situa ia este paradoxal i greu de explicat o asemenea sc pare din partea de in torului site-ului: lipsa total a instrumentului de monitorizare. Astfel, nu este posibil s se tie câi vizitatori are, care este structura acestora, care sunt p rerile acestora, ce trebuie f cut pentru a avea un real succes (inclusiv din punctul de vedere al instrumentului de marketing). Pe lâng cel mentionat, mai sunt i alte web-site-uri de posturi sau produse din structura SRR ce nu sunt monitorizate: www.romania-actualitati.ro , www.antenasatelor.ro , www.rri.ro , www.eteatru.ro www.radioromaniajunior.ro , www.tnr.srr.ro , www.rador.ro .

Situa ia este cu atât mai greu de îneles cu cât anumite posturi din structura SRR sunt monitorizate. In acest sens, am analizat câteva dintre acestea, tocmai din dorin a de a scoate în eviden importan a informa iilor ob inute printr-o monitorizare constanta a site-ului:

1. www.radio3net.ro Clasament: Locul 991 în General, Locul 21 în Muzica Afi ri 19 Acum pe site » 1.152 Ast zi pe site » 9.292 In ultimele 7 zile » 31.288 Record 07.08.2007 Descrierea www.radio3net.ro de pe trafic.ro poate fi i ea îmbunt it : Data înscrierii 25-07-2004

16

Radio 3Net "Florian Pittis" - Un radio în culori. Muzica, Versuri, Chat, Folk, Rock, 119 Stream- uri pe genuri muzicale diferite, Piese de teatru, Galerie Video, Cel mai mare depozit de muzic online. Dar chiar i www.radio3net.ro nu are profil de audien a.

2. www.radioromaniacultural.ro este cuantificat prin extremetracking.com Radio Romania Cultural http://cultural.srr.ro Counting since: 23 July 2009 / 12:13 Current report: 1 Dec 2011 / 16:27 > Summary Totals and Averages Sumar Perioada: 862 zile inregistrate Daily Unique: Totals: Today 737/01 Dec, Thu, 2011 Unique Visitors 599.581 - 48.80% Yesterday 1058/30 Nov, Wed, 2011 Visits incl. Reloads 1.228.573 Average 695 Visitors per Day Reloads 628.992 - 51.20% Highest Day 1346/18 Jan, Tue,2011 Visitors via Referrers 307.035 - 51.21%

Monthly Unique: Most accessed: Average 19986 Visitors per Month Searchengine Google - 23.85% Highest Month 32394/Mar Keyword cultural - 32.91% Highest Hour 12:00-12:59 - 6.55% Country Romania - 80.50% Highest Day Monday - 15.43% Continent Europe - 93.83%

3. www.romania-muzical.ro pe trafic.ro i pe extremetracking.com Clasament: Locul 3180 in General, Locul 65 in Muzica 1.875 In ultimele 7 zile, 548 Record 10.05.2011 Radio romania muzical Data înscrierii 22-11-2007 Site-ul unicului post de radio românesc dedicat exclusiv muzicii clasice i de jazz. Emisiuni, echipa editorial , nout i, emisie live online. www.romania-muzical.ro nu are profil de audien .

In concluzie, lipsa monitoriz rii site-ului www.srr.ro îl face foarte pu in atractiv din punct de vedere marketing/promovare pentru poten iali parteneri sau advertiseri, lucru care se observ doar deschizând pagina men ionat .

- Valoarea relativ a site-ului Exist instrumente i modalit i prin care se poate face o evaluare relativ a valorii unui site. Datorit motivului men ionat anterior, conform www.sitevaluecalculator.com , valoarea site-ului www.srr.ro este de circa 200 USD!!! Valoarea este aproximativ i, bineîneles NU include valoarea SRR din spatele site-ului, ci este mai degrab o estimare în sine a site-ului dac s-ar dori vinderea lui! Evaluarea include: rank-ul paginii, traficul, link-urile din spate, vechimea domeniului, directorii lista i i alte elemente. Prin compara ie, valoarea estimat a www.bbc.co.uk este de 465,000,000 USD!!!

- Lipsa prezen ei pe re elele de socializare - Facebook, Twitter... In secolul 21 i în era comunic rii absen a de pe aceste atât de apreciate i folosite re ele de socializare nu face decât s reconfirme în concep ia utilizatorilor p rerea deja încet enit ca structur i activitatea SSR este „pr fuit i învechit ”, în total neconcordan cu realit ile i preocup rile actuale. O sc pare care trebuie urgent remediat !

