DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– turismul montan şi diferite forme ale turismului de iarnă (schi, patinaj) pot fi practicate în Băile Tuşnad, Sânmartin, Harghita-Băi, − sunt tot mai multe piste modernizate. În Cârţa este în curs de con- struire patinoarul artifi cial acoperit, iar în Tuşnad a fost elaborat proiectul tehnic pentru o sală polivalentă pentru sporturile de sală şi pentru patinaj. Comunele acoperite de GAL Csík sunt foarte bogate în obiceiuri şi datini locale, comunităţile păstrează tradiţiile legate de schimbarea anotimpurilor, de sărbătorile legate de muncă şi de religie. De exemplu săr- bătorile legate de lăsatul secului. In satele secuieşti din zonă se sărbătoreşte sfârşitul iernii după tradiţiile şi obiceiurile bătrânilor. Costumaţi care mai de care mai ciudat, sătenii pocnesc din bice ca să alunge iarna şi gerurile aspre, organizează petreceri cu strigături şi baluri mascate. Farşangul, aşa cum este denumit în secuime, carnavalul măştilor, este ultimul chef straşnic înaintea intrării în postul Paştelui catolic. Obiceiul este ţinut cu sfi nţenie an de an, începând din secolul al XV-lea. Semnifi caţia Farşangului este propriu-zis a petrecerilor, înseamnă sfârşitul iernii, sfârşitul petrecerilor şi începutul postului, a pregătirilor pentru post. În Farşang oamenii glumesc, mai ales pe seama preoţilor căzuţi în patima băuturii, sau avariţiei. Măştile, în satele secuieşti semnifi că de fapt perioada carnavalului, o perioadă în care lumea este întoarsă pe dos, deci rolurile se schimbă. Un alt obicei este în preajma Crăciunului, jocul din Bethlehem, când copii şi tinerii joacă naşterea lui Isus. În fi ecare sat sunt ţinute sărbătorile legate de secerat, iar toamna se organizează balul viţei de vie, deşi nu este o zonă viticolă, balurile din perioada de toamnă semnifi că sărbătoarea recoltei. Aceste elemente culturale sunt importante pentru identitatea locală şi zonală, identitatea oamenilor se leagă mai ales de naţionalitatea şi de religia lor, iar aceste obiceiuri sunt importante pentru ţinerea în loc a comunităţilor pentru autoidentifi carea lor faţă de alţi oameni, concetăţeni.

II.2.1.6. Economia locală

II.2.1.6.1. Repartizarea populaţiei active Repartizarea salariaţilor este foarte neuniformă, cele mai multe persoane sunt angajate în sectorul industrial, cele mai puţine în sectorul agricol. Ceea ce priveşte populaţia cu vârstă între 15−64 ani cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură, mai ales agricultura subzistentă şi semisubzistentă. Este foarte scăzut numărul sala- riaţilor angajaţi în agricultură, din cauza faptului, că oamenii se lucrează pe terenurile proprii, ei produc pentru consumul propriu sau pentru furajarea animalelor, care sunt valorifi cate în cadrul comunei sau zonei ori sacrifi cate pentru necesităţile lor şi a familiei. Tabel nr. 7

Sector industrial şi de Sector privind Nr. salariaţi Sector agricol Sector de comerţ artizanat serviciile

Total 5.009 171 3.161 1.081 596 % 100 3 63 22 12 Sursa: Buletin statistic, Camera de Comerţ şi Industrie Harghita

În 1998 numărul salariaţilor a fost 8.688, acest număr a scăzut la un număr de abia peste 5.000 de salariaţi. Din acest motiv putem afi rma faptul, că nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut în ultimii 10 ani, de fapt

18 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

în urma restructurării economiei naţionale. Tendinţa de scădere a populaţiei active este un proces paralel cu descreşterea populaţiei angajate în sectoarele economiei. Resursele umane şi iniţiativele privind afacerile se concentrează în municipiul , reşedinţa judeţului Harghita. În mare parte fi rmele, independent de provenienţa patronului sunt înregistrate în oraş. Oraşul Băile Tuşnad cu un profi l turistic foarte puternic este o staţiune de interes naţional cu multe hoteluri şi structuri de primire, respectiv restaurante şi bază de tratament. În mod normal turismul este deservit de industria alimentară (locală) şi de comerţ. Cel mai important este sectorul industrial şi de artizanat, cele mai importante fabrici şi uzine sunt uzinele de îmbuteliat a apelor minerale, morărit şi panifi caţie, prelucrarea laptelui şi a cărnii. Se evidenţiază o re- naştere a meşteşugăriilor tradiţionale, prelucrarea lemnului, olăritul, confecţionarea de costume tradiţionale secuieşti şi haine renascentiste pentru femei şi alte costume tradiţionale din secolul XIX. Cea mai importantă unitate de specialitate care se ocupă cu olăritul este cooperativa din Dăneşti, sunt mai multe iniţiative pentru prelucrarea inului şi cânepei în Sândominic, există câteva fabrici mici de prelucrare a lânii. Ca o concluzie putem să formulăm că din cauza lipsei de capital, dar şi din cauza lipsei aptitudinii antre- prenoriale numărul societăţilor comerciale este destul de redus (vezi SWOT E). Din păcate, în mediul rural se manifestă şi fenomenul de migrare a tinerilor în străinătate (Ungaria, Italia, Spania), deci numărul po- tenţialilor întreprinzători (cei care îşi pot asuma un risc şi o atitudine mai curajoasă) scade. Numărul redus al fi rmelor active în turism se datorează nu numai lipsei de capital, dar şi lipsei cunoştinţelor profesionale, poluarea peisajului şi a apelor terane.

