12

Români din toate ţă rile, uni ţi-vă! Lunar de cultur ă * Serie veche nou ă* Anul XI, nr. 12 (132) decembrie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrat ă pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Co şbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae B ăciu ţ

______

Pictur ă de Florin Buciuleac ______

Cele 7 „porunci" ale lui Ovidiu Bojor te şi de excitante.

1. Nu fi invidios! Un filosof antic spunea c ă invidia 4. Nu-ţi schimba brusc modul de via ţă ! Se pot roade pe invidios precum rugina roade fierul. produce deregl ări cu repercusiuni majore asupra Maxima aceasta spune tot despre efectul acestui organismului. sentiment. 5. Nu te otr ăvi! Nu fuma, nu consuma alcool şi evit ă 2. Nu lupta neloial pentru existen ţă ! În prezent, alimentele produse prin mijloace chimice. indivizii mai pu ţin înzestra ţi intelectual îi r ăpun pe 6. Nu te îndep ărta de natur ă! Nesocotirea concep- cei dota ţi superior sub aspect intelectual. telor de baz ă ale celor zece porunci înseamn ă 3. Nu fugi dup ă bani! În caz contrar, vei ajunge s ă ai îndep ărtarea de Creator. un stil de via ţă alert, care antreneaz ă dup ă sine o 7. Nu gre şi sub aspect etic şi religios! Aceste gre şeli alimenta ţie improvizat ă şi vei face exces de stimulen- se r ăsfrâng asupra noastr ă şi ne scurteaz ă via ţa. ______

Cele 7 „porunci" ale lui Ovidiu Bojor/1 Academicianul Ovidiu Bojor - 95, de Maria Timuc/3 Ana Blandiana, Cununa de Aur a Poeziei, cuvânt de prezentare, de Elizabeta Šeleva/5 Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/ 7 Remember - 30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/8 Poeme de Alexandru Jurcan/9 Ion Vlad – 90, de Ana Pop Sârbu/9 Coresponden ţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sar ău/10 Să ne (re)amintim de Otilia Cazimir, de Dumitru Hurubă/11 Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc P ăcurariu/13 Portretul unui savant (Gavril Istrate), de Mircea Daro și/14 Asterisc. Forme f ără fond, de Gheorghe Moldoveanu/15 Pentru un studiu al ignoran ței, de Ștefan Lucian Mure șanu/17 Gug ăl transleit, de Mihaela Malea Stroe/19 Poeme de Claudia Voiculescu/20 Asterisc. Memorialistic ă, Jurnalele lui Petre Pandrea, de Dorin N ădr ău/21 Poeme de Dumitru Ichim/21 E dreptul meu s ă știu adev ărul (Francisc P ăcurariu), de Melania Cuc/22 Balada domni țelor de odinioar ă (François Villon), traducere de Francisc Păcurariu/23 Cronica literar ă. Vârste poematice paralele (Carolina Baldea), de Cristina Sava/24 O alt ă Ev ă (Carolina Baldea), de R ăzvan Ducan/26 Enneade sau c ălătorul în pustie (A.I. Brumaru), de Iulian C ătălui/27 Fi-vom plumb (Valeria Manta T ăicu țu), de Silvia Oana Sofineti/29

Pastelurile de acas ă (Ovidiu Oana-Pârâu), de A.I. Brumaru/30

Sublim remember (Mirela Ioana Dorcescu), de Mircea L ăzărescu/31 La umbra ta (Cristina Vasiliu), de Daniel Ki țu/32 Pagini de jurnal (Onisifor Ghibu), de Geo Constantinescu/33 Ale lumii dou ă fe țe (Gheorghe Nicolae Șincan), de R ăzvan Ducan/34 Documentele continuit ăţ ii. Transilvania, starea noastr ă de veghe, de Ioan-Aurel Pop/35 Pagini de istorie. 1 decembrie 1918, de Gh, Nazare/36 Vlad Vlas, un unionist înfl ăcărat, de Mihai Merticaru/37 Amvon, de Gheorghe Nicolae Șincan/38 Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/39 Eminescu, acum, poem de R ăzvan Ducan/39 Convorbiri duhovnice şti cu Î.P. S. Ioan, de Lumini ţa Cornea/40 Serbarea M ănăstirii Putna, de Florin Bengean/41 Destinul unui c ărturar: Protopopul Nicolae Manegu țiu, de Gheorghe Nicolae Șincan/42 Ve șmântul iernii, de Valeriu T ănas ă/43 Extratere ștrii printer noi. Suflarea duhului, de R ăzvan Ionescu/44 Cu bra țele aripi, de Ben Todic ă/44 Despre francmasonerie, de Eugen Mera/45 Poeme de Ramona Müller/46 Vatra veche dialog cu Gheorghe Jurc ă, de Nicolae B ăciu ț/47 Gânduri peste hotarele vremii (Alexandru Matei), de Ilie Șandru/49 Blocnotes. Oameni și institu ții ploie ștene (Emilia Lucian, Nicolae Petrescu-Redi), de Traian D. Laz ăr/50 Poeme de Florin Smarandache/51 Ochean întors. Dreptul umbl ă cu capul spart, de Silvia Urdea/52 Efigii. Ne înstr ăin ăm?, de Dumitru Hurub ă/54 Poeme de Tatiana Scurtu-Munteanu/55 Starea prozei. Căminul, de Ioan Mugurel Sasu/56 Starea prozei. Muta ția genetic ă, de Nicolae Suciu/57 Ochii verzi în verde-i rochie, de Valeriu Ni țu/59 Starea prozei. Lumânarea, de Ștefania Oproescu/60 Poeme de Iulia Pa țiu/61 Starea prozei. Str ăinii din casa sc ării, de Melania Angela Cristea/62 Catrene, de Güner Akmola/63 Biblioteca Babel. Irène Gayraud, Monika Herceg /64 Ochean întors. Valsul crizantemelor, de Radu Șerban/65 Mapamond. Țara Egiptului, de Mihai Posada/67 Biblioteca Babel. Duo Duo, Ștefan Hordur Grimson, traducere de Germain Droogenbroodt și Gabriela C ălu țiu Sonnenberg/68 Tot la gura oceanului, Bay of Fundy, de Dumitru Ichim/69 Psalm ref ăcut de hain ă, de Dumitru Ichim/69 Ochean întors. Spectrul libertatea, de Ben Todic ă/70 Poeme de Tania Nicolescu/71 Poeme de Urfet Șachir/72 Asterisc. Dor doru ț, br ădu ț dr ăgu ț, de Armiana Pop/72 In memoriam, Neculai Popa, de Nicholas Dima/74 Șevalet. Florin Buciuleac/75 Poeme de George Filip/75 Pictorul Baruch Elron, de Adrian Grauenfels/76 Argument pentru pace, de Corina Simeanu/77 Poeme de Carolina Baldea/78 Puncte de vedere, de Elena Agiu Neac șu/79 Poeme de Hans Dama/80 Poeme de Cristina Vasiliu/81 Excelsior. Orez cu lapte, de Alexandra Iancu/81 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Antioh Cantemir/82 ______Epigrame, de Nicolae Matca ş/83 Num ăr ilustrat cu lucr ări de Florin Buciuleac Curier/84

2 erau extrase din experien ța direct ă și trist ă a vie ții, a șa c ă nu intrase niciodat ă în vreun partid, nici m ăcar în UTC sau în partidul muncitoresc.

Aveau s ă treac ă apoi peste el 50 de Ovidiu Bojor (n. 1 noiembrie ani de comunism și s ă refuze orice 1924, Reghin) este fitoterapeut ofert ă ar fi venit de a se înregimenta. român, doctor farmacist, membru de Asta îl costase mult de-a lungul onoare al Academiei de Știin țe timpului, uneori trecuse chiar prin Medicale. Este de țin ător al titlului de momente tensionate, dar le dep ășise Senior Honoris Causa, brevet pe toate, având convingerea c ă ______acordat de c ătre Forumul Pre șe- alegerea lui era cea corect ă și c ă mise de la ei. În țelesese devreme și din ților Patronatelor din România, și exista o putere divin ă, care-l ajuta în destul de clar c ă omenirea n-a Diploma de Merit Academic, acor- ascuns s ă r ămân ă la suprafa ță . De evoluat prin gloat ă, prin mase dat ă de pre ședintele Academiei Ro- aceea continuase s ă înve țe ce-i populare, ci prin vârfuri și de aceea mâne. Ovidiu Bojor este un renumit pl ăcea cu adev ărat și, în ciuda ținta lui era s ă ajungă... în vârf, s ă farmacist și deopotriv ă fondator al dramelor care se iveau în jurul lui, s ă aduc ă un plus de valoare și lumin ă fitoterapiei moderne în România dep ășeasc ă dificult ăț ile vie ții cu acestei lumi întunecate. * în țelepciune, gra ție unui puternic În art ă, în știin ță , în munc ă, în Principii de via ță și mari mentori instinct de conservare care-l ghida pictur ă, în literatur ă, în muzic ă, în spirituali din interior. moral ă, în religii au fost și sunt Ioan Suciu, Monseniorul Ghika, Ovidiu a tratat mediul ostil din oameni deosebi ți, înzestra ți cu N. Steinhardt, p ărintele Deliman jurul s ău, adoptând comportamentul calit ăți deosebite, pe care le g ăsim broa ștei țestoase, cum îi pl ăcea lui s ă rar. Pe unii îi numim titani, pe al ții În ciuda vremurilor vitrege în spun ă. La fel ca țestoasa, se genii, pe unii savan ți și pe al ții sfin ți. care tr ăia și a suferin țelor care-l ascundea în carapacea sa cu tot To ți ace știa sunt modele, iar de înconjurau din toate p ărțile, Ovidiu corpul, cu toat ă fiin ța, iar când asemenea modele a avut parte și Bojor continua s ă înve țe și s ă stea lucrurile se mai lini șteau, î și scotea Ovidiu Bojor de-a lungul vie ții sale. departe, totu și, de lumea dezl ănțuit ă capul și se uita în jur. Numai A avut și el mentori spirituali, dar și atât de distructiv. Povestea asigurându-se c ă lumea e lini știt ă, mentori știin țifici sau intelectuali. dramatic ă a familiei sale îl educase broasca î și scoate și picioru șele și În tinere țea sa, asculta cu peste m ăsur ă, ba poate chiar îl începe s ă mearg ă mai departe. El interes predicile p ărintelui Ioan înfrico șase. Tat ăl s ău, intelectual al proceda la fel ca țestoasa, poate și Suciu, preot apropiat de vârsta lui vremii și liberal, chiar avusese pentru c ă familia sa fusese victima sau a șa îl percepea el, care venea la func ția de pre ședinte al partidului unor suferin țe inimaginabile, a unor Târgu-Mure ș în fiecare duminic ă, liberal din jude țul Mure ș, fusese pierderi irecuperabile și a unei tocmai de la Blaj, s ă le țin ă predici arestat și-i fusese confiscat ă întreaga suferin țe care nu mai putea fi tinerilor, con știent fiind c ă-i inspir ă avere îndat ă ce au venit la putere nicicum corectate. În țelesese din și le croie ște o cale de via ță în minte comuni știi. Din frumoasa vil ă, care copil ărie c ă, oricât ai fi de puternic, și în suflet. P ărintele Ioan Suciu îl fusese leag ănul copil ăriei lui Ovidiu lumea corupt ă, a c ărei con știin ță cucerise complet, se sim țea covâr șit Bojor la Târgu-Mure ș, r ămăsese distructiv ă nu are repere morale și de frumuse țea limbajului s ău și avea doar o camer ă în care avea dreptul nici ra țiune, e ca un tigru de care chiar un sentiment de iubire să locuiasc ă tat ăl s ău. trebuie s ă te fere ști singur pentru a profund ă pentru el. Ioan Bojor își sf ătuise fiul s ă supravie țui. Mai bine s ă-l ocole ști Dup ă instalarea partidului aib ă ni ște principii de via ță clare, pe decât s ă te întâlne ști cu el într-o comunist, când biserica greco- care și le însu șise el însu și prin confruntare direct ă. catolic ă a fost desfiin țat ă, p ărintele experien țe dureroase. El îi spusese: El continuase s ă-și urmeze Suciu, episcop la vremea aceea, și - Băiete, s ă nu faci politic ă, liderii spirituali care-i marcaser ă al ți șase episcopi au fost aresta ți și fiindc ă se pot schimba vremurile și copil ăria, adolescen ța, apoi prima extermina ți în temni ța de la Sighet. vei fi tratat ca un criminal, nu ca parte a tinere ții, s ă p ăstreze vii în Dar predicile p ărintelui Ioan Suciu unul care și-a servit țara. suflet înv ăță turile universale, au r ămas în memoria lui Ovidiu - Să nu intri în înv ăță mânt, puternice și adev ărate pe care le pri- Bojor de-a lungul întregii sale vie ți. fiindc ă vei primi telefoane de la ______Nu întâmpl ător el este pe lista partid s ă-i treci pe to ți neispr ăvi ții și preo ților martiri propu și pentru incapabilii și nu vei avea de ales, vei beatificare. fi nevoit s ă-ți încalci principiile și Părintele Ioan Suciu a spus c ă con știin ța sau, dac ă nu execu ți „Toate iubirile mari lucreaz ă pentru ordinele, vei fi pedepsit. ceruri” și „A iubi înseamn ă a - Alege s ă faci în via ță ceea accepta s ă nu mori; a iubi înseamn ă ce-ți place mai mult fiindc ă numai a intra în adev ărurile vie ţii dup ă voia așa vei da randament maxim. Celui ce a creat via ţa şi legile ei. Ovidiu Bojor î și însu șise toate Ovidiu Bojor, Reghin, 1 noiem- Iubirea este o consim ţire la → aceste înv ăță turi, în țelesese c ă ele brie 2019, aniversare la 95 de ani MARIA TIMUC

3 legea fecundit ăţ ii. În fiecare iubire schingiuit și batjocorit în pu șcărie la omeneasc ă zace o speran ţă spre fel ca un criminal, pân ă în anul ve şnicie. Nicio iubire nu suport ă s ă i 1954, când a și murit din pricina se îngr ădeasc ă aceast ă perspectiv ă. torturilor la care a fost supus. Ea nu vrea orizont în timp, aspir ă la Monseniorul Ghika a fost unul eternitate” dintre martirii cre știn ătăț ii, beatificat Cum s ă nu fii atras de de Vatican la Bucure ști, în anul asemenea gânduri și cum s ă mai 2013, printr-un ceremonial treci prin via ță altfel decât c ăutând impresionant, în fa ța a peste 2000 de iubirea în tot ce faci, altfel decât intelectuali, prela ți, preo ți și oameni dedicându-te ei, a șa cum – într-un de cultur ă din România. fel sau altul – a f ăcut însu și Ovidiu *„Monseniorul Vladimir Bojor. Ghika (n. 25 decembrie 1873, Un alt mentor spiritual Istanbul (vechiul Constantinopol), important, pe care l-a întâlnit în Imperiul Otoman - d. 16 mai 1954, via ța sa a fost Nicolae Steinhardt, iar Jilava, Bucure ști) a fost un prin ț, un altul p ărintele Deliman, pe care l- diplomat, scriitor, om de caritate, a întâlnit în perioada de refugiu de la preot catolic român (biritual: latin și Caransebe ș, între anii 1941 și 1945. bizantin), nepotul lui Grigore Pe Steinhardt l-a cunoscut mai Alexandru Ghica, ultimul principe al întâi la M ănăstirea Sfânta Ana, Moldovei. Tat ăl lui Vladimir Ghika Rohia din Țara L ăpu șului. Acolo, a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, în țeleptul avea o chilie în „Casa ministru de externe si al ap ărării al Poetului”, loc de pelerinaj ast ăzi ______României”. * pentru cei care merg la m ănăstire. în țeleptul, care r ămăseser ă în inima Și dac ă Monseniorul, prin țul, Steinhardt a f ăcut o ordine lui ca momente frumoase, unele acest apostol al neamului românesc des ăvâr șit ă în Biblioteca special dintre cele mai frumoase ale vie ții a fost marele model al tân ărului amenajat ă, care con ține edi ții ale sale. Ovidiu Bojor, e de la sine în țeles c ă unor c ărți rare și o mul țime de Dup ă anul 1947, Ovidiu Bojor via ța acestuia nu putea ie și din reviste vechi de mare valoare. l-a întâlnit pe Monseniorul Vladimir tiparele iubirii pentru Dumnezeu și Ovidiu Bojor admirase tocmai Ghika. Studen ții din Bucure ști î și pentru oameni. Iat ă ce scria munca titanic ă a p ărintelui, a găsiser ă refugiul în Capela Sacre Monseniorul Ghika într-o bro șur ă cu înv ățatului Steinhardt, pe care-l citea Coeur, de lâng ă Statuia Aviatorilor, titlul „Gânduri pentru fiecare zi”, cu inima la gur ă. Îl percepuse pe unde se întâlneau cu monseniorul. gânduri pre țioase, inspirate de Duhul Steinhardt ca pe un om blajin, de o Discre ția era obligatorie, pentru c ă Sfânt, unele dintre ele auzite de înalt ă spiritualitate, emanând o erau fila ți de securitate permanent. Ovidiu chiar din gura anume lumin ă, ce i se înscrisese pe Se duceau doar câte doi-trei studen ți Monseniorului. chip. Îl vedea în țelept, r ăbd ător și un acolo, f ără nicio programare, și îl - „Când fratele t ău te obide şte pe om care avea o mare putere de a găseau întotdeauna pe monsenior nedrept, ar trebui s ă suferi mai mult suporta și a accepta loviturile dispus s ă le r ăspund ă la orice pentru el decât pentru tine. nedrepte cu în țelegere fa ță de problem ă. Nu exista domeniu din - Să nu ui ţi niciodat ă c ă cele semeni. știin ță , filozofie, istorie, geografie, mai frumoase zile nu sunt niciodat ă Pe Steinhardt avusese norocul botanic ă, art ă, dogmatic ă sau din frumoase pentru to ţi! să-l întâlneasc ă și cu un alt prilej, la alte domenii la care s ă nu primeasc ă - Ie şi în întâmpinarea celui ce te Casa de Cultur ă din Bistri ța, unde un r ăspuns. evit ă, Dăruie şte celui care nu-ţi cere, fusese invitat s ă sus țin ă o conferin ță Într-o zi, un student l-a Iube şte-l pe cel care te respinge. pe teme spirituale. Atunci avuseser ă întrebat pe Monseniorul Ghika: - Universul devine mai s ărac discu ții mai apropiate, iar Ovidiu - Părinte, v ă rog s ă-mi prin uitarea rug ăciunii. S ă ne tr ăim Bojor se sim țise de-a dreptul spune ți, de ce a ți trecut de la rug ăciunea şi s ă ne rug ăm via ţa. binecuvântat s ă stea în preajma ortodoxie la catolicism? - Sim ţim adesea nevoia s ă ne acestui mare în țelept, care spunea, Monseniorul l-a privit u șor rug ăm chiar în picioare fiind şi s ă între altele, c ă „Omului îi este foame amuzat, dar cu seriozitate i-a gândim în genunchi. de iubire și de sens” (Jurnalul răspuns: - Nu trebuie s ă ne mir ăm, nici fericirii ). Tot lui îi apar ține celebra - Ca s ă devin mai bun ortodox. să ne plângem de nerecuno ştin ţa sintagm ă „Dăruind vei dobândi”, În perioada aceea, Ovidiu Bo- semenilor. Recuno ştin ţa este mai care a devenit titlu de carte, dar în jor citise toate c ărțile monseniorului rar ă decât binefacerea şi mai presus profunzimea c ăreia pare s ă stea unul din scoar ță în scoar ță . Pân ă la urm ă, de ea. dintre sensurile profunde ale studen ții au fost fila ți și totul s-a dus - Când cineva ne dovede şte manifest ării fiin ței umane. Ovidiu de râp ă. Monseniorul Ghika a fost recuno ştin ţa el ne d ăruie şte mai mult Bojor citise cu adânc ă emo ție ridicat de Securitate și a fost dus la decât i-am dat. Jurnalul fericirii al lui Steinhardt și Jilava. Drumul la Jilava s-a dovedit - Cel care iube şte mai mult e cel alte scrieri ale sale, dar cel mai mult a fi f ără întoarcere. Acest mare care iube şte mai bine, iar cel care → îl impresionaser ă întâlnirile fizice cu preot, mare sfânt, a fost chinuit,

4 iube şte mai bine este, într-un fel şi de fapt, cel care iube şte mai mult.

- O ispit ă a descuraj ării: „La ce mai pot fi bun?” - Răspunsul: „În orice caz, (III) pentru a fi mai bun”. - Înaintarea spiritual ă are loc CUVÂNT DE PREZENTARE atunci când facem din dragoste ceea De aceea, nu întâmpl ător, una ce am fi f ăcut din datorie. dintre cele mai importante c ărți ale - Oricare ar fi întâlnirea Anei Blandiana (publicat ă în 2010) se providen ţial ă care a şeaz ă o trebuin ţă intituleaz ă Patria mea A4 , în care în calea noastr ă, ea este o vizit ă a lui Dumnezeu care ne apare. apatridul p ământ al nim ănui al foii albe de hârtie, la fel ca și „un birou - Inimile curate care îl vor vedea plin cu hârtii și creioane”, devine pe Dumnezeu sunt singurele care singurul p ământ natal recunoscut, deja în aceast ă lume v ăd cu adev ărat de și este permanent f ără de odihn ă. lucrurile acestei lumi. Ana Blandiana, în Catedrala „Sf. Tocmai formatul hârtiei A4 este - Sunt sigur de Tine, nu sunt Sofia”, din Ohrid, citind discursul proclamat țar ă natal ă, locul de na ștere sigur de mine. Singurul meu mod de laureatului „Cununii de Aur”. al versului, dar de asemenea și o a fi sigur de mine este s ă fiu destul ______patrie, singurul loc de na ștere autentic de sigur de Tine. Poezia Anei Blandiana, de și este pe care poetul îl recunoa ște ca al s ău - Nu exist ă noroi care s ă poat ă predispus ă la reflec ții metafizice și propriu și c ăruia îi apar ține cu astupa str ălucirea iubirii. meditativitate, nu este deloc abstract ă, adev rat i care o legitimeaz , ca - Florile ajung s ă parfumeze ă ș ă seac ă, steril ă și nici nu este cet ean al altei afilieri superioare i îns ăş i mâna care le strive şte. ăț ș autoconceput ă, pre țioas ă, susceptibil ă cu adev ărat nobil ă! - Dumnezeu este singurul care de superficialitate, ca mult ă din Un poet, cum ar fi Blandiana, se nu uit ă s ă iubeasc ă nici în mânia sa. poezia contemporan ă, care r ămâne afl ă într-un exil constant și de lung ă - Faptele de azi nu sunt decât mai ambi țioas ă și autopromovatoare, durat ă, un exil de un fel care, la exte- ideile de ieri. mai degrab ă decât talentul adev ărat și rior, poate p ărea invizibil sau necu- - Numai Dumnezeu poate face demn de reputa ția și misiunea sa! noscut, dar este, prin urmare, nu mai ceva cu lacrimile omene şti f ără s ă le Rămânând fidel ă și în concor- pu țin tragic și incurabil și, dimpo- profaneze. dan ță cu sensibilitatea sa ini țial ă, triv ă, transformat în ascez ă voluntar ă, - La urma urmei, bun ătatea nu e poezia Anei Blandiana alimenteaz ă retragere introvertit ă din lume, chiar decât forma cea mai subtil ă şi cea un dialog intertextual subtil, motivat via ță ca o captiv ă în propria cas ă (pe mai supl ă a drept ăţ ii. intrinsec, cu rudele sale spirituale și care Ana a experimentat-o într-adev r - Cea mai radical ă transformare ă poetice, atât din tradi ția cultural ă și cel mai puternic și literal în timpul a lumii ar fi poate atunci când ar literar ă româneasc ă, cât și din cea regimului totalitar și al supravegherii disp ărea nerecuno ştin ţa.* european ă, dar și din Biblie sau constante a poli ției, de c ătre serviciile Cu asemenea modele de via ță poezia american ă modern ă. secrete române ști, peste tot, dar și în nu te po ți r ătăci, a șa cum nici Ovidiu Aici, mai presus de toate, avem jurul casei sale). Bojor, în pofida unei experien țe de în vedere marele semiexilat român și În motivul închisorii în poeziile via ță tr ăit ă într-o lume ostil ă, care și- metafizician al disperarii Emil Cioran Blandianei exist ă mai multe grade de a ucis vârfurile și și-a distrus seva și faimoasa sa expresie „oameni intensitate și niveluri de expresie: de divin ă, nu s-a r ătăcit niciodat ă. vegetali”, pe care Ana o dezvolt ă și o la referen țial istoric, mitologic Monseniorul Ghika, apostolul iubirii transform ă într-o imagine poetic ă universal și aluziv, la genul (ca și martirul ei, a fost modelul pentru extraordinar ă, cu un mesaj amar și femeie, în special femeie din Balcani) întreaga via ță a lui Ovidiu Bojor. A autoironic pentru propria na țiune și fi stat în preajma acestui mare sfânt înzidire și închisoare / temni ță de-a percep ția obi șnuit ă de sine a româ- lungul vie ții, pe care ea apoi le trebuie s ă fi fost un noroc, o decizie nilor ca victime pasive, mai degrab ă dezvolt ă ca o metafor ă puternic ă care divin ă și o binecuvântare, care l-a decât ca actori în propria lor istorie. cople șește cu pregnan ță via ța în purtat pe Ovidiu printr-o via ță lung ă, Datorit ă acestei metafore extraordinar România (dar, mai pe larg, și în tumultuoas ă, provocatoare și întot- de puternice și substan țial bogate ale Balcani). deauna înso țit ă de marea putere a unei na țiuni vegetative (sau Uneori par țial eroic, acest iubirii de a trece peste obstacole și a paradigme), poezia Anei Blandiana se personaj și soarta Prometeului ierta de șert ăciunea acestei existen țe. deschide în cheia regional ă mai larg ă, înc ătu șat în bolta de stânc ă ori bolta ______caracteristic ă și aplicabil ă, nu numai pedepsei în versurile Blandianei *Extrase din cartea Gânduri pentru România, ci pentru întregii continu ă în extinderi asociative și s ă pentru fiecare zi, de Vladimir Ghika, Balcani, precum și pentru ocupe în țelesuri stratificate ca pref.: pr. Ioan Ciobanu. mentalitatea lor, care este adesea înl ănțuire tragic ă, istoric ă și Bro şur ă ce con ţine gânduri perceput ă și auto-îndrept ățit ă de metafizic ă a Balcanilor în sine, istoria culese din scrierile Monseniorului sindromul de înr ădăcinare, dar și → lor, na țiunea acestora, zidul, victima, Vladimir Ghika, repartizate pentru ELIZABETA ŠELEVA dar și scrisorile (din legend ă). fiecare zi a anului. În române ște de Nicolae Băciu ț

5 de duritate, sacrificiu sau fatalism, accentul este tocmai pe luptele sale înfrângere (istoric ă), dar și r ătăcire interne (lovirile și întoarcerea de pe (modern ă)! Sau, mai precis, ca un țărm), ura de sine a m ării și incapaci- vast, colectiv, de neclintit ansamblu tatea de a se ierta, tocmai în acela și vegetal, în cuvintele Anei: mod în care nelini ștea poetic ă a Blan- „condamnat la na ștere / F ăt lâng ă f ăt / dianei se afl ă chiar la marginea incer- O na țiune întreag ă / Care nu aude, nu titudinii, a r ăut ății, a luptei perpetue vede, nu în țelege, / Dar continu ă s ă se dintre sclavie și libertate, fiin ță și gol. Ana Blandiana și directorul mi ște / Prin trupurile chinuite ale Și astfel nu exist ă niciun sfâr șit Festivalului. Todorche Tasevski femeilor, / prin sângele mamelor / în c ăutarea adev ărului, r ăspunsuri ______Nimeni nu a întrebat”. esen țiale și mesaje superioare, spune la un moment dat subiectul Și deci, non-libertatea r ămâne o dincolo de timp, istorie, om și liric, c ăruia introversiunea și marc ă de durat ă, un atribut fatal al Dumnezeu. introspec ția sunt mult mai apropiate plantelor (metaforic vorbind despre Pentru o poet ă precum Ana decât zgomotul și ipocrizia multor destinul oamenilor): astfel, în poemul Blandiana, scrisul este literalmente oameni din jur. Desigur, aceast ă „Suspiciune”, subiectul liric se garan ția ontologic ă a existen ței, o înclina ție c ătre intimitate, singur ătate, întreab ă retoric „este floarea liber ă”, verificare metafizic ă a Fiin ței, care retragere introvertit ă, nu are o form ă indicând predeterminarea generic ă a sufer ă inevitabil de propria „boal ă neechivoc ă și unidirec țional ă - timpului biologic, etapele inevitabile mortal ă” (timpul, a șa cum îl descrie dimpotriv ă, în poezia „Singur”, ale vie ții, precum și determinismul Ana îns ăși), lupta de a face fa ță subiectul liric ezit ă dac ă singur ătatea existen ței însu și, sub predominan ța dispari ției și non-existen ței. Într-unul este ea îns ăși o problem ă (a cuiva, dispari ției. din versurile sale concepute oricare) de vinov ăție, adic ă, exist ă Poezia Anei Blandiana, de la programatic, Blandiana va spune: vinov ăție în singur ătate și în ce prima lectur ă, te atrage irezistibil „Orice nu este scris / Nu exist ă”, în măsur ă poate fi (singur ătatea) fatal ă? pentru c ă love ște în acel punct timp ce într-un alt poem, ea descrie Versurile Blandianei, în special nevralgic al recunoa șterii de sine în literalmente via ța ei ca un duel între cele publicate în ultimii ani, arat ă un imaginile și experien țele celorlal ți cerc (ceea ce este scris) și crucea accent puternic pus pe efemeritate și care a șteptau s ă fie anun țați atât de (când nu ap ăruse nicio înregistrare), dispari ție, precum și pe un motiv primordial și cu putere, într-un limbaj în calendarul personal, care ciudat, repetitiv al ceasului, adic ă ore, pe care îl cite ști ca tipar și inscrip ție înregistreaz ă inconfundabil b ătălii cu observate în mai multe imagini arhetipal ă proprie. Ceea ce m ă nimicul și neputin ța creatoare! În poetice orbitoare și frapante: o fascineaz ă personal, în calitate de poemul „Biografie”, situat în motivul compara ție a orelor cu b ărcile de cititoare a ei, în retorica și stilul orfean al puterii magice a artei, hârtie, o imagine a clepsidrei fără Blandianei este tocmai rostirea subiectul liric va spune urm ătoarele: nisip (cu timpul scurs), ore desprinse original ă, nud ă, darul aforistic al „Nu mai am dreptul s ă m ă opresc. / de ceasul propriu-zis, precum și temper ării, echilibr ării și punct ării Orice poem nespus, orice cuvânt poezia „Vân ătoarea în timp” - care sintaxei poetice, înclina ția c ătre neg ăsit / Pune în pericol universul”. este o lupt ă a subiectului liric cu taina paradox și îndoial ă, de asemenea, Versurile lui Blandiana sunt un existen ței și terminarea ei în cursa neîngr ădit ă în intona țiile de cli șeu, de subtil elogiu adus singularit ății, sălbatic ă, neobosit ă, pentru a fura și asemenea. ca deschidere a poemului, inviolabilit ății sacre a Unicului, înregistra, pe cât posibil, fluxul crud dar și a ei înse și, ceva care este o persoanei întâi singular, singur ătății și invizibil al vie ții. caracteristic ă numai a spiritelor și divine, descris ă pentru prima dat ă ca Poezia are sens, în m ăsura în care creatorilor rari, curajo și, unul dintre atributele divine, care este un dublu act al crea ției lui extraordinari. posed ă un generativ ridicat, adic ă Dumnezeu! Pornind de la Biblie și „Este mult mai greu s ă fii liber poten țial creator și adev ărat ă concep ția cre știn ă despre Dumnezeu, decât s ă nu fii”, afirm ă ea într-unul satisfac ție de sine vindec ătoare. Blandiana, într-una din poeziile sale, din versurile sale de chestionar „Mul țimea ... plin ă de curiozitate îl descrie pe Dumnezeu ca pe unul existen țial! Sau, când m ărturise ște: îmi mângâie r ănile / le infecteaz ă”, care „crede c ă este Cuvântul” și, prin „Visez doar la mine. / De și sunt mai ______urmare, o provocare durabil ă pentru multe alte personaje / Care se sperie orice poet al c ărui material artistic și reciproc.” Sau, în descrierea mijloace de expresie const ă din oamenilor moderni, ca oameni mor ți cuvinte, întotdeauna și permanent în via ță , din cauza evad ării constante îmbibate și p ătrunse de sacralitatea în „somn, în c ărți, în b ăutur ă” sau, fiin ței divine. atunci când declar ă: „Nu e greu s ă Dar pentru Ana Blandiana, pierzi,/ De fapt, în ălţarea nu e/ Dumnezeu care este marea surs ă a Decât o continu ă pierdere”. tuturor, este și durere sau, a șa cum o Nelini ștea subiectului liric este descrie ea îns ăși, „în eternitate animal proiectat ă și recunoscut ă peste tot în rănit, orbit”, care sus ține lumea, dar natur ă, cosmos, cuvânt, în special în Nicolae B ăciu ț, Saho Blazes, Ana care sufer ă, la fel ca și propriile sale poezia „Curiculum vitae”, care pare Blandiana, Cristina Vasiliu, ?, în crea ții, oamenii și întreaga lume vie să descrie biografia vie ții m ării, dar Catedrala Sf. Sofia din Ohrid, dup ă rostirea cuvântului laureatului pe p ământ!

6 Mai altfel, despre ceva ramifica ţii discret balcano- orientale. În detaliu, i ţele se încurcaser ă (VI) destul de bine, fiindc ă este foarte greu de crezut, biologic vorbind, c ă „Prins ă” în tot felul de activit ăţ i, trupul unei femei s ănătoase, la 22 de Veronica se implica din plin, ca un ani, nu-şi revendic ă anumite drepturi fel de r ăzbunare pentru timp de o jum ătate de an… Una peste adolescen ţa… netr ăit ă?, în via ţa alta, întâlnirea cu Eminescu a extrafamilial ă f ăcându-l pe Micle însemnat pentru Veronica şi însu şi s ă recunoasc ă, în 1870, c ă ______contactul spiritual-liric comunicat pe „Veronica venea tot mai rar pe acas ă sale. La întâi martie 1872, ea pleac ă o frecven ţă pe care i-ar fi transmis-o şi frecventa toate balurile din la Viena pentru tratarea unei eczeme, inutil so ţului s ău, profesorul Micle. carnaval cu mare pl ăcere.” Să ora ş în care se va stabili pentru o Cu Eminescu era totul altfel pe men ţion ăm în aceast ă ordine de idei jum ătate de an. Acolo s-au cunoscut tărâmul poeziei, iar dovezile nu că, în anul 1871, în Ia şi, începe s ă cu Eminescu, în 1872, la vârsta de 22 lipsesc… func ţioneze Şcoala de Fete pentru de ani, el fiind student la filozofie, iar Ne afl ăm într-o perioad ă în care care Veronica începuse s ă adune ea, c ăsătorit ă deja de opt ani şi mam ă crea ţia liric ă a Veronic ăi începe s ă fie fonduri înc ă din 1867, eveniment a doi copii, îns ă având şi ea vârsta de tributar ă unui suflu înnoit, dup ă petrecut la 26 septembrie 1871… Ea 22 de ani. De ţinut minte!, fiindc ă întâlnirea cu Eminescu la Viena, fapt îns ăş i declar ă: „ Scopul Societ ătii este Veronica îi scria mai târziu lui relevant şi în poezia Povestea rozei , îndeplinit. Şcoala de meserii pentru Eminescu: „ Şase luni cât am stat in publicat ă în revista Columna lui junele fete este deschis ă şi capitala austriac ă, mi s-a p ărut şase Traian nr. 6 din 26 noiembrie 1872, func ţioneaz ă... Copilele s ărmane, zile. Î ţi aduci aminte când te-am în care încep s ă se simt ă u şurin ţa lipsite de mijloacele vie ţuirei, vor cunoscut pentru întâia oar ă la versific ării, o înseninare a temei şi o găsi un viitor mai bun, prin doamna Lowenbach, gazda mea, argumentare mai clar ă a mesajului întreprinderea unei meserii utile şi recomandat ă de Micle, care î ţi liric: oneste. ” Aceast ă evadare din făcuse cuno ştin ţă tot din îndemnul „Dumnezeu vrând s ă-ncunune constrângerea vie ţii de familie şi a meu .”… O jum ătate de an petrecut ă De cununi aceast ă lume, obliga ţiilor de mam ă – să ne în Viena, dup ă ce se cunoscuse cu Flori cu bra ţul s ău cel sfânt reamintim c ă, la vârsta de 18 ani era Mihai Eminescu acolo, ne d ă A sem ănat pe p ământ; deja mam ă a dou ă feti ţe – constituie, dezlegare spre a b ănui c ă nu a fost o de fapt, întoarcere la un normal de simpl ă co-existen ţă , dac ă mai ţinem Şi menind pe fiecare adolescen ţă şi tinere ţe pe care ea nu seama şi de vârsta celor doi… De Floare mic ă, floare mare, le avusese şi le tr ăise, cred eu, ca pe altfel, din scrisoarea deja citat ă, se Ca s ă poarte-n sânul lor ni şte frustr ări mult prea nedrepte şi pot deduce multe, inclusiv c ă rela ţia Un simbol str ălucitor, dureroase, chiar dac ă n-au fost lor, f ără a ţine cont de piedicile mărturisite decât târziu într-o morale, desigur, o luase bini şor, în A Rozei: Floare dalb ă scrisoare c ătre Eminescu: „ Nu g ăse şti capitala austro-ungar ă, spre o Înflorind tu s ă fii alb ă, tu cuminte, din partea mea, ca, dup ă prietenie ce avea s ă evolueze Iar corola ta s ă fie ce mi-am jertfit copil ăria pentru spectaculos, condimentat ă, în Semn de nevinov ăţ ie!, aceast ă c ăsătorie, s-o sus ţin pân ă la urm ătorii 17 ani, cu mult ă pasiune, sfâr şit, ca s ă pot la o ocazie s ă am o intrigi, desp ărţiri şi reîmp ăcări demne Dar când fu ea s ă-nfloreasc ă, via ţă lini ştit ă având venitul meu?” de telenovelele din zilele noastre, Sânul s ă şi-l dezveleasc ă (G. C ălinescu, Via ţa lui Mihai rela ţie care, în 1879, s-a materializat, La ea omul a privit Eminescu , Biblioteca pentru to ţi, prin na şterea unui copil mort. Din Şi ea-ndat ă s-a ro şit... Editura Minerva, 1983, p. 269). păcate. Pe scurt, sau mai bine-zis sub Aceasta şi pentru c ă firea ei, forma unei sinteze, situa ţia se poate Şi de-atunci sub cer de stele, romantic-umanist ă a fost, dup ă circumscrie unei existen ţe oarecare, Când dalbele floricele spusele unora, în continu ă suferin ţă , doar desf ăş urarea evenimentelor a Să-nro şesc f ără de ştire iar preocup ările sale, chiar înainte de luat o întors ătur ă, normal ă, dac ă Sub vicleana lui privire. ” a-l cunoa şte pe Eminescu, au dovedit privim lucrurile strict din perspectiva (George Sanda, Veronica Micle , din plin acest lucru, iar debutul s ău în unei rela ţii sentimentale şi cu totul Editura „Cartea Româneasc ă”, 1972, anul 1872, în revista Noul curier, cu anormal ă privim şi analiz ăm p. 33). dou ă scrieri în proz ă, în acela şi an, în lucrurile din punct de vedere al Cu aceast ă nou ă publicare (a luna februarie publicând în ziarul rela ţiei om-societate. doua) este limpede c ă în via ţa şi Uniunea Liberal ă povestirea Rendez- Pe aceast ă variant ă d ăm de… sufletul Veronic ăi „adia” un zefir de vous , au contribuit substan ţial la un infidelitate, de imoralitate, de un prim ăvar ă cu „arom ă” de sentimente fel de reechilibrare sufleteasc ă… anumit nivel al iresponsabilit ăţ ii unei nemaiîntâlnite… Urmeaz ă în foarte scurt ă vreme femei c ăsătorite. un eveniment în via ţa personal ă a Chiar dac ă povestea se petrecea DUMITRU HURUB Ă Veronic ăi, care va schimba în plin romantism sud-est european, totalmente întregul curs al existen ţei dac ă nu cumva ar fi de acceptat şi

7 Remember - 30 pe care îmi place s ă le recitesc, pentru c ă ele mi-aduc aminte de Nicu, prietenul meu, care, atunci

(29 iulie 1912- 30 martie 1989) când î și pleda cauza, o f ăcea nu numai cu farmec, dar și cu o mare (XII) exaltare intelectual ă.

Anul acesta, în decembrie 2019, se Articolul Dealul universal și împlinesc 30 de ani de la r ăsturnarea românesc al lui Horia Bernea este regimului ceau șist în România. Din unul dintre cele mai apropiate mie, păcate, N. Steinhardt, stingându-se pentru c ă mi-aduce aminte de câteva cu câteva luni mai devreme de discu ții cu Nicu despre pictura lui evenimentele din '89, n-a apucat s ă Horia Bernea. Ce îndr ăgostit putea fi le traiasc ă. Ar fi renun țat oare Nicu de România, de peisajele, de Securitatea, dup ă '89, la urm ărirea limba, de pictorii ei! lui? Cu ochiul atent al cunosc ătorului, Ultimul document din volumul Nicu observ ă c ă dealul, în general, e „NICU STEINHARDT în dosarele unul din motivele frecvente în Securit ății 1959-1989 (Ed Nemira pictura lui Bernea. El este înf ățișat 2005, pag. 384-385), num ărul 100, ______în toate anotimpurile, la diverse ore sun ă în felul urm ător: Lovinescu și Virigil Ierunca, precum din zi, sub diferite unghiuri de lu- și al ți colaboratori ai posturilor de min ă. Nimic special, remarc ă Nicu: 100 . radio str ăine ostile […] „Asta nu ar însemna decât 1989 iunie 13. La data de 30.03 1989, sus-numitul varia țiuni pe o tem ă dat ă, la drept Raport cu propuneri de a decedat și a fost înmormântat în vorbind nu ar fi - în cel mai bun caz închidere a DUI (Dosar de Urm ărire cadrul M ănăstirii Rohia din jude țul - decât o virtuozitate, adic ă nu Informativ ă) „Scriitorul" în urma Maramure ș. […] foarte mare lucru. De-ar fi a șa, tema decesului lui Nicu Steinhardt. Fa ță de cele raportate mai sus, dealului nu l-ar caracteriza pe Propunem: Horia Bernea ca pe un artist întru Ministerul de Interne A se aproba închiderea DUI totul original și nu ar da pânzelor Departamentul Securit ății Statului „Scriitorul" , privind pe numitul sale dreptul de a fi socotite ca Securitatea Municipiului Bucure ști Steinhardt Nicu-Aurel și clasarea apar ținând domeniului înalt unde 112/R.I./ DI0001623/13.06.1989 materialelor la CID (Centrul de ramurile artei se unesc […]. De Strict secret Ex. Unic. Informare și Documentare), cu fapt, spre a nu ne r ătăci z ăbovind pe Aprob (ss./ indescifrabil) ocoli șuri și temându-ne de cuvinte, men ținerea sa în eviden ța cartotecii Iat ă și câteva secven țe din acest general-documentare. dealul la care ne referim este un raport: Numi ții: Alexandru Ioan, Bulat univers.”(pag 201) La data de 28.07.1977, a fost luat Virgil, Dombrovschi Nina, Ierunca Și, de aici încolo, urmeaz ă în lucru prin DUI (Dosar de Virgil, Milea Mihai, Paleologu minunea. Nicu studiaz ă fenomenul Urm ărire Informativă) numitul Alexandru, Saplacan Radu, Stolojan în adâncime și ajunge la concluzia Steinhardt Nicu-Aurel […], fost Sanda, Tomaziu George, Baciu că dealul e „un "model" de univers , e condamnat în 1960 la 12 ani Ștefan, care apar ca leg ături ale universal și proteic, e f ără sfâr șit și închisoare pentru uneltire contra obiectivului, vor fi lua ți în eviden ța atemporal”. ordinii sociale. cartotecii general documentare. Iar explica ția dat ă de critic, ne Baza deschiderii DUI a constituit-o Celelalte leg ături nu vor fi luate în clarific ă totul: faptul c ă sus-numitul a fost semnalat eviden ță . „Ceea ce ar fi putut s ă fie monoton cu inten ții de a redacta scrieri cu Lt.-col. Roibu Iosif (ori denotând monotonie) se con ținut ostil și rela ții suspecte cu Șef Colectiv, Lt.-col Deleanu Vasile adevere ște de o varietate infinit ă, și persoane din str ăin ătate. De acord aceasta numai pentru c ă artistul, Pe parcursul urm ăririi informative Șeful Serviciului Lt.-col.Anghel Ion având în fa ță acela și deal unic și s-a stabilit c ă Steinhardt Nicu-Aurel neschimbat obiect, se schimb ă el, încerca s ă redacteze lucr ări literare Așa s-a încheiat urm ărirea lui Nicu, devine el altul, se transform ă el de cu con ținut necorespunz ător sau s ă hărțuit de Securitate pân ă la ultima fiecare dat ă în Creator și (în sens strecoare idei tenden țioase, suflare. M-am întrebat, citindu-i elin) Poet absolut. ” (pag 202) interpretabile, în cadrul unor volumele de critic ă literar ă și de Tonul lui Nicu devine din ce în ce articole pe care le prezenta spre art ă, publicate anterior în diferite mai exaltat. El sus ține c ă Dealul lui publicare. O astfel de lucrare este reviste, unde erau „ideile Bernea dovede ște faptul c ă el „Jurnalul Fericirii” (cotat ulterior tenden țioase” din articolele trimise (Dealul) este numai o p ărticic ă a unui ca una din cele mai valoroase lucr ări spre publicare, de care era acuzat în întreg - pământul- , c ă un lucru poate ale secolului 20, n.m.). […] acest ultim raport ( și nu numai). lua, pe rând, diverse înf ățișă ri, c ă A mai rezultat c ă cel în cauz ă a pictorul ( și în general artistul) are stabilit multiple rela ții cu persoane În volumul Incertitudini literare puterea de a face lucruri noi și în din rândul emigra ției române (Ed Dacia, Cluj Napoca 1980) sunt felul acesta d ă oamenilor intui ția → reac ționare, între care Monica cuprinse texte de o mare frumuse țe, VERONICA PAVEL LERNER

8 Ca un clopot doar c ă stai lâng ă respira ția mea ca o oglind ă bolnav ă de lumin ă Singur ătatea ca un clopot de sticl ă clipocitul rece al apei de-acolo î ți trimit semne colorate îți adun ă palmele pe fruntea mea departe e ști de pe șterile mele în dep ărtare moare un val auriu de adev ărurile unse cu mir cât s ă-ți z ăresc pleoapele arse nu uita c ă te pot învinge doar o s ă ur ăsc diminea ța coclit ă ținând o bibliotec ă precum o umbrel ă când barca se va destr ăma în vise tu n-ai gustat sângele c ărților ucise tulburi se cerne lumina verilor trecute nici insomniile din gr ădina iubirilor când p ăsări r ătăcite vor intra mai apoi piatra cea înalt ă ne-am intersectat umbrele undeva în toate amintirile ca într-o biseric ă unde dorm vorbele noastre în nop țile f ără greieri sinuciga și părăsit ă. trupul p durii încordat cu zgomot de sticl ă rug ătoare. ă Cărarea spre mângâieri de apus Barca undeva lacul în care Pe c ărarea șerpilor umbrele noastre se contopesc Ultima noapte în barca legat ă de doar urme sângerii ca o negur ă lin ă. stânc ă ca o lantern ă str ăvezie ALEXANDRU JURCAN sub cerul v ăduvit de stele ______mie o desag ă cu dungi plin ă de înso țit-o pe mama, pentru c ă mereu cârna ți și alte bun ătăț i. îmi era fric ă de severitatea dânsului. Cursurile cu Prof. Ion Vlad le Spre sear ă, mama s-a întors cu aveam la etajul I. Întotdeauna st ăteam taxiul la C ăminul Studen țesc. Mi-a O m ărturisire inedit ă pentru al ți în ultima banc ă. Acum, anun țat ă la spus pe ner ăsuflate cum au evocat colegi și confra ți telefon de mama, am îndr ăznit s ă stau ograda Ludovichii, ograd ă de lut, Despre personalitatea în prima banc ă. S ă pot ie și iute dup ă jocurile din fundul gr ădinii bunicii Profesorului universitar Ion Vlad Profesor. Voiam s ă v ăd clar întâlnirea Ludovica, unde era o ap ă îngust ă și vorbesc c ărțile domniei sale și munca mamei cu Domnul Profesor Ion Vlad. pe unde mâncau cartofi dulce de ap ă. vrednic ă și comprehensiv ă de la orele Când a v ăzut-o, Profesorul s-a oprit Dar dulci. Apoi hoin ărelile pe de curs cu fo știi studen ți. brusc, s-a uitat luuung la mama. Au dealurile școlii (era într-un Castel Eu am s ă v ă m ărturisesc aici amu țit amândoi. Dar mama, cu o școala, azi n ăruit), cum mânca pe ceva mai simplu : Marele Profesor tinere țe prietenoas ă pe chip, i-a zis rupte la bunica fasole b ătut ă, ciorbă Ion Vlad s-a n ăscut în satul Archiud, destul de înceti șor, dar eu am auzit de curechi cu ciolan de porc, aferent comunei Teaca. A fost coleg „Ione, Ione, ce domn mare ai ajuns! strugurei din gr ădin ă, agri șe etc. Nu în clasele primare cu mama mea, Mai știi c ă io eram mai bun ă ca tine mergea la culcare f ără s ă ia cina la Eleonora. Mi-s prea slabe cuvintele la Cetire? ” bunica. Acas ă doar ciugulea, spunea să v ă pot m ărturisi tot ce mi-a spus Profesorul a îmbr ățișat-o. dna notar. mama de-a lungul vie ții despre primii Lumina palid ă a soarelui sc ălda Îi mul țumesc D-lui Profesor Ion ani de școal ă din Archiud. fereastra și chipurile celor doi. Mi-am Vlad, pentru c ă ne-a d ăruit mult ă Într-o iarn ă geroas ă, mama a zis în gând „Iat ă întâlnirea ce sfarm ă carte, dar și pentru aceast ă întâlnire, aflat, nu știu de unde, c ă mi-ar fi timpul în dou ă”. A invitat-o imediat ultima, cu mama mea, Eleonora ! Profesor D-l Ion Vlad. A iscodit la o mas ă festiv ă acas ă la dumnealui, Mult ă, mult ă s ănătate s ă v ă dea dumneaei Archiudul natal și s-a al ături de renumita lingvist ă Carmen Dumnezeu ! La mul ți ani ! lămurit c ă a șa este. Voia cu orice preț Vlad, ce preg ătise masa. Nu am ANA POP SIRBU să-și vad ă fostul coleg din Primar ă. 16 noiembrie 2019, Timi șoara S-a „pu țulit” de drum lung, mi-a adus ______

→no țiunii de infinit: eram de acord, o avusesem și eu - în Victoire . Nimeni nu mi-a dat o mai Horia Bernea, st ăruind asupra care privitorul sau ascult ătorul bună explica ție decât cea a bunului dealului, n-a vrut (de șert ăciune a particip ă la des ăvâr șirea crea ției și neuitatului meu prieten, N. de șert ăciunii) s ă arate cât de artistice. Steinhardt. măiestrit poate schimba, înmul ți, „Bucuria de a-l picta și bucuria preface, reconstitui un lucru. de a-l privi sunt și ele nem ărginite Revenind - cu triste țe - asupra Con știent sau nu, voit ori […]. Bucuria creatorului și bucuria urm ăririi, o via ță întreag ă, a lui N. nevoit, a exemplificat „pe viu” că privitorului sunt în constant ă Steinhardt de c ătre organele infinitul ne st ă la îndemân ă, cre ștere, particip ă și ele la Securit ății, nu pot s ă nu remarc sălășuie ște în fiecare parte, por țiune inepuizabilitatea nesfâr șitului.” (pag cumplita nedreptate care i s-a f ăcut ori p ărticic ă a totalului". (pag 203) 204) eruditului N. Steinhardt când a fost Mi-aduc bine aminte c ă, în M-am oprit asupra textului de acuzat, în dosarul de Securitate citat plimb ările în care discutam despre fa ță pentru c ă m ă întrebasem de mai sus ( și nu numai), de „lucr ări impresiile noastre, ale „receptorilor” multe ori de ce Cezanne a pictat atât literare cu con ținut necorespun- artei, Nicu afirma ideea - cu care de des imaginea lui Mont Saint zător ”.

9 dinafar ă. V ă rog s ă nu m ă pedepsi ţi, Între timp – fac pe portarul la Tarom, nescriindu-mi! Transmite ţi-i veri șoarei cu toate c ă nici pentru asta nu mi-a ie șit dumneavoastr ă – care nici acum nu știu înc ă decizia. cum se nume ște – sărut ări de mîini și Urarea mea de Anul Nou este s ă te (XXI) sănătate! V ă doresc numai bine, sim ţi ceva mai bine decît mine. Dac ă se „Drag ă maestre , succese și dac ă vre ţi și S ărb ători poate cu mult mai bine – nu știu de ce fericite! Al dumneavoastr ă, Lucic ă”. m-a apucat a șa o c ătr ăneal ă și au mai Am primit scrisoarea dumneavoastr ă, care m-a bucurat nespus de mult. Eu v ă Note dat și toate bolile peste mine. mul ţumesc încă o dat ă și pe aceast ă 1.* Dramaturgul și poetul englez Dar s ă nu-ţi închipui c ă o duc numai cale pentru sfaturile și indica ţiile pe William Shakespeare (ns. în [23]/ în junghiuri și blesteme. A șa sînt eu – care mi le da ţi. Am abandonat piesa și botezat în 26 aprilie 1564 la Stratford- tot focul mi-l v ărs ţie – și pe urm ă m ă chiar nuvela, deoarece mi-am dat upon-Avon, în Regatul Angliei – m. la simt mai lini știt ă. Egoism de femeie. seama c ă-mi mai trebuie ceva. Da, am 23 aprilie/ 3 mai 1616 , tot în Stratford- Oricum – am o c ătr ăneal ă în fundul început s ă citesc cu nesa ţ operele unor upon-Avon) sufletului și un gust r ău în gur ă – mai mari clasici. Am citit pîn ă acum: 2.** Scriitorul irlandez George ales c ă au început s ă m ă doar ă și din ţii Shakespeare* ,,Cei doi tineri din Bernard Shaw (ns. în 26 iulie 1856, la de jos. Verona”, ,,Visul unei nop ţi de var ă”, Dublin – m. în 2 noiembrie 1950, la Și închipuie ște-ţi c ă în vremea asta s-a ,,Mult zgomot pentru nimic”, am recitit Ayot Saint Lawrence, în Regatul Unit găsit un b ăiat de 24 de ani s ă se ,,Hamlet”, B. Shaw** ,,Pygmalion”, al Marii Britanii și al Irlandei de Nord). îndr ăgosteasc ă de mine – Culmea! ,,Profesiunea doamnei Warren”, 3. ***Poetul și dramaturgul Parc ă a ș fi Ninon de Lenclos* sau Schiller*** ,,Ho ţii”, ,,Don Carlos”, german Johann Christoph Friedrich Messalina**. Noroc c ă mintea mi-a Wilhelm Tell. Din acestea din urm ă am von Schiller (ns. în 10 noiembrie 1759, rămas bine înfipt ă în cap, cu toate c ă avut foarte mult de înv ăţ at. Îmi place la la Marbach am Neckar, Baden- din ţii vor s ă m ă lase. nebunie Schiller. Württemberg - m. în 9 mai 1805, la Și acum, procedez și eu ca povestitorii Îns ă, ce se întîmpl ă, dragul meu? A Weimar- Saxe-Weimar) de romane foileton, cu ,,va urma”. început în a șa hal s ă m ă obsedeze 4. Aceast ă scrisoare i-a fost Dac ă vrei s ă afli ce s-a mai întîmplat – aceast ă lucrare, încît, în momentul cînd dăruit ă, în 1989, de c ătre Anghelina cine a ucis-o pe contes ă, intereseaz ă-te citesc vreo pies ă sau altceva, îmi (Angela) Stelaru, lui Gheorghe Sar ău. la primul tren via Ro șiori sau cel pu ţin distrag aten ţia diferite scene care îmi 1962 la po ștă. Nu z ău, Mitia, mi-e urît singur ă aici și vin în cap. Acum m ă simt pur și simplu Scrisoarea regizoarei Carmen un erou al piesei. Sînt împins mereu s ă mă cam demoralizez. Mihu ţescu, din Bucure ști (str. Dionisie scriu, îns ă m ă ab ţin. Tot ce am f ăcut Cele mai frumoase ur ări de anul nou, Lupu, nr. 66), redactat ă în 4 ianuarie pîn acum nu e bun. Am t iat totul. Am mamei tale și prietene ști salut ări ă ă 1962 (data po ștei: 6 ianuarie 1962) și început din nou. Ac ţiunea o plasez Angelei *. trimis ă poetului Dimitrie Stelaru, la acum într-un ora de provincie, Pe tine, ingratule, te salut ăm. ș Turnu M ăgurele (str. 1 Mai, nr. 35, deoarece cuvintele pe care le pun pe Carmen și Mamina data po ștei: 08.01.1962). Carmen Mihu ţescu, Strada buzele Lalei o tr ădeaz ă de a fi ţă ranc ă, mai ales c ă am f ăcut-o și pe ea Dionisie Lupu, nr 66, Bucure ști”. Bucure ști, 4 ianuarie 1962 îndr ăgostit ă de neam ţ. M ă chinui s ă se vad ă în adîncul lor anumite situa ţii, „Dimitrie Stelaru, Strada 1 Mai, nr. 35, Note decît s ă pun ă spectacolul în cuno știn ţă Localitatea Turnu M ăgurele, Regiunea 1. *Scriitoarea francez ă, prin cuvinte. De data aceasta, am Bucure ști curteazan ă și protectoare a artelor, făcut familia lui Georgic ă proprietara Drag ă Mitia , Ninon de Lenclos Anne, cunoscut ă și unei fabrici mari. A ș vrea cît mai Că m-ai uitat, se vede cu ochiul liber ca: “Ninon” de l' Enclos, “Ninon de urgent s ă cap ăt o cultur ă și un bagaj de – dar nu ai oare nici m ăcar remu șcări? Lenclos” sau “Ninon de Lanclos” (ns. cuno știn ţe mai bogat, de aceea, uneori, Nici un semn de via ţă ? Ce faci? Te-ai în 10 noiembrie 1620, la Paris – m. în ajung s ă citesc aproape trei piese pe zi. înecat în vin la Segarcea? Te-au cucerit 17 octombrie 1705 la Paris). Prea mult m-a înv ăluit aceast ă pies ă, de nurii vreunei leli ţe dun ărene și-ai r ămas 2.** Valeria Messalina (scris ă și: aceea trebuie s ă ști ţi c ă m ă chinui fermecat ca un gogeamite haiduc sau Messallina), ns. în anul 17/ 20 d. H. la îngrozitor. Și aceasta se datoreaz ă te-a înh ăţ at potera? Roma – m. în anul 48 d. H, în vârst ă de faptului c ă sînt înc ă neputincios. Orice-ar fi fost, chiar de pe lumea 31 de ani, în Gr ădinile din Lucullus În alt ă ordine de idei, afla ţi c ă eu sînt cealalt ă, tot trebuia s ă-mi faci vreun (Horti Lucullani, la marginea Romei). tot șomer, îns ă - avînd îndeletnicirile de semn. Parc ă a șa ne-am în ţeles. A fost a treia so ţie a lui Claudiu, mai mai sus - am uitat de toate regulile Sau ai început s ă te por ţi ca to ţi b ăr- mic ă decât el cu 30 de ani, nimfoman ă, vie ţii, mai ales c ă mi se acord ă și ba ţii f ără inim ă – și-ţi calci desfrânat ă, persoan ă influent ă și în ţelegere din partea cui trebuie. jur ămintele? manipulatoare la curtea imperial ă. Dumneavoastr ă ce mai face ţi? La Noi te-am a șteptat mereu – dac ă nu de 3. Reiese c ă Stelaru deja era în restaurant a ţi mai fost? De și știu Cr ăciun, măcar de Anul Nou – sau cel rela ţie cu viitoarea a treia lui so ţie, că ști ţi prea pu ţine despre Tr. pu ţin – dup ă. Poate vii de Sfîntul Ion – Angela = Anghelina Cioac ă, din Măgurele, spune ţi-mi și mie ce mai e că tot te cheam ă Dumitru. cartierul M ăgurele al ora șului Tr. pe acolo. Eu nu corespondez cu nimeni Oricum te-ar chema - vino naibii Măgurele. din acel ora ș. Mai bine zis, de la odat ă c ă încep s ă m ă topesc de dorul 4. Anghelina (Angela) Stelaru i-a nimeni nu primesc scrisori, în afară de tău. Eu m-am distrus, stînd în pat cu dăruit aceast ă scrisoare, în 1989, lui dumneavoastr ă. comprese pe inim ă. Poate c ă Gheorghe Sar ău. Vă rog s ă-mi pune ţi în plic și cîteva Dumnezeu și anul 1962 o s ă m ă GHEORGHE SAR ĂU versuri, pe celelalte de acum le știu pe izb ăveasc ă de p ăcate!

10 Să ne mai (re)amintim de… „Cartea Româneasc ă” (1928); Gr ădina cu amintiri. şi alte schi ţe, Editura „Cartea Româneasc ă” (1929); Licurici. Cronici fantastice şi 12 februarie 1894 – 8 iunie 1967 umoristice , Editura „Cartea (IV) Româneasc ă” (1930); Cântec de Şi, totu şi, pentru ca lucrurile s ă fie şi comoar ă, Editura „National ă” S. mai clare, trebuie şi este normal s ă Ciornei, 1931; Carte de citire pentru precizez c ă, dup ă convingerea mea, clasa IV-a primar ă, Craiova (1937); activitatea literar ă a Otiliei Cazimir a Juc ării (1938); Poezii , Funda ţia cunoscut trei perioade distincte, care pentru literatur ă şi art ă „Regele Carol se şi pot delimita relativ concret: II” (1939); În târgu şorul dintre vii , 1912–1937, etapa, sau perioada Editura Libr ăriei Universala prieteniei cu Topîrceanu, dominat ă, „Alcalay” (1939); A murit Luchi... , aş zice, de un lirism mai pronun ţat Funda ţia Regal ă pentru Literatur ă şi romantico-simbolist; urmeaz ă Art ă (1942); Catinca şi Catiu şa, perioada imediat ă şi adesea marcat ă dou ă fete din vecini (în colaborare cu de sentimentul proasp ăt al pierderii Th. Kiriacoff-Suruceanu), Editura omului drag, respectiv: 1937-1950, în „Cartea Rus ă” (1947); St ăpânul ______care trebuie inclus începutul, îns ă, şi lumii , Editura „Cartea Rus ă” (1947); Timur şi b ăie ţii lui (1955) (în colab.); al realismului specific noii Alb şi negru (în colaborare cu Th. Ciuk şi Ghek (1956) (în colab.); democra ţii (1946); apoi, putem vorbi Kiriacoff-Suruceanu), Editura despre etapa perioadei 1950-1967, în Şcoala (1960) (în colab.)… Leonid „Cartea Rus ă” (1949); Baba Iarna Leonov, Lăcustele (1957) (în colab.); care atât crea ţia proprie cât şi intr ă-n sat , Editura Tineretului Serghei Mihalkov, Unchiul Stiopa traducerile, preponderent din (1954); Poezii , Funda ţia pentru literatura rus ă şi sovietic ă, începând (1956); Arthur Conan Doyle, O lume literatur ă şi art ă (1956); Versuri , disp ărut ă (1958) (în colab.); A.P. cu anul 1946 – probabil şi ţinând prefa ţă de Constantin Ciopraga, de… obliga ţiile de serviciu în calitate Cehov, Opere , VI, VII, XII (1957- Editura de Stat pentru Literatur ă si 1963) (în colab.); V.G. Korolenko, de colaboratoare activ ă a Editurii Poezii Art ă (1957); , (1959); Povestea unui contemporan (1958) „Cartea Rus ă”, dup ă cum aminteam Prietenii mei, scriitori... , E.S.P.L.A. ceva mai înainte. Astfel, ea public ă (în colab.); E. Voynich, Tăunul , (1960); Partidului de ziua lui (1961); Editura Tineretului (1961); Guy de volumele: Catinca şi Catiu şa, dou ă Poezii (1928-1963) , prefa ţă de fete din vecini (în colaborare cu Th. Maupassant, O via ţă (1961); Opere Constantin Ciopraga, Editura (1966) (în colab). Kiriacoff-Suruceanu), Editura Tineretului (1964); Cele mai Consider c ă e necesar ă paranteza „Cartea Rus ă”, Bucure şti, (1947); frumoase poezii , prefa ţă de în care s ă subliniez c ă lista volumelor St ăpânul lumii , Editura „Cartea Constantin Ciopraga, Editura semnate de Otilia Cazimir, cel pu ţin Rus ă”, Bucure şti (1947); Alb şi negru Tineretului (1965); Albumul cu poze , în cazul de fa ţă , nu este exhaustiv ă, (în colaborare cu Th. Kiriacoff- I-II (1957-1967); Scrieri în proz ă, Suruceanu), Editura „Cartea Rus ă”, îns ă a ş aminti c ă ea a publicat în jur Editura „Junimea” (1971-1972), 2 de 60 de volume în totalul operei Bucure şti, 1949… volume; Inscrip ţii pe marginea sale, ceea ce, s ă recunoa ştem, este Apoi, în anul 1954, public ă anilor , articole, edi ţie îngrijit ă şi volumul de versuri – crea ţie proprie – impresionant… Iar pentru tot ce a prefa ţă de George Sanda (1973); făcut şi a creat în literatura român ă, a Baba Iarna intr ă-n sat , urmat de: Poezii , Editura Ion Creang ă (1975); fost compensat ă cu premii şi Poezii (1956); Versuri (1957); Poezii Scrieri despre teatru , edi ţie îngrijit ă (1959); Partidului de ziua lui (1961); distinc ţii importante, între care: şi prefa ţă de George Sanda, Editura Premiul Academiei Române (1927), Poezii (1928-1963) (1964); Cele mai Ariciul împ ărat „Junimea” (1978); , Premiul Femina (1928), Premiul frumoase poezii (1965); dar şi scrieri Editura Ion Creang (1985). ă Na ţional pentru Literatur ă (1937), în proz ă: Prietenii mei, scriitori... , Este bine ştiut c ă, din 1947, an în E.S.P.L.A. (1960); Albumul cu poze , Premiul Societatea Scriitorilor care Otilia Cazimir a devenit Români (1942), Ordinul Muncii cl, I-II (1957-1967); Scrieri în proz ă, colaboratoare permanent ă a Editurii Editura „Junimea” (1971-1972), 2 I (1954), cl. I (1964). „Cartea Rus ă”, scriitoarea a f ăcut Opera Otiliei Cazimir a intrat în volume; numeroase traduceri, cu prec dere ă aten ţia criticii literare imediat dup ă Îns ă, pentru o coerent ă din literatura rus ă şi sovietic ă. Şi voi debutul s ău editorial. În acest sens, cronologie a operei literare, cred c ă men ţiona câteva dintre titlurile este potrivit s ă prezint aici opera sunt şi r ămân edificatoare comen- cărţilor traduse: A.I. Kuprin, tariile semnate de P. Constantinescu, (atâta cât am eu informa ţii despre Sulamita (1948); Maxim Gorki, I. Sadoveanu, G. Ibr ăileanu, Perpes- ea): Lumini şi umbre , Editura „Via ţa Întreprinderile Artamonov (1949) (în sicius, T. Arghezi, G. C ălinescu… În Româneasc ă”, Ia şi, 1923; Unchiul colab.); S. Mar ak, Pui şorii în cu şcă ş mod cu totul inten ţionat m-am referit din America (vodevil) (1924); Fluturi O (1949) (în colab.); K.A. Fedin, doar la câ ţeva personalit ăţ i/individu- de noapte , Editura „Cartea var ă neobi şnuit ă (1950) (în colab.); alit ăţ i în literatura român ă, îns ă, mi Româneasc ă” (1926); Din întuneric. A.N. Tolstoi, Calvarul (1954) (în se pare absolut firesc s ă m ă opresc → Fapte şi întâmpl ări adev ărate. (Din colab. cu Gh. C. Stere); A.P. Gaidar, DUMITRU HURUB Ă carnetul unei doctorese) , Editura Opere , I- III (1955) (în colab.);

11 pu ţin mai mult pentru a-l cita pe G. var ă/ Şi-a strâns parfumul umed şi ordine de idei, reiterez, ca argument, Călinescu în calitatea sa de principal amar,/Iar struguri transparen ţi, cu că scriitoarea a fost o colaboratoare exeget al crea ţiei Otiliei Cazimir, boabe grele, – /Ciorchine galbene de important ă a Editurii „Cartea Rus ă” având în vedere ale sale comentarii, chilimbar, –/Au adunat poleiul fin de şi a efectuat foarte multe traduceri care mi se par cele mai edificatoare. stele…// Şi toate te a şteapt ă în zadar din literatura rus ă şi sovietic ă în Aşadar, marele critic, define şte opera Să sfâ şii. Crud şi lacom, carnea lor primul rând. scriitoarei printr-o analiz ă clar- Cu din ţii t ăi m ărun ţi de carnivor. » Iar, dac ă mai ad ăug ăm şi faptul imbatabil ă: „ S-a subliniat prea mult Casa copil ăriei, vremea că a activat şi colaborat cu crea ţii la influen ţa lui Topîrceanu asupra bunicilor, totul e compensat cu publica ţii ale… obsedantului Otiliei Cazimir (…), Încolo îns ă acelea şi mijloace olfactive. Miros de deceniu, ar fi ceva argumente în veleitatea parnasian ă e p ărăsit ă cu gutui şi mere în odaia iubirii… (…) favoarea reconsider ării şi denigr ării, totul în folosul celui mai nesilit În Istoria… sa, George C ăli- ca s ă nu mai vorbim şi de un volum lirism, în care se v ădesc afinit ăţ i cu nescu afirm ă: „ Remarcabil ă este intitulat: Partidului, de ziua lui Demonstene Botez, în sensul Otilia Cazimir şi în schi ţele în proz ă, (1961) – parc ă pentru a nu mai fi loc sentimentalismului şi mici instantanee, drame în miniatur ă de comentarii… provincialismului, şi cu Ion Pillat, în [...], cu excep ţia insignifiantelor Şi, totu şi, nu! P ărerea mea e c ă, direc ţia volupt ăţ ii de arome. (…) amintiri din A murit Luchi... , în în cazul s ău, s-a aplicat varianta „Sunt evocate exala ţiile florilor, acela şi spirit evocator şi discret reconsiderare-denigrare prin… «parfumul vag de floare ne-nflorit ă», umanitar ce str ăbate toat ă proza omitere, scriitoarea f ăcând parte, din «somptuosul miros de zambile», moldoveneasc ă între Sadoveanu, punctul de vedere al comentatorilor «trifoiul parfumat», plutitorul «par- Hoga ş şi Ionel Teodoreanu. (…) Cu postdecembri şti, dintr-o grupare de fum de liliac», miresmele de «galbeni acesta din urm ă are comune juvini- scriitori de e şalon doi sau chiar trei ai trandafiri»; de «coapte potgorii», de litatea şi imagina ţia cu pondera ţie: literaturii române. «car cu fân», de «miri şti ruginite», de Îmi uscam la soare sandalele ude, E r ău? E bine? Cert este c ă, «prisac ă», de «scoar ţă aspr ă şi masi- culcat ă pe un covor v ărgat. Spuma prin opera sa, Otilia Cazimir va vă», de fag”. de dulcea ţă , liliachie şi cald ă, se rămâne o autoare de referin ţă din Astfel, şi argumentativ, spune răcorea al ături, pe farfurioara cea moment ce a atras aten ţia prin Călinescu: „ Simboliste sunt g ările în mic ă de faian ţă , pe marginile c ăruia scrierile sale unor comentatori care „nimeni nu coboar ă” în tîrgul se alungau, de când am deschis ochii prestigio şi precum: E. Lovinescu, „str ăin şi f ără nume ”, necunoscute în lume, trei coco şi negri cu creste de Perpessicius, Ibr ăileanu, A. Martin, întâlnite pe un peron: «O fat ă cu mărgean. ” (G.C ălinescu, în G. Sandal ă, Al. Raicu ş. a. codi ţe, pe peron,/(aceea şi fat ă-n Istoria… , pp. 832-835) În aceast ă ordine de idei, Gh. fiecare gar ă, /Cu-aceea şi carte Acela şi critic literar scrie: Perian l ămure şte bine lucrurile: strâns ă subsuoar ă,/Surâde anonim şi „Simboliste sunt g ările în care „Ata şamentul scriitoarei fa ţă de monoton .» «nimeni nu coboar ă». Marian Popa tradi ţiile poeziei române şti poate fi Nota particular ă a poetei este o este cel care re ţine „ versificarea recunoscut şi în cultivarea unui mare prospe ţime de senza ţii în sensibil ă şi feminine [...] abandonat ă lirism al senza ţiilor, al contactului perceperea şi a înfloririi şi a pentru versificarea realist socialist ă nemijlocit cu materia. ” (în DSR, A-C, dezagreg ării. Universul e un imens rudimentar ă”. p. 502), dar şi: „ …Cazimir n-a putut fruct suav atît viu cât şi în To ţi simboli ştii din seria rămâne cu totul în afara putrefac ţie. «Fulgii de z ăpad ă cad sentimental ă vor cînta de altfel demersurilor inovatoare din epoc ă. vr ăji ţi…»” «Via ţa lui obscur ă şi copil ăria, cu mai mult ă competen ţă , Ecouri simboliste, de exemplu, se timid ă/Şi împotriva cerului ostil/Avea fiindc ă în loc s ă intelectualizeze simt în descrierea atmosferei căsu ţa asta translucid ă –/Atâta de memoria, se reazem ă ca şi la provinciale, a triste ţilor din zilele sub ţire şi de fin ă/C-ar fi strivit-o-n perceperea naturii pe evoc ări pluvioase petrecute în odaie. ” (idem. palme un copil. » senzoriale. Otilia Cazimir aduce p. 503) Desigur, fructele întrupeaz ă mai ging ăş iile ei feminine : Aşadar, prin construc ţia acestui bine for ţa de na ştere c ărnoas ă şi «Sunt eu, feti ţa asta serioas ă material, ca sintez ă biobibliografic ă a suav ă a naturii şi când e vorba de a Ce st ă pe-un sc ăuna ş, cuminte, scriitoarei Otilia Cazmir, am încercat face un omagiu iubitului şi a-i oferi Strângând la piept cu mâinile- să extrag din omitere personalitatea un spor de vitalitate, poeta îl amândou ă şi individualitatea uneia dintre cele aşteapt ă cu un paner cu fructe în Păpu şa nou ă mai importante autoare a c ărei tradi ţia Verlaine-Samain : «Din De care înc ă-mi mai aduc aminte? activitate literar ă s-a întins pe mai darurile toamnei pîrguite,/Ţi-am (Avea rochi ţă alb ă de m ătase!) …»” mult de o jum ătate de secol – debutul adunat într-un paner, iubite, /Un Întorcându-mă la începutul literar-revuistic în 1912, decesul mald ăr cald de fructe-n care vara/ acestui comentariu, trebuie s ă remarc autoarei, în 1967… În orice caz, Şi-a îngropat mireasma ei postum ă.// un am ănunt foarte important şi Otilia Cazimir a l ăsat în urma sa o Un pumn de prune vinete, cu brum ă/ interesant privitor la scriitoarea Otilia oper ă acoperind câteva genuri literare Ca cea ţa viorie, care. sara,/ Coboar ă Cazimir, şi anume: ea a intrat relativ a c ărei valoare indiscutabil ă a fost peste dealuri şi podgorii… »” sporadic în colimatorul armatei apreciat ă şi comentat ă de nume… „« În poama neagr ă umbrele-şi denigratorilor, de şi, s ă fim de acord, grele din teoria, critica şi istoria adun ă/Nop ţi reci, brumate cu argint motive ar fi fost, cel pu ţin la nivelul noastr ă literar ă. de lun ă./În nuci, veninul soarelui de altor scriitori români. În aceast ă

