Licitația De Vară Marți, 20 Iunie 2017, 19.30, Radisson Blu Hotel, București

184. Camil Ressu, Horă la Vlaici (detaliu)

Licitația de Vară marți, 20 iunie 2017, 19.30, Radisson Blu Hotel, București

22 23 1 | Octav Băncilă 3 | Kimon Loghi 1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti Pe gânduri Peisaj romantic ulei pe pânză, 35 × 28 cm, semnat dreapta sus, ulei pe carton, 45,5 × 54 cm, semnat dreapta jos, cu roşu, „Octav Băncilă” cu negru, „KIMON LOGHI” € 2.000 - 3.500 € 1.200 - 1.800

2 | Aurel Băeşu 4 | Nicolae Vermont 1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ 1866, Bacău - 1932, Bucureşti Melancolie La poartă ulei pe lemn, 30 × 20,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 48 × 34 cm, semnat și datat dreapta jos, cu roşu, „a. Băeşu” cu brun, „Nicolae Vermont, 1923” € 600 - 900 € 2.500 - 3.500

24 25 5 | Kimon Loghi 7 | Kimon Loghi 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti Flori de câmp Golf în Bretania ulei pe pânză, 54 × 47 cm, semnat dreapta sus, ulei pe pânză, 50 × 65 cm, semnat stânga jos, cu verde, „KIMON LOGHI” cu brun, „Kimon Loghi” € 2.500 - 3.500 € 1.400 - 2.200

6 | Constantin Isachie Popescu 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 8 | Constion (Constantin Ionescu) Crizanteme ulei pe carton, 50 × 70 cm, semnat stânga jos, Iole la Veneția cu negru, „C. Isachie” ulei pe carton, 70 × 100 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Constion” € 1.000 - 1.600 € 1.500 - 2.500

26 27 9 | Gheorghe Petraşcu 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Arme de duel | 1919 ulei pe lemn, 21 × 43,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „G. Petrașcu” € 4.000 - 6.000 11 | Octav Băncilă 1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti Crizanteme ulei pe pânză, 60 × 74 cm, semnat central jos, cu negru, „Octav Băncilă” € 3.500 - 4.500

10 | Marin H. Georgescu 12 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Bucureşti - 1932, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Interior de biserică românească | 1923 Ulcior cu trandafiri ulei pe placaj, 42,5 × 33 cm, semnat şi datat dreapta jos, ulei pe pânză, 52 × 30 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „M. H. Georgescu, 1923” cu roșu, „Schweitzer-Cumpăna” € 500 - 800 € 1.500 - 2.500

28 29 13 | Apcar (Abgar) Baltazar 15 | Nicolae Tonitza 1880, Bucureşti - 1909, Bucureşti 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti Vecinele Copii din Făgăraş | 1925 ulei pe carton, 35,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos, tuş şi laviu pe hârtie lipită pe carton, 14,5 × 13 cm, cu brun, „Baltazar” semnat central jos, în creion, „Tonitza” € 1.500 - 2.500 € 700 - 1.200 Proveniență: colecția istorică a acad. dr. Daniel Danielopolu (1884- 1955). Personalitate a medicinei interbelice, Dr. Danielopol a fost medic și farmacolog român, profesor universitar în cadrul Facultății de Medicină București, membru de onoare al Academiei Române din 1938. Opera este menționată și reprodusă în catalogul „A. Baltazar”, Petre Comarnescu, E.S.P.L.A., București, 1956 la pagina 17, respectiv cat. 20, sub titlul „Două vecine”.

14 | Nicolae Tonitza 16 | Nicolae Tonitza 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti La joacă | 1923-1924 Studiu de nud tuş pe hârtie lipită pe carton, 9 × 7,5 cm, ulei și tuș pe carton, 14,5 × 19 cm, semnat stânga sus, semnat dreapta sus, în creion, „Tonitza” cu negru, „Tonitza” € 600 - 900 € 2.000 - 3.000

30 31 17 | Jean David 19 | Arthur Segal 1908, București - 1993, Tel Aviv 1875, Iaşi - 1944, Londra Cele trei graţii Port peniţă pe hârtie, 19,5 × 16 cm, semnat lateral dreapta, xilogravură, 14 × 19,5 cm în peniţă, „jean david” € 600 - 900 € 500 - 700

18 | Hans Mattis Teutsch 1884, Braşov - 1960, Braşov 20 | Adrian Ghenie n. 1977, Baia Mare Nud | 1925 cărbune pe hârtie lipită pe carton, 48 × 32 cm, semnat, Untitled (Carpe Diem) datat şi localizat stânga jos, în creion, „Mattis Teutsch, ulei pe pânză, 30,5 × 35 cm, semnat dreapta jos, Paris, 1925”; semnat lateral dreapta, în cărbune, „MT” cu brun, „Ghenie” € 700 - 1.200 € 6.000 - 9.000

32 33 21 | Theodor Aman 24 | Theodor Aman 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti Armăsar | 1879 Horă la sat acvaforte și gravură cu acul, 7,5 × 11,5 cm, semnat și acvaforte şi gravură cu acul, 23 × 30,5 cm, impri- datat, gravat, stânga jos, „Aman fecit, 1879” mat stânga jos, „Th. Aman, del et sc.”; intitulat central jos, „LA CEINTURE (Danse de Roumanie)”; menţionată € 300 - 500 editura şi adresa dreapta jos, „V-ve A. Cadart, Edit. Imp., 56 B-ard Haussmann, Paris” O variantă a gravurii este catalogată în „Repertoriul graficei românești din secolul al XIX-lea”, vol.I, A-R, € 600 - 900 București, 1974, la pag. 50, cat. 209. O variantă a gravurii este catalogată în „Theodor Aman. Gravor”, Mariana O variantă a gravurii este catalogată în „Theodor Aman Vida, București, 1993, la cat. 88, sub titlul „Calul alb”. Gravor”, Mariana Vida, București, 1993 la cat. 73, pag. 65.

22 23

A 22 | Theodor Aman 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti B Visare (Portret de femeie) | 1874 acvaforte și gravură cu acul, 9 × 6,5 cm, semnat şi datat, gravat, dreapta jos, „Aman fecit, 1874” € 250 - 450 O variantă a gravurii este catalogată în „Repertoriul graficei românești din secolul al XIX-lea”, Vol. I, pag. 37, cat. 149.

23 | Theodor Aman 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti C După urzici | 1875 gravură cu acul, 13 × 8,5 cm, semnat și datat stânga jos, gravat, „Aman, 1875”; inscripţie 25 | Theodor Aman gravată central jos, „DUPE URZICI”; inscripţie 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti gravată, dreapta jos, „IMP. AUTORULUI” Scene din Bucureștiul vechi € 400 - 600 creion pe hârtie, A. 8 × 12.5 cm; B. 8,5 × 14.5 cm; C. 7.5 × 12 cm, A. central jos, ștampilă de expoziție, „TH. O variantă a gravurii este reprodusă în „Repertoriul gra- Planșele A și B poartă ștampila „Expozițiunea 1895 Th. AMAN, EXPOZIȚIUNEA 1895”; B. central jos, ștampilă de ficei românești din secolul al XIX-lea”, vol.I, A-R, Muzeul Aman” fapt ce certifică participarea lor la „Expozițiunea expoziție, „TH. AMAN, EXPOZIȚIUNEA 1895”; C. semnat de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1974, de Tablouri, Acuarele, Desemnuri, Gravuri (Eaux-Fortes) dreapta jos, în creion, „Th. Aman” la pag. 47, cat. 192. de Theodor Aman în atelierul său din Str. Clemenței no.8, noiembrie 1895, București. € 1.200 - 1.800

34 35 26 | Gheorghe Petraşcu 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Pe malul mării | 1935 ulei pe carton, 25 × 36 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu negru, „G. Petraşcu, (1)935” € 12.000 - 18.000

“Acea nostalgie marină pe care numai noi, cei născuţi şi crescuţi la mare credeam că o simţim, ne-a redat-o magistral Petraşcu, cel născut pe şes. La mare sau prin ţinuturile încărcate cu vapori, unde lumina vine tamisată şi contrastele dispar, paleta lui Petraşcu se înmoaie ca prin minune. În această atmosferă învăluită, vânjosul pictor se potoleşte, negrul lui se diluează pe paletă, roşul se calmează, iar albastrul şi cobaltul se îmbină într-o baie de verde émeraude, dând picturii acea fericită armonie şi nobleţe apuseană.” Cuvintele lui K.H. Zambaccian, marele colecționar de artă și totodată pasionat de creația lui Gheorghe Petrașcu, sunt cele ce deno- tă întocmai farmecul punctat de pensula și cuțitul artistului. Cu atât mai mult sunt adevărate cuvintele lui Zambaccian atunci când spiritul marin se regăsește și în tema aleasă de pictor; astfel, descoperim acel albastru de cobalt în opere ca cea de față, desfășurate în mediul preferat de artist, marea. Eclectismul tematic ne amintește de opera lui Grigorescu, în seria de pânze realizate în Bretania, în care surprinde câte un personaj feminin pe malul mării, într-una dintre cele mai expresive creații impresioniste românești. Petrașcu, urmaș spiritual al lui Grigorescu și influențat direct de acesta pentru o bună parte a debutului, pictează această serie într-un fel de omagiu adus creației grigoresciene. În plus, ciclul artistului nostru primește o notă aparte prin faptul că modelul folosit este aproape exclusiv soția sa, alături de care a călătorit în majoritatea itinerariilor realizate în perioada interbeli- că. Techirghiol avea să devină locul principalelor compoziții marine din cursul anului 1935, fapt confirmat de sumedenia de lucrări din expoziția personală din 1936 în care Techirghiol este amintit.

Gheorghe Petrașcu, Femeie pe malul mării Bibliografie: Licitația de Impresionism și Postimpresionism, ZAMBACCIAN, K. H., „Pagini de artă”, Editura Casa Şcoalelor, 1943 Artmark, 2013, adjudecat pentru 16.000 €

Gheorghe Petrașcu alături de soție, la Techirghiol, 1936

36 37 29 | George Catargi 1894, Reni, Basarabia - 1963, Gherla La soare | 1931 ulei pe pânză, 50 × 40,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu brun, „G. Catargi, (1)931” € 700 - 1.200

27 | Eugen Voinescu 1842, Iași - 1909, București Culegătoare de scoici | 1892 ulei pe pânză, 65 × 100 cm, semnat ilizibil și datat dreapta jos, cu negru, „E. Voinescu, 1892” € 2.500 - 4.500 La 1 octombrie 1892 Eugen Voinescu era numit profesor suplinitor la catedra de pictură și perspectivă a Școlii de Belle Arte din Iași, pentru ca în iunie 1893 să fie trans- ferat la aceeași catedră din București, post pe care îl va deține până în anul 1901, când era înlocuit de Ipolit Strâmbu. Membru activ al societății Cercul Artistic, Voinescu va expune atât în expozițiile societății (înce- pând cu 1893), cât și în cele ale Artiștilor în Viață din 1894, 1898 și 1899.

28 | Eugen Voinescu 30 | Mihail Simonidy 1842, Iași - 1909, București 1870, Bucureşti - 1933, Paris Corăbii în port Franțuzoaică ulei pe pânză, 66 × 96 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză, 32,5 × 24,5 cm, semnat lateral stânga, cu brun, „E. Voinescu” cu roşu, „Simonidi” € 2.500 - 3.500 € 700 - 900

38 39 31C | Nicolae Grigorescu 1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina Evreu din Bacău | 1874 ulei pe lemn, 32,5 × 18 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Grigorescu” € 15.000 - 25.000

Proveniență: colecția istorică av. Constantin Ionașcu; Surprinderea omului a reprezentat pentru Nicolae Grigorescu un exercițiu plastic colecția istorică Angelica Ionașcu. însemnat, fiind adesea pus pe primul plan în detrimentul peisajului. Concepția uma- nistă probabil însușită încă din perioada de ucenicie și cea marcată de pictura bise- Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae ricească avea să evolueze în timp către un proces analitic de observație a tipului Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 la uman. Pe lângă autoportrete, portretele amicilor, studiile de țărani sau țărăncuțe, cat. 127, sub titlul „Evreu din Bacău”. Grigorescu se va dedica în diverse momente ale carierei studiului tipului autentic al evreului. Atras de pitorescul universului evreiesc, dar și de specificitatea traiu- Opera a fost pictată pe un panou de lemn achiziționat lui și a înfățișării, Grigorescu va executa primele studii și schițe în timpul călăto- de Nicolae Grigorescu în urma sejurului la Napoli din riilor prin Galiția (Ucraina de astăzi). Atunci când se întorcea din Paris în România, cursul anului 1874, purtând pe verso marca producăto- în anii 1864, 1867 și 1869, Grigorescu va alege trasee prin nordul României, popo- rului „Giosi Napoli”. sind în Lvov (Lemberg atunci) de câteva ori. Primele tipuri de evrei le surprinde pe străduțele orașului galițian, pentru ca, ulterior, structura imaginară să fie comple- tată cu imaginea comunităților evreiești din Moldova. Cea mai importantă campanie documentară avea să se înregistreze în a doua parte a anului 1874, atunci când, Grigorescu avea să își petreacă mare parte din vara și toamna anului în micuțul oraș moldovenesc. Astăzi, principala capodoperă pe care o datorăm itinerariului de la Bacău este „Bâlciul de la Bacău”, compoziție generoasă, realizată de Grigorescu în urma a luni și luni de observații și schițe (vezi caietul cu schițe de la Bacău din col. Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române). Însă ciclul cel mai important care ieșea din penelul lui Grigorescu era dedicat acestor personaje atât de interesante - evreii negustori. Atracția pentru acest tip uman era punctată de Vlahuță în monografia din 1910: „studii de evrei: telali, cârciumari, zarafi, belferi — fiecare, în mișcarea și cu expresia lui particulară înfățișându-ți portretul general al rasei, care te privește, din umbra vremilor biblice, prin ochii aceia întredeschiși, atenți, sclipi- tori, ochi ce nu dorm — îndărătul cărora simți sufletul îngrijat, încordat, al neamului îmbătrânit, pururea în luptă cu tinerețea celorlalte neamuri”. Grigorescu avea să studieze acest farmec al societății autentice moldovenești înce- pând cu iulie 1874, moment în care sigur se afla la Bacău (scrisoare către docto- rul Grecescu din 26 iulie), pentru a lucra, cu intermitențe, până în iarna aceluiași an în micul târg. Schițele în creion cu evrei aveau să fie completate de câteva opere în ulei, așa cum este și panelul de față, compoziția de vârf a ciclului fiind „Evreu cu Nicolae Grigorescu, Portretul unui evreu galițian caftan”. (I.P.) Licitația de Iarnă, Artmark, 2011, adjudecat pentru 52.500 € Bibliografie: NICULESCU, Remus „Exp. Nicolae Grigorescu, catalog de”, Muzeul de artă Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957 OPRESCU,G. „Grigorescu desinator”, Academia Română. Publicaţiile Fondului Elena Simu, Bucureşti, Monitorul oficial, 1941 OPRESCU, G. „Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi ultimii ani”, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970 OPRESCU, G., „N.Grigorescu”, vol I, Ed. Meridiane, București, 1961 VLAHUŢĂ, Alexandru,” Pictorul Nicolae Grigorescu”, Ed. Tineretului, 1968

Nicolae Grigorescu, Evreu cu caftan (detaliu) M.N.A.R.

