06 Iulie 2021.Pmd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / E-MAIL: [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Miercuri, 7 iulie 2021 5 pagini actualitate / 2 Mai multe minusuri în Gramatica – lumina limbii stagiul ªtiinþei din Austria române (Fãnuº Neagu) sport / 5 ColegiulColegiulColegiulColegiulColegiul NaþionalNaþionalNaþionalNaþionalNaþional “Fraþii“Fraþii“Fraþii“Fraþii“Fraþii Buzeºti”Buzeºti”Buzeºti”Buzeºti”Buzeºti” dindindindindin CraiovaCraiovaCraiovaCraiovaCraiova ––––– locullocullocullocullocul 2020202020 înînînînîn România,România,România,România,România, dupãdupãdupã primeleprimeleprimele rezultaterezultaterezultate lalala BacalaureatBacalaureatBacalaureat 202120212021 Conform aplicaþiei bacplus.ro, într- au susþinut examenul. Potrivit aplica- 1; procentul elevilor care au depãºit un clasament al celor mai bune 20 de þiei, liceele pot fi ordonate crescãtor nota minimã necesarã. (5 per discipli- unitãþi de învãþãmânt liceal, dupã pri- sau descrescãtor dupã rezultatele dintr- nã, 6 per total); numãrul candidaþilor mele rezultate obþinute la Bacalaureat, un anumit an la o anumitã disciplinã care au susþinut proba la materia res- Colegiul Naþional “Fraþii Buzeºti” din sau în general, în funcþie de unul din- pectivã, sau numãrul total de candidaþi; Craiova este pe locul 20 în þarã, cu o tre urmãtoarele criterii: media note- procentul candidaþilor care au susþi- medie generalã de promovabilitate de lor tuturor elevilor din liceul respec- nut proba respectivã din numãrul to- 9,00, la un procent de promovabilitate tiv. Elevii absenþi sau eliminaþi din exa- tal de candidaþi. de 98,87%, având 266 de candidaþi care men au fost consideraþi ca având nota CRISTI PÃTRU 2 / cuvântul libertãþiiactualitate miercuri, 7 iulie 2021 GramaticaGramatica –– luminalumina limbiilimbii româneromâne (Fãnuº(Fãnuº Neagu)Neagu) MIRCEA CANÞÃR Nu mã înscriu printre detractorii perfor- sã aibã dubii sau complexe, stârneºte nu Vãcãreºtilor: „Creºterea limbii româ- stare, conectori, etc.. Dar cel mai grav lu- manþei insolite a calculatorului ºi internetu- rareori amuzamentul. Dar ºi perplexitatea. neºti”. Fãnuº Neagu este cel care a retre- cru, ne-a spus distinsa profesoarã, este ten- lui, care au introdus în metabolismul infor- Într-un text „par lui-meme”, marele scrii- zit cuvintele, fãcându-le sã surâdã. Am în- dinþa de tolerare a greºelilor gramaticale sub mãrii noastre cotidiene un coeficient de fa- tor Fãnuº Neagu spunea cã limba românã trebat-o zilele trecute, pe eminenta profe- pretextul simplificãrii procesului de co- cilitate, de acces prompt, dar ºi de lene se învaþã de la mamã, bunici ºi profesori, soarã de Limba Românã, Irina Cãpãþâ- municare. Studierea gramaticii în liceu ºi mentalã, pasivitate ºi imposturã. Dacã lec- din Biblia lui Galaction, din ºoapta pãmân- nã, de la Colegiul Naþional „Fraþii Buzeºti”, încurajarea lecturii pentru îmbogãþirea vo- tura e în deplâns declin, putem spune cã, tului, din cãrþile cronicarilor neamului, din un cadru didactic dintr-o veritabilã croialã cabularului ar oferi tinerilor o alternativã la dimpotrivã, scrisul trece printr-un moment clocotul munþilor, din poezia popularã. Lim- universitarã, cu notabilã