12 Inedit unele mai stau de straj ă şi ast ăzi, supravie ţuind nu numai marii n ăvăliri tătăre şti din 1241, dar chiar şi - MEMORIILE UNUI luptelor din toamna anului 1944 când AMBASADOR „RO ŞU” –1997 fra ţii, veni ţi dinspre Rin, ai vechilor (VIII) coloni şti, s-au crezut datori s ă-şi Mă l ăudam îns ă f ără vreo dovedeasc ă şi pe aceste p ământuri dovad ă. C ăci bie ţii mei str ămo şi s-ar virtu ţile militare) dar şi me şte şugul putea l ăuda cel mult c ă se num ără de a scrie întâmpl ările lumii (deci şi printre cei care „ se trag din t ăcere” . na şterile şi mor ţile oamenilor) în Că vor fi avut de-a lungul vremii groase catastife legate în piele de toate motivele pentru a se num ăra bou, ţinute în bun ă rânduial ă. Iar cu printre „ cei de pe roat ă” ori printre timpul, pasiunea coloni ştilor de a „cei r ăstigni ţi” nu încape nicio trece cu bun ă rânduial ă în catastife ______îndoial ă. Dar pare-mi-se c ă în cazul întâmpl ările şi socotelile lor i-a economice a Ardealului, lent ă şi pu- lor motivele nu s-au prea schimbat în molipsit şi pe oamenii de alte ternic ă precum cre şterea apelor mari, fapte, c ăci n-au f ăcut în lungul lor şir neamuri care tr ăiau prin vecin ătatea şi din aceste puhoaie de date s-au nimic din ce-ar putea fi dovedit cu lor, a şa c ă hrisoavele şi eviden ţele alc ătuit şi se vor alc ătui f ără nicio „acte în regul ă” – cum se spune pe la române şti ori ungure şti de pe aceste îndoial ă şi în viitor monografii pline judec ătorii – căci, oricât m-am meleaguri se întrec în exactitate şi de interes, în care apar multe nume str ăduit în anii tinere ţii, n-am reu şit rânduial ă cu acelea ale vecinilor lor ilustre şi devenite, cel pu ţin pe scar ă să dau în vechile hrisoave nici m ăcar originari din Flandra ori de pe Rinul regional ă, istorice. Din nefericire, de pomenirea numelor lor. de Jos. Din nefericire, îns ă, catastife- printre aceste nume demne de cinsti- Oricum am suci şi r ăsuci lucrurile, le privitoare la români (ca şi la o re apare foarte arareori şi câte un P ă- aceast ă absen ţă din eviden ţele scrise bun ă parte a maghiarilor) cuprind, curar, şi atunci când se mai întâmpl ă în lungul veacurilor nu poate fi pân ă prin a doua jum ătate a secolului şi aceast ă minune se dovede şte, la o socotit ă decât stranie. Ciudat ă chiar al XIX-lea, îndeosebi eviden ţe de cercetare mai atent ă, c ă este vorba de şi în partea de lume pe care F ănu ş familii de iobagi, de membri capabili vreo ml ădi ţă a veunei alte semni ţii de Neagu (foarte mândru c ă se trage de de munc ă, şi de starea îndeplinirii păcurar, de o ramur ă r ătăcit ă pe la acolo) a numit-o într-o povestire a sa obliga ţiilor lor fa ţă de st ăpân. Şi, ce-i noi a vreunei familii din Moldova ori (care a dat şi titlul unui volum din drept e drept, din aceste catastife au din Ţara Cri şurilor, P ăcurarii de prin 1982) Balcania, nume a c ărui rămas cam pu ţine pân ă în zilele părţile noastre ţinându-se, pare-se, cu extindere la meleagurile mele natale noastre, c ăci istoria Ardealului fiind str ăş nicie de coada oilor şi nel ăsân- este refuzat ă cu înver şunare de în bun ă m ăsur ă un nesfâr şit şir de du-se ispiti ţi nici de mirajul c ărţilor şi pământenii de acolo, darmite în ţara răscoale ţă răne şti, r ăscula ţii, atunci nici de acela, foarte atr ăgător pe Năsăudului, unde ne consider ăm cu când reu şeau s ă ocupe vreun conac vremea bunicilor şi str ăbunicilor mei, to ţii descenden ţi direc ţi ai lui Traian, de neme ş, socotind c ă asupririle pe al armelor, c ăci nu i-am g ăsit, de şi şi de unde s-au tras în tot cursul care sunt sili ţi s ă le îndure izvor ăsc am c ăutat cu osârdie, nici în rândurile istoriei noastre nu numai poe ţi din catastifele boiere şti, aruncau în cărturarilor şi nici în acelea ale precum Co şbuc ori prozatori ca foc în primul rând aceste catastife, oştenilor vrednici de cinstire, singurii Rebreanu, ci şi cei mai con ştiincio şi convin şi c ă odat ă cu ele au nimicit şi destul de însemna ţi ca s ă fie trecu ţi în păstr ători şi descifratori de hrisoave lan ţurile iob ăgiei. Dar începând din hrisoave ori catastife. nu numai din România, dar chiar şi secolul al XVIII-lea se înmul ţesc şi Ce-i drept e drept, str ămo şii mei n- din r ăposata Împ ărăţ ie habsburgic ă catastifele ţinute de c ărturari români au avut nici norocul de a se fi oplo şit (unde era, oricum, o concuren ţă mult trezi ţi la mândria descenden ţei lor mai spre munte, a şa cum s-ar fi cu- mai mare) şi mai ales din acea parte a romane şi p ătrun şi de datoria de a venit dup ă rânduiala numelui lor, ci sa care e alc ătuit ă din lan ţul de sate lăsa urma şilor dovad ă despre trecerea s-au a şezat spre marginea acelei m ări săse şti care se întindea de la Rodna neamului lor prin ni şte ani grei (c ăci moarte de hum ă şi argil ă care se nu- Veche prin Dumitra pân ă la Bistri ţa Dumnezeu singur ştie cum şi de ce me şte Câmpia Ardealului. Numit ă şi de acolo, prin Lechin ţa, Dip şa şi to ţi anii prin care a trecut acest neam „câmpie” probabil de cineva care a Teaca, pân ă la Bato ş şi Reghinul au fost grei) ori despre oameni şi privit-o din lun ă ori din vreo nav ă Săsesc, şi în care rânduielile fuseser ă fapte care i-au luminat pe-o clipit ă cosmic ă, de unde s-ar putea ca ea s ă statornicite de coloni ştii adu şi prin scurt ă destinul. A şa c ă multe apar ă plan ă, c ăci pentru m ăsura noas- 1140 şi 1150 de c ătre Gheza al II-lea, hrisoave şi catastife române şti din tr ă omeneasc ă şi pentru ochii no ştri regele Ungariei, de pe meleagurile anii care au urmat dup ă Supplex ea se înfî ţişeaz ă ca o mare fr ământat ă Flandrei şi ale Rinului de Jos, ca s ă libellus valachorum şi dup ă r ăscoala de valuri, ca o succesiune de dealuri ţin ă în bun ă rânduial ă minele de fier lui Horea, şi mai cu seam ă dup ă rotunjite de ape şi de vânturi, şi de şi de plumb de lâng ă izvoarele luptele purtate de Craiul Mun ţilor, văi domoale str ăbătute de pâraie Some şului Mare, şi care au adus cu ei Avram Iancu, în 1848-1849 cuprind sărace în ap ă, care nu se umplu de în ţinuturile mele natale nu numai îndemn ări despre oameni şi fapte vuietul apei decât prim ăvara, dup ă metode noi de prelucrare a fierului şi care marcheaz ă o lent ă şi ampl ă spo- topirea z ăpezilor, pentru a reveni de ocrotire a a şez ărilor prin cet ăţ i de rire a prezen ţei românilor în dina- curând la somnolen ţa lor din veac. piatr ă şi biserici-fort ăre ţe (dintre care mica vie ţii politice, intelectuale și FRANCISC P ĂCURARIU

13 căpăta o nou ă c ăldur ă, c ăldura fratelui pe care îl doare inima pentru fratele ajuns în primejdie ”. Acurate țea frazei, con ținutul și profunzimea discursului și, mai ales, Să scrii despre Gavril Istrate, titanul felul direct de adresare te captiva și te Universit ății ,,Alexandru Ioan Cuza din făcea un umil discipol al maestrului Ia și ”, a șa cum a fost perceput el în opi- Limbii române literare, noteaz ă Jica nia ie șean ă, nu este un lucru u șor și, m ă Aionoaie. Avea disponibilitatea s ă gândesc ca nu cumva cuvintele s ă fie vorbeasc ă cu u șurin ță și competen ță prea s ărace pentru a reliefa anvergura despre o gam ă larg ă de domenii, dar mai personalit ății sale. Pentru cei care l-au ales despre patriotism și românism. cunoscut în îndelungata lui carier ă de Cuvintele sale erau petale ce vibrau pân ă profesor universitar, el a r ămas în amin- ce auditoriul intra în rezonan ță cu tirea lor pentru totdeauna: lingvistul, fi- mesajul literar, istoric, cultural, social, lologul, c ăut ătorul de sensuri ale cuvin- filozofic. Era metodic și exact în tot ceea telor, scriitorul, dar mai ales omul de un jovial, în țeleg ător, chiar generos, în stare ce f ăcea. El nu vorbea ca s ă se aud ă profund caracter și de o rar ă omenie. În să-ți vorbeasc ă ore în șir despre marii vorbind, el vorbea pentru oameni, el trecerea anilor care s-au adunat ca un dar no ștri scriitori, despre c ărți în general ”. vorbea pentru c ă avea ceva de spus. dumnezeiesc pân ă la împlinirea unui Înzestrat cu o memorie de invidiat, era Vorbea cu mândrie și cu respect despre secol de via ță , din care mai lipseau doar capabil s ă recite sute și mii de versuri graiuri și tradi ție, vorbea clar și oarecum trei s ăpt ămâni, Gavril Istrate a str ălucit dintr-un poet sau altul și mai ales din dojenitor despre prezent, vorbea cu prin minunatele sale realiz ări pentru Co șbuc, marea lui obsesie, înc ă din îng ăduin ță și cu speran ță despre tineret și cunoa șterea și cinstirea limbii române și tinere țe. F ăcea trimiteri de bibliografie viitor. A fost un model de dasc ăl apreciat a literaturii na ționale din toate timpurile. cu pagina ția exact ă, f ără a avea în fa ță și respectat, cump ătat la vorb ă și la fapt ă, Despre opera marelui erudit s-a scris și, vreo surs ă de inspira ție. Dac ă devia de la un model de om care a tr ăit printre probabil se vor mai scrie înc ă multe pa- subiect printr-o parantez ă sau alta, oameni și pentru oameni. Avea în el un gini, în semn de recuno știn ță și de apre- revenea la el cu o logic ă de invidiat. prisos de bun ătate și nu întâmpl ător a ciere a activit ății sale. Gavril Istrate n-a Orice discu ție o deschidea cu calm și fost numit ,,Domnu’ Trandafir” al zile- trecut neobservat prin via ță . A fost audiat inteligen ță , iar pe m ăsur ă ce înainta, î și lor noastre. Era o pl ăcere s ă te afli în cu drag și mult interes de studen ți la nuan ța vocea pentru a da importan ță preajma lui, avea ceva care atr ăgea ca un cursurile lui din amfiteatre, s-a bucurat subiectului. ,,A știut ca nimeni altul să magnet. ,,Vorba domoal ă, c ăut ătura aten- de prietenia și de respectul colegilor s ăi, fie omul rigorii știin țifice, dar și tă, disponibilitatea dialogului, priceperea de prietenia unor oameni de aleas ă profesorul de voca ție, înzestrat cu har de a coborî (la propriu și la figurat) de pe cultur ă, s-a dovedit un intelectual bine incontestabil de a forma și modela podiumul catedrei și de la biroul preg ătit profesional, a încântat auditoriul con știin țe, și decanul intransigent chemat decanului la nivelul studen ților, au fost în cadrul simpozioanelor, a diverselor să organizeze și s ă direc ționeze, dar și elemente care au contribuit din plin la manifest ări culturale, comemor ări lite- conduc ătorul st ăpân pe orice situa ție, închegarea imaginii de atunci și de mai rare, colocvii, congrese sau întâlniri, a a- îns ă atent și grijuliu fa ță de nevoile celor târziu a specialistului reputat dublat de vut un comportament irepro șabil în re- din jur, la u șa c ăruia g ăseai cuvântul un admirabil educator” (Vasile Fluturel). la țiile sale interumane. Drumul vie ții sale cald, adev ărul curat, sfatul p ărintesc, dar A fost omagiat de fiecare dat ă la împlini- este luminat din interior prin realiz ări de și m ăsura dreapt ă a lucrurilor. (Mircea rea unor respectabile vârste : la 65 de ordin spiritual care au intrat în patrimo- Prahase). Felicia Mocanu de peste Prut i ani, la 70 și 75 de ani, la 80 și 85 de ani, niul nostru cultural și l-au f ăcut un mo- se adreseaz ă în cuvinte pline de c ăldur ă la 90 și 95 de ani, în cadrul universit ăț ii, del referen țial, demn de respectul con- sufleteasc ă : ,,Ne-ați fascinat cu vocea a institu țiilor culturale din acest spa țiu al temporanilor. Atât în tinere țea lui, cât și D-voastr ă Ștef ăneasc ă, cu zâmbetul spiritualit ății ie șene, prilej care le-a oferit dup ă aceea, a sim țit nevoia de a admira părintesc și cu poten țialul deosebit de a posibilitatea multor oameni de seam ă s ă- oamenii care au f ăcut ceva în cultura ro- mobiliza spre ascultare oricare auditoriu. și exprime înalta lor gratitudine pentru mâneasc ă. Dar și el a fost admirat și res- Cu aceste calit ăți și cu cea de genial îndelungata și laborioasa lui activitate : pectat în acea și m ăsur ă și nu întâmpl ător povestitor al operelor înainta șilor no ștri, Acad. Cristofor I. Simionescu, George i s-au atribuit câteva supranume atât de într-o blând ă zi de ianuarie, a ți r ămas în Iv ănescu, membru correspondent al simbolice : ,,Patriarh al limbii române ”, inimile cahulenilor care doresc s ă v ă mai Academiei, prof. dr. Al. Andriescu, ,,Decanul filologilor români ”, ,,Solie din vad ă și s ă v ă asculte cu nesa ț Alexandru Husar, Nicolae Mocanu, Țara lui Co șbuc”, ,,Arhonte al gr ănice- ”.Publicistul basarabean Vasile Badiu Vasile Țâra, Constantin Ciopraga, Petru rilor n ăsăudeni”, ,,Ardeleanul moldove- scrie în ,,Glasul na țiunii nr.10 din 1994, Zugun, Constantin Popescu, Acad. Silviu nizat”, ,,Un Trandafir Imperial al Ling- că l-a cunoscut personal la o sesiune de Berejan (Chi șineu ), Nicolae M ătca ș, visticii Române ști”, ,,Un pilon al culturii referate a Institutului de Filologie Ioan Oprea, sau Corneliu Dimitriu, care române ști ” sau ,,Un uria ș cu fruntea-n ,,Alexandru Philippide” din Ia și, unde, spunea : ,,profesorul Gavril Istrate nu soare ”. Și toate aceste aprecieri apar țin printre vorbitori s-a eviden țiat ,,un este numai un lingvist, un filolog și un unor oameni de aleas ă cultur ă care l-au bătrân, înalt, usc ățiv și vânjos, cu ochi îndrum ător știin țific, ci este un om în cunoscut, au muncit al ături de el, i-au alba ștri, care vorbea mai mult f ără text, adev ăratul în țeles al cuvântului. Privind fost colaboratori, colegi sau studen ți, dar cu o erudi ție, cu o for ță de lumea cu în țelepciune, domnia sa se nutrind fa ță de el un sentiment de convingere și pasiune, cum rar întâlne ști. opre ște la ceea ce poate fi durabil pentru prietenie, de afec țiune și de mândrie. A Vorbea despre Ardealul s ău de unde a fiin ța elementar ă care este omul : bucuria fost un om agreabil, spune unul dintre venit cu George Co șbuc în suflet, dar la de a munci și de a cultiva floarea rar ă a fo știi lui studen ți, avea o replic ă interval de timp amintea și de Basarabia prieteniei și a armoniei ”. prompt ă, nu lipsit ă de umor, adesea și oamenii ei. Atunci vorba oratorului MIRCEA DARO ȘI

14 Asterisc importan ţa cursurilor, indiferent de modul în care se sus ţin, dar informa ţii pot primi studen ţii pe c ăile cele mai

diverse, iar ast ăzi internetul pune la Am fost rugat de un doctorand s ă dispozi ţia oricui informa ţii din cele mă uit pe teza lui, pentru c ă, zicea el, mai diferite domenii. Doar s ă ştii s ă ceva nu mai mergea, ajunsese într-un cau ţi şi ce s ă cau ţi! Nu neg ăm fel de fund ătur ă. Rug ămintea mi-a importan ţa faptului c ă la curs părut ciudat ă, întrucît, spre deosebire studentul este fa ţă în fa ţă cu de ceea ce era cîndva, ast ăzi exist ă profesorul, c ă modul de prezentare şcoli doctorale la fiecare universitate valoreaz ă enorm, c ă cel interesat care are în program studii doctorale, a poate cere l ămuriri suplimentare etc., căror menire e tocmai s ă asigure o îns ă doar seminarul oblig ă la îndrumare aplicat ă, mai atent ă a sistematizarea cuno ştin ţelor, fie prin doctoranzilor. Am acceptat gîndindu- expunere scris ă, cea mai imperativ ă, mă la faptul c ă în medicin ă pacientul fie prin expunere oral ă, pentru simte uneori nevoia s ă cunoasc ă şi sus ţinerea opiniilor. Experien ţa de alte opinii despre ceea ce îl doare şi aici este de cel mai mare folos pentru ______că era vorba doar despre a-mi da cu examene. Aici se înva ţă ce înseamn ă pl ătit; imposibilitatea de a se descurca părerea, f ără implicare prea o interven ţie, condi ţiile necesare, singuri. Orice lucrare de licen ţă are important ă. Parcurgerea textului pe calit ăţ ile interven ţiei, fair-play-ul, un coordonator, cadru didactic, sub al diagonal ă m-a convins c ă rug ămintea acceptarea faptului c ă renun ţarea nu cărui gir se pregăte şte lucrarea. nu era nejustificat ă şi a trebuit s ă m ă înseamn ă înfrîngere etc. Din Urm ărit ă în toate etapele realiz ării ei, aplec cu mai mult ă aten ţie asupra nenorocire, programul de preg ătire a pentru a observa formarea autorului şi textului primit. studen ţilor s-a nu numai în privin ţa pentru a avea siguran ţa c ă lucrarea Informa ţiile adunate asigurau baza anilor de studiu (în condi ţiile cînd este rodul muncii proprii, deloc pentru realizarea unei lucr ări care să volumul informa ţiilor a crescut foarte redus ă la punerea cap la cap a unor se poat ă numi tez ă: o bun ă preg ătire mult şi continu ă s ă creasc ă rapid!), informa ţii disparate culese din diferite teoretic ă şi o cunoa ştere temeinic ă a dar şi în privin ţa num ărului de ore pe surse, lucrarea de licen ţă este (ar domeniului cercetat. Dar doctorandul săpt ămîn ă (Explica ţia c ă trebuie s ă li trebui s ă fie!) garan ţia c ă, o dat ă avusese dreptate. Ceva nu se lega. se lase suficient timp studen ţilor rămas singur, absolventul va face fa ţă Informa ţiile teoretice erau prezentate pentru studiu în bibliotec ă e doar sarcinilor de orice fel de la locul de pentru ele înse şi, într-un capitol explica ţie. Atunci de ce bibliotecile munc ă. Coordonarea se face nu doar aparte, f ără a fi valorificate în analiza sînt închise sîmb ăta şi duminica?). În pentru propunerea notei finale. Din şi interpretarea datelor oferite de aceast ă reducere, cel mai mult au avut păcate, în suficiente cazuri nu se obiectul cercetat. Doctorandul f ăcuse de suferit seminariile, a c ăror pondere întîmpl ă a şa; notele nu au adesea ce înv ăţ ase: î şi asigurase baza în program a sc ăzut dramatic. leg ătur ă cu calitatea produsului teoretic ă indispensabil ă cercet ării Una dintre modalit ăţ ile de apreciat. Nu numai c ă se admit lucr ări ştiin ţifice şi studiase cu aten ţie asigurare a bazei pentru discu ţiile din de slab ă calitate, din toate punctele de obiectul supus cercet ării. Numai c ă seminar o reprezentau, într-o vreme, vedere, dar prin notele acordate sînt cele dou ă componente r ămîneau referatele. Iar aici lucrurile stau şi mai situate în categoria de excelen ţă (nota separate. Existen ţa în cadrul lucr ării a rău. Autorul referatului nu (era) este 10) lucr ări de slab ă calitate. Iar unui capitol teoretic aparte nu pus la curent cu condi ţiile pe care comisia rareori acord ă alt ă not ă. deranjeaz ă când e necesar. referatul trebuie s ă le respecte, de la Stau lucrurile altfel cu diserta ţiile Obligatorie e, în schimb, valorificarea asigurarea informa ţiei necesare, pîn ă de la masterat?! concep ţiilor şi a opiniilor autorizate la structurarea acestora. Rezultatul Se ajunge la doctorat, etap ă de de vreme în analizele întreprinse, e(ra) un fel de îns ăilare, efect al preg ătire cu dou ă componente la fel folosite, atunci cînd e cazul, în tehnicii aglutin ării informa ţiilor luate de importante: o temeinic ă preg ătire fundamentarea unor solu ţii sau în în grab ă de pe internet, prin copy teoretic ă, asupra c ăreia examenele din respingerea altora, cu argumentele paste, iar prezentarea (era) este, în program trebuie s ă fie edificatoare, şi oferite de domeniul cercetat. aceste condi ţii lipsit ă de orice interes. cunoa şterea aprofundat ă a domeniului Pîn ă la redactarea tezei, autorul Pentru evitarea situa ţiei, în loc de de cercetare; referatele sus ţinute, trecuse prin nenum ărate por ţi unde optimizarea activit ăţ ii, s-a recurs la asigurînd abord ări secven ţiale ale trebuia s ă dea seam ă asupra modului abandonarea ei, pierzîndu-se din temei de cercetare, viitoare secven ţe în care se pot valorifica informa ţiile vedere c ă aceast ă activitate urm ăre şte ale lucr ării finale, vor fi garan ţie a acumulate. În condi ţiile în care mai obiective multiple. La terminarea modului propriu de lucru, c ăci o tez ă toat ă lumea reclam ă slaba preg ătire a facult ăţ ii absolventul e obligat s ă-şi trebuie s ă fie dovada personalit ăţ ii şi produsului şcolii române şti, e cazul s ă fac ă lucrarea de licen ţă , în care s ă maturit ăţ ii autorului. Se preîntîmpin ă ne întreb ăm de ce nu func ţioneaz ă valorifice experien ţa acumulat ă în prin aceste referate obiec ţii ca cea a acele por ţi. anii de facultate. El trebuie s ă fac ă unui doctorand suspectat de plagiat. În înv ăţă mîntul superior, acum ceea ce nu mai f ăcuse. Este o Simpla declara ţie a doctorandului → seminarul (ar trebui s ă!) constituie explica ţie a faptului c ă mul ţi se v ăd Prof. univ. dr. baza form ării academice. Nu neg ăm dep ăş iţi şi apeleaz ă la ajutor, adesea GHEORGHE MOLDOVEANU

15 că î şi asum ă responsabilitatea pentru se par ă înv ăţă tura o jucărie; ci trebuie Problema cea mai grav ă o consti- originalitatea tezei e nesatisf ăcătoare. să se gîndeasc ă cum s ă-i deprind ă mai tuie nu lipsa legisla ţiei, nu lipsa meto- Este foarte adev ărat c ă multe din bine cu munca grea a ştiin ţii, care nu dologiilor, ci lipsa coordon ării facto- ideile abordate sînt întîlnite la e o juc ărie, atunci cînd e într-adev ăr rilor implica ţi, lipsa de r ăspundere a antecesori; noi le valorific ăm şi e ştiin ţă , iar nu pseudo ştiin ţă (s.n.) [...]. acestor factori, situa ţie în care toate firesc s ă apar ă secven ţe de text Nu c ă ştiin ţa e u şoar ă trebuie s ă faci rămîn la nivelul formei, de care toat ă comune. Dar plagiatul e cu totul să cread ă pe copil, ci din contr ă, c ă e lumea are grij ă. Iar boala aceasta nu e altceva şi îl descalific ă pe plagiator. grea, dup ă cum şi este. Cine nu poate de azi, de ieri (despre formele f ără Doctorat face (ar trebui s ă fac ă) doar dovedi, apuce-se de alt ă treab ă. fond vorbea Titu Maiorescu acum un cine crede c ă are ceva de spus într-un Cine se tîmpe şte de mult ă carte, secol şi jum ătate!), nu e numai pentru domeniu, chiar dac ă acel ceva se acela era tîmp de acas ă. [Pentru înv ăţă mînt. A auzit cineva despre poate limita la valorificarea ştiin ţă ] şcoala e […] un concurs de interven ţia Ministerului Educa ţiei în informa ţiilor vechi pentru a pune în munc ă intelectual ă grea, unde se curmarea vreunei nereguli majore lumin ă aspecte neb ănuite mai înainte, selecteaz ă cei vrednici, cu minte semnalate în institu ţiile subordonate, construind astfel un univers nou. Este puternic ă, apt ă de a face ştiin ţă , pentru nerespectarea legilor, a (poate fi) partea de contribu ţie a tezei, adev ărat ă ştiin ţă “1 ordinelor, a regulamentelor? Sau căci tez ă însemn ă aici „demonstrarea În aceast ă rigoare se formase respectarea acestora este op ţional ă? pe baz ă de argumente personale a lingvistul ie şean şi întreaga via ţă şi-o Ministerul se limiteaz ă la semnalarea unei idei“, deosebindu-se dedicase ştiin ţei. Întrebarea, fireasc ă neajunsurilor, adesea la tv., dar fundamental de sensul „lucrare ast ăzi, Cum v ă petrece ţi timpul liber măsuri nu ia. Ca şi parlamentarii care scris ă“, cu care sînt obi şnui ţi elevii. nu şi-o punea, pentru simplul motiv vocifereaz ă împotriva proastei Mai e de remarcat un fapt: coor- că nu avea astfel de timp. func ţion ări a justi ţiei şi cu asta donatorului unei teze de doctorat i se O anecdot ă spune c ă, la pu ţin timp consider ă c ă şi-ai f ăcut datoria, uitînd cere s ă fi urmat programe speciale de dup ă ce primise un prieten în vizit ă, l- că datoria lor e s ă fac ă justi ţia s ă preg ătire pentru acest fel de activitate, a întrebat dac ă s-ar sup ăra s ă revin ă în func ţioneze dup ă legi şi norme a ceea ce ar fi de natur ă s ă probeze vizit ă alt ă dat ă, fiind, pe moment, căror aplicare s ă nu lase verdictul la importan ţa acordat ă de Ministerul foarte ocupat. R ăspunsul afirmativ al buna dispozi ţie a judec ătorilor (ce fel Educa ţiei form ării tinerilor prin şi oaspetelui a fost urmat de întrebarea de legi sînt acelea despre a c ăror pentru cercetare. Numai c ă aceste cînd ar putea s ă revin ă. Candid, dreapt ă aplicare nici membrii Cur ţii programe nu sînt organizate de lingvistul a r ăspuns tot cu o întrebare: Constitu ţionale nu cad de acord, luînd Ministerul Educa ţiei, institu ţia cea peste vreo zece ani ar fi bine? hot ărîri cu 5/4?). mai îndrept ăţ it ă, ci de institu ţii sau Refuz ă tinerii s ă consume mai Că ordinele şi hot ărîrile funda ţii al c ăror interes este strict mult timp pentru ob ţinerea unor Ministerului nu vor conveni nicicînd financiar, f ără interes pentru eficien ţa performan ţe? Deloc. O probeaz ă nu tuturor e de a şteptat şi criticile celor programelor, care ar trebui urm ărit ă numai rezultatele cu totul remarcabile ce se vor considera nedrept ăţ iţi vor prin rezultatele doctoranzilor. Faptul ale multora dintre ace ştia, ci şi veni. M ă tem c ă aceasta explic ă nu se întîmpl ă şi nici nu e posibil c ăci preocuparea celor mai mul ţi pentru atitudinea Ministerului, abandonîndu- formatorii nu au calitatea de a analiza performan ţe în folosirea şi condi ţia de organizator şi activitatea fo ştilor cursan ţi. Se repet ă, calculatorului sau a telefonului. Dac ă răspunz ător al tuturor activit ăţ ilor din de fapt, ceea ce se întîmpl ă cu progra- acolo se poate, de ce nu s-ar putea şi unit ăţ ile subordonate şi ajungînd s ă mele de preg ătire a şa-zis continu ă a în alte domenii?! cread ă c ă e suficient s ă semnaleze cadrelor didactice, care nu sînt nici Ne-am obi şnuit s ă d ăm prea des neajunsurile. A şa cum onor organizate, nici controlate de Minis- vina pe tineri pentru nereu şitele lor, Ministerul e chemat s ă r ăspund ă terul Educa ţiei. Finalitatea acestor pentru lipsa apetitului lor pentru pentru nereu şitele elevilor ( şi ale programe este emiterea de certificate, performan ţe etc., pentru mai tot ce profesorilor!) la diferite examene sau ob ţinute, de cele mai multe ori, pe ţine de formarea lor. evalu ări, ori de abaterile bani buni, pentru a fi puse la dosar. Sc ăpăm din vedere un fapt: ei sînt comportamentale ale unor elevi sau Ideea c ă tinerii de azi vor altceva produsul unei educa ţii, de care sînt cadre didactice, ar fi normal s ă se decît vîrstnicii e p ăguboas ă, pentru c ă responsabili în primul rînd educatorii, preocupe şi s ă r ăspund ă de modul şi e, pe atît de adev ărat ă, pe cît de fals ă. adic ă to ţi factorii implica ţi în acest măsura în care to ţi factorii implica ţi Neîndoielnic, orice alt ă genera ţie are proces. Nu mai sînt tîn ăr de mult şi în procesul de formare a tinerilor î şi preten ţiile sale, dar formarea pentru nu le iau tinerilor ap ărarea, dar, atîta rezolv ă sarcinile asumate prin statutul cercetare are cerin ţele ei, c ăci timp cît ne vom mul ţumi s ă propriu. Iar pentru aceasta trebuie s ă cercetarea nu renun ţă şi nu poate consider ăm c ă vinova ţi într-un proces cunoasc ă mersul lucrurilor şi s ă ia renun ţa la rigorile specifice. A ş aşa de complex cum e cel al educa ţiei măsurile necesare cînd situa ţia o aminti aici spusele lui Alexandru sînt mereu al ţii (vîrstnicii dau vina pe impune. Altfel legile, hot ărîrile, Philippide, cu care nu tinerii în tineri, şcoala pe p ărin ţi şi elevi, ordinele, regulamentele r ămîn litere primul rînd ar putea s ă nu fie de părin ţii pe profesori, şi toat ă lumea pe moarte, forme f ără fond. ______acord, ci sus ţin ătorii ideii c ă tinerii de sistem, deşi to ţi fac parte din sistem, 1)Alexandru Philippide, Specialistul azi sînt altfel şi au alte preten ţii: „Tot ca şi cum şcoala e desprins ă de român , 1907, p. 83; dup ă Cristina Irimia, Dinu lucrul bun se cap ătă cu greu. În şcoal ă sistemul social, ca şi cum profesorii Muscalu, Profesorul nostru D. Irimia , Editura nu trebuie s ă se gîndeasc ă înv ăţă torul nu sînt şi ei p ărin ţi etc.), ne vom Universit ăţ ii „Alexandru Ioan Cuza“, Ia şi, cum s ă amuzeze pe elevi, a şa ca s ă li învîrti în jurul cozii. 2018, p. 11.

16 PENTRU UN STUDIU ANTRO- În lumea satului românesc, igno- POLOGIC AL IGNORAN ȚEI ran ța era considerat ă prostie în de- plina definire a constituentului, o (I) stare de fapt a neîmplinitului, a acelui Motto: Singurul bine este fiind care nu putea s ă î și în țeleag ă cunoa şterea, singurul r ău este adev ăratul rost al trecerii prin existen- ignoran ţa. (Socrates) ță . Existen ța ignorantului nu era alt- ceva decât un mod simplu de vie țuire, Cuvinte cheie: ignoran ţă , osând ă, zori, nu de tr ăire, pentru c ă tr ăirea implica văzduh, ne ştiut ______și participarea elevat ă a con știen ței în 1. Încercare de deslu șire a mărgine ște cu înc ăpăț ânare cunoa ște- des ăvâr șirea putin ței de a exista. Ig- în țelesului ignoran ței și de replierea rea, amplificând cu ignoran ță propria noran ța e o lips ă a cunoa șterii, cu- ei ca no țiune caracterial ă perturbare a sistemului s ău construc- noa șterea include un lung demers în tiv prin ne știin ță . Via ța nu este doar o via ță , în primul rând pe cel de a ști de Oare de ce al ignoran ței fiindului simpl ă form ă de a tr ăi pentru o activi- ce tr ăiești. Limitarea mersului vie ții celuilalt !, se vor întreba cei c ărora tate social ă, profesional ă sau politic ă, pe un singur drum este conformare, titlul acestei lucr ări ar putea sugera un ci ea are un sens, o menire a omului iar c ăderea profanului, considerat ă li- excurs posibil în sistemul care știe s ă se desprind ă de lumea mit ă a puterii de a gândi, e doar o comportamental al unui individ mult ă în care poate tr ăi doar pentru o percepere, o form ă inferioar ă a cu- ignorant. Fiindul este tot ceea ce zi, acel om e imaginea omului eterni- noa șterii pe care profanul nu o în țe- comport ă în gesturi un ăsta în lumea tății. Ță ranul, de oriunde în lumea a- lege. În con știin ța omului elevat, per- mult ă a lumii care se dep ărteaz ă de ceasta european ă, medita și corela ceperea este un demers al evolu ției și sensul adev ărat al vie ții din care munca fizic ă, pe care o gândea în dezvolt ării sale con știente în via ță pe rămân tot mai pu ţini oameni: spornicia vie ții lui, a fimiliei sale care ignorantul nu o poate con știen- ”Luciditatea sau claritatea con- precum și a comunit ăț ii în care tr ăia și tiza ca urmare st ării lui de infatuare. știin ței reprezint ă capacitatea de dife- cealalt ă via ță , cea spiritual ă, pe care o Infatuarea e produsul caracterial invo- ren țiere în câmp a p ărților sale, pe ca- con știentiza și încerca s ă o tr ăiasc ă luat, incon știent ce supune fiindul re le dezvolt ă în luminozitatea acestu- prin știin ță și cunoa ștere. Prin cunoa ș- profan la luarea unor decizii spon- ia, inserând între p ărți umbre de spa- terea celor dou ă vie ți, ță ranul devenea tane, gre șite, cu urm ări distrug ătoare țiu și intervale de timp.”(Ey, ceea ce în comunitatea satului se nu- adev ăratei existen țe. Este necesar s ă 1983:139) mea om în țelept , vârsta venerabil ă a subliniez, pot spune în urma unor Sensul ignoran ţei, ca repliere , celor mai vârstnici din sat care erau studii și constat ări, c ă infatuarea dup ă cum l-am men ţionat în subtitlu, respecta ți și pre țui ți. Acei oameni evolueaz ă pe dou ă c ăi: atât la omul se strânge, dup ă ce se manifest ă în impuneau lumii satului un înalt nivel profan prin neputin ța de a ști, cât și la desf ășurarea ei profan ă, prin supra- moral, cutume de la care nu aveau vo- omul intelectual îns ă în amândou ă punerea unei idei peste o alta a c ărei ie s ă se abat ă cei care doreau s ă facă cazurile fiindul este distrus, cade cauzalitate nedes ăvâr şit ă produce parte din comunitatea aceea s ăteasc ă. permisibil situa țiilor indeciziei de a dezechilibrul social al ignorantului. Datinile str ămo șești și obiceiurile lu- cunoa ște puterea rezultantei și merge, În toat ă activitatea vie ții omului, mii tainice ale satului, care ascund în de fiecare dat ă, c ătre o dorin ță mini- se petrec dou ă feluri de câmpuri și, a- substratul lor diversit ăți ale vie ților u- mal ă, aceea de a urm ări și vedea un nume, al prezentului și al prezen ței. nor oameni ce au cunoscut începutul rezultat al unei proprii dorin țe, la care Omul e întotdeauna prezent în câm- și au evoluat în cunoa ștere, stau m ăr- nu se cunoa ște reac ția. În acest caz, pul activit ății lui și î și des ăvâr șește e- turie întregii noastre evolu ții îns ă cei doi sunt defini ți ca elemente volu ția într-un timp nem ărginit, defi- aceste cunoa șteri s-au dest ăinuit nu- transferabile lipsei de interes fa ță de nit ca atare tocmai pentru neputin ța mai acelor oameni care și-au men ținut majoritate. Exist ă, totu și, o delimitare omului de a-și limita încerc ările de continuitatea în cunoa ștere nicidecum între cele dou ă cazuri expuse: igno- rezolvare a unor for ță ri în produsul lumii profane diversificate pe un timp rantul e cel care î și m ăsoar ă timpul, sistemic de ac țiuni al planului s ău. O- al m ărginirii, unde tradi ția s-a evapo- mărginindu-l în infatuare și îndoial ă, mul elevat con știentizeaz ă ca timp rat din cunoa ștere în necunoa ștere, îngustime a st ării de fapt a egoului măsura în care cunoa șterea îi deschi- sau mai bine spus din ignoran ță în său, pe când elevatul infatuat se m ă- de noi orizonturi spre care fasciculele lips ă de în țelegere a valorilor: ”O ca- soar ă cu timpul cunoa șterii pe care o ini țiativei nu contenesc în știin ță . Este uz ă a distorsion ării folclorului și va- dore ște observabil ă în chiar imposi- ceea ce Martin Heidegger observa ca lorilor lui e comer țul cu art ă popu- bilitatea observ ării ei, în minima- mod de rânduire a vie ții fiin ței în lar ă prin care se ob țin câ știguri fi- lizarea existen țial ă a fiindurilor. Pen- timpul universal: ”Trebuie s ă-i d ăm nanciare în urma unor spectacole me- tru el, rezultatul experimental al cu- altuia ceva înapoi, ceva pe care el e diocre, cu o recuzit ă excesiv figura- noa șterii, dezvolt ă tensiuni interioare îndrept ățit s ă ni-l cear ă” (Heidegger, tiv ă și fals ă str ălucire, a unor înre- care îl fac s ă nu mai gândeasc ă la sen- 2003:373) și pe care numai omul ele- gistr ări de materiale sonore cu mij- sul vie ții ca efect al propriei evolu ții. vat îl con știentizeaz ă ca om între o lu- loace improvizate, cu interpre ți care De la constatarea omului de la sate, me diversificat ă ideologic. Omul pro- își respect ă pu țin statutul, au în privitoare definirii statutului igno- fan tinde spre forma brut ă a dezvol- repertoriu piese de prost gus, gândite rantului ca om prost , incult și→ tării lui, cea material ă, neperformant ă să fie vândute la col ț de strad ă.” Prof.univ.dr. și refuz ă s ă evolueze spiritual, (Ispas, 2003:41) ȘTEFAN LUCIAN MURE ȘANU

17 conservator, timpul ne-a hot ărât m ă- exprim dorin ța, ca în câteva rânduri, fost perturbat atât de discu ție, cât și sura. Aceasta pentru c ă exista, totu și, să relatez o întâmplare care nu m-a de cuvintele expuse și impuse de o diferen țiere a omului neputincios uimit îns ă m-a f ăcut s ă-mi pun mari gestul ignoran ței ei fa ță de ceilal ți exprim ării gândurilor, p ătruns îns ă de semne de întrebare la ce se va călători. Am auzit con ținutul sentimentul sp ășirii și primirii întâmpla cu omenirea când astfel de dialogului nu îns ă l-am și ascultat, în cunoa șterii în m ăsura în care creierul urma și, destul de mul ți, dezinteresa ţi rest, ce pot s ă v ă spun: dac ă la munte lui permitea exercitarea limitativ ă a de ceea ce se afl ă împrejurul lor, vor au fost numai pentru atât, cu proces ării informa țiilor, de omul conduce societatea omeneasc ă, siguran ță to ți au fost ni ște ignoran ți. definit ca ignorant. Dic ționarul limbii administrând situa țiile cu Și asta ține de educa ție, de române define ște conceptul ignorant superficialitate. Într-un mijloc de promovarea în familie a ceea ce este și situa ția comportamental ă a transport în comun, este dorin ța a frumos, ce este bine și pl ăcut individului, ignoran ță , într-o a șezare mea de a c ălători, cât mai des, în sufletului s ă tr ăiasc ă. Prin aceasta și- a în țelepciunii ță ranului ab ătut de mijloacele de transport în comun, în au definit structura caracterial ă, limita nepriceperea semenului s ău și de drumurile de fiecare zi, nu atât pentru posibilit ăților de a putea analiza nevoile vie ții, întocmai considera ției transport, cât pentru a observa lumea propria lor exist ă, în țelegerea ei, la comunit ății de la sate fa ță de omul de de mâine și atitudinile ei caracteriale. vârsta pe care o avea, în imaginea neluat în seam ă, nesocotit și Din întâmplare, m-am a șezat în fa ța imaginii imaginate a societ ății, nerânduit în via ța social ă a satului. unei tinere ale c ărei picioare erau rezumat ă la nimicul mult al hranei. Ignorantul sfida din ne știin ță , coco țate pe marginea scaunului Nu știu dac ă a ș putea-o numi hran ă. no țiunea de cunoa ștere era prea dinaintea ei, pe care se afla a șezat ă o Mai bine i-aș spune o îndestulare a îndep ărtat ă de puterea lui de a persoan ă cu un copil în bra țe. În urma trupului prin ignoran ță . în țelege activitatea ca fapt al vie ții, ca mi șcărilor de tangaj ale autobuzului, Ea tr ăia, ca to ți cei care îi formau dăruire a conceptului nobil al vârfurile adida șilor tinerei atingeau, lumea, ca un conglomerat, o lipsire de toleran ței. În periplul consumului fără nici un fel de control al atitudinii sens a proprie-i existen țe, nu ca un estetic al exprim ării versului popular, sale, îmbr ăcămintea persoanei din nivel tr ăibil al cunoa șterii, ci tr ăia în poetul anonim sugera astfel urm ărirea fa ța ei. Dar aceasta i se p ărea o acel cerc strâmt unde via ța lor era o în imagini a ignorantului: ”Manea, mi șcare normal ă, a ș putea spune simpl ă impresie a imaginii irealului, o slutul/ Și urâtul;/ Manea, grosul/ Și- incon știent ă şi lipsit ă de sens pentru realitate ignorat ă prin propria ar ță gosul” (Antologie, 1953:291). tot ceea ce însuma starea de ignoran ţă ignoran ță , o parte a unei materii Prin îns ăși caracterizarea f ăcut ă a călătoarei, accesat ă nivelului moarte ca putere de con știentizare a acestui personaj deprimant, ne ignorant, a neputin ței de a discerne unei ac țiuni con știente, c ăzut ă imagin ăm ignoran ța fa ță de propria răul f ăcut altuia. Tân ăra fat ă, în adiacent marii curbe a curcubeului înf ățișare, dezgust ătoare, pantaloni de blugi, despica ți în toate care îi orbea. Erau ni ște vii mor ți, o imposibilitatea accept ării gestului părțile, se sim țea comod și, ca atare, pauz ă în ac țiunea trupului inert conciliant al cavalerismului, de care nu o interesa faptul c ă putea cauza înainte de dezintegrare. Ei nu aveau Toma d ă dovad ă, realizând, apoi, insatisfac ție altei persoane. În sfâr șit, putin ța s ă admire frumuse țea culorilor tr ăsăturile caracteriale ale profanului dup ă multe buton ări rapide pe acelei urme a cunoa șterii angelice, înavu țit, infatuat și la ș: ”Manea sofisticatul telefon mobil, pe care îl pentru c ă nu o puteau vedea, ne știind stânga/ Și-ntindea/ S ă ia plosca/ Și s ă avea între degetele ei rapide în să-și explice imaginea imaginii bea,/ Iar cu dreapta/ Ce-mi f ăcea?/ atingerea ecranului, pentru a scrie realizate în real și nici nu în țelegeau Palo ș mic c ă r ăsucea,/ Pântecele/ I- numerele cunoscu ţilor din agenda urma umbrei care le urm ărea propriile atingea,/ Ma țele/ I le v ărsa/ Și pe cal telefonului, sun ă pe cineva. Din trupuri. Oamenii împ ătimi ți atitudinii înc ăleca,/ Și fugea, nene, fugea.” momentul acela a început dialogul: ignoran ței cad în dezgust, se doboar ă (Antologie, 1953:292). Ignorantul Ce faci, de când te sun, numai știam singuri, energia lor distruge sistemele Manea, opusul voinicului Toma, cu cine s ă mai vorbesc, m ă plictiseam convie țuirii armonioase și pe a lor, cu ignor ă propria existen ță , nu are limite în autobuzul ăsta. Am fost la munte și greu se echilibreaz ă existen ței pentru esen țiale în comportamentul dictat de a fost bestial. Probabil interlocutorul că nu au puterea coercitiv ă, acea o gândire îngust ă, de șart ă, o atitudine sau interlocutoarea au întrebat-o ce a intensitate a câmpului magnetic la la șă , teama de a se lansa direct într-o făcut la munte, dac ă s-a distrat în care se anuleaz ă magnetiza ția unui confruntare pentru că nu î și în țelege toat ă perioada, cât a stat acolo, şi ce corp feromagnetic : ”Mul țimile lumii adev ărata menire ca produs al prieteni noi a mai f ăcut! A urmat (întemeiate) sunt alc ătuite, desigur, cuplului om, continuitatea vie ții. foarte repede r ăspunsul tinerei care din elemente : dintr-o cantitate Infatuarea este o caracteristic ă ce râdea f ără un motiv special, poate variabil ă de elemente care se smulg împline ște în prostie ignorantul, în doar dând impresia de mult ă veselie: fiecare nou ă clip ă, din neantul ne știin ță , iar ignoran ța este M-am distrat cu grupul de n-am mai contradic ției, evoluând nivelic și de șert ăciunea în c ădere spre știut de noi. A fost grozav, m ă, ok de limitându-se cu fiecare nou întunericul profan, o imposibilitate a bine… Cred c ă a fost întrerupt ă de o eveniment, pân ă la punctul final al în țelegerii pu ținilor oameni din lumea altă întrebare: cum v-ați distrat? fiin ței supreme ( și solitare). Fiecare mult ă. Este situa ția penibil ă a Imediat a urmat și r ăspunsul: Am b ăut element se deschide spre un altul, dar prostului de a putea s ă se cunoasc ă pe și am mâncat de n-am mai știu de noi. nu fiecare î și poate allege partenerul el însu și îns ă, în derizoriu, caut ă s ă se Am dormit în aerul ăla…, ce echivalent, nu fiecare element devenit exprime, și cauza f ără cauzalitate îl distrac ție boss, poate data viitoare vii are, în clipa alegerii competitive, doboar ă în neantul ignoran ței. Îmi și tu, c ă e ok r ău. Doar auzul mi-a șansa facerii.” (Mircea, 1980:179)

18 La plivit, în... lanul de cuvinte (II) – ignor ăm îndemnul din articol. N-o s ă mânc ăm „5-6 câine de zi cu zi”, bunii no ștri prieteni patrupezi pot sta f ără grij ă în aceast ă privin ță : nu-i Pe internet g ăsim vrute și nevrute, introducem în niciun fel de meniu! informa ții corecte, utile, dar și duium Corolarul traducerii din obscurul de sminteli. Uneori râzi cu lacrimi de laborator gug ăl transleit apare, îns ă, în ispr ăvile lui Google, alteori ți se face alt paragraf: „Din r ăceal ă. Acidul negru în fa ța ochilor, de indignare, ascorbic în cârna ți este mai mult decât știind c ă naviga ția în spa țiul virtual f ără în lămâie”. Bâjbâind ca orbetele prin busola discern ământului poate face vic- hăul tolbei virtuale de cuvinte în time, poate isca în mintea navigatorului ______căutarea unui echivalent în român ă, credul, nepreg ătit, abisuri de bezn ă. sc ăpa de o înc ălcare a sistemului traduc ătorul recurge la o tripl ă, Tocmai când speram c ă doar digestiv, mai ales dup ă ce a consumat senza țional ă încruci șare lexical ă. persoane fizice, cu CNP, se pot deda la arsuri la stomac.” Combin ă fructele cornului cu dogwood sem ănat buruieni în lanul limbii Cum, pe durata al ăpt ării, m ămicilor și cu hotdog , ob ținând un soi române, mi-a ie șit în cale un articol: le e „dificil s ă se ab țin ă de la maionez ă, mirobolant de fructe de p ădure: cârna ți „Cornel în timpul sarcinii – beneficiile pentru c ă atât de multe re țete cu cu mare concentra ție de vitamina C. și r ăul”. Incitant titlu, nu?! Urmau – utilizarea sa”, articolul le îmb ărb ăteaz ă: Performant ă r ău, ingineria genetic ă a lăsând impresia de organizare riguroas ă „Nu dispera ți, pute ți oricând s ă o înlo- traducerii! Cum s ă fac ă fa ță unei a unui text demn de încredere – patru cui ți cu cas ă”. Înlocuirea maionezei asemenea concuren țe bie ții cârn ăciori puncte: „1 – Propriet ăți utile ale (din comer ț) „cu cas ă” are un dezavan- „frip ți, lungi, aio și” împleti ți în boabelor de cornel în timpul sarcinii, 2 taj – pierde termenul de garan ție: „fără gardurile raiului epopeic imaginat – Contraindica ții privind utilizarea conservan ți, luna de ou și o țet va odinioar ă de Ion Budai-Deleanu? lemnului de câine, 3 – Cum s ă m ănânci disp ărea”. Din nefericire, „Cornel în timpul dogwood fructe de p ădure, 4 – Video: Dup ă un timp, puiul de om va putea sarcinii” nu reprezint ă un caz izolat ori avantajele câinelui în nutri ția clinic ă”. consuma și el maionez ă, totu și „este un accident. Are în vecin ătatea lui inter- Boabe de cornel? Lemn de câine? mai bine s ă introduce ți treptat în netistic ă sumedenie de articole sf ătoase Nutri ția clinic ă și avantajele câinelui? gr ădin ă dieta, deoarece bebelu șul poate puse la dispozi ția noastr ă (nu se știe de Ce s ă fie asta?! Toat ă literatura avea o intoleran ță individual ă la o anu- către cine) cu acelea și bune inten ții absurdului concentrat ă și (re)structurat ă mit ă component ă.” F ăcând abstrac ție de care, zice o vorb ă, paveaz ă drumul c ătre în câteva rânduri postmoderne?! dieta introdus ă „în gr ădin ă”, enun țul are iad. Un iad... pentru limba român ă. Aș, organizarea riguroas ă nu este logic ă, dar continuarea lui ia, brusc, o Astfel, se dau sfaturi bune mame- decât vopseaua de pe gardul în spatele întors ătur ă sinistr ă: „Dac ă dup ă câteva lor care-și al ăpteaz ă pruncii: „Este căruia pânde ște... leopardul virtual gata trucuri de maionez ă mama, bebelu șul posibil s ă maioneze când al ăpta ți?” să sfâ șie carnea, s ă sf ărâme oasele și s ă tău va fi bine, atunci po ți s ă îl introduci (https://htgetrid.com/ro/mozhno-li- lip ăie hulpav m ăduva limbii române. în siguran ță în dieta zilnic ă.” Pare majonez-pri-grudnom-vskarmlivanii/ ). Și nu, nu-i vorba nici de vreo capo- scenariul unui film de groaz ă: mama- Autorul anonim presupune c ă al ăptarea doper ă silhuie, neodadaist ă, a fanteziei canibal care introduce bebelu șul în dureaz ă doi ani, timp în care umane intrate în sevraj. Sunt mostre din dieta zilnic ă este mai însp ăimânt ătoare maioneza(cea din comer ț, cu aditivi) „performan țele” serviciului gug ăl și mai rea decât cotoroan ța din „Hansel trebuie evitat ă întrucât: „Nutri ționi știi transleit , un nou și foarte puternic aliat și Gretel”. Aferim, gug ăl transleit ! nu recomand ă adul ților să foloseasc ă al clanului stric ătorilor de limb ă. Alt titlu din zona crepuscular ă maionez ă, iar mamele care al ăpteaz ă Cornel din titlul articolului nu este, gug ăl: „Poate marshmallow atunci când sunt interzise, deoarece acest produs cum am fi tenta ți s ă credem, o persoan ă al ăpteaz ă?” (https://htgetrid.com/ro/ este mortal pentru copil. Un adult poate cu nume propriu, ci traducerea mozhno-li-zefir-pri-grudnom-vskarmli- ______„gug ălit ă” pentru coarne – fructele vanii/ ). S ă-l ajut ăm pe gug ăl (era s ă zic cornului. Cum, pesemne, cornul e „pe Gâg ă”), traducând cuvântul pe care dogwood în englez ă, de acolo ne-am îl crede intraductibil: marshmallow , pricopsit cu „lemnul de câine” și cu adic ă bezea . Atipic ă, ce-i drept, f ăcut ă „avantajele câinelui”, de la punctele 2 și dintr-un fel de spum ă de zah ăr, dar 4. Povestea nu se termin ă aici. Articolul bezea. Iat ă ce re țete de bezele ni se (https://htgetrid.com/ro/kizil-vo- ofer ă: „Pectina poate fi de asemenea vremya-beremennosti-polza-i-vred/) folosit ă ca fibr ă solubil ă, în exceleaz ă în oferte similare: „Boabele marshmallow prezen ța sa este vizibil ă au o [...] past ă suculent ă dulce sau acru, datorit ă unei u șoare sourness. în interiorul c ăreia exist ă o piatr ă.”, „Ce Ad ăugarea de agar-agar, la rândul s ău, este fructele de valoare pentru femeile face ca marshmallow destul de dens.” E aflate în pozi ție?”, „dog dog poate fi ceva neclar aici?! Poate ne l ămurim comparat cu dogrose”, „Cornelurile pot dac ă citim mai departe: „Proteine pu țin fi dulci sau acri, și chiar u șor de tart ă biciuite se adaug ă treptat la cartofi [...] Pune ți ni ște boabe pe noptier ă. piure, b ătând masa.” Tot neclar?! S ă nu Mănânc ă doga f ără a ie și din pat”, „s ă intr ăm în panic ă și s ă nu abandon ăm mânca ți dogine”, „cornel este inclus în înc ă încercarea de a pricepe: „Pentru a dieta persoanelor slab și bolnav [...]. forma o marshmallow, e mai convena- Dac ă a ți suferit de o boal ă [...] mânca ți bil s ă o face ți cu o sering ă de → cel pu țin 5-6 câine de zi cu zi” etc. O s ă Florin Buciuleac, „Exif” MIHAELA MALEA STROE

19 patiserie. R ăspândi ți-vă pe o tav ă. Într-o virtual. Discursurile lui dezlânate par zi, când desertul este îngro șat și gata, coerente și inteligibile prin compara ție pute ți începe degustarea.” În fine, dup ă cu produsele furnizate de gug ăl ce bezeaua cu proteine biciuite e transleit . Agami ță însu și pare inofensiv, preparat ă, afl ăm și c ă: „Medicii au aproape înduio șă tor de... uman. De și dreptul s ă m ănânce marshmallows în „vechiul lupt ător de la 48” se timpul al ăpt ării, deoarece acest produs reîncarneaz ă periodic în spa țiul (politic) dulce se încadreaz ă în categoria real cu bâlbâielile, confuziile, amneziile deserturilor u șoare [...]. Prin urmare, și cu viclenia lui ticălo șit ă cu tot, pentru a ob ține iubitorii de greutate în buruienile lexicale de pe tarlaua lui pot plus de marshmallow nu amenin ță , cu fi, cât de cât, plivite cu s ăpăliga ironiei. L-ar urm ări în t ăinuire excep ția cazului, bineîn țeles, s ă Pe modernul, fascinantul, respecte m ăsura.” Acum e foarte clar: fantomaticul, non-umanul traduc ător Șerpi venino și, sub desfrunzire, expresia traduttore, traditore își gug ăl, neaua nu-l ninge, ironia nu-l Așteapt ă pas gre șit și-nfrânt... găse ște, în versiunile n ăucitoare ale atinge. E abstract, imun, invizibil, O, cine îi mai d ă de știre traduc ătorului virtual, confirmarea invincibil, incorigibil. Nici avatarul Acelui singur pe p ământ suprem ă. cuirasatului Potiomkin înfr ățit cu drone Alt titlu cuceritor din lunga serie și bombardiere apusene nu l-ar putea Încorsetat ca-ntr-o zidire livrat ă nou ă cu infinit ă generozitate: clinti din spa țiul virtual unde se l ăfăie Având t ăcere și-n cuvânt? „Este posibil s ă m ănânci banane cu nestingherit și de unde ne lapideaz ă cu Șerpi venino și, sub desfrunzire, diabet?” Google ne r ăspunde prompt și pietre din corneluri , ne împroa șcă Așteapt ă pas gre șit și-nfrânt... doct la adresa imperturbabil cu traduceri besmetice, El de-ar pleca într-o r ăznire https://htgetrid.com/ro/mozhno-li-est- dăun ătoare și sufletului, și min ții! Cu alt ve șmânt, cu alt fr ământ, banany-pri-saxarnom-diabete/: Posibil ca și în domeniul tehnic gug ăl L-ar urm ări, în t ăinuire, „Compozi ția calitativ ă v ă permite s ă să ne surprind ă, traducând, de pild ă, utiliza i o banan în alimenta ia arbore cotit prin baobab cu serpentine . Atra și de misteric descânt, ț ă ț terapeutic ă, prezentat ă în înc ălcarea Iar în literatur ă – Doamne ap ără!, chiar Șerpi venino și, sub desfrunzire... pancreasului, pancreatitei etc.”, nu vreau s ă știu cum ar fi Sonetele lui „fructele au un GI mare, a șa c ă Shakespeare în varianta „programat ă” a Ca firul ierbii sub zăpad ă... mânca ți-le cu diabet trebuie s ă fie traduc ătorului virtual. atent.”, „Bananele pot fi consumate sub Am o b ănuial ă sor ă certitudinii: c ă Parc ă s-au dus, parc-au pierit form ă de pudr ă, ardei sau aburi.” , acest avorton poliglot, gug ăl transleit , Izvoarele, s ă nu se vad ă, „Diabetul cu o form ă compensat ă nu discrimineaz ă. E impar țial. În Doar podul st ă tot neclintit independent ă de insulin ă a bolii poate pepiniera de mutan ți lexico-semantici a În fa ța vremii, ca dovad ă... mânca în siguran ță bananele, dar nu le inteligen ței lui artificiale nu se ascunde abuzeaz ă.” un bâzdâc anume față de limba român ă. Trec peste el, ca la un rit, Banane-pudr ă... treac ă-mearg ă. Cred c ă, indiferent în ce limb ă de pe Cohortele, la promenad ă... Feliezi fin fructele, deshidratezi feliile, planet ă i s-ar cere s ă traduc ă un Parc ă s-au dus, parc-au pierit apoi le pisezi sau le râ șne ști. Dar cum original, ar da dovad ă de aceea și jalnic- Izvoarele, s ă nu se vad ă... pot fi „bananele cu diabet” consumate ilar ă incompeten ță . Iar în fa ța unor „sub form ă de ardei sau aburi” – iat ă un dialecte sau a unor graiuri garnisite cu Dar poate ele-au a țipit mister ce dep ășește hotarele sistemului arhaisme și regionalisme sau cu Ca firul ierbii, sub z ăpad ă nostru solar și poten țialul imaginarului expresii populare, ar fi și mai Sau poate doar s-au adâncit individual sau colectiv! Este lini știtor, neputincios. Nu e vina lui, este a celor Ca vechiul cântec în balad ă... totu și, s ă afl ăm c ă diabetul m ănânc ă care l-au creat și s-au pripit s ă-i dea frâu banane... f ără s ă le abuzeze . liber s ă bântuie pe internet ca un zombi Parc ă s-au dus, parc-au pierit... În alt ă ordine de idei, dac ă chitit s ă încâlceasc ă limbile într-un nou produc ătorii fac impruden ța de a l ăsa Babilon. Dar vine zvonul lumii-ntregi... reclamele în seama traducerilor marca Cu diferen ța c ă, dac ă în Babilonul gug ăl, iat ă cam la ce se pot a ștepta: „1 biblic, încurcarea limbilor a fost lucrare Auzi și vezi f ărădelegi buc pe şte piele târ şâitur ă pe şte scar ă divin ă în scopul smeririi celor prea Și-ai vrea s ă stai ascuns în cas ă perie Graters elimina rapid buc ătărie trufa și, acum e lucr ătur ă lumeasc ă Să nu mai ști de cer, de legi, Gadgets [...] evitând solzi de pe şte de zămislit ă tocmai din trufia de a De cele toate ce te-apas ă. zbor peste tot.” Sau: „Gătit instrumente demonstra ce „juc ării” inteligente poate din otel inoxidabil poli ţist de legume scorni omul. Rezultatul se vede în cele Și nu mai vrei nici s ă dezlegi varza Graters.” Sau: „Silicon gatit de mai sus. Câte se leag ă la o mas ă... salata din o ţel inoxidabil mâner care Nu m ă plâng de faptul c ă, cel pu țin Auzi și vezi f ărădelegi deservesc BBQ c ăpu şă g ătit.” Nu insist. formal, oficial, a fost desfiin țat ă Și-ai vrea s ă stai ascuns în cas ă... La adresa https://www.joom.com/ro cenzura (cea nefast ă, politico- Dar vine zvonul lumii-ntregi sunt sute de reclame în aceea și limb ă ideologic ă). Dar o cenzur ă impus ă de Te asurze ște, nu te las ă, dubioas ă. bunul-sim ț ar fi imperios necesar ă. La Campion absolut la incoeren ță și grani ța dintre lumea real ă și cea virtual ă Și nu știi ce s-aprobi, s ă negi... prostie înc ă din secolul al XIX-lea, este nevoie de ni ște str ăjeri în țelep ți, Mai bine bei o t ămâioas ă.

Gagami ță Dandanache cel senil, incult, one ști, vigilen ți (descin și dintr-o lume Auzi și vezi f ărădelegi... ramolit, confuz, iese acum pe targ ă din ideal ă?), care s ă opreasc ă traficul de CLAUDIA VOICULESCU ring, înfrânt prin KO de traduc ătorul prostie activ ă.