40 41 32 | Eugenia Filotti Atanasiu 33 35 | Petre Bulgăraş 1880 - 1968, Bucureşti 1884, Bârlad - 1939, Iaşi Margarete Tânără cu turban ulei pe carton, 50,5 × 35 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 69 × 49,5 cm, semnat lateral dreapta, în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu” cu roșu, „Bulgăraș” € 400 - 600 € 800 - 1.200

33 | Eugenia Filotti Atanasiu 1880 - 1968, Bucureşti Toporași ulei pe carton, 36 × 50,5 cm, semnat stânga jos, în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu” € 400 - 600

34 | Eugenia Filotti Atanasiu 1880 - 1968, Bucureşti Gălbenele ulei pe carton, 36 × 51 cm, semnat dreapta jos, în pastă, „Eugenia Filotti-Atanasiu” € 400 - 600 34

36 | Gore Mircescu 1885 - 1950 Fetiță împletindu-și părul ulei pe carton, 50 × 34 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Gore Mircescu” € 600 - 900

42 43 37 | Nicolae Grigorescu 1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina Flori de măr ulei pe lemn, 31 × 13,5 cm, semnat și dedicat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu, pentru M. Danciu” € 20.000 - 30.000

Proveniență: „În florile lui e frăgezimea şi respirarea umedă a vie- colecția istorică Maria Danciu (1865-?), ţii, ele surâd cu strălucirea lor de-o clipă şi cu ceva din partenera și soția artistului în ultimii 18 ani de viață. privirea ochilor omeneşti, te-aştepţi să se scuture, te- aştepţi să le vezi ofilite, moarte peste câteva minute — atâta gingăşie, atâta proaspătă lumină tremură în fiecare petală. Te gândeşti, admirându-le: ce curat trebuie să fie sufletul artistului, pentru ca, trecând prin el, spre a intra în eternitate, florile acestea de-o clipă să nu-şi fi pierdut nimic din farmecul vremelniciei lor!”. Vlahuță, îndrăgostit el însuși de panourile cu flori pictate de Nicolae Grigorescu, ne transmite emoția sinceră pe care Grigorescu o avea în fața unui astfel de tablou, unei astfel de compoziții. Bucuria picturii reiese din maniera rapidă, gingașă și plină de culoare prin care pensula redă frăgezimea și subtitlitatea naturală a petalelor și frunzelor. Tipică compozițiilor cu crenguțe înflorite de la sfârșitul secolului al XIX-lea, „Flori de măr” se recon- stituie pictural pe acel inconfundabil panou de lemn vertical, îngust și perfect armonizat cu subiectul ales de Grigorescu. În plus, farmecul panoului cu flori este întregit de mica dedicație de lângă propria-i semnătu- ră, în care Grigorescu oferă florile partenerei sale, Maria Danciu. (I.P.)

Bibliografie: OPRESCU, G. „Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi ultimii ani”, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970 OPRESCU, G., „N.Grigorescu”, vol II, Ed. Meridiane, Nicolae Grigorescu, Flori de măr, 23 x 14 cm București, 1961 Opera este prezentă în panoul Grigorescu din atelie- Licitația de Mărțișor, Artmark, 2012, adjudecat VLAHUŢĂ, Alexandru,” Pictorul Nicolae Grigorescu”, rul de la Câmpina reprodus în „N. Grigorescu”, George pentru 55.000 € Ed. Tineretului, 1968 Oprescu, Meridiane, 1962, cat. 251 și în „Pictorul N. I.Grigorescu. Vieaţa şi opera”, Alexandru Vlahuță Bucureşti, Socec, 1910, ilustrația 251.

44 45 38 | Octav Băncilă 40 | Alexandru Moscu 1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1896, Bârlad - 1979, Bucureşti Pahar cu garoafe Ulcior cu nalbe ulei pe pânză, 50 × 50 cm ulei pe carton, 44 × 35,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Moscu Alexandru” € 2.500 - 3.500 € 600 - 900

39 | Ion Marinescu Vâlsan 41 | Mina Byck Wepper 1866, Mălureni , Argeş - 1935, Bucureşti 1899, Bârlad, Vaslui - 1964, Bucureşti Ulcior cu panseluțe Cârciumărese ulei pe carton, 34 × 26 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 64,5 × 50 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Vâlsan” cu negru, „Mina Byck Wepper” € 400 - 700 € 1.200 - 1.800

46 47 42 | Corneliu Baba 1906, Craiova - 1997, Bucureşti Anemone | 1969 ulei pe carton, 50,5 × 30,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu roșu, „Baba, (19)69” € 6.000 - 9.000

În ani în care viziunea picturală de ansamblu a artei româneşti încă suferea în urma perioadei staliniste, Baba reuşeşte să reconecteze actul de reprezentare la vechi şi noi repere ale artei occidentale. Atras de baro- cul nordic, rembrandtian în special, intrigat de asemenea de şcoala germană, Baba readuce pe pânzele sale viziunile stilistice pierdute în urma epurărilor sovieti- ce. Redă monumentalitatea compoziţională, ca rezul- tat direct al reorganizării aşezării în pagină şi întăreşte efectele de emfază necesare unei construcţii impună- toare prin aplicarea fundalurilor întunecoase sau neu- tre. La Baba, materia pictată se încarcă de substanţialitate datorită capacităţii pictorului de a echilibra jocul sen- sibil între formă şi culoare. Cele două se subordonea- ză reciproc într-o alternanţă asumată în vederea con- struirii unui obiect recognoscibil. Desigur că această veridicitate trebuie să fie aparentă, realismul fiind însu- şit de Baba doar până la impresie. La realizarea lucrării ”Anemone ”, pictorul alege să modeleze vasul cu flori pe un suport imaginat, motivul fiind singurul plan vizual construit. În lipsa oricărui alt detaliu, cromatica devine punctul de interes al lucrării, înlănţuind după sine fluxul efectelor optice cauzate. Astfel, sursa de lumină inexistentă, sau cel puţin nedetectabilă, îşi găseşte răs- puns mai întâi în albul folosit în concentraţie consisten- tă, apoi în folosirea negrului, ce devine necesar pentru un constrast puternic. În urma scurtelor notaţii de tuşă, volumele îşi definitivează materialitatea, oferind lucrării liantul compoziţional.

Bibliografie: Muzeul de Artă Timişoara, ”Palatul Baroc şi Colecţiile sale”, Samuel Tastet Editeur, Timişoara, 2006 Muzeul Naţional de Artă al României, ”Baba. Pictură- desen”, Bucureşti, 1997

Corneliu Baba, Anemone Licitația de Primăvară, Artmark, 2013, adjudecat pentru 16.000 €

48 49 43 | Ştefan Luchian 1868, Ştefăneşti - 1916, Bucureşti Pepeni | cca. 1897 pastel pe hârtie lipită pe carton, 44 × 63 cm, semnat dreapta jos, cu alb, „Luchian” € 12.000 - 18.000

Proveniență: Naturile statice pictate de Ștefan Luchian sunt desi- colecția istorică M. Cantuniari, prin succesiune de la o gur un subiect de sine stătător în creația artistului, însă verișoară a lui Ștefan Luchian. nu atât de vast abordat. Dacă eliminăm compozițiile cu flori din plastica lui Luchian, rămânem cu un număr Opera este reprodusă în „Luchian. Catalog critic de destul de restrâns de naturi statice, majoritatea având Theodor Enescu”, I.C.R., București, 2007 la pag. 121, drept subiect central fructele. Singura excepție o face cat. 17. o compoziție ce amintește de tipologia vanitasurilor („Maci și cap de mort”, din catalogul critic Th. Enescu, pag. 99), realizată de Luchian în 1901, însă și aceasta cuprinde flori în structura ei. Primele naturi statice cu fructe (cu cireșe) sunt realizate de Ștefan Luchian în perioada de început, atunci când acesta era încă tributar unei structuri academice, așadar în perioada 1893- 1895. Cu atât mai interesant este tabloul de față, având în vedere faptul că și el ni se relevă printr-un filon aca- demism tipic acestui tip de opere de la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă realizat mai târziu, în cursul anulu 1897. Luchian lucrează aici în pastel, fiind una dintre primele naturi statice realizate în această manie- ră, evidențiind încă o dată măiestria acestuia în ceea ce privește una dintre cele mai dificele tehnici picturale cunoscute. Formele sunt rapid trasate pe suprafața hârtiei, feliile de pepene și cuțitul fiind singurele elemente de construcție clar trasate, în ceea ce pare a fi un exercițiu pictural rapid. (I.P.)

Bibliografie: ENESCU, Theodor, „Ştefan Luchian: Pictură. Pastel. Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007 JIANU, Ionel, „Luchian”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1947

Ștefan Luchian, Natură statică cu fructe, 1897 din ENESCU, Theodor, „Ştefan Luchian: Pictură. Pastel. Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, pag. 120.

50 51 44 | Ipolit Strâmbu 46 | Nicolae Vermont 1871, Mărășești, Gorj - 1934, Bucureşti 1866, Bacău - 1932, Bucureşti Cusătoreasă | 1916 Țărăncuță cu fuior | 1896 ulei pe carton, 49 × 35 cm, semnat și datat stânga jos, ulei pe pânză, 137 × 53 cm, semnat și datat dreapta jos, cu brun, „Strâmbu, 1916” cu brun, „N. Vermont, 1896” € 2.000 - 3.000 € 5.000 - 8.000

1896 marca momentul în care Nicolae Vermont devenea unul dintre principalii actori ai lumii artistice românești, fiind semnatar, alături de Luchian și Artachino, al primului manifest artistic românesc. Membru al Artiștilor Independenți ce expuneau în mai 1896, pictorul prezenta atunci numărul cel mai însemnat de opere, 79 de uleiuri, gravuri și acuarele. Operele din acea perioadă reprezentau rezultatul unui melanj stilistic, având în vedere influxul de influențe: pictura lui Nicolae Grigorescu față de care vibrase încă din adolescență; cei 7 ani petrecuți în Academia Regală de Arte din Munchen și în preajma maestrului Lofftz dar și itinerariul de 2 ani în Paris.

45 | Aurel Băeşu 1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ Moara ulei pe carton, 49,5 × 70 cm, semnat dreapta jos, cu roşu, „a. Băeşu” € 2.000 - 3.500

52 53 47 | Ludovic Bassarab 1868, Galaţi - 1933, Bucureşti Horă la sat 50 51 ulei pe carton, 17,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Bassarab” € 700 - 1.200

48 | Ludovic Bassarab 1868, Galaţi - 1933, Bucureşti Popas ulei pe lemn, 19,5 × 29 cm, semnat stânga jos, în creion, „Bassarab” € 600 - 900

49 | Ludovic Bassarab 1868, Galaţi - 1933, Bucureşti Cu vitele la apă ulei pe carton, 22,5 × 24,5 cm, semnat dreapta jos, în creion, „Bassarab” € 600 - 900

52 47

50 | Dimitrie Mihăilescu 1872, Bucureşti - 1922, Bucureşti Copii la râu ulei pe pânză, 20 × 35 cm, semnat dreapta jos, cu albastru, „D. Mihăilescu” € 600 - 900

51 | Gore Mircescu 1885 - 1950 Strânsul fânului ulei pe carton, 50 × 68 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „G. Mircescu” € 700 - 1.200

52 | Nicolae Enea 1897, Lucăceşti, Bacău - 1960, Bacău La câmp ulei pe carton, 50 × 70 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „N. Enea” 48 49 € 1.400 - 2.200

54 55 53 | Nicolae Vermont 1866, Bacău - 1932, Bucureşti 54 | Apostol Mănciulescu 1887, București - 1962, București Florăreasă | 1925 ulei pe carton, 70 × 49,5 cm, semnat și Florăreasă datat dreapta jos, cu negru, „N. Vermont, 1925” ulei pe carton, 48 × 70 cm, semnat dreapta sus, cu negru, „Mănciulescu” € 6.000 - 9.000 € 600 - 900

55 | Emil Popp (Pap) 1884, Szolnok - 1945 Panerul cu mere ulei pe pânză, 79,5 × 59,5 cm, semnat stânga jos, Nicolae Vermont, Florăreasa cu roșu, „Pap Emil” Licitația de Iarnă, Artmark, 2012, adjudecat pentru 12.000 € € 800 - 1.200

56 57 57 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Curte dobrogeană | 1932 ulei pe carton, 49,5 × 69 cm, semnat și datat dreapta jos, cu verde, „R. Schweitzer-Cumpăna, 1932”; localizat stânga jos, cu verde, „Constanța” € 4.000 - 6.000

56 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti 58 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna Țărani 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti ulei pe carton, 70 × 98 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Schweitzer-Cumpăna” Odihnă | 1935 ulei pe carton, 17,5 × 21 cm, semnat şi datat dreapta jos, € 4.500 - 6.500 cu negru, „Schweitzer- Cumpăna, 1935” € 400 - 700 Opera a participat la expoziția ”Rudolf Schweitzer- Cumpăna 125 de ani de la naștere”, Muzeul Național Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Doi prieteni vechi Opera a făcut parte din „Expoziția Retrospectivă Cotroceni, București, 2011 și figurează în catalogul Licitația de Primăvară, Artmark, 2016, Schweitzer-Cumpăna”, Muzeul de Artă al R.P.R”, 1957. expoziției la pag. 67. adjudecat pentru 9.000 €

58 59 61 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti La lumina dimineții ulei pe carton, 56,5 × 46,5 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Schweitzer-Cumpăna” € 2.500 - 3.500

59 | Aurel Băeşu 1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ Peisaj din Făticeni ulei pe carton, 30 × 41 cm, semnat central jos, cu negru, „a. Băeșu” € 700 - 1.000

Opera a făcut parte din expoziția „Capodopere ale picturii românești interbelice din colecții particulare”, Muzeul Național Cotroceni, București, 1997. Opera a făcut parte din expoziția „Rudolf Schweitzer Cumpăna-125 de ani de la naștere”, Muzeul Național Cotroceni, București, 2011.

60 | Adam Bălţatu 62 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Pădurea de mesteceni Țărăncuță cu broboadă ulei pe carton, 29,5 × 16,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 68,5 × 48,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Bălţatu” cu negru, „Schweitzer - Cumpăna” € 700 - 900 € 3.500 - 4.500

60 61 63 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 65 | Teodor Harşia 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti 1914, Filipaşu Mare, Mureş - 1987, Cluj Napoca Natură statică cu pahar și mere | 1938 Țărănci spălând rufe ulei pe carton, 17 × 24,5 cm, semnat și datat central jos, ulei pe pânză, 30 × 40 cm, semnat stânga jos, cu brun, cu albastru, „Schweitzer-Cumpăna, 1938” „T. Harşia” € 600 - 900 € 700 - 1.200

64 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Natură statică cu fructe ulei pe pânză, 32,5 × 47 cm, semnat stânga jos, cu negru, „Schweitzer-Cumpăna” € 1.800 - 2.500

66 | Arthur Verona 1868, Brăila - 1946, Bucureşti Poveşti în jurul focului ulei pe pânză, 40 × 70,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Verona” € 2.000 - 3.000

62 63 68 | Gheorghe Petraşcu 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Poveste | 1898-1900 ulei pe pânză, 41 × 33 cm, semnat stânga jos, cu galben, „G. Petrasco” € 4.000 - 6.000 Proveniență: colecția istorică Gen. Constantin Doncea (1904-1973). Constantin Doncea a fost membru supleant al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (1948-1958), a deținut funcții de adjunct (ajutor de primar general al Capitalei din noiembrie 1947 până în februarie 1948, ministru adjunct la Construcții între 1948 și 1950), iar între 1956 și 1957 a fost ministrul Colectărilor în guvernul condus de Chivu Stoica.

Opera a fost pictată de Gheorghe Petrașcu în primii ani de carieră, fiind cel mai probabil una dintre cele 60 de opere prezentate la prima sa expoziție personală din cursul lunii decembrie 1900, Ateneul Român, București. Primul an serios de practică picturală se înregistra în 1898, atunci când și absolvea Școala de Belle Arte. Anul 1898 este considerat primul an de carieră datorită arti- colului dedicat de Ion Mincu tânărului Petrașcu, în urma expoziției de la Ateneu, când renumitul arhitect amintea că pictorul, elev al Academiei Julian din Paris, expunea ce lucrase în ultimii 3 ani.

67 | Iosif Iser Iosif Iser, înregimentat pe durata Primului Război 1881, București - 1958, Bucureşti Mondial, între august 1917 și mai 1918, avea să fie detașat pe durata conflagrațiilor la Râmnicu Sărat. Curtea Mănăstirii Pasărea | 1918 Putem presupune că opera de față era pictată de Iser ulei pe carton, 69,5 × 96 cm, semnat, datat și localizat după mai 1918, după Pacea de la București, moment în dreapta jos, cu negru, „ISER, Pasărea, (1)918” care vizita mănăstirea din apropierea capitalei. Pasărea reprezentase pe durata ocupației germane un refugiu, € 7.000 - 9.000 măicuțele oferind cazare și ajutor prin Crucea Roșie. Printre personalitățile timpului care își găseau domi- ciliu forțat la Mănăstirea Pasărea în anii războiului se regăsise și Sabina Cantacuzino, sora primului-ministru Brătianu. În tabloul lui Iser putem observa curtea mănăstirii, care în anii de după 1918 avea să devină centru pentru orfanii de război.