experienþã la cate- modelul de comunicare online, care tinde de ebuliþiune, prin racordarea noastrã la re- ba, spunea marele scriitor, este fenomenul drã, ce e de fãcut. Cu amabilitate, mi-a rãs- sã anihileze exprimarea „academicã”, în þelele de socializare. Se scrie mult, dar se cel mai viu al acestei þãri, apa în care au puns acceptând, printr-un oftat sugestiv, numele unei aparenþe eficiente. Zilele aces- scrie cu picioarele. Pofta de a scrie nu mai fost botezaþi Eminescu, Iorga, Enescu, degradarea vizibilã a discursului scris sau tea, preºedintele Klaus Iohannis, a invitat la e un sindrom adolescentin al liceanului so- Panait Istrati, Perpessicius. Iubind-o, te slu- oral, tolerarea ºi încurajarea exprimãrii in- Cotroceni liderii formaþiunilor din coaliþia litar, de odinioarã, care fãrã sã aspire la no- jeºte. De proºti se depãrteazã fãrã sã-i uras- corecte gramatical, sancþionarea în micã de guvernare pentru a discuta despre pro- torietate, fãrã orgolii ºi veleitãþi umplea ser- cã. Tudor Arghezi, plin fiind de prea multã mãsurã a greºelilor ortografice ºi de punc- iectul sãu „România Educatã”. Cum scriem tare sau caiete de dictando de însemnãri ºi limbã românã, nu bãtea cuvintele cu joarda tuaþie la examenele scrise. Explicaþia? Stu- ºi vorbim româneºte, ar trebui sã constituie toatã lumea, acum, pe Facebook, Insta- ºi nu le jupuia de ºapte rânduri de piei, ci diul gramaticii se face în învãþãmântul pri- una din coordonatele esenþiale ale întregu- gram, Twitter etc., cu stupori gramaticale, scotea din firea lor partea de cântec nevã- mar ºi gimnazial; în liceu se insistã asupra lui proiect, care oricum –lansat în urmã cu mutileazã literalmente limba românã, -vor- zutã ºi tãinuitã din începuturi. Furios pe elementelor de stilisticã, de expresivitate ar- patru ani- nu inspirã un optimism în exces, bind peltic, oblic ºi opintit-, despre care comportarea prea cuminte a anumitor re- tisticã ºi asupra unor aspecte ale vocabula- deºi prin PNRR, Educaþiei îi sunt alocate poetul Nichita Stãnescu spunea, într-o îm- guli, el ne-a umplut urechea cu o muzicã rului; normele gramaticale nu se mai stu- 3,6 miliarde euro. E bine totuºi cã îºi pro- prejurare, cã „e patria sa”. Nu mai vor- nouã. A vorbi ºi a scrie gramatical în- diazã în liceu, iar programa permite decât pune reducerea analfabetismului funcþional bim de diversificarea genurilor oralitãþii – seamnã a avea puncte cardinale. Gra- în micã mãsurã corectarea greºelilor pe care de la 44% la 20% pânã în 2030. „Limba interpelarea, replica, negocierea, discursul- matica e lumina limbii române. Fãrã ea cu- le fac elevii, în mod frecvent, atât în scris românã e actul meu de naºtere, eu sunt fi- deja profesiuni distincte. Toatã lumea se vintele ar fi cu ochii arºi de uitare ºi ºi-ar cât ºi în exprimarea oralã. Elevii trebuie sã inþã sub mãslinul ei, care rodeºte de 2000 exerseazã în meºtejugul vorbirii publice, toþi pierde potecile. Nu am gãsit o pledoarie mai înveþe sã redacteze diferite tipuri de texte – de ani, dreptul meu e sã-i þin dealul verde ºi dau târcoale vituozitãþilor retorice. Ce e prin vibrantã pentru acurateþea limbii române, eseu liber, argumentativ, structurat, etc.