II.2.1.6.2. Agricultură Agricultura este cea mai importantă ramură din punctul de vedere a populaţiei ocupate şi în privinţa veniturilor realizate în mediul rural. Deşi factorii de mediu nu sunt prielnici pentru culturi arabile (soluri cu fertilitate destul de redusă, temperaturi destul de reduse şi iar perioada de vară multe precipitaţii), te- renurile agricole sunt cultivate şi exploatate (vezi SWOT T). Cele mai importante resurse în acest sens sunt pajiştile montante extinse, care pot asigura hrană pentru creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). Însă populaţia ocupată în agricultură în ceea mai mare proporţie (peste 80%) dispune de mici gospodării de subzistenţă sau de semisubzistenţă. Există o tendinţă de a se asocia în forme de cooperare, există o sin- gură cooperativă în , mai multe asocieri agricole în Tuşnad, Cozmeni, Sânmartin, Frumoasa. Totuşi generalizând putem conclude, că oameni simpli din propria iniţiativă nu au intenţia de a participa în forme cooperatiste şi nici în asocierile sau în grupurile de producători, deşi recunosc această necesitate. Cea mai importantă subramură este creşterea animalelor, mai ales a bovinelor, ovinelor şi caprinelor pe pajiştile montane şi de podiş. Se simte o renaştere a culturii legate de creşterea cailor mai ales cu scopuri sportive şi de agrement. Deşi numărul animalelor a scăzut semnifi cativ, în gospodăriile ţărăneşti sunt încă multe animale, mai ales bovine, ovine şi porcine. Porcul se ţine numai din tradiţie şi pentru consumul propriu, vacile pentru lapte şi pentru carne, respectiv pentru reproducere. Animalele în cele mai multe cazuri sunt vândute către procesa- tori din Miercurea Ciuc sau pentru comercianţi de ocazie care provin din alte judeţe, se cumpără animale şi se vând la negru. Ceea ce priveşte comercializarea cartofului în foarte multe cazuri acesta este valorifi cat prin schimbul în barter, pentru un kilogram de porumb se dau 2 sau 3 kg de cartofi .

19 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 8: Ponderea terenurilor agricole pe tipuri de relief

Zonă de cultură de cereale Terenuri Din care Viţă de vie Păduri Păşuni, fâneţe şi de creştere a animalelor agricole neproductive şi livezi

Hectare 19.933 122.132 1.617 64.736 95.269 0 % 6,56% 40,22% 0,53% 21,32% 31,37% 0,00%

Tabel nr. 9: Ponderea animalelor domestice cu foloase economice

Bovine Vaci şi juninci Porcine Ovine Caprine Total

24.010 14.593 20.322 55.156 6.376 120.457 20% 12% 17% 46% 5% 100%

II.2.1.6.3. Industrie – IMM – Micro-întreprinderi Structura industriei din zona Ciuc se evidenţiază prin numărul ridicat al societăţilor comerciale în industria alimentară, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, producători meşteşugăreşti. Cele mai importante unităţi industriale sunt în partea de sud a Depresiunii Ciucului, în Ciucul de Jos, cele două mari uzine de îmbuteliat apă minerală cu renumite- le mărci de apă minerală: ,,Perla Harghitei” din Sâncrăieni; „Tuşnad” şi ,,Izvorul Zânelor” din comuna Tuşnad (satul Tuşnad Nou). Sunt semnifi cative şi unităţile de prelucrare a lemnului, aproape în fi ecare sat găsim un gater, aceste mici unităţi sunt pentru fabricarea cherestelei, în ultimii doi ani multe dintre ele au fost închise. Dintre acestea sunt două fi rme care produc ferestre şi uşi tip termopan în şi Plăieşii de Jos. În Sâncrăieni mai este o fabrică de peleţi, fabrică pentru producere tehnici de umbrire, în Mădăraş fabrica de prelucrare a laptelui, în Dăneşti uzina de produse ceramice. Sunt mai multe unităţi mai mici de prelucrare a lânii în Dăneşti, in şi cânepă în Sândominic, dar acestea sunt mai degrabă activităţi meşte- şugăreşti, mai puţin unităţi industriale. Sunt foarte multe fi rme care produc produse de panifi caţie, pâine şi alte produse de patiserie, în Frumoasa este o fabrică de tăiţei, brutării în Mădăraş, Sânmartin, Armăşeni, Lunca de Jos, Tuşnad. În Sânsimion şi în mai multe sate sunt fabricate colacul secuiesc cunoscut şi sub numele kürtőskalács (cozonac horn). În Delniţa (Comuna Păuleni) există o uzină care produce frânghii, şnururi şi mai nou se ocupă şi cu construcţia terenurilor de joacă.

Tabel nr. 10: Numărul întreprinderilor, după categorii de mărime

Micro- Total Micro-întreprinderi Întreprinderi cu Întreprinderi cu Întreprinderi cu întreprinderi întreprinderi cu 1−10 salariaţi 10−50 salariaţi 50−250 salariaţi peste 250 salariaţi cu 0 salariaţi

Număr 405 153 230 43 9 0 % 100% 38% 57% 11% 2% 0%

Numărul IMM-urilor a scăzut după 2008, datorită faptului că mai multe societăţi şi-au încetat activitatea mai ales în domeniul prelucrării lemnului (căderea pieţii de materiale de construcţii), respectiv în domeniului construcţiilor. Întreprinderile din industrie sunt de mărime mică aşa cum reiese şi din tabelul de mai sus, respectiv 94% din aces- te întreprinderi sunt micro-întreprinderi, în foarte multe cazuri angajează membrii familiei, sau persoane din satul respectiv. Ele produc pe piaţa locală, cea mai importantă piaţă de desfacere fi ind reşedinţa de judeţ, municipiul Miercurea Ciuc. Un fapt pozitiv este varietatea destul de ridicată a activităţilor industriale, deci diversitatea, deşi in- tensitatea nu este mare în nici unul din cazuri, excepţie face îmbutelierea apelor minerale, care este caracteristică

