1. INTRODUCERE 1.1. Date De Recunoaștere a Documentației Denumirea Proiectului: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RASOVA, JUD. C

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaștere a documentației

Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RASOVA, JUD. CONSTANŢA Proiectantul P.U.G.: ARHI-FOTO GRUP S.R.L Beneficiarul proiectului: CONSILIUL LOCAL RASOVA

Elaboratorul evaluării de mediu: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L.

Lucrarea de față reprezintă Raportul de Mediu realizat pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rasova, pentru teritoriul administrativ al comunei Rasova, jud. Constanța, ce urmează să primească o nouă funcționalitate. Raportul a fost întocmit în conformitate cu cerințele Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu. Evaluarea de mediu este parte integrantă a procedurii de adoptare a planurilor și programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, realizarea acesteia fiind reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Această hotărâre transpune în legislația națională prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri și Programe asupra mediului („Directiva SEA”). Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerințele de conținut ale Anexei II a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 și cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, nr. 117/2006. Astfel, Raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie și să evalueze potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria geografică ale planului sau programului. De asemenea, raportul prezintă măsurile de prevenire și limitare a efectelor semnificative asupra mediului și evaluează eficiența acestor măsuri cu scopul de a demonstra că varianta de plan finală satisface cerințele legislației naționale în domeniu.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 1/1

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

1.2. Date generale privind conţinutul şi obiectivele principale ale planului

1.2.1. Generalități privind elaborarea documentațiilor PUG

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde programului de amenajare si dezvoltare a localitatii. Reglementarile PUG se detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU). Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare. Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor din cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiectivele: - definirea teritoriului administrativ al comunei; - optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul administrativ si judetean; - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; - stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatii; - impartirea teritoriului in zone functionale in vederea utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; - precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); - evidentierea fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii; - cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor; - stabilirea si delimitarea zonelor construibile, precum si a modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor; - stabilirea obiectivelor de utilitate publica si fundamentarea realizarii acestora prin precizarea reglementarilor specifice privind regimul de construire, functional, regimul de inaltime, indicii de ocupare si de utilizare a terenurilor; - asigurarea suportului necesar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire; - corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului; - evidentierea formei de proprietate, premisele si tendintele de circulatie a terenurilor; - evolutia tramei stradale majore, intersectii, trasee; - organizarea si dezvoltarea cailor de telecomunicatii ; - modernizarea si dezvoltarea sistemului de chipare tehnico-edilitara; - protejarea si conservarea mediului, masurile de reabilitare; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire; - stabilirea si delimitarea zonelor protejate. - materializarea propunerilor de amenajare si dezvoltare urbanistica, reglementate prin PUG, se realizeaza in timp, functie de fondurile prevazute in bugetul local, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul de stat sau al unor intreprinzatori si/sau fonduri europene.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 2/2

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Regulamentul local de urbanism (RLU) este instrumentul principal pentru aplicarea PUG. El intareste si detaliaza reglementarile PUG, permisiuni, restrictii si interdictii). RLU se bazeaza pe impartirea teritoriului in unitati teritoriale de referinta. Pentru fiecare unitate se redacteaza reglementari referitoare la categoriile de interventie permise si la interdictiile temporare sau permanente de dezvoltare : functiuni principale, organizarea traficului, folosinte, arii protejate, indicatori admisi de dezvoltare, interdictii temporare in zonele care necesita PUG, interdictii permanente pentru zonele de risc natural, servituti,etc. Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context local si regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a zonei. Reglementarile privind dezvoltarea in teritoriu sunt corelate cu aspecte economice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia mediului.

1.2.2. Obiectivele PUG analizat

Prin întocmirea PUG-ului se vor reglementa următoarele:

- Relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ si relationarea suprateritoriala; - Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; - Delimitarea zonelor afectate de servituti publice, afectate de interdictii temporare si permanente de construire si a zonelor expuse la riscuri naturale; - Evidentierea detinatorilor de terenuri si modul preconizat de circulatie a terenurilor din teritoriul intravilan al orasului; - Modernizarea si dezvoltarea echiparii si a infrastructurii edilitare aferenta zonelor de extindere a intravilanului; - Stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice; - Precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si amenajate; - Amenajarea malului Dunarii, inaltarea digurilor ; - punerea in valoare a vestigiilor arheologice ; - Realizarea amenajarilor turistice de agrement si sporturi de apa.

Planul Urbanistic General al comunei Rasova urmareste, prin introducerea în cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea, se va pune accent pe dezvoltarea sistemului de circularii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii. Viziunea de viitor propusa de Strategia de dezvoltare locala este ca, comuna Rasova sa devina o comuna prosperă.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 3/3

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Calitatea vietii locuitorilor va spori si comuna va contribui la prosperitatea intregii zone, prin diversificarea economiei locale, valorificarea turistică a frumuseților naturii și a Dunării. Cresterea economica va ingloba concepte moderne de sprijinire a dezvoltarii mediului de afaceri, precum si de diversificare a activitatilor economice și turistice locale prin care sa se sporeasca oferta de locuri de munca si sansele de ocupare a tuturor categoriilor profesionale si de varsta. Masuri concrete vor stimula responsabilizarea fata de mediul inconjurator, prin introducerea si aplicarea de tehnologii, de modele de gandire si practici curente care, prin natura lor, sunt benefice pentru oameni, pentru afaceri si pentru mediu, pe termen lung. Se vor aplica principii de dezvoltare durabila, asigurandu-se o repartizare sociala cat mai egala a beneficiilor, imbunatatind accesul la bunastare al grupurilor dezavantajate, precum si garantandu-se protectia factorilor de mediu si utilizarea eficienta a resurselor naturale locale. Promovarea egalitatii de sanse si echilibrarea disparitatilor dintre diversele arii de locuire vor deveni prioritare pentru urmatorii zece ani, astfel incat oferta de locuinte civilizate, locuri de munca adecvate pregatirii profesionale si de servicii comunitare sa raspunda cu realism nevoilor si aspiratiilor locuitorilor si sa creeze noi modele de viata si munca.

1.2.3. Localizarea geografică și administrativă

Teritoriul administrativ al comunei Rasova este situat la sud de depresiunea văii Carasu și prezintă caracteristicile podișului dunărean al Dobrogei de sud, având un relief frământat, cu văi adânci și sinuoase care-l străbat pe direcția SE – NE. Aceasta zona se prezinta ca o platforma cu inaltimi ce ating 150 m, in partea sud-estica si descresc usor la valori sub 20 m, in vecinatatea Dunarii. Cele doua vai importante care strabat teritoriul comunal sunt : La sud valea Baciului, iar la nord valea Cochirleni. Aceste vai au debite permanente al caror volum variaza in functie de regimul de precipitatii si se varsa in Dunare (anexa 1). Intre valea Baciului si valea Cochirleni, platoul Rasovei este strabatut de mai multe vai mici din care cele mai importante sunt valea Rasovei si valea Caramancea. Teritoriul comunei este limitrof Dunarii (pe o distanta de apr. 15 km) si are un lac de cca. 170 ha – lacul Baciu. Lacul Cochirleni de cca 118 ha a fost desecat si zona a fost redata agriculturii. Accesul în zonă se realizează pe DJ 223, ce vine de la Cernavodă, traversează atât Cochirlenii, cât şi Rasova şi merge spre sud prin Vlahii, Aliman - acest drum este asfaltat și are o porțiune de 13 km paralelă cu brațul Dunării. Teritoriul comunei mai este traversat de drumul judeţean DJ 225, care merge spre Ivrinezu şi de drumul comuna DC 56, care merge în sud spre Abrud. Distanţa între localitatea reşedinţă de comună RASOVA şi localitatea COCHIRLENI este de 8 km pe DJ223. Comuna Rasova se învecinează :  La nord orașul Cernavodă  La sud și sud-vest cu comuna Alimanu  La nord - est cu comuna Peștera  La vest cu Dunarea - brațul Borcea

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 4/4

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Localitatea Rasova, prin documentele existente si cercetate partial pana in prezent, atesta o continuitate de locuire de min.1800 de ani( din perioada romana ). In partea de nord a localitatii mai sunt vizibile urmele zidurilor de aparare ale unei asezari din perioada feudalismului timpuriu. In documentele feudale mai tarzii, sec. XVI – XVII, localitatea este consemnata cu numele de RASOVAT; RASOVATCA, RASOVATA( in registrele turcesti de evidenta fiscală din anii 1573, 1675 si 1676). Impozitele le platea numai populatia nemusulmana. In aceste conditii se putea aprecia ca populatia crestina ( anii 1693-94 ) la data intomirii registrului era de 2000 locuitori. La mijlocul sec. XVII Evlia Celebi consemneaza in notele sale de calatorie si localitatea Rasova. Majoritatea hartilor intocmite pentru aceasta zona in sec. XVII, XIX consemneaza existenta localitatii Rasova. In timpul razboaielor ruso – turce din prima jumatate a secolului trecut, in localitatea Rasova a fost instalat comandamentul general al trupelor rusesti. Localitatea Cochirleni, vechi sat romanesc, este situat intr-o zona cu mare continuitate de locuire din perioada romana si pana in prezent. In perioada feudala documentele turcesti cu caracter fiscal din anii1573,1675-76 o consemneaza cu numele de KOKIRLAN , KOKIRLEN, apartinand de cazaua Carasu ( azi Medgidia ). Se apreciaza dupa numarul poulatiei care platea bir ca numarul populatiei crestine era de aproximativ 300 de locuitori.In unele documente din perioada feudala tarzie, localitatea Cochirleni este consemata si cu numele Ienichioi ( satul nou) a carui vatra era situata la vest de cea actuala In decursul razboaielor ruso-turce purtate pe teritoriul Dobrogei in secolele XVIII-XIX au fost distruse multe localitati care insa au fost refacute, fie pe aceasi vatra sau in imediata apropiere.Populatia se refugia in ostroavele Dunarii sau pe celalalt mal al acesteia si isi construia bordeie, ca locuinte temporare. Din aceasta cauza, acest tip de locuinte se mai intalneste si mai tarziu la inceputul secolului nostru, folosite mai putin ca locuinte, dar mai ales ca anexe gospodaresti. Principalele activitati economice apartin agriculturii – cultivarea cerealelor si cresterea animalelor. Pescuitul, constituia o activitate aproape permanenta, mai mult pentru consumul local. La recensamantul din 2011, conform evidentelor statistice situatia este urmatoarea: total populatie stabila - 4966 locuitori, din care : RASOVA – 3762 locuitori COCHIRLENI - 1204 locuitori Populatia celor doua localitati ce formeaza comuna, s-a situat permanent la nivel demografic mediu, comparativ cu celelalte comune din judetul Constanta. Datele statistice inregistrate in ultimii ani, dovedesc o repopulare a comunelor ca urmare a scaderii numarului de salariati implicati in structurile economice urbane.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 5/5

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

1.2.4. Descrierea proiectului

Situația existentă În conformitate cu avizul O.C.P.I, Comuna Rasova are suprafața teritoriului administrativ de 11397.4267ha. Totalul intravilanului existent în momentul de față, inclusiv trupurile izolate, este de 385,78 ha, din care loc. Rasova dispune de 221,62 ha, iar loc. Cochirleni de 101,39 ha. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ este prezentat în tabelul nr. 1 (anexa 2). Din totalul de 1228 locuinte existente (2011) in cele doua localitati, 1221 reprezinta proprietatea privata, 5 proprietate de stat, iar 2 se afla in proprietatea cultelor. Fondul de locuit este alcatuit din locuinte parter, pe loturi individuale neregulate. Materialele de construcţie utilizate sunt cărămida şi BCA -ul , ca materiale durabile şi chirpiciul ca material nedurabil . Acoperişurile sunt din ţiglă , tablă galvanizată şi olană. Starea construcţiilor este medie şi rea . În cadrul vetrelor localităţilor densitatea locuinţelor este scăzută datorită suprafeţelor mari ale curţilor. In cadrul localitatii Rasova pe valea Rasova, fundatiile locuintelor amplasate de o parte si de alta a casiului sunt afectate de ridicarea apei freatice in perioade de ploi torentiale iar in zona Dragaica suprafete de teren din intravilan sunt afectate de alunecari de teren. Bilanturile teritoriale pe zone funcționale pentru intravilanul existent sunt prezentate în tabelele 2 si 3.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 6/6

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 1- bilant teritorial situatia existenta UT DENUMIREA Suprafata Scos din intravilan ZONE FUNCTIONALE R TRUPURILOR (ha) (ha) 1 1 A+B intravilan loc. Rasova 221,62 2 A1+B2+C1+D1 intravilan loc. Cochirleni 101,39 3 B1 Ferma agricola 11,09 4 C Ferma 10 16,67 5 D Ferma 7 2,05 6 E Ferma 8 1,3 7 E1 Rezervor apa Cochirleni 0,01 8 F Ferma 9 1,1 9 F1 Ferma 9 10,43 10,43 10 H Ferma 19 1 11 H1 Groapa de gunoi 0,2 0,2 12 I Ferma piscicola 0,13 13 J ANIF 12,48 14 K Rezervor apa Rasova 0,02 0,02 15 L ANIF 0,01 16 Ldoi Crama 4 17 M ANIF 0,1 18 M1 Bazin apa 0,08 19 N Statie de repompare 0,26 20 O ANIF 0,01 21 P ST.POMPARE 0,01 22 R 0,01 23 S 0,01 24 T 0,5 0,5 25 U 1 1 26 V3 Groapa de gunoi 0,2 0,2 INTRAVILAN TOTAL EXISTENT AVIZAT IN 385,78 2016

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 7/7

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 2- Localitatea Rasova- situatia existenta ZONE FUNCŢIONALE Suprafata (ha) Locuinţe şi funcţiuni compl. complementare 169,36 Instituţii şi servicii de int. public 2,12 Obiective arheologice 1,05 Gradini 1,9 Căi de comunicaţie şi transp. rutier 15,63 Spatii verzi sport agrement 0,75 Constr. Tehnico - edilitare 1,8 Gospodarie comunală - cimitire 1,25 Ape,teren agr., neproductiv 12,5 Terenuri libere 5,26 Total intravilan loc. Rasova 221,62

Tabelul nr.3 - Localitatea Cochirleni- situația existentă ZONE FUNCŢIONALE Suprafața(ha) Locuinte, functiuni compl. 64,99 Instituţii şi servicii de inter. public 1,3 Depozite 0,46 Vie 5,25 Căi de comunicaţie şi transp. rutier 7,09 Spatii verzi sport agrement 0,94 Constr. Tehnico - edilitar 0,2 Gospodarie comunală - cimitire 1,4

teren neproductiv 3,23

Terenuri libere 16,53 Total intravilan Cochirleni 101,39

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apa a localitatii Rasova se face printr-un sistem centralizat format din: - Sursa de apa – 2 puțuri cu adâncimi de 54, respectiv 568 m, ce captează acviferele cretacic, respectiv jurasic; - Conducte de aductiune apă de la sursa la rezervor; - Rezervoare de inmagazinare a apei, din BA, cu capacitatea de 200 mc; - Statie de pompare cu hidrofor;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 8/8

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

- Retele de distributie a apei, ce acopera aproape întreaga trama stradala, având o lungime de 17200 m.

Pentru localitatea Cochirleni structura sistemului de alimentare cu apă este similara: - Sursa de apa – 1 puț cu adâncimea de 32 m și debit de 7,7 l/s; - Conducte de aductiune a apei de la sursa la rezervor; - Rezervoare de inmagazinare apei, din BA, cu capacitatea de 150 mc; - Retele de distributie a apei, ce acopera aproape întreaga trama stradala, având o lungime de 7340 ml.

Analizele chimice ale apei de la sursele existente, indica o crestere a continutului de nitrati la valori de cca. 70 mg/l.

Canalizarea menajeră

Localitatea Rasova dispune de un sistem de canalizare centralizat, in faza de executie. Conform proiectului care a fost întocmit, luând in calcul 3770 locuitori echivalenți, acesta cuprinde:

- Rețele de canalizare menajeră și colectoare stradale, având o lungime totală de 9657 m; - Stație de pompare dotată cu 2 electropompe (Q = 28.08 mc/ora; H = 30,1mCA; P = 10.5 kW) si conducte de refulare; - Statie de epurare amplasata amonte de localitate, pe partea dreapta a dreapta a drumului judetean DJ223 Cernavoda – Rasova –Aliman, pe teren domeniu public, apartinand U.A.T. Rasova si ocupa o suprafata de 36 x 22 mp. Principiul de baza al functionarii statiei de epurare Stainless Cleaner este epurarea biologica cu biomasa in suspensie, cu denitrificare frontala si recircularea biomasei din decantoarele secundare si stabilizarea aeroba a namolului;

Localitatea Cochirleni, nu dispune de un sistem de canalizare centralizat, iar in zona blocurilor de locuinte canalizarea este rezolvata printr-o fosa septica vidanjabila. Lipsa unei retele de canalizare in localitatea Cochirleni duce la infiltrari necontrolate de la fose in panza freatica.

Alimentarea cu energie electrică

Sistemul de alimentare cu energie electrica a comunei cuprinde o retea de repartitie a energiei electrice LEA110 kV prin care sunt interconectate statiile 110/20kV Rasova, statia HATEG, statia MEDGIDIA SUD, retele de distributie de 20 kV, o preiau posturile de transformare20/0,4 kVcare alimenteaza consumatorii de energie electrica si asigura iluminatul public stradal.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 9/9

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În Localitatea Rasova alimentarea cu energie electrica se realizeaza de la cele 3 posturi de transformare aeriene 20/0,4 kV preluate pe medii tensiune dintr-o derivatie a liniei aeriene LEA5200 de 20kV ce urmeaza traseul spre Cochirleni respectiv linia electrica dublu circuit ce urmeaza traseul spre localitatea Hateg. Ambele linii de medie tensiune sunt alimentate din statia de transformare 110/20 kV Rasova În Localitatea Cochirleni alimentarea cu energie electrica se realizeaza de la cele 3 posturi de transformare aeriene 20/0,4 kV echipate cu aparataj si transformatoare, cu puteri instalate pana la 250kVA. Incadrarea pe medie tensiune a acestora se realizeaza prin linia electrica aeriana LEA6200 de 20 kV preluata din statia de transformare Rasova.

Circulații

Teritoriul administrativ al comunei nu dispune decat de cai de comunicatie rutiere. Cea mai importanta cale rutiera este DJ223, care venind dinspre Cernavoda, strabate atat localitatea Cochirleni, cat si localitatea Rasova mergand spre Ion Corvin. DJ 223 este asfaltata face legatura cu centrul administrativ al judetului – municipiul Constanta. Intre Cochirleni si Rasova DJ 223 se ramifica in DJ 223 B - drum cu imbracaminte provizorie. DJ 223 se intersecteaza si cu DC56. Atat Rasova cat si Cochirleni au un relief foarte accidentat cu diferente de nivel de cca.45- 50 m. Din aceasta cauza, reteaua stradala are un caracter neregulat prezentand o densitate mare de sinuozitati. Profile in debleu cu adacimi pana la 2 m., care nefiind amenajate , sunt erodate sub influenta agentilor atmosferici. Strazile din localitati sunt in majoritate neamenajate si au amprize foarte diferite. Exceptand DJ223 care are un profil transversal constant de 12m latime, celelalte strazi care alcatuiesc trama stradala in intravilan sunt grupate dupa profilul transversal si ampriza in 3 categorii : a,b si c. Localitatea Rasova este strabatuta de valea Rasova care afost prevazuta cu un canal colector pentru apele pluviale aduse de versantii laterali. Acest canal deverseaza apele in Dunare dupa ce traverseaza Dj223 pe sub un podet dalat.

Activități economice

Activitatile dominante ale zonei sunt agricultura si cresterea animalelor, urmate de silvicultura, piscicultura – turismul. În zonă s-a localizat un zacamant de diatomita. Rasova dispune de resurse materiale de constructii – insuficient valorificate. Reteaua de comunicatii insuficientă și legaturile dificile cu centrul administrativ al judetului pot reduce dezvoltarea, astfel încăt economia zonală stagnează. Accesul dificil (măsurat în timp şi cost) fac ca regiunea să fie mai puţin atractivă atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 10/10

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Monumente istorice

Din punct de vedere al vestigiilor si monumentelor arheologice, teritoriul comunei face parte din aria unor importante culturi neolitice din mileniul VI – V care s-au dezvoltat in spatiul dobrogean cu precadere in zona Dunarii : CulturileHamangia, Boian, Gumelnita Cernavoda. Pe teritoriul comunei Rasova exista un număr insemnat de obiective si zone de interes arheologic deosebit care impun măsuri stricte de conservare sau dereglementare a modalitaților de rezolvare a problemelor de dezvoltare urbanistică.