- Promovare cu/prin bloggeri recunoscu i

17

O metod relativ nou de promovare este colaborarea cu bloggerii cunoscui din SRR-RRA (cu Psihologul muzical de ex.), dar nu numai. Prin aceast activitate se ob ine o foarte bun promovare i vizibilitate în targetul vizat cu costuri foarte reduse. Un exemplu în acest sens este BBC-Radio care o folose te intensiv!

- Promovarea unor vectori de imagine (emisiuni/realizatori/vedete) Din p cate se observ o foarte mic preocupare în promovarea unor vectori de imagine ai SRR (ace tia putând fi emisiuni sau vedete ale posturilor). Este adev rat c în acest moment postul public se confrunt cu o lips aproape acut de astfel de vectori, mai ales în ceea ce prive te vedete ale posturilor. Din acest motiv consider c este necesar adoptarea unui plan de ac iune care, pe termen mediu, s duc la rezolvarea acestei situa ii! Prin campanii, parteneriate media i promovare se poate rezolva acest deziderat!

- Slogan al SRR Realizarea i adoptarea unui astfel de mesaj/slogan atât ca imagine cât i audio, cu prezen a lui vizibil pe site-ul precum i în programele SRR i nu numai, va fi benefic pentru identitatea i stabilitatea brandului. - Promovarea campaniilor de marketing i a ac iunilor de responsabilitate social In acest moment, pe site-ul www.srr.ro nu este prezentat nicio campanie de marketing/promovare derulat de SRR. Cred c prin bannere i ferestre active puse pe www.srr.ro se pot promova activit ile de marketing i evenimentele derulate de diferitele posturi de radio sau structuri din SRR, cu condi ia c acestea s con in realmente mesaje importante pentru ascult tor/vizitator. - Ofertele SRR se g sesc foarte greu, nu au vizibilitate; Considerând cele men ionate anterior ca opinii cu caracter general, îmi exprim p rerea c aprecierea unui website se poate realiza, profesional i profesionist, fie prin iniierea unui studiu printre utilizatorii s i, fie prin utilizarea unui serviciu specializat. În general, evaluarea unui site se face pornindu-se de la o serie de criterii generale, fiecare bucurându-se de o analiz profund i independent din partea speciali tilor. Studiile arat c aproape 90% dintre site-urile web au o usabilitate sc zut . Dac cele mai multe site-uri sunt neatractive, este clar c www.srr.ro poate atrage mul i clien i dac are un site u or de folosit, atr gtor i în m sur s satisfac nevoile reale ale utilizatorilor. Consider c o analiz a site-ului www.srr.ro trebuie f cut pe baze profesioniste i implic multe elemente de luat în considerare. Dar este cert c r spunsurile obiective la întreb rile cheie despre site-ul www.srr.ro sunt: 1. Este site-ul SRR, mai bine-zis prezen a online a companiei, capabil s ating scopurile stabilite? R. Doar în parte! 2. Reprezint site-ul un instrument prin care se întorc investi iile în el? Cu alte cuvinte produce un leu în plus fa de banii investi i? R. NU! 3. Design-ul, stilul, con inutul, func ionalitatea i tehnologiile folosite în site servesc scopului propus? R. Doar în parte! 4. Compania profit de toate mijloacele pentru a extrage maximum posibil din prezen a pe Internet? R. NU! 5. Site-ul nu poate fi mai bun? R. Cu siguranta, DA!

18

d) Deciziile/Dispozi ţiile Comitetului Director - instrument de asigurare a controlului procedural şi de fond al ini ţiativelor şi al modului de aplicare a Hot ărârilor/Deciziilor Consiliului de Administra ţie.