20 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

zonei, unele ramuri pot deveni ramuri de succes, iar ceilalţi îi pot urma tocmai din motivul că aceste unităţi mici sunt fl exibile. Un alt aspect important este existenţa activităţilor care se bazează pe resurse locale, acest aspect este foarte important în privinţa abordării LEADER. Nu sunt structuri de prelucrare a cartofului, cartoful fi ind cel mai important produs agricol al zonei Ciucului, exceptând uzinele de prelucrare a lemnului şi a apei minerale, materialele prime provenite din agricultură sunt prelucrate la un nivel foarte redus. Nu există în zonă şi nici în judeţul Harghita un abator autorizat, în aria LEADER nu există nici o unitate de prelucrare a cărnii, deşi au fost mai multe demersuri în Tuşnad, Sânsimion, Sânmartin, acestea nu au ajuns la forma autorizată. Deşi numărul de animale (ovine, bovine) a înregistrat o scădere continuă, este totuşi semnifi cativă în aria acoperită de GAL. Micro-întreprinderile şi întreprinderile mici active în domeniul industriei de prelucrare a lemnului sunt ateliere mici de tâmplărie (tâmplării termopan), de confecţionare a diferitelor obiecte din lemn (mai ales răşinoase) ca mobilier pentru parcuri, terenuri de joacă. Sunt întreprinderi de confecţionare a caselor din lemn în Sânmartin, Dăneşti, mobilă în Sâncrăieni, şindrilă în Ciucsângeorgiu.

II.2.1.6.4. Comerţ şi sector de servicii În sectorul comerţului cele mai răspândite sunt fi rmele en detail, deci magazinele alimentare şi de bunuri de larg consum, şi fi ind vorba despre mediul rural, sunt prezente şi magazinele gospodăreşti. Comerţul maşinilor agricole şi alte servicii conexe sunt în Sâncrăieni, Sânsimion. Comerţul legat de produse industriale nu este caracteristic zonei, comerţul privind produsele agricole este concentrat mai ales în cadrul societăţilor agricole care sunt şi unităţi produ- cătoare, sau organizate de cooperative şi grupuri de producători. Foarte multe produse agricole sunt vândute într-un mod mai puţin formal, în foarte multe cazuri suntem martori la schimbul de produse cartofi pentru grâu, porumb, struguri, dar vin din alte părţi ale ţării şi comercianţi de animale. Serviciile cele mai cunoscute sunt servicii de reparare maşini şi autovehicule, servicii turistice în mod deosebit în Băile Tuşnad (hoteluri, pensiuni, case de odihnă, birou turistic), în , Cozmeni, Lunca de Jos, Frumoasa. În toate satele sunt prezente serviciile de frizerie, cosmetică, în unele cazuri găsim şi servicii de masaj, sau servicii speciale cum ar fi închiriere ATV, sănii cu motor etc. În aria LEADER are o tradiţie şi importanţă deosebită organizarea taberelor de vară, cea mai cunoscută fi ind tabăra internaţională Tusványos, sau tabăra de dans popular din Valea Ghimeşului, Lunca de Jos, , tabăra etnografi că şi ecologică din Lăzăreşti. Aceste servicii sunt servicii din domeniul turismului, dar au un impact important şi asupra altor ramuri (industria alimentară, comerţ, servicii de sonorizare).

Tabel nr. 11: Principalele tipuri de comerţ practicate pe teritoriul GAL

% din % din Întreprinderi din sectorul Tipuri de comerţ Număr numărul Număr numărul terţiar (servicii) total total

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea 45 10% Captarea, tratarea şi distribuţia apei 3 1,10% autovehiculelor şi a motocicletelor Comerţ cu ridicata cu excepţia Colectarea, tratarea şi eliminarea comerţului cu autovehicule şi 109 24% deşeurilor; activităţi de recuperare 5 1,84% motociclete a materialelor reciclabile Comerţ cu amănuntul, cu excepţia Transporturi terestre şi transporturi 291 65% 45 16,54% autovehiculelor şi motocicletelor prin conducte Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 37 13,60%

21 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

% din % din Întreprinderi din sectorul Tipuri de comerţ Număr numărul Număr numărul terţiar (servicii) total total

Restaurante şi alte activităţi de servicii 63 23,16% de alimentaţie Activităţi de servicii informatice 4 0,00%

Tranzacţii imobiliare 3 1,10%

Activităţi juridice şi de contabilitate 4 1,47% Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; 8 2,94% activităţi de management şi de consultanţă în management Activităţi de arhitectură şi inginerie; 11 4,04% activităţi de testări şi analiză tehnică Alte activităţi profesionale, ştiinţifi ce şi 16 5,88% tehnice Activităţi de servicii privind forţa 4 1,47% de muncă Activităţi veterinare 5 1,84% Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur- operatorilor; alte servicii de rezervare 9 3,31% şi asistenţă turistică Activităţi de peisagistică şi servicii pentru 3 1,10% clădiri Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în 6 2,21% principal întreprinderilor Activităţi referitoare la sănătatea umană 3 1,10% Activităţi de creaţie şi interpretare 3 1,10% artistică Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri 4 1,47% Activităţi sportive, recreative şi 3 1,10% distractive Alte activităţi de servicii 14 5,15%

Altele 19 6,99%

TOTAL 445 100% 272 100%

Se poate constata importanţa turismului, care reiese din numărul relativ mare de societăţi comerciale active în acest tip de serviciu, hoteluri şi restaurante. Aici trebuie să amintim faptul că cea mai importantă localitate în acest domeniu este oraşul Băile Tuşnad, urmat de satele Racu, , Sântimbru, Plăieşii de Jos, Lunca de Jos. Dacă defalcăm datele la nivelul localităţilor, se vede clar care sunt aşezările unde turismul are o importanţă mai mare, şi care au fost tendinţele de dezvoltare a turismului.