Disfuncționalități (anexa 3) - Deprecierea productiei agricole vegetale se datoreaza in parte lipsei de utilaje agricole, gradului redus al functionarii irigatiilor, cat si costului ridicat al lucrarilor agricole; - alta cauza a degradarii productiei vegetale o constituie gradul de faramitare prin parcelare a terenurilor agricole si promovarea unor tipuri de culturi neadaptate la cerintele pietii; - La acestea se adauga si slaba dezvoltare a sectorului de servicii paraagricole care sa asigure producatorilor agricoli accesul la lucrarile mecanice, intretinere si repararea mijloacelor mecanice, valorificarea produselor etc.; - Fondul construit este rar si insuficient intretinut; - Nu sunt asigurate noi zone parcelate pentru asigurarea evolutiei localitatilor; - Reteaua de circulatie este alcatuita in majoritate de drumuri neamenajate cu trasee dificile generate generate de relieful localitatilor; - Dotari cu stare tehnica la nivel mediu; - Nu sunt amenajate spatii verzi si de agrement; - Lipsa zonelor de protectie sanitara la cimitire, sursele de alimentare cu apa , statiile de tratare inmagazinare si statii de epurare ape uzate; - vestigii arheologice necercetate; - Lipsa amenajarilor turistice, fond de locuinte insuficient intretinut, pentru atragerea agroturismului; - Transportul in comun nerezolvat; - Analizele chimice ale apei de la sursele de apă existente, care asigura alimentarea cu apa a comunei, indica o crestere a continutului de nitrati la valori de cca. 70 mg/l.

Propuneri prevăzute în PUG (anexa 4) Conform P.A.T.J. Constanta, comuna Rasova va pastra si in viitor structura urbanistica existenta iar prin PUG se vor avea în vedere următoarele : - Directiile principale de dezvoltare economica si sociala a comunei se refera la sectorul agricol , crestera animalelor si viticultura care constituie functia economica de baza si gradul de valorificarea a acesteia; - Eficientizarea pisciculturii atat in lacul existent cat si pe Dunare;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 11/11

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

- Pentru zonele cu riscuri naturale, aflate in intravilanul satelor este necesară elaborarea unor studii, care sa conduca la determinarea precisa a zonelor, pe baza de ridicari topografice si indicarea lucrarilor necesare pentru stabilirea de remedii eficiente; - Realizarea unei reţele de puţuri piezometrice pentru supravegherea variaţiei de nivel şi a calităţii apei freatice in zona vailor. - Dotari insuficiente de aparare – comuna este supusa riscurilor generate de C.N.E.Cernavoda

Zonificare funcțională, fondul construit

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 2016 inclusiv trupuri= 415,9551 ha Zonele functionale vor fi determinate in raport de activitatile dominante aferente suprafetelor respective de teren. Fiecare localitate a comunei este o zona de locuit cu dotari aferente, care trebuiesc completate, intretinute si diversificate. De stricta necesitate este extinderea unitatii de stingere. In localitati nu sunt unitati industriale si nu sunt activitati generatoare de noxe . Bilanturile teritoriale pe zone funcționale pentru intravilanul propus sunt prezentate în tabelele următoare.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 12/12

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 4- bilant teritorial situatia propusa

DENUMIREA suprafața S. UTR NOI S. UTR EXTINS UTR ZONE FUNCTIONALE TRUPURILOR ha ha ha

1 A+B+K intravilan loc. Rasova 246,22 24,6

1 A1+B2+C1+D1 intravilan loc. Cochirleni 103,23 1,84

2 B1 Ferma agricola 11,09

2 C Ferma 10 20,72 4,05

2 C2 Sediu fermă 0,29 0,29

2 C3 Sediu fermă 0,81 0,81

2 C4 Sediu fermă 0,57 0,57

2 D Ferma 7 2,05

2 E Ferma 8 1,3

4 E1 Rezervor apa Cochirleni 0,06 0,05

2 F Ferma 9 5,31 4,21

7 G2 Cabana turistică 1,52 1,52

5 G3 SPD Cochirleni 0,95 0,95

2 H Ferma 19 1

2 I1 Ferma 6 2,99 2,99

6 I+J+S Ferma piscicola 12,9

5 L ANIF 0,18 0,17

3 L2 Crama 4

5 L5 Bazin apa ANIF 0,03 0,03

5 M ANIF – st. pompare 0,1

5 M1 ST. punere sub presiune 0,08

5 N Statie de repompare 0,26

5 O ANIF – st. desecare 0,01

5 P ST. pompare 0,01 0,09

5 P1 St. electrică ANIF 0,14

5 R Stație de pompare 0,01

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 2016 415,96 7,16 35,01

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 13/13

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 5- Localitatea Rasova – situatia propusa ZONE FUNCŢIONALE ha Locuinţe şi funcţiuni compl. complement 189,9

Instituţii şi servicii de inter. public 2,5 Obiective arheologice 1,05 Gradini 1,9 Căi de comunicaţie şi transp. rutier 22,35 Spatii verzi sport agrement 10,15 Constr. Tehnico - edilitare 0,2 Gospodarie comunală - cimitire 3,75 Teren neproductiv 10,42 Terenuri libere 4 Total intravilan loc.Rasov 246,22

Tabelul nr. 6- Localitatea Cochirleni – situatia propusa ZONE FUNCŢIONALE ha Locuinţe şi funcţiuni compl. complementare 65,16 Instituţii şi servicii de inter. public 1,8 depozite 0,46 Vie 5,25 Căi de comunicaţie şi transp. rutier 9,9 Spatii verzi sport agrement 2,94 Constr. Tehnico - edilitare 0,2 Gospodarie comunală - cimitire 1,4 neproductiv 2 Terenuri libere 14,12 Total intravilan loc. Cochirleni 103,23

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 14/14

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 7 - Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din teritoriul administrativ propus TERITORIUL CATEGORIA DE FOLOSINTA ADMINISTRATIV AL AGRICOL PADURI APE DRUMURI CURTI NEPR TDS TOTAL

UNITATII DE BAZA CONSTR. EXTRAVILAN 7822 1299 1270 287.46 171.11 173.2 10.42 INTRAVILAN 88.85 - - 30.54 244.85 - - TOTAL 7910.85 1299 1270 318 415.96 173.2 10.2 11397.43 % din TOTAL 69.41 11.4 11.14 2.79 3.65 1.52 0.09 100

Gospodărirea apelor

Lucrarile hidrotehnice propuse pe teritoriul comunei sunt : - realizarea unui debarcader in dreptul localitatii Rasova - intretinerea indiguirii existente

Localitatea Rasova are doua zone cu factori de risc pentru constructii. - rapa Dragaica care prezinta risc de alunecari de terenuri - zona de o parte si de alta a casiului la care nivelul apei freatice perecliteaza fundatiile constructiilor.

Pentru aceste zone sunt necesare fonduri pentru intocmirea studiilor de specialitate pluridisciplinare pentru protejarea zonelor de risc.

Alimentarea cu apă

Pentru localitatea Rasova, în viitor se va avea in vedere reabilitarea unor retele de distributie a apei, in functie de vechimea acestora si de gradul de uzuara al acestora, care va fi realizata pe baza unor proiecte viitoare. Sursa de apa existenta si capacittile de inmagazinare existente asigura nevoile de apa ale localitatii, in prezent si in perspectiva. Prin PUG, sunt prevazute extinderi ale retelei de distributie in cateva zone si strazi, care nu dispun de retele de alimentare cu apa. Astfel, se prevede extinderea retelei de distributie a apei in lungime totala de 1.650m, din care pe strazi (anexa 5): - Str. Bucurestii Noi: l = 350 m; - Str. Sarmisegetuza: l = 525 m; - Cartier nou, zona nord de localitate: l = 875 m.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 15/15

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Pe termen scurt, pentru asigurarea calitatii apei potabile prevazuta in reglementarile in vigoare, se propune realizarea unei statii de tratare a apei cu schimbatori de ioni, pentru reducerea nitratilor.

Canalizarea menajeră

Lucrarile de canalizare si de epurare a apelor uzate menajere, prevazute in proiectul in curs de executie in localitatea Rasova, vor rezolva colectarea si evacuarea apelor uzate menajere din aceasta localitate. Prin PUG se prevede realizarea unui sistem de canalizare in localitatea Cochirleni, care cuprinde colectoare de canalizare pe intreaga trama stradala a localitatii si statie de epurare in apropierea Dunarii, cu descarcarea apelor uzate epurate in Fluviul Dunarea, cu respectarea indicatorilor de calitate pentru apele uzate epurate prevazute de Normativul NTPA 001. Colectoarele de canalizare stradale vor fi cu Dn 250 mm PVC-KG, in lungime totala de 2.925 m. Debitul de ape uzate epurate, conform breviarului de calcul, si pentru care se va dimensiona statia de epurare, este de cca. 2,15 l/s.

Alimentarea cu energie electrică

La nivelul localității Rasova, pentru toate instalatiile noi si existente sunt necesare asigurarea de zone de protectie, atat fata de constructii, cat si pentru asigurarea distantelor normate pentru interventie la revizii si defecte. Conform PE 104/95 pentru LEA20 KV se va asigura un culoar de protectie de 14m/7m de o parte si de alta a retelei iar pentru LEA 110KV culoarul de protectie va fi de cate 10 m de o parte si de alta a retelei in total 20m. Pentru localitatea Cochirleni, pentru toate instalatiile noi si existente se va respecta zona de protectie atat fata de constructii cat si pentru asigurarea distantelor normate pentru interventie la revizii si defecte, pentru LEA20 KV se va asigura un culoar de protectie de 14m/7m.

Circulații

Trama stradala existenta si nou propusa va fi amenajata cu imbracaminte asfaltica sau impietruire simpla (acolo unde nu e posibil datorita sectiunii transversale, strazi fara posibilitate de extindere ) respectand profilele caracteristice strazilor principale si secundare din mediul rural. Sistemul de evacuare a apelor pluviale de pe carosabil se va asigura in functie de conditiile din teren, prin santuri si rigole sau introducerea unui dren amplasat la cotele cele mai joase a sapaturii drumului. Pentru organizarea superioara a traficului și îmbunătățirea penetrațiilor în localități, este necesară amenajarea intersectiilor DJ 223A cu DJ 223B si intersectia DJ 223A cu DC 56.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 16/16

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În prezent, volumul traficului fiind nesemnificativ se consideră că este suficient parcajul de langa primarie. Odata cu dezvotarea turismului vor deveni necesare parcaje in dreptul obiectivelor turistice. Canalul cu profil de casiu, cu malurile pereate (este necesar prelungirea acesteia pe toata suprafata localitatii, asigurand panta necesara pentru evacuarea apelor cat mai rapid in Dunare ), separa localitatea Rasova in doua cartiere fiind flancat de o parte si de alta de doua carosabile neamenajate. Se propun doua fire de circulatie pe fiecare parte a canalului si amenajarea a cel putin doua podete cu deschidere ampla, cu sustinerea numai pe cele doua maluri, astfel incat sa nu stanjeneasca evacuarea apelor catre Dunare. Suprafata totala a drumurilor majore din perimetrul teritoriului administrativ,dupa amenajare si realizarea profilului transversal corespunzator functiei este de 43,14 ha. In prezent comuna Rasova nu are trafic naval, nici amenajari portuare. Pentru ca s-au amenajat lucrari de indiguiri a Dunarii este posibil sa se amenajeze si un ponton pentru acostarea barcilor. Acest ponton ar putea fi folosit atat in scopuri utilitare ( de catre pescarii din zona ) cat si in sporturile de apa practicate de turisti.

Activități economice

Se estimeaza pentru viitor o crestere a numarului dotarilor cu caracter privat destinat prestarilor de servicii. Pentru realizarea constructiilor in teritoriu sau deschiderea unei cariere de dolomit sunt necesare fonduri si de la investitori particulari. Avand in vedere cresterea lenta a populatiei si numarul mic de someri, dezvoltarea activitatii de turism ca si crearea unor noi intreprinderi de prelucrare a produselor agricole pe plan local pot crea un numar de locuri de munca suficient pentru forta de munca disponibila. Se va avea în vederea aplicarea unor măsuri în vederea valorificarii la maximum a capacitatilor de productie si a potentialului agricol de care dispun cele doua localitati prin: - stoparea deprecierii productiei agricole vegetale - formarea si dezvoltarea unei agriculturi capabile sa creeze in economia de piata surplusul economic necesar propriei dezvoltari. - reabilitarea lucrarilor de imbunatatiri funciare. Facilitati pentru toti producatorii particulari in asigurarea accesului la utilizarea lor. - insamantarea suprafetelor arabile cu seminte selectionate si cu randament ridicat - productia unor culturi in raport cu cerintele pietii. - dezvoltarea activitatilor piscicole bazata pe fondul acvatic existent si a cresterii - animalelor pentru care exista o traditie locala. Este necesara de asemenea, realizarea de constructii cu caracter turistic, cabane, amenajari pentru sporturi de apa.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 17/17

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Gospodărire comunală

La nivelul comunei a fost instituit un sistem de colectare selectiva a deseurilor, principalele tipuri de deseuri colectate fiind deseurile menajere, deseurile de PET, materiale plastice, hartie si carton. Colectarea deseurilor pe categorii, la nivelul UAT Rasova se face de catre UTILITĂȚI PUBLICE – GOSPODĂRIA COMUNALĂ S.R.L. cu sediul în Cernavodă. Conform datelor furnizate de Primăria Rasova, la nivelul anilor 2017 si 2018 au fost colectate si reciclate următoarele tipuri si cantități de deșeuri reciclabile:

Anul 2017 670 kg deseuri de PET colectate și reciclate; 400 kg de deseuri de materiale plastice colectate și reciclate; 3000 kg de deseuri de hartie si carton colectate și reciclate.

Anul 2018 1060 kg deseuri de PET colectate și reciclate; 710 kg de deseuri de materiale plastice colectate și reciclate; 5000 kg de deseuri de hartie si carton colectate și reciclate.

Conservarea patrimoniului natural și construit

Pentru conservarea cadrului natural, se impun urmatoarele :

- Amenajarea malului Dunarii, atat peisagistic cat si ca fond construit, cel putin pe o distanta de 100m de la oglinda apei; - Constructiile ce se vor amplasa in localitatea Rasova, si mai ales cele care au latura nord-vestica limitata de Dunare, vor trebui sa fie realizate cu materiale si aspect arhitectonic de calitate; - Nu se vor amplasa nici un fel de obiective creatoare de noxe; - Amenajarea malurilor lacului Baciu vor respecta cu strictete normele sanitare referitoare la protectia apei, faunei si florei. Se considera necesara o zona de protectie a malurilor de min.20 m care va fi plantata evitandu-se amplasarea de obiective construite in aceasta zona; - Deoarece zonele cu vestigii arheologice nu sunt suficient studiate, primaria Rasova a solicitat Muzeului de Arheologie un studiu istorico- arheologic, cu amplasarea obiectivelor si zonelor de interes arheologic in stereo 70 si stabilirea zonelor de protectie a acestora.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 18/18

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI ALE EVOLUȚIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

2.1. Aspecte ale stării actuale a mediului în zona amplasamentului

Comuna Rasova este situată în partea de vest a judeţului Constanţa, pe DJ 223, la o distanţă de 78 km faţă de Municipiul Constanţa reşedinţa de judeţ şi la 19 km de oraşul Cernavodă, oraşul cel mai apropiat. Legăturile acestei aşezări cu judeţul se fac prin drumul judeţean DJ 223 ce vine de la Cernavodă, traversează atât Cochirlenii, cât şi Rasova şi merge spre sud prin Vlahii si Aliman. Acest drum este asfaltat. Comunai este traversata de drumul judeţean DJ 225, care merge spre Ivrinezu şi de drumul comunal DC 56, care merge în sud spre Abrud. Comuna Rasova este riverana Dunării, fără a exista o activitate portuară organizată. Faţă de localităţile din zonă, distanţele sunt următoarele: Cernavodă la 18 km şi Medgidia la 40 km. Comuna are în administrare două localități: Rasova și Cochirleni, totalizând o populație de populatie: 3993 locuitori. Principalele activitati economice sunt azi ca si in vechime, cresterea animalelor, cultivarea cerealelor, a pomilor fructiferi si a vitei-de- vie, precum si pescuitul. Comuna e străbătută de drumul judeţean 223 A pe relaţiia Corvin-Cernavodă, iar pe teritoriul comunei Rasova o porţiune de 13 km din drumul judeţean străbate localităţile în paralel cu fluviul Dunărea. În comuna Rasova se află un chei pe malul Dunării într-o zonă pitorească cu un potenţial turistic ridicat. Atât pe malul Dunării cât şi în imediata apropiere a canalului natural ce face legătura între fluviul Dunărea şi Balta Baciu există o zonă împădurită pe ambele maluri cu plantaţie de salcâmi şi salcie - zonă deosebit de căutată pentru pescuitul sportiv.

2.1.1. Elemente de geologie Cuprinsă între 27 15’05’’ și 29 30’10’’ longitudine estică și 43 40’04’’ si 49 25’03’’ latitudine nordică, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate distinctă în cuprinsul teritoriului României. Specificul este dat de geomorfologia zonei, întregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplenă, eroziunea fluviatilă încetând să fie un factor modelator deosebit. Alcătuirea geologică a Podișului Dobrogei se redă plastic prin noțiunea de “mozaic” structural și petrografic. De la nord la sud se întâlnesc următoarele unități structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrală și Dobrogea de Sud (anexa 6). Din punct de vedere geologic comuna Rasova face parte din Platforma sud-dobrogeana, in unitatea geografica Podisul Oltinei. Platforma Dobrogei de Sud are un fundament constituit dintr-un complex inferior de gnaise granitice si migmatice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior de sisturi cristaline mezometamorfice descrise drept cristalinul de Palazu. Acestea din urma sunt reprezentate prin micasisturi intre care se intercaleaza un complex feruginos alcatuit din din roci foarte variate : cuartite, cuartite cu magnetit, micasisturi cu almandin, micasisturi cu almandin si magnetit etc, la care se adauga subordonat intercalatii de calcare cristaline.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 19/19

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Caracteristic pentru aceste roci este structura rubanata determinata de asocierea unui material feruginos cu unul terigen. Acest fundament este fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m. Peste fundamentul cristalino-magmatic se dispune o stiva groasa de roci sedimentare care formeaza cuvertura platformei, apartinand silurianului (sisturi argiloase negre cu graptoliti si intercalatii de calcare,gresii cuartitice), devonianului (gresii cuartoase, argilite marnocalcare, depozite carbonatice), carboniferului (depozite argiloase), triasicului (gresii feldspatice, argile, argile nisipoase si calcare, totul cu o tenta feruginoasa), jurasicului (calcare), cretacicului (depozite calcaroase si cretoase) eocenului (calcare, nisipuri glauconitice), oligocenului ( sisturi bituminoase, disodilice), badenianului (depozite argiloase si grezoase, nisipuri si marnocalcare), sarmatianului, deschis in lungul vailor si in falezele Marii Negre (marne, argile nisipoase, bentonite, calcare lumaselice) si pliocenului (marne, nisipuri, calcare lacustre). Cea mai raspandita formatiune geologica este cea a sarmatianului superior (Kersonian), care acopera o buna parte a regiunii. Aceste depozite sunt formate din calcare fosilifere, cu Mactra variabilis, Mactra bulgarica, Mactra caspica, Tapes gregaria, Turbo barbota, calcare oolitice, uneori gresiere si argile. In anexa 7 este prezentata coloana stratigrafica a Dobrogei de Sud. Aranjamentul tectonic al Platformei sud-dobrogene nu prezinta complicatii. Principalul element tectonic este falia Palazu care separa Platforma sud- dobrogeana de masivul central- dobrogean. Planul de falie, cel putin superficial, are vergenta sudica caci a fost traversat de foraje executate la Cocosu si Palazu, ceea ce arata ca formatiunea sisturilor verzi este suprapusa sisturilor cristaline de Palazu iar o astfel de situatie nu poate fi decat de natura tectonica. Odata cu complicatiile tectonice din zona de coliziune a fost afectat si restul soclului karelian sud- dobrogean. Acesta s-a fracturat dupa un sistem de falii orientate aproximativ est-vest incat s-a compartimentat in mai multe blocuri care se afunda spre sud. Faliile ce afecteaza soclul Platformei sud –dobrogene nu afecteaza cuvertura mezozoica si probabil nici cea paleozoica, ceea ce arata ca ele au varsta faliei Palazu. Ridicarea Platformei sud-dobrogene fata de Platforma Valaha s-a produs incepand din Sarmatian si s-a facut in lungul faliei Dunarii. La inceputul Pliocenului Dobrogea sudica se contura ca arie emersa si a continuat sa evolueze ca atare. Există mai puţine date privind activitatea seismică a regiunii Dobrogea, datorită faptului că riscul seismic este mai redus. Efectele cele mai puternice se datoresc epicentrului Vrancea şi au fost prezente în urma cutremurului din martie 1977. În catalogul cutremurelor puternice se menţionează un singur eveniment deosebit pentru perioada 1881–1991 cu intensitate V, magnitudinea 5,2. Epicentrul, situat la mică adâncime, a fost la Beştepe şi singura localitate afectată puternic a fost oraşul Tulcea. Din punct de vedere macroseismic, conform Normativului P 100/ 92, zona studiată are următoarele caracteristici:  zona ”E”;  coeficient de seismicitate KS=0, 12;  perioadă de colt TC= 0,7 secunde. Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 20/20

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Conform normativului P 100/2006, amplasamentele cercetate prezintă o perioadă de recurenţă IMR=100 ani, o valoare a acceleraţiei de vârf ag=0,16 g

2.1.2. Solul

Invelisul de sol este influentat puternic de climatul arid, de relieful in mare parte domol, de materialul parental constituit predominant dn loess, precum si de vegetatia de stepa si de apele subterane situate la adancime reativ mare. Solurile cele mai raspandite sunt cernoziomurile carbonatice, cernoziomurile castanii si ciocolatii, solurile balane, castanii, de paduri xerofile si cernoziomurile cambice. Cernoziomurile se intalnesc pe suprafete mari in Podisul Dobrogei de Sud in cadrul Podisurilor Oltinei, Cobadin si Mangaliei. În ceea ce priveste textura, pe malul Dunarii. loessurile sunt luto-nisipoase. Pe teritoriul comunei Rasova predomina solurile balane de stepa (pretabilitate mijlocie – buna ca destinatie agricola), sarace in humus si cu continut ridicat de carbonat de calciu si sulfati. Aceste soluri sunt poroase, usoare, cu un regim de umiditate foarte scazut, accentuat de vanturile frecvente si puternice. Pe solurile puternic erodate se intalnesc rendzine (pretabilitate slaba ca destinatie agricola), iar pe versantii amenajati in terase, solurile sunt antropice, desfundate. Toate aceste soluri necesita o identificare exacta prin studii pedologice si agrochimice si apoi masuri de reconstructie ecologica. In zonele joase se intalnesc solurile de lunca. Agricultura practicata este de subzistenta, nu se folosesc in mod frecvent ingrasamintele minerale si doar ocazional cele naturale, iar conditiile socio-economice actuale determina multi proprietari sa renunte la cultivarea si valorificarea terenurilor agricole detinute. Mai mult, in zona nu exista sisteme de irigatii functionale. In acest context, pentru aceste terenuri, cea mai reala sursa de ingrijorare o reprezinta pericolul desertificarii datorita, pe de o parte, lipsei activitatilor specifice pe o suprafata de peste 60% din existent (2005) si, pe de alta parte, a conditiilor climatice locale accentuate de vanturile frecvente, prezente pe toata durata anului, si care contribuie la pierderea apei din sol si intensificarea fenomenului de ariditate.