20 Asterisc femeile u șoare nu pot conduce via ța public ă. Estropia ții s ă treac ă la azil și femeile u șoare în ginecee. - În termeni plastici, deosebit de

(1904 - 1968) expresivi, se refer ă, sub pseudonimul „Gaius” cu care semna, la Petru Este de notorietate c ă Petre Groza, omul care a condus primul Pandrea a fost una dintre cele mai guvern comunist din istoria controversate personalit ăți ale vie ții românilor, de și nu a fost niciodat ă politice și literare române ști, proscris membru al PCR, supranumit al atâtor regimuri, încarcerat de vreo „burghezul ro șu”: Cazul dr. Petru patru ori de conduc ătorii vremelnici Groza este un magnific capitol din ai unei „ ță ri de curve și lichele”, dup ă criza sufleteasc ă a României cum se exprima în repetate rânduri. contemporane. Unul dintre cei mai Ca avocat, a pledat deseori gratuit, devota ți avoca ți ai Ardealului, un patetic și ofensiv, dând dovad ă de o senior al soartei și al voca ției, un impresionant ă investi ție de inteligen ță burghez de cea mai str ălucit ă

și erudi ție, în favoarea unor persoane carier ă, p ărăsind rândurile clasei în ______sau organiza ții persecutate: 1933- urma unei crize spirituale, intrând benevol în rândurile p ălma șilor şi ale 1944, pentru PCR și israeli ți; 1947- muncitorilor hunedoreni. 1948, pentru PN Ț; 1953-1958, pentru GARA F ĂRĂ ȘINE DE TREN - Despre via ța de avocat, Petre ordinele c ălug ăre ști prigonite Pandrea consemneaz ă c ă în barou (periodizarea îi apar ține). A fost ales Am intrat în templul unui copac avea colegi lepre carieriste limbute și post mortem membru al Academiei și-am înv ățat s ă înfloresc, obraznice sau avoca ți-leh ăi care spo- Române în anul 2013. dar s ă tac. rov ăiesc toat ă ziulica și nu mai au A lăsat o oper ă memorialistic ă timpul necesar s ă gândeasc ă (...) Ca bogat ă, ce se reg ăse ște în volume care Am intrat la piatr ă în r ărunchi avocat, mi-am pus pielea la saramu- au cunoscut un mare interes din par- și am deprins cum s ă tac, ră. A șa a fost concep ția mea: un tea publicului: „Pomul vie ții. Jurnal să m ă înal ț, ap ărător este medic de lepro și penali intim” (1944); „Reeducarea de la dar s ă stau în genunchi. (...) Avocatura are o etic ă nobil ă, ca Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964” și medicina (...) Eu joc pokerul cu Am intrat la spic și la strugur (2000); „Turnul de ivoriu” (2004); cărțile pe fa ță . Nu suf ăr minciuna, ucenicind tainei început ă de mugur, „Noaptea Valahiei. Jurnal intim șoapta și duplicitatea. N-aș fi putut s ă dar s ă tac, s ă m ă înal ț, 1952-1968” (2006). O parte din miile fiu poli țist. Mi-am ales avocatura de de pagini din jurnalele sale, confisca- iar apoi s ă o-nmugur. bar ă și jurnalistica, dou ă meserii te de Securitate, au fost restituie Cu psaltirion și țiter ă periculoase care te oblig ă s ă umbli familiei dup ă un îndelungat proces de m-am întors la mine din nou cu viziera ridicat ă. Despre cea de-a desecretizare, astfel c ă din anul 2000 și am g ăsit din toate câte ceva, doua conchide: Jurnalistica nu-i a început s ă-i fie publicat ă și dar fiec ărui ecou muzic ă de acompaniament a republicat ă opera. îi c ăzuse num ărul de strad ă triumfurilor efemere politice (...) Cine Fragmente: - St ăpânit de un și prima liter ă. are fibr ă de m ăsc ărici și de flautist al accentuat spirit de frond ă, Petre cezarilor nu poate face jurnalistic ă și Pandrea, considerat de mul ți GOOD BYE nici avocatur ă. contemporani ca „noul Iorga” al - În ce prive ște memorialistica, istoriei românilor, nu se sfia s ă scrie De vânzare mi-e moartea, domeniu în care a fost deosebit de că în jurul s ău mi șun ă litera ți cugetam cu mintea n ătâng ă prolific, declar ă: Genul autobiografic dezafecta ți de glorie, bani și putere în de c ămătar. este genul englezesc detestabil. stat, dornici de glorie, bani și putere: Autobiografiile sunt greu de suportat Când voi pleca pe Est? pe Vest? Pân ă vine Vestul, fără art ă. În Englitera, fiecare spre locul știut doar de tei, lucreaz ă cu Estul și-l bârfesc energic. ministru, actor, deputat, diplomat, to ți fra ții mei de condei, Pap ă banii, șoptesc, colaboreaz ă ca general sau amiral se simte obligat, (oh, parc ă-i și v ăd orice colabora ționist entuziast și când iese la pensie, s ă scrie cum în hohote,) așteapt ă. Lume de amurg și viermi. „Memorii” și s ă le arunce pe pia ță . în urma mea or s ă plâng ă, - Opiniile sale, franc exprimate, Materialul brut, mort și amorf, dar din invidie, din fierea b ătrân ă, l-au f ăcut s ă pl ăteasc ă de mai multe defileaz ă, f ără ordine artistic ă, pe și nu a durere dând semn, ori cu propria-i libertate fiecare pozi- hârtia care suport ă, s ărmana, orice că s ăcătura sec ăturilor ționare de frond ă: Doi estropia ți au (...) Ur ăsc autobiografia care cade în intr ă-n literatura român ă răstignit țara mea: Armand Chiorul egolatrie și ador jurnalele intime ale prin Magna Cum Laude fream ăt Călinescu și Io șca Coco șatul Chi și- marilor scriitori, ale militarilor și ale al tuturor p ădurilor, nevski. Patru femei au fost izvoare de omului sincer cu sine. laureat al crucii de lemn! venin și putregai: Elena Lupescu, DORIN N ĂDR ĂU DUMITRU ICHIM Mi ța Antonescu, Ana Pauker și (S. U. A.) Hertha P ătr ășcanu. Estropia ții și Kitchener, Ontario

21 Parte din memoriile sale (scrise sau nescrise) se reg ăsesc aici, în volumul Simbad cor ăbierul . Sunt povestiri pe care, dac ă ai prins a le citi, nu la și Cu un titlu de carte ce te duce cu cartea din mân ă, pân ă nu ajungi la gândul mai degrab ă la aventura bas- ultima fil ă. mului, fantasticului cu tu șe orientale, În conflictul mondial din perioada volumul Simbad cor ăbierul , ai c ărui aceea, de amenin ță ri serioase cu autori sunt Francisc P ăcurariu și bomba atomic ă, cu escaladarea Tudor P ăcuraru, este o proiec ție cu conflictului dintre Est și Vest, locuri și oameni care au f ăcut Istorie, echilibrul negocierilor politice dintre în vremea r ăzboiului-rece. Trecute colo șii momentului înarma ți pân ă-n prin filtrul timpului, dar f ără s ă le din ți p ărea a fi imposibil de realizat. deformeze în rolul lor socio-istoric, România era ca un soi de punte de întâmpl ările povestite în cartea de leg ătur ă, de înfiripare a negocierilor fa ță , con țin, în parte, pagini care au diplomatice și care, pân ă la urm ă, au stat mult timp în dosare cu men țiunea făcut s ă fie evitat ă o catastrof ă. ,,strict-secret”. Într-un conflict cum ar fi fost cel Simbad cor ăbierul este o carte care se prefigura, nici comunismul, ______structurat ă pe dialogul aparent lejer, nici capitalismul nu ar fi avut șans ă Păurariu îi sunt cunoscute fiului s ău, dintre dou ă persoane (personalit ăți) de supravie țuire. Diploma ția de aici și acurate țea red ării. care se cunosc suficient de bine româneasc ă, prin interven ția și Tudor î și aminte ște de o întâmplare pentru ca interferen ța dintre idei s ă se relațiile umane ale câtorva diploma ți, din copil ărie, de pe vremea când fac ă spontan, cu u șurin ță , dar f ără s ă printre care și Francisc P ăcurariu, a tat ăl s ău era la post la Ambasada Ro- se scape din vedere momentele cheie avut un rol activ, benefic, un rol ce nu mâniei din Argentina. Aici, amintiri- ale ,,aventurilor” prin care ,,Simbad” poate fi contestat, indiferent de le interfereaz ă, dau veridicitate cazu- - în spe ță , diplomatul Francisc orientarea și timpul politic. lui. Conflictul dintre Ambasad ă și Păcurariu, trecuse, a șa cum spuneam, Martor direct al evenimentelor din grupul de fo ști legionari, care se în plin r ăzboi-rece. Dialogul dintre Ungaria din anul 1956, Francisc refugiaser ă din România în America tat ă și fiu este de-o sinceritate frust ă, Păcurariu ,,poveste ște” cu deta șarea Latin ă. S ă nu uit ăm c ă era imediat cu nuan țe filosofice de înalt ă ținut ă care se datoreaz ă trecerii timpului (de dup ă R ăzboi și r ăzbun ările de tot felul intelectual ă și care cotrasteaz ă (dar nu la contrarevolu ția maghiar ă), red ă erau reale, nu fil ă de roman. deranjeaz ă) cu perioada istoric ă întâmpl ările, în tușe sigure, conturând Subiectul acesta face obiectul aparent cenu șie, obscură prin care un rezumat simplu, pe în țelesul urm ătorului capitol al c ărții. trecea România. nostru, al celor care nu am avut toate Povestirea are toate ingredientele Nu știu ca scriitorul și diplomatul informa țiile ,,la cald” sau am primit pentru a fi excelent ă, dar nu este doar de carier ă Francisc P ăcurariu s ă fi datele distorsionat. Un rol important literatur ă bun ă, este realitate. ținut un jurnal personal în anii în care în derularea acestui ,,film” îl are și Întâmpl ări adev ărate, cu spioni, cu a fost la ,,post” la o seam ă de Tudor P ăcuraru, care pune întreb ări uciga și de profesie, cu via ța familiei ambasade ale României, pe atunci ,,incomode” sau vine cu detalii în Păcurariu tr ăit ă cu sufletul la gur ă. România fiind integrat ă și etichetat ă oglind ă, preluate din datele oficiale, Francisc P ăcurariu ambasadorul, ca component ă sigur ă, dur ă a ,,lag ă- din presa vremii. Francisc P ăcurariu con știent de rolul pe care îl avea, î și rului socialist”. Privind în urm ă, percuteaz ă, î și aminte ște în detaliu făcea datoria în fa ța Istoriei. Spun cunoscând bine opera sa, personal nu fapte memorabile pentru Istoria vorbe mari? Poate sunt un pic cred c ă, înafar ă de însemn ările de Europei. Dar dialogul, așa cum îl subiectiv ă doar, dar nu voi intra în autor care au dus la scrierea celebru- citim în aceste pagini, este rezultat al detalii, decupând scene demne de-a fi lui roman Labirintul , la volumele de memoriei fascinante a lui Tudor, care re ținute în galeria diploma ției de elit ă, poezie modern ă pentru timpul acela, nu a l ăsat ca vremea și evenimentele și în care Francisc P ăcurariu și-a f ăcut la cartea document-istoric Românii și să-i ștearg ă din minte toate discu țiile numai datoria. ungurii, de-a lungul istoriei etc. etc., pe care le-a purtat cu p ărintele s ău, pe Cartea de fa ță a fost scris ă pentru nu știu ca Francisc P ăcurariu s ă fi vremea când acela mai era în via ță . a fi citit ă și eventual comentat ă, tema ținut un jurnal clasic. Om de cultur ă Tudor nu a l ăsat s ă-i scape niciun fiec ărui capitol în parte constituind în adev ăratul sens al cuvântului, detaliu din ceea ce Francisc P ăcurariu parte din e șafodajul pe care s-a absolvent al Facult ății de Medicin ă i-a povestit cu atâtea și atâtea ocazii. ridicat, din genunchi, în picioare, din Cluj, cu ținut ă vertical ă, poliglot A înregistrat nu doar decorul în care România. Apoi...s-a pr ăbu șit ca un și având harul observa ției și al au avut loc întâlnirile, o gr ădin ă de castel din c ărți de joc udate de ploaie. scrisului, și-a dedicat via ța var ă boem ă etc., dar și gesturile, Sunt aici povestiri fascinante, diploma ției române. Dup ă toate starea de spirit a tat ălui s ău, care personaje și fapte reale care pun carne sursele, Francisc P ăcurariu a ac ționat retr ăia amintirile, în confesiunea pe pe oasele unor vremuri de care, vrem mereu cu tact și profesionalism, cu care i-o f ăcea fiului s ău. sau nu vrem, e musai s ă ne amintim, talent de mediator, curajos și Multe dintre întâmpl ările ale c ăror asumându-ne gre șelile dar și → responsabil. A tr ăit momentele personaj principal sau martor la prima MELANIA CUC istorice direct, pe muchie de cu țit. mân ă este chiar ambasadorul Francisc

22 FRANÇOIS VILLON La reine Blanche comme lis îi înflore ște coapsa prim ăvara? Qui chantait à voix de sirène, Dar zâna trist ă-a sprintenelor unde? Ballade des dames du temps jadis Berthe au grand pied, Bietris, Alis, Dar unde-i neaua de odinioar ă?! Haremburgis qui tint le Maine, Dites-moi où, n'en quel pays, Et Jeanne la bonne Lorraine Unde-s cu slova din letopise țe Est Flora la belle Romaine, Qu'Anglais brûlèrent à Rouen; câte ne ies din pâcla amintirii: Archipiades, ni Thaïs, Où sont-ils, où, Vierge souvraine? Regina Blanche ori Bertha? Câte fe țe Qui fut sa cousine germaine, Mais où sont les neiges d'antan? s-au șters, n ăluci, din zari ștea privirii Écho parlant quand bruit on mène Pe cea c ăznit ă de englezul gâde Dessus rivière ou sur étang, Prince, n'enquerez de semaine pe rugul din Rouen, mai ieri, fecioar ă Qui beauté eut trop plus qu'humaine Où elles sont, ne de cest an, unde-au suflat-o vânturile hâde? Mais où sont les neiges d'antan? Qu'à ce refrain ne vous remaine: Dar unde-i neaua de odinioar ă?! Mais où sont les neiges d'antan? Où est la très sage Héloïs, Unde-i muierea șoldul ce-și feri Pour qui fut châtré et puis moine Balada domnițelor de odinioar ă de-mbr ățișă ri cu-atâta str ășnicie Pierre Abelard à Saint-Denis? că Abelard de dor se surghiuni Pour son amour eut cette essoine. Cine-mi va spune tainica poveste castrat și mut în aspr ă sih ăstrie? Semblablement, où est la reine a umbrelor cu vremea spulberate : Unde-i regina ce-și momi, s ă piar ă, Qui commanda que Buridan Domni ța din vechime unde este Unde ne mân ă trecerea avan ă? Fut jeté en un sac en Seine? ce trup de calde lunci înmiresmate? Dar unde-i neaua de odinioar ă ?! Mais où sont les neiges d'antan? Unde-i mândria Romei, Flora, unde Traducere FRANCISC P ĂCURARIU ______

→ reu șitele, a șa cum au fost, p ăstrând să-l cumpleteze istoricii și câ știgat dreptul de-a fi personalitatea propor țiile. pseudoistoricii zilei. al c ărei centenar nu poate trece Cartea Simbad cor ăbierul , cu o neobservat. La începutul anului 2020, De fapt, nici nu sunt ,,povestiri”. grafic ă elegant ă, într-o edi ție îngrijit ă se împlinesc 100 de ani de la na șterea Sunt dest ăinuiri, sunt spovedania unui de scriitorul Nicolae B ăciu ț (cel care sa. Om care nu a reu șit s ă spun ă Totul în semneaz ă și Postfa ța), a ap ărut recent Francisc P ăcurariu î și are r ădăcinile timpul vie ții. la Editura Vatra Veche din Târgu la Teaca, jude țul Bistri ța-Năsăud, Leg ătura de sânge dintre cei doi Mure ș, ca un semnal nu doar literar, ci peste deal de satul meu, Archiud. coautori face ca scriitura c ărții s ă fie și politic-istoric, de restabilire a Teaca, satul pe care l-a nemurit în mai mult decât agreabil ă. valorii umane și profesionale a unui romanul s ău Labirintul . Cu un spirit de detectiv inteligent, scriitor care, de și aflat în epicentrul Eu l-am v ăzut pe uria șul Francisc Tudor P ăcuraru pune întreb ările care evenimentelor politice din perioada Păcurariu, pentru prima oar ă, în au menirea de-a poten ța dest ăinuirea comunismului dur, a știut s ă-și ograda p ărin ților s ăi din Teaca, pe lui Francisc P ăcurariu. păstreze verticalitatea, s ă-și serveasc ă când eram prea mic ă pentru a Una peste alta, cartea are farmec, Țara cu demnitate. descifra alfabetul și a ști ce înseamn ă de și întâmpl ările la care se face Scriitor de prim e șalon, diplomat să fii ambasador și scriitor. În r ăstimp, referin ță sunt la limita dintre via ță și impecabil, Francisc Păcurariu și-a i-am citit cărțile și m-am mândrit cu moarte, personajele, politice, de la ______numele s ău. nivel înalt, din ambele tabere, L-am rev ăzut dup ă mul ți, mul ți ani, capitali ști și comuni ști, fac un joc nu o în casa familiei P ăcurariu din strada dat ă de cacealma, caut ă punctul slab Hele șteu. al adversarului, lovesc sub M-a fascinat statura, privirea cu „centur ă”... care c ăuta s ă vad ă dincolo de ceea ce În acest context istoric, de dup ă al afi șa persoana din fa ța sa. Mi-a oferit, Doilea R ăzboi Mondial, rolul cu autograf, generos, ultimele c ărți diplomatului Francisc P ăcurariu este care îi ap ăruser ă ( Românii și extrem de important pentru România, maghiarii, de-a lungul istoriei și pentru Patrie, și nu este vorba aici Solsti țiul de iarn ă (poezie). despre clasa și perioada politic ă, Apoi, într-o vreme, pe când m ă comunist ă, ci despre fibra Na țiunii gr ăbeam s ă ajung la redac ția în care Române. lucram (la Casa Presei din Bucure ști), Povestirile, ca într-un tir de foc uneori, dimine țile devreme, îl vedeam încruci șat, între cei doi, tat ă și fiu, de departe pe aleile din jurul Parcului chiar dac ă în parte sunt rodul unui Her ăstr ău, cu p ălărie și baston, dialog din amintire, odat ă ce au fost plimbându-se gânditor. adunate și publicate între dou ă Sunt imagini care mi-au r ămas ca coperte, devin piese de rezisten ță , un semn c ă nimic în via ță nu e detalii care lipseau dintr-un puzzle pe Francisc P ăcurariu, cu marele întâmpl ător. care au încercat, și înc ă mai încearc ă, poet spaniol Rafael Alberti,

23 Cronica literar ă „zbur ătorului”, cu ochi de cer , func ționeaz ă în timp și spa țiu ca solu ție perfect ă („Ochii t ăi alba ștri din cer veni ți, iubite,/ Întinderi pământene în mine r ăscolesc,// (...)/ Poezia feminin ă este una asumat ă Degeaba-mi plec privirea, degeaba pân ă la a deveni conturarea unui închid ochii,/ Îi simt cum se strecoar ă individualism cu frisoane ale în tainice unghere,// (...)/ Trimite-ți lamenta ției, lamenta ție care încearc ă iar, iubite, ochii-napoi în ceruri,/ S ă să dirijeze melancolii și ironii ale nu mai ard ă-n mine cu flac ără destinului nonconformist pe spiralele albastr ă,// (...)/ Dar nu uita, spre mine, timpului efemer, vârste paralele deschide o fereastr ă!”). Într-o estetic ă reperabile și doar liric recuperabile. a poeziei, metafizica fiin țial ă de Carolina Baldea, ancorat ă într-un „urcare” și „coborâre”, ce altceva ar spa țiu al dualului „a fi”, unde sacrul putea provoca decât acea stare de nu se vrea „tr ădat”, trece beautitudine, o transgresare prin temperamental iubirea contemplativ ă rug ăciunea închin ării la ceea ce într-un registru al poematicului de însemnn ă mai mult decât o confesie, îns ă nu chiar de „jurnal”, cu „în țelegere a în țelegerii” („Tu e ști toate c ă poemele sunt datate. ______genunchiul meu ce-l plec la- Discursul livresc este construit într-un de-așteptare în destinu-i proscris,/ nchin ăciune,/ E ști ochiul de sub „trio” existen țial, girat de echilibrul Sub umed ă gean ă, acorduri de lir ă,/ gean ă, înrourat în lacrimi/ (...)/ Mi- Sinelui într-un „dincolo al numirii”. Cu pasul de fl ăcări, în valsul din ești palme-împreunate, ce-n patosul Urm ărind țes ătura poematic ă, aceasta vis!”). Nu c ăut ăm r ăsfrângerea credinței”); condi ționat ă de dualul devine reflectare de sine prin felul în hierofaniei în cuvânt, subliniem doar existen țial, poeta risc ă în parcursul care imersiunea eu-lui se reflect ă în că în simbologia predestin ării, spiritualit ății și str ăbate „v ămile” îns ăși „sfin țenia iubirii ce o ducem în frumuse țea str ălucirii v ăzului și impulsurilor iremisibile („M-aș noi”, cum declar ă poeta, la început de auzului reprezint ă tocmai rezisten ța în pierde-n întuneric, fiind oarb ă pentru volum; putere a avatarului, în fa ța neprev ăzutului. În labirintul doi!// De n-aș pleca genunchii și nu fidelitatea poemelor-picturale, vizionar, misterul se reflect ă în mi-ar plânge ochii,/ Tu n-ai mai fi în culoarea vibreaz ă la unison cu sim țualitatea gândurilor ca mine, eu nu te-aș mai iubi...!” – Ești existen ța consumat ă în revela ții „întoarcere din t ăceri ”, acolo unde ruga mea ). Peste toate, s ă zicem, inventariate cu maxim afect. „S ărutul cald, pe buzele de rou ă,/ Ți- arhetipul „t ăcerii și umbrei”, un alt fel Consider ăm c ă imagina ția de nota ție aprind ă maci pe margini de c ărări,/ de percep ție a Marelui Orb, și de reflec ție a poetei, în matafora Hai, fugi acum din tine și te pierde”, paradoxal, na ște alchimia din poemul deschis ă și hierofania cuvântului, o „ie șire din ascundere”, pentru ca iubirii („De ce-ai strivi în tine și construit ă echilibrat în cele trei mai apoi s ă-și doreasc ă un inedit al mugur și lumin ă,/ Azur și iarb ă verde tablouri descriptive (pe care le-am căut ării „celuilalt” prin sine („Doar și ploaie ce învie,/ Când toate sunt denumit) - chipul anonimului , un sufletul dezbrac ă-mi-l de toate/ Și iubirea, cu vraja ei ce-mbat ă,/ Poem „eu” de împrumut și doina caut-o acolo pe femeie...!// ...// N-o s ă pe-o fil ă alb ă, ce-așteapt ă s ă se pribeagului - configureaz ă, într-un găse ști lasciv ă, goal ă, clipa/ S ă te scrie...?!”). O incredibil ă întâlnire, limbaj al eclectismului religios, răsfe țe-n visele pagâne,/ Ci doar viori pentru a se na ște întru nemurire, face monade ale aceluia și „rug aprins al cu corzi de cer albastru,/ Ce-abia posibil ă ipostaza fiin țialit ăț ii, aceea a inimii”, pentru o iubire p ătima șă , o așteapt ă glasul s ă-ți îngâne!// Femeie răstignirii din iubire pentru iubire („O spiritualitate încadrat ă în spa țiul sunt și din adânc de mine/ Urc ă cruce-s eu și tu o alt ă cruce,/ Doi fezabil symphatetic „în și prin” lumini în ochi s ă-mi str ăluceasc ă,/ Pe răstigni ți pe-aceea și cruce grea,/ cuvânt. buze ro șii macii mei a șteapt ă/ S ărutul Ciopli ți din lemnul sacru al iubirii,/ În Chipul Anonimului . ,, Vom știi cât care-i face s ă-nfloreasc ă!„ – Caut ă- noaptea-n care a c ăzut o stea!// Am de mult iubim, doar atunci când vom mă-n mine ). răsărit pe-o culme-ntunecat ă/ Lipsi ți cunoa ște cât e lumesc și de unde Se poate porni într-o critic ă a de bra țe și cu ochii goi,/ (...)// Ucide- începe sfin țenia în iubirea ce-o febrilit ății liricului interior de la chiar n noi și-n r ăsuflarea rar ă/ Pu ținul timp ducem în noi...!” E o limit ă a unui întreb ările poetei, „întreb ări n ăluc ă, ce nici nu l-am avut…!” – Răstigni ți „dep ășit – atins”, o împ ăcare cu „plus ce-și caut ă r ăspunsul”; întreb ări ce se în noi ). Poeta știe c ă doar timpul cunoa șterea” atunci când Divinul in-corporeaz ă de-a dreptul într-o „havuz” ar putea împlini promisiuni metamorfozat în cuvânt este perceput intimitate derivat ă din neputin ța născute-n taina sufletului ca și absorbit în „inima avid ă de iubirii captive („I-ai spus vreodat ă ascensiuni spre valori înalte dintr-un Dumnezeire” ( Dumnezeu este zilei c ă eu sunt str ălucirea/.../ C ă sunt „alt” orizont („ Ținutul acesta de tain ă/ materie ). Euforia este creat ă într-un secunda vie ții ce timpul ți-l Neatins de noroi și minciuni,/ Ne déjà-vu tocmai pentru a-și începe răsfir ă...?// M-ai leg ănat cu-n zâmbet cheam ă-n povestea de iarn ă/ S ă ne Femeia-căprioar ă ini țiaticul drum ce și ți-ai șoptit...„mi-e dor”..?// Și s ă-mi fac ă mai darnici, mai buni!” – se v ăde ște un dedal în ascensiunea zâmbe ști departe... știind c ă m-ai Poveste de iarn ă). Nu știm dac ă către „un dincolo-vederii” („Femeie- visat...?” – Întreb ări ). În tot acest melancoliile Carolinei Baldea → căprioar ă privind în ălțimea/ Cu ochi univers contemplativ, mitulul CRISTINA SAVA

24 însumeaz ă un calcul al distan țelor hain, din mine și to ți macii/ Ce-au consumate, atâta vreme cât eul dintr-un ireal sfid ător, dar ele devin răsărit și-au înflorit din amândoi!// confesiv se declar ă în simplitatea ilumin ări de ninsori cu albastru (...)// S ărutul ce-împ ărțeam, s ărut de unui recuper ări a timpului târziu ( Te- terapeutic („Ninge ca-n poveste, ap ă vie,/ Cre ștea în noapte macii și-i aș fi iubit cu ne-împlinirea/ Atâtor ninge cu albastru/ Și cu neaua culegeam în zori!// Las ă floarea ro șie vise nevisate,/ Cu cântec, lacrim ă și sfânt ă...ochii t ăi m ă ning!”); o să ard ă viu în mine/ Și, pân ă o s ă tremur/ Și cu sfin țenia din p ăcate!// polifonie a interiorit ății irumpe de dor revii, s ă ard ă pentru doi,/ C ăci vor N-ai în țeles... și doar t ăcerea/ Mi-a într-un declamativ amplificat de rămâne altfel, din florile iubirii,/ fost r ăspunsul ce d ărâm ă/ În visul senzualitate și „în-dor-ostenire” Petale ve ștejite.. ce-or aminti de meu, castele-albastre,/ Și-apoi pe rând („Ninge în trup/ R ăscolind a dor,/ noi…!” – Sărut de ap ă vie ). Prins ă mi le f ărâm ă...”). Patosul declamativ Ochiul albastru/ Cheam ă în zare,/ între iluzie și deziluzie, se pare c ă e imanent legat de st ările în Mâna ce pune/ Lumin ă-n cuvânt/ deceptivitatea ar putea fi un sfetnic al contrapunct; f ățiș, „femeia – Ev ă”, Las ă-n c ărare/ Al dorului cânt.”); entuziasmului pierdut („Înva ță -mă într-o reu șit ă inversiune, și-ar g ăsi nararea unui posibil real devine cum s ă tr ăiesc f ără tine/ Și cum s ă nu lini ștea dac ă Providen ța, implorat ă, s- balsam pentru st ări concretiv mor dac ă-n dou ă m ă rup,/ S ă nu mai ar l ăsa convins ă și i-ar da «m ăcar o explicative („În clipa-n care tu m-ai simt vântul ce aspru îmi bate/ În locul jum ătate/ Dac ă po ți și mai mult nu-i,/ strâns în bra țe,/ A-ncremenit secunda- unde nu-i jum ătatea de trup!// (...)// Dar s ă fie, te rog, Doamne,/ Bucat ă n mersul s ău,/ Înmugureau în trup, pe Cum s ă mai râd cu o jum ătate de din coasta „lui”»! rând, fiorii/ Și m ă-nfloreau senin, gur ă/ Și larg s ă mai v ăd dac ă-un ochi Se apeleaz ă la destul de dumnezeiesc,/ Și-atât de sfânt m-ai îmi lipse ște!/ (...)// Cum s ă str ăbat multe Semne de-ntrebare (de răvășit în mine,/ C ă m ă- calea doar cu un picior/ Și s ă merg cu dragoste, desigur) pentru, s ă zicem, ntrebam…oare-am murit…? el de parc ă-aș avea dou ă…? – acel „mise-en-scène”, m ăcar no țional, tr ăiesc…?). E de recunoscut c ă Jum ătate ). Carolina Baldea caut ă prin care lectorul fidel s ă participe ireversibilitate în timp și spa țiu exist ă recuperarea cuvântului prin cuvânt direct la picto-lirismul de expresie al doar în marile iubiri ne-atinse de („Mi-e dor de tine ca de un poem/ Ce- poetei („Pân’ la a fi, oare-am fost ironia unui destin împotrivitor; acolo l sim ți acut și-l ai mereu în minte,/ iarb ă,/ Fir numai sau r ădăcin ă…?/ corporalitatea cuvintelor ia locul Dar n-ai g ăsit înc ă metafore/ Prin care Pământ negru, abur moale,/ Zori, ce fulgura țiilor clipei; cu non șalan ță , să-l exprimi și în cuvinte!// (...)// Mi-e zilei i se-nchin ă…?/ Le-am primit pe într-un imaginar biografic sau nu, este dor de tine ca de un poem/ Ce-l ai toate-n mine,/ Sunt un tot din fiecare,/ introdus în scen ă anonimul („cu praf mereu în suflet și în gânduri/ Și vrei Cum, de unde și de ce/ R ămân semne de stele-n palme/ Trecând pe drumu-i atât de mult s ă-i dai via ță / Prin litere de-ntrebare…”). Contopire sau nu cu neb ăgat în seam ă,/ Pe file doar, o de foc s ă ard ă-n rânduri!” – Poem de stihiale reverii, Carolina Baldea este urm ă aurie,/ În rest tr ăiri, nelini ște și dor ). Un romantism atins de „ceea ce pe rând crisalid ă („Sub largi privirile team ă…!// F ărâmi țat în slove pe-o se ascunde vederii” – palm ă cu ap ă lui Platon,/ Îng ăduie-mi s ă te ador,/ hîrtie/ Atâtor ochi str ăini te-ai f ăcut vie – din care „S-au ridicat albi Căci doar a șa putea-voi scrie/ Poeme- parte,/ Dar câ ți, trecând dincolo de porumbei/ Și când m-ai s ărutat pe n care ard și mor...!” ), condamnat ă cuvinte,/ Te-au „dezlegat” pe filele buze/ M-am în ălțat și eu cu ei!” la iubire („Ia-mi anii de pe cale, mi-i din carte…?// (...)// Un anonim cu conjug ă sensibilitatea participativ ă zăvore ște-n clipe,/ În piept îmi toarn ă praf de stele-n palme,/ Suflet- pentru „o alt ă Ev ă” care poate re-scrie jarul ce-nghea ță c ăi lactee,/ Dar nu- călimar ă rev ărsând cuvinte,/ C-ai „matricea lumii” cu înfior ări p ăgâne - mi lua fiorul ce-nvie când ucide,/ Nici lăsat și tu urme pe-o hârtie,/ Cineva, poemul „ce numai tu-l în țelegeai/ iadul, nici sfin țenia care m ă fac cândva, î și aduce-aminte...?” ). Pare Lăsând r ăspunsul s ă-l îngâne!” . femeie!”), „Eu” de împrumut („În un portret zugr ăvit în manier ă Un „Eu” de împrumut . care trup s ă m ă ascund de mine,/ Pe sceptic ă, și asta pentru c ă memoria Poezia feminin ă, de regul ă, este ce arip ă gândurile-mi zboar ă, / Unde este asediat ă de aduceri aminte produsul unor tr ări conflictuale găsesc un „eu” de împrumut/ Pe care suficient de r ăscolitoare („Tu n-ai fundamentate pe dorin țe, mai mult clipa asta s ă nu-l doar ă...?”), acel intrat tiptil la mine-n suflet/ Precum sau mai pu țin reprimate în copil descul ț, ori femeie-destin un fur la ad ăpostul nop ții/ Și n-ai tivit incapacitatea „celuilalt” de („Femeie-nl ănțuit ă în propriul destin,/ cu flori de jar c ărarea/ S ă-mi ard ă abandonare sau indeterminare a Verig ă de via ță între dou ă vie ți,/ Tu tălpile pe drumul sor ții…!// (...)// Tu meandrelor iubirii, drept pentru care ieri ai primit-o, dar mâine o s-o dai,/ n-ai intrat nicicând la mine-n suflet,/ poeta î și dore ște un voit „blocaj” de Un lan ț nesfâr șit sângerând în Ai fost mereu acolo, ca-ntr-un vis,/ Și zbor și lumin ă, cu un scop pece ți!”). Inevitabil, din lacrimi de ast ăzi doar, când m-ai atins în mine,/ con știnetizat și con știentizabil („Mai iubire p ătima șă („Pân ă la lacrimi M-ai r ăscolit și-n mine te-am închis!” las ă-mă s ă stau în tine,/ S ă mai r ămân dorul t ău m ă pierde,/ Pân ă la lacrimi – Tu nu ). Într-un liric revelatoriu, cu cu tine-n noi,/ Ne umple zborul și iubirea m-atinge,/ Cu fream ăt și cânt, accente bachelardiane, apa și visele lumina/ Adânc, ceresc, pe cu zbor și visare/ M ă r ăscole ște și-n par a se întregi în psihanaliza unei amândoi!”); e aici „un mai mult” al mine învinge!”), se trece într-un dialectici a întregului; poeta încearc ă dorin ței, un joc al dedubl ării, nicând „altfel” de registru, n ăscut dintr-un o aproximare a fiorului ce desparte târziu pentru iubire („ și s ă valsezi pe- „prea-plin” al celui cu care ar putea realulul de ireal în metafore de idei o muzic ă celest ă/ La pieptul celui împlini „totul în toate” („În ochi mi surprinz ătoare („Dac ă-ai ales s ă pleci drag, pe care îl iubești”). Suflul se zbate o toamn ă târzie/ Și frunza ce la ceas târziu din noapte,/ S ă nu îmi elegiac este tensionat de/prin „absen ța cade în iris m ă doare,/ M ă strig ă vara ceri s ăruturile înapoi,/ C ă o s ă smulgi, prezent ă” a unei iubiri (probabil) ne- dintr-o alt ă lumin ă/ Și raza cald ă→

25 dintr-un altfel de soare,// Un altfel de- modific ă coordonatele, fiind albastru îmi tulbur ă ochii/ Și-o altfel dimensiuni fluibile. Și totu și, lumea de ziu ă m-adoarme devreme,/ La ”O alt ă Ev ă” nu este în gândirea astfel distorsionat ă îi vine „mănu șă ” geam înspre iarn ă m ă șuier ă vântul/ Carolinei Baldea un deziderat, ci este pe sufletul „nemângâiet”, dornic de Și-o altfel de ploaie mi-e rece când o certitudine. În aceste condi ții, protec ția iubirii: „În clipa-n care tu geme…”). Nu mâhnirea și nici „ne- aceasta știe cine este Adam, chiar m-ai strâns în bra țe/ A-ncremenit împlinirea”, ci doar durerea în dac ă acesta are alt nume, și mai știe și secunda-n mersul s ău,/ Nu mai aveam „iertare” devine virtute a unui timp în când l-a ispitit s ă mu ște din m ărul pământ sub t ălpi, doar cerul,/ Acolo care iubind cu ur ă se atinge cunoa șterii, când s-a n ăscut viermele mă-nălțase pieptul t ău!// Erai balsam sacrificiul „dumnezeiesc”; într-un iubirii. M ă ve ți întreba de ce am fo- și binecuvântare/ Iar eu pluteam moment de identificare a losit expresia „viermele iubirii”, când ușoar ă ca un fulg/ Și îmi semnificantului cu semnificatul, un se știe c ă asocierea cu un vierme are o doream…nimic s ă nu m ă fac ă,/ De- moment al jertfirii de sine, conota ție negativ ă. Perfect de acord, acolo vreodat ă s ă m ă smulg!// existen țialul se pl ăsmuie ște dual dar ce prefera ți, un m ăr frumos, um- Înmugureau în trup, pe rând, fiorii/ Și („Iubire, ur ă, aprig se-ntretaie/ Și uit flat cu pompa, chimizat și ionizat, cu mă-nfloreau senin, dumnezeiesc/ Și- să mor și m ă trezesc tr ăind/ Și-n focul o crust ă de solu ție „protectoare” pe atât de sfânt m-ai r ăvășit în mine,/ C ă ce ucide și învie/ Mereu ur ăsc atât de deasupra, sau un m ăr s ănătos, unde mă-ntrebam…oare-am murit…? Tră- mult… iubind!”), devenind acelea și viermele e semn c ă m ărul nu este „de iesc…?// Când m-am desprins de cer, inimi - „Still Life On Fire”. Cum e și plastic”, ci este a șa cum l-a f ăcut ma- ochii…”aceia”,/ Cald m ă priveau și de a șteptat, Carolina Baldea nu ma-natur ă? Ce vre ți s ă face ți cu m ă- îng ăduitor/ Și am știut c ă Dumnezeu, întârzie s ă aduc ă filonul poeticii sale rul, s ă-l mânca ți sau s ă face ți fotogra- zâmbindu-mi,/ A r ăscolit ceresc și- la sensul dizolv ării în forma ( și numai fii? A șadar, îmi asum expresia „vier- adâncul lor…!” (Balsam ). în forma) intern ă a chintesen ței mele iubirii”.Spun și trec mai departe. Când citesc c ărți de poezie, am obi- poemuluilui, producând emo ție și Aceast ă „O alt ă Ev ă” îi dedic ă ceiul de a-mi nota titlurile poemelor voluptate senzorial ă („E-un târziu de acestui „un alt Adam” o carte de care mi-au pl ăcut, au for ță și spun noiembrie, iubite,/ Când ploile sure versuri, cu iubirea ca vioar ă întâi, doi ceva și chiar de a mi le clasifica, pe o ochii-mi r ănesc/ Și m ă-ntreb și trei. Iubirea acesteia merge pân ă scar ă proprie de în țelegere. La căutându-mă-n noi/ De mai știu sau acolo încât vrea s ă-și particularizeze Carolina Baldea am procedat la fel, ca mai pot s ă iubesc…?!”); păcat ceresc îns ăși devenirea, ca Ev ă, și „coasta lui să constat într-un final c ă, având sau nu, erosul, fie și al unei toamne Adam” s ă fie înlocuit ă, în cazul ei, cu pu ține excep ții, mi-am notat cam de „noiembrie”, ce ar putea fi ? coasta „lui”, pentru a rescrie „ma- toate titlurile din prima parte a c ărții: oglindire a tr ăirilor unor „vârste tricea lumii”. De altfel, poemul „O Sânge de zale rupte, Iubind cu ur ă, poematice paralele” într-un loc alt ă Ev ă” d ă și titlul c ărții, în jurul Te-aș fi iubit, Zbor și lumina, privilegiat al revelatului; „loc acestui poem gravitând mai toate Jum ătate, Nicicând b ătaia de arip ă, deschis” manifest ării imaginative poemele din capitolul întâi, unde Poem de dor (de asemenea foarte („Ca o litanie cântat ă de veacuri/ Ne predomin ă, ca modalit ăți de (auto)- bun) , Întreb ări, Cine sunt eu? Tu unduie-n vine cerescul p ăcat,/ Suntem cunoa ștere și exprimare: introspec ția, nu, Balsam, Crisalid ă, Ninge cu lumina din noaptea dorin ței/ Și îngerii interoga ția sau chiar invoca ția. albastru, Condamnat ă la iubire, albi ce prin iad au c ălcat!”) și totu și, Se confeseaz ă poeta: „Doamne, Poemul iubirii, E ști rug ăciunea „loc golit” de propria-i r ăsfrângere. îndr ăznesc s ă-ți cer,/ E o rug ă, nu-i mea etc., ceea ce înseamn ă c ă Un traseu al st ărilor interioare, un favoare,/ F ă-mă iar ăși lut și ap ă,/ autoarea se autocenzureaz ă cu aten ție, traseu dinspre via ță spre poezie și Căci trupul ce-l am m ă doare!// Mai pu ține poezii sc ăpând exigen ței invers, o mereu introspec ție cognitiv ă creeaz ă-mă o dat ă,/ Dar m ă las ă s ă- acesteia. Nota bene! Tot acest capitol și senzorial ă în imaginativul mi aleg/ Coasta ce-mi va fi s ămân ța/ se subordoneaz ă unui crez, scris de cuvintelor care fie se devoaleaz ă, fie Din care-o s ă m ă culeg!// D ă-mi Carolina Baldea cu majuscule: „Vom constrâng permisibilul schimb liber măcar o jum ătate/ Dac ă po ți și mai ști cât de mult iubim, doar atunci de reactivitate în fa ța misiunii mult nu-i,/ Dar s ă fie, te rog, când vom cunoa ște cât e lumesc și metatextuale. Doamne,/ Bucat ă din coasta de unde începe sfin țenia în iubirea Sinceritatea sentimentalismului, „lui”!//Ca s ă-l am mereu în mine/ Și ce-o ducem în noi….!”. așa cum îl cultiv ă Carolina Baldea, îl să-mi curg ă, viu, prin sânge,/ În capitolul al doilea, subsumat consider ăm reflexia „în oglind ă” a Rescriind matricea lumii,/ Ev ă, ochi moto-ului „Palmele împreunate a traseului unui l ăntru în complexitatea ce nu mai plânge ...!” ( O alt ă Ev ă). rug ă, niciodat ă nu vor r ămâne f ără unei alchimii „date”. „O alt ă Ev ă” - Poetul na țional, Adrian P ăunescu răspuns”, sunt poeme dedicate Prea elegie a iubirii, cu bucurii ce se nasc spunea: „Dou ă lucruri sunt Înaltului, remarcând și aici o serie de din întrist ările trec ătoare, pentru „un imposibile: a vedea cu ochii pe poeme, precum: Când am s ă plec, loc locuit” de vis ări și a șteptare; Dumnezeu și a povesti dragostea” . Cruce grea din lemn-de-piatr ă, sensibilitate a unui vizionarism direct Carolina Baldea face parte din tabloul Colindul bunului cre știn, La icoana propor țional cu intensitatea tr ăirilor dragostei, introducându-se în acesta mâni . manifestate într-o realitate imediat ă cu de la sine putere, fiind deopotriv ă Pentru Carolina Baldea, Dum- și, de ce nu, comun ă „Eve-lor”. personaj și beneficiar. Ea î și d ă frâu nezeu e așa cum spunea cineva ” su- _____ liber sim țurilor, inclusiv de a în țelege ma tuturor lucrurilor trecute, → Carolina Baldea, „O alt ă Ev ă”, că în haloul iubirii timpul și spa țiul î și RĂZVAN DUCAN Ed. Vatra veche, Tg.Mure ș, 2019

26 prezente și viitoare”. Manifest ă în copt am r ăsărit cu macii/ Și pâine m- că a v ăzut însu şi sufletul cuvântului, „fa ța” acestuia un munte de pio șenie, am f ăcut și ap ă vie!// Pe umeri mai dup ă ce un Camil Petrescu a crezut c ă pentru îng ăduin ța de a fi, într-o astfel apoi, mi-am pus albastrul/ Din cer a v ăzut Idei şi par a fi influen ţate mai de lume. Este de asemenea p ătruns ă bucat ă de nem ărginire/ Și stau pe degrab ă de poezia ermetic ă a unor de ideea c ă totul se-ntâmpl ă ca o voie Catedrala - Încoron ării/ Simbol de Mallarmé, Montale şi Ion Barbu (în a acestuia, inclusiv viața și moartea libertate și unire!” (La Alba Iulia - volumul brumarian este parodiat ei. Am s ă redau „ad literam” o poezie, tricolorul ). postmodern celerbul poem barbian în ideea c ă doar redat ă în întregime, și Am remarcat, printre altele, Dup ă melci !) decât de estetica nu doar un fragment, pot s ă transmit fantezia autoarea care încearc ă s ă genera ţiilor 1960 şi 1970. De altfel, şi mai departe cititorului de cronic ă, fug ă de banal și de „drumuri Brumaru vede Idei, ajungând la ideea și emo ția transmis ă de poet ă. bătătorite”, cu expresiile aferente, convingerea c ă numai Ideea st ă ca o Este un serviciu f ăcut acesteia, pân ă reinventând direc ții de abordare, lumânare etern ă la c ăpătâiul mort la urm ă, a șa cum poate fi și un expunând poetic noi viziuni. Cartea peste care se las ă o „pace august ă”, deserviciu, în condi țiile în care poezia este a unei poete adev ărate, care nu aceasta dup ă ce frumuse ţea lumii sau nu convinge. mimeaz ă poezia, ci o tr ăie ște scriind a persoanei iubite s-a cam dus, s-a Așadar: „M-am pierdut de mine, la grade de incandescen ță . cam stins. Caracteristica filosofic ă şi Doamne,/ Umbra-ncet și ea îmi Spune Carolina Baldea, pe elegiac-ermetic ă a volumului piere,/ Bat din aripi dar n-am cerul,/ coperta a IV-a a c ărții, într-un vers, brumarian se eviden ţiaz ă în primul Sorb din zori, noaptea m ă cere…// parte dintr-un poem: „Doamne, rând în cele dou ă poeme inspirate de Nici nu știu dac ă vreodat ă/ M-am îndr ăznesc s ă-ți cer,/ E o rug ă, nu-i filosofia lui Plotin, „Enneada I” şi născut sau sunt p ărere…?/ Trup de favoare,/ F ă-mă iar ăși lut și ap ă,/ „Enneada II”, gândire descris ă, colb ce vântu-l duce/ Și în patru z ări căci trupul ce-l am m ă doare!”. definit ă printr-un limbaj eliptic (ca şi îl piere!// Mai am chip și mai am O doare frumos sufletul, fiindc ă e aproape toate poeziile lui Brumaru) şi nume,/ Ziua asta-mi este dat ă…?/ un poet ales nu f ăcut, care obscur, cu formul ări „tatonante”, ce Ochiul meu mai poate face/ Inima-n îngenuncheaz ă în fa ța versurilor, ca expun paradoxal-zenian în stil sau culori s ă bat ă…?//Pânz ă de paianjen, într-o biseric ă. Este adev ărat ă chip „non-sistematic” o filosofie podul, / Talpa întinat ă-o ține…?/ Carolina Baldea! Și mai e și poeta foarte sistematic ă. În centrul Ochi închi și, c ărare oarb ă,/ Eu trec Teiu șului! Poate singura! S ă nu uita ți Enneadelor plotiniene se afl ă doctrina apa..? Ea pe mine…?// M ă adun ă acest lucru! sau concep ţia celor trei (3) ipostaze Doamne-n palme/ De trup umbra iar ori realit ăţ i, acestea fiind, în ordinea mi-o leag ă,/ Rug ăciunea de cresc ătoare a unit ăţ ii, realit ăţ ii şi genunche/ Și din mine m ă dezleag ă!” valorii, Sufletul, Nous -ul (sau (Talp ă întinat ă). Inteligen ţa ori Intelectul) şi inefabiul Capitolul al treilea e prefigurat, principiu prim pe care Plotin îl ca teme abordate, înc ă din moto-ul nume şte Unu sau Binele. lui: „Neatins s ă ne p ăstr ăm sufletul, În poemul „Enneada I”, Aurel doar acolo mai zburd ăm în trup de Ion Brumaru se interogheaz ă cum se copil, acolo suntem mereu acas ă cu poate tr ăi f ără timp „în bucurie cei dragi, cu prim ăveri și toamne, cu deplin ă f ără cuvânt”, c ăci f ără timp iarb ă și flori, cu doin ă, cu vise... și (într-o existen ţă , într-un spa ţiu sau sfin țenie...!” , adic ă despre sat, în tărâm), ziua şi noaptea se surp ă, se anotimpurile sale, despre înstr ăinarea suprim ă, dezintegreaz ă de atâta lini şte de sat, despre Verde viu, Gustul şi t ăcere. Dar, eul liric a v ăzut în în- pâinii, Pahar cu vin, S ămân ță , Fir tinsa pustie, aceasta fiind unul dintre de iarb ă, Anotimpuri n ăuce, dar și cei doi piloni lirico-filosofici ai volu- despre Fl ăcări la Râme ț (ca urmare a mului Pustia şi c ălătorul , „un început recentului incendiu de la m ănăstire) , tainic, nins, ciudat, inegal”. Autorul La Alba Iulia – tricolor sau Imnul îşi contempl ă, nu numai „Timpul, ci teiu șanului . şi Via ţa, care-i trece, nemaiapucând Sunt poezii despre înconjur, dar nici s ă-şi aprind ă o lumânare rece în și despre locuri cu nume proprii, pri- noaptea dezintegrant ă, în cea bezn ă vite uneori prin prisme conjuncturale. strâns ă-n el, unde apune în t ăcere Așadar: „Sunt flamur ă ce ard în Pustia şi c ălătorul este un volum gândul de început care piere şi el. trei culori/ Pe sfânta Catedral ă - a care reune şte poeme scrise de eseistul Poetul mai observ ă melancolico-ste- Reîntregirii,/ De-un veac veghez cu şi filozoful A.I. Brumaru în perioada nahoric cum via ţa care-i trece nemi- ochii-n patru z ări,/ De-un veac țin 1969-1974 şi ap ărut foarte recent la loas ă, nu mai are Timp nici m ăcar s ă- strâns verigile unirii!// Sabie m ă fac Editura „Vatra veche” din Târgu l binecuvânteze pe Dumnezeu, nea- atunci când e nevoie/ Și piept și glon ț Mure ş (2019) sub îngrijirea eruditului vând niciodat ă timp şi vreme pentru și pav ăză și tun/ Și de-i mi șcat ă scriitor Nicolae B ăciu ţ. Poeziile sunt el. În alt ă ordine de idei, în cel spa ţiu piatra la hotare,/ Goarn ă m ă fac și în mare parte filosofice, elegiace, fără timp, în ziua şi noaptea care se de șteptarea sun!// În sânge m-am cvasi-religioase şi mitologizante, ca o demanteleaz ă, omul va trebui s ă ajun- sc ăldat pe câmp de lupt ă,/ Cu el m- prelungire a eseurilor şi filosofiei lui gă la Cunoa ştere, adic ă p ăstrarea în → am scurs în milenara glie,/ În lanul A. I. Brumaru, în care acesta a crezut IULIAN C ĂTĂLUI

27 adev ărul s ău a acelui incalculabil, fericit ă în aceast ă pustie. Din alc ătuit, f ăcut, la Brumaru, în poezia dup ă unul dintre filozofii prefera ţi ai con ţinutul lui putem desprinde, de şi „Noaptea de Rozavlea”, din „cuvinte- lui A.I. Brumaru, germanul Martin descrie „calea prin pustie”, c ă nu e femei”, turn creat, rezultat din haos Heidegger (din volumul Timpul vorba de niciun oftat ori nicio jale, de „şerpii certitudini ale începutului imaginii lumii ), ce îi este accesibil ă sufletul îndeptându-şi privirea numai lumii” şi închipuirea din primele omului numai prin „întreb ările şi spre El, spre Acela care este Domnul coapse, basculând femei peste femei formele creatoare ale unei reflec ţii sufletului ( şi acesta transpare în mare ca un „turn de coapse în b ătaia autentice”, cunoa ştere ce transfer ă parte în cartea lui A.I. Brumaru). vântului purt ător de semin ţe”, totu şi, omul viitorului în acel „spa ţiu Ideea acestui Psalm dar şi a „turn neîn ţeles în limbile lumii”. În intermediar”, în care el apar ţine volumului Pustia şi c ălătorul ar fi c ă final, Turnul Babel coboar ă în noi fiin ţei şi totu şi „r ămâne în fiin ţare” un mai întâi trebuie s ă ne ştim mântui ţi în şine, în „noaptea de Rozavlea” str ăin. Preromanticului poet-filozof prin puterea mor ţii şi Învierii, (pour les connaisseurs , Rozavlea este Hölderlin, dar nu cel din Moartea lui moartea fiind tema literar ă şi nu numai satul de re şedin ţă al Empedocle , ci din poemul s ău „C ătre filosofic ă esen ţial ă a c ărţii comunei cu acela şi nume din jude ţul germani”, în care se face vorbire tot aibrumariene, totu şi, Învierea Maramure ş şi capital ă voievodal ă în despre Timp ( Strâns m ărginit este Domnului Isus Hristos, pentru a 1355, când voievod de Maramure ş timpul vie ţii noastre ) şi sufletul care realiza m ărturia unui cuget curat şi era Ioan, fiul lui Iuga; Villa Iohanis se zbate în voio şie deplin ă „f ără fără de prihan ă prin botez şi a aduce Woyvode „Curtea voievodului Ioan”, cuvânt”, acest fapt îi era mai mult „o adorare pl ăcut ă Lui” şi foarte bine prima atestare documentar ă fiind decât cunoscut. priceput ă şi în ţeleas ă de noi, muritorii 1373 sub denumirea: “villa Iohannis În „Enneada II”, poetul-filozof se de rând. Al ături de moarte, iubire şi Woywode”. Etimologia numelui substituie, parc ă, însu şi Cuvântului altele, exist ă în Pustia şi c ălătorul şi localit ăţ ii: din supranumele rom. („Dac ă este cuvânt s ă fiu eu”) tema singur ătăţ ii omului, începând cu Grovazu < adj. grozav „puternic, încercând s ă dea la o parte ce nu este primul poem, „Ca o lumânare”: „ În violent, mare” > sub influen ţa ucr. Lucru şi „dreapta care implic ă iden- ochi de pasere st ă/ la ceasul de Hrozavu > adj. pos. Hrozavja > titatea” şi men( ţine) încordat-încor- singur ătate/ floarea trupului t ău de Hrozavlea > prin aferez ă Rozavlea, ci setat ă fiin ţa uman ă în „sunetul de aur ”. Şi pustiul sau pustia este legat şi satul autorului c ărţii de fa ţă , A.I. stingere a cuvintelor” ca pe un p ăcat de tema singur ătăţ ii, la urma urmei, Brumaru!), mai ales atunci când ni se cvasi-capital. La Plotin, ne amintim astfel, în poemul „Sângele meu”, în face team ă. Se cunoa şte c ă Babel era că Sufletul deriv ă, provine din care eul poetic nu poate ajunge la un ora ş unde întreaga omenire era Inteligen ţă iar aceasta din Unu şi c ă a trupul iubitei nici măcar în condi ţia unit ă, to ţi oamenii vorbind o singur ă contempla însemnând pentru acest eternit ăţ ii pe pâmânt. limb ă şi migrând dinspre r ăsărit; era filozof, cum a însemnat şi pentru un Filonul filosofic al volumului se ora şul regelui Nimrod, şi primul ora ş Aristotel, a primi forma obiectului poate observa şi în poezia „Monad ă” edificat dup ă terifiantul Potop. contemplat; ea devine astfel „o (trimitere atât la Pitagora şi a sa idee Oamenii au decis ca ora şul lor s ă aib ă imagine – imperfect ă – a ipostazei din că monada este principiu, esen ţă a un turn atât de mare încât vârful s ău care deriv ă, absorbind vitalitate de la lucrurilor, deoarece „orice lucru este „să ajung ă la cer”. Îns ă, dup ă cum aceasta” şi fiind capabil ă s ă genereze unu, este o unitate”, cât şi la un scrie în Biblie , Turnul Babel nu era reflexe spontane fulger ătoare proprii. Leibniz (care considera cî un lucru construit pentru a aduce slav ă lui Făptura sau fiin ţa uman ă este, este din punct de vedere metafizic Dumnezeu, ci era dedicat unei religii atât la Plotin cât şi la Brumaru, reductibil la o substan ţă simpl ă, iar false, cu scopul de a aduce faima microcosmosuri, ce se manifest ă activ atunci când ne referim la monade constructorilor lui (vezi Geneza fa ţă de nivelurile Naturii, Sufletului şi trebuie s ă avem în vedere c ă acestea 11:4). Şi atunci, Dumnezeu, v ăzând Inteligen ţei transcendentale; ce reprezint ă „substan ţe simple, care nu că oamenii în trufia lor indestructibil ă anume devine fiecare om depinde de se nasc şi nu pier, autonomia lor fiind păcătuiau împotriva lui, le-a încurcat nivelul spre care î şi îndreapt ă total ă” şi sunt indestructibile, deoa- limbile şi a împr ăş tiat oamenii pe tot con ştiin ţa sau con ştien ţa. La Plotin rece sunt o „oglindire a universului. Pământul. (vezi Enneade III-V, Bucure şti, Filosoful german sus ţine c ă „monas Pare paradoxal, dar sentimentul Editura IRI, 2005, pp. 167-168), monadorum” este fiin ţă inteligibil ă, mor ţii sau al finitudinii plute şte eternitatea şi timpul se deosebesc, cea care poate fi gândit ă, dar nu poate amenin ţă tor deasupra întregului prima raportându-se la natura ve şnic ă, fi reprezentat ă) apare cel ălalt pilon volum Pustia şi c ălătorul , şi chiar îl pe când timpul se refer ă la ceea ce liric şi filosofic al volumului, pustia, domin ă, de şi autorul a scris poeziile devine şi la universul sensibil. Tot în care poetul ne aminte şte s ă nu din carte la tinere ţe, în perioada 1969- pentru Plotin, fiin ţa este devenire uit ăm într-o „monad ă etern ă” fiin ţa 1974. De exemplu, poemul scurt „Aş (probabil de aici s-a „inspirat” şi petrecut ă a „logosului sacru, ce putea”, în care alter ego-ul vocii Noica în cartea sa Devenirea întru vie ţuia pereche” în via ţa sa. Rezult ă auctoriale î şi închipuie c ă ar putea fiin ţă , pe lâng ă Hegel şi Heidegger) şi că acea fiin ţă deghizat ă în monad ă muri, lumea fiind plin ă de t ăcerea sau nu este niciodat ă fiin ţă real ă. despre care vorbea Leibniz ar fi însu şi lini ştea mor ţii şi a şteptând „ochiul Titlul volumului, şi nu numai, divinitatea, Dumnezeu, cel ce molatec al zeului”. În poezia face trimitere la Psalmul biblic 23 , creeaz ă, aneantizeaz ă, Dumnezeu „Rânduri de autobiografie”, prezent ă tema sau în ţelesul fiind aceea c ă între fiind originea esen ţelor. şi pe coperta a patra a volumului cruce şi slav ă este pustietatea, iar O alt ă imagine-simbol a brumarian, în care poetul-autor se partea credincio şilor şi calea lor volumului este cea a Turnului Babel autoimagineaz ă şi consider ă ca un →

28 fel de ap ă în care „ard doar pietrele la devine un anotimp „ca o pedeaps ă fund” sau ca o ap ă din care nu bea nemeritat ă”, în care verbele „s ă nimeni şi în care via ţa şi moartea „ şed dormi, s ă visezi, s ă strângi, s ă speri, ostenite”, cea de-a doua fiind să rezi ști” sunt f ără sens („somn”), iar asem ănat ă cu un „ochi de pe şte”, „noi st ăm lini ști ți, dezm ăț ul din pe ştele reprezentând, printre altele, natur ă trece pe lâng ă noi/ precum simbolul cre ştinismului, semnul lui știrile de la televizor, cu mor ți, r ăni ți,/ fiind folosit în epoca antic ă de c ătre violuri și tâlh ării la cel mai înalt nivel cre ştini pentru a se recunoa şte între al neru șin ării patriotice” („decor”). ei, pentru ca în scurtul poem „Nuf ăr”, Dup ă prim ăvar ă, vine toamna, o moartea s ă creasc ă şi înfloreasc ă ca „toamn ă într-o cu șcă de plumb, cu un nuf ăr în interiorul eului liric, fiind zborul închis la porunc ă”. Tabloul foarte sigur ă de petalele sale. apocaliptic continu ă cu to ți cocorii Pustia şi c ălătorul este un volum care țipau spre diminea ță a dezn ădej- de poezii fascinant despre dragoste, de”. Omul se strânge în sinea sa sub singur ătate, vidul din noi şi moarte, form ă de fetus, ținând „frica în bra țe dar şi despre credin ţă şi universul ca pe o mam ă”, pentru a nu i se mai „zbuciumatulbur ător” şi interior al schimba sensul de curgere a sângelui” creatorului de literatur ă valoroas ă. („ploaie acid ă”). Poeta r ămâne în tăcere sub m ăcelul creat de ploaie ______printre frunze („boal ă și somn”), se oamenii credin ței sunt „cohorte de las ă înf ășurat ă de cea ța adormitoare și corbi în sutane lucioase”, iar bleste- așteapt ă s ă-i creasc ă „ochi pe degetele E foarte ușor s ă pici în desuet mul pierderii lui Dumnezeu vine din care vor s ă scrie,/ s ă vad ă poemul când vorbe ști despre natur ă. La VMT, „neuitarea p ăcatului/ de a trece prin moale și dulce la pip ăit” („sim țuri”). îns ă, natura este doar un pretext guri tinere de lup toat ă mirarea,/ și Lipsa de speran ță o face s ă renun țe la pentru a descrie împietrirea omului și foamea, și ar șița pântecului nicicând culori și atunci „e ca și când ai intra/ pierderea lui Dumnezeu. Peisajul domolit ă” („alt ă lumin ă”). VMT într-o biseric ă neterminat ă” („a ștep- este, mai degrab ă, citadin, iar caut ă inspira ția, îns ă „v ăzduhul e tare”). Pentru a putea scrie, „trebuie anotimpurile sunt st ări, etape, emo ții. negru de corbi”, în timp ce „spre să-ți lepezi ochiul de sticl ă” („trece- Cel mai recent volum de poezii al poem, nici o fâlfâire de aripi”, ci doar re”). „Toamna se mut ă greoi în iarn ă,/ Valeriei Manta T ăicu țu, intitulat o senza ție de dor („moarte mereu sub cerul înc ă sfâ șiat de aripi și țipe- Anotimpuri de plumb (editura amânat ă”). Degeaba „ne pres ărăm te” și, ca în s ăpt ămâna mare, „trecem Editgraph, Buz ău, 2019), poart ă cenu șă în p ăr”, c ăci „clopotele sun ă a îngenunchea ți pe sub poalele toam- cititorul prin anul vie ții, repetitiv, de și mustrare”, ca r ăspuns la fragilitatea nei” spre „z ăpada murdar ă” (cucerni- ordinea anotimpurilor nu este cea con știin ței umane („peniten ță ”). cie”). Într-un „octombrie târziu”, un obi șnuit ă sau, poate, tocmai de aceea. Sarcasmul traverseaz ă textele poetice, trandafir „înflore ște pr ăfuit” în mij- Prim ăvara are picioare de condamnând superficialitatea mai- locul unui ora ș care miroase a „ben- plumb, fixate în „carnea ora șului marilor, a celor care coordoneaz ă zin ă,/ shaorme și triste ți f ără sfâr șit” orb”, din care sacralitatea nu a „hienele în bleu-gendarme”, care („octombrie târziu”). Disperarea duce disp ărut, ci este încuiat ă împreun ă cu poart ă „tor țe cu câte trei trandafiri” și la rug ăciunea c ătre sfin ți muta ți în alt lacrimile în clopotele bisericilor care calc ă în picioare semnele cer („cea ță și sticl ă”), c ătre un „înfipte în cer” („chiar dac ă”). Se cere normalit ății și ale democra ției, Dumnezeu ale c ărui raze „au r ămas evadarea din ora ș, spa țiile închise ar sugerate, discret, prin ghiocei și prin dup ă gratii de plumb”, c ăruia i se cere trebui uitate, pentru c ă acolo nu se „trafican ții de ghiocei” („patriotic ă”). să trimit ă „un înger în țip ătul dinain- poate zbura, acolo nu po ți deveni Imaginea prim ăverii de plumb o tea dimine ții,/ s ă scrie pe umbr ă cu- fluture. „Prim ăvara intr ă-n ora ș ca un compun crengile „r ăstignite pe vinte cu sens” („umbra rug ăciunii”). glon ț în inim ă” în timpul unui r ăzboi stinghii de lemn”, „cucuvelele din În iarna care înghea ță ora șul cu timpul și, ca în pictura podul depozitului de peste drum”, pustiu, VMT scrie pe întuneric, suprarealist ă, omul redevine esen ță : transformate în „figurine de sticl ă”, viseaz ă c ă scrie „ și scrisul devine „mâinile se schimb ă/ în r ădăcini, sau limac șii care las ă „urm ă argintie” criv ăț și ger” („p ăsări și somn”), apoi ochii în pietre și sângele în ap ă/ de – lacrim ă sau sev ă de crin. „Acas ă e „februarie î și num ără mor ții la mari adâncimi”; când „inima locul din care nu po ți pleca nici în semafor”, iar „mirosul de frig și de împu șcat ă b ătrâne ște de prim ăvar ă/ via ță ,/ nici în moarte, nici în blestem” moarte trece de pe-o strad ă pe alta,/ va începe s ă bat ă a plumb și-a verde („acas ă”). Plumbul se va acoperi de cu alaiul maidanezilor crud, verde crud ...”, atunci va începe verdele curs din semin țele purtate în supravie țuitori,/ cu sticl ă în ochii cei „somnul alchimic” („oglindire-n cioc de vr ăbii, creându-se imaginea orbi și fl ămânzi” („alt început”). adânc”). Soarele s-a s ăturat de aproape apocaliptic ă a ora șelor „Rug ăciunea nu mai are în ălțime,/ se rug ăciuni și prive ște p ământul cu înghi țite de iarb ă („spre apocalips ă”). târ ăște prin z ăpad ă, o zboar ă criv ățul/ ochiul bolnav de cataract ă, a șteptând „Martie vine sfios, ca orice orfan cu de la o biseric ă la alta” , în timp ce să r ăsar ă florile, „cor ăbioare de zah ăr haine de împrumut”, încercând s ă poetul „mor ții și al nimicului” se în mâna pufoas ă a Maicii” („ochiul de alunge iarna care nu se las ă dus ă str ăduie ște s ă adune cuvintele → sus”). Pe parcurs, sacralitatea dispare, („noaptea cea mare”). Prim ăvara SILVIA-IOANA SOFINETI

29 fără sens („valea crucii”) și se g ăse ște odihn ă,/F ăcându-i loc r ăsadului în în imposibilitatea de a se mai ruga straturi./Sem ănătorul nu-și g ăse ște („rug ăciune, de fapt”). tihn ă,/Cât timp nu pleac ă rodul spre „Vara turnat ă în plumb” încheie înalturi.//R ăgazu-i doar un ceas, cât volumul anotimpurilor, a șezate vin din ceruri/Gr ăbi ții stropi, s ă fie subiectiv și necronologic. Vara nu sfânt mir vie ții./ Pământul cald, poate fi decât dup ă iarn ă, înghe țul desc ătu șat de geruri,/Respir ă calm devine lichefiere, putrezire: „c ăldura sub cerul dimine ții” (Se risipesc cre ște umed ă și pletoas ă,/ cu noaptea trecuturile-n aer ). nepiept ănat ă în ghearele ei” și nu-ți Subtiltul ne indic ă spe ța scriitu- po ți trata depresia nici m ăcar în col țul rii, Pasteluri , de și acestea nu sunt în care te-ai ghemuit („în col ț”). totdeauna fidele canonului, ad ăugând Pu țina speran ță r ămas ă începe s ă medita ția, c ăderea nostalgic ă. Dup ă dispar ă în noapte, podurile sunt doar G.C ălinescu, care a analizat st ăruitor cu sens unic, „lumea din urm ă r ămâne specia în opera întins ă a lui V. ca un dans/ al batistelor albe”, „în fa ță Alecsandri, pastelul s-ar întemeia pe e doar o p ădure b ătrân ă, cu amintiri/ hora țianul, latinescul otium – vremuri și iubiri și ochi de bufni ță în scorburi” vas ăzic ă ale destinderii, ale tihnei -, („din margine”). Gârla verii, cu care deschide insul spre contempla ție: „r ăchite pe mal”, devine prilej de vom avea adic ă aci un lirism al rememorare a copil ăriei și a recluziunii și intimit ăț ii; precum la adolescen ței în care „am recitat din poetul nostru o alunecare melancolic ă Bacovia/ și-am plâns, și-am murit”. și madrigalesc ă în feeriile rurale și Acum, VMT nu mai vrea „nici Alc ătuit ă în cicluri tematice ( vezi gospod ăre ști (,,Pe malurile iazului, la na ștere,/ nici rena ștere, nici înviere,/ Historiarum – Metamorfozele, Apa moar ă,/O salcie, sfios plecat ă,/A apei ci doar risipirea întregului, integrarea vie, Atlasspiritus, apoi Doina, fa ță o-nfioar ă,/În verde toat ă, fărâmelor/ în alt ritm, departe de Dorul, Dumnezeu ș.a.), într-o, a ș îmbr ăcat ă.//Surâde gârla alintat ă/Și strig ătele din lume/ sau din inversul spune, deosebit ă ferven ță scriitural ă, susur ă r ăspuns de drag,/S ărut ă salcia ei” („retoric ă”). Lumea este crud ă și lirica (s-o numim a șa, de și deodat ă/Și se pr ăvale peste prag// corupt ă, timpul e mort și „valurile-s predominan ța eposului e mai peste tot Purtând la vale bucuria/ Redefinirii rupte” („antisonet”), totul este cuprins vădit ă, nu mai pun aci la socoteal ă și de pe maluri,/Ea cânt ă lumii feeria/ În de o var ă „tot mai fierbinte, tot mai alte adiacen țe) f ăgărăș eanului Ovidu tonuri dulci de madrigaluri” (Pe st ăpân ă/ peste cer, ape și p ământ,/ tot Oana-Pârâu demonstreaz ă o ambi ție, malul iazului, la moar ă). mai singur ă într-un co șmar f ără de nu deja o irepresibil ă chemare În cea mai mare parte a sfâr șit” („marin ă”). Confidentul sistemic ă. Între contemporanii volumului intimismul nu ar fi, prin poetei este caprifoiul, cel care ascult ă autorului, am mai remarcat aceast ă urmare, identic unei introversiuni toate pove știle, „toate c ăderile și atrac ție și provocare totdeodat ă la inconturnabile, acela, cum se vede măririle din ora șul orb” de sub cerul singularul Dumitru G ăle șanu, care a deîndat ă, nu ignor ă plein-air-ismul , de iunie „atât de copil ăros, atât de ini țiat și realizat din vreo zece tomuri poetul e aci aidoma pictorului cu bătrân, atât de înalt” („verde- un corpus lirico-metafizic rar, dac ă nu șevaletul sub soare, pictând norii alb ăstrui”). Înc ă mai suntem unic în literatura noastr ă de azi. Din atârna ți de cer și ,,ferestruicile” lăsate supraveghea ți de „ochiul r ămas în cele trei c ărți pe care Ovidiu Oana mi de raze pe iarba ud ă; versuri, ca și urm ă al lui Dumnezeu”, de și „smoala le-a trimis, mă opresc, totu și, în mai sus, ce impresioneaz ă printr-o curge pe str ăzi,/ ecraneaz ă privirea recenzia de fa ță numai la volumul frumoas ă caden ță (,,Jupoane de nori spre alt orizont,/ n ăcl ăie ște obiectele Surori metrese timpului (un titlu stau de cer atârnate,/L ăsând ferstruici și fiin țele devenite obiecte” peste care cam riscant dup ă p ărerea mea) care pentru raze de soare/S ă cad ă-n poieni trec ma șinile second hand ale poart ă mai mult (pe lâng ă intarsiile ici și colo p ătate,/De neaua ce moare turn ătorilor de asfalt. cărtur ăre ști, adesea de o insolit ă sub lina dogoare.//Pe bolt ă se mi șcă Dumnezeirea se vede în mâinile erudi ție) semnele unui lirism genuin; picturi fascinante,/În tonuri de gri, și „blajine/ și parfumate” ale în care, ca s ă spun a șa, literaritatea de alb, și de-azur./Pe dealuri și șes se caprifoiului, care ne înva ță s ă murim tope ște noționalul, dizolv ă impun dominante,/Albea ța din flori și („mâini parfumate”). conceptele, l ăsând prin urmare crud-verde în jur.//Frunzi șuri adie de Anotimpuri de plumb este un neconstrânse cântul, rostirea aceea vânturi i șcate,/În aer se-ntinde a serii volum din care r ăzbat scrâ șnetul limpid ă matinal ă, cu alte cuvinte răcoare./Jupoane de nori stau de cer din ților, rictusul în fa ța unei realit ăț i naturale țea neîmpiedicat ă (,,Se atârnate,/P ătând pe alocuri apusul de crâncene și c ăutarea unui Dumnezeu risipesc trecuturile-n aer,/ Mânate soare”. (Prier ). salvator, care refuz ă venirea sau care, către cer de gospodari./ Miroase Sentimentul naturii e, la Ovidiu poate, a venit, dar este anulat de fumul desf ăcut din caier/A cur ățenie Oana-Pârâu, o necontenit ă prezen ță , ipocrizia celor care ar trebui s ă-l prin ruguri mari.// Și-l poart ă vântul nu lipsesc, iat ă, suavit ățile, încânt ă- sl ăveasc ă. înspre z ări, departe,/Vestind porunc ă rile, poetul, se remarc ă deîndat ă, e un Nu este un volum de poezie noul început./Aduc obol frunzi șurile me ște șugar instruit, nu-i scap ă nicio religioas ă, ci un volum al revoltei moarte/La patul prim ăverii naivitate; ideistica, nelipsind (c ăci → supuse amenin ță rii de (îm)plumbuire. nen ăscut.// Rămâne numai grebla spre A.I. BRUMARU

30 peisajul, vorba aceea, nu are pre ț registru, într-o atmosfer ă de jurnal, artistic în sine), e mai peste tot cronic ă, sau chiar reportaj. Citesc, muzical ă. Interiorizate, vedutele astfel, secven țe narative din aceea și (ingenios zugr ăvite și asamblate) perioad ă, 2017-2019, în care autoarea sunt, cu alte cuvinte, puse s ă cânte, s ă apare, împreun ă cu Poetul Eugen poetizeze în rostiri frumoase, deja Dorcescu, în situa ții precizate în timp, elegante (,,e timp de splendide printre rude, prieteni, cuno știn țe, de culori/când vântu-și cat ă drum prin data aceasta în calitate de so ție a sa, nori/e drumul lui al vântului/dar e și- participând la evenimente bine al meu și-al dorului//eu r ătăcesc, determinate. Astfel, de pild ă, plecând vântul adie/în dep ărt ări dorul de la Carani, se ajunge la o vizit ă îmbie/azi toamna scade în frunzare/ făcut ă la cripta fostului Mitropolit înruginind dulcea chemare//când te Vasile Lazarescu, despre care ajunge adierea/ și te alint ă autoarea, nepoat ă a ierarhului, mângâierea/în ochi ard splendide scrisese un roman; apoi, un drum la culori/iar vântu-și cat ă drum prin Bozovici, cu ocazia lans ării unui nori”. (e timp de splendide culori ). volum de poezie… participarea la Farmecul se împlete ște frecvent cu ______Festivalul de poezie de la Uzdin, subtilitatea în transcrierea pe o în întreaga ei substan ță , Poetului unde Eugen Dorcescu a primit Marele parti ție metaforic ă a, ca s ă zic a șa, Eugen Dorcescu și împlinitei rela ții a Premiu „Sfântul Gheorghe”… o înf ățișă rilor fenomenale. Precum în acestuia cu autoarea. Cel dintâi lansare de carte (romanul Celesta al aceste minunate catrene: ,,pe capitol pleac ă de la un mai vechi eseu Doamnei Mirela-Ioana Dorcescu) în firmament stau pleoapele de al Poetului despre sec țiunea de aur în Biserica din Pia ța Dacia… secven țe nori/peste natur ă doar poezie. Autoarea analizeaz ă, din dintr-un Revelion petrecut împreun ă întredeschise/arar sc ăpate energii din aceast ă perspectiv ă, o serie de texte cu familia Foar ță ... momente din anul sori/cresteaz ă din înalt lumini din ale lui Eminescu, Blaga și și ale altor aniversar 2017 etc. Via ța cotidian ă se vise//în codri lumini șurile-mi poe ți români, în final și câteva ale lui desf ășoara calm, decantând buna par/încremeniri de galben-ro șu- Șerban Foar ță , dar mai ales, ale lui așezare a noului cuplu printre verde/amestec ări nebune ce dispar/ și- Eugen Dorcescu. Cei doi, pe care, cuno știn țe și oamenii de cultur ă ai n ar ămiul toamnei se vor pierde” (pe mai devreme, îi întâlnisem, la „Ori- locului… printre oameni ai firmament stau pleoapele de nori ). zont”, în carne și oase, erau acum Bisericii… etc. Duhul creator de art ă invoca ți ca voci, ca duhuri creatoare major ă, Poetul cu identitate de art ă poetic ă major ă. Cel care ne arhetipal ă, e, aici, în circumstan țele recitase, cu câteva ore în urm ă, poezia evocate, printre noi, un om ca to ți sa În t ăcere (Eugen Dorcescu), deve- oamenii… Dar, când ia, public, (La o lansare de carte: „Hermeneia” nea, în paginile c ărții ce o citeam, cuvântul, pe o tem ă, spusele sale se de Mirela-Ioana Dorcescu) cauza formal ă și final ă a unor struc- încarc ă de gravitate… În final, turi poetice de o frumuse țe trans- autoarea puncteaz ă înc ă o ipostaz ă a Vineri, 5 aprilie 2019, am urcat, temporal ă. În capitolul urm ător, Mi- existen ței umane, cea din efigie . Sunt direct din via ța cotidian ă, în Sala de rela-Ioana Dorcescu se concentreaz ă invocate, pe scurt, câteva personalit ăți cenaclu a Filialei din Timi şoara a pe aceast ă voce, inserând în text o plecate dintre noi, de la Catedra de Uniunii Scriitorilor şi a revistei suit ă de studii redactate în ultimii ani specialitate a Universit ății de Vest: „Orizont”, unde s-a lansat cartea asupra poeticii sale. Se începe cu anul doamna Profesor Comlo șan, apoi Hermeneia a Doamnei Mirela-Ioana 2015 și culegerea Nirvana. Cea mai Corina Sein, Vali (Bobina Vucovan). Dorcescu. La prezidiu, al ături de frumoas ă poezie . Registrul abord ării Am închis cartea. În cele din urm ă, Cornel Ungureanu, st ăteau so ții e acum altul, neocolindu-se stai și te gânde ști: „Omul!”… Nu se Foar ță și so ții Dorcescu, astfel încât conjecturile existen țiale nemijlocite, încheie prin ceea ce tr ăie ște și face, am avut, în fa ța mea, doi dintre cei ca, de exemplu, fericirea și apoi mai ales dac ă are un har aparte și o mai de seam ă poe ți ai României. Într- drama final ă a cuplului Olimpia- existen ță marcat ă de patos spiritual… o ambian ță de emo ționant ă prietenie, Octavia Berca – Eugen Dorcescu, iradiaz ă în pove știle și comentariile s-a vorbit despre cariera și lucr ările context lumesc din care a izvorât despre el… plute ște întru Logos... Doamnei Mirela-Ioana Dorcescu – de extraordinara poezie a volumului Am luat și cea de-a doua carte la cercetarea lingvistico-poetic ă, la men ționat. Urmeaz ă alte studii primit ă, Elegiile de la Carani de roman și eseistic ă – și despre succesive, centrate, în mare m ăsur ă, Eugen Dorcescu (2017). Ca un lector originala lucrare ce se lansa. Ajuns pe identitatea arhetipal ă a Poetului, ce s-a ata șat de volumul Nirvana. Cea acas ă, m-am retras în una din chiliile care, „în metatextul poeziei se mai frumoas ă poezie (2015), am locuin ței mele și am început s ă comenteaz ă pe el însu și“: Lupul receptat miracolul prin care un parcurg cele trei c ărți, pe care so ții (2016), Râul (2018), Drumul (2019). muritor, ce-și împline ște, pân ă la Dorcescu mi le-au înmânat când am Studiul Rimele rare (2017) subliniaz ă cap ăt, suferin ța pierderii, poate ajuns, intrând, acum, prin lectura lor, orizontul transcendent ce ajunge la o –poate nesperat ă – într-o mirific ă lume. dimensioneaz ă tr ăirile și lirismul rena ștere. Primul grupaj de poezii → Prima carte parcurs ă a fost, Poetului. Trecând mai departe, Prof. univ. dr. desigur, Hermenia , care e închinat ă, paginile ne mut ă într-un cu totul alt MIRCEA L ĂZĂRESCU