22 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 12: Cele mai importante localităţi după numărul locurilor de cazare

Numele localităţii Locuri de cazare în 1998 Locuri de cazare în 2008

Băile Tuşnad 2.784 1.256 Racu 4 101 Ciceu 0 78 Plăieşii de Jos 0 59 Sântimbru 0 59 Frumoasa 88 81 Lunca de Jos 0 41

Tendinţele sunt contradictorii, turismul de masă care era caracteristic oraşului Băile Tuşnad a pierdut din impor- tanţă, mai multe hoteluri construite în timpul socialismului au fost închise, privatizate, sau retrocedate, mai multe dintre ele sunt încă sub renovare. În mediul rural însă a apărut o nouă sursă de venit, şi anume turismul rural, sau agroturismul, cele mai importante creşteri privind locurile de cazare au fost înregistrate la Racu şi Ciceu în urma activităţii unor întreprinzători locali, care funcţionează în multe cazuri şi ca iniţiatori ai formelor asociative. Din păcate efectul multiplicativ a acestor structuri de primire la economia locală, mai ales la consumul pro- duselor agricole locale este nesemnifi cativ, dat fi ind faptului că aceste produse nu sunt comercializate ofi cial, nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă alimentară, iar dacă sunt vândute la negru, costurile achiziţionării nu pot fi incluse în contabilitatea prestatorului respectiv. O altă categorie de serviciu este transportul terestru sau rutier, în această ramură fi ind active 51 de societăţi comerciale, cele mai importante sunt înregistrate în comunele Sâncrăieni, Plăieşii de Jos, Dăneşti, Frumoasa, Lunca de Jos, ele fi ind active atât în transportul în străinătate, cât şi pe teritoriul României. Am identifi cat un număr ridi- cat de fi rme în cadrul serviciilor de inginerie şi de proiectare (12). Aceste societăţi sunt de fapt foarte importante nu numai în proiectarea diferitelor investiţii de infrastructură şi de arhitectură, dar şi în planifi care strategică, de amenajare urbanistică a teritoriului. O altă activitate despre care trebuie să vorbim este furnizarea serviciilor de apă şi canalizare, aproape în fi ecare comună există operator, sau reprezentantul acestora, fi ecare comună fi ind inclus în sistemul integrat regional de servicii de apă şi canalizare, care a fost organizată la nivelul ariei LEADER. Comunele Plăieşii de Jos, Ciucsângeor- giu, Lunca de Jos şi Lunca de Sus nu dispune încă de servicii de furnizare de apă potabilă şi de canalizare. În acest sector sunt active 98 persoane la nivelul ariei acoperit de GAL, număr care va scade în urma regionalizării acestor servicii.

23 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2.1.7. Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitate Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere, care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medi- co-socială existentă.

Tabel nr. 13: Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere

Medical

Spital Medic Dentist

Existenţă NU există 31 9 DA/NU Nu există cabinete stomatologice în fi ecare Dacă NU, indicaţi distanţa în km localitate, oamenii sunt nevoiţi să se ducă Cel mai apropiat spital se de la centrul teritoriului până la Miercurea Ciuc sau la cel mai apropiat cabinet în afl ă în centrul regiunii, în la cel mai apropiat obiectiv comunele vecine. Distanţa ar fi în jur de 15 km din Miercurea Ciuc. menţionat centrul teritoriului până la cel mai apropiat cabinet de stomatologie.

Învăţământ Dotări sportive Sală Primar Secundar Universitate Teren de fotbal de sport 4 30 Existenţă Licee şi Şcoli şi NU există 17 27 DA/NU grupuri grădiniţe şcolare În centrul teritoriului, în Aceste terenuri sunt în oraşul Miercurea Ciuc se mare majoritate legate de Dacă NU, indicaţi distanţa în km afl ă Universitatea Sapientia infrastructura şcolilor. de la centrul teritoriului până − EMTE şi anumite secţii al la cel mai apropiat obiectiv Universităţii Spiru Haret, al În localităţile unde nu sunt menţionat Universităţii Lucian Blaga terenuri sportive activităţile şi al Universităţii George sportive se desfăşoară în Bariţiu. săli de gimnastică.

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale În privinţa infrastructurii de educaţie în oraşul Bălan, comuna Sânmartin, Dăneşti şi Lunca de Sus sunt prezente trei centre de învăţământ, licee cu diferite specializări, cel mai relevant pentru noi fi ind profi lul agricol şi de turism rural. Sunt importante şcoli primare în Ciucsângeorgiu, Plăieşii de Jos, Sânsimion, Sâncrăieni, Sândominic, Cârţa, Lunca de Jos. Aceste şcoli având un număr ridicat de elevi, peste 300 de copii fi ecare, clase între 1−8. La nivel microregional oraşul Băile Tuşnad dispune de cea mai importantă infrastructură sanitară, care se compune dintr-o policlinică, un cabinet stomatologic, două cabinete medicale, şi două farmacii. Celelalte localităţi dispun numai de mici cabinete medicale, iar în cazul acestora cele mai frecvente probleme sunt următoarele: lipsa specialiştilor locali, program de primire neadecvat, lipsă în dotarea tehnică, starea clădirii. Echipamentele existente sunt depăşite tehnic şi