64 65 69 | Theodor Aman 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti Grădina artistului | 1875-1880 ulei pe lemn, 15,5 × 10,5 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „Aman” € 12.000 - 18.000

Casa-atelier, ridicată în perioada 1868-1869 pe strada Clemenței nr. 8 (astăzi C.A.Rosetti), era proiecta- tă de însuși Theodor Aman și avea să ajungă, 40 de ani mai târziu, primul muzeu de artă al capitalei. Cei 22 de ani pe care i-a petrecut pictorul în propria-i creație arhitectonică și decorativă aveau să puncteze apogeul carierei picturale și didactice a artistului ce reforma și moderniza artele românești începând cu 1864. În ceea ce privește apariția casei în pictura lui Aman trebuie amintită mai întâi suita importantă de opere ce surprinde interiorul atelierului, cu pereți plini de tablouri și cu diverse personaje ce îmbogățesc și comple- tează imaginea acelui atelier la modă din epocă. Față de acele opere, intitulate evident „atelierul” artistului, picturile în peisaj, din curtea casei, surprind o cu totul altă atmosferă, fiind, paradoxal, de un intimism mult mai accentuat decât cele de interior. Curtea, grădinița, calcanul casei, măsuțele și decorațiunile din grădi- nă ne introduc în intimitatea familială a omului Aman. „Grădina artistului” face parte dintr-o serie aflată astăzi aproape exclusiv la Muzeul Aman, în care pictorul surprinde colțurile pitorești ale propriei grădini, astăzi dis- părută. (I.P.) Theodor Aman, Grădina artistului (detaliu) M.N.A.R.

Bibliografie: Anghel, Costina, VIDA, Mariana, „Repertoriul picturii românești moderne”, Sec. XIX, Vol I, Muzeul Național de Artă al României IONESCU, Adrian-Silvan[coordonator], „Centenar Theodor Aman”, București, 1991

Theodor Aman, În grădină Licitația colecției dr. Ioan Chisăliță, Artmark, 2013, adjudecat pentru 32.500 €

66 67 70 | Ludovic Bassarab 72 | Gheorghe Petraşcu 1868, Galaţi - 1933, Bucureşti 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Rabin Lucreţia pastel pe hârtie lipită pe carton, 29 × 21 cm, tuş şi laviu pe hârtie lipită pe carton, 13,5 × 9,5 cm, semnat lateral dreapta, cu brun, „Bassarab” semnat stânga jos, în peniţă, „G: Petraşcu”; dedicat şi semnat dreapta jos, în peniţă, „Dlui. Dr. Aronovici, € 400 - 600 amintire, G.P.”; stânga şi central jos, sigiliul cu mono- grama artistului, GP” € 700 - 1.000

Opera poartă dedicația către dr. Henri Aronovici, colecționar și amic al lui Gheorghe Petrașcu, ce ajungea către 1940 să dețină circa 60 de opere semnate de artist.

73 | Gheorghe Petraşcu 71 | Iosif Iser 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti 1881, București - 1958, Bucureşti Tăbăcării la mare Evreu acvaforte și gravură cu acul, 19,5 × 27,5 cm, semnat și guaşă pe hârtie, 35 × 26,5 cm, semnat dreapta sus, datat, gravat, dreapta sus, „Petrașcu, (1)931”; intitulat, cu negru, „ISER” gravat, stânga jos, „TĂBĂCĂRII LA MARE” € 800 - 1.200 € 500 - 800

68 69 74 | Nicolae Tonitza 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti Nud cu spatele (Gürli) | 1938 ulei pe carton, 70 × 41 cm, semnat, datat și intitulat lateral dreapta, cu brun, „Tonitza, 1938, Gürli” € 30.000 - 60.000

Opera face parte din ultimul ciclu de lucrări realizate Încă de la primul contact cu Balcicul, Tonitza intui- de Nicolae Tonitza, pictat la Balcic în iarna și primăva- se influența profundă pe care acest mic oraș o putea ra anului 1938. Cel mai probabil opera era prezentată în avea asupra sa, atât personal, dar mai ales profesional. cadrul expoziției Fr. Șirato - N.N. Tonitza, Sala Dalles, 3 În vara lui 1933, Tonitza se confesa colecționarului Iosif - 31 martie 1938, atunci când pictorul expunea o mică Dona, căruia îi trimitea primele impresii despre noua serie de studii de nud. În catalogul expoziției din martie destinație: „în sfârșit, am parvenit să văd și eu Balcicul. 1938, la primele 7 poziții descoperim la categoriile 1, 4, 5 Mi-l închipuiam, după tablourile pictorilor noștri, cu și 7 opere intitulate „Spate”. Alături de „Afizé” (colecția totul altfel. Între cum a fost pictat până acuma și ceea Zdrobiș), „Gürli” este a doua lucrare cunoscută până ce este el în realitate, e o enormă diferență. E mult mai astăzi care corespunde onomasticii operelor prezentate fin, mult mai tandru, mult mai irizat. Nu e decorativ și de Tonitza în expoziția din 1938. mai ales nu e deloc brutal. E fantastic. Deocamdată fac numai recunoașteri de teren și-mi fac mîna – scot note sumare. Voi trece apoi la schițe, iar apoi la culoare și la compuneri. Nădăjduiesc să scot de aici lucruri cu desăvârșire inedite, care vor face senzație –în bine sau în rău. Vom vedea. ...Am sentimentul intim că Balcicul ăsta ori mă va prăbuși, ori mă va înălța acolo unde nici eu singur nu am visat”. Timp de cinci ani, timp de cinci veri, ba chiar și o iarnă, Tonitza va practica aceeași metodă pe malurile insolite ale micii comunități turcești de la malul mării. Dar sim- plele eboșe nu au putut sta singure dovadă măiestri- ei pictorului, și culoarea, principala calitate a operelor sale, a transformat universul vizual tonitzian în unul dintre cele mai expresive pe care arta românească le va descoperi vreodată. Nu tenta orientală e cea care l-a atras cel mai mult pe pictor, ci mai ales simplitatea unei vieți stagnante, al cărei singur promotor era turcul, drept tip uman emi- namente definit de spațiul ce îl ocupa. Singurătatea, Pe verso: „Țărăncuță”. Opera pare a fi o afecțiunea, tristețea, conexiunea cu mediul înconju- compoziție din 1931, așadar Tonitza refolosea rător sau profunzimea trăirilor ar fi câteva din „simp- un carton mai vechi pentru pictarea operei de față tomele” pe care Tonitza le-a identificat la oamenii pe care i-a descoperit în verile petrecute la Balcic. Această legătură era realizată și prin contactul direct pe care toți pictorii cu personalitate îl aveau cu localnicii. În a doua parte a deceniului patru, Tonitza se apropie de Ismail Ebuleis Feyzula, pe a cărui fiică, Luftie, o ajută să urmeze o școală profesională. Model al pictorului în ultimii doi-trei ani de creație la Balcic, Luftie, ca și tatăl ei de altfel, apare în multe schițe, compoziții sau studii de portret.

Nicolae Tonitza, Afizé Licitația de Orientalism, Artmark, 2011, adjudecat pentru 160.000 €

70 71 Sunt momentele în care tipologia turcească abundă, fie în scurte notații în tuș sau acuarelă, până la opere desăvârșite în ulei. Ali Mehmet, Rachiș Ali, plăcinta- rul Asim Selim, dar și chipurile de tinere ale lui Demirná, Hamidé, Esbá, Gürli, Afizé sau Cadié vor domina un vizual profund uman, pe care deseori îl impregnea- ză acelui peisaj de respirație arhaică pe care numai Balcicul l-a putut oferi. În ceea ce privește modelele feminine, Tonitza reușeste să conceapă, în stilul propriu, unul dintre cele mai senzuale cicluri de nuduri, fiind de departe unic în pictura românească modernă. Paleta ascetizată, grija față de modelele sale pe care le prezintă în special cu spatele sau din profil torsionat și maniera irizantă reprezintă recuzita artistică cu care Tonitza concepe aceste nuduri din urmă, realizate în 1938 la Balcic. Opera impresionează prin alegerea cromatică, care ne amintește de lumina Balcicului și a peisajului său cal- caros. De altfel, pictorul extrage din austerul colorit ambiental tocmai acele calități picturale ale peisajelor dobrogene ce pot defini omul și locul ca un tot unitar. Un cumul de ocruri sunt împăstate și modelate pe pie- lea palidă a turcoaicei, iar spatele gol, profilul și rotunji- mea șoldurilor prind viață în nuanțări atente și variate. Nicolae Tonitza, Afizé (detaliu) colecția Elena Zdrobiș, din Doina Păuleanu, „Grupul celor Patru”, 2012 Bibliografie: BREZIANU, Barbu, ”N.N.Tonitza”, Ed. Academiei, București, 1967 BREZIANU, Barbu, „N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986 CIUCĂ, Valentin, „Pe urmele lui Tonitza”, Ed. Sport- Turism, București, 1984 COMARNESCU, Petru, „N.N.Tonitza”, Ed. Tineretului, București, 1962 JIANU, Ionel, „Tonitza”, Ed. Căminul Artei, București, 1945 PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul Oficial, București, 2012 ȘORBAN, Raoul, „Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1973

Nicolae Tonitza, Studiu de nud colecție privată

72 73 75 | Rudolf Negely 77 | Rudolf Negely 1883, Sopron, Ungaria - 1950 1883, Sopron, Ungaria - 1950 Vele în port Veneția ulei pe pânză, 59,5 × 80,5 cm, semnat şi localizat ulei pe pânză, 40 × 50 cm, semnat dreapta jos, stânga jos, cu negru, „Negely R., Ragusa” cu negru, „Negely R.” € 1.000 - 1.800 € 800 - 1.200 78 | Eugen Urbanski de Nieczuya Pudoare ulei pe carton, 48 × 31 cm, semnat si localizat stânga jos, cu mov, „E. Urbanski de Nieczuja, Montmartre” € 800 - 1.200 79 | Rudolf Negely 1883, Sopron, Ungaria - 1950 Terasă la Sorrento ulei pe pânză, 60 × 80,5 cm, semnat stânga jos, cu negru, „Negely R.” € 1.000 - 1.800

77 79

76 | Dan Ialomiţeanu 1899, Bucureşti - 1979, Bucureşti La soare | 1938 ulei pe pânză, 62 × 86,5 cm, semnat, datat şi localizat dreapta sus, cu verde, „I. Dan, Mamamia, (19)38” € 1.500 - 2.500 78

74 75 80 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 81 | Ileana Codreanu 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti 1914, Bucureşti - 2008, Bucureşti Măgăruși în Insula Hydra | 1929 Cireș înflorit | 1969 ulei pe carton, 49,5 × 36 cm, semnat și localizat ulei pe pânză, 73 × 54 cm, semnat și datat dreapta jos, stânga jos, cu roșu, „Schweitzer-Cumpăna, Y∆PA” cu brun, „I. Rodica Codreanu, (1)969” € 3.000 - 5.000 € 800 - 1.200 Pe verso: semnat, datat și localizat pe verso, în creion, „Schweitzer-Cumpăna, Insula Hydra/Atena, 1929.” Opera a făcut parte din expoziția retrospectivă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Muzeul de Artă al R.P.R., 1957. În cursul anului 1929, Rudolf Schweitzer-Cumpăna a întreprins una dintre cele mai importante călătorii de studiu și lucru din carieră, coborând prin Grecia, până către mare. Avea să picteze la Thesalonic, în Atena dar și în portul Hydra, pe mica insulă din Marea Egee.

82 | Vasile Popescu 1894, Bucureşti - 1944, Bucureşti Natură statică cu nuferi și evantai | 1934 ulei pe carton, 38 × 46 cm, semnat și datat stânga jos, cu brun, „Vasile Popescu, 1934” € 2.500 - 3.500

76 77 84 | Ion Theodorescu-Sion 1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti Sat ardelean (Noua) | 1919-1920 ulei pe carton, 61 × 48,5 cm, semnat stânga jos, cu negru, „TSion” € 4.500 - 6.500 În cursul verilor anilor 1919 și 1920, Ion Theodorescu- Sion a întreprins campanii de lucru în județul Brașov, în compania bunului său prieten, Camil Ressu. Aceștia vor picta atunci în împrejurimile Brașovului, în Satulung și Noua. Cel mai probabil opera a participat la expoziția personală Ion Theodorescu-Sion din februarie-martie 1920, Sala Liedertafel, București.

83 | Alexandru Moser Padina Născut în localitatea Padina, judeţul Buzău, a preluat mai 1904, Padina, Buzău - 1994, Zurich târziu, drept pseudonim, numele satului natal. A studiat la Bucureşti, la Academia de Belle Arte, frecventând şi Academia Flori de câmp liberă de pictură, unde profesori erau J.Al. Steriadi, G. Petraşcu Ion Theodorescu-Sion, Case la amiază ulei pe pânză, 86 × 77,5 cm, semnat stânga jos, şi A. Verona. În 1949 părăseşte definitiv România pentru a se Licitația de Impresionism și Postimpresionism, Artmark, cu roşu, „Padina” stabili în Elveţia, ţara de origine a tatălui său. Stilul din anii 40’, 2011, adjudecat pentru 11.500 € momente în care ajungea la maturitatea artistică, avea să îl € 4.000 - 5.500 recomande marilor colecționari români, fiind apreciat în special de Krikor Zambaccian.

78 79 85 | Samuel Mützner 1884, Bucureşti - 1959, Bucureşti Odihnă ulei pe pânză, 56,5 × 65 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „S. MUTZNER” € 15.000 - 25.000

Opera a participat la expoziția „Samuel Mützner în colecții Critica de artă a perioadei interbelice scria despre particulare bucureștene“, Muzeul Colecțiilor, 2001, și este Mützner ca despre un adept al impresionismului, unul menționată în catalogul expoziției la pag. 18. dintre ultimii. O.W. Cizek îl considera chiar „impresio- nistul cel mai fanatic în evoluţia picturii noastre noi”, Opera este reprodusă în catalogul „Maeștrii picturii cel care a abordat stilul în formula sa tipică, exprima- românești. Samuel Mützner”, Rodica Marian, 2005, tă prin operele lui Turner, Monet şi mai târziu Signac. la pag. 139. A oscilat între impresionism şi mişcările artistice ce i-au urmat, postimpresionismul şi neoimpresionismul, experimentând tehnicile şi abordând teme predilec- te ale acestora. Faptul ne este relevat de multitudinea de stiluri abordate de Mützner de-a lungul carierei, în special în primele două decenii ale secolului XX. După 1920, o dată cu limitarea călătoriilor de studiu, stilul lui Mutzner intra în etapa de maturitate artistică, sta- bilitate și concentrare formală, al cărui apogeu avea să îl atingă prin creația de la Balcic. În toată aceas- tă ecuație, peisajul avea să rămână principala aborda- re picturală, evident în continuarea manierei impresioniste pe care o practica încă din 1908 în preajma lui Monet. Compozițiile în peisaj aveau să varieze, însă un subiect stabil și des întâlnit până către ultimii ani de carieră avea să fie peisajele în grădină, cu personaje. Odihna amintește de primele compoziții realizate la Giverny și Beaucaire, dar și de celebrele picturi realizate la Șopârlița și la Balcic.

