GAZETAGAZETA HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRUL 132, MAI 2017 APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU Parada Baloanelor de sãpun Din SUMAR pe strãzile din Agnita De la Poliþie ... La nivel mondial, în data de 28 mai 2017, mai mult de 200.000 Alãturaþi-vã celei mai mari comunitãþi de iubitori de baloane - pag. 2 de oameni din peste 70 de oraºe din întreaga lume - din Sri de sãpun din întreaga lume ºi participaþi la o paradã cum nu aþi Lanka pânã în Statele Unite ale Americii, din Nigeria în mai vãzut! Editorial … - pag. 2 Norvegia - vor ieºi pe strãzi ºi îºi vor uni forþele, încã o datã, Colegiul Tehnic August Treboniu Laurian Agnita, va pentru a face oraºele lor mai fericite, suflând baloane de sãpun. organiza în acest an a doua ediþie a evenimentului Global „Berzele albe ale Cerului” au revenit În acest an aceastã paradã s-a extins, adãugând mai multe Bubble Parade, în data de 28 mai! pe la cuiburile lor româneºti! oraºe ºi participanþi din întreaga lume, propunându-ºi sã Startul se va da din faþa colegiului începând cu ora 12:00, realizeze cele mai multe baloane de sãpun pe care le-aþi vãzut parada va continua pe strada Avram Iancu, strada Mihai Viteazu - pag. 2 vreodatã! Toate acestea au un singur scop: sporirea fericirii în pânã la intersecþia cu strada Fabricii ºi retur. O FRUMOASà rândul oamenilor, a solidaritãþii ºi bunãstãrii. Nu trebuie sã pierdeþi acest eveniment! Poate participa REALIZARE DIDACTICà Global Bubble Parade a început în 2015 ca un mic oricine, trebuie doar sã luaþi cu voi recipiente cu ingredientele - pag. 2 experiment care s-a transformat într-un eveniment la nivel magice pentru baloane de sãpun! mondial ajungând la peste 100.000 de oameni la prima ediþie, în Your Happiness is just a few bubbles away... ÎN APOª - CU peste 40 de oraºe diferite de pe 4 continente. Proiectul este DRAGOSTE iniþiat de Funda ia 100 happydays, cu scopul de a promova ideea - pag. 3 cã fericirea se gãseºte în lucrurile mãrunte din jurul nostru, ºi FESTIVALUL DEDICAT LUI IOAN este organizat în fiecare þarã de cãtre oameni, pentru oameni. Evenimentul este orientat pentru a construi comunitãþi GYURI PASCU, UN SUCCES mai rezistente ºi diverse, pentru a creºte gradul de - pag. 3 conºtientizare cu privire la bunãstarea personalã ºi de a crea o experienþã interactivã pozitivã între oraº ºi locuitorii sãi. Elevi de la Colegiul Tehnic din Agnita, Pline de culoare, baloanele de sãpun sunt adesea laureaþi la concursuri de literaturã recunoscute ca fiind un simbol al fericirii ºi al copilãriei pline de - pag. 4 vise ºi fãrã griji. Participanþii la paradã sunt încurajaþi sã punã Persoane de contact: viaþa în „aºteptare” timp de o orã, într-o zi de duminicã ºi sã se Prof. Lãstun Otilia-Bogdana BALUL MAJORATULUI bucure din nou de copilãrie, sã se joace cu baloane de sãpun. Prof. Gãinã Niculina ORTODOXIA - pag. 4 Proiectul „Solidaritate pentr u dezv oltare Pe V alea economicã în Valea Hârtibaciului - Hârtibaciului - pag. 5, 6 SOLID. E. D.” se încheie dupã 27 luni Hosman, 31 mai 2017 – Dupã o perioadã de implementare ªurii Culturale oferã posibilitatea organizãrii de cursuri, ateliere Sfinþii Împãraþi de 27 luni, astãzi se încheie activitãþile proiectului „Solidaritate ºi evenimente din cele mai variate domenii. ªura culturalã Constantin ºi Elena pentru dezvoltare economicã în Valea Hârtibaciului - SOLID. cuprinde trei sãli mai mici pentru ateliere, o salã mare de - pag. 5 E. D”. Proiectul a fost co-finanþat printr-un grant din partea training, o bucãtãrie ºi spaþii sanitare. Elveþiei, prin intermediul Contribuþiei Elveþiene pentru Brandul „Din Hârtibaciu, cu drag” este o altã reuºitã MASLU DE OBªTE Uniunea Europeanã extinsã ºi a fost implementat de cãtre importantã a proiectului SOLID. E. D., ajutând ca produsele ºi asociaþia Hosman Durabil. Toate obiectivele ºi rezultatele serviciile locale din Valea ºi Podiºul Hârtibaciului sã fie LA MERGHINDEAL propuse au fost atinse. recunoscute cu uºurinþã de cãtre consumatori. Brandul s-a - pag. 5 Am publicat ghidul de ameliorare a calitãþii produselor locale dovedit a fi popular în rândul producãtorilor locali, atrãgând ºi de îmbunãtãþire a tehnicilor de marketing intitulat deja pânã la mijlocul lunii mai un numãr de 26 fermieri ºi Pacea de la Schitul Chirpãr „Promovarea ºi marketingul produselor din gospodãriile meºteºugari din Agnita, Alma Vii, Alþîna, Apold (MS), Chirpãr, - pag. 5, 6 þãrãneºti”. Echipa asociaþiei a organizat 22 de sesiuni de Cincu, Cornãþel, Fofeldea, Hosman, Ilimbav, Marpod, Mediaº, instruire în ºapte arii tematice (precum pomiculturã, grãdinãrit, Nucet, Roºia, ªelimbãr ºi Zlagna. Regulamentul de folosire a Taina Sfântului Maslu fierãrit artizanal, prelucrarea ºi restaurarea textilelor, etc). În brandului permite numai producãtorilor din regiune sã utilizeze total, 239 de localnici ai Hârtibaciului au participat la aceste marca, cu promisiunea de a respecta manualul de identitate. la parohia Ruja cursuri. Am mai organizat patru târguri de produse locale cu Pentru a obþine dreptul de utilizare a mãrcii „Din Hârtibaciu, cu - pag. 5 100 de producãtori ºi peste 1.700 de vizitatori. drag” este necesarã completarea cererii de pe site-ul www.moara- Una din reuºitele importante ale acestui proiect este veche.ro. Roadele rugãciunii modernizarea ºi extinderea ºurii din curtea Morii Vechi din Pentru derularea tuturor activitãþilor proiectului am - pag. 6 Hosman. Acest nou spaþiu de ateliere ºi evenimente, numit beneficiat de o co-finanþare de 230.113,78 CHF ºi am avut o PÃPÃLUGA „ªura Culturalã”, a fost inaugurat în data de 26 mai. Spaþiul contribuþie proprie de 25.620,00 CHF. Mircea Drãgan Noiºteþeanu - pag. 7 Asociaþia Prietenii Mocãniþei RUGÃCIUNE Mihai Blotor Daniela Pãnãzan Lorinzi Alerg pentru: ªine mai sigure pentru cãlãtorii mai plãcute - Asociaþia Prietenii Mocãniþei - pag. 7 CARPENUL De trei ani încoace, Spatelui nu-i place, Ioan Ghip - pag. 7 Ca dau târnãcoape, Matrioºka Piatra s-o îngroape. Dar mi-am pus în gând, soþiei mele, cu drag Decât sã mã plâng, Dan Herciu - pag. 7 Mai bine la cros, Þãranul roman Sã mã-nscriu voios. Ioan Gligor Stopiþã Cu mocanitarii, - pag. 7 Sã strângem dinarii, Sã ne luãm îndat’, Idei naturale Sculã de burat. Ioan Gyuri Pascu - pag. 7 Sã lucrãm cu spor, Mi-am muiat chita în zamã ªi pe viitor, Ion Stopiþã - poet þãran S-avem sãnãtate, - pag. 7 Fãr’dureri de spate! 2 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2017 Editorial … O FRUMOASà De la Poliþie ... Mi s-a întâmplat de multe ori sã aud pãrinþi noi. Au de trei ori mai multe spitale decât noi. Vine vara, ºi chiar dacã este mai generoasã care se consolau pentru plecarea copiilor de Au de trei ori mai multe licee decât noi. Au REALIZARE cu ploile decât cu soarele, scoate la „plimbare” acasã ºi care foloseau aceeaºi replicã „Ce sã consiliu civic de cartier. Au centru de închiriere un anume soi de oameni. Anume cei care vor facã sãrãcuþii aici? Aici n-au de nici unele. Nici biciclete electrice. Au turism. Au toate acele DIDACTICà sã scoatã profit din aºa zisa „plimbare” ºi unde sã munceascã, nici sã se distreze … Las‘ lucruri pe care ar trebui sã le avem ºi noi ca sã pentru care a face o vizitã nocturnã unei case sã plece.” ne simþim cetãþeni în oraºul nostru. Lucruri nelocuite sau unui magazin închis publicului Într-un anume fel replica aceasta mi se spre care sã þintim în viitor. nu reprezintã o problemã moralã. pãrea fireascã, adevãratã, adaptatã realitãþii Uite aºa am început sã mã întreb dacã nu Pãgubiþi de asemenea „vizitatori” au fost din oraº. Pânã de curând, când am avut ocazia privim prea „în negru” ceea ce ne oferã oraºul. proprietarii unor imobile nelocuite ºi sã discut cu câþiva francezi dintr-un orãºel la Pentru cã dupã ‘90 am pornit cu aproape nimic nesupravegheate pentru perioade lungi de timp. fel de mare ca al nostru. ªi, spre marea mea iar acum avem multe din ce au ºi ei. Evoluãm Astfel, la Brãdeni au fost sustrase bunuri de surprizã, dupã discuþia în care comparam ce ºi ne dezvoltãm chiar dacã, poate, nu percepem aproape 500 lei, la Netuº de aproape 1000 iar ne oferã localitãþile în care trãim am început în mod direct acest lucru. Ne apropiem de ei. la Þichindeal de câþiva lei. Proprietarul unui sã privesc altfel oportunitãþile locale. Suntem pe drumul cel bun. De ce oare nu magazin alimentar din Ighiºul Vechi s-a situat, Pentru cã, dupã ce ne-am comparat vedem acest drum? Pentru cã suntem prea cu o pagubã de 1000 lei, undeva la mijloc între aºezarea geograficã ºi populaþia ne-am pesimiºti. Ar trebui sã fim mãcar pragmatici ºi cei de mai sus. Vã reamintim cã multe dintre chestionat reciproc despre oportunitãþile sã recunoaºtem cã avem multe lucruri bune asemenea situaþii pot fi evitate prin mãsuri agricole, industriale ºi distractive din zonã iar pentru un orãºel micuþ ºi izolat ca al nostru. simple. Montarea unui sistem de alarmã, rezultatul a fost surprinzãtor – aproape tot ce Avem liceu, spital, fabricã de pâine, laborator achiziþionarea unui câine de pazã, anunþarea au ei avem ºi noi. de cofetãrie, pizzerie, covrigãrie, secþie de vecinilor ºi – mai ales – a poliþiºtilor despre Dar, la noi aproape oricine are un petic de asamblare, supermarket … lucruri care nu se absenþa dumneavoastrã v-ar putea scuti de pãmânt pe care îl foloseºte ºi nu prea. Ei nu au gãsesc pe zeci de kilometri împrejur. astfel de neplãceri. Probabil cã vremea schimbãtoare agitã terenuri agricole personale iar pentru cei puþini, Dacã am recunoaºte cã tot ce este în jurul oamenii. Nu ne putem explica altfel care au, agricultura este o meserie ºi nu doar nostru este o oportunitate de dezvoltare, de evenimentele ce au avut loc. La Merghindeal, pentru cã au ferme de fructe ºi legume ºi evoluþie cãtre un orãºel ca al nostru dar de o minorã din Dealu Frumos plecatã voluntar producþie de alcool sub marcã înregistratã. „dincolo”, atunci poate nu ne-am lãsa copii sã de acasã este gãsitã la Apold ºi reîncredinþatã La noi nu prea este industrie. Nici la ei. plece, poate i-am învãþa cum ºi în ce direcþie familiei. La Nocrich, o altercaþie a degenerat Cam acelaºi numãr de locuri de muncã. Cam sã dezvolte oraºul. ªi am face asta alãturi de ei într-o agresiune a cãrei victimã a ajuns la spital aceeaºi navetã în zone industriale învecinate. ºi împreunã cu ei. Având ca temã „Educaþia pentru cu o plagã înjunghiatã, din fericire nu foarte Timpul liber? Vreo trei-patru restaurante – la Iatã cum replica de la începutul articolului gravã. La Chirpãr a fost identificatã o persoanã dezvoltare durabilã. Iniþiative de inovare socialã ei. La noi … cam tot aºa. Vreo trei centre de a devenit pentru mine reflexia unui pesimism datã în urmãrire pentru plecare voluntarã din cazare la noi … vreo trei la ei … O istorie de nejustificat. Un pesimism care mi-aº dori, prin în ºcoli ºi licee”, în perioada martie-aprilie 2017 Secþia de Bolnavi Cronici Boiþa. Persoana a câteva sute de ani ºi la ei, ºi la noi. acceptarea realitãþii, sã se transforme mãcar a avut loc etapa judeþeanã a Concursului fost reþinutã ºi predatã lucrãtorilor Bineînþeles sunt ºi lucruri pe care ei le au în pragmatism dacã nu în optimism. Naþional de proiecte didactice inter ºi/sau Inspectoratului de Poliþie Sibiu. ºi noi nu. Au de trei ori mai multe ºcoli decât Varga C. transdisciplinare „Magister Unesco” pentru La Marpod, o persoanã identificatã ulterior profesorii de limba ºi literatura românã, ca fiind CD din Periºoru judeþul Brãila, a matematicã ºi englezã, de gimnaziu ºi liceu. ameninþat cu o coasã, la domiciliul acestuia, „Berzele albe ale Cerului” au revenit Concursul a fost organizat de Comisia un agent de poliþie de la Postul de Poliþie Naþionalã a României pentru UNESCO, în Comunalã Marpod. Nu s-a mulþumit sã colaborare cu Casa Corpului Didactic din ameninþe cu moartea agentul dar a lovit cu pe la cuiburile lor româneºti! fiecare judeþ ºi Editura Niculescu (Forumul pietre ºi maºina de serviciu a acestuia. S-a Obosite de lungile, înaltele ºi anevoioasele verii anului trecut; Cum aceºtia încã nu au Educaþional Magister). În judeþul Sibiu, potolit doar când a fost încãtuºat sub acuzaþia de ultraj ºi violare de domiciliu, de cãtre agenþii drumuri ale vãzduhului, frumoasele ºi cuminþile împlinit vârsta de un an, pãrinþii încearcã sã-i câºtigãtoare a fost doamna profesor de limba pãsãri migratoare mai poartã încã în aripile ajute sã îºi clãdeascã propriul lor lãcaº de odihnã grupei speciale de intervenþie sosiþi de la Sibiu. ºi literatura românã Lorinczi (Pãnãzan) Maria- Din nefericire, la Nocrich, o joacã lor dogoarea arzãtoare a dunelor de nisip ºi a ºi cuibãrire, de preferinþã cât mai apropiat de Daniela, de la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” întinselor savane din îndepãrtatele þãri africane al lor, pãrinþii nelãsându-ºi „copiii” (puii) în voia nesupravegheatã a dus la decesul unui copil. Agnita, care s-a calificat la etapa naþionalã cu ºi asiatice, în vreme ce þinuturile româneºti le- soartei. ªi invers; De acolo, de sus, din vechiul Acesta, profitând de neatenþia pãrinþilor s-a eseul „Literatura ºi religia – forme de realizare au întâmpinat cu o neaºteptat de întârziatã ºi lor cuib, peste numai trei luni de zile vor afla jucat la o firidã electricã ºi-a strecurat mânuþa de friguroasã primãvarã... dacã sunt sau nu bunici, iar de o fi nevoie îi vor a educaþiei permanente”. Doamna profesor printr-o gaurã din capacul acesteia ºi atingând Câteva curiozitãþi, referitoare la sprijini pe tinerii pãrinþi, dându-le o mânã de este absolventã a Universitãþii „Babeº-Bolyai” firele aflate sub tensiune, din interiorul firidei, înapoierea, pe meleagurile natale, a Berzelor ajutor ºi sfaturi bune de urmat; Lucrurile sunt din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere (promoþia s-a electrocutat. În ciuda intervenþiei SMURD ºi a manevrelor de resuscitate, copilul a fost Albe: astfel rânduite ca, de obicei, în fiecare cuib sã 1998, specializarea limba ºi literatura românã - limba ºi literatura francezã), are o experienþã declarat decedat. Cele mature au revenit nu singure, ci sãlãºluiascã un bãrbãtuº ºi o femelã, cãsnicia Spiritul de aventurã al ºoferilor de pe însoþite de puii scoºi din ouãle primãverii ºi lor urmând sã dureze tot restul vieþii, la berze didacticã de 18 ani, iar din 2009 este doctor în filologie. Felicitãri ºi mult succes mai departe! ºoselele patriei ºi „superioritatea” cunoºtinþelor lor în materie de legislaþie Prof. Gãinã Niculina privitoare la circulaþia pe drumurile publice, au condus în ultima vreme la câteva neexistând nici certuri în familie, nici lungi evenimente. MI de 62 de ani din Sibiu, abia plecãri ºi reveniri, nici dureroase despãrþiri, ieºit de pe raza oraºului Agnita spre Fãgãraº, a nici divorþuri cu avocaþi, martori ºi judecãtori efectuat o manevrã de depãºire într-o zonã fãrã ºi nici litigii pentru împãrþirea averilor ºi vizibilitate ºi restricþionatã de linie continuã stabilirea custodiei copiilor.! medianã carosabilului. Rezultatul? A acroºat Ca urmare, stau ºi mã întreb: cine ºi când un vehicul care se deplasa din sens opus iar le-a învãþat pe aceste Dumnezeieºti pãsãri ºoferul acestuia, care conducea respectând cãlãtoare ale cerului cã numai ºi numai astfel legea, a ajuns la spital cu traumã la coloana se poate întemeia o familie adevãratã ºi stabilã, vertebralã. Pe strada Mihai Viteazu din Agnita care sã contribuie la perpetuarea speciei.?! NRM de 53 de ani din localitate, având o Aºadar, chiar ºi aparenta banala lume a îmbibaþie alcoolicã