24 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

din punct de vedere a capacităţii. Nu există farmacii în fi ecare localitate din regiunea acoperită de către GAL. Oamenii sunt nevoiţi să-şi facă achiziţionările privind medicamentele în reşedinţa de judeţ sau în alte comune din regiune. Pe parcursul analizei de nivel regional al sistemului de deservire social, putem face numai anchete la nivelul localităţilor, deoarece până în momentul de faţă nu întâlnim iniţiative de nivel regional în scopul tratării proble- melor sociale. Îngrijirea socială trebuie să se extindă asupra tinerilor, a persoanelor în vârstă, asupra membrilor diferitelor minorităţi etnice. Momentan, îngrijirea bătrânilor şi bolnavilor este realizată în fi ecare comună de serviciul de îngrijire la do- miciliu fi nanţat de consiliile locale şi de Fundaţia Caritas. În privinţa îngrijirii bătrânilor va avea o importanţă considerabilă casa de bătrâni care se va construi în Tomeşti, această iniţiativă este doar în fază iniţială. Îngrijirea bătrânilor este o activitate care în mod tradiţional aparţine de familie. În ceea ce priveşte tineretul nu sunt in- stituţii care pot organiza pentru tineri diferite forme de distracţii culturale. În afara balurilor şi petrecerilor din diferite cluburi, tinerii nu au nici un loc, unde ar putea petrece timpul într-un mod civilizat şi cultural. Transportul în comun nu sprijină demersurile culturale, este foarte greu de ajuns la un concert sau la un alt eveniment cultural cu mijloacele de transport în comun. Acestea sunt în stare foarte deteriorată, ele nu pot fi implicate în organizarea unui turism profesional, fi ind plini de navetişti, parcurgând rute necorespunzător ajustate nevoilor. În legătură cu turismul, putem afi rma că nici o instituţie sau serviciu public nu sprijină turismul sau activităţile turistice. În aria LEADER Csík există un singur birou turistic în Băile Tuşnad, care nu poate să deservească întreaga zonă. Bisericile şi celelalte instituţii care au sediu în monumente sau în clădiri cu valoare arhitecturală, nu pot fi vizitate de turişti, sunt închise, nu sunt accesibile în sezonul turistic sau la weekend. (vezi SWOT OSI). La îmbunătăţirea situaţiei sistemului sanitar din microregiune contribuie considerabil staţia de ambulanţă din localitatea Mădăraş, Sândominic, Sânmartin, Băile Tuşnad, cât şi apropierea centrului judeţean. În pofi da celor menţionate, în viitorul apropiat sistemul sanitar necesită mai multe intervenţii cu ajutorul cărora se poate lansa o infrastructură sanitară capabilă să satisfacă cerinţele locale. La nivelul învăţământului putem afi rma, că infrastructura clădirilor folosite sunt uzate şi necesită reparaţii ca- pitale urgente. În localităţile mai mari consiliile locale susţin şi biblioteci pentru şcolari pentru a asigura un mediu mai potrivit pentru învăţare. La nivelul serviciilor sportive se observă o dezvoltare semnifi cativă în ultimii ani, s-au construit mai multe săli de sport multifuncţionale, este în curs de construcţie primul patinoar artifi cial comunal în localitatea Cârţa, multe localităţi susţin echipe de fotbal, unele chiar şi echipe de hochei. S-au renovat patinoare naturale în două localităţi, sunt trei ştranduri care se afl ă într-o stare uzată şi necesită reparaţii. Nu sunt piscine dedicate pentru înot sau polo. Funcţionează două pârtii de schi în zona analizată, una în oraşul Băile Tuşnad şi alta în localitatea Lunca de Jos. Amândouă se afl ă în proprietate privată. Aceste investiţii nu sunt plasate într-un plan de dezvoltare în aşa fel, încât să ofere un serviciu variat, sunt investiţii individuale neintegrate. În legătură cu situaţiile de urgenţă se observă, că unele localităţi au unităţi profesionale, însă echipamentele acestor unităţi sunt învechite şi ar trebui schimbate sau reînnoite. În zonă există unităţi ale pompierilor voluntari locali, însă acestea nu dispun de toate echipamentele de specialitate, iar cele existente sunt învechite şi uzate, astfel se impune asigurarea dotărilor şi echipamentelor necesare pentru funcţionarea optimă a acestora. Băncile au deschis fi liale în localităţile cu potenţial economic ridicat, iar aceste bănci sunt dotate cu bancomate care funcţionează non stop. O resursă care poate fi inclusă în categoria instituţiilor este existenţa relaţiilor de înfrăţire (vezi SWOT OSI) cu alte localităţi rurale din ţările europene, mai ales din Ungaria, dar şi din Belgia, Slovacia, Franţa, Elveţia etc. Aceste relaţii pot asigura transfer know-how privind activităţile din dezvoltarea rurală, dar pot aduce şi relaţii profesiona- le între actorii locali şi cei din diferite ţări, respectiv între diferite agenţi din sfera economiei.

25 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 14: Unităţi sanitare

Laboratoare Cabinete Cabinete Cabinete Laboratoare Puncte Localitate Farmacii de tehnică medicale de medicale de stomatologice medicale farmaceutice dentară familie specialitate

Băile Tuşnad 2 2 1 1 1 Tuşnad 1 Cozmeni 1 1 Sânmartin 2 1 Sânsimion 2 2 Sântimbru 1 1 Sâncrăieni 1 1 2 Ciucsângeorgiu 1 2 3 Leliceni Plăieşii de Jos 1 2 Păuleni Ciuc 1 Frumoasa 1 2 Mihăileni 1 1 Lunca de Sus Lunca de Jos Ciceu 1 1 2 1 Racu Mădăraş 1 1 1 Dăneşti 1 Cârţa 1 1 1 1 2 Tomeşti 1 Sândominic 1 2 2 Total 6 2 19 3 1 27 1