2.1.3. Relief

Din punct de vedere morfologic, în Dobrogea Sudică intervin trei elemente de diferențiere: Valea Carasu cu larg aspect de depresiune, ridicarea Turtucaia și suprafața levantină din Podișul Oltinei și altitudinile mai joase din est, în Podișul Mangaliei. P o d iş u l O l t i n e i reprezintă partea sud-vestică, dunăreană, a Dobrogei de Sud. Aici sunt cele mai mari înălţimi ale acestuia (190-210 m), situate în extremitatea sudică, în platourile de la obârşia pârâului Sâtma. De aici, altitudinile scad spre nord şi nord-vest până la 100-130 m, de unde domină Lunca Dunării. Este un podiş fragmentat, alcătuit din platouri structurale înguste (0,5-1 km), iar spre Dunăre, din podurile mult mai netede şi mai extinse ale terasei de abraziune pliocenă. Văile, meandrate şi adâncite sub formă de chei (Bugeac, Canaraua Fetii, Negurenilor, Vederoasa, Baciului) în interiorul podişului, se lărgesc mult către Dunăre, sub forma unor golfuri depresionare în care se găsesc limanurile fluviatile Gârliţa, Oltina, Dunăreni, Vederoasa şi Baciu.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 21/21

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Versantul abrupt dunărean, ce domină lunca fluviului cu 60-120 m, este afectat de procese de sufoziune, ravenări şi alunecări de teren. În zona comunei Rasova relieful se prezinta ca o platforma cu inaltimi ce ating 150 m, in partea sud-estica si descresc usor la valori sub 20 m, in vecinatatea Dunarii.

2.1.4. Elemente de hidrologie

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Rasova apartine bazinului hidrografic al Dunarii. Fluviul Dunarea limiteaza la vest și nord teritoriul administrativ al comunei Rasova. Teritoriul administrativ al comunei Rasova este situat la sud de depresiunea văii Carasu și prezintă caracteristicile podișului dunărean al Dobrogei de sud. Cele doua vai importante care strabat teritoriul comunal sunt : La sud valea Baciului, iar la nord valea Cochirleni. Aceste vai au debite permanente al caror volum variaza in functie de regimul de precipitatii si se varsa in Dunare. Intre valea Baciului si valea Cochirleni, platoul Rasovei este strabatut de mai multe vai mici din care cele mai importante sunt valea Rasovei si valea Caramancea. Teritoriul comunei este limitrof Dunarii (pe o distanta de apr. 15 km) si are un lac de cca. 170 ha – lacul Baciu. Lacul Cochirleni de cca 118 ha a fost desecat si zona a fost redata agriculturii. Mentionam că pe valea Rasova care strabate intravilanul localitatii Rasova s-au executat lucrari de hidroameliorare creindu-se un canal cu malurile pereate cu dale de beton cu dimensiunile de 9m x 2,5km, care necesita lucrari de intretinere. Din punct de vedere hidrogeologic, in zona comunei Rasova au fost evidentiate urmatoarele sisteme acvifere:

 Acviferul din lunca Dunarii - dezvoltat in nisipurile, pietrisurile si bolovanisurile aluvionare ale Dunarii, din balta Ialomitei, intre cele doua brate majore. Acest acvifer are o grosime de 15-30 m si prezinta intercalatii lentiforme de argile prafoase si maluri. Nivelul liber al acestui acvifer este prezent la 3,5 – 5,5 m adancime in functie de variatiile de nivel ale Dunarii, cu debit de 7 - 10 l/s.  Acviferul Valea Carasu - dezvoltat pe zona de lunca a canalului Dunare-Marea Neagra, cu o latime de aproximativ 0,5 km si un maxim de 20 m grosime. Compozitia granulometrica este nisipoasa cu pietris, mai rar bolovanis. Potentialul de debitare este de 0,3 - 11 l/s, aratand o neomogenitate mare a granulometriei stratului gazda. Adancimea de interceptare a nivelului freatic este de 2-5 m. In general apa este nepotabila, avand concentratii masive de amoniu, fosfati, materii organice, duritate mare, etc. In prezent alimentarea cu apa a localităților Rasova și Cochirleni se face din surse proprii.

Pentru localitatea Rasova, în viitor se va avea in vedere reabilitarea unor retele de distributie a apei, in functie de vechimea si de gradul de uzuara al acestora, care va fi realizata pe baza unor proiecte viitoare de specialitate.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 22/22

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Prin PUG, sunt prevazute extinderi ale retelei de distributie in cateva zone si strazi, care nu dispun de retele de alimentare cu apa. Astfel, se prevede extinderea retelei de distributie a apei in lungime totala de 1.650m. La nivelul localității Cochirleni, avand in vedere ca in zona localitatii se constata cresterea continutului de nitrati in apele subterane, pentru imbunatatirea calitatii apei potabile, va fi necesar in viitor, elaborarea unui studiu hidrogeologic, care sa analizeze conditile hidrogeologice pe o arie mai larga in zona localitatii Cochirleni, si posibilitatea executarii unor foraje care sa asigure apa de buna calitate pentru incadrarea in prevederile legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Pe termen scurt, pentru asigurarea calitatii apei potabile prevazuta in reglementarile in vigoare, se propune realizarea unei statii de tratare a apei cu schimbatori de ioni, pentru reducerea nitratilor.

Lucrarile de canalizare si de epurare a apelor uzate menajere, prevazute in proiectul in curs de executie in localitatea Rasova, vor rezolva colectarea si evacuarea apelor uzate menajere din aceasta localitate. Prin PUG se prevede realizarea unui sistem de canalizare in localitatea Cochirleni, care cuprinde colectoare de canalizare pe intreaga trama stradala a localitatii si statie de epurare in apropierea Dunarii, cu descarcarea apelor uzate epurate in Fluviul Dunarea, cu respectarea indicatorilor de calitate pentru apele uzate epurate prevazute de Normativul NTPA 002. Pentru proiectul prezentat ABAD-L a emis Avizul de gospodărire a apelor nr. 45/22.08.2017 (anexa 8).

2.1.5. Clima și calitatea aerului

Din punct de vedere climatic, Podişul Dobrogei de Sud se află sub influenţa ciclonilor mediteraneeni şi pontici, ca şi a anticiclonilor continentali euro-asiatici. În consecinţă, clima este temperat continentală, cu vădite influenţe submediteraneene în sud-vest, dar mai ales continentale semiaride în rest, uşor moderate spre periferiile dinspre Dunăre şi Marea Neagră (influenţe danubiene şi pontice). Prin specificul climatic şi topoclimatic, Podișul Dobrogei de Sud se încadrează în etajul climatic de câmpie (datorită altitudinilor reduse de 70-250 m). Cea mai importantă caracteristică o constituie gradul mare de ariditate (indicele de ariditate Emm. De Matonne fiind < 20 în jumătatea estică şi > 20 în cea vestică), pus în evidenţă de frecvenţa mare a fenomenelor de uscăciune şi secetă (Posea, Gr.). Sudiul izotermelor lunii ianuarie indică o scădere treptată a temperaturii medii a lunii celei mai reci, pe măsura îndepărtării de bazinul acvatic al Mării Negre, care cedează căldură aerului de deasupra, atenuând astfel si răcirea uscatului învecinat. Sectorul dintre Dunăre si izoterma care uneste Cernavodă cu Chilia Veche are medii care coboară foarte puţin sub –1°C. Conform hărții temperaturilor medii ale lunii celei mai calde, iulie, în sectorul vestic acestea sunt superioare valorii de 22°C , înregistată în zona sud-estică. Explicaţia acestei diferenţe rezidă în efectul de răcorire pe care îl au brizele marine, dar trebuie menţionat că si pe latura dunăreană se resimte chiar dacă mult mai slab, efectul similar al apelor fluviului si bălţilor aferente.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 23/23

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Durata strălucirii Soarelui confirmă constatarea că Dobrogea este teritoriul cel mai senin al României. Durata mare a însoririi teritoriului Dobrogei este atestată si de numărul mediu anual al zilelor cu soare, care variază între 282 la Mangalia si 301 la Sfântu Gheorghe, pentru fâsia litorală, si între 279 la Adamclisi si 289 la Medgidia, pentru interior. În zona studiată durata de stralucire a soarelui a fost in medie de 2330 ore, in sezonul cald (aprilie – septembrie) insumand circa 72% din durata anuala. Durata de stralucire a soarelui atinge vara 10-12 h/zi. Precipitaţiile atmosferice constituie elementul meteorologic care individualizează cel mai bine spaţiul românesc dintre Dunăre si Marea Neagră. Repartiţia teritorială a cantităţilor medii anuale este deosebit de elocventă în acest sens (Ciulache, S., Torica, V.). Regimul anual al cantităţilor medii lunare de precipitaţii evidenţiază o perioadă mai ploioasă la sfârsitul primăverii si începutul verii (luna cu cea mai mare cantitate medie fiind, la aproape toate staţiile meteorologice analizate, iunie), determinată de intensificarea convecţiei frontale (odată cu sporirea activităţii ciclonice) si termice (odată cu cresterea valorilor bilanţului radiativ). Maximul pluviometric înregistrat la staţiile meteorologice situate în interiorul uscatului include si luna iulie, caracterizată prin miscări termoconvective ascendente foarte puternice Regimul anual înregistrează un minim pluviometric centrat pe lunile ianuarie si februarie, regiunea fiind dominată în bună măsură de aerul polar continental dinspre nord si nord-est, cu conţinut sărac de vapori de apă. Vântul este, alături de temperatură si precipitaţii, al treilea element meteorologic esenţial care particularizează clima Dobrogei.

2.1.6. Elemente de biodiversitate

Biodiversitatea in ansamblul ei (genetică, specifică, ecosistemică şi culturală) joacă un rol important in funcţionarea normală a ceea ce tot mai des este definit ca „ecosistemul urbs”. important in funcţionarea normală a ceea ce tot mai des este definit ca „ecosistemul urbs”. Este vorba despre un tip particular de ecosisteme, care trebuie să ofere locuitorilor săi nu numai condiţii spre a locui, a munci, a circula, a se distra, ci şi condiţii pentru a respira, a se odihni, a avea siguranţă, a avea linişte, a face faţă stres-ului tot mai divers (Duvigneaud et Denaeyer de Smet, 1977). Dobrogea este singura regiune din Romania in care se mai pastreaza suprafete importante cu vegetatie stepica, reprezentata aici, prin stepa pontic-balcanica, un subtip al stepei ponto- sarmatice, ce nu se mai regaseste in restul tarii.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 24/24

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Desi in momentul de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii in anii 1970-1990, se poate spune cu certitudine, tinand seama de resturile vegetatiei primare ce se mai pastreaza, ca pajistile stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa, a Dobrogii si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordica si sudica (Donita, N.). Astazi, in Podisul Dobrogei de Sud, vegetatia de stepa se gaseste pe suprafete mici, pe terenuri improprii agriculturii (versanti cu inclinare mare, terenuri unde roca apare la zi etc.) si este foarte degradata prin pasunat excesiv. (Buza, M.) În interfluviile largi din Dobrogea de Sud-Vest. Este vorba în primul rând de Podisul Oltinei si parţial Podisul Cobadin, formate pe calcare sarmatice si depozite loessoide, unde există o insulă cu precipitaţii mai ridicate, 500 mm, aceasta a permis instalarea pădurii cu multe specii sudice, din care amintim: gârniţa, stejarul brumăriu, stejarul pufos dar si specii mezofile, de amestec, cum sunt frasinul si carpenul (Marin, I.) Din analiza coordonatelor în proiecţie STEREO 70 ale amplasamentului analizat (anexa 9) rezultă că în zona administrativă a comunei Rasova se afla mai multe arii naturale protejate, respectiv situri Natura 2000, si anume: ROSCI0071 Dumbăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa, ROSPA0001Aliman-Adamclisi, ROSPA0007Balta Vederoasa, Rezervația Lacul Vederoasa,ROSPA 0039 Dunare –Ostroave, ROSCI0022 Canaralele Dunarii și ROSCI0412 Ivrinezu. Acestea au fost prezentate pe larg în Studiul de evaluare adecvată realizat pentru PUG Rasova, care a fost acceptat de APM Constanța prin adresa nr. 10205RP/24.07.2019 (anexa 10). În tabelul nr. 8 este prezentată o sinteza suprafetelor de intravilan , existente si propuse conform PUG, situate in Siturile Natura 2000 de pe teritoriul comunei Rasova. Pentru aceasta zonă, dupa cum se poate observa din tabelul nr. 7, este caracteristica predominarea terenurilor agricole (agroecosisteme) a pajistilor xerofile stepice și a pădurilor in raport cu vegetatia acvatica, palustra si mezofila din imprejurimile acestora. Relaţiile intra - şi interpopulaţionale ale speciilor, respectiv cele interspecifice dintre specii, precum şi a acestora cu factorii de biotop au creat şi menţin integritatea ariilor naturale de interes comunitar. Caracteristicile arealografice, biologice şi ecologice, respectiv funcţiile ale speciilor care sunt prezente şi în perimetrul Planul Urbanistic General Comuna Rasova au fost detaliate în secţiunile corespunzătoare ale studiului de evaluare adecvată si ale prezentului raport.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 25/25

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr.8: sinteza suprafetelor de intravilan , existente si propuse conform PUG, situate in Siturile Natura 2000 de pe teritoriul comunei Rasova Situl ROSPA 001 ROSPA 007 ROSPA 0039 ROSCI0022 ROSCI0071 ROSCI0412 Ivrinezu Natura Aliman Adamclisi Lacul Vederoasa Dunare-Ostroave Canaralele Dunarii Dumbraveni- Valea Urluia 2000 Lacul Vederoasa Suprafata existenta propusa existenta propusa existenta propusa existenta propusa existenta propusa existenta Propusa intravilan 0,2 20 13,39 13,17 0,12 1,84 0,1 0,18 12,63 12,91 0 0 in sit( ha) Procent 0,0001 0,1 0,62 0,61 0,0007 0,011 0,00038 0,00069 0,07 0,072 0 0 din sit

Ariile naturale protejate de pe teritoriul analizat, pentru care au fost întocmite planuri de management sunt următoarele:

ROSPA0001 Aliman – Adamclisi a fost elaborat planul de management, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1557/29 iulie 2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 917 din 15 noiembrie 2016 ROSPA0007 Lacul Vederoasa a fost elaborat planul de management, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1557/29 iulie 2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 917 din 15 noiembrie 2016 ROSPA0039 Dunăre – Ostroave a fost elaborat planul de management, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1252/ 30 iunie 2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 63 din 25 ianuarie 2017 ROSCI0022 Canaralele Dunării a fost elaborat planul de management, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1252/ 30 iunie 2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 63 din 25 ianuarie 2017 ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa a fost elaborat planul de management, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1557/29 iulie 2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 917 din 15 noiembrie 2016. În cazul sitului de interes comunitar ROSCI0412 Ivrinezu nu au fost elaborate planuri de management. Siturile Natura 2000 enumerate sunt administrate in prezent de Agentia nationala de Administrare a Ariilor Naturale Protejate (A.N.A.N.P) În tabelul nr. 9 sunt redate obiectivele de conservare stabilite în Planurile de management pentru siturile pentru care au fost elaborate. Apreciem că aceste obiective sunt similare şi perfect aplicabile şi în cazul sitului ROSCI0412 Ivrinezu care încă nu deţine Plan de management.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 26/26

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Tabelul nr. 9: Obiective de mediu stabilite prin planurile de management ale Siturilor Natura 2000 Denumire sit Denumire plan Obiective de mediu 1. Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl, în sensul Planul de management pentru atingerii şi/sau menţinerii stării de conservare ariile naturale protejate: favorabilă a acestora. ROSCI0022 Canaralele Dunării, 2. Actualizarea bazei de informaţii/date referitoare ROSCI0053 Dealul Allah Bair, la habitatele şi speciile pentru care a fost declarat ROSPA0002 Allah Bair situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu Capidava, ROSPA0017 scopul de a oferi suportul Canaralele de laHârşova, necesar pentru managementul conservării ROSCI0022 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, biodiversităţii şi evaluarea eficienţei Canaralele Reciful managementului. neojurasic de la Topalu (2352), Dunării 3. Asigurarea unui management eficient al sitului Reciful fosilifer Seimenii Mari pe termen lung. ROSPA 0039 (2355), Dealul Allah Bair 4. Creşterea nivelului de conştientizare Dunare-Ostroave (2367),Ostrovul Soimul (IV.19.), (îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea Celea Mare-Valea luiEne atitudinii şi comportamentului ) pentru grupurile (IV.24), Pădurea Cetate (IV.25.), interesate care au impact asupra conservării PădureaBratca (IV.26), biodiversităţii. Canaralele din Portul 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor Hârşova(2.369) Locul fosilifer naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi Cernavodă (2.534), Punctul habitatele de interes conservative. fosilifer Movila Banului 6. Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale). 1. Asigurarea conservării habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl, în sensul atingerii şi/sau menținerii stării de conservare favorabilă a Planul de management pentru acestora. ariile naturale protejate: 2. Actualizarea bazei de informaţii/date referitoare ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea la habitatele și speciile pentru care a fost declarat Urluia - situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu Lacul Vederoasa, scopul de a oferi suportul necesar pentru ROSCI0071 ROSPA 0036 Dumbrăveni, managementul conservării biodiversității şi Dumbrăveni - ROSPA0001 Aliman – evaluarea eficienţei Valea Adamclisi, ROSPA0007 Balta managementului. Urluia - Lacul Vederoasa , 2.361 Rezervaţia 3. Asigurarea unui management eficient al sitului Vederoasa naturală pe termen lung. ROSPA0001 Pădurea Dumbraveni, 2.350 4. Creşterea nivelului de conştientizare - Aliman - Rezervaţia naturală îmbunătăţirea cunoştinţelor și schimbarea Adamclisi Pereţii calcaroşi de la Petroşani – atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile Comuna Deleni, interesate care au impact asupra conservării 2.351 Rezervaţia naturală Locul biodiversităţii. fosilifer Aliman, 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor IV.30 Rezervaţia naturală Lacul naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi Vederoasa habitatele de interes conservativ. 6. Crearea de oportunităţi pentru desfășurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale şi culturale.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 27/27

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În cadrul procedurilor de mediu derulate, Garda Forestieră (anexa 11) și ANANP ( anexa 12) au emis aviz favorabil pentru planul propus. Prin implementarea prevederilor PUG nu se vor utiliza resurse naturale care ar putea sa fie exploatate din cadrul ariilor naturale protejate mentionate .