în aerul expirat de 0,63 mg/ Berzelor Albe ne dã nouã, oamenilor, o l, a pierdut controlul volanului ºi a lovit o maºinã pilduitoare ºi emoþionantã lecþie de ceea ce parcatã ºi a distrus o pubelã iar pe strada înseamnã trãinicia unei familii.! În sensul cã Bisericii CG de 30 de ani din Agnita, conducând împreunã aduc pui pe lume, le dau viaþã, un tractor cu sistemul de frânare defect a lovit educaþie ºi probabil ºi un nume! faþada unui imobil ºi þeava de alimentare cu NOTÃ: În þinuturile transilvane, cele mai gaz. ªoferul nu bãuse dar nici nu avea permis numeroase ºi viguroase colonii stabile de de conducere. „Berze albe ale Cerului” (cioconiacioconia) Dacã aveþi impresia cã, din cauza ploii, se aflã în satele situate de o parte ºi de alta a poliþiºti de la circulaþie ºi colegii lor de la cursului mijlociu al râului Mureº, între Târgu posturile de poliþie comunalã au stat la adãpost Mureº, Dumbrãvioara ºi Reghin; pe râul Cibin, ºi nu ºi-au fãcut treaba, vã înºelaþi. În între hotarele comunelor Poplaca, Cristian, controalele rutiere efectuate au fost depistaþi Orlat ºi Gura Râului; pe Oltul Superior în zona conducãtori auto aflaþi sub influenþa alcoolului precum GD de 56 de ani din Ruja – 0,56 mg/l Sânsimion-Tuºnad Sat, iar în lunca mijlocie a alcool pur în aerul expirat; sau persoane care aceluiaºi râu între Sãrata, Colun, Scoreiu, conduceau vehicule fãrã a poseda permis de Sãcãdate ºi Glâmboaca. Cu precizarea cã în conducere precum HN de 59 de ani din Cristianul Mãrginimii Sibiului ornitologii au Chirpãr, FC de 36 de ani din Mãlâncrav sau amenajat cel dintâi „Sanatoriu medical RC de 32 de ani din Zlagna. Acesta din urmã românesc”, destinat îngrijirii pãsãrilor conducea un ATV neînmatriculat sau migratoare bolnave sau accidentate, în vreme înregistrat dar care avea montate plãcute de ce o camerã electronicã de luat vederi filmeazã înregistrare de la un alt vehicul. ºi retransmite prin satelit secvenþe din viaþa Evenimente … evenimente … evenimente cotidianã a unei familii de berze. Întreaga grijã … Dar care vã implicã pe dumneavoastrã în pãrinteascã de bunãtate ºi iubire venind din situaþii nedorite ºi care fac necesarã prezenþa mãrinimia sufleteascã a ecologistei Miruna poliþiºtilor de pe Valea Hîrtibaciului. Ocazie cu Gritu. care aceºtia vã reamintesc cã sunt … Ioan Vulcan-Agniþeanul … Mereu alãturi de dumneavoastrã! 2017 GAZETA HÂRTIBACIULUI 3 ÎN APOª - CU DRAGOSTE Au fost peste 200 de participanþi la pãmântului, în mijlocul României. primul Transilvanian Brunch, organizat în Dupã ce, în timpul Brunch-ului, i-a lãsat satul Apoº, numãrul autoturismelor pe copii sã mângâie ºi sã se joace cu înmatriculate în Bucureºti, Braºov, Mureº, minunatele animale, Roxana ºi elevele ei Sibiu etc., depãºind numãrul caselor din au fãcut demonstraþii de echitaþie ºi dresaj micul sat în care se terminã drumul în aplauzele spectatorilor. maºinilor mici. Pentru început, Roxana a dat câteva A fost unul din cele mai reuºite explicaþii privind dresajul cailor, apoi a Brunch-uri, Mihai Barbu proprietarul fãcut demonstraþii cu Captain Jakc, pensiunii ºi a ºcolii de echitaþie Villa armãsarul cel mai aprig ºi mai îndrãgit. Abbatis Equestrian Center, în calitate de Au urmat demonstraþii de cãlãrie fãcute gazdã a evenimentului, i-a încântat pe cei de Sofia Turcu, o nãzdrãvanã în vârstã de care au reuºit sã se înscrie, atât prin 8 ani care, dupã ce ºi-a terminat numãrul gustoasele bucate oferite cât ºi prin în aplauzele spectatorilor, a luat-o lângã ea varietatea programului pe sora ei, Ana de 3 ani, mezina radiind

FESTIVALUL DEDICAT LUI IOAN GYURI PASCU, UN SUCCES Prima ediþie a Festivalului Naþional de Constantin Tiron, un bucovinean autentic Umor „Cântecul Cuvintelor” in memoriam cu un chip amintind de hâtrii moºnegi de Ioan Gyuri Pascu, organizat la Casa de Culturã demult, a cucerit spectatorii cu monologurile „Ilarion Cociºiu” din Agnita, a fost un pline de umor ºi înþelepciune eveniment cultural pe mãsura valorii celui Nici grupul folcloric „Iza” n-a scãpat de cãruia i-a fost dedicat. aplauze pentru minunatul repertoriu Actul de culturã umoristicã a început în maramureºean, în care o vioarã, o tobã ºi o foaierul Casei de Culturã, unde spectatorii au zongorã au însoþit þâpuriturile ºi cântecele fost întâmpinaþi de standuri cu cãrþile unor inconfundabile ale acestui þinut de folclor cunoscuþi autori ai genului, Cornel Udrea, autentic. Florin Alexandru, Gavril Moisa, de expoziþiile Marele actor Doru Vi an, evocându-l pe prof. univ. dr. Cristian Cheºuþ, „Expoziþia Ioan Gyuri Pascu a subliniat faptul cã acesta obiectelor absurde” ºi „Expo Kari Caturi” ºi de avea mãsura actului cultural. Fabula recitatã ºi a caricaturistului Cristinel Vecerdea-Criv care poezia „Puntea lui Rumi” de George Co buc au fãcea ºi portretul caricaturã la minut celor stârnit ºi aplauze ºi gânduri. dispuºi sã aibã o amintire. Caricaturistul brãilean Costel Pãtrãºcanu Festivalul a fost deschis ºi moderat de a umplut sala de veselie, nu doar cu cele peste iniþiatorii acestuia, Sorin Tãnase ºi Cornel 100 de caricaturi, cât mai ales cu umorul Udrea, doi umoriºti foarte serioºi, prieteni cu deosebit prin care ºi le-a prezentat Gyuri de când acesta a debutat pe scena culturii amplificându-le valoarea imagisticã, nelipsind clujene. din aceastã prezentare autoironia, atributul În mod firesc primul moment artistic a oamenilor inteligenþi. fost de muzicã folk, genul de debut ºi cel mai Spectacolul dedicat agniþeanului Ioan îndrãgit de Gyuri, realizat de Grup Folk Gyuri Pascu a fost încheiat de ansamblul „Classic” format din Ionicã ºi Diana Horvath, Cununa din Agnita, o surprizã plãcutã pentru care au interpretat cântece din repertoriul marii actori prezenþi la acest prim festival de celui omagiat dar ºi proprii compoziþii, primite umor. cu emoþie ºi aplaudate de public. Iniþiatorii acestui minunat eveniment au A urmat un moment muzical de excepþie, þinut sã-i mulþumeascã în mod deosebit realizat de tânãrul tenor Marian Buzilã care, profesorului Ioan Sârbu, directorul Casei de cu o voce puternicã ºi limpede, a umplut sala Culturã, pentru promtitudinea cu care a cu arii din opere celebre, stârnind aplauze încã rãspuns ºi s-a implicat în organizarea de la primele note ºi continuate pânã la ultimul festivalului. Au mulþumit de asemenea acord. Primarului Ioan Dragoman ºi Consiliului Local Au fost apoi momente deosebite pline de Agnita care au sprijinit aceastã iniþiativã. umor prezentate de Grupul Satiric „Biss” din Prima ediþie a festivalului „Cântecul Sibiu, Grupul Satiric „Experiment” din Fãgãraº Cuvintelor” dedicat celui mai îndrãgit actor ºi „Epigrassima” cu Gavril Moisa ºi Petru Ioan agni ean a fost un succes deosebit, ceea ce Gârda, momente în care peste salã s-au creeazã premisele continuãrii lui, pentru cã Mulþi dintre participanþii la Brunch, de bucurie în trapul calului. revãrsat glume, scenete ºi epigrame rãsplãtite Gyuri meritã sã nu fie uitat ºi el sã rãmânã viu dupã ce s-au îndestulat cu gustoasele Au urmat demonstraþiile fãcute de cu râsete ºi aplauze. în memoria celor pe care i-a iubit. bucate tradiþionale, dupã ce au admirat Maria Stoian care, la cei 10 ani, a arãtat cã I. Bârsan meºteºuguri tradiþionale ºi au fost are certe abilitãþi de cãlãrie, fiind deseori încântaþi de frumuseþea jocurilor populare, aplaudatã în timpul prezentãrii. Dupã prezentate de ansamblul din Bîrghiº, au soloul Mariei, aceasta, împreunã cu plecat spre casã, bucuroºi de o zi plinã de Sidonia Spiridon, Maria Man-Abramiuc, evenimente plãcute dar ratând cel mai Ema Man-Abramiuc ºi Nicole Kamhaus, deosebit eveniment al acelei zile; au încântat publicul prin exerciþiile deschiderea ºcolii de echitaþie la Villa prezentate. Abbatis Equestrian Center. Aºa au început cursurile de