31 din volum, fiecare având un titlu, se încheie, semnificativ, cu o paradigmatic ă Triad ă, în care g ăsim, de la început, versurile reper: „ În Noua c ălătorie poetic ă a Cristinei orice loc și clip ă, eram trei:/ Eu, El Vasiliu dezv ăluie doi poli de atrac ție: Shaddai și amintirea Ei ”, pentru a se tenta ția oniricului și frenezia încheia cu strofa: „ În sufletu-mi de- vitalismului , care, de multe ori, se azur, vegheaz ă trei:/ Tu, El Shaddai întrep ătrund între versurile delicate și amintirea Ei ”: cu completarea de la ale textelor sale. mijloc: „ Pe tine, oare cine te-a Titluri precum Vis , Fără de hart ă trimis?/Ea?El Shaddai? Sau propriu- sau Umbra dezv ăluie un topos prin mi abis? ”…..Cât prive ște Elegiile care totul plute ște într-o somnolen ță propriu-zise, putem citi în 2: „ O, nu!/ fumegoas ă: „Deriv ă de vis – / Lumea începe, se/reîncepe,/ da, Misterios t ărâm în care totul reînvie,/ vai, ce miracol/ ”…iar în dispare.// În acorduri fluide,/ ultima elegie (17 ): „...Universul Vestalele leviteaz ă cu tor țele real/î și caut ă drum/ și- semistinse,/ Fumegând spre ță rmul nl ătur ă/universul/himeric… ” Ca și nedeslu șit...” (Vis ) restul poeziilor lui Eugen Dorcescu, Alteori, eul fulgurant adolescentin ______și acestea sunt miraculoase… și de o ador ă o retragere într-un castel de Trupescul, corporalul este irizat profund ă sinceritate. Cele scrise pân ă vise , ce devine un labirint al c ăut ării când de culorile ploilor , când de la vârsta de 75 ani dau greutate și de sine și nu în cele din urm ă un așternutul de ceruri . Ispita solemnitate recentelor elegii. Iat ă, e castel de semne , o enigm ă permanent metamorfic ă se reg ăse ște într-o ludic ă posibil ă o dragoste autentic ă și cercetat ă, redescoperit ă, o terra destindere a vocabulelor ce, uneori, profund ă la aceast ă vârst ă incognita mereu fascinant ă. șchioap ătă adolescentin. postmatur ă... pe fundalul unei Discursul liric atinge cu În Nemurire , o structur ă anaforic ă existen țe ce a fost plin ă de îndr ăzneal ă și motivul romantic al se centreaz ă pe imperativul încrâncenare și aspira ții supreme... umbrei . Semnul dublului devine, Zâmbe ște! : dup ă istoria unei iubiri autentice, dus ă îndr ăzne ț, o enigm ă personal ă într-o Zâmbe ște! pân ă la cap ăt, în fa ța urnei funerare… quest ă mereu înnoit ă: Zâmbe ște-i lunii, În atmosfera profunzimilor spirituale, Umbra din clip ă Felinarului nocturn, e posibil gestul P ăsării Phoenix. E chiar timpul albastru, Ce ne leag ănă-n himera selenar ă! Cel de-al treilea volum primit, Marea E visul de rou ă Zâmbe ște-i Soarelui t ăcut, cea mare/ Por el gran mar , Leg ănat de secund ă.( Umbra ) Ce înc ălze ște suflete sihastre, apar ținându-i marelui poet spaniol Exist ă, pe de o parte, o evanescen ță Zâmbe ște-i ierbii, înmiresmat ă Andrés Sánchez Robayna ( și tradus a percep ției mundanului, o topire arhitectur ă, din castilian ă de Mirela-Ioana molcom ă în desenul suav al (Nemurire ) Dorcescu) mi s-a p ărut un poem de intersti țiilor timpului, iar, pe de alt ă Eul se cuminec ă astfel în marile larg ă respira ție… sau, mai bine zis, în parte, tenta ția dedubl ării mistere ale lumii, luna, soarele, iarba preajma c ăruia po ți respira în voie... metamorfozate-n sete de contopire cu (înmiresmat ă arhitectur ă). Ferestrele și care se joac ă „ între amintire și misterele regnurilor. Umbra nu devin, firesc, semne ale deschiderii, prezen ță ”… „ în lumina reverberant ă tr ădeaz ă sufletul cercet ător și iubitor ale decorporaliz ării, ale dezm ărginirii, a timpului ”. Nu p ământul, ci marea e de puritate, ea devine pecete a o transformare subiacent ă a angoasei, acum cea „din care am venit și la solitudinii model ării cuvântului, care este orice labirint: care ne vom întoarce… sub arcadele copacul de cear ă/ Modelat de Mă lep ăd de ieri, de p ăpu și de cârpe, celeste, prin marea cea mare a cuvinte . Pentru-un labirintic mâine devenit timpului ”. Acestea sunt ultimele O Ars poetica inedit ă, Cuvinte pastel, cuvinte ale poemei traduse. E de încruci șate , d ă seama de reperul Pe ferestre-nghe țate de un azi în țeles, atunci, c ă încrâncenarea central în privin ța acestor texte: efemer! (Ferestre ) teluric ă a lupului – cavaler și trubadur Recreez o lume alb ă, imaculat ă. Pădurea de rou ă îmbin ă cele dou ă – , arhetip al Poetului Eugen Trimiterea c ătre toposul angelic este dimensiuni, oniricul și vitalismul Dorcescu, se simte aproape de lini ștea vizibil ă. În acest punct, inefabilul se naturist. Visul de-a prim ăvara se acestei poezii, într-un moment când înrude ște cu dimensiunea oniric ă. na ște labirint vegetal din care eul nu redescoper ă senin ătatea… al ături de Vis ătoreala Cristinei, dac ă îmi este mai vrea s ă evadeze. cea care traduce poemul. permis s ă scriu astfel, se cuminec ă Cred c ă poezia Cristinei dezvolt ă o Am închis și ultima carte. Era sear ă. din acribia setei de puritate, un fel de triad ă spiritual ă: M-am întins și mi le-am pus pe toate înc ăpățânare naiv ă de-a se dr ăgălăși 1. un naturism suav, dar viguros; trei pe piept. Se încheia o zi. Ce zi! cu soarele printre coloanele albe de 2. o vitalitate debordant ă; Ce minunat ă zi! Era o lini ște aparte. lun ă. 3. o necontenit ă nevoie de puritate. Ce lini ște! Ca octogenar, care, în Tensiunea vitalismului, alteori, se Dincolo de Vers, pulseaz ă o via ța sa, a tr ăit și a v ăzut multe, parc ă reg ăse ște în c ăutarea frenetic ă a fascinant ă poezeal ă a unui suflet m-aș fi cufundat în pacea fabuloaselor simbolului vie ții prin excelen ță , îndumnezeit... adâncuri ale M ării celei mari. VERDELE . DANIEL KI ȚU

32 război au îndeplinit cu josnic ă slug ăr- nicie poruncile cuceritorilor. Iar el

avut un cuvânt greu de spus și pentru Jurnalul lui Onisifor Ghibu, vol. I ace știa. Și le spune cu toat ă for ța de (Editura Albatros, Bucure ști, 1996) patriot care nu se teme de nimeni și cuprinde însemn ările autorului din de nimic: ”Voi în șiv ă, Prezidiu și Gu- anii 1935-1963. Profesorul, pedago- vern, nu sunte ți decât ni ște fic țiuni f ă- gul, filosoful, cercet ătorul, militantul ră nicio autoritate și putere; ni ște in- politic pentru integrarea Transilvaniei strumente neputincioase în mâini str ă- și Basarabiei în Patria Mam ă dup ă ine c ărora le-ați îng ăduit s ă pun ă st ă- războiul de întregire (1916-1918) ofe- pânire nelimitat ă pe țar ă și popor cu ră prin aceast ă carte imaginea unei tot ce au ele” (op. cit, p. 205). Însu și epoci în care el însu și a ac ționat cu o Petru Groza, coleg și prieten cu auto- impresionant ă for ță activ ă și intran- rul, primindu-l într-o audien ță , îi r ăs- sigent ă atitudine patriotic ă și moral ă, punde marelui patriot: „Nu import ă dar mai ales pe cea a familistului Oni- mizeriile clipei: r ăsturn ări, închisori, sifor Ghibu, a omului care cobora din evacu ări, important ă e singur ă finali- arenele ac țiunii, se desprindea cu greu tatea și aceasta la noi e bun ă. Și eu de la masa de scris unde a realizat o îmi țin nasul astupat ca s ă nu m ă în ă- oper ă știin țific ă impresionant ă și se iredenti știlor catolici sau reforma ți bu șe putoarea cauzat ă de c…t, dar bucura de c ăldura familial ă, de afec- maghiari, care dup ă desp ăgubirile ro- opera ția e necesar ă și binef ăcătoare” țiunea mereu vie a copiilor și nepo ți- mâne ști de dup ă r ăzboi, încercau s ă (p. 218). Autorul J urnalului îi repro- lor s ăi. Jurnalul însu și l-a denumit cu răpesc ă cât mai mult și cât mai ne- duce cuvintele absurde f ără s ă intervi- mândrie Cronica Stanei noastre , Sta- drept din ceea ce nu li se mai cuve- nă. Sunt cuvinte nerumegate, cuvinte na fiind o mic ă localitate din Ardeal, nea. Iar marele savant și patriot ro- de conjunctur ă pentru un burghez co- aflat ă pe drumul dintre Cluj și Ora- mân dovedea cu mijloace știin țifice și co țat în vârfurile puterii bol șevice, dea, de lâng ă Ciucea na șului și priete- probatorii inexpugnabile c ă l ăcomia doar din interese pur conjuncturale. E nului s ău, Octavian Goga, unde auto- celor îndritui ți s ă apere dreptatea și vorba de suficien ța de sine a unui fost rul și-a cump ărat o cas ă, al ături de legea divin ă, se l ăsau fura ți de politician democrat mul țumindu-se în care și-a durat o frumos ă gospod ărie sentimente josnice de r ăzbunare și de mod grobian cu propia-i g ăuno șenie în care se retr ăgea împreun ă cu ur ă iredentist ă, era departe de adev ăr. moral ă pentru a accede într-o func ție familia și se sim țea fericit. Dar când Europa se cutremur ă de de simplu tr ădător oportunist, ba chiar Noteaz ă Onisifor Ghibu chiar de mi șcările revan șarde, perpétrate de fălindu-se cu aceasta. Refugiul s ău ca la prímele rânduri ale însemn ărilor Germania hitlerist ă și Italia fascist ă fost om de ac țiune politic ă în utopia din 5 august 1935: „Vom fixa aici, pe sau de Imperiul Ro șu de la R ăsărit, bol șevic ă a „finalit ății” fericite a po- scurt, ceea ce mi se pare interesant de iredentismul maghiar se manifest ă poarelor, construit ă pe mormane de știut pentru copiii mei și pentru prie- fățiș, iar ca urmare a ced ării ru șinoase crime și f ărădelegi, doar pentru a avea tenii pe care îi va interesa vreodat ă a Nordului Ardealului de c ătre poli- o func ție și nesfâr șite privilegii în via ța acestui col țișor, în care eu m-am ticienii no ștri la și, însu și paradisul din Statul Român ocupat, constituie de sim țit atât de fericit și în care și ei vor Stana al familiei Ghibu refúgiate spre fapt o imens ă josnicie. fi avut clipe de mul țumire sufleteas- Sibiu cade prad ă umilin ței hortiste. Pe când autorul, proscris, doar că.” (Onisifor Ghibu, Pagini de jur- Gospod ăria a fost devastat ă iar casa pentru c ă a fost unul din f ăuritorii Ro- nal , Ed, Albatros, Bucure ști, 1966, p. transformat ă în grajd pentru vite. mâniei Mari, lupt ătorul nest ăvilit pen- 17). E vorba, prin urmare, de apleca- Pân ă aici se cobora ura și neomenia tru ap ărararea f ără istov a interesului rea peste chemarea hârtiei albe spre a celor favoriza ți de circumstan țiale na țional, creatorul școlii române ști nota și a retr ăi aceste clipe mult prea erori istorice! moderne era închis, h ărțuit, copiii și repede trec ătoare, nu pentru publi- Dar marele patriot avea s ă cu- ginerii prigoni ți, cu greu a ob ținut în care, deci nu pentru a se adresa viito- noasc ă umilin ța cea mai mare dup ă o- final o pensie de subzisten ță . Dar nu a rului, ci simplu, celor dragi, celor cu cuparea întregii ță ri de c ătre sovietici, încetat s ă scrie. Multe din manuscri- care împ ărt ășea aceste rare bucurii. când a fost primul profesor al Univer- sele sale nu au fost nici pân ă acum ti- Aici el se întâlnea cu natura binecu- sit ății din Cluj epurat de noul regim și părite. C ă nici azi nu este loc pentru vântat ă, cu oamenii simpli, cu pacea, închis pentru 222 de zile în lag ărul de valori patriotice și de interés na țional. cu lini ștea cosmic ă. Aici el intervenea la Caracal, în mod arbitrar, f ără jude- Iat ă ce scria în 1956, Onisifor ca un ță ran gospodar, planta pomi, cat ă. Asta, desigur, pentru c ă militan- Ghibu, într-un memoriul adresat di- strângea și comercializa fân, îi d ădea tul ardelean a adus pentru prima oar ă rect lui N. Hrusciov și N. Bulganin, gospod ăriei greutatea economic ă a la Chi șin ău o tipografie cu litere la- pentru care a primit din partea mario- celui pe veci înfr ățit cu dificult ăț ile, tine (în 1917), a tip ărit primul ziar din netelor bol șevice din România înc ă dar și bun ătatea p ământul românesc. Basarabia cu literele str ămo șilor no ș- doi ani de temni ță grea, citându-l pe Aici el se sim țea împlinit. Când tre- tri și a reorganiat înv ăță mântul în lim- Karl Marx dintr-un manifest din buia s ă p ărăseasc ă acest col ț de rai ba român ă în provincia recent inte- 1864: „Numai o Rusie liber ă, care nu Onisifor Ghibu trebuia s ă fac ă fa ță grat ă României Mari. Iar marionetele va avea nevoie nici s ă asupreasc ă pe dincolo de îndatoririle ob ște ști și moscovite pro ță pite in fruntea Româ- polonezi, finlandezi, nem ți, armeni → na ționale, nesfâr șitelor procese ale niei ciuntite de dup ă cel de-al doilea GEO CONSTANTINESCU

33 Sunt peste 80 de povestioare, de aproape o pagin ă fiecare, care pot fi spuse la gura sobei sau în biseric ă, și Încep „ex abrupto” cu o constatare. probabil unele au și fost spuse, Părintele dr. Gheorghe Nicolae Șin- părintele c ărturar Gheorghe Nicolae can e un moralist de for ță excep țio- Șincan fiind preot ortodox, acum nal ă, care și-a g ăsit câteva mijloace li- pensionar, fost și Protopop al terare prin care încearc ă, pe calea pa ș- municipiului Tg.Mure ș. A fost și este nic ă a exemplelor pozitive, în antitez ă un preot exemplar, din toate punctele cu cele negative, s ă îndrepte lumea de vedere. Harul de scriitor îi d ă căreia i-a fost dat s ă o tr ăiasc ă, la un str ălucire aurei de preot „cu crucea-n timp al bulvers ărilor de toate felurile. frunte, c ă oastea e cre știn ă”, credin ță E o încercare temerar ă, mai ales într-o cre știn ă de care nu s-a lep ădat lume care crede c ă știe tot și toate și niciodat ă și nici nu se va lep ăda, nu mai are nevoie de dasc ăli sau fiindc ă p ărintele Gheorghe Nicolae îndrum ători, indiferent de experien ța Șincan îl are pe Dumnezeu în suflet și competen ța acestora. Desigur, scara legat ombilical de ACESTA! valorilor umane nu mai este aceea și Este o carte deosebit de frumoas ă, ca acum 30-40 de ani, ca s ă nu mai cu pilde, parabole și povestioare ce spun c ă este de-a dreptul inversat ă, și ______pot fi citite, câte una, și în școli, la nu neap ărat într-un sens pozitiv. În niciun efect, ace știa trecând prin fiecare or ă de religie. Aviz celor aceast ă privin ță , Gheorghe Nicolae cuprinsul acesteia precum „gâsca prin îndrept ățiți s ă asculte acest mic sfat. Șincan e unul dintre ultimii „mohi- ap ă”. Sunt foarte multe povestioare de cani” care încearc ă „marea cu dege- Însu și autorul o m ărturise ște în pa- dat exemplu. M ă opresc la una, ulti- tul”, adic ă îndreptarea umanului din gina de gard ă ce fel de carte este și ma din carte, pe care o redau ad litte- noi, dezumanizat de invidie, ur ă, ava- cum a luat fiin ță , din „risipire”: ” pil- ram, pentru a bucura sufletul și min- ri ție, apelând la con știin ță , credin ță și de, parabole și povestiri publicate pe tea și pentru a stârni interesul pentru bun sim ț. Dincolo de morala unei o pagin ă de facebook și în revistele acest ă carte de…recitire: „Odat ă, un conduite, apelul s ău e și o reîntoarce- Vatra veche, Flac ăra lui Adrian fermier și-a dat seama c ă și-a pierdut re la morala cre știn ă, pierdut ă de Păunescu, Lumina, Orizont, Cadran - ceasul în fân. Nu era un ceas oareca- multe ori în pragmatismul vie ții. De jurnal mure șean, între 2 octombrie re, pentru fermier avea o valoare sen- aceea, cartea se adreseaz ă creierului, 2018- 28 februarie 2019”. Deci e o timentală. Dup ă o lung ă c ăutare prin inimii și sufletului, deopotriv ă, îns ă carte foarte proasp ătă, cald ă chiar! hambarul cu fân, el a renun țat. Afar ă numai pentru cei care au cât de cât un Pilda e, conform defini ției, o „pro- era un grup de copii. S-a îndreptat dram de bun sim ț și un reper compor- duc ție literar ă cu caracter religios sau către ei și le-a spus c ă, cel care va tametal, unde adev ărul și calea dreap- moralizator, cu o structur ă apropiat ă găsi ceasul va primi un premiu tă sunt borne de c ăpătâi. Pentru restul, de fabul ă”, iar parabola „o povestire deosebit. Auzind asta, copiii s-au dus probabil, citirea acestei cărți nu are alegoric ă cu un cuprins religios sau în hambar și au început s ă caute ______moral”. La rândul ei, povestirea este o peste tot. Când to ți erau pe punctual → „specie epic ă de dimensiuni relativ de a renun ța, un copil a venit la Pagini de jurnal reduse, în care nara țiunea se fermier i…l-a rugat s îl lase singur și alte popoare mai mici, nici s ă ațâțe ș ă centreaz ă pe întâmpl ări relatate din în hambar pentru a c ăuta ceasul. permanent una contra alteia Fran ța și perspective unui participant, ”într-o Germania va oferi Europei contempo- Dup ă un timp, b ăiatul s-a întors la pronun țat ă not ă de oralitate”, de fermier cu ceasul în mân ă. Fermierul rane posibilitatea de a respira în libér- obicei liric ă, continui eu. a r ămas uimit și l-a întrebat: - Cum tate, de a sc ăpa de mizeria r ăzboaie- Autorul apeleaz ă la aceste genuri ai reu it s -l g se ti? Eu i ceilal i lor”. Cuvinte profetice, într-adev ăr, a- ș ă ă ș ș ț literare pentru a ar ăta Ale lumii dou ă copii îl c utam de foarte mult timp. le inspiratorului utopiei societ ății feri- ă fe țe (Ed. Vatra veche, 2019), diame- Băiatul i-a r ăspuns: - Nu am f ăcut cirii universale! Dar trecute la index tral opuse, care convie țuiesc, fiindc ă nimic special. M-am a șezat și am de corifeii sângero și ai panslavismu- nu au alt ă solu ție și care, în mentalul început s ă ascult. În lini ște, am auzit lui ro șu. Și cât de actúale și ast ăzi! și sufletul omului poart ă o crâncen ă Prin urmare, Paginile de Jurnal clinchetul acelor de ceas, iar apoi am bătălie pentru întâietate. Chiar autorul mers în direc ia indicat de sunet. ale lui Onisifor Ghibu, de și f ără ecou- ț ă o spune: „În via ță , cuno ști asemenea Lini ștea st ă oricând la dispozi ția ta. rile binemeritate în anul apari ției con- oameni pe care îi ridici, îi cure ți, îi stituie un document uman sufletesc al Bucur ă-te de câteva clipe de lini ște prezin ți în fa ța lumii foarte lucio și și pe care s i le acorzi zilnic. O minte unui om care nu s-a l ăsat cople șit de ă ț cu o pozi ție social bun ă, dar, ei lini știt ă poate gândi, evalua și lua relele istoriei ci a luptat pentru dreap- rămân aceia și oameni, f ără valoare și decizii mai u șor decât una agitat ă” ta ei devenire, și tocmai prin aceasta ba mai mult, ”. De (Cât de benefic ă e ște lini ștea ). un document etic și estetic de prim ă fapt, cu o multitudine de fe țe, pe care importan ță în aceste vremuri de di- Concluzia acestei povestiri este c ă părintele Șincan caut ă s ă le arate, în lumea vorbe te prea mult, uitând s solu ție moral ă și urâ țenie spiritual ă ș ă povestioare auzite sau inventate, de mai și asculte. De aceea, v ă rog s ă m ă cvasitotal ă a tr ăiniciei valorilor auzit și de luat aminte, pentru cei cu na ționale. asculta ți: - Citi ți aceast ă carte! vârste între 6 și 90 de ani. RĂZVAN DUCAN

34 patru confesiuni (calvin ă, luteran ă, unitarian ă și catolic ă). Românii ortodoc și – majoritatea popula ției – nu se reg ăsesc nic ăieri în e șichierul puterii, ei fiind considera ți r ăbda ți (accepta ți) în țar ă „pân ă va dura bunul plac al principilor și (XXXI) cet ățenilor”. La 1599-1601, Mihai Câte ceva despre Viteazul – singurul principe care a români și maghiari în trecut… condus Transilvania în nume Dincolo de dispute, prezente românesc – a încercat s ă-i ridice pe mereu între cele dou ă popoare, via ța a români la egalitate cu na țiunile și decurs normal. Între secolele XI-XIII, religiile privilegiate, dar f ără ______dup ă cucerirea Banatului și p ărților succes. Din 1688 pân ă la 1918, numeros (dou ă treimi din toat ă vestice (numite ulterior Partium), Transilvania a fost – sub forme popula ția), cel mai s ărac, cel mai Transilvania a devenit provincie diferite – parte a puterii Habsburgilor pu țin instruit, cel mai dispre țuit etc. (voievodat) a Regatului Ungariei, și în tot acest timp (aproape dou ă Fire ște, st ăpânii afirmau c ă totul se pân ă la destr ămarea acestuia, sub secole și jum ătate) discriminarea s-a datora inferiorit ății ancestrale și loviturile otomanilor, în 1541. adâncit, încât românii și-au organizat intrinseci a „valahilor”, dar Primele men țiuni scrise despre o mi șcare de emancipare na țional ă, ca judec ătorii impar țiali – și erau de- români nu-i pomenesc pe ace știa și celelalte popoare asuprite din acum destui – puneau în lumin ă decât în postura de victime c ărora li imperiul austriac și apoi din dubla discriminarea multisecular ă, care-i se r ăpe ște ceva sau de monarhie. Chiar și unirea cu Biserica ținuse pe români în înapoiere. Când condamna ți pentru „f ărădelegi”. Romei (1697-1701) a fost privit ă de ți se inoculeaz ă timp de genera ții De și au fost accepta ți o vreme în români ca o form ă de emancipare, de întregi ideea c ă e ști incapabil, lene ș și structurile puterii (ca participan ți la accedere spre egalitate cu na țiunile prost, începi s ă crezi și tu acest lucru adun ările ță rii), al ături de nobili, de privilegiate, adic ă spre demnitate. Dar și s ă te por ți ca atare… sa și și secui, românii au fost trata ți, în nu a fost a șa. Astfel, secole la rând – Dup ă 1918, lucrurile s-au general, ca popor cucerit cu sabia și pentru unele zone aproape un mileniu inversat din multe puncte de vedere: supus. Discriminarea a fost ini țial –, românii veni ți în contact cu ungurii Transilvania, conform deciziei social ă și confesional ă (nimeni nu au fost trata ți ca supu și, nedemni majorit ății popula ției (dou ă treimi putea st ăpâni p ământ f ără act scris de de a fi cet ățeni cu drepturi depline, dintre locuitori) luat ă la 1 Decembrie dona ție regal ă; numai catolicii puteau fără școli sus ținute de stat, f ără drept 1918 și confirm ării marilor puteri (la fi nobili adev ăra ți), dar, din secolul de a cl ădi biserici în ora șe și de a Conferin ța p ăcii de la Paris, din 1919- al XV-lea, românii (ortodoc și) au locui acolo, de a înv ăța meserii și de a 1920), a devenit parte integrant ă a ajuns s ă fie asupri ți și sub aspect ocupa func ții publice etc. Singurele Regatului României, românii au ajuns etnic, iar aceast ă asuprire etnic ă s-a lor „drepturi” erau munca t ăcut ă și st ăpâni, iar maghiarii au devenit, accentuat apoi mereu. Discriminarea fără de odihn ă, plata d ărilor c ătre stat pentru prima oar ă în istoria lor, a generat reac ții de ap ărare, uneori (rege), nobili și (uneori) biserica minoritate na țional ă și religioas ă. violente, încerc ări de reluare a catolic ă și serviciul militar. Astfel, România s-a angajat s ă respecte, la bunurilor r ăpite, cotropiri de hotare românii erau principalii purt ători ai insisten țele marilor puteri și conform abuzive, incendieri etc., încât sarcinilor publice (adic ă ei între țineau unor angajamente luate de românii apar înaintea legii celei noi statul, societatea), dar erau participan ții la Marea Adunarea ca „r ăuf ăcători”. Acei posesori socoti ți locuitori de mâna a Na țional ă de la Alba Iulia, un cod al români de sate (pu țini ca num ăr) doua, cu drepturi limitate. drepturilor minorit ăților, pe care le-a care s-au pus în slujba regalit ății Discriminarea i-a adus în situa ția prev ăzut în mare m ăsur ă și în și au reu șit s ă aib ă documente de a fi un popor f ără elite (cu excep ția Constitu ția din 1923. pentru p ământurile lor au ajuns preo ților, afla ți și ei în situa ția Fire ște, ca întotdeauna, de la nobili, unii au trecut chiar la material ă a ță ranilor iobagi), f ără litera legii pân ă la aplicarea ei este catolicism și au ocupat func ții știin ță de carte (frecventau, unii, doar o diferen ță . Au fost și români destui importante în comitate, în voievodat școlile confesionale) și, mai ales, f ără care au considerat c ă venise și în regat. Este cunoscut exemplul lui averi, adic ă f ără baza material ă a momentul istoric mult a șteptat de a se Iancu de Hunedoara, al c ărui fiu puterii. Toate acestea au creat în răzbuna pe secolele de umilin țe, de (Matia Corvin) a devenit chiar rege al rândul românilor o mentalitate de bătăi, de priv ări de libertate și de Ungariei. Ace știa s-au desprins din supu și sau de slugi, iar în rândul bunuri, de dispre ț și batjocur ă. sânul neamului lor. Între 1541 și maghiarilor (c ărora li s-au ad ăugat, Natural, ace știa (chiar dac ă unii 1688, Transilvania (unit ă cu p ărțile din secolul al XIX-lea, și secuii) o suferiser ă ei în șiși înainte de 1918), vestice) a fost principat autonom sub mentalitate de st ăpâni sau de neputându-se r ăzbuna pe vinova ții de suzeranitatea Por ții otomane. Acum, dominatori. La începutul secolului al odinioar ă, î și v ărsau n ăduful pe discriminarea românilor a fost XX-lea, dac ă este s ă facem un soi de urma șii celor de demult, care nu consfin țit ă prin documente cu putere bilan ț, poporul român era cel din aveau nicio vin ă! de lege. Țara a fost condusă de trei urm ă dintre popoarele de baz ă ale Acad. IOAN AUREL POP na țiuni (ungurii, sa șii și secuii) și Transilvaniei: era, categoric, cel mai

35 Pagini de istorie Na țional ă care se va tine la 1 decem- brie în B ălgradul lui Mihai Viteazul. Veni ți cu miile și cu zecile de mii. O ZI CÂT ISTORIA NEAMULUI Lăsa ți pe o zi grijile voastre acas ă ROMÂNESC căci în aceast ă zi vom pune temelia Starea de spirit și condi țiile so- unui viitor bun li fericit pentru întreg cial-economice din Transilvania anu- neamul nostru românesc...Veni ți și lui 1918 anun țau c ă „înf ăptuirea între- jura ți c ă nedesp ărțiți vom fi și uni ți girii neamului românesc e pe cale de rămânem de aici înainte cu fra ții no ș- a se îndeplini”. În toamna acelui an, ______tri de pe tot cuprinsul p ământului ro- frunta șii mi șcării na ționale a români- regionale locale și g ărzi na ționale. mânesc...” De fapt, înc ă din ziua de lor transilv ăneni promoveaz ă ideea Starea de spirit na țional ă era una 27 noiembrie la Alba Iulia sosesc ne- convoc ării unei Adun ări Na ționale, foarte puternic ă, aveau loc manifes- întrerupt delega ții pentru Marea Adu- care s ă constituie expresia voin ței de tări na ționale - culturale, politice, nare Na țional ă. Trenurile erau împo- unire a Transilvaniei cu România. La sindicale - în favoarea dreptului la dobite cu ml ădi țe verzi de brad și cu 3 octombrie 1918 se constituia la autodetrminare a popoarelor. drapele na ționale. Pe întreg parcursul Paris Consiliul Na țional pentru Uni- Marea Adunare Na țional ă, sim- drumului spre Alba Iulia nu conte- tatea Românilor, din care f ăceau par- bol al afirm ării hot ărâtoare a poporu- neau chiotele de bucurie și cântecele te, printre al ții, Take Ionescu, Vasile lui de a-și decide singur soarta, a fost patriotice De șteapt ă-te române!, Pe- Lucaciu, Octavian Goga, organism convocat ă pentru ziua de 1 Decem- al nostru steag e scris unire, Trece ți care exprima con știin ța unanim ă a brie 1918, la Alba Iulia. Consiliul batalioane, Hora Unirii, Ardealul ne românilor transilv ăneni afla ți sub Na țional Român din Or ăș tie f ăcând cheam ă etc. jugul monarhiei austro-ungare. cunoscut ă ziarului „Libertatea” data La Alba Iulia au sosit 1228 de Speran țele liderilor luptei convoc ării Marii Adun ări Na ționale delega ți, ale și atât în circumscrip țiile na ționale a românilor transilv ăneni au de la Alba Iulia, declara: „Aceast ă a- electorale din toate jude țele Transil- fost r ăspl ătite de ma-nifest ările de dunare e chemat ă s ă hot ărasc ă asupra vaniei, cât și delega ți ai tuturor orga- solidaritate dovedite de Puterile sor ții neamului românesc și s ă ex- niza țiilor politice, economice, cultura- Aliate. Astfel, ministrul de externe prime voin ța nestr ămutat ă a na țiunii le, religioase, militare și sportive ro- francez, în numele Guvernului Repu- române, care pretinde sus și tare uni- mâne ști de pe întreg teritoriul Tran- blicii Franceze, asigura Consiliul Na- rea na țional ă”. În asemenea împreju- silvaniei. Erau la Alba Iulia corifeii țional pentru Unitatea Românilor c ă rări este semnificativ și vibrantul apel luptei na ționale a românilor transilv ă- „poate conta pe deplinul ei concurs”, adresat femeilor române de c ătre neni: Gheorghe Pop de B ăse ști, iar guvernul britanic, prin ministrul Elena Pop: „Pân ă unde str ăbate graiul Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldi ș, Iuliu său de externe care, apreciind Consi- nostru dulce, românii din patru un- Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, liul… drept „singurul organism care ghiuri vor veni cu to ții, invocând ce- Aurel Laz ăr, Ioan Suciu, Teodor Mi- poate reprezenta în acest moment rul și p ământul ca m ărturie s ă le fie hali, Silviu Dragomir, Iosif Jumanca, întreaga na țiune român ă, îl în știin ța jurin ței lor solemne. Gr ăbi ți-vă!” La Ion Fluiera ș, episcopul ortodox Ilie pe Take Ionescu, pre ședintele Consi- 20 noiembrie 1918, Consiliul Na țio- Cristea și cel catolic, Iuliu Hossu, liului…, la 11 noiembrie 1918, c ă nal Român Central lanseaz ă manifes- Emil Isac, dr. Petru Groza ș.a. În „voi fi deosebit de mul țumit c ă intru tul-protest „C ătre popoarele lumii”, diminea ța zilei de 1 decembrie 1918, în rela ții cu un organism care repre- care reprezinta, pe de o parte, un pu- zi de iarn ă, de și cădeau fulgi de zint ă opinia public ă româneasc ă și ternic act acuzator al politicii duse de zăpad ă, ora șul Alba Iulia, de la gar ă care s-a constituit sub pre ședin ția „guvernul opresor”, dar și de expri- pân ă în vârful Cet ății, era tixit de unui om care nu și-a pierdut niciodat ă mare f ără echivoc a drepturilor inalie- mul țime, au relatat martorii oculari. încrederea în ap ărarea fundamental ă a nabile ale românilor transilv ăneni de Soseau mereu trenuri înc ărcate cu aspira țiilor juste ale poporului ro- a-și hot ărî destinele conform ță rani și șoselele erau împânzite de mân”. Nici guvernul italian nu era propriilor interese, pe de alt ă parte. căru țe, c ălăre ți și pietoni. mai prejos, acesta angajându-se s ă Voin ța de unitate na țional ă și sta- Cei 1228 de delega ți întruni ți în dea „întregul s ău sprijin pentru tal ă gr ăbea marele plebiscit na țional Catedrala de la Alba Iulia, constitui ți dobândirea și garantarea drepturilor de la Alba Iulia. În editorialul „La Al- în Adunarea Na țional ă reprezentativ ă politice și teritoriale ale poporului și ba Iulia”, ziarul „Adev ărul” scria: a românilor transilv ăneni au adoptat na țiunii române”. „Naiunea român ă, care veacuri de-a în unanimitate Declara ția de Unire cu Către sfâr șitul anului 1918 lupta rândul a suportat jugul robiei na ționa- Țara - în nou ă puncte -, prezentat ă de na țional ă a românilor transilv ăneni a le, voie ște acum s ă devin ă cu des ăvâr- Vasile Goldi ș. Primul articol are ur- intrat într-o faz ă decisiv ă. La 31 oc- șire liber ă și s ă se contopeasc ă într- mătorul con ținut: „Adunarea Na ționa- tombrie s-a constituit, la Arad, un singur stat na țional. Românii din lă a tuturor românilor din Transilva- Consiliul Na țional Român Central, Transilvania și din Ungaria, f ără deo- nia, Banat și Țara Ungureasc ă, adu- drept „unicul for care reprezenta vo- sebire de clas ă, voiesc s ă se uneasc ă na ți prin reprezentan ții lor îndrept ăț iți in ța poporului român”, format din cu fra ții lor de peste mun ți…” De ase- la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie câte șase reprezentan ți ai Partidului menea, ziarul „Unirea” din 28 noiem- 1918, demonstreaz ă unirea acestor ro- Na țional Român și ai Partidului So- brie 1918, în apelul intitulat „Veni ți mâni și a tuturor teritoriilor locuite de cial-Democrat. Pe întregul teritoriu al la Alba Iulia”, scria, printre altele: dân șii cu România…”. Printre cei → Transilvaniei s-au format consilii „Veni ți cu to ții la Marea Adunare Prof. GH. NAZARE

36 care au luat cuvântul pe marginea nuia dintre participan ții la eveniment, iubit ă, despre prietenie, du șmănie, Declara ției de Unire au fost Iuliu episcopul ortodox Ilie Cristea, de- tr ădare, nerecuno știn ță , invidie, ur ă, Maniu, din partea Partidului Na țional venit, în anul 1925, primul patriarh al vanitate, discordie, soart ă, art ă, ratare, Român, și Iosif Jumanca, din partea Bisericii Ortodoxe Române cu nu- adev ăr, minciun ă, intrig ă, prostie, in- Partidului Social Democrat. mele de Miron Cristea, exprimat în dolen ță, lips ă de civism, singur ătate, Vestea adopt ării Declara ției a acele momente incandescente: „Gene- îngâmfare, r ăutate, duplicitate, declan șat un entuziasm f ără margini ra țiile care au s ă vie dup ă noi vor învr ăjbire ș.a., dar ceea ce str ăbate ca în rândul celor peste 100.000 de pricepe ele oare agita ția în ălță toare a un fir ro șu întreaga carte este români aduna ți pe Platoul din jurul acestor zile istorice? Oricât de fidel dragostea înfl ăcărat ă fa ță de România Catedralei, veni ți din toate col țurile au s ă vorbeasc ă cronicele zilelor și dorin ța nestr ămutat ă de întregire a Transilvaniei. Se înf ăptuia, astfel, noastre, nu vor putea reda niciodat ă celor dou ă ță ri române ști. Irepro șabil visul de veacuri al unui popor, tot entuziasmul de care era cuprins ă și autentic este sentimentul care UNIREA într-un singur stat. toat ă românimea. Tr ăim clipe care ni genereaz ă tonul dominant al relat ării, Măre țul act na țional din 1 de- se par perle și am vrea s ă le eterniz ăm fie c ă este vorba despre dezv ăluirea cembrie 1918 era primit cu entuziasm pentru toate timpurile ce au s ă vie…” unor nefericiri personale, fie c ă se și de g ălăț eni, fapt exprimat de ziarul Pricepem, oare, ast ăzi, la 101 de pierde într-o disperare resemnat ă, „Gala ții noi”, în articolul „Alba Iu- ani de atunci, vibra ția în ălță toare a într-un co șmar al istoriei din care nu lia”: „Unirea st ă în fa ța noastr ă, cea acelor zile istorice? Las fiec ărui poate exista nici m ăcar speran ța unei mai frumoas ă, cea mai mândr ă dintre român libertatea s ă reflecteze. evad ări. Este o carte scris ă cu uniri, cea mai duioas ă Unire pe care Personal, cred c ă nu! naturale țe și sinceritate, într-un limbaj vreun neam vreodat ă a realizat-o în spontan, un roman autobiografic, o decursul secolelor, o Unire a șezat ă pe radiografie a patologiei puterii temelia sângelui românesc, cald și postdecembriste. generos, care a sp ălat r ănile neamului Dotat cu har real de povestitor, pe care i le f ăcuser ă lan țurile robiei combativ, revendicativ, cu fibr ă de UN UNIONIST ÎNFL ĂCĂRAT str ăine”. polemist probând un metabolism Unirea Transilvaniei cu România cultural normal și risip ă de încheia, de fapt, procesul prin care, în inteligen ță , Vlad Vlas scrie în r ăsp ăr, acela și an, 1918, și basarabenii și pune întreb ări și d ă r ăspunsuri care bucovinenii reveneau la patria mam ă. dovedesc îngrijorare pentru soarta S-a constituit o Delega ție României, b ătând spre viitor sau special ă format ă din Ilie Cristea, Iuliu glorificând trecutul, pentru a critica Hossu, Alexandru Vaida-Voievod și mai ap ăsat prezentul dec ăzut. Vasile Goldi ș, delega ție îns ărcinat ă s ă Model de scriitor-cet ățean care și- prezinte regelui Ferdinand actul uni- a sacrificat prieteniile și lini ștea rii, reprezentan ță care a avut o primire existen țial ă pentru adev ăr, dreptate și sărb ătoreasc ă în Bucure ști, în zilele ideea în ălță toare care îl anim ă, Vlad de 12 și 13 decembrie. În cuvântul Vlas este un patriot în adev ăratul rostit la palatul regal, Vasile Goldi ș a în țeles al cuvântului care realizeaz ă o spus: „Românii din Transilvania, Ba- radiografie necru ță toare a patologiei nat și Țara Ungureasc ă, aduna ți prin puterii postdecembriste preocupat ă reprezentan ții lor la Alba Iulia în ziua doar de c ăpătuirea personal ă. Chiar de 1 Decembrie 1918, au decretat uni- Scriitorul basarabean Vlad Vlas, din prima pagin ă, Teodor Velicu, rea lor și a acestor teritorii cu regatul stabilit de o bun ă bucat ă de vreme la personajul principal al romanului, român. Prin aceast ă unire, dup ă cea a Piatra-Neam ț, a debutat cu un volum afirm ă: „ eu mai cred, ca un naiv ce Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a îm- emblematic de publicistic ă intitulat „ sunt, în (Re)Întregire. Mi-e dor de plinit visul de o mie de ani a Nea- Basarabia ACUM (Adormit ă, Unire ca de mersul meu zilnic pe jos mului românesc: unirea într-un singur Ciuntit ă, Umilit ă, Min țit ă)”, titlu care sau pe bicicleta mea obosit ă ca și stat a tuturor Românilor. Aceast ă reprezint ă un fel de umbrel ă sub care mine”. În cuda afirma ției de mai sus, unire este o preten țiune a istoriei și o se desf ășoar ă ac țiunea celor 6 romane el se dovede ște un neobosit, cerin ță a civiliza ției române ști”. Dup ă de mare for ță expresiv ă care vor vehement și necru ță tor acuzator al ce Alexandru Vaida-Voievod a predat urma. Cel mai recent dintre acestea, politicienilor din cele dou ă ță ri regelui actul Unirii, acesta a spus: În „La 100, f ără UNIRE, refugia ți în române ști: „Cum s ă dau credit numele românilor din Vechiul Regat, speran țe destr ămate”, ajuns deja la a nulit ăților de la cârma celor dou ă ță ri din Basarabia și din Bucovina, ast ăzi treia edi ție, în 2018, o apari ție române ști, care construiesc v ămi în uni ți, cu profund ă recuno știn ță pri- editorial ă de tot interesul, are un loc de poduri?” sau „De unde mesc hot ărârea fra ților no ștri de peste motto semnificativ: „ Lipsa Unirii și a stabilitate și normalitate în dou ă case Carpa ți, de a s ăvâr și Unitatea Na țio- iubirii de neam este un handicap de nebuni desp ărțite de un râu din nal ă a tuturor românilor”. Se împlinea cumplit. Noi, românii, suntem ca interiorul aceleia și na țiuni dezideratul secular al Neamului malurile Prutului : când ne apropiem, blestemate?”. Românesc, UNIREA. mai mult ne dep ărt ăm!”. O diatrib ă necru ță toare lanseaz ă la Încheiem rândurile noastre evo- Vlad Vlas scrie cu mult ă dezinvol- adresa pre ședintelui Republicii ,→ catoare prin prezentarea gândului u- tur ă despre dragostea fa ță de femeia MIHAI MERTICARU

37 Moldova: „A venit în fruntea re domne ște între ace știa. Prototipul Amvon României mici/ un pitic de Licurici/ acestora este Omul Negru numit și agramat românofob și tr ădător/ Nic ă(de la nimic ă), un personaj toxic, calificat drept coad ă de topor./ În un pupincurist preocupat doar de moldoveneasca-i spart ă, / el este chiverniseal ă și intrigi. În contrast cu virgula menit ă s ă despart ă, / în ne știre acesta, apare personajul-liant al și cu nesim țire, / subiectul Basarabia romanului, Mitu, un însingurat c ăruia Sfântul Augustin, i-a spus o de predicatul : vrea Unire”sau „ nu-i r ămâne decât refugiul sistematic povestire în ţeleapt ă şi minunat ă, unui Falsul pre ședinte Dodon (poreclit de în fic țiunile sale, singurul lui defect bărbat care l-a înfruntat cu privire la băștina și șoșon) ține cu din ții de fiind acela c ă trece totul prin filtrul logica cerului. (in)dependen ța Basarabiei de unei lucidit ăți chinuitoare. În afar ă de -De ce nu m ă face Dumnezeu Moscova. Iar pupincuri știi din aceste dou ă personaje, c ărora li se om bogat? M-am rugat de nenumarate teritoriu atârn ă pe toate gardurile adug ă Iuniana, so ția lui Teodor ori pentru bani şi Dumnezeu nu-mi fizionomia lui planturoas ă cu Velicu, autorul nu construie ște alte răspunde la rug ăciuni. urm ătoarea inscrip ție strig ătoare la personaje memorabile, dar de ține cer : Un pre ședinte puternic, un stat secretele construirii unei nara țiuni puternic! Nic ăieri în lume n-am ample, ale doz ării efectelor și cre ării întâlnit un astfel de model suspansului, ceea ce confer ă psihopatologic care invadeaz ă spa țiul naturale țe și viabilitate acestei c ărți. gândurilor și al aspira țiilor Tonul se lumineaz ă și cuvântul se basarabene”. îndulce ște atunci când sunt evoca ți Autorul apeleaz ă adesea la ajutorul marii lupt ători pentru unirea din marilor spirite tutelare : „Vizionarul 1918. Unul dintre ace știa este Vasile Eminescu vorbe ște în publicistica sa Stroiescu, un adev ărat Mecena care despre veacuri de dezbinare și-a donat întreaga avere în sprijinul ______neîntrerupt ă care a dus poporul român măre țului act al unirii: „ Era frumos la sl ăbiciune, la ru șine . Astfel, prin ca un zeu, nu numai la chip, ci și la Sfântul Augustin l-a întrebat, ce dezbinare, se pr ăbu șesc, rând pe rând, suflet. Înv ățat cu des ăvâr șire, vorbea ar face dac ă ar deveni bogat. B ărbatul marile idealuri na ționale, iar na țiunea perfect limbile slave, germana, a r ăspuns: se ofile ște”. franceza, engleza și italiana, spune -Aş avea p ământ şi a ş avea Nu sunt cru țați nici politicienii despre el marele Iorga”. Într-o mic ă oameni care s ă lucreze pentru mine. din dreapta Prutului, „ ga șca de parantez ă, i-aș sugera autorului, în Eu a ş fi cel care conduce. tâlhari în frunte cu Dragnea, eventualitatea apari ției celei de-a -Şi cum e via ţa ta de om s ărac?, Tăriceanu și Viorica D ăncil ă. Când îi patra edi ții a romanului, s ă-l includ ă l-a întrebat Sfântul Augustin. văd, m ă ia cu ame țeli și crampe la în roman și pe Iuliu Maniu care nu -Am familia mea. Am prietenii stomac”. Îmbog ățirea peste noapte și este cu nimic mai prejos decât Vasile mei. Muncim cu to ţii din greu. Dar fuga de r ăspundere în fa ța justi ției Stroiescu. to ţi suntem s ăraci. sunt principalele lor preocup ări. Î și O idee c ălăuzitoare a acestei c ărți -Păi, pot în ţelege de ce amintesc de unire atunci când trebuie este aceea c ă puterea r ăstoarn ă Dumnezeu ţi-a r ăspuns la rug ăciuni, să fac ă zid în jurul unui infractor sistemul de valori, schimb ă oamenii, cu o în ţelepciune atât de mare, i-a pentru a nu i se ridica imunitatea: „ inhib ă memoria. Autorul se dovede ște spus Sfântul Augustin. UNIREA la români st ă scis ă doar pe un prozator de mare vitalitate, care -Păi, Dumnezeu nu mi-a r ăspuns etichetele de țuic ă. Nu-i decât o știe s ă pun ă în ecua ții epice tensionate deloc la rug ăciuni. Sunt în continuare scrânteal ă la fel de crâncen ă ca și no țiuni ca destinul, (ne)solidaritatea, un om s ărac! irealitatea real ă sau imoral ă...Halal hibernarea spiritului într-un timp ie șit -Nicidecum, i-a spus Sfântul. popor f ără contur moral și istoric, din normalitate, degradarea fiin ței Eşti un om foarte bogat. Doar c ă, desp ărțit de un râu și un r ău na țional, umane într-o lume în care totul se Dumnezeu nu ţi-a d ăruit aur. Dar, în dou ă state autiste”. vinde și se cump ără. El crede în refuzând s ă-ţi dea aur, El te-a Autorul este convins c ă nu numai misiunea sublim ă a artei sus ținute de împiedicat s ă devii lacom, abuziv şi politicienii sunt vinova ți pentru im- mesajul ei moral, na țional și civic. arogant. pasul în care se afl ă cele dou ă ță ri, ci De și este convins c ă tr ăim într-o De ce ţi-ar da Dumnezeu ceva și fiecare individ în parte, dihonia ca- lume a încreng ăturilor la șe și care s ă te ajute s ă le faci r ău ______condamnabile, Vlad Vlas î și încheie oamenilor pe care îi iube şti? romanul într-o not ă optimist ă: „ Și, Refuzând s ă-ţi dea aur, şi numai aur, totu și, mai cred în destinul colectiv, Dumnezeu ţi-a îng ăduit s ă fii bogat în pe care-l avem de împlinit, rezistând”. suflet. E şti bun, generos, iubitor şi Dovedind profesionalism și iubit. originalitate, Vlad Vlas ni se Bărbatul s-a uitat la Sfântul dezv ăluie ca un scriitor realmente Augustin, apoi a început s ă plâng ă! înzestrat cu disponibilitate exemplar ă Pr. GHEORGHE NICOLAE pentru nara țiune, care știe s ă ridice ŞINCAN am ănuntul la nivel de semnifica ție major ă.

38 MIHAI EMINESCU moldoveni” 17 ,care, mai mult de ŞI BASARABIA (XX) nevoie „le m ăsurar ă un petec de pămînt de 32 de ceasuri lungime şi dou ă l ăţ ime” 18 , p ământ pentru care tătarii s-au obligat s ă pl ăteasc ă „Iat ă ce zice Miron Costin…” arend ă, să nu dep ăş easc ă limitele teritoriului concesionat, iar dac ă În al patrulea episod dedicat pârc ălabii moldoveni i-ar fi somat „s ă Basarabiei, Eminescu se ocup ă de se retrag ă”19 dac ă dep ăş eau limita, s- evolu ţia acestui teritoriu românesc pe o fac ă „f ără a face bucluc” 20 parcursul secolului „al A scrie despre ace şti t ătari cum c ă şaptesprezecelea” 1. Poetul na ţional î şi ar fi „posesori legitimi ai ______lămure şte cititorii notând cum c ă 21 Basarabiei” i se pare lui Eminescu 29 „Buceag, în limba t ătăreasc ă, dup ă D. al Dun ării” , „atîrn ătoare direct de 22 30 Cantemir, va s ă zic ă unghi, un col ţ de „cel pu ţin curios” , cum la fel de patriarhul de Constantinopol” . La pămînt” 2. Acela şi Cantemir, pe care „curioas ă este teoria cum c ă fel, toate a şez ările române şti „dintre Basarabia s-a cucerit de Rusia de la 31 marele gazetar îl citeaz ă iar ăş i, scria 23 Nistru şi Bug” se ţineau de că „roirea t ătarilor înspre ţara turci şi de la t ătari” . episcopia Hu şilor. Cum se face, Moldovei” 3 a început „cam pe la Pământul, teritoriul pe care schimb ă tonul marele gazetar 1568” 4. Însu şi Cantemir era la origine locuiau t ătarii în Moldova „le era dat 32 24 Eminescu, c ă „t ătarii d-lui X” aveau „din cea mai însemnat ă familie a în arend ă pentru care pl ăteau locul” . 5 nevoie de prela ţi şi domni români tătarilor nohai” . T ătarii se ocupau cu Ei erau ni şte str ăini „pe p ămînt care le zide şte biserici, de „c ărţi crescutul „turmelor de cai şi cu moldovenesc” 25, neavând drept de 6 române şti şi de mitropolie şi pr ădatul” , nici într-un caz „cu proprietate asupra p ământul deoarece mitropolit… 33”. plug ăria” 7. Nu locuiau în sate, pe care „nu aveau capacitatea juridic ă de a o Realitatea istoric ă a acestui veac nici nu le aveau, ci „numai în 26 avea” . era aceea c ă t ătarilor „le trebuia tîrguri” 8, se hr neau cu „lapte de iap ă ă În continuare, Mihai Eminescu, păş une pentru cai”, iar moldovenilor şi nu era nici una din ţă rile învecinate ofer ă cititorilor spre a dovedi c ă în „popor statornicit de veacuri şi cu care s nu aib bucluc” 9. ă ă acele timpuri tr ăiau în Basarabia (aici cre ştin, le trebuiau biserici, c ărţi, Aminte şte, mai departe, de poetul are în vedere doar sudul mitropolit” 34. Ieremia Movil ă care, „la începutul acestei provincii – n. ns.), „existen ţa Eminescu mul ţume şte „bisericii veacului al şaptesprezecelea” 10 27 parohiei Br ăila” pe care turcii l-au noastre care, prin dumnezeiasca dăruie şte unui han t ătar „din Crîm 28 lini şte pe care a avut-o în vremile cele şapte sate din Buceag s ă-i fie cî şle, „pref ăcut în Ibr ăila” . mai tulburate” 35 ne-a p ăstrat, prin adic ă de p ăscut” 11 . Ieremia Movil ă a Episcopul de Br ăila administra consemn ările sale, „acest argument făcut darul pentru a-i împ ăca pe t ătari religios toate ţinuturile st ăpânite de 36 Mircea cel B ătrân „de pe malul drept zdrobitor” ce face de ru şine „orice cu Polonia „c ăci Ieremia avea nevoie 37 de prietenia Poloniei şi de mijlocirea subtilitate diplomatică” . hanului t ătăresc pe lîng ă Poart ă”12 . GICU MANOLE To ţi cronicarii no ştri, sublinia Eminescu, acum ______genialul gazetar, au tr ăit în veacul Bronzat de timp ne prive şte din NOTE XVII, şi to ţi „cuno şteau istoria 1 2 3 4 5 13 bronz Ibidem Ibidem . , Ibidem . Ibidem . tătarilor” în Basarabia. La 1637 „ei 6 7 8 9 Şi împietrit ne prive şte din piatr ă, Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . nu mai erau în Buceag, ca urmare a 10 11 12 Din miile de ipostaze ne prive şte, Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . unui tratat între Polonia şi hanul de 13 14 15 16 14 Dar are o privire-nl ăcrimat ă. Ibidem . Ibidem . Ibidem . Crîm” . 17 18 19 Ibidem . Ibidem . . Ibidem Ibidem 20 21 22 23 Ofer ă cititorilor, mai departe, un De parc ă n-am fi vrut s ă se ajung ă la Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . 24 25 26 27 substan ţial citat din Cronica lui Miron el, Ibidem . Ibidem . Ibidem . 28 29 30 Costin din care cititorii afl ă c ă, tot la L-am ridicat pe socluri, mai sus de Ibidem . Ibidem . Ibidem . 31 32 33 1637, hanul Cantemir a p ărăsit dălţi, Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . 34 1 2 3 4 Crimeea şi s-a a şezat „iar în L-am f ăcut prizonier în biblioteci, Ibidem Ibidem Ibidem . , Ibidem . 15 5 6 7 8 Buceag” , fapt cu care Polonia nu a Dup ă gratiile de praf de pe c ărţi. Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . 9 10 11 fost de acord. La porunca turcilor, Ibidem . Ibidem . Ibidem . 12 13 14 tătarii sunt izgoni ţi din Buceag de L-am îmbrobodit în stereotipuri, Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . 15 16 17 18 către Vasile Lupu şi Matei Basarab, Crezând c ă astfel îi perpetu ăm Ibidem . Ibidem . Ibidem . . 19 20 21 iar t ătarii dup ă multe st ăruin ţe i-au ve şnicia, Ibidem Ibidem Ibidem . Ibidem . 22 23 24 25 convins pe polonezi s ă le dea voie s ă Dar îl reomorâm, repetat şi mereu, Ibidem . Ibidem . Ibidem . 26 27 28 se a şeze „spre Nipru între Krilav şi Când „uit ăm” s ă-i citim poezia ! Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . 16 29 30 31 32 între Kodin” . RĂZVAN DUCAN Ibidem . Ibidem . Ibidem . 33 34 35 Peste un secol, t ătarii revin un Ibidem . Ibidem . Ibidem Ibidem 36 37 Buceag „cerînd acum loc de la Ibidem . ,

39 Convorbiri duhovnice ști bărba ți iudei: merge ți la Înv ăță torul acesta, la profetul acesta, la omul acesta ! c ă înc ă nu știa bine cine este

„S ă faci bine în via ță , c ă te Iisus, să-mi vindece sluga . răspl ăte ște Dumnezeu!” Și s-au dus ace ști b ărba ți iudei la Hristos și I-a spus Mântuitorului des- pre sluga ce era pe moarte. Dar ce I- L.C.: Înaltpreasfin țite P ărinte Mitropolit, de multe ori a ți m ărturisit ______au mai spus lui Hristos? I-au spus: că nimeni din cei ce vin la sfânta bi- acesta Îi spune c ă numai prin cuvânt vrednic e omul acesta s ă-i faci lui a- seric ă nu pleac ă cu sufletul gol, deoa- să zic ă s ă se fac ă sluga lui s ănătoas ă, ceasta pentru c ă el ne-a zidit nou ă rece de fiecare dat ă când particip ăm căci el nu este vrednic ca s ă intre în sinagog ă. Auzi ți ce-a f ăcut suta șul la o sfânt ă liturghie ne împ ărt ășim din casa sa. Acum aspectul acesta pe acesta?! cuvântul lui Dumnezeu. V ă propun s ă care-l spune c ă „ nu sunt vrednic s ă În perioada cât el a fost conduc ă- discut ăm în continuare despre intri sub acoperi șul meu ” (Matei 8, 8) torul acestei grupe romane, s-a ata șat pericopa evanghelic ă ce are în centrul comport ă dou ă elemente. Se știa c ă în de comunitatea iudaic ă de acolo și le- ei o slug ă, mai precis despre tradi ția iudaic ă, iudeii nu intrau în a f ăcut o sinagog ă, adic ă pe graiul vindecarea slugii suta șului (Matei 8, casele p ăgânilor și probabil c ă suta șul nostru, le-a f ăcut o biseric ă. Lucrul 5-13). Sfântul Evanghelist Matei ne n-ar fi vrut s ă-L pun ă într-o situa ție acesta a însemnat foarte mult înaintea relateaz ă o întâlnire impresionant ă, de delicat ă pe Mântuitorul, s ă fie ar ătat lui Hristos, când I-au spus c ă acest acum dou ă mii de ani, pe care a avut- cu degetul, cum spunem noi, în bărbat vrednic e, „ căci iube ște nea- o Hristos Domnul cu un ofi țer roman. popor, de ceilal ți: iat ă un galileean al mul nostru și ne-a zidit o sinagog ă”. Desigur este un moment cu totul nostru a intrat la un p ăgân!. Atunci Iat ă un osta ș roman, p ăgân, le-a deosebit din via ța Mântuitorului probabil c ă, într-un sens, a vrut s ă-L făcut iudeilor din Capernaum o nostru Iisus Hristos și a unei slugi, a protejeze, dar în sensul duhovnicesc sinagog ă mai mare decât o biseric ă unui sclav. V ă rog .. desigur c ă suta șul se sim țea un om obi șnuit ă. Eu am fost acolo și am Î.P.S. Ioan: Minunea vindec ării păcătos. Î și sim țea p ăcatele pe care le- văzut. Iat ă ce înseamn ă s ă faci bine slugii suta șului s-a petrecut în Caper- a s ăvâr șit. Gândi ți-vă c ă acest ofi țer în via ță , c ăci te r ăspl ăte ște naum, o veche cetate din lumea anti- roman, în b ătăliile pe care le-a purtat, Dumnezeu . Deci de data aceasta că, consemnat ă în istoriile antice, a șe- probabil c ă a ucis și oameni și fire ște putem spune c ă, pe de o parte, Hristos zat ă pe malul M ării Ghenizaretului, în că și din motivul acesta și-a a venit s ă-i vindece pe to ți cei nordul Ță rii Sfinte. Cetatea aceasta recunoscut starea lui c ă a p ăcătuit bolnavi, s ă-i mângâie pe to ți cei era a șezat ă pe un drum important mult și c ă nu este vrednic s ă intre în nec ăji ți, dar și s ă r ăspl ăteasc ă celor comercial. Caravanele cu m ărfuri din casa lui un sfânt, adic ă un om care-L cinstesc pe Dumnezeu. Iat ă pe nordul Africii treceau prin cetatea deosebit, cum Îl considerau aceia pe slug ă a vindecat-o, iar pe suta ș l-a Capernaum și dup ă ocupa ția roman ă Mântuitorul în vremea aceea. răspl ătit pentru c ă le-a zidit o din anul 66 î.H. Prin urmare, cu L.C. : Dar, Înaltpreasfin țite P ărin- sinagog ă iudeilor din Capernaum. De aproape o sut ă de ani înainte de te, r ămâne întrebarea – de ce a vinde- aceea și eu pe unde m ă duc și v ăd na șterea lui Hristos, romanii se aflau cat Iisus pe sluga suta șului roman? A- câte un primar c ă vine la sfânta în aceast ă cetate, controlând, într-un fl ăm din pericopa evanghelic ă c ă biseric ă, îi mul țumesc pentru c ă ajut ă fel, circula ția m ărfurilor și carava- Mântuitorul a v ăzut la el virtu ți foarte comunitatea la ridicarea unei biserici. nelor ce veneau din Africa de nord, importante: credin ța acestuia, de și era Așa cum Mântuitorul l-a r ăspl ătit pe pân ă în Extremul Orient. Numele de neam p ăgân; dragostea suta șului acest suta ș, le va r ăspl ăti tuturor ace- localit ății Capernaum – Caparnaum pentru subalternii lui; nădejdea pus ă lora care sunt ast ăzi în administra ția este de origine aramaic ă, un cuvânt în Mântuitorul - se roag ă nu pentru el, de stat și ajut ă comunit ăț ile s ă ridice, compus din capar ce înseamn ă sat și ci pentru cei din jurul lui, apoi sme- să zideasc ă, s ă repare câte o biseric ă Naum , numele propriu, probabil, al renia : „ Doamne, nu sunt vrednic .” pentru comunit ățile lor, c ăci nu vor profetului Naum, deci, s-ar traduce în Î.P.S. Ioan: Cheia acestei minuni rămâne ner ăspl ăti ți nici în via ța limba român ă satul lui Naum . Acolo, o g ăsim la Evanghelistul Luca. Și el aceasta, nici în cealalt ă. se afla o garnizoan ă militar ă roman ă, ne relateaz ă în evanghelia sa aceast ă L.C. : Înaltpreasfin țite P ărinte, cu o sut ă de osta și, pentru c ă cel care minune. Ce ne spune în plus? La expresia nu sunt vrednic sau nu sunt intervine la Mântuitorul, ca s ă-i capitolul șapte se mai dau ni ște vrednic ă se reg ăse ște în rug ăciuni. vindece sluga, este consemnat de am ănunte. Am mai discutat despre Sf. Desigur exist ă o leg ătur ă. evangheli ști sub numele de suta ș, Evanghelist Luca, ce fost-a doctor. Și Î.P.S. Ioan: Câ ți dintre noi atunci adic ă comanda o sut ă de suta și. Sf. Ev. Luca spune c ă sluga era pe când ne punem în genunchi și cerem Ști ți cum evanghelia spune c ă moarte. Deci nu era a șa c ă nu se de la Dumnezeu s ă ne dea ceva, avea o slug ă bolnav ă și-I cere lui sim țea bine, c ă-l b ătuse vântul. Ce ne zicem: Doamne, eu nu sunt vrednic Iisus s ă-i vindece sluga, dar numai mai relateaz ă apoi Sf. Ev. Luca? de ceea ce-ți cer? Câte nu-i cere omul prin cuvânt. A ți v ăzut de atâtea ori Spune c ă un grup de b ărba ți iudei s- lui Dumnezeu în via ța aceasta! cum Mântuitorul pune mâna pe un au dus la Mântuitorul. I-a rugat De câte ori zicem: Doamne, eu î ți bolnav, când face tin ă și unge ochii suta șul care n-a îndr ăznit el, fiind de cer s ă-mi dai, iarna, înc ălzire, s ă ne unui orb, alt ă dat ă, doar prin cuvânt, alt neam, fiind p ăgân, n-a îndr ăznit s ă dai s ănătate, s ă ai grij ă de copiii → astâmp ără furtuna m ării. Face atâtea mearg ă la Mântuitorul s ă-I cear ă s ă-I A consemnat minuni doar prin cuvânt. Suta șul vindece sluga și i-a trimis pe câ țiva LUMINI ȚA CORNEA

40 eminentelor idealuri generale ale sufletului românesc, în care acesta se implic ă de la sine. Remarcabilul la patru secole de la zidirea ei discurs se încheia cu o invoca ţie ca În cursul glorioasei domnii de «umbra m ărea ţă a lui Ştefan cel 47 de ani a sfântului voievod Ştefan Mare» s ă se coboare şi s ă ocroteasc ă cel Mare (1457-1504), via ţa împlinirea şi doririle acestui popor bisericească a luat un avânt deosebit, ______«ce năzuie şte c ătre nemurire». aşa cum nu cunoscuse nici în timpul 1871, cu prilejul hramului m ănăstirii, Sărb ătorile de la Putna au luminat înainta şului s ău în scaun, Alexandru la mormântul lui Ştefan cel Mare de şi însufle ţit mii şi mii de români, cel Bun. Prezent printr-o activitate la Putna, pentru a s ărb ători patru sute înt ărindu-i pentru evenimentele sus ţinut ă în toate domeniile vie ţii de ani de la zidirea ei. Aici vine şi el istorice deosebite care au urmat. Iat ă publice, Ştefan cel Mare nu putea s ă înso ţit de Ioan Slavici şi g ăzduiesc în deci c ă Ştefan cel Mare, şi dup ă lipseasc ă nici din via ţa bisericeasc ă a Rădăuţi, la protopopul Ioan Mândril ă. moarte, a urmărit şi a rede şteptat ţă rii sale. În cursul aceleia şi lungi şi Serb ările s-au desf ăş urat cu deosebit idealurile de neatârnare (1877) şi glorioase domnii a luat o dezvoltare fast şi cu adânc ă rezonan ţă în unitate na ţional ă ale tuturor românilor deosebit ă arta şi cultura bisericeasc ă. sufletele tuturor românilor, mai ales (1916-1919). Este lucru cunoscut c ă pu ţini dintre că mormântul neînfricatului lupt ător La hramurile Putnei, mul ţimi domnii ţă rilor române au ridicat pentru libertatea Moldovei se afla în întregi de credincio şi, de pretutindeni, atâtea loca şuri de închinare ca Ştefan captivitate. Cu prilejul acesta, se închin ă şi ast ăzi cucernic în fa ţa cel Mare. Tradi ţia spune c ă dup ă studentul de atunci, A.D. Xenopol, mormântului ctitorului, f ăcând fiecare lupt ă el în ălţa, ca amintire şi viitorul mare profesor, istoric român metanii adânci, iar unii îi şi sărut ă mul ţumit ă a biruin ţelor sale, o şi filosof al istoriei, a rostit o lespedea rece. Cu to ţii se simt acolo biseric ă sau o m ănăstire, unele zidite remarcabil ă Cuvântare festiv ă la ca şi în fa ţa sufletului s ău întreg şi din temelie, altele numai reînnoite sau serbarea na ţional ă pe mormântul lui drept, îi ascult ă mesajul netrec ător, în ad ăugite. În aceste locuri sfinte s-au Ştefan cel Mare, apreciat ă în mod cea mai curat ă evlavie, revenind apoi copiat apoi numeroase c ărţi de slujb ă, deosebit şi de viitorul s ău student şi la casele lor împ ăca ţi. La mormântul s-au zugr ăvit icoane, s-au lucrat savant de renume mondial, de mai lui Ştefan de la Putna osârdnicilor felurite odoare biserice şti. târziu, Nicolae Iorga. Din fericire, sale str ădanii, arde f ără încetare Între m ănăstirile şi bisericile aceasta o putem parcurge nemijlocit, candela pe care i-au aprins-o urma şii. ctitorite şi înzestrate în întregime de spre a intui ideile şi sentimentele Mai vârtos str ăluce şte mereu pe str ălucitul domn moldovean, pe generoase ce o str ăbat, pentru viitorul firmamentul sim ţirii şi con ştiin ţei primul loc se situeaz ă m ănăstirea poporului român. române şti ca steaua polar ă care nu Putna, cu hramul Adormirea Maicii Astfel, pornind de la ideea c ă apune niciodat ă şi-i poate astfel Domnului. Zidirea ei a început la un «b ărbatul care reu şeşte s ă adune, călăuzi pe to ţi cei ce str ăbat marea an dup ă cucerirea cet ăţ ii Chilia, în dup ă patru sute de ani, la mormântul acestei lumi. Un personal sârguincios vara anului 1466 (4 iulie dup ă său, reprezentan ţi din toate ţă rile unde şi devotat, în frunte cu stare ţul, versiunea întâi a Letopise ţului de la tr ăiesc români este înc ă destul de împline şte toate rânduielile stabilite Putna şi 10 iulie dup ă versiunea a puternic», se ajunge la enumerarea de marele voievod, înc ă fiind în via ţă , doua şi dup ă Cronica zis ă moldo- ţelurilor înalte ale românilor for- şi tot ce cred ei c ă i se mai cuvine. polon ă). Lucr ările de construc ţie au mulate cuminte, la sugerarea Înal ţii Ierarhi ai Moldovei, din durat patru ani, timp în care aceast ă modalit ăţ ii şi mijloacelor împlinirii vremea din urm ă, Iustin, Teoctist, mărea ţă operă arhitectonic ă a fost lor, astfel ca to ţi «împreun ă... s ă Daniel și Teofan au pus şi continu ă, dus ă la bun sfâr şit. înlesneasc ă înr ădăcinarea credin ţelor, cu deosebit ă râvn ă, s ă pun ă în valoare Luceaf ărul poeziei române şti, năzuin ţelor şi speran ţelor noastre cuviincioas ă toat ă imensa lui animat de puternicele sale sim ţă minte comune în unul şi acela şi viitor şi s ă mo ştenire. Şi nu numai la acestea se patriotice, împreun ă cu Pamfil Dan, asigure împlinirea acestui viitor rezum ă cultul care i se aduce constant adreseaz ă prin pres ă un apel însu şi». În continuare, se scot lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. tineretului român de pretutindeni. înv ăţă mintele din via ţa lui Ştefan cel FLORIN BENGEAN Acesta era chemat la 3/15 august Mare, care pot duce la împlinirea ______→Convorbiri de c ătre anumite persoane c ă îi rug ăm vă aduc ă cele cerute. Binecuvântat s ă mei, dar uit ăm s ă spunem, la începu- pe sfin ți s ă mijloceasc ă pentru noi fie Dumnezeu c ă a primit-o pe Maica tul sau la sfâr șitul rug ăciunii, Doa-ne, înaintea Prea Sfintei Treime Domnului s ă fie și ea mijlocitoare eu î ți cer, dar nu cred c ă sunt vrednic Dumnezeu. Iat ă c ă nu este adev ărat către Dumnezeu, pentru noi! S-o de darul pe care-l cer! De aceea ar fi ceea ce spun ei, pentru c ă vedem și rug ăm pe Maica Domnului și pe to ți bine s ă ad ăug ăm rug ăciunilor noastre din contextul acestei evanghelii cum sfin ții binepl ăcu ți Lui s ă mijloceasc ă cuvintele acestea: Doamne, eu nu câ țiva b ărba ți s-au dus s ă mijloceasc ă către Prea Sfânta Treime Dumnezeu sunt vrednic de darurile pe care mi pentru acel bolnav, pentru suta ș, pentru noi în via ța aceasta. le-ai dat . Mai avem o nuan ță foarte înaintea Mântuitorului nostru Iisus Pune ți rug ăciunile în bra țele sfin ți- interesant ă aici, anume aceea a Hristos. De aceea v ă îndemn s ă cere ți lor s ă le duc ă înaintea Mântuitorului mijlocirii c ătre Dumnezeu. Ști ți c ă și mijlocirea sfin ților atunci când v ă nostru Iisus Hristos și înaintea Prea noi, ortodoc și, suntem cam pu și la zid ruga ți lui Hristos, lui Dumnezeu, s ă Sfintei Treimi Dumnezeu.