- bãtut de soare ºi sã stau în genunchi sub Parlament, dar ºi în rândul miniºtrilor care atât de convingãtoare, poate chiar exhaus- fãrã sã aibã un vocabular diversificat ºi ploaia cântecelor ce þâºnesc din ea” (Fãnuº se afereazã în spaþiul public, pe la televi- tivã, ca la autorul romanului „Îngerul a stri- adecvat sau sã cunoascã valoarea diferite- Neagu – „Insomnii de mãtase”, Ed. Cartea ziuni, rãtãciþi prin grãdina gramaticii, fãrã gat”, animat sã împlineascã Testamentul lor pãrþi de vorbire: verbe de declaraþie, de Româneascã, 1981). DSP Dolj atrage atenþia asupra riscurilor care pot apãrea în cazul scãldatului în locuri neamenajate Scãldatul în locuri neamenajate corespunzãtor tospirozã (boalã (plaje, grupuri sanitare, duºuri) determinã riscuri infecþioasã mani- festatã prin fe- majore pentru sãnãtate. Astfel, DSP Dolj a emis un brã, dureri de comunicat, prin care aratã pericolele la care se cap, dureri mus- expune populaþia. culare, afectarea ficatului ºi icter, Chiar dacã temperaturile afectarea rinichi- EDITOR: ridicate din ultima perioadã lor); meningitã S.C. ED PRESS COM S.R.L. determinã mulþi cetãþeni sã meargã la scãldat în râuri, la- (inflamaþia foiþe- Redacþia ºi administraþia: lor de înveliº ale 200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A, curi, iazuri, canale de iriga- TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57. þie, Direcþia de Sãnãtate Pu- creierului ºi/sau Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: blicã a Judeþului Dolj reco- mãduvei spinãrii, J16/1410/2005; ISSN 1220-9538 mandã populaþiei sã meargã - manifestatã prin SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII febrã, durere de SR EN ISO 9001:2012 la scãldat doar în locuri spe- CERTIFICAT NR. 406/C/2012 cial amenajate (ºtranduri ºi cap severã ºi per- Societate cu capital integral privat. piscine) care respectã norme- sistentã, gât înþe- Cod fiscal: RO 17758027 le minime de igienã, în con- penit si dureros la Email: [email protected] miºcare, convul- Internet: www.cvlpress.ro diþiile în care în judeþul nostru Director: nu exista nici o zonã naturalã sii si tulburãri ale MIRCEA CANÞÃR amenajatã pentru îmbãiere. stãrii de conºtien- Redactor-ºef: Riscurile pentru sãnãtate la þã); boli de pie- MARGA BULUGEAN care se expun persoanele le – micoze, ec- REDACÞIA: zeme; boli diges- Laura Moþîrliche, Marga Bulugean, care se scaldã în râuri, la- Cristi Pãtru, curi, iazuri, canale de iriga- tive – boalã dia- Sport: Cosmin Staicu þie, în locurile care nu sunt reicã, hepatitã de Fotoreporter: Tibi Bologh special amenajate, sunt urmã- tip A, holerã, febrã tifoidã, di- sãlbaticã etc.). aceastã activitate pentru men- zenterie; afecþiuni ale ochi- Secretariat: 0251.412.457 toarele: deces prin înec, de- Date fiind riscurile þinerea propriei sãnãtãþi ºi sã Publicitate: 0251.412.552 oarece nu este cunoscutã lor ºi urechilor – blefarite, majore pentru sãnãtate ale supravegheze minorii aflaþi în Redacþia: 0251.412.613 exact adâncimea locului în conjunctivite, otite, sinuzite; scãldatului în locuri nepermi- grijã pentru a nu îºi periclita care se scaldã iar în apele înþepãturi de cãpuºe – Boa- se din cursurile de apã (boli sãnãtatea sau chiar viaþa, co- Responsabilitate juridicã