Având în vedere prevederile art. 18 din Capitolul 3 – Organizare i Func ionare din Legea nr.41/1994, conducerea Societ ii Române de Radiodifuziune este asigurat de: Consiliul de Administra ie, Pre edintele Director General i Comitetul Director . Comitetul, împreun cu directorul general, reprezint nivelul superior al managementului executiv şi asigur conducerea curent a societ ii. Comitetul Director exercit atribu iile cuprinse la art. 31 din Legea nr. 41/1994 cu modific rile i complet rile ulterioare i la art.5 din Regulamentul privind organizarea i func ionarea Comitetului director al SRR i a Comitetelor directoare teritoriale, cu modific rile i complet rile ulterioare, aprobat prin HCA nr. 62/2011. Comitetul are rolul de a asigura controlul procedural i de fond al ini iativelor conduc torilor de compartimente din cadrul SRR i al modului în care ace tia aplic hot rârile i deciziile Consiliului de Administra ie. În acord cu regulamentul de organizare i func ionare, aprobat prin Hot râre a Consiliului de Administra ie al SRR Comitetul Director are urm toarele atribu ii: a) avizeaz proiectele de hot râri i decizii, documente care se supun aprob rii Consiliului de Administra ie; b) asigur punerea în execu ie a hot rârilor i deciziilor Consiliului de Administra ie i informeaz periodic în leg tur cu modul de executare a acestora; c) avizeaz normele de munc , normativele de personal, func iile i meseriile necesare, care se aprob de Consiliul de Administra ie; d) elaboreaz i propune spre aprobare Consiliului de Administra ie: i. strategia de program; ii. participarea societ ii la realizarea unor activit i cu alte societ i cu capital român sau str in, închirierea unor spa ii de emisie pe canalele de radio; iii. normative, regulamente i instruc iuni de serviciu în domeniile prev zute de lege; e) transmite Consiliului de Administra ie, la solicitarea membrilor acestuia, inform ri periodice asupra stadiului implement rii strategiilor sectoriale; f) avizeaz proiectele de norme, normative, regulamente i instruc iuni, care se supun aprob rii directorului general; g) aprob proceduri/demersuri în domeniile i în limita competen elor expres delegate; h) aprob angajarea i efectuarea de cheltuieli de orice natur i a tranzac iilor comerciale i financiare, în limita competen elor aprobate de consiliul de administra ie; i) comunic membrilor Consiliului de Administra ie informa iile necesare/solicitate în activitatea de elaborare a Raportului anual, cu privire la activitatea societ ii, executarea hot rârilor/deciziilor Consiliului, raportarea rezultatelor la obiective etc.; j) aprob personalului de specialitate angajat al societ ii ocuparea sau exercitarea altor func ii, cu excep ia celor didactice, i/sau colaborarea la alte societ i de radiodifuziune sau de televiziune; k) asigur respectarea dispozi iilor legale privind paza bunurilor; l) asigur respectarea dispozi iilor legale privind protec ia mediului; m) orice alte atribu ii care îi revin potrivit prevederilor legale. (2) Avizul pentru proiectele de hot râri, precum i în cazurile prev zute la alin. (1) lit. c), are caracter obligatoriu.

19

(3) Avizul acordat de Comitet în cazul proiectelor de decizii, precum i ale proiectelor de hot râri prin care se aprob m suri de organizare i/sau func ionare a Consiliului de Administra ie, are caracter consultativ. (4) În exercitarea atribu iilor sale Comitetul adopt dispozi ii.

1. analiza concordan ţei dintre Deciziile/Dispozi ţiile Comitetului Director* şi atribu ţiile membrilor Comitetului Director; 1.1 In data de 9 Noiembrie 2010 a fost luat Decizia Comitetului Director, act rezultat în baza Procesului Verbal al edin ei nr.15, ce a avut rolul de avizare a proiectului de hot râre a Consiliului de Administra ie al SRR referitor la solu iile de derulare a contractului încheiat cu SC Clir Media pentru gestionarea i vânzarea spa iului publicitar al SRR. În conformitate cu dispozi iile art.5, lit d) i g) din Capitolului II al Regulamentului de Organizare i Func ionare a Comitetului Director al SRR i cu prevederile art.31 literele d) i g) din Legea 41/1994, Comitetul Director avizeaz : d) elaboreaz i propune spre aprobare Consiliului de Administra ie: i. strategia de program; ii. participarea societ ii la realizarea unor activit i cu alte societ i cu capital român sau str in, închirierea unor spa ii de emisie pe canalele de radio; iii. normative, regulamente i instruc iuni de serviciu în domeniile prev zute de lege; g) aprob proceduri/demersuri în domeniile i în limita competen elor expres delegate; Luând în considerare dispozi iile men ionate în Procesul-verbal al edin ei nr.15 din data de 9 Noiembrie 2010, la capitolul II-Aviz ri, punctul 1, Comitetul Director a avizat proiectul de hot râre CA referitor la solu iile de derulare a contractului încheiat cu SC Clir Media pentru gestionarea i vânzarea spa iului publicitar al SRR. Decizia a fost luat în unanimitate! În decizie se men ioneaz , de asemenea, c documentul avizat va fi înaintat spre aprobare Consiliului de Administra ie. În considerarea acestei Deciziii a Comitetului Director i în raport de prevederile Regulamentului de Organizare i Func ionare a Comitetului Director, constat m c membrii Comitetului Director al SRR au analizat i avizat proiectul de hot râre în conformitate cu sarcinile i atribu iile lor. Se poate aprecia c membrii CD au respectat dispozi iile legale în materie i Regulamentul de Organizare i Funcionare a Comitetului Director al SRR.