2.1.7. Așezări umane și alte obiective de interes public

În podișul Dobrogei de Sud așezările rurale, cu profil agricol sunt bine dezvoltate teritorial și au în general structuri adunate. Sunt amplasate de regulă, pe văi. Este și cazul celor două localități din componența Comunei Rasova. La 2 kilometri NV de satul Cochirleni, comuna Rasova, pe malul Lacului Baciu se găsesc ruinele uneia dintre cele mai interesante cetăţi ale Dobrogei, Cetatea Pătului. Din situl romano- bizantin (sec IV-VI d.H) pornesc practic două dintre Valurile de Pământ (valul mic roman şi valul mare medieval timpuriu), care traversează întreaga Dobroge, de la Vest la Est, pe o distanţă de peste 60 de kilometri.

2.2. Evoluția probabilă a mediului în situația neimplementării planului (varianta 0)

În cazul neimplementării prevederilor din Planul Urbanistic General al Comunei Rasova vor rămâne de actualitate problemele legate de :  calitatea solului din zonele inundabile şi din zonele in care se manifestă fenomene de eroziune şi /sau alunecare.  riscul existenţei unor scăpări accidentale la nivelul solului/ subsolului, în cazul menţinerea reţelei de canalizare in actuala stare tehnică  riscul unor descărcări directe, necontrolate de ape uzate in emisari naturali în situația nerealizării reţelei de canalizare la nivelul localității Cochirleni  lipsa zonelor de protectie sanitara la cimitire, sursele de alimentare cu apa , statiile de tratare inmagazinare si statii de epurare ape uzate;  lipsa amenajarilor turistice, fond de locuinte insuficient intretinut, pentru atragerea agroturismului  lipsa spațiilor pentru extinderea localităților și extinderea haotică a zonelor de locuire  Distribuția haotică în intravilanul existent a zonelor funcționale  Distribuția teritorială neadecvată a zonelor verzi cu impact negativ asupra indicatorilor de calitate a vieții;  Lipsa unor măsuri privind dezvoltarea şi întreținerea infrastructurii comunei, de reabilitare a străzilor şi a drumurilor vicinale şi comunale, Se poate aprecia că in lipsa PUG-ului, în condițiile neimplementării unor măsuri menite să încurajeze activitățile investiționale prin lipsa unor suprafețe destinate acestui tip de activitate, se va înregistra o diminuare a oportunităților de dezvoltare economică ale comunei. Totodată, pe termen mediu şi lung, nu se vor putea aplica măsuri adecvate de protejare a calităţii vegetaţiei şi faunei şi a celorlalţi factori de mediu.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 28/28

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Prezentul capitol îşi propune să evidenţieze principalele aspecte de mediu legate de zona studiată şi vecinătăţi urmând ca în capitolele 6 şi 7 să se trateze modul în care implementarea planului afectează factorii de mediu, modalităţile de prevenire, diminuare şi chiar eliminare a eventualelor impacturi negative asupra mediului înconjurător în zona studiată şi vecinătăţi. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General al Comunei Rasova, se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislației sectoriale (sănătate, transport etc.) și cu prevederile legislației în domeniul protecției mediului și nu aducatingere acestora. În ceea ce priveşte caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului şi a celei învecinate, se evidenţiază următoarele aspecte : 1. Deși calitatea aerului în zona comunei Rasova este foarte bună, circulația auto, pe drumurile publice şi activitatea de creştere a animalelor în curțile gospodăreşti influențează negativ calitatea aerului.Modernizarea căilor de acces existente în comună și asigurarea tuturor componentelor infrastructurii de bază în zonele nou introduse în intravilan înainte de a se începe construcția dar și extinderea suprafețelor de spații verzi, amenajarea de perdele de protecție, pentru: cimitire, în incintele ce se învecinează cu zone de locuit, vor contribui la îmbunătățirea calității aerului în zonă. 2. Poluarea apelor subterane se datorează, în principal lipsei sistemului de canalizare. Lipsa rețelelor de canalizare pluvială face ca apele pluviale de pe platformele drumurilor din zonă să se infiltreze la nivelul solului şi să ajungă în apele subterane. După constructia sistemului de canalizare și a stației de epurare în satul Cochirleni se va diminua considerabil riscul de poluare a apelor subterane. 3. Cu toate că s-au identificat o serie de factori poluatori ai apelor de suprafață , depozitări neconforme din gospodării (deșeuri menajere), din agricultură și zootehnie, existența un risc de poluare a surselor de apă datorat „spălării” terenurilor agricole, pe care s-au administrat îngrășăminte chimice și substanțe de uz fito-sanitar, starea actuală a corpurilor de apă de suprafață de pe teritoriul comunei nu este îngrijorătoare. În zonă nu sunt obiective cu impact deosebit asupra mediului, nu se gestionează materiale chimice periculoase în procesele tehnologice, riscul poluării chimice fiind relativ scăzut. 4. Solul şi subsolul comunei sunt doi dintre cei mai poluați factori de mediu, deşi la intensitate redusă față de alte zone ale județului. Principalele surse de poluare a solului şi subsolului sunt: - Creşterea animalelor pe lângă gospodăriile populației în condiții necorespunzătoare (fără colectarea dejecțiilor); - Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură, fără îndrumarea specialiştilor; - Utilizarea necontrolată a solului pentru activitățile agricole, în general; - Exploatarea materialelor de construcție. - Alți factori antropici (depozitare deşeuri, depozitare materiale diverse, construcții neautorizate) Gradul de poluare a solului şi subsolului comunei Rasova nu este monitorizat.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 29/29

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Orice intervenție antropică în mediu are repercursiuni asupra acestuia. Planul urbanistic general propus prin prezentul proiect trasează limitele de dezvoltare a unei zone într-un ansamblu omogen de amenajări și construcții funcționale al căror specific de activitate este neagresiv față de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol și așezări umane. La nivelul comunei Rasova nu s-au evidențiat activităţi industriale proprii care să realizeze o poluare semnificativă a mediului. În dezvoltarea economică a comunei predomină activitățiile agro-zootehnice. Industria este slab reprezentată în comună . Prin natura obiectelor de activitate, a agenților economici din comună, aceștia nu sunt producători de emisii de poluanţi gazoși în mediu. O sursă de poluare a aerului o constituie traficul rutier, prin emisii de pulberi și gaze de eșapament de o parte și de alta a drumului județean și de-a lungul drumurilor comunale pietruite. Din cauza inexistenței unui sistem de canalizare, sunt riscuri de poluare a apelor subterane și de suprafață, precum și a solului, cu efecte remanente în timp asupra mediului și stării de sănătate a populației. Nerespectarea regimului legal al deșeurilor, stabilit prin diferitele acte normative cu character național, județean și local, deșeuri provenite din: agricultură (culturi vegetale, zootehnie etc.), transporturi, precum și cele din activitățile casnice, conduce la poluarea factorilor de mediu, în special sol-subsol, cursuri de suprafață și freatic. Riscul alunecărilor de teren au fost identificate în zona Râpa Drăgaica. Reteaua de circulatie este alcatuita in majoritate de drumuri neamenajate cu trasee dificile generate generate de relieful localitatilor. toate strazile din intravilan necesita amenajari si lucrari de reabilitare , asfaltare si intretinere data fiind configuratia accidentala a retelei stradaleeste necesar consolidarea taluzurilor. Pentru zonele cu riscuri naturale, aflate in intravilanul satelor este necesară elaborarea unor studii, care sa conduca la determinarea precisa a zonelor, pe baza de ridicari topografice si indicarea lucrarilor necesare pentru stabilirea de remedii eficiente;

Proiectul de față se fundamentează pe principiul dezvoltării durabile, pe protejarea mediului și privește activități care sa aibă în vedere o dezvoltare economică armonioasă. Aspectele de protecția mediului se rezumă la rezolvarea asigurării utilităților de așa manieră încât să nu împieteze asupra integrității factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalații, rețele, echipamente și utilaje ale căror caracteristici sunt compatibile cu normele de protecția mediului, precum și la utilizarea corectă a spațiilor interioare și exterioare.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 30/30

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

5. OBIECTIVE DE PROTECȚIE A MEDIULUI

5.1. Generalități

De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte bună capacitate de adaptare la condițiile de mediu, iar limitele spațiului ocupat s-au extins continuu. Omul folosește însușirile mediului, astfel că trebuie să-l cunoască, devenind conștient de existența acestuia. În perioada geologică, după apariția omului pe pământ, s-au produs o serie de modificări, având două tipuri de cauze:  cauze naturale: schimbări climatice, erupții vulcanice, cutremure, uragane;  cauze antropice (datorate intervenției omului). La început, modificările antropice au fost neînsemnate: defrișări pe suprafețe reduse, mici construcții pentru adăpost, natura suferind puțin, fiind capabilă să se refacă prin forțe proprii. Mai târziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activitatăți de mai mare amploare, cu implicații importante asupra mediului: despăduriri, acumulări pentru irigații, îndiguiri (vezi marile lucrări din Egipt, Mesopotamia, China). În ultimele două secole modificările sunt foarte importante, uneori radicale și ireversibile, din cauza dezvoltării industriale, a creșterii numerice a populației, urbanizării, dezvoltării căilor de transport, defrișărilor, agriculturii extensive etc. Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor față de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existenței omului. O mulțime de documente atestă exploatarea irațională a pădurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor specii. Diferența dintre noi și strămoșii noștri este legată de capacitățile noastre sporite atât de a distruge cât și de a îngriji mediul. De-a lungul timpului, prin ocuparea extensivă a planetei, calitatea apei și a aerului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punând într-o stare critică întreaga planetă. Toate acestea au dus la o creștere a îngrijorării în legatură cu deteriorarea mediului. Primii vizionari care au tras semnalul de alarmă legat de degradarea mediului înconjurător au fost oameni de știință din secolul al XIX-lea care, confruntați cu urbanizarea și industrializarea galopantă, au încercat să stopeze acțiunile distructive și să educe oamenii în domeniul științelor naturale și a protecției mediului. Din punct de vedere istoric, conceptul de protecție a naturii a apărut prima oară la mijlocul secolului al XIX-lea la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) și la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau). În prima jumătate a secolului al XX-lea, distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensivă a agriculturii continuă, ducând la degradarea solurilor. După 1945 se înființează primele organizații internaționale care se preocupă și de problemele mediului înconjurător (ONU, FAO, UNESCO, WHO, WWF, UNDP). Anii ’60-’70 au fost marcați de impactul tehnologiilor de război (incluzând și tehnologia nucleară) și de utilizarea produselor chimice periculoase. În același timp, impactul unor catastrofe de mediu precum cele din 1967 de la Torrey Canyon și 1969 de la Santa Barbara, a generat valuri de protest. Generațiile anilor ’60 s-au format în contextul mișcărilor pacifiste și al mișcărilor de protecție a mediului. Apar primele organizații nonguvernamentale implicate in protecția mediului.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 31/31

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În anii ’70, mișcarea ecologistă se dezvoltă în continuare, ajungând la crearea organizațiilor Greenpeace și Friends of the Earth. Abordarea de o manieră globală, în sensul unor strategii și politici planetare referitoare la mediu se face de către ONU. În 1972 are loc prima conferință a ONU privind mediul, în care s-au făcut recomandări importante în privința educației ecologice, care a fost recunoscută ca o unealtă importantă în soluționarea problemelor de mediu. În 1983 Adunarea Generală a ONU a hotărât formarea unei comisii independente care să analizeze problemele globale ale lumii:  problemele critice de mediu și legate de dezvoltare;  noi forme de colaborare internațională pentru aceste probleme;  analiza nivelului de înțelegere a problemelor de către indivizi, organizații nonguvernamentale. Comisia a fost coordonată de Primul Ministru al Norvegiei, Gro Harlem Bruntland și a selecționat mai multe teme de studiu și impactul lor asupra mediului și a dezvoltării: creșterea populației, energia, industria, așezările umane, relațiile internaționale, luarea de decizii pentru managementul mediului, cooperarea internațională. Raportul prezentat în 1987 de Comisia Brundtland - „Viitorul nostru comun” - atrage atenția asupra faptului că dacă se vor continua actualele forme de dezvoltare, lumea va fi confruntată cu nivele inacceptabile de suferință umană și de vătămare a mediului. Comisia, prin raportul întocmit, cheamă omenirea la o eră nouă de dezvoltare economică sănătoasă pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea să devină durabilă, adică să fie astfel condusă încât să asigure satisfacerea nevoilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabilă este azi unanim acceptat atât la nivelul națiunilor cât și cel al organismelor internaționale. Alarmată de rezultatele și concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru Mediu și Dezvoltare, creată în 1983 în cadrul Organizației Națiunilor Unite, începe, în 1989, pregătirea Conferinței Mondiale asupra Mediului și Dezvoltării. Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de către toate statele membre, a aplicării principiilor dezvoltării durabile și de a găsi mijloace efective de implementarea în practică a acesteia. Aceasta s-a desfășurat în 1992 la Rio de Janeiro și la ea au participat reprezentanți de vârf, dar și ai societății civile, din 179 de țări, fiind, pe drept cuvânt, considerată că cea mai mare reuniune care a avut vreodată loc la un astfel de nivel. Au fost semnate și asumate răspunderi concrete, din partea fiecărei țări participante, în problemele mediului și ale dezvoltării. „Întâlnirea de Vârf a Pământului”, cum mai este cunoscut Forumul de la Rio, are prin documentele adoptate o importanță deosebită în viitorul dezvoltării societății umane. La această Conferință au fost adoptate cinci documente care se constituie în programe concrete pentru implementarea în practică a principiilor dezvoltării durabile:

 Declarația de la Rio asupra mediului și dezvoltării. Sintetizează drepturile și responsabilitățile fiecărei națiuni în realizarea dezvoltării și bunăstării umane, în apărarea și conservarea mediului. Este accentuată ideea că singura cale spre un progres economic sigur, pe termen lung, constă în corelarea acestuia cu cerințele protecției mediului. Sunt prezentate 27 de principii care pot ajuta la realizarea acestui deziderat.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 32/32

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 Declarația de principii pentru îndrumarea gospodăririi, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri . Se recunoaște astfel în mod explicit importanța deosebită pe care o au pădurile pentru dezvoltarea economică și pentru întreținerea tuturor formelor de viață. Pădurile reprezintă surse de energie regenerabilă și materii prime pentru industrie.  Convenția cadru a Națiunilor Unite referitoare la schimbarea climei . Prin activitățile

sale, omul introduce în atmosferă mari cantități de gaze, printre care și CO2. Acesta contribuie la creșterea efectului de seră din atmosfera Pământului. Rolul principal al acestei Convenții îl reprezintă stabilizarea gazelor din atmosferă care provoacă efectul de seră.  Convenția privind diversitatea biologică. Conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice au o importanță deosebită în asigurarea nevoilor de hrană, sănătate și a altor necesitați pentru populația mereu în creștere a globului. Deși investițiile în conservarea biodiversității vor fi considerabile, beneficiile aduse de acestea justifică eforturile ce urmează a fi făcute.  Agenda 21 - reprezintă un program amplu, detaliat, concret, despre modul în care dezvoltarea în secolul al XXI-lea poate deveni durabilă. Este cel mai important document adoptat la întâlnirea la vârf a pământului. Ea reflectă dorința națiunilor semnatare de a coopera în domeniul protecției mediului, al dezvoltării economice și sociale, al gospodăririi raționale a tuturor resurselor naturale ale mediului. În cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizează toate aspectele vieții sociale și economice cu care se confruntă la ora actuală planeta, stabilind măsuri și responsabilități precise pentru toate verigile societății: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii de știință, femei, tineri, copii, organisme internaționale, organizații neguvernamentale, grupuri sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate etc.

5.2. Obiective naționale, comunitare, internaționale, relevante pentru plan

Obiectivele politicii de mediu ale UE

Aderarea României la structurile UE a impus transpunerea în legislația română a aquis- ului comunitar, implementarea și controlul implementării legislației specifice. Politica Uniunii Europene și acțiunea sa asupra mediului pot fi schițate prin programele sale de acțiune asupra mediului începute în 1973. Decretul unic european și Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale de:  protecție și îmbunătățire a calității mediului;  contribuire la protejarea sănătății umane;  asigurare a utilizării prudente și raționale a resurselor naționale.

Sub Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat membru care nu a reușit implementarea legii UE și punerea în vigoare în întregime a acesteia. De asemenea, principiile „poluatorul plătește” și „pagubele asupra mediului trebuie să fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 33/33

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Al șaselea program de acțiune în domeniul mediului al UE „Mediu 2000: Viitorul nostru comun, șansa noastră”, a pus accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deșeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunității Europene. În noiembrie 2013, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat al șaptelea program de acțiune în domeniul mediului, intitulat „O viață bună în limitele planetei noastre”. Prin acest program de acțiune pentru mediu (PAM), UE a consimțit să depună eforturi mai mari pentru a proteja capitalul nostru natural, a stimula creșterea și inovarea caracterizate printr-o utilizare eficientă a resurselor și prin emisii reduse de carbon și a proteja sănătatea și bunăstarea oamenilor – respectând limitele naturale ale planetei. Orientarea programului se bazează pe o viziune pe termen lung: în 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt gestionate în mod durabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să sporească rezistența societății noastre. Creșterea noastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost multă vreme decuplată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei societăți globale sigure și durabile. Noul program include un „cadru permisiv”, cu următoarele patru obiective prioritare care să susțină Europa în atingerea acestor obiective: o mai bună implementare a legislației, o mai bună informare prin ameliorarea bazei de cunoștințe, investiții mai mari și mai înțelepte pentru mediu și integrarea deplină a cerințelor și a considerentelor de mediu în alte politici.

Planul Național de Dezvoltare 2014-2020

Planul Național de Dezvoltare 2014-2020 (PND) stabilește drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a diferențelor de dezvoltare socio-economică dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene și detaliazaă obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcții prioritare care integrează direct și/sau indirect cerințele dezvoltării durabile pe termen scurt și mediu. Dintre aceste direcții prioritare Protecția și Îmbunătățirea Calității Mediului prevede:  îmbunătățirea standardelor de viață pe baza asigurării serviciilor de utilități;  publice, în special în ceea ce privește gestionarea apei și deșeurilor;  îmbunătățirea sistemelor sectoriale și regionale ale managementului de mediu;  conservarea biodiversității;  reconstrucția ecologică;  prevenirea riscurilor și intervenția în cazul unor calamități naturale.

Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Programul Operațional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare (PND) și se bazează pe principiile și practicile Uniunii Europene. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:  îmbunătățirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane ; Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 34/34

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 ameliorarea calității solului, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe ;  reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localități;  protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării rețelei NATURA 2000;  reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

Planul Local de Acțiune pentru Mediu (PLAM)

Planul Local de Acțiune pentru Mediu județ Constanța a fost realizat într-un larg parteneriat între serviciile publice deconcentrate ale unor ministere, autoritățile administrației publice locale, agenți economici și societate civilă. PLAM-ul reprezintă un proces de planificare strategică necesar având în vedere resursele limitate disponibile pentru soluționarea problemelor și aspectelor de mediu, pentru definirea priorităților și planificarea implementării acestora prin dezvoltarea unui sistem de colaborare și parteneriat efectiv între comunitate, autorități locale și structurile de finanțare. Principalele obiective pentru care s-a decis elaborarea unui astfel de document sunt:  îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivelul județului Constanța prin implementarea unor acțiuni concrete și eficiente din punct de vedere al costurilor;  identificarea, stabilirea și evaluarea unor priorități de acțiuni în domeniul mediului în conformitate cu valorile comunității;  întărirea cooperării instituționale, promovarea parteneriatului între cetățeni, reprezentanții autorităților locale, ONG-uri și mediul de afaceri;  îmbunătățirea participării publicului la luarea deciziei pentru a schimba percepția;  populației în ceea ce privește abordarea problemelor de mediu, conștientizarea publicului, creșterea responsabilității acestuia și creșterea sprijinului acordat de public pentru acțiunile strategice și pentru investiții;  întărirea capacității autorităților locale și ONG-urilor de a gestiona și implementa programe de mediu;  monitorizarea tuturor acțiunilor și asigurarea unei baze de date pentru urmărirea și unde este cazul ajustarea acestor acțiuni;  respectarea reglementarilor naționale în domeniul mediului.

În ceea ce privește obiectivele de protecție a mediului la nivel local, acestea derivă din obiectivele stabilite la nivel național, prin legislația și strategiile/planurile de acțiune adoptate. Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG-ului propus, au fost selectate și analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:  aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;  problemele de mediu relevante rezultate în urma analizării stării actuale a mediului;  obiectivele și măsurile propuse prin planul urbanistic.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 35/35

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Un obiectiv de mediu stabilit trebuie să exprime starea finală dorită sau direcția dorită de evoluția atașată unui impact/efect. În continuare sunt prezentate principalele documente ce stabilesc obiective și ținte de atins în ceea ce privește protecția mediului.

Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Programul Operațional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare (PND) și se bazează pe principiile și practicile Uniunii Europene. Axele prioritare ale POS Mediu sunt:  AP1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată  AP2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric  AP3 Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare  AP4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii  AP5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc  AP 6 Asistenţă Tehnică

În continuare sunt prezentate principalele documente ce stabilesc obiective și ținte de atins în ceea ce privește protecția mediului.