Tabel nr. 15: Personalul medico-sanitar

Localitate Medic de familie Stomatologie Farmacişti

Băile Tuşnad 1 2 1 Tuşnad 1 1 Cozmeni 1 Sânmartin 1 2 Sânsimion 2 1 Sântimbru 1 1 Sâncrăieni 2 2 Ciucsângeorgiu 3 1 1 Leliceni Plăieşii de Jos 2 1 1 Păuleni Ciuc 1

26 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Localitate Medic de familie Stomatologie Farmacişti

Frumoasa 2 1 Mihăileni 1 1 Lunca de Sus 1 1 1 Lunca de Jos 2 1 Ciceu 1 Siculeni 1 2 Racu Mădăraş 1 1 2 Dăneşti 1 Cârţa 2 1 2 Tomeşti 1 Sândominic 2 1 1 Total 30 9 20

II.2.1.8. Activităţi sociale şi instituţii locale

Instituţiile autorităţilor publice locale au o structură similară în zona acoperită de GAL (primar, secretariat, contabilitate, biroul de taxe etc.). Unele comune au şi birouri de proiectare şi dezvoltare, de exemplu Siculeni, Lunca de Jos şi Sânmartin. În ultimii ani au fost înfi inţate mai multe asociaţii de dezvoltare intercomunitară, care acoperă în totalitate regiunea GAL, şi se constituie în scopul înfi inţării, organizării, reglementării, exploatării şi gestionării în comun a serviciilor de canalizare şi alimentare cu apă potabilă a comunelor pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, de asemenea şi în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii rurale şi diversi- fi cării economiei rurale prin dezvoltarea activităţilor turistice etc. În unele sate au fost create societăţi subordonate primăriilor pentru servicii de apă sau salubritate. În cele din urmă aceste societăţi vor fi subordonate asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare. Activitatea organizaţiilor neguvernamentale au o importanţă mare în viaţa comunelor, aceste completează activităţile primăriilor, mai ales în domeniul cultural şi de tineret. Se constată un număr relativ scăzut al asociaţi- ilor de mediu şi cele care urmăresc dezvoltarea urbanistică. Nici asociaţiile care reunesc în rândul lor şi urmăresc asigurarea egalităţii de şanse a femeilor şi a grupurilor marginalizate nu sunt sufi cient reprezentate în teritoriul GAL. (Vezi SWOT OSI) Asociaţiile composesorale sunt forme specifi ce de asociere, au în primul rând un rol economic, administrează o parte a fondului forestier al localnicilor, asigurând exploatarea şi gospodărirea comună a pădurilor, a drumurilor forestiere, pe baza unui plan de management. Composesoratele în mod tradiţional urmăresc şi obiective socio-culturale pentru comunităţile ale căror bunuri ei îl administrează, sponsorizează activităţi culturale, cum ar fi întâlniri ale fanfarelor, zilele satului, programe recreative, burse, ajutorare etc. Asociaţiile turistice sunt reprezentate într-un număr relativ mic în regiunea analizată, cele mai impor- tante sunt cele din Băile Tuşnad, Siculeni, Lunca de Jos, Racu, acestea desfăşoară activităţile doar în zonele apropiate, şi nu sunt conectate între ele, adică nu desfăşoară activităţi comune. Asociaţia de Turism Harghita

27 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

reuneşte multe din aceste asociaţii locale, şi în demersurile sale încearcă să le integreze, de multe ori aceste demersuri se rezumă la participarea în standuri comune la expoziţii în ţară şi în străinătate (mai cu seamă Ungaria). Aproape în fiecare localitate există asociaţii ale crescătorilor de animale sau a producătorilor, care au un rol informativ şi ajută la atragerea fondurilor cu scop agricol. În ultimul timp urmare a eforturilor depuse de autorităţile judeţene, şi la nivel judeţean au fost înfiinţate asociaţii ale producătorilor în di- verse domenii (prelucrarea fructelor, inclusiv cele de pădure, palincă, prelucrarea laptelui de oaie şi vacă, panificaţie etc.). În cadrul asociaţiilor nonprofit trebuie menţionate asociaţiile cu caracter tradiţional, cum ar fi asociaţii folclorice, asociaţii ale fanfarelor, asociaţii de sport, asociaţii culturale, asociaţii comunitare şi pentru tine- ret. Aceste asociaţii sunt reprezentate aproape în fiecare localitate şi desfăşoară activităţi bine organizate. De exemplu fanfarele se întâlnesc în fiecare săptămână pentru repetiţii, ori de câte ori însoţesc evenimen- te culturale organizate de comune, de asemenea ele organizează şi concursuri cu alte fanfare. Asociaţiile sportive sunt reprezentate într-un număr mare în regiune, ele fi ind în mare majoritate pentru activităţile de fotbal şi hochei, dar sunt şi alte exemple pentru sporturi extreme, precum asociaţia numită „Turbulenţă” din Lunca de Jos.