1.2 În data de 18.02.2011 a fost luat Decizia Comitetului Director, act rezultat în baza procesului verbal al edin ei nr.14, ce a avut rolul de avizare a proiectului de hot râre a Consiliului de Administra ie al SRR, referitor la Regulamentul privind selec ia managerilor i evaluarea managementului executiv în cadrul SRR. În conformitate cu dispozi iile art.5, lit a) i c) din Capitolul II al Regulamentului de Organizare i Func ionare a Comitetului Director al SRR si cu prevederile art.31 literele c) i f) din Legea 41/1994, Comitetul Director avizeaz : - proiectele de hot râri i decizii, documente care se supun aprob rii Consiliului de Administratie, - normele de munc , normativele de personal, func iile i meseriile necesare, care se aprob la rândul lor de ctre Consiliul de Administra ie. Luând în considerare dispozi iile men ionate în Procesul-verbal al edin ei nr.14 din data de 18.02.2011, la capitolul II-Aviz ri, punctul 2, Comitetul Director a avizat proiectul de hot râre CA referitor la Regulamentul privind selec ia managerilor i evaluarea managementului executiv în cadrul SRR. Decizia a fost luata in unanimitate! In decizie se mentioneaza, de asemenea, c documentul avizat va fi înaintat spre aprobare Consiliului de Administra ie din data de 23 februarie 2011.

20

În considerarea acestei Deciziii a Comitetului Director i în raport de prevederile Regulamentului de Organizare i Func ionare a Comitetului Director, constat m c membrii Comitetului Director al SRR au analizat i avizat proiectul de hot râre în conformitate cu sarcinile i atribu iile lor. Se poate aprecia c membrii CD au respectat dispozi iile legale în materie i Regulamentul de Organizare i Func ionare a Comitetului Director al SRR. Trebuie sa mentionez faptul ca, din analiza efectuata pe numeroase decizii/dispozitii ale Comitetului Director vis-a-vis de atribu iile membrilor Comitetului Director, au reiesit anumite necorelari in ceea ce priveste structura Comitetului Director si prevederile actualului Regulament de Organizare si Functionare a CD-ului.

2. Analiza concordan ţei dintre Deciziile/Dispozi ţiile Comitetului Director** şi actele administrative ale Consiliului de Administra ţie în aplicarea c ărora s-au adoptat;

2.1 Având în vedere Decizia Consiliului de Administra ie nr.6 din 30 Iulie 2010, privind aprobarea Raportului privind stadiul extinderii prezen ei programelor Radio România în Republica Moldova, i aprobarea constituirii unui grup de lucru la nivelul Consiliului de Administra ie, compus din doamna Maria oghin , domnul Nicolae Stej rel Olaru i domnul András István Demeter, f r ca enumerarea s fie limitativ , astfel încât i al i membri ai consiliului s li se poat al tura, inând cont de Dispozi ia Comitetului Director din data de 16 noiembrie 2011, în cadrul edin ei nr.66, prin care s-a dispus avizarea proiectului de decizie a Consiliului de Administra ie de modificare a DCA nr.6 din 2010, se apreciaz c în considerarea prevederilor Legii nr.41/1994, atât Consiliul de Administra ie al SRR cât i Comitetul Director au respectat atribu iile i responsabilit ile conferite de regulamentele de organizare i func ionare aferente acestora, respectiv: 1. Consiliul de Administratie emite Decizia CA privind nominalizarea unor membrii CA în vederea întocmirii unor rapoarte anuale privitoare la stadiul extinderii prezen ei programelor Radio România în Republica Moldova 2. Consiliul de Administra ie, conform documentelor analizate în cadrul sedin ei, avizeaz proiectul de DCA privind modificarea i completarea DCA nr.6 din 2010, cu privirea la completarea num rul membrilor de CA, responsabili în vederea raportarii perioadice cu privire la stadiul extinderii prezen ei programelor Radio România în Republica Moldova. 3. Dup avizarea în Comitetul Director a proiectului la care am f cut referire, acest document a fost supus aprob rii Consiliului de Administratie al SRR i aprobat prin HCA. De asemenea trebuie re inut faptul ca HCA nr.6/2010, emis de CA al SRR nu putea fi modificat i completat decât tot prin HCA, dar numai dupa avizarea proiectului de hot râre de ctre Comitetul Director. Urm rind traseul documentelor i efectele produse de c tre cele dou colective de conducere ale SRR, se constat respectatea întocmai a dispoziiilor referitoare la atribu iile i resposabilit ile Consiliului de Administra ie i ale Comitetului Director.