41 Destinul unui c ărturar atât pe t ărâm ideologic, cât şi na ţional împotriva abuzurilor, pentru adev ăr şi dreptate, pentru luminarea oamenilor simpli. (III) În Bucure ştiul ocupat de germani, Nicolae Manegu ţiu scrie o Intrigat de lipsa de moralitate a nou ă carte r ămas ă în manuscris: unor reprezentan ţi ai autorit ăţ ilor Scrieri de folos şi scrieri de clac ă, în superioare biserice şti, în anul 1902, care dezv ăluie suferin ţele ţă rii la Tipografia W. Krafft din Sibiu, ocupate, dezn ădejdea ce-i cuprindea Nicolae M ănegu ţiu public ă: Alma- pe oameni, moravurile unora din cei nachul Sf-lui Nicolae. Tr ăsuri critice răma şi în Capital ă, ac ţiunea de pe via ţa Românilor ardeleni, în subversiv ă a altora, care se puseser ă care arat ă rolul major şi providen ţial în slujba du şmanului, oneroasa pace al marelui mitropolit Andrei Şaguna de la Buftea, apoi eroismul solda ţilor în via ţa bisericeasc ă şi româneasc ă români de la M ărăş ti şi M ărăş eşti şi ______din Transilvania, şi combate „dec ă- întreaga desf ăş urare ulterioar ă a vie ţi de lupte şi neajunsuri, Nicolae derea” de dup ă Şaguna. Lucrarea evenimentelor pân ă la victoria final ă2. Manegu ţiu se întoarce în face o critic ă aspr ă preo ţilor neone şti, În 1916, Manegu ţiu se g ăsea tot Transilvania. Povestea lui se sfâr şeşte ipocri ţi, lipsi ţi de interes pentru ridi- în Bucure şti, lupta pentru intrarea în ziua de 24 noiembrie 1924, într-o carea cultural ă şi moral ă a concet ăţ e- României în r ăzboi, pentru întregirea cript ă din cimitirul din Dumbrava nilor lor şi dezv ăluie abaterile ţă rii şi des ăvâr şirea unirii tuturor Sibiului. săvâr şite de unii reprezentan ţi ai romanilor. Aici scrie şi tip ăre şte: La Sibiu, moartea lui a fost Consistoriul arhidiecezan. Răsbelul salvator, în care arat ă ignorat ă cu des ăvâr şire, cu toate c ă De bun ă seama, aceast ă lucrare necesitatea luptei pentru unire şi î şi defunctul n-a fost un orice preot, ci n-a fost bine primit ă de mai marii s ăi, define şte ideile privind viitoarea un ales înv ăţ at, precizând în scrisul care s-au crezut viza ţi şi l-au Românie. Autorul anticipeaz ă unirea său, în forme lapidare, credin ţele şi suspendat provizoriu din func ţie şi românilor ca urmare a r ăzboiului convingerile sale. apoi l-au alungat din eparhie. „sfânt şi salvator”. În încheiere Dr. Ilie D ăianu, protopopul În acela și timp, Nicolae sugereaz ă idei cu privire la Greco-catolic al Clujului, publica Manegu țiu este reclamat forurilor organizarea unui stat democratic şi articolul „Gând şi fapt ă, Maria P. Cosma, n ăsc. Roman”, în superioare biserice şti din Sibiu, de modern, toate dovedind un zbucium 3 preotul Ioan Runcan, epitropul şi un entuziasm pu ţin obi şnuit. Cartea „Luceaf ărul” , în care spunea Georgiu Dandar ău şi Petru Cupta din a fost confiscat ă de autorit ăţ ile de urm ătoarele: „Dup ă un an de zile, mă Sângiorgiu de Mure ş, pentru atunci doar câteva exemplare ajugând găsiam din nou la Sibiu. În ziua de 1 „agita ţiuni între parochieni”, abuzuri în circula ţie. Noemvrie, m ă dusei şi eu cu lumea la şi atitudini necuvincioase s ăvâr şite în Ar trebui amintit ă din aceea și cimitir. Nu cuno şteam cimitirul cel aceast ă parohie. Întrucât intr ă în perioad ă și interesanta lucrare nou din Dumbrav ă şi-l priveam ca conflict cu Mitropolia Ardealului intitulat ă Felicia (în limba german ă) noutate în ziua cea mai frecvent ă a referitor la modul în care s-au în care schi ţeaz ă modelul utopic al cimitirelor, ziua mor ţilor. În partea administrat fondurile de 4.000 fi. ale unui stat fericit, adversar al româneasc ă, ca şi în cealalt ă, am dat funda ţiei înfiin ţate în 1880 de fariseismului şi al ignoran ţei. peste locul de odihn ă al unor protopopul Partenie Trombita ş, este De asemenea, Nicolae Manegu ţiu cunoscu ţi trecu ţi în ceea lume. M-am „amovat”, destituit, în 1902 din a mai l ăsat pe lâng ă c ărțile oprit, în fa ţa unui mormânt, care în postul de paroh şi protopresbiter al men ționate, şi alte lucr ări, editate sau loc de cruce avea un col ţ de stânc ă, tractului Mure ş-Oşorheiu, şi începe inedite, care se g ăsesc în fondul aşa cum s-ar fi desprins dintr-un vârf un proces îndelungat cu Consistoriul bibliotecii ASTRA. Noi cercet ări de munte. Pe acest bloc uria ş, e prins ă de la Sibiu, care nu-i va aduce îns ă documentare le vor scoate desigur la o mic ă tabl ă de marmor ă care ne satisfac ţie. 1 iveal ă, îmbog ăţ ind alte aspecte spune în slova ei, că sub el se Destituit din slujb ă f ără pentru biografia si bibliografia odihne şte neodihnitul Nicolae respectarea unor proceduri legale, protopopului, confirmând și Mănegu ţiu, fostul protopop al Tg. Nicolae Manegu ţiu a fost alungat clarificând multe dintre necunoscutele Mure şului. Pe tabla de marmur ă alb ă abuziv în anul 1902 şi n-a mai fost actuale. Multe vor r ămâne, cu mai scrie pe latine şte şi o sentin ţă cam reprimit niciodat ă. Va începe un probabilitate, pentru totdeauna în preten ţioas ă de acest în ţeles: Mortus proces care va dura un deceniu, dar întuneric… qui vitam suam vitae explorandae ac care, cu toat ă dreptatea pe care o Dup ă r ăzboi, cu adâncul regret c ă veritati consacravit [Murit-a cel ce şi- avea, nu-i va aduce reintegrarea. În nu şi-a împlinit o oper ă pe m ăsura a consacrat via ţa adev ărului şi aceste condi ţii, Manegu ţiu se va capacit ăţ ii lui şi a bogatelor sale explor ării vie ţii]”. → dedica tot mai mult scrisului, luptând cuno ştin ţe, acumulate cu o pasiune Pr. Dr. GHEORGHE NICOLAE rar întâlnit ă, epuizat de pe urma unei ȘINCAN

1 ANDJ Mures, fond parohia Mure ş, Dosar 3 Ilie D ăianu, “Gând şi fapt ă, Maria P. Cosma, coresponden ţa, Circulara 227/228/1897, f. născ. Roman”, în Luceaf ărul , decemvrie 153, 3. 2 Ilie Ha şeganu, op.cit. , p.146 1944, anul IV, p. 340.

42 îmbr ățișeaz ă p ământul într-o mi șcare ce imit ă ve șnicia… Oamenii sunt cuprin și de o bucurie ce are drept izvor, Lumina, - Ninge! Mul țimea infinit ă a ful- care va r ăsări în inimi, dup ă ce gilor învele ște p ământul cu repeziciu- ninsoarea va obosi. Ca într-o alt ă ne, f ără s ă apuc a-mi dau seama. lume, se na ște impresia ireal ă că Ninsoarea acoper ă totul. E în stare s ă ninsoarea va continua la infinit cu schimbe în alb și sângele, și inima și raze de lumin ă. mintea. Totul se dore ște s ă reînvie ca Poate c ă de aceea e irezistibil ă la Început , - aceasta ar fi ideal. ______muzica fulgilor, fiindc ă sunt ca o „Cincizeci de veacuri s ă- sunt lacrimile Maicii Domnului, care pan ă, ce mângâie coardele luminii. mplineasc ă prin Avraam și prin lumin ă dumnezeiasc ă sunt! De aceea suntem uneori ferici ți f ără o David, spi ța ta prooroceasc ă cerurile Afar ă ninge și unii fulgi vor s ă se cauz ă aparent ă, afar ă de cea a au obosit, cu lacrimi și plec ăciune furi șeze în cas ă! Și e o mireasm ă de cântecului luminii. hărăzind neprih ănit carnea ta din tain ă, s ă vezi cum se întrec s ă- Leg ănarea aceasta, a fulgilor, rug ăciune, vajnic Rug nemistuit”, ne mplineasc ă sl ăvirea firii pân ă când va creeaz ă impresia c ă stau nemi șca ți înva ță p ărintele Sandu Daniil Tudor încol ți din ea lumina. într-un leag ăn al smereniei, ce în Rugul aprins al Maicii Căderea fulgilor pe crengile prime ște mi șcare de dincolo de el,… Domnului. copacilor na ște cântare de îngeri… și de unde… din alt ă parte, - dac ă nu Și ce sunt fulgii dac ă nu lacrimi!? Păsările ascult ă în extaz dulcea ța din adierea Duhului Sfânt. Și cine este Rugul nemistuit, dac ă nu cânt ării. Dealurile și mun ții VALERIU T ĂNAS Ă Maica Domnului! Și cum s ă se contempl ă armonia ninsorii care, mistuie Rugul, dac ă jertfele aduse precum o cereasc ă simfonie,- într-una ______

Destinul unui c ărturar Manegu ţiu l ărge şte registrul de →De şi a dorit din tot sufletul expresii umane al M ărginimii, binele neamului s ău, Nicolae înscriindu-se pe acela şi itinerar Manegu țiu a fost deopotriv ă iubit şi patriotic al progresului ob ştesc 5. hulit, adulat şi criticat de unii dintre Când am descoperit în urm ă cu confra ţii s ăi. Nimeni îns ă, nu i-a ceva timp, printr-o întâmplare fericit ă contestat talentul şi adânca sa Reunirea românilor din Transilvania umanitate. şi Ungaria citisem câteva din scrierile Profesorul O. Ghibu, care l-a acestui preot cu un destin atât de cunoscut, spunea c ă: „Nenorocul lui tragic, fapt care ne-a stârnit un viu Manegu ţiu a fost c ă a tr ăit într-o interes. Este o carte fascinant ă care ne vreme când oamenii cu care a avut a restituie nu numai o figur ă luminoas ă, face au fost prea mici ca s ă-l în ţeleag ă cople șitoare a protoprezbiterului de la […] Oricâte rezerve am avea, nu se Târgu-Mure ș, dar și o epoc ă. Astfel poate nega c ă lucr ările lui M ănegu ţiu de c ărți sunt mult necesare şi aduc un cuprind idei s ănătoase şi-l prezint ă ca serviciu istoriografic, care nu va pe un autor cu mari calit ăţ i. putea fi niciodat ă îndeajuns l ăudat. Ăstor fel de oameni vremea Prin ceea ce comunic ă, aceast ă carte trebuie s ă le ierte defectele, s ă-i ridice se recomand ă ca o contribu ție pentru iubirea lor de umanitate, istoriografic ă deosebit de pre ţioas ă. ______pentru iubirea lor de adev ăr şi de Am încercat s ă descifrez cu aju- celor ce se vor osteni s ă o deschid ă şi progres la loc de cinste şi s ă torul articolelor și c ărţilor publicate, să o foloseasc ă în cercetarea şi condamne pe contemporanii care, o parte a activit ăţ ii preotului, cunoa şterea trecutului bisericesc, lipsi ţi de calit ăţ ile acestea, s-au protopopului, gazetarului patriot şi cultural și istoric al românilor mul ţumit s ă prigoneasc ă pe adev ăra ţii consecvent sus ţin ător al ideilor sale, transilv ăneni. lupt ători şi s ă-i înl ăture de pe aren ă Nicolae Manegu ţiu. Sunt bucuros şi Mul țumesc tuturor celor ce mi-au fără nici o remu şcare” 4. onorat că repun în circula ție o carte stat aproape în demersul meu, și Personalitate original ă, adesea important ă, care la vremea apari ţiei a mărturisesc că sunt interesat și mă voi pasionat ă, st ăpânit ă permanent de stârnit patimi și controverse, întrucât ocupa în continuare, cu ajutorul acea nelini şte, de acel neastâmp ăr era expresia preocup ărilor lui în bunului Dumnezeu, s ă reeditez şi alte mărginean creator, mereu orientat ă leg ătur ă cu dezbinarea românilor din lucr ări ce ne-au r ămas de la Nicolae spre fapt ă, mereu în lupt ă cu iner ţia şi Ardeal. O carte ca aceasta, nu are Manegu ţiu, unul din cele mai conformismul, însetat ă de adev ăr şi nevoie de recomandarea noastr ă. Ea interesante și mai tragice personaje dreptate, de înnoiri, figura lui Nicolae singur ă se va impune în fa ţa tuturor din istoria Transilvaniei, martor al zbuciumatei istorii a românilor din veacurile 19 și 20. 4 Apud I. Georgescu, în Ilie Ha şeganu, op.cit. , p. 147. 5 Ilie Ha şeganu, op.cit. , p. 147.

43 Extratere ștrii printre noi Aceasta obi șnuia de altfel s ă se Nu exist ă de altfel știin ță care s ă adreseze ucenicilor cu uimitorul „voi poat ă da seama de manifestarea nu sunte ți din lumea aceasta”. Ne necreatului în interiorul creatului. Îmi pare o eviden ță . Exist ă frapeaz ă, cu atât mai mult cu cât Eventual sufletul de artist poate s ă printre noi extratere ștri. Nu v ă mira ți, cuvintele Sale le primim și noi, cei de surprind ă în cuvânt și culoare sunt ( și) tere ștri ca și noi, ca orice om, azi, ca îndemn de a a șeza corect sim țirile adânci, m ărturisite dar apar țin mai mult Cerului. Prin priorit ățile vie ților noastre. Cu alte existen țial, acelea pe care omul de op țiunea lor de via ță de a dep ăș i cuvinte, de a privilegia cele care ne știin ță nu le poate demonstra prin somaticul și biologicul cu ajutorul așeaz ă in b ătaia Sufl ării Duhului puterea ra țiunii. Știin ța poate da harului dumnezeiesc î și datoreaz ă Sfânt. De a nu fi doar trupe ști. De a seama eventual de anomaliile și devenirea „Tat ălui nostru” din Ceruri. nu vie țui doar în orizontal, în creat, ci dep ășirile fa ță de legile naturii, Întru El vie țuiesc în trup, de a ne întâlni cu verticala excepțiile miracolelor, f ără îns ă s ă împ ărt ășindu-se mistic din ceea ce ascensional ă care s ă uneasc ă în noi poat ă contempla în ele teofanii. este dincolo de trup, în teritoriul terestru și ceresc, p ământ și Cer. A fi doar terestru, somatic, tainic al necreatului. Iar unii dintre noi devin iscusi ți trupesc, înseamn ă în fapt o ratare a Desigur, nu po ți ajunge un astfel făptuitori. Sfântul Sofronie Saharov, condi ției noastre adev ărate de de tr ăitor dac ă nu a șezi ca prioritate recent canonizat, pornise la drum ca oameni. Voca ția de extra-tere ștri o absolut ă a vie țuirii tale împlinirea ta artist, ca pictor, cu o sete fiin țial ă de a avem cu to ții. În acest sens, exerci țiul ca om. Dar ce s ă însemne aceasta? atinge spa țiul rarefiat al în ălțimilor știin ței ne poate fi de mare ajutor, dar Din perspectiv ă duhovniceasc ă, tr ăirilor umane din zona spiritului. niciodat ă împlinitor. Pentru c ă doar este vorba de o asumare de purtare și Convertirea la Hristos l-a a șezat pe lucrarea sculptural ă a Duhului în om de tr ăire a umanit ății la cotele cele făga șul f ăptuirii concrete, vii, iar elimin ă adaosurile și surplusurile mai înalt posibile pentru via ța în trup. tr ăirile sale au fost mângâiate de păcătoase, sco țând la lumin ă omul viu Câteodat ă resim ți aceast ă voca ție de pogorârea luminii necreate, taborice, din noi, de care nicio știin ță nu poate la vârste fragede, alteori izbucne ște asupra sa, în momentele de rug ăciune, da seama. Lupta cu mizeria l ăuntric ă mai târziu, urmare a unei convertiri. transformându-l treptat într-un e dur ă, dar rezultatul merit ă tot Cert este c ă cel care resimte dorul de vie țuitor duhovnicesc. Este efortul. Pentru c ă în acest chip se a-și tr ăi umanitatea la cote dumneze- contemporanul nostru, unul dintre na ște sfântul, omul mai mult ceresc ie ști are o singur ă Cale și Țint ă, aceea noi. Iar m ărturia sa este c ă sfin țenia decât p ământesc, omul viu și dincolo a unirii iubitoare cu modelul absolut „nu este un concept știin țific, ci de moarte. al omului, cu Dumnezeu-omul, Iisus existen țial”. Ea prive ște nu atât Pr. RĂZVAN IONESCU Hristos, Fiul lui Dumnezeu. angajarea prin gândire, cât prin tr ăire. ______Mă întorc spre direc ția de unde venea peste ea în p ădure pe o banc ă sau în și ce v ăd? Se opre ște frânând brusc în cosciugul de sticl ă, o s ărut ă și o invit ă fa ța mea un om b ătrân c ălare pe dou ă într-o croazier ă amoroas ă pe ocean, Toat ă via ța mi-am v ăzut-o filmic, buturugi de lemn, una mare pe care dup ă care ea se reîntoarce acas ă și chiar și atunci când visez. st ătea el conducând un volan continu ă s ă-și caute de lucru. improvizat. Buturugile conectate De violen ță , nu mai vorbesc. A E o caldur ă și lini ște nebun ă în aveau trei ro ți din lemn de c ărucior de fost introdus ă în casele noastre sub Ciudanovi ța în fa ța garajului. Nu e copii mici. L-am rugat s ă m ă duc ă sus scuza c ă e drept și legal s ă omori țipenie de om primprejur și doresc la alimentar ă, c ă e urgent. Cum s ă te milioane de oameni în r ăzboaiele de nespus s ă merg la alimentara de sus, duc, unde s ă te pun? M ă întreab ă pe p ământ, dac ă e pentru adev ăr și de lâng ă pu țul din apropierea turnului mo șul. Îi zic c ă stau și eu pe buturuga justi ție și c ă mult mai important este de r ăciere al compresoarelor miniere. mic ă. E imposibil, îmi spune și m-am să ne dezvolt ăm sentimentele de mil ă Am de ridicat o cutie cu ceva trezit. fa ță de om decât a face bine sau r ău. important și nu trece nicio ma șin ă ca Adic ă, acum în țeleg c ă a fost mai să merg cu o ocazie. Unde or fi plecat Alerg ăm continuu. Nu avem timp important s ă-l crucific ăm pe Iisus to ți? M ă întreb. să ne dezmeticim. Suntem decât s ă-l salv ăm, pentru a tr ăi Deodat ă, se aude un motor de bombarda ți permanent cu idei și sentimentul milei. motoret ă și m ă bucur. Iat ă-l, vine de filozofii noi, suntem demola ți, Aceea și politic ă atunci ca și acum la cinematograf în jos, îi fac semn și destructura ți ca personalitate de nu sau invers, adic ă învârtirea în cercuri, se opre ște. Îi explic depre ce-i vorba mai știm ce suntem, suflet sau istoria se repet ă din cauza c ă cineva și îmi r ăspunde c ă nu are cum și se ma șin ă. Programa ți, deprograma ți, nu vrea s ă înve țe în ălțarea divin ă prin întoarce împrejur. Dep ărtându-se, genera ție dup ă genera ție cu forme noi evoluarea și înnobilarea con știin ței realizez c ă e doar o trotinet ă și mi se de îndoire dup ă calapodul omului. face ru șine c ă am putut s ă-i fac o exploatatorului invizibil. Aceste for țe negre se simt bine la astfel de propunere acestui copil care Azi, s-a schimbat povestea Albei nivel de oaie în costum de lup. se joac ă. ca z ăpada, nu mai vine prin țul pe un Suntem lucra ți continuu și ținu ți E din nou lini ște. M ă uit prin cal alb s-o s ărute și s ă o ia cu el în captivi aici ca într-o pu șcărie. Mereu curtea Garajului doar dau de careva. împ ărăția lui, unde să tr ăiasc ă ferici ți ni se mai d ă o mân ă de gr ăun țe și-o Un nou sunet de motor. De ast ă dat ă pân ă la adânci b ătrâne ți, ci un lu ăm de la cap ăt. mai matur, mai serios, ca de bascul ă. vânz ător din poart ă în poart ă, care d ă BEN TODIC Ă

44 Scriitorilor Români, iar apoi pre şedinte al acesteia. Din 1921 este membru titular al Academiei (XV) Române. A fost senator şi, din anul Tot francmasonii consider ă c ă 1931, pre şedinte al Senatului . «Nu „cel mai mare templu Mithraic din se cunosc locul şi data ini ţierii sale. lume se afl ă în România, are 26 de Între 1927 şi 1930 a fost Venerabilul metri lungime, fiind ridicat, cu peste Lojii ie şene „Dimitrie Cantemir”, iar dou ă mii de ani în urm ă, în celebra din 1932 AL Lojii „Moldova”, din cetate dacic ă Sarmisegetuza ”. 6 Istoria acela şi ora ş. [ N.n. : Se pare c ă a românilor are o serie de mituri devenit mason dup ă ce a fost ales masonice .7 deputat în anul 1926. Ini ţierile au loc

Declara ţia de Independen ţă a ______dup ă ce unii devin deputa ţi sau S.U.A. a fost conceput ă de Thomas Se consider ă c ă « ţiganii sunt senatori în cadrul Parlamentului.] Jefferson , care «nu era mason, de şi popula ţia din care se recruta Între 1930 şi 1935, a îndeplinit şi prezen ţa la întruniri masonice este deta şamentul de avangard ă al urm ătoarele demnit ăţ i masonice: consemnat ă documentar. Exist ă „magicienilor carpato- „Mare Maestru Adjunct al Marii Loji câteva m ărturii istorice care danubieni ”» 10 Na ţionale din România (MLNR ), demonstreaz ă c ă el a cochetat cu Athanasos I, Patriarhul Pro Mare Maestru al MLNR, Mare rozacrucianismu l, printre aceste Constantinopolului, într-o scrisoare Maestru al MLNR şi Mare Maestru al dovezi num ărându-se şi câteva circular ă adresat ă clericilor, îi Francmasoneriei Române Unite . însemn ări secrete în alfabet instruie şte cum s ă-şi pov ăţ uiasc ă Fratele s ău, Vasile Sadoveanu, de rozacrucian , care s-au descoperit în profesie inginer agronom, a fost, de enoria şii s ă nu se întov ărăş easc ă cu 11 ∗∗∗ scrierile lui. Exist ă, îns ă, dovezi mult ghicitorii , ursarii , îmblânz ătorii de asemenea, mason». mai solide ale leg ăturilor pe care le-a şerpi şi „îndeosebi s ă nu permit ă Romanul de ini ţiere între ţinut Franklin cu o grupare a ţiganilor (adingánous ) s ă le intre în „CREANGA DE AUR”, a lui Mihail cavalerilor roza crucieni, al c ărei case pentru c ă propov ăduiesc Sadoveanu , este descris de masonul centru era ora şul Georgetown, din Alexandru Paleologu, ca o coborâre 8 lucruri diavole şti” . Pennsylvania». Dintre ursari, amintim pe în Infern („ descensus ad inferos ”), În afara alfabetului masonic masonul MIHAIL URSACHI de unde: «Creanga de aur, adic ă «mai au alfabete proprii : Cavalerul (URS+achi ) sau scriitorul cu vâscul , adic ă în ţelepciunea şi Rozicrucian , Prin ţul Tabernacolului; psudonimul MIHAIL cunoa şterea, îl va ajuta pe Kesarion Marele Inspector Inchizitor SADOVEANU (1880-1961, n. Breb, eroul c ărţii, să poat ă ie şi din Comandor; Sublimul Prin ţ al Pa şcani). Din 1947, este membru al infern , unde se încheie călătoria sa Secretului Regal; Cavalerul Prezidiului Adun ării Deputa ţilor şi ini ţiatic ă, împreun ă cu frumoasa Kadosh». 9 Maria, pe care tot el o dusese apoi vicepre şedinte al Prezidiului 12 Masoneria , ca şi maya şii, Marii Adun ări Na ţionale (1948- acolo». Dar « creanga de aur ce va aztecii şi geto-dacii , se bazazeaz ă pe 1961). În 1908, a devenit luci în sine, în afar ă de timp, este FECUNDITATE şi FERTILITA- vicepre şedinte al Societ ăţ ii ie şirea lor din infernul în care au TE . trebuit să coboare (căci ale şii trebuie s ă coboare în infern )». 13 10 IVAN EVSEEV, Enciclopedia 6 Amintim îns ă c ă dup ă OLIMPIAN UNGHEREA, Misterele simbolurilor religioase şi arhetipurilor coborârea în Infern nu exist ă cale de Templului Masonic , Editura Phobos, culturale, Colec ţia CUM PATRIBUS, Colec ţie Bucure şti, 2004, p.51. îngrijit ă de CLAUDIU T. ARIE ŞAN, Editura întoarcere, decât RENA ŞTEREA sau [N.n. : Mithra, Marele Maestru al misterelor „ÎNVIEREA”, Arhiepiscopia Timi şoarei, 2007, REÎNCARNAREA din IAD. ini ţiatice din India şi Persia, s-a n ăscut în 25 p.67. ∗ Din analiza operei lui Mihail decembrie , şi tot la 25 decembrie , dar în anul De la ace şti ţigani ursari se trage onomastica Sadoveanu, scriitorul I. OPRI ŞAN 1989 , a fost ucis Nicolae Ceau şescu , care, a şa de URS cu toate derivatele lui. Vezi numele cum spunea Gelu Voican Voiculescu (care face NICOLA URS sau HORIA în anul 1784. (care cunoa şte bine şi simbolistica parte din „ Medita ţia Trascedental ă”), „ şi-a Autorul Ioan Costea ridic ă chiar problema Masoneriei) trage aceea şi concluzie a lep ădat şor ţul ” de mason . Nicolae Ceau şescu, dac ă Horia a fost regele ţiganilor (Horia ve şnicei rena şteri : «Din aceste probabil ini ţiat în anul 1966, a f ăcut parte din R.D.= Horia Rex Daciae): „HOREA: motive, geneza perpetu ă a firii (...) masoneria Lojii P2 sau Propaganda Due, care REGELE ŢIGANILOR , GITANILOR SAU Loj ă se pare c ă a fost finan ţat şi ajutat din JIDANILOR (?)” în: COSTEA IOAN, devine una din imaginile cheie ale umbr ă de KGB. «Dar nici Franc-Masoneria MISTERIILE HORII sau CIVILIZA ŢIA operei sadoveniene de maturitate, Universal ă nu-i va ierta pe cei care au tr ădat-o VEL ŞILOR, Editura Altip, Alba Iulia, 2008, purtând în fulgura ţiile ei adânci în afacerea P2, nu-l va ierta nici pe Nicolae p.286-293. semnifica ţii filozofice de subtext, → Ceau şescu (spre binele poporului român) ». De şi autorul vorbe şte despre civiliza ţia vel şilor Apud : RADU COM ĂNESCU, EMILIAN M. (cel ţilor), ajunge la concluzia c ă ţiganii EUGEN MERA DOBRESCU, Franc-masoneria. O nou ă sp ălători de aur sunt mo ţii. (Idem , p.113). viziune asupra istoriei lumii civilizate, vol.2 [N.n. : Era mai u şor s ă se ajung ă la concluzia (1961-1968), Editura Europa Unit ă, E :. U:., că la originea tuturor popoarelor sunt ţiganii 11 Dr. EMILIAN M. DOBRESCU, Ilu ştri Bucure şti, 2004, p.198-199 şi 203]. din Spa ţiul carpatic , care au plecat în toate francmasoni, Editura Nemira, Bucure şti, 1999, 7 Ibidem , p.28-30. direc ţiile dup ă ce Dumnezeu le-a încurcat p.167-168. 8 STEVEN SORA, op.cit., p.215-216. limba unic ă când au ridicat turnul 12 MIHAIL SADOVEANU, Creanga de Aur, 9 PAUL ŞTEF ĂNESCU, Franc-Masoneria Babel=Babilon pentru a junge la Cer: Editura Alfa Paideia, Bucure şti, 1996, coperta – Simbolism - , vol.2, Editura Miracol, «Pământu’ntreg avea pe-atunci o singur ă spate. Bucure şti, 1997, p.157. limb ă şi acelea şi cuvinte » ( Facerea , 11 , 1)]. 13 Ibidem.

45 cu permanent ă trimitere la mitul desf ăş urarea aparent ă – literar ve şnicei reîntoarceri »14 «Viu vorbind – a nara ţiunii, în subtextul eviden ţiat a fost, de asemenea, mai romanului se contureaz ă un ales în ultimul deceniu, subtextul profund plan simbolic, de subtil ă criptico-emblematic al operelor înc ărc ătur ă esoteric ă, incifrând sadoveniene de maturitate, întrev ăzut adev ăruri permanente şi taine ca una dintre sursele cele mai acut ultime ale firii». 16 generatoare ale tainei. Periculoas ă nu e opera lui Mihail Premisa unor atari considera ţii Sadoveanu, ci drumul ascendent al e, f ără îndoial ă, justificat ă. Din jurul MASONERIEI ROMÂNE [atunci anului 1930, Mihail Sadoveanu când noi ar ătam c ă simbolurile „ader ă – dup ă expresia lui Savin Masoneriei sunt satanice , VIRGIL abscisa existen ţei Bratu – la ideea unei elite de MĂGUREANU, primul şef al 15 acolo unde înfloresc ini ţia ţi în tainele în ţelepciunii şi Serviciului Român de Informa ţii, (de trandafirii s ălbatici comuniunii suflete şti”, devenind el unde şi ideea c ă S.R.I e înţesat ă de însu şi mare maestru al confreriei din masoni ), spunea c ă: „Masoneria picur ă secundele adormite în baldachinul surâsului t ău care f ăcea parte. serve şte interesele na ţionale ale A presupune, deci, c ă operele României”] din perioada interbelic ă am un infinit sale de dup ă aceast ă dat ă reflect ă şi din perioada comunist ă (exemplul în spate noul statut intelectual al autorului, cel mai elocvent, în cazul de fa ţă , este şi un altul în fa ţă pătrunzându-se de sensurile adânci chiar al lui Mihail Sadoveanu), sunt un zero ale filosofiei recent asimilate – precum şi drumul ascendent al în seara asta îndeosebi a filosofiei lui Platon şi masonilor în forurile legislative ale 17 cuvintele î şi doneaz ă via ţa Pitagora – e mai mult decât României . îndrept ăţ it. Acela şi drum neîntrerupt s-a destinul lor curge Şi Savin Bratu, în perpetuat şi dup ă lovitura de stat în mine interesantul s ău studiu Introducere masonic ă din decembrie 1989, când transplant de iubire în limbajul emblematic al „Crengii în Parlament au p ătruns din nou de aur”, a demonstrat cu elocven ţă masonii. auzi cum cre şte temeinicia acestei deduc ţii, Periculos e şi faptul c ă masonii cerul dezv ăluind rela ţii tulbur ătoare ajung în cele mai înalte func ţii în stat, din palma mea? între arhitectura c ărţii şi simbolica în toate domeniile din România. cifrelor din „a şa numita serie a lui Exemplific ăm şi prin « Franc- lovitur ă de tac emo țional Fibonaci , sau seria F, care dezvolt ă Masoneria din Anglia, SUA, Canada cel de-al 10-lea tip de propor ţii şi Australia, deoarece ea guverna şi dincolo de mine te reg ăsesc stabilit de neo-pitagoricieni”; guverneaz ă politic, militar, în pro și contra unei invita ții descifrând semnifica ţia şi filia ţia administrativ în respectivele state; indiscrete diverselor „semne-embleme” toate hot ărârile politice erau ( n.n .: 18 „festina lente” înghi ți în sec cuprinse în discursul profesorului şi sunt), de fapt, decizii masonice » și tr ăie ști cu o zi înainte Stamatin; sau relevând „cuplurile În Fran ţa un Consiliu de Mini ştri a moartea destinat ă zeilor de nivele ale limbajului” ce se fost format numai din Franc- întrep ătrund şi-şi r ăspund armonic Masoni. 19 era inima mea o portocal ă solar ă în cadrul romanului. iar zâmbetul jertfit El las ă, astfel, s ă se tacul de lumin ă cu care jucai biliard întrevad ă c ă dincolo de mărind dioptriile amurgului

pe dinl ăuntrul pielii de șarpe 14 I. OPRI ŞAN, Opera lui Mihail 16 I. OPRI ŞAN , op.cit., p.379. ai tr ăit în form ă fix ă 17 Sadoveanu. I. Natur ă – Om – Civiliza ţie în Exemplul cel mai recent este şi al cosind umerii albi de neputin țe opera lui M. Sadoveanu, Editura Minerva, masonului VALERIU ŞTEFAN ZGONEA Bucure şti, 1986, p.382. (n ăscut la 3 septembrie 1987 la Craiova) care atât de concret 15 „O societate devine peren ă prin formarea din data de 3 iulie 2012 este PRE ŞEDINTE atât de congruent elitelor . Puterea care se instaleaz ă în domeniul AL CAMEREI DEPUTA ŢILOR . [N.n. : încât și floarea de col ț vie ţii oamenilor se structureaz ă în mod natural. Alegerea ca pre şedinte al Camerei Deputa ţilor își picur ă argintul În lumea economic ă, ideologic ă, în raporturile în preziua zilei na ţionale a S.U.A. explic ă politice, la spital sau la cazarm ă, ca şi în sânul leg ăturile strânse ale lui Valeriu Ştefan Zgonea pe depresiva bila 8 statului, se constituie elite , tehnocra ţii, cu ambasadorii S.U.A., dar şi leg ăturile birocra ţii şi nomenclaturi, care se doteaz ă cu masonice la nivel înalt.Pe 18 octombrie 2015 a po ți îmblânzi urletul nocturn al fiarei mecanisme proprii, îţi impun adev ărurile fost ales în func ţia de Pre şedinte Executiv al în tumultul ploii de perseide lor ,dintre care primul este acela că nu trebuie Partidului Social Democrat. Ca şi parlamentar comentat ă ordinea pe care ele o constituie ”. l-a servit pe Pre şedintele Johannis]. alege o stea ROGER LEROY, Maestru al 18 18 RADU COM ĂNESCU, EMILIAN hingherii a șteapt ă Marelui Orient al Fran ţei M. DOBRESCU, Franc-Masoneria. O nou ă în: EMILIAN M. DOBRESCU, Mapamond viziune asupra istoriei lumii civilizate, vol.I eu te scriu francmasonic, Colec ţia „Dic ţionarele Nemira”, (926-1960), Edi ţia a III-a rev ăzut ă şi ad ăugit ă, înc ă Colec ţie coordonat ă de Dana Moroiu, Editura Colec ţia Hiram, Editura Europa Unit ă E :. U :. RAMONA MÜLLER Nemira, 1997, coperta spate. Bucure şti, 2001, p.72. 19 Idem, p.221.

46 pune ți orice întrebare. Cred c ă o cărți ca ” Mitrea Cocor”, ” Un om prim ă cauz ă ar fi lipsa voca ției în a între oameni”, ” Cântare omului”, în face politic ă. Nu po ți face dou ă care au fost prosl ăvite noile realit ăți lucruri bune. Ori faci una ori cealalt ă. ce prindeau a se statornici în țar ă și Desigur, mirajul politicii este imens și peste țar ă. De A. Toma, Mihai nu pu țini scriitori și nu numai la noi, Beniuc, Dan De șliu, Maria B ănu ș, ci și aiurea, nu au rezistat tenta ției de Geo Bogza și mul ți al ții ce s ă mai a face politic ă. Cei mai mul ți au dat spunem, ei s-au aliniat cu trup și îns ă chix. Pu țini sau foarte pu țini au suflet, malformându-și con știin ța, reu șit. Au reu șit o perioad ă s ă fac ă practic aservind-o sistemului politic ă un Titu Maiorescu, un comunist. Unii au fost ” ierta ți” Nicolae Iorga și desigur și Eminescu. pentru indubitabila valoare literar ă, Dar pe ace știa din urm ă, mai ales al ții mai mediocri au fost osândi ți de „Mirajul politicii este imens” Eminescu care știa s-o fac ă în mod critica literar ă și pu și la stâlpul str ălucit, i-au mâncat ”inamicii”, infamiei. Dar frica, teama de a-și

- Dac ă tot tr ăim vremuri în care adversarii atât din interiorul ță rii, cât vedea libertatea pus ă în pericol poate politica ne m ănânc ă via ța… hai s ă și din afar ă ( cazul lui Eminescu). fi o explica ție pentru c ă au cântat în vorbim pu țin despre politica Goga a fost acuzat de fascism, poezie și-n proz ă secera și scriitorilor. Eminescu de denigrare a evreilor și ciocanul,marile realiz ări socialiste.

- Da, d-le B ăciu ț, politica, așa mai departe. Au fost scriitori Îmi aduc aminte c ă se vehicula mai pe politicienii ne m ănânc ă via ța a șa cum str ăluci ți care au pierdut lamentabil ascuns în lumea literar ă glume, ai mu șca dintr-o felie de pâine pr ăjit ă intrând în lupta dur ă a politicii, cum bancuri, poante cum c ă în capitalism pe care s-a a șternut un strat gros de este cazul celebrului scriitor peruan o familie se compune dintre un icre de sturion, iar al ături s-ar mai Mario Vargas Llosa care a candidat bărbat, o femeie și un psihiatru, în afla fructe de mare, ra ță pe varz ă acum câ țiva ani în urm ă la alegerile socialism aceast ă celul ă de baz ă a călit ă, șampanie și alte bucate alese. preziden țiale din țara sa. Cercurile de societ ății se compunea dintr-un Politica scriitorilor e de a sta la mas ă afaceri, potenta ții cu bani mul ți din bărbat,o femeie și un tractor și dac ă și a scrie și dac ă se poate, a scrie c ărți țar ă și din afara ță rii l-au ” lucrat” și a se poate so țul s ă fie stahanovist, so ția bune, care s ă-i fac ă pe oameni (citi- pierdut alegerile preziden țiale, - mam ă eroin ă sau femeie – comisar, tori) ferici ți, s ă fie mai veseli, s ă doar- alegându-l pe un oarecare politician iar tractorul întruchipa simbolul mă mai bine, s ă nu aib ă co șmaruri, s ă cu origini str ăine, pe nume Alberto familiei rurale, unde se edifica nu fie m ăcina ți de boli, s ă fie mena- Fujimori. Deci, nobelizantul Llosa n- transformarea socialist ă a agriculturii. ja ți de circul politic din parlament, de a fot pe placul for țelor autohtone și a Al ți scriitori și-au vândut con știin ța, shouri- le politice televizate. Politica ( clacat cu brio. Nu vede ți ce lupte crezul literar pentru o leaf ă mai bun ă, literatura pe care o fac scriitorii) este atroce se dau și la noi pentru func ția pentru a accede în ierarhia de partid și să vestejeasc ă îngrozitoarea domnie a de pre ședinte, de ținut pân ă la data de stat. Ăștia erau un fel de fripturi ști, ipocriziei, a meschin ăriei, a interviului nostru de un profesor de cum sunt de altfel și acum și vor fi cinismului, grobianismului care se fizic ă, care și-a cump ărat cu ghinion întotdeauna în societatea româneasc ă învecineaz ă cu idio țenia, cu lipsa șase case din medita ții și bietul de el, ap ăsat ă de tare obscure. cras ă de bun sim ț și alte p ăcate și altfel bine cl ădit fizic, dar plin de - Ca ziarist al acelor vremuri, la vicii. N-aș vrea s ă aud spunându-se insolen ță , arogan ță , abia de un cotidian de partid, nu putea ți face pe strad ă sau la market ori în vreo rostogole ște trei cuvinte f ără s ă aib ă abstrac ție de influen ța politicii. În ce cafenea: las ă s ă fim noi s ăraci, foaia de hârtie în fa ță . măsur ă v-a afectat politicul însingura ți și bolnavi, las ă s ă fie la - Regimul comunist a avut valuri biografia de scriitor? noi foamete și frig și la ei politicienii, de complici din lumea literar ă de la - Eram destul de tân ăr ca s ă-mi de țin ătorii puterii și cei care se bat ca A. Toma la Mihai Beniuc, alte dou ă făuresc proiecte, vise de scriitor. Doar ni ște hiene s-o înha țe, masa înc ărcat ă exemple luate la întâmplare. Dar de cochetam cu literatura, m ă intersectau de bun ătăți, s ă aib ă vile cochete, cu colabora ționism sunt viza ți și scrii- destul de multe gânduri c ă a ș putea limuzine în curte; noi avem în schimb torii din valul post-proletcultist, pâ- scrie literatur ă, c ă a ș putea deveni suflete curate, suntem cinsti ți, nă în anii 90. Ce compromisuri poli- scriitor, dar nu la modul dramatic, de cocârja ți de nevoi, dar avem în tice au afectat unele destine literare? a fi sau a nu fi scriitor. Totu și, nu am schimb sufletele arendate pe nimic. - De și unii scriitori sunt mari cât fost ocolit de mâna lung ă a cenzurii, a - Scriitorii români au f ăcut mai Ceahl ăul și au fost canoniza ți, ca de ideologiei de partid care m-au tras de fățiș sau mai discret politic ă, au pild ă Mihail Sadoveanu, George guler, m-au f ăcut s ă cad cu gura în fost prin și în angrenajul politicii. Călinescu, Camil Petrescu, Tudor ță rân ă. Nu de ieri, de azi – de la Eminescu Arghezi și desigur și al ții au f ăcut Am pl ătit și eu tribut regimului la Octavian Goga, doar doua exem- pact mai pe fa ță , mai discret cu comunist, atunci când împreun ă cu ple luate mai mult sau mai pu țin la regimul comunist, s-au l ăsat du și de poetul și prietenul meu Mircea Stân- întâmplare. Cum v ă explica ți val pentru a nu suporta rigorile cel am tip ărit la Editura Eminescu un eșecurile scriitorilor în politic ă? impuse de dictatura proletariatului, volum de reportaje intitulat: „M ărturi-

- Observ, d-le Băciu ț, c ă sunte ți pentru a o duce mai bine și firesc sirile muntelui”, în care aduceam lau- cam aspru, ca s ă nu spun contondent pentru a se situa în vârful culturii, al de industrializ ării zonei Mun ților → cu mine. Dar ave ți dreptul s ă-mi literaturii proletcultiste. A șa au ap ărut NICOLAE B ĂCIU Ț

47 Apuseni, unde în afar ă de cele dou ă nu se mai poate debarasa de ele, e ca Iat ă și Manolescu, un excelent critic centre minere: Ro șia Montan ă și Baia și chestia aia: odat ă ce ai cunoscut literar a încercat s ă fac ă politic ă, a de Arie ș, apoi Combinatul cuprifer de sărăcia, nu te mai po ți sim ți niciodat ă candidat la func ția de pre ședinte al la Ro șia Poieni, nu exista nici un alt bogat. Scriitorii ca și nevroticii știu ță rii din partea Conven ției obiectiv industrial care s ă ofere locuri foarte bine a-și ascunde suferin ța. S ă Democrate. Și n-a reu șit. Exist ă un de munc ă oamenilor din zon ă. Doresc dăruie ști cu fiecare pagin ă, cu fiecare mare clivaj între politic și arta să precizez c ă nic ăieri în acest amplu carte bucurie,lumin ă, prietenie, iubire scrisului. Cele dou ă domenii: politic reportaj nu am adus ditirambi lui și s ă accep ți suferin ța necondi ționat , și literar sunt ca dou ă linii paralele ce Nicolae Ceau șescu. E adev ărat c ă nici iat ă supremul scop pentru care scriu. nu se întâlnesc niciodat ă, decât poate redactorul c ărții nu mi-a impus acest Când eram tân ăr voiam s ă citesc toate în imaginar, în fic țiune. Și dl lucru. Am mai tip ărit dup ă aceea dou ă cărțile care exist ă și s ă cânt toate Manolescu s-a retras, nu învins, ci cărți de povestiri și nuvele în care am cântecele din lume, s ă iubesc toate plictisit. Despre cealalt ă pletor ă, de abordat teme oarecum tradi ționaliste, femeile frumoase. Eu sem ăn cu mama scriitori, ce s ă mai vorbim. Scriitorul gen Agârbiceanu: „Amurg în p ădurea mea: romantic ă și sentimental ă. De la are un limbaj pentru care teleastul, de carpeni” și „Toast de Anul Nou mamele noastre avem parte de iubire cititorul de gazete ar trebui s ă de țin ă o într-un hotel de provincie”. Dar necondi ționat ă, de ” p ăcatul originar” cheie special ă pentru a-l putea aceste dou ă c ărțulii au ap ărut în cum s-a exprimat într-o carte marele descifra. A șa c ă foaie verde și iar perioada a șa zisului dezghe ț social- actor american de origine mexican ă, verde. Sau vorba poetului „ Nichita politic. Dar înainte de apari ția celor Anthony Quinn, pentru simplul fapt St ănescu”: Foaie verde de albastru, dou ă c ărți am încercat s ă public un că exist ăm. A șa și cu cititorii, nu am iubit un cal m ăiastru!” Scriitorii roman „Vinul amar al iubirii” la trebuie s ă facem mare lucru ca s ă le pot fi în schimb buni anali ști, Editura Eminescu, dar redactorul de câ știg ăm stima, iubirea, pre țuirea. moderatori de toc șouri politice. carte, tovar ășa Ioana Crac ă mi-a Așa cum ne idealiz ăm mamele, a șa le - Ce l-ar putea aduce pe scrii- înro șit cu pixul tot manuscrisul de dorim cititorilor s ă aib ă clipe de torul român în politica de la vârf, dou ă sute și ceva de pagini. În con- bucurie, de feerie citindu-ne c ărțile. acolo unde se iau decizii, m ăcar în cluzie, trebuia s ă-l refac în întregime, - Dup ă decembrie 1989, a fost sfera culturii, învăță mântului? dându-mi-se pre țioase indica ții. Țin un val mare de scriitori prin și în - Un scriitor ar putea veni pe sce- minte dou ă mari învinuiri ce mi se angrenajul mirajului politic. Încet, na politicului în m ăsura în care ar aduceau: un tân ăr nu are voie s ă încet au disp ărut din scen ă cei mai exista o autentic ă democra ție și lim- iubeasc ă dou ă femei,iar redac ția unui mul ți scriitori. Unii au plecat cu bajul politic ar fi exorcizat, incizat, ziar ( în roman era vorba despre via ța coada între picioare, al ții au fost epurat de demagogie, de populism, de din lumea gazetarilor), nu trebuie s ă împin și spre periferia politicului, sfor ăial ă goal ă, de agramatisme, de fie club de discu ții, ci o școal ă de al ții au e șuat lamentabil. De ce nu emfaz ă, de miopie. Dar cred c ă acest educa ție. Am luat fain –frumos poate face scriitorul român politic ă? lucru nu se va putea produce în Ro- manuscrisul romanului și m-am întors - Iat ă o întrebare grea, încuie- mânia în urm ătoarea sut ă de ani. acas ă, dar l-am pus într-un sertar și l- toare. Eu unul cred c ă domeniul poli- Scriitorul î și poate exprima opinia în am l ăsat acolo s ă zac ă. Abia dup ă ” tic este unul inadecvat pentru scriitor. ce-ar trebui f ăcut în domeniul culturii, deranjul” din 89 l-am publicat f ără Cele dou ă limbaje sunt complet dife- a înv ăță mântului în presa literar ă sau nicio ajustare la Editura Clusium din rite. Scriitorul merge la esen ța lucru- în cotidianele de mare tiraj, prin inter- Cluj – Napoca. rilor, la miezul vie ții, iar politicianul viurile pe care le dau, prin opiniile Dar, lucrând la un ziar de partid, este un ” homo politicus” care sfor ăie, exprimate, din care s ă în țeleag ă poli- am avut de p ătimit ca jurnalist. hăhăie, roste ște fraze goale, encomi- ticienii ce trebuie f ăcut. Dac ă ar fi s ă Trebuia s ă folosesc poncife specifice astice, lipsite de substan ță , de adev ăr. vă implica ți în politic ă, spre ce v-ați limbajului bro șurilor de propagand ă, ______orienta? a ședin țelor de partid, lucru ce m ă - D-le B ăciu ț, s ă ști ți c ă, chiar nelini ștea. Dar, n-am avut încotro și a ave ți umor. Ce s ă caut eu în politic ă? trebuit s ă m ă supun ordinelor. Am Pentru mine politica e cea mai mur- fost nevoit s ă-mi câ știg existen ța dar ă, mai insalubr ă meserie sau acti- tr ăind în genunchi. ( Apropo de via ța vitate, zice ți-i cum vre ți. Folosind o mea de gazetar, mi-am tot propus s ă metafor ă, pentru mine politica e ca scriu un roman al acelor ani de team ă Valeria Mesalina, prostituata de pe și spaima cenzurii, când am fost trotuarele Romei antice. Și dac ă totu și chemat la securitate, turnat de nu știu prin absurd a ș accede la un jil ț de se- ce informator, probabil de redactorul nator sau deputat a ș milita pentru o șef al ziarului pentru c ă fiind cap mai bun ă politic ă de vânzare, de po- limpede într-o noapte, ap ăruse în ziar pularizare a c ărților scriitorilor, dac ă o ” șopârl ă”cum le spuneam noi nu a tuturor, m ăcar a celor merituo și. gazetarii gre șelilor : ” Cancer Multe c ărți zac în libr ării, pe altele Federal” în loc de cancelarul federal editorii le pun în bra țele autorilor care Willi Brandt, dar am tot amânat și le ofer ă cu autograf cititorilor, acum crede ți-mă nu mai am chef s ă prietenilor, dar nu le cite ște decât dezgrop mor ții). Cine a cunoscut foarte pu țin ă lume. Odat ă, era altfel, travaliul scrisului, pasiunea de a scrie, Florin Buciuleac era bine. Ce-am avut și ce-am pierdut.

48 mine, ca şi foarte mul ţi dintre colegii no ştri. Cobora de sub Mun ţii Gurghiului, din Chierul de Sus. Era înaintea mea cu un an, f ăcând parte Privesc, îndelung, coperta acestei din cei care, în urma concursului de ,,biblii” care este CARTEA CU admitere din 1948, au devenit cei COLEGI, la care prietenul şi dintâi elevi ai Şcolii Pedagogice colegul Alexandru Matei a trudit, Române din Reghin şi deci au fost din greu, vreme de mul ţi ani. Pe prima genera ţie de absolven ţi ai aceast ă copert ă se afl ă fotografia acesteia, în 1952. edificiului în care, timp de opt ani, A fost cea mai numeroas ă promo- între 1948 şi 1956 a func ţionat ţie de dasc ăli din scurta existen ţă a Şcoala Pedagogic ă Român ă din şcolii reghinene, aproape 130! Reghin. Era institu ţia exilat ă din Răsfoiesc paginile c ărţii lui Târgu-Mure ş dup ă reforma Alexandru Matei. Nu pot s ă nu-mi înv ăţă mântului din 1948. exprim un sentiment de admira ţie Nu ştiu ce au spus ori spun unii şi pentru lucrarea sa. O lucrare n ăscut ă ______al ţii despre ea, îns ă eu consider c ă din pasiunea cercet ătorului din el. memorie doar odat ă cu întoarcerea Reghinul a avut de câ ştigat de pe Că doar asta a fost toat ă via ţa, un paginilor, privind chipurile frumoase urma ei. Fiindc ă de acolo, din căut ător, un cercet ător de dovezi şi şi tinere ale celor cu care, începând Reghin, a plecat spre şcolile primare documente. A şa s-a n ăscut şi cartea din toamna anului 1949 şi pân ă în din satele fostei Regiuni Autonome sa. Nu m ă îndoiesc nicio clip ă c ă a vara anului 1952, am convie ţuit, Maghiare un deta şament important fost o munc ă de Sisif! S ă aduni la un împ ărt ăş ind bucuriile şi necazurile de dasc ăli califica ţi, atât de necesari loc atâtea dovezi despre fo ştii t ăi vie ţii de elevi, supu şi unei discipline pentru vremea aceea de dup ă r ăzboi. colegi, dar şi despre al ţii, nu este aproape cazone: deplasarea cu Reghinul şi-a înscris astfel numele deloc u şor. Şi asta dup ă o jum ătate rândul la şcoal ă de la internat şi între centrele importante ale de veac! De aceea, cartea lui Matei invers; cu rândul la mas ă, cu rândul înv ăţă mântului pedagogic românesc este o carte-document despre istoria la cinematograf de dou ă roi pe postbelic. unei institu ţii importante a săpt ămân ă; stingerea seara şi Dar au avut de câ ştigat şi cele Reghinului de pe b ăcile c ăreia şi-au desteptarea diminea ţa, la ore fixe câteva sute de copii sosi ţi la Reghin luat zborul câteva genera ţii de etc. Doar când aveam bilet de voie din satele române şti din jurul dasc ăli. Este un fel de hrisov, o în ora ş, timp de trei ore, duminica ora şului, ba chiar şi mai dedeparte. adev ărat ă hronic ă a şcolii, iar dup ă mas ă, nu mergeam cu rândul! Cred c ă nu gre şesc dac ă spun c ă autorul ei este, f ără exagerare, un Asta dac ă cumva nu eram marea majoritate a elevilor şcolii cronicar al unor vremuri demult consemna ţi pentru vreo not ă proast ă proveneau prin familiile de ţă rani. apuse. Ele au fost scoase la lumin ă primit ă sau vreo alt ă nebunie Era urmarea faptului c ă mul ţi dintre spre a fi m ărturisiri pentru toate copil ăreasc ă f ăcut ă din timpul ţă ranii no ştri au început s ă priceap ă genera ţiile ce vor urma dup ă noi, de săpt ămânii. Nu ştiu cât ă democra ţie dincotro bate vântul şi se gândeau cu către Alexandru Matei. era pe acea vreme, dar ştiu sigur c ă spaim ă la viitorul lor, la p ământul Dar cartea lui Alexandru Matei m ă şcoala era şcoal ă, cartea era carte şi pentru care au p ătimit atâtea şi pe poart ă cu gândul şi cu amintirile cu disciplina era disciplin ă! care î şi d ădeau seama c ă erau pe multe decenii în urm ă. De aceea, Mă gândesc c ă au trecut de atunci cale s ă-l piard ă odat ă cu unele dintre ele mi-au revenit în mai bine de şase decenii. Nu ştiu ,,transformarea socialist ă a ______câte din chipurile frumoase şi tinere agriculturii”. din cartea lui Alexandru Matei nu Pe de alt ă parte, în satul românesc s-au spulberat înc ă în ţă râna din care tradi ţional din acea vreme, doi Creatorul ne-a zidit ca fiin ţe. oameni erau cei care se bucurau de Oricum, sunt convins c ă cei mai prestigiul şi încrederea s ătenilor. Iar mul ţi dintre aceste chipuri au plecat ace ştia erau preotul şi înv ăţă torul. pe calea f ără întoarcere a lumii de Nu era pu ţin lucru s ă fi preot sau dincolo. Dar, datorit ă trudei lui înv ăţă tor într-un sat. Adic ă oamenii Alexandru Matei, ele vor r ămâne considera ţi sf ătuitorii şi îndrum ătorii pentru totdeauna nemuritoare tocmai sătenilor. Iat ă deci motivele pentru prin aceast ă carte. care o mul ţime de copii, cei mai Eu a ş spune c ă pentru cel ce se mul ţi proveni ţi din familii ţă răne şti încumet ă la o asemenea lucrare, o cu o situa ţie material ă destul de singur ă carte este suficient ă. Fiindc ă precar ă. Dac ă statul nu le-ar fi ea este cartea vie ţii sale, în paginile asigurat la to ţi burse, probabil c ă căreia tr ăiesc peste o sut ă de vie ţi. num ărul lor s-ar fi redus la jum ătate. Pentru o asemenea carte-document Revenind la Alexandru Matei, Alexandru Matei are toat ă admira ţia autorul ,,C ărţii cu colegi”, este şi el mea! unul dintre cei mai sus aminti ţi, ca şi ILIE ŞANDRU

49 Blocnotes l-au ales, ori executantul programului partidului din care face parte? Probitatea știin țific ă și dorin ța de în ț elegere ș i acceptare de c ătre Cunoscu ții istorici ploie șteni colegi și cititori a demersului lor Emilia Luchian și Nicolae Petrescu- știin țific îi determin ă pe autori s ă Redi au îmbog ățit istoriografia ora șu- dezv ăluie regulile dup ă care s-au lui cu un nou volum: Oameni și condus în cercetarea și redactarea institu ții în Ploie știul sfâr șitului de materialului privind activitatea secol al XIX-lea (1878-1900) , Editura primarilor: „Vom încerca s ă creion ăm Karta-graphic, 2017. Cartea e o scrie- personalitatea fiecăruia, evenimentele re de maturitate a celor doi autori, si- prin care au trecut, faptele care le-au tuat ă pe linia unor mai vechi preocu- marcat activitatea, împlinirile și pări. Doamna Emilia Luchian a mai nereu șitele, atât cât s-a scris și s-a publicat, pe lâng ă numeroase articole știut. Vom aduce în sprijinul ideii, dedicate istoriei ploie ștene, volumele: diferite documente g ăsite în arhivele Aromânii – pretutindeni și nic ăieri , în Prim ăriei ora șului, pe care le vom 2007, iar în anul 2010, Fereastr ă în prezenta în capitolele urm ătoare”. timp – Ploie știi în 1928 . Din cele 20 ______Cititorii vor constata c ă autorii și-au de volume publicate de c ătre domnul varietate de izvoare istorice: dic ționa- onorat promisiunile. Nicolae Petrescu-Redi, istoriei îi sunt rul lui M. Apostol, monografiile lui În prezentarea personalit ății și consacrate volumele: Bulevardul Al R. Budescu și M. Sevastos, crono- faptelor primarilor ploie șteni dintre Independen ței – 1999 și Comunitatea logiile, istoriile în date ale lui M. Chi- 1878-1900, autorii aveau de ales între elen ă din Prahova - edi ție bilingv ă, rulescu și Paul D. Popescu, memoriile o viziune restrâns ă, limitat ă la manda- 2011. Istoria constituie și sursa de lui Zaharia Antinescu și Al Candiano- tul primit (durat ă și prerogative) și u- inspira ție pentru volumele de poeme, Popescu, volumele de documente pu- na ampl ă, înf ățișând omul și reali- aforisme, maxime, catrene publicate blicate de I.St. Baicu și C. Dobrescu, zările sale în contextul epocii. Au de domnul N. Petrescu-Redi și lucr ările de istorie local ă elaborate de preferat a doua modalitate și bine au pentru articolele din revistele din țar ă C. M. Boncu, M. Rachieru, D. făcut. sau din Italia și Fran ța. St ănescu etc. Primarul, omul și func ția, ne Volumul men ționat debuteaz ă Redactarea sintetic ă a textului e este prezentat în mediul social-politic cu un Argument ce expune viziunea presărat ă cu flori de expresie menite în care a tr ăit și ac ționat, fapt ce autorilor asupra problematicii aborda- să-i învioreze ariditatea. În unele se înlesne ște priceperea corect ă și te, constituind o adev ărat ă filozofie a recunoa ște stilul prof. N. Petrescu- complet ă a personalit ății sale. istoriei în variant ă succint ă și conden- Redi. Altele sunt rodul gustului și Autorii au o atitudine interacti- sat ă. Se expune și un sumar comenta- căut ărilor doamnei Luchian Emilia în vă cu propria redactare, î și percep riu asupra bibliografiei folosite, preci- tezaurul în țelepciunii universale. Ele scrierea și din postura de cititor. Când zându-se c ă la originea cărții se afl ă apar sub forma mottourilor tuturor liberalul C.T. Grigorescu și conserva- lucrarea lui Nicolae Petrescu-Redi, capitolelor. Reproducem dou ă dintre torul Gh. Gr. Cantacuzino au ajuns Prim ăria ora șului Ploie ști în perioa- ele: Vrei s ă cuno ști lumea? Prive ște-o amândoi, ca ale și ai electoratului plo- da 1878-1900 , dezvoltat ă ulterior. de aproape. Vrei s ă-ți plac ă? Prive ște- ie ștean în Camera Deputa ților, autorii În Argument, ca și în prima o de departe! (I.L.Caragiale); Ca s ă semnaleaz ă „originalitatea” asocierii parte a capitolului I, intitulat Lumea faci loc ideilor noi, trebuie s ă scapi de liberalo-conservatoare în gusturile/ și noi , e de admirat amploarea viziu- cele vechi. op țiunile aleg ătorilor ploie șteni prin nii redac ționale, caracterul general al Începând cu cel de al doilea ca- comentariul „interesant ă asociere”. informa țiilor vehiculate, sugestivul pitol, s-a schimbat maniera de lucru, Ro-mâni impar țiali, vorba lui tablou rezultat, care prezint ă un ora ș, reu șindu-se o eficient ă îmbinare între Caragiale! ora șul nostru pe fundalul istoriei spiritul sintetic și cel analitic, modali- Presupunem c ă fiind captiva ți na ționale și universale. Trebuie s ă tate aplicat ă succesiv unor aspecte de fluxul redact ării autorii nu au mai recunoa ștem c ă nu e la îndemâna distincte ale istoriei ora șului: structu- apucat s ă amendeze instabilitatea oricui ca, în câteva pagini, s ă treac ă în rii și func țion ării principalelor institu- op țiunilor unor politicieni, în zbor peste istoria lumii, a Europei, a ții ale ora șului, prim ăria și consiliul colimator fiind C.T.Grigorescu, României de la 1878 la 1900 atingând comunal; structurii administrative; partizan aprig al lui Cuza la 1859 și uneori cu aripa și Ploie știul. utilit ăților și activit ăților specifice participant la înl ăturarea acestuia în În redactarea capitolului I, vie ții urbane. 1866. Emilia Luchian a revenit asupra predomin ă spiritul sintetic. În dou ă În redactarea nucleului c ărții, temei și a tratat-o competent în pagini, autorii trec de la urmele cel care justific ă și titlul ales oamenii volumul Ploie șteanul. Chip și Masc ă, arheologice mezolitice de locuire pe și institu țiile ora șului, autorii Editura Karta-Graphic, 2017. teritoriul actualului ora ș, la statutul de manifest ă modera ție ab ținându-se de În capitolele III-VI, autorii tra- sat al localit ății în secolul al XV-lea, la interpret ări exagerate, care ar putea teaz ă elementele caracteristice ale ur- târg în secolele al XVI-lea – al XVIII- na ște polemici nesfâr șite. Ne referim banismului ploie ștean la finele seco- lea și ora ș începând din secolul al la dihotomia func ției de primar. Este lului al XIX-lea. Ne sunt → XIX-lea. Autorii folosesc o mare acesta reprezentantul cet ățenilor care TRAIAN D. LAZ ĂR

50 MATERIA ÎN DELIR Stau în casa cu ferestre/ spre iarn ă. şi e şti noapte ca şi p ărul!, Viscolul î şi url ă în z ăpad ă lupii. îi strig ă el - Foarfeca de cocori taie albastrul şi cu cealalt ă mân ă încât se v ăd toamnele. Mi-e greu s ă fiu om obi şnuit, o împinse la loc Lungi fire de iarb ă sunt cu nervii la exist împotriva mea. în oglind ă. pământ. Inima a ajuns o parte din creier, fruntea are diametrul cât cerul. EU, PROMETEUL Se scurg pe la stre şini primele pic ături Mi-e greu s ă fiu om obi şnuit. de-ntuneric. „M-au alungat oamenii, m-au dat afar ă. Universul este în form ă Haidem s ă nu fim comuni! Apoi, m-au dat afar ă de-afar ă” de inim ă. Haidem s ă iubim! E iarn ă înspre voi. Îmi e din ce în ce a fân cosit. ROMAN DE DRAGOSTE Ferestrele sunt goale pân ă la brâu. La casa cea str ăin ă tr ăiesc departe de Au muceg ăit lâng ă cutia de scrisori Terra. În fa ţa oglinzii, ea î şi împlete şte aştept ările, Văd înapoi amintirile inocent ă barba îmi cre şte/ pe din ăuntru, cu ochiul din ceaf ă/ al cerebelului. visele. Şi a şteapt ă, în barb ă-mi cresc cuvintele. Ele vin ca trenurile plecate aşteapt ă s ă-şi dea pe buze cu s ărut ări. Vântul sufl ă de pe ziare literele pe jos. în sens contrar, – Eşti mai iarn ă ca z ăpada vin şi cer capul meu/ de copil. şi p ărul îţi e mai noapte!, „Alerg dup ă strig ătul meu de copil, îi spuse b ărbatul atât de gr ăbit încât urechile-mi intr ă EXIST ÎMPOTRIVA MEA şi cu o mân ă o scoase din oglind ă. năuntru!”

Ast ăzi e duminic ă, dar mâine Ea ie şi îndr ăgostit ă doar de sine, „M-au alungat oamenii, m-au dat afară. nu se ştie ce va fi, ie şi s ă-şi dea pe buze cu s ărut ări. Apoi m-au dat afar ă de-afar ă! moartea cre şte-n orice. Sânii t ăiar ă ca un fer ăstr ău aerul, Acum vor s ă m ă ucid ă. tăiar ă privirile lui Iat ă, au şi scos arma, La amfiteatru, statuile sunt goale şi tot ce întâlnir ă în cale. ARMA SECRET Ă a lui E. Jebeleanu: de suflet. p o e z i a.” – Eşti z ăpad ă ca şi iarna FLORENTIN SMARANDACHE ______bu, construirea unor obiective admi- întortocheate, în form ă concav ă OAMENI ȘI INSTITU ȚII… nistrative sau culturale comunitare. pentru scurgerea apei, la str ăzi pavate Casele construite din paiant ă sau cu pietri ș ori cuburi și format convex. →înf ățișate elementele tehnice și bârne de lemn s-au restrâns numeric, Realizarea de vârf în domeniu a estetice ale evolu ției Ploie știului de la răspândindu-se casele de zid ărie, constituit-o amenajarea bulevardului statutul de târg la cel de ora ș și construc ții cu decora țiuni din baroc (1878-1894). totodat ă de trecere de la civiliza ția sau Art Nouveau, ce voiau s ă imite pe Institu țiile de cultur ă, mai ales tradi țional ă, impregnat ă cu urme cele din capital ă. școlile sunt și ele tratate prin prisma orientale la civiliza ția occidental ă. În bisericile de plan treflat al ături moderniz ării în structur ă și Activitatea comercial ă a târgului, de elementele decorative bizantine func ționalitate. ce devine ora ș, î și pierde ritmul s ăpt ă- apar unele preluate din stilurile neo- S-ar fi cuvenit ca tabloul mânal sau sezonier devenind cotidia- clasic, baroc sau din bazilicile moderniz ării urbanistice s ă fie nă și desf ăș urat ă în spa ții permanente, italiene. încununat cu prezentarea modului de cum ar fi pr ăvăliile în stil austriac, Hanurile sunt înlocuite de via ță or ăș enesc, iar pentru aceasta amintite de autori. Activit ățile pro- hoteluri, iar ospelurile de restaurante. autorii ar fi trebuit s ă apeleze la ductive specifice târgului, me ște șugu- Integrarea în modernitatea izvoarele istorice literare. Anumite rile din ateliere, devin industrii prac- occidental ă e ilustrat ă și de evolu ția informa ții privind modific ările ticate în manufacturi și fabrici, aspect iluminatului public de la felinarele cu intervenite în via ța cotidian ă (jour fix, înf ățișat de autori inclusiv prin prisma gaz (1857), produs într-o rafin ărie de primul revelion la Ploie ști) au fost măsurilor de protec ție și încurajare. tip industrial cu utilaj împrumutat din pres ărate în text, dar fragmente Întrucât nu au dorit s ă realizeze o Germania, felinare și stâlpi adu și de compacte înf ățișând via ța cotidian ă a lucrare excesiv de voluminoas ă, auto- la Paris, la iluminatul electric (1903). unui ploie ștean (primarul?) și a unei rii au tratat punctual alte aspecte ale Merit ă re ținut faptul c ă, în procesul institu ții ploie ștene (primăria) ar fi moderniz ării urbanistice. Principala de modernizare, românii, ploie ștenii, întregit optim imaginea urbanit ății. transformare s-a produs treptat și a nu au avut numai rolul de receptori, ci Autorii au relatat faptele pe un ton vizat structura a șez ării în conturarea și pe acela de ini țiatori și promotori în obiectiv, au folosit terminologia căreia interesele proprietarilor indivi- anumite domenii. știin țific ă adecvat ă temei, nu s-au duali s-au subordonat treptat interese- Aprovizionarea cu ap ă a ora șului a lansat în interpret ări hazardate, au lor comunit ății. Realizarea unei struc- evoluat de la sacale și fântâni cu roat ă argumentat temeinic și conving ător turi sistematice a a șez ării a impus sau cump ănă, la pompe de ap ă și ipotezele sus ținute, și-au redactat cu ced ări, renun ță ri, vânz ări de proprie- pu țuri sistematice. talent ideile, iar toate acestea fac din tate și chiar exproprieri pentru alini- Căile de comunica ții au evoluat de acest volum o lectur ă pl ăcut ă și erea str ăzilor, canalizarea râului Dâm- la str ăzile de p ământ tasat, înguste și instructiv ă.