Bibliografie: ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner”, Ed. Meridiane, 1974 ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner – un repre- zentant al impresionismului și neoimpresionismului în România”, în „Studii și cercetări de istoria artei”, 1971, nr. 1 MARIAN, Rodica, „Mutzner”, Noi Media Print, București, 2005

Samuel Mützner, În grădină Licitația de Vară, Artmark, 2014, adjudecat pentru 47.500 €

80 81 86 | Nicolae Tonitza 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti Acoperișuri la Balcic | 1933-1934 ulei pe carton, 39,5 × 30 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Tonitza” € 12.000 - 18.000

Opera este reprodusă în catalogul „Tonitza”, Nicolae Inaugurate în 1924, peisajele din Dobrogea (Mangalia) vor acapara întreaga atenție a Cebuc, editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008. pictorului, care pictează, desenează, scrie și trăiește alături de turcii și tătarii locurilor pe tot parcursul verilor petrecute acolo (până în 1938). Schimbările în regimul pictural sunt mai mult decât evidente, în special în ceea ce privește reconsidera- rea culorii, în regim de puternic efect luminos, care dobândește calitatea primară de a contura și armoniza forma. Duetul format de pitorescul exotic, regăsit în toate colțurile Mangaliei, și de lumina tipică va fi cu atât mai mult pertinent în discursul plastic odată cu descoperirea Balcicului, ce avea să rămână ultima redută în creația tonitziană. În ceea ce privește cronologia exactă a primelor călătorii în Balcic, cel ce face lumi- nă în privința perioadei este însuși Tonitza, ce a ținut o însemnată corespondență cu amici, colecționari sau pictori. „E mult mai fin, mai tandru, mult mai irizat. Nu e decorativ, mai ales nu e deloc brutal. E fantastic” îi destăinuia Tonitza, în august 1933, colecționarului dr. Iosif Dona. De-a lungul celor 5 ani petrecuți în „colonia” de la Balcic, Tonitza va crea, în paralel, atât tipologia omului, etnicul local, păs- trător al secretelor orientale, cât și tabloul complet al locului, în adevărate vederi artistice. Cafenelele, casele prăfuite, bragageria, florăria, geamia și cimitirele sunt pictate în lumina soarelui dobrogean, în acea atmosferă tipică, exotică. Acele prime opere realizate în Balcic aveau să fie prezentate publicului între 6 și 31 mai 1934, moment în care Tonitza expunea circa 40 de opere cu subiect dobrogean. Orașul și priveliștele Balcicului devin subiecte importante, Tonitza fiind fermecat de diverse colțuri de un pitoresc nemaiîntâlnit, așa cum e și cazul operei de față. Pictează cer- dacuri, scara lui Caramitti, farul, mahalaua, casa pescarului, baia turcească, porți turcești sau golful atât de fermecător. Cu totul special, Tonitza reîncepea, ca în acele studii de impresii de la 1910, să lucreze ca impresoniștii, fiind influențat de lumină: „mă scol înainte de răsăritul soarelui, înainte de a fi pălmuit de lumina orbitoare a Nicolae Tonitza, Baia turcească astrului, care-l vulgarizează oarecum. Balcicul văzut în zori îți face adevăr impresia colecție particulară, din Doina Păuleanu, unui târg de basm, de o puritate incomparabilă”. În aceste opere Tonitza își va limita „Grupul celor Patru”, 2012 paleta la doar 3-4 culori, plasându-le pe suprafețe generoase, diluate și plate, evi- tând violențele cromatice. Una dintre caracteristicile acestei perioade, evidențiată în „Acoperișuri la Balcic” constă în aplecarea către arabesc și pentru jocul perspec- tival, Tonitza folosind suprapunerile diverselor planuri pentru a puncta depărtarea sau proximitatea. (I.P.)

Bibliografie: BREZIANU, Barbu,”Nicolae Tonitza”, Ed. Arta Grafică, București, 1967 BREZIANU, Barbu, „Nicoale Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986 PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul Oficial, 2012

Nicolae Tonitza, Geamia din Balcic Licitația de Iarnă, Artmark, 2011, adjudecat pentru 46.000 €

82 83 87 | Samuel Mützner 1884, Bucureşti - 1959, Bucureşti Terasa lui Pherekyde la Balcic | 1939 ulei pe carton, 35 × 27 cm, semnat stânga jos, cu negru, „S. Mutzner”; intitulat, datat şi localizat pe verso, în creion, „Terase le Pherekyde, 1939, Balcic” € 2.500 - 3.500 Dumitru Pherekyde (1899-1954), fiu al omului politic Mihail Pherekyde (1842-1926) a fost pictor și sculptor, și membru al celebrei colonii de la Balcic din perioada interbelică. Artistul chiar își ridica o casă pe malul mării între 1937-1938, construcția purtând semnătura arh. Ștefan Balș.

Între 1916 și 1919, prin peregrinările din Dobrogea, 89 | Nicolae Dărăscu Nicolae Dărăscu avea să picteze circa 4-5 opere dedi- 1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti cate nomazilor țigani și turci. Șatrele, așa cum le inti- tulează însuși artistul, sunt surprinse în compoziții Familie de turci în Dobrogea | 1918 edificatoare, iar operele ne introduc într-un pitoresc 88 | Gheorghe Ionescu Doru ulei pe carton, 46 × 60 cm, semnat și datat oriental. Inițiat în satul Pașacîșla de lângă Jurilovca, 1889, Craiova - 1988 dreapta jos, cu brun, „N. Dărăscu, 1918” Tulcea, micul ciclu este pictat în vara anului 1916, pentru ca după Primul Război Mondial să mai picteze alte Mahoane la mal € 8.000 - 12.000 câteva compoziții asemănătoare. ulei pe carton, 50 × 61 cm, semnat stânga jos, cu albastru, „I. Doru” Nicolae Dărăscu, Țigani turci (detaliu) € 1.000 - 1.600 Muzeul Național Brukenthal

84 85 90 | Leon Biju 92 | Ştefan Popescu 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti 1872, Finţeşti, Buzău - 1948, Bucureşti Egipteancă cu amforă Scenă din Marrakech | 1929 ulei pe carton, 95,5 × 65,6 cm, semnat și localizat ulei pe pânză, 65 × 50 cm, semnat și datat stânga jos, stânga jos, cu negru, „L.A. Biju, Egypt” cu negru, „St. Popescu, (19)29” € 1.500 - 2.500 € 6.000 - 9.000

Cel mai probabil opera a participat la expoziția per- sonală în atelierul propriu din strada Dionisie nr. 84, moment în care Ștefan Popescu expunea 95 de opere (peisaje din Franța, Nordul Africii și Turcia). În cursul anilor ’20 Popescu descoperă Nordul Africii, care apăruse deja în pictura românească, în diverse ipostaze, la Samuel Mützner (Tunisia, Maroc) sau M.W.Arnold (Egipt). Cea mai importantă campanie pe care o întreprinde pictorul nostru a avut loc în cursul anului 1929, când, alături de Veneția și Constantinopol, pictează și desenează cu aviditate Marocul, Algerul și Tunisul.

91 | Leon Biju 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti Egipteancă ulei pe carton, 64,5 × 47 cm, semnat şi localizat stânga jos, cu roşu, „Egypt, L.A. Biju” Ștefan Popescu, Marrakech Licitația de Artă Românească Importantă, Artmark, € 1.000 - 1.600 2013, adjudecat pentru 19.000 €

86 87 93 | Hans Aescher 1866, Brașov - 1947 Port oriental acuarelă pe hârtie, 33,5 × 48 cm, semnat dreapta jos, în peniță, „H. Aescher” € 500 - 800

94 | Vera Veslovschi Niţescu 95 | Leon Biju Plecat pentru doar două săptămâni în Egipt în cursul 1901, Câmpulung Muscel - 1974, Bucureşti 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti anului 1929, Biju avea să viziteze timp 4 ani, fascinat de pitorescul descoperit. A călătorit îndelung la Cairo, Odaliscă Scenă din Egipt | 1930-1933 Alexandria, Luxor sau Assuan lucrând intens peisa- ulei pe carton, 99,5 × 69 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 70 × 100 cm, semnat stânga jos, je, marcând vestigii, dar și oamenii locului. La întoar- cu negru, „Vera Veslovschi Niţescu” cu negru, „L.A. Biju” cerea în țară, expoziția cu 159 de opere deschisă la Sala Dalles, în februarie 1934, a fascinat deopotrivă publicul € 700 - 1.000 € 6.000 - 9.000 și critica.

88 89 96 | Samuel Mützner 1884, Bucureşti - 1959, Bucureşti Curtezane din Shimabara | 1912-1913 ulei pe pânză, 228 × 176,5 cm, semnat, datat și localizat stânga jos, cu negru, „S. Mützner, SHIMABARA-KYOTO, 1912-1913” € 150.000 - 250.000

Opera a participat la expoziția personală „Le Jepon”, În vara lui 1912, la 28 iulie, Samuel Mützner ajungea Calea Victoriei nr 88, vis-a-vis de Biserica Kretzulescu, pe tărâmuri nipone, coborând de pe vasul Tenyo Maru 17 ianuarie - 28 februarie 1916, București. În catalo- (printre primele transpacifice comerciale cu turbi- gul expoziției opera este menționată la cat. 67 sub titlul nă, dotate cu echipamentele cele mai însemnate ale „Tayou-San dans un jardin de Shimabara.” epocii) ce îl aducea din Honolulu în portul Yokohama. Finalul unui traseu care l-a purtat din București, prin Opera a participat la expoziția personală Mützner, Berlin, Paris, Le Hâvre, New York, San Francisco și Ralston Galleries, New York, 567 Fifth Avenue, 28 ianu- Honolulu până în Japonia, concretiza un vis ce începu- arie -11 martie 1916. se să crească în sufletul tânărului artist încă de la finele deceniului întâi al secolului al XX-lea. Extremul Orient Opera este reprodusă în „Pictorul Samuel Mützner în și ale lui „minuni” artistice cunoscuseră o nouă infu- Japonia și America” de Viorica Andreescu, în „Studii zie în culturile occidentale, în special în urma războiu- și cercetări de istoria artei”, tom 19, nr. 1, pag. 67-82, lui ruso-japonez (1904-1905) care se concretiza prin 1972, București. resuscitarea acelui gust „japonizant”. Desigur că tână- rul Mützner, avid de experimente și inovații, va cău- Opera este reprodusă în „Samuel Mützner”, Viorica ta să își completeze itinerarul cu un sejur cu adevă- Andreescu, Ed. Meridiane, 1974. rat memorabil pe țărmurile insulelor japoneze. Pentru o fixare mai bună a contextului, putem aminti faptul că Expoziția Le Japon prezentată publicului bucureștean și în perioada în care românul se afla la Paris, deci după celui newyorkez avea să fie excepțional primită de criti- 1906, încep să apară și studiile specializate dedicate ca vremii, fiind elogiată în „New York-Herald”, „Evening culturii și artei nipone: Raphael Petrucci , „La philoso- World”, „The Sun”, „American Art News” sau în „The phie de la nature dans l’art d’Extrême-Orient”, Paris, Globe”, „Adevărul” sau „Noua Revistă Română”. 1910; „L’art bouddhique en Extrême-Orient d’après les découvertes récentes ” în „Gazette des Beaux-Arts”, septembrie 1911. Mai târziu, într-un interviu din 1947 în care Mützner discuta despre călătoriile pe care le-a întreprins în întreaga carieră, amintea faptul că în anii petrecuți la școală în Paris, a avut un coleg de atelier japonez, Kanakogei, director la o școală de artă din Kyoto. Mai mult decât atât, biografia acestuia ne pune în evidență faptul că în timpul petrecut la Giverny, în preajma maestrului Monet, Mützner trebuie să fi intrat

Coperta catalogului expoziției „Le Japon”, București, „Curtezane la Shimabara”, în stânga, în expoziția din New York, Ralston Galleries. 1916, 28 februarie - 11 martie

90 91 în contact cu colecția acestuia de stampe japoneze. Mützner, atras fără rețineri de pictura impresionistă, s-ar fi apropiat instinctiv de Japonism. Este cunoscu- tă atracția impresioniștilor și postimpresioniștilor față de farmecul artei și lumii japoneze. Pe lângă Claude Monet și a lui colecție de 231 de stampe japoneze, multe dintre ele fiind sigur admirate de Mützner între 1908 și 1910 cât stă la Giverny, artiști ca James Whistler, Édouard Manet, Claude Monet, Vincent van Gogh sau Edgar Degas aveau să creeze influențați de lumea nipo- nă. Românul ar fi admirat operele acestora în galeriile și muzeele pariziene, ideea călătoriei în Japonia fiind sigur influențată și de acest amănunt. Așadar premisele erau mai mult decât suficiente, iar dacă adăugăm și faptul că Mützner, tânăr adept al neo și post impresionismului, își exprima tendințele estetice prin căutări multiple, înțelegem cum noul univers devine o resursă stilistică demnă de studiat. Cu banii câștigați în urma celei de a doua expoziții personale din 1912 de la București, Mützner pleca spre Orientul Îndepărtat, unde, timp de trei ani, a reușit să străbată atât orașele importante, vechile metropole imperiale ca Tokyo, Kyoto sau Nagasaky, dar și ținuturi din Japonia profundă, ancestrală, în căutarea pitores- cului autentic, străvechi, înghețat în timp.

Samuel Mützner, Lanterna de piatră (detaliu) M.N.A.R.

92 93 Din vara lui 1912, când ajunge în Japonia, până la înce- putul anului 1915 Mützner locuiește și pictează în comunitățile tradiționale japoneze. Va locui cel mai mult în Kyoto, capitala imperială la acea oră, dar și sediul principalelor instituții de artă alături de Osaka, locul marilor maeștri ai stampelor. Acolo putea să îl întâlnească pe Kitano Tzunetomi, principala figură a artelor în epocă sau să admire stilurile „Ukiyo-e” sau „Nihonga”, atât de tipice artei japoneze la începutul secolului XX. În 1915, artistul nostru avea să călăto- rească pentru câteva luni către China, pictând la Peking (vechea capitală imperială). În ceea ce privește creația lui Mützner din acei ani se constată lesne preponderența reprezentării feminine, a femeii japoneze în veșmintele tradiționale, în ocupații caracteristice sau în instanțe urbane. Pe lângă toate acestea apare și imaginea fermecătoare a gheișelor, opere de o senzualitate aparte în întreaga creație a pictorului. Surprinsă în interioare tipice, sau în grădini- le fastuoase nipone, Gheișa primește probabil cele mai însemnate notații picturale, fiind desigur cea mai inte- Transpacificul Tenyo Maru cu care ajungea Mützner la resantă apariție în ochii unui european. Yokohama în 1912 Producția artistică a lui Samuel Mützner din aceas- tă perioadă este însemnată, lucrând sigur peste 100 de lucrări, așa cum ne relevă acea primă expoziție din 1916, din București. Trebuie punctat și faptul că unele compoziții realizate de artist în Japonia aveau dimensiuni însemnate, fiind realizate pe parcursul a doi ani, așa cum putem descoperi din semnături și datări. Acesta este și cazul marii compoziții „Curtezane la Shimabara”, ce poartă doi ani - 1912-1913 - în dreptul datării oferite de artist.

Samuel Mützner pictând în Kyoto, 1915 Samuel Mützner, Kyoto, 1915

94 95 Principala evoluție punctată de sejurul de 3 ani în extremul Orient avea să se concretizeze în maniera de pictură și stil. Mânat de căutarea surselor de lumină, de o paletă cromatică exuberantă, Mützner nu numai că se regăsește în sejurul oriental, dar își modifică și maniera, depășind pointilismul tipic perioadei Giverny. Una dintre cele mai evidente evoluții pe care le regăsim și în peisajul de față constă în eliminarea totală a rigorii neo- impresioniste a tehnicii sus menționate, în defavoa- rea unei libertăți de exprimare atât în alegerea tușei, dar și a armoniei cromatice. Culorile preferate în peisaj, așa cum se vede și aici, sunt armonizate în nuanțe pastelate și tonuri calde. Rozul, liliachiul, galbenul Utagawa Hiroshige (1797-1858), Salcie la Shimabara solar și albastrul marin au reușit să elimine contrastele British Museum puternice, modelând afectiv o atmosferă de surdină și transparență ce se reverberează asupra formalului. Farmecul noilor surse de vizual nu a sufocat pânzele românului care, dibaci, descoperea în fiecare impresie obiceiul, tipicul, omul simplu și comuniunea sacră dintre acesta și locul băștinaș. Printre fizionomii, peisaje, costume și atitudini mereu regăsim colțurile tipice, grădinile, pagodele și templele ce străjeau și compu- neau o cultură inedită.“Temple Boudhiste de Kyon- Mizu (Kyoto)”, „Les érables du Temple d’Eikando” sau „L’escalier et la Pagode de Kurodani” alături de studii de portret, peisaje cu cireși înfloriți sau compoziții cu personaje întregesc un univers unic în creația artistului, cât și în întreaga artă românească modernă. În ceea ce privește opera de față - „Curtezane la Shimabara” - Mützner reușea să creeze o capodope- ră a ciclului, individualizând-o atât prin dimensiuni, cât și prin subiectul abordat. Intitulată inițial „Tayou-San dans un jardin de Shimabara”, pictorul ne introduce în universul intim și atât de atractiv al curtezanelor. Tayu (Tayou) este denumirea oferită celor mai importante curtezane (precursoare ale celebrelor Oiran), acele femei de o grație unică, frumoase și fermecătoare.