Calitatea aerului În legislația românească au fost transpuse directivele europene care au ca obiective:  evaluarea calității aerului în baza unor metode și criterii comune cu cele ale Uniunii Europene;  stabilirea unei baze de date cu informații adecvate privind calitatea aerului și a cadrului legal prin care această informație să fie pusă la dispoziția publicului;  menținerea calității aerului acolo unde aceasta corespunde standardelor sau îmbunătățirea acesteia acolo unde se constată o calitate necorespunzătoare;  transpunerea Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluarea și managementul calității aerului și a directivelor fiice (Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie și plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen și monoxid de carbon în aerul înconjurător și Directiva Consiliului 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) s-a realizat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 36/36

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Obligațiile persoanelor fizice și juridice în domeniul protecției calității aerului sunt stipulate în OUG 195/2005, aprobată de Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare (să doteze instalațiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare și să asigure corecta lor funcționare, să îmbunătățească performanțele tehnologice în scopul reducerii emisiilor și să nu pună în exploatare instalațiile care depășesc limitele maxime admise prevăzute de legislația în vigoare etc.). Calitatea apei

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislația națională prin HG nr. 188/2002, modificată și completată prin HG nr. 352/2005 și H.G. nr. 210/2007, pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate. Conform Directivei trebuie atinse următoarele ținte:  colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate din aglomerări, precum și a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale;  aglomerările umane trebuie să fie prevăzute cu rețele de canalizare, astfel:  până la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e.;  până la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerări umane cuprinse între 2.000 -10.000 l.e.;  Apele uzate urbane care intră în rețelele de canalizare ale localităților trebuie ca, înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, să fie supuse unei epurări corespunzătoare, după cum urmează:  epurare terțiară, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cu peste 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2015;  epurare biologică, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cuprinse între 2.000 și 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2018.

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman a fost transpusă prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele directivei sunt:  protejarea sănătății populației de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;  asigurarea calității apei destinate consumului uman. Domeniile de acțiune pentru implementarea Directivei sunt:  monitorizarea calității apei potabile în întreaga țară;  reabilitarea tehnologiilor de tratare;  reabilitarea rețelelor de apă existente;  schimbarea instalațiilor interioare.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 37/37

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Managementul deșeurilor În conformitate cu Directiva Cadru privind deșeurile nr.75/442/EEC în anul 2004 au fost elaborate și aprobate prin H.G. nr. 1470/2004 Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar și țintele pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, ele constituind instrumentele de bază prin care se asigură implementarea politicii UE în acest domeniu. Directiva cadru a fost transpusă în legislația românească prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor și prin HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor. Directiva 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor a fost transpusă în legislația românească prin H.G. nr. 349/2005, cu modificările și completările ulterioare, iar Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor a fost transpusă prin Legea 278/2013 privind deșeurile industriale. Obiectivele de mediu în acest domeniu trebuie să țină cont de prevederile documentelor naționale, de Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 2 S-E, precum și de Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Constanța. Acesta din urmă are rolul de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem de gestionare a deșeurilor la nivel județean care să asigure acțiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor si țintele prevăzute de planurile aprobate la nivele superioare, regional si național.

Protecția naturii Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatica (Directiva habitate), modificată de Directiva 97/62/CE are ca obiect menținerea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de pe teritoriul statelor. În conformitate cu această directivă, se adoptă măsuri de menținere sau readucere la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de importanță comunitară, acesta fiind și scopul rețelei europene Natura 2000. Transpunerea Directivei în legislația românească s-a realizat prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, care transpune și Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasărilor sălbatice. Rețeaua ecologica Natura 2000 se opune tendinței actuale de fragmentare a habitatelor naturale și are ca fundament faptul că dezvoltarea sistemelor socio-economice se face pe baza sistemelor ecologice naturale și semi-naturale. Conform Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, „conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice se vor integra, în măsura posibilităților și în funcție de necesități, în planurile, programele și politicile sectoriale și intersectoriale pertinente”. În prezent este în curs de realizare la nivelul autorității centrale de mediu și aprobare Strategia Naționala pentru Biodiversitate și Planul de Acțiune, în cadrul proiectului UNDP-GEF de asistență pentru Guvernul României, strategie care se adresează perioadei 2010-2020.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 38/38

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În momentul de față au fost asumate la nivel comunitar și național următoarele concepte cheie privind conservarea biodiversității:  dezvoltarea durabilă - protecția si conservarea biodiversității sunt strâns legate de satisfacerea nevoilor economice și sociale ale oamenilor;  abordarea ecosistemică;  integrarea biodiversității în toate politicile sectoriale. Pentru îndeplinirea scopurilor în domeniul conservării biodiversității au fost stabilite obiective strategice: asigurarea coerenței și managementului ariilor naturale protejate, asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate, utilizarea durabilă a componentelor biodiversității etc.

5.3. Obiective de mediu pentru PUG analizat

Pentru propunerea listei de obiective au fost consultate documentele de referință la nivel local/regional/național, s-au purtat discuții în cadrul ședintelor grupului de lucru, rezultând următoarea listă de obiective:

Tabelul nr.10: Obiective de mediu pentru planul urbanistic analizat FACTOR/ OBIECTIVE DE INDICATORI ȚINTE DOMENIU MEDIU RELEVANTE  extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate  Indicatorii de calitate ai pentru toţi locuitorii ;  Limitarea poluarii apei potabile  asigurarea colectarii si evacuarii apelor la nivelul care sa  Indicatorii de calitate ai uzate; nu produca un apelor uzate evacuate  staţii de epurare moderne pentru apele impact semnificativ care sa permita uzate; Apă asupra calitatii evaluarea calitatii  optimizare raportului resurse de apa- apelor acestora in raport cu consum, contorizarea prevederile legale  reducerea poluării apelor prin creşterea  Utilizarea rațională  Periodicitatea verificarii gradului de epurare a apelor reziduale a resursei de apă. indicatorilor menajere  consumul de apă  regularizări cursuri de ape, întreținere lucrări

 introducerea/utilizareacombustibililor  Limitarea emisiilor care generează emisii reduse de poluanţi; de poluanti in aer  Realizarea unor arterelor Aer/Climă  crearea, reabilitarea si extinderea la nivelul care sa de circulatie moderne in suprafeţelor ocupate de spatii verzi; nu genereze un zona  reducerea nivelurilor de poluare a impact semnificativ aerului in perimetrele adiacente arterelor asupra aerului de circulatie. Sol/Subsol/  Sistemul de management  asigurarea colectarii si evacuarii apelor utilizarea al deseurilor in relatie cu uzate ;  Limitarea terenurilor prevederile legale.  managementul corespunzator al impactului negativ deseurilor ;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 39/39

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 Modul de respectare a  reducerea poluării solului prin indicatorilor urbanistici impermeabilizarea depozitelor pentru propusi. dejecţiile solide şi lichide de la fermele agricole și gospodării individuale şi adoptarea sistemelor de aplicare ale acestora ca ingrăşămant conform Codului de bune practici agricole  depozitarea de pesticide in condiţii de securitate pentru sănătate şi mediu;  protecţia, conservarea si refacerea diversităţii biologice terestre si acvatice, Biodiversitate,  Conservarea existente in afara ariilor naturale faună, floră fondului natural  Suprafete de spatii verzi protejate; existent  Amenajarea de spații verzi pe spațiile rămase libere după realizarea construcțiilor  ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, conservarea monumentelor  Modul de respectare a istorice, a ariilor naturale protejate prevederilor referitoare  reglementarea zonei si a modului de  Crearea unui peisaj la asigurarea esteticii construire in vederea asigurarii unui Peisaj adecvat peisajului peisaj estetic ;  Suprafete spatii plantate,  imbunatatirea aspectului si a localizarea acestora functionalitatii zonei ;  realizarea unor spatii publice plantate cu rol peisagistic.  Numar de locuri de munca in faza de  Imbunatatirea constructie si de conditiilor sociale functionare si de viata ale  Indicatori economici populatiei specifici activitatii  Protejarea sanatatii  Venituri la bugetul local  imbunatatirea calitatiimlocuirii si a Populație umane  Echipamente tehnico- conditiilor sociale ; și sănătate  armonizarea edilitare  punerea in valoare si protectia peisajului publică, cadrului natural cu  Indicatori specifici  reglementarea modului de construire. mediu cel construit pentru calitatea  crearea unei zone coerente care sa ofere social și  crearea de locuri de factorilor de mediu (aer, conditii pentru dezvoltarea activitatilor economic muncă apa, sol) comerciale, de servicii și turism  crearea condițiilor  Modul de asigurare a  cresterea responsabilitătii publicului fată urbanistice pentru utilitatilor in perimetrele de mediu atingerea construite obiectivelor  Plantatii de protectie si strategice de de reabilitare dezvoltare a zonei peisagistica  Lucrari de modernizare a infrastructurii

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 40/40

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

6. POTENȚIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Ținând cont de faptul că PUG-ul nu reprezintă o fază de invesție, ci o fază premergătoare realizării unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu, nu se pune problema apariției în acest moment a unui impact asupra factorilor de mediu din zona amplasamentului, însă este important de analizat în ce măsură implementarea prevederilor PUG generează impacturi negative asupra factorilor de mediu și cum pot fi acestea diminuate sau eventual înlăturate. Au fost identificate mai multe forme potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului. În cele ce urmează, sunt prezentate pentru fiecare factor de mediu în parte, potențialele efecte negative ce pot fi generate prin implementarea prevederilor PUG.

6.1. Impactul asupra factorului de mediu apă

Temporar, pe perioada implementării proiectelor dereabilitare a rețelelor de alimentare cu apă și introducerea sistemului de canalizare pot apărea fenomene de poluare generate de deversări accidentale, spălarea materialelor, având ca rezultat afectarea calității și în principal, creșterea turbidității apei. Efectul este temporar, reversibil. Astfel populația va beneficia de alimentarea cu apă potabilă de calitate, esențială pentru păstrarea sănătății umane, iar excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane. Impactul asupra calității apelor de suprafață și subterane va fi unul pozitiv.

6.2. Impactul asupra factorului de mediu aer

Localitățile componente ale Comunei Rasova beneficiaza de o pozitie foarte buna, favorizata de existenta in partea de vest a culoarului Dunării. Curentii de aer determinati de existenta acestui corp de apa, suprapus cu existenta vanturilor care bat aproape tot timpul in Dobrogea determina o circulatie permanenta a aerului in zonă, ceea ce impiedica in mare masura stagnarea aerului si acumularea poluantilor, alterarea in cele din urma a calitatii aerului in aceasta zona. Principalele surse de poluare a aerului in zona sunt reprezentate de traficul rutier și lucrările agricole. O alta sursa de emisii în atmosferă o constituie sobele și centralele din gospodării ce asigura pe timp de vară apa caldă iar iarna și încalzirea spatiilor. Se consideră că aceasta nu reprezintă însă o sursă semnificativă de poluare a aerului.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 41/41

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

În ceea ce privește propunerile PUG analizat, apreciem că în perioada introducerii rețelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare, precum și în perioada executării de lucrări de consolidare, extindere și îmbunătățire a tramei stradale (imbracaminte asfaltica sau impietruire simpla), vor apare efecte negative, directe, temporare și reversibile., legate de emisii de praf și gaze de eșapament. După implementarea proiectelor acesatea nu vor mai avea impact asupra calității aerului Totodată se va stimula alegerea unor surse neconvenționale de energie în gospodării.

6.3. Impactul asupra florei, faunei, biodiversității

Relatiile structurale si functionale care crează si mentin integritatea ariilor naturale sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenti, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer), factori chimici (compozitia aerului, a apei, a solului)) si biocenză (ce reprezintă intreaga diversitate a elementelor vii, precum flora si fauna, dar si relatiile acestora intra si interspecifice). Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar sunt multiple si deosebit de complexe. Pentru aceasta zonă, dupa cum se poate observa din tabelu nr. 7, este caracteristica predominarea terenurilor agricole (agroecosisteme) a pajistilor xerofile stepice și a pădurilor in raport cu vegetatia acvatica, palustra si mezofila din imprejurimile acestora. Relaţiile intra - şi interpopulaţionale ale speciilor, respectiv cele interspecifice dintre specii, precum şi a acestora cu factorii de biotop au creat şi menţin integritatea ariei naturale de interes comunitar. Caracteristicile arealografice, biologice şi ecologice, respectiv funcţiile ale speciilor care sunt prezente şi în perimetrul Planul Urbanistic General Comuna Rasova au fost detaliate în secţiunile corespunzătoare (anterioare) ale prezentului raport. Aprobarea Planului Urbanistic General Comuna Rasova, cu extinderea de suprafață de la intravilanul existent la intravilanul propus (conform bilanțului teritorial pe trupuri (UTR-uri), nu este de natura să determine afectarea speciilor mai-sus menționate, avand in vedere ca in aceasta etapa de proiectare, la nivel de plan urbanistic, nu se intervine fizic in teren, se modifica doar categoria terenurilor. În studiul de evaluare adecvata realizat a fost efectuată o analiză a potentialelor forme de impact negativ asupra grupelor taxonomice identificate pe teren, prezentată succinct în anexa 13. Atașam și situația trupurilor ce fac obiectul PUG RASOVA in raport cu amplasarea acestora in Siturile Natura 2000 de pe teritoriul comunei Rasova prezentată tabelar în anexa 14.

Analizand informațiile din anexele 13 și 14 rezulta urmatoarele:

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 42/42

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Situl Natura 2000 ROSPA0001Aliman-Adamclisi

 In ce priveste ROSPA0001Aliman-Adamclisi, în cazul intravilanului localitatii Rasova, principalul trup, care se dezvoltă pe vatra localității( A+B+K) se măreste cu 24,6 ha din care aproximativ 20 ha se suprapun cu ROSPA0001Aliman-Adamclisi si în această zonă se propune realizarea în principal de locuinte individuale si functiuni complementare. In prezent cele 20 ha sunt incluse in categoria terenurilor agricole, sunt proprietate particulara a persoanelor fizice si sunt utilizate in general ca locuri de gradini sau pentru cultivarea plantelor pentru uz personal, ori sunt lasate libere(parloaga), fiind situate in imediata vecinatate a intravilanului existent. In acest caz, zona studiata ( identificata ca fiind cele 20 ha propuse pentru introducere in intravilan si zona din vecinatatea acesteia din interiorul ariei protejate, cu o latime de 50m ) nu a fost identificata ca zona o zona importanta de cuibarire, hranire sau migratie pentru speciile de pasari comunitare pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 la acest lucru contribuind si faptul ca zona fiind in apropierea localitatii si fiind si zona agricola este una relativ circulata si cu prezenta umana frecventa. Simpla trecere a terenului din categoria de teren agricol in categoria intravilan curti- constructii nu are impact asupra ariei naturale protejate. Ulterior, eventuale investitii in zona pot duce la alterarea habitatelor utilizate pentru necesităţile de hrană și odihnă, mai ales in perioada executarii lucrarilor si de perturbarea activității speciilor, impact asociat prezenţei şi activităţii umane, manifestată în principal în etapa de constructie;  În ceea ce priveste amenajarea cabanei turistice în vecinătatea malului Dunării , datorită specificului activităților turistice, acestea pot avea un impact asupra biodiversitatii zonei prin zgomot, poluarea apelor, aerului, solului. In vederea minimizării impactului, se recomandă respectarea legislației în domeniul protecției mediului în privința gestiunii deseurilor, a gestionării apelor uzate.  De asemenea, pentru orice activități de agrement si/sau recreere cu ambarcațiuni se recomandă ca acest lucru să fie permis doar cu ambarcațiuni nemotorizate.  În plus, se recomandă ca toate construcțiile propuse in Siturile natura 2000 să se încadreze cât mai durabil în peisajul înconjurător prin adoptarea unei singure nuanțe pentru fațade (culoare în acord cu zona naturală învecinată), respectarea si limitarea regimului de înălțime pentru a nu obtura eventuale trasee si căi de pasaj a populațiilor locale de păsări, precum si eficientizarea termică a construcțiilor în vederea minimizării consumului de resurse si a cantității de CO2 eliberat în atmosferă;  Trupul existent V3, cu o suprafata de 2000mp se desfiinteaza, fiind introdus in categoria de teren agricol;  Concluzia este ca prin implementarea prevederilor PUG in aceasta arie protejata, procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ iar procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2% din suprafata ariei naturale protejate, deci nesemnificativ.In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 43/43

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate;

Situl Natura 2000 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave

 in prezent suprafata de intravilan existenta care se suprapune cu Situl Natura 2000 este de 0,12 ha ceea ce reprezinta 0,0007% din suprafata sitului ( trupurile O, P si L) si aceste suprafete sunt ocupate de obiective ANIF.  Prin PUG nu se intervine asupra trupului O care are o suprafata de 100mp si este ocupat de o statie de desecare ANIF;  Prin PUG se propune extinderea trupului P de la 100mp la 1000mp iar a trupului L de la 1000mp la 1780 mp. Pe suprafetele propuse pentru extindere si in zonele invecinate, pe o latime de 10m , nu au fost identificate habitate si/sau specii de interes comunitar iar zonele nu sunt utilizate ca zone de cuibarire. Zonele pot fi utilizate eventual ca zone de odihna dar in jur exista suprafete mari de habitate cu aceleasi caracteristici care pot fi utilizate in acest scop astfel incat extinderea suprafetelor are efect nesemnificativ asupra sitului Natura 2000;  Prin PUG se prevede infiintarea unui trup nou , L5- 300mp cu destinatia de bazin de apa ANIF. Pe suprafata propusa pentru introducere in intravilan si in zonele invecinate, pe o latime de 10m nu au fost identificate habitate si/sau specii de interes comunitar iar zonele nu sunt utilizate ca zone de cuibarire. Zonele pot fi utilizate eventual ca zone de odihna dar in jur exista suprafete mari de habitate cu aceleasi caracteristici care pot fi utilizate in acest scop astfel incat extinderea suprafetelor are efect nesemnificativ asupra sitului Natura 2000;  prin PUG se propune introducerea in intravilan si schimbarea destinatiei a inca unei suprafete de 1,52 ha, respectiv trupul G2, cu destinatie de cabana turistica. Aceasta este situata chiar pe malul drept al Dunarii iar in perioada efectuarii observatiilor in zona , nu au fost identificate habitate, specii de interes comunitar sau cuiburi de pasari. Este adevarat ca zona poate fi utilizata ca zona de odihna pentru pasarile de interes comunitar, totusi amplasarea acestei zone in imediata vecinatate a drumului DJ 223, face putin probabil acest lucru. De altfel pasarile in general si cu precadere cele de interes comunitar prefera ca locuri de odihna, cuibarire, hranire ostroavele existente pe Dunare, unde prezenta umana si deranjul sunt mult mai reduse;  Astfel prin propunerile PUG rezulta o suprafata totala de 1,84 ha din sit propusa pentru introducere in intravilan, ceea ce reprezinta 0,011% din suprafata sitului. Suprafetele noi propuse pentru introducere in intravilan nu reprezinta zone cu habitate si/sau specii comunitare, nu reprezintă zone de hranire, odihna sau reproducere importante, pentru pasarile de interes comunitar pentru care a fost declarat Situl natura 2000. Extinderea intravilanului cu aceste suprafete, in conditiile aplicarii unor masuri de reducere a impactului, descrise in continuare, are un efect nesemnificativ asupra ariei naturale protejate;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 44/44

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 Concluzia este ca prin implementarea prevederilor PUG in aceasta arie protejata, procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ iar procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2% din suprafata ariei naturale protejate, deci nesemnificativ.In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;  durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate;

ROSPA 0007 Lacul Vederoasa  In acest Sit exista in prezent trupurile de intravilan I,J,S,N,R si T cu o suprafață totală de 13,39 ha ceea ce reprezintă 0,62% din suprafata sitului;  Prin PUG se propune ca trupul T existent, cu suprafata de 5000 mp sa fie scos din intravilan. Este o masura strict administrativa de modificare a categoriei terenului, nu se intervine cu nimic asupra acestuia, in prezent este teren liber, fara constructii.  Trupurile N= 0,26ha si R=0,01ha se mentin, suprafetele sunt aferente unor statii de pompare;  In ceea ce priveste trupurile trupurile existente I,J,S cu o suprafață totală de 12,62 ha, ele devin prin comasare si extindere trupul I+J+S, cu suprafata totala de 12,9ha. Astfel, prin prezentul plan se propune o extindere in intravilan a acestui trup, cu 3007mp ( trupurile existente I,J,S cu o suprafață totală de 12,62 ha devin prin comasare si extindere trupul I+J+S, cu o suprafată totala de 12,9ha.  In zona Balta Baciu exista o amenajare piscicolă, unde îşi desfăşoară activitatea S.C. OXIPEST & ALEX S.R.L. Amenajarea piscicola ocupă 171,40 ha ,din care suprafaţa luciului de apă este de 120 ha, iar restul de 51,40 ha reprezinta amprize diguri, platforme, drumuri, curţi şi suprafaţă acoperită de stuf. Pentru desfăşurarea activităţii se utilizează bărci cu vâsle, plase pescăreşti, năvod. Sistemul de creştere a fondului piscicol este natural. Sursa peştilor şi materialul de populare este natural, nu se populeaza cu alt material din afara bălţii. Nu se desfaşoară activităţi de furajare artficială şi nici de destufizare a lacului. Menţinerea calităţii apei în parametrii optimi, se face prin intermediul construcţiilor hidrotehnice şi a instalaţiilor de captare/ evacuare existente în cadrul amenajării: - Digul de est al bălţii; - Canalul de golire/umplere a Bălţii Baciu şi din Lacul Vederoasa; - Racordul dintre canalul de golire/umplere a Bălţii Baciu şi privalul Vederoasa; - Racordul dintre lacul Vederoasa şi privalul Vederoasa; - Digul şi racordul dintre sectorul amonte şi sectorul aval al privalului Vederoasa; - Privalul Vederoasa; - Stăvilar de alimentare cu apă a Bălţii Baciu.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 45/45

