Nr. 23 (420) decembrie 2013 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 decembrie 2013 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII “ SUPLIMENT LA REVISTA “ ADMINISTRAREA PUBLICĂ La data de 4 decembrie cu- Oaspetele ucrainean a John Kerry: vizită în rent, Academia de Administra- avut o întrevedere cu dl Oleg re Publică de pe lângă Preşe- Balan, doctor habilitat, pro- Republica Moldova dintele Republicii Moldova a fesor universitar, prim-pro- Secretarul american de deschis că avem nevoie de o Stat, John Kerry, a vizitat Re- participare puternică a State- COLABORARE publica Moldova în după- lor Unite în asigurarea secu- amiaza zilei de 4 decembrie rităţii în regiune”, a subliniat curent, având întrevederi, șeful statului. INTERNAŢIONALĂ la Reședința de stat, cu mai Secretarul de stat ameri- FRUCTUOASĂ fost vizitată de către dl Anatoli rector al Academiei, în cadrul Ahlamov, doctor habilitat în căreia conlocutorii au menţio- ştiinţe economice, profesor nat faptul că instituţiile cola- universitar, prim-vicedirec- borează deja de mai bine de tor al Institutului Regional 10 ani, precum şi s-au arătat

mulţi oficiali moldoveni, între can, John Kerry, a declarat că care Preşedintele ţării, Nico- Statele Unite susțin pe deplin lae Timofti, Primul-Ministru, aspirațiile europene ale Re- Iurie Leancă, şi Preşedintele publicii Moldova și a îndem- Parlamentului, , nat autoritățile moldovene să în cadrul cărora au fost abor- continue transformările de- date subiecte privind relaţiile mocratice. „Suntem convinși Odessa de Administrare Pu- interesate de continuarea şi bilaterale, dar şi cele care ţin că orice țară are dreptul să facă blică al Academiei Naţionale aprofundarea acestei colabo- de parcursul european al Re- propria alegere privind cur- de Administrare Publică de rări, oaspetele adăugând că pe lângă Preşedintele Ucrai- publicii Moldova. sul său de dezvoltare. Statele (Sfârşit în pag. 3) Oficialii moldoveni i-au Unite sunt de partea Dum- nei. spus șefului diplomației ame- neavoastră și vă vor susține ricane că vizita sa la Chișinău, în continuare, oferindu-vă SUMAR la câteva zile după ce Republi- asistența de care aveți nevo- ca Moldova a parafat Acordul ie. Putem face multe lucruri Oficial...... 2 de Asociere cu Uniunea Eu- bune împreună”, a spus șeful Colaborare internaţională...... 1, 3 ropeană, are o solidă încărcă- diplomației americane. Oficia- Viaţa Academiei...... 4 tură simbolică și încurajează lul american a notat că forma- autoritățile și cetățenii să per- tul trilateral – Statele Unite ale La o aniversare...... 5 severeze pe calea transformă- Americii, Republica Moldova Adminitraţia publică centrală...... 6-7 rilor democratice. și Uniunea Europeană – oferă La o aniversare...... 8 Președintele Nicolae Ti- țării noastre oportunități largi Dezvoltare profesională...... 9 mofti i-a mulțumit lui John de dezvoltare economică și Kerry pentru sprijinul politic diversificare a resurselor ener- În lumea ştiinţei şi a tehnicii...... 10 și asistența financiară pe care getice. Dura lex, sed lex...... 11 Statele Unite le acordă Repu- Diverse...... 12 blicii Moldova. „Vă spunem (Sfârşit în pag. 3) FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 2 PUBLIC Oficial decembrie 2013 Preşedintele a avut o întrevedere cu Președintele României, Traian Băsescu

la Chișinău cu ocazia parafării Președintele Băsescu a de- declarat președintele Traian Bă- Acordului de Asociere cu Uniu- clarat că România va oferi Repu- sescu. Nicolae Timofti a subliniat nea Europeană, menționând că blicii Moldova expertiza necesa- că realizarea acestor proiecte, cu doar prin dublarea eforturilor ră în vederea facilitării procesului sprijinul României și Uniunii Eu- de implementare a reformelor de aliniere la standardele Uniunii ropene, va permite autorităților Republica Moldova se va plasa Europene în diverse domenii. de la Chișinău să asigure securi- pe un drum european ireversi- Cei doi șefi de stat au discu- tatea energetică a țării. bil. Șeful statului român a salutat tat proiectele de interconectare În cadrul discuției, Nicolae Ti- Președintele Republicii decizia Comisiei Europene de a energetică a celor două state. mofti și Traian Băsescu au recon- Moldova, Nicolae Timofti, a iniția procedura de abolire a vi- „România va respecta terme- firmat caracterul frăţesc al relaţi- avut la 29 noiembrie curent, la zelor pentru cetățenii moldoveni nul contractual de construcție ilor bilaterale, bazate pe unitatea Reședința prezidențială de la în Uniunea Europeană. a gazoductului Iași-Ungheni. În de istorie, limbă și cultură. Condrița, o întrevedere tête-à- Nicolae Timofti i-a mulțumit 2014 ne propunem să lansăm În aceeaşi zi, cei doi înalți tête cu președintele României, omologului său pentru spriji- lucrările pentru interconexiunea oficiali au participat la recepția Traian Băsescu, care a efectuat o nul constant și ferm acordat de Isaccea-Vulcănești și să elabo- oferită de Ambasada României vizită de lucru în țara noastră. autoritățile de la București în răm un studiu de fezabilitate în Republica Moldova cu ocazia Președintele României Traian procesul de integrare europeană pentru extinderea gazoductului Zilei Naţionale a României. Băsescu a felicitat autoritățile de a Republicii Moldova. Iași-Ungheni până la Chișinău,” a (www.presedinte.md) Președintele Parlamentului, Igor Corman, s-a întâlnit cu Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu România, agenda europeană a cooperarea cu U.E. după para- la Chișinău sunt angajate ple- țării noastre, situația internă ş. farea Acordului de Asociere și nar în modernizarea Republicii a. Dnii Igor Corman și Crin An- a subliniat că decizia Republi- Moldova și se concentrează pe tonescu au menționat bunele cii Moldova este una fermă, iar aprofundarea reformelor în do- relații de colaborare moldo-ro- majoritatea parlamentară este meniul justiției, inclusiv refor- mâne și au apreciat coopera- hotărâtă să își ducă mandatul marea Procuraturii și combate- rea axată pe proiecte concrete. până la capăt. rea corupției. În aceeași ordine „Sperăm ca România să trateze Igor Corman a salutat spriji- de idei, speakerul a opinat că cu maximă atenție evoluțiile nul constant oferit de România Republica Moldova va continua Președintele Parlamentu- prin care trecem noi acum. Sun- în realizarea parcursului de in- să promoveze dialogul și bunele lui Republicii Moldova, Igor tem interesați ca să dezvoltăm tegrare europeană a Republicii relații de cooperare pe dimensi- Corman, a avut la 4 decem- această relație deschisă, priete- Moldova și a menționat că țara unea estică, asumându-și un rol brie curent o întrevedere cu nească, așa cum se cuvine între noastră mizează și în continu- proactiv în acest proces. Președintele Senatului Români- două țări vecine, două țări pri- are pe sprijinul partenerilor La întrevedere au participat ei, Crin Antonescu. etene și contăm pe tot sprijinul europeni, inclusiv a europarla- președintele fracțiunii parla- În cadrul întrevederii au Dumneavoastră”, a menționat mentarilor români. Cu referire la mentare PLDM, Valeriu Streleț, fost abordate subiecte referi- Igor Corman. situația internă și cooperarea cu președintele fracțiunii PD, toare la relațiile de colaborare Șeful Legislativului s-a refe- statele din regiune, Igor Corman , şi președintele dintre Republica Moldova și rit la prioritățile țării noastre în a menționat că autoritățile de fracțiunii PL, Ion Hadârcă. Primul-Ministru, Iurie Leancă, s-a întreţinut cu Secretarul de Stat al S.U.A., John F. Kerry această perioadă crucială pen- Republica Moldova doreşte contribui la diversificarea surse- tru destinul ţării. Această vizită să consolideze relaţiile privile- lor şi resurselor energetice. reprezintă o continuare a dialo- giate moldo-americane, prin Stimate domnule Secretar gului deschis şi constructiv sta- crearea unui parteneriat dura- de Stat, prezenţa Dumneavoas- bilit în ultimii ani. [...] bil, strategic. [...] O componentă tră la Chişinău, [...] ne onorează La câteva zile după Summi- importantă a relaţiilor dintre ţă- şi ne mobilizează pentru a con- tul Parteneriatului Estic de la rile noastre o reprezintă coope- tinua calea de reformare, demo- În cadrul acestei întrevederi, Vilnius, aflarea Dumneavoastră rarea comercial-economică şi cratizare şi modernizare a ţării Primul-MinistruIurie leancă a la Chişinău este şi o expresie investiţională. La fel de impor- noastre. Suntem siguri că aceas- ţinut să menţioneze următoa- a sprijinului politic din partea tantă este şi cooperarea bilate- tă vizită va constitui un impor- rele: „[...] Suntem bucuroşi că SUA pentru evoluţiile democra- rală în domeniul energetic, prin tant punct de referinţă în istoria aţi dat curs invitaţiei noastre în tice din ţara noastră. [...] lansarea unor proiecte ce vor relaţiilor noastre bilaterale.” Nr. 23 (420) FUNCŢIONARUL decembrie 2013 Cooperare internaţională PUBLIC 3 John Kerry: vizită în Republica Moldova