2.2 Hot rârea Consiliului de Administra ie nr. 46 din data de 29.06.2011 decide urm toarele: - Art.1: obligativitatea folosirii exclusive a elementelor de identitate vizual (Anexa 1) din momentul lans rii campaniei de promovare a noilor grile de programe ale SRR; - Art. 2: departamentul Economic, în colaborare cu Departamentul Produc ie Editorial , va înainta PDG pân la data de 08.07.2011 o situa ie privind costurile necesare schimb rii elementelor de identitate vizual pe suporturile existente i sursele de finan are necesare (proprii sau atrase);

21

- Art. 3: DPE va înainta PDG pân la data de 15.07.2011 o situa ie privind parteneriatele încheiate/sau ce urmeaz a fi încheiate cu autorit ile locale în vederea promov rii elementelor de identitate vizual în spa iile publice din aria de acoperire a Studiorilor Teritoriale/posturi na ionale; - DCM va elabora i transmite spre aprobare prin OPDG Regulamentul de utilizare a identit ii vizuale a SRR. Plecând de la aceast HCA am analizat Deciziile i Dispozi iile pe care Comitetul Director le-a luat pentru implementarea acestei hot râri, acestea fiind: - Procesul Verbal nr. 41/05.08.2011, unde la Capitolul Analize s-a discutat Regulamentul de utilizare a brandurilor. S-a hot rât ca pân pe data 15.07.2011 membrii CD s transmit observa ii i propuneri de îmbun tire a Regulamentului. - Procesul Verbal nr. 43/29.07.2011 care men ioneaz decizia CD de a transfera suma de 181.280 lei din bugetul Dep. Economic, cap. Alte Cheltuieli, subcapitolul Cheltuieli cu amortizarea, pentru desfa urarea campaniei de promovare a noilor grile i elementelor de identitate vizual astfel: 16.500 lei la DCM pentru acoperirea costurilor generate de schimbarea elementelor de identitate vizual ale RADOR, Radio 3 Net, Kids Radio, Orchestrele Radio, respectiv 165.780 lei la studiourile regionale. - Procesul Verbal nr. 44 i 45 din 05.08.2011 i 12.08.2011, edin a CD în care s-a analizat campania de promovare a site-urilor SRR. Cu acest prilej s-a subliniat necesitatea prezent rii elementelor de identitate vizual în mod unitar, cu respectarea prevederilor HCA 46/2011 i sublinierea apartenen ei la SRR. - Procesul Verbal 47/24.08.2011: pregtirea pentru debutul campaniei de lansare a noilor grile i a noului concept privind identitatea vizual . Analizând documentele men ionate i derularea activit ilor se pot trage urm toarele concluzii: - Comitetul Director a ac ionat pentru implementare HCA prin: a) elaborarea Regulamentului de utilizare a noii identit i vizuale (de catre DCM); evaluarea costurilor necesare schimb rii elementelor de identitate vizual i a ac ionat pentru punerea la dispozi ie a sumelor necesare: 181.280 lei. - Din analiza Procesul Verbal ale edin elor CD nu reiese faptul c articolul 3 al HCA a fost respectat i anume ca DPE a înaintat PDG, pân la data de 15.07.2011, o situa ie privind parteneriatele încheiate/sau ce urmeaz a fi încheiate cu autorit ile locale în vederea promov rii elementelor de identitate vizual în spa iile publice din aria de acoperire a Studiorilor Teritoriale/posturi na ionale. De asemenea, din Procesele Verbale nu reiese c lansarea noilor grile a coincis cu lansarea noilor elemente de identitate vizual , dar aceasta poate fi o sc pare tehnic a secretariatului Comitetului Director! În concluzie, apreciez c , în considerarea prevederilor Legii nr.41/1994, Comitetul Director a respectat în mare m sur atribu iile i responsabilit ile conferite de regulamentul de organizare i func ionare, ac iunile sale fiind în concordan cu prevederile HCA 46/29.06.2011.