51 Ochean întors jurnalistului australian. Lui Assange nu i se iart ă curajul de a fi dezv ăluit adev ăruri despre campaniile americane în Irak și Afganistan, care contraziceau ver- (O zicere în țeleapt ă din Anton Pann) siunile oficiale, despre corup ția Lista absurdit ăților care încep a fi familiei Clinton, despre manipul ările acceptate ca locuri comune cre ște pe din timpul campaniei electorale din zi ce trece. Invadarea și ruinarea 2016, depre tricurile de la DNC unei ță ri prin înc ălcarea oric ăror legi (Democratic National Convention). interna ționale este definit ă ca Un video din 2007 cu un helicopter transfer de democra ție, sufocarea american împu șcând la întâmplare unei ță ri prin sanc țiuni concertate ar adul ți și copii în Irak, incluzând și aduce libertate și prosperitate ______doi jurnali ști de la Agen ția Reuter a locuitorilor ei, Irakul ar fi avut arme fapt ă de ocar ă sub privirile trec ători- spus totul despre prezen ța american ă de distrugere în mas ă, dar la control lor londonezi, care au fost martori la în Irak, denun țând-o. Ce-i drept, ele au lipsit cu des ăvâr șire, mai mult o scen ă de ev mediu întunecat, re- dezv ăluirile lui Assange au fost pen- de cincizeci de guverne îl recunosc actualizându-ni-se supliciul lui Ga- tru unii oficiali americani ustur ă- pe Juan Guaido pre ședintele legitim lileo. Acel e pur si muove ne doare toare. Assange ne-a ar ătat c ă Hillary al Venezuelei, de și el s-a proclamat și azi, f ăcându-ne s ă ne însp ăimân- Clinton primea sume imense de bani singur pe strad ă ca pre ședinte, tăm pentru abisul moral în care cade de la Arabia Saudit ă, un sponsor al situa ție hilar ă pe care nici lumea a puterea. Atunci ca și ast ăzi este un Statului Islamic sau de la Qatar, treia n-ar tolera-o. În schimb delict to speak truth to the power (s ă ejusdem farinae, c ă ea, Hillary, a Maduro, pre ședintele votat de 68% roste ști adev ărul în fa ța puterii). fost arhitectul distrugerii Libiei, dintre aleg ători în mai 2018 este Am sperat cu to ții c ă ie șind din unde ast ăzi se vând oameni ca în subminat ca fiind nelegitim. Cine s ă secolul 20, cel cu dou ă r ăzboaie sclavagism. I se pune în cârc ă lui mai în țeleag ă ceva în acest haos mondiale vom inaugura un veac al Assange c ă a conspirat cu Manning interna țional?! Lista absurdit ăț ilor ra țiunii, al gândirii libere și al bunei în sustragerea documentelor care acceptate poate continua. Dar ne convie țuiri între popoare. Cele erau ascunse publicului. În realitate oprim aici nu înainte de a o aproape dou ă decenii care s-au scurs Manning le-a oferit altora înaintea men ționa pe ultima, strig ătoare la ne contrazic dur prin haosul cauzat lui Assange. O jum ătate de milion cer: arestarea pe 11 aprilie a. c. a lui de încălcarea legilor interna ționale, de documente de la Pentagon și Julian Assange (n. 1971 în prin campanii de cotropire și distru- Departamentul de Stat diseminate de Australia), redactorul șef al gere a unor state, prin jaful de resur- WikiLeaks plus video-ul cu organiza ției de pres ă WikiLeaks se practicat pe fa ță , prin uciderea a helicopterul din care se tr ăgeaa cu pentru delictul de a fi rostit mereu milioane de cet ățeni nevinova ți, prin indiferen ță în irakieni, au oferit adev ărul și numai adev ărul. Numai anex ări teritoriale abuzive, prin probe decisive pentru criminalitatea că adev ărurile publicate de Assange valuri de minciun ă propagandistic ă antreprizei americane în Orientul au stânjenit acel deep state care ce se revars ă din canalele de televi- Mijlociu. Totu și Julian Assange este rămâne permanent în toate ziune obedient ă cu jurnali ști pl ăti ți întemni țat și nu cei care au inspirat, administra țiile americane. El nu a în milioane de dolari anual. N-am fi planificat și comis crimele de război. furat sau hijacked documente secrete aflat niciodat ă despre aceste abuzuri Tucker Carlson, (n. 1969) ale Pentagonului și Departamentului dac ă n-ar fi lucrat diligent pentru comentator politic, în emisiunea pe de Stat, ci doar a publicat ceea ce i-a noi, masele de oameni min țiți, o or- care o de ține la Fox News a ar ătat c ă oferit Bradely/Chelsea Manning (n. ganiza ție de știri ca WikiLeaks , a- în 1971 Washington Post a publicat 1987, US Army intelligence ana- vându-l în frunte pe temerarul Julian Pentagon Papers , documente lyst). Nici nu a fost spion al Rusiei Assange. Acuza țiile care i se aduc zguduitoare despre r ăzboiul din cum încearc ă s ă acrediteze cei pu și pot viza orice jurnalist care î și res- Vietnam, dar nim ănui nu i-a trecut să-l demonizeze pe Assange. pect ă menirea, aceea de a scormoni prin cap s ă ia m ăsuri punitive To ți jurnali știi de bun ă credin ță cât mai multe surse posibile pentru împotriva redac ției. „Vina” lui confirm ă faptul c ă, într-o vreme a adev ăr. Culmea este c ă pe rezultatele Assange este aceea de a fi expus pe triumfului lui fake news în pres ă, investiga țiilor lui Assange și a cei puternici în întreaga lor mizerie WikiLeaks este organiza ția care nu a organiza ției sale s-au bazat moral ă și uria șa lor criminalitate. gre șit niciodat ă, nu a fost pus ă nici- informa țiile din New York Times și Puterea trebuie s ă dea seama de când în situa ția de a-și retrage infor- The Guardian , publica ții care nu au faptele ei în fa ța publicului care a ma țiile publicate, de a-și cere scuze fost deferite justi ției. Numai Julian ales-o, dar aceasta se întâmpl ă din ce pentru denaturarea realit ății. Și când Assange a fost târât într-un mod în ce mai rar. Julian Assange a jucat ajungi s ă realizezi o asemenea per- tic ălos pe treptele ambasadei acest rol de tribunal popular care a forman ță cum de e posibil s ă târ ăști ecuadoriene de c ătre poli ția judecat samavolnicia celor ajun și în pe sc ările ambasadei ecuadoriene un metropolitan ă din Londra și aruncat vârful piramidei, tratând cu arogan ță om care rar a v ăzut soarele în cei în închisoare sub amenin țarea de masele care i-au votat, tr ădând șapte ani de recluziune for țat ă? extr ădare în SUA, care este animat ă programele electorale înv ăluite în → Cum s-a putut petrece o asemenea de câ țiva ani de o vendet ă împotriva SILVIA URDEA

52 uria șe minciuni. În condi țiile unui persona non grata în ochii ne arat ă c ă puterea ei este imperial ă. divor ț dramatic între oligarhie și administra ției americane. Aceste Nimic nu pare a-i sta împotriv ă: nici restul popula ției, adev ărurile rostite publica ții s-au unit în efortul lor de Magna Charta, nici Constitu ția, nici de Assange și WikiLeaks au jucat un a-l discredita pe Assange și Declara ția Drepturilor Omului și ale rol justi țiar și totodat ă de supap ă a organiza ția sa. Este clar c ă au comis Cet ățeanului (1789). Articolul 11 mâniei populare. o tr ădare abominabil ă fa ță de un din Declara ție stipuleaz ă c ă: „Libera Chris Hedges, (n. 1956) un autor confrate pentru a câ știga protec ția circula ție a gândurilor și a opiniilor best seller, de țin ător al lui Pulitzer establishment-ului. este unul dintre drepturile cele mai Prize în articolul s ău The Martyrdom Arestarea lui Julian Assange pre țioase ale omului; orice cet ățean of Julian Assange (Martiriul lui reprezint ă un grav atentat la poate, deci, vorbi, scrie, tip ări liber, Julian Assange ) a relevat poate cel libertatea de gândire și expresie, la fără a r ăspunde pentru abuzul mai bine esen ța jurnalismului lui condi ția esen țial ă a jurnalismului acestei libert ăți. ” Omenirea a Assange și al companiei sale: autentic, la verticalitatea unui ins elaborat asupra acestui nobil drept al „Assange and WikiLeaks allowed us responsabil, care a publicat știri omului cu peste dou ă secole în to see the inner workings of empire - pline de acurate țe într-o epoc ă urm ă, dar iat ă c ă nici un drept the most important role of a press inundat ă de falsitate. fundamental nu este gravat în piatr ă. and for this they became empire's Validitatea informa țiilor de la Tulsi Gabbard, candidat ă prey” (Assange și WikeLeaks ne-a WikiLeaks a fost confirmat ă o sut ă democrat ă la pre ședin ție, permis s ă vedem lucr ările din ăuntru de procente. Acest grup nu a fost combatant ă în Irak de dou ă ori, ale imperiului - cel mai important silit niciodat ă s ă retrag ă vreo acum activist ă împotriva r ăzboiului rol al presei- și pentru asta ei au informa ție sau s ă-și cear ă scuze și-a exprimat profunda îngrijorare devenit o prad ă a imperiului - pentru inadverten țe. cauzat ă de arestarea lui Julian www.consortiumnews.com, number Pre ședintele Donald Trump, care a Assange, care a dat o lovitur ă 105, Monday, April 15, 2019). aplaudat în timpul campaniei sale legitimit ății presei, libert ăț ii și Arestarea lui Assange din 11 aprilie electorale din 2016 știrile transparen ței ei. Tucker Carlson a a.c. sfâ șie orice preten ție c ă mai compromi ță toare la adresa subliniat c ă nu Assange face r ău exist ă legi respectate și dreptul de a contracandidatului s ău, Hillary Americii, ci adversarii care îl atac ă. face pres ă liber ă, observ ă cu Clinton se spal ă acum pe mâini ca Aruncarea unui jurnalist onest dramatism C. Hedges. Se pare c ă Pilat din Pont, zicând ” I know într-o închisoare britanic ă este alunec ăm din ce în ce mai mult într- nothing about WikiLeaks” . Revoltat, simptomul unei boli care a cuprins o lume care ne aminte ște de dystopia Chris Hedges biciuie ște la șitatea lumea în întregul ei, dar mai ales din nuvela 1984 de George Orwell, tuturor celor care l-au vândut pe lumea occidental ă în primul rând. unde ” War is peace. Freedom is australian: pre ședintele ecuadorian Acest act de intimidare și teroare slavery. Ignorance is Lenin Moreno, prim-ministrul exercitat asupra libert ății de strength”(R ăzboiul este pace. britanic Theresa May și pre ședintele con știin ță și expresie nu preveste ște Libertatea este sclavie. Ignoran ța Trump c ăruia îi adreseaz ă o foarte nimic bun. El anun ță „a world where este putere). Într-o lume de valori justificat ă întrebare: ” Under what those with the courage and integrity răsturnate orice a devenit posibil, iar law did President Donald Trump to expose the misuse of power will criminalitatea a ajuns s ă fie demand the extradition of Assange, be hunted down, tortured, subjected practicat ă pe fa ță . Assange a who is not a US citizen and whose to sham trials and given lifetime nemul țumit atât pe democra ți cât și news organization is not based in prison terms in solitary confinement. pe republicani. A expus-o pe Hillary the United States?”(Pe baza c ărei They pressage an Orwellian Clinton cea care a primit 657.000 legi cere Pre ședintele Donald dystopia where news is replaced dolari de la Goldman Sachs pentru o Trump extr ădarea lui Assange, care with propaganda, trivia and conferin ță , evident o mit ă pentru nu este cet ățean US și a c ărui entertainment. The arrest of protec ția b ăncii în cazul victoriei ei organiza ție de știri nu func ționeaz ă Assange, I fear, marks the oficial în alegeri A f ăcut publice abuzurile în Statele Unite?). Jurisdic ția beginning of the corporate administra ției Bush, ini țiatorul extrateritorial ă pe care America totalitarianism that will define our interven ției în Irak. De asemenea dore ște s-o exercite în cazul Assange lives.”(o lume în care cei curajo și și WikiLiks a dezv ăluit modus operandi ______integri care expun reaua folosire a al unor agen ții ca CIA sau NSA în puterii vor fi vâna ți, tortura ți, supu și interferen ța lor în campaniile unor judec ăți trucate și condamna ți electorale din alte ță ri. Nici la închisoare pe via ță singuri în conspira ția intern ă a membrilor celul ă. laburi ști din parlamentul britanic Se preveste ște dystopia împotriva liderului de partid Jeremy orwellian ă, unde știrile sunt Corbyn n-a sc ăpat scrutinului din înlocuite cu propaganda, lucruri organiza ția lui Assange. triviale și amuzament. New York Times , Washington Arestarea lui Assange, m ă tem, Post , The Guardian care s-au hr ănit marcheaz ă începutul oficial al cu știri diseminate de WikiLeaks s- totalitarianismului corporatist care au întors împotriva grupului va defini vie țile noastre.”( Chris Assange când acesta a devenit Florin Buciuleac Hedges, Ibidem).

53 Efigii inventate pe post de colaci de salvare pentru noile, multele şi lipsitele de valoare crea ţii literare ale unor f ăcători de literatur ă, pretin şi scriitori. L ăudat pân ă la a i se aduce Aşa, într-un fel de virtute a osanale, noul val s-a autosesizat iner ţiei, unii comentatori literari, mai decretând: de fapt, noi suntem alfa şi mult s-au mai pu ţin preg ăti ţi pentru omega în condi ţiile începutului de în ţelegerea şi accederea la marea secol XXI, tehnicizat pân ă la schimbare datorat ă Revolu ţiei din dezumanizarea popula ţiei… Şi- Decembrie ’89, au trecut rapid la atunci: ce nevoie mai putem avea atacul şi desfiin ţarea crea ţiei literare de… romantism? S ă ne întoarcem la din perioada comunist ă, respectiv preromanticii Gheorghe Asachi, Ion ’44 – ’89. Aceast ă „defri şare” Heliade R ădulescu, Vasile Cârlova, masiv ă a crea ţiei literare având baza sau Grigore Alexandrescu? Dar nici de plecare la o gândire şi logic ă ______măcar la etapa nou ă a roman- transferate din Occident la noi în… ziderat, îns ă s-a dovedit a fi fost tismului începând cu 1848 cu repre- interesul serviciului, a condus la mult prea… sub ţire, fiindc ă tocmai a zentan ţii s ăi mai importan ţi: Nico- implementarea şi dezvoltarea unei ie şit un amalgam atât de întortocheat lae B ălcescu, Constantin Negruzzi, literaturi na ţionale pe un palier nou, şi îmbel şugat cu simboluri şi meta- Mihail Kog ălniceanu, Dimitrie Bo- palier care a cam rupt-o cu tradi ţia şi fore care ar fi trebuit s ă rezolve lintineanu, Alecu Russo… Şi con- cu un anume tradi ţionalism, drept c ă problema, încât nimeni n-a mai tinuând cu Alexandru Odobescu, exacerbat în anumite cazuri. în ţeles mare lucru. Dovad ă c ă, dup ă Andrei Mure șanu, Bogdan Din p ăcate, programul de eli- trei decenii postdecembriste, litera- Petriceicu Ha șdeu, Mihai Eminescu, minare a literaturii na ţionale tribu- tura na ţional ă, indiferent de genul Alexandru Macedonski… tare bol şevismului , proletcultismului literar abordat, a reu şit performan ţa Revenind: pentru a clarifica şi şi ideologiei comuniste , având ţint ă de a se îndep ărta tot mai mult de justifica aceast ă atitudine exclusi- predilect ă obsedantul deceniu , a cititori. Şi poate c ă ruptura n-ar fi vist ă din partea unor autori postde- lăsat în urm ă un fel de sahar ă fost atât de clar ă şi de ireversibil ă, cembri şti, este de în ţeles c ă, în noile autohton ă, pentru c ă t ăvălugul a fost dac ă, în paralel, distrug ătorii despre condi ţii social-economice şi cultu- setat/direc ţionat spre o schimbare care a fost vorba ceva mai înainte, s- rale ale începutului de secol XXI, şi radical ă şi mai aproape de total decât ar fi limitat la perioada postbelic ă, care e motivul încerc ării de elimina- de par ţial. Problema e c ă din vitez ă, recte antedecembrist ă, îns ă, tot dup ă re a romanticilor şi a romantismului, sau din neaten ţie, asediatorii au dorit un nefericit model occidental, au pus să solicit ăm ajutor de la DEX cu să anuleze tot, pentru a i se asigura accent pe lep ădarea de tradi ţii şi scopul de a fi cât mai conving ător, şi noului val de autori manifestarea trecerea la un gen de literatur ă cu anume, dup ă DEX, ca defini ţie: plenitudinii for ţelor scriitorice şti în mult mai… înrudit cu un anumit tip ROMANTÍSM, romantisme, s. n. 1., locul proasp ăt cur ăţ at de eventuale de literatur ă occidental ă decât cu cea înseamn ă „ Mi șcare artistic ă și nervuri ideologico-proletcultiste. În tradi ţional-na ţional ă. Evident, orice literar ă ap ărut ă la sfâr șitul sec. aceast ă hor ă a sodomirii, spre mul ţu- oponent, a fost urgent etichetat ca XVIII în Anglia și la începutul sec. mirea şi bucuria asediatorilor, s-au nostalgic sau ca posesor al unei XIX în Fran ța, ca o reac ție prins şi câ ţiva comentatori şi critici mentalit ăţ i marcat ă de virus comu- împotriva clasicismului și regulilor literari buni practican ţi ai oportu- nist şi… gata! Dar nu, mai era ceva lui formale, care a preluat tradi țiile nismului, astfel c ă, salvându-şi pie- şi anume: era necesar ă o reconsi- na ționale și populare, promovând lea punctat ă cu pigmen ţi ai vechiului derare a operei mul ţilor autori ro- cultul naturii, lirismul, fantezia și regim, au început reconsiderarea, mantici din literatura român ă, adic ă libertatea de expresie. Ansamblu de denigrarea şi, în final, distrugerea acei scriitori, indiferent de genul aspecte care caracterizeaz ă curentul fără discern ământ a literaturii post- literar abordat de-a lungul vie ţii lor romantic; înclinare spre lirism, spre belice… Normal c ă în… pustiul r ă- de creatori. În aceast ă ordine de idei, individualism, spre visare, spre mas trebuia plantat ceva, drept care, reconsideratorii-distrug ători, au în- melancolie. ” Şi, înc ă: „ Atitudine, cu o h ărnicie chiar impresionant ă, ceput cu ultimul mare romantic eu- comportament dominat de sensi- noul val de scriitori a invadat pia ţa ropean – Mihai Eminescu, desco- bilitate, de imagina ţie care nu mai cărţii cu scrieri cel mai adesea lipsite perind ei repede c ă acesta nu era trece de ra țiune. ” În tehnicizata de valoare autentic ă, de şi laudele şi decât vârful unui aisberg în care se lume în care tr ăim, iese la suprafa ţa explica ţiile au existat din plin pentru mai aflau nume importante ale comentariului întrebarea: ce s ă salvarea noii produc ţii literare. Mare literaturii na ţionale, chiar multe, iar facem cu romantismul în perioada lucru nu s-a reu şit, fiindc ă nici invo- opera acestora se înscria f ără drept actual-modern ă? Visare, lirism, catele curente: modernism, postmo- de apel şi de vie ţuire postdecem- imagina ţie care trece de ra ţiune etc., dernism, noul realism, suprarealism brist ă. A şadar, s-a c ăzut de acord în toate elemente cu statut de intru şi în etc., etc., n-au reu şit salvarea scrie- scurt ă vreme c ă romantismul, clasic contextul existen ţei literar-artistice rilor din mediocritate, nici încer- sau contemporan se lovea ca nuca în la început de secol XXI… De-aceea, carea de întoarcere la modelul cla- perete de noile curente sau pseudo- sl ăbirea for ţei romantismului → sic… Ici-colo a func ţionat acest de- curente literare importate, ori DUMITRU HURUB Ă

54 începând cu anul 1990, mai cu civiliza ţia privit ă din punct de seam ă încercarea de supravie ţuire a vedere al progresului tehnic, are o unui nou tip de romantism latur ă neglijat ă şi anume, influen ţa românesc, presupune o adev ărat ă sau asupra aspectului comporta- lupt ă literar ă şi ideologic ă – de ce mental şi al calit ăţ ii comunic ării nu? Spun aceasta bazându-mă pe dintre fiin ţele umane pe care a ş adev ărul, greu sau imposibil de numi-o dezumanizare . contestat, conform c ăruia, prin for ţa Sunt tot mai dese situa ţiile în împrejur ărilor şi, în primul rând prin care toleran ţa, în ţelegerea şi pustiirea la modul propriu a satului sentimentalismul sunt înlocuite cu românesc şi în consecin ţă lipsa sau răceala, intoleran ţa, antipatia, reducerea num ărului popula ţiei de la indiferen ţa, iar noua literatur ă, f ără ţar ă, scade puterea unui anumit gen să conteze genul literar abordat, de romantism. Acest adev ăr a contrubuie din plin la degradarea contribuit şi contribuie esen ţial şi la rela ţiilor om-om … Pentru c ă ea diminuarea importan ţei fenomenului îns ăş i nu constituie un liant, ci, a şa De sub z ăpezi spre tine cu ca atare şi în mediul urban, acolo cum spuneam, prin dorin ţa expres ă fruntea aplecat ă unde muta ţiile spiritual-materiale de a fi original, mul ţi autori î şi sunt mai pronun ţate în detrimentul îmbrac ă produsul literar cu De sub z ăpezi spre tine cu fruntea unor curente literare de tradi ţie şi, simboluri, metafore şi alegorii chiar aplecat ă înainte de toate, romantismul. într-un asemenea mod, încât cititorul Înc ă o prim ăvar ă se-ntoarce și-ți Interesant de re ţinut: în timp ce nu mai în ţelege mare lucru şi, arat ă mediul rural doar p ăstreaz ă, deseori fiindc ă şi el este agresat de tarele Că din p ământul rodnic ai z ămislit fără s ă con ştientizeze, mare parte din unei societ ăţ i total indiferent ă la cuminte, ideologia tradi ţiilor, în mediul urban problemele de comunicarea dintre Măicu ța mea icoan ă a cerurilor contactul, şi permanent şi direct cu o oameni, respectivul cititor renun ţă sfinte. alt ă modalitate de a gândi şi ac ţiona, şi, for ţat de împrejur ări, se deterioreaz ă cu mult mai u şor ideea integreaz ă în marea mas ă a Din stolurile care î ți zboar ă lumea- de continuitate. Invadarea unui popula ţiei. ntreag ă concept nou, cel mai des f ără vreo Pân ă una-alta, exist ă o Se prind în hor ă sorii și nop țile î ți leg ătur ă cu literatura de tradi ţie, dar întrebare: nu cumva ne s ălb ăticim? leag ă în ton cu cerin ţele unui deziderat Pentru c ă în civiliza ţia zilelor de azi, La brâu din Prut cernut ă dovada absolut str ăin de credin ţa şi romantismul şi nevoia de înflor ării, principiile actului autohton de comunicare, nevoia de cel ălalt, Iar peste codrii-n plete r ăva șele crea ţie, a dus la schimbarea grav ă a devin neputincioase… Îns ă, mi se iert ării. valorii literaturii na ţional ă cu pare normal şi potrivit s ă m ă respectarea cerin ţelor unor literaturi folosesc, în încheierea acestui Măicu ța mea din veacuri prin care au dus, deja, la comentariu, de urm ătorul citat ca martie zidit ă, depersonalizarea crea ţiei noastre în argument: „ Şi la noi ac ţioneaz ă Ca o f ăclie-n bezn ă și malului favoarea unor valori mai mult aceea şi reduc ţie la natur ă, îndeosebi răchit ă, comerciale decât autentice. la cea vegetal ă, ca poart ă deschis ă Te-nseninez de-a pururi cu bra țele Evident, şi trebuie s ă fim către toate regnurile şi, în întinse reali şti: societatea în care tr ăim, consecin ţă , c ătre o infinit ă viziune Spre dorurile tale în m ărțișoare derapajul lumii contemporane, voit cosmic ă. Noi, îns ă, ne sim ţim mai prinse. sau nevoit, spre alt ă treapt ă de lega ţi de romantism decât multe alte civiliza ţie pretins mai bun ă, sunt popoare. Este primul vehicul stilistic Trupul nostru na şte fulgi elemente în fa ţa c ărora este greu de care ne-a integrat în circuitul Trupul nostru na şte fulgi, creat obstacole. Nu ne putem culturilor moderne, într-o perfect ă Porii albi ne dau în floare, întoarce la abac uitând de telefoane sincronie cu acestea. Este stilul din Dac ă norii mi-i alungi, mobile şi de tablete, ignorând desi şul c ăruia va r ăsuna pân ă peste Îți sunt oaz ă de r ăcoare. atot ştiutorul google , la extemporale, veacuri glasul de aur al lui la celebrele lecturi particulare , la nu Eminescu. ” ( Ceva despre Ochii no ştri de m ăslini mai pu ţin celebrele vocabulare etc., romantismul românesc , din Spulbera ți de ierni cumplite, etc., acum când gug ălul ne face volumul: Edgar Papu, Existen ţa Cerurilor s ă-i închini, victorios cu ochiul, toate-acestea şi romantic ă, Editura Minerva [BPT], Dorurilor nesfâr şite. altele f ăcând parte intrinsec ă dintr- 1980, p.210). un romantism pe care genera ţiile Aşadar, s ă lu ăm aminte la Stolul nostru de cocori mai proaspete îl consider ă dep ăş it, cuvintele unuia dintre cei mai Se înal ță din sim țire, dac ă, deseori, chiar penibil. E de importan ți comparati ști români Gândurile-n care-mi zbori plictiseal ă… Iar n literatur ă nu e postbelici, autorul unor studii de Te a şteapt ă-n nemurire. altfel, s ă fim bine în ţele şi! literatur ă universal ă și teorie literar ă, TATIANA SCURTU Cu toate binefacerile sale, eseistul şi criticul literar Edgar MUNTEANU civiliza ţia şi, cu prec ădere, Papu...

55 Starea prozei ceea ce sufletul tr ăie ște. Copilul era fericit, cineva îi îndeplinise o dorin ță , se pare c ă în mediul în care se afla a șa ceva nu se întâmpla decât destul de rar Din cine știe ce motive se folose ște sau se manifesta astfel doar obliga ția tot mai pu țin cuvântul azil, c ămin este impus ă de fi șa postului. Și pentru acum acel loc unde pot avea un c ămin bătrân însemna mult existen ța unei și cei f ără un c ămin, cam tot a șa spun forme de simbioz ă între cele dou ă dic ționarele și despre vechiul cuvânt, categorii de vârst ă. chiar precizând c ă este o institu ție de Așa cum fructul, pentru a se ocrotire. De ocrotire din partea altora dezvolta, trebuie s ă a ștepte ofilirea are nevoie fiin ța uman ă la începutul și florii din care provine, a șa cum la sfâr șitul vie ții, și este greu și trist dăinuirea are la baz ă succesiunea pentru cei care nu au parte de astfel de genera țiilor, a șa și explozia revenirii la ajutor din partea societ ății. Exist ă ______via ță caracteristic ă prim ăverii trebuie situa ții în care p ărin ții au ceva mai spuse, cele dou ă c ămine se completau să g ăseasc ă p ământul f ără z ăpad ă, important decât via ța celor pe care i-au reciproc. Copii și b ătrânii întâlnindu- inclusiv a celei care are form ă de om adus pe lume, dar, chiar mai frecvent, se î și pot oferi, unii altora, ceea ce și câine. Plimb ările unora și joaca exist ă copiii în aten ția c ărora p ărin ții, altfel nu puteau primi, se completa un celorlal ți continuau, pa șii mai u șori deveni ți neputincio și, nu mai au loc. gol, se compensa o lips ă, se crea iluzia str ăbat aleile, mugurii se desfac în Societatea a g ăsit aceast ă form ă de a aducerii la normal a situa ției existente florile anului care î și va duce clipele se substitui celor care în ur ările de pentru bunicii f ără nepo ți și nepo ții pe calea spre eternitate. Timpul nu î și felicitare sunt numi ți „cei dragi”, adic ă fără bunici. întrerupe curgerea spre infinit, dar cel cei în mijlocul c ărora cineva î și poate Nici iarna nu erau refuzate care îl percepe are momentul de tr ăi deplin fericirea. E bine și a șa. plimb ările prin parc, copacii cu excludere, clipa din care timpul va fi Căminul de b ătrâni era amplasat la ramurile goale și ridicate ca pentru o fără ca el s ă mai știe, cel pentru care se marginea localit ății, acolo unde invoca ție nu puteau genera bun ă sfâr șește ve șnicia. pădurea se apropia de zona locuit ă atât dispozi ție, poate doar s ă aminteasc ă de Prin mister și implacabilitate, cât s ă nu deranjeze circula ția, dând triste țea care bântuie ultimele etape, moartea impune un respect pe care dovad ă de acel bun sim ț pe care, dar z ăpada și aerul rece au darul de a oamenii i-l acord ă f ără a fi nevoie de măcar natura, nu-l consider ă anacronic ame ți sim țul realit ăț ii și de a crea vreun fel de aten ționare. și desigur demodat. Proiectan ții și impresia c ă via ța mai are ceva de Cortegiul funerar, odat ă format, se constructorii au considerat c ă este oferit, mai ales celor care se deplasau înv ăluie de o aureol ă în care se momentul s ă se prezinte în fa ța p ădurii câte doi. Desigur, umbr ă are fiecare, cumuleaz ă atitudinile celor prezen ți, o cu ceea ce știu și pot, a șa c ă lâng ă dar pereche nu, a șa c ă printre seriozitate deosebit ă și tr ăit ă în mod gardul a șez ământului a ap ărut parcul. gr ămezile de z ăpad ă și p ăș ind cu grij ă, deosebit. A șezat pe vehiculul care Fără a avea m ăre ția p ădurii, dar trebuia s ă apar ă și b ătrânul singuratic, urma s ă-l duc ă acolo unde îi asigura opunând acesteia forma sa, organizat ă care î și șoptea sie și, dar adresându-se loc de înhumare firma de pompe dup ă regulile omene ști, cu vegeta ție cine știe cui: Dora, Dora, de ce nu e ști, funebre cu care încheiase contract din divers ă și astfel combinate speciile de ce nu ai fost? Atitudinea acestuia, timp, b ătrânul nu mai avea privirea încât s ă nu capituleze la asaltul iernii deplin inofensiv ă, a dat curaj unui pierdut ă cu care obi șnuise anturajul și în acela și timp. Toamna î și risipea cu băie țel s ă-i adreseze o rug ăminte. nici nu mai șoptea nume feminine dărnicie culorile, galbenul pastelat al Poate pentru c ă era mai mic și ceva despre care nimeni nu știa nimic. frunzelor de stejar rivaliza cu fine țea mai pu țin acceptat de ceilal ți copii, c ă Fiecare î și con știentiza apropierea cu care înfloresc prim ăvara o țetarii, oamenii î și deconspir ă înc ă din propriului sfâr șit în timp ce pa șii îl galbenul frunzelor de fag, care copil ărie unele tendin țe, cum ar fi duceau, ca un fel de repeti ție f ăcut ă pe aminte ște de culoarea coniacului aceea de a sup ăra cu pl ăcere pe cel drumul altuia. Fiecare se sim țea izolat, pentru unii sau de culoarea citrinului slab și lipsit de ap ărare, b ăie țelului i-a de și aflat în mijlocul celorlal ți, firesc, pentru cei care pot crede c ă unele trebuit ceva timp pân ă s ă omul se na ște singur și moare singur, minerale genereaz ă reac ții de simpatie îndr ăzneasc ă. A cerut un om de în timpul vie ții doar stabile ște leg ături din partea banilor, și ro șul afi șat cu zăpad ă, știe c ă se fac, v ăzuse de la cu societatea, leg ături de naturi insisten ță de p ărul s ălbatic. Câte un distan ță , dar î și dorea și el unul. diverse, dar dup ă cum se vede, destul sânger înro șindu-se astfel încât s ă Zăpada moale și lipicioas ă se l ăsa de efemere. poat ă schimba privitorului p ărerea pe modelat ă cu u șurin ță , ceilal ți b ătrâni și Participau și unii copii, doar c ă care va fi avut-o despre clorofil ă. ceilal ți copii zâmbeau încurajator, a șa ace știa se deplasau în grupuri, unul Culorile frunzelor și straturile de că omul de z ăpad ă s-a ivit la doar era singur și privea mâinile care crizanteme fiind decorul perfect intersec ția a dou ă alei, ba mai mult, îi îndepliniser ă dorin ța modelând asortat cu pa șii șov ăielnici ai pentru c ă era materie prim ă din zăpada, f ăptura celui care pleca, dar vârstnicilor ie șiți la plimbare. Al ături bel șug, poate și pentru a da un plus de cumva îi l ăsa lui mo ștenirea de de parc, care oferea condi ții de originalitate, lâng ă el a fost construit și singur ătate și pricepând c ă se întâmpl ă petrecere a timpului liber și celor de ceva ce se dorea, chiar a fost acceptat ceva complet ireversibil, sc ăpă un acolo, aceea și societate grijulie, ca atare, un c ățel de z ăpad ă. Cei mai strig ăt slab și întunecat de o disperare plasase c ăminul de copii orfani. De o mul ți a șa fac, dar nu to ți oamenii râd dureroas ă pe care el nu putea s ă și-o parte și de alta a parcului, ca aripile atunci când se bucur ă, se poate și explice, dar precis va reu și peste ani: unei p ăsări care s ă ridice sus, cât mai altfel, cum ar fi s ă se lase ochilor ̶ Bunicule, bunicule! sus, cuvintele gândite și doar arareori libertatea de a m ărturisi prin str ălucire IOAN MUGUREL SASU

56 Starea prozei dr ăgăstoas ă foc (s ă-i mânci mămăliga de pe buricul ei, nu alt ăceva) cite ște cererea în gând și-mi zice, nu f ără un surâs grozav, ca de Pu țin favorizat de via ță și, mai franzel ă proasp ăt scoas ă proasp ătă ales nemul țumit de ceea ce i se din cuptorul de pâne : „Bine. A șa. întâmplase zilele trecute la Lăsa ți-o aici” Și, neinspirat, cum îs eu registratura prim ăriei din localitate, când am de a face cu o doamn ă Ioan Avisalon Vorton se hot ărî s ă frumoas ă, sexy și dr ăgăstoas ă, și când mearg ă degrab ă, pentru anumite mi se furnic ă epiferma de atâta drag, nel ămuriri, la un birou de mediator. las acolo cererea, ca fraieru’, f ără s ă-i Ajunse cât ai bate din palme, la biroul cer, dom’le, la femeia asta, un num ăr ______domni șoarei Angela Pipidi-Lipea și, de înregistrare la cerere, cum ar fi secretar, cu tot, țoc-poc, ștampil ă dup ă primele întreb ări ale acesteia, se trebuit s ă-i cer și cum, pare-se, cere aplicat ă cu curu’-n sus și semn ături auzi numaidecât, vorbind de unul tot omu’ care-i om și care cere în indescifrabilo- nedescifrabilo- opace. singur, cu o irezistibil ă voluptate: cerere ce cere, nu?... Atunci, șefu’ serviciu se r ăstește la - Sta ți s ă detaliez, don’ șoar ă - Da, domnule - răspunse media- mine, ca un șef serviciu de azi și ca la medeiator. S ă vezi de ce m-am dus la toarea, ca absent ă, captivat ă mai mult orice r ăgălie de om care nu poa’ s ă fie prim ărie și mai ales de ce-am scris de hârtiile de birou, decât de povestea decât o r ăgălie, întrebându-mă: „Ce-ai cererea care v-am spus c ă am scris-o. clientului - Depinde evident, ce a ți scris, b ă, acolo?” A șa m-a luat, cu Întrucât numai nevast ă-mea, scris în cerere, domnule Vorton... „b ă”, mai mult decât popular și handicapat ă locomotor, muscular, - Vă citesc de pe ciorn ă, apropape interlop, pentru c ă el e șef, macular și caznic ă și e țetera de mul ți don’ șoar ă, – zise clientul și începu s ă nu șefu ț, iar eu, nici m ăcar nu sunt un ani, a primit ra ția de lemne, pe anul în citeasc ă de pe o foaie șifonat ă: sub șef, darmite un șefu ț de șefu ț cum curs 2018, adic ă bon de trei metri „Subsemnatul Vorton Ioan Avisalon, sunt mul ți interlopi. „Ce?” – zic eu ca steri lemn, iar eu, nici cât negru sub fost femeie de servici la gr ădini ța din omu’. „P ăi ne ceri nou ă s ă-ți facem unghie, am sunat la domnu’ Vice, ca Izbeli ștea, jude țul, țara, na ționalitatea, ’mneatale o muta ție genetic ă, să v ăd ce și cum st ă treaba și s ă-i în prezent ocupând func ția de domnule? – zice el și mai apoi – Uite spun c ă c ăcăreal ă ca asta n-a mai fost educatoare la aceea și gr ădăini ță , ce scrie aici” - și-mi arat ă cererea. niciodat ă, dom’le Vice, la ocoalele strada, num ărul, ora șul, e țetera, în Când v ăd cuvântul „genetic ă” lâng ă silvice, de când e lumea lume și locul nevesti-mii, fost ă educatoare, cuvântul „muta ție”, înlemnesc din nelumea, nelume, cu toate c ă nu acum pensionat ă de boal ă, nou, pe loc și simt cum m ă trec pe putem spune c ă anii trecu ți nu s-ar fi handicapat ă locomotor, muscular, șiru’ spin ării, sudori reci, peste sudori furat lemne mai mult decât în acest macular și e țetera și caznic ă reci, uite a șa – pic-pic-pic! și plic- an. Adic ă s ă-l întreb pe domn’ Vice definitiv ă, deoarece e handicapat ă plic-plic! și pleos-pleosc-pleosc!, se de ce n-am primit eu niciun bon de locomotor și caznic ă de mul ți ani, scurgeau pe spatele „ecuatorului” lemne, adic ă nici cât negru sub prin prezenta v ă rog s ă-mi face ți o meu, direct în dosu’ dosului unghie și gata. Sau s ă fi primit și eu muta ție”. Func ționara a zâmbit cum nădragilor mei b ărb ăte ști. „Eu n-am lemne, m ăcar a șa, ca nevast ă-mea, zâmbe ște ea când vrea s ă zâmbeasc ă scris a șa ceva” – zic. „Cum? – zice el handicapat ă locomotor, muscular, apetisant și a zis c ă „e bine a șa, – Uite! E scrisul ’mneatale, b ăi macular și e țetera și caznic ă de mul ți, domnule”, iar eu m-am semnat, cum omule...” Atunci subsemnatu’ îi jur c ă mul ți ani. Atunci domn’ Vice mi-a se semneaz ă cel care se semneaz ă pe ultimul cuvânt nu l-am fost scris eu, spus-o pe șleau, la telefon, ca și cum o cerere care e cerere, nu foaie verde iar el se apuc ă s ă-mi povesteasc ă ce ar fi fost aici, lâng ă mine, zice: „M ăi și, luându-mi bascul bleumarin cu distrac ție a fost în biroul registraturii dom’le Vorton, ’mneata nu prime ști paratr ăznet maron, adic ă cu un când una dintre func ționare a citit cu ra ția de lemne, finc ă ’mneata n-ai paratr ăznet luat de la un alt basc glas tare ce am cerut eu în cerere, ca muta ție, dom’le”. A șa c ă mi-am luat maron, tot de la un second hand de să pot func ționa pe postul de frumu șel bulentinu’ și am plecat la mâna a cincea, de pe vremurile alea educatoare, adic ă o muta ție genetic ă. prim ărie, unde una dintre cele șase bune și interbelice dintre r ăzboaie, am „Și m-am gândit – zice - că, a șa cum func ționare care stau în biroul acela plecat. Ei bine, don’ șoar ă, abia atunci ești tu, om serios, scrupulos și claie peste gr ămad ă, mi-a recomandat urma s ă înceap ă începutul începutului contribuabil vaccinat la zi, mai știi c ă să fac o cerere în care s ă specific ce sfâr șitului nenorocirii mele. La câteva nu îi fi vrut o opera ție de schimbare aveam de specificat și s-o las acolo, la zile „rertard ”, cum știe s ă spun ă de sex, care, cum vezi, e super la registratur ă, a șa cum se las ă o cerere acuma orice cocot ă ambigen ă și mod ă? Adic ă, pretene drag ă, tu ori nu în care ceri ce ceri, și s ă vezi ce n-ai aborigen ă, sunt chemat la biroul Șef știi ce e o muta ție genetic ă, din mai v ăzut, don’ șoar ă mediator Pipidi- Serviciu chiar de șef serviciu în moment ce ceri a șa ceva în cerere, ori Lipea sau numai Angela, cum s ă m ă persoan ă, care, dup ă ce am ajuns ai vrut s ă-ți ba ți joc cu vârf și îndesat, adresez devese în calitate de cet ățean acolo, m-a luat ca pe ultimul om, de func ționarele elea , fiindc ă-s contribuabil, patriot și vertical pân ă-n întrebându-mă de ce-mi bat joc în proaste ca sobele de teracot ă, chi- măduva oaselor mele? Scriu fain- cererea depus ă la registratur ă, de purile, b ăi”. „Nu, domnule – îi r ăs- frumos în cerere ce vreau s ă cer, da? func ționarii publici ai ora șului nostru pund – Vreau o muta ție, ca s ă pri- A-șa carevas ăzic ă... Func ționara cea și îmi arat ă ce scria în finalul cererii mesc și eu, pe baza la muta ția → brunet ă, mortal de frumos ă, sexy și mele, proasp ăt aprobat ă de primar și NICOLAE SUCIU

57 asta, un car cu lemne pl ătibil desigur, atâta pafos de familia tradi țional ă, că oricând putem fi clien ți-femei și și nerambursabil. C ă, f ără muta ție, vezi Doamne? Și-atunci, în definitiv, nimic alt ăceva ... mă-nțelegi dumneatale, domnul Vice la urma urmei și în concluzie, stimat ă - Ceea ce spune ți dumneavoastr ă, mă asigurase anterior zicând c ă nu m- domni șoar ă de nota 15, tocmai eu s ă domnule Vorton, poate fi, desigur, asigur ă s ă primesc lemne. A șa c ă cer acum muta ție genetic ă? numai o presupunere. Cel mult o numai ea, func ționara, a ad ăugat în - A-ha! – făcu domni șoara părere, da? Dar cine o spune? Unde mod precis, cuvântul „genetic ă”, pe luminat ă 100% – acum îmi explic eu ați întâlnit sintagma aceasta, „delirul șestache, imediat lâng ă cuvântul de ce au râs func ționarele alea de mediatic universal”? Pe facebook? „muta ție ”. „N-ai avut de lucru, dumneata. Pentru c ă, în calitate de Atunci îmi pare foarte r ău, domnule. domnule Vorton - zice șefu’ - Ce te bărbat, dumneata ai func ționat mai Asta e cultura! Dumnezeu cu mila... face s ă crezi asta? Și mai apoi, dup ă mult în joburi de femeie, domnule - Și mie îmi pare foarte r ău, câteva zile, ce mai știe omul care a Vorton. Ba femeie de servici la don’ șoar ă, și pot spune și eu scris ce-a scris?” Șeful s-a dus mai Pompe Funerare Izbeli ștea , ba în „Dumnezeu cu mila” - răspunse apoi pe fir, a întrebat-o pe func ționar ă calitate de machioar ă, tot la Pompe clientul, tot mai marcat – Dar s ă ști ți ce și cum, iar ea i-a zis c ă eu, Funerare Izbeli ștea , ca s ă ajungi că pe mine nu m ă p ăcăle ște nime’. subsemnatul din cerere, anume am apoi, educatoare la gr ădini ța unde e ști Absolut nime’... scris a șa, „muta ție genetic ă”, pentru acum, pe fostul post al so ției handi- - În cazul acesta, stimate domn, – a-mi bate joc de ea. Când a v ăzut capate locomotor, muscular, macular, relu ă domni șoara Pipidi-Lipea șefu’ c ă eu strâmb din nas la ce zice audio-vizual și etcetera. A șa e? dicursul - iat ă ce v ă recomand eu: mai el, mi-a recomandat ca, dac ă-i a șa - Da – răspunse Vorton – Atunci face ți o cerere, la fel ca prima, în care cum zic eu, s-o dau pe func ționar ă chiar n-am g ăsit joburi de b ărba ți, cere ți ceea ce vre ți s ă cere ți, o imediat în judecat ă, înainte de a m ă nici s ă m ă fi pus în cap și s ă-mi depune ți la registratura prim ăriei și da ea pe mine în aceea și judecat ă, și ploaie -n c... Adic ă job de om de aștepta ți. Aștepta ți s ă v ă cheme la că, dac ă n-o dau în judecat ă, eu ca servici, job de machior, job de prim ărie, merge ți, însu șiți-vă gre șeala subsemnat, înseamn ă c ă nu ea ar fi educator și job de e țetera... Eu cred și, cu numerele de înregistrare, veni ți scris t ărășenia respectiv ă în cerere, ci totu și, c ă scopul func ționarei n-a fost înapoi la mine, bine? eu, adic ă subsemnatu’ în carnea și să râd ă de mine ca subsemnat, ci s ă- Dup ă exact o s ăpt ămân ă, domnul oasele mele. mi arete ce cale ar trebui s ă apuc eu Vorton se înf ățișă din nou, la biroul Dup ă cele spuse de el, clientul într-un viitor mai apropiat decât cel mediatoarei Pipidi-Lipea c ăreia îi Ion Avisalon Vorton a ștept ă s ă vad ă apropiat. Adic ă s ă m ă gândesc bine, povesti pe îndelete cum decurseser ă ce sfat îi va da mediatoarea. Cu cine bine, dac ă mai vreau s ă r ămân b ărbat to ți pa șii pe care-i f ăcuse el între să se r ăzboiasc ă el prin tribunale? Cu sau nu. Adic ă a șa cum se poart ă timp. Mediatoarea afl ă c ă omul func ționara de care șeful zice c ă e acum. Și asta ține, s ă ști ți, de „delirul depusese mai întâi înc ă o cerere proast ă „ca soba de teracot ă” sau cu mediatic universal”, cum zicea o identic ă cu prima și o rugase pe însu și șef-serviciu care-i șef și n-ai minte luminat ă, care, în mod respectiva func ționar ă s ă i-o ce-i face dac ă-i șef? inevitabil, ne va cople și și pe noi, xeroxeze, iar ea îi r ăspunsese c ă se - Vas ăzic ă, domnule – răspunse aici, în sud-estul Europei, ca în vestul poate xeroxa, numai c ă nu are voie s ă mediatoarea p ărând provocat ă de-a Europei. Asta sunt obligate înstr ăineze copia respectiv ă, nim ănui. binelea de discursul clientului - ești func ționarele s ă fac ă într-o „C ă copia tre’ s ă stea la dosar” – sigur c ă dumneta n-ai scris cu mânu ța democra ție, ca cea care ne a șteapt ă, zicea ea. C ă ziua urm ătoare,Vorton dumitale, termenul „genetic ă” în cum este a șteptat m ăgaru-n cea ță: s ă fusese chemat de acela și Șef servicii cerere scris ă și depus ă de dumneata ne bage-n cap nou ă, ca clien ți-bărba ți, și luat la treip ăze ște, ca și cum și-ar fi acolo? ______bătut joc din nou, de aceea și - Nu mai încape vorb ă, don’ șoar ă func ționar ă. „Imposibil, domnule, - – răspunse Vorton - Eu care abia pot mă ia Șeful din nou, ca pe un gunoi - să m ă descurc cu trei copii și cu ca o am ărât ă de func ționar ă s ă adauge nevast ă handicapată locomotor, de-a oarba, termeni aiurea într-o auditiv, muscular, neuro-vegetativ și cerere oarecare. Ce-ar avea de macular, n-aveam de lucru? Spune și câ știgat func ționara mea?” mata. Adic ă eu care, la Referendum , Îi povesti apoi mediatoarei, cum am votat cum trebuia s ă votez, a șa, ca procedase în pasul urm ător: un patriot ce sînt, adic ă pentru familia - Când am v ăzut la cât e ceasul, tradi țional ă, alc ătuit ă dintr-un singur don’ șoar ă drag ă, m-am apucat și am bărbat și o singur ă femeie, s ă fac a șa scris 30 de cereri identice cu prima și ceva? Deci, eu ca contribuabil cu a doua și cu a treia și am zis „Fie vaccinat și patriot, nu am votat pentru ce-o fi”, apoi le-am depus la familia format ă dintr-un b ărbat și un Registratur ă, adic ă tot la doamna harem de femei sau invers sau pentru func ționar ă cu pricina. familia format ă dintr-o femeie și un - Și care a fost reac ția, stimate harem de b ărba ți, cum se cam poart ă domn? – îl privi moderatoarea pe sus, prin unele dintre familiile stupefiat ă. politicienilor no ștri, scuza ți-mă, care Florin Buciuleac, „Exif” - Păi s-a uitat la mine, ca la un fiind cu musca pe c ăciul ă, vorbesc cu nebun și a început s ă zbiere, de →

58 zdr ăng ăneau termopanele biroului, ca numele meu ceva ce eu nu obi șnuiesc la cutremur, nu altceva: „Asta-i chiar să gândesc. Asta-i de fapt, batjocur ă!”- zice. Ea a crezut c ă manipularea... ripostez, dar eu n-am ripostat. Am - Sunt sigur ă c ă func ționara n-a stat calm. M-a amenin țat cu o amend ă făcut-o din r ăutate, domnule Vorton... mare de tot. A șa zbiera de tare la - Să avem pardon, don’ șoar ă. mine func ționara, încât i-am zis: „S ă Dac ă ad ăuga acel termen numai pe vă autoamneda ți devese pe devese , prima cerere, mai ziceam. Dar ea a duduie, c ă iat ă, v-ați permis s ă ad ăugat pe toate cele treizeci de ad ăuga ți în cererea mea, termenul cereri, termenul „genetic ă”. Iat ă ce-i „genetic ă”, ca și cum eu n-aș fi știut așteapt ă pe copila șii no ștri mâne . Și să-l adaug, dac ă chiar a ș fi considerat pe copila șii copila șilor no ștri p omâne . că ar fi trebuit ad ăugat... A șa a ți scris, Iat ă! Îi a șteapt ă o bulib ăș eal ă de acest domnule – zice ea - Să-mi face ți o gen, care va conduce ireversibil, la muta ție genetic ă”. Și-atunci i-am „delirul mediatic universal”... spus: „Eu, la Referendum, am votat - Gata, cu astfel de presupuneri ochii verzi în verde-i rochie cu Da, iar dac ă dumneta ai votat cu bolnave, domnule – ridic ă Nu, pentru c ă cochetezi cu „muta ția mediatoarea, tonul – M-ai înnebunit pe man şeta timpului scrie în genetic ă”, e treaba dumneatale . Eu de-a binelea. Gata! M-am s ăturat! pagina destinului sunt c ăsătorit, dumneata, nu”. Și zice - Și eu s ă nu m ă fi s ăturat c ă voi, perla coroanei – femeia ce d ă ea: „Habar n-ai ce e o muta ție cu to ții v-ați s ăturat, don’ șoar ă? – via ță genetic ă, domnule”. „Ce e?” – zic și începu s ă zbiere Vorton brusc, pe un coregrafia din spirala timpului repede dau citire de pe o foaie, ton ie șit din toate balamalele posibile frumuse țea unor metafore defini ției din DEX, pe care o aveam - Nu. Eu n-am voie s ă m ă satur, fir-ar tr ăire albastr ă în buzunarul gecii. Și ea a zis, zice de a dracului de s ăturare, cu nevast ă trei ori: „Ie și afar ă!” și am ie șit handicapată locomotor, muscular, s-a f ăcut târziu şi m ă refugiez în strigându-i c ă chestia asta n-o s ă macular și e țetera, da? Eu s ă m ănânc magia altui poem rămâie așa. în continuare, rahat cu polonicul, da? rescriu cu pasiune imaginea - Ce chestie? – întreb ă Că a șa vre ți voi, ’tu-vă grijania cui v- trupurilor mediatoarea curioas ă. a înciocolat în mama voastr ă de cu nume din palma iubirii - Cum ce chestie, don’ șoar ă? mocofani! Da, da! Mo-co-fani! albastre Chestia cu „Ie și afar ă!” - Alo! Alo! – strig ă și arc peste noapte - Dumneata ai gre șit – zise domni șoara Pipidi-Lipea ridicat ă în melodia naiului din ape mediatoarea într-un târziu, dup ă ce picioare, crezând c ă va putea acoperi rumeg ă bine r ăspunsul – De ce n-ai cu glasul ei, vocea clientului – femeie ca un ţă rm respectat, domnule, ce-am zis eu? De Vorbi ți frumos aici! Domnule, aici e logodna culorii cu umerii goi ce te-ai apucat s ă scrii 30 de cereri un spa țiu public, nu maidan! pe obrazul trupului de foc în deodat ă? Ca s ă sco ți din min ți func- Maidanul e pentru maidanezi! Alo. nocturne s ărut ări țion ărimea din prim ărie, domnule? Î ți Alo! Domnu’! cânt ă cu fluier din anotimp dai seama ce prostie ai f ăcut? Trebuia Interven ția mediatoarei, în loc despre fecunditate – despre via ță să scrii frumos, dou ă cereri, cum bine să-l lini șteasc ă pe client, p ăru a-l ți-am spus s ă scrii. Hai, cel mult trei. înfierbânta și mai tare. Aflat la în cercul nesfâr şit Acum ce e de f ăcut? cap ătul r ăbd ărilor, Vorton l ărgi n ările repetabil ă partitur ă de pian - Ce e de f ăcut? - răspunse Vorton parc ă nu numai din instinctul de a pe buzele dimine ţii alt ă not ă sim țind c ă nu mai avea aer - Să inspira mai mult aer pentru pl ămânii dirijorul continuit ății noastre aservim „delirul mediatic universal”. lui normali, ci pentru a nu rupe cu mai presus de metafore – via ță Asta s ă facem, don’ șoar ă. S ă trecem pumnul strâns, vreun obiect în biroul la muta ții genetice, ca s ă nu se mai care-l g ăzduia. Deodat ă, în loc s ă se în vârful picioarelor albe o roat ă știe care dintre copiii no ștri e b ăiat și înfurie, se puse un minut și ceva, pe de lumin ă care e fat ă. La gr ădini ță , a șa. La un râs de nest ăpânit, apoi, privind-o muzica ochilor verzi școal ă, a șa. În societate, a șa... fix pe domni șoar ă, se apuc ă de legat ă în înser ări de privirea - Și cum putem noi s ă schimb ăm conjugat: blând ă mersul acestei lumi, domnule - Eu maidan, tu maidan, el-ea urc ă vise şi coboar ă împliniri Vorton? – zâmbi mediatoarea. maidan. Noi maidan, voi maidan, ei- femeia – perla coroanei cu - Cum s ă-l schimb ăm? H ă-hă! ele maidan. Noi maidan, voi maidan, menirea-i sfânt ă Foarte simplu: contracarând astfel de ei-ele maidan...Indicativ prezent!... mizerii contracarante... Ie și apoi, din birou și se dep ărt ă ca VALERIU NI ȚU - Ce „mizerii contracarante”, de un loc ciumat, repetând tot mai în domnule? C ă o func ționar ă a for ță , de-alungul coridorului, pân ă în îndr ăznit s ă adauge în cererea strad ă: dumneavoastr ă, termenul „genetic ă”? - Eu maidan, tu maidani, el-ea Aceasta e „mizeria contracarant ă”? maidan, noi maidan, voi maidan, ei- - Da, don’ șoar ă. S ă adauge în ele maidan...

59 Starea prozei făcînd parte din personalul spitalului. Unul îmi cere ap ă, altuia i se termin ă perfuzia. Alerg dup ă o sor ă, alarmat ă c ă

s-a terminat perfuzia la patul cu “Unde pleci, bunic ă”? num ărul trei. Bătrîna cu p ărul strâns într-o Stau iar pe canapea şi încerc s ă coad ă la spate, cu fa ţa rotund ă, rozalie, citesc ziarele de pe mas ă. Aud respira ţia mă prive şte cu ochii goi, căznindu-se s ă lini ştit ă a tatei şi caut s ă-mi g ăsesc o se ridice. Are înc ă destul ă putere. Se pozi ţie cât mai comod ă. M ă doare prinde cu mîinile de gr ătarele metalice spatele şi mai ales m ă dor picioarele. de la marginea patului, se ridic ă în Cât nu se aude nici o mi şcare pe coridor ______pozi ţie şezînd ă şi tot încearc ă s ă se dea le întind de-a lungul canapelei. Când trecut dar m-a rugat şi trebuie s ă fiu jos. Patul e destul de înalt, bătrînei îi aud pa şi, m ă a şez din nou într-o pozi ţie lâng ă el când va deveni pe deplin scap ă un picior prin gr ătarul de la decent ă. con ştient. Altfel, degeaba tot efortul. margine şi nu în ţelege de ce nu se mai Bolnavul de la num ărul patru Bunica se ridic ă iar, pentru a nu poate mi şca. geme. Pân ă acum n-a dat niciun semn. ştiu câta oar ă. A repetat aceea şi mi şcare de atâtea De cîte ori trec pe lîng ă patul lui „Unde pleci, bunic ă?”. „Maricica ori în timpul zilei încît şi eu am obosit. schimb privirea în alt ă direc ţie. Nici nu n-a tras foraib ărul la buc ătărie”. Dar m ă prive şte iar cu ochi insiten ţi ştiu dac ă pot s ă-l numesc bolnav. De E noapte tîrziu, s-a schimbat „tu- în fixitatea lor, aşa c ă m ă ridic iar s-o când stau aici am citit toate foile de ob- ra” de gard ă, vine un asistent plin de serva ie, în special pe a lui. Accidentat, ajut. ţ verv ă şi umor. Parc ă pune mai mult Este dup ă amiaz ă. Perdelele albastre adus direct în sala de opera ţie la ora 3 suflet decât „tura” de dinainte. noaptea, g sit pe linia de cale ferat . din geamuri nu reu şesc să filtreze c ăl- ă ă Răspunde la toate gemetele, dă ap ă cui dura soarelui de iulie. În ăuntru miroase Interven ţie de trei ore în „echip ă”. e voie. Rezultatul acestui efort geme a sînge, a clor şi a medicamente. Șase „Maricica, Maricica, unde e şti?”, paturi desp ărţite de paravane albe, şase acum în patul cu nr.4. Un ciot f ără întreab ă b ătrîna. picioare amputate de sus, de lâng vie ţi în suferin ţă mai mult sau mai pu ţin ă „Stai bunic ă lini ştit ă, a plecat la trunchi, pielea de pe torace jupuit , fa a, con ştiente ca b ătrîna.Cînd au adus-o, pe ă ţ pia ţă ”, răspunde asistentul care nu ştia la prînz, se v ăita ap ăsîndu-şi cu mâinile o mas ă sângerând ă, un pansament pe un despre ce-i vorba. „Da?”. „Da!” E iar ochi „e-n c lat”, a a scrie în foaie, pîntecul. Acum nu se mai vait ă. Proba- ă ă ş lini ştit ă. Accidentatul nu mai geme, bil n-o mai doare nimic. E înc ă destul piramida nazal ă „ref ăcut ă”, „multiple doarme sub influen ţa somniferelor. de con ştient ă, sau din con ştient i-a mai răni profunde”. Toat ă aceast ă ar ătare Se treze şte în sfârşit tata. M ă rămas doar sim ţul cur ăţ eniei. Refuz ă este plin ă de sânge uscat pe care nimeni prive şte, mă recunoa şte şi spune sfârşit: plosca. Vrea jos, vrea afar ă, E grea. n-a avut timp s ă-l spele. Sau poate „Mă doare”. „Da tat ă - răspund - ştiu c ă Patul e înalt. Coboar ă întîi pe un scaun acest lucru era mai pu ţin important. te doare, acum o s ă-ţi fac ă un calmant. scund,apoi pe podea, cu mult ă grij ă şi Acum geme şi cere ap ă. Stau Ştii c ă te-a operat?”. „Da...”. „Ţi-au cu mult sprijin. Merge pîn ă la baie ascuns ă şi tac până când nu mai rabd şi scos 13 pietre...!.Nu r ăspunde, d ă doar aproape singur ă. Mai greu îmi este s-o mă ridic s ă-i dau s ă bea. V ăzusem c ă din cap a îngrijorare. „Tat ă, acum o s ă urc la loc. Îi pun cîte un picior pe rînd mai înainte i se d ăduse ap ă, deci avea dormi până diminea ţă ,e aproape ora unu pe scaun,apoi o împing în pat. „Cade” voie. Nu are can ă, îi duc ap ă într-o sti- noaptea, eu am s ă plec acas ă şi vin cu fa ţa în jos, ca un sac, se tîr ăş te pe cl ă goal ă de perfuzie. O prinde cu mâna diminea ţă ...”. „Nu, s ă nu pleci!”. „Bine, mîini, eu o împing mai departe şi încet, stâng ă - mâinile le are întregi - şi o duce nu plec, dormi...”. încet ajunge cu capul pe pern ă. Atunci la gur ă pe care cred c ă doar el ar g ăsi-o Bunica iar se ridic ă din pat. îmi spune „mul ţumesc” şi adoarme. Din în masa de carne zdrobit ă. Bea şi, spre Asistentul e la post, iar eu m ă simt deja când în când zorn ăie pe coridor surpriza mea, vorbe şte. Are ochii în- unul de-ai lor. căruciorul. Aduce şi duce pe cineva. chi şi sub pleoape vine ţii, umflate. „Ce vrei, bunic ă?”. „Nu-mi place Tata doarme. Respir ă lini ştit. Nu „Unde sunt?”. „La spital”. „De când aici, cum e a şezat ă mobila, vreau s ă mă mai tem s ă m ă dep ărtez de patul lui. sunt aici”. „De azi noapte, de la ora dorm dincolo...” Mă mi şc prin salon, sau „rezerv ă” sau trei”. „Sunt lovit tare?”. „Da, destul de „Stai, bunic ă, lini ştit ă, acum cât de nu ştiu cum îi mai spune acestei tare”. „Aici, în stânga – şi îmi arat ă cu curând o s ă dormi dincolo”, răspunde înc ăperi. Aici nu stau „înso ţitori”. Aici mâna coastele – sunt operat?”. „Nu, nu calm asistentul. doar „sora” alunec ă printre paturi, nu eşti operat”. Pe la trei diminea ţa, respira ţia Dac ar ti cum arat mai jos de zăbove şte mult lîng ă nici unul, ă ş ă bătrânei devine aspr ă. Sandu, asistentul, trunchi... Pentru c vorbe te, insist. În schimb ă o perfuzie aproape terminat ă, ă ş alearg ă dup ă infirmiera care vine cu o foaia de observa ie scria c a fost adus face o injec ţie. Ap ă, vrea unul, dar nu, ţ ă lumânare pe jum ătate consumat ă. În cu „halen alcolic ”. „ tii ce ai f cut?”. azi nu e voie ap ă şi dispare la fel de iute ă ă Ş ă cîteva minute, respira ţia b ătrânei cum a ap ărut. Am amor ţit de când stau „Nu”. „Ai fost ieri la servici?”. „Da”. dispare, înlocuit ă cu pâlpâirea cu miros „ i dup asta, mai tii ceva?”„M-am pe scaun lâng ă patul tatei. M ă ridic s ă-i Ş ă ş de cear ă a lumânării. O aur ă de fum ud buzele celui care n-are voie ap ă. dus la restaurant s ă beau o bere”. Ros- negru se alunge şte pe m ăsur ă ce Să-i ud buzele este voie. M ă a şez te şte greu cuvintele prin gura plin ă de lumânarea se stinge sfârâind odat ă cu pe canapeaua mic ă de lîng ă m ăsu ţa cu cus ături şi de sânge. Îl las în pace şi respira ţia b ătrânei. Se lumineaz ă de foile de observa ţie. E mai comod decât trec pe la tata. Îl întreb câte ceva, nu-mi ziu ă. E cald, miroase a sânge, a clor şi pe scaun dar, la fel de cald. Pe sub răspunde, dă doar din cap, a da sau nu.” a medicamente. Pe coridor zorn ăie halatul alb rochia mi s-a lipit de piele. Să stai lâng ă mine dup ă opera ţie”, mi-a căruciorul. Duce şi aduce .... spus înainte. „Să nu pleci nici-o clip ă, Pentru că port halat alb şi pentru c ă stau ŞTEFANIA OPROESCU aici de mult ă vreme, bolnavii m ă cred mi-e fric ă...” Acum e bine, riscul a

60 adev ărul (pre)sim țțțirilor eu nu voi renun ţa ajun de 30 septembrie nemurirea și fi-va un ieri minunat fa ţa din spatele voalului octombrie începe și scrie e ca via ţa not ă cu not ă mai bine ca toamna mă ridic ă peste stâncile de nori ori un tango imagina ţie pa şilor în valuri iau haina lui octombrie ploaie de frunze ştiam c ă nu ştiu îmbrac ruginiu t ăcerea din cuvinte ______dar când te-am v ăzut ca o for ţă major ă inima toamnei boteaz ă r ăscrucea pur şi simplu am ştiut în mi șcarea turturicii se aga ță de ceruri ca şi cum umbl ă noaptea la începutul puterea celor cinci pic ături lucrurilor nu fi ţi îngrijora ţi sau preocupa ţi cosite atehnic toamna iau haina lui octombrie e poezie curată poezie nu pot renun ţa la ce e dat de îmi sunt v ăzduh ating ător pe ultima rana se vindec ă şi zona din jur devine Dumnezeu frunz ă tare cât ă via ţă mai am în mine incapabil ă de sacrificiu piticii abdic ă precum alb ă ca z ăpada face tot r ăsăritul las la r ăspântie darul întâlnirii din pântecul clipei pentru suflete reverele soartei? barem întâi toate joile nen ăscute şi timpul na ște gemeni nu pot fi g ăsit ă c ăutându-mă neasem n tori desigur duminica ă ă trei nop ţi la rând interminabil ă retin ă în cupola ochiului dar amândoi înseta ți de mine la grani ţa statului crucea de un s ărut de unde am început la sfâr şitul de localitate dinainte de Hristos realitate spiritual ă liniar și circular prezentul o s ă m ă vezi la timp cu focul în sus

şi apa în jos sufletul? toamna aceasta o var ă albastr ă bea din calendar înainte de cuvânt a fost culoarea abur care nu r ămâne pe ochi bea de dor vinul de frunze un alb gravid când intr ă-n cas ă sau poate gândul culorii fa ţă necunoscutului lumina îngerilor ochi de fulger sau poate semnalele ramurilor de m ăr gre şeala unui chip nehot ărât pe nedefinitul cerului nu mai vreau pove şti mai mult decât ceva-ul de dup ă efectul de contaminare se a şteapt ă s ă închid ochii şi nu doar pentru c ă au dou ă fe ţe şi poetul le schimb ă cum vrea aşa cum ai întip ărit pe fa ţă un r ăspuns într-un co ş de r ăchit ă ne ştiut accesoriile între ele culorile merg în picioare vreau o via ţă dar lini ştea tulbur ă pe colile albe nu v ăd pe tâmplele toamnei rărunchii dorin ţei e pentru prima dat ă când mi se nu aud mai cu seam ă ro şul materiei ce arde simt l ăuntric întâmpl ă despart albastrul de albastru simt luminile nordului ca un desen pe am întors spatele acelei vie ţi cer umbrele soarelui substituit de arhangheli cum s ă pierzi lucrul care te men ţine în contract cu lumea cealalt ă via ţă ? papilele gustative ale vântului bucura ţi-vă (acum) curcubeu cu pedigree nemuritor limbi de frig de la sublim la visuri nu va ţine întâlnire din când în când br ăzdeaz ă cerul alipit de struguri speran ţa d ă în col ţ dincolo de vii pân ă când? iar sufletul prinde floare şi eu pe trotuar taie obrazul mă pierd tot mai mult dac ă ai fi fost str ăzi slinoase de ultimul drum n-ar fi nevoie credeam şi înc ă cred tulbur ă dorin ța frunzelor c ăzute îns ă mereu vei fi dragostea adev ărat ă e o fantezie ca și cum ar dizgra ția numaidecât cel în prima rochie pe care o g ăsesc ilustra rugin ă cel dintre fo şti revine ploaia? nici b ărba ţii nu î şi pot p ăstra ce rol s ă interpretez, o întreb ploaia nu are lacrimi sângele rece cultivat, gra ţios, şic îmi r ăspunde plânsul ei e mai mult decât un plâns să fii eu pământul stârnit de sângele de sub nu te vor salva dac ă IULIA PA ȚIU pământ nu (cred c ) ai nevoie de a fi salvat ă ă

61 Starea prozei într-o zi când Martin , aflat în vacan ța dintre cursuri, s-a hot ărât s ă o înso țeasc ă. În seara aceea lipseau mul ți b ărba ți

De fiecare dat ă când se întâlnea cu și dintre femeile venite la curs, Nata șa mătu șa Anei avea impresia c ă se nu era cea mai lipsit ă de talent. întoarce în timp, undeva prin anii 80 pe Dimpotriv ă! Parc ă ar fi tr ăit vremea comunismului triumf ător. dintotdeauna prin s ălile de dans, a șa de Nata șa nu era o m ătu șă de mod ă pozna șă și de uimitoare era. În oglinzile uria șe ale s ălii de dans veche. R ămăsese îns ă cu amprenta acelei epoci când doamnele erau egale ______nu se reflecta femeia divor țat ă de peste cu b ărba ții și ie șea din scara blocului care nu avea suficiente informa ții și dou ă decenii, modest ă și cald ă ci o îmbr ăcat ă lejer, cu ni ște pantaloni negri, mai ales de casele pe care nu reu șea s ă femeie singur ă, dar de o singur ătate strâm ți în talie și largi în partea de jos. le vând ă la un pre ț onorabil. triumf ătoare, o femeie pe care o puteai Cumva moda care se tot schimba Nata șa avea nevoie de pu țin, banii învârti la nesfâr șit și ea ar fi continuat cu reveniri spectaculoase o avantaja. nu erau o problem ă pentru ea. să râd ă și s ă î și salte pantofii. Era o femeie sub țiric ă, cu o manichiur ă Tr ăia par țial pendulând între trecut Nu p ărea c ă ar atinge podeaua și impecabil ă și o voce prea grav ă. Martin și prezent. se l ăsa condus ă oarecum ca într-un joc o saluta non șalant, apoi se retr ăgea în Singur ătatea ultimilor zece ani o frivol. dormitorul modest pe care îl închiriase rosese și p ărea c ă î și imput ă pudoarea Martin era greoi, lipsit de pasiunea de la Nata șa pe bani pu țini. unei vie ți calme. dansului cu care nu interac ționase prea Atunci când Ana , colega lui de Fostul so ț de care se desp ărțise mult, îns ă avea siguran ța c ă este acolo grup ă, îi facilitase acest lucru, nu a acum dou ă decenii î și ref ăcuse via ța unde se a ștepta s ă fie. putut s ă refuze. al ături de sora medical ă ce îl îngrijea și Uitase fiecare pas ( dac ă îl știuse Atmosfera b ătrâneasc ă nu îl căreia îi l ăsase tot ceea ce ob ținuse la vreodat ă). încântase deloc, nici biblioteca vast ă partaj. Întor și acas ă se sim țeau cumva care trona ca o femeie trupe șă în Mama Nata șei locuise cu ea pân ă stângaci, incapabili s ă repare timpul camera principal ă. de curând, dar a fost o povar ă de care dintre ei, dar nici s ă se a șeze cât mai Ajungea repede cu metroul la s-a u șurat cu trei ani în urm ă. departe unul de altul în acelea și Universitate și s-a bucurat c ă Nata șa era Copii nu avea și nici regretul de a conven ții imature. mai tot timpul plecat ă. nu-i fi avut, doar un cerc de prietene Se intersectau pe casa sc ării, în Parcul de peste drum îi d ădea pasionate de plimb ări. acel întuneric difuz: Martin venit de la posibilitatea s ă alerge la prima oar ă Atunci când Martin i-a fost cursuri, Nata șa plecând discret. câteva ture, iar din b ănu ții economisi ți prezentat pentru a ocupa camera Mirosul de petunii al rochiilor și cu chiria î și cump ărase un televizor modest ă din apartamentul proprietate br ăță rile în șirate în camera acesteia mai plat, imens, pe care cu acordul b ătrânei personal ă, Nata șa s-a mul țumit cu o aminteau de prezen ța ei în cas ă. Peste l-a montat în buc ătărie. De altfel Nata șa sum ă modic ă ce nu acoperea tot p ătrunsese acel parfum de b ărbat în (c ăci a șa conveniser ă s ă i se adreseze) cheltuielile cu între ținerea; s-a bucurat plin ă maturitate, capabil s ă î și conduc ă nici nu prea intra în buc ătărie. Cu cât îns ă c ă va putea pleca lini știt ă încolo și destinul singur. înaintase în vârst ă, cu atât se deta șase încoace, dup ă nelini știle vârstei, știind Și viitorul p ărea cert cu plimb ările de orice preocupare casnic ă. că are un om de încredere în cas ă. ei nesfâr șite și costisitoare, cu Martin nu era preten țios la Nu i-a p ăsat de ochii iscoditori ai întoarcerile lui târzii și netaxate. mâncare și înv ăț ase s ă î și prepare vecinilor, nici de larma f ăcut ă de nepo ți Parc ă nu se închiseser ă bine u șile singur niste feluri de mâncare dup ă care se sim țeau ca ni ște intru și de când metroului și fiecare si-ar fi dorit s ă re țete luate de pe nett sau uitându-se la Martin ocupase un loc care oricum nu îl coboare pre ț de câteva secunde. emisiuni culinare. prea frecventau. Nostalgia umezea pere ții albi și, Așadar era mul țumit c ă se putea Încet-încet a început s ă asimileze imuni la orice atac de panic ă, î și desf ășura în apartamentul micu ț dup ă din noile tendin țe. strecurau umbra sub cear șafuri. voia sa și nu î și mai imputa timpul La 65 de ani via ța ei fusese Era prima dat ă când se sim țeau pierdut cu diverse m ărun țișuri canalizat ă ve șnic spre trecut. neîmplini ți și stingheri în comunicare. Ajunsese la vârsta de 40 s ă urmeze Se trezea înainte ca Martin s ă Ana nu mai trecuse pe la ei de cursurile facult ății de Jurnalism, nu din plece la alergarea din parc și g ăsea atunci, dar când s-a hot ărât s ă î și voca ție, ci din ambi ția de a avea o mereu câte o oportunitate de a pleca în viziteze m ătu șa si fostul coleg a diplom ă. ora ș atunci când nu c ălătorea. observat ciudata potrivire. Cu banii mo șteni ți dup ă moartea Apartamentul cu Martin în el Când Martin t ăcea, Nata șa mamei reu șise s ă î și cumpere câteva rămânea pe loc și Nata șa umbla deschidea ferestrele, când Nata șa c ăuta costume și s ă î și impresioneze fosta destins ă cu pantalonii cambra ți pe talie prin bibliotec ă, Martin îndoia paginile iubit ă cu câteva croaziere prin Est. pe la diverse activit ăți unde bifa o revistei sportive. Era timpul marilor realiz ări; se prezen ță . În spatele ei u șa proasp ăt considera neîmplinit pe parte spiritual ă. Uimitor a fost când s-a ata șat de schimbat ă s-a închis f ără un singur Lucrase într-un lan ț hotelier vreo clubul de dansatori din ora ș. zgomot, iar Ana s-a trezit pe casa sc ării cinci ani și înc ă zece ca agent Era cea mai în vârst ă de acolo și cu sentimentul c ă cei doi nu mai imobiliar. totu și cea mai tonic ă prezen ță . erau str ăini. A surâs în timp ce cobora Totu și nu c ăpătase acea dexteritate Recupera cu obr ăznicie alinturile treptele...un surâs lipsit de emo ții. pe care o au comercian ții. Se l ăsa dus tinere ții dansând cu fiecare partener, MELANIA ANGELA CRISTEA de val, era impresionat de orice turist ă fumând și râzând pân ă la epuizare, pân ă

62 CATRENE Multe zile și nop ți înfrigurate, cutremurate de nelini ști vizând cer și Pre țuie ște azi aerul rece de munte pământ sub ape... salutând via ța care ofer ă ani mul ți și Nimicuri st ăpânesc a omului însetare ridic ă poverile b ătrâne ții; de via ță și de fericire, uitându-se Spre șes se simte a ierbii arom ă; iarba efemera trecere. cosit ă apoi uscat ă devine un prieten al naturii și imn adus vie ții. S-au a șezat pe lung de ape ce Pretutindeni aerul este darul cafelei măsurau pustia sfâ șiat ă de pomii f ără aduc ătoare de noroc și tinere țe, de grija ordinii; supunând uit ării anii de s ărăcie; Str ămo șii considerau apa izvor de Cândva t ătarii gustau arome de vise și se închinau tat ălui ceresc șuberek*, de kobete**, azi bucuria legiuitorul de drept al lumii. pâinii r ămâne simbol de bog ății. Colibe verzi înal ță spre ap ă susur ____ fo șnind și cuvântând de vraja iubirilor *,** mânc ăruri tradi ționale ve șniciei tinere ști. Pe lung și lat de ap ă, la umbra frunzei Înva ță el de mic copil s ă se team ă de albe, str ăbuni uimi ți de daruri - sorb necunoscute sau de ascunse for țe, aerele spumii. ______tie s se roage; ș ă puterile; eceste for țe organizeaz ă și Nimeni nu a aflat taina de dincolo de Din cer c ăzuse peste ei o raz ă de spre bine conduc cer, de p ământ, de m ăre ție, de tot ce lumin ă – focul înv ăluind ve șmântul Tot ce omenirea smulge naturii crede c bine face... ă țesut din iarb ă tainice, rupe din sie și, apoi î și permite Înva ță el mersul, cuvântul, munca, Flori albe și albastre râd prin frunzele ca sublim ă educa ție. salvarea și poate a șa se desfac rupte din soare cântând farmecul de lac ătele pentru cei mici. lumin ă alb ă . Sub întinderi albastre p ământul negru El cre ște atât de greu sub pumnii Era focul st ăpân peste hran ă dar și se albe ște, se înverze ște apoi se celui mare care nu cunoa ște pericol al arderilor f ără m ăsur ă coace, sunt recoltele... canoanele, nici nu le șterge. pierzând al numerelor șir; Cu mâna, omul abia n ăscut, se avânt ă Era focul f ără om, f ără maimu ță ; el, Crescând, simte o team ă ce cre ște, pentru bel șugul de pe mese lucrând și focul, stinge-n vijelie mi șcarea de însufle țind ogoarele. pentru sine și pentru cei adu și f ără de unire și lini ștea superb ă. vrere la margine; Este p ământul un dar divin când omul biet r ătăcea culegând frunze și Pierzându-se în cas ă, la școal ă și la Se oglindea cerul peste ap ă și foc, munc ă, încearc ă s ă iubeasc ă, sper ă așchiile înc ă nu le ardea? răsturnând valorile din genera ție la Pentru a fi st ăpân pe el porniser ă și mereu c ă va fi mai bine; mereu o alt ă concep ție; Altul sau alta au parte de cele bune, ale vechimii crude arme, pentru cei de Din cer, din uitate vremuri venir ă azi neîn țelese, r ăzboaiele? neîn țelese c ăi și fe țe trec peste mesajele și evolu țiile puser ă în imposibile dorin țe! mi șcare a omului crea ție. Muntele fu în ălțimea c ăutat ă de cei Nu mai cre ște pomul de fructe, umbra Acolo, în cerul necunoscut se nasc nu se mai întinde, pentru multe suspu și pentru o rug ăciune care s ă ______ajung ă le zeii atotputernici; răspunsul nu se cuvine. Gengiz han al str ămo șilor cerceta Pletele se usuc ă, puterea și încrederea adâncul cerurilor de pe culmea bogat ă din tinere țe cu anii de lipsuri se pentru hanii vremelnici. înmoaie... Urcaser ă c ărarea pio șeniei și Gre șeala nu se vede, speran ța ofilit ă sufletului pur numai cu un m ăgăru ș nici lacrima n-o simte scurgându-se neîn țeles și nedorit de credincio și; pe foaie; Căci... se auzise... c ă numai de sus Dac ă a șa e rânduiala ce rost are s ă po ți trimite Creatorului în ruga lupte sau s ă se m ăsoare cu pentru victorie voci de pustnici! preaputernicul din cer? Credin ța mai rezist ă c ăci fierul ca și Aceleea și catrene, precum str ămo șii glasul ce tace, a trebuit de toate s ă se scriau rezumând la patru versuri „o îndoaie... lume întreag ă”, în limba t ătar ă crimeean ă. De-aicea cre ște tulpina fatalist ă curgând prin ram spre frunzele tot (fragmente dintr-un volum în verzi de soare; lucru) Etern ă este numai natura, apa, cerul,luna, fiice care cuvânt ă sub stele Florin Buciuleac, „Dedicat ă GÜNER AKMOLLA de splendoare. muzelor”