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 In zona estica limitrofa amenajarii piscicole Balta Baciu terenurile sunt ocupate de culturi agricole , intrerupte pe anumite portiuni de zone necultivate, cu terenuri utilizate ca pasuni , pe care se dezvolta o vegetatie caracteristica de stepa. Sunt prezente asociaţii vegetale specifice agroecosistemelor si parţial asociaţii xerofile comune în zona stepei dobrogene, alcătuite dintr-un număr realtiv redus de specii erbacee. În cadrul acestor asociaţii nu au fost observate specii de plante de interes conservativ, menţionate în listele roşii româneşti sau europene, în anexele Convenţiei de la Berna sau a Directivei Habitate.  În zona vestică a lacului există terenuri ocupate de vegetație forestieră, speciile întâlnite fiind: salcie ( Salix alba ), plop (Populus nigra ), ulm ( Ulmus effusa ), frasin ( Fraxinus americana ), salcâm ( Robinia pseudoacacia ), dud ( Morus alba ), măceș ( Rosa canina), corn (Cornus sanguinea), păducel ( Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa) etc.  Desi trupurileI,J si S existente fac parte din intravilan si sunt incadrate la categoria curti- constructii, zona pastreaza cu precadere caracterul natural cu, interventii umane minime.  In ceea ce priveste terenul cu suprafata de 3007mp propus pentru extinderea intravilanului, acesta se afla in zona de nord a trupului existent S, cu suprafata de 100mp si la est de trupul J, lipit de aceste doua trupuri, in imediata vecinatate a drumului ce asigura accesul in incinta amenajarii piscicole, compoziţia fitocenotică în această zonă fiind caracterizată de prezenţa numeroaselor elemente ruderale ( Rumex spp., Berteroa incana, Veronica officinalis, Salvia nemorosa, Marrubium peregrinum, Taraxacum officinale, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Artemisia vulgaris, Bromus sp., Carthamus lanatus ). Nu au fost puse in evidenta cuiburi de pasari in zona propusa pentru extindere.Extinderea este propusa tot ca parte din ferma piscicola si la momentul derularii procedurii de avizare PUG are loc doar o trecere a terenului dintr-o categorie in alta , urmand ca ulterior orice interventie fizica sa se faca numai dupa o prealabila cercetare amanuntita a zonei, dupa obtinerea tuturor avizelor necesare si cu aplicarea tuturor masurilor de diminuare a impactului si de conservare, daca va fi cazul.  Prin propunerile PUG se diminueaza suprafata de intravilan care se suprapune cu Situl natura 2000 ROSPA007 LACUL VEDEROASA, de la 13,39ha la 13,17 ha, reprezentand 0,61 % din suprafata sitului;  Concluzia este ca prin implementarea prevederilor PUG in aceasta arie protejata, procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ iar procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2% din suprafata ariei naturale protejate, deci nesemnificativ.In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;  durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 46/46

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

ROSCI 0022 Canaralele Dunarii  Suprafata de intravilan existenta care se suprapune cu Situl Natura 2000 ROSCI 0022 Canaralele Dunarii este reprezentata de trupul L cu suprafata de 0,1 ha, respectiv 0,00038% din suprafata sitului, care reprezinta un obiectiv ANIF.  Prin PUG se propune extinderea acestui trup cu 780mp, rezultand un trup L cu suprafata de 0,18ha reprezentand 0,0007% din suprafata sitului.  In zona propusa pentru extindere nu au fost evidentiate habitate si/sau specii de interes comunitar.

ROSCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa  Suprafata de intravilan existenta care se suprapune cu Situl Natura 2000 ROSCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa este reprezentata de trupurile existente I,J,S si R cu suprafata totala de 12,63 ha, respectiv 0,07% din suprafata sitului.  Trupul R=0,01ha se mentine, suprafata acestuia fiind aferentă unei statii de pompare;  In ceea ce priveste trupurile trupurile existente I,J,S cu o suprafață totală de 12,62 ha, ele devin prin comasare si extindere trupul I+J+S, cu suprafata totala de 12,9ha. Astfel, prin prezentul plan se propune o extindere in intravilan a acestui trup, cu 3007mp ( trupurile existente I,J,S cu o suprafață totală de 12,62 ha devin prin comasare si extindere trupul I+J+S, cu o suprafată totala de 12,9ha.  In ceea ce priveste terenul cu suprafata de 3007mp propus pentru extinderea intravilanului, acesta se afla in zona de nord a trupului existent S, cu suprafata de 100mp si la est de trupul J, lipit de aceste doua trupuri, in imediata vecinatate a drumului ce asigura accesul in incinta amenajarii piscicole, compoziţia fitocenotică în această zonă fiind caracterizată de prezenţa numeroaselor elemente ruderale ( Rumex spp., Berteroa incana, Veronica officinalis, Salvia nemorosa, Marrubium peregrinum, Taraxacum officinale, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Artemisia vulgaris, Bromus sp., Carthamus lanatus ). In zona propusa pentru extindere nu au fost evidentiate habitate si/sau specii de interes comunitar.  Concluzia este ca prin implementarea prevederilor PUG in aceasta arie protejata, procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ iar procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2% din suprafata ariei naturale protejate, deci nesemnificativ.In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;  durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 47/47

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

ROSCI 0412 Ivrinezu  Nu exista suprafete existente sau propuse de intravilan care sa se suprapuna cu Situl Natura 2000 ROSCI0412 Ivrinezu. Trupul existent E-ferma 8, este situat in imediata vecinatate a Sitului Natura 2000. Prin PUG, trupul existent E-ferma 8, nu suferă modificări și se mentine cu aceeasi suprafață de 1,3 ha.  activitatile desfasurate in zona de intravilan reprezentata de trupul E-ferma 8, trebuie sa nu afecteze in niciun fel aria naturala protejata din vecinatate si de aceea se recomanda sa se introduca in regulamentul de urbanism prevederea ca pentru orice investitie/activitate in zona trupului de intravilan E si pe o raza de 50m in jurul acestui trup sa fie necesara solicitarea unui punct de vedere de la APM CONSTANTA privind necesitatea reglementarii din punct de vedere al protectiei mediului si in acest caz autoritatea de mediu va decide in functie de amplitutine si de tipul activitatii daca este necesara reglementarea si/sau monitorizarea din punct de vedere al biodiversitatii in zona.  Concluzia este ca prin implementarea prevederilor PUG, procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare din Situl Natura 2000, care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ; procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este 0% din suprafata ariei naturale protejate, deci nesemnificativ. In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;  durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate;

Principalele concluzii ale studiului de evaluare adecvată, realizat pentru teritoriul comunei Rasova,in cadrul procedurii de aprobare a PUG Rasova sunt urmatoarele:

 pe teritoriul administrativ al comunei Rasova se regasesc 5 situri Natura 2000 , astfel: 19% din suprafata ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, 6% din suprafata ROSPA0007 Lacul Vederoasa, 13% din suprafata ROSPA0039 Dunăre – Ostroave, 10% din suprafața ROSCI0022 Canaralele Dunării, 5% din suprafața ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa si 100% din ROSCI0412 Ivrinezu;  situatia existenta a terenurilor din intravilan situate in interiorul Siturilor Natura 2000, este urmatoarea: . ROSPA0001 Aliman –Adamclisi – 0,2 ha, respectiv 0,0001% din suprafata sitului; . ROSPA0039 Dunare-Ostroave - 0,12 ha, respectiv 0,0007% din suprafata sitului; . ROSPA007 Lacul Vederoasa- 13,39 ha, respectiv 0,62 % din suprafata sitului; . ROSCI0022 Canaralele Dunarii - 0,1 ha , respectiv 0,0004% din suprafata sitului. . ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa -12,63 ha, respectiv 0,070% din suprafata sitului Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 48/48

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

. ROSCI0412 Ivrinezu – 0 ha, respectiv 0% din suprafata sitului

 ca urmare a propunerilor PUG RASOVA situatia terenurilor din intravilan situate in interiorul Siturilor Natura 2000 , este urmatoarea: . ROSPA0001 Aliman –Adamclisi – 20ha, respectiv 0,1% din suprafata sitului; . ROSPA0039 Dunare-Ostroave - 1,84 ha, respectiv 0,011% din suprafata sitului; . ROSPA007 Lacul Vederoasa- 13,17 ha, respectiv 0,61 % din suprafata sitului; . ROSCI0022 Canaralele Dunarii - 0,18ha , respectiv 0,0007% din suprafata sitului. . ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa -12,91 ha, respectiv 0,072% din suprafata sitului . ROSCI0412 Ivrinezu – 0 ha, respectiv 0% din suprafata sitului

 Implementarea prevederilor PUG in zonele situate in interiorul Siturilor Natura 2000 nu va avea un impact negativ asupra pajiştilor naturale, a rarităţilor floristice şi a comunităţilor de plante valoroase protejate în cadrul siturilor , dacă vor fi respectate masurile de diminuare a impactului recomandate in prezentul studiu si in planurile de management ale Siturilor Natura2000, acolo unde acestea există.  In ceea ce priveste amfibienii, a fost identificata o singura specie de interes comunitar Bombina bombina, la nivelul siturilor ROSCI0022Canaralele Dunării ( zone invecinate ale trupului L propus) si ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa ( zona trupului I+J+S). In ceea ce priveste specia Triturus dobrogicus aceasta nu a fost identificata in zonele studiate dar este posibila prezenta ei pe teritoriul administrativ al comunei rasova, cu precardere in Situl natura 2000 ROSCI0071 Dumbraveni-Valea urluia- Lacul Vederoasa. Prevederile PUG nu sunt de natura sa afecteze in mod semnificativ aceste specii iar aplicarea masurilor recomandate in prezentul studiu si in planul de management al siturilor natura 2000, pentru conservarea acestor specii sunt de natura sa determine un impact nesmnificativ negativ al prevederilor PUG asupra acestor specii;  Referitor la speciile de reptile de interes comunitar, in zonele studiate au fost identificate doua specii , Emys Orbicularis si Testudo graeca, la nivelul Siturilor Natura 2000 ROSCI0022Canaralele Dunării ( zone invecinate ale trupului L propus) si ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa ( zona trupului I+J+S). In ceea ce priveste specia Elaphe quatorlineata aceasta nu a fost identificata in zonele studiate dar este posibila prezenta ei pe teritoriul administrativ al comunei rasova, cu precardere in Situl natura 2000 ROSCI0071 Dumbraveni-Valea urluia-Lacul Vederoasa. Deasemenea, specia Eryx jaculus turcicus nu a fost identificata in zonele studiate dar ea fost pusa in evidenta in zona sitului ROSCI0412 Ivrinezu, cu ocazia alor cercetari efectuate in zona, desi specia nu este mentionata in Formularul natura 2000 al sitului. Prin simpla modificare a categoriei terenului prevazuta prin PUG, nu se exercita niciun impact asupra speciilor de reptile enumerate. Eventual, în timpul executarii lucrarilor de constructii ale diverselor obiective propuse pot apărea modificări în structura populaţiilor de reptile însă după încheierea lucrărilor, in conditiile aplicarii masurilor de dimnuare a impactului, deranjul va disparea. Mamiferele din zonă nu vor fi afectate. Cârtiţele nu sunt afectate de lucrarile de constructii, iar popândăii nu dispar decât dacă se modifică radical habitatul preferat. Ori, din modul de

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 49/49

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

amplasare al fermei reiese faptul că zonele în care se găsesc galerii sau colonii de Spermophilus citellus se află în afara acestor zone.  In ceea ce priveste speciile de mamifere de interes comunitar, in timpul deplasarilor a fost identificata specia Lutra lutra la nivelul Siturilor Natura 2000 ROSCI0022Canaralele Dunării si ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa, insa nu neaparat in trupurile propuse pentru introducere in intravilan, ci de-a lungul malului dunarii, in zona rasova si in zona lacului Baciu. Deasemenea speciile Spermophilus citellus si Mesocricetus Newtoni au fost identificate in vecinataea trupui de intravilan E, in interiorul Sitului natura 2000 ROSCI0412 Ivrinezu. De altfel exemplare de Spermophilus citellus au fost intalnite si in camp la marginile localitatilor Rasova si Cochirleni. Nu au fost identificate exemplare de Vormela peregusna dar este posibila existenta acestei specii pe teritoriul administrativ al comunei asova, avand in vedere habitatele prielnice din zona, cu precadere in ROSCI0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa.In ceea ce priveste speciile de chiroptere , in cadrul vizitelor efectuate în teren nu au fost identificate exemplare de chiroptere, avand in vedere si activitatea predominant nocturnă a acestora însa U.A.T. Rasova este situată intr-o zonă cu habitate precum păduri, zonele umede şi reţelele formate din şiruri de arbori sau garduri vii, a elementelor de peisaj precum arbori individuali, ochiuri sau cursuri de apă care ar putea fi folosite de lilieci. Prevederile PUG nu sunt de natura sa influenteze populatiile locale ale tuturor acestor specii de mamifere iar masurile de diminuare a impactului prevazute sunt de natura sa detrmine un impact negativ nesemnificativ asupra acestor specii de interes comunitar.  in cazul pasarilor , au fost identificate in zona analizata, in perioada deplasarilor in teren 33 de specii de interes comunitar, insa concluzia studiului este ca niciuna din suprafetele de intravilan existente sau propuse nu reprezinta zone importante de cuibarire, hranire, reproducere sau pasaj pentru speciile de pasari de interes comunitar identificate sau pentru cele mentionate in Formularele Natura 2000, unele zone din cauza amplasarii si sensibilitatii zonei, altele si din cauza dimensiunilor suprafetelor. Astfel este de ex. zona de 20 ha din ROSPA0001Aliman-Adamclisi, zona de gradini si terenuri libere situate in imediata vecinatate a trupului de intravilan ce reprezinta vatra satului Rasova, zona pe care pasarile de interes comunitar in general evita sa o utilizeze, dat fiind apropierea de localitate, unde prezenta umana si deranjul creat de activitatile zilnice este mare, cu atat mai mult cu cat habitate prielnice, respectiv terenuri agricole, pasuni, paduri, zone izolate, departe de prezenta umana se regasesc din abundenta pe intreg teritoriul comunei Rasova. Un alt exemplu sunt trupurile L(0,18 ha), L5(0,03 ha), N(0,26 ha), O(0,01 ha), P( 0,1 ha) si R( 0,01 ha) care reprezinta in general diverse obiective ANIF si ale ale caror suprafete sunt de dimensiuni relativ reduse pentru a avea importanta avifaunistica. Deasemenea , in mare parte acestea sunt amplasate in vecinataea DJ 223 si nu in ultimul rand habitate asemenatooae se regsasc pe suprafete destul de intinse , practic pe toata zona din vecinatatea drumului DJ223, care strabate teritoriul administrativ la comunei Rasova. Exceptia este reprezentata de lotul I+J+S, care este mult mai izolat decat celelelalte, din punct de vedere al prezentei umane si care poate fi considerata ca avand habitate prielnice pentru avifauna, insa si aici este de precizat ca suprafata propusa pentru extindere in cadrul acestui trup – 3007 mp, este o zona situată in imediata vecinatate a drumului de acces catre

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 50/50

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

amenajarea piscicola de pe lacul Baciu, ceea ce nu o face o zona favorabila cel putin pentru reproducere si cuibarire. Ar putea fi utilizata cel mult ca zona de odihna sau hranire iar aceste aspecte pot fi detaliate in cazul in care in zona se vor initia eventuale investitii. Astfel, conform recomandarilor din prezentul studiu, orice investitie intr-o astfel de zona este bine sa fie precedata de o documentatie de PUZ sau PUD, dupa caz, in cadrul careia sa fie inclusa si o cercetare a biodiversitatii conform programelor de monitorizare descrise in studiu, cercetare care poate pune in evidenta mult mai bine decat o cercetare la nivel de PUG situatia biodversitatii in zona reglementata, impacturile generate si masurile de diminuare, eventual conservare.  Referitor la fauna de nevertebrate din zona analizată, nu au fost identificate specii de inters comunitar. Privită în ansamblu, entomofauna nu va fi influenţată de prevederile PUG, în nici un caz intr-o prima etapa de modificare a categoriei terenului. Ulterior in etapele umatoare, mai ales in perioada executarii unor eventual lucrari de constructii se poate manifesta un oarecare deranj dar in acest context de la caz la caz vor putea fi luate masuri de reducere a impactului astfel incat un eventual impact negativ asupra acestor specii sa fie unul nesemnificativ.  pentru toate investitiile care se vor promova in interiorul Siturilor Natura 2000 sau in vecinatatea acestora pe o distanta de cel putin 50m , se recomanda sa se elaboreze PUZ sau PUD, dupa caz, iar in cadrul acestor etape sa se realizeze inca o monitorizare a biodiversitatii detaliata , la o scara mai redusa a suprafetei de studiat astfel încat urmare a programului de monitorizare sa poata fi luate toate masurile de diminuare a impactului si de conservare a eventualelor elemente de interes conservativ din zonele afectate de lucrari.

 prin implementarea prevederilor PUG , procentul din suprafața totală a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ iar procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2%, deci nesemnificativ.In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%;  durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata executarii lucrarilor de constructii in zona;  schimbările în densitatea populațiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă si având un potențial mare de reversibilitate.

Pe baza tuturor elementelor prezentate mai sus, după implementarea măsurilor de minimizare a impactului, putem spune că pe perioadă scurtă, medie şi lungă impactul negativ rezidual asupra biodiversității va avea un nivel negativ nesemnificativ.

6.4. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol

Zona fiind una supusa presiunii antropice, se considera ca impactul asupra solului nu va fi unul semnificativ negativ in ansamblu.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 51/51

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

La urmatoarele etape de proiectare se va analiza pentru fiecare obiectiv in parte, in functie de locatia si dimensiunea acestuia, masura in care solul vegetal va fi afectat si se vor impune eventuale masuri de decopertare, depozitare separata a acestuia si reutilizarea la amenajari de spatii verzi in aceeasi locatie sau in alte locatii. Realizarea lucrărilor și construcțiilor prevăzute prin proiect , va avea un impact negativ asupra solului prin desființarea acestor suprafețe de sol, însă acesta poate fi diminuat în condițiile în care solul vegetal este decopertat separat, stocat temporar în condiții corespunzătoare și ulterior reutilizat în la refacerea suprafețelor rămase libere după executarea construcțiilor.

În perioada de derulare a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor propuse, surse potenţiale de poluare a solului sunt considerate:  scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transportă diverse materiale sau de la utilajele şi echipamentele folosite;  depozitarea necontrolată a materialelor folosite şi a deşeurilor rezultate, direct pe sol în spaţii neamenajate corespunzãtor;  amenajarea provizorie a unor grupuri sanitare necorespunzătoare;  evacuarea de ape uzate, necontrolat pe teren.

Prin respectarea modului de colectare la rețelele de utilități si evacuare a apelor uzate si a deseurilor considerăm că factorul de mediu sol nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului. Totodată, creșterea suprafețelor de spații verzi va conduce la protecția calității solurilor și reducerea riscurilor asociate inundațiilor sau alunecărilor de teren .

6.5. Impactul asupra sănătății populației

Putem aprecia ca acest factor de mediu poate fi afectat daca analizam următoarele aspecte: - Propunerile privind amenajările de spații verzi din zona analizată prin PUG reprezinta cel de-al doilea aspect, ce poate induce efecte asupra sanatatii populatiei. Aceasta ținând cont de faptul ca vegetatia are capacitatea de a purifica aerul, eliminand praful si gazele nocive, de a regulariza temperatura si umiditatea aerului captand vara pana la 50% din praful atmosferic (iarna, 37%) si functionand astfel ca o bariera biologica de epurare microbiana a aerului. - Activitățile de transport, atât în perioada executării lucrărilor de construcții, cât și în perioada desfășurării activității rămân singurele activități ce ar putea sa creeze un oarecare disconfort pentru locuitorii din zonele învecinate. Aplicarea unor măsuri precum programarea transporturilor pe timp de zi și organizarea acestora astfel încât să fie necesare cât mai puține drumuri, este de natură să ducă la diminuarea impactului acestor activități asupra populației localității. - Siguranța locuirii și a construcțiilor va crește prin instituirea de interdicții permanente sau temporare de construire și prin instituirea de condiționări. Va crește gradul de conștientizare a populației asupra valorii terenurilor și utilizării optime a acestora

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 52/52

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

6.6. Mediul social și economic, peisaj, patrimoniu cultural

Desi are un inalt potential de dezvoltare, in prezent sectorul turistic nu este foarte puternic în zonă. Intervențiile ce se vor realiza prin propunerile PUG vor conduce la creșterea conexiunilor între arii funcționale din cadrul aceleași localități, stimularea dezvoltării activităților industriale, agrozootehnice și turistice, atragerea investitorilor mari. Vor crește totodată posibiltățile de dezvoltarea locală sustenabilă, cu utilizarea rațională a resurselor Investitiile propuse nu vor avea impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu vor determina schimbari de populatie in zona. Din punct de vedere peisagistic se apreciază că noilr propuneri se integrează bine in caracterul zonei.