Tayu alături de două kamura, Kyoto, 1910 Kitano Tzunetomi (1880 - 1947), Yokugo, 1912 Muzeul de Artă Kyoto

96 97 O apariție exotică, venită din lumea artelor și a gheișelor, Teyou-San al lui Mützner este însoțită de alaiul clasic - tinerele copile, drept ucenice, de o Geiko (gheișa tipică din Kyoto) dar și de un personaj mascu- lin, cel mai probabil responsabil să o ajute să pășească. Încălțămintea absurd de înaltă făcea imposibilă depla- sarea lesne prin procesiunile orașului, încălțăminte evidențiată special de Mützner la marginea pontonului. Pe lângă alaiul tipic, punctat cu grijă și minuțiozitate de pictor - vezi atenția la detaliile vestimentare ale fiecărui personaj în parte - Mützner ne mai evidențiază și inte- resale sale picturale din epocă. Cireșul înflorit, realizat într-o manieră pastelată, dar senzual pictat sau iazul cu pești roșii devin interesul cromatic principal și totodată ocazia unor studii de lumină excepționale. Opera avea să reprezinte o bornă în creația din Japonia, fiind punctată și descrisă în carnetul-jurnal al artistului din acea perioadă. Finalizată cel mai probabil în septembrie 1913 (după notațiile de la nr. 100 din car- net), Mützner rememora munca și încercările date de realizarea acestui ulei monumental, însă se decla- ră mai mult decât mulțumit și bucuros pentru noul stil pe care îl instituia cu ocazia acestei capodopere. (vezi Viorica Andreescu, Pictorul Samuel Mutzner în Japonia și America, pag. 73). (I.P.)

Articol dedicat expoziției lui Mützner din New York în Bibliografie: „The Sun”, 9 martie 1916 ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner”, Ed. Meridiane, 1974 ANDREESCU, Viorica, „Pictorul Samuel Mutzner în Japonia și America” în „Studii și cercetări de istoria artei”, tom 19, nr. 1, pag. 67-82, 1972, București MARIAN, Rodica, „Samuel Mützner”, Antet, București, 2005

98 99 97 | Ion Ţuculescu 1910, Craiova - 1962, București Prinț mongol | 1938 ulei pe pânză, 67 × 58 cm, semnat și datat lateral stânga, cu negru, „Țuculescu, (19)38” € 12.000 - 18.000

Proveniență: colecția Nichita Stănescu; colecția Petre Bedivan. Ion Ţuculescu se naşte la Craiova în anul 1910 şi va avea un traseu artistic cu totul Opera a participat la expoziția „Portretul în pictura deosebit, în sensul că pasiunea sa pentru pictură va fi permanent alternată pe par- românească din colecții particulare”, Muzeul Național cursul vieţii cu cea pentru ştiinţă. În 1929 se înscrie la Facultatea de medicină din Cotroceni, București, 2014 și este reprodusă în catalo- Bucureşti şi urmează în paralel cursurile acesteia şi pe cele ale Facultăţii de ştiinţe gul expoziției la pag. 116. naturale. Facultatea de ştiinţe naturale o va absolvi în 1936, iar pe cea de medicină în 1939 cu Magna Cum Laude. Pe parcursul anilor de studiu călătoreşte mult în afa- Opera este reprodusă în catalogul „Pictorii portretului. ra ţării, în Turcia, Grecia, Egipt, Palestina, alături de Gala Galaction, sau de logodnica Despre orgoliu în artă”, Mircea Deac, București, 2013, la sa, Maria Fotiade. Pe parcursul acestor călătorii pictează studii după peisaj. În 1936 pag. 137. şi 1937 am lucrat în Grecia şi Turcia numeroase peisaje în care apărea un tempera- ment blând, entuziasmat şi optimist. „Aproape totdeauna nu pictam decât peisaje însorite. Iubeam culoarea. În armoniile mele de atunci predomina albastrul blând şi catifelat al cerului grecesc. Mă aşezam liniştit în faţa unui peisaj cu pământuri roş- cate ori de un verzui cald şi pictam ce vedeam”, mărturisea Ion Ţuculescu. În 1936, o dată cu absolvirea Facultăţii de ştiinţe naturale, primeşte postul de profesor la seminarul teologic de la mânăstirea Cernica, unde va lucra un an de zile. Ion Ţuculescu expune pentru prima dată la Craiova, în 1925, alături de A. D. Hagiu. Anul 1936 este deosebit de important pentru cariera artistică a lui Ţuculescu, pentru că trimite la îndemnul lui Octav Angheluţă, la Salonul Oficial, lucrarea numită Crapul. Chiar dacă lucrarea va fi respinsă, de acum înainte activitatea expoziţiona- lă a lui Ion Ţuculescu va fi bogată. Prima expoziţie personală a artistului va fi orga- nizată în 1938 la Bucureşti, la Ateneul Român, urmată de alte expoziţii personale în 1939 (Sala Dalles), 1941 (la Ateneul Român), 1942 (la Ateneul Român), 1943 (la Ateneul Român), 1946 (Ateneul Român), 1947 (Ateneul Român), 1956 (a opta expoziţie perso- nală organizată în casa sa de pe strada Lizeanu nr. 5).

Bibliografie: Baconsky, A. E., Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1972 Cârneci, Magda, Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1984 Comarnescu, Petru, Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1967 Comarnescu, Petru, Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1974

Ion Țuculescu, Portretul dr. Papinian Muzeul de Artă Craiova

100 101 98C | Ştefan Dimitrescu 1886, Huşi - 1933, Iaşi Fetița cu păpușă ulei pe carton, 60 × 50 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „St. Dimitrescu” € 20.000 - 30.000

Proveniență: colecția istorică Gen. Constantin Doncea (1904- Influențat probabil și de parcursul său, atât în viața personală, cât și în cea pro- 1973). Constantin Doncea a fost membru supleant al fesională, Dimitrescu avea să dedice succesiv, în punctele cele mai importante Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ale stilului său, compoziții ce fixau omul aproape exclusiv în centrul lor de interes (1948-1958), a deținut funcții de adjunct (ajutor de pri- maxim. Chiar dacă la nivel estetic pictorul a fost profund influențat atât de etapa mar general al Capitalei din noiembrie 1947 până în ieșeană, academistă – profesor la catedra de pictură de la Belle Arte în Iași fiindu-i februarie 1948, ministru adjunct la Construcții între Gheorghe Popovic - cât și de perioada pariziană, unde ia contact cu impresionis- 1948 și 1950), iar între 1956 și 1957 a fost ministrul mul, dar și cu creația lui Toulouse-Lautrec, Ștefan Dimitrescu își va găsi repede dru- Colectărilor în guvernul condus de Chivu Stoica. mul. Acesta avea să se materializeze în deceniul trei al secolului trecut, momente în care pictorul desăvârșea un stil ce avea să îl propulseze în elita artistică româneas- Opera face parte din ciclul dedicat de Ștefan Dimitrescu că. Aprofundarea subiectului uman îl va conduce pe pictorul nostru către locuri mai familiei și prietenilor apropiați, compoziția surprin- îndepărtate de București și Moldova natală, astfel, la mijlocul anilor ’20, alături de zând-o aici pe fiica artistului, Margareta, jucându-se cu colegii și prietenii Tonitza, Bacalu sau Viorescu, descoperea Țara Oltului, Făgărașul, o păpușă. dar mai ales Dobrogea. Din toate aceste zone Dimitrescu a notat, desenat și mode- lat peisaje, însă a surprins de fiecare dată omul (țăranul), drept păstrător al tradiției. Opere de o onomastică asemănătoare s-au regăsit în În acest context Dimitrescu reușeste să conceapă și un ciclu dedicat familiei și expoziția Grupului celor Patru din 1928, moment în care apropiaților. Mama, soția, cei doi copii, soții Tonitza sau Teodorenii vor intra în uni- Dimitrescu expunea și „Fetiță cu păpușă”, astăzi în versul pictural al artistului, coagulându-se într-un tablou portretist de un intimism colecția Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu. special. Între toate aceste personaje, fiica cea mare, Margareta, va fi cel mai des portetizată în compoziții de o onestitate dezarmantă. Față de bunul prieten Tonitza, care atingea note expresioniste cu portretele fetelor lui, Dimitrescu redă prin ochii fiicei sale universul inocent al copilăriei, de la iubirea față de mamă (vezi portretul de familie din col. Muzeului de Artă Iași), la joacă - „Fetiță cu păpușă” (Muzeul Topalu) și până la imitarea părintelui („Margareta desenând”, colecție privată).

Bibliografie: BEDNARIK, Beatrice, ”Ștefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965 JIANU, Ionel, ”Ştefan Dimitrescu”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1954 PARADAIS, Claudiu, ”Ştefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978

Ștefan Dimitrescu, Fetița cu păpușă (detaliu) Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu.

102 103 99 | Jean Cheller 101 | Henri H. Catargi 1911, Bucureşti - 1952, Bucureşti 1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti Balcic Dimineața pe Dunăre | 1960 ulei pe carton, 46 × 63,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 55 × 73 cm, semnat și datat stânga jos, cu brun, „Jean Cheller” cu roșu, „H.H. Catargi, (19)60” € 1.500 - 2.500 € 2.500 - 4.500

100 | Adam Bălţatu 102 | Nicolae Popa-Iași 1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti 1901, Ipatele, Iaşi - 1962, Iaşi Case în Provence Plutaşi ulei pe carton, 40 × 48,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 32 × 36,5 cm, semnat dreapta jos, cu cu roșu, „Bălțatu” negru, „N. Popa” € 1.800 - 2.500 € 700 - 1.200

104 105 103 | Samuel Mützner 105 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1884, Bucureşti - 1959, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Culegător de cartofi | 1904-1906 La arat ulei pe pânză lipită pe carton, 27 × 36,5 cm, ulei pe carton, 69 × 56 cm, semnat stânga jos, cu negru, „S.Mützner” semnat dreapta jos, cu brun, „Schweitzer-Cumpăna” € 1.500 - 2.500 € 3.500 - 5.500

Doamna Rodica Marian a avut amabilitatea să confirme autenticitatea operei.

104 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Drumul spre casă ulei pe placaj, 44,5 × 57 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Schweitzer-Cumpăna” € 1.500 - 2.500

106 107 108 | Alexandru Poitevin Scheletti 1879, Iași - 1959, Bucureşti Pe prispă acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 18,5 × 13,5 cm, semnat stânga jos, în peniță, „A. Poitevin-Scheletti” € 200 - 350

106 | Max Arnold 107 | Alexandru Moser Padina 1897, Iaşi - 1946, Bucureşti 1904, Padina, Buzău - 1994, Zurich Bucureștiul în zori Biserică din Padina ulei pe carton, 34,5 × 36 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 51 × 39 cm, semnat dreapta jos, în creion, „m.w. arnold” cu brun, „Alex Moser” € 1.800 - 2.800 € 800 - 1.200

109 | Erno Tibor 1885, Oradea - 1945, Dachau, Germania Târg de oale ulei pe carton, 60 × 80 cm, semnat stânga jos, cu negru, „Tibor Erno € 800 - 1.200

108 109 110 | Ştefan Luchian 1868, Ştefăneşti - 1916, Bucureşti Fântâna din strada Clucerului pastel pe carton, 40,5 × 57 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Luchian” € 12.000 - 18.000

Până la pictarea celebrului ciclu peisagist din anii 1908- 1909, Ștefan Luchian va practica pictura în plein air sporadic, mai ales în prima parte a carierei. Până spre 1905, principalele motive în natură le regăsește fie în București, fie la Bănesa, Poiana, Jugureanu, Vulcana sau Dâmbovița, adică în proximitatea locurilor în care Luchian își petrecea vacanțele de vară. Pastelul apa- rărea natural în creația lui Luchian, măiestria acestuia fiind intuitivă, chiar și înainte de apogeul peisajelor la Brebu. Primele pasteluri apăreau în 1893-1894, în portret, pentru ca ulterior să acapareze întregul spectru tematic. Motivul din opera de față pare a fi același cu cel din „Puțul din strada Clucerului” (M.N.A.R.), acuarelă realizată de pictor în cursul anului 1902. Plimbările pictorului prin capitală aveau să se materializeze în câteva opere reprezentative pentru peisajul urban, tematică Ștefan Luchian, Puțul din strada Clucerului (detaliu) inițiată în mare măsură de Luchian în pictura româ- M.N.A.R. nească. Strada Povernei, mahalaua Grozăveștilor sau bariera Filantropiei aveau să întregească aceste imegini ale Bucureștiului intim pe care Luchian le producea în ulei, pastel sau acuarelă.

Bibliografie: CEBUC, Alexandru, Luchian, Monitorul Oficial, Bucureşti, 2007 CIOFLEC, Virgil, Luchian, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1924 COMARNESCU, Petru, Luchian, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1955

Ștefan Luchian, Peisaj la răsărit (detaliu) Muzeul de Artă Pitești

110 111 111 | Elena Popea 113 | Oszkar Nagy 1879, Braşov - 1941, Bucureşti 1882, Pecica, Arad - 1965, Baia Mare Ţărani din Maramureş Uliță în Baia Mare ulei pe carton, 35,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe pânză, 51 × 60 cm, în creion, „E. Popea” semnat dreapta jos, cu negru, „Nagy Oszkar” € 1.400 - 1.800 € 1.800 - 2.500

112 | Corneliu Mihailescu 114 | Henri H. Catargi 1887, Bucuresti - 1965, Bucuresti 1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti Interior cu flori Casă la Balcic ulei pe carton, 24 × 32 cm, semnat dreapta sus, ulei şi creion pe pânză lipită pe carton, 31 × 41 cm, cu brun, în monogramă, „CM” semnat stânga jos, în creion, „H. Catargi € 1.500 - 2.200 € 700 - 1.200

112 113 115 | Constantin Isachie Popescu 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti Poarta Sighișoarei ulei pe carton subțire, 70 × 50 cm, semnat dreapta jos, cu gri, „C. Isachie” € 700 - 1.200

116 | Constantin Isachie Popescu 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 117 | Theodor Pallady 1871, Iaşi - 1956, Bucureşti Pod peste Tamisa | 1935 Proveniență: ulei pe pânză, 70 × 58 cm, semnat stânga jos, cu bleu, Nud pe fotoliu colecția istorică a sculptorului Constantin Baraschi; „C.Isachie”; localizat şi datat pe verso, cu negru, „Big ulei pe carton, 40 × 44 cm, semnat dreapta sus, colecția Tempea- Deac. Ben, 1935” wîn creion, „TP” Opera este reprodusă în „Nudul în pictura românească”, € 1.500 - 2.500 € 20.000 - 28.000 Mircea Deac, Monitorul Oficial, București, 2010, pag. 46.

114 115 118 | Iosif Iser 1881, București - 1958, Bucureşti Vedere spre grădinile Tuileries | 1933-1934 guașă pe hârtie, 65,5 × 50 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER” € 4.500 - 6.500

Modelul feminin este una dintre constantele ușor recognoscibile pe întreg parcursul carierei aristocra- tului picturii românești, Theodor Pallady. Sursă pri- mordială și muză a creației sale, femeia a fost tratată de pictorul nostru, indiferent de epocă și stil (ce a fost susceptibil diverselor interpretări în special în prima perioadă 1900-1910) într-o manieră atipică, în special dacă ne referim la nud sau la portret. Chiar dacă primele nuduri feminine pe care le modelează sunt vădit influențate de stilurile post - 1900, din care simbolismul și liricul par să coodoneze apariția feerică a modelului în peisaj, Pallady nu a căzut pradă unei maniere facile de interpretare, în special datorită realismului care l-a coordonat pe parcursul întregii vieți (cariere). Nudurile feminine se află în strânsă legătură cu spaţiul atelierului, ambele făcând subiectul tendinţei de idealiza- re a lui Pallady, devenind întruchipări ale aspiraţiei sale către perfecţiune, posibilă numai prin opera de artă. Nu este interesat de reprezentarea trăsăturilor modelului şi nici de asemănare, pentru că, aşa cum mărturiseşte, modelul constituie doar un pretext pentru artist de a-şi exprima trăirile şi deci importantă este adecvarea ima- ginii la aceste sentimente, iar nu la figura ce îi pozea- Theodor Pallady, Intimitate ză. Intenţia artistului, care se desprinde din întreaga Licitația de Iarnă, Artmark, 2010, adjudecat pentru sa operă, este aceea de corectare a realităţii pe care o 30.000 € găseşte nesatisfăcătoare, nudurile feminine devenind expresia absolutului feminin.