(Sfârşit. Început în pag. 1) tare moldo- gresului S.U.A. a Rezoluției americane privind susţinerea aspiraţiilor Prim-ministrul Iurie Lean- şi a pledat europene ale ţărilor Partene- că a avansat, în cadrul luării pentru dez- riatului Estic. sale de cuvânt, propunerea v o l t a r e a La întrevedere au partici- privind crearea unui Plan de colaborării pat, de asemenea, ministrul Acțiuni moldo-american în la nivelul le- afacerilor externe și integrării domeniile de interes comun. gislativelor europene, Natalia Gherman, Iurie Leancă l-a informat pe Republicii precum și liderii Coaliției Pro- John Kerry despre situația po- M o l d o v a europene: , Marian litică și economică din Repu- și Statelor Lupu și Ion Hadârcă. blica Moldova și din regiune și Unite ale Ulterior, Kerry a mers la i-a prezentat oficialului ameri- A m e r i c i i , complexul de la Cricova, unde can conceptele de dezvoltare solicitând, consistent acordat Republicii a avut o întâlnire cu vinificato- ale autorităților de la Chișinău totodată, sprijin pentru reali- Moldova de către Statele Uni- rii din țara noastră şi a ţinut un față de problemele existente. zarea parcursului european al te ale Americii și a apreciat în- discurs în faţa presei. Vizita lui Președintele Parlamentu- țării noastre. alt adoptarea în unanimitate John Kerry a avut loc în cadrul lui, Igor Corman, a remarcat, În aceeași ordine de idei, de către membrii Comitetului unui turneu de patru zile în la rândul său, caracterul intens șeful Legislativului a exprimat pentru afaceri externe din Ca- Europa şi Orientul Mijlociu. al cooperării interparlamen- gratitudine pentru sprijinul mera Reprezentanților a Con- Cor. „F. P.”

COLABORARE INTERNAŢIONALĂ FRUCTUOASĂ

(Sfârşit. Început în pag. 1) ştiinţifice şi participarea reci- procă la acestea, cât şi în do- a insistat să vină la Academie, meniul didactic, prin schimb deoarece, după cum arată de cadre didactice, organiza- practica, relaţiile durabile de rea de cursuri şi lecţii deschise prietenie se fondează în urma la ambele instituţii. stabilirii contactului direct. În încheiere, prim-prorec- Dl Anatoli Ahlamov a adus torul Oleg Balan a menţionat la cunoştinţă faptul că Insti- că Academia de Administrare tutul Regional din Odessa a Publică are tradiţia de a invita aplicat recent practica de a pentru a ţine lecţii deschise organiza teleconferinţe şi şi-a ambasadori, oficialităţi, de la manifestat dorinţa de a orga- noi şi de peste hotare, perso- niza în comun cu Academia de nalităţi din diferite domenii Administrare Publică o confe- la începutul anului viitor o lucrările acestora. etc., lucru pentru care va fi rinţa/masă rotundă, concomi- întâlnire a rectorilor acestor Prim-prorectorul Academi- onorat să ofere această posi- tent la Chişinău şi la Odessa, două instituţii, precum şi să se ei de la Chişinău l-a mai infor- bilitate şi personalităţilor din prin utilizarea noilor tehnolo- semneze un nou acord de co- mat pe oaspetele ucrainean Ucraina, în primul rând, de la gii informaţionale. laborare între cele două insti- despre faptul că, începând cu Institutul Regional din Odessa. Domnia sa a menţionat că tuţii, pe fundalul transformări- anul curent, în nomenclatorul La întâlnire au participat, asemenea teleconferinţe au lor care au loc atât în Ucraina, de specialităţi a fost introdus de asemenea, dna Maria Stre- fost deja organizate împreună cât şi în Moldova. şi titlul de „doctor în ştiinţe chii, doctor în economie, con- cu colegii de la Gdansk (Polo- Totodată, dl Anatoli Ahla- administrative,” după modelul ferenţiar universitar, director nia), precum şi cu o serie de in- mov a propus să se intensifice ucrainean, până acum Acade- al Departamentului organi- stituţii de învăţământ superior informarea reciprocă a insti- mia având doctorate de gen zarea instruirii, şi dna Svetla- din Ucraina. Mai mult, colegii tuţiilor în privinţa activităţilor „doctor în politologie” şi „doc- na Cojocaru, doctor în econo- din Odessa au elaborat cu unii organizate de către acestea, tor în drept.” mie, conferenţiar universitar, parteneri o monografie, având cum ar fi conferinţele, mesele Totodată, dl Oleg Balan a şef Catedră economie şi ma- ca bază tematica acestor con- rotunde, seminarele etc., pen- menţionat că instituţia noas- nagement public ale Acade- ferinţe la distanţă. tru ca ambele instituţii să-şi tră este dispusă să colaboreze miei de Administrare Publică. La rândul său, dl Oleg Ba- poată delega colaboratorii/ atât în domeniul ştiinţei, prin lan a propus să se organizeze profesorii pentru a participa la organizarea de simpozioane Vitalie NICA FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 4 PUBLIC Viaţa Academiei decembrie 2013 DREPTURILE OMULUI – VALORI UNIVERSALE

Pe 10 decembrie 2013 s-au împlinit 65 de ani de la adoptarea de către Organizaţia Naţiunilor Unite a De- claraţiei Universale a Drepturilor Omului. Acestei date i-au fost consacrate diverse manifestaţii, menite să ac- centueze importanţa primordială la etapa modernă a protecţiei drepturilor inalienabile ale omului. Cu această ocazie, la Academia de Administrare Publică a avut loc o masă rotundă cu genericul „Mecanismele naţionale şi internaţionale de protecţie a drepturilor omului”, organizată de Catedra ştiinţe juridice.