II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

În trecut atragerea de fonduri s-a axat în general pe sursele de fi nanţare şi s-au iniţiat proiecte în funcţie de sursele disponibile şi nu le-au dedus din nevoile formulate de diferitele segmente ale societăţii. În ultimul deceniu însă mediul dezvoltărilor s-a schimbat, aproape s-a preschimbat. Gândirea strategică încetul cu în- cetul a câştigat teren datorită creşterii importanţei fi nanţărilor din fonduri europene, a aderării României la Uniunea Europeană, implicit a diversifi cării fi nanţărilor, dar şi procesele de descentralizare, reforma adminis- trativă. Toate acestea converg în a face posibilă schimbarea practicilor de până acum de atragere de fonduri bazate pe ofertele de fi nanţare şi să trecem la dezvoltarea bazată pe nevoile sociale. Strategii şi programe existente: – Planul strategic de dezvoltare pe termen mediu al judeţului Harghita 2002−2013. Planul nostru de acţiune are trăsături comune cu planul strategic judeţean, relaţia fi ind de complementaritate. Nu există nici un aspect în care măsurile şi acţiunile uneia ar stinge sau ar anula acţiunea celeilalte (nu se întrevăd mari industrializări, dezvoltări excesive de infrastructură nouă etc.). – Planuri, strategii şi programe sectoriale. Există strategii în domeniile social, învăţământ, educaţia adulţilor, este în curs de elaborare strategia de tineret, strategia pentru turism. Se preconizează elaborarea unui program complex de revigorare economică şi sprijinire a mediului de afaceri la nivel judeţean. Dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţii de guvernanţă este o premisă a unor politici de dezvoltare efi ciente. Atât perfecţionarea celor care lucrează în prezent, cât şi recrutarea unui personal cu abilităţi co- respunzătoare este vital. Resursele umane atât în ceea ce priveşte capacitatea, cât şi din punct de vedere numeric au crescut în timp, dar poate nu în aceeaşi măsură cum s-a lărgit scala surselor de fi nanţare, res- pectiv a crescut numărul atribuţiilor administraţiei locale. Ca o verigă importantă a politicilor de dezvoltare în ultimii ani s-au investit în califi carea resurselor umane, aici sunt de amintit proiectele POS DRU intitulat TEAM şi proiectul Telework.

28 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 16: Lista proiectelor SAPARD în zona Ciuc

B e n e fi c i a r Obiectivul general al proiectului Valoarea contractată

Măsura 1.1.: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2005−2007 S.C. VEL FUNGO S.R.L. Depozitare ciuperci de pădure Sat Ciceu, Com. Siculeni 1.399.126 (tunel de cong., camera frigo) modernizare PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. IFEMAL S.R.L. Moara 522.424 Sâncrăieni

Măsura 2.1.: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2002−2004 Consiliul Local Alimentarea cu apă potabilă 1.188.589,555 Dăneşti Consiliul Local Alimentarea cu apă potabilă 3.108.096,300 Cârţa Consiliul Local Canalizare menajeră şi staţie de epurare 4.012.713,865 Frumoasa

Măsura 3.1.: Investiţii în exploataţiile agricole PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2004−2006 A.I. CSISZER GHEORGHE LADISLAU PFA Modernizare ferma vaci de lapte 122.347,180 Com. Sântimbru PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. MILKTECHN S.R.L. Înfi inţare fermă vaci 1.575.420 Com. Cârţa S.C. PALCARO S.R.L. Modernizare fermă zootehnică 1.829.900 Com. Ciceu S.C. BIOMILK S.R.L. Ferma vaci lapte 3.026.751 Sat Ineu, Com. Cârţa A.F. FERENCZ TIBOR Modernizare ferma vegetală prin 134.446 Com. Frumoasa achiziţii de utilaje A.F. TOROK KATALIN Modernizare ferma vegetală prin 137.225 Com. Frumoasa achiziţii de utilaje A.I. FAZAKAS Ferma vaci lapte 241.681 Mădăraş S.C. COW FARM S.R.L. Ferma vaci lapte 2.674.539 Cârţa S.C. KARVILAN S.R.L. Modernizarea fermei vegetale prin 352.114 Cozmeni achiziţii de maşini şi utilaje A.I. ZOLD SANDOR Modernizarea fermei vegetale prin 56.616 Delniţa achiziţia unui tractor A.F. EROSS Modernizarea fermei de vaci lapte 135.105 Frumoasa prin achiziţii independente A.F. PETER TIBOR Modernizarea fermei vegetale prin 132.232 Frumoasa achiziţia unui tractor

29 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

B e n e fi c i a r Obiectivul general al proiectului Valoarea contractată

PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 A.I. BOTTA JOZSEF Modernizarea fermei vegetale prin achiziţii 234.338 Sânmartin de utilaje S.C. I.B. 32 Modernizarea fermei vegetale prin achiziţii 592.680 Cârţa independente S.C. DAKO IMPEX S.R.L. Achiziţia de maşini şi utilaje, echipamente 1.816.750 Tuşnad agricole S.C. AGROMEC S.A. Achiziţie utilaje agricole performante 633.452 Sâncrăieni S.A. BURGABOTEC Achiziţie de utilaje agricole performante 1.519.623 Sânmartin Măsura 3.4.: Dezvoltarea şi diversifi carea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2004−2006 S.C. RADIX S.R.L. Pensiune turistică rurală prin extinderea şi 299.080 Com. Mihăileni, Sat Nădejdea transformarea casei de locuit PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2005−2007 S.C. KARPATIA COM S.R.L. Pensiune turistică 706.176 Com. Sândominic S.C. ABETA S.R.L. Pensiune turistică 608.115 Com. Mădăraş PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. MONT ORIOL S.R.L. Pensiune turistică 703.627 Com. Sândominic S.C. CEANGART BAGOLYVAR Pensiune turistică 710.945 Com. Lunca de Sus S.C. VADON S.R.L. Pensiune turistică 728.840 Com. Ciceu (Harghita-Băi) S.C. KLUMPA TRAVEL S.R.L. Pensiune turistică 726.700 Com. Ciceu S.C. TAGORA INVEST S.R.L. Pensiune turistică 695.559 Com. Lunca de Sus S.C. TURISM MONTAN S.R.L. Pensiune turistică 725.701 Com. Lunca de Jos CL Sândominic Reabilitare drum forestier 1.944.041

CL Dăneşti Construire drum forestier 2.100.780 S.C. RADIX NOVA S.R.L. Procesare primară a lemnului 394.725 Sânmartin

30 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 17: Proiecte aprobate în Programul Operaţional Regional

Denumirea proiectului Numele iniţiatorului / benefi ciarului Valoarea totală a proiectului – lei