6.7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context transfrontieră Nu este cazul

6.8. Gestiunea deseurilor

La nivelul comunei a fost instituit un sistem de colectare selectiva a deseurilor, principalele tipuri de deseuri colectate fiind deseurile menajere, deseurile de PET, materiale plastice, hartie si carton. Colectarea deseurilor pe categorii, la nivelul UAT Rasova se face de catre UTILITĂȚI PUBLICE – GOSPODĂRIA COMUNALĂ S.R.L. cu sediul în loc. Cernavodă. Vor trebui aplicate măsuri pentru impermeabilizarea depozitelor pentru dejecţiile solide şi lichide de la fermele agricole și gospodării individuale şi adoptarea sistemelor de aplicare ale acestora ca ingrăşămant conform Codului de bune practici agricole

Prin grija administrației locale deșeurile produse în timpul derulării diverselor lucrări de investiții propuse prin PUG, vor fi colectate pe categorii și depozitate în spații special amenajate. Materialele inerte, cum sunt resturile de materiale de constructii sau pamantul rezultat de la excavari vor fi transportate la o rampa de deseuri inerte au folosite pentru umpluturi la alte lucrări. Solul vegetal va fi decopertat separat, depozitat in spatiu special amenajat si ulteriorutilizat la amenajarile de spatii verzi din zona ansamblului.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 53/53

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

7. MĂSURILE PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ȘI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

7.1. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apă

Pentru localitatea Rasova, în viitor se va avea in vedere reabilitarea unor retele de distributie a apei, in functie de vechimea acestora si de gradul de uzuara al acestora, care va fi realizata pe baza unor proiecte viitoare. Prin PUG, sunt prevazute extinderi ale retelei de distributie in cateva zone si strazi, care nu dispun de retele de alimentare cu apa. Astfel, se prevede extinderea retelei de distributie a apei in lungime totala de 1.650m.

Recomandăm următoarele măsuri de natură să prevină apariția efectelor adverse asupra factorului de mediu apă:  contorizarea consumului de apa;  respectarea distantelor intre conductele de alimentare cu apa si cele de evacuare a apelor uzate,care sa asigure protectia sanitara a conductelor de alimentare cu apa;  la următoarele faze de proiectare se va avea in vedere montarea de separatoare de produs petrolier inainte de evacuarea apelor pluviale din zonele de parcare, în cazul obiectivelor turistice (hoteluri, restaurante, pensiuni) și de montare a separatoarelor de grăsimi în cazul unităților de alimentație publică;  colectarea apelor pluviale să se facă separat de apele uzate menajere;  calitatea materialelor ce vor fi folosite la realizarea traseelor de conducte va trebui să fie corespunzătoare în vederea asigurării integrității sistemului, astfel încât să se elimine riscul avariilor sau pierderilor.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 54/54

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Prin aplicarea măsurilor menționate anterior nu se estimează modificări calitative ale apelor subterane sau de suprafaţă ca urmare a amplasării de noi obiective în zona studiată. De asemenea, nu se pune problema afectării ecosistemelor acvatice sau a folosințelor de apă.

7.2. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer

Pe raza comunei Rasova, încălzirea spațiilor se asigură individual, în general cu sobe pe baza de combustibil solid (lemne si carbuni) iar apa caldă se asigură prin intermediul mijloacelor electrice (boilere). Localitatea Rasova nu dispune de retele de gaze naturale. Costurile extrem de ridicate pentru extinderea retelei pana in zona comunei fac improbabil ca proiectul de racordare sa poata fi sustinut de Primaria comunei Rasova integral, intr-un interval scurt – mediu de timp. Sunt prevazute amenajari de spatii verzi la nivelul solului pe 13,09 ha din suprafata terenului. Se are în vedere modernizarea și întreținerea infrastructurii de transport existente prin aplicarea de îmbrăcăminte asfaltică sau pietruire. Măsurile recomandate de natură să prevină apariția efectelor adverse asupra factorului de mediu aer, sunt:  interzicerea utilizarii de surse de încălzire pe baza de combustibili lichizi (motorina, CLU) sau combustibili solizi de genul cocs sau cărbuni. Se va admite cu condiționări utilizarea combustibililor solizi doar în cazul în care este prevăzută folosirea centralelor termice ecologice pe bază de peleti;  Va fi încurajată utilizarea energiei electrice sau a celei produsa din surse regenerabile.  In cazul dotarii cu instalatii de climatizare se vor achizitiona numai aparate ce utilizeaza agenti de racire ecologici.  interzicerea incendierii și arderii miriștilor, compostarea deșeurilor verzi.

Totodată, în scopul diminuării impactului asupra factorului de mediu aer, în perioada executării lucrărilor, ca măsuri de ordin general, se recomandă:  utilizarea echipamentelor și utilajelor corespunzătoare din punct de vedere tehnic, de generații recente, prevăzute cu sisteme performante de minimizare a poluanților emiși în atmosferă, reglate corespunzător;  utilizarea de combustibil cu conținut redus de sulf, conform prevederilor legislative în vigoare (H.G. nr. 470/2007 privind limitarea conținutului de sulf din combustibilii lichizi, modificat și completat de H.G. nr. 1197/2010);  transportul materialelor pulverulente (ex. nisip, var, ciment) se va face cu autovehicule corespunzătoare, acoperite cu prelate, iar depozitarea acestora se va face în spații special amenajate și se vor acoperi materialele cu folii din plastic astfel încât să nu fie posibilă antrenarea particulelor fine de către vânt;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 55/55

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 pentru transportul materialelor, mai ales în cazul celor ce pot elibera în atmosferă particule fine, se vor alege traseele optime, cât mai scurte;  împrejmuirea zonei organizării de șantier;  depozitele de sol vegetal și pământ excavat vor fi astfel organizate încât să nu aibă o înălțime mai mare de 1 m, evitându-se astfel spulberarea de către vânt a particulelor fine de sol - aceste depozite vor fi stropite periodic;  se va proceda la stropirea periodică a drumurilor în incinta șantierului;  dotarea corespunzătoare cu mijloace și echipamente pentru stingerea incendiilor, atât în perioada executării lucrărilor cât și în perioada funcționării obiectivului;  amenajarea de spații verzi, plantarea de arbori, arbuști, gard viu.

Prin aplicarea măsurilor menționate anterior nu se estimează modificări calitative ale calității aerului ca urmare a amplasării de noi obiective în zona studiată.

7.3. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu floră, faună, biodiversitate

Toate măsurile stabilite în prezentul capitol sunt măsuri generale, aplicabile în primul rând poziționării prezentului plan vizavi de siturile Natura 2000, si cuprinzând recomandări în ceea ce priveste cadrul general în care se va permite implementarea proiectelor propuse în cadrul Planului Urbanistic General, urmând ca măsurile specifice fiecărui proiect în parte care urmeaza sa se deruleze in cadrul trupurilor de intravilan, să fie stabilite punctual, în funcție de evaluarea impactului fiecărui proiect în parte, la momentul implementării lui. Complementar măsurilor recomandate în prezentul studiu este necesară respectarea prevederilor din cadrul Planurilor de management ale siturilor Natura 2000, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor generale formulate, respectiv obiectivele specifice şi măsurile recomandate pentru fiecare element de interes comunitar potential afectat de implementarea prevederilor PUG. În acest sens, Planurile de Management de Mediu elaborate la momentul derulării lucrărilor de construcţie trebuie să includă cerinţele Planurilor de management actualizate ale siturilor Natura 2000.

In tabelul din anexa 15 (extras SEA) sunt prezentate principalele masuri recomandate, pentru diminuarea impactului prevederilor PUG asupra siturilor Natura 2000 de pe teritoriul adminstrativ al comunei Rasova.

Conform OUG 57/2007 cu toate modificările ulterioare, pentru speciile de plante si animale sălbatice terestre, acvatice si subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes naţional), precum si conform Listei Roșii Naționale pentru speciile care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât si în afară lor, sunt interzise:  orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 56/56

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migraţie;  deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intenţionată a cuiburilor si/sau ouălor din natură;  deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; este interzisă depozitare necontrolată a deseurilor menajere si din activităţile specifice.  Este obligatorie amenajarea unui loc special pentru depozitarea deseurilor si asigurarea transportului acestora cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:  uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;  deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intenţionată a cuiburilor si/sau ouălor din natură;  culegerea ouălor din natură si păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;  perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migraţie;  deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea si capturarea;  comercializarea, deţinerea si/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.

In ceea ce priveste cuantumul financiar, valoarea necesară implementarii masurilor de reducere nu este fixa, ci din contra este flexibila, cuantumul fiind cel necesar implementarii in totalitate a masurilor de reducere, deoarece prin stabilirea unei valori fixe se poate ca masurile de reducere sa nu fie satisfacute in totalitate. Astfel, investitorul isi asuma responsabilitatea de a asigura toate resursele necesare, atat financiare cat si materiale, pentru indeplinirea in totalitate a masurilor de reducere necesare si impuse.

In conditiile aplicarii masurilor de diminuare a impactului mentionate impactul asupra biodiversitatii zonei va fi unul nesemnificativ iar prevederile PUG nu vor afecta nici ireversibil şi nici semnificativ populaţiile locale. În plus, datorită răspândirii uniforme pe tot teritoriul Dobrogei a acestor specii precum şi a faptului că populaţiile locale ale acestora sunt nesemnificative faţă de cele ale siturile Natura 2000 invecinate, conform datelor prezentate în capitolele anterioare, este necesară eliminarea a mai mult de 50% din populaţiile locale ale acestora înainte de a fi nevoie de programe de intervenţie şi planuri de măsuri, fapt care nu este posibil prin implementarea prezentului plan.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 57/57

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

7.4. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol

Pe teritoriul comunei Rasova predomina solurile balane de stepa (pretabilitate mijlocie – buna ca destinatie agricola), sarace in humus si cu continut ridicat de carbonat de calciu si sulfati. Aceste soluri sunt poroase, usoare, cu un regim de umiditate foarte scazut, accentuat de vanturile frecvente si puternice. Pe solurile puternic erodate se intalnesc rendzine (pretabilitate slaba ca destinatie agricola), iar pe versantii amenajati in terase, solurile sunt antropice, desfundate. Toate aceste soluri necesita o identificare exacta prin studii pedologice si agrochimice si apoi masuri de reconstructie ecologica. In zonele joase se intalnesc solurile de lunca. Agricultura practicata este de subzistenta, nu se folosesc in mod frecvent ingrasamintele minerale si doar ocazional cele naturale, iar conditiile socio-economice actuale determina multi proprietari sa renunte la cultivarea si valorificarea terenurilor agricole detinute. Mai mult, in zona nu exista sisteme de irigatii functionale. In acest context, pentru aceste terenuri, cea mai reala sursa de ingrijorare o reprezinta pericolul desertificarii datorita, pe de o parte, lipsei activitatilor specifice pe o suprafata de peste 60% din existent (2005) si, pe de alta parte, a conditiilor climatice locale accentuate de vanturile frecvente, prezente pe toata durata anului, si care contribuie la pierderea apei din sol si intensificarea fenomenului de ariditate. Alunecarile si surparile, mai vizibile in sectorul dunarean se dezvolta in cadrul versantilor cu panta mare. Aceste procese apar si in multe vai din cadrul Dobrogei de Sud. Formele de sufoziune, care se dezvolta in cuvertura loessoida, situeaza Dobrogea de Sud pe primul loc pe tara, mai ales datorita caracterului torential al precipitatiilor. Aceste procese sunt mai intense in jurul limanelor din sud-vestul zonei. Sunt reprezentate prin puturi, hornuri, poduri suspendate, nise, creste reziduale etc., intensitatea si diversificarea lor suprapunandu-se cu perioadele marilor despaduriri si inteleniri. Localitatea Rasova are doua zone cu factori de risc pentru constructii.

- rapa Dragaica care prezinta risc de alunecari de terenuri - zona de o parte si de alta a casiului la care nivelul apei freatice perecliteaza fundatiile constructiilor. Pentru aceste zone sunt necesare fonduri pentru intocmirea studiilor de specialitate pluridisciplinare pentru protejarea zonelor de risc. Pentru diminuarea impactului activității asupra factorului de mediu sol/subsol se recomandă următoarele:  luarea de masuri masuri prin care stratul de sol vegetal sa fie indepartat de pe teren, inainte de inceperea lucrarilor de constructii propriu-zise, depozitarea acestuia intr-un spatiu special amenajat in incinta terenului proprietate si utilizarea ulterioara a acestuia la amenajarile de spatii verzi din incinta obiectivului;  verificarea atenta, periodica a retelelor de utilitati din zona, in special a conductelor de evacuare a apelor uzate menajere, pentru prevenirea producerii unor poluari accidentale cu consecinte asupra starii calitatii solului si subsolului zonei;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 58/58

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 spații de stocare temporară a deseurilor sa fie amenajate în exteriorul clădirilor si in nici un caz direct pe sol. Astfel de spatii trebuie prevazute in incinte inchise, corect ventilate si care sa fie prevazute cu acces facil catre vehiculele de transport specializate ale companiilor ce asigura serviciile de salubrizare;  Dezvoltarea zonei de locuit se va realiza pe terenuri care să fie scoase din circuitul agricol sau, în anumite cazuri justificate, să nu scoată din circuitul agricol soluri fertile;  Până la realizarea unui sistem centralizat de canalizare se va impune pentru construcțiile noi și pentru cei care se racordează la sistemul de alimentare cu apă potabilă realizarea de fose septice.

7.5. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor adverse asupra sănătății populației

Măsurile prouse prin PUG pentru prevenirea și diminuarea efectelor activității propuse asupra factorilor de mediu apă, aer, sol/subsol, floră și faună sunt de natură să determine și prevenirea și diminuarea efectelor asupra sănătății populației. În principal, măsurile de natură să determine și prevenirea și diminuarea efectelor asupra sănătății populației, sunt:  Creșterea suprafeței de spații verzi până la valoarea de 26,35 m 2/loc., ceea ce corespunde legislației în vigoare;  asigurarea zonelor de protectie necesare, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, în vecinătatea cimitirelor;  asigurarea colectării ritmice a deșeurilor din gospodăriile populației și de la agenții economici  se promovează energia regenerabilă pentru asigurarea necesităților de căldură și apă caldă.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 59/59

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

8. MODALITĂȚI DE SELECTARE A VARIANTELOR, DE EVALUARE, DIFICULTĂȚI

8.1. Analiza alternativelor Planul prezentat va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context local si regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a zonei. Reglementarile privind dezvoltarea in teritoriu sunt corelate cu aspecte economice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia mediului. Pentru fiecare unitate se redacteaza reglementari referitoare la categoriile de interventie permise si la interdictiile temporare sau permanente de dezvoltare : functiuni principale, organizarea traficului, folosinte, arii protejate, indicatori admisi de dezvoltare, interdictii temporare in zonele care necesita PUG, interdictii permanente pentru zonele de risc natural, servituti etc. Se poate aprecia că in lipsa PUG-ului, în condițiile neimplementării unor măsuri menite să încurajeze activitățile investiționale prin lipsa unor suprafețe destinate acestui tip de activitate, se va înregistra o diminuare a oportunităților de dezvoltare economică ale comunei. Totodată, pe termen mediu şi lung, nu se vor putea aplica măsuri adecvate de protejare a calităţii vegetaţiei şi faunei şi a celorlalţi factori de mediu. Există posibilitatea apariției unor depozite de deșeuri menajere și în special nebiodegradabile, ca rezultat al activităților turistice neorganizate.

8.2. Evaluarea impactului

Impactul direct Acest tip de impact apare si se manifesta pe parcursul derularii lucrarilor de constructii obiectivelor ce urmează a se realiza ca urmare a implementării prevederilor PUG, fiind determinat de emisiile generate in apa, aer, sol, in aceasta perioada. Un impact direct se manifesta în zonele intravilane, dar și în cele învecinate, fiind determinat de zgomotele produse și emisiile de pulberi în aer. De asemenea nivelul emisiilor variaza destul de mult, fiind determinat de activitatile desfasurate, de conditiile de vreme din perioada respectiva si nu in ultimul rand de managementul care se aplica in cadrul lucrarilor care se executa. Acest tip de impact se caracterizeaza prin faptul ca este unul temporar, reversibil, se manifesta in mod discontinuu si la nivel local. Avand in vedere caracteristicile proiectelor, durata de executie si de funcționare a acestora , caracteristicile acestui tip de impact și faptul că lucrările de construcții nu se vor realiza în același timp pe toată zona reglementată prin PUG, in cazul in care se aplica in mod corect masurile propuse de diminuare a impactului asupra mediului se apreciaza ca nu apar efecte semnificative adverse asupra mediului.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 60/60

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Impactul indirect Acest tip de impact se refera la transferul poluanților emiși într-un factor de mediu, către un alt factor de mediu. Astfel emisiile generate în aer, pot fi transferate parțial, la nivelul pulberilor respirabile, către factorul uman, putând afecta astfel sănătatea populației, iar o altă parte a acestor emisii, la nivelul pulberilor sedimentabile, pot fi transferate către factorul de mediu sol. În cadrul proiectului analizat, acest tip de impact se manifestă doar în măsura în care emisiile directe care afecteaza factorii de mediu aer, apa, sol, sunt în cantități semnificative, peste limitele admise și se manifestă timp îndelungat astfel încât să permită transferul de la un factor de mediu la altul. De aceea și în acest caz având în vedere aracteristicile proiectelor, durata de executie si de funcționare a acestora , caracteristicile acestui tip de impact și faptul că lucrările de construcții nu se vor realiza în același timp pe toată zona reglementată prin PUG, în cazul în care se aplica în mod corect măsurile propuse de diminuare a impactului asupra mediului se apreciază că nu apar efecte semnificative adverse asupra mediului.

Impactul cumulat În ceea ce privește perioada executării lucrărilor de construcții, nu se manifesta un impact cumulat determinat de executarea altor obiective în imediata vecinatate a amplasamentului. Pe teritoriul studiat lucrările se vor executa diferit, în perioade de timp diferite, etapizat. Și chiar în condițiile în care lucrările se vor executa parțial în aceleași perioade de timp, nu este de așteptat să apară efecte semnificative adverse asupra factorilor de mediu, în condițiile în care realizarea lucrărilor se face cu respectarea tuturor măsurilor și condițiilor privind protecția factorilor de mediu. Capitolul prezintă cuantificarea cantitativă a impactului activității asupra mediului, o prognozare a impactului activității asupra fiecărui factor de mediu fiind făcută în cadrul unui subcapitol distinct, anterior. Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relația:

în care: • CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influențează mediul înconjurător sau, în unele cazuri, concentrația maximă calculată; • CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiași factor stabilită prin acte normative atunci când acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate în literatura de specialitate, când lipsesc normativele.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 61/61

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Impactul asupra fiecărui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact Ip din scara de bonitate prezentată în tabelul nr.11. S-au luat in considerare următorii factori de mediu: • apa; • aerul; • solul; • flora și fauna; • sănătatea populației.

Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intervalul 1-10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci considerați s-au stabilit din „Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.

Tabel nr.11: Scara de bonitate NOTA DE EFECTELE ASUPRA OMULUI ŞI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR BONITATE  calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru 10  starea de sănătate pentru om naturală 9  fără efecte  fără efecte decelabile cazuistic 8  mediul este afectat în limite admise - nivel 1  mediul este afectat în limite admise - nivel 2 7  efectele nu sunt nocive  mediul e afectat peste limita admisă - nivel 1 6  efectele sunt accentuate  mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2 5  efectele sunt nocive  mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3 4  efectele nocive sunt accentuate  mediul degradat - nivel 1 3  efectele sunt letale la durate medii de expunere  mediul degradat - nivel 2 2  efectele sunt letale la durate scurte de expunere 1  mediul este impropriu formelor de viață

Ținând cont de toate aspectele prezentate în capitolele 6 și 7, în cadrul evaluării s-au obținut următoarele note de bonitate pentru factorii de mediu analizați:

N.B. APĂ = 8

N.B. AER = 8

N.B. SOL/SUBSOL = 8

N.B. FLORĂ/FAUNĂ = 7

N.B. SĂNĂTATEA POPULAȚIEI = 8

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 62/62

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Notele de bonitate obținute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic. Având în vedere că în cazul de față au fost analizați cinci factori de mediu, figura geometrică va fi un pentagon. Starea ideală este reprezentată printr-un pentagon regulat înscris într-un cerc ale cărui raze corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimând starea reală, se obține o figură geometrică neregulată, cu o suprafață mai mică, înscrisă în figura geometrică ce corespunde stării ideale. Indicele stării de poluare globală – IPG – reprezintă raportul dintre suprafața reprezentând starea ideală SI și suprafața reprezentând starea reală SR.