Moderatoarea mesei Drept concluzie, dna Sil- sau dezastre naturale şi mă- depline. Dl Ion Tipa s-a re- rotunde, dna Silvia Goriuc, via Goriuc a menţionat că, ac- surile ce urmează a fi între- ferit la prevederile Codului doctor în drept, conferenţiar tualmente, tratatele, conven- prinse pentru a asigura secu- de executare al Republicii universitar, şef Catedră şti- ţiile şi alte acte internaţionale ritatea oamenilor. Moldova ce ţin de regimul de inţe juridice, a făcut pentru creează un standard univer- Un exemplu elocvent resocializare şi dreptul de de- început o scurtă prezentare a sal de protecţie internaţiona- în acest sens este şi studiul plasare a condamnaţilor fără lă a drep- „Cunoştinţe de bază des- escortă sau însoţire în baza turilor şi pre pericolul nuclear: lecţi- prevederilor art. 216 al co- libertăţilor ile Cernobâlului şi Fukushi- dului menţionat. f u n d a - mei”, elaborat de un grup În final, dna Silvia Goriuc m e n t a l e de experţi din diferite ţări, s-a referit la asistenţa juridică ale omu- printre coautorii căreia este şi garantată de stat, informând lui, iar dl A. Bantuş, care a repartizat despre activitatea parajurişti- c a d r u l acest studiu celor prezenţi în lor în Moldova, instituţie rela- legislativ sală. tiv nouă de informare şi con- intern asi- gură ga- ranţii ale respectării Declaraţiei Universale a Drep- drepturilor şi libertăţilor ce- turilor Omului, menţionând tăţeneşti. că pentru asigurarea respec- Tema a fost continuată tării drepturilor fundamenta- sub alte aspecte de către dl le ale omului sunt necesare Anatol Bantuş, doctor în mecanisme internaţionale şi drept, profesor universitar, naţionale viabile, deoarece expert independent din par- simpla declarare a drepturilor tea Republicii Moldova al şi libertăţilor nu asigură, de Consiliului Europei, care s-a la sine, o protecţie eficientă a referit la obiectivele activită- lor. În acest context, a abordat ţii Consiliului Europei, valorile O altă problemă impor- sultare juridică a populaţiei. aspecte ce ţin de sistemele fundamentale ale drepturilor tantă a fost abordată de dl La etapa actuală, parajuriştii internaţionale şi regionale de omului, la principiile demo- Ion Tipa, doctor în drept, îşi desfăşoară activitatea în conferenţiar universitar peste 30 de localităţi ale re- interimar. Este vorba de publicii, iar luna acesta a fost drepturile persoanelor con- lansat site-ul oficial www.pa- damnate. Aceste persoane rajurist.md. Accesarea acestui beneficiază, de asemenea, de portal le va permite maste- drepturi fundamentale, dar ranzilor, viitorilor funcţionari în condiţii specifice, fiindu-le publici, să se încadreze mai îngrădit dreptul la libera cir- plenar în serviciul comunită- culaţie. ţii şi al societăţii. Perioada detenţiei trebu- Generalizând cele expuse ie să fie pentru condamnaţi de raportori, dna Silvia Gori- perioada de corectare şi re- uc a menţionat că protecţia educare, deoarece pedeap- drepturilor omului rămâne sa este nu doar o măsură de a fi una dintre cele mai- im protecţie a drepturilor omu- craţiei pluraliste şi consolida- constrângere, or ei revin în portante probleme într-un lui, referindu-se la activitatea rea statului de drept. Scopul societate după ispăşirea pe- stat de drept şi asigurarea lor Curţii Europene a Drepturilor major al Consiliului Europei depsei şi problema rezidă în constituie unul dintre scopu- Omului (CEDO) cu sediul la este de a informa populaţia resocializarea lor şi încadra- rile de bază ale acestuia. Strasbourg, Franţa. despre posibilele cataclisme rea în societate cu drepturi Ion AXENTI Nr. 23 (420) FUNCŢIONARUL decembrie 2013 La o aniversare PUBLIC 5 PASIONATĂ DE ISTORIA NEAMULUI Interviu cu dna Silvia DULSCHI, doctor în istorie, conferenţiar universitar interimar, metodistă în Direcţia cooperare inter- naţională şi investigaţii ştiinţifice a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

CORESPONDENTUL: Sti- acesteia. Îmi plăcea să muncesc Publică mi-a oferit şansa de a mată dnă Silvia Dulschi, ziarul în bibliotecă, speram să pot face participa la construirea unui sis- „Funcţionarul Public” Vă roagă cercetare. După absolvirea cu tem academic performant. Nu să acceptaţi sincerele noastre menţiune a facultăţii, am fost este suficient să aparţinem unei felicitări şi urări de bine, sănă- repartizată la muncă la şcoala mari familii academice. Este tate şi succes cu prilejul frumo- nr. 19 din Chişinău, în calitate esenţial să depunem toate efor- sului D-voastră jubileu pe care de profesor de istorie şi ştiinţe turile pentru a consolida poziţia l-aţi marcat recent. Spuneţi-ne, sociale. Am dorit să fiu profesor, Academiei ca una dintre cele Vă rog, de unde veniţi Dvs., de deşi nu ştiam exact ce înseamnă mai prestigioase instituţii de pe ce meleaguri, în ce familie aceasta. Totuşi doritul acces în învăţământ superior din Mol- aţi crescut şi aţi deprins dra- învăţământul superior a rămas dova. Categoric, Academia de gostea pentru această disci- pentru mine, timp de 10 ani, Administrare Publică are nevoie plină – istoria? Când aţi luat un ideal intangibil. Începând cu de oameni care să se implice co- decizia de a deveni profesor şi anul 1998, am trecut cu activita- erent şi consecvent în toate ac- cum a evoluat această decizie? tea în învăţământul superior. Aş tivităţile care aduc valoare. Silvia DULSCHI: O hotărâre istorie, demonstrând abilităţi putea împărtăşi o experienţă Disciplina care o predau în ţine de un moment, dar nu se ia şi cunoştinţe trainice la diverse pozitivă, dar şi momente dificile cadrul Academiei este una isto- într-o clipită. Are la bază foarte concursuri şi olimpiade pe dis- din cariera de profesor. rică şi ţine de evoluţia diploma- multe contexte, provocări pe cipline. COR.: Când aţi susţinut ţiei internaţionale şi nationale. care ni le oferim sau ni le creea- Aşa stând lucrurile, nu e de teza Dvs. de doctor în istorie şi Ţin foarte mult la această dis- ză alţii. Sigur, putem începe cu mirare că, după absolvire, m-am care a fost tema investigaţiilor ciplină, am elaborat cursul de primii ani de viaţă şi, evident, cu prezentat la concursul de ad- Dvs.? lecţii şi în timpul apropiat inten- familia care joacă un rol decisiv. mitere la o facultate care forma S.D.: În perioada 2001-2005 ţionez să-l public. După aceea, vin celelalte com- profesori. Am ales facultatea de am continuat studiile de doc- COR.: Dvs. sunteţi un autor ponente: propriile experienţe, istorie a Institutului Pedagogic torat la istoria românilor, sub foarte activ al revistei „Admi- propriul sistem de valori, voinţa, de Stat „Ion Creangă”. A fost pe- îndrumarea savantului noto- nistrarea Publică”. Se creează renunţările, pasiunea, siguranţa rioada cea mai frumoasă şi fruc- riu . Cercetarea a fost impresia că investigaţi cu uşu- şi momentele de nesiguranţă şi, tuoasă din viaţa mea. Aici am consacrată problemei genezei rinţă problemele care Vă inte- nu în ultimul rând, societatea. cunoscut profesori cu vocaţie, pluripartitismului basarabean, resează şi le aşterneţi pe hârtie M-am născut în or. Floreşti, precum Eudochia Şveţ, Aurelia abordată în retrospectivă is- cu aceeaşi lejeritate. Este ade- într-o familie de muncitori, în Pospai, Eugen Certan, Valeria torică, actuală din perspectiva vărat? care se iubea munca, dar şi Cozma, Nicolae Chicuş, Victor aprecierii rolului pe care l-au S.D.: Aşa cum am aplicat în cartea. Îmi amintesc, cu câtă Ţvircun, Otilia Stamatin, Eudo- jucat partidele politice în viaţa activitatea mea principiul ce străduinţă şi plăcere ne spu- chia Stanciu, Valentina Ursu, Ion socială de la începutul sec. al m-a călăuzit şi mă călăuzeşte – nea taică-meu poveştile lui Ion Varta, Mihail Rotaru, Eugenia Vi- XX-lea. Actualitatea ştiinţifică a mâine să fiu mai bună decât as- Creangă, făcându-ne să le îndră- zitei, de la care am deprins dra- temei a fost determinată şi de tăzi - îmi permit să nu fiu întru gim, câtă atenţie ne acordau pă- gostea faţă de profesie şi faţă de cercetarea insuficientă a istoriei totul de acord cu afirmaţia Dvs., rinţii învăţându-ne să citim rar şi istorie; am avut colegi receptivi partidelor politice din Basara- precum că abordez cu uşurinţă expresiv textele din cărţi. Între şi prietenoşi; în aceşti ani am bia. S-a impus, de asemenea, problemele ce ţin de domeniul dealurile Floreştilor şi râul Răut, întemeiat o familie şi am născut şi reevaluarea stereotipurilor investigat. Paginile scrise de nu am avut decât două tentaţii: un copil. politizate aplicate unor partide mine pentru revista Academiei natura şi cartea. Anii de studenţie au fost şi organizaţii politice, şi elabora- sau pentru alte publicaţii din În cazul meu, dorinţa, ce-i interesanţi prin activităţile cur- rea unor viziuni libere de dogme ţară şi de peste hotare sunt re- drept, neconştientizată, de a-i riculare şi extracurruculare: ex- ideologice şi presiuni politice. zultatul multor zile şi săptămâni învăţa pe alţii s-a manifestat pediţii arheologice, practici mu- Finalizarea studiilor doctorale de lectură, căutări, analize şi sin- încă din copilărie. Ajunsă la zeistice, practica pedagogică în în istorie, în cadrul Institutului tetizare a informaţiei acumulate. vârsta şcolară, încercam dorin- Tabăra pentru Copii „Artek” (Cri- de Istorie, Stat şi Drept al AŞM COR.: Soţul Dvs., dl Ion Dul- ţă şi plăcerea de a „o face pe meea, Ucraina), participarea la şi susţinerea tezei de doctor, mi- schi, este, de asemenea, doctor învăţătorul” şi a expune cuiva cel de-al XII-lea Festival Mondial au deschis calea spre cercetare. în istorie. Să cred că Vă comple- cunoştinţele noi pe care le do- al Tineretului şi Studenţilor de la COR.: Care a fost obiectul taţi reciproc şi aveţi o colabo- bândeam. Moscova, Festivalul Tineretului preocupărilor şi cercetărilor rare ştiinţifică pe măsură? Graţie profesorilor, pe care şi Studenţilor de la Luţk (Ucrai- Dvs. ulterioare şi ce planuri de S.D.: Fireşte, studiile şi acti- am avut norocul să-i am în cali- na), diverse concursuri naţiona- viitor Vă preocupă? vitatea profesională în acelaşi tate de dascăli în anii de şcoală le, excursii şi călătorii în oraşe S.D.: Conceperea profesiei domeniu ne fac să ne consul- – Elena Zamăneagră, Ion Cioba- cu monumente şi locuri istorice. de profesor nu are legătură cu tăm în diferite probleme şi să nu, Parascovia Guranda, Tudor COR.: Ce studii aţi urmat şi locul unde lucrezi. La fel m-am ne completăm reciproc. şi Maria Ciobanu – am manifes- ce V-a motivat să Vă consacraţi simţit şi comportat atunci când COR.: Vă mulţumesc pentru tat un interes deosebit pentru viaţa activităţii ştiinţifice şi di- am predat în şcoală, colegiu interviu şi Vă urez noi realizări disciplinele limba şi literatura dactice în şcoala superioară? sau universitate. În acelaşi timp, în continuare. moldovenească, cum se numea S.D.: La facultate, încă nu şti- trebuie să conştientizez faptul A intervievat ea pe atunci, limba franceză şi am ce voi face după absolvirea că Academia de Administrare Mihai MANEA FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 6 PUBLIC Administraţia publică centrală decembrie 2013 Turismul în contextul dezvoltării durabile Nicolae PLATON, director general, Agenţia Turismului Republicii Moldova, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar

Turismul ca ramură a publice centrale şi locale, re- ţiei turistice în conformitate economiei naţionale este în prezentanţi ai organizaţiilor cu cerinţele pieţei turistice, permanentă dezvoltare. Im- profesionale din domeniul racordate la standardele eu- pactul său economic şi social turismului, mediului acade- ropene. duce la echilibrarea balanţei mic şi societăţii civile, în te- 2. Valorificarea poten- de plăţi, atragerea fluxului de meiul Legii cu privire la organi- ţialului turistic naţional şi valută străină în ţară, contri- zarea şi desfăşurarea activităţii promovarea imaginii Repu- buie la crearea noilor locuri turistice în Republica Moldova blicii Moldova ca destinaţie de muncă. (nr. 352 – XVI din 24 noiembrie turistică. Fiind un sector de presta- 2006), a elaborat strategia de 3. Dezvoltarea regională re servicii, turismul contribu- dezvoltare a turismului „Tu- a turismului. ie la dezvoltarea economiei rism 2020.” 4. Sporirea nivelului de prin acumularea de capital în A fost supusă analizei evo- pregătire a cadrelor de spe- cadrul a cca 12 tipuri de acti- luţia domeniului turismului cialitate şi a calităţii servicii- vităţi specifice ramurii, atră- teni-tripoli, circa 50 horodişti în anii 2009 – 2012. Exami- lor turistice. gând în activitatea sa cca 20 fortificate antice, circa 500 narea situaţiei în domeniul 5. Modernizarea tehno- de ramuri conexe cu cca 140 selişti medievale timpurii, nu- respectiv a dat posibilitate logică a industriei turistice de servicii aferente sectorului meroase cetăţi medievale din de a menţiona realizările, a prin utilizarea tehnologiilor turismului: alimentaţie pu- pământ, 6 cetăţi medievale constata tendinţele, a eviden- informaţionale.

Tabelul 1. Turismul intern, receptor, emiţător 2009-2012 Turism intern Turism receptor Turism emițător Total Ponderea E x c u r - E x c u r - E x c u r - in turism Total Turiști Total Turiști Total Turiști încasări în PIB sioniști sionișt sionișt 2009 37 159 23 555 13 604 9 189 7 263 1 926 93 294 92 978 316 546, 502 0,91% mln lei 2010 35 594 27 224 8 370 8 956 7 581 1 375 117 204 116 902 302 708, 079 0,98% mln lei 2011 37 764 27 917 9 847 10 788 8 993 1 795 136 095 135 875 220 860, 026 0.91 % mln lei 2012 34 363 27 965 6 398 12 797 11 369 1 428 146 791 146 425 366 1.60 mlrd 1.84% lei blică, transport, producere din piatră (în diferite stadii ţia problemele şi a propune Pentru realizarea obiecti- şi comercializare de mărfuri, de conservare), peste 1000 prioritizarea unor direcţii de velor specifice, au fost trasate echipamente, suvenire, acti- monumente de arhitectură dezvoltare a domeniului pen- 32 de acţiuni. vităţi culturale, sportive, de protejate, 56 de mănăstiri tru anii următori. Rezultatele În prima etapă, obiective- agrement, servicii medicale ortodoxe. Acest patrimoniu evaluării situaţiei au fost puse le specifice au fost concretiza- etc. este relativ uniform disper- la baza elaborării Strategiei de te în Planul de acţiuni privind Republica Moldova este sat pe teritoriul naţional, iar dezvoltare a turismului „Turism implementarea Strategiei de o ţară mică cu o diversitate valoarea acestuia motivează 2020.” dezvoltare a turismului în anii mare de obiecte de interes suficient vizitele turistice. Obiectivul general al Stra- 2014 – 2016. turistic amplasate la distanţe Cu regret, starea de degra- tegiei îl constituie impulsio- Baza acţiunilor pentru mici de la principalele oraşe dare şi expresivitatea joasă a narea activităţii turistice în prima etapă de implementa- – centre hoteliere. În Moldo- acestuia îl face neatractiv, în Republica Moldova prin dez- re au constituit-o 20 de pri- va sunt peste 15 mii atracţii primul rând, pentru cetăţe- voltarea turismului intern şi orităţi pe care şi le-a stabilit turistice antropice şi peste nii Republicii Moldova. receptor. Agenţia Turismului pentru 300 arii naturale importante. Agenţia Turismului, în Pentru realizarea preve- perioada imediat următoare Au fost atestate câteva mii colaborare cu principalii derilor Strategiei, au fost sta- de activitate. de staţiuni preistorice, circa actori din domeniu, repre- bilite 5 obiective specifice: 400 selişti din perioada cucu- zentanţi ai administraţiei 1. Perfecţionarea legisla- (Continuare în pag. 7) Nr. 23 (420) FUNCŢIONARUL decembrie 2013 Administraţia publică centrală PUBLIC 7

(Sfârşit. Început în pag. 6) receptor (fără turismul emiţă- - 35 popasuri turistice cre- au fost incluse în conţinutul tor) va constitui în anii 2014 – ate; proiectului Strategiei şi al Drept factor decisiv în re- 2020 suma de 1099,3 mln. lei, - 2 complexe turistice planurilor de acţiuni, elabo- alizarea obiectivului general ceea ce depăşeşte de 6,5 ori sportive construite; rate de Agenţie. al Strategiei „Turism 2020” - cheltuielile de implementare. - 2 curriculum-uri univer- Concurenţa în domeniul impulsionarea activităţii turis- Dintre indicatorii de re- sitare revizuite; turismului pe plan mondi- tice în Republica Moldova prin zultat mai importanţi pe care - 3 programe noi de studii al este foarte mare. Pentru dezvoltarea turismului intern preconizăm să-i realizăm că- elaborate; a face faţă provocărilor şi a şi receptor - va fi amenajarea tre finele anului 2016 sunt: - 600 persoane instruite în câştiga în competiţia turis- destinaţiilor turistice şi valo- - 3 acorduri de colaborare domeniul turismului la cur- tică mondială, sunt necesa-

Tabelul 2. Top 10 Turism emiţător Turism emițător Top Austria Bulgaria Cehia EAU Egipt Franța Grecia România Turcia Ucraina 10 țări 2009 641 26 167 1 181 334 2 775 548 811 9 301 36 260 12 192 2010 931 31 303 769 535 6 468 626 2 023 7 938 50 305 11 201