Reabilitarea DJ 125 şi DJ 125A între Consiliul Judeţean Harghita 69.589.128 oraşul Bălan şi DN12C – cod SMIS 11025

Tabel nr. 18: Proiecte afl ate în faza de implementare

Numele iniţiatorului / Valoarea totală Denumirea proiectului Axa prioritară benefi ciarului a proiectului

Consiliul Judeţean Harghita PHARE CES 2004−2006 şi oraşele Miercurea Ciuc, 4.974.252 Drumul apelor minerale Lot 2. Proiecte mari de , Vlăhiţa, lei infrastructură , Băile Tuşnad, Remetea

Reabilitare drum comunal DC12 şi amenajare complex de ADI Bogat, din care face parte 1.200.000 PNDR informare pt. promovarea şi comuna Ciceu euro patrimoniului cultural şi natural

Realizarea sistemului de apă potabilă şi apă uzată în comuna 1.400.000 PNDR, Măsura 322 Comuna Mihăileni Mihăileni; construire grădiniţă în euro comuna Mihăileni Realizarea sistemului de apă Comuna Racu, în colaborare 23.136.107 potabilă şi apă uzată în comuna PNDR, Măsura 322 cu alte comune din ADI Bogat lei Racu Înfi inţarea şi amenajarea traseului tematic Drumul Siculicidiumului 859.200 PNDR, Măsura 313 Comuna Siculeni şi înfi inţarea unui loc de refugiu lei turistic în M-ţii Harghita Reabilitarea DJ123A – cod SMIS 47.239.384 POR Axa 2. DMI.2.1. Consiliul Judeţean Harghita 4239 lei „Modernizarea salvării montane Programul Operaţional Organismul Intermediar Agenţia 7.612.066,89 în judeţul Harghita” Regional, Axa 5. de Dezvoltare Centru lei Interreg IV C Program de CIVPro − Regional Strategies Cooperare Interregională Ministerul Dezvoltării Regionale 83.260 for Disaster Prevention şi Turismului euro

ROBINWOOD − Multifunctional Interreg IV C Program de Ministerul Dezvoltării Regionale 599.850 role of the forest Cooperare Interregională şi Turismului euro Comisia Europeană, Direcţia Comisia Europeană, Direcţia 109.436 INSIGHT pentru Agricultură şi pentru Agricultură şi Dezvoltare euro Dezvoltare Rurală Rurală

31 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 19: Proiecte implementate

Valoarea totală a Numele iniţiatorului/ Denumirea proiectului Axa prioritară proiectului benefi ciarului PHARE Sprijin pt. strategia naţională de îmbunătăţire a ISRP 153 Curs de pregătire situaţiei rromilor în domeniile profesională în meseria de zidar 12.076,91 pregătire profesională şi Oraşul Bălan pt. un număr de 15 rromi de pe raza euro activităţi generatoare de oraşului Bălan venituri, linie de buget RO 2002/000 – 586.01.02 – 02 Alimentarea cu apă al comunei 1.225.000 SAPARD, Măsura 2.1. Comuna Dăneşti Dăneşti lei Construire drum forestier Dăneşti- 2.100.000 SAPARD, Măsura 3.2. Comuna Dăneşti Várkapu-Ráckebel lei Reabilitarea drumului forestier 825.106 SAPARD, Măsura 3.5. Comuna Sândominic Gálkút lei Gestionarea selectivă a deşeurilor 3.381.600 PHARE CES 2003 Comuna Sânsimion din microregiunea Ciucul de Jos lei Elaborarea de INEXTEX Innovative EXchange studii şi proiecte, Consiliul Judeţean of knowledge, experiences and istoriografi i locale Vasternorrland, Suedia methods based on cultural heritage Programului pentru Formare of TEXtile Continuă − sub-programul 512.395,00 Schimb inovativ al cunoştinţelor, GRUNDTVIG euro Partener: Consiliul Judeţean experienţelor şi metodelor bazate 44.432,00 Harghita pe moştenirea culturală a textilelor euro 469.984,00 Fundaţia San Valero din „Aquanet ”multimedia training euro Zaragoza, Spania, Programul Leonardo da Vinci pentru muncitori 39.000,00 Partener: Consiliul Judeţean euro Harghita Programul Operaţional TEAM – Training pentru Efi cientizarea Sectorial Dezvoltarea 1.622.958 Consiliul Judeţean Harghita AdMinistraţiei Capacităţii Administrative, lei DMI. 1.3. POR, Axa Prioritară 3. „Achiziţionare echipamente specifi ce „Îmbunătăţirea infrastructurii 42.655.604 Asociaţia de Dezvoltare pentru îmbunătăţirea capacităţii şi sociale” calităţii sistemului de intervenţie lei Intercomunitara „Centru în situaţii de urgenţă şi pentru DMI. 3.3. „Îmbunătăţirea Transilvaniei” dotării cu echipamente a acordarea asistenţei medicale de 7.109.267 Partener: Consiliul Judeţean bazelor operaţionale pentru urgenţă şi a primului ajutor califi cat, lei Harghita în Regiunea 7 Centru” intervenţii în situaţii de urgenţă”

32 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Pe teritoriul zonei Csík (Ciuc) au fost înfi inţate şi funcţionează încă din anul 1999 cele trei asociaţii microre- gionale care sunt şi membrii fondatori ai Asociaţiei LEADER Csík. Microregiunile formate joacă un rol activant în dezvoltarea rurală şi mai ales cea în perspectiva LEADER. Promovarea microregiunilor este una din cele mai importante iniţiative de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de autoguvernare a comunităţilor locale. Ca parte importantă a infrastructurii de sistem, asociaţiile microregionale contribuie la validarea principiilor, politicilor şi măsurilor impuse de planifi carea strategică.