echitaþie Cei care au mai rãmas au primit o la Villa Abbatis din Apo , unde cursanþii porþie un plus de uimire ºi încântare, un înva ã cã aceste minunate animale nu sunt supliment de bucurie dãruit iubitorilor de doar pentru a face sport ci ºi pentru a trãii cai. o relaþie specialã cu ele. Învaþã cã acestea Principalele activitãþi desfãºurate la simt nevoia sã fie în primul rând iubite ºi Villa Abbatis sunt îngrijirea ºi dresarea apoi stãpânite. cailor ºi cursuri de echitaþie. De toate O tânãrã minunatã a venit din acestea se ocupã campioana naþionalã de Bucureºti pentru a cultiva în Apoº dresaj Roxana Hãdãrean, o pãtimaºã dragostea pentru animale, pentru sport ºi iubitoare de cai, pentru care a lãsat pentru naturã ºi e bucuroasã cã reuºeºte. Bucureºtiul ºi s-a mutat la capãtul I. Bârsan 4 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2017 BALUL MAJORATULUI Aºa s-a numit frumosul spectacol realizat venit de la Cisnãdie special pentru a-ºi ajuta de elevii Colegiului Tehnic „A. T. Laurian” cu foºtii elevi, dansând împreunã cu ei. ocazia sãrbãtoririi celor care, devenind majori, Punctul culminant al acestui frumos ies, teoretic, de sub tutela pãrinþilor, devenind spectacol a fost desemnarea celor mai buni cetãþeni europeni cu drepturi ºi obligaþii. dintre cele 9 perechi participante la concursul La vârsta la care orice motiv poate deveni pentru primirea titlului de Miss ºi Mister. prilej de distracþie trecerea de la categoria În urma punctajului obþinut, aceastã minor la cea de major este unul foarte motivant onoare le-a revenit elevilor Oana Denisa ºi pentru organizarea unui spectacol ºi elevii Cãlin Piloiu încununaþi cu flori ºi îmbrãþiºaþi agniþeni, ajutaþi de profesori, au rezolvat foarte de colegii lor. Pentru locurile doi ºi trei au fost bine aceastã problemã. felicitaþi, Denisa Burnete ºi Radu Orbu, Principalul rol la acest eveniment ºi l-au respectiv Maria Gleja ºi Mihai Maier. asumat elevii claselor a XI-a care s-au ocupat Ultimul moment al acestui frumos cu scenariul, regia ºi desfãºurarea unui eveniment a fost felicitarea fãcutã de diriginþii spectacol în care talentul ºi imaginaþia au fost claselor a XII-a, Mareº Nicolae, Þerbea Emil mãsurate cu intensitatea aplauzelor. ºi Anghelina Paraschiva, care au strigat Rolul de moderatori ºi prezentatori al celor catalogul ºi i-au felicitat personal pe fiecare ce s-au petrecut pe scenã le-a revenit elevilor din cei sãrbãtoriþi. Elisa Avram ºi Nicolae Suciu ºi cei doi a dovedit Pentru realizarea acestui spectacol elevii cã alegerea a fost potrivitã reuºind sã menþinã au bãtut la toate uºile instituþiilor, Societãþilor pe toatã perioada spectacolului o atmosferã Comerciale ºi a firmelor din oraº care ºi-au veselã, fiind dotaþi cu mult umor pe care l-au dovedit generozitatea sponsorizând cu sume oferit cu dãrnicie colegilor din salã. Elevi de la Colegiul Tehnic din Agnita, diverse organizarea evenimentului, fapt pentru Cei sãrbãtoriþi au fost reprezentaþi pe care li s-au adresat mulþumirile cuvenite. scenã de 9 perechi de majori frumoºi, deºtepþi laureaþi la concursuri de literaturã În perioada aprilie-mai, elevi ai Colegiului Muntean Georgiana-Daniela a primit distincþia ºi talentaþi, prinºi într-un concurs în care Din pãcate, de la sãrbãtorirea celor care au devenit cei mai tineri cetãþeni ai oraºului Tehnic „A. T. Laurian” au participat la mai „Premiul. Secþiunea epicã” iar Nicula Marco talentul, cunoºtinþele ºi imaginaþia le-au fost multe concursuri naþionale de literaturã „Premiul. Secþiunea liricã”. Tot la Colegiul apreciate de un juriu imparþial format din Agnita, au lipsit cei care au fost aleºi sã românã la care au obþinut frumoase distincþii, sibian, eleva Murgoci Teodora-Mihaela, din profesori ºi elevi. administreze oraºul, cei care în viitor le vor rod al talentului, al perseverenþei ºi al muncii clasa a V-a A, a obþinut Menþiune la Concursul Între douã numere de concurs colegii din cere acestora sã le acorde un vot de încredere, asidue, dintre care amintim: la Concursul Regional „Goga Junior”, care a constat în probe ºi care, în mod normal trebuiau sã fie cei mai Naþional de Creaþie ºi Interpretare „Ana scrise de limba ºi literatura românã ºi a XI-a au creat momente vesele cu scenete Blandiana”, concurs înscris în calendarul MEN, matematicã (prof. Lorinczi Maria-Daniela – pline de umor, reflecþii ale preocupãrilor implicaþi la aceastã sãrbãtoare a urbei. propriei generaþii. Un moment foarte aplaudat Dar parafrazând un clasic, nici anul ãsta, a fost realizat de folkiºtii Sabina Notar ºi Bogdan nici anul trecut ºi niciodatã celor cãrora trebuie Hoþea. La capitolul coregrafic au primit aplauze sã li se acorde atenþia cuvenitã, pentru cã ei ar dansurile þigãneºti ºi cele patru perechi de trebui sã devinã principalii contribuabili la membrii ai ansamblului folcloric „Cununa”. bugetul oraºului ºi viitorii edili ai acestuia, nu li În culise emoþiile spectacolului au fost s-a dat atenþia meritatã ºi nu e bine. trãite de profesorii diriginþi ai claselor a XI-a , De constatat cã pe tineri poate i-ar fi Simon Mioara, Vecerzan Margareta, Micu bucurat o asemenea atenþie dar nici faptul cã Ioan ºi Niculina Gãinã, implicaþi profesional ºi a lipsit nu i-a prea deranjat, pentru cã ei sunt emoþional la realizarea evenimentului. De foarte generoºi în sentimente. menþionat cã fosta dirigintã Niculina Gãinã a I. Bârsan

eleva Sabina Notar din clasa a XI-a A a obþinut românã ºi prof. Lãstun Otilia-Bogdana - premiul al II-lea la secþiunea criticã literarã matematicã) iar Þerbea Maria a primit Premiul (liceu) iar elevul Nicula Marco, din clasa a VII- I la concursul de creaþie plasticã („Goga a A, a fost distins cu menþiune la secþiunea Caleidoscop”). La Concursul „Heltau ...mândru poezie (gimnaziu). Acelaºi elev a obþinut de el”, elevii din clasa a VII-a A au obþinut: menþiune la Concursul Naþional „Laudã Premiul I prin Floriþã Denisa, Premiul al II-lea seminþelor celor de faþã ºi-n veci tuturor”, concurs organizat în cadrul Festivalului prin Morar Bianca ºi Þerbea Maria. Felicitãri Internaþional „Lucian Blaga” Sebeº, 2017. La laureaþilor, inspiraþie ºi har, sã continue sã-ºi Concursul Naþional „Octavian Goga sau ecoul promoveze talentul ºi priceperea! cântecului pãtimirii noastre în mileniul III”, Coordonator, organizat la Colegiul Naþional „O. Goga” Sibiu, prof. dr. Lorinczi Maria-Daniela ORTODOXIAORTODOXIA PEPE VALEAVALEA HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul iX, nr. 105, MAI 2017 „Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor ) „Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza” Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena MASLU DE OBªTE LA MERGHINDEAL “Chipul Crucii Tale pe cer vãzându-l ºi ca Împãratul Constantin cel Mare a declarat, în Aºa au hotãrât preotul ºi consiliul Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel 321, duminica, sãrbãtoarea sãptãmânalã a parohial din Merghindeal, ca în fiecare an între împãraþi Apostolul Tãu, Doamne, creºtinilor, drept zi de odihnã în imperiu, zi în Maslul de obºte sã fie oficiat în duminica împãrãteasca cetate în mâinile Tale o a pus, care ºi soldaþii asistau la slujbã. Împãratul ºi a IV-a dupã Paºti, cunoscutã ºi ca Duminica pe care pãzeºte-o totdeauna în pace, pentru familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar Slãbãnogului de la Vitezda, cel cãruia Isus rugãciunile Nãscãtoarei de Dumnezeu, unule au ajutat ºi la construirea altora mai mari ºi Hristos i-a spus „Scoalã-te, ia-þi patul tãu iubitorule de oameni”. mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, ºi umblã”, fãcându-l sãnãtos. (Troparul Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Nicomidia, Tyr etc. Totodatã, împãratul Elena) Constantin cel Mare a construit o nouã