63 III

În siguran ță în casa ei, urm ăre ște (CROA IA) prin cadrul ferestrei dumbr ăvile Ț (FRAN ȚA) zvârcolindu-se sub rafale violente de vânt. Mâinile ei se afund ă într-un mor ți insignifiante

pahar umplut cu cuburi de ghea ță respir ăm gâfâit în c ăldura topit ă. Când trecu prin ser ă și intr ă în în ăbu șitoare gr ădin ă, vântul n ăvăli spre ea, o în timp ce dormim în aceea și camer ă înv ălui, lovind-o. Fiecare atingere o senza ție de scufundare mai grea dintre aer și piele îi strângea corpul decât aerul mai departe, ca o vaz ă ce se umple spa țiul ca dioxidul de carbon îngusteaz ă în mâinile insistente ale și ne sufoc ăm în terorile nop ții unui olar. Talia înconjurat ă de rafale

devine la fel de fragil ă ca o crengu ță ; în visele tat ălui se n ăpustesc Prozo-poeme bra țele ei întinse devin mai sub țiri ca gândacii ap ăru ți pe cartof pân ă când dispar; chipul ei dispare în pân ă când fac ravagii în recolt ă I jurul buzelor, neantizându-se într-un din când în când tu șește În cele din urm ă, îndr ăzne ște s ă țip ăt. Din degetele vântului, ni ște ca un tom care se retrage se întoarc ă la apartamentul vechi. În boabe de nisip zboar ă în vânt. într-un ghemotoc centrul camerei, pe podeaua din lemn, fratele î și macin ă din ții se afla o ram ă uluitoare: recunoscu IV mama este nemi șcat ă oglinda. cu buze în țepenite Se apropie și, pentru prima dat ă, În anumite nop ți de când s-a mutat ca o poz ă a doamnei la care se roag ă cu un ritm constant, începu s ă mearg ă în noul ei apartament, odat ă ce s-a Mă aplec uneori peste fa ța ei pe cristalul impasibil. așezat în întuneric, a putut auzi un Să verific dac ă respir ă sunet de ap ă curg ătoare, ca și cum un Ajunse la marginea oglinzii, Ascult și pârâu ar fi ap ărut brusc înaintea u șii unde lumina se refract ă, și contempl ă pe m ăsur ă ce cre ștem din pantofi ei. Uneori, se ridica pentru a se abisul. pe m ăsur ă ce p ărul nostru se întunec ă asigura c ă niciun strop de ap ă nu În zori, trupul s ău a fost g ăsit, iar cartilajul nostru se uzeaz ă pe cădea din robinete sau de la du ș, dar difractat. măsur ă ce alerg ăm sunetul sc ădea, de îndat ă ce se ridica o atmosfer ă arde afar ă în picioare, ca s ă se reia în clipa în II iar în noi ard trupuri de copii care se întorcea în pat. În timp ce ca lumân ările de ziua de na ștere mo ță iala o cuprindea t treptat, asculta A ie șit de pe str ăzi înguste și a destul de repede fluxul de ap ă din l ăuntrul ei; îi tăiat-o pe câmpuri. să uit ăm a doua zi diminea ța ajungea în gât, curgând în jos în Deodat ă, s-a trezit în fa ța unei lungul traheei sale, apoi se cufunda mari biserici în ruin ă. Pere ții înal ți vulpe cresta ți de vreme, nu-și pierduser ă mai jos, mult mai în jos, cu b ătăi nimic din splendoarea lor. în ăbu șite, rezonând în pere ții unei tat ăl avea câteva personalit ăți pe care A intrat în naosul înierbat. Ploaia caverne subterane. le va pune zdr ăng ăni cu t ărie pe un acoperi ș de pe fa ța lui în func ție de umiditatea sticl ă instalat pentru a proteja resturile (din volumul „Voltes”, 2016) aerului statuilor p ăstrate în biseric ă. O cea ță ______și adâncimea toamnei fin ă se cernea, strecurându-se și în zilele grele de octombrie răsucindu-se în aer. Se a șez ă pe care i-au înmuiat interiorul pământ și î și d ădu seama c ă mâinile s-a a șezat în fa ța casei ei erau înc ă acoperite cu s ăpun alb. chemând pisici f ără st ăpân Întinse bra țele într-un gest brusc și cu ciudata înjur ătur ă sub limb ă sigur, și, totu și, u șor re ținut ă, ca într-o care s-a dezv ăluit de kilometri în încercare, și spuse: „Hai s ă mergem”. pădure Un ropot de ploaie c ăzu pe mâini ca dincolo de nimburi în țep ătoare de de la un robinet invizibil, iar ea le castane sp ăla f ără grab ă în apa amestecat ă cu în zilele mai u șoare de toamn ă claritate. Și când toate urmele de a tr ăit în povestea mamei mele în care săpun disp ăruser ă, ea spuse: „Destul” dac ă amurgul este destul de ascu țit și în acel moment ropotul de ploaie a și se întinde de-a lungul um ărului încetat s ă cad ă. pădurii Poate c ă cuvintele și gesturile ei el se transform ă într-o vulpe erau o celebrare sau un rit, pentru ce, și se întoarce la fiecare zece ani nimeni nu știa, dar fuseser ă ca un blestem îndeplinite cu precizia luminoas ă a În române ște de NICOLAE B ĂCIU Ț unui r ăsărit de iunie. Florin Buciuleac, „Exif”

64 Ochean întors Am privit o clip ă Japonia prin acea „oglind ă a sinelui-crizantem ă” și am auzit o mirific ă simfonie a florilor. Paralela între doin ă și haiku cheam ă la descoperirea dimensiunii Solemna ceremonie de întronare muzicale a poemului popular nipon. a Împ ăratul Japoniei, pe 22 octombrie „Cântecul dulce” al doinei se oglin- 2019, mi-a amintit momentul când de ște în haiku, în limba sa matern ă, mi-am prezentat scrisorile de prin genuine tonalit ăți populare, cu o acreditare, în Sala Tronului ______melodicitate tradi țional ă. Crizantemei, pe 23 aprilie 2012. Primul festival de acest gen s-a ținut Dar, din p ăcate, muzicalitatea Simbol al longevit ății și tinere ții, în anul 910, cu prilejul unei expozi ții limbii japoneze din haiku se disipeaz ă floarea crizantemei, sau „kiku” în de crizanteme organizat ă de Curtea prin traducere. limba japonez ă, a fascinat familia Imperial ă. În române ște, citind cu voce tare imperial ă înc ă din perioada „Nara” Tr ăgându-și numele originar din un haiku, tr ăiesc senza ția elipsei. (710 – 793 D.H.). Mai rezistent ă greac ă, de la chrysos (aur) și Lipse ște „ceva” subîn țeles: muzica. decât efemera floare de cire ș, anthemon (floare), crizantema în Limba japonez ă mi-a sunat ca o crizantema înfirip ă sentimentul varianta s ălbatic ă este galben ă. Limba melodie necunoscut ă la început, dar durabilit ății. Cu timpul, crizantema a japonez ă îi red ă sensul original, kiku tot mai agreabil ă de la o zi la alta, devenit emblema Familiei Imperiale. însemnând „floarea de aur”. timp de patru ani și jum ătate, la ea În tradi ția nipon ă, crizantema Dac ă în unele ță ri, precum acas ă. este reprodus ă în peste 150 de sigilii, Fran ța, Italia sau Polonia, crizantema Frecvente în conversa țiile coti- diferite ca num ăr de petale, este floarea triste ții, japonezii nu au diene, unit ățile sintactice scurte, din culminând cu sigiliul Dietei niciun fel de fobie fa ță de aceast ă cinci sau șapte silabe, se reg ăsesc (Parlamentului), crizantema cu 16 floare. Dimpotriv ă, îi acord ă cele mai firesc în haiku la japonezi, îns ă în petale, care se aplic ă pe documente înalte onoruri și o cultiv ă pe suprafe țe române ște, asemenea construc ție î și oficiale, inclusiv pe coperta imense. Adev ărat ă galaxie a pierde „caden ța”. pa șaportului nipon. Apropo, este cel crizantemei, Parcul Kasama, la nord- Măsura poetic ă de 5-7-5 silabe mai puternic pa șaport din lume, care est de Tokyo, d ă sens ideii de festival, s-a preluat la noi, ca un „tabu” în deschide, f ără viz ă, cele mai multe cu circa 10.000 de crizanteme în haiku, numai c ă, o asemenea „m ăsu- frontiere, cotat astfel de „ 2019 Henley variate dimensiuni, culori și forme, ră”, nu consonează în lirica poetic ă Passport Index 20 ”. aranjate în sfere sau alte figuri româneasc ă. Roman țele noastre, Ca o confirmare a prestigioasei geometrice, sau miniaturizate în stil doinele, sau alte cântece populare, nu simbolistici a crizantemei, personali- bonsai, cu spectacole tradi ționale se potrivesc acestei m ăsuri. Nu știu s ă tăților de excep ție li se confer ă cea adiacente, printre care și faimosul tir existe compozi ții muzicale române ști mai înalt ă decora ție a ță rii, „ Ordinul cu arcul din goana calului, dup ă haiku. De ce? Unde-și pierde Suprem al Crizantemei ”. „yabusame”. haiku muzicalitatea în limba român ă? Gama cromatic ă a crizantemelor Personificare a celei mai vechi Pare de ne-nțeles, cu atât mai ascunde subtile semnifica ții, de monarhii ereditare neîntrerupte, tema mult cu cât numele și prenumele exemplu cea ro șie poart ă conota ții crizantemei, atât de natural ă în nipone str ălucesc prin muzicalitate. romantice, iar cea galben ă (aurie) se peisajul arhipelagului și în cultura Orice faimos nume japonez rezoneaz ă reg ăse ște în sigiliul imperial al local ă, am descoperit-o ca pe o subliminal: Yoko Ono, Toshiro Japoniei (kikumon). P ăstrez în „comoar ă din insul ă” (sau din Mifune, Yoshinobu Tokugawa etc. memoria olfactiv ă și vizual ă o arhipelag), inspirându-mă în titlul Totu și, în morfosintaxa nipon ă, maiestuoas ă expozi ție de crizanteme ultimei plachete de haiku. majoritatea numelor nu se din parcul Shinjuku Gyoen din Acum, când pe Tronul Crizante- accentueaz ă, adică se pronun ță centrul Tokyo-ului. Beneficiind și de mei s-a instalat un nou monarh, dup ă aplatizat, ceea ce în limba român ă arta Ikebana, ca într-o constela ție a vechiul ritual, deschizând „Era pare imposibil. Silabele, frunze de crizantemei, aranjamentele florale Reiwa”, s-a întâmplat s ă public toamn ă, plutesc lin pe un lac neclintit, dep ășesc orice imagina ție, imens ă „Teme și crizanteme”, cu translucide unde niciuna nu se ridic ă deasupra simfonie de culori, m ărimi și forme, accente nipone, motiv de a m ă celeilalte! sub lina adiere a unei miresme considera cel pu țin norocos. Am Dac ă vrea cineva s ă complice odihnitoare. strâns în acest voluma ș, petal ă cu lucrurile în limba român ă, poate O unduire de festivaluri ale petal ă, polenul ascuns al unor gânduri ad ăuga ritmul în haiku, pentru un plus crizantemei ( kiku matsuri ) plute ște și impresii, adic ă „teme și de str ălucire, ca lustrul d ăruit unei toamna în diverse ora șe nipone, „Ziua crizanteme”, privite prin prisma a sculpturi de marmur ă. Ar mai fi crizantemei” ( Kiku no Sekku ) cele- ceea ce Marius Chelaru numea acesta un haiku autentic? Nu cred, a șa brându-se în a noua zi din a noua lun ă „oglinda sinelui-crizantem ă”. cum nu cred c ă într-o limb ă diferit ă a anului („festivalul dublului nou ă”). Începând s ă înfloreasc ă în de japonez ă se pot respecta toate septembrie, crizantemele, flori ale regulile unui haiku autentic. Aici 20 Indice calculat dup ă num ărul de ță ri în care toamnei, intr ă în haiku drept cuvânt intr ăm într-o zon ă a entropiei se poate intra f ără viz ă. tipic acestui anotimp, respectiv un a șa semantice. → https://www.henleypassportindex.com/assets/2 numit „kireji”. RADU ERBAN 019/Q3/HPI%20Report%20190701.pdf Ș

65 Teoria versifica ției și prozodiei Un exemplu diferit poate începe O singur ă inim ă: (în greac ă, „prosodia” înseamn ă cu o silab ă neaccentuat ă, continuând Lepidopterul. intonare), confirm ă c ă poezia, spre apoi în ritm amfibrahic: 10. deosebire de proz ă, îl încânt ă pe Str ăvechiul Ardeal _ / _ _ / Ninge salcâmul: cititor prin armonia cuvintelor, neted ă Revenit printre semeni _ _ / _ _ / _ Miresme onirice ca o petal ă de crizantem ă. De-o sut ă de ani. _ / _ _ / Stupului mas ă. Fără ritm și rim ă, haiku în limba Întrerupt brusc, acest haiku d ă o 11. român ă pierde din armonia formal ă. not ă de solemnitate, iar juxtapunerea Rou ă pe lotus, „Vers alb”, dar nu „vers liber”, haiku „Ardealului” cu „semenii” confirm ă Sărut matinal sub o în limba român ă ignor ă, deocamdat ă, firescul Unirii. „Kigo”, care define ște Raz ă de soare. accentul silabelor, respectiv ritmul, anotimpul, se subîn țelege pentru 12. element de baz ă în muzic ă. aviza ți, fiind vorba de 1 Decembrie Lacrimi de s ălcii Tot deocamdat ă, „m ăsura” 1918. Pletoase, prelinse în (num ărul silabelor din vers) pare a Lipsa ultimei silabe Iarba fecund ă. rămâne regula central ă a unui haiku neaccentuate, la finele poemului, 13. în limba român ă, 5-7-5, al ături de poate sugera o întrerupere brusc ă a Floarea de lotus cuvântul-cheie desemnând anotimpul: cursului lin, o „c ădere”, ca o stânc ă Dezv ăluie tainele „kigo”. deasupra pr ăpastiei la Nokogiri. Apei t ăcute. „Unitatea metric ă” a poeziei * 14. clasice, adic ă regula succesiunii Într-o simfonie a crizantemei, Lacul îngân ă ritmice de silabe accentuate și poezia și muzica se completeaz ă și Tăcerea cire șilor neaccentuate, nu se reg ăse ște în complimenteaz ă reciproc, motivând Grei de sepale. haiku. de ce Bob Dylan a primit Premiul 15. M-am întrebat ce ritm s-ar potrivi Nobel pentru literatur ă. Sălcii în floare – în limba român ă pentru haiku, dintre În c ăutarea cantabilit ății, am Pisica jucându-se cele mai simple: „trohaic” sau compus câteva tristihuri în ritm Cu mâ țișorii. „iambic”? În mod firesc, dac ă iambul amfibrahic, ca într-un vals al 16. merge în poezia cult ă, dând glas crizantemei: Hor ă de stele elegiei și medita ției, atunci în haiku 1. La nunta Lunii, norii ar merge, ca în doin ă, „troheul”. Gândul îmbrac ă Fur ă mireasa. Dar și mai bine s-ar potrivi un alt În martie, mantia 17. ritm, cel „amfibrahic” (silab ă Finei corole. Șansa c ăderii: accentuat ă urmat ă de dou ă 2. Pe frunzele umede neaccentuate). Tehnic, ar r ămâne un Foi necitite Ghind ă-ncol țit ă. neajuns, anume c ă încheierea Din tomul cire șului 18. primului vers ne las ă în „suspans”. Zbor de petale. Mustul z ăpezii Dac ă nu vrem s ă renun ță m la ritm, 3. În cupa ghiocului – atunci putem începe al doilea vers cu Art ă mural ă: Vii sentimente. o silab ă neaccentuat ă, în continuarea Cu pensula iederii - 19. celei neaccentuate cu care se termin ă Verde obraznic. Ziua și noaptea primul vers, închizând astfel corola 4. Cordon m ărțișoarelor poemului. Stropi de petale Blând echinoc țiu. Așadar, dac ă un autor nejaponez Din cerul lui martie – 20. de haiku și-ar propune mai mult ă Ploaia luminii. Codru de bambu și, rigoare prin luarea în considerare a 5. Orchestr ă din fluiere; ritmului, atunci și-ar îngr ădi libertatea Cerul a șterne Vântul – maestru. de mi șcare, sporind în schimb Fachiri peste cetina De la cele 16 petale ale crizantemei calitatea poemului prin virtutea sa Brazilor: norii. imperiale la cele 17 silabe dintr-un muzical ă. 6. haiku, se adaug ă un singur element Am ajunge la un poem în ritm Sol u șuratic: central, pistilul florii, piatr ă amfibrahic, de acest gen: Din plopul c ărunt ninge unghiular ă a unei civiliza ții ce a șeaz ă Spiritul nop ții / _ _ / _ Sporul iubirii. astrul zilei în centrul drapelului Topindu-le tainele – _ /_ _ / _ _ 7. na țional, sugerând o partitur ă oniric ă Stele-n c ădere. / _ _ / _ Fără de fulger a crizantemei: Ritmul unui asemenea haiku Furtuna petalelor – Petale plutind, respect ă ordinea amfibrahic ă, îns ă Blând ă putere. Valsul crizantemelor – fără pauz ă la sfâr șit de vers: o silab ă 8. Solemnul Kõkyo[1] accentuat ă, urmat ă de dou ă Picurii ploii neaccentuate, de 17 ori. Ritmul de Pe firul țambalului Bucure ști, 22 octombrie 2019 vals ar da o nou ă dimensiune Tors de p ăianjen. ______poemului, ca o mireasm ă de 9. [1] Kõkyo = denumirea japonez ă dumitri țe. Dou ă petale, a Palatului Imperial din Tokyo.

66 MAPAMOND Siria a fost suspendat ă în noiembrie 2011 pentru ac țunile represive ale guvernului în r ăzboiul civil sirian, iar – impresii de c ălătorie temporar și Libia, condus ă atunci de (I) Muammar Al Gaddafi. Plecam spre Egipt cu bagajul Iar construc ția de piramide îl are sedimentat al fascina ției din copil ărie drept întemeietor pe un arhitect, inginer constructor, inginer, astronom pentru mitologia, istoria și minunile arhitecturii egiptene, în minte și medic n ăscut la Memphis, în Nilul, p ărintele Egiptului locuit, cu răsunându-mi versurile lui Eminescu veacul al XXVIII-lea î. Hr. și decedat vapoare de croazier ă a șteptând din Egipetul , text publicat la Ia și, în în cel urm ător, arhitectul regal al turi ști CONVORBIRI LITERARE nr. 7, la regelui Djeser/Joser/Zoser din ______1 octombrie 1872: Mur pe mur, dinastia a III-a, care a construit pentru piramida „Temple of the Masonry stânc ă pe stânc ă, o cetate de gigan ţi - regele s ău prima piramid ă în trepte ca Altars”; situl din districtul Cayo cu / Sunt gândiri arhitehtonici de-o monument funerar, la Saqqara/ piramida El Caracol; situl din Lama- grozav ă m ăre ţie!/ Au zidit munte pe Sakkarah, pân ă atunci regii fiind nai în districtul Orange – cu pirami- munte în antica lor trufie/.../Colo se îngropa ți în ridic ături uria șe din dele-templu: Templul M ăștii, Tem- ridic’ trufa şe/ Şi eterne ca şi moartea cărămizi de lut uscate la soare ori din plul Jaguarului și Marele Templu; cel piramidele-uria şe. piatr ă, numite mastaba . din Uxmal în regiunea El Adivino, Era 16 decembrie 2018, zburam peninsula mexican ă Yucatan – cu din Bucure ști c ătre „Darul Nilului”, Câteva compara ții Piramida Magicianului, dedicat ă zeu- cum numise cândva Herodot, într-a Marea Stupa Sanci/Sanchi – lui Itzamna; cu Templul-piramid ă IV doua din cele nou ă c ărți ale operei complex buddhist edificat în veacul al din Tikal, marele ora ș al civiliza ției sale Historiai , uluitorul t ărâm al celor doilea înainte de Hristos, pe vremea Maya din Guatemala; cu Calamkul – dou ă regate antice, cucerit la acea împ ăratului Ashoka cel Mare, pe ora șul maia ș cu uria șa Structur ă 2; cel vreme de ahemenizi prin Cambyses, vârful unui deal în ora șul Sanchi, din El Castillo – cu piramida-templu zis și Cambise al II-lea, rege al districtul Raisen, în statul Madhya dedicat ă „ Șarpelui cu pene”-zeul Ku- per șilor între 529-522 înainte de Pradesh, din India, peste relicvele lui kulkan, în nordul peninsulei Yukatan Hristos, fiul marelui rege Cyrus al II- Buddha (în sanskrit: Siddh ārtha din Mexic, având 365 de trepte, câte lea cel Mare. Gautama, în pali: Siddh āttha Gotama, una pentru fiecare zi a anului; cu Dar Egiptul de Sus și Egiptul de sau Shakyamuni Buddha, adic ă Piramida Lunii din Teotihuacan Jos fuseser ă unite de faraonul Nar- „în țelepciunea clanului vedic („locul unde omul devine zeu”); cel mer, primul rege al întregului Egipt, Shakya”, seam ănă, prin dimensiuni și din Cholula, la vest de ora șul mexi- fondator al primei dinastii faraonice, scop, cu mastabalele egiptene. Iar can Puebla – cu Marea Piramid ă, cea care era succesor al Regelui Scorpion raiul lui Osiris se apropie întrucâtva mai mare piramid ă din lume ca volum din perioada Egiptului predinastic. de Nirv āṇa doctrinei buddhiste. (4,45 milioane m³, fa ță de cei 2,5 Ateriz ăm și ne caz ăm la Hurghada, un Piramidele în trepte din Egipt milioane m³ ai Marii Piramide din vechi sat pesc ăresc pe malul M ării seam ănă izbitor cu zigguratele din Gizeh), dedicat ă de azteci zeului Ro șii, devenit din 1980 centru turistic Mesopotamia (ziggurat = structur ă Quetzalcoatl și cunoscut ă deasemeni asem ănător celor turce ști din piramidal ă gigantic ă din piatr ă, cu un sub numele Tlachihualtepetl, adic ă provincia Antalya, acel soi de sanctuar în vârf, dup ă Herodot, ca „Muntele artificial”; cu cel din mijlo- ghetouri luxoase, dincolo de gardul parte a unui templu complex ce cul ora șului Teotihuacan, la 45 km. cărora c ălătorul cazat acolo nu are la includea și alte edificii, construite de nord-est de capitala Mexico – cu Pi- dispozi ție decât ciulinii de șertului de mesopotamieni: sumerieni, akkadieni, ramida Soarelui; ori cu cele din Peru: nisip, în toate direc țiile, cu excep ția asirieni, elami ți, eblai ți și babilonieni, din Saqsaywaman, la 3.567 metri accesului la plaja m ării. aproximativ între anii 3.500 î. Hr.- altitudine și circa doi kilometri nord Dup ă cucerirea arab ă (639-642), 400 d. Hr.), dar și cu piramidele me- de Cusco și cel din Ollantaytambo la Egiptul devine musulman, aici – în soamericane, construite între anii200 3.000 de metri fa ță de nivelul m ării și capitala Cairo, avându-și sediul Liga î. Hr și 1.000 d. Hr.: maia șe din circa 90 de kilometri nord-vest de Arab ă sau Liga Statelor arabe, Belize în situl de la Altun Hadin – cu Cusco, construite din megali ți din ______Jamiyat Al Duwal Al Arabiya – granit cu forme neregulate sau rec- înfiin țat ă la 22 martie 1945 pe baza tangulare dar care se îmbin ă perfect Protocolului de la Alexandria, de cele între ei, cei mai grei având cinci metri șase ță ri fondatoare: Regatul Egiptu- în ălțime pân ă la 300 de tone greutate lui, Regatul Irakului, Emiratul Trans- (fa ță de blocurile piramidelor din iordaniei (din 1949 Regatul Ha șemit Gizeh, de circa 2,5 tone fiecare) și al Iordaniei), Republica Libanez ă, despre care se spune că ar avea Regatul Arabiei Saudite și Republica 12.000 de ani vechime și c ă sunt Sirian ă.), ast ăzi num ărând 22 de contemporane cu marile piramide membri, nu to ți fiind state de limb ă egiptene... Cu piramidele din platoul arab ă, din care chiar Egiptul a fost Gizeh mai și seam ănă cele desco- suspendat în perioada 1979-1989 din Legende vii pe nisipurile Egiptului: perite pe teritoriul Sudanului, → cauza acordului de pace cu Israelul, piramidele de la Gizeh, lâng ă Cairo MIHAI POSADA

67 cu morminte sub ele, mai mici dar mai țuguiate și datând de peste 2.000 de ani, construite din blocuri de piatr ă de faraonii regatului Kush, în Sudan. Duo Duo , China 1951 Piramide comparabile ca suprafa ță a bazei cu cele mari din Gizeh s-au CANALELE DIN AMSTERDAM descoperit în China, dar construite din pământ. Și în Tenerife, cum bun ăoar ă Noiembrie, ora ș în sear ă: cele șase piramide de piatr ă, în trepte, Prin Amsterdam numai canale. construite de guan și (misterioas ă Și dintr-odat ă popula ție alb ă stabilit ă pe o insul ă Vântul toamnei clatin ă pomul cu atât de aproape de nordul Africii), portocale din curtea mea probabil în secolul al XIX-lea și Încolo și-ncoace le leag ănă. aflate azi în Parcul Etnografic fondat Închid fereastra, nu m ă ajut ă de Thor Heyerdahl în ora șul Güímar oricum. din sudul insulei. Iar mai recent, în Curge râul înapoi pe zadarnicul Bosnia, în apropiere de Sarajevo, au drum fost descoperite patru „piramide Și-n perle b ătut soarele suie împ ădurite”, cum ar spunde poetul Inutil Ion Mircea, înc ă ne scoase la lumin ă, Schije metalice stoluri str ăpung, dar legate între ele prin tunelurile cad porumbei. Ravne, din care una are în ălțimea de Fără copii str ăzile par dintr-odat ă 360 de metri, mai mult decât dublul pustii. Marii Piramide de la Gizeh. Dup ă ploaia de toamn ă Descoperitorul lor, Semir Osmanagic, De melci p ătura-i plin ă, crede c ă ele sunt „mama tuturor ─ patria mea piramidelor”, având o vechime între Pe canale din Amsterdam trece 12.000 și 34.000 de ani, dar lin ă... controversele cu Asocia ția European ă a Arheologilor au vizat oprirea cercet ărilor pentru care guvernul bosniac alocase fonduri de sprijin. STEFÁN HÖR ÐUR GRÍMSON , Islanda (1919 -2002) Moartea se dezl ănțuie din nou în țara c ăut ătorilor nemuririi Cine-a deschis piramida şi- CÂNTEC LA MIEZ DE IARNĂ năuntru a intrat?/ Este regele: în hain ă de-aur ro ş şi pietre scumpe,/ El Atât de grele ale nop ții umbre intr ă s ă vad-acolo tot trecutul. - I se imprim ă inimii iubitei mele rumpe/ Al lui suflet când prive şte acel adânc și sumbru ritm peste-al vremurilor vad.// În zadar guvern ă regii lumea cu în ţelepciune,/ al profunzimii din tenebre. Se-nmul ţesc semnele rele, se-mpu ţin faptele bune , mai spunea Poetul. La *** numai câteva zile dup ă temerara noastr ă c ălătorie în Egiptul islamic de Omniprezentele foi șoare de CÂND SUB ARC DE SEMILUN Ă azi, pe platoul Gizeh/Giza exploda o observa ție cu câte un pu șca ș aflat bomb ă artizanal ă, ucigând trei turi ști în post sau în permisie Când sub arc de semilun ă vietnamezi și ghidul egiptean al ______grupului, decedat ulterior. For țele briza frunze troiene ște Nu trebuie s ă mai mire pe ai s ă-mi fii tu trandafirul. egiptene de securitate au ucis a doua nimeni prezen ța permanent ă în zi 40 de presupu și terori ști jihadi ști, autocarul turi știlor a unui înso țitor dar pericolul continu ă (http://stiri. înarmat, sau militarizarea la ie șirea și Din triste ți de vârf de deget tvr.ro/egipt-fortele-de-securitate-au- intrarea în zonele urbane, ca la grele tremurând pe corzi ucis-40-de-presupusi-teroristi-dupa- frontier ă, cu taburi, ma șini blindate și zâmbet tot tu îmi vei fi. atentatul-de-vineri-de-la-gizeh_ solda ți înarma ți, ori a câte unui soldat 839963.html#view). Egiptul e ast ăzi, cu vest ă antiglon ț și arm ă automat ă, Traducere: GERMAIN așadar, o zon ă turistic ă ce prezint ă lâng ă fiecare pod, la intersec ții sau DROOGENBROODT și risc ridicat pentru vizitatori, iar coco țat într-un cuib de observa ție GABRIELA C ĂLU ȚIU excursiile în peninsula Sinai nu le betonat, lâng ă diverse puncte SONNENBERG sunt recomandate turi știlor, în special strategice: cre știnilor, pentru c ă pot fi victimele Egiptul tr ăie ște în stare terori știlor tribali care îi decapiteaz ă permenent ă de asediu. pe loc.

68 TOT LA GURA OCEANULUI , pentru a înv ăța s ă fii tân ăr, cum zicea Picasso ironic, î ți ia cam foarte mult timp. Repet, numai oceanul este singurul și cel mai apropiat dasc ăl al Gluma lui Matei cu „bătrânul și omului care are dreptul s ă predea marea'' mi-a c ăzut r ău la stomacul Timpul și Caligrafia Avansat ă unei cerebelului, chiar ca aluzie la cartea lumi tot mai speriat ă de moarte, lui Hemingway, pentru c ă eu m ă înghesuit ă în borcanele de sticl ă ale întâlnesc cu oceanul ca un îndr ăgostit zgârie norilor, o lume care se urâ țește tot sperând s ă-i aflu secretul tinere ții cu mijloace moderne de rătăcire de la fără de b ătrâne țe, dar cu totul deosebit hărțile transbiologice și de de basmul de ini țiere. Timpul nu e însingurare a lui însingurare în făcut s ă îmb ătrâneasc ă pe om cum angoas ă, spaim ă și atunci mai vrei s ă Iovul modern ajunge la acest dead sus țin filosofii, plâng ăre ții și alte știi ce înseamn ă depresie nu numai end: ''Ispiti ți de a fi, pofticio și de-a nu vie țuitoare. Plângi, dom'le, dar s ă din punct de vedere etimologic? fi - / Nu-i s ă te iei la trâînt ă/ ca Iacov plângi cu rost! A șa cum face ploaia, Exist ă un poem marianic la catolici în cu îngerii, sau în nego ț cu valul,/ ci s ă nu pentru ireversibilul timpului din care omul are de str ăbătut aceast ă ajungi la cel ce e ști, / mai real ca care s-a n ăscut ca fiic ă a soarelui și a „'vale a plângerii'', o depresiune a realul - Zidul Plângerii! / Și dincolo? oceanului, ci ea plânge spre a putea s ă plânsului mocnit ce pârâie ca oasele Pe-acolo erau îngerii,/ dar azi e Marea fac ă pustiul s ă fie roditor și moartea frânte când i se rup omului grinzile Moartă.'' Acesta e timpul lui Cronos, semin ței și a bulbului - plâns de sufletului de greutatea timpului. Mi- nu al lui Kairos. Este acela dintr-un bucurie pentru sfielnica îndumnezeire aduc aminte cum poetul ascult ător al proverrb egiptean c ă: „Oamenii se a crinului și lacrim ă de triumf, peste dasc ălului oceanic ajungea s ă scape tem de timp, dar timpul se teme de moarte, în genele fecioarelor în țelepte din aceast ă „vale a plângerii'' și piramide.” De ce se teme timpul de din arhaica agr ăire a spicelor de grâu. ajungea unde? La „zidul plângerii'', piramide? Pentru c ă este timpul lui Despre timp, las ă-l pe ocean s ă-ți zidul existen țialismului ateu al lui „eidon”, timpul v ăzătorului de „idee” vorbeasc ă! Numai el știe cum este de Camus, Sartre și ciracii lor. Acest cu care începe Platon, al omului care partea cealalt ă a mor ții unde este „zid al plângerii'' a fost templul lui avea un „ideal”. Și oceanul în limanul de la cap ătul lumilor. La Bay Savaot, templul fiin ței umane cuvintele m ărun țite de val se opre ște of Fundy, nu vii pentru spectacolul sf ărâmat ă de o știrile celui r ău. Și în cu omul la taina timpului ce ar p ărea cel mai magnific din lume s ă „Psaltirea Apocrif ă a Dreptului Iov'' ireversibil și d ă voie poetului s ă re- fotografiezi fluxul pân ă la 15 metri, ci zolve ecua ția ce pare de nerezolvat a să afli cum Dumnezeu în copil ăria lui existen țialismului pentru c ă-i lipse ște l-a înv ățat caligrafia, scrisul frumos al PSALM LA REF ĂCUT DE HAIN Ă miezul ontologic, de a putea privi în țelepciunii și al lucrurilor, pentru c ă dincolo de fatum ca „zid al plânge- iubirea este crea ție, iar crea ția este Când haina era veche, scotea bunica rii”: „Domnilor, ne spune ghidul, formosus, forma colibelor taborice ale firul aștepta ți!/ Acolo este Gr ădina, dar luminii și ale vie ții. Și-i dep ăna, nou, rostul, cât poart ă Cineva înc ă se roag ă!”// Un singur cioc ălăul. Am pus fotografia aceasta, pe Om a mai r ămas în noapte!/ Ce-o fi Tu ce-ai s ă faci din umbra-mi ce Ți-a- care mi-a luat-o Matei de pe stâncile spunând? Și de ce/ în șoapte, de dup ă nnoptat papirul, ro șii, ca s ă vede ți ce e omul - un Zidul Plângerii?/ Oare nu cumva și gr ăunte de nisip gânditor, dar ceea ce Că înc ă poart ă aur ce nu-l coclise r ăul? Asemeni cu l ăcusta, peste mireasm ă, Lui/ îi tremur ă lumina?” Ghidul de la nu se vede în poz ă e c ă acest bob Bay of Fundy le spune turi știlor c ă gânditor are o ureche pentru tainele saltu-i Spre cea de fân din iesle, sub țire ca un flux-refluxul dureaz ă șase ore și m ă oceanului și are o inim ă în care vine gândesc la ora a șasea când întuneri- Dumnezeu s ă se odihneasc ă. „Hai, ler de Str ăpuns spre frumuse țe... Mai bine d ă- cul s-a rev ărsat deasupra lumii pân ă Doamne, St ăpânule al m ăriilor, și te o altui, la ora a noua. Turi știi au r ămas în odihne ște c ă am descoperit bobul de Dar nu m ă spune morii c ă sub urm ă pe ță rmul plin de r ănile nisip cu inim ă de om în care e loc blestemul verde oceanului, al ții caut ă scoici și pietre pentru întreaga crea ție a ta și de Te caut ca ghepardul, cu via ța lui pe colorate, sau relicve, dar eu cobor pe destul loc pentru to ți heruvimii și via ță , pode țul de piatr ă ro șie al oceanului serafimii t ăi pentru c ă e o inim ă plin ă Și nu-Ți știu împrumutul din moartea care se retrage. Merg în urma lui ca de dragoste, inima Fiului T ău!'' Ta pe moarte. dup ă un mort și-mi vine parc ă s ă-i Matei, a f ăcut Facultatea de Unde m ă-ncurci cu-apusuri, mi-ești şi cânt: „Mergi la cer și te a șeaz ă...” Economie, a cules ni ște titluri în acest mai diminea ță , Plec ăm de la Bay of Fundy privind în domeniu de prin Canada și Anglia și Ță rânei încâlcite, tot Tu-mi e ști semn urm ă cum nourii ies din ocean cu nu are treab ă cu sistemul meu de de carte. căru țele lor cu butoaiele pline de De m ă-nveche ște bala înscris ă-n ichimioterapie! Când i-am spus c ă se ap ă... E vineri, s-a f ăcut ora șase și ne crisalid ă, poate trece pe sub timp s ă fii mereu reîntoarcem din nou în lume de pe tân ăr dac ă știi s ă în țelegi slovenirea Taie din mac arip ă, la flutur dând hlamid ă! fundul oceanului. oceanic ă a infinitului, a zis c ă bat DUMITRU ICHIM câmpii, la care i-am r ăspuns c ă mai DUMITRU ICHIM Kitchener, Canada avem dou ă s ăpt ămâni de vacan ță , iar

69 Ochean întors umane, de imaturitate, iresponsabilitate, lacomie și prostie. Și animalul m ănânc ă, dar nu ca omul, ci el știe cât îi trebuie, restul las ă, a șa Am plecat din România cu un din respect pentru echilibrul vie ții. Îi tablou na țional pe care erau brodate în țeleg pe extratere ștrii c ă nu vor s ă încrustate o Nadia Com ăneci, un Ilie ne contacteze. Imagineaz ă-ți omul s ă N stase, un Ion Creang , un ă ă doreasc ă s ă intre într-o c ăcănărie Eminescu, Ispirescu, Mihai Viteazul, pentru a contacta mu ștele pentru un tefan cel Mare, un Vlad Tepe , un Ș ș schimb de experien ță . V ă sim țiți Decebal, un F ăt Frumos, o Ileana jigni ți de compara ție, dar cam a șa se Cosanzean ă și o Pungu ță cu doi bani, vede de sus. Mai repede te-ai gr ăbi s ă Mama și Tata, Fratele și Sora, un contactezi un gândac în balega din Munte și o Mare, chiar Neagr ă dar o drum. Asta m ă duce cu gândul la aveam, era a noastr ă c ă de aceea aborigenul care alearg ă de unul singur înv am la coal ara Noastr - Casa ăț ș ă Ț ă prin de șert cu suli ța în mân ă dup ă Noastr ă, Colegii și Dascalii mei, vânat. Mai repede mă gândesc c ă ______Blocul, Cinematograful, Școala și extraterestrul i-ar contacta pe ei și reflecta frecven ța ro șie, dac ă e verde Șantierul Minier Ciudanovi ța. Am poate chiar c ă i-a și contactat deja ca atunci va reflecta frecven ța specific ă uitat s amintesc de Ceau e ti, dar i ă ș ș ș dovad ă picturile l ăsate pe stâncile verdelui și a șa mai departe. Dup ă pe ace tia i-au împu cat de Cr ciun i ș ș ă ș răzle țe ale marelui continent. Ace ști spectrul vizibil, urmeaz ă razele nu am vrut s îmi p tez pânza cu ei. ă ă aborigeni de cincizeci de mii de ani infraro șii, radia țiile Terahertz, Asta am dus cu mine în str ăin ătate. au tr ăit aici f ără limb ă scris ă și f ără o microundele, undele radio și altele În Occident, am realizat cât de istorie violent ă, f ără exerci țiul necunoscute nou ă spre un maxim liber i treaz eram în România, în ș timpului ca unitate de m ăsur ă a infinit. Acesta este spectrul lumea acelor vremuri a șa-zise gândirii și c ălătoriei în via ță . Pentru electromagnetic popular lumii dictatoriale. Cu toate c ă atunci nu ei nu exista trecut și viitor, ci doar noastre. Când vorbim de mai multe știam decât de Dictatorul lui Chaplin prezent. De asemenea, când se na ște lumi pe în țelesul aborigenului și ăsta era comic, te f ăcea s ă râzi. Este sau moare omul, nu p ărăse ște aceast ă australian atunci s ă ne închipuim pe adev ărat c ă dac ă m ă gândesc acum, lume, pleac ă în aici și tot de aici vine. lâng ă spectrul cunoscut nou ă, adic ă atunci râdeam cu poft ă la bancurile Deci ei și noi tr ăim de fapt în lumi coarda de chitar ă un numar infinit de comuniste. În Australia, unde am paralele. Ca s ă în țeleg mai bine încep corzi adic ă de lumi paralele. ajuns, nu sunt bancuri. Aici nu am cu lumea noastr ă, cum o vedem și Aboriginenul î și imagineaz ă c ă atunci avut timp s ă râd, că a trebuit s ă-mi percepem noi. Imagina ți-vă spectrul când te na ști, vii de pe o alt ă coard ă pl ătesc chiria la cas ă și ratele la electromagnetic în care tr ăim ca pe o (ceva asem ănător cu ce spunea într-un ma in . Am muncit încontinuu ca s ș ă ă coard ă de chitar ă sau sârm ă care vine interviu Oana Pellea c ă și-a ales m bucur de libertatea de a alerga de ă din infinit și se dep ărteaz ă spre un părin ții înainte de a se na ște), iar când la serviciu la Banc ă pentru a-mi pl ăti infinit pe care sunt întinse ca rufele la mori te duci pe o alt ă coard ă, adic ă alt datoriile pentru lucrurile închise în uscat începând cu cele cunoscute spectru electromagnetic. Deci, exist ă cas ă, bun ăstarea democra ției și nou ă; razele gama, razele X, un num ăr infinit de lumi paralele într- libert ății capitaliste. Azi sunt ultravioletele, apoi cele vizibile un infinit de universuri. Visarea e și pensionar, tr ăind doar pentru asta. Nu ochiului nostru, lumina alb, negru și ea o c ălătorie. Azi-noapte am fost în am mai râs în grup și nu ne-am mai culorile, aici fac o parantez ă s ă acest ora ș în timpul Imperiului ascuns de nimeni ferici i. Ferici i e ț ț informez c ă materia din univers, spun Roman, eram turist. În fa ța mea se plural, iar aici, în vest, exist ă doar speciali știi nu are culoare, ci doar ridica un zid imens, cu por ți falnice individual fericit, ascuns în cas ă și nu proprietatea de a reflecta lumina alb ă de vreo dou ăzeci de metri în ălțime, numai, dar și casa ascuns ă dup ă în spectrul frecven ței culorii patru u și solid închise. Eram pe un fel garduri i z brele, cic pentru a nu te ș ă ă respective, dac ă obiectul e ro șu va de trotuar înalt, iar în strad ă o pereche fura ho ii. S nu- i fure averea din ț ă ț ______agitat ă s ă se pozeze. Doamna vine la cas ă pentru care ți-ai riscat via ța când mine și m ă roag ă politicos, ai trecut fraudulos frontiera. înmânându-mi aparatul s ă le fac o Acestea sunt noile lan uri ale ț poza cu peisajul din fa ță . Aparatul de libert ii: bunurile materiale, pe care ăț fotografiat era de m ărimea unei nu le po ți ar ăta altora ca s ă te banane, cu un ecran mic de ceas de mândre ști pentru c ă to ți au lan țuri și mân ă și privind imaginea zidului cu tu nu po ți fi mai prejos. Începi s ă poarta încadrat pe ecran, observ cum delirezi numai la gândul minciunii poarta începe s ă se dizolve în zid. speciei umane. Via ța e un joc de Doamna era lâng ă mine. Prin fa ța Pocker, ne min țim încontinuu, ne noastr ă trece o namil ă de om care tragem în piept, ne momim nu numai obtureaz ă imaginea din fa ță și pe pe știi cu boaba de porumb în undi ță , domnul pereche. În timp sincron, ea dar și pe noi. Natura întreag ă e mă s ărut ă pe obrazul stâng, → îngrozit ă de comportamentul speciei BEN TODIC Ă

70 șoptindu-mi c ă nu mai e nevoie de poz ă. Tresar surprins, familiar și m ă ORNICUL trezesc. Ea a vrut doar s ă mă s ărute. Nu m-am prins. Sunt cazuri în care Timpul se poate m ăsura sunt fiin țe care pot c ălători de pe un nu în secunde sau clipe spectru pe altul sau s ă p ătrunzi cu ci în r ăsărituri de soare vederea sau s ă comunici audiovizual sau în fiece inspira ție cu fiin țe sau cunoscu ți din aceste ______ce se deschide asemeni unei lumi. Sunt anumite plante pe p ământ din Timi șoara, lucruri care ar trebui corole sau chiar dintr-un accident corpul să ne onoreze. Am a șteptat afar ă la ivit ă de sub marginea zdren țuitei nostru poate s ă genereze anumite poala Blocului vreo câteva ore. Cum nop ți substan țe în creier care s ă ofere se poate ca un om care a f ăcut atâtea ca s ă se lase cuprins ă posibilitatea de a vedea în unele din pentru ciudanovi țeni, a copil ărit de calda lumin ă a zilei aceste lumi. acolo, le-a cântat pentru c ă era și un să se piard ă în ea Să vorbe ști de pild ă cu o muzician str ălucit, le-a reparat drumul precum stropul apei persoan ă drag ă, pierdut ă sau chiar de câte ori îl lua apa, le-a ob ținut de în imensitatea oceanului str ăini, cu strigoi de exemplu. la jude ț și instalat releul de albastra flac ără Imagina ți-vă c ă viziona ți un film cu televiziune ca s ă îi scoat ă din izolare. a vie ții. Mihai Viteazul și deodat ă pe ecran Dup ă toate aceste fr ământ ări nu am mai apare o proiec ție cu un alt film, mai rezistat și am hot ărât s ă ap ăr din al doilea r ăzboi mondial cu Hitler, starea de fapt a lucrurilor și s ă m ă de acum sunt dou ă lumi și eroii se confrunt cu cei din ședin ță . Cinstea observ ă și încep s ă vorbeasc ă unul cu unui adev ărat român nu trebuie cel ălalt, apoi mai apare o proiec ție cu obturat ă pe motivul c ă a tr ăit în Superman care îi vede pe primii doi, orânduirea comunist ă în care am tr ăit dar îi ignor ă din cauza vitezei. cu to ții și ea era la putere atunci. Am Imagina ți-vă cât de ocupa ți am fi urcat alergând cele trei nivele și am dac ă am avea acces la toate re țetele și pătruns în apartament prin coridorul chimicalele care s ă ne ajute s ă lung, parc ă eram la Auschwitz. Am acces ăm un num ăr infinit de lumi. ajuns în înc ăperea care acum era Am schimba canale încontinuu pân ă dărăpănat ă, cu doar un pat de fier în am înnebuni. Acum în țelege ți de ce mijloc, în care, acoperit cu o patur ă ȘOAPTE nu ave ți voie s ă consuma ți droguri? din p ăr de cal dormea cu fat ă, în jos Se mai spune c ă timpul e o un ajutor de minier proasp ăt ie șit din Nisipul cald de pe plaja pustie no țiune inventat ă de om și c ă în min ă, de obicei erau tineri. La fo șne ște lin ca o poveste realitate toate lucrurile se întâmpl ă picioarele lui care îi ie șeau pe sub despre ce-a fost simultan. Într-un apartament în pătur ă, pe t ălpile murdare plasate despre ce ast ăzi nu mai este Blocul A , la ultimul etaj era o orizontal pe bara patului se frigeau o cas ă cândva conferin ță de pres ă la care eu eram câ țiva cârna ți de porc Kransk, și copii invitat s ă spun câteva cuvinte despre despica ți în dou ă pe lungime care râs plâns speran țe bucurii inginerul Iulian Topal ă care trebuia sfârâiau. Mi s-a f ăcut foame, am un gardul pe care se-nălțau criticat azi, în democra ție c ă a servit început s ă-i învârt și s ă-i reorganizez curioase zorele Comunismul, dar am fost dat afar ă pe t ălpile mari de miner care ardeau. dudele dulci c ăzute pe alee pentru c ă i-am scos în eviden ță El s-a trezit și l-am întrebat ce s-a mirosul crinului pe înserat patriotismul, dedica ția lui pentru întâmplat cu sedin ța? ”Habar nu am! un r ăsărit înfl ăcărat locul natal și profesionalismul Ia și m ănânc ă și tu”, m-a invitat. Într- amurgul deseori însângerat eminent și inventiv de care a dat adev ăr mi-era foame și sete. M-am toate aievea au fost dovad ă în perioada vie ții și a trezit și am b ăut ap ă. Dorin ța mea a toate-n lumin ă-au stat serviciului sau a adus exploat ării fost s ă-l reabilitez pe om ca s ă poat ă și-n molcom susur de nisip miniere EMB Oravi ța, prin inven țiile dormi în pace. Sunt lucruri pe care le fo șnesc în preajma mea și inova țiile sale și nu mai pu țin titlul putem face unii pentru al ții, chiar pentru un timp sau la catedra Institutului Politehnic între lumi. și-apoi pe-o arip ă de vânt ______Cu tiin a pe care a acumulat-o ș ț iar zboar ă undeva omenirea pân ă azi putem picta doar se sting astfel de tablouri. Sunt sigur c ă în o în timp ce eu înc ă r ămân sut ă de ani vom fi liberi, dac ă mai dorind din nou s ă mai aud suntem aici vom fi capabili de alte glasurile ce au r ăsunat cândva tablouri, de comunic ări și c ălătorii iar ast ăzi bine controlate și organizate între nu mai sunt. lumi și tot a șa spre un infinit fericit pân ă acesta dispare, cre ște și devine TANIA NICOLESCU un prezent cu Ilene Cosânzene, Fe ți Frumo și și un acas ă.

71 Simfonia singur ătății Ve şmânt de toamn ă Asterisc

M-am pierdut în c ăutarea destinului Poemul şi-a-mbr ăcat ve şmântul meu, de toamn ă voi g ăsi o alt ă cale. Voi încerca și Răcoarea p ătrunde pe geamul voi cânta în drumul meu din nou. dinspre nord Îmi voi face propria cale. Tăcerea se a şterne Dar, tu, searb ăd inept al vie ții pe-aleile pustii întunecate, slujitor al nefastei Lilith, doar fo şnetul frunzelor trezesc cer cu tunete și r ăsuciri cu spini te melancolii vor înv ălui! Trandafirii înfloresc o ultim ă Privighetoarea - pas ărea din mine nu iubire a obosit s ă cânte, un ultim val pornit din tinere ţi

Firul întins spre inima mea nu s-a apuse Și vacan ța de var ă a luat sfâr șit. rupt. Amurgul se a şterne pe chip(ul) Era prima zi de școal ă. Doru și clasa Cu fiecare lovitur ă de destin tot mai br ăzdat de vremuri lui a șteptau cu ner ăbdare începutul singur ă sunt, Atâtea toamne a strâns pe orelor, în noua lor clas ă, pentru a dar inima mea gl ăsuie tot mai ginga ș tâmplele-i de argint face cuno știn ță cu noua dirigint ă. și tot mai crunt. Un val de aer rece-n suflet zgribulit Intraser ă în clasa a V-a și erau mândri Nu pot rambursa dragostea ce m ă Un dor ce r ătăce şte pe versuri nevoie mare c ă nu o s ă mai fie inund ă din cer, de iubire. cataloga ți drept ni ște pu ști muco și și nu pot cere divinit ății decât s ă sper, plâng ăcio și de c ătre colegii mai mari, nu-mi mai obosesc sentimentele Mangalia, 01 oct 2015 h 14.00 care anii trecu ți se tot legau de ei și la plângând. școal ă și pe uli țele satului,pe oriunde Vântul îmi piapt ănă p ărul ple șuv și Bătrânul orologiu îi întâlneau. De-acum erau mari, risipe ște ciclul doi de școal ă general ă le dădea ale demonului negre umbre. Își toarce timpu-ncet, b ătrânul o anumit ă prestan ță ... credeau ei. Și Cine știe câte stele vor c ădea pe orologiu... deschise u șa clasei o doamn ă zvelt ă, fruntea mea? Cu fiecare gong, în ritmuri de înalt ă, cu alur ă de miss, cu ochi verzi Cine știe câte triluri va fredona solfegiu, ca m ătasea broa ștei din iazul de la inima mea Cosi ței argintii îi adaug ă un șirag, marginea satului și cu p ăr lung, și pe care meleaguri î și va g ăsi La ce-ai l ăsat în urm ă, prive ști acum despletit pe spate, de culoarea alunei. rătăcirea? cu drag. Șușoteau și chicoteau între ei înainte

de a deschide doamna gura s ă spun ă Mangalia, 12 iulie 2019 h:01.10 Și fiecare clip ă te-ndeamn ă iar s ă ceva copiilor. Și o și porecliser ă la scrii, repezeal ă-Missy. Doamna profesoa- Șarpele Că noile ispite alte-ncerc ări vor fi. ră, pe faz ă, auzi murmurele lor și Pe-altarul de-amintiri din vremurile prinse din zbor porecla. Îi pl ăcu mult. Corbii-și ascut ghearele deasupra tale, Era primul ei an în înv ăță mânt, în boltei mele Vor fi m ărturisiri și urme-adânci în acest s ătuc de podi ș, destul de Șarpele se târ ăște unduindu-se și-mi cale. aproape de ora șul din Ardeal în care trece hulpav pragul se n ăscuse, la vreo 2 ore de mers cu Pare c ă to ți ghe țarii Antarcticii îmi Mangalia, 03.10.2015, h 12.00 ma șina. Le mul țumi și le d ădu invadeaz ă trupul întâlnire în orele dup ă-amiezii, în Când, cu o arogan ță nedisimulat ă, î și Eu nu-mi plec capul umil la icoane păduricea de brazi de la marginea vars ă-n jet veninul satului (pe care o ochise când venise Pe poli ța cu haine curate, Eu nu-mi plec capul umil la icoane, să cunoasc ă satul și școala), pentru a împachetate Ci îmi îndrept privirea spre ceruri, se cunoa ște mai bine. Era profesoar ă Din care r ăzb ătea parfum de liliac. Cu rugile în suflet m ă-nal ţ pe de limba și literatura român ă. Doru și Ce-o fi? m ă-ntreb. piroane, colega lui de banc ă, Ana, au îndr ăgit- Dau totu și semn s ă nu-mi storc prea Durerea din palme n-o uit de-a o din prima, cu vorba-i molcom ă și mult neuronii pururi. glumea ță , la fel de mult cum iubeau și Am nevoie de ei pentru alte lucruri materia pe care o preda.Cei doi copii Alte destina ții a șteapt ă s ă fie Mă rog la Dumnezeu pentru oameni au fost apropia ți de la gr ădini ță , erau explorate şi flori, și vecini apropia ți, pe str ăzi paralele, Și-și merit ă și locul în pagini de Mă rog pentru mine şi pentru iubeau amândoi s ă citeasc ă, erau granit prieteni, clien ți fideli ai bibliotecii școlii, care Cioplit cu mâini de aur, gândit de Ca sufletele noastre de bie ţi muritori era destul de bogat ă în volume ale me șter faur. Să-şi g ăseasc ă pacea printre luceferi. clasicilor români și str ăini sau în c ărți Mangalia, 20 septembrie 2019 h: Mangalia, 09 oct. 2015, h 01.00 de specialitate, mul țumit ă faptului → 22.11 URFET ȘACHIR ARMIANA POP

72 că s-a primit nu demult o dona ție plimb ările în p ădurice în orice venire, Br ădu ț era surprins observând substan țial ă de volume de c ărți de la anotimp, tot ținându-se de mân ă. Erau că se învârteau tot de-a roata pe o bibliotec ă or ășeneasc ă, ce se deja liceeni de ora ș, dar în școli poteci, căutând nu știu ce. „ Oare au desfiin țase. Lui Doru îi pl ăcea Ana. Îi diferite. Înv ățau tot la fel de bine pierdut ceva?”, se întreb ă. Dar aducea cumva aminte de Sm ărăndi ța amândoi. Se desp ărțiser ă cu greu și privirile i-au c ăzut pe roab ă. Începu Popii din Amintiri din copil ărie a lui triste țe de școala general ă, de Missy, să se întristeze. Mai venir ă și al ții Ion Creang ă, la fel de oache șă , care între timp î și formase și ea o înaintea lor și î și pornir ă drujbele cuminte și ascult ătoare. Și se familie, căsătorindu-se cu un profesor zgomotoase t ăindu-i unii vecini-brazi. în țelegeau foarte bine. de muzic ă nou venit în școal ă. Și de Pe el nu l-au luat în seam ă. Ziceau c ă S-au întâlnit dup ă orele de școal ă câteva luni, era și ea m ămica unei e prea mic. Sau cu topoarele. Dar nu în p ădurice cu Missy, care adusese și feti țe durdulii și dr ăgăla șe, botezat ă vedea a șa ceva în roab ă. Dar copiii catalogul s ă le înve țe numele la to ți. dup ă elevii ei favori ți, Doriana. Doru începur ă s ă sape la r ădăcin ă, pân ă l- Br ădetul de la marginea satului era un și Ana continuau s ă se plimbe prin au scos cu totul din p ământ. Uimirea loc de poveste. La început de toamn ă, parcul din ora ș, aproape în fiecare lui Br ădu ț nu avea margini. „Mă totul luase o culoare de ruginiu sfâr șit de zi, dar când apucau s ă se mi șc? Oare pot și eu s ă umblu ca deschis, înafar ă de minuna ții brazi reîntoarc ă în sat, primul lor drum era, oamenii? Ce fac cu mine? De ce m ă ve șnic verzi, inegali ca în ălțime, care fără doar și poate,în p ădurice. Br ădu ț așeaz ă în roab ă? De ce p ărăsim atr ăgeau privirile imediat. La le vedea ochii lucind de fiorul primei păduricea? Unde m ă duc?” Nu se marginea unei poteci, abia ajungând iubiri, le asculta vorbele tandre și sim țea r ău. Era de bine. Și i se la o juma' de metru, dar cu o coroan ă copil ăroase înc ă și îi mângâia cu drag înfirip ă speran ța în gânduri. Ana și rotund ă, frumoas ă, egal ă, era Br ădu ț. cu ramurile care erau departe de-a Doru avur ă mare grij ă de rădăcinile Îi vedea trecând pe copii și îi auzea mai fi firave și fragile. Crescuse la lui și de ramurile-i frumoase. Ajun și povestind și râzând. Ana și Doru, de vreo 1,5 m în ălțime, cu o coroan ă acas ă, la Doru îl transplantar ă în mân ă amândoi, îi atinseser ă cu splendid ă, rotund ă și foarte frumoas ă ghiveciul imens și ajuta ți de tat ăl poalele pardesielor ramurile fragile. la privit. Era mândru de el însu și. Dar băiatului îl puser ă din nou în roab ă, Povesteau zâmbind încânta ți de și foarte trist. Nu î și g ăsise înc ă o de ast ă dat ă în picioare. „Ce înalt fr ățiorul Anei și de surioara lui Doru, familie. „Dar nu m ă las, speran ța sunt.... dar m ă zguduie ăștia, nu născu ți mai în var ă, amândoi aproape moare ultima”, își zise el. glum ă! Oare unde m ă duc?” Și în acela și timp, de m ămicile lor care Doru și Ana f ăcur ă vizita ajunser ă la Missy, care a fost foarte rămăseser ă acas ă cu ăia mici și de tradi țional ă, înainte de Cr ăciun la încântat ă de ideea ecologic ă a copiilor tăticii lor care lucrau amândoi la ora ș, Missy, erau încânta ți de Doriana, de de brad de Cr ăciun. Îl împodobir ă ajungând acas ă doar spre sear ă, în obrajii ei buc ăla ți, de râsul ei colorat to ți, în mijlocul sufrageriei. Doriana fiecare zi. Br ădu ț se gândi o clip ă și și de ochii frumo și ca ni ște m ărgelu țe se uita, cu m ărgelu țele ei verzi, se întreb ă: „Oare eu de ce nu am avut de smaralde. O mo ștenise pe mama ei încântat ă, la Br ădu ț. Cu cât îl parte de o m ămic ă și de un t ătic? Oa- la culoarea ochilor, dar la formatul împopo țonau, cu atât era mai atractiv. re cum e s ă ai familie? Oare cum e s ă lor, pe tata. Missy îi rug ă s ă îi fac ă Doriana d ădea din mâini și picioru șe fii acas ă?” El nu știa, era prea mic, rost de un brad, era curioas ă de de încântare, pe canapea, și nu î și abia îi ie șise c ăpșorul din p ământ, reac ția Dorianei când îl va vedea putea lua ochii de la el, mai ales dup ă când ni ște ho ți de lemne îi t ăiaser ă împodobit prima dat ă în vie țișoara ei, ce aprinser ă lumini țele. Br ădu ț avea părin ții pentru lemne de foc, și copiii îi promiseser ă s ă revin ă chiar un sentiment de bun ă-stare. „Ce bine ducându-le la vânzare în ora ș. „Las ă a doua zi cu el. mă simt... .m-au și îmbr ăcat.... de ce că îmi fac eu rost de o familie”, își În diminea ța urm ătoare, se oare? Parc ă totu și e prea cald”... Și spuse zâmbind. scular ă cu noaptea în cap, au f ăcut un rămase a șa câteva zile, înconjurat de Și veni iarna, destul de grea, care drum surpriz ă pân ă în ora ș cu tat ăl lui familie, de copii și adul ți musafiri, îl lu ă prin surprindere pe Br ădu ț, Doru cu ma șina, revenir ă, și mai spre colind ători sau necolind ători, care se obligat fiind s ă suporte greutatea prânz, înarma ți, nu cu topoare, ci cu minunau cât de perfect și frumos era păturii de nea care se a șezase pe cazmale și o roab ă, luar ă drumul mister Br ădu ț. „Am ajuns și eu rămurelele lui fragile. Se înc ăpățân ă păduricii. Sătenii to ți au primit acas ă....ce bine e.....”, își zicea îns ă: „Voi fi tare, vreau s ă îmi g ăsesc permisiunea prim ăriei (nu era un sat încântat de tot și to ți. Începea s ă se și eu o familie”. Trecu cu bine de cu foarte mul ți locuitori) de a-și t ăia simt ă Acas ă. anotimpul alb. Și în prim ăvar ă, când propriul brad de Cr ăciun pentru a-l Dar s ărb ătorile de iarn ă s-au totul înverzi în jurul lui, începu s ă se împodobi. Și s-au gândit c ă cel mai sfâr șit, colind ătorii au obosit, mai ales înal țe câ țiva cm. „Oh, încep și eu s ă bine era s ă îi fac ă cadou lui Missy un că au venit de dou ă ori, și de Cr ăciun ies la lumin ă, văd mai multe, nu mai brad în ghiveci (doar pentru asta cu colinde, și dup ă Revelion cu sunt piticul piticilor”. Făcu cuno știn ță fuseser ă în ora ș de diminea ță pentru Sorcova. Abia s-a trezit Br ădu ț într-o cu toate anim ălu țele p ădurii și a-l cump ăra), ca s ă îl poat ă p ăstra și diminea ță , la câteva zile dup ă păsărelele cerului care nu îl prea afar ă și în ăuntru cât mai mul ți ani, ca Boboteaz ă, când îl sărb ătoriser ă cu o băgaser ă în seam ă anul trecut, din amintire de la ei pentru frumoasa ei droaie de musafiri pe Ion al familiei, simplul motiv c ă ele nu tr ăiau la familie. Și intrar ă în p ădurice. Dădur ă so țul lui Missy, că v ăzu vânzoleal ă nivelul p ământului, ci mai sus. ocol de mai multe ori pe poteci și, prin cas ă, și sim ți c ă e mi șcat din loc, Și mai trecu o var ă și o iarn ă, și dintr-o dat ă, ochii amândurora s-au cu ghiveci cu tot. Missy și so țul ei îl înc ă una.... și înc ă una.... vreo patru la oprit la Br ădu ț, cop ăcelul frumos, scoseser ă cu greu în verand ă, și de rând. Ana și Doru continuau numai bun de ornat. Când îi v ăzu la acolo direct în mijlocul cur ții în →

73 gr ădini ța de flori. Mă rog, ce se mai IN MEMORIAM vedea din ea, ni ște am ărâte de crizanteme ofilite, tufe de trandafiri gola și t ăia ți de jos, un gard viu care În sear ă zilei de 11 noembrie își pierduse frumuse țea de frunze 2019 s-a stins la Los Angeles, la verzi. Era mândru c ă se vedea atât de vârsta de 88 de ani, compatriotul verde și de falnic în mijlocul cur ții. nostru Neculai Popa. Dac ă l-aș putea „Ce bine e aici.....începuse s ă mi se caracteriza în doar câteva fraze, aș mai scuture din acele mele frumoase, spune: Un mare suflet de român; ______era totu și prea cald acolo”.... Și Un om care toat ă via ță a vrut s ă îndeplineasc ă misiunea pe care și-a încerc ă s ă p ătrund ă cu privirea peste înfrâng ă comunismul; Un om bun asumat-o singur pîn ă în clip ă în care poarta de intrare în curte. Îi observa și modest, care tot timpul vie ții a va închide ochii! pe trec ători, pe unii dintre ei îi făcut mereu ceva pentru fra ții s ăi …Neculai Popa a fost totu și cuno ștea, au fost musafiri permanen ți din țar ă. ocrotit de mâna lui Dumnezeu. El a în casa lui Missy de s ărb ători, al ții În pofida suferin țelor îndurate în fost pus în libertate în 1964, fără s ă fi erau vecini nelipsi ți de la masa închisoare timp de 14 ani și în ciuda trecut prin cumplitele reeduc ări de la gazdelor. La un moment dat, pe problemelor de s ănătate din ultimii Pite ști, Gherla sau Aiud... La scurt crengile-i r ăcorite de frigul de afar ă ani, fratele Neculai a r ămas pân ă în timp dup ă eliberare, Neculai Popa a se a șezar ă rând pe rând stelu țe albe, ultimele zile un cre știn în țelept și întâlnit o femeie trimis ă parc ă de lucitor de albe, care se leg ănau în aer, generos. Se impacase cu soarta și destin s ă-i completeze via ță mutilat ă așezându-se ca o manta moale și ud ă aștepta s ă fie chemat la Domnul. și cu care a întemeiat un c ămin cre ș- peste tot. Recunoscu z ăpada pe care îi Ultima discu ție telefonic ă am avut-o tinesc cu șase copii și 18 nepo ți. În era atât de greu s-o poarte când era cu câteva zile înaintea desp ărțirii sale 1979, familia Popa a emigrat în St ă- doar un pu ști. Acum a devenit un de trup. Vorbea încet și greoi, dar am tele Unite unde, de atunci și pân ă a- fl ăcău puternic și încântat de atuurile discutat despre acelea și probleme cum, se zbate pentru a promova bine- lui de Adonis perfect. Își tr ăia pe române ști din todeauna; cum s ă ne le celor din țar ă… Demonstra ții pen- deplin copil ăria și adolescen ța. ajut ăm țara și fra ții... tru libertate în România, ajutoare pen- Și iarna a luat sfâr șit. Satul de Redau în continuare câteva tru țar ă și pentru Basarabia, ctitorii de deal se îmbr ăcă cu haine verzi de s ăr- extrase despre confratele Neculai biserici, refacerea cimitirului militar bătoare. Se apropia marea s ărb ătoare culese din cartea „Mărturii Dedicate românesc de la Țiganca, burse stu- a cre știn ătăț ii, Pa știle. Totul înverzea, Eroilor și Martirilor no ștri,”, carte dente ști și alte ajutoare financiare... totul înflorea în jurul lui Br ădu ț. Câte publicat ă anul trecut la Bucure ști: Domnul Popa este motorul o pas ăre prim ăvăratic ă mai poposea ...Fiecare om î și are destinul lui. ac țiunilor de bine, scrie un beneficiar pe ramurile lui, încântându-l cu trilu- Comunsimul a ruinat destinele a nu- la pagin ă 284, iar o ziarist ă din rile melodioase. Se sim țea chiar aca- mero și confra ți. Iat ă totu și și un caz Chi șinău scrie la pagin ă 287: El a să. Missy coborî treptele verandei și cu un final optimist, dac ă pot face o dăruit f ără a cere ceva în schimb... se apropie de Br ădu ț. Dup ă ea, și so- asemenea afirma ție. Fără Închisoare Aceast ă este cea mai bun ă defini ție a țul ei. Și din nou a sim țit c ă e zguduit, aș fi fost Nimic este titlul incitant al cona ționalului nostrum, care tr ăie ște pus la p ământ, și tr ăgeau amândoi de cărții-dialog dintre Neculai Popa, care cu trupul în America și cu sufletul în tulpina lui cu toate puterile, pân ă i-au a executat 14 ani de închisoare, și România. Un om modest, cu o inim ă eliberat r ădăcinile din ghiveci..„S-au redactorul Flori B ălănescu. de aur, care a iubit adev ărul și neamul săturat de mine? Oare m ă arunc ă? Nu ...„În deten ție, tânărul nostru cu românesc și care a d ăruit permanent mă mai vor deloc? Vor s ă m ă bage pe tinere țea furat ă da dovad ă de mult fără s ă cear ă nimic... Ultima noastr ă foc?” Dar se lini ști imediat. Ion era curaj, îndura nenum ărate pedepse, î și întâlnire a fost în luna august 2017, deja în dreapta por ții de intrare, unde punea probleme existen țiale și, în când l-am vizitat la Los Angeles. Cre- începu s ă sape o groap ă adânc ă. Se final, își g ăse ște lini ștea sufleteasc ă în deam c ă vom avea nevoie de zile în- hot ărâser ă s ă îl transplanteze în p ă- patriotism și credin ță! Aici se deschid tregi de discu ții. Stând îns ă al ături u- mânt, să nu îl mai mute niciodat ă, a- îns ă dou ă subiecte deosebit de nul de altul, sufletele noastre au vi- vea loc acolo, se putea întinde și în ăl- delicate. Neculai Popa cunoa ște mai bra ț la unison și au comunicat f ără ța cât voia. Br ădu ț era în al nou ălea mul ți români na ționali ști, le admira cuvinte..!” (Extrase din cartea cer, în p ământul proasp ăt, afânat, cu curajul și credin ță , și ace știa îi devin „Mărturii Dedicate Eroilor și îngr ășă mânt pe care îl aduseser ă din modele de lupta și supravie țuire. Tot Martirilor no ștri ”, Bucure ști, 2018) gr ădin ă. în închisoare el cunoa ște câ țiva prela ți PS: Fratele Neculai Popa ne-a Nu bine terminar ă treaba, când catolici, e impresionat de cuno știn țele părăsit. Și totu și îl simt al ături de noi. pe poart ă intrar ă Doru și Ana. și comportarea lor, și devine el însu și Ori, poate, și noi ultimii octogenari Veniser ă în vizit ă în vacan ța de pri- catolic. În ciuda acestei alegeri, din vechiul exil românesc, ne măvar ă. Au dat cu ochii de Br ădu ț, s- Neculai Popa a r ămas în primul rând apropiem de eternitate. Și poate tot au mirat cât de bine arat ă, și cât a mai Român și de-a lungul întregii sale împreun ă vom s ăvâr și dincolo ceea ce crescut afar ă, și-au unit amândou ă vie ți și-a ajutat continuu fra ții am urm ărit aici toat ă via ța: mânturiea mâinile în jurul coroanei lui, l-au ortodoc și din țar ă și mai ales din noastr ă și a neamului românesc! înconjurat, și zburdau în jurul lui Basarabia. Și face acest lucru cu toat ă Cu inmima deschis ă. cântând și râzând: „Dor doru ț, br ădu ț dăruirea și în aceste zile. A șa cum îl Prof. Dr. NICHOLAS DIMA, dr ăgu ț.....dor doru ț, br ădu ț dr ăgu ț.....” cunosc eu, va continua să-și Tucson, Arizona, 13 Noembrie 2019.