Bibliografie: CRIȘAN, Dana, „Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însem- nări”, Ed. Compania, București, 2009 GEORGESCU, I.L., „Pe urmele lui Pallady”, Ed. Lumina Lex, București, 1998 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

116 117 119 | Nicolae Dărăscu 1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti Cheiul Senei | 1912 ulei pe pânză, 60 × 73 cm, semnat, datat și localizat dreapta jos, cu negru, „Dărăsco, Paris, 1912” € 20.000 - 25.000

Proveniență: Dărăscu își petrece anii 1906 și 1907 în Franța, unde stu- colecția istorică Dr. I. Bejan. diază la Academia Julian și Academie Des Beaux Arts. Tot atunci călătorește în sud, descoperind una din principa- În cadrul celei de-a paisprezecea expoziții a Tinerimii lele sale surse de inspirație, portul din Saint Tropez, de Artistice, Nicolae Dărăscu expunea cinci opere, printre unde preia influențe ale pictorilor neoimpresioniști de care, la cat. 71, uleiul „Vapor pe Sena”. Cel mai probabil pe coastele sudice și estice ale Mediteranei. Va rămâne acea operă este „Cheiul Senei”, nefiindu-ne cunoscută acolo câțiva ani, lucrând pentru ziarul parizian Excelsior. vreo altă operă care să corespundă atât onomastic cât Tot în urma șederii în Franța, Dărăscu preia anumite și din punct de vedere al subiectului. tendințe fauviste, reflectate în ineditul coloritului lucră- rilor sale. Opera a participat la expoziția „Franța văzută de pictori După o nouă incursiune în sudul Franței și o călătorie la români”, realizată sub auspiciile Asociației „Les amis de Veneția, în 1911 se întoarce în țara natală unde orga- la France”, București, 1946, și este menționată și repro- nizează prima sa expoziție personală, ce figura 40 de dusă în catalogul expoziției la pag. 19, respectiv cat. 52, lucrări. Activitatea sa artistică de până atunci îl plasa pe sub titlul „Vedere din Paris”. Dărăscu în rândul impresioniștilor dar și în cel al fauvi- lor. Dărăscu introduce astfel în România ideea imagi- Opera a făcut parte din expoziția „Peisajul în pictura nii reproduse prin senzație și experiment. Anul următor românească”, Muzeul Național Cotroceni, 2002. participă la cea de-a 12-a expoziție a Tinerimii Artistice și, după o perioadă de lucru la Vlaici, jud. Olt, pornește Opera a făcut parte din expoziția „Valori artistice repre- iar în călătorii la Paris și Veneția. Revenind în țară, în zentative din colecții Bucureștene”, Muzeul Colecțiilor 1913, realizează o nouă expoziție personală, în cadrul de Artă, 2002. Ateneului, având 57 de lucrări. Tot la Ateneu, Dărăscu va deschide în luna februarie a anului următor, o expoziție alături de Ștefan Luchian, care se va arăta impresionat de picturile sale. Anul 1912 îl găsește pe Dărăscu în Paris pentru o scur- tă perioadă, moment în care pictează și „Cheiul Senei”. În luna mai 1912 Dărăscu avea ocazia să vadă expoziția „Veneția” a lui Claude Monet, la galeriile Bernheim- Jeune, fapt ce îl determina să călătorească în orașul italian, devenind punct de cotitură în creația ulterioa- ră a artistului român. Tot anul 1912 punctează și primele sejururi la Vlaici, intrând în cenaclul literaro-artistic din preajma colecționarului-mecena Alexandru Bogdan- Pitești.

Bibliografie: Catalogul Expoziţiei Retrospective „Nicolae Dărăscu”, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1966 DRĂGUŢ, Vasile, „Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966

Nicolae Dărăscu, Vedere a satului Grimaud, 1912 Licitația colecției gen. Constantin Doncea, Artmark, 2014, adjudecat pentru 30.000 €

118 119 120 | Nicolae Tonitza 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti Braț de flori de câmp | 1934-1935 ulei pe carton, 40 × 30 cm, semnat dreapta sus, cu brun, „Tonitza” € 12.000 - 18.000

Opera de față o putem integra ușor în ciclul realizat de Tonitza la mijlocului anilor ‚30, ocazionat în special de verile petrecute în „colonia” de la Durău (1934- 1938). În ceea ce privește stilul folosit, trebuie reiterată importanța celor două elemente biografice din anii ´30 ce transformă paleta lui Tonitza: descoperirea Balcicului și taberele de creație de la mănăstirea Durău. Întregul proces de împrospătare și reconsiderare a manierei și a tehnicii de pictare a dus chiar la delimitarea unui stil tipic al acestei perioade și anume un stil japonizant, decorativ dezvoltat pe criterii exigente de valoare. Cea mai pregnantă schimbare s-a manifestat chiar în tehni- că, pasta fiind supusă unor aprofundări în pictare, oferind efectul de smălțuire și materialitate. Aceste lucruri le recunoaștem și în „Braț de flori de câmp”, ulei pictat în anii 1934-1935 și care cunoaște o variantă în colecția Muzeului de Artă Constanța (vezi „Grupul celor Patru”, Doinea Păuleanu). În cursul lunii mai a anului 1935, Tonitza expunea în cadrul Grupului Tonitza-Han-Șirato, prezentând în sălile Fundației Dalles 68 de uleiuri și desene, între care și o selecție de 10 „Studii de flori”. expuse de Tonitza la categoriile 57-66.

Bibliografie: BREZIANU, Barbu, ”N.N. Tonitza”, Ed. Meridiane, Nicolae Tonitza, Grădina cu flori București, 1967 Licitația de Vară, Artmark, 2016, adjudecat pentru COMARNESCU, Petre, „N.N. Tonitza”, Ed. Tineretului, 19.000 € București, 1962 PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul Oficial, 2012

120 121 121 | Constantin Isachie Popescu 123 | Carol Hübner 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 1902, Sighişoara - 1981, Brașov Vas cu trandafiri Arcadia | 1934 ulei pe carton, 47 × 66,5 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză, 98 × 141 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu alb, „C.Isachie” cu negru, „K. Hubner, 1934” € 900 - 1.500 € 3.000 - 6.000

122 | Constantin Isachie Popescu 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti Trandafiri ulei pe carton, 51 × 68 cm, semnat dreapta jos, cu alb, „C, Isachie” € 800 - 1.400

122 123 124 | Anghel Vasile 126 | Alexandru Poitevin Scheletti 1895, Miroşi, Teleorman - 1947, Miroşi, Teleorman 1879, Iași - 1959, Bucureşti Seară la Grădina Oteteleșanu Început de toamnă ulei pe pânză, 40,5 × 51 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 37 × 27 cm, semnat stânga jos, cu negru, „Anghel Vasile” cu brun, „A. Poitevin-Scheletti” € 600 - 900 € 400 - 600 127 | Kimon Loghi 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti Chiparoşi pe malul apei ulei pe carton, 46 × 31 cm, semnat stânga jos, cu albastru, „KIMON LOGHI € 800 - 1.200 128 | Constantin Artachino 1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti Stradă în Constanța ulei pe carton, 48 × 35 cm, semnat dreapta jos, cu albastru, „C. Artachino” € 900 - 1.500

126 127

125 | Jean Alexandru Steriadi 1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti La umbra salcâmilor | 1920 ulei pe pânză, 46,5 × 39,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „Jean Al. Steriadi, 1920” € 2.500 - 3.500 128

124 125 129 | Gheorghe Petraşcu 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Marea la Techirghiol | 1935 ulei pe pânză, 38,5 × 46 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu negru, „G. Petraşcu, (1)935” € 18.000 - 25.000

Cel mai probabil opera a participat la expoziția perso- Datorită aprecierii pe care o purta lui Grigorescu şi artei acestuia, Petraşcu a dove- nală Gheorghe Petrașcu, 18 martie - 14 aprilie 1936, dit încă de la început interes pentru peisaj, începându-şi cariera cu studii în culoare Sala Dalles, București atunci când artistul prezenta ale mediului rustic. Cum pasiunea sa pentru lumea minerală era cu greu compati- 205 opere (75 de grafică). În catalogul expoziției sunt bilă cu regnul vegetal, artistul a uitat curând umbrişul pădurilor, malurile râurilor şi menționate șase opere cu titlul „Marea la Techirghiol”, viile, unde şi-a exersat mâna de multe ori, pentru a se lăsa sedus de casele vechi de onomastică cunoscută pentru vedutele de acest gen la Vitré, nisipurile din Dobrogea, marmura Veneţiei, calcarul din Toledo, zidurile gal- realizate de Petrașcu în cursul anului 1935, dintre care bene, verzi sau roşii din Sighişoara sau stâncile ţărmului mării. În călătoriile între- următoarele sunt identificate: cat. 112, colecția istori- prinse în Dobrogea, Petrașcu se va opri nu o dată pe malurile Mării Negre, de unde că Leon Laserson; cat. 130, colecția istorică Gheorghe ne va transmite un număr însemnat de peisaje marine. O constantă a genului s-a Chipail (Iași); cat. 162, colecția Krikor Zambaccian; mai evidențiat în operele lui Petrașcu în ceea ce privește componența umană. Artistul este cunoscută încă o operă reprodusă în fotografii- a preferat să evite panorame care să cuprindă siluete, iar dacă acestea totuși apă- le din expoziție, lăsând două opere încă neindentificate, reau, erau sporadice și de fiecare dată prezentau o siluetă feminină. În plus, majo- dintre care una este cea de față. ritatea acestor peisaje populate sunt realizate la malul mării, un lucru demn de menționat, având în vedere sumedenia de tematici alese în realizarea peisajelor. Marinele lui Petraşcu sunt printre primele picturi de acest fel care au apărut în expoziţiile româneşti, făcând popular numele pictorului, la fel cum carele cu boi îl făcuseră cunoscut pe cel al lui Grigorescu. Acestea se făceau remarcate prin unita- tea de viziune, de compoziţie, de colorit şi de tratare, care arăta felul în care artistul analiza pe îndelete subiectul în toate aspectele sale. Asemenea, în opera ”Marea la Techirghiol”, fiecare urmă a pensulei, gândită şi necesară, contribuie la redarea conţinutului, la realizarea unei imagini armonioase în toate părţile ei, completă şi coerentă. Asemenea obișnuinței impresioniștilor și prin extensie și a lui Grigorescu (maestru al lui Petrașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea), Petrașcu realizează o serie de variante ale aceleiași vedute, oferind în fiecare pânză o realizare plastică unică.

Bibliografie: FLOREA, Vasile, ”Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1989 OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963 SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972

Gheorghe Petrașcu, Marea la Techirghiol Gheorghe Petrașcu lucrând la Techirghiol, 1935 Licitația de Primăvară, Artmark, 2012, adjudecat din ”Gheorghe Petrașcu”, Eleonora Costescu, Meridiane, 1975 pentru 35.000 €

126 127 130 | Octav Băncilă 132 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 132 1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti Flori de liliac Autoportret | 1969 ulei pe pânză, 59,5 × 84 cm, semnat dreapta sus, ulei pe placaj, 41 × 32 cm, semnat şi datat lateral cu ocru, „Octav Băncilă” dreapta, cu roşu, „R. Schweitzer-Cumpăna, 1969” € 2.500 - 3.500 € 1.500 - 2.500

133 | Leon Biju 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti Atelierul artistului ulei pe carton, 68 × 90,5 cm, semnat stânga sus, cu negru, „L.A. Biju” € 1.200 - 1.800

134 | Leon Biju 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti Intimitate ulei pe carton, 61 × 48 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „L.A. Biju” € 800 - 1.200

134 133

131 | Cornel Raţiu Lampioane în Cișmigiu | 1905 ulei pe carton, 48,5 × 69 cm, semnat și datat dreapta jos, în pastă, „Rațiu, (1)905” € 600 - 900

128 129 135 | Gheorghe Petraşcu 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti Natură statică cu mere și cărți | a doua jumătate a anilor ‘30 ulei pe carton, 37 × 48 cm, semnat stânga sus, cu brun, „G. Petrașcu” € 12.000 - 18.000

Vasile Florea observa că naturile statice sunt genul preferat de Petraşcu în anii maturităţii sale. Concentrarea tematică asupra acestor genuri mai intimiste se află în acord cu înclinaţia sa din ce în ce mai frecventă de a se apleca asupra universului lucrurilor mici, de a concentra materia şi de a o transfigura. Preferinţa este pusă şi pe seama faptului că era din ce în ce mai puţin dispus să părăsească spaţiul privat al atelierului, unde găsea satisfacţii simple, devenind ataşat de lucruri şi de poezia lor. Naturile statice ale lui Petraşcu au capacitatea de a ridica obiectele simple la nive- lul de strălucire al pietrelor preţioase. A doua jumătate a anilor ´30 este marcată de limitarea sejururilor de pictură, Techirghiol și Târgoviște devenind singurele locuri vizitate și pictate de artist. Pânzele acestei perioade, considerate de vârf în cariera sa, au o claritate şi un aer sărbătoresc, eliberându-se de materialitatea uneori excesivă sau de împăstările inutile, interesante doar ca tehnică picturală. Scenele de interior, florile şi naturile statice joacă un rol din ce în ce mai important în cre- aţia lui Petraşcu, care se preocupă să redea conştiincios materia. Într-un ansamblu coerent, logic, artistul adună la un loc, pe un ştergar alb străbătut de dungi intersectate, câteva din obiectele sale devenite recurente, dând astfel naştere unui tablou dominat de scânteierea fermă a fructelor mature din centrul compoziţiei, cărora li se subordonează, într-un reuşit echilibru cromatic şi compoziţional, cărțile și ulcica, echilibrând prim planul. Preţiozitatea coloritului şi voluptatea materiei operei prezente sunt note definitorii pentru întreaga creaţie petraşciană, transfor- Gheorghe Petrașcu, Natură statică mând o natură statică într-un cadru cromatic excepțional. Licitația Internațională România-Moldova, Artmark, 2012, adjudecat pentru 21.000 €

Bibliografie: COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 FLOREA, Vasile, ”Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1989 OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963

Gheorghe Petrașcu, Natură statică (detaliu) colecția istorică D. Dumitrescu din ”Gheorghe Petrașcu”, Eleonora Costescu, Meridiane, 1975

130 131 136 | Camil Ressu 1880, Galați - 1962, București Nud în atelier ulei pe carton, 49 × 67 cm, semnat stânga jos, cu negru, „C.Ressu” € 12.000 - 18.000

Opera a participat la expoziția „Interbelicii și continua- Nudul, drept tematică atât de individualizată în pictura lui Camil Ressu, reprezin- torii”, Muzeul Național Cotroceni, Bucureşti, 18 mai - 20 tă probabil una dintre cele mai speciale abordări ale subiectului în arta româneas- iunie, 2008 și este reprodusă în catalogul expoziției la că interbelică. Dincolo de celebritatea pe care „Aișe” o căpăta prin vânzarea din pag. 94. 1928, nudurile pictorului trăiesc într-o categorie distinctă parcă. Artistul rămâ- ne întotdeauna fidel arhitecturii corpului uman redat atât conform realităţii, cât şi Opera este reprodusă în catalogul „Nudul în pictu- canoanelor clasice de inspiraţie renascentistă. Din configurarea nudurilor sale reie- ra românească”, Mircea Deac, Ed. Monitorul Oficial, se simţul măsurii şi al proporţiilor, idealul de frumuseţe transpus exprimând viva- Bucureşti, 2010. Opera este reprodusă în revista „Antic citate simplă, directă cât şi naturaleţea carnalităţii epurată uneori de senzualitate. art magazin”, Nr.45-46, august-septembrie, 2011, la Nudurile feminine (cum sunt majoritatea) pictate de Ressu ne amintesc deseori de pag. 3. robustețea și impozanța nudurilor create de Michelangelo, cunoscut pentru tipologia nudului feminin „viril” sau „bărbătesc”. Înrudit prin viziune cu robusteţea for- O variantă a operei este reprodusă în catalogul „Camil melor umane specifice Renaşterii, precum şi cu voluptuoasa carnalitate rubensia- Ressu”, Theodor Enescu, Ed. Meridiane, București, 1984, nă, Ressu aplică nudurilor sale o frumuseţe mai aproape de natură, aproape eroică. cat.224. Femeile lui Ressu sunt aşadar lipsite de graţie divină, aşa cum era aceasta concepu- tă în mitologia romană; farmecul acestora îşi găseşte expresia deplină în conştiin- ţa fiecărui personaj, a senzualităţii sale naturale şi primordiale, contrastând astfel o mai veche viziune a idealului de frumuseţe nobilă. Formația clasică a pictorului avea să îi înlesnească apropierea de subiectul discutat, însă nu într-o manieră atât de înrădăcinată în considerente academiste. Desenul și calitatea ductului aveau să îl elibereze pe Ressu de constrângeri de ordin figurativ, accentul fiind pus mai mult pe valențele cromatice.