capitalã În fiecare an, în aceastã duminicã, Pe data de 21 mai Biserica Ortodoxã îi - inauguratã la 11 mai 330 -, transformând creºtinii din Merghindeal vin sã cinstesc ºi pomenesc pe Sfinþii Împãraþi oraºul Bizantium în oraºul Constantinopol, îngenuncheze sub patrafirele preoþilor ºi Constantin ºi Elena, cei ce s-au învrednicit a fi care timp de o mie de ani va fi capitala creºtinã sã se roage împreunã cu aceºtia pentru numiþi întocmai cu Apostolii. a Imperiului Roman. Aici a construit sãnãtatea lor ºi a celor dragi. Constantin cel Mare s-a nãscut în oraºul numeroase lãcaºuri de cult printre care ªi în fiecare an cei care sunt invitaþi Naissus (Serbia) în jurul anului 274. fiu al lui Biserica Sfinþiilor Apostoli. la acest eveniment constatã, cu plãcutã Constanþiu, care se numea Chlor, ºi al sfintei Din dorinþa de a ajuta Biserica, a convocat surprizã cã Sfântul lãcaº, în care de opt împãrãtese Elena. Tatãl sãu a fost unul dintre Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, ani slujeºte pãrintele Cristian Nicolae Preotul Cristian Nicolae Sasu le-a împãraþii persecutori ai creºtinismului. De la împotriva ereziei lui Arie. Sub influenþa Sasu, este tot mai frumos. mulþumit preoþilor care au rãspuns mama sa, Împãratul Constantin, a primit o Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a I-a fost alãturi la Sfânta rugãciune invitaþiei de a se ruga pentru credincioºii educaþie aleasã ºi primele idei creºtine. proclamat învãþãtura ortodoxã despre preotul Protopop Mihai Naicu ºi preoþii din Merghindeal, a mulþumit preotului A devenit suveran al întregului Imperiu dumnezeirea Fiului care este “Dumnezeu Nicolae Mãrginean, Nicolae Godan, Nicolae Godan pentru cuvântul de Roman dupã învingerea lui Maxenþiu ºi a lui adevãrat din Dumnezeu adevãrat, nãscut nu Marius Rebegel ºi Florian Þînþ. învãþãturã ºi comitetului parohial pentru Liciniu. Potrivit mãrturiilor lui Eusebiu ºi fãcut, Cel de o fiinþã cu Tatãl, prin care toate s- sprijinul acordat, invitându-i pe toþi la o Lactanþiu, în ajunul luptei cu Maxenþiu, au fãcut”.(Simbolul credinþei sau Crezul). Cuvântul de învãþãturã l-a þinut agapã creºtinã. Constantin a vãzut pe cer ziua, în amiaza mare, Sfântul Constantin cel Mare a murit în pãrintele Nicolae Godan din parohia Dealu o cruce luminoasã deasupra soarelui cu Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, ºi a fost Frumos. I. Bârsan inscripþia: “in hoc signo vinces” (prin acest înmormântat în Biserica Sfinþii Apostoli din semn vei birui). În noapte ce a urmat împãratul Constantinopol, ctitoria sa. a vãzut în vis acelaºi semn al crucii ºi aceeaºi În aceste zile de sãrbãtoare se cuvine sã-i inscripþie, fapt ce la determinat sa punã pe cinstim cum se cuvine pe cei ce sau învrednicit steagurile armatei sale semnul sfintei Cruci. A sã guste din Izvorul sfinþeniei, prin participarea avut parte de o mare victorie împotriva lui la slujbele Bisericii, prin comuniunea noastrã Maxenþiu. Aceastã minune petrecutã pe împreunã cu sfinþii în lauda adusã Celui ce este câmpul de luptã a marcat întreaga existenþã a Creatorul ºi Atotþiitorul nostru al tuturor. celui ce a devenit sfântul împãrat Constantin Sã înãlþãm ruga noastrã cãtre Dumnezeu cel Mare. Astfel deºi a primit botezul creºtin luându-i ca mijlocitori pe sfinþii noºtri. cu puþin timp înaintea morþii sale (în anul 337), „Luminãtori care aþi luminat lumea cu el a luat mãsuri în favoarea creºtinismului. Cel dreapta credinþã, voi cu adevãrat v-aþi arãtat, mai important act fiind Edictul de la Milan dat de Dumnezeu încununaþilor Împãraþi în anul 313, prin care se garanta toleranþa Constantin ºi Elena; primiþi acum ºi rugãciunile religioasã în Imperiul Roman, deci ºi a noastre ºi le duceþi Împãratului Hristos, pe care creºtinismului. Deasemenea înlãturã din legile Îl slãvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, penale pedepsele contrare creºtinismului, cîntindu-I cu voi ºi cu toate oºtile cereºti: îmbunãtãþeºte tratamentul în închisori, Aliluia!” uºureazã eliberarea sclavilor acordând (Condacul al 13-lea al acatistului sf. episcopilor ºi preoþilor dreptul de a-i declara Împãraþi Constantin ºi Elena). liberi în biserici. Încã din anul 317, a început sã Pr. Todirenchi Mihai batã monedã cu monograme creºtine. – parohia Beneºti. Taina Sfântului Maslu la parohia Ruja Pacea de la În data de 30 aprilie, Duminica de Sfântã Tainã a Maslului de obºte. Creºtinii a Maslului, preotului Rebegel Marius i-au stat Mironosiþelor, clopotele bisericii “Buna Vestire” au rãspuns chemãrii îndreptându-ºi paºii spre alãturi preoþii: protopop Naicu Mihai de la Schitul din Ruja au bãtut din nou la ora 15,30 dupã biserica din deal la rugãciune pentru sãnãtatea parohia Agnita I, Nicolae Mãrginean de la amiazã, chemând enoriaºii la oficierea slujbei lor ºi a celor dragi. La sãvârºirea Sfintei Taine parohia Agnita III, Nicolae Godan de la parohia Chirpãr din Dealu Frumos, Sasu Nicolae Cristian de la parohia Merghindeal, Iancu Andrei de la Schitul Chirpãr, aflat la 60 de parohia din Coveº ºi Prunea Liviu de la parohia kilometri de Sibiu, 15 kilometri de Agnita din Vãrd. Preoþii s-au rugat pentru sfinþirea ºi 15 kilometri de Arpaºul de Jos, este unul dintre cele mai recent înfiinþate untdelemnului ºi au citit cele ºapte rugãciuni aºezãminte monahale din Arhiepiscopia pentru sãnãtatea trupeascã ºi pentru iertarea Sibiului. În apropiere, la 5 kilometri, pe pãcatelor. Dupã sãvârºirea rugãciunilor, preotul teritoriul localitãþii Sãsãuº a existat un Iancu Andrei a rostit cuvântul de învãþãturã ºi schit care a fost distrus sau ars la 1762 de i-a binecuvântat pe cei prezenþi la Sfânta generalul Buckov, în acþiunea de Tainã. Pãstorul enoriaºilor din Ruja, preotul distrugere a aºezãmintelor monahale Rebegel Marius i-a mulþumit pãrintelui Iancu promovatã de Curtea de la Viena, aºa cum Andrei pentru cuvântul de învãþãturã, preoþilor relateazã istoricul bisericesc ªtefan care au venit în parohia sa pentru acest Meteº, în lucrarea “Mãnãstirile din eveniment important din viaþa enoriaºilor ºi Transilvania”. Iniþiativa construirii unui comitetului bisericesc pentru implicarea lor în aºezãmânt monahal la Chirpãr aparþine doamnei Mioara Stãnuleþ, originarã din organizarea acestui eveniment. Cei prezenþi localitate, care a obþinut aprobarea ºi au trecut apoi prin faþa Sfântului Altar, primind binecuvântarea arhiereascã a Înalt ungerea cu Sfântul Mir. O agapã creºtinã la Preasfinþitului Laurenþiu, Arhiepiscopul care au participat preoþii ºi membrii comitetului Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului, la data bisericesc a încheiat acest important de 19 iulie 2008. eveniment din viaþa creºtinilor din parohia Oana Rusu, Ruja. Pr. Rebegel Marius - Parohia Ruja (continuare în pagina 6) 6 ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI 2017 Pacea de la Schitul Chirpãr Roadele rugãciunii (continuare din pagina 5) Rugãciunile ne aduc un foarte mare Obºtea monahalã formatã din cinci maici folos, dar numai dacã facem ºi noi un efort locuieºte într-un corp de clãdire unde se aflã de a ne ruga constant. Rugãciunile noastre chiliile, paraclisul, trapeza ºi bucãtãria. Obºtea a venit la Chipãr în 2010, din pãrþile Banatului. sunt ascultate de Dumnezeu atunci când S-a stabilit, astfel, ca aici sã fie un aºezãmânt noi suntem drepþi, plini de virtuþi, milostivi monahal de maici, iar stareþã a fost numitã ºi iubitori faþã de semenii noºtri. Este monahia Arsenia Arionesei. Primul hram s-a necesar ca înainte sã ridicãm mâinile spre sãrbãtorit pe 19 iulie 2010, când se face cer, sã iertãm ºi sã ne smerim. Nu este pomenirea Sfântului Serafim de Sarov, Sfânta bine sã ridicãm spre Dumnezeu în Liturghie fiind sãvârºitã de Preasfinþitul Andrei rugãciune mâinile murdare de pãcate Fãgãrãºanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei nenumãrate, deoarece în acest mod se Sibiului, însoþit de arhimandritul Visarion abate asupra noastrã mânia lui Dumnezeu. Joantã, exarh al mãnãstirilor din Arhiepiscopia Sfântul Ioan Gurã de Aur ne îndeamnã sã Sibiului, ºi alþi preoþi din parohiile învecinate, ne curãþãm mâinile prin milostenie ºi prin în prezenþa a câtorva sute de credincioºi. tot felul de fapte bune ºi numai dupã aceea Schitul are douã hramuri. Sfântul Serafim de Sarov se serbeazã în 19 iulie, iar pe 21 sã le ridicãm spre cer în rugãciune. noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Când ne rugãm lui Dumnezeu, e de Bisericã. “Noi am avut evlavie la Sfântul ajuns sã strigãm din inimã ºi sã vãrsãm Serafim”, a spus maica stareþã Arsenia, lacrimi ºi El v-a intra în conºtiinþa noastrã, adãugând cã hramul Maicii Domnului a fost sã ne atingã inima ºi sufletul. Dacã nu ne ales de Înalt Preasfinþitul Laurenþiu ºi la mângâie El inimile, mângâierile omeneºti solicitarea doamnei Mioara Stãnuleþ, care a sunt zadarnice ºi fãrã folos, dar când ne început schitul. “ªi pentru noi a fost o bucurie se arate ºi la Schitul Chirpãr. “De la începutul fost fãcutã pentru început, iar biserica ºi corpul mângâie Dumnezeu nu ne poate vãtãma cã avem ocrotitoare pe Maica Domnului ºi pe anului am avut doi muncitori care au lucrat, de chilii erau prevãzute sã se ridice pe terenul nimeni. Când Dumnezeu întãreºte inima Sfântul Serafim de Sarov.” Schitul pãstreazã aºa, pentru Dumnezeu, cã altfel nu am fi putut care este proprietatea arhiepiscopiei, dar omului, nimeni nu o poate clãtina. ºi o micã pãrticicã din moaºtele Sfântului face faþã. Doi fraþi au lucrat aici, cu ei am finisat lucrãrile nu au mai continuat, pe fondul crizei, Dumnezeu nu are trebuinþã de rugãciunea Serafim de Sarov, aduse din Rusia de pãrintele camerele, bãile. Tavanele erau doar cu vatã de firma s-a retras. De când am venit, noi am omului, omul are trebuinþã de rugãciune. Nectarie Câºlariu. sticlã ºi nailon, pereþii erau în faza de rigips, ei încercat sã continuãm, cu fonduri de la Dumnezeu doreºte sã îl mântuiascã pe om, Smerenia binefãcãtorilor au fãcut tencuieli, finisare, au dat cu lavabil.” credincioºi. Încã nu am terminat, trebuie sã Odatã cu începerea vieþii de mãnãstire, la Cei doi fraþi s-au arãtat dornici sã continue izolãm clãdirea, ne-a promis cineva de la dar acesta nu acceptã totdeauna mântuirea. Chirpãr, maicile, ajutate de binevoitori ºi de lucrãrile, atunci când vor fi aduse noi materiale Braºov cã ne ajutã. Anul trecut ne-a ajutat o Rugãciunea nu Îl coboarã pe Dumnezeu Primãria Chirpãr, au început lucrãrile de de construcþie. “Erau angajaþi la o firmã, sunt credincioasã de la Timiºoara sã cumpãrãm în lume, ci îl înalþã pe om la Dumnezeu, îl finalizare a capelei, chiliilor, trapezei ºi din Harghita, sunt doi copii extraordinari, lemnele”, a spus maica stareþã. face vas primitor al milei ºi harului Sãu. bucãtãriei. Pãrintele arhimandrit Hristofor evlavioºi, lucreazã ºi foarte bine. Dacã nu ne La finisarea lucrãrilor a ajutat foarte mult Ceea ce este pentru ochii trupeºti lumina Bucur, stareþ al Mãnãstirii “Ioan Botezãtorul” ajutau ei nu era nimic gata, nu puteam locui ºi Primãria Chirpãr. “A fost prelucrat lemnul soarelui, aceea este rugãciunea pentru din Poiana Braºov, a sprijinit lucrãrile executate aici, ei au pus mult suflet.” Fraþii nu numai cã pentru construcþii, ne-au ajutat cu gresia din ochii sufletului. Prin ea îl cunoaºte omul la schit în vederea desfãºurãrii unei vieþi nu au dorit sã fie plãtiþi, au cerut chiar sã fie trapezã, pentru care au donat bani cei din mai bine pe Dumnezeu ºi se face pãrtaº monahale adecvate. scoºi din lista în care se amintesc binefãcãtorii primãrie, ne-au ajutat cu racordurile cu vieþii dumnezeieºti. Slava pe care omul o Maica Arsenia, stareþa aºezãmântului afiºatã la intrarea în lãcaºul de cult. curentul electric ºi apã, cu utilaje, pentru dã lui Dumnezeu se întoarce în cele din monahal, îºi aminteºte cã “prima Sfântã “Ei sunt smeriþi, pãrintele exarh le-a pus nivelat, pentru pus fosa septicã, pentru adus urmã la sine însuºi, iar mulþumirea pe care Liturghie sãvârºitã aici, de când suntem noi, a numele aici, în faþã, la bisericã, dar ei s-au balastrul lãsat de firma Concefa, le suntem fost anul trecut, pe 24 iunie. Noi suntem o obºte necãjit cã au fost puºi acolo ºi m-au rugat sã îi recunoscãtori”, spune maica stareþã. o exprimã cãtre Domnul, devine mãsura de cinci maici, am venit, împreunã cu pãrintele scot pentru cã ei vor sã aibã platã în cer, nu vor La slujbe vin oamenii din sat, “însã cei virtuþii personale ºi a desãvârºirii lui. Nectarie, de la Mãnãstirea Poiana Mãrului din sã fie aici lãudaþi, sã se mire oamenii cã “vai, mai mulþi vin din Agnita, de la Sibiu. Au vãzut Omul, întorcându-se cãtre Dumnezeu Eparhia Caransebeºului. Localnicii ne-au uite ce au fãcut ei!”. Nu vor sã ºtie lumea de ei, cã s-au odihnit sufleteºte ºi au mai venit apoi la prin rugãciune, este însufleþit primit cu dragoste, cãldurã, s-au bucurat sã fie le ajunge doar cã ºtie Dumnezeu… nu am slujbe. Printre aceºtia unii îºi oferã ajutorul, duhovniceºte ºi sufletul i se lumineazã. un schit aici. Când am venit noi, clãdirea era cuvinte sã le mulþumesc!”, a spus maica stareþã mai sunt încã oameni care cred cã milostenia Astfel, unii ies de la rugãciune ca dintr-un doar ridicatã, nu avea ferestre, uºi, am stat la Arsenia. va ajunge la tronul Mântuitorului, cã milostenia cuptor, care i-a curãþat de întinãciunea început, timp de o sãptãmânã, doar cu sitã la Mãnãstirea din poianã este virtutea care poate sã mântuiascã omul”, pãcatului, în vreme ce alþii ies luminaþi cu geamuri, fiind aproape de pãdure. Era frumos, Clãdirea în care locuiesc acum maicile ºi continuã maica Arsenia. luminã ºi îmbrãcaþi în haina smereniei. la început, eram foarte optimiºti cã va fi totul în care se aflã paraclisul ocrotit de Sfântul Mãnãstirea cea mare aflatã în proiect a Primele roade ale rugãciunii sunt foarte bine, chiar dacã erau condiþii grele. Ne- Serafim de Sarov este, conform planului iniþial, rãmas la stadiul de vis, într-o poianã. Maicile înþelepciunea ºi smerenia. Din am confruntat cu probleme, era în iunie, iar o “locuinþã provizorie”. Planul prevede un lãcaº viziteazã des acel loc, din pãdurea aflatã lângã înþelepciune se naºte umilinþa, iar prin pânã în iarnã mai erau câteva luni, trebuia sã de cult impunãtor ºi un corp de chilii pe mãsurã, schit, unde rãsare, în luminiº, desenat din raze, asigurãm cãldura, apa, curentul electric, nici însã obºtea se gândeºte acum doar la lãcaºul de cult închinat Maicii Domnului. “Noi umilinþã se adânceºte înþelepciunea. Ele astea nu erau”, a spus maica Arsenia, care s-a finalizarea lucrãrilor la corpul de chilii în care nãdãjduim ca sã lucreze Dumnezeu cum ne se întãresc una pe alta, aducând rugãciunii bucurat de bunãvoinþa celor din jur. locuiesc. Mãnãstirea cuprinde terenurile este nouã de folos, am vrea sã facem mai mult, putere, dând vieþii curãþenie, înlãturând “Oamenii sunt sãraci, continuã ea, dar ei donate de Mioara Stãnuleþ, familia Popºor, din dar cum vrea Dumnezeu. Dacã Maica visarea ºi risipirea. au multã dragoste, ajutã cu ce pot, cu alimente, Chirpãr, un teren al arhiepiscopiei, terenuri Domnului ºi Sfântul Serafim vor sã se facã aici Darul lui Dumnezeu întoarce atenþia în general. Pânã la urmã a rânduit Dumnezeu, ale vecinilor care ºi-au arãtat intenþia de a biserica ºi corpul de chilii, aºa cum este minþii ºi inimii noastre cãtre Dumnezeu banul vãduvei s-a aplicat ºi la noi, astfel cã într- dona. “Doamna Mioara Stãnuleþ a apelat, de prevãzut, va fi trimis, poate, cineva. Nu ne ºi le þine asupra Lui. De aici vine aducerea o lunã ne-am racordat ºi cu apa ºi curentul. la început, la firma Concefa de la Sibiu, în facem planuri foarte mari, dorim sã ne aminte de Dumnezeu ºi începutul stãrii Am fost ajutaþi foarte mult ºi de primãrie.” perioada de dinaintea crizei. Ea s-a zbãtut cu asigurãm clãdirea pe care o avem acum, sã nu harice. Pomenirea lui Dumnezeu în Mica obºte a fost ajutatã prin diverse cãi, formalitãþile, cei de la Concefa au început fie frig, sã avem cele necesare pentru trai.” rugãciune nu este zadarnicã, ci duce bunãvoinþa ºi dragostea au gãsit modalitãþi sã construcþia clãdirii actuale. Aceastã clãdire a Maicile îºi doresc ca atunci când lucrãrile de negreºit la contemplarea lucrãrilor construcþie le vor rãpi mai puþin timp, sã îºi deschidã un atelier de croitorie. “Avem câteva dumnezeieºti cum sunt: bunãtatea, maºini de cusut, am mai lucrat pentru noi, dar dreptatea, judecata ºi rãsplata. Toate nu am avut timpul necesar sã producem ceva acestea formeazã lumea lui Dumnezeu sau pentru a avea un venit.” domeniul duhovnicesc, iar cei râvnitori nu Oana Rusu vor fi niciodatã nemulþumiþi. Pr. Vecerzan Paul Continuare în numãrul urmãtor. – Parohia Ighiºu Vechi