Anii 2011 909 43 374 1 082 875 4 647 686 4 066 12 830 50 814 11 678 2012 1 100 51 415 1 545 1 215 3 348 1 046 5 726 12 931 51 411 9 689 rificarea eficientă a 20 forme în domeniul turismului înche- suri de perfecţionare şi semi- re anumite măsuri care ar de turism. iate cu alte state; nare; redresa situaţia existentă în Unul dintre mecanismele - 30 de rute certificate, 2 - 50% din structurile de ramura turistică. Organul de bază privind valorificarea dintre ele conectate la rutele primire turistică cu funcţiuni administraţiei publice cen- formelor de turism va fi cer- turistice europene; de cazare clasificate; trale de specialitate trebuie tificarea, în anul 2014,- con - 2 spoturi publicitare vi- - 4 sisteme informaţionale să-şi asume responsabilităţi form standardelor europene, deo, 1 hartă rutier-turistică şi automatizate elaborate şi im- clare şi reale în ceea ce pri- a 20 de rute turistice deja 5 ghiduri turistice realizate; plementate. veşte dezvoltarea durabilă a elaborate, urmând ca în anii - 10 evenimente turistice În cadrul proiectului turismului. 2015 – 2016 să fie elaborate organizate anual; CEED II al USAID, a fost rea- Accentul de bază trebu-

Tabelul 3. Top 10 Turism receptor Turism receptor Top Marea Bulgaria Germania Italia Polonia România Rusia SUA Turcia Ucraina 10 țări Britanie 2009 380 460 258 744 291 765 1 713 194 1 002 979 2010 324 482 474 405 204 1 698 1 327 451 526 730

Anii 2011 289 1 001 445 350 371 1 600 1 404 558 477 1 189 2012 401 1 275 622 664 505 1 782 2 204 534 819 987

şi certificate alte 10 rute- tu - participarea la minimum lizată expertizarea Strategiei ie pus pe dezvoltarea turis- ristice. 8 expoziţii internaţionale de către un expert internaţi- mului intern şi receptor. Dar În rezultatul impulsionă- anual; onal. acest lucru poate fi realizat rii activităţii turistice se pro- - 20 forme de turism valo- Proiectul Strategiei a fost numai în parteneriat cu alte gnozează o creştere anuală a rificate; examinat şi avizat de majo- instituţii ale statului, abilita- numărului turiştilor cu 3% în - 50 de ghizi de turism ritatea ministerelor, iar vari- te cu responsabilităţi secto- cadrul turismului receptor şi atestaţi; anta finală a fost discutată la riale şi administraţia publică cu 4% - în cadrul turismului - 10 obiective turistice re- şedinţa Colegiului Agenţiei locală de nivelul al doilea intern. Bugetul total asigurat abilitate; Turismului din 26 noiembrie unde este amplasată marea necesar pentru implementa- - 2 zone de agrement şi 1 2013. majoritate a obiectivelor tu- rea Strategiei se estimează la zonă de odihnă amenajate; Majoritatea propuneri- ristice. 167,3 mln. lei. Conform pro- - 1 kemping cu parcare de lor concrete şi argumentate, Accentul de bază trebuie gnozelor, volumul încasărilor rulote amenajată; parvenite în cadrul consultă- pus pe promovare, competi- din activitatea turistică doar - 1 zonă turistică pilot cre- rilor publice şi în procesul de tivitate şi prestare calitativă în cadrul turismului intern şi ată; avizare, de către ministere, a serviciilor. FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 8 PUBLIC La o aniversare decembrie 2013 MANAGERUL NEPREŢUITELOR COMORI La întrebările reporterului ziarului „Funcţionarul Public” răspunde dna Rodica SOBIESKI-CAMERZAN, şefa Sec- ţiei informare şi documentare a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

REPORTER: Stimată dnă mei părinţi, am descoperit fas- pă de profesionişti, care sunt Rodica Sobieski-Camerzan, cinanta lume a basmelor citite devotaţi profesiei, perma- am deosebita plăcere să Vă din cărţile împrumutate de la nent învaţă pentru a face faţă adresez cele mai cordiale fe- bibliotecă, ulterior profesorii schimbărilor dinamice care licitări cu prilejul jubileului D- mi-au demonstrat zi de zi rolul au loc în instituţiile infodocu- voastră de jumătate de secol cărţii în acumularea cunoştin- mentare asigurând succesul (Vă rog să mă iertaţi că dau ţelor. Iar imboldul de a-mi face bibliotecii. Valorile esenţiale în vileag această mare taină) profesie din pasiunea pentru ale colaboratorilor bibliotecii şi să Vă doresc tot binele care cărţi a apărut în urma prime- sunt profesionalismul, servicii- există pe acest pământ. Am lor vizite la biblioteca şcola- le de calitate, respectul, corec- fi foarte curioşi să aflăm câte ră, unde lucra o bibliotecară titudinea, onestitatea. Fiind, în ceva din copilăria şi tinereţile cu suflet mare, cu un orizont acelaşi timp, manageri buni ai D-voastră, despre familia în foarte larg de cunoştinţe şi o informaţiei, comunică eficient care Vă refugiaţi după o zi de înţelepciune proverbială, care cu utilizatorii bibliotecii, sunt muncă… ştia să găsească cheiţa pentru creativi, inovatori, familiari cu R.S.-C.: Copilărie, tinereţe, inimioara şi sufletul fiecărui modernă în domeniul teoriei şi tehnologia, cu diferite medii, maturitate…bătrâneţe. Aceas- copil. Pentru mine era un mo- practicii administraţiei publi- cu schimbarea. ta este formula vieţii care re- del de bunătate, corectitudine, ce, având misiunea de asigura- Relaţiile de colaborare şi prezintă timpul ce ni se oferă erudiţie, educaţie. Iar pentru re informaţională şi documen- cooperare cu subdiviziunile pentru a realiza ceva, pentru mine biblioteca a fost şi va ră- tară a procesului de instruire, Academiei sunt, de obicei, bi- a lăsa o urmă pe pământ… mâne, vorba lui Borges, para- cercetare şi perfecţionare din laterale şi destul de fructuoase, Nu voi fi originală, afirmând disul înţelepciunii. cadrul Academiei de Adminis- prin intermediul acestora sunt că copilăria mea a fost cea mai REP.: Aţi mai lucrat şi la trare Publică, prin dezvoltarea soluţionate multiplele proble- luminoasă şi fericită perioa- alte biblioteci, până a veni la şi modelarea serviciilor info- me vitale pentru funcţionarea dă a vieţii, vârsta basmului şi biblioteca Academiei de Ad- documentare, implementarea eficientă a bibliotecii. a fantasticului, inima tuturor ministrare Publică ? culturii informaţiei şi a învăţării REP.: Care sunt proiectele viselor, copilărie petrecută la R.S.-C.: După absolvirea permanente, bazată pe tehnici şi speranţele de viitor ale Bi- sat, întruchipând simplitatea facultăţii de biblioteconomie şi tehnologii informaţionale bliotecii? naturală şi spontaneitatea, şi bibliografie a Universităţii de şi comunicaţionale moder- R.S.-C.: În procesul edifi- copilărie ghidată şi ocrotită de Stat din Moldova, mi-am înce- ne. Administraţia Academiei cării societăţii informaţionale, bunii părinţi care au pus teme- put activitatea profesională în a susţinut şi a finanţat diverse bibliotecii îi revine rolul de lia celor ,,şapte ani de-acasă”, calitate de metodist în lucrul proiecte de dezvoltare a bibli- coordonator al informaţiilor care au dat tonul următorilor cu copiii în biblioteca raională otecii prin crearea colecţiilor şi documentelor. Astfel, prin ani, fiind fundamentul întregii Glodeni, ulterior am lucrat în infodocumentare, spaţiilor activităţile sale care au drept vieţi. Consider că rezultatele calitate de metodist la Bibli- funcţionale, dotarea cu cele scop satisfacerea necesităţilor care le obţinem în viaţă sunt oteca Naţională pentru Copii mai performante echipamen- de pregătire profesională, cer- plămădite încă în anii copilări- „Ion Creangă” din Chişinău, te şi tehnologii informaţionale. cetare ştiinţifică, educaţie cul- ei, în anii de şcoală… Am avut câţiva ani i-am dedicat activi- Pe parcursul a 20 de ani de turală a membrilor comunităţii marele noroc, să fiu educată tăţii la Fundaţia Cărţii din Re- activitate, Biblioteca ştiinţifică Academiei, prin dezvoltarea şi de părinţi înţelepţi, profesori publica Moldova ca, în final, în a AAP a implementat tot ce era valorificarea bazei documen- cu adevărat har pedagogic, anul 1999, la invitaţia rectoru- nou, modern, util şi necesar tare şi informaţiei relevante, care au ştiut să ne înveţe par- lui Academiei de Administrare pentru utilizatorii bibliotecii, facilitarea accesului rapid la curgerea corectă a asprului Publică M. Platon, să fiu anga- a introdus în activitate noile diverse surse de informare drum al existenţei noastre, de jată la Biblioteca ştiinţifică a tehnologii informaţionale, a (proprii şi externe), dezvolta- a ne trăi cu rost viaţa, pentru AAP, unde activez şi în prezent. aplicat eficient managementul rea serviciilor prin utilizarea sine şi pentru alţii. Principii, REP.: Care sunt, în opinia colecţiilor, astfel ajungând să tehnologiilor moderne şi for- aplicate şi în viaţa de familie, D-voastră, principalele reali- deţină cele mai bune colecţii marea culturii informaţionale care, pentru mine, este sfântă, zări ale Bibliotecii ştiinţifice a în domeniile de interes pentru a utilizatorilor, Biblioteca şti- unde îşi găsesc locul prietenia, Academiei din ultimul timp? Academie, dar şi colecţii din inţifică a AAP va corespunde dragostea, sinceritatea, res- R.S.-C.: Biblioteca este un domenii adiacente, facilitând exigenţelor unei biblioteci pectul. organism viu, în permanentă accesul la aceste colecţii prin moderne, racordându-şi acti- REP.: Eu înţeleg că este schimbare. Odată cu dezvol- prestarea serviciilor accesibile vitatea la rigorile impuse de foarte greu să citeşti şi să nu tarea tehnologiilor informa- şi relevante. Uniunea Europeană instituţii- iubeşti o carte, dar să ţi-o faci ţionale, s-a schimbat şi rolul REP.: Ce ne puteţi spune lor infodocumentare. profesie, să devii bibliotecară bibliotecii în comunitatea aca- despre colegii D-voastră de REP.: Vă mulţumesc pen- este, pentru mine, prea din demică. Biblioteca AAP a cres- serviciu, despre colaborarea tru interviu. Încă o dată feli- cale-afară… cut şi s-a dezvoltat continuu, cu subdiviziunile Academiei? citările noastre, noi succese şi R.S.-C.: Dragostea de carte transformându-se dintr-o sim- R.S.-C.: Colegii mei - Lilia realizări. s-a născut din fragedă copilă- plă bibliotecă universitară într- Canţîr, Elizaveta Borodin şi Pentru conformitate: rie când, cu ajutorul bunilor o instituţie infodocumentară Igor Neaga - formează o echi- Gheorghe BĂJENARU Nr. 23 (420) FUNCŢIONARUL decembrie 2013 Dezvoltare profesională PUBLIC 9 Colaborarea Academiei cu alte instituţii publice în perfecţionarea funcţionarilor publici