74 Șevalet Expozitii de grup: 1994, 1995, 1997, 2000, 2003, 2005, 2007, 2010, 2014 – Ia şi, Timi şoara, Născut la 14 aprilie 1968, Lespezi. Bucharest, Gala ţi, Bârlad, Chi şin ău, jud. Ia și Bistri ța, Sighi șoara, Media ș, și în Absolvent al Liceului de Arte str ăin ătate - Canada, Fran ța, Belgia ,,Octav B ăncil ă” Ia și. Membru al Societa ții Culturale Absolvent al Academiei de Arte ,,Junimea 90”, Ia și, din 1998. ”George Enescu” Ia și, 1996, clasa * prof.Ion Neagoe și Atena Simionescu. M-am format într-un loc în care, Licen țiat în arte vizuale și design peste tot ce se petrece în lume, cel al Facult ății de Art ă, specializarea: mai mult conteaz ă emo ţia şi starea graficî. sufleteasc ă a fiec ăruia. Membru al Uniunii Arti știlor COLINDA POETULUI Eu desenez o lume în mijlocul Plastici, din 2000. ÎNSTR ĂINAT căreia m ă aflu uimit, trist sau plin de Profesor la Liceul de Arte ,,O. speran ţă , iar prin tablourile mele Banci ă” Ia şi, 1997- 2000. Ast ăzi este cerul parc ă mai vreau s ă ar ăt c ă nimic nu valorează în Curator la Muzeul National al aproape. via ţa omului mai mult decât gândul Literaturii Romane din Ia și, 2000- Pământul parc ă este mult mai sus. bun şi speran ţa c ă tr ăie şti ca s ă atingi 2016 Umblu descul ţ pe-ntinderea de ape lumea cu orice mijloc po ţi pentru a îi Colaborator al multor edituri si Şi... parc ă port c ăma şa lui Iisus. face pe semenii t ăi s ă gândeasc ă mai reviste literare din România și departe de tine la binele pe care str ăinatate ca grafican si editor Parc ă vestesc pe lume prim ăvara trebuie s ă-l producem şi s ă-l protej ăm Locuie ște în Londra. Şi parc-aş fi luceaf ărul de zi. fiecare din noi. Sunt Cupidon - ce fur ă inimioare Călătoria în interiorul unui ochi Şi le înv ăţ ce-nseamn ă A IUBI. Expozi ții personale: uria ş care oglinde şte formele emo ţi-

lor mele interioare, atingerea pe care Septembrie 2014, Copou Park, Ia și, Stelele-adorm pe umerii mei – încerc s ă o adaug lumii în care tr ă- Graphics parc ă iesc, înariparea omului care poate fi Iulie 2013, Trianon Galleries, Ia și, Răsare soarele din trupul meu. în orice ipostaz ă înger, medita ţia asu- Graphics Când e potop eu v ă adun în arc ă, pra faptului c ă lumea este exact atît Martie 2008, ,,N. Tonitza” Galleries, Sunt salvator...trimis de Dumnezeu. cât o gânde şti, o cau ţi şi o prive şti. Bîrlad, Paintings Adev ăratele valori umane de care Iulie 2007, Bistri ţa-Năsăud County Când în r ăboj mai num ăr câte-o nu trebuie niciodat ă s ă ne îndep ărt ăm Museum, Graphics, Paintings toamn ă fura ţi de trepida ţiile violente ale unei Septembrie 2006, ,,N.Tonitza” Parc ă-mi r ăsar în degete l ăstari. lumi care gone şte sunt cele pe care Galleries , Bîrlad, Graphics Sunt cel mai tinerel – stimate doresc s ă le amintesc, a şa cum le v ăd Ianuarie 2005, ,,Horia Bernea” doamne eu: iubirea de semeni, compasiunea, Galleries, Ipote şti, Boto şani, Graphics Şi mire-n veci m ă vreu...cu l ăutari. frumuse ţea care muste şte în sufletul Aprilie 2004, ,,Pod Pogor-Fiul” Art tânărului, dragostea pentru p ărin ţi şi Gallery, Ia şi, Graphics Ieri am pus o fântân ă în r ăscruce. pentru locul din care te-ai ridicat, Septembrie 2002, German Goethe- Azi seam ăn grâul...s ă dospim noi împ ărt ăş irea binelui şi a frumosului, Zentrum, Ia şi, Paintings pâini. lupta pentru bine. Cu aceste valori Aprilie 2002, ,,Pod Pogor-Fiul” Art Mâine s ădesc un brad în pragul putem c ălători atât de mult încât Gallery, Ia şi, Graphics casei. putem dep ăş i marginile pe care ni le Septembrie 1997, Oradea, Paintings La toamn ă struguri grei stro şesc în impune via ţa fizic ă. Martie 1997, Pogor House, Ia şi, mâini. Locul în care vei ajunge dup ă cea Paintings mai mare c ălătorie – via ţa - e acela şi Iulie 1995, Trianon Galleries, Ia şi, Parc ă colind şi m ă ascult ă mama, din care pleci, dar în care lumea a fost Graphics Cum m-asculta când h ăuleam prin atins ă deja de bine frumos. sat FLORIN BUCIULEAC Author a dou ă albume: Şi parc ă un colind mi-a fost ursita ???????????????????????????????????????????????????????????????????? Chipuri (Faces), Opera Omnia ? Ce mi-a ursit ursita – şi-am plecat... Publishing, Ia și, 2012 Tâmpla , Convorbiri Literare Acum cânt lerui-ler de-nstr ăinare Publishing, Ia și, 2008 (portraits), Şi doruri mari de ŢAR Ă m ă premiul APLER (Asocia ția încearc ă. Publica țiilor Literare și Editurilor din Parc ă visez...sau totul este-aevea? România), Şi-mi leg sub barb ă Premiul Teiul de Argint (Silver lacrimile...parc ă... Linden Prize), Boto șani, 2012 și dec.- 2019 – la Montreal. distins cu premiul ,,Artist al Ceta ții”, GEORGE FILIP al Primariei ora șului Ia și.

75 siv de lucr ările în ulei pe pânz ă și de secolului XX. În picturile sale, el instala țiile lui Baruch. Aș dori să împlete ște filosofia cu umorul, cu

arunc pu țin ă lumin ă asupra condi țiilor mali ție, și la un loc realizeaz ă o fin ă – Despre o expozi ție si dou ă albume care au dus la dezvoltarea stilului critic ă la adresa omului modern care de art ă numit azi „Realism Fantastic”, ini țiat populeaz ă aceste meleaguri. Al

la Ferrara în Italia, acum 100 de ani, doilea volum, „Baruch Elron - de Giorgio de Chirico și Carlo Carra, Desene și schi țe” (Editura Saga, doi arti ști care urm ăreau să induc ă în 2019) ne poart ă înapoi la procesul pictura lor un spirit misterios, creativ, care porne ște de la schi ța filozofic, enigmatic - total diferit de fugar ă, un crochiu pe marginea unui clasicismul perimat în cei peste 400 caiet de desene sau încerc ări și de ani trecu ți de la rena ștere. O varia ții ale unei teme executate pe o ceart ă izbucne ște între cei doi foaie volant ă (în creion, tu ș sau (declan șat ă de Carra - acesta în cartea cerneal ă colorat ă), ca să se finalizeze sa „Pittura Metafisica”, ignor ă total în opere mature și complete: acuarele contribu ția lui De Chirico)… cei doi și litografii. se separ ă și astfel mi șcarea se dizolv ă. Materialul bibliografic provine din Dar impactul asupra artei plastice este mai multe surse. M-am bazat pe uria ș, ideile „Realismului fantastic” documente, cărți, bro șuri, articole în sunt preluate de pictori germani, pres ă…. materiale deja existente, dar La Institutul Cultural Român din belgieni (ca Rene Magritte) la mai ales m-am axat pe cele aflate în Tel Aviv, vernisajul expozi ției francezi (Paul Delvaux) și ceva mai arhiva și colec ția de art ă a familiei „Baruch Elron - desene și schi țe". târziu, Salvador Dali... arti ști care la Elron. În vederea producerii cărții de Curatorul expozi ției este dna. un loc, catalizeaz ă apari ția mi șcării desene și schi țe, arhiva a fost scanat ă Andreea Soare, referent ă la ICR. suprarealiste în Europa. și catalogat ă cu minu țiozitate, iar Expozi ția a fost posibil ă datorit ă ______Lydia Elron, a ob ținut de la excep ționalei dedica ție și eforturile colec ționarii din lume, fotografii de so ției artisului dna. Lydia Elron, care, calitate ale lucr ărilor din afara de la decesul lui Baruch, în anul arhivei. Ambele volume sunt ilustrate 2006, promoveaz ă în lume arta și comentate în limba român ă, ele marelui nostru pictor. ofer ă o clar ă și complet ă viziune Despre Elron a vorbit doamna asupra unui mare artist modern, care Dalia Hakker Orion, critic de art ă, prin vastitatea, estetica și eclectismul care a amintit în cuvântarea sa atât operei sale continu ă să ne incite despre lunga activitate în lumea artei imagina ția. plastice, cât și despre aderen ța lui Ba- ruch la grupul israelian – postmo- dernist „Hexagon” care func ționa și expunea în Israel prin anii '80.

Cele dou ă volume de art ă au fost realizate folosind documente, cărți, bro șuri, afi șe, articole în pres ă… materiale deja ap ărute în lume, dar, mai ales cele aflate în arhiva și colec ția de art ă „Lydia și Baruh Elron”. În primul volum despre Elron, „Magia Penelului”, datat 2017 – am studiat pictura în ulei care trateaz ă câteva din subiectele preferate de pictorul de origine român ă, ca de exemplu: timpul, peisajul israelian, Biblia și tradi ția Mentionez că o bun ă parte din iudaic ă, natura, femeia, crea ția, pacea, desenele lui Elron servesc azi ca ilustra ții interioare sau de copert ă, la Am urmat eu, cu prezentarea re- războiul, dar și continuitatea cărțile tip ărite de Editura SAGA , dar centei cărți de art ă „Baruch Elron - spiritual ă pe aceste meleaguri. și de alte edituri. → Desene și schi țe". A precedat, cu doi Elron creeaz ă un stil aparte, pe ADRIAN GRAUENFELS ani mai înainte, albumul „Magia care azi îl numim „Realism Magic”, Penelului", în care mă ocupam exclu- foarte apropiat de pictura metafizic ă a

76 Aș dori să subliniez unicitatea operei sale. Elron este un pictor eclectic care în decursul carierei sale schimb ă subiecte, experimenteaz ă intens, și din luna decembrie ofer ă un larg spectru ideatic care emo ționeaz ă. El studiaz ă egoul, Și în aceast ă lun ă, istoria s-a repetat permanentul dialog dintre real și uneori și sunt coinciden țe care par s ă imaginar, dintre prezent și istoria confirme acest lucru... Le pute ți evreiasc ă pe care o vede continuat ă descoperi în evenimentele men ționate pân ă în zilele noastre. Elron te în acest articol... provoac ă la joc și incit ă mental. Îl � În 1389, Mircea si Petru I au preocup ă trecerea timpului, ritmul, semnat un tratat cu scopul de a face instrumentul muzical, femeia și fa ță împreun ă inten țiilor regelui ______estetica care exist ă între trup și obiect. maghiar, Sigismund de Luxemburg, 1913. În multe desene, din trupul uman (1387-1437) de a cuceri Ță rile � În 10.12.1920 România semneaz ă apar noi personaje care locuiesc la Române. La propunerea lui Petru I, tratatele de pace cu Austria şi cu interior și se vor eliberate. Unele își Mircea cel B ătrân și-a orientat Bulgaria. iau zborul. Scriitorul Jose Saramago alian țele și c ătre Polonia. La ofer ă aceast ă zicere: „Dac ă nu ie și Alte tratate din decembrie: 10.12.1389, la Radom s-a încheiat � În 29.12.1920 Parlamentul voteaz ă din tine, nu vei știi cine ești ”. Este tratatul dintre domnitorul român și exact scopul major în opera lui Elron, legile de ratificare a unirii Transil- regele polon, Wladislaw Iagello. vaniei, Cri şanei, Maramure şului, care trateaz ă realul în permanent ă � Din 4.12.1691 este adoptat ă de tranzi ție, visul și luciditatea fiind Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu Curtea de la Viena, “Diploma Leo- România. dou ă fe țe complementare ale poldin ă”. Acest act reglementa rapor- revela ției estetice la care ne supune � În 4.12. 1940 la Berlin era semnat turile cu Transilvania. Se recuno ştea tratatul de colaborare economic ă cu fiecare desen, ulei sau instala ție. și statutul de autonomie, al Transilva- Ca să încheiei, vreau să adaug o româno german pe 10 ani. România niei, în cadrul Imperiului Habsburgic. se angajeaz ă s ă sporeasc ă produc ţia fabul ă din folclorul sud american. Iat ă � În data de 23.12.1806 începea o poveste ap ărut ă la 30 noiembrie petrolier ă, forestier ă şi agricol ă, ţara războiul ruso-turc (1806-1812). noastr ă se angajeaz ă s ă accepte 1950 în ziarul El Espectador: „Daniel � Din 11.12. S.V. /23.12. S.N. 1876 Arango ne spune aceast ă poveste speciali şti germani în industrie. statutul extern al României devine – � În 19.12.1947 are loc vizita uimitor de frumoas ă, pe care nu sunt „provincie privilegiat ă,” conform în stare să o păstrez în secret”, oficial ă, la Bucure ști, a unei delega ții Constitu ției otomane (al ături de Egipt guvernamentale iugoslave, condus ă men ționeaz ă Garcia Márquez. și Serbia) în compara ție cu celelalte Un băiat de cinci ani, care s-a de Iosip Broz Tito. Este semnat provincii care erau considerate Tratatul de prietenie, colaborare și pierdut de mama sa în mul țimea de „obi șnuite”. la un târg de țar ă, s-a dus la un ofi țer asisten ță mutual ă între cele dou ă ță ri, de poli ție și l-a întrebat: „Nu ați De aceast ă lun ă sunt legate și pentru o perioad ă de 20 de ani. Este văzut din întâmplare o doamn ă unirea a dou ă provincii române ști. primul act interna țional încheiat de elegant ă care se plimb ă pe aici fără � În 1.12.1918 se desf ășura Marea România dup ă cel de-al Doilea un fiu ca mine?” Adunare Na ţional ă de la Alba Iulia, Război Mondial. Sunt covins că Baruch Elron ar fi cu peste 100.000 de participan ţi la � În 14.12.1955 România devine pictat cu măiestrie aceast ă scen ă. E Marea Adunare, 1228 delega ți ai membru O.N.U. exact spiritul lui și magia artei sale, românilor ardeleni, popula ția Uneori prin munca lor, oamenii cu care continu ă să ne uimeasc ă. majoritar ă a Transilvaniei, care au mari stabilesc tradi ții noi. Profitând hot ărât unirea. de perioada de stabilitate care a � În 18.12.1918 era promulgat de- urmat dublei sale alegeri, domnitorul cretul lege pentru consfin ţirea unirii Alexandru Ioan Cuza încheia anul cu Bucovinei. Recunoa şterea interna ţio- noi reforme. Astfel... nal ă a unirii avea s ă vin ă, un an mai � În 3.12.1861 printr-o proclama ţie târziu, la 10.09.1919, prin semnarea către na ţiune, Al.I. Cuza anun ța ofi- Tratatului de la Saint Germain dintre cial c ă: „Unirea e îndeplinit ă, na ţio- Puterile Aliate şi Austria. nalitatea român ă este întemeiat ă...”. În 10 ale lunii, România � În 17.12.1863 domnitorul Al.I. consfin țește tratate de pace dup ă Cuza promulg ă “Legea seculariz ării primul r ăzboi mondial. averilor mân ăstire şti”; în urma � În 10.12. 1919 România semneaz ă aplic ării ei, 25% din teritoriul ţă rii tratatul de pace de la Saint Germain devenea patrimoniul statului. cu Austria, prin care se confirma � În 5.12.1864 Al.I. Cuza promulga unirea Bucovinei cu România. „Legea instruc ţiunii”, prima lege prin � În 10.12. 1919 România semneaz ă care înv ăţă mântul era organizat în tratatul de pace cu Bulgaria, la Neuly, mod unitar şi erau stabili ţi anii → prin care se consfin ţea grani ţa din Prof. CORINA SIMEANU

77 de studiu: înv ăţă mântul primar, de 1919 aceasta lua numele de Socie- patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel tatea liric ă român ă Opera şi a stat la secundar, de şapte ani şi universitar, baza înfiin ță rii Operei Române. de trei ani. � În 1.09.1955 se înfiin ţa Filar- � În 16.12.1864 se promulga Codul monica de Stat din Cluj. Concertul civil. Al.I. Cuza promulg ă “Codul inaugural are loc în 4 decembrie. civil”, alc ătuit dup ă modelul „Co- � În 24.12.1964 are loc inaugurarea dului napoleonian” şi al „Codului ci- Teatrului “Ion Creang ă,” din vil italian”, dar p ăstrând şi unele pre- Bucure şti cu premiera Harap Alb , în vederi ale vechiului drept românesc. regia lui Ion Lucian, directorul noului Intra în vigoare din 1.01.1866. teatru; decretul de construire a AJUN DE CR ĂCIUN � În 15.12.1865 se emite legea pri- teatrului a fost emis pe 4.05.1965. vind organizarea serviciului po ştal. � În 18.12.1970 a fost premiera, la Las ă-mă s ă-ți fiu colindul Al.I. Cuza promulg ă “Legea de orga- Bucure şti, a spectacolului cu piesa Ce la geam se-aude-n sear ă nizare a serviciului de po ştă şi tele- Ace şti nebuni f ăţ arnici , de Teodor Când Isus coboar ă-n lume graf”. În fruntea Direc ţiei Po ştelor şi Mazilu. Să se nasc ă-n iesle iar ă, Telegrafului e numit Cezar Librecht. Se continu ă și tradi ția apari ției Tradi țiile din noiembrie se con- de mari publica ții. Las ă-mă s ă-ți fiu lumina tinu ă și în decembrie, în anii de lini ș- � În 20.12.1837 ap ărea primul Ochiului din noaptea sfânt ă te și pace. Și decembrie e favorabil ă cotidian românesc intitulat Prin care zboar ă spre lume teatrului și muzicii. Astfel... “România”, editat de Florian Aaron. Heruvimi ce-n coruri cânt ă! � 27.12.1816 e data primului spec- � În 4.12.1888 a ap ărut la Bucure şti tacol de teatru în limba român ă. Are “Fântâna Blanduziei” , foaie literar ă, Las ă-mă s ă-ți fiu p ământul loc la Ia şi, din ini ţiativa lui Gheorghe politic ă şi s ăpt ămânal ă sub direc ţia Pe care p ăse şte Cerul, Asachi, prima reprezenta ţie teatral ă lui Mihai Eminescu. Motto-ul revistei Când î şi na şte Nemurirea în limba român ă. O forma ţiune este versul eminescian "Unde vei g ăsi Şi-n colinzi îi cânt ă lerul, româneasc ă a prezentat piesa Mirtil şi cuvântul ce exprim ă adev ărul". Chloe, pastorala dramatizat ă a lui � În 2.12.1901 apare la Bucure şti, Minunea sfânt ă, când te-ntrebi Jean Pierre Claris de Florian, dup ă revista “Sem ănătorul” (din septem- Cu pacea-alintându-ți gândul, Salomon Gessner. brie 1902, folose ște denumirea arhai- Unde se sfâr şeşte cerul � În 11.12.1835 se prezenta, pe că pentru titlul s ău – “S ămănătorul”, Şi unde începe p ământul, scena „Teatrului Momulo”, din Bu- sub care va primi consacrarea). cure ști primul vodevil românesc – Ini ţiativa pentru apari ția revistei îi Neaua leg ănat ă-n creang ă Triumful amorului , în adaptarea mu- apar ține tot lui Spiru Haret, savant şi Cu sclipiri de-argint şi rou ă, zical ă a lui Ioan Andrei Wachmann. om politic cu un rol excep ţional în Flacar ă de lumânare � În 31.12.1852 se inaugura Teatrul modernizarea înv ăţă mântului Dezvelind o lume nou ă! cel Mare, din Bucure şti. Din anul românesc. “S ămănătorul” a avut și 1857 va deveni Teatrul Na ţional din al ți colaboratori ilu ștri, dintre care Pentru tine-n seara asta, Bucure şti, care, prin propor ţiile şi amintim pe: Octavian Goga, I.Al. Las ă-mă s ă fiu Ajunul, amenaj ările interioare, era, la acea Br ătescu-Voine şti, Alexandru Davila, Iar când miezul nop ții bate, dat ă, al treilea din Europa. I.A. Bassarabescu, Elena Farago, Tu s ă-mi spui c ă-ți sunt Cr ăciunul! � În 15.12.1868 are loc concertul Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, C. inaugural al Societ ăţ ii Filarmonice Sandu-Aldea, G.M. Murgoci, Mihail Teiu ş,15.12.2019 Române, sub bagheta lui Eduard Sadoveanu şi I. Scurtu. Wachmann, primul director al � În 25.12.1908, la V ălenii de Munte orchestrei. În program au fost lucr ări ap ărea “Neamul românesc literar”, PRIN IARB Ă ALBASTR Ă de Mozart, Haydn, Beethoven, publica ţie s ămănătorist ă, supliment al Mendelssohn Bartholdy. ziarului “Neamul românesc” care a Afar ă e iarn ă şi-n odaie e cald � În 1.12.1919 se deschidea Teatrul ap ărut în perioada 1906-1940 la Şi gerul e flac ără în macii din noi Na ţional din Cluj. Prima stagiune a Bucure şti, Ia şi şi V ălenii de Munte. Ne cre şte iarb ă albastr ă în trupuri Teatrului Na ţional din Cluj se Colaboratori remarcabili au fost: Şi-n iarba albastr ă alerg ăm deschide cu spectacolele “Se face George Topîrceanu, Aron Cotru ş, I.U. amândoi! ziu ă” şi “Poemul Unirii” de Zaharia Soricu, Elena Farago, Romulus Bârsan personalitate ce a fost şi Cioflec, I.E. Torou ţiu, H. Stahl, E iarn ă afar ă cu z ăpezi pe la geam primul director al teatrului. Nicolae Cartojan și G.M. Vl ădescu. Şi-atât de cald şi pl ăcut e-n suflet la � În 8.12.1921 are loc inaugurarea � În 19.12.1925 apare, la Bucure şti, tine, Operei Române din Bucure şti. Spec- săpt ămânalul “Cetatea literar ă,” Mă-nvele şte acolo cu neuitarea tacolul inaugural prezint ă “Lohen- condus de scriitorul Camil Petrescu Şi de cele lume şti ascunde-mă grin” de Richard Wagner, dirijat de (pân ă în iulie 1926). bine...! George Enescu. Înc ă din 4 septem- ______Teiu ş, 10.12.2019 brie 1919 se semnase actul de înfiin- Sursele articolului se pot vizualiza pe pagina CAROLINA BALDEA https://calendarele.eu/bibliografie/ ţare a Societ ăţ ii Opera. La 22. 09. De pe site-ul aplica ție – Calendare române ști

78 Punctul de vedere al onor medicului

în anul de gra ţie 2019 Punctul de vedere al falsului medic estetician (Se r ăsuce şte Hypocrate în mormânt) (Eu am venit în întâmpinarea 2019... În sfâr şit, ne-au majorat cererii...) salariile. Crap ă bolnavul de la 8? S ă crape.

Gene şi sprâncene false, p ăr fals, Nu stric eu bun ătate de Kent pe suta unghii false, sâni fal şi, buze false... lui. Un mizerabil. Credea c ă m ă De ce n-aş fi ap ărut şi eu, când era cump ără cu atât. Dar eu sunt valoros... aşa de mare discrepan ţa dintre cerere şi ofert ă?! Practic, nu am f ăcut decât * ______să r ăspund acestei cereri, lucru normal într-o economie de pia ţă . Am Vă surprinde aceast ă atitudine? Ei bine, afla ţi c ă de şi ne a şteptam cu Punctul de vedere al infirmierei câ ştigat astfel un ban muncit ca toat ă (Negre şit, trebuie s ă fac lumea. Şi s ă nu crede ţi c ă mi-a fost to ţii la o îmbun ătăţ ire a actului medical dup ă mult trâmbi ţata m ărire inventaru’...) uşor s ă deprind aceast ă meserie, nu... Adev ărat, nu ştiam lucruri m ărunte, de salariu a acestei onorabie categorii, Altu’ care f ăcu pe el. Cu ce-am precum ar fi sp ălatul pe mâini, de situa ţia se prezint ă taman pe dos. gre şit, Doamne, s ă muncesc în cloaca care sunt acuzat, dar cuno şteam Medicii pl ăti ţi ast ăzi foarte bine asta? Noroc cu pemp ărşii. Da’ pute-al esen ţialul. Clientele erau încântate, pentru a li se opri exodul masiv cu dracului. Pe unde-o umbla nevast ă- eram şi eu mul ţumit c ăş tigând cinstit. care ne-am confruntat în ultimii ani, sa? Iar i-am confundat. A ăstuia e-n Au mai ap ărut şi rateuri, e drept, dar trateaz ă bolnavii cu o indiferen ţă Spania... Pleca ţi, m ă, to ţi! Duce ţi-vă, câ ţi oameni nu mor în spitale din cras ă. Dac ă înainte î şi mai d ădeau s-ave ţi bani s ă v ă-mbuiba ţi şi s ă incompeten ţa unor medici şi nu se interesul cât de cât, a şteptând s ă le umple ţi spitalele! afl ă sau, mai grav, se mu şamali- pice vestita şpag ă - devenit ă sport Ăsta ce-o mai vrea? I se termin ă zeaz ă?! na ţional -, acum nu le mai pas ă, perfuzia. Nu ţi s-ar mai termina! O s ă Sunte ţi ni şte meschini acuzându- pentru c ă, oricum, au salarii ce le sun s ă vin ă asistenta. Dac ă e în mă, asta sunte ţi! Eu am vrut s ă acoper ă nevoile, ba înc ă dau pe cabinet, vine. Dac ă nu, noroc bun! muncesc. Atât. * dinafar ă. Vine când î şi aduce aminte. Aoleu şi Aşadar, cum ai da-o, tot un drac... vai de vai! Şi poftim, numai cinci lei, *** La ce folos avem medici dac ă nu-şi ca la ce şetori. Doar atâta merit? Şi m ă fac meseria?! mai trimite şi dup ă cafea? Dracu’ i-o Nenorocirea este îns ă alta. Dup ă E drept, mai sunt şi excep ţii, nu mai aduce! Asta e b ătaie de joc. Nu-şi descoperirea lui s-a deschis o sunt chiar to ţi o ap ă şi-un p ământ, dar mai ţin c ăca ţii şi pi şaţii, dar se dreg veritabil ă cutie a Pandorei. Zilnic totu şi, ne a şteptam la mai mult ă cu tutun şi cafele. Ăsta e spital? Du- apar noi medici fal şi, ba şi ingineri. solicitudine, responsabilitate, te, neic ă, la cafenea! Acolo te mai Cât de curând parc ă v ăd c ă vor ap ărea empatie. Doar au depus un jur ământ... dregi şi cu o t ărie, o beric ă. Aci e noi şi noi categorii sociale Se r ăsuce şte Hypocrate în spital, da? M ănânc ă tot ce nu trebuie încriminate, pentru c ă absolven ţii mormânt. că, de, au rude grijulii, care le-aduc facult ăţ ilor ce elibereaz ă diplome ______de-acas ă sl ănin ă, cârna ţi. Mare contra-cost trebuie s ă se reg ăseasc ă minune de nu au şi b ăutur ă... Chiar, undeva, nu?! (sic!). Ilegal, e adev ărat, ia’ s ă fac eu cur ăţ enie prin sertare, c ă dar mai conteaz ă?! Au ei patalama? bine mi-ar prinde o ţuic ă fiart ă pe Au. Pân ă s ă fie deconspira ţi mai va. geru’ ăsta înainte de mas ă, nu mult, o Aşa c ă, pân ă una alta, ne taie un gur ă sau dou ă. Oricum, bitter nu îmi chirurg fals, ne ridic ă blocul un mai d ă mâna s ă cump ăr. Negre şit, inginer asemenea, ne ancheteaz ă un trebuie s ă fac inventaru’, ba o s ă-i procuror fals... Brrr! caut şi pe sub saltele când pleac ă la Doar economia duduie şi avem mas ă. Ce v ă mira ţi? Crede ţi c ă numai PIB-ul cel mai mare din Europa. o dat ă oi fi g ăsit sticlele cu tr ăsc ău

((2017, anul în care era gata cartea, sub saltea? S ă fi ţi s ănăto şi! Nu şti ţi dar, vede ţi dvs, n-a ap ărut, pentru c ă nimic din n ăcăfalele ăstei meserii înc ă nu fusese descoperit medicul ingrate. Auzi, infirmier ă? Unde mi-o fals, inginerul a şijderea etc....) fo’ capu’ de n-am înv ăţ at carte? Îmi În ce lume tr ăim, Doamne? fugea mintea la al ţi draci. De mic ă am ______fost dat ă dracului. Da, p ăi când a *Fragment din depozi ţia, imaginar ă murit unul, barosan, e drept, de desigur, a unui medic estetician, prins whisky jumate goal ă sub pern ă. acu’ recent cu mâ ţa-n sac . mai bine de-o lun ă, am g ăsit sticla → ELENA AGIU NEAC ȘU

79 Şi se mirau doctorii, nu ştiau ce s ă-i * mai fac ă, v ăzând c ă-i merge spre cur. Alt ă pil ă. To ţi m ă calc ă în picioa- Dormea continuu aproape. Medica- re. Eu cu munca, al ţii cu lunca. Eu la mente asociate cu alcool, man ă ce- săpat, al ţii la cules. Nu, asta e strig ă- reasc ă! De fapt, omul ştia c ă n-o mai tor la cer. A şa nu mai merge. Auz’ la duce mult şi ce şi-a zis? M ăcar acu- el, s-a programat la şefa. Las’ c ă-i dau ma, pe ultima sut ă, s ă mai trag ă, c ă pe eu şef ă. Îl pun în rezerva de lâng ă lumea ailalt ă or bea viii pentru el. biroul ei, unde se mai afl ă înc ă un pat, * dar e ocupat de un alt pacient, a şa, ca Aoleu! Alt ă pozn ă! Nu! B ărba ţii să stea-n pat de-o persoan ă cu nevasta IDIL Ă SERAL Ă sunt ni şte porci! Nici cu muierile nu şi s ă vad ă cine e şeful aici. C ă a şa a Zefirul serii la apus mi-e ru şine, da’ ăş tia chiar întrec m ă- fost mereu. Stau aci pe mas ă şi cazare sura. Ce nesim ţit! Cu plosca la soco- gratis. Unde se trezesc? La pensiune? subt palide lumini în zare. Ora șul o s ă doarm ă dus teal ă şi ţine mor ţiş s ă mearg ă la toa- Las’ c ă mi-i cunosc eu! Dau doctori- sub stele sclipitoare. let ă... Plec ă cu ea târâ ş. Cum e de sl ă- lor plicul gras, iar mie îmi arunc ă Și adierile-ațipesc; bit, dac ă se împiedic ă şi cade, pas’ de mărun ţişul: cafea, ciocolat ă. Pe criza doar surdul huruit r ăzbate: îl mai ridic ă. Sodom, nu alta. Bag ă-n asta, de ciocolat ă ne arde nou ă! Omul prin geamuri ni se prevestesc ei până crap ă şi pe urm ă vin aci ca s ă- nu se poate, vorba aia, de foame, dar furtuni îndep ărtate. i fac ă doctorii ca sco şi din cutie. Şi o d ă pe fine ţuri. Odat ă mi-a adus şi mul ţi chiar ajung în cutie, b ănui ţi, de- mie unul ni şte cârna ţi afuma ţi. Bag sigur, în care. Aşa nu se mai poate! ÎNVIO RARE mâna-n foc c ă şefilor le-a dat carne, Omul e un sinuciga ş. Ce v-aş trage la mu şchi. Crezi c ă nu ştiu? Îmi arunc ă Zefir pe case șchiop ătând, rapangele, de s ă v ă mearg ă peticele! şi mie firimiturile ca la milogi. Sunt dintre-ai P ădurii Vieneze, * câte unii în stare s ă-şi m ănânce de sub fereastra mi-o atinge blând, Ăsta ce-o mai vrea? Dar când a- unghie, nu alta. Da’ las’ pe mine, de ca-n înc ăperi s ă penetreze. junse la u şă , frate? Şi singur pe dea- nu mi ţi l-oi juca ursu’, s ă vad ă cine e Natura m ă salut ă deci, supra? Nevast ă-sa umbl ă craina prin adev ăratul şef. O s-o avertizez şi pe ea-mi r ăcore ște multe gânduri; saloane, ba chiar şi prin ora ş, chipuri- colega de schimb s ă nu-i dea aten ţie, cu-od ăi încinse când te-ntreci – le dup ă medicamente, iar omul e dus să-l ţinem în şah câteva zile, pân ă mai po ți certa u șoare vânturi? cu pluta. Nu, trebuie s ă m ă ţin dup ă el lărge şte b ăierile pungii. Nu, de- Respir adânc și mul țumit: să v ăd ce vrea. C ă e un înc ă-păţ ânat. acuma-nainte a şa o s ă fac cu to ţi îmi cade totul foarte bine. Îl cunosc de-acuma. Dac ă încerc s ă-l interna ţii care sunt pe marginea gropii În capul meu înv ălm ășit, opresc, n-o s ă m-asculte. Nu am decât şi se dau mari c ă sunt cuno ştin ţele acuma totul îmi convine. să-l urmez îndeaproape să nu cad ă şefei, iar pe mine nu m ă bag ă-n Ce doarme-n germen de cuvinte, cumva în baie. Acum se dezbrac ă. seam ă. Oricum, tot la mâna mea ce-i gol de sens, ce-i adunat Vrea s ă se spele. Ce-o fi în capul ăs- ajung, c ă eu nu stau în birou, ci alerg eu pot rima acum în minte tora, Doamne? Cu chiu, cu vai, toat ă ziua. Şi s ă m ă trateze ca pe-o și alunga lexic uzat reu şesc s ă-l conving c ă nu are prosop, glug ă de coceni? Nu, nu se cade. O s ă de care sunt înconjurat. săpun, nu are nici pijamale de mi ţi-i potcovesc, de s ă m ă ţin ă minte, schimb. Mi-a scos sufletul. Aproape să mi se duc ă buhu’ c ă sunt a dracu’ PE CALEA PERDANȚ ILOR că-i dau dreptate nevestii c ă o doare-n şi c ă nu-mi intri în gra ţii cu una cu Din pro ști, mai pro ști de-acu cot de el. Nu, dac ă o ţin tot a şa, ajung dou ă. Le fac zile fripte, şi atunci o s ă ’nainte eu pe n ăsălie! se-ntoarc ă roata. P ăi! C ă de-aci, * ajunge ți dac ă v ă l ăsa ți oricum, nu am unde m ă mai muta. Ia uite şi bezmetica asta. Da’ prosti ți de unii f ără minte Abia g ăsesc tinerii de lucru, dar ămite parc ă o externaser ă! Cum de-o fi avut ce cred c ă sunt mari înv ățați. eu. Trebuie s ă fiu, totu şi, cu b ăgare de curajul s ă plece cu tuburile de dializ ă Au strategie: s ă v ă țin ă sam ă s ă nu se prind ă şefii, pentru c ă, dup ă ea, Doamne ap ără şi p ăze şte departe de în elepciuni, se pare, bate iar vântul schimb ării. Se ț singur ă la baie? Hopa! Şi-a scos o de chibzuin ți, gândire fin ă, aude c ă se fac restructur ări şi madam ţigar ă. Chelului, tichia de m ărg ăritar! spunându-vă numai minciuni. Fârlifus, de nu-i convine la chirurgie, Hait, c ă ţi-o bag eu pe nas! O chem Cât de u șor v ă manevreaz ă vine cam des pe la şefa. pe şefa s ă vad ă ce îi face pacienta când coala coal nu mai îi, De unde ştii c ă nu—mi poart ă ș ș ă favorit ă, c ă numa-n bra ţe n-o ţine. A cînd ei putere- i cumuleaz sâmbetele? Ia uite şi z ănatica... ș ă mânjit-o bine, bag’sam ă. Las’pe prin voi, perdan ții cei molâi. Termin ă ţigara. Ce neghiob ă, în loc s ă mine! S ă vad ă de-acu-nainte cu cine Lăsându-vă f ără speran țe, mearg ă pe lâng ă perete, merge de-a trebuie s ă se pun ă bine. N-ar trebui s ă vă pun în cârc ă aspre d ări, oabla, n-o vedea şi ea c ă eu sp ăl pe m-amestec, nu apar ţine de raionu’ vă cer postire la finan țe, jos?! Ţigara o vede. meu, dar dac ă, Doamne fere’, p ăţ eşte și-n timp v ă dau asigur ări. * ceva, e bai. Ai fost în zon ă, trebuie s ă V-ar sta mai bine-n frâu, în g ăuri? Abia a ştept s ă m ă pensionez şi s ă raportezi. Sunt Stan P ăţ itul. Mi-e sil ă Pân’ la extrem cât o mai fi? merg la ţar ă, la gr ădin ă, la aer curat. de mizeria asta, încât abia de mai pot Să n-alerga ți orbiu prin h ăuri! Aici simt c ă m ă sufoc, m ă otr ăvesc. mânca. Am sl ăbit ca un ţâr. Abia Trezi ți-vă, orice ar fi! Zi de zi, în mediul ăsta infect, s ănătos aştept s ă ies la pensie s ă m ă odihnesc. HANS DAMA Hei-rup, o via ţă de om şi acas ă şi aici. tun s ă fii şi te îmboln ăve şti.

80 Excelsior

Prin lentila zgâriat ă se z ăre şte o feti ță care se joac ă roz. Rozul acoper ă cu un parfum copil ăresc o copil ărie prelungit ă. Copil ăria miroase a orez, cu lapte. Boabele de orez, în şirate Sonorit ăți epifanice într-o ordine dezordonat ă sfideaz ă orezul cu neghin ă. Neghina Se-aude, dincolo de mine, murd ăre şte albul boabelor de orez. Dincolo de orice hotar, Feti ța igonor ă murd ăria neghinei care O harp ă înv ăluit ă de pronia divin ă azi va fi vedeta din farfurie. Ce-nal ță psalmi, în surdin ă. Imperfec țiunea î şi s ărb ătore şte cu mult fast ziua copil ăriei. Ziua Totul se transform ă chicote şte discret prin lentil ă. Mirosul Intr-un portativ epifanic, f ără contur, de lapte se prelungešte într-o bucurie ______Pe care îngerii valseaz ă, imperfect ă. Bucuria înseamn ă a face Fără de trup, f ără de cuvânt. un orez cu lapte delicios cu tot cu Bobul 5 neghin ă. Micu țul buc ătar ascunde Crede c ă orezul va da gre ş din A-nceput ca un joc re țeta: cauza lui. Insuccesul st ă în pesimism. Bobul 1 Cortexul bobului respir ă pesimism. A-nceput ca un joc Vrea s ă absoarb ă tot laptele. Se Fibrele lui danseaz ă neîncrez ătoare De-a demiurgul de cuvinte crede atât de mare, încât se a şaz ă sub coaja pesimist ă. Pesimismul Sau ca un transfer de suflete- rasf ățat în mijloc, sperând c ă va reu şi. bobului se strecoar ă printre boabele nmiresmate Zâmbe şte celorlalte boabe care, crede cert ăre țe. In cerneala prim ăverii… el, vor r ămâne f ără lapte. Laptele e al Cearta se amplifică sub miza lui, pentru c ă doar el exist ă. Existen ța gustului. Gustul orezului sus ține A-nceput ca o revolu ție creativ ă, sa îi d ă curajul de a se crede unic. împ ăcarea. Ca o tain ă, pe care nu pot s-o exprim, Unicitatea se sperie de propria-i Bobul 6 A-nceput, f ără s ă-mi dau o clip ă imagine şi ascunde oglinda. Bobul nu Consum ă vitaminele orezului. seama, poate accepta o dublur ă închipuit ă. Înc ăpățânarea lui uzeaz ă fibrele şi-i Că eram deja dependent ă de Cuvântul Închipuirea declar ă r ăzboi realit ății. îmb ătrânesc consisten ța. B ătrâne țea divin Bobul 2 întristeaz ă exteriorul bobului. Crede c ă are cel mai bun gust şi Bobul crud devine sec. .Lacrima refuz ă s ă fiarb ă în lapte. Laptele-i Str ălucirea lui e povestea orezului din stric ă savoarea pe care nu vrea s ă şi-o copil ărie. Orez în care tot el avea O lacrim ă de astre ştie. Savoarea lui se fierbe singur ă şi dreptate. Dreptate au doar cei b ătrâni; Se pogoar ă-n nefiin ța, dispare când e gustat ă. Nimeni nu-i şi în țelep ți. În țelepciunea e taina Cl ădit ă-n albastrul nocturn, de safir. ştie gustul, pentru c ă fuge de lingur ă. înc ăpățân ării. Lingura se arunc ă într-o curs ă cu Bobul 7 O lacrim ă tremur ă-n chemarea boabe de orez. Un bob ştrengar fur ă Love şte boabele cu o coaj ă Orologiului celest, startul. Cheia succesului: tri şarea. bogat ă în fier. Aroma tare a bobului Ascunzându-se -n clipa Bobul 3 love şte gustul şi r ăne şte orezul. Dinaintea ultimului vers. Nu poate fierbe. Orele se scurg în Fierul rugine şte sub presiunea focul ce st ă s ă adoarm ă. Somnul laptelui. Laptele triumf ă într-un Să m ă nasc prive şte cum bobul nu fierbe decât război chimic. Destinul schimb ă singur. Singur ătatea e remediul coaja bobului şi o uniformizeaz ă. Nu mai vreau s ă tac bobului inadaptat. Un strop de lapte Uniformizarea atinge boabele ş le În anotimpul din sticl ă. singur acoper ă bobul ce-i u şureaz ă amestec ă cu neghina. Aromele rezist ă fierberea. Colaborare scurt ă, pân ă ce în aliaje impure. Nu mai vreau din alb bobul fierbe. Restul e solitudine. Feti ța calmeaz ă boabele cu un Să m ă nasc nerostit ă. Bobul 4 pahar de lapte. Laptele anun ță Țip ă înainte de a fi fiert. prospe țimea p ăcii. Pacea din oal ă Nu mai vreau s ă ating Strig ătul lui deranjeaz ă celelalte inund ă n ările. N ările se viseaz ă, din O vocal ă strivit ă boabe. Boabele î şi revendic ă dreptul nou, copii. Copiii alearg ă prin oal ă la lini şte. Lini ştea e zah ărul din orezul într-un cerc omogen. Cercul e desenul Îmi doresc s ă renasc cu lapte. Zaharul afecteaz ă s ănătatea, unor unde sonore vesele. Veselia din iar bobul vrea s ă protejeze s ănătatea În poemul din clip ă. lapte încheag ă gustul orezului cu feti ței. Feti ța mediaz ă conflictul din neghin ă. Feti ța amestecă veselia în CRISTINA VASILIU oal ă. Oala îi aminte şte feti ței de tot.

impar țialitatea mediatorului. ALEXANDRA IANCU

81 Având o spuz ă de umor... E sacul vie ții-i mai u șor. ANTIOH CANTEMIR (1670-1726) ÎN LUNA DECEMBRIE REVELION ÎMBEL ȘUGAT

Se-apropie revelionul, E un superb sfâr șit de an, Om de z ăpad ă-i pe maidan Și-i burdu șit cu vin balconul.

O s ă-l petrecem la un han! Își ascu țise soa ța tonul… Se-apropie revelionul, E un superb sfâr șit de an.

A r ăsunat acordeonul, Fripturi erau de pui, curcan, Dar m-a costat, nu-s vorbe-n van: La icoana sfântului Petru DE S ĂRB ĂTORI C-a trebuit s ă-mi vând paltonul, Când s-a sfâr șit revelionul. Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi Fumul gros inund ă casa, s ă slobod Vinul curge în pahare REVELION 2020 Răsăriteana ceat ă. — Dar cel ălalt Și de la un timp, doar masa norod Se mai ține pe picioare. Cu visuri, dar și cu elan, Ce-n lan țurile Papei s-au prins a șa Ne-am strecurat prin zeci de grile, ușor? ÎN SEARA DE CR ĂCIUN Iar pe al timpului ecran — Eu n-am cu dân șii treab ă; ei au A mai trecut un an de zile. chelarul lor. So ţul de pe drumuri vine Şi din u şă izbucne şte: Ne-am mai trezit la câte-un du ș La Brut Cine e în pat cu tine? Ori la vreo aprig ă surpriz ă, Mo ş Geril ă, se-nc ălze şte! Iar pe al timpului urcu ș Că e ști cuminte, Brute, to ți oamenii A mai trecut un an de criz ă. gândesc, CONSTATARE ŞI Românul muncii nu-i fidel Că e ști un nerod îns ă eu nu m ă DEST ĂINUIRE Și n-are bani decât de clipsuri, îndoiesc; Iar pe al timpului tunel De-or întreba pricina, o pot spune de Uşoar ă-i via ţa, ca o spum ă I-a mai trecut un an de lipsuri. rost: Şi-i trec ătoare, ca o brum ă, Când taci tu e ști cuminte, iar când Dar s ă nu-mi treac ă prea u şor, Cum este mult prea guraliv gr ăie ști, un prost. Mănânc satir ă, beau umor! În public face numai valuri Dar i-a trecut pe portativ La Lida LA BALUL MASCAT Un an de bârfe și scandaluri. Pentru ce Druz ia pre Lida, o b ătrân ă Nimeni s ă nu-i recunoasc ă Necazurile vin șuvoi, hârc ă, sur ă, Mul ți î și pun pe fa ță masc ă Se scurg a șa ca la porunc ă Ce în gingini molf ăie ște neavând nici Astfel vede lumea toat ă Și toate se opresc la noi un dinte-n gură? Fa ța lor adev ărat ă. Când trece anul f ără munc ă. — Pentru c ă pl ăcerea-i este s ă adune-

Dar totu-i clar, m ăre ț, frumos, antichit ăți, RONDELUL SFÂR ŞITULUI DE Iar via ța riscul și-l asum ă, Vrea s ă aib ă și pre Lida printre alte AN Când iei umoru-n serios rarit ăți. Și greut ățile, în glum ă. E sacul vie ții mai u șor, La Erazdu Un an de zile-a disp ărut, Vă spun la to ți mul ți ani și buni, Ce se adun ă la trecut, Noroc pe-a timpului arip ă, Prietene Erazde, e ști prea capricios, Sc ăzând din cei de viitor. Să mai primi ţi de ,,sus” minuni, Privesc c ă nici o fat ă nu poate s ă-ți Iubi ți s ă fi ţi în orice clip ă! mai plac ă; Gre șelilor pl ătesc tribut Cu toate-ai fost în vorb ă și f ără vrun Ca ori șicare muritor... DE REVELION folos. E sacul vie ții-i mai u șor, Una nu e frumoas ă, alta e prea s ărac ă, Un an de zile-a disp ărut. Neinvitat la o agap ă, Aceasta n-are zestre sau nu-i de Chefliul zice cu suspin: măritat, Dar sper s ă am, desigur, spor Decât s ă-mi lase gura ap ă, Tot alegând nevast ă, ai r ămas ne- În ceea ce am de f ăcut, Aș prefera s ă-mi lase vin! nsurat. Știind de-un fapt ce pare scut, VASILE LARCO Selec ţie VASILE LARCO

82 Pre ședintele român a confundat pre ședin ția macronian ă a UE cu cea finlandez ă Alert ă dubioas ă În grai dulce s ă-l dai hu ța Spusa șoc a lui Macron la zi: C-o sus ține pe Codru ța, „NATO e în moarte cerebral ă” Culpabilizându-i țara Ne-ar b ăga-n alert ă, de n-ar fi Că pe-a ta o coace,-agrara? O angoas ă strict ... comercial ă. Șantajarea cu migran ții Adev ărat a înviat! Dac ă n-are, pornind trenul, To ți transpir ă de frison, Cu ce unge ro țile, Căci Defender * a probat Erdogan reia refrenul Că ne aburea Macron. Că deschide por țile. Mortul lui a ... înviat! ______Velicoru șii și Crimeea De ce Dodon vrea s ă închid ă *Defender 20 - proiect de exerci țiu Belico și, pe fapte pu și, Muzeul Ocupa ției Sovietice din militar de amploare al trupelor NATO Cât le-a fost s-o cotropeasc ă, Chi șin ău? în zece ță ri din Europa, aprobat S-o planteze prompt cu ru și Am putea tr ăi f ără muzeu, pentru 2020. Și s ă spun ă c ă-i ruseasc ă? Cum putem tr ăi azi f ără bíber.

Peste Nistru-apoi - ce Dumnezeu? - Pre ședintele Consiliului European Egalitate de gen pe toate N-ávem un muzeu în aer liber?! bate șaua Pre ședintelui Fran ței fronturile? Lui, tot învârtindu-se-n dilem ă, Ce-ar fi,-n roajba Europ ă, Chi șin ăul înro șit subit Cum s ă-i spui de Rúsia c ă-i, legic, Feminismul când se-nțoap ă, Ora șul meu din albe flori de piatr ă*, Nu un sincer partener strategic, Să se vrea femeia pop ă, Tot drag îmi e ști, dar s ă te-ntrebe Ci-o etern strategic ă problem ă? Ba-nc ă și mai și: și Pap ă?! mo șu':

Ce vânt n ăprasnic ți-a suflat în vatr ă, O nou ă amânare a Brexit-ului Dodon versus Kozak? De-ai devenit, ca la comand ă, ro șu? Cât ă vreme nú sunt mân ă-n mân ă ______Cele dou ă mari puteri burle ști, Fat ă șic, dar ru șinoas ă, *Vers din imnul ora șului Chi șin ău Noua amânare se amân ă Mai nu vrea și mai se las ă. (autorul versurilor: Gheorghe Vod ă) Pân ă la calendele grece ști. N-ar fi federalizare: Autonomism mai mare! Guvernul proeuropean de la Eșecul combina ției premierului Chi șin ău – demis britanic Neutralitate dodonist ă A suspendat în grab ă parlamentul Alian ță contra firii Alegeri s ă provoace-anticipate, Înflore ște floare-n glastr ă Între-ACUM și sociali ști: Dar când s ă-și pun ă-n joc Neutralitatea noastr ă. Te opui înl ănțuirii, aranjamentul, Că avem trupe str ăine? Nu te las ă s ă exi ști. A fost, abil, el însu și dat pe spate. Fără ele mult n-ar ține. Când justi ția-i captiv ă,/ Statul e, la Curtea Suprem ă a Regatului Unit a Pe rol de avocat al Rúsiei la tribuna fel, captiv anulat decizia premierului de ONU Oligarhul Plahotniuc suspendare a celor dou ă Camere Ținea legea sub papuc. Adev ăr spus ferm și tare: Rúsia - și-o știu eu bine - Alungat de la ghidon, Suspendarea-i ilegal ă! Nu-i un stat, la câte face, O ia sub obroc Dodon. Doar c ă pentru suspendare Ahtiat de h ălci str ăine, Nu d ă numeni socoteal ă. Ci ... exportator de pace. La dou ă țâțe

Guvern cum altu-n lume nu mai e Cine le-o purta de grij ă? În Japonia cu toat ă cimotia De ipocrit - nu po ți s ă nu te miri: Companía Thomas Cook Europeni când bani vor din UE Pr ăbu șitu-s-a-ntr-un buc. Tot alaiul: soa ța, mâ ța, natul... Și asia ți când gaze din Sibíri. Turi ști mii, umblând haihui, Cine-o pup ăză-n obraz s ă-i dea

Au ajuns ai nim ănui. Că se-ncoroneaz ă împ ăratul, Pârjolire Nicidecum e-ncorNorarea sa? De ce protesteaz ă popula ția Hong Semn clar c ă, ro șul dând pe dinafar ă, Kong-ului? Exemplu contagios Nu vom - din Leonida* dau citire - Avea nu doar un loc de trai în țar ă, Au ie șit de sub imperiul Pre ședintele român Dar nici un alt - de veci - în cimitire. Doar simbolic, tutelar, Și-a scos un guvern din sân. ____ Să ia-n bra țe-un amfitériu Omologul moldovan: *Regretata poet ă-tribun Leonida Lari. Cu regim totalitar? „Da eu - ce,-s mai prostovan?” NICOLAE MĂTCA Ș

83 Curier Mul țumesc frumos, e o bucurie lunar ă primirea prestigioasei dvs reviste. Ata șez un text de proz ă care a pierdut iarn ă trecut ă, dar nu s-au topit personajele în c ăldura verii. Cu deosebit respect Ioan Mugurel Sasu Mul țumesc pentru revista Vatra Veche ! Salut ări dragi, pre țuire și M-a bucurat Nicolae B ăciu ţ, admira ție ! minunatul Om, scriitor și redactor-șef Acad. Marius Porumb și responsabil al celebrei reviste „Vatra veche” (Târgu-Mure ș) fondat ă Drag ă Nicolae, de marii predecesori I. Slavici, I.L. de fiecare dat ă este o mare surpriz ă s ă Caragiale și G. Co șbuc. Sunt onorat primesc „Vatra veche”. Ultimul printre contemporani! Poate este un num ăr, nr. 11 (131) noiembrie 2019, semn c ă poemele mele scrise în urm ă pare interesant și inteligent. M ă bucur cu trei decenii, publicate în volum la foarte mult s ă v ăd unii autori pe care ______Editura Libertatea (Panciova), iat ă îi cunosc. Poezia pare a fi regina campion al traducerilor, nu știam c ă dureaz ă în timp. Spicui ți câte ceva! paginilor. Avem nevoie de o bun ă ști ți atât de multe limbi!). Gratitudini! scriere creativ ă și art ă pentru a da Mi-a pl ăcut și ilustrarea num ărului cu Ioan Baba energie acestei lumi obosite. picturi de Vasile Mic. Am c ăutat un Aș dori s ă v ă trimit câteva poezii ale text despre el în revist ă. Poate c ă este, Felicit ări! Într-adev ăr, „Vatra veche” mele. Preferi în italian ă sau englez ă? dar eu nu l-am g ăsit. Am c ăutat și pe este o revist ă de str ălucit prestigiu, ca Vă mul țumesc foarte mult pentru Google referin țe, dar nici acolo n-am și cel care îi vegheaz ă cuprinsul și cadoul pre țios. găsit nimica. înf ățișarea: talentatul și nobilul Toate cele bune, O surpriz ă pl ăcut ă mi-a f ăcut d-na confrate, mult-dăruitul scriitor Anna Santoliquido Melania Cuc, care a scris o superb ă Nicolae B ăciu ț. Bari - Italia recenzie despre cartea „Nicoale B ă- Eugen Dorcescu Drag ă Nikolae, ciu ț în dialog cu Veronica Pavel Am primit pdf-ul Vatra vec he 11/ Lerner - Oameni - repere-mărturii”. Ecouri la o aniversare 2019. Mul țumesc mult pentru tradu- Mul țumiri deci frumoasei și artistei La mul ţi ani, Domnule Profesor Ion cerile poemelor mele. Dac ă ave ți ne- cu multiple talente. Vlad, reprezentant de frunte din voie de mai multe poezii de-ale mele V.P.L. Galeria de Aur a Filologiei clujene, sau de o recomandare pentru vreun Canada model peren de erudi ţie şi caracter! poet sârb, nu ezita ți s ă m ă întreba ți. Stimate domnule Nicolae B ăciu ț, Vă mul ţumesc personal pentru ce mi- Vă salut foarte mult cu speran ța c ă Este o bucurie pentru mine primirea aţi d ăruit (fac parte din genera ţia vom continua s ă colabor ăm și, lunar ă a revistei Dvs, pe care o a ștept privilegiat ă de studen ţi c ăreia i-aţi probabil, ne vom întâlni personal cu cu ner ăbdare. Citesc cu emo ție predat înc ă de la începutul str ălucitei o ocazie literar ă. crea țiile colegilor mei și apreciez Dumneavoastr ă cariere universitare). Zvonko Karanovi ć calitatea literar ă a articolelor g ăzduite Din aceast ă fericit ă ipostaz ă, a ş de Dvs, de la cronici, poeme, proze în înlocui paloarea cuvintelor oricât de Stimate maestre Nicolae B ăciu ţ, v ă premier ă, pân ă la eseuri de un înalt alese cu o îmbr ăţ işare de suflet felicit pentru calitatea revistelor profesionalism. Miron Scorobete ,,Vatra veche" ap ărute în anul 2019, Din ultimul num ăr, am apreciat în vă doresc succes şi în continuare, iar mod deosebit articolul dedicat dnei Sănătate mult ă domnului cititorilor m ă adresez cu oferta pentru profesoare Gabriela Vasiliu pe care și profesor!A șa ar ăta pe vremea când ,,Vatra" lunii decembrie astfel: eu o stimez și o respect în mod deo- studiam noi teoria literaturii, și de și sebit pentru organizarea Festivalului am r ămas pe toamn ă,respectul a To ţi despre ,,Vatr ă" să afla ţi, pentru elevi Ana Blandiana din Br ăi- rămas pentru acest filolog Ofertele-s interesante, la, la care și elevii mei au participat extraordinar cu o via ță extraordinar ă ! Că fi-va plin ă cu cârna ţi, de multe ori, ob ținând distinc țîi im- Armiana Pop Fripturi şi poezii picante. portante. De asemenea, mă bucur ă in- Vasile Larco teresul acordat scriitorilor din Teleor- Vă mul țumesc, domnule Nicolae Stimate d-le B ăciu ț, man, și eu fiind, recunosc cu mândrie, Băciu ț! Pentru apari ția poemelor în Felicit ări și mul țumiri pentru născut ă și crescut ă în Teleorman și revista Vatra Veche, nr.11 dedica ția dv. spre cultur ă: revista „adoptat ă” pe perioada liceului și a Minunat ă surpriz ă! Pre țuire și Vatra veche 11 / 2019 mi s-a p ărut facult ății de minunata și unica gratitudine. mai bogat ă ca de obicei. Sunt Craiova. Senin în suflet s ă v ă fie! Binele s ă v ă prezentate o mul țime de c ărți și de Vă felicit pentru activitatea Dvs de înv ăluie. poe ți pe care nu-i cuno șteam, precum gazetar, de poet și de OM și sper s ă Marilena Apostu, Carolina Baldea sau Zvonko rămân a Dvs colaboratoare, Gala ți Karanovic (d-le B ăciu ț, sunte ți un Maria Postu

84 Mul țumim din suflet domnule articolul despre prezen ța Cu deosebit respect, Băciu ț, Monseniorului Vladimir Ghyka în Urfet Șachir. Am completat arhiva pe care o Japonia. Felicit ări! Mangalia / Constan ța. rezerv ăm pentru dumneavoastr ă: Mihaela Mudure https:// școal ă-online.eu/vatra-veche/ Stimate Domnule B ăciu ț, https:// școal ă-online.eu/vatra- Va rog s ă publica ți materialul din Am primit de la Profesorul univer- veche/anul-2019/ ata șament, dac ă se poate în revista și sitar Mircea L ăzărescu, reputatul Toate cele bune noroc și s ănătate, ziarul dumneavoastr ă. Imagini la filosof și psihiatru, un text frumos, Bogdan Simeanu alegere. consistent, dup ă opinia mea, pe care Va citim întodeauna cu interes în îndr ăznesc a vi-l trimite. N ădăjdu- Mult stimate domnule, Australia. iesc s ă v ă intereseze pentru revist ă. Am primit revista. Felicit ări pentru Cu apreciere, Dac ă da, sau dac ă nu, m-aș bucura realizarea ei. Promit s ă onorez Ben Todic ă să-mi da ți un semn. invita ția la lectur ă. Așteptându-l și mul țumindu-vă Mult spor în toate. M-am oco șit un pic și eu, Nicule. Ca pentru generozitate, r ămân acela și Mihaela Popa, pensionar ă, am tot timpul din lume, recunosc ător, colegial, inspector școlar pentru educa ție dac ă îmi d ă Dumnezeu s ănătate. Mie Eugen Dorcescu permanent ă și activit ăț i extra școlare mi-a pl ăcut ce a ie șit. Să îmi scrii, te Mul țumim. Revista este foarte Inspectoratul Școlar Jude țean Cluj rog, părerea ta. Cu siguran ță eu nu interesant ă sunt atât de „profund ă” în scrieri ca Director Maria Stetco Stimate domnule B ăciu ț, voi, to ți ceilal ți care nu au renun țat Am citit cu deosebit ă pl ăcere și la a continua pe acest frumos drum Bun ă ziua, stima ți domni! interes noul num ăr al revistei „Vatra al descoperirii limbii și literaturii M-am bucurat nespus s ă m ă Veche”, cel pe luna noiembrie 2019. române, eu sunt mai „casnic ă” și reg ăsesc în paginile ultimului num ăr Constat acela și profesionalism, mai conservatoare. Mă gândeam la al prestigioasei dvs reviste, pe care , aceea și rigoare jurnalistic ă și ceva proz ă scurt ă pentru copila și. cu aceast ă ocazie, am parcurs-o cu știin țific ă în scrierea lunarului. Mai am câteva. Să ți le trimit? Citesc pl ăcere, în varianta ei online, trimis ă Remarc și la acest num ăr marea tot de la ține, să știi. Sunt foarte mie de dl.Sebastian Bar ă, directorul diversitate tematic ă (evoc ări, mândr ă de ține, dragul meu coleg, Bibliotecii Jude țene Deva. restituiri, cronici literare, istorie, care ai ajuns un mare om pe t ărâmul Întrucât eforturile mele de a o g ăși la voci spirituale, proz ă, poezie etc.). literaturii contemporane. Te admir și chio șcurile din Bucure ști s-au soldat În perspectiva noului an, 2020, v ă îți admir activitatea continu ă. Eșț i de cu un e șec, v ă rog mult, ajuta ți-mă doresc dumneavoastr ă, cât și întregii neoprit și dostributiv, ca Napoleon. cu 1-2 exemplare, trimise prin redac ții, tuturor colaboratorilor și Oare mai ai timp de nepo ței? Te po ștă, la Televiziunea Român ă, pe cititorilor, mult ă s ănătate, succes în îmbr ățișez cu drag, și pe ține și pe numele meu! demersul cultural pe care îl Codru ța. Cu ea mai comunic pe FB. De altfel, v-am semnalat revista și întreprinde ți și un c ălduros „La Tot binele din lume întregii familii. pe pagin ă mea de Fb : mul ți ani!”. Mult succes! https://www.facebook.com/1000028 Prof. Ghi ță Nazare, Armiana 04304344/posts/2056765721093551 Gala ți Felicit ări, domnule B ăciu ț, revista ?sfns=mo dvs. este foarte interesant ă și bine Vă mul țumesc înc ă o dat ă și v ă Vă mul țumesc pentru trimiterea întocmit ă! Am citit cu pl ăcere asigur de întreaga mea pre țuire, interesantei reviste, pe care o num ărul trimis, a șa cum fac de Cu stim ă, apreciez în mod deosebit., și o fiecare dat ă. Marina Alm ășan, semnal ăm în revista Asocia ției Iulia Vă trimit și eu (spre publicare, dac ă Produc ător TV Hasdeu( Mesaj literar ). Remarcând ve ți g ăș i un spa țiu potrivit) o cronic ă că publica ți și lucr ări literare ale scris ă de Silvia Ioana Sofineti: este Stimate dle Nicolae B ăciu ţ, tinerelor speran țe v ă propun s ă vorba despre recentul meu volum, Felicit ări pentru con ţinutul bogat şi disimina ți regulamentul Concursului „Anotimpuri de plumb”. calitatea revistei „Vatra veche” şi v ă literar pentru premiul Iulia Hasdeu Cu pre țuire, mul ţumesc din suflet pentru c ă-mi ce se adreseaz ă tinerilor între 12 și Valeria Manta T ăicu țu trimte ţi aici, la cap ătul lumii, fiecare 19 ani (conform dorin ței lui B.P. num ăr al publica ţiei. Hasdeu). V ă mul țumesc anticipat Bună seara, domnule B ăciu ț! De mai mult timp, îmi tot propun s ă Cu consider ăție, Cu o emo ție ce m ă încearc ă de ceva colaborez la revista dvs. cu grupaje Ph.D. Crina Bocsan vreme, mi-am luat inima în din ți s ă de poezii, eseuri, recenzii şi, se pare, President of UNESCO Assoc IULIA vă trimit un grupaj de poezii pentru că a sosit momentul. HASDEU revista „Vatra Veche”. Vă ata şez o recenzie pe care am Va fi o onoare și un privilegiu scris-o pentru cartea de versuri „O Stimate domnule B ăciu ț, pentru mine dac ă ve ți consider ă c ă corabie la timp potrivit”, semnat ă de Mul țumesc pentru noul num ăr al pot fi publicate în prestigioas ă dvs. Vasilic ă Grigora ş. Autoarea revistei Vatra veche. Am remarcat în revist ă. împline şte anii pe 30 mai, de aceea mod deosebit articolul lui Dumitru Vă doresc o sear ă lini știt ă și senin ă vă rog, în m ăsura în care este posibil Hurub ă despre Veronica Micle și și o s ăpt ămân ă plin ă de reu șite! să fie publicat ă într-un num ăr al

85 revistei cât mai apropiat de aceast ă unde pute ți selecta dumneavoastr ă domnului Nicolae B ăciu ț și întregii dat ă. Mul ţumesc mult, a ștept cât și ce ave ți nevoie și v ă place. V ă redac ții. răspunsul dvs trimit o variant ă în care sunt La mul ți ani de ziua noastr ă Cu deosebit ă stim ă, sublinieri, o variant ă de lucru, na țional ă. Valentina Teclici întrucât din pdf nu a ți putea s ă lua ți. Funda ția Cultural ă Român ă DLN Pute ți debifa sublinierile în diferite Stimate domnule B ăciu ț, Bun ă ziua, stimate domn, v ă culori, desigur. Acolo am f ăcut Vă mul țumesc pentru recentul mul țumesc frumos pentru includerea unele corecturi la vremea num ăr al revistei VATRA VECHE. textelor mele în acest num ăr. respectiv ă. Îl citesc cu pl ăcere, descoperind Felicit ări! Mi-a pl ăcut revista dumneavoastr ă, lucruri de pre ț semnate de autori Elena Neac șu are ținut ă și un stil al ei: v ă felicit care mi-au devenit cunoscu ți de- Domnule Baciut, pentru con ținut și pentru grafica ei, acum prin intermediul revistei. M-am bucurat s ă citesc în paginile dar mai ales pentru c ă ave ți și o Vă doresc spor în ceea ce face ți și ultimului volum din Vatra veche variant ă tip ărit ă, ceea ce este toate cele bune! despre Titu Popescu, remarcabil remarcabil în vremurile noastre. Vă trimit un material pe marginea estetician, pe care l-am vizitat la Vă doresc s ănătate și succes în tot volumului Victoriei Stoian, Munchen, și despre talentatul poet ce face ți. considerat ă cea mai bun ă sonetist ă Ioan Baba, pe care l-am întâlnit în Cu deosebit ă considera ție, din jude ț ( și nu numai). Serbia la o manifestarea poetic ă Maria Timuc prof. L. Daradici (Deva) româneasc ă. Va ata șez și câteva poeme pentru Vă mul țumesc pentru „darul” pe Stimate Domnule B ăciu ţ, num ărul urm ător. care mi-l face ți lunar și v ă felicit Am scris un text mai pu ţin obi şnuit Numai bine! pentru pasiunea depus ă în realizarea pentru o publica ţie ca a Prof. Florentin Smarandache, acestei reviste. Mult ă s ănătate și dumneavoastr ă şi chiar pentru mine. PhD, Postdoc nesfâr șite bucurii personale! Nu-mi st ă în fire s ă m ă laud, de University of New Mexico Cu tot respectul, aceea am semnat doar cu ini ţialele. Cristian St ănescu , Exista şi posibilitatea s ă semnez V. Vielen herzlichen Dank! Bra șov Molodeanu, cum am mai f ăcut-o, Freue mich aufs Lesen. dar voiam ca textul s ă r ămîn ă Ich wünsche Ihnen, Ihrer Familie ,,Vatr ă veche", mereu reînnoit ă cu anonim. Explica ţia este foarte und Ihrem Team eine schöne Zeit. purpur ă-n verde, m ă simt onorat ă c ă simpl ă; ştiu, din discu ţii cu foarte Liebe Grüße te opre şti şi la mine la fereastr ă, mul ţi oameni, c ă problema este Elisabeth Anton precum frunzele toamnei, zugr ăvit ă foarte general ă şi c ă, deci, prive şte în cele mai frumoase culori. Stimate, foarte mult ă lume, taxat ă ca Vă mul țumesc mult, este foarte Domnule B ăciu ţ, vă scriu rar, dar neimplicat ă în via ţa social ă, variat ă. citesc, de fiecare dat ă, cu încântare, confundîndu-se implicarea cu Radu tot ce scriitorii no ştri a ştern cu mare verbalizarea, patriotismul cu migal ă gândurile d-lor. pe paginile gargariseala, faptele fiind ultimele Mul țumiri! Am primit revista! V ăd albe ale revistei, la care lucra ţi cu luate în calcul. că a ți și folosit fotografia Veronic ăi atâta d ăruire. V ă doresc s ă ave ţi Curînd se împlinesc 30 de ani de la Micle. În țelegi pe deplin de ce se satisfac ţii, pe m ăsura realiz ării revolu ţie (sau ce a fost!) şi acest fapt îndr ăgostise de ea... visurilor, cât mai frumoase. m-a determinat s ă scriu textul, Și Titu Popoescu a șa arat ă acum... Mul ţumesc pentru neuitare! încercînd s ă-mi r ăspund la întrebarea Îmi amintesc ce zgomot a fost când Considera ţie! CE AM CÎ ŞTIGAT? nu s-a mai întors și cum încerca s ă-l Mara Paraschiv Aş ruga s ă-mi r ăspunde-ţi dac ă ve ţi apere Tomu ș.... Fiindc ă se gândea c ă publica textul. Dac ă r ăspunsul este revista o s ă aib ă de suferit... Dar n-a Mul țumim din nou pentru minunata afirmativ, rog s ă nu se omit ă din titlu avut... revist ă Vatra veche , nr.11/2019. semnul întreb ării. Mul ţumiri şi ur ări Salut ări în a șteptarea zilei de 1 Complex ă, îndr ăznea ță , de s ănătate şi împliniri! Decembrie.... responsabil ă. Un prieten adev ărat și G.M. Ecaterina Țaralung ă o bucurie în casa fiec ărui cititor. Mul țumesc frumos, domnule Mult ă s ănătate și putere de munc ă Nicolae B ăciu ț. Bun ă ziua, domnule B ăciu ț ______V-am ascultat acum mai bine de o Îmi cer scuze pentru întârzierea lun ă la Centenarul Uniunii răspunsului meu și v ă mul țumesc Ziari știlor Profesioni ști, în pentru c ă nu ne-ați uitat. Am avut o Bucure ști. V ă felicit! perioad ă aglomerat ă, intens ă, cu Poate v ă trimit și eu câte un eseu ori multe plec ări și de aceea am r ăspuns câte un interviu cu scriitori (poe ți, atât de greu. Înc ă nu s-a încheiat filologi). Spor în toate ! alergarea mea și tocmai din acest Victor Marola, motiv v ă trimit o parte din cartea redactor la revista BOEMA „Ovidiu Bojor - Omul care a cucerit (Gala ți). vârfurile” (Editura Dharana), de Florin Buciuleac

86

Bucure ști, lansare de carte Francisc P ăcurariu,

Alba Iulia, 1 decembrie 2019 Tudor P ăcuraru

Reghin, Festival de datini, „Vin colind ătorii”

Reghin, Ziua Na țional ă a României

Topli ța, Zilele „George Sbârcea” Târgu-Mure ș, Festival „Colinda-vom, colinda”

Cluj-Napoca, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei Topli ța, Lansare de carte Doina Cotfas

87

Directori de onoare Vasile Larco, Rodica L ăzărescu, Cleopatra Acad. MIHAI CIMPOI Lorin ţiu, Ioan Marco ș, Cristina Sava, Maria Acad. ADAM PUSLOJIC Dorina Stoica, Mihaela Malea Stroe, Nicolae MIHAI BANDAC Suciu, Titus Suciu, Gheorghe Sar ău, Ilie

Redactor-şef adjunct Şandru, Gabriela Vasiliu

GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN

Coresponden ţi: Elisabeta Bo ţan (Spania), Redactori: Darie Ducan, (Paris), Dumitru Ichim,George Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Emilia Filip (Canada), Andrei Fischof (Israel), Amariei, Florin Bengean, Diana Dobri ţa Bîlea, Veronica Pavel Lerner (Canada), Gabriela Sorina Bloj, Lumini ța Boboc, A.I. Brumaru, Moc ăna şu (Fran ţa), Dorin N ădr ău (SUA), Mariana Che ţan, Geo Constantinescu, Dalila Özbay (Turcia), Mircea M. Pop Lumini ţa Cornea, Melania Cuc, Iulian (Germania), Aliona Grati, (Chi şin ău), M. N. Dămăcu ş, R ăzvan Ducan, Suzana Fântânariu- Rusu (SUA), Ognean Stamboliev (Bulgaria), Baia, Dumitru Hurub ă, Alexandru Jurcan, Silvia Urdea (SUA). Lunar de cultur ă editat de ASOCIA ŢIA „NICOLAE B ĂCIU Ţ” PENTRU DESCOPERIREA, SUS ŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE ŞI PROFESIONALE Pre şedinte SERGIU PAUL B ĂCIU Ţ

Tiparul executat la S.C. Intermedia Group, Târgu-Mure ş, str. Iuliu Maniu nr. 14, România. ● Nicio parte a materialelor nu poate fi preluat ă f ără acordul editorului. ● Copyright © Nicolae B ăciu ţ 2019 ● Email : [email protected]; [email protected] ●Adresa redac ţiei: Târgu-Mure ş, str. Ilie Munteanu nr. 29, cod 540390 ● telefon: 0744474258. ● Tehnoredactare Sergiu Paul B ăciu ț ●Materialele nepublicate nu se restituie. ● Responsabilitatea asupra con ţinutului textelor revine autorilor. Opiniile reflect ă exclusiv punctul de vedere al acestora.

88