COLEGIUL DE REDACÞIE Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai Naicu Secretar: Pr. Marius Rebegel Colectivul de redacþie: Pr. Iancu Andrei (Coveº), Pr. Popescu Ion (Noiºtat), Pr. Dolea Aurel (Stejariºu), Pr. Briscan Marius Andrei (Vecerd), Pr. Duºescu Rareº George (Ghijasa de Sus). Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e- mail la urmãtoarele adrese: [email protected] ºi [email protected] 2017 GAZETA HÂRTIBACIULUI 7 Folclor Cules de Mircea Drãgan Noiºteþeanu EI S-AU NÃSCUT ÎN PÃPÃLUGA I U N I E Între obiceiurile agrare în desfãºurarea cãrora apa joacã un rol de prim ordin, Paparuda ocupã un loc distinct. Primul a descris-o Dimitrie Cantemir, în Descripþio Moldaviae ºi a fost Mihuleþ Aron 01 iun 96 de ani Þichindeal înregistratã mai ales în a doua jumãtate a secolului trecut. Termenul cel mai vechi, care, în Cãtanã Maria 01 iun 83 de ani Reti Ardeal, este folosit ºi în prezent, este pãpãlugã, el denumind, ºi ritualul, ºi personajul principal al Mãniº Simion 01 iun 82 de ani Chirpãr acestuia. În sudul ºi sud-estul României, se spune paparudã. Scutea Emilia 01 iun 81 de ani Chirpãr În ceea ce priveºte structura obiceiului, întâi de toate trebuie amintitã masca verde, care Dragoman Ana 02 iun 88 de ani Nocrich reprezintã spiritul antropomorf al vegetaþiei. Masca era obligatorie ºi era întrupatã de o persoanã Bunea Iancu 02 iun 82 de ani Chirpãr ce se dezbrãca de haine ºi era acoperitã cu frunze verzi. Masca, însoþitã de una sau mai multe Stoica Valeria 05 iun 81 de ani Alþîna persoane, era purtatã pe uliþele satului ºi intra în curþile gospodarilor. Acolo, în ritmul cântecului Tatu Roman 09 iun 89 de ani Alþîna Paparudei ºi al bãtãilor din palme ale grupului, masca juca ºi gazdele o stropeau cu apã (udarea Galea Alexandru 10 iun 82 de ani Marpod ritualã). Toma Traian 13 iun 80 de ani Vãrd Pãpãlugã, lugã, Sã le secerãm. Pârvu Elena 14 iun 84 de ani Nou Ieºi afar’ ºi udã; Sã facem covrigi Labu Gheorghe 14 iun 83 de ani Cornãþel Cu gãleata – leata Sã dãm la voinici. Bratu Ioan 16 iun 84 de ani Nou Cu bota de apã. Sã facem colaci Gros Sofia 17 iun 89 de ani Roºia ª-acum noi sã tot cântãm, Sã dãm la sãraci. Podu Elvira 17 iun 81 de ani Nocrich Pe Domnul sã lãudãm. Marcu Victoria, 84 de ani, Vâju Cornelia 18 iun 89 de ani Sãsãuº Sã vã deie sãnãtate, Agnita, 29 V 2008 Mitru Marioara 19 iun 88 de ani Vãrd Coºuri pline de bucate. Lumiþiu Maria 19 iun 86 de ani Nou ªi sã prãsiþi gãini multe, Pãpãlugã, lugã, Fleºariu Eugen 20 iun 87 de ani Merghindeal Sã nu vã-ncapã-n curte; Ieºi afar’ ºi udã; Onea Maria 20 iun 84 de ani Retiº ªi gãinile sã ouã, C-o mânã de ouã, Cãlin Maria 20 iun 82 de ani Nou Sã ne daþi ºi nouã douã! C-o gãleatã nouã. Perlat Emilia 22 iun 89 de ani Alþîna Baciu Elena, 81 de ani, Sã facem pãpuºe Dobre Elena 22 iun 82 de ani Retiº Rruja, nr. 166, 5 VI 2008 Sã dãm la mãtuºe. Muºoaie Pavel 23 iun 86 de ani Hosman Sã facem crestate Lascu Didina Matilda 25 iun 87 de ani Daia Pãpãlugã-lugã, Sã dãm la sãrace. Nãstase Vasile 25 iun 82 de ani Fofeldea Ieºi de ne udã; Sã se ude holdele, Ionuþ Vitoria 26 iun 83 de ani Sãsãuº Cu gãleata-leata, Sã se facã grânele. Precup Maria 27 iun 96 de ani Fofeldea Cu bota cu apa; Armean Rafira (Hira lu’ Ionel), Zãmãcãu Livia 27 iun 86 de ani Roºia Sã semãnãm grânele, 76 de ani, Agnita, 24 V 2008 Pigulin Maria 27 iun 84 de ani Alþîna Aflatu Ioan 27 iun 84 de ani Nou Opriþã Catrina 28 iun 86 de ani Sãsãuº ªchiopotã Maria 28 iun 83 de ani Retiº Stadter Daniel 29 iun 93 de ani Nou Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor Celor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui

Þãranul roman Idei naturale Ioan Gligor Stopiþã Ioan Gyuri Pascu

Bãtrânii noºtri-n sate sunt arbori Ideea de întreg, într-adevãr desfrunziþi, Se regãseºte în mãr. Pãdure fulgeratã, trãsnitã, arsã, mutã Ideea negândirii maximale În lotusul c-o mie de petale. Cu ochii mari-n lacrimi spre ceruri aþintiþi Ideea roºului de jar Când sorb încet ºi rar din zeama de În frunza de arþar. cucutã. Ideea de zbor peste câmpie În pãpãdie. ªi-n ochii lor cãscaþi sunt douã ceruri Ideea visului dibaci Cu stele depãrtate în hãul amuþit În câmpul cu maci. RUGÃCIUNE Cã frigul din priviri s-a strâns în calde Ideea înþelepciunii cãrunte Daniela Pãnãzan Lorinzi Matrioºka În munte. seruri O idee a iubirii ªi curge printre gene pe-un chip un rãsãrit domol soþiei mele, cu drag O poartã trandafirii. coboarã pe Valea Hârtibaciului Dan Herciu schimonosit. Ideea fricii ca o rugãciune pe buze de îngeri Aricii. treziþi din somn ca sã pãzeascã lumea copilul doarme cu capul pe inima mea Ce bravi au fost! Acum doar suferinzi… Ideea de viaþã nevrutã de nelumesc ºi sufletul de suflet. Umbre ruinate, într-o durere mutã E-n cucutã. Ideea de dogoare Un aer solemn picurã des ca stropii de tic tac tic tac Nici sã-i omori, nu poþi, ºi nici sã-i vinzi E în soare ploaie viseazã cum bate cu degetul într-un Când mâna lor de muncã, slabã e ºi slutã. cãzuþi în nefiresc. Ideea infinitului e-n râu pepene copt E dimineaþã devreme ºi lumea adormitã ªi-n unduirea lanului de grâu îºi poartã visele în tristeþi de îngeri... are în faþã un cuþitaº de aur Ca niºte dinozauri plini de frumuseþe Ideea adormirii de idei ºi-un vas de lut Crucea-n patru muchii au dus-o neîncetat E-n florile de tei CARPENUL taie-l copile, de vrei, În satul lor etern cu datini vechi, mãreþe ideea „nu cresc dacã nu sufãr” E în nufãr. Ioan Ghip fãrã teamã, e doar o bucãþicã de poem Ca rãstigniþi sã fie cu vârf ºi îndesat. Dar, oare ce idee Peste carpenul stingher de-al tatei S-a ascuns în orhidee? Bat zãpezi ºi ploi ºi vânt, Þãranu-a fost creºtinul, soldatul, talpa Numai casa-ntre pãduri ... ºi pepenele crrrrrrrrapã þãrii… ªi pãrinþii nu mai sunt. ºi lumea se schimbã Ce cataclism îl face grabnic sã disparã Mi-am muiat chita în Lângã carpenul stingher, Plângi cavale , nenorocul iar timpul-nebunul Din satul lui clãdit c-o muncã milenarã zamã Fiindcã casei noastre dragi se-ascunde-n vas Ca niºte bãrci cu grâne în valurile mãrii? Ion Stopiþã - poet þãran Nu i se mai vede locul. Peste carpenul pustiu din coaja verde... Fie sufletul þãranului român, Mi-am muiat chita în zamã Noaptea-ºi lasã-ncet marama binecuvântat În zamã ºi în tocanã Duse-s poveºtile spuse ...femeia cu ochii de culoarea ªi sã urce neîncetat, pe scãri de ªi la o lingurã-mbucatã De bunica, tata, mama. sâmburelui, Io casc gura numa’ odatã Numai carpenul mai plânge curcubeu Când peste pãduri cad ploi, ne-mbrãþiºeazã Ca un duh desprins de trup ºi reîncarnat Cã partidu’ cum se ºtie Strãjuit de-o cruce albastrã În lanul de grâu de pe umerii lui Ne-a scris negru pe hârtie Lângã care plângem noi. de noapte bunã Dumnezeu. Sã facem economie... 