Bibliografie: COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967 ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984

Camil Ressu, Nud în atelier colecție privată

132 133 137 138

140 | Sever Burada 1896, Craiova - 1968, Craiova Predica de pe munte | cca. 1927 ulei pe carton, 31,5 × 98 cm, semnat dreapta jos, cu roşu, „Burada” € 900 - 1.500 Opera este reprodusă în monografia „Viața și opera pic- 139 torului Sever Burada”, Tudor Octavian, Pro Editură și Tipografie, București, 2010 la pag. 43.

Scena de față reprezintă un studiu de frescă pentru conacul lui Radu Bellu (fiul lui Alexandru Bellu) de la Plavia, Prahova.

138 | Ion Musceleanu 1903, Caracal - 1997, Bucureşti Marama albă | 1990 ulei pe carton, 61 × 46 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, „I. Musceleanu, (1)990” € 1.200 - 1.800 137 | Ion Musceleanu 1903, Caracal - 1997, Bucureşti 139 | Ion Musceleanu 141 | Eugen Ispir Flori de primăvară | 1995 1903, Caracal - 1997, Bucureşti 1909, Filioara, Neamț - 1974, Bucureşti ulei pe carton, 50 × 35,5 cm, semnat și datat stânga jos, cu verde, „I. Musceleanu, (19)95”; Anemone | 1975 Peisaj dobrogean semnat și dedicat pe verso, cu verde, „Pentru Ana ulei pe carton, 46 × 32,5 cm, semnat şi datat dreapta tempera și ulei pe hârtie, 34 × 49 cm, semnat stânga și Ion, cu drag, I. Musceleanu” jos, cu roşu, „I. Musceleanu, (1)975” jos, cu alb, „Ispir” € 600 - 900 € 600 - 900 € 500 - 700

134 135 142 | Ion Pacea 1924, Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti Natură statică cu mere ulei pe carton, 47 × 52 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „pacea” € 1.000 - 1.600

145

144

144 | Ion Popescu Negreni 1907, Negreni, Olt - 2001, Bucureşti Flori ulei pe pânză lipită pe carton, 49,5 × 52 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „negreni” € 800 - 1.400 145 | Ion Pacea 1924, Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti Țărm de mare ulei pe carton, 33 × 46,5 cm, semnat stânga jos, cu negru, „pacea” € 600 - 900 Opera a făcut parte din expoziția „Peisajul în pictura românească”, Muzeul Național Cotroceni, 2002. 143 | Gheorghe G. Vânătoru 146 | Ion Vlasiu 1908, Olteniţa, Călăraşi - 1983, Bucureşti 1908, Lechinţa, Mureş - 1997, Bucureşti Femeie în interior | 1968 Căpițe în amurg ulei pe carton, 61,5 × 48,5 cm, semnat şi datat dreapta ulei pe carton, 26,5 × 39 cm, semnat dreapta jos, jos, cu albastru, „Gng. V., (19)68” prin zgrafiere, în monogramă, „I.V” € 2.000 - 2.500 146 € 600 - 900

136 137 147 | Corneliu Baba 1906, Craiova - 1997, Bucureşti Omul cu lingura | 1975 ulei pe carton, 55 × 46 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „Baba, (19)75” € 8.000 - 15.000

“Șansa picturii mele a fost tocmai ghinionul de a trăi în Est şi de a participa la toate coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele. Fantezia mea avea nevoie de un drum sinuos, de dramă umană, văzută în toată cruzimea, violenţa şi laşitatea care continuă să umple, de-a lungul secolelor, istoria...” Cu aceste cuvinte îşi completa artistul propriul jurnal, în ultimii ani de viaţă, oferind lumină asupra propriei arte, ca expresie a spaţiului geografic est-european şi a condiţiei tragice a omului, contribuind astfel substanţial la bogăţia limbaju- lui artistic şi spiritual al contemporanilor săi, printr-o operă puternic personală. La acestea se adaugă afilierea la pictura occidentală, răspunzând cu o creaţie unică influenţei exercitate de Goya, El Greco şi Rembrandt. Fiind un pictor „al umanităţii” aşa cum spunea Tudor Vianu, „al condiţiei umane, unde viaţa şi moartea, victoria şi înfrângerea, încrederea şi disperarea, frumuseţea forţei şi grotescul neputinţei, toate, împreună coexistă” (Pavel Șușară), Baba ilustrează un Om deplin, elogiat în toate cele trei etape portretistice ale sale: portretul, scena de grup și autoportretul. Pentru el, portretele trebuie sa te facă sa tresari, sa te urmărească o vreme înde- lungată, fără a putea să le uiţi. În ultima etapă a portretelor anonime, predomină imagini care sunt mai degrabă principii morale decât personaje, reprezentate printr-o subtilă metonimie ce se regăseşte atât în portretele de arlechini, cât şi în cele de țărani, asemenea „Omului cu lingură”. Aceștia sunt tăcuți și gravi, niște eroi ano- nimi care „nu se lasă îndobitociți de mizerie”. Cu toate că între arlechin şi țăran nu există aparent nicio similitudine plastică sau formală, ei defapt vibrează la unison în aceiaşi manieră tragic-expresionistă. În cazul „Omului cu lingură”, reprezentări- le sunt elementare, realizate cu aceiaşi uşurinţă cu care au fost pictaţi şi arlechinii, în tuşe largi şi fără prea multe detalii fizionomice, ce trimit însă spre un expresio- nism iconografic, existențial, regăsit în dramaticul ciclu „Regele nebun”, care înche- ie seria portretelor în spiritul unui patetism tragic. (R.S.) Corneliu Baba, Omul cu lingura (detaliu) Muzeul de Artă Timișoara Bibliografie: „Corneliu Baba”, ediţie îngrijită de Maria Muscalu Albani, Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, 1997 „Corneliu Baba”, Editura Institutului Cultural Român, 2008 ȘUȘARĂ, Pavel, „Corneliu Baba”, Ed. Parkstone, Londra, 2001

Francisco de Goya, Bătrâni mâncând supă (detaliu) Muzeul Prado

138 139 148 | Margareta Sterian 150 | Vasile Grigore 150 1897, Buzău - 1992, București 1935, Bucureşti - 2012, Bucureşti Buna Vestire Orhidee și portocale | 1978 ulei pe pânză lipită pe carton, 35,5 × 50 cm, ulei pe pânză, 59 × 68,5 cm, semnat lateral dreapta, semnat stânga jos, cu roșu, „Sterian” cu roșu, „V. Grigore” € 3.000 - 4.500 € 1.000 - 1.800 151 | Harry Guttman 1933, Bucureşti - 2015, București Citadină ulei pe PFL, 29 × 32 cm, semnat stânga jos, în creion, „H. Guttman” € 700 - 1.200 152 | Dorin Coltofeanu n. 1950, Întorsura Buzăului, Covasna Muzicant | 2015 ulei pe pânză, 105 × 120 cm, semnat stânga jos, cu alb, „Coltofeanu” € 1.200 - 1.800 Opera a făcut parte din expoziţia „Impresii din copilă- rie”, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2015.

152 151

149 | Jules Perahim 1914, Bucureşti - 2008, Paris Toamna ceramică, 20 × 20 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Perahim” € 600 - 900

140 141 153 | Ion Alin Gheorghiu 155 | Sorin Ilfoveanu 155 1929, Bucureşti - 2001, Bucureşti n. 1946, Câmpulung Muscel Madona albastră | 1991 Ofrandă | 1990 guaşă şi acuarelă pe hârtie, 73,5 × 53,5 cm, semnat, tempera pe pânză, 120,5 × 160 cm, semnat şi datat datat și notat stânga sus, în creion, „G., (19)91-17” central sus, cu brun, „Ilfoveanu, 1990” € 700 - 1.200 € 2.000 - 3.000

156 | Spiru Chintilă 1921, Bazargic, Caliacra, Bulgaria - 1985, Bucureşti Natură statică de atelier ulei pe pânză, 41 × 60,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „S. Chintilă” € 1.200 - 1.800

157 | Ion Alin Gheorghiu 1929, Bucureşti - 2001, Bucureşti Madonă | 1991 ulei pe pânză, 65,5 × 60 cm, semnat şi datat stânga jos, prin zgrafiere, „GHEORGHIU, (19)91” € 1.000 - 1.600

157 156

154 | Alexandru Istrati 1915, Dorohoi - 2001, Paris Composition en bleu | 1986 ulei pe pânză, 92 × 73 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „A. Istrati”; semnat şi datat pe verso, cu negru, „A. Istrati, 1986” € 2.000 - 3.000

142 143 158 | Rodica Maniu Mützner 1890, Bucureşti - 1958, Bucureşti Peisaj dobrogean ulei pe carton, 49,5 × 64,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „R. Maniu” € 3.000 - 4.000

Pe verso, Paul Miracovici, Nud

160 | Paul Miracovici 1906, Frumoasa, Harghita - 1973, Bucureşti Alee în Fontenay-sous-Bois ulei pe pânză lipită pe carton, 37 × 45 cm, semnat şi localizat dreapta jos, cu roşu, „Paul Miracovici, Fontenay Bois” € 1.000 - 1.600

159 | Constantin Isachie Popescu 161 | Constantin Artachino 1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti Coasta de Azur Peisaj din Dobrogea ulei pe carton, 33,5 × 48,5 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză lipită pe carton, 34 × 49 cm, semnat cu negru, „C.Isachie” dreapta jos, cu negru, „C. Artachino” € 1.000 - 1.800 € 1.800 - 2.800

144 145 162 | Nicolae Tonitza 163 | Jean Alexandru Steriadi 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti 1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti Captura Pregătiri de masă | 1916 ulei pe carton, 40 × 25 cm, semnat dreapta sus, ulei pe lemn, 39,5 × 59,5 cm, semnat şi datat dreapta cu brun, „Tonitza” jos, cu roşu, „Jean Al. Steriadi, 1916” € 4.000 - 6.000 € 2.000 - 3.500

Jean Al. Steriadi, Crap și legume (detaliu) M.N.A.R.

164 | Adam Bălţatu 1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti Natură statică cu pești | 1937 ulei pe carton, 34,5 × 49,5 cm, semnat și datat stânga jos, cu brun, „Bălțatu, (1)937” € 1.800 - 2.500

146 147 165 | Iosif Iser 1881, București - 1958, Bucureşti Odaliscă în roşu | 1935 ulei pe pânză, 61 × 46 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, „ISER, (19)35” € 10.000 - 16.000

Îndatorat ţinutului dobrogean pentru formarea sa artis- tică şi în special pentru articularea viziunii sale picturale, l-a vizitat în fiecare an, până în 1939. Compoziția cu subiect uman a fost cea care l-a preocupat în mod deosebit, cu notele sale exotice date de trăsăturile orientale de pe chipurile turcilor şi tătarilor, de culorile veşmintelor neobişnuite pe care le purtau, de viaţa lor ce se desfăşura într-un alt ritm. „Peisajul şi omul acestui ţinut mă pătrund carnal, visceral, impregnându-mă cu toate trăirile lui vaste”, mărturisea Iser. În lucrări- le sale apare o nouă tipologie, aceea a femeii cu ochi migdalaţi şi trăsături aspre, bărbaţii cu chipuri uscăţive şi firi meditative, întâlniţi în cafenele, oamenii umili ai satelor, pe care i-a studiat îndelung. Odată cu întoar- cerea definitivă în ţară, fapt ce s-a consumat în cursul anului 1934, opera lui Iser deschide un nou capitol estetic reprezentativ. Cel puţin în privinţa compoziţiilor cu personaje, în portrete sau interioare, pictorul începe să aprofundeze din ce în ce mai mult instanţele umane prezentate. Formele apar mai individualizate şi, fie că este vorba despre odalisce, arlechini sau ţărani, motivul se epurează, personajul devenind element central, unic. În această declaraţie de personificare a compo- ziţiei, figurile sunt aduse în prim-plan, până la a umple întreg cadrul pictural. Odalisca de altă dată, cea întâlni- tă în Dobrogea anilor 913-1916, devine după 1934 arhe- tip al unor compoziții-portret. Pitorescul de altă dată pica pe locul secund, acestui ultim ciclu de odalisce Iosif Iser, Turc (detaliu) fiindu-i oferit un filon psihologic în locul celui decorativ. Muzeul Colecțiilor de Artă Turcoaicele sau modelele în travesti trezesc altă relație cu privitorul, pierzându-și din decorativism în favoarea unei aprofundări estetice. Odaliscele sale, cu șalvari și ilice, răsturnate între perne ori cu instrumente muzi- cale par să ofere motivul pentru un discurs expresionist al pictorului, atât prin cromatică, cât și prin sentimentul explorat, un discurs unic în limbajul pictural al lui Iosif Iser.

Bibliografie: COMARNESCU, Petru, ‘‘Iosif Iser’’, Bucureşti, 1965 MIHALACHE, Marin, ‘‘Iosif Iser’’, Bucureşti, 1968

148 149 167 | Adam Bălţatu 1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti Margine de Iași ulei pe carton, 35,5 × 45 cm, semnat stânga jos, cu roşu, „Bălţatu” € 2.000 - 3.000

Opera este reprodusă în „Manualul colecţionarului de artă în România”, Tudor Octavian, Pro Editura și Tipografie, 2014, p.174.

166 | Ion Theodorescu-Sion 1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti 168 | Francisc Şirato 1877, Craiova - 1953, Bucureşti Efect de lumină la Balcic | 1915 ulei pe carton, 50 × 59,5 cm, semnat și datat dreapta Opera ne introduce în perioada petrecută de Theodorescu-Sion în Dobrogea între Case la Tuzla jos, cu negru, „Theodorescu-Sion, (1)915” anii 1913-1915, atunci când va descoperi Balcicul și va lucra la Constanța. Opera ulei pe carton, 26 × 31,5 cm de față amintește de compozițiile lucrate la Balcic în vara anului 1915, atunci când € 6.000 - 9.000 Sion realizează câteva peisaje în care încadrează arhitectura tipică dobrogeană. € 2.000 - 4.000 Desigur, principala țintă a acelor compoziții era coordonată de interesele cromati- Opera a participat la expoziţia „Casa în pictura româ- ce ale artistului, cât și de realizarea plastică. Casa din imagine pare să fi fost pictată nească din colecţii particulare”, Muzeul Municipiului de Theodorescu-Sion și în altă compoziție, „Peisaj”, col. Aurel Chirescu, cat. 43 din O variantă a operei se regăsește în colecția Muzeului de Bucureşti, 2013. expoziția Theodorescu-Sion, 1971. Artă Brașov.