IPG = S I /S R Când nu există modificări ale calității factorilor de mediu, deci când nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Când există modificări, indicele IPG va căpăta valori supraunitare din ce în ce mai mari pe măsura reducerii suprafeței figurii ce reprezintă starea reală. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scară de la 1 la 6 pentru indicele poluării globale a mediului, astfel:

Tabel nr. 12: Scara de calitate IPG = 1 MEDIUL NATURAL ESTE NEAFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IPG = 1…2 mediul este supus activității umane în limite admisibile IPG = 2…3 mediul este supus activității umane, provocând stare de disconfort formelor de viață IPG = 3…4 mediul este afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viață IPG = 4…6 mediul afectat grav de activitatea umană, periculos pentru formele de viață IPG > 6 mediul este degradat, impropriu formelor de viață

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globală IPG în cazul de față, conform metodei descrise a condus la următoarea valoare: IPG = 1,64. Rezultă că prin realizarea și funcționarea obiectivului analizat, mediul este supus activității umane în limite admisibile.

Tabel nr. 13: Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globală FACTORI DE MEDIU NOTE DE BONITATE Stare ideală Stare reală APĂ 10 8 AER 10 8 SOL/SUBSOL 10 8 FLORĂ/FAUNĂ 10 7 SĂNĂTATEA POPULAȚIEI 10 8

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 63/63

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

suprafața ce corespunde stării ideale a mediului S i = 237,8 IPG = S i/S r

suprafața ce corespunde stării reale a mediului S r = 144,1 IPG = 1,64

Dificultăți Nu este cazul.

Concluzii Concluzia evaluării este că implementarea prevederilor PUG în zona analizată nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, totuși trebuie avute în vedere anumite măsuri mai ales în ceea ce privește următoarele aspecte:

 modul de colectare și evacuare a apelor uzate;  managementul deșeurilor;  amplasarea și orientarea noilor clădiri unele față de altele astfel încat să se asigure perioada minimă de însorire conform normativelor în vigoare, pentru toate clădirile;  amenajarea de spații verzi în cadrul fiecărei zone edificabile, proporțional cu funcțiunile stabilite, cu respectarea intocmai a prevederilor HCJC nr. 152/2013.  fonduri europene.

Având în vedere că indicele de poluare globală are valoarea IPG = 1,64, concluzia este că mediul în zona amplasamentului va fi supus activității umane în limite admisibile , nu se vor aduce prejudicii mediului înconjurător iar prevederile PUG respectă conceptul de dezvoltare durabilă. Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 64/64

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

9. MONITORIZARE

În această etapă, de elaborare și aprobare a planului urbanistic general, nu se impune o monitorizare a calității factorilor de mediu în zona analizată prin PUG. Monitorizarea va fi necesara in perioada de implementare a prevederilor PUG, respectiv cea a a construirii noilor obiective aprobate confrom PUG. In perioada executarii lucrarilor se impune monitorizarea calitatii aerului si a nivelului de zgomot in zonele adiacente organizarilor de santier, tinand cont de faptul ca în întreaga zonă se desfășoară în principal activități turistice. In conditiile in care se au in vedere si recomandarile prezentului studiu se considera ca nu este necesara o automonitorizare a factorilor de mediu in zona obiectivului in ansamblu, urmand ca autoritatea de mediu sa stabileasca programul de monitorizare, factorii de mediu și indicatorii ce urmează să fie analizați, periodicitatea prelevării probelor in cadrul actelor de reglementare ce vor fi emise pentru autorizarea constructiilor si ulterior, daca va fi cazul pentru functionarea noilor obiective

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Scopul lucrării îl constitue identificarea direcțiilor de dezvoltare armonioasă a teritoriului comunei Rasova în acord cu necesitățile populației, pe baza potențialului natural și uman existent,actualizarea intravilanului comunei, identificarea zonelor cu riscuri naturale pentru introducerea de măsuri specifice care să prevină și sa atenueze riscurile. Lucrarea îşi propune de asemenea impunerea unor măsuri imediate în determinarea categoriilor de intervenții ( permisiuni şi restricții ) în Regulamentul Local de Urbanism, în aşa fel încât acestea să devină instrument al Administrației Publice care să le aplice în mod expres şi eficient. La nivelul comunei, principalul instrument de planificare strategică este reprezentat de PUG Rasova. TOTAL INTRAVILAN PROPUS 2016 inclusiv trupuri este de 415,9551 ha. Zonele functionale vor fi determinate in raport de activitatile dominante aferente suprafetelor respective de teren. Fiecare localitate a comunei este o zona de locuit cu dotari aferente, care trebuiesc completate, intretinute si diversificate. De stricta necesitate este extinderea unitatii de stingere.

Pentru localitatea Rasova, în viitor se va avea in vedere reabilitarea unor retele de distributie a apei, in functie de vechimea acestora si de gradul de uzuara al acestora, care va fi realizata pe baza unor proiecte viitoare. Sursa de apa existenta si capacittile de inmagazinare existente asigura nevoile de apa ale localitatii, in prezent si in perspectiva. Prin PUG, sunt prevazute extinderi ale retelei de distributie in cateva zone si strazi, care nu dispun de retele de alimentare cu apa. Astfel, se prevede extinderea retelei de distributie a apei in lungime totala de 1.650m, din care pe strazi : Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 65/65

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

- Str. Bucurestii Noi: l = 350 m; - Str. Sarmisegetuza: l = 525 m; - Cartier nou, zona nord de localitate: l = 875 m.

La nivelul localității Cochirleni, avand in vedere ca in zona localitatii se constata cresterea continutului de nitrati in apele subterane, pentru imbunatatirea calitatii apei potabile, va fi necesar in viitor, elaborarea unui studiu hidrogeologic, care sa analizeze conditile hidrogeologice pe o arie mai larga in zona localitatii Cochirleni, si posibilitatea executarii unor foraje care sa asigure apa de buna calitate pentru incadrarea in prevederile legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Pe termen scurt, pentru asigurarea calitatii apei potabile prevazuta in reglementarile in vigoare, se propune realizarea unei statii de tratare a apei cu schimbatori de ioni, pentru reducerea nitratilor. Lucrarile de canalizare si de epurare a apelor uzate menajere, prevazute in proiectul in curs de executie in localitatea Rasova, vor rezolva colectarea si evacuarea apelor uzate menajere din aceasta localitate. Prin PUG se prevede realizarea unui sistem de canalizare in localitatea Cochirleni, care cuprinde colectoare de canalizare pe intreaga trama stradala a localitatii si statie de epurare in apropierea Dunarii, cu descarcarea apelor uzate epurate in Fluviul Dunarea, cu respectarea indicatorilor de calitate pentru apele uzate epurate prevazute de Normativul NTPA 001. Colectoarele de canalizare stradale vor fi cu Dn 250 mm PVC-KG, in lungime totala de 2.925 m. Debitul de ape uzate epurate, conform breviarului de calcul, si pentru care se va dimensiona statia de epurare, este de cca. 2,15 l/s. La nivelul localității Rasova, pentru toate instalatiile noi si existente sunt necesare asigurarea de zone de protectie, atat fata de constructii, cat si pentru asigurarea distantelor normate pentru interventie la revizii si defecte. Conform PE 104/95 pentru LEA20 KV se va asigura un culoar de protectie de 14m/7m de o parte si de alta a retelei iar pentru LEA 110KV culoarul de protectie va fi de cate 10 m de o parte si de alta a retelei in total 20m. Pentru localitatea Cochirleni, pentru toate instalatiile noi si existente se va respecta zona de protectie atat fata de constructii cat si pentru asigurarea distantelor normate pentru interventie la revizii si defecte, pentru LEA20 KV se va asigura un culoar de protectie de 14m/7m. Trama stradala existenta si nou propusa va fi amenajata cu imbracaminte asfaltica sau impietruire simpla (acolo unde nu e posibil datorita sectiunii transversale, strazi fara posibilitate de extindere ) respectand profilele caracteristice strazilor principale si secundare din mediul rural. Sistemul de evacuare a apelor pluviale de pe carosabil se va asigura in functie de conditiile din teren, prin santuri si rigole sau introducerea unui dren amplasat la cotele cele mai joase a sapaturii drumului. Pentru organizarea superioara a traficului și îmbunătățirea penetrațiilor în localități, este necesară amenajarea intersectiilor DJ 223A cu DJ223B si intersectia DJ.223A cu DC.56 În prezent, volumul traficului fiind nesemnificativ se consideră că este suficient parcajul de langa primarie. Odata cu dezvotarea turismului vor deveni necesare parcaje in dreptul obiectivelor turistice.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 66/66

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Canalul cu profil de casiu, cu malurile pereate (este necesar prelungirea acesteia pe toata suprafata localitatii, asigurand panta necesara pentru evacuarea apelor cat mai rapid in Dunare ), separa localitatea Rasova in doua cartiere fiind flancat de o parte si de alta de doua carosabile neamenajate. Se propun doua fire de circulatie pe fiecare parte a canalului si amenajarea a cel putin doua podete cu deschidere ampla, cu sustinerea numai pe cele doua maluri, astfel incat sa nu stanjeneasca evacuarea apelor catre Dunare. Suprafata totala a drumurilor majore din perimetrul teritoriului administrativ,dupa amenajare si realizarea profilului transversal corespunzator functiei este de 43,14 ha. In prezent comuna Rasova nu are trafic naval, nici amenajari portuare. Pentru ca s-au amenajat lucrari de indiguiri a Dunarii este posibil sa se amenajeze si un ponton pentru acostarea barcilor. Acest ponton ar putea fi folosit atat in scopuri utilitare ( de catre pescarii din zona ) cat si in sporturile de apa practicate de turisti. Se estimeaza pentru viitor o crestere a numarului dotarilor cu caracter privat destinat prestarilor de servicii. Pentru realizarea constructiilor in teritoriu sau deschiderea unei cariere de dolomit sunt necesare fonduri si de la investitori particulari. Avand in vedere cresterea lenta a populatiei si numarul mic de someri, dezvoltarea activitatii de turism ca si crearea unor noi intreprinderi de prelucrare a produselor agricole pe plan local pot crea un numar de locuri de munca suficient pentru forta de munca disponibila. Se va avea în vederea aplicarea unor măsuri în vederea valorificarii la maximum a capacitatilor de productie si a potentialului agricol de care dispun cele doua localitati prin: - stoparea deprecierii productiei agricole vegetale - formarea si dezvoltarea unei agriculturi capabile sa creeze in economia de piata surplusul economic necesar propriei dezvoltari. - reabilitarea lucrarilor de imbunatatiri funciare. Facilitati pentru toti producatorii particulari in asigurarea accesului la utilizarea lor. - insamantarea suprafetelor arabile cu seminte selectionate si cu randament ridicat - productia unor culturi in raport cu cerintele pietii. - dezvoltarea activitatilor piscicole bazata pe fondul acvatic existent si a cresterii - animalelor pentru care exista o traditie locala. Este necesara de asemenea, realizarea de constructii cu caracter turistic, cabane, amenajari pentru sporturi de apa. La nivelul comunei a fost instituit un sistem de colectare selectiva a deseurilor, principalele tipuri de deseuri colectate fiind deseurile menajere, deseurile de PET, materiale plastice, hartie si carton. Colectarea deseurilor pe categorii, la nivelul UAT Rasova se face de catre UTILITĂȚI PUBLICE – GOSPODĂRIA COMUNALĂ S.R.L. cu sediul în loc. Cernavodă.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 67/67

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

11. CONCLUZII

Planul urbanistic general al comunei Rasova cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii, pentru viitoarele proiecte, PUZ- uri si PUD-uri. PUG RASOVA reglementeaza functional si propune extinderea suprafetei intravilanului în general, pe terenuri cu folosinta în principal agricola, dar nu numai însă nu va fi afectat sub nicio formă habitatul de padure al populatiilor de pasari. Implementarea masurilor propuse in PUG nu face decat sa duca la remedierea unor situatii de poluare a apei de suprafata si solului si implicit la imbunatatirea conditiilor de mediu. În urma evaluării impacturilor planului asupra capitalului natural se constată că integritatea Siturilor Natura 2000 de pe teritoriul administrativ al comunei Rasova nu va fi afectată. Nu sunt diminuate suprafetele impadurite si nu se realizeaza schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure. Prin realizarea planului nu se produce o distrugere sau alterare a habitatelor speciiilor de plante incluse în Cartea Rosie si nici nu se modifica compozitia de specii sau resursele acestora.

Având în vedere procupările administrației locale de a asigura mijloace reale în soluționarea unor probleme de mediu (canalizare și epurarea apelor uzate, reabilitare și extinderea infrastructurii rutiere, managementului deșeurilor, extinderea spațiilor verzi etc.) recomandăm identificarea și utilizarea unor soluții inovatoare care pot rezolva parte din aspectele de mediu cu costuri sustenabile. Astfel:  Implementarea unui sistem de management a deșeurilor verzi prin încurajarea compostării tuturor deșeurilor verzi. Compostarea trebuie să înlocuiască alte modalități de gestionare a deșeurilor verzi și să elimine practicile de ardere a miriștilor și a vegetației lemnoase și ierboase în activitățile de curățenie și igienizare periodică a unor suprafețe. Acest aspect va avea un impact pozitiv în ceea ce privește calitatea aerului.  Pentru a motiva populația în această direcție primăria poate implementa un sistem de reducere a impozitului sau a tarifelor de salubrizare, pentru locuitorii care demonstrează că produc compost.  Gestionarea centralizată a deșeurilor din construcții și demolări va avea ca efect reducerea și chiar eliminarea depozitărilor necontrolate ce pot genera poluarea aerului, a solului, a apelor dar și poluare vizuală.  În scopul gestionării durabile a zonelor cu alunecări de teren, recomandăm plantarea suprafețelor cu arbori cu înrădăcinare adâncă și interzicerea excavațiilor la baza versanțiilor;  Creșterea suprafeței de spațiu verde la cel puțin 26,35 m2/loc., ceea ce corespunde legislației în vigoare;  Îmbunătățirea suprafețelor de rulare pentru autovehicule pe drumurile publice din comună;

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 68/68

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

 Realizarea unor obiective turistice etc.  Amenajarea malului Dunarii, atat peisagistic cat si ca fond construit, cel putin pe o distanta de 100m de la oglinda apei;  Constructiile ce se vor amplasa in localitatea Rasova, si mai ales cele care au latura nord- vestica limitata de Dunare, vor trebui sa fie realizate cu materiale si aspect arhitectonic de calitate;  Nu se vor amplasa nici un fel de obiective creatoare de noxe;  Amenajarea malurilor lacului Baciu vor respecta cu strictete normele sanitare referitoare la protectia apei, faunei si florei. Se considera necesara o zona de protectie a malurilor de min.20 m care va fi plantata evitandu-se amplasarea de obiective construite in aceasta zona;  Deoarece zonele cu vestigii arheologice nu sunt suficient studiate, primaria Rasova a solicitat Muzeului de Arheologie un studiu istorico- arheologic, cu amplasarea obiectivelor si zonelor de interes arheologic in coordonate stereo 70 si stabilirea zonelor de protectie a acestora.

Având în vedere că indicele de poluare globală are valoarea IPG = 1,64 , concluzia este că prin implementarea prevederilor PUG mediul în zona amplasamentului este supus activității umane în limite admisibile.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 69/69

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

12. BIBLIOGRAFIE – BAZE LEGALE

Barnea E., Barnea M. (1979), Ecologie umană , Editura Medicală, București.

Bica I. (2000), Elemente de impact asupra mediului , Matrix Rom, București.

Bold O.V., Mărăcineanu G.A. (2003), Managementul deșeurilor solide urbane și industriale , Matrix Rom, București.

Craiu M. (1974), Sunet, zgomot, poluare sonoră , Editura Științifică, București.

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I.A. (2005), Habitatele din România , Editura Tehnică Silvică, București.

Gafiţanu M. et al. (1980), Vibraţii şi zgomote , Junimea, Iași.

Gâştescu P. (1971), Lacurile din România - limnologie regională , Editura Academiei, București.

Gâştescu P. (2006), Lacurile Terrei , Editura CD-Press, Bucureşti.

Godeanu S. (2004), Ecotehnie , Editura Bucura Mond, București.

Godeanu S. (1997), Elemente de monitoring ecologic/integrat , Editura Bucura Mond, București.

Godeanu S., Paraschiv G. (2005), Compendiu de lucrări practice în Ecologie Aplicată , Editura Bucura Mond, Bucureşti.

Ionescu A. (1982), Ecologie și protecția ecosistemelor .

Lup A. (1997), Irigaţiile în agricultura României: potențial de producție, grad de utilizare, perspective , Agris, București.

Măhăra Gh. (1979), Circulația aerului pe glob , Editura Ştiințifică și Enciclopedică, Bucureş ti.

Muja S. (1994), Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România , Ceres, București.

Mutihac V. (1990), Structura geologică a teritoriului României , Editura Tehnică, București.

Mutihac V., Stratulat M.I, Fechet R.M. (2004), Geologia României , Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti.

Papp T., Fântână C. (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică din România.

Păunescu I., Atudorei A. (2002), Gestiunea deșeurilor urbane , Matrix Rom, București.

Pumnea C. (1994), Protecția mediului ambiant , Editura Didactică și Pedagogică, București.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 70/70

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Rojanschi V., Bran F., Diaconu G. (1997), Protecția și ingineria mediului , Editura Economică, București.

Roșu A. (1980), Geografia fizică a României , Editura Didactică și Pedagogică, București.

Simionescu I. (1960), Flora României .

Ujvari I. (1972), Geografia apelor României , Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Voicu V. (2002), Combaterea noxelor în industrie , Editura Tehnică, București.

Carta verde a județului Constanța/ Consiliul Județean Constanța (2000).

Formularele Standard Natura 2000.

Ghidul producătorului de energie electrică din surse regenerabile de energie.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – județul Constanța /Consiliul Județean Constanța.

Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2012 /Agenția pentru Protecția Mediului Constanța.

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări de Legea nr. 265/2006, cu completările și modificările ulterioare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare.

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, modificată de Hotărârea Guvernului nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului.

Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia.

Hotărârea Guvernului nr. 942/2017 privind aprobarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.

Hotărârea Guvernului nr. 349/2005, modificată și completată cu Hotărârea Guvernului nr. 210/2007 privind depozitarea deșeurilor și Hotărârea Guvernului nr. 1292/2010.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 71/71

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificată de Hotărârea Guvernului nr. 1872/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 247/2011.

Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.

Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011.

Hotărârea Guvernului nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE.

Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.

Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2013 și Hotărârea Guvernului nr. 882/2013.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2001, Legea nr. 587/2002 și Legea nr. 123/2007.

Legea Apelor nr. 107/1996, modificată și completată prin Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2010.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – Secțiunea a III- a – Zone protejate.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată și completată de Legea nr. 311/2004, Ordonanța Guvernului nr. 11/2010 și Legea nr. 182/2011.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, modificată prin Legea nr. 187/2012.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 72/72

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 – Condiții tehnice privind protecția atmosferei.

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 – Reglementări privind evaluarea poluării mediului, modificat prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Ordinul M.A.P.A.M. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

Ordinul M.M.P. nr. 1278/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate. Condiții de calitate.

STAS 9450/1988 - Apă pentru irigarea culturilor agricole.

STAS 10009/1988 - Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.

STAS 1343/1995 - Alimentarea cu apă a localităților.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 73/73

Plan Urbanistic General comuna Rasova, jud. Constanţa Raport de mediu

13. ANEXE

ANEXA 1 – plan de încadrare în zonă

ANEXA 2 – plan situație existenta

ANEXA 3 – disfunctionalitati

ANEXA 4 – plan situatie propusa

ANEXA 5 – plan propuneri retele hidroedilitare

ANEXA 6 – Unitățile geologice ale Dobrogei

ANEXA 7 – Coloana stratigrafică a Dobrogei de Sud

ANEXA 8 – Aviz de Gospodărire a Apelor

ANEXA 9 – inventar de coordonate

ANEXA 10 – adresa nr. 10205RP/24.07.2019 emisa de APM Constanta

ANEXA 11 – aviz Garda Forestieră București

ANEXA 12 – adresa ANANP

ANEXA 13– Analiza preliminara a potentialelor forme de impact negativ asupra grupelor taxonomice (extras EA) ANEXA 14 – Situatia trupurilor ce fac obiectul PUG RASOVA in raport cu amplasarea acestora in Siturile Natura 2000 de pe teritoriul comunei Rasova ANEXA 15 – Masuri de evitare si reducere a impactului (extras EA)

Notă: toate anexele sunt prezentate în format electronic

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL RASOVA Elaborator: BLUE TERRA CONSULTING S.R.L. Înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului(159) 74/74