Academia de Administrare dezvoltarea abilităţilor necesa- drul Academiei de Administra- lor de procesare a informaţiei; Publică colaborează cu diferite re pentru realizarea eficientă a re Publică a fost organizat cur- elaborarea notelor informa- instituţii în procesul de des- atribuţiilor funcţionale. sul de dezvoltare profesională tive, a rapoartelor, proiecte- făşurare a cursurilor de per- Printre cele mai importante „Integrarea profesională în lor de decizie, scrisorilor etc.; fecţionare pentru funcţionarii obiective au fost: aprofunda- funcţia publică” a funcţionari- comunicarea eficientă; mo- publici. rea cunoştinţelor în metodolo- lor publici debutanţi din cadrul delarea aptitudinilor pentru gia de elaborare, autorităţilor administraţiei pu- soluţionarea petiţiilor în ad- aprobare şi mo- blice centrale. ministraţia publică centrală şi dificare a buge- Programa de instruire a locală; implementarea princi- tului; efectuarea fost elaborată în comun cu piilor şi normelor de conduită; achiziţiilor publi- Cancelaria de Stat, scopul fiind iniţierea în guvernarea elec- ce, metodologia de a dezvolta competenţele, tronică. evidenţei conta- abilităţile şi bile în instituţiile atitudinile pro- publice; dezvol- fesionale ale tarea abilităţilor funcţionarilor de aplicare în publici debu- Astfel, în perioada 2-6 de- practică a prevederilor legale tanţi, necesare cembrie 2013, Academia a privind salarizarea funcţiona- pentru îndepli- organizat, în colaborare cu In- rilor publici; executarea şi ra- nirea funcţiei spectoratului Fiscal Principal portarea în sistemul bugetar; publice. de Stat, cursul de dezvoltare modelarea atitudinilor de res- Printre cele profesională „Managementul ponsabilizare în procesul de mai importan- financiar şi controlul public organizare şi ţinere a contabi- te obiective fixate sunt famili- Cele mai utilizate metode intern în serviciul fiscal de lităţii, de aplicare în practică a arizarea funcţionarilor publici de instruire au fost: prezenta- stat” destinat contabililor-şefi noilor cunoştinţe în domeniul cu prevederile cadrului nor- rea, studiul de caz, brainstor- din cadrul Inspectoratelor Fis- contabilităţii şi procesul buge- mativ ce reglementează acti- ming-ul, discuţiile în grup, in- cale de Stat teritoriale. tar. vitatea funcţionarului public; vestigaţiile de grup. Scopul acestui curs l-a con- Totodată, în colaborare cu teoria şi practica organizării Irina MOSCALU, stituit actualizarea cunoştinţe- Cancelaria de Stat, în perioada şi funcţionării administraţiei metodist, Departamentul lor participanţilor, precum şi 2–11 decembrie curent, în ca- publice; dezvoltarea abilităţi- dezvoltare profesională

boratori ai Centrului Naţional Integritatea funcţionarului public Anticorupţie, prin prezentările ţinute în faţa participanţilor la cursuri, au aprofundat cunoş- În perioada noiembrie-de- conexe corup- tinţele privind aspectele legale cembrie 2013, la Academia de ţiei, a faptelor ce reglementează activitatea Administrare Publică au fost de comporta- avertizorilor de integritate, organizate, în colaborare cu ment corup- modalităţile de avertizare, mă- Cenrtul Naţional Anticorupţie, ţional, despre surile de protecţie a avertizo- cursuri de instruire a persona- nerespectarea rilor; au dezvoltat abilităţile lului din autorităţile publice regulilor pri- de depunere şi examinare a privind avertizorii de integri- vind declara- avertizărilor; au modelat ap- tate. rea veniturilor titudinile avertizorilor de in- Instruirile respective au şi a proprie- tegritate privind principiile şi fost organizate în scopul exe- surile de instruire cu generi- tăţii şi despre normele de conduită, precum cutării prevederilor Planului de cul „Avertizor de integritate”, încălcarea obligaţiilor legale şi comportamentul civic şi pro- acţiuni pentru implementarea ce semnifică, în conformitate privind conflictul de interese,” fesional. Strategiei de reformă a secto- cu regulamentul menţionat au demarat în data de 15 no- În cadrul acestor cursuri, rului justiţiei pentru anii 2011- „funcţionarul public, inclusiv iembrie 2013. metodele de instruire utiliza- 2016 (Hotărârea Parlamentului funcţionarul public cu statut Autorii, care au elaborat te de către formatorii invitaţi Republicii Moldova nr. 6 din special, persoanele cu funcţii programa de instruire, doam- au fost prezentările, discuţiile 16 februarie 2012), precum de demnitate publică şi alte nele Tatiana Mostovei, şef Di- în grup, investigaţiile de grup, şi a Hotărârii Guvernului Re- persoane care prestează servi- recţie prevenire şi programe brainstorming-ul. publicii Moldova nr. 707 din cii publice, ce informează be- anticorupţie, şi Virginia Mora- 09.09.2013 pentru aprobarea nevol, cu bună-credinţă şi în in- ru, inspector principal Direcţia Galina MARDARE, Regulamentului-cadru privind teres public despre comiterea prevenire şi programe antico- metodist, Departamentul avertizorii de integritate. Cur- actelor de corupţie şi a celor rupţie, împreună cu alţi cola- dezvoltare profesională FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 10 PUBLIC Lumea ştiinţei decembrie 2013 Cititul te face Netul provoacă mai simpatic dependenţă