8 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2017 E VREMEA Frumoasa „Rochie cocktail” Rochia cocktail a fost tema de anul fost de 14 din 5 jude e (Sibiu, Timiº, Ilfov, acesta din cadrul Concursului Judeþean Vaslui ºi Hunedoara), iar numãrul de elevi CONCURSURILOR „New Designer”- ediþia a II-a, profesori participanþi a fost de 43 din 12 ºcoli. Pe Emoþiile continuã pentru elevii Colegiului Iatã rezultatele: coordonatori d-na prof. Ionele Daniela fiecare secþiune ºi nivel s-au acordat câte Tehnic „August Treboniu Laurian” Agnita. Prof. coordonator Lorinczi Maria- Elena ºi d-na prof. Petruþ Mirela Monica. 6 premii. Iatã-ne ajunºi în a doua etapã a concursului Daniela: Costea Sergiu, clasa a V-a A, Premiul Concursul s-a nãscut din dorinþa de-a Anul acesta, Colegiul Tehnic „August ºcolar naþional de competenþã ºi performanþã al III-lea, Murgoci Teodora Mihaela, clasa a V- oferi o fereastrã de afirmare tuturor Treboniu Laurian” a obþinut Marele (COMPER). ªcoala noastrã a înscris în aceastã a A, Premiul al III-lea, Banu Delia Ioana, clasa elevilor din ciclul gimnazial cât ºi elevilor Premiu la ambele secþiuni - nivel licean, etapã peste 150 de elevi. Proba de limba ºi a V-a A, Premiul al III-lea, Faur Paula Marina, din ciclul liceal, acest concurs ºi anume: literatura românã a avut loc în data de 31 martie clasa a V-a A, Premiul al III-lea, Pãrãu Leonard, desfãºurându-se pe douã secþiuni, „Schiþe Secþiunea „Schiþe vestimentare”- 2017, iar cea de matematicã, în data de 7 aprilie clasa a V-a A, Premiul al III-lea, Suciu ªtefan vestimentare” ºi „Creaþie vestimentarã”. Cruceanu Alexandru - clasa a XI-a D- prof. 2017. Emanuel, clasa a V-a A, Premiul al III-lea, Cei mai curajoºi au fost, de bunã seamã, Cimpoer Daniela Alexandra, clasa a V-a A, elevii clasei pregãtitoare. Îndrumaþi de doamna Premiul al III-lea, Muntean Georgiana-Daniela, profesor în învãþãmântul primar Andrei Maria clasa a VII-a A, Premiul I, Iezsenski Izabela, Elena , prichindeii, în numãr de 14 , au susþinut clasa a VII-a A, Premiul al II-lea, Nicula Marco, probele impuse de acest concurs obþinând clasa a VII-a A, Premiul al III-lea, Feldara numeroase premii ºi menþiuni. Astfel, la limba ªtefania, clasa a VII-a A, Premiul al III-lea, ºi literatura românã, 5 elevi au obþinut punctajul Þerbea Maria, clasa a VII-a A, Premiul al III- maxim 100 de puncte: Feldara David, lea, Naicu Andrei Valentin, clasa a VII-a A, Virchea Teodora, Jecan Teodora Alexia, Premiul al III-lea, Bãrcuþean Paul Mihai, clasa Gabor David Junior, Aldea Adina. David a VII-a A, Premiul al III-lea. Feldara a obþinut 100 de punte ºi la proba de prof. coordonator Zãmãcãu Cornelia: matematicã. Miclea Alexandra, Petraru Ieronim, Brumariu Clasa I - mentor, prof. în înv. primar Patrisia, ªtefan Mihaela, Lemnaru Bogdan, Nechita Maria. Limba românã ºi matematicã - Vasiu Elena, Maximovici Alexandru, Burnete Ioana, ªamu Radu, Vasiu Lucian,Crãcãnel 3 premii I: Andrei Alexia, Borcea Cezara, Cãtãlina Puiuleþ Elena. prof. coordonator Lãstun Otilia Clasa a II-a - mentor, prof. în înv. primar Bogdana: Au participat 23 de elevi clasa a V- Banu Angelica Gina. Limba românã - 5 premii a, 16 elevi clasa a VI-a, 16 elevi clasa a VII-a ºi I: Nicula Luana, Vidrighin Sara, Dâlbea 12 elevi clasa a VIII-a. Cel mai mare punctaj l- Sandra, Anghel Lavinia, Banciu Elisa. a obþinut elevul Pãculea Sergiu Adrian din clasa Matematicã - 2 premii I: Bociog Maria, Florea a VIII-a. Andreea. La finalul etapei a doua, 4 elevi care au Clasa a III-a - mentor, prof. în înv. primar obþinut punctajul maxim (200 puncte ) s-au Rebegel Silvia Limba românã – 2 premii I: calificat la etapa naþionalã, care se va susþine Rebegel Tudor Mihai, Oarga Paola. on-line dupã un program bine stabilit; Andrei Clasa a IV-a - mentor, prof. în înv. primar Alexia - clasa I, Nicula Luana - clasa a II-a, Am avut onoarea de-a fi prezidaþi de coord. Ionele Daniela Elena Jecan Elisabeta Ionela Limba românã - 5 premii Florea Andreea - clasa a II-a, Muntean un juriu competent format din profesori Secþiunea „Creaþie vestimentarã”- I: Draga Elena, Draga Valentina, Itu Ioan Georgiana-Daniela - clasa a VII-a bine pregãtiþi în domeniul textil: ªef lucrãri Varga Andra - clasa a XI-a D- prof. coord. Horia, Manta Iulia, Morariu Mara. Felicitãri cadrelor didactice implicate ºi dr. ing. Iridon Anca ºi Asistent dr. ing. Ionele Daniela Elena La ciclul gimnazial elevii au fost îndrumaþi tuturor participanþilor! Finaliºtilor le urãm Vlad Dorin, de la Facultatea de Inginerie Printre câºtigãtorii Colegiului nostru de doi mentori; la limba ºi literatura românã succes! „Lucian Blaga” din Sibiu, domeniul textil. mai amintim: ªdeorna Andrei Darius - prof. Lorinczi Maria Daniela ºi prof. Zãmãcãu Staþi aproape, o sã revin cu veºti grozave! S-au alãturat în juriu ºi domnul prof. Sârbu clasa a XI-a D, Ciritel Vasile - clasa a XI-a Cornelia iar la matematicã prof. Lãstun Otilia Coordonator program, Ioan - Director la Casa de Culturã „Ilarion D, Iezsenszki Izabela - clasa a VII-a A ºi Bogdana. prof. în înv. primar Banu Angelica Cociºiu”, doamna prof. Petruþ Mirela Andrei Paula- clasa a XI-a D. Monica - Director la Colegiul Tehnic „A. Mulþumim tuturor participanþilor, Start la o viaþã sãnãtoasã! T. Laurian” ºi domnul prof. documentarist elevi, profesori, parteneri ºi colaboratori fructiferi ºi arbuºti de fructe de pãdure Roman Raul, acesta din urmã ocupându- cu speranþa revenirii la urmãtoarea ediþie prin implicarea elevilor de gimnaziu, dar se ºi de partea de imagisticã a concursului. din 2018. ºi amenajarea ºi însãmânþarea de straturi Numãrul de profesori coordonatori a Prof. ing. Ionele Daniela Elena cu legume, unde au fost implicaþi elevii din ciclul primar. Toate produsele de grãdinãrit au fost achiziþionate ºi ne-au fost puse la dispoziþie de Consiliului Judeþean Sibiu pe baza necesarului întocmit de ºcoalã. Toþi elevii au fost încântaþi de o astfel de activitate, fãcând totul cu un elan ºi o energie, specifice vârstei. Entuziasmul ºi veselia au fost ªcoala Gimnazialã Marpod s-a înscris ridicate la rang de „vedetã” ºi totul s-a derulat într-o atmosferã plãcutã ºi ºi participã la derularea Mãsurilor relaxantã. adiacente aferente Programului de Trebuie sã menþionãm faptul cã am încurajare a consumului de fructe ºi avut o bunã colaborare cu Primãria legume în ºcoli, pentru anul ºcolar 2016- Marpod, care a rãspuns afirmativ 2017, program derulat sub tutela solicitãrilor noastre. Consiliului Judeþean Sibiu, în parteneriat De asemenea, am primit ºi ajutor cu ISJ Sibiu. specializat, în persoana domnului Voicu Tematica programului este Marius, inginer agronom, care s-a oferit conºtientizarea importanþei cultivãrii voluntar, „ne-a fãcut instructajul” ºi a ºi consumului de fructe ºi legume în urmãrit atent întreaga activitate. dezvoltarea armonioasã a copiilor. În A consemnat acest sens, am întreprins o serie de prof Mioara Prepeliþã activitãþi, pe care le vom derula pânã la finele anului ºcolar. O activitate preliminarã a fost COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA curãþarea ºi pregãtirea terenului, activitate realizatã la începutul lunii aprilie a acestui Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, an. Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana Zgabercea Vineri, 19 mai 2017, am dat startul Ioan Vulcan-Agniþeanul implementãrii acestui proiect cu prima Str. P-þa Republicii nr. 19, activitate, numitã Grãdinarii iscusiþi! - Tipar: Tipo Trib Sibiu Tel.: 0736 621 035 activitate de grãdinãrit ce presupune www.gazetahartibaciului.ro EDITURA ETAPE SIBIU plantarea, pe o suprafaþã de 500 m2 din e-mail: [email protected] 00 00 grãdina ºcolii, a unor puieþi de pomi ISSN 2066-8708 orele 8 - 15