3. Analiza Deciziilor/ Dispozi ţiilor Comitetului Director* din perspectiva compartimentelor desemnate/ sesizate şi a termenelor de punere în execu ţie a acestora.

3.1 Procesul Verbal al edin ei CD nr. 66/16.11.2011. În edin , la capitolul III Analize, pct 6, membrii comitetului director au analizat realizarea indicatorilor bugetului de venituri i cheltuieli al SRR la data de 30.09.2011 Șinând cont de dispozi ia emis , se poate considera c documentul suspus analizei Comitetului Director nu a întrunit elementele constitutive necesare aviz rii lui, i s-a dispus ca Departamentul

22

Economic s înainteze spre avizare comitetului director, un proiect de DCA privind acordarea unor competen e de modificare a unor indicatori bugetari, pentru execu ia anului curent. Comitetul Director, prin modul în care a formulat dispozitia edin ei nr.66 din 2011, a reu it s ating toate etapele procedural în vedere realiz rii unui proiect de DCA menit s poat acorda în conformitate cu prevederile legale în materie, competen e de modificare a unor indicatori bugetari , pentru execu ia anului curent. Astfel a fost identificat departamentul specializat, cu atribu ii pe zona economic , i a fost stipulat un termen de finalizare a documentului solicitat, respectiv 21.11.2011. Elementele constitutive ale aviz rii în cadrul Comitetului Director acoperite în exemplul prezentat sunt: - analiza unui document menit sa fie aprobat în CD, în func ie de limitele aprobate, sau de c tre CA conform prevederilor legale i regulamentelor de organizare i func ionare; - retransmiterea lui spre completare i/sau modificare c tre departamentul specializat, pentru întrunirea tuturor condi iilor legale i de fond pentru avizarea unui proiect supus aprob rii; - men ionarea unui termen de finalizare a complet rilor.

3.2 Procesul Verbal al sedintei CD nr. 48/26.08.2011- În edin , la capitolul I Aprob ri, pct 2, membrii Comitetului Director au analizat oportunitatea achizi ion rii unor domenii on-line. Șinând cont de dispozi ia emis , consider c documentul suspus analizei Comitetului Director nu a întrunit elementele necesare aviz rii lui, i s-a dispus ca Departamentul New Media s completeze nota de fundamentare privind achizi ia a 3 domenii on-line pentru RRJ cu informa ii despre avantajele achizi ion rii acestora i motivarea alegerii celor trei domenii. De asemenea, în textul deciziei se men ioneaz c materialul va fi reintrodus spre aprobare pe ordinea de zi a unei edin e de Comitet Director viitoare, doar dup ob inerea avizului DCM în ceea ce prive te conformitatea utiliz rii denumirilor alese cu manualul de brand. Consider c , prin modul în care a formulat dispozi ia edin ei nr.48 din 2011, Comitetul Director a reu it s ating toate etapele procedurale. Astfel, în decizie a fost identificat departamentul specializat, cu atribu ii pe on-line, r spunz tor s duc la îndeplinire sarcina trasat , precum i departamentul ce trebuie s avizeze materialul în ceea ce prive te concordan a denumirilor alese cu manualul de brand. Totu i, din decizie se observ c nu s-a stipulat un termen de finalizare! Elemetele constitutive ale aviz rii în cadrul Comitetului Director acoperite în exemplul prezentat sunt: - analiza unui document menit s fie aprobat în CD, în func ie de limitele aprobate, sau de c tre CA conform prevederilor legale i regulamentelor de organizare i func ionare; - retransmiterea lui spre completare i/sau modificare c tre departamentul specializat, pentru întrunirea tuturor condi iilor legale i de fond pentru avizarea unui proiect supus aprob rii; - men ionarea unui termen de finalizare a complet rilor (Nu exist !).

23

ANEXA 1

24