Amazom.combestsellers – cu Deşi Internetul a devenit urmare, adolescenţii si adulţii personaje bi-dimensionale, nu una dintre cele mai importante tineri sunt mai susceptibili de a foarte complexe şi uşor de în- resurse de informaţii, utilizarea fi dependenţi de Internet decât ţeles. Toate cele trei grupuri au necontrolată, patologică a Inter- orice altă grupă de vârstă, şi în fost apoi invitate să interpreteze netului – adică, dependenţa de rândul tuturor persoanelor care emoţiile anumitor expresii faci- Internet – poate avea un impact suferă de această dependenţă, ale – un test standard de empa- negativ asupra performanţelor adolescenţii şi adulţii tineri sunt tie. Cei care citiseră beletristică şcolare, a relaţiilor de familie şi mai susceptibili de a-şi neglija au dovedit o abilitate crescută asupra stării emoţionale a ado- munca şi şcoala decât adulţii Aţi citit vreo carte bună de empatie în comparaţie cu ce- lescenţilor, fiind un comporta- mai mari cu acelaşi tip de com- recent? Dacă da, înseamnă că lelalte două grupuri. Rezultatul ment cu semne şi simptome portament dependent. prietenii şi familia au avut de a fost acelaşi şi când s-au mai fă- similare cu cele ale oricărei alte câştigat. Se pare că beletristica cut şi alte teste cu alţi voluntari. dependente. ne sporeşte temporar capacita- „Îmi place acest studiu şi ori- Dependenţa de Internet tea de empatie. Abilitatea de a cine este tentat să se încreadă în este definită ca o pierdere com- detecta şi de a înţelege emoţi- aceste rezultate, dar în acelaşi pulsivă a controlului impulsu- ile altor oameni şi de a deduce timp, mai rămân o mulţime de rilor legate de utilizarea Inter- convingerile şi intenţiile lor este întrebări” a spus Matthijs Bal de netului (jocuri online, reţele cunoscută drept „teoria minţii”. la Universitatea VU (Vrije Uni- sociale, sesiuni-maraton de na- David Corner Kidd şi Ema- versiteit) Amsterdam, Olanda, vigare pe Internet) care implică nuele Castano de la Noua care investigează şi el legătura în principal dependenţa psiho- şcoală pentru Cercetări Sociale dintre cititul beletristicii şi em- logică de Internet, iar simpto- Abuzul de internet este atât din New York au verificat dacă patie. mele sunt comparabile cu ale de frecvent încât DSM („Manu- faptul că citim beletristică – Cercetările lui Bal sugerea- altor comportamente adictive, alul de diagnostic şi statistică a povestiri care conţin personaje ză că este nevoie de câteva zile cel mai apropiat fiind jocul de tulburărilor mentale”), care este complexe – poate contribui la o de citit pentru a exista un efect noroc patologic. publicat de Asociaţia America- ascuţire a acestei capacităţi de asupra empatiei, ceea ce face ca Aproape fiecare studiu efec- nă de Psihiatrie, are în vedere, în empatie. rezultatele imediate ale noului tuat pe această temă a identifi- prezent, adăugarea unui aseme- Ei au desemnat aleatoriu studiu să fie surprinzătoare. cat nu numai o corelaţie directă nea diagnostic în următoarea sa voluntari pentru fiecare dintre „Şi deşi aceste rezultate între vârstă şi dependenţa de ediţie propusă pentru publica- următoarele trei grupuri – citi- sunt doar preliminare, alte stu- Internet, ci şi, de asemenea, o re, alături de alte probleme de torii de beletristică, cititorii de dii recente au raportat aceleaşi corelaţie între vârstă şi negli- sănătate mintală, cum ar fi tul- cărţi de succes, tip best seller, concluzii. Deci faptul că în SUA jarea responsabilităţilor lega- burarea bipolară, schizofrenie şi şi grupul celor care nu citesc se pune mai puţin accent pe te de muncă sau şcoală. Prin tulburările de personalitate. deloc. Primului grup i s-a dat rolul beletristicii în educaţie ar să citească fragmente din cărţi- putea fi îngrijorător”, a mai spus le selecţionate pentru Premiul el. Studiul lui indică şi faptul că Naţional de Literatură, iar celui programele de lectură pentru Apa minerală: da sau ba? de al doilea grup i s-a dat să ci- deţinuţi ar putea oferi beneficii tească fragmente din cărţi de pe reale. zoase, deoarece zahărul din varietăţile îndulcite ridică într- adevăr probleme. Dacă o persoană suferă de Plastic din soia? sindrom de colon iritabil, dio- Poliuretanii sunt materiale până când vom rămâne fără pe- xidul de carbon adăugat poate plastice versatile. Ei pot fi folosiţi trol. determina apariţia durerilor pentru a crea materiale spongi- Resursele de soia însă nu se Are apa minerală un impact datorate balonării. Este adevă- oase flexibile pentru roţi solide, vor epuiza. Şi componenta ma- negativ asupra sănătăţii noas- rat că apa carbogazoasă este lacuri pentru mobilă, adezivi, joră a poliuretanilor, poliolii, tre? Dacă nu, cât de multă puţin mai acidă decât apa plată izolaţie pentru pereţi şi frigide- poate fi obţinută din uleiul de putem consuma pentru a fi în datorită acidului carbonic, dar re, panouri laterale pentru ma- soia. O reacţie chimică simplă siguranţă? Una peste alta, nu acest acid se descompune în şini agricole, pneuri etc. poate converti uleiul de soia în există un studiu clar cu privire dioxid de carbon şi apă şi este Poliuretanii sunt polimeri, adi- „ulei de soia epoxidat”, care la la impactul negativ pe care ar mult mai puţin acid decât aci- că molecule gigante compuse rândul său poate fi uşor trans- putea să-l aibă consumul de dul din stomac. din unităţi individuale, precum format în poliolii necesari. apă minerală asupra sănătăţii Nu există nicio documentaţie un lanţ este compus din verigi. În viitor, plantele ar putea noastre. serioasă în literatură privitoare De unde provin aceştia? La produce nu doar alimente, dar Dificultatea ar putea veni la utilizarea apei minerale, prin moment îi procurăm din petrol, şiambalajul necesar pentru a le odată cu consumul excesiv de urmare sfatul nostru este să dar este o chestiune de timp înpacheta. cola sau alte băuturi carboga- continuăm să o consumăm. Nr. 23 (420) FUNCŢIONARUL decembrie 2013 Dura lex, sed lex PUBLIC 11 Spălare de bani de peste Fraude financiare