150 151 169 | Camil Ressu 1880, Galaţi - 1962, Bucureşti Ştrengarul | anii ‘20 ulei pe carton, 65 × 49 cm, semnat stânga jos, în creion, „C. Ressu” € 10.000 - 16.000

Portretul de copil apare în imaginarul lui Camil Ressu atât datorită faptului că a practicat portretul încă de la începutul carierei – „Valentin Măciucescu”(Muzeul Național de Artă al României, inv. 4597), pictat prin 1914-1915 – cât și din dorința de a crea opere mai ludi- ce, ce s-a materializat fie în maternități, fie în diverse tablouri ce reprezintă personaje haioase , la vârsta inocenței. Fiul său a încurajat mult această practi- că, printre primele apariții ale acestuia fiind demnă de menționat „Fiul Artistului. Ionel”, din colecția Muzeului Zambaccian inv. 167, realizat în 1920, pe când viitorul architect Ion C. Ressu avea doar 4 ani. Prin intermediul acestei tematici a copilăriei, Ressu se „joacă” cu această sursă de inspirație, modelul – cel mai probabil tot fiul său – fiind interpretat atât prin prisma vârstei, cât și prin scenografia pe care o imaginează. La mare, în „La îmbăiat” (vezi Licitația Artmak „Cel mai iubit dintre pământeni”, mai 2013, lot 115 ), în diverse ipostaze în peisaj sau în curtea unei case, Ressu reușește să imprime cu ajutorul micuțului băiat o atmosferă ludi- că, iar prin tehnică și cromatică atinge note subtile ce amintesc și ele de vârsta copilăriei (culori calde sau tușa racordată la temă). (I.P.) Camil Ressu, Ștrengarul Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc, Artmark, 2013, adjudecat pentru 15.000 € Bibliografie: COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967 ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984

152 153 170 | Elena Muller-Stăncescu 174 170 Natură statică cu cireșe și căpșuni ulei pe carton, 50 × 70 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „M. Stăncescu” € 600 - 900 171 | Traian Cornescu 1885, Botoșani - 1965, București Natură statică cu flori de gutui și mască ulei pe carton, 63,5 × 50 cm, semnat stânga jos în creion, „Cornescu” € 900 - 1.600 172 | Nicolae Enea 1897, Lucăceşti, Bacău - 1960, Bacău Natură statică cu ulcior și cireșe ulei pe carton, 34 × 42,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „ N. Enea” € 800 - 1.200 171

175

173 174 | Leon Biju 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti Trandafiri ulei pe carton, 59,5 × 49 cm, semnat stânga jos, cu negru, „L.A.Biju” € 700 - 1.000 175 | Leon Biju 173 | Elena Muller-Stăncescu 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti Vas cu crizanteme Ulcică cu trandafiri ulei pe carton, 99,5 × 69 cm, semnat dreapta ulei pe carton, 61 × 49 cm, semnat dreapta jos, jos, cu negru, „M. Stăncescu” cu negru, „L. A.Biju” 172 € 900 - 1.500 € 800 - 1.200

154 155 176C | Theodor Aman 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti După petrecere (Natură statică cu fructe și vin franțuzesc) | 1883 ulei pe pânză, 60 × 90 cm, semnat și datat dreapta jos, cu brun, „Th. Aman, (18)83” € 120.000 - 180.000

Proveniență: colecția Prof. D.H.C. ing. Mircea Mihăilescu (1920-2006). Cunoscut drept artistul român cel mai reprezentativ al picturii noastre clasice, Theodor Aman şi opera crea- Absolvent al Facultății de Politehnică din București tivă a acestuia stau mai ales sub semnul epocii în care (1944), Mircea Mihăilescu își va petrece prima par- pictorul a trăit şi al schimbărilor produse, atât în câmp te a carierei (1944-1964) în capitală, unde a fost Șef politic, cât şi cultural, de ideile revoluţiei de la 1848 sau de Lucrări la Catedra de Beton Armat - Facultatea de crearea statului modern. Influenţa gândirii paşop- Politehnică, profesor în cadrul Academiei de Tehnică tiste şi-a spus cuvântul asupra artiştilor ca Rosenthal, Militară și șef de atelier la Institutul de Proiectări Negulici, Iscovescu, Lecca (ce şi-au exprimat dragos- Construcții Tip. Ultima parte a vieții, după 1964, o tea faţă de popor prin picturi de portrete ale fruntaşilor petrece în Cluj, unde, pe lângă cariera didactică (pro- revoluţionari sau picturi de scene istorice) al căror res- fesor și șef al Catedrei de Beton Armat în cadrul pectuos continuator a fost nimeni altul decât Theodor Institutului Politehnic), va realiza și cele mai însemna- Aman, ce s-a alăturat acestora prin intermediul temati- te realizări. A fost expert consultant pe lângă Ministerul cii istorice. Transporturilor și Ministerul Energiei Electrice, condu- Preocupările şi tendinţele istorice ale pictorului, speci- cător de doctorate în specialitatea beton armat (din fice primelor perioade ale creaţiei sale, vor fi contras- 1968) și a fost distins de nenumărate ori pentru activi- tate, în intervalul imediat următor anilor ’70 - ce coin- tatea inginerească (premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei cide cu perioada de maturitate artistică - prin viziunea Române, diploma „Constructor al Secolului XX” sau înnoitoare, eliberată de anumite rigidităţi. Chiar dacă titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice tematica predilectă este cea a peisajului, a scenelor sub Cluj-Napoca). cerul liber, în grădină, în parc, Theodor Aman nu devine un plein-air-ist în adevăratul sens al cuvântului, însă paleta mai luminoasă, o mai mare libertate a tuşelor contribuie la realizarea unor compoziţii mai aerate, în care atmosfera este mult mai mult sugerată prin vibra- ţiile de lumină. În creația din ultimul deceniu de viață, de altfel cel mai prolific, descoperim un pictor ce își mută centrul (sau centrele) de interes. Peisajul și natura statică predo- mină acest ultim deceniu de viață -1880-1890, atât prin cantitate, cât mai ales prin calitate. Compozițiile mitologice și istorice își pierduseră din importanță, de asemenea și portretul își cunoscuse apogeul, singurul subiect în vervă fiind indiscutabil scena de gen. Primele naturi statice - subiecte florale- apar în primii ani

Theodor Aman, Natură statică cu căpșuni Licitația „Aman și elevii săi”, Artmark, 2015, adjudecat pentru 160.000 €

156 157 de la întoarcere în București, când Aman face câteva „exerciții” cromatice, aflat încă sub influența academis- mului francez. După 1875 apar primele opere cu adevă- rat importante, opere în care poate fi observată o aple- care mai sârguincioasă asupra compoziției. Structura naturile moarte prinde contur în contextul în care Aman nu se avântă nici o clipă în experimente cromatice tipice impresioniștilor - cu care era contemporan. El rămâne fidel unui realism academic, unde instanța fotografică reprezenta un criteriu estetic important. Majoritatea operelor gravitează în jurul florilor sau a fructelor, însă există și o categorie - în care regăsim și opera de față - cu o recuzită eclectică. Obiecte personale, veselă, ulcioare, statuete și alte obiecte de mici dimensiuni compun uleiuri excepționale. Reconstrucția acestui imaginar de interior ne ajută să completăm acea imagine a fastuoaselor scene de gen cu pro- Theodor Aman, Natură statică cu cireșe priul atelier. Balurile, seratele și bancheturile picta- Muzeul Național Brukenthal te de Aman, organizate sau imaginate în propriile săli ale casei atelier par să își găsească un pandant estetic în aceste naturi statice. Ele amintesc încă o dată de pasiunea lui Theodor Aman pentru creația artiștilor flamanzi, iar filiera din care se extrage natura stati- că de față este evident coordonată de creația olande- zilor din secolele XVII-XVIII. Acel Pronkstilleven, în care natura statică clasică este dusă la niveluri obsecene de abundență, cu flori, mâncare prețioasă, vânat, obiecte de veselă și o multitudine de elemente decorative (tipice barocului) este evident apreciată de Aman. Filtrată și racordată la un spirit autohton, ce ținea mai mult de finețe și bun gust, de eleganță, dar și de efect decorativ, natura statică practicată de pictor în ultimii 15 ani de cartieră definește nu doar interesul stilistic al artistului, ci și gustul (uneori desuet) al publicului. Este clar

Theodor Aman, Pomieră cu cireșe Muzeul de Artă Craiova

158 159 că aceste opere erau direcționate unei clientele anume, Aman realizând aceste opere cu scopul precis de a le vinde țintit. Aman clasicul, romanticul și academicul reușea totuși în ultimul deceniu de carieră să deschidă noi drumuri încă o dată. Latură inedită a acestor naturi statice deschide de altfel o discuție interesantă despre dihoto- mia creației lui Aman din acea ultimă perioadă. Natura statică clasică se opune total compozițiilor în peisaj pe care pictorul le lucrează în acei ultimi ani, în plein air. Grădina proprie, casa fratelui sau peisajele din Sinaia și din călătoriile în Belgia vibrează către realism și impresionism, reprezentând experimente cromatice moderne, în vreme ce naturile statice reprezintă un omagiu pentru pictura maeștrilor flamanzi pe care Aman îi cunoscuse la mijlocul secolului al XIX-lea în Paris. Theodor Aman, Natură moartă (detaliu) M.N.A.R. În ”Natură statică cu fructe și vin franțuzesc” identifi- căm fructe (pere, prune, caise, mere și dovleac), flori, o sticlă de champagne, un surtout de table monumental, decorat cu putti, dar și o selecție de veselă și obiecte de argint pe care Aman sigur le poseda. Practica sce- nografierii unei compoziții o poseda încă din perioada pariziană, când își recompune romantic atelierul de lucru. Această practică o va folosi Aman așadar în construirea acestor naturi statice, unind încă o dată, la nivel estetic, procesul prin care pictorul lucra natura statică și interiorul. De o senzualitate aparte, „După petrecere” punctează încă o dată măiestria lui Theodor Aman, minuțiozitatea pensulației, viziunea decorativă și capacitatea extraordinară de a compune structuri picturale atât de atractive.

Bibliografie: BOGDAN, Radu, Theodor Aman, Ed. De Stat pentru Literatură şi Artă, 1955 CISEK, Oscar Walter, Aman, Ed. Ramuri, Craiova, 1931 FLOREA, Vasile, Theodor Aman, Ed. Meridiane, 1972 IONESCU, Adrian-Silvan, Centenar Theodor Aman, Ed. Venus, 1991 Theodor Aman, Natură statică cu liliac (detaliu) M.N.A.R.

160 161 162 163 177 | Constantin D. Stahi 179 | Emanoil Panaiteanu-Bardasare 1844, Dobreni, Neamţ - 1920, Iaşi 1850, Iaşi - 1935, Iaşi Natură statică cu caise | 1874 La scăldat (Senzație) | 1906 ulei pe pânză lipită pe carton, 27 × 37,5 cm, semnat, ulei pe pânză, 94 × 78 cm, semnat și datat datat și localizat dreapta jos, cu brun, „C.D. Stahi, 1874, dreapta jos, cu negru, „Em. P. Bardasare, 1906” Iași” € 9.000 - 15.000 € 800 - 1.400 Opera a făcut parte din expoziţa retrospectivă Elev al lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare în cadrul „Emanoil Panaiteanu-Bardasare”, Muzeul de Artă Școlii de Belle Arte din Iași începând cu 1862, Stahi se Iași, 1970, cat. 61. va specializa, așa cum era obișnuit în acele vremuri, la München, unde, beneficiind de o bursă, va studia timp de șapte ani. Pictorul se înscria abia la vârsta de 29 de ani la Akademie der Bildenden Künste, în același timp cu mai tânărul Emanoil Panaiteanu-Bardasare, ambii fiind înregistrați pe 15 noiembrie 1871. În 1874 își încheia primii trei ani de studii, reușind ulterior să își prelugeas- că itinerariul munchenez cu încă 4 ani, până în 1878. Tot în 1874 începea să lucreze gravură în atelierul lui Johann Raab.

178 | Dimitrie Serafim 1862, Bucureşti - 1931, Bucureşti Nud pe sofa | 1894 Opera este reprodusă în „Figuri contimporane din ulei pe pânză, 45 × 67 cm, semnat, datat și localizat România”, Dicționar de personalități ilustrat, Theodor stânga jos, cu brun, „D. Serafim, Paris, (18)94” Cornel, Tudor Arghezi, 1911, București, la pag. 168. € 1.200 - 1.800

Dimitrie Serafim absolvea Școala de Belle Arte din București în 1886, pentru ca, doi ani mai târziu, susținut cu bursă de tatăl său, să plece la studii în Franța. În Paris a lucrat inițial în preajma lui Jean-Jacques Henner, Emanoil Panaiteanu-Bardasare a fost cel mai important între 1888 și 1891, pentru ca, în paralel, să studieze și la susținător al artelor plastice pentru Iașiul sfârșitului École des Beaux-Arts în atelierul lui Jean-Léon Gérôme, de secol XIX și început de XX. Nepot al lui Gheorghe pe care îl va frecventa până în 1893. Perioada cea mai Panaiteanu-Bardasare, fondator al Școlii de Belle Arte însemnată de studii în Paris o înregistrează însă în ate- (1860), Emanoil se va școlii la Munchen, ca și predece- lierele Academiei Julian între 1893 și 1898, luând parte sorul său, între 1871 și 1875. În Iași își începea carie- la corecturile profesorilor Bouguereau, Robert-Fleury ra didactică încă din 1877, pentru ca din 1881 să devină sau Gabriel Ferrier. Începând cu 1895 va expune timp profesor (suplinitor inițiat) la catedra de pictură a Școlii de 6 ani la Salon de la Société des Artistes Français, de Belle Arte. După pensionarea unchiului său, Emanoil pentru ca în 1900 să fie prezent în pavilionul României Bardasare ajungea principalul personaj al lumii artistice din cadrul Expoziției Universale de la Paris. În tot acest moldovenești, fiind director al Școlii (din 1901), fonda- timp, Serafim va păstra contactul cu manifestările tor al societății „Cultura artelor frumoase”, organiza- artistice din țară, fiind vicepreședinte al societății Cercul tor la Iași a Expoziției Artiștilor în Viață, cât și membru al Artistic (din 1893). În 1894 era premiat cu medalia a III-a societății Cercul Artistic. la pictură, împărțind premiul cu Ștefan Luchian și Titus Alexandrescu.

164 165 181 183

181 | Ignat Bednarik 182 | Gheorghe Sârbu 183 | Petre Remus Troteanu 1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti 1883, Tulcea - 1955, Bucureşti 1885, Curtești, Botoşani - 1957, Bucureşti La troiţă Lipoveni Dărăcitul lânii acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 46 × 61 cm, ulei pe pânză, 39 × 56 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 34 × 48,5 cm, semnat dreapta jos, semnat dreapta jos, în peniță, „I. Bednarik” cu negru, „Sârbu” cu negru, „Troteanu” € 600 - 900 € 700 - 1.200 € 600 - 900

182

Tributar artei lui Alexandre Cabanel, dar și a lui Pierre-Joseph Proudhon, maeștrii ce îi influențau decisiv perioada de formare artistică de la Paris, Sava Henția va crea în a doua jumătate a secolului al XIX- lea o pictură de filon academist, însă rezolvată prin- 180 | Sava Henţia tr-un clasicism clar și distinct în creația românească. 1848, Sebeşel - 1904, Bucureşti Pictura, de filieră iconografică, amintește de incur- Nașterea Domnului | 1885 siunile în pictura bisericeasă pe care Sava Henția ulei pe pânză, 77,5 × 116 cm, semnat și le-a avut de-a lungul carierei. A pictat pronao- datat dreapta jos, cu negru, „S. Henția, 1885” sul Mănăstirii Cernica, a luat parte la restaurările mănăstirii Brebu (1901-1902) și a realizat câteva pic- € 4.500 - 6.500 turi pentru Biserica ortodoxă din Sebeș.

166 167 184 | Camil Ressu 1880, Galaţi - 1962, Bucureşti Horă la Vlaici | 1910-1914 ulei pe carton, 70 × 84,5 cm, semnat dreapta jos cu brun, „C. Ressu” € 20.000 - 30.000

Prima perioadă de formare a lui Camil Ressu a coincis cu etapa de continuare a studiilor în Franța, lucrând în Paris timp de crica 5 ani. Revenirea în țară avea să puncteze și apariția primelor cicluri importante din cariera artistului, cicluri definite de sejurul la Vlaici și de o paletă fovă. Întâlnirea cu nonconformistului colecționar Alexandru Bogdan-Pitești reprezenta și ea o bornă în viața lui Ressu, relația cu Pitești fiind necesară în contextul vieții artistice bucureștene. Boemul personaj își făcuse apariția în București în 1894 și se infiltrase în lumea artistică bucureșteană cu o dinamică aviditate de acțiune. S-a implicat în viața politică, dar interesul său se îndrepta spre mișcarea artistică, nu doar în calitate de colecționar, ci și ca promotor al acesteia. A organizat un atelier de pictură în propriul apartament din strada Brezoianu, a susținut Salonul Independenților din 1896 și și-a făcut săptămânal un program în care se întâlnea cu artiștii. Joia era dedicată tuturor trăzniților, iar sâm- băta unei cine protocolare, unde invitații erau aleși de amfitrion. Pe Ressu l-a descoperit prin intermediul gazetarului și caricaturistului Nicolae Petrescu-Găină de care l-a legat o trainică prietenie, împărtășind din spiritul de frondă al acestuia. Moșia și conacul de la Vlaici au devenit treptat perimetrul unei colonii artistice unde s-a perindat majoritatea pictorilor din epocă. Pentru Ressu perioada petrecută la Vlaici a însemnat definirea unui stil propriu. Peisaje ori portrete colective, lucrările urmăresc, prin compoziția clasică, materializarea unui sen- timent ancestral de pace. Cromatica relevă un colorist influențat de fovismul cu care luase contact în perioada studiilor pariziene, însă tematica avea să intre pentru prima dată pe filonul tradițional, descoperind în perioada 1909-1914 opere dedicate țăranului român.

Bibliografie: Enescu, Theodor, C. Ressu, Ed. Meridiane, București, 1984 Oprea, Petre, Colecționarul Mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed. Maiko, București, 1999 Schobel, Doina, Expoziție retrospectivă Camil Ressu. Pictură și grafică, Muzeul de Artă al RSR, București 1981 - 1982

Camil Ressu în conacul lui Alexandru Bogdan-Pitești de la Vlaici, 1911

168 169