130 de milioane de lei Administratoa- rea procesului de in- Centrul Naţional Anticorup- responsabile de încasarea mij- solvabilitate a S.R.L. ţie, în comun cu Procuratura loacelor băneşti în numerar Completgaz a fost Anticorupţie, a documentat şi cu ulterioara legalizare peste reţinută de ofiţerii anihilat o grupare criminală in- hotarele ţării. Timp de doi, prin Centrului Naţional ternaţională specializată în sus- înşelăciune şi cu folosirea docu- Anticorupţie, fiind tragerea şi spălarea banilor în mentelor false, sub pretextul ac- suspectată de abuz proporţii deosebit de mari cu tivităţii de cumpărare şi export a în serviciu manifes- atribuirea acestora a unui cara- producţiei agricole, aceste soci- tat prin prejudicie- ter legal. etăţi au sustras şi au atribuit un rea statului cu apro- caracter le- ximativ 5 000 000 de tereselor publice şi intereselor gal mij- lei. ocrotite de lege ale persoanelor l o a c e l o r Potrivit datelor preliminare fizice sau juridice, soldate cu ur- băneşti în ale anchetei, administratoarea, mări grave. sumă de abuzând de funcţia pe care o Pe acest caz a fost deschis peste 20,0 exercita în societatea intrată în un dosar penal în temeiul art. mln. lei, faliment, ar fi transferat de pe 335, alin. (3), lit. b) din Codul prin întoc- contul unei întreprinderi de- penal pentru abuz de serviciu, mirea con- bitoare Completgaz circa 4,8 infracţiune care se pedepseşte t ra c te l o r mln lei pe conturile unei firme cu închisoare de la 3 la 7 ani cu fictive şi off-shore. Tranzacţia ar fi fost privarea dreptului de a ocupa Astfel, în perioada 2010- înscrieri eronate în datele evi- efectuată în lipsa acordului anumite funcţii sau de a exer- 2012, sub pretextul atribuirii denţei contabile. Numerarul dis- comitetului creditorilor S.R.L. cita o anumită activitate pe un caracterului legal unor activităţi ponibil se întroducea în circuitul Completgaz. termen de la 2 la 5 ani. virtuale, prin folosirea docu- legal prin intermediul plăţilor în Astfel, în circumstanţele Administratoarea a fost re- mentelor false, au fost spălate avans către companii nereziden- descrise, administratorul pro- ţinută pentru 72 de ore. Con- mijloace financiare în sumă de te cu conturi în Letonia. cesului de insolvabilitate al SRL ducerea urmăririi penale este 134 milioane de lei. Prin urmare companiile ne- Completgaz, a cauzat daune exercitată de către procurorii În urma acţiunilor de urmă- rezidente transferau mijloacele în proporţii considerabile in- anticorupţie. rire penală a fost identificat un financiare sustrase în conturile grup de societăţi care anterior aşa-numitelor bănci nistrene la practicau activităţi suspecte, iar companiile gestionate de rude- ulterior s-au încadrat în schemă le acestora, înregistrate în zona Profesor corupt ca societăţi care achiziţionau transnistreană. produse agricole, ridicând nu- De asemenea, s-a constatat, Serviciul Nord al Procura- aprecierea cu note înalte la dis- merar în valoare de peste 40 că firmele gestionate de acest turii Anticorupţie a finalizat şi ciplina pe care o preda. milioane de lei. Din grupare fă- grup criminal, în perioada 2011- deferit justiţiei cauza penală de Dascălul a fost prins în biro- ceau parte 5 persoane, iar fieca- 2012, a obţinut restituirea TVA învinuire a unui profesor de in- ul său de serviciu, imediat după re membru avea atribuţii clare în din buget în suma de 11 mili- formatică din cadrul Colegiului primirea a 1700 lei – bani pre- realizarea schemei frauduloase oane de lei, iar altă sumă de 5,2 Politehnic din Bălţi de comite- tinşi şi primiţi de la unul dintre după cum urmează: milioane de lei, care urma să fie rea coruperii pasive. elevi pentru a-l „mulţumi”. 1) redarea activităţilor reale încasată de la restituirea TVA, a Acesta a fost reţinut, acum La demersul procurorilor, a unor companii din R. Moldova, fost reperată la momentul per- profesorul a fost sus- inclusiv din regiunea transnis- fectării documentelor din moti- pendat provizoriu din treană, cu asigurarea documen- vul suspiciunii existenţei reale a funcţie şi actualmente, telor a diferitelor instituţii de mărfurilor şi serviciilor acordate. are interdicţia de a pă- stat (documente de provenien- Pentru documentarea aces- răsi ţara. Fiind audiat ţă, facturi fiscale etc.); tui caz a fost solicitată asistenţa de procurori, acesta 2) atragerea investitorilor juridică a 5 state: Letonia, Litu- şi-a recunoscut vino- străini cu renume sau primirea ania, Marea Britanie, Ucraina şi văţia. creditelor de la băncile comerci- Cehia, iar pe faptul dat s-au iniţi- Pentru fapta comi- ale autohtone în baza documen- at 9 cauze penale pentru spălare să, Codul penal preve- telor fictive; de bani, evaziuni fiscale, falsuri o lună, de către ofiţerii CNA şi de pedeapsă cu închisoare de 3) lobarea intereselor firme- în documente şi sustragere, co- procurorii anticorupţie. Procu- la 3 la 7 ani cu amendă în mă- lor grupării întru primirea resti- nexate într-o singură procedură. rorii au constatat că învinuitul rime de la 1000 la 3000 unităţi tuirii TVA din bugetul statului; În prezent, au fost înaintate a pretins de la şapte elevi peste convenţionale şi cu privarea 4) implicarea persoanelor învinuiri la 5 persoane, iar con- 10 mii de lei pentru perfectarea de dreptul de a ocupa anumite fizice şi juridice impostore din ducătorul şi organizatorul gru- pe numele acestora a lucrărilor funcţii sau de a exercita o anu- Ucraina, Marea Britanie, Litua- pării criminale a fost anunţat în de curs, admiterea la examen, mită activitate pe un termen de nia, Letonia şi Republica Cehă, căutare generală. întocmirea lucrărilor practice şi la 2 la 5 ani. FUNCŢIONARUL Nr. 23 (420) 12 PUBLIC Diverse decembrie 2013 Sărbătorile de iarnă pe 1 Decembrie - Ziua Naţională a României arhipelagul Madeira Ce-ţi doresc eu ţie,

Dacă şi există locuri, unde din ţiglă de culoare roşie, care dulce Românie e celebrată cu adevărat viaţa, se înscriu poetic în arhitectura Mihai EMINESCU atunci unul dintre acestea se parcurilor verzi ale oraşului, a Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, află, cu siguranţă, pe Madeira. oazelor fluorescente şi terase- Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? La sfârşitul fiecărui an, aici se lor, a străzilor pavate cu dale Braţele nervoase, arma de tărie, sărbătoreşte încheierea încă vulcanice. Datorită reliefului lui La trecutu-ţi mare, mare viitor! specific, de Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, amfiteatru, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Funchal-ul Căci rămâne stânca, deşi moare valul, se aseamănă Dulce Românie, asta ţi-o doresc. în aceste zile cu un uriaş Vis de răzbunare negru ca mormântul, teatru de Spada ta de sânge duşman fumegând; păpuşi ilu- Şi deasupra idrei fluture ca vântul, minat cu mii Visul tău de glorii falnic triumfând, de lumini. E o privelişte Spună lumii large steaguri tricolore, uimitoare. Spună ce-i poporul mare, românesc, a unui ciclu de viaţă cu durata Cufundaţi-vă în febra cum- Când s-aprinde sacru candida-i vâltoare, de 365 de zile. Tradiţiile creşti- părăturilor din Funchal, vizitaţi Dulce Românie, asta ţi-o doresc. ne ale festivităţilor de Crăciun magazinele locale, în care veţi sunt aici strâns legate de fes- găsi practic totul, de la cele Îngerul iubirii, îngerul de pace, tivităţile de Anul Nou. Pe Ma- mai renumite produse ale ce- Pe altarul Vestei tainic surâzând, deira au loc diverse sărbători lor mai renumiţi producători Ce pe Marte-n glorii să orbească-1 face, etnograficeşi cu caracter cultu- mondiali până la obiecte de Când cu lampa-i zboară lumea luminând, ral-artistic. artizanat. Funchal este un ade- El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Sărbătorile durează întrea- vărat centru comercial în aer Guste fericirea raiului ceresc, ga lună decembrie şi până în liber. Tu îl strânge-n braţe, tu îi dă altare, Ziua de Bobotează. Pe durata Atmosfera de sărbătoare Dulce Românie, asta ţi-o doresc. sărbătorilor se evidenţiază, domneşte pe întreaga insulă: după cum e şi firesc, graţiosul la hoteluri, restaurante, baruri, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, oraş Funchal, capitala arhipela- pe străzi. De Revelion cerul de Tânără mireasă, mamă cu amor! gului Madeira, care este astăzi deasupra Funchal-ului este Fiii tăi trăiască numai în frăţie un important centru cultural, colorat de focuri de artificii Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, turistic şi comercial al regiu- multicolore, care durează zece Viaţă în vecie, glorie, bucurie, nii autonome a Portugaliei. În minute. Acesta este, fără îndo- Arme cu tărie, suflet românesc, peisajul urban domină casele ială, un început minunat de An Vis de vitejie, fală şi mândrie, din piatră albă, cu acoperişuri Nou, dar şi a unei vieţi noi! Dulce Românie, asta ţi-o doresc !

Abonarea 2014 Continuă abonarea pentru anul 2014 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială„ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul „FUNCŢIONARUL PUBLIC,” publicaţii ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Revista „Administrarea Publică” apare trimestrial. Ziarul „Funcţionarul Public” apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 42 lei; 6 luni - 84 lei. 3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

CHIPA DRESA E-mail: [email protected] EREDACŢIONALĂ: ANOASTRĂ: Mihai MANEA - şef secţie Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. CONTACTE: Ion AXENTI - secretar responsabil Ziarul apare de două ori pe lună. Indice 67919. Vitalie NICA - redactor, designer Coli de tipar 1,5. Tiraj: 370. Sergiu PÎSLARU - redactor, designer Dat la tipar 15.XII.2013 Tel: 28-40-78 „Funcţionarul Public” - supliment la revista „Administrarea Publică” - publicaţie a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova