100 de ani de la Trianon

Volum VIII, Nr. 2 (28), Serie nouă, martie-mai 2020

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2

SUMAR

EDITORIAL 5

Tratatul de la Trianon și destinul proiectului realizării 5 României Mari Sabin DRĂGULIN

100 DE ANI DE LA TRIANON 15

Acțiune politică și diplomatică în apărarea unirii 15 românilor II. De la războiul româno-ungar (aprilie-august 1919) la Pacea de la Trianon (4 iunie 1920) – Partea I Dumitru PREDA Contextul geopolitic al primelor alegeri parlamentare în 39 România Mare. 1918-1919 Gabriel DOLINSCHI România 1918: la început de drum 63 Ion CALAFETEANU Ungaria post-Trianon şi provocările geopolitice în zona 69 Europei Centrale. Un punct de vedere maghiar: Oscar Jaszi Mihai MILCA Trianon-100. Imaginarul geopolitic al graniţelor fantomă 79 şi manipularea trecutului istoric Constantin HLIHOR Mass-media maghiară, din spațiul central european, 97 privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920) Ioan LĂCĂTUȘU și Vasile STANCU România. De la un tratat la altul (Războiul de 30 de ani în 119 Europa) Nicolae PĂUN

3 INTERVIU 131

Florian Bichir: „Trianon, 4 iunie 1920 – Transilvania 131 s-a întors pentru totdeauna acasă” Ioana Drăgulin

VARIA 135 Integrarea României în criza globală 135 Arthur SUCIU The role of the Internet and social networks in diplomacy 159 and relations between states Dana Gabriela PLEȘA Aspects related to language in political sciences 173 Cătălin DRĂCȘINEANU RECENZII 181

Mariana Lazăr, Ștefania Dinu, Ioana Drăgulin: 181 Cotroceni, arc peste timp Viorella MANOLACHE Gheorghe Sbârnă, Ioan Opriş (coord.): România în anul 187 Marii Uniri 1918, Culegere de studii Florin GRECU Alba Iulia Catrinel Popescu: Analize incomode 195 Radu CARP

Note despre autori 199

Instrucţiuni pentru autori 205

Instructions to authors 208

4 100 de ani de la Trianon

EDITORIAL

Tratatul de la Trianon și destinul proiectului realizării României Mari

[The and the Great achieving project destiny]

Sabin DRĂGULIN

Abstract: This contribution aims to outline the main doctrinal and political elements of the unionist project conceived by the "founding fathers" of the Romanian nation and state. The local modernizing elites created and implemented, starting with 1848, during three generations, a political project that aimed at perfecting the ideal of uniting all Romanians within the borders of the same state. This "country program" reflected the progressive ideas of the nineteenth century, which promoted the concepts of nation and national state. The local modernizing nobility, during seven decades (1848-1918 / 1919), created a state (Romania), started the modernization process in the spirit and according to the dominant models of the era, managing the miracle that at the end of the Great War unified territories inhabited by Romanians who in 1848 were part of three multinational empires: Ottoman, Tsarist and Habsburg.

Keywords: Greater Romania, Reunified Romania, founding fathers, nation, state.

România Mare sau România Analizând aspectele istorice, Reîntregită reprezintă două sintagme mișcarea națională care și-a propus folosite în ultimul secol pentru a crearea statului și a națiunii române exprima o realitate istorico-juridică. își are rădăcinile ideologice în con- Aspectul istoric se referă la procesul ceptele promovate de „Declarația desăvârșirii idealului de unire a tu- drepturilor omului și ale cetățea- turor românilor în granițele aceluiași nului” (actul fondator al Revoluției stat, în timp ce aspectul juridic franceze, adoptat la 26 august 1789) privește Tratatul de Pace de la și în mișcările revoluționare națio- Trianon (4 iunie 1920) semnat între naliste de la 1848 care doreau crearea 16 state aliate din cadrul Antantei și statelor naționale în Europa. În baza Ungaria, în calitate de stat succesor al acestei afirmații putem contura urmă- Imperiului Austro-Ungar. toarele argumente:

5 POLIS

- elitele modernizatoare autohtone XIX-lea – junimiștii, prin operele lor, au creat programe politice pe au conturat din punct de vedere care le-au susținut în timpul cultural și ideologic conceptul de revoluțiilor de la 1848 din Țările „român”. În acest mod putem discuta Române în baza cărora, din punct de un proces paralel: crearea statului de vedere doctrinar, ideologic și a națiunii. Privind retrospectiv, etc. am fost conectați la valorile putem observa următorul fapt: dacă și principiile progresiste ale statul român s-a desăvârșit odată cu vremii; încheierea Primului Război Mondial - reprezentanții elitelor pașoptiste și a rămas aproape în forma care a de pe ambii versanți ai Carpaților reieșit în baza prevederilor Tratatului au conturat un proiect politic de la Trianon, construirea națiunii vizând crearea statului național române și-a continuat cursul și după român, care se încadra în valorile aceea. Etapa a doua (deschisă după secolului al XIX-lea. Punerea în adoptarea Constituției din 1923) este aplicare a etapelor acestui încă în desfășurare, ea urmărind program justifică afirmația că „a transformarea individului în cetățean. fost un program de țară”, ca să Este o etapă mai lungă poate și folosim o terminologie actuală. pentru că România a cunoscut pa- Dezvoltând primul argument, ranteza comunistă în care drumul putem spune că etapele ideologice ale spre democratizare și creare a meca- acestui proiect, desfășurat pe nismelor mentale de apărare împo- parcursul vieții politice a aproape trei triva ideologiilor totalitare a fost generații, relevă faptul că mișcarea deturnat. Și apoi, ea trebuie să se națională a avut același obiectiv: încheie în momentul în care un crearea României Mari. Desigur, nu număr covârșitor de români vor do- există o mișcare care să aibă un bândi o cultură și o conștiință politică caracter monolitic – până la urmă, solidă. astfel de fenomene sunt gândite și Abordând al doilea argument, aplicate de indivizi care au viziuni care privește punerea în practică a diferite asupra aceluiași obiectiv, care „programului de țară”, așa cum am au suferit influențe culturale diverse, specificat anterior, la 1848 românii au acționat în state și, respectiv, în locuiau pe teritoriile a trei imperii. perioade diferite. Cu toate acestea, Fuga, chiar întemnițarea sau moartea indiferent de soluțiile propuse, de unora dintre protagoniștii mișcărilor metodele aplicate, de ritmul specific revoluționare naționale după 1848 fiecărei persoane sau grupări, scopul păreau că vor invalida din fașă a fost comun. proiectul intitulat România. Nimic În paralel cu punerea în practică a mai fals: în perioada 5-24 ianuarie proiectului politic care își propunea 1859, elitele boierești muntene și crearea României Mari, pașoptiștii și moldovene au reușit să fondeze un – începând cu anii ’60 ai secolului al stat comun. Desigur, la început era

6 100 de ani de la Trianon vorba despre o simplă unificare care Demn de menționat este și faptul urma să dureze doar pe parcursul că armatele române au contribuit vieții primului domnitor al României, decisiv la salvarea Rusiei de la o Alexandru Ioan Cuza. Însă după ce înfrângere rușinoasă în sudul Dunării au impus abdicarea lui Cuza, tot ei au în timpul războiului ruso-turc (1877- fost cei care au reușit să mențină 1878). Ulterior, pentru a-și prezerva unirea. În această perioadă s-au în- interesele la gurile fluviului, Rusia a făptuit: reforma fiscală (1861), refor- impus un schimb teritorial, fără să mele agrară, a justiției, a învăță- discute cu „aliații”: cele trei județe mântului și cea electorală (1864), din sudul Basarabiei – Ismail, Cahul codul civil (1864/1865) etc. și Bolgrad – ce aparțineau României, Vorbim despre constituirea unui devin teritoriu rusesc, iar Dobrogea, stat din două provincii ale Imperiului care era teritoriu otoman, intră în Otoman. Să nu uităm că România era componența statului român. Acest parte a acestui imperiu până la schimb de teritorii a fost primit cu votarea actului de independență de destulă reticență de către elitele către Adunarea Deputaților (9 mai politice de la București care l-au 1877) și de către Senat (10 mai) care considerat un rapt teritorial și o a dobândit putere de lege prin sem- dovadă de lipsă de respect față de un narea lui de către Principele Carol I aliat militar. Desigur, pe termen (10 mai), fiind recunoscut în cadrul mediu și lung, în urma investițiilor prevederilor tratatelor semnate la San majore ale statului român, Dobrogea Stefano (3 martie 1878) și Berlin (13 a devenit un punct strategic important iulie 1878). Mai mult, apariția unui prin înființarea și dezvoltarea portului stat-tampon la gurile Dunării a Constanța. Intrarea în componența reprezentat un obstacol major pentru României a Dobrogei a însemnat, de politica expansionistă a Imperiului fapt, accesul direct la Marea Neagră. Țarist în Balcani. Crearea statului Modernizarea accelerată a statului român a fost văzută ca o imixtiune a în limitele impuse de investițiile Franței în Balcani și nu a nemulțumit interne au transformat România într- doar Rusia, ci și Imperiul Habsburgic, un actor regional important. Amintim care era conștient că realizarea unui aici modul în care țara noastră a stat românesc reprezenta un factor gestionat momentele războaielor determinant pentru românii din balcanice (1912-1913) și mai ales Transilvania, majoritari în această impactul pe care l-a avut intrarea provincie imperială. De asemenea României în Primul Război Mondial interesele otomane au fost grav (1916), asupra raporturilor de forțe pe afectate în Balcani: apariția statului fronturile europene. Este cunoscut român a creat premisele disoluției faptul că armata română nu era autorității imperiale, facilitând dez- pregătită să intre în război. Soldatul – voltarea mișcărilor de eliberare ale țăranul român –, în afară de stoicism bulgarilor, albanezilor ș.a. și vitejie, nu a putut să demonstreze

7 POLIS mare lucru în 1916, pentru că nu be- gătite și echipate cu ajutorul ofițerilor neficiase de instrucția necesară. conduși de generalul francez Henri Statul român nu dezvoltase o Mathias Berthelot, au reușit ca în industrie de război națională care să îi 1917 să realizeze splendidele victorii permită susținerea belică a unei ar- de la Mărăști, Mărășești și Oituz. A mate de aproape 1.000.000 de fost momentul de glorie al armatelor oameni. În consecință, soldatul de țărani ai României moderne, care român nu a beneficiat de un echi- după câștigarea independenței au pament corespunzător, iar aici contribuit încă o dată la salvarea sta- vorbim despre uniforme și armament tului. După acest moment de grație, adecvat, modern. Mai mult, România apreciat de aliați, a urmat dezastrul. era înconjurată de armatele Triplei Altă încercare, alt pericol punea la Alianțe, granița cu Rusia fiind îndoială existența unui stat tânăr, singura parte sigură a frontului. Cu format abia în urmă cu șase decenii: toate acestea, România a intrat în revoluțiile din Rusia Țaristă. După război. De ce? Pentru că elitele poli- revoluția (democratică) din martie tice ale țării noastre erau convinse că urmează așa numita Revoluție a sosit momentul istoric prielnic bolșevică din octombrie 1917, care realizării României Mari. Sacrificiul pulverizează frontul. Ca o adevărată a fost imens, a afectat întreaga popu- Coloană a V-a din Al Doilea Război lație. La încheierea războiului, într-un Mondial, bolșevicii conduși de V. I. clasament al pierderilor umane cau- Lenin sunt trimiși de către germani în zate de război (raportat la numărul de Rusia cu scopul de a scoate țara din locuitori), statul român se regăsea pe război printr-o lovitură de stat. Și au locul al doilea, primul loc fiind reușit. Prin tratatul de pace de la ocupat de Serbia. Anul 1916 fost Brest-Litovsk (3 martie 1918), Rusia umilitor pentru armata națională, iese din război. Impactul avut pe România fiind înfrântă pe toate frontul românesc a fost devastator. teatrele de război. Consecința ime- Cei aproape 1.000.000 de soldați ruși diată a fost ocuparea Bucureștiului și, care se aflau în Moldova au primit odată cu asta, refugierea la Iași a ordinul să se retragă. Mai mult, armatei, a administrației centrale, a bolșevizarea armatei a condus la Guvernului, a Casei Regale și a altor apariția unor probleme imediate instituții. Sute de mii de persoane și-au pentru România. În urma acestei găsit sfârșitul în acea perioadă fie pe trădări a Alianței, România a fost front, fie în spatele frontului, fie în obligată să negocieze separat pacea teritoriile ocupate de armatele străine cu Germania, care a fost semnată pe sau în peticul de țară care rămăsese 7 mai 1918. Condițiile erau înro- neocupat. Bolile, frigul, mizeria, bitoare, practic România înceta să foamea au contribuit din plin la spo- mai existe în forma cunoscută până rirea nenorocirii românilor. Deși de- atunci, iar resursele solului și ale cimate, forțele armate rămase, pre- subsolului ajungeau sub controlul

8 100 de ani de la Trianon

Germaniei pentru o perioadă de 80 de acreditat ideea că Tratatul de la ani. Ne întorsesem la câteva secole în Trianon a fost semnat doar între urmă, atunci când Moldova și Țara România și Ungaria și a reglementat Românească aveau obligația să doar probleme bilaterale. Nimic mai asigure capitalei Imperiului otoman fals. În articolele 27-35 au fost (Istanbul), necesarul de cereale la definite frontierele Ungariei cu prețurile impuse de turci, doar că de statele vecine. Pentru România, acest această dată condițiile și prețurile tratat a fost esențial: a reglementat erau impuse de germani. Au urmat din punct de vedere juridic și a șapte luni îngrozitoare în care a fost recunoscut la nivel european/mondial pusă în discuție soarta Casei Regale a o stare de fapt care se verifica în României, teritoriul țării rămăsese teritoriu. Este adevărat că nu toate ocupat de armatele Triplei Alianțe, statele au fost mulțumite. De iar lipsurile erau enorme. Cu toate exemplu, România a avut pretenții acestea, guvernul pro-german, con- teritoriale mai mari în Transilvania, dus de cunoscutul om politic care nu au fost îndeplinite în conservator , totalitate. În cazul Banatului, situația a reușit să realizeze unirea cu a fost și mai evidentă în condițiile în Basarabia, să îndepărteze pericolul care Acordul semnat la București detronării regelui Ferdinand, să (4/17 august 1916) de către Ion I. C. gestioneze o situație aproape impo- Brătianu, președintele Consiliului de sibilă. Dar cum istoria poate fi (și) Miniștri al României, și repre- dreaptă, eforturile românilor și zentanții diplomatici ai puterilor viziunea unor oameni de stat, precum Antantei în capitala României pre- Ion I. C. Brătianu și Regele vedea ca țării noastre să i se repar- Ferdinand I, reimpun beligeranța tizeze un teritoriu mult mai mare față României pe 9 noiembrie 1918, cu de cel pe care l-a primit. Mai mult, doar două zile înaintea încheierii tratatul menționa anumite condiții cu războiului. A fost mișcarea de geniu privire la statutul minorităților care care a permis României, cu toată nu fuseseră negociate de România și împotrivirea inițială a Franței și a Antanta în momentul intrării țării Marii Britanii, dar cu sprijinul S.U.A, noastre în război. Cu toate acestea, să fie recunoscută ca fiind învin- documentul a fost semnat deoarece gătoare. A urmat o perioadă de efer- consacra la nivel internațional exis- vescență politică incredibilă în care tența noului format al statului român. elitele politice din regiunile istorice În anul 2019, redacţia revistei ale României au completat proiectul Polis și-a propus să găzduiască o României Mari. serie de articole semnate de spe- Aspectul juridic a fost funda- cialişti în domeniul istoriei, științelor mental în validarea proiectului la politice, sociologiei etc. menite să nivel internațional. În ultimii 100 de aducă în atenția publicului tema ani, mai ales în mass-media, s-a Tratatului de la Trianon. În acest sens

9 POLIS studiile din Volumul VII, Nr. 2 (24), cea a cititorului care dorește să se Serie nouă, martie-mai 2019 au documenteze din surse argumentate abordat perioada parcursă de la 1 în mod pertinent, de către un spe- Decembrie 1918 până la semnarea cialist în domeniu. Acest studiu Tratatului de la Trianon; în conti- conduce spre alte tematici reprezen- nuarea acelui demers acest număr se tative care descriu momente-cheie ale va apleca asupra temelor care au unor perioade de referință pentru izvorât din semnarea tratatului. destinul României contemporane. Din punct de vedere al structurii, Urmează un grupaj alcătuit din acest număr al revistei Polis conține două articole care abordează diferite un editorial, o rubrică tematică ce aspecte cu privire la primele alegeri include șapte articole, un interviu și desfășurate pe teritoriul României trei recenzii, dintre care două sunt ale Mari. Domnul Gabriel Dolinschi a unor lucrări pe tema Tratatului de la cercetat acest subiect pe două paliere: Trianon. În realizarea sumarului a dificultățile pe care autoritățile fost folosită o metodă de tip crono- statului român le-au întâmpinat în logic. În deschidere, este studiul isto- Transilvania în vederea organizării ricului și academicianului Dumitru alegerilor parlamentare și tentativele Preda, intitulat Acţiunea politică şi asociațiilor și ale organizațiilor para- diplomatică în apărarea unirii militare maghiare de a bloca procesul românilor II. De la războiul româno- electoral prin exercitarea de presiuni. ungar (aprilie-august 1919), la În practică, aceste organizații au Pacea de la Trianon (4 iunie 1920) - impus maghiarilor să nu își nomi- partea I. Contribuția se înscrie într-o nalizeze reprezentanți/candidați pentru serie de trei articole: primul a fost plebiscit sau pentru primele alegeri publicat în numărul din 2019 și a parlamentare, au ales o politică de abordat perioada noiembrie 1918- boicot exprimată prin retragerea aprilie 1919; al doilea este cel supus tuturor magistraților și grefierilor cu atenției în numărul de față, iar al scopul de a zădărnici organizarea și treilea va fi publicat în unul dintre desfășurarea oricăror acțiuni demo- numerele viitoare ale revistei și va cratice. Tot în acest scop, organi- viza perioada de până la semnarea zațiile amintite au întreprins acțiuni tratatului. În calitate de coordonator subversive de intimidare a candi- al acestui număr al revistei Polis, am daților români în toate demersurile decis să deschid grupajul tematic cu democratice pe care le-au inițiat. studiul academicianului Dumitru Scopul urmărit a fost delegitimarea Preda deoarece acesta manifestă o vi- demersului democratic al statului ziune integratoare asupra momentelor român prin acreditarea ideii că istorice care s-au desfășurat între alegerile sunt ilegale. Reacția româ- noiembrie 1918 și iunie 1920. Ele- nilor din Transilvania nu a întârziat mentele abordate sunt interesante atât să apară. Au fost înființate ,,Gărzile din perspectiva istoricului, dar și din Naționale”. Românii, majoritari în

10 100 de ani de la Trianon

Transilvania, doreau să preîntâmpine bazele Partidului Național Civic orice acțiune menită să destabilizeze Radical Maghiar (1914), a desfășurat situația, scopul final fiind sprijinirea o susținută activitate politică alături consiliilor în preluarea controlului de contele Károlyi Mihaly în direcția administrației, menținerea și apărarea înfăptuirii unor reforme cu profund ordinii publice alături de susținerea caracter social, economic și insti- efortului în realizarea unirii cu tuțional, mereu avându-se în vedere o România politică echitabilă față de minoritățile Articolul istoricului Ion Calafeteanu, naționale. După colapsul înregistrat România 1918: la început de drum, de Imperiul Austro-Ungar, în toamna supune analizei discursul susținut în anului 1918, Jaszi a fost desemnat deschiderea lucrărilor Parlamentului membru în Consiliul Național (22 decembrie 1919) al cunoscutului Maghiar și ministru fără portofoliu, om politic transilvănean Iuliu Maniu, responsabil cu problemele mino- președintele Partidului Național rităților în guvernul Károly. În zilele Român din Transilvania. În introdu- de 13-14 noiembrie 1918, Jaszi a cerea contribuției, autorul descrie condus delegația ungară în cadrul contextul intern și internațional în negocierilor purtate la Arad cu care s-au deschis lucrările reprezentanții Consiliului Național Parlamentului, după care purcede la Român. A încercat – fără succes – să analizarea discursului liderului determine rămânerea românilor unionist. transilvăneni în componența statului Al doilea grupaj este alcătuit din Ungar. Atât eșecul Guvernului trei articole care dezbat tema Károly, cât și venirea la putere a două recurentă a impactului pe care l-a regimuri totalitare (cel comunist a lui avut Tratatul de la Trianon în Béla Kun și ulterior cel fascist al lui Ungaria, fobiile pe care le-a creat, Miklos Horthy) l-au determinat pe apariția și menținerea iredentismului Jaszi să analizeze situația post- maghiar pe parcursul secolului ur- Trianon în spiritul modificării para- mător, apariția și instaurarea mitului digmei oficiale maghiare prin propu- „pedepsirii Ungariei”, problema nerea unei soluții care implica reali- reconcilierii istorice cu statele vecine zarea unei reconcilieri sincere în etc. Primul studiu se intitulează vederea reconstrucției și stabilirii Ungaria post-Trianon și provocările unui nou echilibru regional. geopolitice în zona Europei Centrale. Al doilea studiu, Trianon-100. Un punct de vedere maghiar: Oscar Imaginarul geopolitic al graniţelor Jaszi și este semnat de sociologul fantomă şi manipularea trecutului Mihai Milca. Autorul readuce în istoric, este semnat de istoricul atenția contemporanilor personali- militar Constantin Hlihor. Acesta tatea lui Oscar Jaszi. Născut în prezintă modul în care, în ultimul Transilvania, Jaszi s-a afirmat ca secol, rolul identității și, respectiv, al sociolog, politolog și istoric, a pus miturilor naționale au devenit

11 POLIS importante în determinarea codurilor a activității mass-media din județele geopolitice/grilelor de lectură ale re- și Harghita, pe fondul laţiilor dintre țări. Viziunile de declanșării unei campanii mediatice politică externă și poziția unui stat în cu accente revizioniste și antiro- raport cu alte țări au fost influenţate mânești prilejuită de împlinirea a 85 de psihofixaţiile istorice şi de miturile de ani de la semnarea Tratatului de la naționale specifice, care se regăsesc Trianon. Au putut fi surprinse mo- şi ele în aceste coduri geopolitice. dalități concrete de abordare a acestei Este și cazul Ungariei care, după ce a teme de către principalii lideri de semnat Tratatul de la Trianon, a opinie ai mass-media maghiare, declanșat o politică de tip revizionist reflectate în presa scrisă și audio- ce s-a manifestat în perioada inter- vizuală sud-est transilvană, respectiv belică prin promovarea mitului în cotidienele Háromszék (Sfântu „pedepsirii” Ungariei. Rezultatul a Gheorghe) și Harghita Népe condus la apariţia în mentalul unei (Miercurea Ciuc), publicațiile săptă- părţi a elitei maghiare a conceptului mânale Székely Hírmondó (Târgu graniţelor fantomă ale Ungariei Secuiesc) și Erdővidék (), milenare, prin manipularea trecutului publicația bilunară Európai Idő istoric al popoarelor din centrul şi (Sfântu Gheorghe) și posturile de sud-estul continentului european. radio MIX FM (limba maghiară) și Desigur, în ultimii 30 de ani, tema DEEA. revizionismului se regăsește pe Studiul care vine să închidă agenda publică a liderilor politici din această ediție Polis este intitulat Ungaria, în condițiile în care „decla- România. De la un tratat la altul rațiile oficiale referitoare la o posibilă (Războiul de 30 de ani în Europa), re-revizuire a deciziilor de la Trianon semnat de istoricul Nicolae Păun. au reprezentat o temă comună a Autorul compară cele două tratate carierei lui Viktor Orbán, încă de la (din 1919 și, respectiv, 1947), prima accedere la funcția de prim- identificând clauzele militare impuse ministru în 1998”, iar în discursurile de învingători pentru a fundamenta sale teza potrivit căreia „Transilvania pacea şi a reconstrui o nouă realitate este parte a vetrei de locuire a ma- politică. Consecinţele economice ale ghiarimii în spaţiul carpatic” este păcii, atât după Marele Război frecventă. (1919), cât și după a doua Confla- Studiul domnului Hlihor este grație mondială, au un rol important urmat de a treia contribuție, Mass- în geopolitica vremii deoarece media maghiară, din spațiul central despăgubirile – dincolo de valoarea european, privind problematica materială propriu-zisă – impun o Tratatului de la Trianon (4 iunie structură juridică de legitimare, de 1920), semnată de doi reputați spe- evaluare şi aplicare a clauzelor cialiști: Ioan Lăcătușu și Vasile prevăzute prin reparaţii de război. Stancu. Aceștia redau o monitorizare Acelaşi suport juridic atrage atenţia

12 100 de ani de la Trianon asupra modului în care au fost inter- când au avut loc aceste evenimente) pretate textele legale, aplicate solu- putem să abordăm cu mult calm și ţionările diferendelor, modul în care cumpătare obiecții care au inflamat s-a putut accede la tratate, cum spiritele naționaliste de-a lungul puteau fi acestea revizuite, ratificate timpului. Pentru societatea contem- etc. porană, evocarea acelor vremuri cu Consider că găzduirea unor arti- ajutorul unor analize pertinente, cole și studii dedicate unor subiecte realizate de specialiști în domeniu, de referință din istoria României constituie o oportunitate a cărei valo- reprezintă o modalitate prin care rificare poate conferi o imagine con- astăzi (când se împlinește un secol de turată cât mai obiectiv.

13

100 de ani de la Trianon

100 DE ANI DE LA TRIANON

Acţiune politică şi diplomatică în apărarea unirii românilor

II. De la războiul româno-ungar (aprilie-august 1919) la Pacea de la Trianon (4 iunie 1920) – partea I

[Political and diplomatic action in defense of Romanians Union II. From the Romanian-Hungarian war (April-August 1919) to the Trianon peace (June 4, 1920) – Part I]

Dumitru PREDA

Abstract: The present study is a synthesis of the events from April 1919 to June 1919 and highlights the coordinates of internal policy actions and external demarches to defend the Union of Romanians proclaimed in 1918, and in which the role of the military and diplomatic factors was evident.

Keywords: Romania, Entente coalition, Hungary, , Soviet Russia, Soviet Ukraine, bolshevism, Paris Peace Conference, Diplomacy.

Drumul spre recunoașterea inter- bariera naturală a Apusenilor, au națională a Unirii Românilor din înaintat în Maramureş și Crişana, 1918 consemnează în lunile urmă- punând stăpânire pe marile centre toare o aspră și permanentă bătălie Satu Mare, Carei, Oradea și Salonta, deopotrivă diplomatică și militară, inclusiv pe calea ferată ce leagă amplificată de meandrele politicii aceste localități2. „Impresia produsă interne, cu dese schimbări de guvern, în Transilvania de acțiunea armatei și de o pronunțată criză social-econo- române a fost în adevăr unică. mică1. Populația a considerat-o nu [atât] din Conflictul armat româno-ungar punct de vedere al succesului militar, declanșat la jumătatea lunii aprilie ci din acela al însemnătății sale 1919 avea să înregistreze o rapidă și naționale. Marele gest de energie și bine pregătită contraofensivă a de jertfă dictat de împrejurări a forțelor românești, care, străpungând provocat o fierbere generală: transil-

15 POLIS vănenii au salutat pretutindeni cu următoarele săptămâni numeroase bucurie și mulțumire din toate forțele discuții care au evidențiat caracterul entuziasmului începutul operei de divers și contradictoriu al pozițiilor completă liberare”3. cercurilor politice și militare interna- Impetuoasa acțiune și rezultatele ționale. În timp ce la București deve- obținute – până la 1 mai era controlat nise cunoscută opinia generalului întregul curs al râului Tisa – au im- Franchet d’Espèrey, care sfătuia presionat deopotrivă pe comandanții guvernul român să treacă, fără nicio militari ai Antantei, în frunte cu întârziere, la ocuparea Budapestei, iar mareșalul Foch, precum și cercurile generalul Constantin Presan se politico-diplomatice de la Conferinţa declara de acord cu această idee, dar de Pace4. numai în cadrul unei acțiuni comune Implicațiile de natură politică ale a Aliaților, diplomația franceză succesului militar românesc asupra îmbrățișa un alt punct de vedere. stabilității regimului aflat la putere în Aflat în continuare la Paris, Premierul Republica Ungară nu au scăpat român era informat de urgență de observatorilor străini; aceștia consta- ministrul francez Stephen Pichon cu tau imediat o intensificare a rezis- privire la cererea Consiliului Suprem tenței forțelor anticomuniste interne, Interaliat ca armata română să la care se asocia îngrijorarea sporită a rămână pe Tisa și să nu-și continue guvernului Garbai-Kun în fața înaintarea spre Budapesta. Explicând iminenței unei ofensive aliate asupra interlocutorului său că o atare acțiune nu fusese prevăzută în planul de Budapestei. La 6 mai 1919, de exem- operații al Marelui Cartier General, plu, Consulatul general al Germaniei dar că ea ar putea fi luată în din capitala ungară, într-o notă considerare, la cererea Aliaților și în informativă, semnala ascensiunea înțelegere cu ei, Brătianu declara, forțelor de opoziție, subliniind că pe totodată, ca inacceptabilă o retragere frontul român „aproape peste tot a armatei române pe linia con- contrarevoluționarii au luat-o înaintea vențională fixată de Aliați6. Două armatei, punând capăt stăpânirii decenii mai târziu, istoricul Gheorghe bolșevice, încă înainte de sosirea I. Brătianu avea să scrie referitor la românilor. [...] Românii se află pe aceste evenimente: „Și la Paris Ion I. Tisa și au apărut serioase temeri C. Brătianu se mira de ce armata privind înaintarea lor. În orice caz, română învingătoare se oprise pe trupele roșii s-au îndepărtat atât de Tisa și nu intrase în Budapesta. Dar mult de români, ca și de «Garda cei care se mirau mai mult – aceasta Albă» – pretutindeni în formare –, s-a aflat mai târziu – și regretau chiar încât aici s-a prevăzut ocuparea ime- oprirea ofensivei românești, erau 5 diată a Budapestei de către români” . ungurii înșiși: populația, ca să scape Problema continuării ofensivei de teroarea comunistă, și mulți dintre armatei române dincolo de Tisa și a colaboratorii lui Béla Kun, dacă nu ocupării capitalei ungare a suscitat în chiar și dictatorul roșu, pentru ca să

16 100 de ani de la Trianon se isprăvească o aventură la care nu Rațiuni de ordin strategic au mai vedeau altă ieșire”7. determinat Marele Cartier General Apreciind că insuccesele militare român ca, după atingerea aliniamen- suferite de „Armata Roșie” ungară, în tului stabilit de Aliați (Satu Mare- cursul lunii aprilie, nu erau de natură Carei-Oradea-Salonta) și apoi a liniei să provoace o catastrofă totală a frontierei promise de aceștia prin regimului, guvernul de la Budapesta Convenția Militară din 1916, să-și a încercat să obțină un răgaz necesar împingă marile unități până la Tisa, refacerii pozițiilor pierdute, solicitând incontestabil o linie de apărare mai vecinilor cu care se afla în conflict avantajoasă, în eventualitatea unei încetarea ostilităților. La 1 mai 1919, noi agresiuni ungare. Concepția poli- printr-un mesaj adresat „tuturor tico-strategică a conducerii armatei partidelor muncitorești din lume”, române și-a găsit expresia în ordinul Kun Béla aducea la cunoștință din 1 mai 1919 adresat Comanda- conținutul Notei trimise la 30 aprilie, mentului Trupelor din Transilvania, în numele guvernului revoluționar în care se stipula: „după respingerea ungar, Președintelui Wilson și forțelor ungare peste Tisa și atingerea guvernelor cehoslovac, iugoslav și acestui ultim obiectiv, misiunea român. Declarând că acesta recu- trupelor din Transilvania este: a) să noaște „fără rezerve toate pretențiile se mențină pe frontul ocupat (Tisa); teritoriale naționale” ale celor trei b) să se asigure ordinea, viața și state, respectiva comunicare cerea avutul locuitorilor din regiunile „imediata încetare a ostilităților”. De eliberate. În acest scop, se destină, asemenea, se solicita neamestecul deocamdată, pentru apărarea reciproc în afacerile interne, tranzitul Transilvaniei numai Diviziile 1 și 2 comercial liber și încheierea de con- vânători, Diviziile 16 și 18 ardelene venții economice, corespunzătoare și Divizia 2 cavalerie. Diviziile 6 și 7 intereselor fiecărei părți. „Ați obținut sunt destinate a fi transportate pe deci tot ce doreați – declara liderul 9 comunist. Nu mai trebuie să vărsați frontul de Est” . nicio picătură de sânge, nici să jertfiți Răspunzând favorabil cererii gu- viața vreunui singur soldat sau să vernului Republicii Ungare a transportați furia războiului în regiuni Sfaturilor, Comandamentul român a pașnice, pentru a vă realiza aspirațiile înaintat, la 3 mai 1919, proiectul naționale [...]. Din acest moment, acordului de armistițiu militar, care niciun fel de interes național nu mai conținea condițiile încetării ostili- justifică continuarea stării de tăților dintre cele două țări. Printre război”8. Așa cum au dovedit eve- altele, erau prevăzute: dezarmarea nimentele ulterioare, guvernul ungar tuturor forțelor care au luptat împo- nu s-a împăcat însă cu situația triva României, operație ce urma să existentă, căutând doar obținerea se efectueze mai târziu, conform unei răgazului necesar pentru pregătirea înțelegeri cu țările aliate; predarea noii sale ofensive. întregului material de război (arme,

17 POLIS mitraliere, puști automate, tunuri de zile de discuții inutile, Aliații și-au orice fel, muniții, mijloace de dat seama că această cerere de transport etc.) provenit din dezar- armistițiu n-a fost decât o manevră marea trupelor ungare; predarea în din partea guvernului ungar bolșevic, decurs de o lună a întregului material pentru a da timp bolșevicilor ruși, de cale ferată care fusese jefuit din care acum 2 zile trimiseseră un România, inclusiv a celui care, în ultimatum României, spre a cădea în timp de pace, asigura circulația spatele acesteia din urmă11. De altfel, normală pe teritoriul dintre Tisa și acest fapt nu s-a lăsat așteptat. fosta graniță a României cu Ungaria. Românii au fost atacați în mod serios Totalul acestora se cifra la: 1 800 acum patru zile, pe Nistru, de către locomotive, 4 100 vagoane de călă- bolșevici. Guvernul lui Béla Kun a tori, 40 000 vagoane cisternă și de crezut că a venit momentul să marfă acoperite, 27 000 vagoane respingă propunerile guvernelor descoperite; predarea în decurs de aliate, rezervându-și astfel posibi- trei zile a celor 4 trenuri blindate care litățile de a pregăti noi provocări”12. au acționat împotriva armatei române În împrejurările descrise mai sus, din Transilvania. Până la îndeplinirea în temeiul ordinelor Înaltului Co- condițiilor prevăzute în acordul de mandament român, Comandamentul armistițiu, trupele române urmau să Trupelor din Transilvania (CTT) a ocupe nouă capete de pod pe malul luat măsuri neîntârziate pentru drept al Tisei, fiecare cu o adâncime organizarea acoperirii pe Tisa13. Dar de aproximativ 20 km. Armistițiul dacă pe moment pe frontul de pe Tisa urma să fie valabil până la 5 august situația se stabilizase, motive serioase 1919, ora 12.0010. de îngrijorare s-au ivit în zonele Tergiversarea transmiterii unui învecinate, la nord și la sud. Încă de răspuns de către partea ungară la pro- la sfârșitul lunii aprilie, forțele punerile românești avea să demon- bolșevice atinseseră linia Nistrului pe streze cu prisosință caracterul întreaga sa întindere de la râul Zbrucz nesincer al cererii de armistițiu din 1 (vechea frontieră austro-rusă) până la mai 1919 și al „recunoașterii” drep- Marea Neagră. Incursiuni și ciocniri turilor teritorial-naționale ale statului zilnice cu trupele Corpului 5 armată român asupra Transilvaniei. Opinia (Diviziile 9 și 10 infanterie și 1 publică din țară și din străinătate era, cavalerie) între Hotin și Tighina, fără de acum, edificată asupra să fie de mare intensitate, erau adevăratelor scopuri urmărite de însoțite de atacuri în sud asupra guvernul de la Budapesta. La 10 mai grupării aliate franco-elene de sub 1919, ziarul francez „Le Temps” comanda generalului d’Anselme, ca scria: „Trupele române s-au oprit la 3 și de o insistentă acțiune ofensivă în mai pe malul Tisei, ca urmare a unei Galiția împotriva unităților nați- cereri de armistițiu adresată Aliaților onaliste ucrainene ale lui Petliura în de guvernul bolșevic ungar. După 5 scopul realizării unei legături directe

18 100 de ani de la Trianon cu Republica Ungară a Sfaturilor14. reprezenta în acele zile un important Defecțiunea hatmanului Nikolai punct strategic. Considerente de (Nikifor) Al. Grigoriev, care, după ordin militar impuneau cu necesitate ocuparea Odessei (aprilie), se răscu- luarea sub control a acestui oraș și a lase împotriva puterii sovietice de la zonei adiacente de către trupele Kiev15, ca și succesele repurtate de române. De aceea, la 9 mai 1919 forțele alb-gardiste ale amiralului Ministerul român al Afacerilor Străine Kolceak aveau să împiedice, însă, trimitea comandamentelor armatelor declanșarea unor acțiuni ofensive de aliate de la Dunăre o notă prin care proporții pe linia Nistrului, tentativele justifica dorința trecerii neîntârziate a de pătrundere în Basarabia fiind rapid Aradului sub autoritatea militară anihilate de Comandamentul român. românească. „Nu se poate pierde din În atari condiții, Marele Cartier vedere situația reală a armatei române General român avea să propună din Ungaria – remarca G. Corbescu, mareșalului Ferdinand Foch pre- comisarul general al guvernului de la gătirea și executarea unei operații București pe lângă Comandamentul comune urgente pentru dezarmarea franco-sârb. Prin atacul lor din Armatei Roșii ungare și eliminarea, noaptea de 15/16 aprilie ungurii au astfel, a focarului amenințător din rupt armistițiul. Acesta nemaiexistând centrul Europei. Nici de data aceasta între ei și noi, noi suntem în război cu Aliații nu s-au putut pune de acord, ei. Țara lor este un front inamic. refuzându-se intervenția armată. La Armata noastră, urmărindu-și acțiunea 14 mai, mareșalul Foch va comunica sa militară, are misiunea să ia toate generalului Jean César Graziani, noul măsurile destinate să-i asigure secu- comandant al Armatei de Dunăre: ritatea. Îi este imposibil deci să lase „Ca răspuns la propunerile pe care mi în spatele ei un centru de recrutare le-ați făcut și potrivit cu avizul inamic”17. guvernelor, care v-a fost comunicat, La 12 mai, conform hotărârii o operațiune împotriva Budapestei nu guvernului României și cu acordul este de întreprins pentru moment”16. comandantului-șef al Armatei aliate În acest timp pe teritoriul din Orient, Marele Cartier General Banatului, aflat sub ocupația militară avea să dispună intrarea trupelor sale franco-sârbă, autoritățile ungare con- în orașul de pe Mureș, informând în tinuau să-și exercite atribuțiile, acest sens și Comandamentul aliat de refuzând să recunoască actul de la 1 la Belgrad. Astfel că, în dimineața decembrie 1918 și desfășurând ac- zilei de 17 mai 1919, cu toată împo- țiuni ostile față de populația româ- trivirea comandamentului francez nească. Ele trecuseră chiar la recru- local, ostașii Regimentului 6 vână- tarea de voluntari pentru armata tori, întărit cu o baterie de artilerie, Republicii Ungare a Sfaturilor. aveau să intre în Arad, fiind primiți Aflat la zona de contact dintre cu mult entuziasm. Dar trecerea cele două armate aliate, orașul Arad orașului și a județului sub autoritatea

19 POLIS românească deplină va fi realizată colonelul Stromfeld Aurél), trupele abia două luni mai târziu18. ungare (circa 40 de batalioane și o Tot în cursul lunii mai, la aripa artilerie numeroasă) aveau să stră- nordică a frontului român, s-a produs pungă dispozitivul defensiv cehoslo- ofensiva Armatei Roșii ungare vac și să preia controlul, chiar din împotriva forțelor cehoslovace, aflate seara de 20 mai, asupra orașului în curs de organizare. Acestea înain- Miskolc. Răspunzând solicitării de taseră la începutul lunii respective ajutor a Comandamentului cehoslo- spre sud pentru a ocupa noua linie de vac, Comandamentul Trupelor din demarcație desemnată din 15 fe- Transilvania – cu aprobarea Marelui bruarie de Conferința de Pace, până Cartier General român – a trecut la la definitivarea frontierei cu Ungaria. organizarea unui puternic detașament La flancul estic, ele reușiseră să sta- de intervenție (Colonel Constantin bilească contactul cu Detașamentul Dragu, 5½ batalioane, 4 baterii și 2 General Olteanu (zona Mukačevo- plutoane călărași din Diviziile 16 Čop) și, depășind linia demarca- infanterie și 2 vânători) care în țională, atingeau, până la 9 mai, ali- noaptea de 22 spre 23 mai a trecut niamentul Miskolc-Sátoraljaújhely, dincolo de Tisa, iar în zorii zilei în apropierea capului de pod de la următoare a reușit să respingă forțele Tokaj19. de la flancul drept inamic; acest Profitând de oprirea ofensivei succes tactic nu a fost însă de natură române, Comandamentul Armatei să redreseze complet apărarea alia- Roșii ungare a reușit ca, în scurt ților săi, aflați în vădită inferioritate. timp, să refacă și să întărească capa- A doua zi, forțele românești au fost citatea de luptă a unităților sale. întărite și puse sub comanda gene- Informat și încurajat de indecizia ralului Alexandru Hanzu, coman- Puterilor Aliate, după o săptămână – dantul Diviziei 16, atingând în scurt timp în care s-au semnalat scurte timp malul stâng al Hernadului, ca și ciocniri și hărțuieli – la 16 mai el a Sajó, afluentul Tisei21. Retragerea declanșat atacul asupra forțelor precipitată la nord-est de Miskolc a cehoslovace, generalizat patru zile unităților cehoslovace, care au rupt, mai târziu pe întregul front20. Prin astfel, contactul cu cele române, a această inițiativă se urmărea ca, la determinat Marele Cartier General să joncțiunea dintre cele două grupări ordone, la 25 mai, trecerea la defen- aliate, româno-cehoslovacă, să fie sivă și menținerea capului de pod de deschis un culoar direct spre regiunea la Tokaj; în același scop, pentru a în care acționau trupele bolșevice, face față oricăror eventualități, de la ucrainene și ruse, adică acele forțe de 29 mai noi unități au fost concentrate la care se aștepta un puternic sprijin și în zona Nyíregyháza-Debrecen. logistic și operativ. Puse sub Flancul stâng cehoslovac cedând pe comanda fostului ministru de Război, valea superioară a Hernadului, tru- Böhm Vilmos (șef de Stat-Major pele roșii ungare au trecut la bombar-

20 100 de ani de la Trianon darea intensă și apoi la atacarea să dispună ocuparea localității Čop, capului de pod de la Tokaj, obligând părăsită de trupele cehoslovace, ac- Comandamentul român, la 31 mai, țiune prin care a fost interzisă stabi- să-și restrângă frontul prin replierea lirea legăturii dintre forțele ungurești aripii sale stângi, descoperită odată și Armata Roșie ucraineană. cu retragerea precipitată a cehoslo- Desfășurările militare din a doua vacilor. Luptele neîntrerupte și parte a lunii mai și începutul lunii violente din 1-2 iunie au marcat iunie, ofensiva victorioasă a Armatei creșterea la maximum a presiunii Roșii ungare în Slovacia24 (la 6 iunie ofensivei ungare (sprijinită și de cădea Košice, iar la 8 iunie și atacul a două companii ucrainene). În Prešov), au trezit serioase temeri asemenea circumstanțe critice, gene- liderilor Puterilor Aliate care, la ralul Mărdărescu, cu aprobarea Paris, se pregăteau să finalizeze do- MCG, a ordonat evacuarea capului cumentele ce urmau să pună bazele de pod de la Tokaj, în noaptea de 2 noii ordini politico-militare pe spre 3 iunie trupele române trecând bătrânul continent25. pe malul stâng al Tisei, podurile de Opiniile diferențiate privind mij- peste râu fiind distruse pentru a nu fi loacele și modul de soluționare a folosite de inamic. La 3 iunie Tokaj stării conflictuale, datorate în primul era din nou în mâna ungurilor. Inter- rând unor interese divergente în venind energic cu noi trupe din regiune, dar și unor optici diferite de rezerva Grupului de Nord și din apreciere a elementelor care o rezerva generală, restructurând rapid generaseră, avea să conducă la și în ordine dispozitivul defensiv de perpetuarea ezitărilor și la absența pe Tisa, Comandamentul român unor măsuri mai ferme menite a pune reușea în zilele următoare să respingă capăt „tuturor ostilităților inutile”, tentativele de forțare a Tisei de către după cum se afirma în hotărârea lor trupele ungare, pierderile fiind destul din 7 iunie, făcută publică în ziua de serioase de ambele părți22. următoare26. Între timp înaintarea Armatei „Sfătuit” și uneori chiar amenințat Roșii ungare pe direcția generală cu represiuni diplomatice și econo- Užhorod (Ungvár), apropiindu-se de mice, Premierul Ion I. C. Brătianu va linia Mukačevo-Čop, tindea să peri- dovedi și în acest context, puțin cliteze sistemul defensiv român, în favorabil, o poziție curajoasă, demnă eventualitatea ocupării ținutului și constructivă în abordarea concretă dintre munții Maramureșului și Tisa, a problemelor cu care țara sa se ceea ce ar fi compromis și legătura confrunta. Și aceasta chiar dacă, pe dintre diviziile române din nordul alocuri, ea deranja sensibil orgolii și Transilvaniei cu Divizia 8, care interese egoiste ale partenerilor săi27. înaintase în Pocuția, la cererea Președintele Raymond Poincaré, Statului Major polonez23. În con- sesizând pericolul creat de menți- secință, comandamentul român avea nerea regimului agresiv de la

21 POLIS

Budapesta, într-o scrisoare din 25 După ce a doua zi dimineața în mai trimisă ministrului Afacerilor ședința Consiliului Miniștrilor Străine, Stephen Pichon, ținuse să-i Afacerilor Străine se comunica dele- repete că „metoda urmată față de gației române frontiera de vest și România, ca și față de celelalte state nord-vest cu Ungaria32, la 13 iunie mici, le lasă tuturor un gust amar”28. Georges Clemenceau avea să Dar tonul atitudinii Republicii adreseze prin radio o Notă guvernelor franceze nu îl dădea Președintele, ci român și cehoslovac (primită a doua Premierul Clemenceau, ale cărui zi la București), prin care, în numele sentimente față de aliatul său nu erau Puterilor Aliate și Asociate, declara: dintre cele mai cordiale. În fața celor „1. Că frontierele descrise în tele- „4 Mari”, Brătianu avea să sublinieze grama de mai jos vor fi frontierele că „România e nu numai în stare de care vor despărți de o manieră război, dar în război declarat cu permanentă Ungaria de Cehoslovacia bolșevicii din Rusia și cu cei din și România. 2. Că forțele armate ale Ungaria”29, adăugând: „E foarte bine acestor state trebuie imediat să să dezarmezi jandarmii, dar cu înceteze ostilitățile și să se retragă în condiția de a fi dezarmat în prealabil cel mai scurt timp posibil în interiorul pe briganzi”30. frontierelor naturale astfel stabilite”33. Invitat împreună cu ministrul N. Avertizând că „Niciun stat nu va Mișu să ia parte la ședința Consiliului fi răsplătit printr-o mărire de teritorii Suprem din după-amiaza zilei de 10 pentru că a prelungit ororile războ- iunie, alături de reprezentanții iului” (idee obsesiv repetată de Cehoslovaciei, și supus unui rechi- Marile Puteri aliate față de România, zitoriu sever din partea Președintelui prin inversarea datelor reale ale si- Wilson, chiar violent al șefului de tuației – într-o încercare de incrimi- cabinet britanic Lloyd George, care nare a poziției guvernului Brătianu, au reclamat imediata evacuare de pe de apărare a hotărârilor de unire din Tisa, Primul delegat al României va 1918), Nota respectivă apela în final demonstra energic, în mod deschis, la înțelegerea și solidaritatea mai temeiurile poziției guvernului său: micii lor aliate în îndeplinirea hotă- „Dacă ungurii nu înțeleg situația lor rârilor anunțate. De asemenea, adevărată și nu renunță la vechile lor Clemenceau mai preciza că „s-a cerut pretenții, pacea va deveni din ce în ce armatei ungare să se retragă din Cehoslovacia”34 și s-a făcut cunoscut mai dificilă”. Iată de ce guvernul său guvernului ungar că „îndată ce „nu va putea să-și ia răspunderea unei această mișcare va fi executată, retrageri a forțelor române de pe armata română, la rândul ei, se va Tisa, până când nu va cunoaște retrage dincolo de noile frontiere garanțiile obținute de la unguri, 35 românești” . Acest angajament luat pentru a evita pe viitor conflictele cu 31 fără acordul României era încă o ei” . dovadă a încercării Marilor Puteri de

22 100 de ani de la Trianon a-și impune voința, neținând seama scop, va trebui să folosim, cel puțin, de poziția și necesitățile de securitate un număr de forțe triplat; c) linia se ale partenerilor lor „secundari”. În află în imediata apropiere a regiunii plus, ceea ce va atrage și protestul muntoase, de aici rezultând mari recent formatului „guvern național” inconveniente militare, dintre care cel de la Szeged, în frunte cu vărul mai important este că, fiind lipsă de fostului președinte al Republicii spațiu, rezervele frontului nu vor Populare Ungare, Károlyi Gyula, putea fi ținute decât pe linia Dej- intenția de a invita la Conferința de Cluj-Alba Iulia, adică la o distanță de Pace reprezentanții regimului bolșe- 180 la 300 km de front; d) linia este, vic de la Budapesta era un pas de o parte, paralelă la mai puțin de 6- important spre recunoașterea oficială 10 km de calea ferată Oradea Mare- a acestuia, ceea ce ar fi adus un ele- Careii Mari, iar de pe de altă parte ea ment nou în relațiile internaționale. taie, deci întrerupe, comunicația Între timp, la București, Consiliul directă prin calea ferată de la Arad la de Miniștri, întrunit de urgență în Oradea Mare. Trecând peste incon- prezența Regelui Ferdinand I, hotăra venientele de ordin economic și în unanimitate rechemarea la administrativ, cărora, implicit, le va București a lui Ion I. C. Brătianu36. da naștere această situație, trebuie să La 18 iunie, Marele Cartier, prin remarcăm că, din punct de vedere generalul H. Cihoski și colonelul I. militar, inconvenientul este conside- Antonescu, refera asupra problemelor rabil, contra oricărei agresiuni, pentru ridicate de Nota Aliaților privind că rezervele noastre nu vor putea fi retragerea trupelor române în spatele aduse în sectoarele în care ele vor fi așa-numitei acum „linii Clemenceau”. necesare din cauză că mișcarea lor de Executarea unei asemenea operații la o aripă la alta, sau de la aripi către complexe, „înainte de restabilirea centru, nu se va putea executa fără un completă a stării de pace cu Ungaria ocol pe calea ferată, care poate varia, – se aprecia în document – constituie după caz, între 400 și 600 km”. În pentru noi un mare pericol militar, concluzie, MCG opina că, atâta timp pentru motivele următoare: a) linia cât armata română era obligată să se fiind cu totul convențională și având apere la fel ca pe frontul de Est, nu o dezvoltare de peste 300 km ea nu trebuia să se renunțe la obstacolul pe va putea fi apărată decât în condiții care Tisa îl reprezenta în fața unei dificile și va reclama în consecință probabile agresiuni ungare37. forțe numeroase; b) în aceste Guvernul și Înaltul Comandament împrejurări, va trebui absolut necesar român vor continua demersurile să dăm o foarte mare densitate menite a apăra statul național unitar trupelor noastre de acoperire și să înfăptuit în 1918 și a-și aduce, menținem în permanență numeroase totodată, contribuția alături de Aliați rezerve. [...] Comparativ cu frontul la restabilirea păcii și stabilității poli- de pe Tisa, pentru a atinge același tice în această parte a continentului

23 POLIS european. Poziția lor fermă avea să-și Pace. Cu viitorul României, a spus el găsească tot mai mulți susținători, mereu, nu trebuie să ne jucăm. Pentru între care mareșalul Foch se va dis- generațiile de atunci, Transilvania şi tinge prin analiza lucidă și argu- celelalte provincii românești reunite mentată a situației geostrategice din cu Ţara-Mamă în 1918 nu au fost zonă, cuvântul său autorizat impu- simple teritorii revendicate, iar toată nându-se în cele din urmă preșe- viața a știut prea bine că pe umerii săi dintelui Conferinței de Pace: „Există apăsa o imensă şi copleșitoare motive să se creadă că România se va responsabilitate, o datorie istorică. conforma cu scrupulozitate hotă- „Pentru un om iubitor de țară şi rârilor Conferinței de Pace.[...] Pentru conștient de răspunderile sale, poli- a pune România la adăpost de tica – mărturisea acesta – este un șir pericolul ungar și pentru a evita com- neîntrerupt de griji, de jertfe, un drum promiterea activității Antantei în pe care ești sortit să culegi mai multă Europa orientală, este important să se nedreptate decât răsplată”39. Inter- subordoneze retragerea forțelor vențiile sale ferme şi bine argu- românești la est de Tisa aplicării mentate în cadrul ședințelor plenare, integrale de către Ungaria a clauzelor ca şi în cele specifice, au avut perma- armistițiului din 13 noiembrie, adică nent în vedere tocmai obiectivul de a i se impune o demobilizare naţional. Astfel, așa cum îi scria el lui imediată, reducerea armatei sale la , la 3 iunie, în șase divizii pe picior de pace și circumstanțele în care fusese repartizarea acestor divizii pe prezentat şi proiectul Tratatului de teritoriul ei, astfel încât să fie exclusă Pace cu Austria, ce includea preve- orice amenințare de ofensivă deri ce atingeau şi problema trata- împotriva vecinilor ei”38. mentului minorităților, în viziunea Atitudinea agresivă a Armatei Marilor Puteri învingătoare, situația Roșii ungare manifestată în tot cursul se prezenta deosebit de gravă: „De lunii iunie – de la incursiuni de infan- fapt, în tratatul prezentat Austriei, terie și bombardamente de scurtă România nu figurează decât pentru a- durată asupra pozițiilor românești şi vedea impuse condiții care îi până la raiduri aviatice în spatele jignesc independența politică şi-i acestora – se va intensifica la compromit grav libertatea econo- începutul lunii următoare, ceea ce va mică. Convingerea mea – adăuga marca intrarea în faza finală a Premierul român – este că noi în conflictului româno-ungar. niciun fel nu putem primi asemenea Înainte de a continua analiza pe condiții. Am moștenit o țară inde- firul cronologic al evenimentelor din pendentă şi chiar pentru a-i întinde vara anului 1919, cred că este necesar granițele nu-i putem jertfi neatâr- să evidențiez câteva trăsături caracte- narea. Am căutat să refuz adeziunea ristice ale conduitei Premierului noastră şi a provoca deschis con- Brătianu în timpul Conferinţei de flictul definitiv, dar nu ne putem face

24 100 de ani de la Trianon iluzii, ne aflăm în fața resentimen- discriminatorie față de un stat aliat telor evreilor şi a apetiturilor trustu- cum era România, ceea ce avea să fie rilor care hotărăsc în spatele lui determinantă pentru decizia luată de Wilson”40. Din aceste afirmații revenire a Premierului Brătianu, la reieșea clar poziția sa de a nu ceda în începutul lunii iulie 1919, în țară. fața presiunilor străine, iar în pro- „Brătianu – subliniază cu îndreptățire blema delicată a drepturilor minori- istoricul nord-american Sherman tăților decizia trebuia să aparțină în David Spector – a răsturnat conceptul mod firesc statului român41. adânc înrădăcinat, şi anume că statele Maniera în care Marile Puteri europene mai mici pot avea doar un aliate au reacționat față de România control marginal asupra propriilor în perioada conferinței, şi există destine”43. numeroase şi diverse mărturii în acest Evenimentele ulterioare, marcate sens, a confirmat pe deplin locul de semnarea Tratatului de Pace cu special pe care acestea l-au dat Germania de la Versailles (28 iunie argumentelor de ordin economic la 1919) – obiectivul principal al masa negocierilor, dar şi tentativele Conferinţei de la Paris, aveau să fie de armonizare a voinței lor pentru a- circumscrise unui climat internațional şi impune interesele şi autoritatea în în continuare complicat, dominat de toate problemele, inclusiv cele terito- starea de război existentă în centrul şi riale, în fața statelor „cu interese estul Europei44. În contextul acesta, limitate”, precum era înscrisă se vor înregistra noi şi de tot felul România. presiuni asupra Bucureștilor pentru a Totodată, trebuie să menționăm că ceda din poziția inițială; desfășurarea în aceste împrejurări concrete, acțiunilor politice, militare şi diplo- păstrând o strânsă comunicare cu matice vor scoate la iveală serioasele membrii cabinetului rămași în țară, contradicții între Marile Puteri Aliate cu reprezentanții diplomatici din prin- şi Asociate în abordarea concretă a cipalele capitale europene, Primul raporturilor cu România față de delegat al României a dezvoltat un „problema Transilvaniei”, aveau să intens şi variat dialog cu conducătorii conducă la amânarea nejustificată a statelor aliate, îndeosebi cu delegații deciziei forumului internațional de Cehoslovaciei, Greciei, Poloniei şi încheiere şi semnare a Tratatului de Regatului sârbo-croato-sloven Pace cu Ungaria. „Cum a fost tratată (Iugoslavia), într-un efort comun de România?” – se va întreba «Le solidaritate şi apărare a propriilor Journal français», într-un comentariu interese naționale42. din noiembrie 1919, tot el dând Dar așa cum am arătat, poziția răspunsul, foarte sec: „într-un mod ambiguă a Marilor Puteri învin- nedemn”, adăugând: „Cuvântul nu gătoare, dublată de interese regionale este prea tare [...] Aici politica s-a (divergente) de mai lungă durată, s-a făcut executoarea operațiunilor josnice materializat într-o evidentă atitudine ale unei finanțe fără scrupule”45.

25 POLIS

La 11 iulie 1919, Consiliul preceadă pe cea militară”. În pofida Suprem Interaliat a analizat din nou situației tot mai încordate între situația din regiune și posibilitatea Ungaria și vecinii săi, în cadrul concertării acțiunilor aliate în vederea acestei ședințe nu s-a putut adopta o stopării amenințărilor războinice ale hotărâre definitivă, deoarece repre- Ungariei. La reuniune, din partea zentantul Marii Britanii, lordul română au participat Nicolae Mișu, Arthur James Balfour, nu s-a angajat ministrul plenipotențiar la Londra și ferm, sub motivul că nu primise încă noul conducător al delegației noastre instrucțiuni de la Londra, iar repre- la Conferința de Pace în locul zentantul Italiei, Francesco Crispi, a Premierului Ion I. C. Brătianu, arătat că țara sa traversează un mo- reîntors la București, și ministrul de ment critic, subliniind că: „Bolșevicii stat Alexandru Vaida-Voevod, ca [italieni – n.n.] ne amenință dacă reprezentant al Consiliului Dirigent al intervenim pe undeva împotriva Transilvaniei. Din raportul experților bolșevismului”. Atitudinea statelor militari reieșea că Aliații aveau vecine aliate, Serbia și Cehoslovacia, angajate pe frontul ungar 12 divizii, față de susținerea unei acțiuni din care șase de infanterie și una de împotriva Budapestei s-a arătat și ea cavalerie române, două franceze, a fi ezitantă. Astfel că, în lipsa unui două cehoslovace și o divizie de consens în rândul participanților, infanterie sârbă, în total aproximativ Premierul Clemenceau l-a însărcinat 84 000 de militari; deci două treimi pe mareșalul Foch ca, în opt zile, să din efective erau furnizate de români. restudieze problema ungară, să con- Mareșalul Ferdinand Foch, șeful sulte comandamentele român, sârb și Statului Major General al armatei cehoslovac asupra situației militare franceze, a evidențiat cu această din regiune și să revină cu un raport ocazie că efectivele militare ungare privind o posibilă acțiune concertată fuseseră sporite de la cele șase a Aliaților pentru rezolvarea stării divizii, prevăzute prin „armistițiul” conflictuale, generată și întreținută de de la Belgrad, la nouă divizii; în plus, Ungaria. potrivit informării primite de la șeful În aceeași zi, era înaintată pre- Misiunii militare franceze la Praga, ședintelui Conferinței de Pace o cu privire la starea de spirit ce anima radiogramă din partea lui Kun Béla, armata și administrația ungară, se prin care se cerea Puterilor Aliate și sublinia că toți par „hotărâți să lupte Asociate să impună guvernului până la capăt pentru a reda țării român retragerea armatei sale de pe fostele frontiere sau măcar pentru a Tisa, dincolo de linia de despărțire recuceri Slovacia”, ceea ce – româno-ungară menționată în considera mareșalul – impunea o amintita Notă Clemenceau din 13 rezolvare urgentă a problemei pe iunie 1919. Răspunsul Consiliului calea armată; în concluzie, el se Suprem Aliat, formulat a doua zi, era pronunța ca „înțelegerea politică să însă categoric: „Conferința de Pace

26 100 de ani de la Trianon nu poate discuta atâta timp cât dv. nu Consiliului Suprem Aliat. După respectați condițiile armistițiului”. ședința reprezentanților Marilor Potrivit misiunii încredințate, mare- Puteri din 17 iulie 191947, mareșalul a șalul Foch a solicitat comandamen- informat delegația română, condusă telor aliate – român, iugoslav și acum de N. Mişu, despre eșecul noii cehoslovac – acordul lor privind sale tentative, precizând „România și rezolvarea problemei ungare pe cale statele aliate [trebuie] să caute a-și militară, mărimea forțelor armate pe rezolva singure problemele militare care le-ar putea pune la dispoziție ce li se pun, fără a lua însă atitudini într-o acțiune comună și timpul nece- ostile Antantei, care va fi mulțumită sar pentru a le pregăti în acest scop. adesea să constate situații de fapt și România, puternic amenințată de să ia act de ele”48. În atari împre- invazia trupelor ungare, și-a exprimat jurări, guvernul român a înțeles că imediat disponibilitatea ca forțele unicul garant al independenței și al sale armate să dea cel mai mare con- asigurării integrității teritoriale ale curs posibil Aliaților pentru resta- statului național întregit rămâneau bilirea ordinii și garantarea păcii în forțele sale armate. zonă. Efectivele militare pe care le Indecizia manifestată de Consiliul putea pune la dispoziție însumau Suprem Aliat a dat curaj cercurilor cinci divizii de infanterie și două de conducătoare de la Budapesta, care cavalerie, plus o divizie de infanterie au continuat în ritm alert și susținut în rezervă. Aceste forțe erau gata pregătirea ofensivei împotriva pentru a intra în acțiune cel mai României. Grăbirea declanșării ostili- târziu în opt zile de la luarea deciziei tăților favoriza Republica Sfaturilor, de către Consiliul Suprem Aliat. aceasta urmând să poarte războiul Avându-se în vedere dimensiunea și numai împotriva armatei române, durata operațiilor ce se anunțau, în lipsită de ajutorul militar al Puterilor răspunsul Marelui Cartier General Aliate și Asociate. Reluarea războ- român se mai sublinia necesitatea de iului pentru ocuparea Transilvaniei a se urgenta sprijinul material promis anima cercurile militare ungare49. din partea Marilor Puteri aliate – Concomitent cu pregătirile militare muniții, mijloace de transport și alte au fost desfășurate acțiuni de provo- materiale, deja comandate, în cea mai care a armatei române prin violente și mare parte, în Franța. repetate atacuri pe Tisa, bombarda- În acest interval de timp, demer- mente de artilerie și chiar încercări de surile angajate de mareșalul Foch cu trecere a râului, așa cum au fost cele comandamentele aliate român, sârb și din noaptea de 2 spre 3 iulie la nord cehoslovac privind o acțiune militară de Tokaj, din 5 iulie la sud de în comun pentru stingerea focarului Szolnok și din 7 iulie în regiunea de război reprezentat de Ungaria46 nu Nagykőrú50. aveau să fie concretizate din cauza La 17 iulie 1919 forțele ungare și- neînțelegerilor existente în cadrul au încheiat concentrarea pe frontul

27 POLIS român; după această dată ele au de pod cu o dezvoltare frontală de 20 efectuat recunoașteri de aviație și au km și o adâncime de 9 km, ceea ce a început o puternică pregătire de înlesnit ulterior traversarea râului în artilerie, a cărei intensitate maximă a siguranță de către restul forțelor. În fost atinsă în noaptea de 19 spre 20 același timp, în sectorul de nord, iulie51. La acea dată forţa combativă a după un baraj de foc ce a durat de la Armatei Roșii ungare însuma 175 ora 4.45 până la 8.00, trupele ungare batalioane infanterie, 9 escadroane au forțat râul în dreptul localității cavalerie, 85 baterii artilerie (312 Tokaj, realizând un cap de pod cu un guri de foc), 127 companii mitraliere front de 14 km și o adâncime de 5 km (964 piese); acestea dispuneau de până în apropierea localităților mari cantități de muniții, aproape Vencsellő și Tiszaeszlár. La sud, întregul lor material de luptă fiind de ofensiva ungară a debutat de aseme- proveniență austriacă și germană, nea în forță, fiind ocupate capete de care aparținuse fostei Armate pod la Szentes, Mindszent și Mackensen. Pe frontul Tisei, unde se Hódmezővásárhely (între 4-10 km viza efectuarea efortului principal de adâncime). În fața atacurilor simul- traversare a râului, erau dislocaţi tane ale inamicului, forțele române au aproximativ 60 000 de luptători, or- reacționat energic, opunând rezistență ganizați în 107 batalioane infanterie, și executând repetate contraatacuri în 9 escadroane cavalerie, 60 baterii scopul întârzierii înaintării acestuia54. artilerie și 9 trenuri blindate52. În următoarele două zile, măsu- În baza informațiilor obținute rile întreprinse de Comandamentul despre acțiunile pregătitoare ale ofen- român pentru stoparea ofensivei sivei ungare, Comandamentul român Armatei Roșii ungare s-au dovedit a dispus accelerarea măsurilor vizând eficiente, trupele sale lovindu-se „de- întărirea dispozitivului defensiv, o rezistență din ce în ce mai pu- dispunerea rezervelor, îmbunătățirea ternică”, fapt ce le-a diminuat consi- dotării unităților sale și creșterea derabil ritmul de înaintare. puterii de foc a acestora. Efectivul Războiul româno-ungar avea să se total al trupelor române se ridica la desfășoare în două faze55. Cea dintâi circa 90 000 de luptători: 92 bata- a cuprins, la rândul ei, două momente lioane infanterie, 58 escadroane distincte: ofensiva ungară, între 20 și cavalerie și 80½ baterii artilerie53. 23 iulie, și contraofensiva română, În zorii zilei de 20 iulie 1919, între 24 și 27 iulie. Cea de-a doua a susținută de aviație şi o puternică debutat cu o etapă pregătitoare (27- artilerie grea, era declanșată operația 30 iulie), pentru ca la 30 iulie să se ofensivă de forțare a Tisei, princi- producă forțarea Tisei de către palul efort al marilor unități ungare armata română, continuată cu ope- fiind executat în sectorul de centru, rația de urmărire (cca 105 km) prin spre Oradea. Până la ora 9.00, la est lupte pe teritoriul ungar (31 iulie-4 de râu avangarda lor a cucerit un cap august) și ocuparea Budapestei.

28 100 de ani de la Trianon

Guvernul Garbai-Kun nu s-a însărcinatul cu afaceri al Marii așteptat ca armata română să-și con- Britanii la București, raporta la 6 tinue ofensiva spre Budapesta. Se august 1919 către Foreign Office: credea că, la fel ca în luna mai 1919, „Sunt informat că trupele române la trupele române se vor opri și își vor intrarea în Budapesta au fost primite, reorganiza dispozitivul de apărare pe dacă nu cu entuziasm, în orice caz cu aliniamentul Tisei. Dar, atât timp cât o aparentă satisfacție de populația cercurile politice conducătoare un- ungară”57. Constantin I. Diamandy, gare continuau să nu recunoască desemnat înalt comisar general, explicit hotărârea Marii Adunări mărturisea în primele momente ale Naționale de la Alba Iulia, din 1 ocupației temporare a Ungariei: Decembrie 1918, de unire a „Când am intrat în Budapesta – Transilvaniei cu România, și recur- prima impresiune a fost aceea a unui geau la forța armelor pentru a se oraș care a scăpat de o mare pri- opune împlinirii acestei decizii luate mejdie; ceva haotic, zăpăcit, frica în mod democratic, oprirea forțelor netrecută încă”58. române pe Tisa ar fi fost o greșeală. Acțiunea militară a României În consecință, Înaltul Comandament împotriva Republicii Ungare a român a hotărât forțarea Tisei și Sfaturilor s-a bucurat de un larg ecou urmărirea armatei ungare până la în rândul opiniei publice din țările capitulare. Numai astfel se putea aliate, care a ținut să releve pe stinge focarul de război din central diverse căi atât succesul operațiilor Europei care pusese în pericol desfășurate de trupele române, cât și integritatea teritorială a României și sensurile politice majore ale pacea în această parte a continentului. deznodământului conflictului militar. Oportunitatea acestei acțiuni a fost Concomitent cu aceste opinii obiec- recunoscută și de Aliați (chiar dacă tive, cercurile revanșarde și șovine unii cu o jumătate de voce!). maghiare, permanent obsedate de Succesul repurtat a fost remar- ideea restaurării, prin orice căi și cabil, Armata Roșie ungară fiind mijloace, a „Marii Ungarii a Sf. practic destrămată, dezastrul militar Ștefan”, au dezlănțuit o susținută având consecințe imediate în plan campanie de calomnii și zvonuri politic. În cursul zilei de 1 august tendențioase, menite a discredita cabinetul Garbai-Kun şi-a depus România și armata sa. Propaganda mandatul, în locul lui fiind format un cercurilor politice ungare împotriva guvern de nuanță social-democratică, României avea să deruteze unele în frunte cu Peidl Gyula56. personalități influente, civile și La 4 august, ora 18.00, generalul militare din rândul Antantei, care nu Mărdărescu, comandantul trupelor și-au ascuns „indignarea” față de din Transilvania, a primit în mod comportarea „nesupusă” a guvernului solemn, pe bulevardul Andrássy, de- român în relațiile cu Marii Aliați, cu filarea trupelor sale. Frank Rattigan, Misiunea Antantei de la Budapesta.

29 POLIS

În acest context, Premierul Brătianu blocus economic și financiar contra comunica, la 9 august, lui N. Mișu, noastră”61, reproducea afirmația diplo- rămas în fruntea delegației României matului francez Philippe Berthelot, la Conferința de Pace de la Paris: „Eu făcută în cursul unei convorbiri la înțeleg să fiu la Pesta colaboratorul Ministerul Afacerilor Străine din Aliaților și să nu fiu tratat acolo nici Paris: „Datorită intransigenței ca inamic, nici ca învins”59. Americii față de noi, Franța a dus În perioada următoare până la această politică injustă față de semnarea Păcii de la Trianon cu România. Ei sunt atât de puternici, iar Ungaria vom consemna o neașteptată noi avem atâta nevoie de ei”(!)62. şi de neînțeles ostilitate îndreptată Aceeași atitudine o manifestau, asupra României, inclusiv după sub impulsul generalului nord-ame- demisia Premierului Brătianu (12 rican Harry H. Bandholtz, și ceilalți septembrie 1919), atitudine datorată, membri ai Comisiei Interaliate de la în egală măsură, refuzului de a semna Budapesta, care cereau imperativ ca Tratatul de Pace cu Austria60, cât și armata română, care „înfometează” neacceptării pretențiilor în primul populația Ungariei, să se supună rând ale cercurilor de afaceri ame- ordinelor Aliaților63. ricane de a obține poziții cheie în Obstacole aparte apăreau în economia românească. În privința același timp şi în problema trasării şi poziției Marilor Aliați, lucrurile definitivării viitoarelor frontiere, atât deveniseră clare la începutul lunii la miazăzi (Bulgaria), cât şi la răsărit septembrie; de la Paris Victor (Rusia). Diplomația română, susți- Antonescu, reluând constatarea că nută de un puternic factor militar ce- „americanii și englezii, dar mai ales şi demonstrase cu prisosință impor- americanii sunt teribil de ambalați tanța şi valoarea, era acum chemată împotriva noastră, propunând să concretizeze obiectivul funda- excluderea României din alianță și un mental naţional.

Note 3 „Dimineața” (Bucureşti), Anul al XVI-lea, nr. din 10/23 aprilie 1919, 1 Despre evoluţia României în primii p. 1. 4 ani de după Marele Război, vezi la AMAE, fond Paris, vol. 44, partea I, Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, Viaţa passim; Ibidem, fond Microfilme politică în România 1918-1921, ed. SUA, rola 632, c. 223-226; Exposé a II-a, București, 1976; Istoria sur les opérations de l’armée Românilor, vol. VII, România roumaine en Hongrie après le 3 întregită (coord. Ioan Scurtu), novembre 1918 (Guerre de 1919) et Bucureşti, 2003, cap. VI. les événements qui ont été la cause, 2 Dumitru Preda (coord.), Vasile Paris [1922], pp. 42-44; Général Alexandrescu, Costică Prodan, În Jean Bernachot, Les armées apărarea României Mari, pp. 207-258. françaises en Orient après l’armistice de 1918, vol. 1 L’armée

30 100 de ani de la Trianon

française d’Orient, l’armée de Recunoaşterea ei internațională, Hongrie (11 novembre 1918-10 vol. III, doc. 605; AMR, fond septembre 1919), Paris, 1970, anexa Microfilme, rola PII. 1.2614, c. 547- 26. „Trupele române din 553. Transilvania – preciza generalul 11 În seara zilei de 2 mai, Kun Béla a Victor Pétin, atașatul militar francez participat la o ședință a Consiliului la Bucureşti, fostul șef de stat-major muncitoresc și militar, în cadrul al Misiunii Berthelot, în raportul căreia majoritatea membrilor s-au înaintat Premierului Georges pronunțat pentru apărarea Republicii Clemenceau – pot fi comparate cu Sfaturilor. Deși liderul ungar a cele mai bune trupe care există solicitat cu insistență ajutorul actualmente în Europa [...]. Aceste guvernului bolșevic, rugându-l pe trupe foarte antrenate la oboseală și Lenin ca „Armata Roșie ucraineană la privațiuni de război au făcut în să lupte împotriva românilor”, cursul campaniei care i-a condus la răspunsul a fost negativ, subliniind Tisa eforturi remarcabile. Corpul de că „este posibil să se întreprindă ofițeri a făcut mari progrese, iar acțiuni demonstrative împotriva Comandamentul român și-a arătat Basarabiei pentru a atrage atenția valoarea în cursul ultimei ofensive”. românilor asupra frontierelor lor de 1918. Desăvârșirea unității naţio- est, dar situația militară din Rusia nal-statale..., vol. III, doc. nr. 612). Sovietică este și mai grea decât 5 AN-B, fond Microfilme RDG, rola aceea din Ungaria”. (Apud Árokay 87, c. 405-406. Lajos, Kun Béla, Budapest, 1986, p. 6 Ion Rusu Abrudeanu, Romania şi 97). războiul mondial. Contribuţiuni la 12 1918. Desăvârșirea unității studiul istoriei războiului nostru, naţional-statale..., vol. III, doc. 607. Bucureşti, 1922, p. 385 (Comu- 13 Generalul G. D. Mărdărescu, nicarea din 30 mai 1919); Constantin Campania pentru desrobirea Kirițescu, Istoria războiului pentru Ardealului și ocuparea Budapestei întregirea României 1916-1919, ed. (1918-1920), Bucureşti, 1922, cap. a III-a, Bucureşti, 1989, p. 433. XII (Acoperirea pe Tisa), pp. 68-73; 7 Gheorghe I. Brătianu, Acțiunea Lt. colonel Constantin Drăgănescu, politică și militară a României în Campaniile din 1848/49 și 1919 în 1919. În lumina corespondenței Transilvania și Ungaria, București, diplomatice a lui Ion I. C. Brătianu, 1930, pp. 179-182. București, 1939, p. 59. 14 Marele Cartier General. Secția 2 8 1918. Desăvârșirea unității informații, „Buletin de infor- naţional-statale a poporului român. mațiuni”, nr. 17 din 30 aprilie 1919, Recunoaşterea ei internațională, pp. 6-8; Lt. colonel Constantin vol. III Documente interne și Drăgănescu, op. cit., p. 178; AMR, externe, august 1918-iunie 1919, fond Comandamentul Trupelor din Bucureşti, 1986, doc. 601. Transilvania, dosarele nr. 214 și 217 9 AMR, fond Microfilme, rola PII. (buletine și rapoarte informative 5.212, c. 725. asupra situației de pe frontiera 10 1918. Desăvârșirea unității Basarabiei şi Ucrainei). naţional-statale a poporului român.

31 POLIS

15 Vezi, de exemplu, la В. А. Савченко, 21 AMR, fond Marele Stat Major. Авантюристы гражданской Serviciul istoric, dosar 810, f. 5 şi войны: Историческое рассле- urm.; Ibidem, fond Microfilme, дование, Харьков, 2000, pp. 106- rola PII.2. 2200, c. 95-97; Ibidem, 121. rola, PII.5. 192, c. 30-39. Vezi şi 16 Apud Lt. colonel Constantin rapoartele din 28 mai şi respectiv 6 Drăgănescu, op. cit., p. 179. iunie 1919 ale maiorului Sterea 17 AMAE, fond Paris, vol. 44, partea I Costescu asupra stării armatei (nenumerotat). cehoslovace, Ibidem, rola PII.1. 18 Pe larg, vezi în AMR, fond 2650, c. 764-768, 761-763. Cf. Microfilme, rola PII.1. 2614, c. 561- Generalul G. D. Mărdărescu, op. cit., 603; Gh. Iancu, G. Cipăianu, La pp. 77-81. consolidation de l’Union de la 22 Lt. colonel Constantin Drăgănescu, Transylvanie et de la Roumanie op. cit., pp. 187-189; Marele Cartier (1918-1919). Témoignages français, General. Secția 2 informații, Bucarest, 1990, doc. LXI-LXXXIV; „Buletin de informațiuni”, nr. 18 din Général Jean Bernachot, op.cit., vol. 30 iunie 1919, pp. II-III. I, anexa 27. Cf. Radu Păiuşan, 23 Pe larg, vezi Memoriul istoric Mișcarea națională din Banat și rezumând acțiunea trupelor Diviziei Marea Unire, Timișoara, 1993, cap. 8 din Pocuţia, în AMR, fond Marele IV. Pe larg, la Ionela-Felicia Stat major. Serviciul istoric, dosar Moscovici, La France et le Banat 477, f. 25-209. Cf. Colonel Ion entre 1916-1919, les convulsions de Giurcă, Trei luni în Pocuţia. Acțiuni la guerre et de la paix, ale Diviziei 8 infanterie 23 mai-24 particulièrement l’évolution des august 1919, Editura Militară, rapports entre la Roumanie et Bucureşti, 2019. l’Entente vis-à-vis la question du 24 Aici, la 16 iunie era proclamată Banat [Strasbourg], 2013, passim; Republica Consiliilor (Sfaturilor). 19 Marele Cartier General. Secția 2 25 Asupra raporturilor între Marile informații, „Buletin de Puteri Aliate şi Asociate şi a informațiuni”, nr. 17 din 31 mai diverselor lor poziții, inclusiv față de 1919, pp. I-II; Lt. colonel Constantin ceilalți parteneri, vezi, de exemplu, Drăgănescu, op. cit., pp. 182-183; la Dr E. J. Dillon, The Inside Story AMR, fond Marele Stat Major. of The Peace Conference, New Serviciul istoric, dosar 504. York, London, 1920, cap. III; André 20 Pe larg despre constituirea Armatei Tardieu, La Paix, préface de Roșii ungare și „campania din nord” Georges Clemenceau, Paris, 1921; a acesteia împotriva Cehoslovaciei, Edward Mandell House and Charles în Magyarország Hadtörténete, vol. Seymour, What really happened at 2 [Budapest], 1985, pp. 227-236; Paris. The Peace Conference, Liptai Ervin, Vöröskatonak, előre! A London, 1921; Harold W. V. Magyar Vörös Hadsereg harcai Temperley (ed.), A History of the 1919, Budapest, 1979, pp. 165-217; Peace Conference of Paris, vol. 1-6, cf. Hetés Tibor, Stromfeld Aurél London, 1920-1924; Arno J. Mayer, [Budapest], 1967, p. 161 și urm. Politics and Diplomacy of Peacemaking: Containment and

32 100 de ani de la Trianon

Counterrevolution at Versailles, observațiuni. Linia de graniță pro- 1918–1919, New York, 1967; Erik pusă pe care o am înaintea mea se Goldstein, Winning the peace. îndepărtează așa de mult de linia British diplomatic strategy, peace Tratatului nostru de alianță, că nu planning, and the Paris Peace pot lua asupra mea să dau un răspuns Conference, 1916-1920, Oxford, fără să fi consultat guvernul român și New York, 1991; Margaret Comandamentul militar. Deosebirile MacMillan, Peacemakers: The Paris între cele două linii sunt prea mari, Peace Conference of 1919 and Its mai ales la extremități, pentru ca să Attempt to End War, London, 2001; pot lua singur dispoziții”. În con- Alan Sharp, The Versailles secință, Premierul român a solicitat Settlement: Peacemaking after the un răgaz de 10-12 zile pentru a putea First World War, 1919–1923, răspunde comunicării Aliaților. Pe Basingstoke UK, 2008; Giovanni larg, vezi la Ion Rusu Abrudeanu, Bernardini, Parigi 1919. La România și războiul mondial, pp. Conferenza di Pace, Bologna, 2019. 392-402. Vezi şi la 1918. 26 Apud Lt. colonel Constantin Desăvârșirea unității naţional- Drăgănescu, op. cit., p. 194; Cf. statale..., vol. III, doc. 630. Magyarország Története 1918-1919, 33 Apud Exposé sur les opérations de 1919-1945 (sub red. Ránki György), l’armée roumaine..., p. 46 (anexa vol. I, Budapest, 1984, pp. 307-309. 108). 27 Vezi în sinteza lui V. Fl. 34 După ce la 7 iunie guvernul ungar Dobrinescu, România şi sistemul fusese „invitat formal a pune capăt, tratatelor de pace de la Paris (1919- fără amânare, atacurilor sale împo- 1923), Institutul European, Iaşi, triva cehoslovacilor”, în caz contrar 1993, pp. 50-58; Sherman David guvernele aliate fiind „absolut Spector, România la Conferinţa de hotărâte să recurgă imediat la măsuri Pace de la Paris. Diplomația lui Ion extreme”, în Nota din 13 iunie I. C. Brătianu, Institutul European, guvernul Garbai-Kun era somat ca Iaşi, 1995, passim. „în termen de patru zile, cu începere 28 Raymond Poincaré, Au service de la din 14 iunie, ora 12.00”, să se France. Neuf années de souvenirs, conformeze voinței Puterilor Aliate vol. XI À la recherche de la Paix, şi Asociate şi să execute operația de 1919, Paris, 1974, p. 455. retragere a forțelor sale înapoia 29 Les Délibérations du Conseil des frontierei fixate, altfel Budapesta Quatre, 24 mars-28 juin 1919. Notes urma să fie ocupată. De data aceasta, de l’officier interprete Paul după o ședință a conducerii Mantoux, vol. II, De la remise à la Partidului – care se pronunțase în délégation allemande des conditions majoritate în favoarea aplicării Notei de paix jusqu’à la signature du aliate –, la 16 iunie se va răspunde Traité de Versailles, Paris, 1955, prin Legația din Viena: „Republica doc. CXXI. Cf. Ungară a Sfaturilor nu nutrește vreo 30 Ibidem. intenție războinică față de nici un 31 Ibidem, p. 369. popor din lume. Ea dorește să 32 Cu acest prilej, Brătianu declara: trăiască în prietenie şi pace cu toată „Nu sunt în măsură să fac lumea, cu atât mai mult cu cât nu se

33 POLIS

opune în ceea ce privește jointe: La délégation roumaine a [menținerea] integrității teritoriale. constaté, au moment de la remise du Ea nu are deloc intenția de a ataca projet du Traité de Paix, aux Republica Cehoslovacă şi nici nu a représentants de l’Autriche qu’il y a atacat-o. [!] Ea s-a menținut strict pe lieu de maintenir les réserves linia de demarcație fixată de Aliați şi contenues dans ses déclarations et a observat clauzele Convenției les propositions faites à la séance Militare din 13 noiembrie [1918]”. interalliée du 31 mai 1919. Dans un A doua zi era informat şi guvernul sentiment de haute solidarité avec de la Praga asupra acceptării deciziei les Puissances Alliées et Associées, Antantei. La 23 iunie era încheiat elle s’est abstenue de soulever armistițiul, în vigoare de la ora devant l’ennemi des objections sur 12.00, în ziua următoare. Până la 10 un sujet sur lequel l’accord n’est pas iulie pe „linia de frontieră” cu encore établi entre les Alliés. Cehoslovacia efectivele menținute AMAE, fond 71/1914. E 2, partea a de Republica Ungară nu vor depăși I-a, vol. 180, f. 181-182. echivalentul unei divizii. 41 România la Conferinţa de Pace de 35 Exposé sur les opérations de l’armée la Paris 1919-1920, ed. revăzută, roumaine, p. 47. sub coord. Dumitru Preda, Ioan 36 1918. Desăvârșirea unității Chiper, Alexandru Ghișa, Bucureşti, naţional-statale..., vol. III, doc. 635 2019, doc. 464. Problema reglemen- 37 Exposé sur les opérations de l’armée tării situației membrilor comunității roumaine…, p. 47 (anexa 109). Vezi evreiești a fost o preocupare evi- şi AMR, fond Microfilme, rola PII.1. dentă în acele luni, mai ales că ea 2614, c. 710-711 (Obiecţii de ordin constituia de multe decenii o sursă militar asupra frontierei, 17 iunie care cauzase destule intervenții 1919, General Presan). externe ce afectau suveranitatea ţării. 38 1918. Desăvârșirea unității Ea trebuia, însă, rezolvată împreună naţional-statale..., vol. III, doc. 639. cu situația tuturor naționalităților 39 Apud Dumitru Preda, România şi conlocuitoare din România Mare. Antanta. Avatarurile unei mici puteri Decretul din 22 mai 1919, care a într-un război de coaliție 1916-1917, acordat drepturi cetățenești tuturor Institutul European, Iaşi, 1998, pp. evreilor născuți pe teritoriul 8-9. românesc, fusese pregătit şi finalizat 40 „Le projet de Traité de Paix avec sub directa sa responsabilitate încă l’Autriche a été remis aujourd’hui à de la mijlocul lunii respective, fiind la délégation autrichienne à Saint- o demonstrație a voinței sale politice Germain” – își informase Brătianu materializată apoi în Constituția din guvernul la 2 iunie, precizând: 1923. „Avant l’entrée des délégués 42 Istoria Românilor, vol. VIII, cap. autrichiens ayant pris connaissance XI. Vezi şi la Eliza Campus, Mica du texte définitif du projet et Înțelegere, Bucureşti, 1968, passim. constaté que l’article sur les Trebuie, totuși, să remarcăm că minorités concernant la Roumanie a inițiativele românești de solidarizare été maintenu, j’ai remis au Secrétaire din timpul Conferinţei de Pace nu au Général de la Conférence la note ci- fost mereu sprijinite de aliații

34 100 de ani de la Trianon

Bucureștilor, aceștia temându-se de 47 În aceeași zi, generalul Franchet reacțiile negative ale Marilor Puteri, d’Espèrey, comandantul-șef al care puteau afecta sensibil viitorul Armatei aliate din Orient, care statelor lor. AMAE, fond 71/1914. E avusese o nouă întâlnire cu 2, partea I, vol. 180, f. 160-161. conducerea armatei române la 43 Sherman David Spector, op. cit., p. Giurgiu (Exposé sur les opérations 303 (traducerea mea e făcută după de l’armée roumaine, p. 55) avea să textul original Sherman David trimită un mesaj drastic guvernului Spector, Rumania at the Paris Peace de la Budapesta, prin care îi cerea Conference. A Study of the demisia şi organizarea de alegeri Diplomacy of Ion I. C. Brătianu, libere, în caz de refuz Aliații urmând New York, 1962, p. 235). să ocupe capitala (A History of the Volumul 2 al colecţiei iniţiate de Peace Conference, ed. H.W.V. mine, România la Conferinţa de Temperley, vol. 1, p. 356). Pace de la Paris 1919-1920, aflat în 48 AMAE, fond 71/1914. E2, partea a faza de definitivare, va evidenţia II-a, vol. 58, f. 127. În memoriul său aceste raporturi şi poziţia din 1927, intitulat Fapte petrecute în constructivă şi demnă a liderului marele nostru război pentru care nu politic român. există acte, şeful MCG român arată 44 Amintim aici, fără a intra în că generalul Maurice Pellé, fostul amănunte, şi starea conflictuală de la său camarad de la Şcoala din frontiera de nord, din Pocuţia, între Fontainebleau, „care comanda Polonia şi Republica Ucraina, armata cehoslovacă”, a trimis în generată de disputele teritoriale, în acele zile la Bucureşti un ofiţer de condițiile în care guvernul de la stat-major „pentru a lua înţelegerea Varșovia urmărea restaurarea asupra unei întâlniri cu mine” pentru suveranității sale în vechile frontiere a discuta planul unei acţiuni comune. de dinainte de prima împărțire a „Am convenit să ne întâlnim la regatului polon (1772); intervenţia Oradea Mare”. Atacul Armatei Roşii armată a forţelor române la ungare nu a împiedicat întâlnirea solicitarea aliatului polon (23 mai-17 preconizată şi stabilirea unor august) a contribuit la restabilirea coordonate ale cooperării între cele ordinii în regiune. Pe larg, Ion două armate, română şi cehoslovacă. Giurcă, Trei luni în Pocuţia. Acțiuni Presan, însă, adaugă: „nu cunosc ale Diviziei 8 infanterie 23 mai-24 motivele pentru ce Aliaţii ne-au lăsat august 1919, Editura Militară, singuri, când neîndoios era un Bucureşti, 2019. interes al Europei de a stârpi 45 Apud Ion Rusu Abrudeanu, op. cit., bolşevismul din centrul ei”. AMR, p. 431. fond Microfilme, rola PII.5. 170, c. 46 1918. Desăvârşirea unităţii 556. Diplomatul român Nicolae naţional-statale a poporului român. Petrescu-Comnen, care dirija Recunoaşterea ei internaţională, „Biroul român de presă” de la Berna, vol. IV Documente interne şi menţionează în „amintirile” sale externe, iulie 1919-octombrie 1919, publicate în 1957 demersurile Bucureşti, 1986, doc. 656, 657. întreprinse de gruparea maghiară condusă de contele Andrássy Gyula,

35 POLIS

fostul Premier şi ministru al Pentru ansamblul luptelor se poate Afacerilor Străine austro-ungar, consulta şi Istoricul campaniei, 20 opusă regimului bolşevic de la iulie până la 4 august 1919, studiu Budapesta, în scopul realizării unei elaborat de Secția de Operații a înţelegeri cu România, „singura MCG român, AMR, fond putere în măsură de a lichida Microfilme, rola PII.1. 2 634, c. 333- bolşevismul în centrul Europei” și a 344. Pagini de glorie. De la Tisa la restabili aici pacea şi ordinea. Budapesta, București [1921], 49 Liptai Ervin, op. cit., p. 258 şi urm. passim. Vezi şi la Wilhelm Böhm, Im 56 Magyarország Története 1918-1919, Kreuzfeuer Zweier Revolutionen, 1919-1945, vol. 1, pp. 343-346. München, 1924, pp. 418-448. 57 Documents on British Foreign 50 AMR, fond Microfilme, rola PII.5. Policy (Eds. E. L. Woodward and R. 192, c. 78-80. Butler), First Series, vol. 6 (1919), 51 Ibidem, c. 90. London, 1956, p. 129. 52 Ibidem, fond Marele Stat Major. 58 Pagini de glorie. De la Tisa la Serviciul istoric, doar 189, f. 23-24; Budapesta, p. 10. Ibidem, fond Microfilme, rola PII.5. 59 AMAE, fond 71/1914. E2, partea a 214, c. 442-449; Magyarország II-a, vol. 58, f.163. Hadtörténete, vol. 2, pp. 247-249; 60 Vezi, de exemplu, la Constantin Fogarassy László, A Magyarországi Botoran, Ion Calafeteanu, Eliza Tanácsköztársaság Katonai Campus, Viorica Moisuc (coord.), Őszeomlása, Budapest, 1988, p. 10. România şi Conferinţa de Pace de la 53 Generalul G. D. Mărdărescu, op. cit., Paris (198-1920). Triumful p. 107; Lt. colonel Constantin principiului naționalităților, Cluj- Drăgănescu, op. cit., pp. 214-215. Napoca, 1983, pp. 342-363; 54 AMR, fond Microfilme, rola PII.1. 2 România în relațiile internaționale 634, c. 241-273; Constantin 1699-1939 (coord. L. Boicu, V. Kiriţescu, op. cit., vol. II, pp. 448- Cristian, Gh. Platon), Iaşi, 1980, cap. 453; Magyarország Hadtörténete, IX; Cf. V. Fl. Dobrinescu, op. cit., vol. 2, pp. 251-253. pp. 55-58. 55 Vezi, pe larg, Dumitru Preda 61 AMAE, fond 71/1914. E2, partea a (coord.), Vasile Alexandrescu, II-a, vol. 58, f. 251. Costică Prodan, În apărarea 62 Ibidem. României Mari, pp. 271-291. 63 Ibidem, vol. 151, f. 266-267.

Bibliografie ÁROKAY, Lajos, Kun Béla, Budapest, 1986. Lucrări cu caracter general și special BERNACHOT, Jean, Les armées françaises en Orient après l’armistice ABRUDEANU, Rusu Ion, România şi de 1918, vol. 1 L’armée française războiul mondial. Contribuţiuni la d’Orient, l’armée de Hongrie (11 studiul istoriei războiului nostru, novembre 1918-10 septembre 1919), Bucureşti, 1922, (Comunicarea din 30 Paris, 1970, anexa 26. mai 1919). BERNARDINI, Giovanni, Parigi 1919. La Conferenza di Pace, Bologna, 2019.

36 100 de ani de la Trianon

BOICU, L., CRISTIAN, V., PLATON, HOUSE, Mandell Edward and Gh. (coord.), România în relațiile SEYMOUR, Charles, What really internaționale 1699-1939, Junimea, happened at Paris. The Peace Iaşi, 1980. Conference, London, 1921. BOTORAN, Constantin, CALAFETEANU, KIRIȚESCU, Constantin, Istoria Ion, CAMPUS, Eliza, MOISUC, războiului pentru întregirea României Viorica (coord.), România şi 1916-1919, ed. a III-a, Bucureşti, Conferinţa de Pace de la Paris (1918- 1989. 1920). Triumful principiului GIURCĂ, Ion , Trei luni în Pocuţia. naționalităților, Cluj-Napoca, 1983. Acțiuni ale Diviziei 8 infanterie 23 BÖHM, Wilhelm, Im Kreuzfeuer Zweier mai-24 august 1919, Editura Militară, Revolutionen, München, 1924. Bucureşti, 2019. BRĂTIANU, I. Gheorghe, Acțiunea LÁSZLÓ, Fogarassy, A Magyarországi politică și militară a României în Tanácsköztársaság Katonai 1919. În lumina corespondenței Őszeomlása, Budapest, 1988. diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, MAYER, J. Arno, Politics and București, 1939. Diplomacy of Peacemaking: Contain- CAMPUS, Eliza, Mica Înțelegere, ment and Counterrevolution at Editura Științifică, Bucureşti, 1968. Versailles, 1918–1919, New York, 1967. DILLON, E. J., The Inside Story of The MĂRDĂRESCU, G. D., Campania Peace Conference, New York, pentru desrobirea Ardealului și London, 1920. ocuparea Budapestei (1918-1920), DOBRINESCU, Fl. V., România şi Bucureşti, 1922. sistemul tratatelor de pace de la Paris LIPTAI, Ervin, Vöröskatonak, előre! A (1919-1923), Institutul European, Iaşi, Magyar Vörös Hadsereg harcai 1919, 1993. Budapest, 1979. DRĂGĂNESCU, Constantin, Campaniile MacMILLAN, Margaret, Peacemakers: din 1848/49 și 1919 în Transilvania și The Paris Peace Conference of 1919 Ungaria, București, 1930. and Its Attempt to End War, London, GIURCĂ, Ion, Trei luni în Pocuţia. 2001. Acțiuni ale Diviziei 8 infanterie 23 MANTOUX, Paul, vol. II, De la remise mai-24 august 1919, Editura Militară, à la délégation allemande des Bucureşti, 2019. conditions de paix jusqu’à la signature GOLDSTEIN, Erik, Winning the peace. du Traité de Versailles, Paris, 1955. British diplomatic strategy, peace MOSCOVICI, Ionela-Felicia, La France planning, and the Paris Peace et le Banat entre 1916-1919, les Conference, 1916-1920, Oxford, New convulsions de la guerre et de la paix, York, 1991. particulièrement l’évolution des HETÉS, Tibor, Stromfeld Aurél rapports entre la Roumanie et [Budapest], 1967. l’Entente vis-à-vis la question du IANCU, Gh., CIPĂIANU, G., La Banat [Strasbourg], 2013, passim. consolidation de l’Union de la MUŞAT, Mircea, ARDELEANU, Ion, Transylvanie et de la Roumanie (1918- Viaţa politică în România 1918-1921, 1919). Témoignages français, ed. a II-a, București, 1976. Bucarest, 1990, doc. LXI-LXXXIV.

37 POLIS

PĂIUŞAN, Radu, Mișcarea națională Recunoaşterea ei internațională, vol. din Banat și Marea Unire, Timișoara, III, Documente interne și externe, 1993. august 1918-iunie 1919, Bucureşti, POINCARÉ, Raymond, Au service de la 1986. France. Neuf années de souvenirs, vol. ***, Magyarország Története 1918- XI, À la recherche de la Paix, 1919, 1919, 1919-1945 (sub red. Ránki Paris, 1974. György), vol. I, Budapest, 1984. PREDA, Dumitru, România şi Antanta. Avatarurile unei mici puteri într-un Presa război de coaliție 1916-1917, Institutul European, Iaşi, 1998. „Dimineața” (Bucureşti), Anul al XVI- PREDA, Dumitru, ALEXANDRESCU, lea, nr. din 10/23 aprilie 1919. Vasile, PRODAN, Costică (coord.), În Marele Cartier General. Secția 2 apărarea României Mari: campania informații, „Buletin de informațiuni”, armatei romane din 1918-1919, nr. 17, 18 mai 1919. Editura Enciclopedică, București, 1994. Arhive SCURTU, Ioan (coord.), Istoria Românilor, vol. VII, România AMAE, fond Paris, vol. 44, partea I, întregită, Bucureşti, 2003. passim. SHARP, Alan, The Versailles Settlement: IDEM, fond Microfilme SUA, rola 632, c. Peacemaking after the First World 223-226. War, 1919–1923, Basingstoke UK, AN-B, fond Microfilme RDG, rola 87, c. 2008. 405-406. SPECTOR, David Sherman, România la AMR, fond Microfilme, rola PII, AMR, Conferinţa de Pace de la Paris. fond Comandamentul Trupelor din Diplomația lui Ion I. C. Brătianu, Transilvania, dosarele nr. 214 și 217, Institutul European, Iaşi, 1995. fond Marele Stat major. Serviciul TARDIEU, André, La Paix, préface de istoric, dosar 477. Georges Clemenceau, Paris, 1921. Marele Cartier General. Secția 2 TEMPERLEY, W. V. Harold (ed.), A informații, „Buletin de informațiuni”, History of the Peace Conference of nr. 17 din 30 aprilie 1919. Paris, vol. 1-6, London, 1920-1924. САВЧЕНКО В.А., Авантюристы WOODWARD, E. L. and BUTLER, R., гражданской войны: Историческое Documents on British Foreign Policy, расследование, Харьков, 2000. First Series, vol. 6 (1919), London, AMAE, fond Paris, vol. 44, partea I 1956. (nenumerotat); fond 71/1914. E 2, ***, Exposé sur les opérations de partea a I-a, vol. 180. l’armée roumaine en Hongrie après le AMR, fond Microfilme, rola PII.1. 2614, 3 novembre 1918 (Guerre de 1919) et 2634, 2650; 2. 2200, 5. 192; fond les événements qui ont été la cause, Marele Stat Major. Serviciul istoric, Paris [1922]. dosar 504, 810. ***, 1918. Desăvârșirea unității naţional-statale a poporului român.

38 100 de ani de la Trianon

Contextul geopolitic al primelor alegeri parlamentare în România Mare. 1918-1919

[Geopolitical context of the first Parliamentary Elections in Great Romania. 1918-1919]

Gabriel DOLINSCHI

Abstract: The geopolitical context of the first parliamentary elections in Great Romania 1918-1919 is the result of the research undertaken at the National Archives of Romania. At the end of the research resulted a comprehensive documentary material that is the basis of the article resulting from the application of descriptive and analytical research methods. The historical study of the organization and of the first parliamentary elections in Greater Romania required a multi-level approach: social; political; administrative; military. The necessity and urgency of organizing the first parliamentary elections in Greater Romania was imposed by the DEMOCRATIC LEGITIMATION OF THE GREAT UNION. The information obtained argues and complements the momentum picture of the Romanian society at that time.

Keywords: The Great War, elections, political elites, civil society, democracy.

Introducere timp și despre care Constantin Rădulescu-Motru spunea ,,Nu este Încheierea ,,Marelui Război” țară în Europa, care în decursul găsește România ca stat aliat de partea secolului al XIX-lea să fi fost mai învingătorilor în cadrul Antantei. mult stăpânită de ideologia naționa- Momentul este marcat de dispariția lismului ca România”2. Aceste trăiri prin disoluție a trei imperii: German, profunde pot fi identificate drept Austro-Ungar și cel Otoman, ceea ce efervescență românească îngemănată va reprezenta o conjunctură favo- cu luciditatea, stare care acoperea rabilă înfăptuirii ,,Marii Uniri” a întreaga suflare românească angajată românilor într-un singur stat național. în procesul de prezervare, creștere și După mai mult de doi ani de război, alimentare a sentimentelor unioniste. din care ,,707 zile sub cultura pum- Rolul central în acest proces a revenit nului german”1 (durata ocupației ger- elitelor culturale și politice românești mane), întreaga suflare românească provenite din cele mai diverse do- era conectată cu gândul la Marea menii: oameni au bisericii, învățători, Unire. Sunt trăiri profunde clădite în literați, istorici, juriști, mulți dintre

39 POLIS aceștia formați în marile universități Armatei a II-a este elocvent: „Vouă ale Europei de la: Paris, Berlin, fiilor de ţărani care aţi apărat cu Viena, Praga. Contribuția elitelor braţul vostru pământul unde v-aţi intelectuale constituie liantul care a născut, unde aţi crescut, vă spun Eu, permis clădirea temeinică și durabilă Regele vostru, că pe lângă răsplata a unui proiect societal. Fundamentul cea mare a izbândei care vă asigură acestei construcții se găsește ancorat fiecăruia recunoştinţa neamului profund în conștiința românilor, iar nostru întreg, aţi câştigat totodată trăinicia edificiului este garantată de dreptul a stăpâni într-o măsură mai evenimentele istorice marcante: largă pământul pe care v-aţi luptat. Unirea sub Mihai Viteazul; Revoluția Eu, Regele vostru, voi fi întâiul a da de la 1821; Revoluția de la 1848; pildă. Vi se va da şi o largă parti- Unirea principatelor 1859; Războiul cipare la treburile statului. Arătaţi - de independență 1877-1878, toate scumpii mei ostaşi – demni de încre- fiind parte a ceea ce istoriografia derea ce Ţara şi Regele vostru pun în autohtonă a identificat drept Procesul voi şi împliniţi-vă ca până acuma de renaștere națională a României. datoria voastră cu sfinţenie. Să Elitele intelectuale au avut deopotrivă trăiască scumpa noastră Ţară şi funcția activă și activizantă pe linia viteaza ei armată, nădejdea şi fala ei!” pregătirii societății pentru desăvâr- După război, Regele și clasa șirea Marii Uniri, construcţia României politică au dus la împlinire promi- Mari şi a conştiinţei naţionale. siunile făcute pe front, fiind adoptată Deopotrivă trebuie menționat aportul reforma agrară prin exproprierea eroic al armatei române instruită și marii proprietăţi5 şi introdus votul condusă de ofițeri români formați în universal6. Promisiunile ținute și instituțiile de învățământ militar împlinite ale regelui, concretizate în românesc din fostul regat sau în legea fundamentală, au contribuit la academiile militare din Europa3. ridicarea moralului armatei române Altfel spus, elitele românești au masată în Moldova, în 1917, și imaginat, pus în practică și sprijinit despre care academicianul Ioan- proiectul politic al realizării României Aurel Pop relevă ,,…circa 460.000 Mari care a început cu revoluțiile din de militari, armată înzestrată cu țările române de la 1848 și s-a armament modern cumpărat din încheiat cu Tratatul de la Trianon4. străinătate și instruită de misiunea Unul din momentele cruciale din militară franceză condusă de perioada războiului a fost reprezentat generalul Henri Mathias Berthelot. de anul 1917, anul în care armata Regina Maria a organizat sub patro- română, alcătuită din țărani, a dat najul său Crucea Roșie și i-a dovada eroismului și sacrificiului însuflețit pe militari în luptă, chiar final. Discursul regelui Ferdinand (23 prin prezența pe front”7. În luna iulie martie 1917), aflat în vizită pe front, 1917, trupele austro-ungare şi ger- la Răcăciuni, adresat militarilor mane se pregăteau să atace Moldova

40 100 de ani de la Trianon de la sud la nord. Ofensiva acestora a reacționat vehement, cerând sem- fost respinsă de militarii români: La narea imediată a unui tratat de pace și Mărăşti (11 - 19 iulie); Mărăşeşti (24 amenințând cu demisia în cazul în iulie - 6 august) şi Oituz (26 iulie - 9 care decizia nu va fi adoptată”10. august). Victoriile armatei române au Rușii sunt împinși spre pacea cu adus speranță în societate, însă aceste germanii iar imaginea acelor nego- succese nu au putut fi puse în valoare cieri este redată de Marples: „Igno- din cauza părăsirii frontului de către rând cererile președintelui american soldații armatei ruse confruntate cu Woodrow Wilson de a-i respecta cele dezertări masive datorate frămân- ,,14 puncte” Germania a prezentat tărilor revoluției bolșevice ce noi termeni de încheiere a păcii, care cuprinsese Rusia. Ioan-Aurel Pop nu puteau fi negociați….Chiar și așa, arată că: ,,În urma revoluției din Comitetul Central Bolșevic a ac- Rusia, Imperiul Țarist a ajuns în ceptat termenii”11. Pe 3 martie 1918 pragul prăbușirii. Ideile de stânga și la Brest-Litovsk se va semna tratatul bolșevice au pătruns până în cele mai de pace dintre Puterile Centrale și îndepărtate provincii unde s-au creat, Rusia. De la această dată Rusia după modelul din metropolă, so- părăsește Antanta încheind pace vietele (consilii)”. Armata țaristă, pe separată cu Puterile Centrale. În parcursul anului 1917, a intrat într-un aceste condiții, România rămâne fără accentuat proces de dezagregare, singurul său aliat în zonă și este fenomenul accelerându-se cu revo- expusă pericolului dispariției ca stat luția bolșevică din octombrie 1917. prin ocuparea teritoriului său de Istoricul David R. Marples relevă în armatele Puterilor Centrale. cartea sa: ,,După ce au luat frâiele Dramatismul situației forțează statului, bolșevicii au emis imediat autoritățile române să inițieze nego- «Decretul asupra păcii», un docu- cieri pentru încheierea păcii și a ment utopic care pornea de la pre- semnării unui tratat separat cu zumția că puterile aflate în război vor Puterile Centrale. Acesta va fi semnat declara o pace fără anexări”8. la 7 mai 1918 (Tratatul de pace de la Germania și-a continuat înaintarea Buftea – București) încheiat de prin țările baltice, Polonia și Belarus România cu Germania și Austro- punând presiune pe armatele con- Ungaria. Semnarea acestei părți centrate în jurul Petrogradului. contravenea obligațiilor asumate de Cuprinsă de febra bolșevică armata România cu Antanta la momentul rusă nu putea face față unei Germanii intrării în război dar, în realitate, mânată de ultimele succese repurtate. această pace nu a însemnat aban- Situația este redată de David R. donarea aliaților. Ioan-Aurel Pop Marples: „Pentru supraviețuirea sta- explică această situație: ,,Autoritățile tului bolșevic era esențială încheierea române au reușit să convingă aliații unui armistițiu”9. În continuare tradiționali că pacea cu Germania și același autor argumentează: „Lenin a Austro-Ungaria (semnată în mai

41 POLIS

1918, la București) nu a fost o trădare diametral opuse ale celor două părți, (cum apreciau unii), ci o soluție tem- și anume, păstrarea poziției domi- porară de neevitat, respinsă la mo- nante în cazul populației maghiare și mentul oportun. România pierduse preluarea administrației și instalarea 340.000 de militari, avusese 300.000 ordinii pentru constituirea consiliilor de răniți și 115.000 de prizonieri și și ulterior desfăşurarea plebiscitului dispăruți”12. Tratatul a durat doar până în vederea alegerii delegaților fiecărei în noiembrie 1918, când România circumscripții, pentru populația revine în luptă de partea aliaților: ,,… majoritară. Dispariția Imperiului în noiembrie 1918, România a reluat austro-ungar a fost percepută de operațiunile contra Puterilor Centrale, cercurile politice de la Budapesta ca iar armistițiul cerut de Germania drept oportunitate pe linia afirmării atunci a găsit România alături de năzuințelor creării ,,Ungariei Mari” Antanta”13. Prin această decizie de prin alipirea teritorială a Transilvaniei. politică externă salutară și oportună, Mânați de aceste ambiții decidenții eroismul ostașilor români, faptele lor de la Budapesta, împreună cu elitele de arme și spiritul jertfei dovedite pe maghiare locale au procedat la orga- parcursul războiului nu au fost nizarea unor structuri paramilitare inutile. menite a îndeplini misiuni subversive Pacea, atât de mult dorită de care să susțină interesele Budapestei. europeni, nu a însemnat doar bucuria Din rândul acestor organizații făceau victoriei sau durerea înfrângerii, ci și, parte foști combatanți ai armatei odată cu demobilizarea forţelor com- austro-ungare. În timp, aceste orga- batante, pe fondul marasmului şi al nizații au devenit tot mai active și haosului inerente efectelor războiului, mai puternice în Transilvania, mai fenomene de exacerbare şi perpetuare ales după încheierea armistițiului din a violenţelor şi brutalizarea generală 11 Noiembrie 1918 de la Compiègne. a societăţii (G. Mosse). Dezvoltarea ,,Toate organizaţiile paramilitare acestor fenomene poate fi explicată și constituite în Ungaria aveau în prin crearea vidului de putere politică structura lor secţii care se ocupau cu și administrativă urmare a dispariției activităţi speciale, în primul rând cu celor trei imperii. Pe acest fond activitatea de spionaj”14. socio-politic Transilvania va cu- Cele mai active organizații ma- noaște exeperiențele altor provincii ghiare din Transilvania în acele foste austro-ungare caracterizate prin împrejurări au fost: ,,Uniunea condiții sociale precare, lipsuri, Generală Maghiară de Apărare a conflicte entice, jafuri, contrabandă Rasei” („Orszagos Magyar Fejvedo etc. Ca urmare s-a impus mili- Szovetség”) sau „Garda zdrenţăroşilor” tarizarea teritoriului, această formă („Rongyos Gárda”) condusă de de organizare fiind aplicată deopo- maiorul Héjjas și „Uniunea Foştilor trivă de maghiari și de români. Combatanţi” („Orszagos Tüzharcos Diferența consta în obiectivele Szövetség”).

42 100 de ani de la Trianon

Imediat după semnarea armi- Prin comparație, trebuie menționat că stițiului aceste organizații au întrepris pe întreg teritoriul fostului regat, în în Transilvania acțiuni violente și cazurile renunțării la candidatură, subversive menite a descuraja popu- erau invocate alte cauze sau situații: lația majoritar românească cu scopul boala, situații familiale etc., dar în de a destabiliza, intimida, inhiba, niciun caz ,,ilegalitatea alegerilor” anula și/sau anihila acțiunile con- chiar dacă în spate se găseau jocurile siliilor. În paralel cu acțiunile amin- partidelor politice. În concluzie, aria tite, care vizau în mod direct popu- acțiunilor subversive a acestor orga- lația majoritar românească, aceste nizații era Transilvania. Supusă organizații au întreprins acțiuni de ,,asaltului” acestor organizații extre- boicot a plebiscitului și ulterior a miste, populația majoritar româ- primelor alegeri parlamentare organi- nească nu a întârziat în a se organiza zate și desfășurate în România Mare. pentru a se apăra. Astfel au apărut Tactica aleasă de aceste organizații a ,,Gărzile Naționale” menite a preîn- fost de a pune presiune pe maghiari tâmpina orice acțiune ce ar fi generat pentru a nu-și nominaliza reprezen- destabilizare și implicit împiedicarea tanți și candidați atât pentru plebiscit, atingerii dezideratului, scopul final cât și pentru primele alegeri parla- fiind sprijinirea consiliilor în pre- mentare. Situată într-o asemenea luarea administrației, menținerea și paradigmă, cele două organizații au apărarea ordinii publice alături de impus o politică de boicot exprimată susținerea efortului în realizarea prin retragerea tuturor magistraților și unirii cu România. În componența grefierilor pentru a zădărnici organi- ,,Gărzilor Naționale” au intrat români zarea și desfășurarea oricăror acțiuni foști combatanți care s-au constituit democratice și implicit organizarea în patrule înarmate având ca obiectiv plebiscitului și a alegerilor parlamen- imediat susținerea populației majo- tare din România Mare, scopul final ritar românești cu misiunea preîntâm- fiind delegitimarea demersului demo- pinării acțiunilor violente, subversive cratic ,,In corpore”. Prin aceste și destabilizatoare în Transilvania modalități de luptă politică s-a dorit inițiate de organizațiile maghiare ce argumentarea ideii că „alegerile sunt vizau direct afectarea sprijinului ilegale”. În aceeași linie, organi- pentru Consiliul Național Român zațiile amintite au procedat la a Central. întreprinde acțiuni subversive de intimidare a candidaților români în În plan extern toate demersurile democratice. Măr- turie sunt documentele de candida- La data de 24 august 1918, la tură a românilor din Transilvania care Paris, s-a înființat Comitetul Național au renunțat și revenit asupra candi- Român, avându-l președinte pe Take daturii de mai multe ori, motivul Ionescu şi membri: , invocat fiind ,,alegerile sunt ilegale”. Vasile Lucaciu, Dr. Constantin

43 POLIS

Angelescu și Ioan Theodor Florescu. de la semnarea armistițiului preșe- Legitimitatea Comitetului a fost dintele american Woodrow Wilson a recunoscută de cele patru puteri ale propus părților, învingători și învinși, Antantei, în ordine cronologică: un program de urmat în 14 puncte. Franța (29 septembrie), Statele Unite Documentul statua posibilitatea ale Americii (23 octombrie), Marea naţiunilor din fostul imperiu Britanie (29 octombrie) și Italia (9 Austro-Ungar de a-şi decide singure Noiembrie), fiind „exponentul inte- soarta. Harta în baza căreia delegația reselor națiunii române din română la Conferința de pace de la Austro-Ungaria”. Trebuie amintit că Paris a negociat:

Fig. 1.

Sursa: Mesagerul de Sibiu / Autorul hărții Prof. A.D. Athanasiu expert al delegației române.

Demersuri democratice au fost aleși câte cinci delegați în fiecare circumscripție. Au rezultat Legitimat și recunoscut, Comitetul 1.228 de delegați, câte cinci pentru Național Român își asumă și inte- fiecare circumscripție electorală, grează în acțiunile sale puncte din reprezentanți ai tuturor categoriilor programul președintelui american, sociale, clerici, învățători, tinerimea pilon central fiind democrația și universitară, din rândul corpului alegerile libere. Au fost organizate profesoral de la școală civilă și consiliile și plebiscitul în urma căruia gimnaziu, liceu, institut pedagogic și

44 100 de ani de la Trianon teologic, meseriași, câte doi aleși ai datele de 2, 3 și 4 s-a votat pentru fiecărei societăți culturale, dar și din Adunarea Deputaților, respectiv 7, 8 fiecare secțiune județeană a Gărzilor și 9 pentru Senat. Naționale reprezentată de câte Analizând evenimentele Ioan-Aurel un ofițer și un soldat. Astfel, între cei Pop a evidențiat următoarele aspecte: 1.228 de delegați se găseau 628 de Hotărârea de unire a Transilvaniei delegați reprezentanți ai burgheziei cu România, adoptată la 1 decembrie naționale și ai intelectualității, iar 600 1918, cuprinde nouă puncte, care au de delegați au fost aleși prin vot în centrul lor următoarele idei: universal. Toți cei 1.228 delegați I. „Adunarea Națională a tuturor aleși în mod democratic devin românilor din Transilvania, posesori de documente oficiale („cre- Banat și Țara Ungurească” decre- denționale”). La 20 noiembrie 1918, tează unirea acestor români și a prin Actul Convocării, este anunțată teritoriilor locuite de dânșii cu Marea Adunare Națională de la Alba România. Iulia din data de 1 decembrie 1918, II. Se rezervă teritoriilor sus-indi- „cetatea istorică a neamului nostru”. cate autonomie provizorie, până Întrunită la 1 decembrie 1918, Marea la întrunirea Adunării Adunare Națională de la Alba Iulia a Constituante. adoptat rezoluția de unire a III. Se emit principiile fundamentale Transilvaniei cu România. În efer- de alcătuire a noului stat român. vescența momentului, alegerile sunt IV. Se cere Congresului de pace să anunțate a se desfășura în ianuarie asigure dreptatea și libertatea 1919. La data de 24 ianuarie urmau tuturor națiunilor mari și mici și să se întrunească în ședință solemnă să elimine războiul din rapor- cele două camere ale parlamentului turile internaționale. pentru a legifera făurirea României V. Se adresează un salut „fraților Mari. Cu toate acestea nu s-au putut din Bucovina”, care se uniseră cu organiza alegerile în ianuarie din trei zile înainte cu România. cauze multiple: lipsa unui cadru legal VI. Sunt salutate națiunile eliberate și normativ unitar; administrația era din jugul Austro-Ungar. incapabilă încă să ducă la îndeplinire VII. Se cinstește memoria eroilor organizarea și desfășurarea primului români sacrificați pentru liber- exercițiu electoral; incompatibilități tatea și unitatea națiunii române. ale legislației încă funcționale în VIII. Se mulțumește Puterilor Transilvania, Bucovina, Banat, Regat Aliate (Antantei) pentru că au și Durostor, Caliacra. Prin urmare, scăpat civilizația din „ghearele alegerile nu s-au desfășurat în luna barbariei”. ianuarie, fiind amânate pentru luna IX. Se decide înființarea Marelui Sfat mai, apoi pe rând în iulie și sep- Național Român, ca reprezentant tembrie pentru ca în final să aibă loc al „națiunii române din în noiembrie 1919. Mai exact în

45 POLIS

Transilvania, Banat și Țara Prima și cea mai importantă decizie a Ungurească”. Adunării Naționale nu a fost autono- Singurul articol dintre cele nouă mia provizorie a provinciei (provinci- care are subpuncte (anume șase) este ilor), ci „decretarea” unirii lor cu cel de-al treilea. Acestea concre- România. Punctul nodal al documen- tizează principiile alcătuitoare de stat: tului este tocmai unirea românilor și a libertatea națională a „popoarelor teritoriilor menționate cu România. conlocuitoare”; libertatea confe- Iar această unire vizează şi Partium sională a tuturor cultelor din stat; vot sau „Părțile ungurești” (în sensul de universal, egal, direct și secret pentru regiunile locuite de români situate ambele sexe, de la 21 de ani în sus, spre Ungaria), adică este vorba libertatea presei, de asociere, de despre Crișana, Sătmar, Maramureș, întrunire și de gândire, reforma agrară Solnoc, Ung, Bereg, Ugocea etc. radicală, drepturi pentru munci- Unire a fost „decretată” de către cei torimea industrială echivalente celor 1.228 de delegați, aleși în chip din statele cele mai avansate din democratic și posesori de documente Apus. Termenul de autonomie este oficiale („credenționale”), reprezen- folosit de două ori în textul Rezoluției tanți ai tuturor românilor în cauză. menționate. Prima utilizare a sa apare Este drept că decidenții unirii, în la începutul actului, anume la arti- spirit european, s-au ocupat pe larg colul al II-lea: „Adunarea Națională de tema minorităților naționale și rezervă teritoriilor sus indicate confesionale din Transilvania și de (Transilvania, Banat și Țara soarta lor din Regatul României, Ungurească) autonomie provizorie pentru că românii nu au dorit să se până la întrunirea Constituantei, transforme din asupriți în asupritori. aleasă pe baza votului universal”. Între „principiile fundamentale la După cum se vede, este vorba despre alcătuirea noului stat român” unificat, decretarea autonomiei teritoriilor Adunarea Națională a stabilit: „de- locuite în majoritate de români, unite plina libertate națională pentru toate cu România (circa 100.000 de km²), popoarele conlocuitoare” și „egala teritorii privite în întregimea lor. În al îndreptățire și deplina libertate confe- doilea rând, chiar și acestor teritorii sională pentru toate confesiunile din Adunarea le-a propus autonomie stat”. „Deplina libertate națională” provizorie, doar până la întrunirea este explicată clar, fără putință de Adunării, alese prin vot universal, interpretări paralele, și ea însemna, menite să dea Regatului României o pentru autorii Rezoluției, dreptul nouă Constituție. Toate aceste preve- „popoarelor conlocuitoare” de a se deri au fost respectate în linii mari, „instrui, administra și judeca în limba iar Transilvania cu Banatul și Părțile proprie”, de „a fi reprezentate în vestice s-au încadrat definitiv în corpurile legiuitoare” ale României, România, fără nicio autonomie, doar de a fi reprezentate în guvernarea după trecerea unui interval de timp. țării”15.

46 100 de ani de la Trianon

În acea perioadă, a marilor Lenin la Petrograd”. Personalitatea transformări istorice și a atingerii liderului bolșevic Béla Kun este idealurilor naționale, sentimentele prezentată de Jacques de Launay: patriotice se exprimau în libertate. „Acest personaj excesiv de nervos Atât cei 1.228 de delegați, cât și nu-și controla reacțiile și se comporta masele de oameni care au dorit să fie adesea în mod excesiv și fără prezente la Marea Adunare Națională prudență”. Având în vedere caracte- de la Alba Iulia din 1 Decembrie rizarea făcută de Launay putem 1918 au avut sentimentul că sunt specula că deciziile regimului său actori ai unei istorii care se prefăcea erau în fapt o reacție a propriilor sub ochii lor. Atunci, în lumina opinii și convingeri bolșevice, ceea principiilor enunțate, a fost adoptată ce a condus la eșecuri elocvente: hotărârea de a organiza alegeri eșuarea negocierilor dintre regimul parlamentare în luna ianuarie 1919 în lui Béla Kun și aliați; atacul asupra toate provinciile românești și la 24 trupelor române din munţii Apuseni ianuarie 1919 (trimitere clară la în noaptea de 15-16 aprilie 1919. Unirea Principatelor de la 1859) Armata română a respins atacul și a urmau să se întrunească în ședință trecut la ofensivă pe o linie a comună Adunarea Deputaților și frontului de la Tisa până la Mureș Senatul pentru a proclama Marea luând sub control orașele Salonta, Unire. Efervescența românească Oradea, Carei și Satu Mare. Armata îngemănată cu luciditatea era maghiară se regrupase la Debrețin îmbrățișată de toți românii și de- situație pentru care Marele Cartier opotrivă de casa regală, însă procesul General Român a cerut Comanda- desprinderii de fostul Imperiu mentului aliat din Orient aprobare, și Austro-Ungar și de Ungaria condusă o primește, pentru înaintarea trupelor de bolșevicii lui Béla Kun nu a fost române până la Tisa. La comanda ușor. Începutul anului 1919 în armatei române din Transilvania se Ungaria este marcat de înlăturarea afla generalul Gheorghe Mărdărescu regimului liberal al contelui Mihály care a atacat în zona Szolnoc- Károly și instalarea la data de 21 Budapesta rupând liniile de apărare martie 1919 la Budapesta a regimului maghiară și la data de 3 august bolșevic condus de Béla Kun care Brigada 3 Roșiori, comandată de proclamă Republica Sovietică a colonelul Gheorghe Rusescu, a intrat Sfaturilor din Ungaria16. Noul lider al fără luptă în Budapesta17. Ungariei era, așa cum ne arată Jacques Discutând despre acest episod de Lunay: ,, (...) evreu, născut la important pentru România, în 1886 în Transilvania; sublocotenent contextul dificil al negocierilor de la în armata ungară, fusese făcut Paris, Marples prezintă următoarea prizonier. În timp ce era într-un lagăr concluzie: ,,Sprijinită de puterile de prizonieri la Tomsk a devenit Antantei, armata română a invadat și bolșevic, înainte de a i se alătura lui comuniștii au fugit”18. Armata

47 POLIS română a înlăturat regimul bolșevic sub ocupația austro-ungară și se de la Budapesta, cei mai mulți dintre găseau într-un vid de putere politică oamenii lui Béla Kun fiind nevoiți să și administrativă după dispariția im- fugă în Rusia. Situația liderului periului. Totodată se impunea conso- bolșevic după înlăturarea de la putere lidarea ,,Marii Uniri“ prin ratificarea este evocată de Launay: ,,Arestat, de către parlament a tratatelor de apoi eliberat, a revenit în Rusia în unire cu România. Aceste stări de vara anului 1920, după cel de-al II- lucruri au constrâns autoritățile și lea congres al Cominternului”19. instituțiile statului român să elabo- Vorbind despre rolul și importanța reze şi să emită o serie de acte acțiunilor armatei române în normative menite să definească Transilvania și dincolo de Tisa, Ioan- cadrul legal în baza căruia s-au orga- Aurel Pop ne arată că: ,,…românii au nizat şi desfăşurat primele alegeri luptat în continuare în anul 1919 – parlamentare din România Mare. prin campania din Ungaria – pentru În acest context au fost elaborate stăvilirea ideologiei bolșevice și DECRETE-LEGE ELECTORALĂ sovietice care amenința să cucerească (distinct pentru fiecare provincie) dar Europa până în centrul său”20. și alte acte normative, încă dinaintea Campania reușită a armatei române datei de 1 decembrie 1918, conti- în Ungaria și eliminarea regimului nuând să apară pe durata întregului bolșevic de la Budapesta au avut un an 1919, până în luna octombrie. impact important și în Transilvania, Acestea se completează și alcătuiesc diminuând din impactul acțiunilor arhitectura sistemului electoral a subversive ale organizațiilor para- Noului stat unificat România Mare. militare conduse de la Budapesta. Cele mai importante au fost: Climatul social propice organizării și • DECRETUL-LEGE Nr. 3.272 desfășurării primelor alegeri parla- din 5 Noiembrie 1918 publicat în mentare din România Mare și Monitorul Oficial Nr. 183 din 6 făurirea statului naţional unitar român noiembrie 1918. a devenit astfel posibil. • DECRETUL-LEGE Nr. 3.402 din 14 Noiembrie 1918 publicat Debutul reorganizării în Monitorul Oficial Nr.191 din administrative 16 noiembrie 1918. • DECRETUL-LEGE Nr. 3.674 După aproape doi ani de război și din 13 Decembrie 1918 publicat cam tot atât de ocupație a armatei în Monitorul Oficial Nr.213 din germane pentru două treimi din 14 Decembrie 1918. teritoriul Vechiului Regat, condițiile • DECRETUL-LEGE Nr. 3.675 sociale și conjunctura politică impun din 13 Decembrie 1918 publicat autorităților tânărului stat reorga- în Monitorul Oficial Nr.220 din nizarea și integrarea administrativă a 22 Decembrie 1918. teritoriilor românești care se aflaseră

48 100 de ani de la Trianon

• DECRETUL-LEGE Nr. 777 din Monitorul Oficial Nr.139 din 9 18 Februarie 1919 publicat în Octombrie 1919. Monitorul Oficial Nr.261 din 19 Februarie 1919. Pe scurt, este legiferat pentru • DECRETUL-LEGE Nr. 1.040 prima dată în România votul univer- din 4 Martie 1919 publicat în sal, drept pe care îl au doar bărbaţii Monitorul Oficial Nr.273 din 1 care au împlinit vârsta de 21 de ani. Martie 1919. Astfel numărul alegătorilor a crescut • DECRETUL-LEGE Nr. 1.718 exponențial prin comparație cu votul din 2 Mai 1919 publicat în cenzitar existent până atunci. Date Monitorul Oficial Nr.14 din 3 fiind condiţiile României preponde- Mai 1919. rent rurale ţărănimea dobândeşte • DECRETUL-LEGE Nr. 2.087 greutate electorală cu impact clar şi din 2 Iunie 1919 publicat în direct asupra vieţii politice, ceea ce se Monitorul Oficial Nr.37 din 3 va reflecta în prima parte a anilor '20 Iunie 1919. asupra eșichierului politic autohton. • DECRETUL-LEGE Nr. 2.903 Rata de reprezentare creşte, prin din 8 Iulie 1919 publicat în comparație cu sistemul anterior al Monitorul Oficial Nr.66 din 9 votului cenzitar: un deputat la 30.000 Iulie 1919. de locuitori; un senator la 70.000 de • DECRETUL-LEGE Nr. 3.600 locuitori. Universităților din: din 21 August 1919 publicat în București, Iași, Cluj, Cernăuți și Monitorul Oficial Nr.103 din 26 Chișinău le sunt repartizate câte un August 1919. mandat de senator de drept, ales de • DECRETUL-LEGE Nr. 3.620 către profesori și agregați titulari din 24 August 1919 publicat în dintre aceștia. Monitorul Oficial Nr.103 din 26 Pentru a candida pentru un post în August 1919. Adunarea Deputaților, cadrul legal și • DECRETUL-LEGE Nr. 3.621 normativ prevedea următoarele con- din 24 August 1919 publicat în diții: Monitorul Oficial Nr.103 din 26 1. Să fie cetățean român; August 1919. 2. Să dețină exercițiul drepturilor • DECRETUL-LEGE Nr. 3.593 civile și politice (să nu fi fost din 30 August 1919 publicat în condamnat); Monitorul Oficial Nr.107 din 31 3. Să aibă vârsta minimă de 25 de August 1919. ani; • DECRETUL-LEGE Nr. 4.230 4. Să aibă domiciliul real în una din din 2 Octombrie 1919 publicat în comunele României reîntregite. Monitorul Oficial Nr. 134 din 3 Pentru a candida pentru un post în Octombrie 1919. Senat erau necesare următoarele • DECRETUL-LEGE Nr. 4.234 condiții: din 6 Octombrie 1919 publicat în 1. Să fie cetățean român;

49 POLIS

2. Să dețină exercițiul drepturilor militarii și toate funcțiunile retribuite civile și politice (să nu fi fost de stat, asistații sociali. condamnat); Au dreptul de vot doar posesorii 3. Să aibă vârsta de 40 de ani certificatului de alegător și care sunt împliniți; înscriși în lista de alegători. La 4. Să aibă domiciliul real în una din intrarea în secțiunea, subsecțiunea de comunele României reîntregite. votare alegătorul prezintă membrilor Fiecare candidat are dreptul de a- secției actul de identitate și certifica- și depune candidatura pentru tul de alegător. Se verifică existența Adunarea Deputaților și/sau pentru înscrierii alegătorului în lista de Senat în cel mult două circumscripții alegători, după care acesta semnează electorale. Sunt delimitate circum- în listă și primește buletinul de vot, scripțiile electorale, mai exact fiecare ștampila și un creion chimic. Ale- județ va forma o circumscripție gătorul intră în ghereta de lemn ce-i electorală care va fi coordonată de un asigură confidențialitatea votului pe Birou Electoral Central condus de un care îl exercită aplicând ștampila pe președinte magistrat ajutat de lista candidaților partidului agreat, magistrați și de grefieri. Secțiunile și după care marchează (taie) cu subsecțiunile de votare vor fi conduse creionul chimic cu litera mare ,,X” de un președinte de secție de votare listele cu candidați ai celorlalte care va fi magistrat (judecător) sau partide. cel puțin magistrat stagiar asistat de Legislația menționată este cuprin- un grefier. Sunt stabilite incompa- zătoare stabilind data, intervalul orar tibilitățile, cine poate candida și cine de desfășurare a scrutinului, locația nu. Aici trebuie menționat faptul că pentru fiecare Birou Electoral Central sunt considerați nedemni a fi ale- de circumscripție, secțiune și subsec- gători sau aleși: cei aflați sub inter- țiune de votare până la asigurarea dicție, alienații, deținătorii caselor de pazei și logisticii, la penalități ce sunt prostituție sau jocuri de noroc, aplicabile tuturor celor implicați. criminalii condamnați, condamnații Normele se aplică tuturor, de la de instanțele judecătorești militare candidați și alegători până la primari pentru dezertare, comercianții în stare și secretari, funcționari ai statului sau de faliment, până la reabilitare, cei membri ai birourilor electorale. Pe- care au comis acte de dușmănie depsele sunt reprezentate de amenda împotriva statului român sau a începând de la 200 de lei până la națiunei române, cei care s-au sustras maxim 3000 de lei, iar în cazul de la recrutările orânduite de auto- funcționarilor, suplimentar pierderea ritățile statului român sau au refuzat dreptului de a mai ocupa funcțiuni prestarea jurământului de credință, publice timp de 2 ani sau chiar cei care declară că renunță la cetă- închisoare, de la 15 zile la 3 luni. țenia română sau își rezervă dreptul Secțiunea „penalități” prevede și de a opta pentru o cetățenie străină, obligativitatea exercitării votului

50 100 de ani de la Trianon pentru toți alegătorii. Alegătorul adeverință medicală eliberată de un deținător al certificatului de alegător medic și din care să reiasă impo- înscris în lista electorală care nu sibilitatea, incapacitatea medicală a votează este pedepsit de lege, este dat deplasării alegătorului. Doar așa în judecată și amendat. Absența de la alegătorul înscris în lista electorală vot și neexercitarea dreptului obliga- poate scăpa de judecată și amendă. toriu poate fi motivată doar prin

Fig. 2. Certificat de alegător

Sursa: ANR- MJ-CCE Fond 1383/1919, Dosar Nr. 2 Bălți.

Cadrul normativ stabilește cu- Este asigurată confidențialitatea. loarea hârtiei pe care vor fi tipărite Exercitarea votului se face în gherete buletinele de vot, formatul, dimen- de lemn special construite cu perdea siunea buletinelor de vot, semnele iar la intrarea în aceasta alegătorul electorale adoptate de partidele primește bletinul de vot, ștampila și politice până la ordinea tipăririi în un creion negru. Se votează prin pagină, dimensiunea și forma chena- aplicarea ștampilei inscripționate rului (identică) pentru toate listele de „VOTAT” în chenarul listei de can- candidați, forma, dimensiunea, mate- didați ai partidului agreat după care rialul și înscrisul ștampilei de vot, dar cu creionul primit sunt marcate cu și modul de exercitare a votului. „X” mare (șterse) chenarele celorlalte

51 POLIS partide concurente. Sunt anulate O dovadă clară a deschiderii buletinele de vot care conțin doar autentic democratice a autorităților ștampila „VOTAT” fără a marca române este tipărirea formularisticii (tăia) cu „X” pe ceilalți candidați; electorale nu doar în limba română, buletinele de vot cu ștampila ci și în limbile minorităților. Pentru ,,VOTAT” aplicată pe mai mult de o județele cu minoritari unguri s-a listă de candidați; sunt anulate și tipărit în maghiară - română, pentru buletinele de vot cărora le-au fost Banat și Bucovina s-a tipărit în limba aplicate diferite semne distinctive sau germană - română iar pentru Caliacra ștergerea celorlalți candidați prin și Durostor în bulgară (alfabet chi- înscrierea unui ,,X” mare folosind un liric) – română. În componența creion de altă culoare decât cel corpului electoral se găsesc cetățeni chimic existent în ghereta de votare și români ai tuturor minorităților impus de lege. naționale.

Fig. 3. Decalarația de candidatură și lista de susținători a contelui Karol Nesselrode, județul Bihor.

Sursa: ANR-MJ-CCE Fond 1383/1919 Dosar Nr. 5 Bihor

52 100 de ani de la Trianon

Fig. 4. Listele cu susținătorii candidatului Karol Nesselrode în română și maghiară. Lista 1

Sursa: ANR-MJ-CCE Fond 1383/1919 Dosar Nr. 5 Bihor

Formularistica electorală cu- votului 2 noiembrie 1919, votarea prinde: Declarația de candidatură, începe la ora 8 dimineața până la ora Afișele de informare privind desfășu- de încheiere, conform legislației. rarea scrutinului, Listele de susți- Alegătorii sunt informați, afișele cu nători, Lista electorală, Certificatul informațiile despre alegeri aduc la de alegător, Lista centralizatoare a cunoștință populației tot ce ține de voturilor, Afișele cu rezulatul votului. desfășurarea scrutinului inclusiv Toate aceste documente au fost secțiunea sau subsecțiunea de votare tipărite nu doar în limba română, ci și la care sunt arondați. în limbile minorităților. Prima zi a

53 POLIS

Fig. 5. Afiș informativ programul desfășurării alegerilor.

Sursa: ANR, Fond 1383/1919 – MJ- CCE Dosar Nr. 70. Ismail

Marea Unire reprezenta pentru vederea legitimării membrilor noului toată suflarea românească renașterea. legislativ și ratificarea Tratatelor de Poate de aceea Rădulescu-Motru Unire cu România: spunea „Fiecare popor, care izbutește • Unirea Basarabiei cu Regatul să scuture jugul unei tiranii sau să României din data de 27 Martie scape din lațul unor împrejurări 1918; nefavorabile renaște”21. Modul lucid • Unirea Bucovinei cu Regatul prin care decidenții au organizat României din data de 28 fiecare detaliu este dat de etapizarea Noiembrie 1918; și stabilirea de obiective graduale. O • Unirea Transilvaniei cu Țara din primă etapă a fost organizarea ple- data de 1 Decembrie 1918. biscitelor în circumscripțiile electo- Fiind primul exercițiu electoral în rale (județe) pentru alegerea dele- condițiile votului universal, s-a optat gaților purtători de documente pentru un vot întins pe durata a trei credenționale în vederea participării zile la Adunarea deputaților și două la Marea Adunare de la Alba Iulia zile la Senat. Oportunitatea politică a din 1 decembrie 1918. A doua etapă momentului, precaritatea vieții so- a fost organizarea primelor alegeri ciale, vidul de putere cauzat de dispa- parlamentare din România Mare în riția Imperiului austro-ungar, dar și

54 100 de ani de la Trianon dorința societății românești de a se executarea măsurilor ordonate”, uni într-un singur stat au forțat auto- adresa este semnată cu “P” G.D. ritățile române pentru a lua decizii Nedelescu. rapide. Organizarea alegerilor impu- Paza continuă a localurilor desti- nea echidistanță politică a auto- nate votării și birourilor electorale rităților angajate în procesul electoral centrale, a corpului electoral și a și capacitate de organizare în con- urnelor pe durata a mai multor zile nu textul generat de acoperirea admi- putea fi încredințată decât armatei, nistrativă a teritoriilor ce fuseseră structură neangajată politic, echi- ocupate. Astfel s-a procedat la nomi- distantă și singura capabilă să mobi- nalizarea în funcția de președinte al lizeze un personal instruit și numeros Consiliului de Miniștri (prim-mi- pe măsura necesității, avându-se în nistru) a generalului Arthur Văitoianu, vedere lipsa experienței exercițiului militar de carieră, (comandant de electoral pentru cea mai mare parte a armată la Mărășești) care și-a dus la alegătorilor și mediul ostil, în special îndeplinire misiunea încredințată, în Transilvania, întreținut de orga- organizarea alegerilor parlamentare. nizațiile și retorica ungurească. Sunt Atmosfera administrativă ce aspecte care au impus prezența pazei dăinuia în perioada premergătoare militare și alocarea de trupe în alegerilor este redată în bună măsură concordanță cu realitatea din teri- de comunicarea interinstituţională toriu. existentă între: Ministerul Justiţiei, Amplitudinea, gradul de impli- Ministerul de Interne, Ministerul de care, seriozitatea și acuratețea cu care Război, dar şi alte instituţii angajate era abordată fiecare problemă în în procesul electoral şi care erau parte de către autorități în aplicarea chemate să rezolve probleme dintre cadrului legal pe linia pregătirii, cele mai diverse: logistică; paza organizării și desfășurării alegerilor militară; deplasarea magistraţilor şi a este surprinsă și de următoarul docu- grefierilor etc. ment:

Adresa Nr 26.493/23 iulie 1919 Înștiințarea Nr. 28.054/4 August 1919 Ministerul de Justiție către Ministerului de Război prin care „D-ul Arhitect I. Cuturi însărcinat solicită: „să se pună la dispozițiunea al Ministerului de Justiție cu președinților birourilor electorale expedierea gheretelor de vot, meselor centrale, cât și a președinților secți- și a urnelor de vot pe calea ferată unilor și subsecțiunilor de votare către prefecturile de județ aduce la forțele militare în numărul ce aceștia cunoștință că scândurile din care sunt vor chibzui că sunt necesare pentru construite gheretele s-au uscat lăsând menținerea liniștei și a bunei ordini la spații între scânduri, între 2 și 9 mm., localurile de votare precum și pentru prin care se poate vedea și nu este

55 POLIS asigurat secretul votului. Fapt pentru organizații ungurești amintite pe care D-ul Arhitect propune să se parcursul studiului a procedat la a astupe spațiile dintre scânduri cu impune tuturor magistraților și două foi de hârtie maculatură lipite grefierilor unguri retragerea din prin partea interioară cu cocă făcută procesul electoral cu scopul clar al din făină albă fiartă, așa cum se zădărnicirii (anulării) alegerilor. întrebuințează la lipirea afișelor”. Confruntate cu această situație autori- Gheretele fuseseră construite încă tățile române au completat corpul din luna ianuarie când au fost progra- electoral cu alți magistrați și grefieri mate întâia oară alegerile urmând a fi asigurând acestora pe lângă pază și amânate de mai multe ori pe durata a transportul, conform notei: aproape un an, timp în care lemnul (Numărul și data adresei, ilizibile) scândurilor s-a uscat. Nu puteau să Ministerul Justiției solicită cheltuiească pentru construirea altor Direcțiunei Poștelor asigurarea unui gherete, prin urmare s-a găsit soluția număr corespunzător de „ambulanțe cea mai puțin costisitoare și care se de poștă” necesar deplasării magistra- afla la îndemâna oricui. Aparent este ților și grefierilor corpului electoral o problemă banală, aproape ridicolă, pe durata alegerilor pentru Adunarea însă aceasta a fost abordată cu maxi- deputaților și Senat. Directorul mă seriozitate, căutându-se soluții General al Poștelor ia cunoștință de pentru respectarea legii în speță, solicitare și rezoluționează cu semnă- confidențialitatea votului. tură indescifrabilă „logistica să dispo- În ciuda deschiderii democratice zeze conform”. manifestată de autoritățile române, Județele în care au fost organizate comunitatea maghiară din și s-au desfășurat alegeri validate prin Transilvania controlată de cele două participare au fost:

Județul Deputați Senatori Județul Deputați Senatori Argeș 8 3 Bacău 8 3 Bălți 12 5 Botoșani 6 3 Brăila 6 2 Buzău 9 4 Cahul 7 3 Caliacra 5 2 Constanța 7 3 Covurlui 6 2 Cetatea Albă 12 5 Chișinău 12 5 Dolj 14 6 Dorohoi 6 2 Dâmbovița 8 4 Durustor 5 2 Fălciu 3 1 Gorj 7 3 Hotin 10 4 Ialomița 8 3 Iași 7 3 Ilfov 23 10 Ismail 5 2 Mehedinţi 10 4 Muscel 4 2 Neamţu 5 2 Olt 6 2 Orhei 11 4 Prahova 13 5 Putna 6 2

56 100 de ani de la Trianon

Județul Deputați Senatori Județul Deputați Senatori Râmnicu Sărat 5 2 Roman 4 2 Romanaţi 8 3 Soroca 12 5 Suceava 5 2 Tecuci 5 2 Teleorman 10 4 Tighina 9 4 Tulcea 6 2 Tutova 4 2 Vaslui 4 2 Vâlcea 8 3 Vlașca 8 4 Universitatea - 1 București Universitatea - 1 Universitatea - 1 Chișinau Iași Cernăuți oraș 3 1 Cernăuți județ 2 1 Câmpulung 2 1 Coțmani 3 1 Gura 2 1 Rădăuți 3 1 Humorului Sirete 2 1 Storojineț 2 1 Suceava 2 1 Vășcăuți 2 1 Vijnița 2 - Zastavna 2 1 Universitatea - 1 Alba de Jos 8 3 Cernăuți Arad 14 6 Bihor 19 8 Bichiș 2 1 Bistrița- 5 2 Năsăud Brașov 4 2 Caraș-Severin 17 7 Cenad 4 1 Ciuc 4 2 Cojocna 11 4 Făgăraș 4 2 Hunedioara 14 6 Maramureș 9 4 Mureș-Turda 8 3 Odorheiu 4 2 Sălagiu 8 3 Sătmar 14 6 Sibiu 7 3 Solnoc Dobâca 10 4 Târnava Mare 6 2 Târnava Mică 4 2 Timiș-Torontal 18 7 Trei Scaune 4 2 Turda Arieș 7 2 Universitatea - 1 Cluj

Tabelul relevă rezultatului alege- Parlament al României Mari a cărei rilor, dar este important de subliniat misiune fundamentală a fost ratifi- absența din tabel a două județe din carea tratatelor de unire: a Basarabiei Crișana, mai exact Haiducu și cu Regatul României din data de 27 Sabolciu, în aceste două județe nu au martie1918; a Bucovinei cu Regatul putut fi organizate și desfășurate României din data de 28 noiembrie alegerile. Organizarea și desfășurarea 1918; a Transilvaniei cu Țara din primelor alegeri din România Marea data de 1 Decembrie 1918. au generat legitimitate pentru primul

57 POLIS

În circumscripțiile electorale în aleșilor sunt români, dar printre care alegerile au fost zădărnicite aceștia se găsesc reprezentanți ai acestea s-au repetat în 23 noiembrie, minorităților: sași, șvabi, turci, 27 decembrie, respectiv 7 și 8 bulgari, ruteni, poloni, secui și februarie 1920, conform listei. unguri. Am menționat acțiunile organi- Vechiul Regat și Basarabia zațiilor maghiare care au îndeplinit Număr mandate alese: misiuni subversive menite să inti- • 337 deputați + 138 senatori = mideze, să obstrucționeze prin forță, 475 parlamentari brutalizând populația majoritar • 2 senatori de drept (universitari) românească din Transilvania pentru a în total 477 nu participa sub nici o formă la alegeri nici din poziția de alegători, Bucovina dar nici candidați. Mai mult, cele Număr mandate alese: două organizații au dorit în primă • 26 deputați + 11 senatori = 37 fază să blocheze orice demers demo- parlamentari cratic (plebiscit) prin impunerea • 1 senator de drept (universitar) în retragerii magistraților și grefierilor total 38 unguri, corelată cu impunerea tuturor

Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar etnicilor comunității de a nu candida și Maramureș sau participa la nici un scrutin atât din postura de alegători, cât şi de Număr mandate alese: candidați. În unele circumscripții • 203 deputați + 86 senatori = 289 electorale acțiunile acestor organi- parlamentari zații au dus la zădărnicirea alegerilor, • 1 senator de drept (universitar), acestea fiind așa cum menționam în total 290 reluate. Având această atitudine, ma- Aleși România Mare ghiarii riscau să rămână izolați fără a Adunarea Deputaților = 566 trimite aleși în parlamentul de la Senat = 239 București. Ulterior au urmat o cale Total Parlament = 805 duală de acțiune și anume au conti- nuat acțiunile îndreptate împotriva Concluzii românilor, dar și-au desemnat candi- dații care în urma scrutinului au fost Rezultatul alegerilor trebuie privit/ și aleși: 10 în Adunarea deputaților și analizat deopotrivă sub aspectul re- 2 în Senat. În ceea ce privește prezentării entice, cât și socio-profe- reprezentanții minorității maghiare sionale și pune în lumină deschiderea trebuie precizat că dintre aceștia nu autentic democratică manifestată de toți au urmat calea impusă de la autoritățile organizatoare ale scruti- Budapesta. Unul dintre aceștia a fost nului. Sub raport etnic, majoritatea IOSIF [JOSEPH] FÁY, secui, care a

58 100 de ani de la Trianon candidat la îndemnurile insistente ale avocați, magistrați licențiați și/sau lui Octavian Tăzlăuanu, ale fraților doctori în drept, absolvenți ai unor Eugen și Octavian Goga, cât și ale universități ca Praga, Viena, Paris, altor mari patrioţi români. A fost ales Berlin, Budapesta, Cluj, Oradea. deputat în primul parlament al Următorii sunt: profesori, publiciști, României Mari, din partea secuimii, clerici, militari, medici, ingineri și în circumscripția electorală chiar simpli țărani, unul dintre aceștia uninominală Odorhei. Este autorul fiind ROMUL TAFLAN, originar „Declarației de adeziune a secuilor la din orașul Beclean, unul dintre cei 11 unirea Transilvaniei cu România din țărani români cooptați în Marele Sfat Parlamentul României”. Din discur- Național, organul legislativ provi- sul său rostit pe 19 februarie 1920 în zoriu al Transilvaniei, în cadrul celei română, pe care o învăţase pentru de-a doua ședințe din data de 30 iulie acea ocazie, a răzbătut ideea că secuii 1919. În noiembrie a câștigat man- au înțeles comandamentele politice datul de deputat din circumscripția generate de Unirea de la 1 Decembrie electorală uninominală Făgăraș”23. 1918. Rezultatul scrutinului a generat o Regele Ferdinand i-a propus majoritate formată din: Partidul intrarea în diplomaţie, fiind numit Național, Partidul Țărănesc, Partidul responsabilul Legaţiei Române de la Naționalist-Democrat, Partidul Tokyo. Cunoscător al limbii japo- Democrat al Unirii din Bucovina și neze, pe lângă alte 13, a fost ales de Partidul Țărănesc din Basarabia care ansamblul Corpului Diplomatic din au semnat la 25 noiembrie 1919 un Japonia să ţină discursul la aniver- acord de colaborare pentru consti- sarea Mikado-ului. Ulterior a devenit tuirea unui bloc parlamentar condus prim-secretar de ambasadă la de Alexandru Vaida-Voievod, care Bruxelles. Aici s-a stins din viață în va deveni președinte al Consiliului de condiții neelucidate, fiind probabil miniștri (prim ministru). vorba de un asasinat. Pentru meritele Limitarea teritorială a partidelor sale, a fost decorat cu Coroana tradiționale a indus o coeziune poli- României, Steaua României şi tică redusă, deficitară. În altă ordine Ordinul Soarelui Răsare al Japoniei. de idei, neînțelegerile pe linia refor- Este autorul unor Memorii, publicate mei agrare, absența unor obiective în 1856 de Academia Ungară, „o clare, altele decât Marea Unire, au excepțională cronică a Transilvaniei generat instabilitate politică, înche- pentru o perioadă de treizeci de iată cu alegeri parlamentare anti- ani”22. cipate în anul 1920 organizate în Sub raport social componența două rânduri în luna mai, respectiv primului parlament al României Mari noiembrie. Cele două rânduri de este pe cât de diversă pe atât de alegeri anticipate din anul 1920 au reprezentativă. Cei mai mulți dintre fost organizate în mai toate județele deputați și senatori sunt juriști, din tabel, excepție fiind județele

59 POLIS situate de-a lungul râului Tisa: Tranzițiile, reformele, schimbările Sabolciu, Haiducu, Szolnoc, Bichiș, necesită eforturi şi costuri, ele devin Cenad și parte din Timiș-Torontal tot mai posibile atunci când nevoia de acestea ,,revenind” Ungariei ignorând schimbare este evidentă şi în jurul lor rezultatele alegerilor desfășurate și se raliază tot mai mulţi indivizi. Din aici în urma cărora populația această perspectivă ansamblul ori- (electorii) își trimiseseră reprezen- zontului de așteptare existent în plan tanți (deputați și senatori) în social de ambele părți ale munților Parlamentul de la București. Carpați în acele timpuri ne înfă- La 4 iunie a fost semnat Tratatul țișează imaginea unei societăți de la Trianon, care a stabilit apariția compusă pe de o parte din indivizi ce noilor state și granițele acestora, încercau să îşi conserve poziţia printre acestea găsindu-se și România dominantă și avantajele, iar pe de altă Mare, dar fără să aibă în componență parte indivizi generatori de nou, de județele amintite. Ioan-Aurel Pop schimbare, mânaţi de necesitatea referindu-se la rezultatul negocierilor îmbunătăţirii vieţii personale, dar şi a după încheierea Marelui Război societăţii în ansamblu. menționează: ,,… în 1919-1920, Schimbarea, în cazul românilor, a pentru prima oară în istorie, marile fost realizarea Marii Uniri și crearea puteri au ținut seama și de voința unui stat național unitar român, iar popoarelor, nu numai de propriile calea către modernitate și consoli- interese, când au aprobat noua darea tânărului stat a impus cele două arhitectură a Europei”24. Nemulțu- reforme: mirile ulterioare ale mai tuturor statelor națiuni apărute au dus la • Reforma agrară – sunt împro- crearea unui curent naționalist revi- prietăriţi veteranii de război şi zionist și revanșard, unde Ungaria a urmaşii celor morţi; avut o poziție importantă, prin reven- • Votul universal. dicarea unor teritorii de la toți vecinii În anii ce au urmat România a săi. România la rândul său, în baza atins un nivel de dezvoltare pe care Tratatului de la Trianon, a pierdut nu-l mai cunoscuse pornind de la o județele situate de-a lungul râului democraţie reală. Partidele politice, la Tisa revenite Ungariei care practic a conducerea cărora se aflau perso- avut de câștigat teritorial prin nalități marcante, au fost actorii prin- ,,mutarea graniței”. Cu toate acestea, cipali ai democraţiei. Tabloul politic retorica practicată de Ungaria și intern al acelor vremuri evidențiază organizațiile amintite, cât și de altele lipsa de corelare și coeziune deci- apărute ulterior a fost și continuă să zională a partidelor politice din fie una revizionistă și revanșardă Transilvania, Vechiul Regat, invocând Tratatul de la Trianon ca Basarabia și Bucovina. Singura fiind un act lipsit de legitimitate, acțiune politică catalizatoare a între- numind 4 iunie „zi neagră” pentru gului eșichier politic românesc al Ungaria, contrar realității istorice. acelui an a fost organizarea și desfă-

60 100 de ani de la Trianon

șurarea primelor alegeri parlamentare României care avea să ratifice în România Mare, legitimarea prin ,,Marea Unire”. vot popular a Parlamentului

Note 10 Ibidem. 11 Ibidem. 1 Virgiliu Drăghiceanu, 707 zile sub 12 Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 131. cultura pumnului german, Editura 13 Ibidem. Saeculum Vizual, București, 2018. 14 General Aurel I. Rogojan, 2 C. Rădulescu-Motru, Românismul. „Organizaţii paramilitare folosite de Catehismul unei noi spiritualități, serviciile de spionaj şi contraspionaj Editura Garamond, București, 1996, ungare în perioada interbelică”, în p. 125. Cotidianul, 5 dec. 2015. 3 Viitorul mareșal Alexandru 15 Ioan-Aurel Pop, „Rezoluția de Unire Averescu, de exemplu, una dintre de la Alba Iulia (din 1 Decembrie figurile centrale ale armatei române 1918) și autonomia”, în Istoria în Primul Război Mondial, a urmat României Moderne, ed. cit., p.151. și absolvit, în 1886, cursurile Școlii 16 Jacques de Launay, Istoria secretă a Superioare de Război din Torino, Cominternului, Editura Venus, Italia. București, 1993, p. 26. 4 Sabin Drăgulin, „Conferința de Pace 17 Pentru mai multe informații de la Paris (1919) și atingerea recomand Dumitru Preda, „Acţiune obiectivelor propuse de generația politică şi diplomatică în apărarea pașoptistă: Marea Unire”, în Polis, unirii românilor. De la starea con- nr.2 (24), p.8. flictuală la războiul româno-ungar 5 13 martie 1920 pentru Basarabia, 17 (noiembrie 1918-aprilie 1919), în iulie 1921, pentru Moldova, Polis, nr.2 (24), pp. 40-56 și Jănel Muntenia, Oltenia și 30 iulie 1921 Tănase, „Armata română în cam- pentru Transilvania, Banat, Crișana pania de limitare şi lichidare a și Maramureș; pentru mai multe expansionismului bolşevic din Estul informații vezi Victor Axenciuc, şi Centrul Europei. Divizia 6 Vasile Bozga, „Evoluția economiei Infanterie Focşani în apărarea naționale”, în Istoria Românilor, vol. României Mari”, în Ibidem, pp. 121- VIII, coord. Ioan Scurtu, Petre Ortu, 130. Editura Enciclopedică, București, 18 David R. Marples, op. cit., p. 30. 2003, p. 103. 19 Jacques de Launay, op. cit., p. 26. 6 Introdus în 1918 și exercitat pentru 20 Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 160. prima dată cu ocazia primelor 21 C. Rădulescu-Motru, op. cit., p. 35. alegeri din România reîntregită din 22 1919. ***, Autoritatea Electorală 7 Ioan-Aurel Pop, Istoria României Permanentă, 1919 PRIMELE Moderne, Editura Ideea Europeană, ALEGERI PARLAMENTARE DIN București, 2019, p. 130. ROMÂNIA MARE, Editura 8 David R. Marples, Rusia în secolul Monitorul Oficial 2019, p. 559. 23 Ibidem, p. 521. XX, Editura Meteor Press, București, 24 2014, p. 71. Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 161. 9 Ibidem, p. 72.

61 POLIS

Bibliografie Ioan SCURTU, Petre OTU, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 103. Lucrări cu caracter general și special DRĂGULIN, Sabin, „Conferința de Pace de la Paris (1919) și atingerea obiec- DRĂGHICEANU, Virgiliu, 707 zile sub tivelor propuse de generația pașoptistă: cultura pumnului german, Editura Marea Unire”, în Polis, nr.2 (24), p. 8. Saeculum Vizual, București, 2018. PREDA, Dumitru, „Acţiune politică şi LAUNAY, Jacques de, Istoria secretă a diplomatică în apărarea unirii Cominternului, Editura Venus, românilor. De la starea conflictuală la București, 1993. războiul româno-ungar (noiembrie MARPLES, R. David, Rusia în secolul 1918-aprilie 1919), în Ibidem, pp. 40- XX, Editura Meteor Press, București, 56. 2014. ROGOJAN, I. Aurel, General, POP, Aurel-Ioan, Istoria României „Organizaţii paramilitare folosite de Moderne, Editura Ideea Europeană, serviciile de spionaj şi contraspionaj București, 2019. ungare în perioada interbelică”, în RĂDULESCU-MOTRU, C., Cotidianul, 5 dec. 2015. Românismul. Catehismul unei noi TĂNASE, Jănel, „Armata română în spiritualități, Editura Garamond, campania de limitare şi lichidare a București, 1996. expansionismului bolşevic din Estul şi ***, Autoritatea Electorală Permanentă, Centrul Europei. Divizia 6 Infanterie 1919 PRIMELE ALEGERI Focşani în apărarea României Mari”, în PARLAMENTARE DIN ROMÂNIA Polis, nr.2 (24), pp.121-130. MARE, Editura Monitorul Oficial 2019. Arhive Articole și studii ANR, Fond 1383/1919, Dosar Nr. 2, 5, AXENCIUC, Victor, BOZGA, Vasile, 70. „Evoluția economiei naționale”, în Mesagerul de Sibiu. Istoria Românilor, vol. VIII, coord.

62 100 de ani de la Trianon

România 1918: la început de drum

[Romania 1918: at the beginning of the road]

Ion CALAFETEANU

Abstract: During this short study the author proposed to present to the interested reader the speech of the great politician and patriot from Transylvania Iuliu Maniu held on December 22, 1919 in the first . The moment is of major historical importance and allowed the Transylvanian Unionist leader to present his position on topics such as: World War I, peace treaties, the relationship between Romanians beyond and on this side of the Carpathians, the feelings that the Transylvanian Romanians had and have for their brothers in the Old Kingdom. The discourse remained in history for the passion, the devotion, the clarity of the ideas expressed and for the vision voiced by one of the most representative politicians of the interwar period.

Keywords: Romania, Iuliu Maniu, the First World War, the Romanian people, politicians.

În noiembrie 1918, în cadrul român, reprezentanții tuturor provin- României reîntregite, au avut loc ciilor românești se întruneau într-un primele alegeri parlamentare generale Parlament al tuturor românilor pentru la care au participat și partide din a decide asupra prezentului și viito- teritoriile recent unite cu Țara. rului țării lor, al patriei lor. Rezultatul acestora a fost surprin- În ceea ce privește persoana care zător: partidele conservatoare au fost să fie învestită cu funcția de pur și simplu „împinse” la periferia Președinte al Consiliului de Miniștri, vieții publice; liberalii nu au putut să după ce Iuliu Maniu și le câștige, în schimb, pentru formarea au refuzat din diferite motive această guvernului s-a realizat o majoritate demnitate de mare răspundere, a fost, formată din Partidul Național Român în final, propus și ales, la 1 din Transilvania, Partidul Țărănesc decembrie 1919, Alexandru Vaida- din Vechiul Regat, Partidul Țărănesc Voevod, vicepreședinte al Partidului din Basarabia și două partide din Național Român din Transilvania. Bucovina: Partidul Naționalist Democrat În această instituție a tuturor și Partidul Democrat al Unirii. românilor, Parlamentul României, în București, decembrie 1919. ziua de 22 decembrie 1919 au luat Pentru prima oară în istoria poporului cuvântul și mulți parlamentari din

63 POLIS provinciile românești unite cu Țara- viitorului neamului românesc”, Mamă. Printre ei, primit la tribune cu exprima sincere mulțumiri tuturor aplauze și ovații prelungite a fost acelor „grupări politice, la toți acei cunoscutul om politic Iuliu Maniu, bărbați politici care, oriunde ar fi stat președintele Partidului Național ei, au lucrat în conștiință curată și în Român din Transilvania. Cu un ton adevărat patriotism pentru fericirea și liniștit, dar în care se simțea hotă- unirea întregului neam românesc”1. rârea, dârzenia, dar și mândria omului Și Iuliu Maniu a continuat: „...Atunci ce-și dedicase viața luptei pentru când noi am venit de peste Carpați victoria cauzei naționale, acesta a încoace, am venit cu mâna deschisă început calm, sfătos: „Când pentru și frățească pentru fiecare fiu patriot întâia dată iau cuvântul în această al vechiului Regat ... Noi știm prea Cameră, a tuturor românilor – a spus bine că ceea ce s-a făcut pentru el – cu adâncă bucurie și evlavie, mă dezrobirea noastră s-a făcut din închin mărețelor umbre, care în partea întregului popor românesc și decursul secolelor, mânate de gânduri din partea vitezei noastre armate. Dar înalte, de sentimente sfinte, aducând mai știm prea bine că orice curent de atâtea ori jertfa vieții lor proprii, mare, orice curent fericitor ar trece au făcut ca noi, astăzi, cei care ieri peste capul unui popor, dacă nu sunt încă eram răzleți în atâtea împărății, bărbați politici, bărbați politici sau întruniți la un singur loc, să căutăm literați, care să știe să înțeleagă aceste cărările fericirii și măririi neamului curente și care să știe să îndrume românesc”. Vorbind în continuare în neamul în mersul acestor curente numele „celor care au venit de peste fericitoare, ele vor trece fără urmă Carpați”, Iuliu Maniu ținea să asigure peste acel popor”. Și continua: „De asistența că „simțămintele noastre de aceea noi ne înclinăm cu sinceră sinceră gratitudine ... nu se îndreaptă recunoștință tuturor acelor factori numai înspre cei trecuți, dar ... și spre care au știut pricepe aceste curente marii contemporani ai vechiului într-un moment dat, și au știut a arăta Regat care în vremuri de grea în vechiul Regat calea adevărată a cumpănă au știut să aleagă cărarea măririi neamului românesc”2. adevărată a mântuirii neamului”. În În continuare, Maniu a arătat că continuare, referindu-se la „deose- neamul românesc se afla și în acel birile de vederi, care în viața politică moment „înaintea unei ... grele sunt inevitabile” și la „adversitățile răspântii”. El avea în vedere, pe de o politice care uneori în mod fatal ies la parte, semnarea tratatului de pace, în suprafață”, Iuliu Maniu ținea să plan extern, și pe de altă parte, exprime sentimentul de sinceră și politica internă pe care hotărăște să o adâncă recunoștință față de toți urmeze. În ceea ce privește liniile factorii vieții publice ai neamului fundamentale ale politicii pe care românesc, „care astăzi au făcut ca guvernul urma să o promoveze pe noi, împreună, să gândim asupra plan extern în viitor, opinia lui Iuliu

64 100 de ani de la Trianon

Maniu este fermă și clară: „Între noi luptă, ori durerea că copiii ne mor de nu este și nu poate fi nici o foame acasă?”3 deosebire”, el amintea în acest sens Unitatea de opinii care caracte- fapte de referință din trecutul țării, rizează societatea românească în atitudinea și faptele vechiului Regat, momentele ei de maximă mândrie fazele („peripețiile” – spune Iuliu națională era ilustrată de Iuliu Maniu Maniu) prin care au trecut dezbaterile și în ceea ce privește aprecierile față tratatului de pace după Primul Război de reintrarea României în luptă, Mondial „până în momentul când am armistițiul care s-a încheiat, trata- ajuns la ultimat și când a trebuit mentul la care a fost supusă România, guvernul actual să ia deciziunea să-l căreia nu i s-a recunoscut „un colț semneze”. Și el continua arătând că scump de țară”, jertfele românilor pe nu puteau exista deosebiri în ceea ce câmpul de luptă, atitudinea față de privește hotărârea „vechiului Regat tratatul de pace al tuturor românilor, de a lua arma pentru mântuirea între- bărbații politici care s-au aflat în gului neam românesc” și nici în ceea spatele acestor momente de istorie ce privește faptele „în adevăr peste etc. Iar Iuliu Maniu încheia: „Noi, orice măreție istorică pe care le-au poporul românesc din Transilvania, săvârșit glorioasele noastre armate Banat, și din părțile ungurene am stat române atunci când și-au luat avântul neclintiți în loialitate, fidelitate, în pentru a face în fapt dezrobirea ajutorul guvernului român, care după noastră, a celor robiți”. Și Maniu a noastră convingere a reprezentat continuă: „Nu puteau fi deosebiri nici gândirea întreagă a neamului nostru în ceea ce privește retragerea („pot românesc atunci când a pretins la zice glorioasă”) a armatei române conferință să fie respectate toate („după ce a fost trădată și abando- drepturile și aspirațiunile integrale ale nată”), nici față de „acele sforțări pe neamului românesc”4. Și adăuga: care au trebuit să le facă bărbații „Aveam convingerea, și avem și politici ai vechiului Regat și armata astăzi că guvernele dlui Ion Brătianu întreagă”, când a trebuit din nou să se au reprezentat o cauză dreaptă, o refacă ca să-și ia din nou avântul său cauză sfântă înaintea areopagului vitejesc, nici față de „suferințele european. Și că atunci când a susținut acelea îngrozitoare la care a fost integralitatea aspirațiunilor noastre și supusă populațiunea românească” din demnitatea națională și-a făcut o vechiul Regat atunci când „în față mare datorie, o datorie sfântă pentru stătea o oaste de oțel, la spate o țară și pentru neam și că ar fi făcut o armată răzvrătită, iar în casă era jale, mare greșeală dacă ar fi făcut altfel”5. era durere, era foame!” Adept și, mai mult, sprijinitor de Și Iuliu Maniu se întreba: „Care bază a ideii solidarității naționale, în era mai mare supărarea: a bietei momentul în care a apărut problema femei rămasă acasă, supărarea pentru semnării tratatului de pace cu Austria bărbatul care sângera pe câmpul de în urma ultimatului dat de Conferința

65 POLIS de Pace, poziția lui Iuliu Maniu a ajunseseră la stadiul „de realizare și suferit o schimbare a punctului de sunt numai în stadiul de precizare și vedere. Era însă convins că România de începere de a le pune la cale”, iar „acum întregită, care timp de veacuri românii și întreaga omenire își caută negre a putut să ducă o luptă de „alte căi de fericire decât până rezistență cu deplin succes față de o acum”, ceea ce îl ducea la concluzia lume întreagă de inamici și de că „ar fi fost greșit ca noi, în acest dușmani, da, cred că ar fi putut-o moment să ne desolidarizăm de duce și în prezent”6. Aliații noștri”8. Iar intrarea în re- Dar analistul riguros, realist al zistență a României în acest moment situației internaționale și al locului ar fi fost – spune el – o izolare „de României în cadrul internațional, care acea lume care azi, pe lângă forțele în acel moment era Iuliu Maniu, a noastre proprii naționale este cel mai considerat necesar ca întâi țara să mare sprijin al nostru”9. Iar Iuliu facă o examinare „dacă este bine, Maniu aducea în sprijinul opțiunii dacă este necesar, ori dacă este util să sale faptul că poporul se afla în facem această supremă încordare a mijlocul atâtor valuri dușmane, că nu forțelor naționale” și România să nu avea „niciun prieten sincer în semneze tratatul cu Austria. Răspun- apropiere”, nu avea hotare definitiv sul dat de liderul transilvănean și statornicite, că Marea Britanie, pe prezentat în ședința Parlamentului era care el o considera ca fiind în acel clar afirmat: „Părerea mea este că în moment „cea mai mare putere a momentul dat, a organiza națiunea lumii”, „știa să-și aleagă țintele, să le românească și statul românesc într-o aibe permanent în fața ochilor, să-și rezistență, politicește nu este bine”. precizeze bine căile pe care să Și el argumenta astfel punctul său de meargă”10. vedere: „Înainte de toate, pentru Iar calea pe care Iuliu Maniu același lucru nu este bine... Înainte de considera că trebuie se se angajeze toate pentru același lucru ... pentru România, în situația creată de care.... guvernul dlui Ion Brătianu, la ultimatumul dat de Aliați României timpul său nu a găsit de bine să nu pentru a o determina să semneze semneze tratatul de pace cu tratatul cu Austria, nu era de fapt o Germania, pentru aceea pentru că noi soluție de rezistență de vreme ce credem că nu este bine, că este chiar Aliații acceptaseră schimbarea unor periculos pentru țară, ca să ne cerințe din preambul și din articolul desolidarizăm de Aliați”7. referitor la regimul minorităților Iuliu Maniu își susținea punctul naționale din România ce erau „supă- de vedere și prin situația în care se rătoare pentru demnitatea noastră”. Și găsea în acel moment lumea („întrega Iuliu Maniu aprecia că „națiunea lume este încă în fierbere”), că română va ști să aprecieze valoarea gândurile pe care Aliații le aveau față acelor forțe străine, dar amice, care îi de „o cârmuirea lumii” în viitor nu pot veni în ajutor pentru a înfrânge cu

66 100 de ani de la Trianon mai mare ușurință și cu mai multă întregite, compunerea din viitor a securitate acele valuri inamice care statului român, înfăptuirea pentru pentru a o înfrânge atunci când vecie a unirii României reîntregite, situațiunea era creată prin atâtea atât de deplin și sufletește și în jertfe nu e încă definitiv statornicită instituțiile sale de stat”13. și definitiv stabilită”11. În cuvântul său, Iuliu Maniu și-a Pornind de aici, Iuliu Maniu exprimat convingerea că programul considera că nu este bine ca guvernul guvernului va asigura viitorul statului român să răspundă la ultimatumul dat român, va proteja ideile și acțiunile de Aliați cu o politică de rezistență. „adevărat democratice și adevărat În continuare, adresându-se mem- naționale” ale acestuia, că viața de brilor Parlamentului, liderul transil- stat în toate manifestările sale se va vănean arăta că majoritatea opiniei baza pe păturile largi ale poporului, politice din Regat este împotriva că instituțiile statului trebuie să fie adoptării unei politici de rezistență dominate de gândurile adevărat nați- din partea României, după pierderile onale – și vor fi – că viața națională a grele suferite de țară în perioada statului va fi cel mai sigur scut pentru războiului. El aprecia că guvernul libertatea tuturor celor care trăiesc în țării realiza prin hotărârea lui de a România, că statul va sta ferm în semna tratatul cu Austria „un fapt serviciul suveranității naționale mare, un mare act patriotic”, scăpând românești. astfel întregul Regat. Și continua: Iar Iuliu Maniu încheia cuvântul „Guvernul actual nu merită ocară, ci său rostit în primul Parlament al merită din partea noastră a tuturor României Unite, că guvernul actual recunoștință sinceră că în situațiunea „mai înseamnă tendința adevărată de dată a luat asupra sa această grea a transpune prin exemplul propriu sarcină și a primit îndatorirea de a convingerea în fiecare cetățean că semna acest tratat, care, deși are drepturile pe care el le are în stat au multe părți dureroase, deși are atâția la spatele lor și dorințe mari, acelea spini adânc sfâșietori, dar totuși de a-și jertfi totul pentru țară și pentru înseamnă pentru noi realizarea uni- națiune, aceasta mai ales în vremurile tății naționale pentru vecie”12. de astăzi, când refacerea acestei țări, Iar Iuliu Maniu încheia: „Acest când întronarea acestei țări pe veci, guvern are întreaga noastră încre- când întărirea și înflorirea pe viitor dere” în ceea ce privește construirea depind chiar de spiritul de jertfă pe „pe bază sigură națională și demo- care îl va arăta guvernul actual și va cratică a edificiului României trebui să îl arate întreaga țară”14.

67 POLIS

Note 5 Ibidem. 6 Ibidem, p. 385. 7 1 ***, Desăvârșirea unității național- Ibidem. 8 statale a poporului român. Recu- Ibidem, p. 386. 9 noașterea ei internațională. 1918, Ibidem. 10 Editura Științifică și Enciclopedică, Ibidem. 11 București, 1986, p. 381. Ibidem. 12 2 Ibidem, pp. 381-382. Ibidem, p. 388. 13 3 Ibidem. Ibidem, p. 389. 14 4 Ibidem, p. 384. Ibidem, p. 390.

Bibliografie Recunoașterea ei internațională. 1918, Editura Științifică și ***, Desăvârșirea unității național- Enciclopedică, București, 1986. statale a poporului român.

68 100 de ani de la Trianon

Ungaria post-Trianon și provocările geopolitice în zona Europei Centrale. Un punct de vedere maghiar: Oscar Jaszi

(Post-Trianon Hungary and geopolitical challenges in Central Europe. A Hungarian point of view: Oscar Jaszi)

Mihai MILCA

Abstract: During this short study, the author brings to the attention of contemporaries the personality of Oscar Jaszi. Born in Transylvania, Jaszi asserted himself as a sociologist, political scientist and historian, laying the foundations of the Hungarian National Radical Civic Party (1914), carrying out a sustained political activity with Count Karoly Mihaly in the direction of carrying out reforms with a deep social, economic and institutional character and a fair policy towards national minorities was also considered . Following the collapse of the Austro-Hungarian Empire in the fall of 1918, Jaszi was appointed member of the Hungarian National Council and minister without portfolio, responsible for minority issues in the Karoly government. On November 13-14, 1918, Jaszi led the Hungarian delegation, which held negotiations in Arad with the representatives of the Romanian National Council, trying unsuccessfully to determine the stay of the Transylvanian Romania in Hungary. The failure of the government, the coming to power of Bela Kun and later of Miklos Horthy led Jaszi to analyze the post Trianon situation in the spirit of changing the paradigm regarding future relations with neighboring countries and a sincere and principled reconciliation with a view to reconstructing and establishing a new regional balance.

Keywords: Oscar Jaszi, Trianon, democracy, regional balance, reconciliation.

Aproape fără excepție, percepția concesii făcute unor reprezentări importanței istorice a unui eveni- mitologice identitare, revendicative, ment, fie el politic, militar sau compensatorii, vindicative, resenti- diplomatic – cum ar fi de exemplu un mentare a căror „raționalizare” tratat de pace dupa încheierea unei ideologică este inconturnabilă și conflagrații –, comportă la nivel absolut vitală, energizantă pentru public valorizări interesate succesive combustia unei obsesii naționale/na- și redimensionări a posteriori, ționaliste în timp. Este și cazul

69 POLIS

Tratatului de Pace de la Trianon imperioasă de a se crea un cadru (1920)1. juridico-politic al echilibrului și Acesta a fost semnat de puterile securității Bătrânului Continent, cu învingătoare și asociate reunite cu un precădere pentru zona atât de greu an înainte la Conferința de Pace de la încercată, sfâșiată de conflice inter- Paris cu Ungaria. Tratatul care se etnice, manifeste și latente a Europei adaugă celor de la Versailles, Saint- Centrale și de Sud-Est. Pentru învinșii Germain, Neuilly, Sevres cu celelalte Marelui Război dispariția imperiilor țări învinse în Primul Război Mondial decadente și compozite din punct de (Germania, Austria, Bulgaria, Turcia), vedere național și etnic (cazul dincolo de aspectele sale politico- Imperiului Austro-Ungar) echivala cu diplomatice și ecourile internaționale, o catastrofă teribilă de neacceptat. a generat în mentalul colectiv al Tendințele de resuscitare a lumii de maghiarimii consecințe dramatice și altădată, în care pangermanismul și traumatice însoțite de manifestări hungarismul dominau fără alternativă psiho-patologice cvasi-ireversibile și Mitteleuropa și bazinul danubian, extrem de durabile. Și Germania erau încă prezente și extrem de anilor ’20 ai secolului trecut a oferit virulente nu doar în Germania, în același spectacol sumbru și deznă- Republica de la Weimar, ci și în dăjduit în care frustrarea și refuzul Ungaria în perioada Republicii realității, orgoliul național rănit, Sfaturilor (1919) și a contrarevoluției intoleranța etnică, xenofobia, antise- de dreapta sub conducerea „amira- mitismul și dorința acerbă de revanșă lului fără flotă” Horthy(1920). au alimentat din plin propensiunile „Brutalizarea” endemică și coti- brutale de a restaura cu orice chip diană a societăților europene, despre statu quo ante2. care amintea George L. Mosse, pe În epocă, tentativa puterilor învin- fundalul accentuării fenomenului de gătoare de a pedepsi pe cei vinovați „naționalizare a maselor”3 au făcut de provocarea și continuarea absurdă ca, în Ungaria, precum în Germania, a războiului, de a institui o pace justă, nostalgia pentru un regim autoritar de a da popoarelor și naționalităților sau predilecția pentru unul care să-și șansa de a se autodetermina și de a asume în mod expres și nedisimulat trăi între frontiere sigure fără a face misiunea de a instaura o ordine resta- obiectul opresiunilor și injoncțiunilor uratoare a grandorii și frontierelor de din partea celor tari și puternici a fost odinioară, să îmbrace forma ireden- nu de puține ori suspectată de tismului și revizionismului, a exclusi- ipocrizie neoimperială. Noua confi- vismului etnic și rasial, prin recurge- gurație geopolitică de după război a rea la metode de extremă violență și fost văzută nu ca o construcție terorism individual și de grup dezirabilă pentru a satisface prin acte mergând până la terorismul de stat. de voință ale Marilor Puteri și prin Trianonul a dat maghiarimii nu compromisuri negociate o necesitate doar pretextul pentru a expanda în

70 100 de ani de la Trianon spațiul Europei post-Versailles ca lugubru reflex inchizitorial. Una vector al unei politici revanșarde și dintre aceste voci curajoase aparținea revizioniste, ci și cauțiunea unei unui intelectual de aleasă ținută victimizări colective, naționale. umanist-democratică despre care Trianonul nu mai era privit ca astăzi, din păcate, se vorbește și se punctul final al sancționării juridice scrie prea puțin, dar care în primele internaționale a unei construcții două decenii ale secolului trecut a statale culpabile de agresiune militară reprezentat un nume de referință în împotriva țărilor vecine și a mino- mediile universitare și în sfera vieții rităților naționale subjugate, ci ca un publice din Transilvania și Ungaria: Diktat „infam” care ar fi văduvit Oscar Jaszi4. Ungaria de teritorii și populație. Născut la Carei în 1875 într-o „Nefericita” Ungarie ar fi fost pe familie evreiască emancipată, acesta nedrept supusă răzbunării învingă- a urmat cursurile liceului în orașul torilor, umilințelor de tot felul și unor natal, fiind coleg și, ulterior, prieten inadmisibile servituți. cu poetul maghiar Ady Endre. Cu Imediat dupa semnarea Tratatului solide studii în domeniul științelor de Pace de la Trianon, în cercurile sociale la Budapesta, Oscar Jaszi s-a conducătoare de la Budapesta și în afirmat ca sociolog, politolog și diaspora maghiară s-a iscat un întreg istoric, publicând totodată numeroase concert propagandistic ce a rever- articole în presa democrată și liberală berat și în mediile politice și presa a vremii. A lucrat o prima perioadă din diferite țări europene și din SUA ca funcționar la Ministerul având ca laitmotiv nedreptatea făcută Agriculturii, pentru ca apoi să îmbră- ungurimii de către Aliați și statele țișeze o carieră universitară: profesor succesoare monarhiei cezaro-crăiești, asistent la Universitatea din Cluj corul revizioniștilor hungariști de (1912) și profesor de sociologie la toate culorile lăsând falsa impresie a Universitatea din Budapesta (1919), unei unanimități naționale ultragiate. Oscar Jaszi a pus bazele Partidului Puține au fost vocile discordante și Național Civic Radical Maghiar care au pledat pentru luciditate și (1914), desfășurând o susținută acti- toleranță, pentru respectarea dreptului vitate politică alături de contele internațional, pentru soluții pacifiste, Károlyi Mihály în direcția înfăptuirii democratice și constructive menite să unor reforme cu profund caracter contribuie la afirmarea unui climat de social, economic și instituțional, înțelegere și securitate europeană. Ele avându-se în vedere și o politică au fost acoperite de un fond sonor echitabilă față de minoritățile asurzitor. Împotriva lor s-a îndreptat naționale. După colapsul Imperiului o hulă stihinică, vitriolantă și nemi- Austro-Ungar în toamna anului 1918, loasă, proferându-se la unison acu- Jaszi a fost desemnat membru în zații de trădare, amenințări și cuvinte Consiliul Național Maghiar și de batjocură demne de cel mai ministru fără portofoliu, responsabil

71 POLIS cu problemele minorităților în raporturilor de forțe și liniamentelor guvernul Károlyi. geopolitice ale Europei Centrale după În zilele de 13-14 noiembrie 1918 încheierea Primului Război Mondial, Jaszi a condus delegația ungară care a Oscar Jaszi considera că în pofida purtat negocieri la Arad cu repre- stării dezastruoase economice, poli- zentanții Consiliului Național Român tice și morale în care se afla țara sa, încercând fără succes să determine securitatea regiunii danubiene impu- rămânerea românilor transilvăneni în nea o modificare de paradigmă în cadrul Ungariei, cu promisiunea acor- privința raporturilor viitoare cu țările dării unei largi autonomii acestora. vecine și o reconciliere sinceră și Încercarea tardivă și neconvingătoare principială în vederea reconstrucției a guvernului Károly de a salva și stabilirii unui nou echilibru re- Ungaria „milenară” s-a soldat cu un gional. previzibil eșec, românii urmându-și Potrivit interpretării marxiste a drumul spre Alba Iulia pentru istoriei la care în parte Jaszi adera ca îndeplinirea idealului sacru al unității urmare a simpatiilor sale ideologice, naționale la 1 decembrie 1918. social-democratice și republicane, Experiența dramatică a Revoluției cauza Primului Război Mondial Sfaturilor din 1919 condusă de Béla rezida în rivalitatea capitalistă și Kun și perioada ulterioară a contra- imperialistă dintre Germania și cele- revoluției și instalării regimului lalte Mari Puteri industriale și co- Horthy l-au constrâns pe Jaszi să merciale ale lumii. Zona centrală și emigreze, întâi la Viena și apoi în sud-est europeană prezenta la rândul S.U.A. În anii 1923-1924 a efectuat o său contradicții greu conciliabile între vizită de documentare și un tur de monarhia dualistă, respectiv Austro- conferințe în S.U.A., obținând în anul Ungaria, statele balcanice și Imperiul următor un post de profesor în Țarist. O caracteristică comună a domeniul științelor politice la Oberlin acestor entități statale o constituia College unde a lucrat până în 1942. nedesăvârșirea unității lor interne; în În 1931 a devenit cetățean american. cazul Imperiilor Habsburgic și Țarist A murit în 1957 în Oberlin, Ohio, fiind vorba de o aglutinare și o SUA. coabitare forțată a unor popoare și Într-un articol publicat în revista naționalități diverse, aflate în relații Foreign Affairs din anul 1923, Oscar antagonice și manifestând adversități Jaszi enunța și dezvolta conside- multiseculare; în cazul micilor țări rentele sale privind situația Ungariei din zonă fiind vorba de aspirații na- post-trianonice în context european la ționale neîmplinite și de o lipsă de începutul anilor ’20 ai secolului organicitate a instituțiilor statului. trecut5. În aceste țări rolul conștiinței Preocupat de perspectivele pre- naționale a fost uzurpat de către clase care ce se ofereau Ungariei post- potentate, elite militare și dinastii Trianon în condițiile schimbării preocupate să-și protejeze privilegiile

72 100 de ani de la Trianon economice și să promoveze limba și puterea imperială habsburgică le cultura națiunii dominante în detri- recompensase cu latifundii pentru mentul minorităților etnice. Jaszi merite militare și nu numai, în vreme considera că Austro-Ungaria repre- ce mica nobilime și o mare parte a zenta un exemplu tipic, anacronic de țărănimii ce luptaseră pentru inde- civilizație medievală transpusă în plin pendența națională fuseseră ocolite secol al XX-lea cu o putere con- de privilegii, iar proprietățile deținute centrată în Austria în mâinile biro- de către aceștia erau reduse, frag- crației imperiale și armatei habsbur- mentate și neproductive, accentuând gice, iar în Ungaria în cele ale clasei decrepitudinea lumii rurale maghiare. feudale maghiare reziduale, aliate cu Ca un însoțitor al acestei situații, marea finanță și un mic cerc de odată cu creșterea potențialului intelectuali aserviți. Ordinea consti- demografic al minorităților naționale tuită la nivelul Imperiului Austro- din Ungaria și conștientizarea de Ungar se sprijinea pe o politică de către acestea din urmă a îndreptățirii germanizare fațișă în Austria și pe aspirațiilor lor legitime, șovinismul una de maghiarizare forțată în maghiar a înregistrat cote tot mai Ungaria, îndreptate împotriva cehilor, ridicate. Sentimentele iredentiste ale slovacilor, românilor, sârbilor, croați- slovacilor, românilor și slavilor de lor, slovenilor, rutenilor, polonezilor sud din Ungaria s-au întețit, conso- și italienilor, care constituiau o largă lidând alteritatea lor identitară în majoritate a populației6. raport cu maghiarimea și sentimentul În Ungaria sistemul evidenția de comuniune fraternă cu cona- două reale și importante privilegii ționalii lor din afara imperiului7. pentru clasele conducătoare: primul Toate aceste circumstanțe au consta în excluderea clasei mijlocii și concurat în a crea un anume echilibru a etnicilor non-maghiari din oficiile politic problematic pe care încercările guvernamentale, administrațiile lo- unor grupuri de inițiativă mizând pe o cale și chiar din sferele elevate ale federalizare sui generis a monarhiei vieții culturale, iar cel de al doilea habsburgice nu au putut-o transforma ținea de restricționarea exercițiului într-o formulă politică viabilă care să electoral și practicarea votului deschis salveze imperiul danubian și să care oferea oportunitatea pentru cla- contracareze excesele hungarismului sele conducătoare de a zădărnici nu de tip neofeudal. Asasinarea arhidu- doar acțiunea politică a minorităților celui Franz Ferdinand care împăr- naționale, ci și a țărănimii maghiare, tășea anumite iluzii federaliste sub precum și a muncitorimii de la orașe. tutela Austriei, declanșarea Primului Acest sistem arbitrar a reprezentat Razboi Mondial și succesiunea consecința ineluctabilă a unei struc- evenimentelor politico-militare pe turi economice medievale a Ungariei, diferite teatre de operații ce au adus în care exista aristocrația, reprezen- Austro-Ungaria în fața unui dezastru tată de un număr de familii pe care pe toate planurile, eșecul diplomației

73 POLIS secrete atât a Vienei, cât și a mele politice și economice care ar fi Budapestei, tentativele în extremis putut direcționa Ungaria pe un traiect ale cercurilor liberale, socialiste și democratic nu au putut fi imple- democratice din emigrația maghiară mentate, cei care au câștigat puterea, și ale intelectualilor grupați în jurul oamenii lui Béla Kun, au instaurat o contelui Károlyi de a denunța impe- dictatură sângeroasă și teroristă și s- rialismul german și eforturile lor au lansat într-o criminală aventură, zadarnice de a se oferi ca interlo- într-un război de agresiune la adresa cutori în cadrul unor tratative pentru Cehoslovaciei și României, înscri- o pace separată cu Aliații, au făcut indu-se în tradiția statornică a șovi- posibilă nu doar disoluția Imperiului nismului și hungarismului de Austro-Ungar, ci și desprinderea odinioară. Înfrângerea Republicii Ungariei, cu riscurile de rigoare, din Maghiare a Sfaturilor, declanșarea chingile dualismului cu Habsburgii revoluției „albe” cu întreg cortegiul de care profitase de la 1867 până în său de atrocități, aducerea la putere a toamna anului 1918. amiralului Horthy și adjudecarea Înfrângerea Puterilor Centrale s-a sloganurilor revanșarde și revi- soldat cu prăbușirea totală a Austriei zioniste – ca expresie a unei politici și Ungariei și instaurarea maras- de stat declarate anti-Trianon – au mului, haosului și anarhiei în toate alienat fără drept de apel șansele provinciile defunctului imperiu danu- Ungariei de a se afirma ca un actor bian. Structurile politice, administra- credibil și creditabil în spațiul geopo- tive și militare ale Imperiului Austro- litic danubian alături de Cehoslovacia, Ungar s-au dezagregat. Revendicările România și Iugoslavia8. Analizând grupurilor naționaliste s-au făcut situația creată la începutul anilor ’20 auzite cu extremă claritate și ai secolului trecut din Europa vehemență. Totodată, sub iradiația Centrală, Oscar Jaszi a fost obligat să exemplului rusesc pericolul bolșe- recunoască faptul că în multe regiuni vizării armatei aflate în descom- problema naționalităților își găsise o punere a devenit iminent, iar emulii relativă și reparatorie rezolvare. maghiari ai lui Lenin și Troțki au Apăruseră noi state naționale, care, reușit să capteze nemulțumirile fără a fi pe de-a-ntregul omogene, muncitorimii din zonele urbane și ale dobândiseră o existență independentă țărănimii paupere pregătind cucerirea și suverană. Vechile iredentisme își violentă a puterii. Contele Károlyi, pierduseră rațiunea de a fi. Fostele din al cărui cabinet de miniștri a făcut imperii opresoare se năruiseră și parte și Oscar Jaszi, a eșuat în atin- fuseseră aruncate în lada de gunoi a gerea obiectivelor generoase pe care istoriei. Rămășițele feudalismului, în le propunea societății maghiare. special din sfera proprietății și Guvernarea sa efemeră, lipsită de relațiilor de producție din agricultură, vitalitate și suport popular a cedat lăsaseră locul unor reforme îndelung puterea bolșevicilor maghiari. Refor- așteptate care au consolidat osatura

74 100 de ani de la Trianon economică de factură capitalistă a legate de tendințele asimilaționiste noilor state naționale din Europa ale noilor state națiuni au favorizat Centrală. Dar – mai sublinia Jaszi – resuscitarea unor iluzii paseiste, a în Europa Centrală și de Est sarcina unor mituri politice și naționale cu trasării în mod absolut echitabil a adânci rădăcini istorice care au unor frontiere etnografice riguroase obstrucționat reconcilierea majorități- între diverse popoare a fost una lor naționale cu minoritățile etnice10. dificilă întrucât diferitele națiuni și Minoritatea maghiară, nevoită să naționalități trăiau de secole pe își ducă existența în afara frontierelor anumite teritorii disputate în cadrul Ungariei post-trianonice, în țările cărora relațiile dintre ele erau limitrofe – Cehoslovacia, România, inextricabil întrepătrunse. În conse- Iugoslavia – s-a trezit în situația pe cință, de acum înainte era inevitabil care în cadrul monarhiei dualiste ca interesul pentru problematica Budapesta o rezervase slavilor și minorităților naționale să își afle românilor. Grupuri mai mult sau mai sacrificarea în raport cu principiul puţin compacte de maghiari ocupau construcției unui cămin național fie fâșii de teritoriu, fie enclave aflate pentru majoritatea omogenă a la mare distanță de noile granițe ale populației, de la care se revendicau Ungariei. Cifrele referitoare la statele națiuni beneficiare. Apărea populația maghiară aflată în cuprinsul astfel riscul manifestării unor noi altor state, vehiculate de Budapesta, iredentisme, poate chiar mai peri- au fost de cele mai multe ori culoase decât cele vechi deoarece ele supraestimate la peste 3 milioane. În conțineau elemente care potențaseră realitate trebuie însă ținut cont de altădată poziția dominantă și supe- faptul că un număr important de rioritatea culturală a conștiinței etnici maghiari a emigrat în țara- naționale a grupurilor etnice cândva mamă ori s-a alăturat diasporei. Pe de majoritare ce deveniseră minoritare altă parte, anumite elemente demo- ca urmare a redesenării frontierelor grafice pe jumătate asimilate în după Versailles și Trianon9. Cu toate perioada dualismului (în special precauțiile cu care au acționat evreii) s-au adaptat noii situații făuritorii păcii după Primul Război preferând fie asimilarea în sânul Mondial și cu toate garanțiile populației majoritare, fie afirmarea preconizate în materie de minorități identității proprii. Un procent con- în textul tratatelor încheiate între sistent al populației evreiești ma- învingători și învinși, suspiciunile ghiarizate a continuat însă să reciproce între noile majorități și folosească limba maghiară și să se grupurile minoritare, departe de a se revendice din punct de vedere cultu- aplana, s-au intensificat. O atmosferă ral din zestrea spirituală central- saturată de animozități naționale și europeană11. Nici Jaszi, ca mulți conflicte inter-etnice, năzuințe ire- intelectuali maghiari, nu și-a putut dentiste refulate și temeri psihotice însă disimula sentimentul de amără-

75 POLIS ciune că Ungaria dezmembrată era și acord cu țările vecine12. Dar aceste una „mutilată”. Ideea Ungariei perspective nu puteau fi luate în „mutilate” a slujit regimului Horthy considerație atât timp cât la Budapesta să plaseze țara într-o postură de nu funcționa un guvern democratic. victimă având ca opțiune refuzul Regimul Horthy era din păcate realităților istorice, exacerbarea anta- antiteza brutală și contraproductivă a gonismelor cu statele vecine în unei reconcilieri sincere între Ungaria vederea revizuirii frontierelor chiar și și celelalte state din bazinul danu- cu prețul unor viitoare conflicte bian. militare. Concluzia lui Jaszi este că pro- Pledând cauza Ungariei „muti- blema Ungariei trianonice constituia late”, Jaszi considera că șansele unui cheia multor altor chestiuni presante parcurs democratic și pașnic în ce contrapuneau statele din Europa contextul noii Europe ar fi fost, fără Centrală. În absența unei complete îndoială, posibil: adoptarea de re- democratizări a Ungariei, în absența forme instituționale și economice, schimbării radicale a politicii sale eliminarea reminiscențelor și a expo- interne și externe, echilibrul și nenților modului de dominație feudală securitatea întregii zone continuau să din societatea maghiară, democra- fie periclitate și un nou război în tizarea vieții publice, eliminarea acti- această parte a continentului putea vității grupurilor paramilitare, adop- deveni inevitabil. tarea unor inițiative energice în Cu foarte puține amendamente dezvoltarea cu bună credință a unor considerațiile geopolitice avansate de relații culturale și economice cu țările Oscar Jaszi privind raporturile vecine. Restaurarea integrității na- Ungariei post-trianonice cu țările din ționale și culturale a maghiarimii ar fi imediata sa vecinătate, subsumate presupus de asemenea protejarea sferei mai largi a raporturilor de forțe relațiilor între țara-mamă și mino- din Europa de după Primul Război ritatea maghiară din teritoriile Mondial, își păstrează pertinența, detașate prin Tratatul de Pace de la relevanța și actualitatea chiar și Trianon. S-ar fi putut crea astfel acum, la 100 ani după ce Trianonul a premisele pașnice pentru corectarea devenit un punct de referință istorică unor situații litigioase și injustiții majoră, fundament trainic, politico- făcute maghiarilor la Trianon, mer- juridic, al unei arhitecturi conti- gându-se în anumite situații la even- nentale durabile. tuale rectificări de frontiere de comun

76 100 de ani de la Trianon

Note L. Mosse) y sus criticos: un debate historiografico”, în Pasado y 1 Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârna, Memoria, Revista de Historia Tratatele de Pace ale României Contemporanea 15, 2016, pp. 17-42, 1919-1920, Editura Muzeului Emilio Gentile, Il fascino del Literaturii Române, București, 2017, persecutore. George L. Mosse e la a se vedea „Studiul introductiv” și catastrofa dell’uomo moderno, textul Tratatului de Pace de la Carocci, Roma, 2007. Trianon. Vezi și Mihai Milca, 4 O biografie minuțios documentată a „Recunoașterea internațională a lui Oscar Jaszi, dublată de o analiză Marii Uniri”, în revista Timpul, nr. a operei și semnificațiilor acesteia în 228 (martie 2018). contemporaneitate, a fost publicată 2 Vezi V.V. Tilea, Acțiunea diplo- în urmă cu mai bine de un deceniu: matică a României, noiembrie 1919- Gyorgy Litvan, Twentieth-century martie 1920, Tipografia Poporului, prophet: Oscar Jaszi, 1875-1957, Sibiu, 1925, în special subcapitolul Central European University Press, „Sforțările maghiarilor și 2006. maghiarofililor”, pp. 50-54. 5 Oscar Jaszi, „Dismembered Hungary 3 George L. Mosse, La and Peace in Central Europe”, în nazionalizzazione delle masse. Revista Foreign Affairs, vol. 2, issue Simbolismo politico e movimiento di 2, 15 dec. 1923, pp. 270-280. massa in Allemania 1815-1933, Il 6 Ibidem, pp. 270-271. Mulino, Bologna, 1998. De notat că: 7 Ibidem, pp. 271-272. „reflecțiile (lui George L. Mosse, 8 Ibidem, pp. 274-275. nota ns) asupra „naționalizării 9 Ibidem, pp. 275-276. maselor”, asupra rolului miturilor și 10 Th. Ruyssen, Les Minorites riturilor în mișcările politice, asupra Nationales d’urope et la Guerre atitudinilor omului și masei în fața Mondiale, Les Presses Universitaires dilemelor modernității sunt o de France, Paris, 1923, p. 301 și contribuție culturală de mare valoare Oscar Jaszi, „Dismembered pentru a înțelege natura politicii de Hungary and Peace in Central masă moderne și pentru a Europe”, pp. 279-280. conștientiza rolul puterii iraționalului 11 Oscar Jaszi, „Dismembered în istoria epocii noastre”. Donatello Hungary and Peace in Central Aramini, George L. Mosse,L'Italia e Europe”, op. cit., p. 277. gli storici, Franco Angeli, 2010, p. 12 Ibidem, p. 278. 116. A se vedea și Angel Alcade, „La tesis de la brutalizacion (George

Bibliografie CALAFETEANU, Ion, SBÂRNĂ, Gheorghe, Tratatele de Pace ale Lucrări cu caracter general și special României 1919-1920, Editura Muzeului Literaturii Române, ARAMINI, Donatello, MOSSE, George București, 2017. L., L’Italia e gli storici, Franco Angeli, GENTILE, Emilio, Il fascino del 2010. persecutore. George L. Mosse e la

77 POLIS

catastrofa dell’uomo moderno, MD: Rowman& Littlefield, 1995. Carocci, Roma, 2007. IDEM, and John D.Lewis, Against the LITVAN, Gyorgy, Twentieth-century Tyrant. The Tradition and Theory of prophet: Oscar Jaszi, 1875-1957, Tyrannicide, Chicago Free Press, Central European University Press, 1957. 2006. MOSSE, L. George, The Nationalization Articole of the Masses: Political Symbolism and Mass Movements in Germany ALCADE, Angel, „La tesis de la from the Napoleonic Wars through the brutalizacion (George L. Mosse) y sus Third Reich, New York: Howard criticos: un debate historiografico”, în Fertig, 1975. Pasado y Memoria, Revista de RUYSSEN, Th., Les Minorites Historia Contemporanea 15, 2016, pp. Nationales d’Europe et la Guerre 17-42. Mondiale, Les Presses Universitaires JASZI, Oscar, „Dismembered Hungary de France, Paris, 1923. and Peace in Central Europe”, în TILEA,V.V., Acțiunea diplomatică a Foreign Affairs, vol. 2, nr. 2 României, Noiembrie 2019-Martie (December 15, 1923), pp. 270-281. 1920, Tipografia Poporului, Sibiu, IDEM, „Kossuth and the Treaty of 1925. Trianon”, în Foreign Affairs,vol. 12, JASZI, Oscar, Revolution and Counter nr.1, (oct. 1933), pp. 86-97. Revolution in Hungary, London, P.S. IDEM, „Neglected Aspects of the King & Son, 1924. Danubian Drama”, înThe Slavonic and IDEM, The Dissolution of the Habsburg East European Review,vol. 14, nr. 40 Monarchy, Chicago, University of (july 1935), pp. 53-67. Chicago Press, 1929. MILCA, Mihai, „Recunoașterea IDEM, Proposed Roads to Peace, New internațională a Marii Uniri”, în revista York, The Abingdon Press, 1932. Timpul, nr. 228 (martie 2018). IDEM, Homage to Danubia, Lanham

78 100 de ani de la Trianon

Trianon-100. Imaginarul geopolitic al graniţelor fantomă şi manipularea trecutului istoric

(Trianon-100. The geopolitical imaginary of the ghost borders and the manipulation of the historical past)

Constantin HLIHOR

Abstract: The peace treaty signed at Trianon, an integral part of the decisions of the Paris Peace Conference from 1919-1920, gave international legitimacy to the conclusion of the process of nation-state formation in the center and south-east of the European continent and shaped their border architecture. In the geopolitical imaginary of the societies on this part of the European continent, the decisions of the Trianon decisions had a different perception depending on their acceptance / rejection. The non-acceptance of the decisions taken in Trianon led in the interwar period to an intense policy of reviewing them and today the emergence of a phenomenon that the specialists called Phantom borders / ghost borders.

Keywords: Trianon, nation-state, revisionism, geopolitical imaginary, phantom borders/ghost borders.

Introducere teritoriul se micşora cu peste două treimi. Ungaria a cedat Transilvania În ultima sută de ani Tratatul de la şi Banatul în favoarea României; Trianon, ca parte a Conferinţei de la actuala Slovacie şi Rutenia în Paris care a pus capăt Primei Con- favoarea Cehoslovaciei; Croaţia şi flagraţii mondiale, şi-a pus puternic actuala regiune Voivodina în fa- amprenta asupra raporturilor interna- voarea nou constituitului Regat al ţionale din centrul şi sud-estul conti- Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor; nentului european1. Tratatul de Pace extremitatea vestică a ţării, regiunea contrasemnat la 4 iunie 1920 de Burgenland, în favoarea Austriei. A delegaţia maghiară în palatul Trianon pierdut accesul la Marea Adriatică, de la Versailles, în apropiere de Paris, iar peste trei milioane de maghiari au a consfinţit ceea ce raporturile de devenit minorităţi etnice în alte state, forţă decretaseră pe câmpul de luptă mai cu seamă în România (1,6 cu un an şi jumătate înainte: destră- milioane) şi Cehoslovacia (aproape marea „Marii Ungarii“ şi sfârşitul un milion)”2. visului imperial. „Faţă de populaţia Acest tratat nu a dus doar la re- regatului antebelic, cea a noului stat configurarea frontierelor din această se reducea de la 19 la 7 milioane, iar parte a Europei, ci a avut şi un efect

79 POLIS imens asupra relaţiilor dintre statele Pentru a avea răspuns la aceste apărute pe ruina fostelor imperii întrebări este necesar să înţelegem austro-ungar şi ţarist. A avut de cum imaginarul geopolitic/geopo- asemenea puternice reverberaţii în litical codes, manipularea trecutului mentalul colectiv al societăţilor în istoric, cartografia graniţelor fan- general şi în cel al elitelor în special. tomă/Phantom borders ca suport al Frontierele revolutelor imperii propagandei revizioniste au contri- austro-ungar, ţarist şi otoman au buit la apariţia, în mentalul colectiv a dispărut ca realităţi geopolitice odată unei părţi din elita politică şi cultu- cu hotărârile luate în Conferinţa de rală a unor reprezentări deformate ale Pace de la Paris (1919-1920), dar nu istoriei. Adevărul istoric nu de puţine şi din imaginarul geopolitic/grilele de ori a fost manipulat din interese lectură geopolitică/ „geopolitical politice şi ideologice în societăţile codes” al liderilor politici şi elitelor care s-au considerat nedreptăţite de culturale care n-au acceptat deciziile deciziile luate la Conferinţa de Pace luate în conclavul parisian. În societă- de la Paris din anii 1919-1920. ţile care şi-au văzut îndeplinindu-li-se Scopul principal al acestui studiu este idealul de a avea un propriu stat dezvăluirea modului în care imagi- naţional sau de a-şi reîntregi unitatea narul geopolitic/geopolitical codes şi naţională, cum a fost cazul românilor, manipularea trecutului istoric au Trianonul a fost perceput total diferit generat imaginea graniţelor fantomă decât în societatea maghiară, care l-a care de-a lungul ultimului secol, la văzut ca pe o dramă3. Astfel că liderii rândul lor, au generat comportamente noului stat ungar au orientat politica politice de tip revizionist şi revan- externă către intenţia nedeclarată de a șard. În opinia mea, explicarea revizui tratatele de la Versailles4. acestei probleme este cu greu posi- Revizionismul şi reconfigurarea bilă fără a prezenta, pe de o parte, graniţelor geopolitice din acest spaţiu teoria pe care se fundamentează geo- promovate şi de liderii maghiari au politica imaginarului. Ea ne explică condus la cea de-a doua conflagraţie cum s-au putut împleti reprezentarea mondială, cu tragedii individuale şi spaţiilor politice cu graniţe fantomă colective la fel de mari ca şi în prima în mintea unor oameni care deţineau conflagraţie mondială. De ce nu au la un moment dat puterea politică, cu putut fi evitate asemenea tragedii deşi decizia de a acţiona pentru impunerea oamenii politici au declarat mereu că unor astfel de graniţe atât la nivel îşi doresc pacea şi cooperarea? De ce internațional, cât și la nivel național. astăzi, deşi majoritatea popoarelor Pe de altă parte, fără a defini ceea ce din această parte a lumii sunt în UE, înseamnă graniţele fantomă/Phantom în discursul public mai apar apar borders şi cum în sprijinul „construc- graniţele fantomă ale fostului imperiu ţiei” unor asemenea frontiere este austro-ungar sub diferite concepte ale manipulat trecutul istoric iarăşi nu unui imaginar geopolitic revizionist? avem o bună înţelegere a ceea ce s-a

80 100 de ani de la Trianon petrecut în Europa în anii 1938-1940. would suggest that there exist for Din această perspectivă studiul va presidential administrations certain avea şi o importantă componentă “strategic” or “geopolitical” codes, teoretică. Marile întrebări din studiul assumptions about American inte- politicii internaționale şi ale istoriei rests in the world, potential threats to contemporane pot fi înțelese cel mai them, and feasible responses, that bine atunci când în căutarea tend to be formed either before or răspunsurilor sunt aplicate teorii just after an administration takes adecvate5. office, and barring very unusual circumstances tend not to change Imaginarul geopolitic – vector much thereafter”8. al politicilor revizioniste Cunoaşterea şi studierea imagi- narului geopolitic/geopolitical codes În ultimele decenii, a existat un sunt importante prin faptul că oferă interes tot mai mare pentru relația temeiul pentru a înţelege modul cum dintre imaginarul geopolitic/geopo- se justifică public poziția politicii litical codes și politicile externe și de externe a unui stat în comportamentul securitate ale statelor în societatea său în relaţiile cu alte state. Prin contemporană6. Analiştii din câmpul urmare, aceste cadre interpreta- geopoliticii non-clasice consideră că tive/coduri sunt relativ stabile pentru politica externă a unui stat, indiferent înțelegerea lumii, dar, după cum de mărimea lui, este rezultatul unor sugerează Gaddis, ele se pot schimba. reprezentări şi imagini pe care liderii Schimbările depind de modul cum se le au despre politica internaţională în modifică percepţiile oamenilor poli- ansamblul ei şi/sau constelaţia rela- tici cu privire la interese și ame- ţiilor de putere şi interes dintre statele nințările posibile venite din partea dintr-o anumită regiune a globului. altora şi a politicilor din sfera interna- Alegerea partenerilor în alianţele ţională în general. Pentru a determina politico-militare şi cooperarea econo- cum se va comporta un alt actor/stat mică, pe de o parte, şi desemnarea pe scena internaţională omul politic „inamicilor” ca ameninţare la adresa trebuie să încerce să prevadă cum vor securităţii, pe de altă parte, sunt acționa ceilalți și cum acțiunile lor rezultatul locului pe care fiecare vor afecta valorile şi interesele sta- dintre aceste state îl ocupă în această tului său. Prin urmare, el trebuie să hartă imaginară care se află la un aibă o imagine a celorlalți și a moment dat în „atlasul mental” al intențiilor viitoare. Această imagine oamenilor politici. Este un sistem de se poate dovedi a fi una exactă sau „vizualizare” sau o „grilă de lectură”7 inexactă9, iar acest fapt are conse- a lumii ca realitate social constru- cinţe în deciziile pe care le ia în ită. Despre acest fapt atrăgea atenţia politica externă. istoricul şi analistul John Gaddis încă Factorii de decizie din politica din anul 1982 când afirma că „I externă folosesc raționamentul geo-

81 POLIS politic ca expertiză atunci când Pentru a înțelege cum apar aceste încearcă să dea sens spațial lumii grile de lectură/coduri geopolitice politicii internaţionale, dar, de ase- trebuie deconstruit conceptul. Acesta menea, apelează frecvent la scenarii a apărut prima dată în analizele pro- geopolitice pentru a răspunde efectiv fesorului Gaddis care a definit geopo- la anumite provocări din evoluţia litical codes ca un set de „presupu- politicii externe ale altor actori10. neri strategice”12. O definiţie mai Unul dintre obiectivele de cercetare precisă o întâlnim la Colin Flint care specific geopoliticii critice este de a prezintă această grilă de interpre- înțelege modul în care „frontierele” tare/cod geopolitic drept „modul în sunt „spațializate” și felul în care care o țară se orientează în lume”13. dihotomia „noi și ei” este repre- Cu alte cuvinte, aceste grile de zentată geopolitic, astfel încât adevă- lectură/coduri se referă la un set de rata „hartă geopolitică a unei regiuni reprezentări sociale bazate pe identi- sau a lumii”, precum și percepția tatea politică națională, inclusiv idei acestei hărți poate fi formată corect despre aliații și dușmanii naturali ai sau cu erori de percepţie11. Percep- unei țări, despre natura amenințărilor ţiile oamenilor politici se transformă externe și despre modalitățile de în cadre de lectură/interpretare eliminare a acestora. Codurile geopo- (geopolitical codes) şi cunoscute în litice/grilele de lectură sunt extrem de sfera publică prin discurs politic şi importante pentru înțelegerea modu- alte documente strategice sau juridice lui cum se fundamentează politicile pe care un stat/guvern le adoptă. externe ale statelor şi rolul pe care îl Acestea sunt prelucrate de mass- joacă mitologiile construite în jurul media și pătrund în „cultura popu- unor fapte istorice reale, dar inter- lară”. Aşa au apărut metafore precum pretate diferit din interese politice. În „Cortina de fier”, „rogue states/state acest mod pot deveni şi instrumente necinstite” sau „evil axis/axa răului” analitice utile în interpretarea acțiuni- care prin simplificarea metaforică a lor de politică externă14. Tratatul de percepţiilor pe care liderii le-au avut la Trianon este din acest punct de asupra raporturilor dintre actorii unei vedere un exemplu edificator. unei regiuni/spaţiu geopolitic au Potrivit lui Colin Flint, o serie de ajutat oamenii să facă distincțiile „noi calcule politice joacă un rol esențial și ei” între „prieten și dușman” într-o în formarea codurilor geopoliti- manieră mai simplă şi acceptabilă. ce/grilelor de lectură ale unei țări în Abstracțiile sunt frecvent utilizate de interpretarea politicii internaţionale şi politicieni pentru a apăra sau a relaţiilor cu alte ţări. Acestea se respinge o anumită politică. Aşa se referă la identificarea aliaților și a inițiază uşor dezbateri publice de inamicilor actuali și potențiali și la natură geopolitică în opinia publică determinarea modului în care țara își de care orice lider trebuie să ţină poate menține alianțele și să caute seama. aliați potențiali în situaţii de schim-

82 100 de ani de la Trianon bare majoră în politica internaţională, demnităţii naţionale”18. Din acest să identifice modul în care pot com- punct de vedere identitatea națională bate inamicii pe care îi are la un este rescrisă continuu pe baza moment dat și amenințările emer- evenimentelor petrecute în mediul gente și, în final, să determine modul extern și a pericolelor care pot să nu în care poate justifica publicului și existe, dar să fie social construite prin opiniei publice internaţionale deci- discurs public. Acestea influențează ziile de politică externă15. În acest poziția în politica externă a unei țări. sens, rolul identității naționale și al În acest fel, legătura dintre miturile miturilor naționale devin importante naționale și pozițiile politicii externe în determinarea codurilor geopolitice/ devine una destul de importantă chiar grilelor de lectură a relaţiilor unei țări dacă ea nu este explicit afirmată19. cu alte ţări. Viziunile de politică Unul dintre multele alte exemple este externă și poziția unui stat în raport cel al relaţiei directe dintre politica cu alte țări sunt influenţate de psiho- revizionismului maghiar din perioada fixaţiile istorice şi de mituri naționale interbelică şi mitul „pedepsirii” specifice, care se găsesc şi ele în Ungariei la Trianon. Rezultatul a fost aceste coduri geopolitice16. Codurile apariţia în mentalul colectiv al unei geopolitice nu numai că pot contura părţi a elitei maghiare, prin manipu- distincția între ei și noi, ci conduc la larea trecutului istoric al popoarelor apariţia unui atașament emoțional din centrul şi sud-estul continentului față de un loc (cazul Transilvaniei european, a graniţelor fantomă ale pentru unguri şi români, al Alsaciei Ungariei milenare. pentru francezi şi germani, al Crimeii pentru ruşi şi ucraineni etc.) sau a Manipularea trecutului istoric unui mit istoric, ceea ce implică şi o şi naşterea frontierelor fantomă dimensiune socială. Prin urmare, viziunea geopolitică se dovedește a fi Rolul istoriei a fost privit cu traducerea de concepte de identitate interes şi sursă de învăţăminte pentru națională în termeni și simboluri toate popoarele lumii. Unii istorici, și geografice17 în care hărţile joacă un nu sunt puțini, ne avertizează că „cei rol determinant. Deoarece ideile care uită lecțiile istoriei sunt sortiți să despre identitatea națională se le repete”20. Acest lucru este adevărat ciocnesc cu structurile de putere din cu o condiţie esenţială! Aceea a lume și cu alte constrângeri geopo- păstrării adevărului istoric şi a evitării litice, viziunile geopolitice sunt manipulării trecutului din interes dezvoltate pentru a face față acestor politic. Din aceste raţiuni istoricii amenințări. Scopul final este justi- sunt uneori reticenți în a căuta lecții ficarea unei acţiuni politice prin pentru contemporanii lor și au motiv afirmaţii ca „menținerea mândriei întemeiat deoarece „Istoria a fost naţionale” sau legitimarea agresiunii abuzată atât de des pentru a sprijini prin concepte precum „apărarea politici scandaloase, pentru a pro-

83 POLIS mova revendicări extravagante de rezultă din interacţiunea „istoricului teritoriu sau pentru a explica deciziile cu faptele sale, un dialog infinit între rele. Cu toate acestea, istoria ne poate prezent şi trecut. Istoricul însuşi este oferi analogii instructive”21. subiect al istoriei. El alege sursele ce Istoricii şi oricine dintre noi care i se par relevante şi intră cu ele într- dorim să învăţăm din lecţiile trecu- un perpetuu dialog. El adresează tului istoric nu avem acces direct la întrebări izvoarelor şi le pretinde un faptele şi acţiunile umane consumate răspuns. Istoria este ştiinţa interogării în trecut. Cunoaştem ceea ce s-a trecutului aşa cum geografia este întâmplat doar prin sursele materiale ştiinţa interogării spaţiului”28, iar de şi nonmateriale rămase. Acestea sunt la această interogare prezentul întot- analizate şi interpretate de istoric şi deauna aşteaptă răspunsuri care să ajung la cititor prin naraţiuni/studii, facă societatea mai bună, mai tratate de istorie etc22. Când vorbim eficientă şi proiectivă. Din această de lecţiile istoriei trebuie să fim perspectivă geopoliticianul, care uti- foarte atenţi la interpretarea trecutului lizează teoria cadrelor de interpretare/ istoric şi relaţia sa cu adevărul istoric. codurilor geopolitice, şi istoricul,care O sumă de acţiuni umane (fenomene transpune faptele cercetate într-o şi procese istorice) care au marcat şi naraţiune, se întâlnesc într-un punct au rămas în memoria colectivă prin comun, cel al prezentării rezultatelor ceea ce istoricii definesc a fi fapte muncii lor publicului sub forma de istorice. Însă acestea, în sinea lor, nu imagini şi reprezentări sociale concre- ne spun nimic bun sau rău, pozitiv tizate în diferite lucrări şi studii. sau negativ etc., ci doar prin interpre- În societatea modernă şi contem- tarea/meaning pe care o dă istoricul/ porană naraţiunile despre trecutul analistul. Chiar dacă un istoric nu istoric au jucat un rol important în este explicit, în privința punctului său influențarea comportamentului oame- de vedere, o interpretare există întot- nilor angajaţi în bătăliile politice care deauna în ceea ce el scrie despre s-au dus pentru cucerirea puterii faptele istorice cercetate şi redate sub politice și/sau pentru legitimarea unei forma naraţiunii istorice. Tratatul de anume politici externe în relaţiile la Trianon are o anume interpretare în dintre state. Instrumentalizarea isto- analizele istoricilor şi analiştilor, în riei în scopuri politice înseamnă min- discursul oamenilor politici şi chiar ciună istorică, parțialitatea punctului în memoria unei bune părţi din opinia de vedere, omiterea și selectarea publică de ieri şi astăzi din Ungaria23 faptelor pentru a se impune nuanţe şi şi o cu totul alta în societatea cehă şi slo- semnificaţii care să fie în acord cu vacă24, în cea iugoslavă25 sau română26. valorile, morale, etice, sociale, poli- Pentru E. H. Carr, interpretarea tice şi ideologice ale unui anume este cheia scrierii istoriei27, materiali- regim politic din prezent. În asemenea zată într-o naraţiune, imagine sau alt împrejurări nu mai avem de-a face cu tip de reprezentare socială. Acestea scrierea istoriei, ci cu un produs de

84 100 de ani de la Trianon propagandă pe suport istoric ginarul geopolitic nu istoria ca influenţat de prejudecăţi, stereotipuri naraţiune ci propaganda pe suport şi partizanat politic şi ideologic. istoric pentru a manipula conştiinţa Istoria, ca produs al cunoașterii mulţimilor în acord cu un „adevăr” umane, nu poate fi total neutră din interesat. punct de vedere axiologic, deci este Politicienii folosesc frecvent înţe- şi părtinitoare în anumite grade legerile mitologice ale trecutului deoarece este legată de acțiunea și pentru a mobiliza societatea sau părţi activitatea politică iar istoricul nu are din aceasta prin spaţializarea memo- cum să nu fie influențat politic, dar riei32 ca instrument al politicii în acest fapt nu trebuie să conducă la prezent. „Spațializarea amintirilor” alterarea adevărului istoric29. Când este efectul produs prin percepţia adevărul istoric este alterat istoria se unor produse cartografice şi/sau transformă în altceva. Alan Bullock, audierea unor discursuri politice care în cercetările sale, a descoperit de ce conduc la asocierea memoriei diferi- oamenii au un interes atât de mare telor momente istorice cu o anume pentru istoria evenimentelor recente: porțiune a unui teritoriu care în men- „au sentimente puternice pentru talul colectiv are puternice semnifi- chestiunile politice ale vremurilor caţii mitologice, culturale sau istorice noastre, iar acest lucru, la rândul său, care să conducă la un comportament face imposibil ca ei să gândească sau partizan și la anumite viziuni asupra să scrie în mod imparțial”30. Dacă viitorului33. admitem acest punct de vedere, În politică memoria colectivă își atunci trebuie să vedem și de ce nu exercită influența atât de jos în sus, trebuie depășit acel prag pe care stă deoarece interpretările trecutului adevărul istoric. Interpretările politice afectează identitățile și înțelegerile ale trecutului servesc unor scopuri elitelor politice, cât și de sus în jos, diferite, unele cu valențe pozitive iar întrucât afirmațiile unor persoane altele, dimpotrivă, cu puternice publice plasează anumite evenimente consecințe negative. Din perspectiva în conștiința națională34. Istoricul altor discipline academice, şi nu a Christian-Marc Bosséno a cercetat istoriei, interpretarea faptelor și eve- modul în care preşedintele François nimentelor istorice este sursa din care Mitterand a făcut apel la trecutul se formează identitățile colective la istoric pentru a justifica lansarea unor nivel social, profesional, religios și politici publice în societatea franceză nu în ultimul rând politic. Prin pe timpul mandatului său. În discur- naraţiunea istorică se poate distinge sul de inaugurare a mandatului său între „Noi” și „Ei”, se obține și din 21 mai 1981 preşedintele francez sprijinul pentru liderii politici proprii a adus în discuţie tema, populară la și se pot cultiva emoțiile negative vremea respectivă, „istoriei uitate”, împotriva adversarilor politici31. Dar făcând o legătură a alegerilor din în acest punct se întâlneşte cu ima- 1981 cu procesul istoric început în

85 POLIS ajunul Revoluției Franceze de acordat revistei Historia Catherine „poporul umbrelor” din 1789: „În Horel arăta că „Pornind de la un această zi, când voi ocupa cea mai eveniment istoric traumatizant pentru înaltă funcţie în stat, mă gândesc la multe persoane, vor construi teoria milioanele de femei și bărbați, care victimizării care otrăvește atât societa- formează poporul nostru, care, timp tea ungară, maghiară în interiorul de două secole, pe timp de pace sau Ungariei, cât și relațiile cu vecinii. Se de război, au muncit dar şi-au vărsat constată că în mod regulat se şi sângele când a fost necesar au reinoculează, se reinjectează această alcătuit istoria Franței dar fără a avea otravă în societatea maghiară și că nu acces la aceasta decât prin fracturile se mai iese din această situație, asta scurte și glorioase ale societății este o problemă. Și e clar. Cred că noastre”35. În Ungaria, în perioada anul viitor, la centenarul semnării interbelică, elitele politice au reuşit să Tratatului de la Trianon, va apărea un instrumentalizeze istoria şi să trans- adevărat delir din nou legat de aceste forme Tratatul de la Trianon într-una teorii ale victimizării”39. Ceea ce trebuie dintre cele mai mari manipulări ale remarcat este faptul că discursul revi- populaţiei maghiare36, subiect care zionist prin manipularea trecutului pare a fi folosit şi de către unii lideri istoric nu este unul împărtăşit de actuali în scopul câştigării/menţinerii întreaga elită sau de întreaga so- unui capital electoral care să le asi- cietate maghiară. Potrivit lui Michael gure hegemonia politică37. Michael Toomey, „Éva Kovacs contestă ideea Toomey într-o cercetare publicată în conform căreia maghiarii nu sunt anul 2018 constata că „Declarațiile neapărat traumatizați de moștenirea oficiale referitoare la o posibilă re- Trianon-ului, argumentând că pro- revizuire a deciziilor de la Trianon au blema nu mai este cu adevărat reprezentat o temă comună a carierei relevantă pentru viața maghiarilor și lui Viktor Orbán, încă de la prima că ea există pur și simplu doar în accedere la funcția de prim-ministru memoria culturală a țării”40. în 1998” iar în discursurile sale teza În procesul de instrumentalizare a potrivit căreia „Transilvania este istoriei Ungariei interbelice hărţile parte a vetrei de locuire a maghia- construite în acord cu metodele şi rimii în spaţiul carpatic”38 este foarte tehnicile pe care astăzi le găsim în frecventă. La rândul său istoricul teoria imaginarului geopolitic au francez Catherine Horel, foarte bună jucat un rol important41. Multe dintre cunoscătoare a istoriei Ungariei aceste produse cartografice au fost interbelice, ajunge la concluzia că utilizate de delegaţia ungară şi la instrumentalizarea istoriei care are în Conferinţa de Pace de la Paris (1919- centrul ei Tratatul de la Trianon poate 1920)42 cu un scop politic explicit, determina comportamente dezirabile acela de a convinge Marile Puteri pentru un lider politic, dar păguboase care decideau arhitectura graniţelor pentru societate. Într-un interviu că viitorul stat ungar trebuie să aibă

86 100 de ani de la Trianon limitele interne pe care le avea în bună ca un poster strălucitor și faptul cadrul imperiului dualist care tocmai că era o hartă a făcut-o respectabilă, se prăbuşise prin implozie şi nu cele autentică. O hartă pervertită a fost ca ale unui stat naţiune în conformitate o centură de siguranță şi un argument cu principiile noii ordini interna- fondator pentru mulți”43. Liderii ţionale. Isaiah Bowman, expertul pe maghiari prezenţi la Conferinţa de probleme de geografie al delegației Pace de la Paris au semnat tratatele, SUA la Conferința de Pace, nota în însă nu s-au împăcat cu realitatea memoriile sale: „Fiecare naționalitate arhitecturii frontierelor rezultate în din Europa Centrală a avut propriile centrul şi sud-estul continentului euro- sale trucuri statistice și cartografice. pean deoarece harta din imaginarul Când statisticile nu au reușit, s-au lor geopolitic nu corespundea cu folosit hărți în culori. Ar fi nevoie de geopolitica noii Europe. Aşa cum se o monografie uriașă care să conțină o poate observa din harta de mai jos, analiză a tuturor tipurilor de falsuri statul naţiune ungar care se năştea de hartă pe care războiul și conferința acum în procesul de desăvârşire de pace le-au invocat. Un nou naţională în Europa era doar o mică instrument a fost descoperit – parte din imaginarul lor geopolitic. limbajul hărții. O hartă a fost la fel de

Contemporary Map of an Imagined “Greater Hungary”, online Nagy Magyarország https://domonyi.aries.hu/Nagy-Magyarorszag.html#.VBMRd5RdXTp, accesat la 30 martie 2020.

87 POLIS

Această reprezentare spaţială a geopolitic a unei reprezentări spaţiale revizionismului maghiar a fost intens care nu mai există în realitatea promovată în perioada interbelică şi politică a timpului prezent din punct cu unele manifestări zgomotoase de vedere al legitimităţii şi dreptului după încheierea Războiului Rece. internaţional în vigoare. Această Este un tipic produs al unei realităţi reprezentare definită ca phantom social construite cu ajutorul con- borders/frontiere fantomă dăinuie în ceptului Frontiere fantomă/Phantom prezent sub formă discursivă la unii borders. lideri politici sau în formă de repre- Acest concept, Phantom borders/ zentări spaţiale/hărţi în naraţiuni isto- frontiere fantomă, utilizat ca instru- rice sau diferite alte tipuri de analize ment de analiză în cercetările de a politicii internaţionale la nivel geopolitică şi în analizele de discurs regional şi influenţează mentalul electoral, este de dată recentă. Cu colectiv. Cel mai adesea frontierele doar câţiva ani în urmă două presti- fantomă sunt invocate în perioada gioase universităţi germane (Humboldt campaniilor electorale. Din această din Berlin şi Martin Luther din Halle) perspectivă conceptul nu este specific au finanţat un proiect de cercetare unei anume discipline academice ci intitulat Phantom Borders in East are un caracter transdisciplinar, fiind Central Europe44. Ulterior la acest direct conectat cu teoria grilelor de proiect au aderat şi alte instituţii, cum interpretare din geopolitică (geopo- a fost cazul Centrului de studii litical codes), dar şi cu teorii ale poloneze Alexander Brückner cu comportamentului electoral48. sedii în Halle şi Jena45. Unul dintre Specialişti ai domeniului atrag cunoscuţii membri ai acestui grup de atenţia că, deşi conceptul întruneşte cercetări profesorul Marko Zajc a calităţile unui instrument în analiza propus următorul concept ca instru- geopolitică postmodernă şi în cea ment de lucru: „granițele fantomă politică49, analiştii trebuie să fie în sunt granițe politice care au existat unele privinţe precauţi. În primul cândva, dar în prezent nu mai sunt, şi rând este un concept nou şi cu un cu toate acestea – într-un anume fel înţeles destul de vag50, ceea ce face există încă”46. O definiţie apropiată o ca nu întotdeauna semnificaţia pe găsim şi la Sabine von Löwis care care o are cuvântul în limba în care el constată că „Granițele fantomă așa a fost conceptualizat să aibă corespon- cum le înțelegem sunt granițe dent într-o altă limbă51. Pe de altă politice, care nu mai există din punct parte conceptul Phantasm Borders/ de vedere politic sau legal, dar par să granițele fantomă ar trebui să se apară în diferite forme și moduri de distingă clar de conceptele conexe, acțiune și practici sociale în ziua de cum ar fi „granițele invizibile” sau azi”47. Ambele definiţii conţin ele- „granițele relicve”. Acestea sunt prin mentul cheie, cel al dăinuirii în definiție rămășițe ale trecutului care mentalul colectiv şi în imaginarul continuă să existe în mentalul

88 100 de ani de la Trianon colectiv al unei societăţi, dar nu au publică maghiară și generează neapărat consecinţe în comporta- «dureri fantome» în imaginarul mentul şi deciziile de politică externă național a unui teritoriu văzut de a liderilor care se află astăzi în mulți maghiari ca fiind „amputat”: fruntea statelor sau ale unor alte contururile fostului regat al Ungariei instituţii politice, culturale sau apar pe culorile drapelului național religioase52, aşa cum se întâmplă cu din spatele mașinilor, numele pro- graniţele fantomă care conduc la vinciilor cedate sunt omniprezente în formarea unor psihofixaţii de ordin spațiul public și de ani buni, începând istoric şi comportamente iredentiste. cu 1990, au fost ridicate în nenumă- Referindu-se la acest aspect profe- rate municipalități maghiare monu- sorul Gábor Szalkai constata că la mente «Trianon» pe harta Regatului aproape un secol de la lucrările partajat”53. Gábor Szalkai ilustrează Conferinţei de la Trianon „amintirea această concluzie a cercetărilor sale «provinciilor pierdute», ușor de folo- cu o fotografie personal efectuată sit în discursurile politice în ultimele într-o localitate din Ungaria: decenii, rămâne foarte vie în opinia

Sursa Gábor Szalkai, QUAND LES FANTÔMES HISTORIQUES SONT CONVOQUÉS. Invention de hauts lieux et réification des identités territoriales dans les Carpates roumaines, traduit de l’allemand par Elsa Vonau, in L’Espace géographique, tome 46, nr. 2, 2017, p.144.

Atât de puternică a fost propa- mijloacele de informare din România, ganda care a avut ca vector de pentru o mare parte a populației transport a mesajelor iredentiste maghiarofone din Transilvania și, în graniţele fantomă ale „Ungariei special, din aşa zisa „Ţară a Mari” încât, în ciuda promovării secuilor”, nostalgia pentru vechile intense a ideilor desfiinţării granițelor granițe ale regatului Ungariei este interne ale Uniunii Europene în foarte puternică. În baza acestor

89 POLIS nostalgii ei reclamă autonomie poli- societate modernă, cum au fost cele tică54. Aşa se explică de ce „Fosta din Transilvania anului 1940. Sperăm frontieră imperială de la Ghimeș- ca noile orientări în scrierea istoriei şi Făget/Gyimesbükk a devenit un loc valorificarea trecutului istoric din emblematic pentru cristalizarea și lumea academică occidentală să in- exprimarea aspirațiilor naționale ma- fluenţeze pozitiv cercetarea şi analiza ghiare în Ungaria și în țara sicu- trecutului istoric de acum o sută de leană”55. ani iar discursul istoriografic şi ştiin- Sunt doar câteva dintre aspectele ţific din statele apărute pe ruinele care au otrăvit relaţiile dintre o parte fostei monarhii dualiste să nu trans- a liderilor politici şi a elitei intelec- ceandă adevărul istoric. Caracterul tuale din spaţiul central şi sud-est eu- multidisciplinar pe care ştiinţa isto- ropean în cei o sută de ani care s-au rică îl presupune şi utilizarea meto- scurs de la hotărârile luate la Trianon. delor şi instrumentelor din câmpul Imaginarul geopolitic al frontierelor analitic al altor discipline cum sunt fantomă au generat prejudecăţi, geopolitica, sociologia, antroplogia stereotipii negative şi excluderi sau psihologia vor putea să oprească simbolice la nivel regional care la proliferarea reprezentărilor cartogra- rândul lor au generat acţiuni de fice şi a naraţiunilor revizioniste şi să politică externă care au condus la promoveze discursul ştiinţific au- tragedii de neimaginat pentru o tentic în spiritul adevărului.

Note

1 A se vedea Mihai Milca, 3 A se vedea şi Zsolt Horbulák, The „Construcţia geopolitică a Image of the Treaty of Trianon in Versailles-ului şi tribulaţiile Slovak Historiography/ Obraz României Mari”, în Revista Polis, traktatu z Trianon w słowackiej Volum VII, Nr. 2 (24), Serie nouă, historiografii, în RES HISTORICA martie-mai 2019, pp. 133-145; nr. 42, 2016, pp. 265-285. Wilfried Loth, Nicolae Păun, eds., 4 Stefano Bottoni, op. cit., p.12. Disintegration and Integration in 5 A se vedea pe larg E.H Carr, Criza East-Central Europe. 1919-post- celor douăzeci de ani (1919-1939). 1989, Nomos Verlagsgesellschaft, O introducere în studiul relaţiilor Baden-Baden 2014, passim; Adrian internaţionale, trad. de Cătălin Hyde-Price, The International Drăcşineanu, Polirom, Iaşi, 2011, Politics of East Central Europe, pp. 17-26; Kenneth N. Waltz, Teoria Manchester University Press, politicii internaţionale, trad. de Manchester, New York, 1996, pp. Nicoleta Mihăilescu, Polirom, Iaşi, 46-140. 2006, pp. 27-119; Barry Buzan, 2 Stefano Bottoni, „Pentru Ungaria e Richard Little, Sistemele greu să treacă peste trecut”, în internaţionale în istoria lumii, trad. Magazin istoric, Decembrie 2014, p. de Simona Soare, Polirom, Iaşi, 11. 2009, pp. 35-51; Constantin Hlihor,

90 100 de ani de la Trianon

Geopolitica de la clasic la European and Black Sea Studies, postmodern, KartaGraphic, Ploieşti, Vol. 6, Nr. 4 (2006), pp. 463-478; 2011, pp. 11-54; A.D. Xenopol, Pınar Bilgin, „Only Strong States Teoria istoriei, Editura Fundaţiei Can Survive in Turkey’s Geography: Culturale Române, Bucureşti, 1997; The Uses of ‘Geopolitical Truths’ in Fernand Braudel, Écrits sur Turkey”, în Political Geography, l'histoire, Paris, 1969; Eric Vol. 26, Nr. 7 (2007), pp. 740-756. Hobsbawm, Despre istorie, trad. de 11 V.D. Mamadouh, „Geopolitics in the Radu Săndulescu, Editura Cartier, nineties: one flag, many meanings”, Chişinău, 2017. în GeoJournal, vol. 46, 1998, p. 244. 6 A se vedea pe larg, John Lewis 12 John Gaddis, op. cit., p. IX. Gaddis, Strategies of Containment: 13 Colin Flint, Introduction to A Critical Appraisal of Postwar Geopolitics, Routledge, London, American National Security Policy, New York, 2006, p. 55. Oxford University Press, Oxford, 14 Harvey Starr, „Joining Political and 1982; Colin Flint, Introduction to Geographic Perspectives: Geopo- Geopolitics, Routledge, pp. 55-105; litics and International Relations”, în Gertjan Dijkink, „Geopolitical codes Journal International Interactions, and popular representations”, în Volume 17, 1991 - Issue 1, p.5. GeoJournal nr. 46, 1998, pp. 293- 15 Colin Flint, op. cit., p. 56. 299; Klaus J. Dodds, Geopolitics, 16 Ibidem, p.127. „Experts and the Making of Foreign 17 Ibidem, p. 14. Policy”, în Area, Issue 25, No.1, 18 Ibidem,p. 146. 1993, pp.70-74; John Agnew, Stuart 19 Ibidem, p. 5. Corbridge, Mastering Space: Hegemony, 20 A se vedea Gerda Lerner, Why Territory and International Political History Matters. Life and Thought, Economy, Routledge, London, 1995; Oxford University Press, New York, Constantin Hlihor, op. cit., pp. 40- Oxford, 1997, pp. 204-205; Sorin 54. Mitu, De la Burebista la Iohannis. 7 Gertjan Dijkink, op. cit., în loc. cit., Istorii, analize, satire, Polirom, Iaşi, p. 293. 2017. 8 John Gaddis, op. cit., p. IX. 21 A. Pećinar, „The Paris Peace Con- 9 A se vedea, Robert Jervis, ference - Contemporary Balkans’ Perception and Misperception in perspective”, în Vestnik of Saint International Politics, Princeton Petersburg University. International University Press, Princeton, New Relations, 2019, vol. 12, issue 3, p. Jersey, 1976, pp. 58-90. 335. 10 A se vedea, Pascal Venier, „Main 22 A se vedea pe larg, Reinhart Theoretical Currents in Geopolitical Koselleck, Conceptul de istorie, Thought in the Twentieth Century”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, în L’Espace Politique, online Iaşi, 2005; Hilary Putnam, Raţiune, http://journals.openedition.org/espac adevăr, istorie, Editura Tehnică, epolitique/1714, (accesat la 20 Bucureşti, 2005; Paul Ricoeur, martie 2020); Pınar Tank, „Dressing Istorie şi adevăr, Editura Anastasia, for the Occasion: Reconstructing Bucureşti, 1996; Peter Burke, Istorie Turkey’s Identity”, în Southeast şi teorie socială, Editura Humanitas,

91 POLIS

Bucureşti, 2000; Paul Veyne, Cum Tyranny, Vallentine & Mitchell, se scrie istoria, Editura Meridiane, London, 1960, p.70. Bucureşti, 1999; Neagu Djuvara, 31 Nenad Zakošek, „The Heavy Burden Există istorie adevărată? of History: Political Uses of the Past Humanitas, Bucureşti, 2009. in the Yugoslav Successor States”, 23 „The Treaty of Trianon: A în Politička misao, Vol. XLIV, Hungarian Tragedy - June 4, 1920”, (2007.), Nr. 5, p. 29. în The American Hungarian 32 Béatrice von Hirschhausen, „Leçon Federation, online des frontières fantômes: les traces du http://www.americanhungarianfeder passé nous viennent (aussi) du ation.org/news_trianon.htm,(accesat futur”, în L’Espace géographique, 29.03.2020). tome 46, nr. 2, 2017, p. 101, 24 Zsolt Horbulák, op. cit., în loc. cit. https://www.cairn.info/revue- 25 Jovan Radonica, The Banat and the espace-geographique-2017-2-page- Serbo-Roumainian Frontier 97.htm, (28.03.2020). Problem, Paris, 1919, citat în 33 Ibidem. Rebecca Ann Haynes, „A New 34 A se vedea Peter J. Verovšek, Greater Romania? Romanian Claims „Collective memory, politics, and to the Serbian Banat in 1941”, în the influence of the past: the politics Central Europe, Vol. 3, No.2, of memory as a research paradigm”, November 2005, p. 100, nota 5, în Journal Politics, Groups, and online Identities, Vol. 4, Issue 3, 2016, pp. https://discovery.ucl.ac.uk/id/eprint/ 529-543. 12954/1/12954.pdf, (accesat 35 Citat de Christian-Marc Bosséno, 29.03.2020). Du temps au temps, l’inventaire 26 Marius Turda, Transylvania historique du premier septennat de Revisited: Public Discourse and François Mitterrand (1981-1988), Historical Representation în conferinţă sustinută la Colocviul Contemporary România, în Balázs „Les usages politiques de l’histoire Trencsényi, Dragoş Petrescu, dans la France contemporaine, des Cristina Petrescu, Constantin années 70 à nos jours, 2003”, Jeudi Iordachi and Zoltán Kántor, eds., 25 septembre 2003, online Nation-Building And Contested http://histoire-sociale.univ-paris1.fr Identities: Romanian And /Collo/usages.htm, (12.02.2019). Hungarian Case Studies, Regio 36 A se vedea, Dr. Zoltán Palotás, Books, (Budapest), Editura Polirom Borders of Trianon, online (Iaşi) 2001, pp. 199-200. http://www.hungarianhistory.com 27 Edward Hallett Carr, op. cit., p. 9. /lib/ borders/ borders.pdf, (accesat 28 Ibidem, pp. 24-25. 30.03.2020); Dr. Liviu Lazăr, Dr. 29 Constantin Fasolt, The limits of Cornel Grad, „Politica revizionistă a history, The University of Chicago Ungariei în perioada 1918-1944. Press, Chicago, 2004, pp. XIII-XVII. Antirevizionismul românesc din 30 Alan Bullock, „Is it Possible to Transilvania”, în ISTORIA Write Contemporary History?”, în ROMÂNIEI. TRANSILVANIA, M. Beloff, Ed., On the Track of Volumul II, Editura „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1997, pp.

92 100 de ani de la Trianon

1255-1394; Liviu Lazăr, Mişcarea 43 Apud Ferenc Gyuris, „Human antirevizionistă din Transilvania în Geography, Cartography, and perioada interbelică, Editura Statistics: A Toolkit for Geopolitical Călăuza, Deva, 2003; Gheorghe Goals in Hungary until World War Sofronie, Principiul naţionalităţilor I”, în Hungarian Cultural Studies. e- în Tratatele de pace din 1919-1920, Journal of the American Hungarian Tipografia Ziarului „Universul”, Educators Association, Volume 7 Bucureşti, 1936; S. Fényes, Ungaria (2014), p. 237, http://ahea.pitt.edu, revizionistă, ediţie îngrijită de V. (accesat 30.03.2020). Borda, Editura Petru Maior, Tg. 44 A se vedea obiectivele proiectului de Mureş, 1996. cercetare Phantom Borders in East 37 Michael Toomey, „Myth and Central Europe pe site-ul Narrative in Viktor Orbán’s Universităţii Humboldt, Hungary”, în New Perspectives, https://fis.hu-berlin.de/converis/ Interdisciplinary Journal of Central portal/Project/401947236?auxfun & East European Politics and =&lang=en_GB, (accesat 30.03. International Relations, Vol. 26, Nr. 2020). 1/2018, pp. 87-109; Valerie 45 Marko Zajc, „Contemporary Borders Hopkins, „Hungary’s Viktor Orban as ‘Phantom Borders’. An and the rewriting of history”, în Introduction”, în Südosteuropa, vol. Financial Times, July 25, 2019, 67, issue 3, 2019, p. 297. https://www.ft.com/content/c7032cb 46 Ibidem, p. 298. 2-aca5-11e9-8030-530adfa879c2. 47 Sabine von Löwis, „Phantom 38 Michael Toomey, op. cit., p. 93. Borders in the Political Geography 39 Catherine Horel, „Cred că anul of East Central Europe: An viitor, la centenarul semnării Introduction”, în ERDKUNDE, vol. Tratatului de la Trianon, va apărea 69, nr. 2, 2015, p. 99. un adevărat delir din nou legat de 48 Martin Šimon, „Measuring Phantom aceste teorii ale victimizării”, în Borders: the Case of Historia.ro, https://www.historia.ro/ Czech/Czechoslovakian Electoral sectiune/general/articol/interviu- Geography”, în ERKUNDE, vol. 69, catherine-horel-istoric-francez-cred- nr. 2, 2015, pp. 139-141. ca-la-centenarul-semnarii-tratatului- 49 Ibidem, p. 142. de-la-trianon-in-ungaria-va-aparea- 50 Marko Zajc, op.cit., p. 300. un-adevarat-delir-legat-de-aceste- 51 Béatrice von Hirschhausen, op. cit., teorii-ale-victimizarii, (accesat în loc. cit., pp. 97-98. 30.03.2020). 52 Martin Šimon, op.cit., p. 140. 40 Michael Toomey, op. cit., p. 95. 53 Gábor Szalkai, „Quand les fantômes 41 Dr. Zoltán Palotás, op. cit., în loc. historiques sont convoqués: Invention cit. de hauts lieux et réification des 42 János Kubassek, „Pál Teleki ou les identités territoriales dans les espoirs de renaissance de la nation Carpates roumaines”, traduit de hongroise dans l’entre-deux- l’allemand par Elsa Vonau, în guerres”, în HÉRODOTE, nr. 140, L’Espace géographique, tome 46, 2011, p. 35, https://www.cairn.info/ nr. 2, 2017, p. 144. revue-herod-ote-2011-1-page- 54 A se vedea printre altele, „Ghimes: 31.htm,(accesat 30.03.2020). 20.000 de pelerini la fosta graniță a

93 POLIS

Imperiului”, în Ziarul de Bacău, 23 20-000-de-pelerini-la-fosta-granita- MAI 2010, https://zdbc.ro/ghimes- a-imperiului/, (accesat 30.03.2020). 55 Gábor Szalkai, op. cit., p. 152.

Bibliografie HLIHOR, Constantin, Geopolitica de la clasic la postmodern, KartaGraphic, Lucrări cu caracter general și special Ploieşti, 2011. HOBSBAWM, Eric, Despre istorie, trad. AGNEW, John, CORBRIDGE, Stuart, de Radu Săndulescu, Editura Cartier, Mastering Space: Hegemony, Chişinău, 2017. Territory and International Political JERVIS, Robert, Perception and Economy, Routledge, London, 1995. Misperception in International BRAUDEL, Fernand, Écrits sur Politics, Princeton University Press, l'histoire, Paris, 1969. Princeton, New Jersey, 1976. BURKE, Peter, Istorie şi teorie socială, KOSELLECK, Reinhart, Conceptul de Editura Humanitas, Bucureşti, 2000. istorie, Editura Universităţii „Al. I. BUZAN, Barry, LITTLE, Richard, Cuza”, Iaşi, 2005. Sistemele internaţionale în istoria LERNER, Gerda, Why History Matters. lumii, trad. de Simona Soare, Polirom, Life and Thought, Oxford University Iaşi, 2009. Press, New York, Oxford, 1997. CARR, H. E, Criza celor douăzeci de LOTH, Wilfried, PĂUN, Nicolae, eds., ani(1919-1939). O introducere în Disintegration and Integration in East- studiul relaţiilor internaţionale, trad. Central Europe. 1919-post-1989, Nomos de Cătălin Drăcşineanu, Polirom, Iaşi, Verlagsgesellschaft, Baden-Baden, 2014. 2011. MITU, Sorin, De la Burebista la DJUVARA, Neagu, Există istorie Iohannis. Istorii, analize, satire, adevărată?, Humanitas, Bucureşti, Polirom Iaşi, 2017. 2009. PUTNAM, Hilary, Raţiune, adevăr, FASOLT, Constantin, The limits of istorie, Editura Tehnică, Bucureşti, history, The University of Chicago 2005. Press, Chicago, 2004. RICOEUR, Paul, Istorie şi adevăr, FÉNYES, S., Ungaria revizionistă, ediţie Editura Anastasia, Bucureşti, 1996. îngrijită de V. Borda, Editura Petru SOFRONIE, Gheorghe, Principiul Maior, Tg. Mureş, 1996. naţionalităţilor în Tratatele de pace FLINT, Colin, Introduction to din 1919-1920, Tipografia Ziarului Geopolitics, Routledge, London, New „Universul”, Bucureşti, 1936. York, 2006. WALTZ, N. Kenneth, Teoria politicii GADDIS, Lewis John, Strategies of internaţionale, trad. de Nicoleta Containment: A Critical Appraisal of Mihăilescu, Polirom, Iaşi, 2006. Postwar American National Security XENOPOL, A. D., Teoria istoriei, Policy, Oxford University Press, Editura Fundaţiei Culturale Române, Oxford, 1982. Bucureşti, 1997. HYDE-PRICE, Adrian, The VEYNE, Paul, Cum se scrie istoria, International Politics of East Central Editura Meridiane, Bucureşti, 1999. Europe, Manchester University Press, Manchester, New York, 1996.

94 100 de ani de la Trianon

Articole și studii MILCA, Mihai, „Construcţia geopolitică a Versailles-ului şi tribulaţiile BILGIN, Pınar, „Only Strong States Can României Mari”, în Revista Polis, Survive in Turkey’s Geography: The Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, Uses of ‘Geopolitical Truths’ in Volum VII, Nr. 2 (24), Serie nouă, Turkey”, în Political Geography, Vol. martie-mai 2019, pp. 133-145. 26, Nr. 7 (2007), pp. 740-756. PEĆINAR, A., „The Paris Peace BULLOCK, Alan, „Is it Possible to Conference - Contemporary Balkans’ Write Contemporary History?”, în M. perspective”, în Vestnik of Saint Beloff, Ed., On the Track of Petersburg University. International Tyranny,Vallentine & Mitchell, Relations, 2019, vol. 12, issue 3, p. 335. London, 1960, p. 70. ŠIMON, Martin, „Measuring Phantom BOTTONI, Stefano, „Pentru Ungaria e Borders: the Case of Czech/ greu să treacă peste trecut”, în Magazin Czechoslovakian Electoral Geography”, istoric, Decembrie 2014, p. 11. în ERKUNDE, vol. 69, nr. 2, 2015, pp. DIJKINK, Gertjan, „Geopolitical codes 139-141. and popular representations”, în STARR, Harvey, „Joining Political and GeoJournal, nr. 46, 1998, pp. 293– Geographic Perspectives: Geopolitics 299. and International Relations’”, în DODDS, J. Klaus, Geopolitics, „Experts Journal International Interactions, and the Making of Foreign Policy”, în Vol. 17, 1991 - Issue 1, p.5. Area, Issue 25, No.1, 1993, pp.70-74. SZALKAI, Gábor, „Quand les fantômes HORBULÁK, Zsolt, „The Image of the historiques sont convoqués:Invention Treaty of Trianon in Slovak de hauts lieux et réification des Historiography/ Obraz traktatu z identités territoriales dans les Carpates Trianon w słowackiej historiografii”, roumaines”, traduit de l’allemand în RES HISTORICA, nr. 42, 2016, pp. parVONAU Elsa, în L’Espace 265-285. géographique, tome 46, nr.2, 2017, p. LAZĂR, Liviu, GRAD, Cornel, „Politica 144. revizionistă a Ungariei în perioada TANK, Pınar, „Dressing for the 1918-1944. Antirevizionismul românesc Occasion: Reconstructing Turkey’s din Transilvania”, în ISTORIA Identity”, în Southeast European and ROMÂNIEI. TRANSILVANIA, Black Sea Studies, Vol. 6, Nr. 4 Volumul II, Editura „George Bariţiu”, (2006), pp. 463-478. Cluj-Napoca, 1997, pp. 1255-1394. TOOMEY, Michael, „Myth and LAZĂR, Liviu, Mişcarea antirevizio- Narrative in Viktor Orbán’s Hungary”, nistă din Transilvania în perioada în New Perspectives, Interdisciplinary interbelică, Editura Călăuza, Deva, Journal of Central & East European 2003. Politics and International Relations, LÖWIS, Sabine von, „Phantom Borders Vol. 26, Nr. 1/2018, pp. 87-109. in the Political Geography of East TURDA, Marius, „Transylvania Central Europe: An Introduction”, în Revisited: Public Discourse and ERDKUNDE, vol. 69, nr. 2, 2015, p. 99. Historical Representation în Contem- MAMADOUH, D.V, „Geopolitics in the porary România”, în Balázs nineties: one flag, many meanings”, în TRENCSÉNYI, Dragoş PETRESCU, GeoJournal, vol. 46, 1998, p.244. Cristina PETRESCU, Constantin

95 POLIS

IORDACHI and ZoltánKÁNTOR, Financial Times, July 25, 2019, eds., Nation-Building And Contested https://www.ft.com/content/c7032cb2- Identities: Romanian And Hungarian aca5-11e9-8030-530adfa879c2 . Case Studies, Regio Books, HOREL, Catherine, „Cred că anul viitor, (Budapest), Editura Polirom (Iaşi) la centenarul semnării Tratatului de la 2001. Trianon, va apărea un adevărat delir ZAJC, Marko, „Contemporary Borders din nou legat de aceste teorii ale as ‘Phantom Borders’. An victimizării”, în Historia.ro, Introduction”, în Südosteuropa, vol. https://www.historia.ro. 67, issue 3, 2019, p. 297. KUBASSEK, János, „Pál Teleki ou les ZAKOŠEK, Nenad, „The Heavy Burden espoirs de renaissance de la nation of History: Political Uses of the Past in hongroise dans l’entre-deux-guerres”, the Yugoslav Successor States”, în în HÉRODOTE, nr. 140, 2011, p. 35, Politička misao, Vol. XLIV, (2007.), https://www.cairn.info. Nr. 5, p. 29. PALOTÁS, Zoltán, Borders of Trianon, online Resurse online http://www.hungarianhistory.com. RADONICA, Jovan, The Banat and the BOSSÉNO, Marc-Christian, Du temps Serbo-Roumainian Frontier Problem, au temps, l’inventaire historique du în Rebecca Ann Haynes, „A New premier septennat de François Greater Romania? Romanian Claims Mitterrand (1981-1988), conferinţă to the Serbian Banat in 1941”, în sustinută la Colocviul „Les usages Central Europe, Vol. 3, Nr.2, politiques de l'histoire dans la France November 2005, p. 100, contemporaine, des années 70 à nos https://discovery. ucl.ac.uk. jours, 2003”, Jeudi 25 septembre 2003, VENIER, Pascal, „Main Theoretical http://histoire-sociale.univ-paris1.fr. Currents in Geopolitical Thought in GYURIS, Ferenc, „Human Geography, the Twentieth Century” , în L’Espace Cartography, and Statistics: A Toolkit Politique, online for Geopolitical Goals in Hungary http://journals.openedition.org. until World War I”, în Hungarian VEROVŠEK, J.Peter, „Collective Cultural Studies. e-Journal of the memory, politics, and the influence of American Hungarian Educators the past: the politics of memory as a Association, Volume 7 (2014), p. 237, research paradigm”, în Journal http://ahea.pitt.edu. Politics, Groups, and Identities, Vol. 4, HIRSCHHAUSEN, Béatrice von, „Leçon Issue 3, 2016, pp. 529-543. des frontières fantômes: les traces du ***, „The Treaty of Trianon: A passé nous viennent (aussi) du futur”, Hungarian Tragedy - June 4, 1920”, în în L’Espace géographique, tome 46, The American Hungarian Federation, nr. 2, 2017, p. 101, http://www.americanhungarianfederati https://www.cairn.info/revue-espace- on.org. geographique-2017-2-page-97.htm. ***, „Ghimes: 20.000 de pelerini la fosta HOPKINS, Valerie, „Hungary’s Viktor granița a Imperiului”, în Ziarul de Orban and the rewriting of history”, în Bacău, 23 MAI 2010, https://zdbc.ro.

96 100 de ani de la Trianon

Mass-media maghiare, din spațiul central european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920)

[Hungarian media, from the central European area, on the issue of the Treaty of Trianon (June 4, 1920)]

Ioan LĂCĂTUȘU, Vasile STANCU

Abstract: The article presents the conclusions resulting from the Hungarian media monitoring, from Covasna and Harghita counties and from the central European area, proving the Trianon Treaty issue, monitoring carried out in two periods: January - June 2005 and January 2017 - June 2018. Conclusion The main result is: both in 2005 and in 2017-2018, the ideas and actions initiated, applied or planned to take place in the future are summarized in two essential areas for : identifying the culprits for the current situation of Hungarians across Hungarian state borders and establishing the means of action to erase the consequences of the "historical crime" committed almost 100 years ago against the Hungarian people and nation by applying the "Trianon dictatorship". Hungarian authors, journalists and politicians from Transylvania or Hungary, treated the Trianon problem exclusively from the perspective of nostalgia after the restoration of "Great Hungary".

Keywords: mass-media, Hungarian, central European space, Trianon Treaty.

În anul 2005, timp de șase luni perioada respectivă. „Evenimentul” a (ianuarie-iunie), unul dintre noi a fost intens „exploatat” mediatic de monitorizat presa scrisă și audio- publicațiile de expresie maghiară din vizuală din județele Covasna și zonă în scopul promovării unor idei Harghita, motivat fiind de declan- prohungariste și autonomiste, dar șarea unei campanii mediatice cu care punea la dispoziție, în același accente revizioniste și antiromânești timp, oportunitatea derulării unor fără precedent prilejuită de împlinirea acțiuni sistematice și concentrate de a 85 de ani de la semnarea Tratatului denigrare a autorităților române. de la Trianon, problemă resuscitată Astfel am putut surprinde moda- de dezbaterile care au avut loc cu litățile concrete de abordare a acestei prilejul vizionării filmului „Trianon”, teme de către principalii lideri de al regizorului Koltay Gábor și opinie ai mass-mediei maghiare istoricului Raffay Ernő, lansat în reflectate în presa scrisă și audio-

97 POLIS vizuală sud-est transilvană, respectiv Accentuez că nu mă gândesc la în cotidienele „Háromszék” (Sfântu război, acțiuni militare, ci exclusiv la Gheorghe) și „Harghita Népe” căi pașnice”3. Același istoric într-un (Miercurea Ciuc), publicațiile alt interviu revine asupra problemei săptămânale „Székely Hírmondó” revizuirii granițelor afirmând: „Prima (Târgu Secuiesc) și „Erdővidék” posibilitate a existat în anul 1989, în (Baraolt), publicația bilunară timpul revoluției române și a loviturii „Európai Idő” (Sfântu Gheorghe) și de stat. La vremea respectivă, statul posturile de radio MIX FM (limba (român n.n.) era slăbit din temelii, iar maghiară) și „DEEA”. Budapesta ar fi avut posibilitatea să În concluziile formulate publicate intervină în alt mod în acele eve- în revista „Transilvania”1, atrăgeam nimente (a făcut-o în așa fel încât atenția asupra căilor avute în vedere serviciul ungar de informații a ajutat de unul din autorii filmului, în speță guvernarea românească), dar guver- istoricul Raffay Ernő, fost secretar cu nul comunist a lui Németh Miklós nu probleme politice, în cadrul a făcut pași în acest sens”4. Ministerului Apărării în Guvernul Cea de-a doua modalitate concretă Antal (la guvernarea Ungariei în enunțată privind soluționarea conse- perioada 3 mai 1990-12 decembrie cințelor „Dictatului” de la Trianon 1993), pentru a fi „soluționate cumva este cea a obținerii autonomiei consecințele destul de întunecate ale teritoriale, fiind prezentată pe larg în dictatului de pace, modalitățile con- numeroase demersuri întreprinse crete avute în vedere de Guvernul pentru obținerea acesteia, fie în Ungariei, după 1989, fiind urmă- varianta Uniunii Civice Maghiare de toarele: fie reluarea problemei revi- „autonomie a Ținutului Secuiesc”, fie zuirii granițelor, fie cea a obținerii sub forma promovată de UDMR, prin autonomiei teritoriale, fie sporirea intermediul Legii statutului mino- ajutorului de importanță istorică rităților naționale de „autonomie acordat de Ungaria, maghiarilor din culturală” pornindu-se de la faptul, în Transilvania...”2. Privind prima viziunea „specialiștilor”, secui sau modalitate istoricul Raffay afirma: unguri, că nu există incompatibilitate „Din 1989, începând cu așa numita între calea – revizuirea frontierelor și revoluție din România și mergând cea a obținerii autonomiei pe criterii până în 1999, bombardarea etnice. Demersurile de pe plan intern Iugoslaviei (...) au existat posibilități au fost însoțite de cele efectuate pe foarte serioase în fața guvernelor lângă forurile europene (Uniunii ungare (...). În fața guvernelor Antal, Europene, Consiliului său și tuturor Horn (15 iulie 1994-6 iulie 1998) și celor 25 de miniștri de externe ai Orbán (6 iulie 1998-27 mai 2002) au statelor membre), precum cele existat mai multe posibilități de care formulate de avocata Mária Barki și s-ar fi putut profita pentru atacarea europarlamentarul Gál Kinga, prin dictatului de pace de la Trianon. care se revendica hotărât „libertate și

98 100 de ani de la Trianon drept de autodeterminare” pentru drepturile sale comunitare, la obți- secuii și ungurii din Transilvania5. nerea din nou a autonomiei terito- Căutate în „drepturile la autonomie riale!... Deci, solicităm guvernelor acordate deja în țările membre” (ale statelor membre ale UE și SUA ca, Uniunii Europene n.n.)6. asumându-și reparația juridică, să Problema acordării autonomiei a intervină hotărât pe lângă Guvernul constituit tema principală și pentru României pentru ca România, înainte manifestațiile organizate la de intrarea în Uniunea Europeană, să Budapesta de Partidul Ungar al Vieții garanteze prin lege înființarea regiunii și Dreptății, Mișcarea „Jobbik”, autonome Ținutul Secuiesc”9. Mișcarea de Tineret „64 de comi- Nemulțumirea totală a liderilor tate”, Mișcarea pentru o Ungarie mai maghiarilor ardeleni se manifesta în Bună în care „mulți dintre demon- mod deosebit, în perioada analizată, stranți au adus cu ei drapele naționale în legătură cu cea de-a treia cale a și arpadiene”, pe multe dintre acestea soluționării consecințelor „dictatului fiind legate panglici negre. De- de la Trianon” preconizată de isto- monstranții au scandat în repetate ricul-politician Raffay Ernő – rânduri: „Să piară Trianonul!”. Au „sporirea ajutorului de importanță fost persoane care au adus pancarde istorică acordat de Ungaria, ma- pe care scria: „Nu, nu, niciodată” ghiarilor din Transilvania”, cu referiri (cunoscutul slogan: Nem, Nem, concrete la „rezultatul dezamăgitor al Soha! - n.n.)7. Lipsa de fermitate a referendumului din țara ciuntită”. Era autorităților publice locale față de vorba de refuzul ungurilor din manifestările cu caracter și mesaj Ungaria de a acorda dubla cetățenie vădit revizionist și antiromânesc a maghiarilor din afara granițelor fapt condus la organizarea unor asemenea ce-i făcea să concluzioneze „că nu acțiuni în mai multe localități din există o națiune maghiară, o comu- județele Covasna și Harghita, printre nitate solidară, care să se înțeleagă care Sfântu Gheorghe și Gheorgheni8, măcar în probleme naționale iar cu ocazia „comemorării Dictatului vitale”10, iar „actualul guvern ungar de pace de la Trianon, Consiliul nu reprezintă interesele maghiare”11. Național Secuiesc a dat publicității o În aceeași măsură, în mai multe declarație” din care atrăgeam atenția articole era exprimată mai mult decât asupra următoarelor formulări: dezamăgirea pentru faptul că nici „Aservirea ce durează de 85 de ani, chiar „postul național ungar de subordonarea națională, socială și televiziune nu a difuzat filmul economică a pus în pericol poporul „Trianon”. secui, ca o comunitate, pune în Mai remarcam faptul că, în toate pericol rămânerea pe pământul natal. materialele de presă la care ne-am Secuimea, ca factor constitutiv al referit, Tratatul de Pace de la Trianon statului, în baza dreptului la autode- (4 iunie 1920), cât și Tratatul de Pace terminare, și după 85 de ani ține la de la Paris (10 februarie 1947), în

99 POLIS istoriografia și mass-media maghiară adoptată în 2011 face posibil ca şi sunt denumite „Dictate de pace”, de cetăţenii maghiari care nu au domi- la Trianon sau Paris. În schimb, ciliul în Ungaria să aibă drept de vot dictatele de la Viena impuse de la alegerile parlamentare (pe listele Ungaria, cu sprijinul Germaniei și naţionale de partide), iar, în același Italiei (2 noiembrie 1938, 30 august an, cu prilejul comemorării a 90 de 1940), Slovaciei și României apar ani de la semnarea „Dictatului de la sub denumirea de „tratatele de la Trianon”, Parlamentul Ungariei a Viena”. declarat 4 iunie „ziua solidarității La 13-14 ani de la analiza între- naționale” afirmând în textul legii prinsă am monitorizat din nou mass- următoarele: „Ungaria dorește re- media de limbă maghiară pentru a spectarea drepturilor celorlalte națiuni vedea evoluția discursului public din de a judeca tratatul din propria presa scrisă și audio-vizuală privind perspectivă, dar totodată încearcă să problematica Tratatului de Pace de la dovedească faptul că națiunea Trianon în contextul anului aniversar maghiară are puterea de a se înnoi al Centenarului Marii Uniri. Între după această tragedie istorică și să timp, Adunarea Națională a Secuilor, rezolve provocările care se vor ivi în întrunită în ziua de 18 iunie 2006 la viitor”13. Ditrău, județul Harghita, „declară În perioada monitorizată, 1 ia- dreptul la autodeterminare a popo- nuarie 2017-15 iunie 2018, am rului secuiesc, parte integrantă a selecționat 26 de materiale – știri, națiunii maghiare și pe baza acestui reportaje, interviuri, documente pro- drept, autoguvernarea internă a gramatice – apărute în mass-media Ținutului Secuiesc”12. Venirea la maghiară din sud-estul transilvan cât putere a coaliției Fidesz-KDNP, în și-n spațiul central-european locuit de mai 2010, a schimbat radical politica maghiari, care provin din următoarele guvernului maghiar față de maghiarii surse: site-urile www.kormany.hu, de peste granițele Ungariei prin http://alfahir.hu, „sporirea ajutorului de importanță www.szekelyfold.ma, istorică acordat de Ungaria, ma- www.itthon.ma, www.erdely.ma, ghiarilor din Transilvania”. Astfel, la www.kuruk.hu, www.trianon100.hu, 26 mai 2010, Parlamentul Ungariei a http://foter.ro, www.polgarportal.hu, aprobat modificarea legii cetăţeniei www.magyaridok.hu, din 1993 asupra cetăţeniei maghiare, www.szekelyhon.ro; postul de radio introducând o procedură simplificată www.szentkoronaradio.com, postul de obţinere a acesteia şi creând de televiziune maghiar M1 și condiţii pentru maghiarii din afara publicațiile: „Szatmári Friss Újság” graniţelor Ungariei să dobândească din Satu Mare, „Szabadság” din Cluj- cetăţenia maghiară fără a avea Napoca, „Háromszék” din Sfântu domiciliul pe teritoriul Ungariei. Pe Gheorghe, „Harghita Népe” din lângă aceasta, noua lege electorală Miercurea-Ciuc. Ideile și acțiunile

100 100 de ani de la Trianon inițiate, aplicate sau preconizate a se lase acest lucru în seama evreilor20, desfășura în viitor se rezumă, asemă- Circumstanțele dictatului de la nător celor din urmă cu aproape un Trianon cercetate și în Statele deceniu și jumătate, la două domenii Unite21, Este maghiar cel pe care-l esențiale pentru maghiarime: identi- doare Trianonul – comemorarea a ficarea vinovaților pentru situația 100 de ani. 2020 să fie anul actuală a maghiarilor de peste comemorativ al Trianonului22. În granițele statului ungar și stabilirea captivitatea Trianonului și a zilei de căilor de acțiune pentru ștergerea 1 Decembrie23, Să ardă flacăra! – a urmărilor „crimei istorice” săvârșite răsunat glasul rezistenței naționale, acum aproape 100 de ani împotriva la Budapesta24, Comemorarea poporului și națiunii maghiare prin Trianonului sub semnul speranței25, aplicarea „dictatul de la Trianon”. Durere națională îndesată pe gâtul Titlurile materialelor de presă, credinței26, Ce facem cu apărute în perioada respectivă, sunt Trianonul?27, Ziua solidarității sugestive pentru tematica și orien- naționale la Sfântu Gheorghe28, tările abordate de cea mai mare parte Comemorarea Trianonului la Târgu a liderilor politici și de presă ai co- Secuiesc29, O pace rea este mai rea munității maghiare din Transilvania, decât războiul30, După Trianon, cât și a politicienilor, istoricilor și acum!31 „specialiștilor în Trianon” din Reamintim faptul că ideile și Ungaria, după cum rezultă din acțiunile inițiate, aplicate sau preco- exemplele următoare: Cea mai mare nizate a se desfășura în viitor se provocare/instigare a universului: rezumă, asemănător celor din urmă drapelul secuiesc îl înlocuiește pe cel cu aproape un deceniu și jumătate, la al României14, Atacuri românești două domenii esențiale pentru asupra manualului de istorie în limba maghiarime: 1. Identificarea vinova- maghiară a Editurii T315, A fost ților pentru situația actuală a respinsă inițiativa declarării Zilei de maghiarilor de peste granițele statului 4 iunie drept Ziua Trianonului și a ungar și 2. Identificarea căilor de luptei împotriva asupririi maghiare16, acțiune pentru ștergerea urmărilor Cum se vede de la București „crimei istorice” săvârșite acum propaganda Ungariei și a Rusiei?17, aproape 100 de ani împotriva popo- Mass-media română: Echipa MTA, rului și națiunii maghiare prin inițiativa departamentului de pro- aplicarea hotărârilor „dictatul de la pagandă antiromânească a guver- Trianon” al marilor puteri învin- nului ungar18, Și liderul grupului de gătoare. cercetare Trianon 100 respinge acu- Dacă principalii vinovați pentru zațiile grave venite din România19, această situație erau considerate în Echipa de cercetare academică perioada precedentă marile puteri investighează circumstanțele dicta- învingătoare Franța, Marea Britanie, tului de la Trianon – Sperăm să nu se Italia și SUA – statele vecine

101 POLIS hrăpărețe – România, Cehoslovacia, János – șeful Cabinetului premierului Serbia – și doi-trei politicieni maghiar, Dúró Dóra, Szavay István, maghiari ai începutului de secol XX, Farkas Gergely – deputați Jobbik în după lecturarea și audierea mass- parlamentul maghiar, Lukács Bence media de limbă maghiară din pe- Ákos – consulul Consulatului rioada monitorizată, se poate constata General al Ungariei la Miercurea- că vinovații principali pentru situația Ciuc, Benkő Erika – deputat UDMR cetățenilor români de etnie maghiară în parlamentul României, Gálfi și secuiască din România actuală o Árpád – primar Odorheiu Secuiesc, reprezintă cea mai mare parte a mass- Ölvedi Zsolt – președintele Consiliului media românești, a partidelor politice Național Maghiar Odorheiu Secuiesc, românești și a politicienilor români. Ványolós István – consilier UDMR Autorii, jurnaliști și politicieni Odorheiu Secuiesc, Sándor Krisztina maghiari din Transilvania sau – președinte executiv Consiliul Ungaria, tratează problematica Național Maghiar din Transilvania, Trianonului exclusiv din perspectiva Gozda Zoltán – președintele organi- nostalgicilor după refacerea „Ungariei zației Consiliului Național Secuiesc Mari” aducând drept argumente, Sfântu Gheorghe, Nagy Gábor reluate și repetate cu obstinație, în Levente – președintele organizației general, pe cele din „notele” pre- PCM Sfântu Gheorghe, Pethő István zentate de delegația maghiară la – vicepreședinte județean al PCM Conferința de Pace de la Paris, în Sfântu Gheorghe, Lukács Attila – special cea prezentată la Neuilly, în președintele organizației UDMR 14 ianuarie 1920, cunoscută sub Ojdula, Fekete Miklós – președintele denumirea de „Nota VIII privind organizației CNS Târgu Secuiesc, problema Transilvană” și cele pro- Csókosi-Budaházi Attila – preșe- movate în perioada interbelică. dintele CNMT Satu Mare și mulți Enumerăm dintre acești „emițători” alții32. pe jurnaliștii: Szilágyi Szabolcs În continuare redăm fragmente (M1), Bayer Zsolt (Ungaria), Farkas extrase din mass-media maghiară Reka, Farcádi Botond, Iochom privind cele două domenii esențiale István, N. Kányádi Mihály tratate de sursele menționate privi- („Háromszék” – Sfântu Gheorghe), toare la problematica Trianonului. Kovács Imre („Harghita Népe” – – Identificarea vinovaților pentru Miercurea-Ciuc), Pataky István situația actuală a maghiarilor de (Târgu Mureș) și politicienii: Semjén peste granițele statului ungar, din Zsolt – vicepremier al guvernului Transilvania, cu încercarea de a maghiar, Balog Zoltán – ministru răspunde la întrebarea: pentru resurse umane, Rétvári Bence A. De ce relațiile interetnice – secretar de stat, Potápi Árpád – româno-maghiare sunt deteriorate la secretar de stat pentru politica ora actuală? națională în guvernul Ungariei, Lázár

102 100 de ani de la Trianon

1. Din cauza acuzațiilor mass- coaliţiei social-liberale, ce se mediei românești care a declanșat o pregăteşte de formarea guvernului, întreagă „isterie anti-maghiară”. sub un titlu asemănător a destinat o „Mass-media din România aduce întreagă emisiune de dezbatere iar în scenă isteria anti-maghiară: am acestui caz. Toate cele trei organe de descoperit un geniu ascuns care în presă i-au luat interviu lui Viorel urmă cu 11 ani, ca redactor al unui Dolha, preşedintele Asociaţiei manual (de Istoria românilor, clasa a Generale a Învăţătorilor din România IV-a – secția maghiară, editat la (AGIRO), care cu manualul apărut la Editura T3 din Sfântu Gheorghe – T3, respectiv la o altă editură, a n.n.), a realizat cea mai mare insti- prezentat cât de superficial este gare din Bazinul Carpatic”33. Și o altă Ministerul Educaţiei atunci când sursă maghiară, în ziua următoare, aprobă manualele. Dolha a postat în tratează aceeași „instigare”: „Mai urmă cu o lună pe site-ul asociaţiei multe organe de presă de la Bucureşti scrisoarea prin care atacă Ministerul au acuzat Editura T3 de falsificarea Educaţiei, cu fotografiile hărţilor istoriei, din cauză că în manualul de vinovate, dar, dintr-un anume motiv, istorie (Istoria Românilor n.n.), în aceasta a fost descoperită doar după limba maghiară, pentru clasa a IV-a, Anul Nou de cele trei organe de presă folosit de 11 ani, România este – ce aparţin de diferite trusturi. marcată cu steagul secuiesc pe harta Preşedintele AGIRO mai obiectează Europei. Pe harta Europei ce datează şi faţă de faptul că în manualul de din 2005 şi care brusc a obţinut o istorie al editurii din Ţinutul publicitate amplă, autorul manualului Secuiesc, Trianon este numit Dictat a marcat cu propriul steag fiecare de Pace pe banii statului român, în dintre cele 25 de ţări din Uniunea paginile acestuia nu sunt prezentate Europeană de dinaintea aderării principatele române din Evul Mediu, României şi Bulgariei, iar România a iar pe harta Europei nu sunt pre- fost marcată cu un personaj din zentate culorile naţionale şi numele poveşti care ţine un steag secuiesc. În României. Din acest manual elevii titlul articolului despre acest subiect, nici nu au aflat în ce ţară trăiesc, care publicat în numărul de marţi este drapelul sub care slujesc şi mai (03.01.2017), cotidianul Adevărul a nimic despre populaţia majoritară. subliniat că istoria României pentru Aceşti elevi sunt crunt discriminaţi, elevii secui este falsificată în ma- vor avea probleme de integrare în nualul tipărit din bani publici, aprobat societatea românească. Doar elevii de Ministerul Educaţiei. România astfel educaţi pot ajunge adulţii Liberă a scris despre subiect sub titlul românofobi, care vor da jos tricolorul – „Scandal: România apare sub românesc – a citat Adevărul steagul secuiesc în manualul aprobat îngrijorările lui Dolha”34. de Ministerul Educaţiei”. Postul de „Departamentul de cercetare televiziune Antena 3, apropiat Trianon 100 a fost declarat de către

103 POLIS mass-media de la Bucureşti ca fiind Decembrie 1918. Cei care şi până un departament antiromân de acum au acţionat împotriva României propagandă. Acest proiect a fost s-au adunat acum în cadrul unui iniţiat de către Academia Maghiară proiect bine finanţat – este de părere de Ştiinţe, (MTA), pentru tinerii analistul, subliniind faptul că liderii cercetători, proiect care a primit un conducerii din România sunt inca- sprijin din partea guvernului în pabili să pedepsească Ungaria pentru valoare de 30 de milioane de forinţi, acest Trianon 100, care este o acţiune pentru realizarea de studii, cercetări, media antiromânească”35. difuzarea tratatului de la Trianon, 2. Din cauza unor partide politice proiect ce se va desfăşura pe perioada românești și a politicienilor români. a cinci ani. În presa din România din „Odată cu agonia Partidului data de 02.05.2017 a început să apară România Mare, care este tot mai ecoul analizei realizate la finele probabil să dispară definitiv, în săptămânii trecute de către istoricul politica română s-a creat o situaţie Ioan-Aurel Pop, rector al interesantă. Naţionalismul extremist Universităţii „Babeș-Bolyai” din – în frunte cu răposatul Corneliu Cluj-Napoca, şi iniţiativa acestuia la Vadim Tudor şi fostul primar din Academia Română de a prezenta – Cluj-Napoca, Gheorghe Funar –, a LARICS (Laboratorul de Analiză a dispărut doar aparent, întrucât mulţi Războiului Informaţional şi dintre reprezentanţi şi-au găsit locul Comunicării Strategice) – centru care în partide mai mari, în special în se ocupă mai mult cu ameninţările Partidul Social Democrat (PSD) - aşa din Rusia. Rectorul clujean a declarat cum arată şi studiul elaborat în 2009 în prezentarea sa că România se află de către Kántor Zoltán şi Pászkán într-un război informaţional cu un Zsolt. Locul şovinismului pe faţă, al vecin al acesteia, Ungaria, iar urii, a fost luat în viaţa publică Budapesta din bugetul propriu a română de un naţionalism de con- înfiinţat Departamentul de cercetare junctură, oarecum superficial. Cu Trianon 100, în timp ce România nu toate că şi naţionaliştii de conjunctură a acordat separat niciun fond pentru pot avea manevre neplăcute (vezi de departamentul Centenarului. Ziarul exemplu primele două guverne de dreapta Evenimentul Zilei şi ziarul Ponta), dar la bază, aceştia se rapor- liberal Adevărul au publicat inter- tează mai pragmatic la chestiunile pretarea dată la televiziune, la finele maghiare (sau putem spune, mai săptămânii de către Cozmin Guşă, puţin principial). Prin slăbirea parti- consilier politic, potrivit căreia delor bazate pe valorile tradiţionale Trianon 100 este un proiect inteligent române şi ura faţă de străini şi după de destabilizare a regiunii, iar decesul tribunului, au apărut noi guvernul ungar a înfiinţat acest formaţiuni care se luptă pentru departament ca şi contrapartidă la voturile românilor şovini. Una dintre Centenarul Marii Uniri de la 1 acestea este Noua Dreaptă, care

104 100 de ani de la Trianon există de mai demult, dar a fost încadrează în nenumăratele dezi- înregistrată ca partid în 2015 (cea derate legate de numele lui Corneliu care îşi asumă moştenirea Gărzii de Vadim Tudor, Gheorghe Funar şi fier, fiind renumită pentru mani- alţii asemenea lor, care din anii ’90 festările homofobe, ultra-ortodoxe şi încoace au încercat să sublinieze antimaghiare), iar celălalt partid, caracterul de stat naţional unitar al înfiinţat de asemenea în 2015, este României – negând orice tip de Partidul România Unită (PRU – care drepturi colective pentru minorităţi, şi-a ales ca logo pe Voievodul Țării restrângând oportunităţile membrilor Româneşti, Vlad Tepeş – Dracula). comunităţilor minoritare, sau pur şi Totuşi. [...] Una din roadele situaţiei simplu umilindu-i simbolic pe specifice din ultimii ani a fost şi maghiari”. [...] „Totodată, în con- proiectul de lege cu privire la textul în care Ungaria încurajează Declararea Zilei de 4 iunie Ziua public la nivelul politicii sale interne, Trianon-ului şi a luptei împotriva dar şi la nivelul discursului european asupririi maghiare –, care după ce a şi internaţional, contestarea Tratatului fost respins de către Senat, similar a de la Trianon, România are datoria să procedat, recent, şi Camera fixeze public în memorie semni- Deputaţilor. Proiectul a fost înaintat ficaţia şi justeţea Tratatului de la în 2015 de către deputatul indepen- Trianon pentru a pune capăt dent la acea vreme, Bogdan Diaconu, pretenţiilor expansioniste ale politicii la câteva zile după ce a fost respins de la Budapesta. Și mai vehement altul asemănător (Proiectul de lege cu condamnă faptul că discursul ungar privire la declararea zilei de 4 iunie (citând un discurs al europarla- Ziua Trianon-ului)36. mentarului Morvai Krisztina) este Conform proiectului, respins de preluat din ce în ce mai insistent şi de Parlamentul României, „s-ar acţiona politicienii maghiari din România, ferm împotriva oricărei acţiuni de care deţin funcţii publice în statul contestare a sărbătorii: s-ar interzice român şi care contestă făţiş existenţa orice manifestare publică, mediatică României şi a teritoriului actual al sau culturală de orice tip, de con- ţării. Potrivit lui Diaconu, ireden- testare a Tratatului de la Trianon, sub tismul Budapestei şi faptul că sancţiunea pedepsei cu închisoarea Ungaria şi partidele manevrate de la de la 1 la 5 ani. Tot o sancţiune de Budapesta (ale maghiarilor din pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 România) nu se pot împăca cu ideea ani ar risca şi cei care, cu ocazia Zilei sfârşitului perioadei criminale a de 4 iunie arborează însemne de politicii maghiare, sunt dovada că s-a doliu şi/sau transmit mesaje negative creat o ideologie bolnavă, care a la adresa Tratatului de la Trianon, cât generat crimele epocii horthyste. şi cei care contestă istoria asupririi Tocmai din acest considerent, 4 iunie maghiare asupra românilor din trebuie declarată nu doar Ziua Transilvania. Proiectul de lege se Trianon-ului, ci şi a luptei împotriva

105 POLIS asupririi maghiare, pentru a dezgropa înţelegem ce atrage tot mai mulţi adevărul istoric că românii din români în regiunea renumită pentru Transilvania au fost supuşi vreme de iernile sale grele, atunci să aruncăm o multe secole unei dominaţii străine privire la munca grea din ultimii 27 aberante, odioase şi criminale care de ani ce a fost necesară pentru dorea exterminarea românilor”37. atingerea acestui scop – cucerire „Liderul partidului de guvernă- ortodoxă de teritorii. În raportul din mânt din România (Liviu Dragnea 1991 al secretariatului de stat cultural n.n.) şi-a exprimat părerea cu privire român biserica ortodoxă este numită la problema autonomiei secuieşti. Nu de importanţă principală în privinţa s-a ascuns, le-a spus direct secuilor şi menţinerii elementului etnic român şi celor care sunt solidari cu aceştia că pentru a sprijini acest lucru se face nu poate fi vorba despre nici o auto- referire la situaţia geopolitică a nomie!”38 Ţinutului Secuiesc. În luna ianuarie, 3. Din cauza societății civile anul 1994, este înfiinţată o nouă românești și a Bisericii Ortodoxe episcopie ortodoxă cu centrul la Române: Miercurea Ciuc pentru cei 100.000 „Articolele, comentariile apărute credincioşi ai săi din judeţele în spaţiul public reflectă bine starea Harghita şi Covasna. În perioada actuală a societăţii, felul în care se 1994-2009, în Ţinutul Secuiesc s-au raportează ea la noi, maghiarii, şi construit 30 de biserici, 6 mănăstiri şi semnalează în acelaşi timp şi la ce ne mănăstiri sihastre, 20 de locuinţe putem aştepta în anul marelui cen- pentru preoţi şi mai multe capele, tenar. Foarte puţini şi-au dat oste- respectiv au fost renovate 134 de neala să se gândească la esenţa biserici şi 57 de locuinţe de preoţi. Ca vorbelor preşedintelui UDMR: ce i-a rezultat al muncii pline de sacrificii, dat România Transilvaniei în ultimii în doar 14 ani judeţele Harghita şi 100 de ani? A avut de pierdut sau de Covasna au ajuns pe primul loc în câştigat regiunea de pe urma marii privinţa numărului de biserici ce unirii? I-a fost mamă bună sau mamă revin pe cap de locuitor, contrar vitregă statul român acestei regiuni faptului că au pornit de pe ultimul pe care a folosit-o, a exploatat-o, loc. Numărul preoţilor s-a dublat, în căreia i-a împiedicat dezvoltarea? În afară de aceștia sunt angajaţi 250 de ultimii 100 de ani, elita bucureşteană civili şi un număr necunoscut de s-a străduit în continuu să distrugă eco- persoane prin intermediul nume- nomia, cultura şi spiritul Transilvaniei. roaselor întreprinderi ce aparţin de Iar toate acestea s-au îndreptat, sunt biserici. Episcopia a înfiinţat alte îndreptate nu numai împotriva ma- organizaţii şi asociaţii ce îndeplinesc ghiarilor, ci şi a transilvanismului.”39 sarcini culturale şi de artă. În anul „La nivel de ţară Ţinutul Secuiesc 2005 s-a înfiinţat Forumul Civil al are una din cele mai mari rate de Românilor din Harghita, Covasna şi şomaj – dacă totuşi am vrea să Mureş. Numeroase pieţe publice,

106 100 de ani de la Trianon

şcoli din Ţinutul Secuiesc au primit inima Ţinutului Secuiesc şi în cadrul numele unor personalităţi ale bisericii ei se vor putea plânge pe marginea ortodoxe şi s-au ridicat statui. Altfel subiectului o mână de români ce se spus: românii au început să se sfarmă ca stânca40. comporte ca şi cum ar fi o minoritate Concluzia firească care rezultă? reală într-un stat străin, respectiv în Numai înlăturarea acestor cauze Autonomia Secuiască obţinută de poate șterge urmările generatoare de secui. Statul român le-a finanţat asta toate vicisitudinile prin care trece din banii publici plătiţi şi de con- națiunea maghiară în ansamblul său tribuabilii de naţionalitate maghiară. iar căile pot fi următoarele: În prezent biserica ortodoxă este cel B. Căile de acțiune pentru șter- mai mare actor de pe piaţa imobiliară gerea urmărilor „crimei istorice” din Miercurea Ciuc. Nu se ştie săvârșite acum aproape 100 de ani numărul acelor imobile pe care împotriva poporului și națiunii guvernul român le-a donat lor din maghiare prin aplicarea hotărârilor averea de stat. Dacă comparăm „dictatul de la Trianon”: măsura acestor donaţii, în funcţie de a ) – reluarea problemei revizuirii proporţia numerică a românilor, cu granițelor: donaţiile primite de bisericile celor „Doleanţele noastre vizează, de de altă naţionalitate, vom vedea o regulă, autonomia teritorială, care disproporţionalitate şi o nedreptate asigură pe un teritoriu geografic strigătoare la cer. Deja la începutul stabilit autoguvernare politică, econo- anilor 2.000 Biserica Ortodoxă a mică şi culturală comunităţilor din închiriat saloanelor de auto, la preţul regiunea respectivă. Cu tot ceea ce de 14 euro/mp, imobilele sale, cu presupune aceasta: parlament şi suprafeţe de mii de metri pătraţi, guvern propriu, competenţe de stat în obţinute din averea publică, pentru ca stat, atribuţii executive şi legislative – din încasări să cumpere locuinţe cu reguli generale şi specifice, forţe pentru românii chemaţi în Ţinutul de ordine proprii şi cu tot ceea ce Secuiesc şi să le asigure acestora poate fi soluţionat în cadrul, între locuri de muncă prin finanţarea între- graniţele statului respectiv. Cuvântul prinderilor sale. Dăinuire? Cucerire magic este: graniţa! Atât la propriu, de teritoriu! Și locaţia Tusványos- cât şi la figurat, deopotrivă!41 ului în cauză este dată de mănăstirea b) – autodeterminarea: de la Izvoru Mureşului înfiinţată în „Există şanse reale – şi în ce anul 2000 ca rezultat al unei astfel de condiţii – ca în România, în viitorul cuceriri de teritorii. Probabil că nu apropiat, să fie creată o regiune mult timp. Imediat ce se va construi autonomă secuiască, pe modelul noua mănăstire de la Odorheiu Tirolului de Sud? Putem spune Secuiesc – pentru care au deja şi liniştiţi că nu există nici o şansă – atât aprobare – această deosebită univer- timp cât solicităm acest lucru. Și în sitate de vară va fi organizată în condiţiile actuale! Trebuie să cerem

107 POLIS altceva, şi în alt mod! Nu în calitate noi, pentru că maghiarii au reuşit de minoritate, nu în calitate de parte a mereu să fie puternici – a formulat naţiunii şi nu autonomie. Și nu de la Gazda. Nu putem fi determinaţi, prin România! Secuimea, ca şi popor, are limitele impuse, să renunţăm pentru dreptul la autodeterminare. Mai că trăim, credem în viitorul naţiunii exact: ca şi popor (potrivit dreptului noastre, şi tocmai pentru acest motiv internaţional, dreptul la autode- luptăm cu perseverenţă. Dăm naştere terminare le revine doar popoarelor), copiilor maghiari, le creăm un spaţiu dispune de acest drept ce nu i se vital viabil (?), procedând la fel şi ei poate contesta, dar la care nici nu la rândul lor în interesul succesorilor. poate renunţa.” [...] „Autonomia Doar în felul acesta vom reuşi să poate fi cerută României, dar procla- dăinuim – a subliniat Gazda Zoltán. marea autodeterminării se adresează Sándor Krisztina, preşedintele lumii întregi. Prima poate fi respinsă, Consiliului Naţional Maghiar din ba chiar poate fi aruncată ca şi o cutie Transilvania, a amintit de greutăţile, goală. Pentru obţinerea uneia este prejudiciile suferite de noi, însă – nevoie de un proiect bine elaborat, pe după cum a evidenţiat ea – suntem care Parlamentul român îl va castra totuşi aici, şi în pofida aspiraţiilor de (peste două-trei decenii, atunci când asimilare manifestate în trecut, dar şi va fi dispus să se ocupe de această în prezent, de puterea română”. [...] problemă în spiritul democraţiei „a venit timpul să renunţăm la europene), în timp ce pentru obţine- lamentaţii, şi să ne luăm soarta în rea celeilalte este nevoie de curaj şi mână. Sarcina noastră este să clădim dăruire de neclintit. Și de Ungaria! O aici, pe propriul pământ natal, o lume ţară ungară pentru care libertatea şi mai bună şi mai justă, pe care o viitorul părţilor de naţiune rupte sunt putem lăsa ca moştenire pentru copiii mai importante decât sensibilitatea noştri. Secuimea trebuie să dispună bunilor vecini. [...] O întrebare de propria casă, care ne protejează pe importantă se impune: poate conta, în noi toţi, şi n-o va clădi nimeni această luptă, poporul secui pe co- altcineva în locul nostru, sarcina operarea liderilor săi aleşi? Și, există respectivă ne revine nouă – a explicat un popor secui care este capabil să se Benkő Erika. Oratorul invitat al autodefinească drept subiect al festivităţii, Bayer Zsolt, publicist din autodeterminării?”42 Ungaria, i-a îndemnat pe cei prezenţi „Nu putem uita de Trianon, să reflecteze asupra sufletului deoarece campania inumană împo- maghiar. Bayer a amintit de forţele triva maghiarimii şi a Ungariei este în puse în mişcare pe parcursul istoriei curs de derulare şi în prezent, în interesul nimicirii maghiarimii, şi naţiunea noastră este în permanenţă noi totuşi suntem aici. S-a îndeplinit supusă umilinţei, sunt şi acum aceiaşi una din marile minuni ale lumii, cei care se aliază şi poartă război naţiunea asta a rămas în viaţă. După împotriva noastră. Le este frică de părerea publicistului, cu ocazia

108 100 de ani de la Trianon aniversării împlinirii a 100 de ani de cuvintele lui Toth Balint, purtătorul la semnarea deciziei de la Trianon, de cuvânt al filialei HVIM Târgu noi, maghiarii, ar trebui să-i invităm Secuiesc. Incze Béla a anunţat la locul faptei pe reprezentanţii sta- decizia conducerii HVIM. Prin telor succesoare ca să-i confruntăm atitudinea şi comportamentul lor faţă cu faptul că nu au reuşit şi nu vor de acuzaţia de terorism care le-a fost reuşi niciodată să ne nimicească, şi să adusă, Beke István şi Szőcs Zoltán au cerem socoteală pentru angajamen- obţinut cea mai înaltă recunoaştere a tele asumate în tratat, printre care şi Mişcării: premiul Rezistenţa dreptul la autodeterminare naţională Maghiară, distincţie pe care în 16 ani în Transilvania”43. au primit-o doar aproximativ 10 „Datorită lui Lipták Tamás, ediţia persoane. După intonarea Imnului din acest an (de la Budapesta n.n.) a Secuiesc, a urmat ultima staţie: Marşului Trianon nu a fost ca un Ambasada Slovaciei, unde Dobai cortegiu, ci, mai degrabă, ca un marş Gergely i-a îndemnat pe oameni să de luptă. În faţa Ambasadei Serbiei, nu stea în fotolii, să iasă din cârciumi, cuvintele rostite de Incze Béla au să-şi dezvolte psihicul şi fizicul şi să arătat că Trianonul nu reprezintă lupte pentru cauza maghiară”44. trecutul, ci prezentul, vorbitorul a „Fiecare maghiar este responsabil subliniat că din cauza ameninţărilor de fiecare maghiar. Iar dacă tot este autorităţilor sârbe, un membru HVIM vorba de responsabilitatea față de nu a putut participa la manifestaţia ceilalți să revenim la cel mai actual și susţinută în capitala Ungariei, real scop, aflat pe ordinea de zi: interzicându-i-se trecerea frontierei aspirația de autonomie, de exemplu ruşinii. Mulţimea a pornit în direcţia în Ținutul Secuiesc. Minoritatea Ambasadei României la Budapesta. maghiară ar avea tot dreptul la acest Casele din zonă s-au cutremurat de drept european, fundamental: autode- scandările mulţimii: Piară Trianonul, terminarea. Totuși, de mai multe Nu, Nu, Niciodată sau Ţinutul decenii este călcată în picioare și Secuiesc nu este România!, Ţinutul adusă în imposibilitate și să adăugăm Secuiesc va mai aparţine Ungariei!, că elita politică maghiară asistă la Să ardă focul! Să-nalţe flacăra! – toate acestea. Orbán și echipa sa au scandau membrii HVIM. Din păcate votat aderarea necondiționată a Ambasada Ucrainei se află într-o altă României la Uniunea Europeană, direcţie, însă membrii din Ucraina deși, în 2005 spunea la Băile Tușnad: Subcarpatică au avut asupra lor un cu greutate necesară, înțelegere banner. Au răsunat şi cuvintele internațională necesară și simpatie Ucraina Subcarpatică nu este Ucraina! acum se poate ieși pe scenă în În faţa Ambasadei României la interesul autonomiei. Și a votat fără Budapesta, Zagyva György Gyula a exercitarea dreptului la veto. Un relatat despre cazul lui Beke István şi cuvânt face cât 100. Trianon nu este Szőcs Zoltán, după care a transmis doar un simplu eveniment istoric, ci o

109 POLIS realitate cu care trăim. Nu trebuie pentru propriile obiective – a uitat, ci privit în față, rezolvat. Nu cu atenţionat în cuvântarea sa Benkő una cu două, nici cu capul dat de Erika, deputat UDMR. Trebuie să pereți, dar având în vedere că o realizăm ca cele ce ni s-au promis în națiune nu este umilită prin faptul că 1918 să şi fie îndeplinite, iar acestea a fost învinsă sau că s-a semnat cu înseamnă – în circumstanţele din cuțitul la gât un tratat devastator. Însă secolul XXI – autonomie – a precizat devine fără onoare dacă nu pro- deputatul, explicând însemnătatea testează, dacă contribuie la distru- acesteia: maghiara să devină limba gerea sa. Nu înfrângerea, ci renun- oficială a regiunii, impozitele achitate țarea reprezintă eșecul. Amintește și aici să rămână la nivel local şi să ne amintește-ți, și nu uita: nu ești singur. folosim aici de aceşti bani, iar Suntem 15 milioane”45. deciziile privind viaţa cotidiană a „Nu, niciodată nu! – au răsunat comunităţii noastre să fie adoptate de clopotele pe 4 iunie 1920, şi aceste noi înşine, şi nu la Bucureşti. Toate cuvinte repetăm şi noi, cu revoltă sau acestea prezintă importanţă acum şi întristare, deoarece Trianonul ne-a din motivul acela că statul român impus o ţară care nu cunoaşte sărbătoreşte anul acesta împlinirea a drepturile omului, şi a cărei intenţie 100 de ani de la întemeiere, ar fi este să ne fărâmiţeze, să ne asimileze. timpul să soluţioneze în sfârşit la faţa Degeaba am nutrit speranţe în locului situaţia comunităţilor naţio- momentul aderării la UE, s-a nale de pe teritoriul ţării, să manifeste confirmat ulterior: lupul îşi schimbă deschidere faţă de cauza maghiarimii părul, dar năravul ba. Ţara minci- transilvănene. Au suferit în urma noasă nu se va schimba, iar Uniunea Trianonului şi cei a căror ţară a Europeană nu cere socoteală pentru devenit mult mai mică, şi cei care au omisiunile ţărilor membre, pentru fost nevoiţi să-şi caute un nou cămin, promisiunile către minorităţi ce nu însă, în mod special, cei care au ajuns fuseseră respectate – a criticat Gazda în situaţie minoritară într-o altă ţară – Zoltán puterea de la Bucureşti şi cea şi-a început cuvântarea Balint Jozsef, de la Bruxelles cu ocazia deschiderii preşedintele organizaţiei judeţene manifestării memoriale ce a avut loc Covasna a Partidului Popular de la ora 17:30, în Parcul Elisabeta Maghiar din Transilvania (PPMT). din Sfântu Gheorghe, pe amplasa- Trauma poate fi tratată prin respect, mentul fostului drapel al ţării. În compasiune, bunăstare, însă noi am cadrul evenimentului au luat cuvântul fost păcăliţi şi jecmăniţi. Este totuşi reprezentanţii partidelor maghiare important să conştientizăm faptul că, [...] Să nu permitem ca imensa deşi multe ne-au fost sustrase la tragedie a Trianonului să determine Trianon, deseori pare mult şi ceea ce situaţia din secolul XXI a Ţinutului a mai rămas, ca atare, trebuie să Secuiesc, trebuie să mergem înainte, învăţăm să preţuim şi să ocrotim trebuie să fim puternici şi să luptăm aceste lucruri – a afirmat politicianul,

110 100 de ani de la Trianon referindu-se la fenomene cum sunt de la grădiniţă până la universitate, ca emigrarea, pământurile lăsate în para- exemplu a amintit Universitatea gină, închiderea şcolilor noastre”46. Sapientia ce funcţionează la „Fekete Miklós, profesor de Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca şi muzică pensionar, preşedintele orga- Târgu Mureş”. După ce a expus nizaţiei din Târgu Secuiesc a CNS, a situația și sprijinul acordat de amintit participanţilor că, anul acesta, Ungaria maghiarilor din Voievodina, va sărbători centenarul întemeierii nu Slovenia, Croația, Ucraina și numai România, ci va aniversa împli- Slovacia, vicepremierul Semjén Zsolt nirea a 100 de ani de la înfiinţare şi a trecut la Transilvania subliniind: Consiliul Naţional Secuiesc. Acest „interesul naţional este ca UDMR să centenar al nostru să ne îndemne să fie în Parlamentul de la Bucureşti. A revendicăm cu perseverenţă, fer- apreciat ca foarte puternic rezultatul mitate şi devotament autonomia obţinut de UDMR la ultimele alegeri, teritorială, personală, lingvistică şi adăugând: problemele nu au fost culturală pentru maghiarimea din rezolvate prin alegeri, dar a reuşit să Ţinutul Secuiesc, pentru toţi maghiarii ajungă în poziţie de negociere. A din Transilvania. Dacă maghiarimea făcut referire şi la faptul că apreciază va revendica cu fermitate autonomia, importanta luptă împotriva corupţiei, este doar o chestiune de timp să şi însă este absurd că liderii maghiari reuşească s-o îndeplinească – a sunt atacaţi pe baze evident false. afirmat Fekete Miklós. Manifestarea Vor lua măsuri ferme când liderii s-a încheiat cu intonarea imnurilor maghiari, şcolile ecleziastice maghiare noastre şi depuneri de coroane, vor fi atacaţi evident cu scopul participanţii scandând: Să piară intimidării – a accentuat amintind ca Trianonul!”47 exemplu Colegiul Mikó sau cazul c) – sprijinul Ungariei: Liceului Catolic din Târgu Mureş”48. „Sarcina Ungariei este ca ma- „Dúró Dóra şi Szávay István, ghiarii din afara graniţelor să ajungă deputaţi Jobbik, s-au adresat lui într-o situaţie mai avantajoasă şi cine Balog Zoltán, ministrul pentru vrea să prospere ca maghiar pe Resurse Umane cu întrebarea: Cum pământul său natal să poată prospera doreşte guvernul să ajute în păstrarea, – a declarat Semjén Zsolt, vicepre- cercetarea materialelor referitoare la mier, în interviul acordat duminică maghiari aflate în arhivele din (01.01.2017) în emisiunea „Fără străinătate? Întrebarea a fost adresată hotare” a Radio Kossuth. Semjén în scris încă din 16 decembrie anul Zsolt a accentuat: niciodată nu au fost trecut. [...] Răspunsul a fost dat de alocate atâtea fonduri pentru menţi- Rétvári Bence, secretar de stat, care a nerea identităţii culturale, lingvistice precizat că, deşi s-a avansat în cazul a maghiarimii. Conform spuselor păstrării, digitalizării şi publicării sale, în Bazinul Carpatic învăţă- materialelor de interes maghiar aflate mântul funcţionează cu sprijin ungar în arhivele din străinătate, aceşti paşi

111 POLIS nu sunt urmări ale unei politici nitatea ştiinţifică şi opinia publică consecvente, ci au doar un caracter maghiară să cunoască circumstanţele ad-hoc. În privinţa programului de exacte ale tratatului de pace. În prima practică, a cursurilor pentru arhivari parte a acestui program multianual, de peste graniţe, respectiv în privinţa vor fi publicate documente diploma- planificării întregului domeniu există tice de dinaintea semnării tratatului, lipsuri mari. Nu există o idee unitară, care încă nu sunt cunoscute, după finanţare şi în special dorinţă politică care va fi prezentat jurnalul delegaţiei reală, pentru ca materialele care de pace maghiare, redactat de isto- dovedesc continuitatea noastră în ricul Zeidler Miklós. De asemenea, Bazinul Carpatic, aflate în arhive, să este planificată şi prezentarea unor fie salvate din ghearele statelor documente din Statele Unite ale urmaşe jefuitoare de teritorii, care au Americii, Italia, Japonia, România, intenţia de a şterge definitiv trecutul. Cehia şi Serbia. Echipa va analiza Un guvern condus de Jobbik, ar relaţia dintre societatea maghiară şi prelua numeroase sarcini de strategie prăbuşirea militară, inclusiv rolul naţională, care vor ajunge într-un loc armatei, problemele refugiaţilor, demn. Dintre acestea, soarta mate- aprovizionarea publică, schimbarea rialelor din arhivele din străinătate imperiului şi schimbarea suveranităţii face parte dintre cele importante. statului la nivel local. [...] În ceea ce Tocmai din acest motiv, programul priveşte vulnerabilizarea frontierelor, de practică propus de Szávay István, cercetătorii se ocupă şi de relaţiile păstrarea fizică a stocului şi digita- economice, sociale ale noilor fron- lizarea, respectiv finanţarea co- tiere şi de statele create pentru o respunzătoare şi politica măsurilor scurtă durată, în perioada 1918-1924, guvernamentale ferme vor aduce în Europa Centrală şi de Est. rezultate, astfel că, problema mate- Cercetarea din punct de vedere geo- rialelor maghiare din arhivele de grafic a Trianonului este direcţionată peste graniţe s-ar putea soluţiona pe de-o parte spre analizarea mulţumitor”49. regiunilor divizate rezultate în urma „O echipă de cercetare academică trasării noilor frontiere, pe de altă investighează circumstanţele dicta- parte, teoriile geografice care justifică tului de la Trianon din 1920, de sau nu legitimitatea şi ilegitimitatea exemplu: colapsul militar şi desfi- noilor frontiere”50. inţarea forţelor armate după primul „Într-adevăr s-ar cuveni să ceară război mondial, problemele de scuze maghiarimii din cauza aprovizionare publică şi amintirile Dictatului de Pace de la Trianon şi a legate de Trianon. Obiectivul acestei consecinţelor acestuia – a relatat echipe de cercetare este de a organiza publicaţiei noastre Szávai Ferenc, conferinţe, prezentarea unor mono- istoric. Doctorul MTA a accentuat: grafii, documente şi publicaţii în discursul lui Lázár János care a limba străină, pentru ca și comu- stârnit un mare ecou, susţinut în Ziua

112 100 de ani de la Trianon

Solidarităţii Naţionale, se află în de la sârbi pentru violenţele din al acord cu faptele istorice, iar cererea Doilea Război Mondial. Însă condu- scuzelor ar avea un efect binefăcător cătorii statelor vecine nu şi-au cerut asupra relaţiei popoarelor din Bazinul niciodată scuze de la maghiari (în Carpatic. Discursul de sâmbăta mod contrar au confirmat de exemplu (03.06.2017) trecută susţinut de decretele Benes), care ne lezează Lázár János la Szarvas cu ocazia mândria naţională – a declarat Szávai Zilei Solidarităţii Naţionale a stârnit Ferenc, împreună cu faptul că această un ecou internaţional, în care şeful revendicare este independentă de Cabinetului Premierului a declarat orice idee de revizuire teritorială. Pur printre altele: a sosit timpul ca vecinii şi simplu este vorba de faptul că noştri, liderii Europei să spună, să politicienii care conduc popoarele din recunoască şi să-şi facă un reper din Bazinul Carpatic ar trebui în sfârşit să politica lor că maghiarimea, naţiunea se confrunte cu greşelile comise. maghiară este victima Trianon-ului, Recunoaşterea ne-ar întări pe toţi, nu provocatoarea acestuia. Totodată deoarece ne-ar aduce mai aproape politicianul a solicitat stimă pentru unii de alţii – a declarat istoricul. A toţi maghiarii”. [...] „este indiscutabil făcut referire şi la faptul că guvernele că Lázár János are dreptate: puterile ungare de după schimbarea regimului învingătoare s-au comportat foarte au declarat sub numeroase forme: ne urât cu ţara noastră – a reieşit din străduim asupra unei colaborări cuvintele istoricului. Conform strânse cu ţările vecine, nu avem spuselor sale Regatul Ungar a pierdut revendicări teritoriale, dar vrem să-i 2/3 din teritoriul său, respectiv peste strângem la pieptul nostru pe co- jumătate din populaţia sa din cauza naţionalii noştri şi luăm atitudine intereselor politico-economice şi pentru a trăi cu aceleaşi drepturi strategice ale unor puteri din Antanta, precum grupurile etnice naţionale din respectiv a maşinaţiilor diferitelor Ungaria. Până acum Uniunea nu a grupuri de lobby. Împreună cu acest făcut prea multe pentru apărarea lucru din averea naţională ce repre- minorităţilor naţionale, de aceea zenta 40 miliarde coroane de aur, 25 guvernul trebuie să acorde atenţie la de miliarde au ajuns în afara constituirea destinului maghiarimii graniţelor noastre, fapt pentru care din afara graniţelor – a subliniat statele succesoare ar fi trebuit să istoricul”51. plătească despăgubiri, dar nu au făcut „O pace rea este mai rea decât niciodată acest lucru – a adăugat, şi a războiul. Foarte mulți oameni au fost amintit şi faptul că maghiarimea care interesați de expunerea istoricului a ajuns în străini fără voinţa sa a fost Ernő Raffay din Ungaria, intitulată tratată deseori ca ţap ispăşitor în cei Ungaria de la invazia românilor din aproape 100 de ani ce au trecut de la 1916 până la Trianon, în cadrul semnarea Dictatului de Pace. La căreia a vorbit despre ultima perioadă Novi Sad, Áder János şi-a cerut scuze a războiului şi primii ani de pace.

113 POLIS

Sediul organizaţiei din Satu Mare a i chiar și-n... „teoriile geografice care Consiliului Naţional Maghiar din justifică sau nu legitimitatea şi Transilvania (CNMT) s-a dovedit a fi ilegitimitatea noilor frontiere”. Susți- neîncăpător pentru cei care au nătorii unei asemenea perspective participat la expunerea de mai multe istorice trebuie să știe că „O stare de ore a istoricului Raffay Ernő. Eveni- lucru, chiar milenară, nu poate mentul a început cu un mesaj de salut supraviețui cât timp este contrară susţinut de organizatorul principal justiției”54. Csókási-Budaházi Attila, preşedintele Cercetările întreprinse în zonă au CNMT Satu Mare, după care a men- evidențiat faptul că în presa de limbă ționat: Nu suntem oameni frustraţi, maghiară, îndeosebi, controlul sau care îşi deplâng trecutul, dar „comunității” este total. În numele și trebuie să ne trăim sărbătorile şi pe altarul „intereselor comunității doliul nostru, să ne aducem aminte cu maghiare” redacțiile publică doar demnitate. După recitarea poeziei materialele care se înscriu în politica intitulate „În Piaţa Eroilor” scrisă de redacțională cu puternice accente Kovács Sándor, a urmat expunerea etnocentriste. Permanent agresată de lui Raffay Ernő. Imediat după ce a acest tip de propagandă, în rândul salutat participanţii, i-a şi avertizat că comunității maghiare se generează un expunerea sa despre Regatul fenomen de anomie. Întreg sistemul Ungariei din 1916-1920, ce s-a de valori, concepții și standarde întâmplat cu românii şi ungurii în sociale se prăbușește brusc, prin ultimii doi ani ai războiului (1916- atacul repetat asupra regulilor morale 1918), ce s-a întâmplat în primii doi și juridice statuate, dând naștere ani de pace (1918-1920) și cum a acestui fenomen care se resimte la reușit România să câștige pacea, nu nivelul omului obișnuit prin apariția va fi una scurtă. Regatul Ungariei a și accentuarea unui sentiment de pierdut războiul și a pierdut şi pacea, insecuritate difuză, de teamă per- în timp ce Regatul României a manentă, care generează suspiciunea pierdut războiul și a câștigat pacea, a reciprocă ce poate duce la acțiuni spus Raffay....”52. revendicative pe criterii etnice55. Deși Departe de a-și asuma „partea de publicul țintă al mass-mediei ma- responsabilitate ce revine Ungariei în ghiare îl constituie, în principal, citi- izbucnirea războiului mondial și, în torii și ascultătorii de limbă ma- general, în politica imperialistă a ghiară, considerăm că mesajele dublei monarhii”53, și a recunoaște transmise trebuie recepționate și de justețea revendicării popoarelor către români, de la omul simplu la asuprite din cadrul regatului medieval Președintele țării, în vederea formu- maghiar – sloven, croat, sârb, slovac, lării unor răpunsuri adecvate, în român – cea mai mare parte a lide- consens cu exigenențele actuale ale rilor politici, istoricilor și „specia- științei istoriei și cu practica euro- liștilor” formatori de opinie susțin peană în materie. vinovăția tuturor celorlalți, căutându-

114 100 de ani de la Trianon

Note 11 Rezoluția Adunării Naționale Secuiești, http://www.szut.org, 1 Ioan Lăcătușu, „Problematica disponibil la 18iunie2006. Trianonului în mass-media de 12 Kiss Tamas, Barna Gergo, expresie maghiară”, în Transilvania, Maghiarii din Transilvania în nr. 9/2005, pp. 36-43. spațiul politic maghiar și românesc, 2 Cecilia Kocsis, „Interviu cu istoricul Institutul pentru studierea Raffay Ernő despre Trianon și problemelor minorităților naționale, consecințele lui. Actualul guvern Cluj-Napoca, 2013, p. 3 ungar nu reprezintă interesele 13 Ferenc Páll-Szabó, Ziua Solidarității maghiarilor”, în Székely Hírmondó, Maghiare, înwww.corbiialbi.ro, (Sfântu Gheorghe), nr. 3, 21-26 disponibil la 4 iunie 2015. 14 ianuarie 2005 (Guvernul Ferenc http://alfahir.hu, disbonibil la 3 Gyrcsany, 29 septembrie 2004 - 14 ianuarie 2017. 15 aprilie 2009, n.n.). www.szekelyfold.ma, disponibil la 4 3 ianuarie 2017. Ibidem. 16 4 MTI, „Se revendică dreptul la www.trianon100.hu, disponibil la 4 martie 2017. autodeterminare”, în 17 Háromszék,(Sfântu Gheorghe), nr. http://foter.ro, disponibil la 2 mai 2017. 4488, 10 iunie 2005. 18 5 Vary O. Peter, „Trianonul a generat www.polgarportal.hu, disponibil la 2 mai 2017. surse de conflict”, în Háromszék, 19 (Sfântu Gheorghe), nr. 4489, 11 Szabadság, (Cluj-Napoca), 3 mai 2017. iunie 2005. 20 6 MTI, „Comemorări în Ungaria”, în www.kuruc.hu, disponibil la 8 februarie 2017. Háromszék, (Sfântu Gheorghe), nr. 21 4484, 6 iunie 2005. http://erdely.ma, disponibil la12 7 februarie 2017. Gazda Zoltán, „Autonomia 22 Pământului Secuiesc”, în www.szekelyfold.ma, disponibil la 14 martie2017. Háromszék, (Sfântu Gheorghe), nr. 23 4483,4 iunie 2005. www.magyaridok.hu, disponibil la 7 8 mai 2017. „Trianon și autonomie, Declarația 24 Comisiei Permanente a Consiliului www.szentkoronaradio.com, disponibil la 6 iunie 2017. Național Secuiesc despre decizia de 25 la Trianon”, în Harghita Népe, Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 6 iunie 2017. (Miercurea-Ciuc), nr. 3127,3iunie 26 2005. Harghita Népe, (Miercurea-Ciuc), 7 9 iunie 2017. Gyergyai Csaba, „Ce ne-a lăsat 27 mizerabilul secol XX? Aproape de www.Itthon.ma, disponibil la 4 iunie 2018. Kolttay Gabor, regizorul creațiilor 28 «Regele Ștefan» și «Trianon»”, în Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 5 iunie 2018. Székely Hírmondó, (Sfântu 29 Gheorghe), nr. 4, 28 ianuarie-3 Ibidem. 30 februarie 2005. Szatmári Friss Újság, (Satu Mare), 6 10 Kocsis Cecilia, art.cit., în Székely iunie 2018. 31 Hírmondó, (Sfântu Gheorghe), nr. 3, Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 15 21-26ianuarie 2005. iunie 2018.

115 POLIS

32 Problematica Trianonului în mass- 43 Să ardă flacăra! – A răsunat glasul media maghiară. Sinteză rezistenţei naţionale, la Budapesta, documentară, Arhiva Centrului în www.szentkoronaradio.com, European de Studii Covasna- disponibil la 6 iunie 2017. Harghita (CESCH, nr. 10/2018). 44 Ce să facem cu Trianonu?, în 33 Cea mai mare provocare/instigare a www.Itthon.ma, disponibil la 4 iunie universului: drapelul secuiesc îl 2018. înlocuieşte pe cel al României, în 45 Farcádi Botond, „Ziua solidarității http://alfahir.hu, disponibil la 3 naționale la Sfântu Gheorghe”, în ianuarie 2017. Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 5 34 Atacuri româneşti asupra iunie 2018. manualului de istorie în limba 46 Iochom István, „Comemorarea maghiară a Editurii T3, în Trianonului la Târgu Secuiesc”, în www.szekelyfold.ma, disponibil în 4 Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 5 ianuarie 2017. iunie 2018. 35 Mass-media română: Echipa MTA, 47 Sarcina noastră este ca cei care iniţiativa departamentului de propa- doresc să și rămână maghiari, în gandă antiromânească a guvernului www.kormany.hu, disponibil la 1 ungar, www.polgarportal.hu, ianuarie 2017. disponibil la 2 mai 2017. 48 Ibidem. 36 A fost respinsă iniţiativa declarării 49 În apărarea patrimoniului nostru Zilei de 04 iunie drept Ziua scris, în www.itthon.ma, disponibil Trianonului şi a luptei împotriva în 6 ianuarie 2017. asupririi maghiare, în 50 Echipa de cercetare academică www.trianon100.hu, disponibil în 4 investighează circumstanțele dicta- martie 2017. tului de la Trianon – sperăm să nu 37 Fundătura autonomiei, în lase acest lucru în seama evreilor, în www.erdely.ma, disponibil la 31 www.kuruc.hu, disponibil la 1 ianuarie 2017. februarie 2017. 38 Farkas Reka, „Ce a primit 51 Acuzație revizionistă împotriva lui Transilvania de la România?”, în Lazar, în www.magyaridok.hu, Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 14 disponibil la 8 iunie 2001. august 2017. 52 „O pace rea este mai rea decât 39 Gergely Előd-Gellért, Dragi fraţi războiul”, publicația Szatmári Friss români! Nu ne supărăm. Doar ne Újság, (Satu Mare), 6 iunie 2018. pare rău!, în www.azonnali.hu, 53 „Nota președintelui Conferinței de disponibil la 19 august 2017. Pace, Alexandru Millerand, cuprin- 40 Fundătura autonomiei, în zând răspunsul față de notele www.erdely.ma, disponibil în 31 delegației ungare, 1920 mai 6”, în ianuarie 2017. Cristina Țineghe (coord.), Problema 41 Ibidem. transilvană reflectată în notele 42 Farkas Reka, „Comemorarea prezentate de delegația maghiară la Trianonului sub semnul speranței”, Conferința de Pace de la Paris. în Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 6 (1920) Ediție critică, Editura Centrul iunie 2017. de Studii pentru Resurse Românești, București, 2007, p. 312.

116 100 de ani de la Trianon

54 Ibidem. Covasna, Editura Eurocarpatica, 55 Ioan Lăcătușu, Românii în mass- Sfântu Gheorghe, 2006, p. 59. media maghiară din Harghita și

Bibliografie GAZDA, Zoltán, „Autonomia Pământului Secuiesc”, în Háromszék, (Sfântu Lucrări cu caracter general și special Gheorghe), nr. 4483, 4 iunie 2005. GYERGYAI, Csaba, „Ce ne-a lăsat KISS, Tamás, BARNA, Gergő, Maghiarii mizerabilul secol XX? Aproape de din Transilvania în spațiul politic Kolttay Gabor, regizorul creațiilor maghiar și românesc, Institutul pentru «Regele Ștefan» și «Trianon»”, în studierea problemelor minorităților Székely Hírmondó, (Sfântu Gheorghe), naționale, Cluj-Napoca, 2013. nr. 4, 28 ianuarie - 3 februarie 2005. LĂCĂTUȘU, Ioan, Românii în mass- IOCHOM, István, „Comemorarea media maghiară din Harghita și Trianonului la Târgu Secuiesc”, în Covasna, Editura Eurocarpatica, Sfântu Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 5 iunie Gheorghe, 2006. 2018. ***, Problematica Trianonului în mass- MTI, „Se revendică dreptul la media maghiară. Sinteză documentară, autodeterminare”, în Háromszék, Arhiva Centrului European de Studii (Sfântu Gheorghe), nr. 4488, 10 iunie Covasna-Harghita (CESCH, nr. 2005. 10/2018). IDEM, „Comemorări în Ungaria”, în ***, „Nota președintelui Conferinței de Háromszék, (Sfântu Gheorghe), nr. Pace, Alexandru Millerand, cuprinzând 4484, 6 iunie 2005. răspunsul față de notele delegației PETER, O. Vary, „Trianonul a generat ungare, 1920 mai 6”, în Cristina surse de conflict”, în Háromszék, Țineghe (coord.), Problema transilvană (Sfântu Gheorghe), nr. 4489, 11 iunie reflectată în notele prezentate de 2005. delegația maghiară la Conferința de REKA, Farkas, „Ce a primit Transilvania Pace de la Paris. (1920) Ediție critică, de la România?”, în Háromszék, Editura Centrul de Studii pentru (Sfântu Gheorghe), 14 august 2017. Resurse Românești, București, 2007. * * *, „O pace rea este mai rea decât războiul”, în Szatmári Friss Újság, Articole și studii (Satu Mare), 6 iunie 2018. * * *, „Trianon și autonomie, Declarația LĂCĂTUȘU, Ioan, „Problematica Comisiei Permanente a Consiliului Trianonului în mass-media de expresie Național Secuiesc despre decizia de la maghiară”, în Transilvania, nr. 9/2005, Trianon”, în Harghita Népe, pp. 36-43. (Miercurea-Ciuc), nr. 3127, 3 iunie FARCÁDI, Botond, „Ziua solidarității 2005. naționale la Sfântu Gheorghe”, în Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 5 iunie Interviu 2018. FARKAS, Reka, „Comemorarea KOCSIS, Cecilia, „Interviu cu istoricul Trianonului sub semnul speranței”, în Raffay Erno – despre Trianon și Háromszék, (Sfântu Gheorghe), 6 iunie consecințele lui. Actualul guvern ungar 2017.

117 POLIS

nu reprezintă interesele maghiarilor”, în pagandă antiromânească a guvernului Székely Hírmondó, (Sfântu Gheorghe), ungar, www.polgarportal.hu, disponibil nr. 3, 21-26 ianuarie 2005 (Guvernul la 2 mai 2017. Ferenc Gyrcsany, 29 septembrie 2004 - Rezoluția Adunării Naționale Secuiești, 14 aprilie 2009, n.n.). http://www.szut.org, disponibil la 18 iunie 2006. Resurse online Sarcina noastră este ca cei care doresc să și rămână maghiari, în A fost respinsă iniţiativa declarării Zilei www.kormany.hu, disponibil la 1 de 04 iunie drept Ziua Trianonului şi a ianuarie 2017. luptei împotriva asupririi maghiare, în Să ardă flacăra! – A răsunat glasul www.trianon100.hu, disponibil în 4 rezistenţei naţionale, la Budapesta, în martie 2017. www.szentkoronaradio.com, disponibil Acuzație revizionistă împotriva lui Lazar, la 6 iunie 2017. în www.magyaridok.hu, disponibil la 8 GELLÉRT-Előd, Gergely, Dragi fraţi iunie 2001. români! Nu ne supărăm. Doar ne pare Atacuri româneşti asupra manualului de rău!, în www.azonnali.hu, disponibil la istorie în limba maghiară a Editurii T3, 19 august 2017. în www.szekelyfold.ma, disponibil în 4 SZABŐ-Páll, Ferenc, Ziua Solidarității ianuarie 2017. Maghiare, în www.corbiialbi.ro, Ce să facem cu Trianonu?, în disponibil la 4 iunie 2015. www.Itthon.ma, disponibil la 4 iunie http://alfahir.hu, disponibil la 3 ianuarie 2018. 2017. Cea mai mare provocare/instigare a www.szekelyfold.ma, disponibil la 4 universului: drapelul secuiesc îl ianuarie 2017. înlocuieşte pe cel al României, www.trianon100.hu, disponibil la 4 înhttp://alfahir.hu,disponibil la 3 martie 2017. ianuarie 2017. http://foter.ro, disponibil la 2 mai 2017. Echipa de cercetare academică www.polgarportal.hu, disponibil la 2 mai investighează circumstanțele dictatului 2017. de la Trianon – sperăm să nu lase acest www.kuruc.hu, disponibil la 8 februarie lucru în seama evreilor, în 2017. www.kuruc.hu, disponibil la 1 februarie http://erdely.ma, disponibil la 12 februarie 2017. 2017. Fundătura autonomiei, în www.szekelyfold.ma, disponibil la 14 www.erdely.ma, disponibil la 31 martie 2017. ianuarie 2017. www.magyaridok.hu, disponibil la 7 mai În apărarea patrimoniului nostru scris, în 2017. www.itthon.ma, disponibil în 6 ianuarie www.szentkoronaradio.com, disponibil la 2017. 6 iunie 2017. Mass-media română: Echipa MTA, www.Itthon.ma, disponibil la 4 iunie iniţiativa departamentului de pro- 2018.

118 100 de ani de la Trianon

România. De la un tratat la altul (Războiul de 30 de ani în Europa)

[Romania. From one treaty to another (30-year war in Europe)]

Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate. (Dante, Infernul, III, 9)

Nicolae PĂUN

Abstract: The extended study analyzes – in light of the latest historiographical interpretations and archival sources recently available for research – the legal and economic aspects of the 20th Century Peace Treaties, namely the Paris Peace Conference, Versailles (1919), the Peace Conference (1946 ) / The Treaties of Paris (February 10, 1947). In the format published now are presented mainly aspects that occurred at the end of this real war of 30 years in Europe, with a particular determination on Romania.

Keywords: peace treaties, world wars, Romania, the division of Europe, legal and economic clauses.

Istoria oferă analogii. O face de 30 de ani, cu un intermezzo plin adesea cu un substrat pedagogic. de speranţe, urmat de o competiţie Tentaţia istoricului de a se apleca globală între ceea ce istoria uma- asupra lor vine tocmai din posibi- nităţii încă nu mai văzuse: două litatea de a evidenţia diferenţele superputeri. dintre episoade relativ similare. O Conferinţă de Pace la Versailles Primul şi al Doilea Război Mondial încheie (relativ) Primul Război constituie asemenea ocazii. În mare Mondial1. Încheierea celui de-al măsură, aceiaşi actori – Germania, doilea război va însemna, în schimb, Marea Britanie, Franţa, Rusia/URSS o serie de tratate întinse pe nu mai şi Statele Unite, alături de cobeli- puţin de 12 ani, între 1944 şi 1956: geranţi în sisteme de alianţă – armistiţiul cu România din 12 răscolesc geopolitica europeană şi septembrie 1944, cel cu Finlanda din lasă în urmă mai mult ruine decât o 19 a aceleiaşi luni, cel cu Bulgaria cenuşă fertilă din care să renască o din 28 octombrie şi cel din 20 nouă societate. Secolul XX este, în ianuarie 1945 cu Ungaria; capitularea fond, un secol condensat la un război Germaniei semnată la Reims, pe 7

119 POLIS mai 1945, ratificată la Berlin în ziua părţi. În schimb, el nu a fost următoare; în fine, capitularea formalizat vreodată într-un tratat de Japoniei, semnată pe 2 septembrie pace2. 1945 la bordul USS Missouri în Un prim adevăr se desprinde din golful Tokyo. Celor şase documente această multitudine de iniţiative care oficiale le-au urmat: actele diplo- fundamentează pacea mondială şi matice ale Tratatului de la Paris din sunt semnate în diverse metropole ale 10 februarie 1947, încheiat între emisferei nordice: Europa încetase să Naţiunile Unite – în număr de 21 – şi mai fie privită drept centru preferat al Italia, România, Bulgaria, Ungaria, lumii. Sfâşiată în două generaţii Finlanda; cele ale Tratatului de la San succesive prin războaie întinse de la Francisco din 8 septembrie 1951, Pirinei la Caucaz, transformarea ei între Japonia şi 48 de naţiuni aliate din stăpână a destinelor mondiale în (fără URSS); tratatul de la Taipei din regiune sub dublu control marca 27 aprilie 1952, între China destructurarea întregului echilibru de republicană şi Japonia; acordul de la putere şi principii de diplomaţie Paris privind constituirea Republicii create după Congresul de la Viena şi Federale Germane din 23 august căruia lumea centrată pe Geneva în 1954, cu restabilirea responsa- anii 20 încercase să-i dea un nou bilităţilor diplomatice ale noii entităţi lustru. ridicate pe teritoriile fostului Reich, Al doilea adevăr, derivând din administrată de britanici, americani şi primul, ţine de transformarea francezi. Vor urma, la 20 septembrie Europei. Dacă primul război destră- 1956, Tratatul de la Moscova, prin mase patru imperii pentru a le înlocui care Uniunea Sovietică oferea cu nouă ţări create pe baze etnice în suveranitate zonelor germane ocupate mare măsură, al doilea transformă în de ea în est, ridicate la rang de republici şase regate, în parte Republică Democrată – contrapon- succesoare ale imperiilor căzute la dere a Republicii Federale –, apoi 1918: Italia, România, Iugoslavia, Tratatul de la Belvedere Viena, Bulgaria, Albania şi Ungaria (în încheiat de URSS, Statele Unite, regim de regenţă). În treizeci de ani, Marea Britanie şi Franţa cu Austria, statalităţile dintre Rin şi Marea pe 15 mai, având valenţe de Tratat de Neagră sunt transformate sub diverse Stat (documentul reconstituia raporturi: ca teritoriu, ca forme de Republica Austriacă şi punea capăt guvernare şi regim politic, implicit ca ocupaţiei militare quadruple de până vecinătăţi şi alianţe internaţionale. atunci). În fine, pe 19 octombrie Mizele geopolitice se schimbă în 1956, mult aşteptatul document profunzime. oficial între URSS şi Japonia (de Istoriografia românească, într-o facto, o declaraţie comună), punând legitimă – şi comprehensibilă – capăt stării de război şi restaurând revendicare a echităţii, tinde totuşi să relaţiile diplomatice între cele două nu ţină seama de aspecte care, în

120 100 de ani de la Trianon epocă, erau considerate strategice le poate surclasa ca importanţă. pentru actorii majori ai conflagraţiei: Viitorul României era indisolubil Statele Unite, Marea Britanie şi legat, în spiritul negociatorilor, de URSS. Printr-un paradox bine evoluţia Coreei, sau a Japoniei, observat de François Fejtö3, comu- reparaţiile – de influenţa negociată în nismul avea mai mulţi partizani în cadrul Comisiei aliate de control din Europa apuseană decât în vecinătatea Berlin, iar frontiera italo-iugoslavă și imediată a lumii sovietice. Or, în coloniile italiene – de Polonia, de Polonia, România şi Bulgaria, unde libertatea navigaţiei pe Dunăre și de Moscova considera că are interese, modificarea unor prevederi ale imposibilitatea de a găsi actori care tratatului de la Montreux4. să-i accepte poziţia a impus susţine- Atmosfera de la Conferinţele din rea cu orice mijloace a grupărilor 1945 și 1946 şi a celei de la Paris au comuniste pentru ca acestea să fost departe de cordialitate. Chesti- neutralizeze rivalii anti-sovietici. unea e bine ştiută. Cooperării de la Slăbiciunea lui Stalin se cerea com- Ialta, cu prevederile ei ţinute drept pensată. Era prea greu de împăcat temporare sau circumstanţiale, i se proiectul Kremlinului de preluare a substituise ceea ce Dean Acheson controlului în ţările din Europa numea „un spirit de competiţie pentru răsăriteană cu dreptul popoarelor de a poziţii strategice şi pentru influenţă în dispune de ele însele – proclamat de lume, între Statele Unite şi Rusia”5. Roosevelt în aceeași perioadă –, dar Tranziţia către pace şi, mai ales, încercarea merita, pentru că găsirea unor actori guvernamentali obiectivul Moscovei era consolidarea din ţările Europei central-răsăritene poziţiilor și recompunerea întregii dispuşi la amiciție cu Moscova, dar regiuni în sensul dorit de ea. Din acceptaţi şi de anglo-americani, nu a acest context se naște alternanţa între fost uşoară pentru URSS şi nici nu s- intervenţiile contrarii spiritului, sau a soldat cu rezultatele dorite. Crizele literei armistiţiilor (inclusiv a nu au încetat să apară, din Polonia în înţelegerii de la Ialta) și concesiile Ungaria, România şi Bulgaria, pe tot făcute de sovietici solicitărilor anglo- parcursul acestei perioade. Invers, americane. Pentru că, fundamental, capacitatea anglo-americanilor de a- Europa central-răsăriteană era consi- şi face auzită şi ascultată părerea în derată de Kremlin parte dintr-un aceeaşi regiune dispăruse în mod sistem global de schimburi, dezbătut vizibil după 1946. În plus, remarcau pe coasta Crimeei în februarie 1945, atât Fejtö, cât şi Byrnes, atenţi la un apoi la Potsdam, apoi în întrunirile articol din New York Herald Tribune miniștrilor afacerilor externe ai (din 10 octombrie 1945), bomba Puterilor, fiind transpus în practică la atomică era ferm prezentă în rândul Conferinţa de la Paris. Or, acest participanţilor la conferinţe. „Ameri- sistem de schimburi impune echilibre canii, în posesia acestei arme pe care Europa central-răsăriteană nu redutabile, considerau că echilibrul

121 POLIS de forţe se modificase în favoarea lor, Nürnberg tocmai se încheiaseră.) drept care sovieticii trebuiau să ţină Semnatarii se angajau să ia toate cont şi să-şi modereze exigenţele. În măsurile necesare pentru a proteja spiritul lui Truman şi al consilierilor, toate persoanele aflate sub jurisdicţia concesiile acordate la Ialta nu mai lor, indiferent de rasă, sex, limbă sau corespundeau realităţii”6. Sovieticii religie, cu asigurarea drepturilor nu ar fi acceptat acest punct de ve- omului şi a libertăţilor fundamentale dere: dacă cedau asupra unor chesti- (inclusiv a libertăţii de expresie, a uni, erau gata să ceară compensaţii în presei şi publicării, a religiei, a alte domenii, cu înverşunare. opiniei politice şi a întrunirilor În ceea ce privea teatrul european publice). Cetăţenii statelor care se al războiului, Tratatele de pace de la aliaseră cu Germania nu urmau să fie Paris au fost semnate pe 10 februarie vizaţi de sancţiuni specifice, iar 1947 în Salonul Orologiului de la guvernele acestora trebuiau să Ministerul Afacerilor Externe, pe vegheze la non-recrudescenţa organi- Quai d’Orsay – loc ce urma să de- zaţiilor fasciste sau naziste şi, în vină, peste trei ani, cadrul excepţio- general, a celor care ar fi avut ca scop nalei Declaraţii Schuman cu privire privarea cetăţenilor de drepturile lor la constituirea unei Comunităţi democratice. Pentru cei care s-au Europene a Cărbunelui şi Oţelului. aflat la Est de linia Stettin-Trieste, Lucrările desfăşurate între 29 iulie şi aceste prevederi au rămas literă 15 octombrie 1946 permiteau Pute- moartă: nimic din ceea ce însemna rilor aliate victorioase (Marea Britanie drepturile omului sau libertăţile fun- cu Imperiul şi Commonwealth-ul, damentale nu au mai fost respectate Uniunea Sovietică, Statele Unite şi de regimurile care, în simbioză cu Franţa) să încheie o pace cu cei Kremlinul, impuneau marxism- înfrânţi: Regatul Italiei, statele foste leninismul în forma stalinistă de aliate ale Germaniei naziste – putere. România, Ungaria, Bulgaria – şi Parisul nu a marcat un progres Finlanda. Pentru aceste cinci ţări real în reglementarea păcii faţă de tratatele însemnau totodată revenirea conferinţele anterioare (Teheran, la o normalitate în termeni de drept Moscova, Ialta, Potsdam). Proiectele internaţional, ca state suverane, de- nu au fost niciodată depline pentru plin responsabile şi din acel moment că, pe o serie întreagă de domenii, apte să acceadă în Organizaţia Cei Patru Mari nu cădeau de acord. Naţiunilor Unite. Fractura dintre Kremlin şi anglo- Clauzele politice ale tratatelor americani lăsa să se întrevadă, în vădeau un spirit de generozitate care, fond, radicalizarea care avea să cel puţin ca principiu, se dorea urmeze, iar divergenţele dintre parti- respectat pentru a exemplifica dife- cipanţi au dus la violente schimburi renţa radicală între Aliaţi şi în timpul dezbaterilor. Unul dintre atrocităţile naziste. (Procesele de la observatori, Maurice Merleau-Ponty,

122 100 de ani de la Trianon nota: „s-ar părea că unii dintre Aliaţi Italiei rămânea cea din anii 1860, în n-au făcut decât să-şi găsească ciuda solicitărilor pro-franceze din dușmani în grupul învingătorilor, Aosta (pe de-o parte) şi a celor din reconciliindu-se cu învinşii”7. Rup- Tirolul de sud în relaţia cu Austria. tura regrupa, pe de-o parte, URSS-ul, Italia evita ocupaţia militară (probabil două state nominale (Ucraina şi quadripartită şi ea), dar pierdea Belarus), Polonia, Cehoslovacia şi teritorii dobândite dinainte de acce- Iugoslavia, împotriva Statelor Unite, derea la putere a fasciştilor: Libia, Marii Britanii, Franţei şi a altor care data din 1911-1912, şi regiunile învingători. Problemele cele mai din estul adriatic (din 1919). spinoase ţineau de frontiera greco- Finlanda era readusă la frontierele bulgară, de cea a Albaniei, cea italo- din 1 ianuarie 1941, consacrând iugoslavă (cu regimul aparte pentru pierderile de după Războiul de iarnă Trieste), de navigaţia pe Dunăre (şi inutilitatea a ceea ce fusese (unde două comisii internaţionale Războiul de continuare), cu excepţia trebuiau deposedate de drepturi), de provinciei Petsamo, încorporată în reparaţiile italiene datorate Iugoslaviei Rusia sovietică. Cazul finlandez, în şi Greciei, alături de compensaţiile termeni de reparaţii şi de ajustări, pentru bunurile naţiunilor aliate din teritorial a fost un semnal de aver- teritoriile statelor ex-inamice. Italia tisment pentru Occident legat de pierdea Libia şi Africa de Est (însem- modalitatea în care Moscova înţe- nând Etiopia, Eritrea şi Somalia legea să-şi regleze conturile, deşi ea italiană), recunoştea independenţa iniţiase războiul din 1939-1940, iar Albaniei (aflată în uniune personală rezistenţa dârză a finlandezilor după invazia din aprilie 1939), atrăsese toate simpatiile Apusului, pierdea concesiunea chineză din care s-au diminuat din cauza Tianjin şi ceda Greciei Dodecanezul colaborării foarte pragmatice a (arhipelag minuscul sub coastele Finlandei cu Germania nazistă8. Turciei, dar strategic). Iugoslaviei îi Ungaria revenea la limitele din erau cedate insulele din Marea 1938 prin anularea celor două Tratate Adriatică şi peninsula Istria aproape de la Viena. Teritoriile preluate de la în totalitate, cu provinciile Fiume, Cehoslovacia şi de la România au Zara, majoritatea Goriziei şi Pola – fost returnate, cu o rectificare de 62 un total de 7.763 km². Din aceasta km² în favoarea Cehoslovaciei9. din urmă se va desprinde hinterlandul Aceasta pierdea totuşi Rutenia unui semi-stat suveran, creat ca şi subcarpatică de 12.000 km² pe care o Tangerul în Maroc, sau Danzigul în primise la Versailles şi care era acum Baltica: Teritoriul liber Trieste, plasat integrată URSS-ului, unificându-se sub conducerea Consiliului de astfel aproape total naţiunea securitate al ONU. Cu excepţia unei ucrainenă. reajustări minore în favoarea Franţei România rămânea redusă la într-un areal puţin populat, frontiera frontierele din 1 ianuarie 1941, cu

123 POLIS excepţia reluării Transilvaniei de raportate la capacitatea ei economică, Nord în formula restitutio in sau la valoarea comerţului extern. integrum. Basarabia, ţinutul Herţa şi România şi Ungaria (iniţial şi Nordul Bucovinei erau pierdute în Finlanda) au fost obligate la plata favoarea URSS. Dar, asemenea unor sume suficient de mari raportat Italiei deposedate inclusiv de teritorii la economia lor pentru ca acestea să obţinute înaintea celor două războaie, îmbrace forma răzbunării13. Cadrilaterul de 7.556 km² dobândit Astfel, Italia (la un PNB de 8,7 de la Bulgaria în 1913 era pierdut miliarde $ 1938) trebuia să plătească încă o dată în favoarea acesteia din 360 milioane $ la valoarea din 1938 urmă, confirmându-se validitatea (din care 125 Iugoslaviei, 105 cesiunii prin tratatul de la Craiova în Greciei, 100 URSS, 25 Etiopiei şi 5 1940. În schimb, faţă de solicitările milioane Albaniei); Finlanda (cu un emise la Cairo de sovietici şi PNB de 1,48 miliarde $ 1938) datora înmânate atunci prinţului Ştirbey, 300 de milioane URSS; Ungaria România scăpa uşor10. (dintr-un PNB de 1,45 miliarde $ Aceleaşi frontiere, de la 1 ianuarie 1938) 300 de milioane din care 200 1941, deveneau obligatorii pentru către URSS, iar 100 Cehoslovaciei şi Bulgaria prin retrocedearea Macedoniei Iugoslaviei; România avea ca de pe Vardar Iugoslaviei, Macedoniei obligaţie aceeaşi sumă, exclusiv către de Est şi Tracia meridională Greciei, URSS (la un PNB de 1,67 miliarde $ însă cu beneficiul Cadrilaterului ro- 1938); Bulgaria era obligată la plata a mânesc urcat la rang de excepţie în 70 milioane (din care 45 către Grecia dreptul internaţional: singurul teri- şi 25 către Iugoslavia). toriu câștigat de una din puterile Axei Tratatele, desemnate a intra în în timpul războiului şi păstrat după vigoare pe 15 septembrie 1947, pre- încheierea păcii. vedeau şi retragerea trupelor de Reparaţiile de război s-au dovedit ocupaţie într-un termen de 90 de zile, a fi însă subiectul cel mai dificil11. cu excepţia României şi a Ungariei, Este şi astăzi puţin tratat în isto- unde sovieticii erau autorizaţi să riografia internaţională, pentru că, păstreze trupe pentru a menţine liniile spre deosebire de Planul Marshall şi de comunicare cu Austria. „Perspec- de procesul de reconstrucţie euro- tiva unei evacuări – scrie Fejtö – fie peană din Vest, reparaţiile au privit în şi incomplete, aprindeau speranţele primul rând URSS-ul12. Acesta se elementelor necomuniste de a se de- estima ţara cea mai devastată în barasa de un partener impus de ocu- termeni materiali şi demografici, pant. Dar în acelaşi timp, conştienţi simţindu-se în drept de a solicita de acest pericol, comuniştii s-au sume considerabile de la foştii aliaţi grăbit să profite de trupele de ai Germaniei. Bulgaria, ţară fraternă, ocupaţie pentru a crea sau a pregăti slavă, care nu a declarat (singura!) un fait accompli politic”14. război URSS, a primit solicitări mici

124 100 de ani de la Trianon

Trupele de ocupaţie şi conlucrarea Conferința de pace de la Paris, 1946 guvernelor (tot mai) comuniste au pe care am publicat-o recent la Presa mers mână în mână cu asigurarea că Universitară Clujeană. Lucrarea, prin de la România se obţin despăgubirile cele 700 de pagini este, credem, o de război impuse prin armistiţiu. necesară contribuție istoriografică, în României i se imputau peste 1 contextul în care numeroase fonduri miliard $ distrugeri pe teritoriul arhivistice, din țară sau străinătate, sovietic. Astfel, cu titlul de restituiri prin deschiderea lor, se oferă ale bunurilor acaparate, a trebuit să cercetării. Sursele primare, în marea livreze imediat 100.000 vagoane de lor parte, țes cu minuțiozitate procese cereale (echivalent), 261.000 de istorico-diplomatice, geopolitice sau capete bovine, 550 vagoane de zahăr, din sfera juridică, în special a 286 locomotive, 5.000 vagoane, dreptului internațional, cât și în cea 2.600 tractoare ş.a. Costurile ocupa- economică. Acestea din urmă mai ţiei militare sovietice se ridicau, până puțin frecventate în analiza istorică la 1 iunie 1948, la 1,785 miliarde $, ne-au permis o interesantă cheie de însemnând 84% din veniturile înțelegere juridico-economică a ceea naţionale în perioada 1944-194815. ce Istoria a făcut să fie, imediat după Cât despre livrările cu titlu de repa- război, o disjuncţie între intenţia şi raţii propriu-zise, România a trebuit discursul Puterilor, între justeţe şi să cedeze 50% din produsele realitate, între promisiune şi fapt. petrolifere, 32% din flota maritimă şi Comparaţiile sunt bogate, în special fluvială şi din materialul feroviar sau privitor la clauzele tratatelor de pace, utilajele industriale, 18% din lemn şi la rechiziţii (ca definiţie şi modalitate cereale. Orice întârziere de livrare era de aplicare), la prevederile teritoriale amendată cu 5% pe lună16. Alături de şi politice (sensibile pentru că exproprieri, naţionalizări şi devalo- invocau drepturile omului, arestarea rizări, operaţiunile impuse de so- şi predarea criminalilor de război, vietici – amplu relatate şi documen- tratamentul simpatizanţilor Naţiunilor tate în „Viaţa economică a României, Unite, dizolvarea organizaţiilor de tip 1918-1948”17 – au condus rapid la fascist, punând totodată capăt lumii vulnerabilizarea ţării, justificând apoi interbelice prin lichidarea simbolică a aplicarea „reformelor” de redresare Societăţii Naţiunilor). Comparând care au transformat sistemul econo- cele două tratate – din 1919 și 1947 – mic românesc într-unul comunist. vom observa că acestea din urmă, Pe acest fundal vast, plin de chiar dacă nu vizează marele învins, mutaţii geopolitice şi ideologice, Germania, ci doar sateliții acestuia, studiul de față este doar un semnal sunt construite, cu o mai mare istoriografic apelat cu titlul România precizie, toate acele multiple perspec- – de la un Tratat la altul. Mai exact, tive – niciodată suficient de comune aceste prolegomene prefațează ampla între Moscova, Londra şi Washington lucrare Dincolo de Europa. – care vizau clauzele militare

125 POLIS trebuind a fundamenta pacea şi a statelor învinse (şi invers), bunurile reconstrui o nouă lume politică: învinşilor aflate pe teritoriul durata lor, limitări impuse capabi- Naţiunilor Unite, dar şi renunţarea la lităţilor de înarmare, procesul de pretenţii împotriva Naţiunilor Unite, limitare în sine, calitatea armelor, sau achitarea datoriilor. Indiferent de prevenirea reînarmării şi, nu în faţeta pe care o îmbracă, ele se ultimul rând, gestionarea conflictelor dovedesc a fi, întâi şi întâi, un extra- sub aspect etic. ordinar efort financiar. Consecinţele economice ale păcii, Acelaşi suport juridic atrage atât după Marele Război (1919) cât și atenţia asupra modului în care au fost după a doua Conflagrație ocupă un interpretate textele legale, aplicate loc preeminent, pentru că despă- soluţionările diferendelor, modul în gubirile – dincolo de valoarea care s-a putut accede la tratate, cum materială propriu-zisă – impun o puteau fi acestea revizuite, ratificate structură juridică de legitimare, de şi cum intrau în vigoare – exerciţiu evaluare şi aplicare a clauzelor cu atât mai important cu cât prevăzute prin reparaţii de război. Ele prevederile lor au schimbat nu o dată privesc restituirea bunurilor ridicate statutul naţiunilor învinse şi au de pe teritoriul Naţiunilor Unite, înrădăcinat o divizare a Europei care bunurile, drepturile şi interesele nu era decât începutul unui epuizant Naţiunilor Unite aflate pe teritoriul Război Rece.

Note redus din spiritul de cooperare privind România şi Bulgaria pentru 1 Va mai exista războiul de după că s-au simţit neglijaţi de anglo- război, seria de conflicte militare americani cu privire la deciziile care vor opune până în 1921-1923 legate de Japonia (cf. James F. câteva state: Polonia şi URSS, Byrnes, Speaking Frankly, Harper România şi Ungaria, Grecia şi and Brothers Publishers, New-York, Turcia, Rusia sovietică şi naţiunile 1947, sau ediţia franceză, Cartes sur din Caucaz. table, Morgan, Paris, 1947). 5 2 A cărui conchidere era lăsată pe D. Acheson, Introducere la John viitor, conform declaraţiilor comune Campbell, The United States in din 14 noiembrie 2004 ale World Affairs, 1947-1948, Harper & preşedintelui Federaţiei ruse (stat Brothers for the Council on Foreign succesor URSS) şi ale ministrului Relations, New-York,1948. 6 afacerilor externe rus, în decursul F. Fejtő, op. cit., p. 106. 7 unei vizite la Tokyo. „Bilan de la conférence de Paris”, în 3 F. Fejtő, Histoire des démocraties Informations et Documentation, 19 populaires, Seuil, Paris, 1992, vol. 1 octombrie 1946, citat de F. Fejtő, op. (L’ère de Staline), p. 92. cit., p. 108. 8 4 Aceasta s-a văzut cel mai bine în Este vorba de mai-sus-menţionata timpul Conferinţei de la Londra din continuare a războiului în teritoriul septembrie 1945, când sovieticii au sovietic, dincolo de vechile frontiere.

126 100 de ani de la Trianon

Mişcarea a atras imediat declaraţia procesul; recunoaşterea Partidului de război a Marii Britanii. Recu- comunist. Cf. Neal H. Petersen, noaştem aici acelaşi tip de conduită Fron Hitler’s Doorstep: The ca şi în cazul României. În schimb, Wartime Intelligence Reports of anexiunile sovietice s-au bazat pe Allen Dulles, 1942-1945, acordul de armistiţiu semnat la Pennsylvania State Press, 2010, p. Moscova pe 19 septembrie 1944. 282. Se regăsesc aici elemente din 9 Cu satele Horvátjárfalu, Oroszvár şi propunerea-test lansată pe 6 Dunacsún, plasate pe un teritoriu de decembrie 1939 într-un articol al care Cehoslovacia considera că are oficiosului Comintern „Comunismul nevoie în protecţia strategică a internaţional” ca România să accepte podului de la Bratislava care urma să încheierea unui pact de asistenţă fie ridicat peste Dunăre. mutuală după modelul celor semnate 10 Frontierele urmau să fie cele din cu Ţările Baltice, oferind sovieticilor 1940, cu preluarea de către URSS a baze navale, militare şi aeriene pe gurilor Dunării. Transilvania de propriul teritoriu. În plus, Partidul Nord era restituită României. Toate Comunist din România trebuia porturile româneşti de la Marea consolidat şi făcut să participe la Neagră treceau sub control sovietic. lupta internaţională a proletariatului Regele abdica. Oficialii ţării urmau împotriva conflictelor armate şi a să fie deferiţi instanţelor de judecată: reacţiunii. Iritarea provocată de miniştrii din Guvern – Tribunalului articol mai ales la Berlin, la câteva internaţional pentru crime de război, luni după pactul Ribbentrop- iar Mareşalul Antonescu – Molotov, a dus la dezavuarea Tribunalului sovietic de război. textului de către Radio Moscova (cf. Partidul comunist trebuia organizat Stephen Gorove, Law and Politics of şi oficial susţinut. Pe 22 martie, the Danube: An Interdisciplinary legaţia americană din Cairo era Study, Springer, 2012, p. 55). informată că României i se 11 Vezi pe larg lucrarea N. Păun, R. emiseseră noi condiţii pentru Bădilă, Dincolo de Europa, armistiţiul cu sovieticii: formă de Conferința de Pace de la Paris, guvernământ republicană; Regele 1946, Cluj-Napoca, PUC, 2018, pp. Mihai urma să ia titlul „Prinţ de 153-225, 378-444. Transilvania” şi să părăsească ţara; 12 Pentru beligeranţii din Europa flotila sovietică prelua controlul Occidentală, a se vedea „Les dom- gurilor Dunării, unde urma să mages de guerre : étude comparée en staţioneze odată ce Delta trecea sub France, Grande-Bretagne, Belgique control sovietic; control sovietic et Pays-Bas”, in Etudes et con- timp de doi ani al porturilor Brăila şi joncture - Economie mondiale, IIe Galaţi; Constanţa, port liber (fără a année, n°12, 1947, pp. 69-100 (DOI: putea şti dacă aceasta însemna un 10.3406/estat.1947.9378, în versiune regim de tip Danzig, Tanger sau electronică la www.persee.fr/doc/ Trieste); naţionalizarea către estat_1149-3755_1947_num_2_12_ sovietici a companiilor petroliere şi a 9378, accesat 3.II.2018). Studii de câmpurilor petrolifere româneşti, caz şi analize suplimentare în Pierre aceştia urmând să supravegheze D’Argent, Les réparations de guerre

127 POLIS

en droit international public: la 16 Un delegat american la conferinţa de responsabilité internationale des la Paris atrăgea atenţia, la 23 États à l’épreuve de la guerre, Emile septembrie 1946, că România plătise Bruylant, Bruxelles, 2002; Andrea din septembrie 1944 şi până în acel Gattini, Le riparazioni di guerra nel moment mai mult de 1 miliard $ cu diritto internazionale, CEDAM, titlu de reparaţii, rămânându-i încă Padova, 2003. 950 milioane de plătit (cf. Tappe, op. 13 Cifrele provin din Mark Harrison, cit., cifrele înseamnă aproape 20 The Economics of World War II: Six miliarde $ în 2018, raportat la un Great Powers in International PNB echivalent de 29.731 miliarde $ Comparison (Studies in 2018). Bugetul din 1949 al Macroeconomic History), României pentru reparaţii de război Cambridge University Press, 2000. a fost fixat la 14 miliarde lei. 14 F. Fejtő, op. cit., p. 113. 17 Apărută la Presa Universitară 15 Eric D. Tappe (1910-1992, membru Clujeană, 2009, și distinsă cu al Comisiei interaliate de control la Premiul „Xenopol” al Academiei Bucureşti, mai târziu profesor al lui Române. A se vedea pp. 329-395 Dennis Deletant): „Romania”, în R. pentru perioada 1944-1948, cu Betts (editor), Central and South anexele corespunzătoare. Până la 30 East Europe, 1945–1948, Royal iunie 1946, fuseseră predate Institute of International Affairs, despăgubiri materiale şi financiare în London-New York, 1950, pp. 3-26. valoare de 1,05 miliarde $. – Cele 1,785 miliarde $ la valoarea Diplomaţia americană era aşadar din 1948 înseamnă 18,626 miliarde bine informată. În iunie 1947, $ la valoarea din 2018 (ţinând cont livrările româneşti atinseseră 1,352 de influaţia din ultimii 70 de ani). miliarde $ (cf. N. Păun, op. cit., pp. 441-442).

Bibliografie FEJTŐ, F., Histoire des démocraties populaires, Seuil, Paris, vol. 1 (L’ère Lucrări cu caracter general și special de Staline), 1992. PETERSEN, H. Neal, Fron Hitler’s ACHESON, D., „Introducerea” de la Doorstep: The Wartime Intelligence John Campbell, The United States in Reports of Allen Dulles, 1942-1945, World Affairs, 1947-1948, Harper & Pennsylvania State Press, 2010. Brothers for the Council on Foreign GOROVE, Stephen, Law and Politics of Relations, New-York,1948. the Danube: An Interdisciplinary BYRNES, F. James, Speaking Frankly, Study, Springer, 2012. Harper and Brothers Publishers, New- GATTINI, Andrea, Le riparazioni di York, 1947, sauediţiafranceză, Cartes guerra nel diritto internazionale, sur table, Morgan, Paris, 1947. CEDAM, Padova, 2003. D’ARGENT, Pierre, Les réparations de HARRISON, Mark, The Economics of guerre en droit international public: la World War II: Six Great Powers in responsabilitéinternationale des États International Comparison (Studies in à l’épreuve de la guerre, Emile Macroeconomic History), Cambridge Bruylant, Bruxelles, 2002. University Press, 2000.

128 100 de ani de la Trianon

PĂUN N., Bădilă, R., Dincolo de conjoncture - Economie mondiale, IIe Europa, Conferința de Pace de la année, n°12, 1947, pp. 69-100 Paris, 1946, Cluj-Napoca, PUC, 2018. www.persee.fr. TAPPE, D. Eric, „Romania”, în R. Betts Studii: (editor), Central and South East Europe, 1945–1948, Royal Institute of *** “Les dommages de guerre : étude International Affairs, London-New comparée en France, Grande-Bretagne, York, 1950, pp. 3-26. Belgique et Pays-Bas”, in Etudes et

129

100 de ani de la Trianon

INTERVIU

Florian Bichir: „Trianon, 4 iunie 1920 – Transilvania s-a întors pentru totdeauna acasă”

Interviu realizat de Ioana Drăgulin

Ioana Drăgulin: Acest număr al la Trianon. Vă rog să rețineți nuanța. revistei Polis este dedicat perioadei Voință populară pentru că la Alba în care s-a semnat Tratatul de la Iulia românii nu s-au strâns ca la Trianon. Pentru început, cred că Bobâlna, așa gură-cască. La Alba este onest ca din punct de vedere Iulia au participat 1.228 de deputați istoric să rememorăm ce a repre- pentru a vota Rezoluția de la Alba zentat pentru românii de dincoace și Iulia, prin care se pecetluia Unirea de dincolo de Nistru și Carpați unirea Transilvaniei cu Regatul Român. cu Basarabia și Transilvania? I. D.: În contextul perioadei istorice Florian Bichir: Un moment istoric pe care o trăim, care se regăseşte excepțional. Noi românii suntem sub semnul Centenarului, cum cam ghinioniști în istorie dar, la 1 consideraţi că a fost abordată tema decembrie 1918, Dumnezeu ne-a Conferinței de Pace de la Paris ? zâmbit și nouă. S-a înfăptuit România F. B.: Absolut penibil. Ridicol. Și Mare, cea mai mare construcție admi- simt o așa mare rușine de parcă am nistrativ-politică a acestui popor. Un primit două palme. La 100 de ani de vis care din păcate a durat doar 22 la cel mai glorioasă realizare a unui de ani... Dar să o luăm pe rând. popor nu s-a petrecut nimic concret. Basarabia revine acasă, adică se Nu vorbesc de bâlciuri sau tăieri de unește cu România pe 27 martie (9 moț pe care le-au făcut unii prin aprilie) 1918 când războiul nu era consiliile județene. Vorbesc de un terminat, sub președinția lui proiect politic asumat la nivel de Alexandru Marghiloman, un mare țară. Se înființase un Departament al om de stat, din păcate uitat astăzi și Centenarului – care a fost umplut cu ponegrit de liberali ani de zile, iar coafeze, la un moment dat, după Transilvania pe 1 decembrie 1918, care a fost desființat. 2018 l-am ca urmare a voinței populare, act ratat. A ieșit Președintele Iohannis și care va fi consfințit de marile puteri a anunțat că se prelungește

131 POLIS

Centenarul. Fâs! 2019 a fost și el fiind tratatele de pace încheiate de ratat. Și după cum se vede treaba îl Puterile Aliate cu Germania (la vom rata și în 2020. Am vorbit Versailles, în 28 iunie 1919), Austria numai de Covid-19, de gripa asta (la Saint Germain en Laye, în 10 chinezească sau ce a fost ea... Nimic septembrie 1919) și Bulgaria (la concret, numai inițiative private. Și Neuilly, în 27 noiembrie 1919). ne mai plângem că ungurii fac și Pentru noi, mai simplu, a fost dreg... recunoașterea internațională a Unirii Transilvaniei cu România (după I. D.: Ce reprezintă Trianonul gestul superb, dar neavând recu- pentru România, țările din fosta noaștere internațională, de la Alba Iugoslavie și Europa Centrală? Iulia 1918).

F. B.: Trianonul înseamnă pentru I. D.: Credeți că pentru generațiile absolut toate țările central și de astăzi din România și Ungaria răsăritene – cu excepția Ungariei – Trianonul mai este important? „Ziua Dreptății”, ziua afirmării naționale și crearea unor state na- F. B.: Este extrem de important. ționale precum Cehoslovacia, sau Pentru noi, românii, reprezintă în- împlinirea în granițele lor firești, toarcerea Transilvaniei acasă. Pentru etnice, cum este cazul României. că nu am anexat-o, cum scriu niște Reamintesc minunaților dumnea- inconștienți. Transilvania este inima voastră cititori că Tratatul de la neamului românesc, creuzetul ființei Trianon a fost semnat la data de 4 noastre naționale. De aici pleacă iunie 1920 între Puterile Aliate învin- cele două descălecate în Moldova și gătoare în Primul Război Mondial și în Ţara Românească. Este un Ungaria, în calitate de stat succesor moment unic, un gest reparatoriu al al Imperiului Austro-Ungar, stat istoriei. Din nefericire pentru unii învins în Primul Război Mondial. tineri maghiari, Trianonul are o Tratatul a fost semnat în Palatul conotație negativă pentru că a Marele Trianon de la Versailles de dispărut imperiul, Ungaria Mare... E către 16 state aliate (inclusiv România), visul spulberat al unui imperiu, a, pe de o parte, și de Ungaria, de altă chipurile ..., vocației lor de a fi un parte. popor civilizator, stăpânitor. Pentru Tratatul a fost semnat pentru a o parte dintre maghiari, Trianonul va stabili frontierele noului stat Ungaria fi pe vecie rana care nu se poate cu vecinii săi: Austria, Regatul vindeca. Aud că guvernul Orbán de Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat la Budapesta lucrează la niște teze devenit ulterior Iugoslavia), prin care să explice că Masoneria, România și Cehoslovacia. Tratatul Marea Ocultă a făcut jocurile la de la Trianon a făcut parte din seria Trianon și din acest motiv Ungaria tratatelor încheiate la finalul ar fi fost crucificată. Boală grea, nu Primului Război Mondial, celelalte le va ieși niciodată din cap. Asta e...

132 100 de ani de la Trianon

I. D.: În contextul unei Europe continent și a rămas așa până în ziua unite, al multiculturalismului și al de astăzi, cu două excepții: unifi- globalizării, luările de poziție care carea Germaniei și dizolvarea răzbat din Ungaria care pun în Cehoslovaciei, care s-au făcut prin discuție granițele actuale ale veci- voință populară. Conform Acordului nilor săi sunt relevante? de la Helsinki, granițele nu se pot modifica decât prin referendumuri F. B.: În primul rând Tratatul de la sau deciziile parlamentelor. Trianon este caduc. Actuala stare Într-o Europă unită, gesturile de geografico-politică a Europei, dacă ghetoizare ale maghiarilor sunt ridi- doriți, este rezultatul celui de Al cole. Nu cred că multiculturalismul Doilea Război Mondial. Mai exact, poate modifica ceva pentru că s-a Conferința de Pace de la Paris (29 văzut că este o prostie. Dar asta este iulie-15 octombrie 1946) a stabilit o altă poveste. actualele granițe ale bătrânului

133

100 de ani de la Trianon

VARIA

Integrarea României în criza globală

[The Integration of Romania into the global crisis]

Arthur SUCIU

Abstract: The article presents a critical evaluation of the main discursive directions in Romania, after the accession to the (EU) and the outbreak of the world economic crisis in 2008. We considered the hermeneutic analysis of the political discourse. The neoliberal direction was dominant, including during periods when left-wing or euro-skeptic parties were in power. Basically, we can talk about an explicit anti-neoliberal direction just in the case of the 2013 protests against the gold mining in Roșia Montană. The austerity measures, adopted in particular in 2009 and 2010, have virtually replaced the post-accession program. During the same period, Romania experienced the largest migration to EU countries. The accession was, therefore, seen by a significant number of Romanians as an opportunity to leave the country, often forever. At the end of this period, Romania was struggling between the dominant neoliberalism, already in crisis globally, and some forms of nationalism. It had become a peripheral country of the Western world, experiencing the global crisis in terms specific to the periphery. Finally, we made two critical assessments: of the “communist” option, about which Slavoj Žižek wrote in his work Like a Thief in Broad Daylight: Power in the Era of Post-Human Capitalism , and the conservative anti-neoliberal one, presented by Alexandru Racu in the Antisocial Apostolate. Theology and neoliberalism in post-communist Romania.

Keywords: neoliberalism, economic crisis, nationalism, communism.

Introducere de la început două lucruri diferite. România a aderat la UE, dar nu Criza economică mondială din pentru că era pregătită, ci pentru a se 2008, care s-a transformat treptat pregăti de o integrare reală. Post- într-o criză a lumii occidentale, a aderarea urma să fie un proces de afectat în profunzime parcursul durată medie, care presupunea asu- european al României. Aderarea la marea principiilor statului de drept și UE și integrarea propriu-zisă fuseseră situarea la un nivel ridicat de

135 POLIS dezvoltare economică. Ea trebuia să izbucnirea crizei, iar România s-a conducă treptat la ridicarea moni- aflat nu de puține ori la mijloc între torizării activității justiției de către interesele UE și cele ale SUA. UE, intrarea în Spațiul Schengen și Managementul politicii externe a trecerea la moneda euro. Nu în României, având în vedere proxi- ultimul rând, era o integrare în post- mitatea Rusiei, nu este deloc o modernitate. sarcină simplă. Pe scurt: la sfârșitul La foarte scurt timp după aceea, anilor 2010, România era o țară însă, a izbucnit criza economică. periferică a economiei-lume occi- Acest eveniment major a scos dentale, care trăia criza Occidentului România de pe drumul sigur și pre- în formele specifice ale periferiei și vizibil al postaderării și a plasat-o, ale propriei identități traumatizate. Ea aparent la fel ca pe toate celelalte recepta criza și o interpreta din locul state occidentale, pe drumul înce- său politic amenințat. țoșat, lipsit de perspectivă și plin de pericole al crizei. Obiectivul depășirii Integrare și dezintegrare statutului de țară periferică, obiectiv principal al modernității românești, s- Încă înaintea aderării la UE au a îndepărtat din nou la orizont. devenit vizibile semnele unei dez- România este în continuare integrări a României, dar ele au putut membră a UE, ceea ce a rămas, fără fi interpretate ca indicând o criză de îndoială, un avantaj. Nu e greu de creștere, mai exact de transformare imaginat ce s-ar fi întâmplat dacă dintr-un stat postcomunist într-unul România n-ar fi aderat la UE înainte democratic și capitalist occidental. de 2008. Este un avantaj, desigur; nu De altfel, nici astăzi criza ca atare nu mai este însă și o garanție, căci este interpretată altfel, dar evoluțiile situația politică internațională a ulterioare au arătat că amenințările au devenit instabilă și nu se știe în ce fost mai mari decât oportunitățile sau, direcție va evolua. UE însăși a trecut cel puțin, că România a fost foarte și trece încă printr-o criză. România a slab pregătită să facă față acestei aderat, de fapt, la o Uniune aflată în sarcini istorice. Deși integrarea sem- criză, iar soluțiile pentru rezolvarea ei nifica, politic, șansa de a transforma nu se întrevăd încă și, în orice caz, România într-o țară civilizată și cele care au fost propuse până acum prosperă, social ea a devenit opor- nu par să fie în avantajul țărilor tunitatea de a părăsi România pentru integrate recent. Aceasta nu este alte țări occidentale, care sunt deja singura problemă. Ca efect al crizei civilizate și prospere. Potrivit unui economice mondiale, relațiile dintre studiu realizat de Organizația pentru UE și Statele Unite ale Americii au Cooperare Economică și Dezvoltare1, devenit tot mai proaste. Unitatea de în 2007, anul aderării României la monolit a politicii euro-atlantice s-a UE, numărul românilor plecați la fisurat treptat, mai ales după muncă în străinătate a crescut semni-

136 100 de ani de la Trianon ficativ. Tendința a rămas aceeași în România cu viața din țările occi- anii următori. Evident, România nu dentale. este un caz singular, dar este unul Integrarea în UE avea ca premisă special având în vedere amploarea trecerea din paradigma națională în migrației. În 2020, în jur de patru cea europeană, și ca scop construcția milioane de români trăiau în țările unei noi identități, moderne. Această vest-europene. Scăderea demografică trecere, acest proces complex pleca este dramatică. Ea nu arată nici- de la o interpretare în cheie euro- decum că românii cred în viitorul peană a istoriei și culturii românilor unei Românii europene, deși în și urmărea să proiecteze o nouă sondajele oficiale au rămas cei mai identitate într-o lume globalizată. pro-europeni dintre membrii UE; Aderarea la UE, care trebuia să fie dimpotrivă, dezvăluie lipsa de șansa rezolvării problemelor de iden- speranță cronică privind transfor- titate ale României, a agravat însă marea României într-un stat prosper, criza identitară. Paradigma ceaușistă într-un stat viabil. de interpretare – care îmbina naționa- În paralel cu explozia migrației, lismul și comunismul – fusese de- România afectată de criza economică construită, dar în locul ei nu a fost s-a împrumutat cu 20 de miliarde de pusă o variantă ideologică accep- euro de la FMI și Banca Mondială și tabilă, care să valorifice apartenența a adoptat măsuri dure de austeritate, istorică și culturală a României la practic cele mai dure din toată Europa, cel puțin în perioada Europa, în condițiile în care era și a modernă. Comunismul naționalist a doua cea mai săracă țară din UE. fost înlocuit cu pro-europenismul pur Criza economică a arătat într-un fel și dur, care ulterior a fuzionat cu lipsit de echivoc că România este globalismul. Mircea Platon are total dependentă de economia occi- dreptate să susțină că: „Odată ce dentală și, de asemenea, de politicile distrugi toate valorile, nu mai rămâne aplicate de UE în vederea depășirii nimic stabil, nici o realitate în numele crizei. Practic, în timpul crizei, căreia să te revolți, nici o idee pe statutul de țară periferică sau semi- baza căreia să reziști”2. Cât privește periferică a lumii occidentale a fost construcția unei identități moderne, confirmat. După scurtul entuziasm al ea nici nu este posibilă câtă vreme aderării la UE a urmat marginalizarea România nu are brand-uri expor- sau, mai exact, conștientizarea tabile. Postcomunismul a adus priva- deplină a marginii în care se află țara, tizarea pe scară largă și adesea pe în pofida reușitei integrării. Istoria nimic, investiții străine, inclusiv ale anilor 2010 este istoria dramatică a corporațiilor multinaționale, dar nu și acestei conștientizări. La aceleași o dezvoltare echilibrată a mediului concluzii au ajuns însă și românii intern. La 30 de ani de la căderea care au plecat din țară, ei având comunismului, România nu are nici prilejul să compare viața din un singur brand de anvergură expor-

137 POLIS tabil, iar imaginea ei în lume se parțiale a făcut ca în unele dintre rezumă în continuare la două cuvinte: țările din Estul Europei, în special țară săracă și coruptă. Confuză în Polonia și Ungaria, dar într-o anumită privința propriei identități istorice și măsură și în România, să apară lipsită de forță economică, România curente eurosceptice, naționaliste. a devenit victima sigură a culturii Naționalismul este o reacție în globale de consum. Mallul, situat de fața globalizării, mai exact o regulă în centrul orașelor, este astăzi închidere, având în vedere că „în principalul reper identitar al româ- cadrul unei lumi din ce în ce mai nului mediu. globalizate, statele nu mai pot acționa numai pe cont propriu și în interes Colonialism și neoliberalism vs strict național”3. Naționalismul se naționalism și socialism opune unei situații de fapt. El exprimă revendicarea unei puteri și a Fiind o țară periferică, România autonomiei, dar semnalează și o nu se confruntă în mod dramatic, problemă a puterii pe care o contestă, precum principalele țări din Vestul în cazul de față UE. Naționalismul Europei, cu terorismul și extremismul este o soluție greșită față de mani- islamic. Principala amenințare a festarea, la rândul ei presupus greșită, României a rămas Rusia, iar relația a unei alte puteri. El mai arată însă cu Rusia este gestionată prin inter- ceva. Țările foste comuniste din Estul mediul SUA și al UE. În problema Europei au fost obișnuite să-și migrației, presantă în Vestul Europei, gândească evoluția postcomunistă în România se află la celălalt capăt, termenii opoziției dintre comunism și fiind o țară de origine a migranților și capitalism. Acest mod de a pune nu o destinație. Ea nu suferă din problema a fost util până la un punct, cauza numărului mare de oameni dar și-a dovedit limitele după ce care intră în țară, ci al numărului capitalismul a ajuns să fie institu- mare de oameni care părăsesc țara. ționalizat. Transformarea țărilor din Aceste deosebiri fac, în aparență, din Europa de Est în piețe de desfacere, România o țară relativ sigură, dar în efectele integrării europene și, în același timp o distanțează de țările general, ale globalizării au ridicat din Vestul Europei. Diferența esen- problema relației dintre capitalism și țială o constituie însă nivelul de trai. autonomia deciziei politice la nivel Într-o anumită măsură, problemele național. Această problemă nu putea României (sărăcia, migrația) și, în să apară câtă vreme capitalismul și general, ale țărilor din Estul Europei cultura pop erau visele frumoase ale sunt receptate de către UE ca fiind celor care trăiau în lagărul socialist, probleme ale UE, așa cum sunt dar a apărut inevitabil după ce capita- terorismul și migrația dinspre țări din lismul și cultura pop au ajuns formele afara UE. Conștiința nefericită a dominante, la nivel economic și marginalității și a unei exteriorități ideologic.

138 100 de ani de la Trianon

Se insistă foarte puțin asupra ideii au avut o experiență de tip colonial. că regimul comunist a fost unul de tip Postcomunismul este postcolonia- colonial. Ea nu convine nici dreptei, lism. care deplânge instalarea comunismu- Această interpretare este eviden- lui ca atare, nici stângii, care apără țiată și de alianțele politico-militare unele realizări ale comunismului. De ale României. Ele au ca scop prioritar regulă, colonialismul este asociat cu apărarea de amenințarea pe care o Occidentul. Sovieticii acuzau practi- reprezintă Rusia. Sunt ele însă și un cile coloniale ale occidentalilor – și temei al recolonizării, de această dată acesta este unul dintre motivele de către marile puteri occidentale? pentru care a fost dificil de stabilit o Naționalismul ridică această pro- legătură între comunism și colo- blemă, iar răspunsul său nu poate fi, nialism4. Chiar istoria comunismului de obicei, încadrat în mod clar la sovietic conține însă argumente în dreapta politică. El are și o proiecție favoarea ideii că sovieticii au acționat socială ca răspuns la politica neoli- în direcția colonizării. Stalin este o berală a austerității și la privilegierea figură conservatoare; el s-a întors la corporațiilor și băncilor în raport cu politica lui Ivan cel Groaznic5. Faptul cetățeanul obișnuit. În acest punct, că a făcut acest lucru prin intermediul naționalismul se poate intersecta cu comunismului ține de contextul socialismul, care urmărește același istoric. Esențială e însă această solu- obiectiv al redistribuirii sociale, însă ție găsită de Stalin pentru a duce mai într-un cadru negociat al cedărilor de departe gloria imperială a Rusiei. suveranitate. Pentru socialiști, pierde- Evident, din acest punct de vedere, rile identitare provocate de globa- stalinismul nu e comunism. Nu Rusia lizare sunt ineluctabile, dar în plus a fost un instrument pentru impune- sunt și dezirabile. Ele trebuie să fie rea comunismului, ci comunismul a înlocuite cu o politică a diferenței și, fost un instrument pentru impunerea într-un cuvânt, cu multiculturalismul. Rusiei, fapt care a presupus schim- Ceea ce-i interesează pe socialiști – barea radicală a doctrinei comuniste pe cei anti-neoliberali – este găsirea (ceea ce se întâmplase totuși chiar din numitorului comun în vederea scrierii vremea lui Lenin). Deci, e vorba unui nou contract, în baza căruia despre o colonizare înainte de a fi corporațiile și băncile să fie obligate vorba despre comunism. Problema să dea banii la săraci. principală nu se află deci în opoziția comunism-capitalism, ci în opoziția Trump, Putin și naționalismele stat independent-stat colonizat. de periferie Numai după aceea se poate vorbi despre regim politic, căci alegerea Naționalismul este, fără îndoială, unui tip de stat este posterioară o reacție posibilă a periferiei. Defi- libertății întemeierii lui. Se poate nirea trumpismului sau a Brexitului spune, deci, că în comunism românii ca politici naționaliste este însă

139 POLIS numai în parte justificată. Atât trum- a nu înțelege nimic din felul în care pismul, cât și Brexitul sunt replieri în funcționează politica globală. fața globalizării, însă nu au ca În cazul particular al României obiectiv fundamental recuperarea (dar Polonia se află într-o situație suveranității naționale, ci a poziției similară), reacția naționalistă este dominante pe piața globală. SUA și imediat pusă în raport cu neolibe- Marea Britanie sunt două dintre cele ralismul american sau european și mai puternice state ale lumii. Ele se asociată cu așa-zisa poziție naționa- află în centrul lumii occidentale, prin listă a Rusiei. Practic, orice critică la urmare situația lor este foarte diferită adresa UE sau a SUA este conside- de aceea a țărilor din Europa de Est, rată o apropiere de naționalismul lui țări periferice care luptă pentru Putin. depășirea propriei subalternități. Înainte de orice, ar trebui să ne Diferențele devin și mai vizibile în punem întrebarea: în ce măsură Rusia raport cu neoliberalismul. Parțial lui Putin acoperă un regim națio- naționalist în plan intern și de nalist? Răspunul este simplu: Putin asemenea în raport cu țări care tind să este naționalist aproape în același fel domine procesul de globalizare, cum în care este naționalist Donald este China, trumpismul este neoli- Trump. Altfel spus, este naționalist la beral cu țările subalterne, provocând el acasă și în raport cu marile puteri reacții naționaliste în aceste țări. El globale. Însă, fără îndoială că Putin este criticat pe de o parte pentru că nu a renunțat la politica imperială a respinge (parțial) neoliberalismul la Rusiei în Estul Europei, iar acțiunile el acasă și, pe de altă parte, pentru că sale în Ucraina demonstrează chiar – prin turbulențele globale pe care le acest lucru6. Nici românii, nici generează – minează buna înțelegere polonezii nu au uitat de tendințele și marile afaceri din interiorul lumii coloniale ale Rusiei în Estul Europei. occidentale, în mod special relațiile O politică de asociere la naționa- cu UE. Trumpismul este o inflamație lismul lui Putin nici nu există cu a politicului într-o lume profund adevărat în România, iar tradiția ei depolitizată și globalizată prin marele anti-rusească reprezintă un argument business și cultura de consum. El în plus. Paranoia legată de Rusia rămâne însă neoliberal la periferii (și ocultează, prin chiar această teamă, nu numai). Încercarea lui Liviu caracterul relațiilor României cu UE Dragnea de a-și legitima naționa- și SUA și împiedică raportarea critică lismul său de operetă prin apropierea la neoliberalism. de Trump (vezi vizitele lui în SUA și implicarea în problema statutului Hegemonie, neoliberalism și Ierusalimului) a fost nu numai o democrație liberală iluzie, ci și o prostie. A încerca să-l faci pe Donald Trump un adept al Marele avantaj al apartenenței naționalismelor periferiilor înseamnă României la UE și NATO, ca și al

140 100 de ani de la Trianon parteneriatului strategic cu SUA este actualizat rapid după aceea. Criza delimitarea totală de Rusia. România economică a pus sub semnul între- a ieșit, cel puțin temporar, din sfera bării supremația globală a SUA și de influență directă a Rusiei și nu politica neoliberală. Trumpismul este este obligată să negocieze simultan un simptom al acestei crize la fel cum cu mai multe mari puteri, cum este, sunt suveranismele de periferie. În de exemplu, obligată Republica ceea ce privește socialismul anti- Moldova. Este greu de estimat dacă neoliberal, el este deopotrivă anti- promisiunile privind asigurarea secu- trumpist și anti-naționalist, în sensul rității, oferite României de marile că este globalist. Așa stau lucrurile, puteri occidentale și mai ales de cel puțin în teorie. În practică, ele NATO, sunt adevărate garanții. Cert sunt amestecate. De pildă, e greu de este că aceste promisiuni funcțio- spus dacă neoliberalismul este de nează pe timp de pace ca un pact real dreapta sau de stânga. El amestecă și exprimă apartenența României la idei economice de dreapta, cum ar fi lumea occidentală. Un alt avantaj îl statul minimal, sau neoconserva- reprezintă, desigur, oferta economică torismul cu ideologii culturale de și culturală. Oricât de rău ar sta stânga (corectitudinea politică). lucrurile pentru români, nivelul lor de Neoliberalismul nu dorește schim- trai îl depășește pe acela al rușilor. barea, ci revenirea la ordinea Acest indicator este relevant când dinainte: „În general, elita este aceea vine vorba de-a alege între sisteme care dorește schimbarea, care pune politice și economice sau între sfere sub semnul întrebării statu-quo-ul. de influență. Problema României și, De această dată, elita se luptă pentru în general, a țărilor din Estul Europei a conserva beneficiile pe care le-a apare în raporturile cu neolibe- obținut de pe urma globalizării, a ralismul occidental ca ideologie liberei circulații, a comerțului liber. dominantă, ca instrument de impu- Ea nu dorește propriu-zis schimbarea, nere a hegemoniei, dar mai ales ca ci «revenirea» la o perioadă pe care, model economic. În acest punct nu din punctul ei de vedere, o consideră facem decât să ne întoarcem la glorioasă. În timp ce lumea «ilibe- variantele naționalistă și socialistă. Se rală» dorește schimbarea, se luptă cu poate înțelege acum mai clar că statu-quo-ul, cu establishment-ul, cu reacția naționalistă este una în fața deep state, dorește renegocieri de hegemonului, în timp ce socialismul alianțe, de tratate, relații sociale țintește neoliberalismul. Prima este o etc.”7. reacție locală; ultima, una locală, dar La rândul său, naționalismul și globală. include deopotrivă suveranism, apă- Să ne amintim însă când au sând pedala până la forme de început să apară aceste reacții. Ele fascism, și politici sociale. Există și existau, ca tendințe, încă înaintea un socialism totodată anti-neoliberal izbucnirii crizei economice, dar s-au și, în mod paradoxal, anti-multi-

141 POLIS cultural, cu ingrediente creștine. Fukuyama, profețeau sfârșitul istoriei Politicile anti-neoliberale nu sunt prin victoria democrației liberale. unite împotriva neoliberalismului ca Acest optimism nu a ținut însă prea un soi de reeditare a luptei fascismu- mult și, mai ales după atentatul lui și comunismului împotriva demo- terorist, din 2001, asupra turnurilor crației liberale (așa cum vor neolibe- gemene din New York, SUA au ralii), ci sunt adesea concurente și pot trecut printr-o perioadă de vulnera- lua forme nefrecventabile sau de bun- bilitate, fiind, potrivit lui Derrida, simț. La rândul său, neoliberalismul victima unui „proces autoimunitar”8. nu este nicidecum o teorie pură a Lupta împotriva terorismului a democrației liberale, ci o ideologie înăsprit măsurile de securitate și hibridă. control al populației, făcând trecerea Fapt este că neoliberalismul, ca la ceea ce Agamben numește, pe expresie ideologică a hegemonului, urmele lui Carl Schmitt, guvernarea se află în criză, iar contestatarii săi au ca stare de excepție9. Capacitatea de prins un bun prilej de a-l ataca. control al populației a crescut odată Tradus într-un limbaj mai puțin cu apariția noilor medii digitale prin contondent, în cauză este distanța alianța dintre aceste medii și agențiile dintre discursul occidental privind de securitate de stat10. După cum democrația liberală și realitatea afirmă Ovidiu Țichindeleanu, „(...) hegemoniei și a neoliberalismului. starea excepțională este transformată Această problemă face trimitere în stare normală a noului tip de directă la originile crizei actuale a democrație”: „(...) societatea e în Occidentului. Să lăsăm la o parte mod oficial sub supraveghere perma- naționalismul, care, după cum am nentă, vizualizată ca o frecvență spus, reprezintă o reacție a periferiei, continuă ale cărei variații trebuie una neadecvată. Să încercăm să controlate în fiecare moment. Orice ridicăm problema în alți termeni, mai frecvență prea ridicată e un potențial exact: sunt sau nu sunt ameri- pericol. Starea excepțională nu ia canismul (hegemonia economică și sfârșit niciodată, ci este prezentă în culturală a SUA sau a Germaniei în mod latent în fiecare clipă a Uniunea din timpul crizei) și prezentului”11. Acest nou mod de a neoliberalismul deturnări de la demo- guverna, care s-a extins treptat în tot crația liberală și, dacă da, în ce fel? Occidentul, ajungând până la peri- feriile sale, reprezintă, fără îndoială, Criza Occidentului o deturnare de la democrația liberală. Căderea comunismului însemnase Criza actuală a apărut într-un ridicarea frânei de pe capitalismul moment în care puterea globală a global, care astfel a devenit tot mai Occidentului și, în orice caz, a SUA liber de constrângeri, mai deregle- era mai mare ca niciodată. Ideologii mentat. Influența neoliberalismului globalizării, în frunte cu Francis crescuse covârșitor ca urmare a

142 100 de ani de la Trianon victoriei sale asupra economiei de armele de care dispune și care au fost stat, împotriva căreia a și fost deja enumerate. Lupta se află în plină teoretizat la început și a luptat în desfășurare. ultima perioadă a Războiului Rece. Apoi, la fel ca statul, economia Băsismul ca neoliberalism neoliberală a fost cuplată cu noile medii, dând naștere unei economii Să ne întoarcem în România, care, globale extrem de mobile, dar care a conform standardelor occidentale generat o creșterea exponențială a neoliberale, este un model de neoli- polarizării sociale și economice. beralism, împănat totuși cu ceva Astfel, neoliberalismul a sfârșit prin a naționalism. Neoliberalismul a prins deveni ideologia marelui capital în foarte bine în România, unde nu alianță cu statele guvernate în stare poartă acest nume decât rar – de de excepție. obicei i se spune anticomunism. Dacă Aceasta este, pe scurt, teoria naționalism a existat, într-o oarecare adversarilor americanismului și ne- măsură, în timpul guvernării USL oliberalismului. Ele înseamnă detur- (2012-2014) și mai cu seamă al PSD nare de la democrația liberală și condus de Liviu Dragnea (2016- aplicarea unui capitalism feroce. În 2019), reacții anti-neoliberale de pe această descriere, esențiale sunt două poziții globaliste au fost prea puține lucruri. Mai întâi, definirea celor mai și, practic, se rezumă la protestele importante state occidentale ca față de exploatările aurifere de la regimuri politice care nu mai co- Roșia Montană, din toamna anului respund, în prezent, modelului demo- 2013. Axa politicii românești în crației liberale, fapt care legitimează epoca Băsescu (mai ales după izbuc- lupta împotriva lor pentru a nirea crizei) și Iohannis a fost și a reinstaura democrația liberală. Apoi, rămas neoliberalismul pro-european renunțarea la șantajul pe care îl și pro-american. Mai mult, „Declan- practică neoliberalismul atunci când șarea crizei a condus la catalizarea amenință cu întoarcerea comunismu- unei opțiuni neoliberale totale”12. Ea lui. Un stat maximal nu înseamnă s-a exprimat printr-o deturnare de la comunism (un stat maximal este, de liberalism, în sensul acceptat de fapt, minimal raportat la statul criticii neoliberalismului. Traian comunism), aplicarea unor politici Băsescu a fost un președinte auto- sociale nu înseamnă comunism. Un ritar, populist în primul mandat și al treilea pas important ar fi minoritar elitist în cel de-al doilea13, reglementarea noilor medii digitale. adept al teoriei „marelui Licurici”, În varianta lui Žižek, acest pas se căreia i-a dat și numele, dar și al realizează drastic prin preluarea normativismului european. efectivă a controlului asupra acestor Ce este băsismul? Termenul, care medii. În fața atacurilor, neolibe- are o conotație peiorativă, a fost ralismul pune la bătaie evident toate inventat probabil de Mugur Ciuvică,

143 POLIS fiind folosit greşit în mod intenţionat carismatic, în voinţa sa esenţial bună (corect ar fi băsescianism). El şi în capacitatea, în inteligenţa şi în denumeşte un mod de gândire prin tăria sa, în abnegaţia sa de a-şi urmări care acţiuni nedemocratice ale puterii obiectivele, ignorând supoziţia oricărei sunt justificate sau legitimate ca guvernări democratice: evitarea urmărind instaurarea adevăratei răului cel mare al unei dictaturi. Anti- democraţii. Băsismul afirmă princi- popperismul este evident, deși Karl piul superiorităţii epistemologice şi Popper a fost unul dintre autorii morale a elitei conducătoare, la care canonici ai elitei de dreapta, cel puțin se adaugă harapalbismul ca ma- în anii ’90. chiavelism autohton14. În termeni mai Băsismul operează o deturnare a simpli, liderul autoritar şi propriul funcției statului prin introducerea grup (elita) consideră cu de la sine unei relații de identitate între statul putere că sunt cei mai buni, că ceaușist și statul maximal și, în urmăresc obiectivele corecte şi că, același timp, prin definirea statului pentru a le realiza, dispun de dreptul postcomunist ca stat esențial corupt. de a recurge la orice mijloace, inclu- Această strategie justifică machiave- siv la cele nedemocratice. În realitate, lismul de periferie. Astfel, statul fiind adevărații beneficiari ai deturnat de la principiile democrației modernizării de sus în jos, nu sunt liberale devine în același timp dispuși să observe dificultățile reale instrumentul instaurării „statului de ale acestei transformări: „(...) elitele, drept” și al capitalismului neolibe- mai ales cele intelectuale şi politice ral, deci al statului minimal. În propun o viziune modernă despre schimb, cetăţenii, în mod direct sau evoluţia vieţii sociale şi caută argu- prin reprezentanţii lor (parlamentarii mente în susţinerea unei modernităţi sau media), nu fac decât s-o ame- autohtone care ar trebui să fie ninţe. Între un parlament corupt şi un similară cu cea din Occident, dar fără dictator, băsismul alege dictatorul. a ţine seama de dificultăţile reale ale Între o presă coruptă şi securitatea unei societăţi în producerea de statului, băsismul alege ultima schimbări noi, diferite faţă de ordinea variantă. Băsismul consideră că SRI socială tradiţională”15. Băsismul este este o instituţie care trebuie protejată, însă diferit prin afirmarea instanțelor pentru că apără instituţiile democra- exterioare de legitimare (UE, NATO, tice și valorile euro-atlantice, pe când SUA). Elita băsistă nu joacă rolul cetăţeanul are, în general, un compor- pașoptist, formativ în cadrul unui tament iraţional şi trebuie să fie proiect iluminist de modernizare, ci supravegheat sau tras pe sfoară. Între pe acela de legitimare și „imple- serviciile de informaţii şi mass- mentare” a modelului normativ media, băsismul alege întotdeauna european și a neoliberalismului. serviciile de informaţii. Între servi- Băsismul se bazează pe încrederea ciile de informaţii şi parlament, deplină, de nejustificat în liderul băsismul alege serviciile de infor-

144 100 de ani de la Trianon maţii. Odată legitimat, băsismul Reacțiile împotriva neolibera- respinge sistematic critica democrată, lismului băsist au fost, așa cum am interpretând-o ca acţiune coruptă, spus, preponderent naționaliste. Ele vinovată. Astfel, a apăra prezumţia se datorează în special PSD, teoretic de nevinovăţie înseamnă a-i apăra pe un partid de stânga, practic un hibrid cei care au încălcat legea, a critica ideologic cu trăsături conservatoare acţiunile Justiţiei înseamnă a fi bine conturate și nu lipsit de apetență împotriva Justiţiei şi în favoarea celor față de neoliberalism. În momentele corupţi. A arăta – ceea ce s-a văzut sale de criză (1996, 2004, 2020), cu ochiul liber – că DNA instrumen- liderii PSD își propun să reformeze tează dosare politice, înseamnă a partidul, dar de fiecare dată într-un susţine „sistemul ticăloşit”. Dar, cel sens care să-l apropie de un profil mai mult băsismul respinge critica neoliberal. Deși guvernarea Dragnea liderului, a lui Băsescu însuşi. El a luat cele mai importante măsuri reprezintă centrul iradiant al întregii sociale din perioada postcomunistă, doctrine şi al tuturor acţiunilor PSD nu a devenit un partid socialist politice. Totul pleacă de la el chiar anti-neoliberal. dacă nu pleacă de la el. Elita băsistă s-a remarcat printr-o formidabilă Deturnarea unei mișcări anti- voinţă de supunere faţă de lider, prin neoliberale înregimentare. Ceea ce contează, în băsism, este Băsescu. Iar Băsescu Protestele în stradă faţă de decizia este opusul cetăţeanului. Guvernului Ponta de a accepta Chiar dacă Băsescu și-a încheiat investiţia Gold Corporation la Roşia cariera de preşedinte în 2014, chiar Montană, care au avut loc în 2013, au dacă el nu se mai bucură de mult de fost una dintre puținele acțiuni anti- încrederea electoratului și a devenit neoliberale din perioada crizei între timp anti-băsist, chiar dacă o economice. Ele au avut loc după alianţă anti-băsistă a fost la guver- protestele din 2012 faţă de proiectul nare, băsismul continuă să domine de lege al Guvernului Boc privind politica românească, modul de reforma în sănătate16. Ceea ce se guvernare al statului. Nu doar că schimbase, între timp, era culoarea Băsescu nu a fost învins de sistem, politică a puterii: în 2012, Boc şi dar sistemul a devenit el însuşi pedeliştii; în 2013, Ponta şi useliştii. băsist. Deși a fost, în 2009, propus ca Aceste proteste noi au venit, de fapt, premier de o coaliție anti-băsistă, iar să clarifice motivaţia protestelor candidatura sa din 2014 pentru precedente. Nu a fost vorba atunci funcția de președinte se datorează în numai despre asumarea de către mare parte acțiunilor politice ale anti- băsistului Crin Antonescu, preșe- protestatari a luptei politice a USL dintele Klaus Iohannis n-a făcut împotriva lui Traian Băsescu şi a altceva decât să aplice în continuare PDL, așa cum nu a fost, apoi, vorba principiile băsismului. numai despre un protest împotriva

145 POLIS

USL şi a Guvernului Ponta. Cele resului public şi a interesului două atitudini politice au fost şi sunt naţional. Protestele au avut caracterul contextuale. Interpretarea lor ca unei somaţii adresate puterii de a fronturi puse în slujba unei cauze reveni la interesul public şi la inte- strict politice ar fi, de aceea, o resul naţional, ba chiar de a accepta greşeală. Dimpotrivă, protestele au renegocierea contractului social care fost de natură să facă irelevantă defineşte aceste interese. opoziția politică dintre „băsişti” şi Clivajul societate civilă-stat, care „anti-băsişti”, instituind o opoziție readuce democraţia în starea ei de mai originară, între societatea civilă constituire, indică așadar existența şi stat. Aşadar: de-o parte clasa unei nevoi de renegociere a con- politică, elita intelectuală şi mass- tractului social. De ce este necesară media lobbistă a Gold Corporation, această negociere? Dintr-un motiv ca reprezentanţi ai sistemului neoli- foarte simplu. Dependenţa „sistemu- beral, de cealaltă parte protestatarii, lui” de constrângerile internaţionale opozanţii acestui sistem. Ambele (FMI, UE, SUA), machiavelismul şi proteste au avut așadar o dimensiune cleptocraţia internă merg mână în anti-neoliberală care invalidează mână, alcătuiesc o frăţie odioasă. orice interpretare politică. E-adevă- Până în 2007 sau chiar până la rat, în același timp, că protestele din izbucnirea crizei, în 2009, încrederea 2012 au consolidat frontul anti-băsist, românilor în instituţiile internaţionale în timp ce protestele din 2013 au şi mai ales în UE se afla la cele mai creat o mișcare politică nouă, înalte cote. Românii sperau că aceste globalistă, ce a contribuit la afirmarea instituţii vor obliga guvernul român neoliberalismului. „să facă reforme structurale”, „să Ce voiau aceşti oameni care lupte împotriva corupţiei” etc. În veneau, în fiecare seară, în Piaţa spatele „reformelor structurale”, a Universităţii, precum şi în pieţele mai „luptei împotriva corupţiei” se ascun- multor oraşe din România? Voiau dea însă dorinţa acestora de a impune stoparea investiţiei de la Roşia sau măcar de a negocia satisface- Montană? Bineînțeles. Totuşi, inter- rea propriilor interese, în dauna inte- pretarea lor era mult mai largă. reselor publice. Somaţia străzii faţă Protestatarii s-au remarcat, înainte de de acest fenomen nu trimitea la toate, printr-o voinţă de înnoire a asumarea, de către Guvern, a naționa- vieţii politice, sociale şi economice, lismului şi la adoptarea unei poziţii de unde aerul lor fresh. Roşia anti-occidentale mai mult decât se Montană era doar un exemplu (un poate regăsi ea în mesajele transmise exemplu foarte bun) al modului în de protestatari în alte ţări europene. care puterea, „sistemul” înţelege să Deşi concordanţa dintre protestele rezolve problemele publice. Acuzaţia din România şi cele de aiurea era tot a fost formulată direct: puterea mai clară, solicitările protestarilor au acţionează sistematic împotriva inte- fost adaptate la specificul românesc

146 100 de ani de la Trianon sau, mai exact, la specificul ţărilor liderilor săi de a înlătura de pe scena occidentale de periferie. Ei cereau de politică partidele consacrate, în la guvernanţi să înceteze jocul primul rând PSD, şi de a le înlocui cu legitimărilor false, în primul rând al formaţiuni noi. USR pleca de la o celor internaţionale, care costau statul evaluare exigentă a situaţiei politice, român nenumărabile tone de aur sau conform căreia clasa politică este de petrol, şi să caute singura sursă iremediabil coruptă şi incompetentă. sigură de legitimare, care este Apariţia USR şi apoi intrarea acestui societatea civilă. Ei voiau de la partid în Parlament a fost efectul, la guvernanţi rectitudine şi profesiona- nivel politic, al unei mişcări sociale lism, mai multă atenţie în negocierile care a debutat în perioada de după internaţionale, mai mult patriotism. izbucnirea crizei economice. Prin- În plan intern, solicitau stoparea cipalul mijloc de exprimare al acestei cabalei politice. Mesajul era limpede: mişcări a rămas, până la înfiinţarea în loc să negociezi cu SRI sau cu USR, dar şi după aceea, protestul, baronii locali, mai bine negociezi cu adesea protestul în stradă. Mişcarea a cetăţenii. Era mai sigur şi mai corect. avut, de la început, un caracter Nu atât numărul protestatarilor, cât minoritar, dar a fost, până la punct, justeţea revendicărilor lor le facea să susţinută de o majoritate tăcută sau, fie extrem de periculoase, mai ales de asemenea, protestatară. pentru cei care se aflau la putere, Consecinţele politice ale acestei pentru în primul rând. O mişcări au fost majore: în 2013, concluzie s-a impus, deci: strada a blocarea proiectului Roşia Montană; devenit un actor cu rol principal în în 2014, câştigarea alegerilor prezi- filmul politic, iar politicienii trebuiau denţiale de către Klaus Iohannis; în să înţeleagă acest lucru, dacă mai 2015, căderea Guvernului Ponta şi voiau să guverneze. Rolul străzii a numirea unui guvern tehnocrat, fost de fapt recunoscut la scurt timp condus de Dacian Cioloş; în 2017, după aceea prin cererea lui Crin blocarea OUG 1317. Toate aceste Antonescu, președintele PNL, de a succese au dat încredere simpati- stopa proiectul de investiţii de la zanţilor mişcării – şi se poate spune Roşia Montană şi prin acceptarea că Uniunea Salvaţi Bucureştiul, care situaţiei că nu mai există o majoritate a obţinut un scor bun la alegerile din parlamentară pentru adoptarea Bucureşti, în 2016, apoi USR, care a acestui proiect, de către Victor Ponta. intrat în Parlament, tot în 2016, au Protestele față de exploatările satisfăcut – chiar dacă nu în totalitate aurifere de la Roșia Montană au fost – nevoia de reprezentare politică a primul moment de coagulare a unei membrilor mişcării. mișcări politice noi. Uniunea Salvaţi Primele proteste din perioada România (USR) a fost la început un crizei, cele din 2012, l-au avut ca proiect politic radical. Această radi- ţintă pe Traian Băsescu. Ele nu au calitate consta în intenţia declarată a fost provocate de mişcarea care a

147 POLIS condus, ulterior, la formarea USR, ci complet discreditate din alegerile din de aceea care a susţinut Uniunea 2014. Nu întâmplător, acestea s-au Social Liberală. Şi una, şi cealaltă, au regăsit apoi pe listele USR pentru fost, conform unor definiţii proprii, alegerile parlamentare din 2016”18. mişcări anti-sistem, dar se deosebesc În timpul protestelor de după prin diferența, deja explicitată, între tragedia de la Colectiv, din 2015, la naționalism și socialism anti- Cotroceni au avut loc negocieri neoliberal. Până la un punct, ea n-a pentru formarea unui nou guvern. La fost foarte vizibilă, dar o primă aceste negocieri au participat aşa-zişi despărţire a apelor a avut loc atunci reprezentanţi ai străzii, în fapt lideri când preşedintele PSD şi premierul ai unor ONG-uri cu puternice legături Victor Ponta a susţinut, practic, politice de dreapta. Ei au dat naştere proiectul Roşia Montană. Aliatul său unei mişcări politice distincte de politic, Crin Antonescu, a fost în mod aceea a USR (care în acel moment clar împotriva acestui proiect. Este încă nu exista), dar aflată într-o fără nici o îndoială că opțiunea lui legătură destul de strânsă cu ea. După Victor Ponta faţă de proiectul Roşia cum se ştie, o parte a miniştrilor sau Montană a condus la îndepărtarea de secretarilor de stat din Guvernul stânga politică a mişcării tinerilor Cioloş s-au înscris, ulterior, în USR, protestatari. Aceştia vor fi, peste însă Cioloş a refuzat să facă acelaşi numai un an, votanţi ai candidatului lucru, hotărând să înființeze un nou Klaus Iohannis şi anti-pesedişti partid, PLUS. În acel moment, convinşi. După sfârşitul mişcării tindeau chiar să adopte raporturi de useliste, simpatizanţii s-au regrupat concurenţă, fapt care ameninţa, în în majoritate în spatele PSD. Practic, primă instanţă, unitatea mișcării. La useliştii şi hipsterii se află, de atunci, aceasta se adăuga concurenţa PNL, în tabere opuse, deşi inițial aveau un partid mare, care a refuzat să se multe lucruri comune. Hipsterii au pună la remorca lui Cioloş. PNL, abandonat însă complet direcția anti- USR şi partidul lui Cioloş sunt anti- neoliberală: „S-a văzut că ceea ce pesediste, dar nu acesta este cel mai părea o mișcare antisistemică, refor- important aspect, ci relaţia strânsă cu mistă și progresistă s-a lipit fără nici preşedintele neoliberal Iohannis. În o problemă de un segment al clasei turul al doilea al alegerilor din 2019, politice, hulită în bloc până atunci. majoritatea votanților USR și PLUS Aceste mișcări au reluat o practică l-a votat din nou pe Iohannis. mai veche a societății civile postco- muniste: angajarea politică partizană Depresie neoliberală și revoluție sub pretenția îndeplinirii unor înda- mondială toriri civice, morale și dezinteresate. Multe dintre figurile centrale ale Potrivit lui Žižek, în fața depresiei Uniți Salvăm, de exemplu, atât din provocate de criza actuală a București cât și din Cluj, au ieșit Occidentului, neoliberalismul susține

148 100 de ani de la Trianon că nu e nimic de făcut sau că tot ceea prezidențialele din Franța, jucate ce putem face este să suportăm cât între Macron și Le Pen, până la mai bine această depresie. În cartea Brexit sau situația politică din sa Ca un hoț ziua în amiaza mare. Polonia și Grecia (de remarcat totuși Puterea în epoca postumanității19, că aventurile politice din România nu din care am mai citat până acum, el sunt menționate deloc). Toate aceste abordează, în stilul său amuzant- evenimente sunt, în opinia lui Žižek, scandalos-terifiant, tema crizei glo- relevante din punct de vedere filo- bale și variantele de apocalipsă pe sofic și istoric, toate se leagă pentru a care omenirea le are în prezent la construi o imagine pre-apocaliptică a dispoziție, în special războiul nuclear lumii. Ele nu sunt evenimente istorice și distrugerea climei din cauza ca oricare alt eveniment din trecut, ci poluării. Cauzele profunde ale acestei au – potențial – o mult mai mare crize se află, în opinia sa, în distanța importanță, având loc în apropierea și tot mai mare dintre elitele globale și în lumina sfârșitului lumii. Trăim restul lumii (lupta de clasă), iar într-un regim de breaking news și soluția este una singură: o nouă orice eveniment poate fi (sau poate să revoluție comunistă. nu fie, nu știm) un declic al apo- Trăim într-o lume care a apăsat calipsei. până la fund pedala de accelerație. Aceasta este descrierea, iar Žižek Viteza a ajuns atât de mare, încât atrage atenția asupra faptului că pământul (văzut ca natură, dar și ca orizontul apocaliptic sau, mai exact, fundament) ne-a fugit demult de sub linia acestui orizont, la care am ajuns, picioare. Ne confruntăm deopotrivă nu este doar produsul fluxurilor de cu sfârșitul naturii și al lumii noastre capital, al dereglării echilibrelor geo- sociale. E tot mai dificil să controlăm politice și climatice, ci și al neo- întregul proces de evoluție. Ne aflăm liberalismului en marche, al ideolo- la orizontul unei apocalipse și nu giei care le unește și dezavuează există deocamdată nici o acțiune orice viitor: „Ideologia dominantă decisivă care să ne oprească din acum nu e o viziune pozitivă a zborul spre autodistrugere. Žižek vreunui viitor utopic, ci o resemnare folosește această metaforă a vitezei cinică, o acceptare a modului în care ca descriere a situației și, în același «lumea e de fapt», însoțită de un timp, ca oportunitate de acțiune. Cu avertisment că dacă vrem s-o cât înaintăm mai repede, cu atât ne schimbăm prea mult, va urma doar o aflăm mai aproape de sfârșit și cu atât oroare totalitară”20. Înainte de a ceea ce se întâmplă acum, chiar acum deveni o realitate, apocalipsa este este mai important. Acesta este deci o ideologie; ea este o profeție motivul pentru care cartea lui Žižek care se auto-împlinește. abordează subiecte de ultimă oră, de Nu este mai puțin adevărat însă la întâlnirile dintre Trump și Kim că, pentru Žižek, apocalipsa funcțio- Jong-un la mișcarea Me Too și de la nează și ca prilej al unei (noi)

149 POLIS revoluții mondiale. El are nevoie de o este prezentată succint la sfârșitul situație critică pentru a putea vorbi capitolului al doilea, după apelul la deschis despre necesitatea și urgența sfaturile lui Lenin și Troțki: „Avem, unei revoluții și a cere, în prealabil, astfel, nevoie de echivalentul politic eliberarea de orice teamă privind al triadei hegeliene a universalului, proiecțiile utopice. În fapt, una dintre particularului și singularului. mizele cărții este chiar aceasta: a Universal: o mișcare de masă, în stil risipi teama că o revoltă globală Podemos. Particular: o organizație împotriva marelui capital ar putea politică ce poate să transpună nemul- conduce la o „oroare totalitară”. țumirea într-un program politic Așadar, Žižek însuși are nevoie de funcțional. Singular: grupuri speciali- apocalipsă și mai ales de identificarea zate «elitiste» care, acționând într-un situației actuale cu un sfârșit de lume, mod pur «tehnic», subminează însă, față de neoliberali, care preferă funcționarea controlului și reglemen- să trăiască în depresie (inclusiv tării de stat. În lipsa acestui al treilea economică), el trăiește în frenezia element, primele două rămân sfârșitului și în utopia schimbării. neputincioase”25. „«Singularul» face Mesajul-cheie al cărții este un citat referire directă la lupta cu noile din Lenin, pe care Žižek îl propune mijloace de comunicare, cu noile drept ghid și consilier al celor care medii, încercarea de a submina cu urmează să realizeze revoluția toate mijloacele dominația Interne- mondială: „Fie revoluția va preveni tului, aflat sub controlul marilor războiul, fie războiul va declanșa corporații. Sarcina sa este «să preia» revoluția”21. Este vorba despre o controlul asupra rețelei digitale, să o falsă alternativă, căci în mod evident smulgă din mâinile corporațiilor și ni se sugerează că nu avem de ales, agențiilor de stat care o controlează iar revoluția este singura soluție. Ea acum de facto”26. Fără această luptă, nu se opune doar „indiferenței spune Žižek, orice demers politic este cinice” a capitaliștilor, ci deopotrivă inutil. „violenței fundamentaliste sectare”22, Aceasta este, pe scurt și fără prea și nu este o „oroare totalitară”, ci o multe nuanțări (care totuși sunt reîntoarcere la civilizație: „Nu se relevante pentru a nu discredita totul poate evita nicicum concluzia că o prin simplificare), teoria asupra schimbare socială radicală – o revo- revoluției mondiale, dar cartea lui luție – e necesară pentru civilizarea Žižek este interesantă și ca fenome- civilizațiilor noastre (s.m.)”23. nologie a prezentului și a tendințelor Dușmanul, pe care îl putem numi „de sale. Una dintre tendințe vine aparent clasă” fără a comite – în termenii lui împotriva progresismului stângii. Ea Žižek – vreun anacronism, nu este în presupune concentrarea asupra marii nici un caz populismul de dreapta, ci mase a celor „lăsați în urmă – de zei „cercurile conducătoare ale capita- și de piață”27. Pentru Žižek, tocmai lismului global”24. Tehnica de luptă cei care se opresc din drum, cei care

150 100 de ani de la Trianon reduc viteza și se opun „progresului” nu este desigur una liberală și, în sunt, paradoxal, adevărații agenți ai plus, pornește de la supoziția că schimbării. Nu se ascunde aici o idee depresia Occidentului este cauzată de social-democrată, ci una radicală. Cei problemele sale politice și econo- care se opun schimbării vor, în fapt, mice. Întrebarea mea este însă dacă schimbarea sistemului și nu pro- nu cumva neoliberalismul are grame de asistență socială sau psiho- dreptate să susțină că tot ceea ce logică. Opțiunea ca atare este însă putem face mai bun este să suportăm blocată, deocamdată, la nivel politic depresia. În spațiul românesc, această de falsa alternativă între tehnocrații problemă a fost abordată fie prin neo-liberali, în genul lui Macron, și întoarcerea la o formă de umanism populiști ca Le Pen sau Trump. kantian31, fie prin valorificarea „Speranța unei schimbări radicale” creștinismului în context neoliberal. nu poate veni, în opinia lui Žižek, Aceste două variante sunt, după decât din Europa, din modelul părerea mea, mai degrabă încercări european. „Europa e din ce în ce mai de-a ascunde problema decât de-a o singură în noua ordine globală, rezolva. Elita românească de dreapta respinsă drept continent vechi, s-a remarcat printr-o îngrijorătoare epuizat și irelevant, care joacă un rol incapacitate de a sesiza și de-a aborda secundar în conflictele geopolitice de onest și frontal nu doar problemele astăzi”28. Nu Putin, nu China, nu sociale și economice, ci și pe cele Erdoğan pot fi însă agenții unei metafizice. Această incapacitate își schimbări radicale, ci Europa și chiar are, după părerea mea, sursa într-o UE, mai exact ideea unei uniuni a inadecvare, care ia forma unei statelor: „(...) merită luptat pentru adaptări netematizate la postmo- ideea de uniune europeană, în ciuda dernism și la criza lumii actuale. Ea mizeriei existenței ei actuale: în îmbină anti-postmodernismul prin- lumea global-capitalistă de astăzi, ea cipial, care își are originea fie în oferă singurul model de organizație iluminism, fie în creștinism cu transnațională cu autoritatea de a adaptarea necritică la cultura pop și la limita suveranitatea națională și societatea de consum. sarcina de a garanta un minim de Cât privește diversele forme de standarde ecologice și de asistență umanism care pot fi invocate, inclu- socială”29. siv umanismul kantian, ele pot fi valorificate desigur oricând, dar Înapoi în România. Elita numai luând în considerare criza neoliberală și moartea lui actuală. Din această perspectivă, Dumnezeu30 poate că nu atât Kant, cât Pascal ar putea fi invocat – și aceasta pentru a Opțiunea lui Žižek pentru revo- explica ceea ce se întâmplă la luția mondială, care ar provoca sfârșitul modernității prin ceea ce s-a ieșirea din depresie a Occidentului, întâmplat la începutul ei. În orice caz,

151 POLIS simpla invocare a lui Kant nu poate fi respiră libertate. Deşi se opunea o soluție. ateismului de partid şi de stat, Pentru a discuta opțiunea neocon- discursul religios era mai bine tolerat servatoare – asupra căreia doresc să (cât putea el să fie de tolerat) de insist –, voi face apel la lucrarea lui ceauşism decît discursul liberal- Alexandru Racu, Apostolatul burghez datorită asocierilor posibile antisocial. Teologie şi neoliberalism cu valorile naţionale, ortodoxia fiind în România postcomunistă32. Racu o valoare naţională hard. Un alt analizează discursul teologic al elitei motiv pentru care acest discurs a fost de dreapta în raport cu neolibera- preferat de unii intelectuali este lismul, fiind vizaţi H.R. Patapievici, trimiterea legitimantă la elita inter- Teodor Baconschi, Mihail Neamţu şi belică de dreapta, care fusese însă alţii. Ideile susţinute de Racu deopotrivă anticomunistă şi antica- urmează o anumită direcţie conserva- pitalistă. Această legătură era în- toare, dar nu neoliberală, deschisă de dreptăţită prin datoria de conştiinţă a Mircea Platon (pe care Racu îl asigurării continuităţii tradiţiei inte- menţionează des). Aşa cum Vasile lectuale, supuse unei dislocări de Ernu este un deschizător de drumuri moarte de către comunişti. în privinţa discursului de stînga, După 1989, argumentul reînno- Platon rupe conservatorismul de dării legăturii cu elita interbelică a ideologii elitei de dreapta. Ceea ce-i fost folosit pe larg, anti-capitalismul uneşte – pe Ernu, Rogozanu, Platon, şi chiar, adesea, anti-liberalismul Racu – este nu atât lupta împotriva marilor figuri intelectuale de dreapta acestei elite, cât o anumită preocu- – în primul rând tripleta Eliade, pare faţă de problemele sociale. Cioran, Noica – fiind, mult timp, Discursul religios a fost, în timpul foarte bine camuflate. În aceeaşi comunismului, una dintre moda- perioadă, discursul religios a intrat lităţile posibile de poziţionare inte- într-o contradicţie evidentă cu prin- lectuală în raport cu discursul cipiile capitalismului (nu mai vorbim dominant. Am putea spune că, faţă de de capitalismul real), care se afla în alte ţări din blocul sovietic, în curs de instaurare în România. Pentru România socialistă discursul liberal, un filosof necreştin, ca Gabriel care pune în centrul său viaţa privată, Liiceanu, trecerea punţii dintre a fost prea puţin valorificat de opo- regimuri a fost relativ simplă. Acesta zanţii regimului din cauza caracte- a renunţat la pretenţia, prea puţin rului său subversiv şi, deci, periculos justificată democratic, de a construi pentru emitenţi. O atmosferă un sistem filosofic şi şi-a „spart” neliberală străbate chiar şi cele mai discursul în jurnale private şi articole bune romane scrise în anii ’60 şi ’70. politice. Ultimele lipseau cu desă- De exemplu, Cel mai iubit dintre vârşire din discursul pre-decembrist, pământeni este o operă care militează din motive lesne de înţeles, dar o pentru libertate, dar care nu prea tendinţă subversivă spre descrierea

152 100 de ani de la Trianon vieţii private se manifestă, la continuare discursul religios, aceşti Liiceanu, în cărţile scrise înainte de intelectuali ocupă o poziţie politică. Revoluţie. În schimb, pentru inte- Fiorul lor ortodox este, adesea, lectualii creştini mai tineri, adoptarea imposibil de simţit. Discursul religios discursului religios, în noul context s-a transformat, astfel, inevitabil într- politic şi economic, a constituit o o formă de legitimare politică (înainte veritabilă problemă. Ea a fost dublată de 1989 era una de contestare), dar de comandamentul instaurării demo- având mai degrabă un caracter elitar, craţiei şi al unei societăţi burgheze în căci în mod real discursul religios nu locul fostei societăţi socialiste. A a jucat rolul central în perioada doua sarcină presupunea, într-o postcomunistă. Discursul central a măsură incalculabilă, dezangajarea fost cel neoliberal, mai exact anti- religioasă, cam aşa cum li s-a comunismul ca formă a discursului întâmplat mai multor preoţi, deveniţi neoliberal. agenţi ai iluminismului în timpul Anticomunismul – cu atât mai occidentalizării din secolul al XIX- vocal, cu cât a fost mai absent înainte lea. Practic, această dezangajare a de 1989 – a avut în perioada postco- avut loc, dar ea nu poate fi imputată munistă mai multe funcţii. Înainte de nimănui, căci este un aspect care ţine toate, el a pus în umbră orice extre- de viaţa privată. Ea a avut loc, dar mism de dreapta al intelectualilor din putem admite că a fost un „sacrificiu perioada interbelică, făcând posibilă necesar” pentru a urma noile sarcini relansarea lor pe piaţă. (România nu sociale în locul unei retrageri întru a avut, după 1989, un antilegionarism spirit. Ceea ce se poate imputa este, democratic exigent. Antilegiona- eventual, felul în care au fost rismul democratic a fost camuflat de îndeplinite, mai tîrziu, aceste sarcini. anticomunismul democratic. Cripto- Au fost ele transformate în oportu- legionarismul a fost, de fapt, folosit nităţi personale sau de grup? Face ca scut împotriva comunismului. A parte din retorica intelectualilor de avut, în schimb, un antilegionarism dreapta prezentarea implicării lor comunist, înainte de 1989.) Antico- publice ca pe o formă de sacrificiu munismul a fost conceput ca o formă (chiar creştin). Jocul implicării şi al de discurs insurecţional, fiind însă dezimplicării publice, care trebuie să propagat într-un context care era, evidenţieze sacrificiul, să sublinieze deja, democratic. Desigur, demo- caracterul lui dezinteresat şi, bine- craţia se afla abia la început şi era înţeles, să mascheze inevitabile ameninţată, ceea ce justifica mişcarea vinovăţii private, îşi are originea în de insurecţie pentru instaurarea unei această mişcare iniţială de repozi- veritabile democraţii. Anticomu- ţionare dinspre discursul religios, nismul a cerut o inversare la fel de valabil înainte de 1989, înspre radicală ca instaurarea comunismu- discursul politic, oportun după 1989. lui. În locul naţionalizării mijloacelor Aşa se face că, deşi folosesc în de producţie, privatizarea; în locul

153 POLIS confiscării proprietăţii, restitutio in fost indiscutabil condamnabil, dar integrum; în locul statului totalitar, aceasta nu justifică automat neolibe- statul minimal. Anticomunismul este ralismul. De exemplu, fascismul a neoliberal în toate aceste aspecte, dar fost în egală măsură condamnabil. produce totodată o confuzie cu Nici un regim politic nu devine bun multiple consecinţe, mai ales prin prin simpla comparaţie cu alt regim identificarea statului maximal cu politic, ci el trebuie să găsească în el statul totalitar. În această confuzie se însuşi şi în viaţa de zi cu zi a află, după părerea mea, originea oamenilor argumentele propriei sale încercării de a justifica teologic justificări. Un radical anticomunist discursul neoliberal, care, după cum nu este, deci, în mod obligatoriu un spune Racu, „reprezintă o reacţie gânditor democratic. Acest aspect critică faţă de diferitele întruchipări pune în lumină problemele de legiti- ale socialismului (fie democratice, fie mare democratică pe care le are totalitare) dezvoltate de-a lungul anticomunismul ca ideologie, el fiind secolului XX, precum şi faţă de – dacă se poate spune aşa – un neoli- ortodoxia keynesiană care s-a impus beralism impulsiv. Conflictul politic în Occident după Marea Criză”33. postcomunist este definit ca încercare Dacă afirmăm că regimul comunist a de a impune neoliberalismul prin fost condamnabil, a fost diabolic, mijlocirea elitelor (în special a atunci vom trage concluzia că ceea ce elitelor de dreapta) sau, dimpotrivă, se vrea a fi opusul comunismului, de a-i rezista. El a fost prezentat, în adică regimul neoliberal se află de mod confuz, ca un conflict între anti- partea binelui şi a lui Dumnezeu. comunişti (neoliberali) şi neocomu- Desigur, ne putem întreba dacă o nişti34. Nimeni nu poate nega asemenea punere într-o opoziţie persistenţa criptocomunismului în radicală nu-i de fapt o strategie prin anii de după căderea comunismului, care justificarea ca atare devine fapt care a alimentat vehemenţa anti- posibilă. Vehemenţa anticomunistă comunistă. Ulterior, această bătălie a este, în primul rând, o compensare a avut însă loc în cadre democrate şi ea tăcerii intelectualilor în perioada trebuia să fie definită în raport cu comunistă (fapt care nu li se poate politicile democrate privind rolul reproşa în sine), dar este şi o armă în statului în economie. Aşadar, antico- lupta efectivă pentru putere. Ordinea munismul este singurul care permite propoziţiilor poate fi deci inversată apelul la discursul teologic pentru a cu uşurinţă: pentru ca neoliberalismul legitima neoliberalismul. Este de să poată deveni justificabil din punct înţeles de ce intelectualii de dreapta de vedere teologic, trebuie să ţin atât de mult la el. Desigur, aşa considerăm că regimul comunist este cum arată Alexandru Racu, ei au condamnabil. identificat mai multe argumente în A fost comunismul condamnabil? scrierile teologilor de peste ocean, După părerea mea, comunismul a dar anticomunismul a rămas mereu

154 100 de ani de la Trianon argumentul principal. La limită, această încercare a fost un eşec. El îşi exagerările anticomunismului pot fi are originea într-o iniţială surprindere înţelese ca etapă, să-i spunem de pe o poziţie greşită, dar ceea ce re- negare, în evoluţia gândirii politice. proşez eu cu adevărat este incapaci- Istoria îl va plasa, probabil, pe H.R. tatea de a vedea – chiar în termeni Patapievici în sertarul rezervat acestei religioşi – o vădită „tendinţă” apoca- etape. În anii ’90, stafia comunismu- liptică şi „urgenţa catastrofei”, faptul lui bântuia încă. După 45 de ani în că am ajuns deja la sfârşit şi nu mai care comunismul a fost viu, a con- trebuie decât să administrăm sidera că proprietatea este sacro- Apocalipsa. Din păcate, nu a existat – sanctă poate fi ceva de înţeles. Nu nici înainte, nici după 1989 – un mod este însă şi cu adevărat ceva justificat de a gândi în tradiţia morţii lui din perspectivă creştină, iar Alexandru Dumnezeu, deşi instaurarea comu- Racu arată, în cartea sa, de ce. nismului chiar asta a însemnat pentru Alexandru Racu consideră că a Rusia şi ţările din Estul Europei35, iar aborda problema doctrinei sociale a căderea comunismului chiar asta a bisericii, altfel spus a discuta despre adus, ca o confirmare, din Vest: o felul în care biserica trebuie să lume fără Dumnezeu. Această nouă gândească problemele sociale şi lume, mai bine spus această nouă economice este nu doar legitim, ci şi situaţie a noastră în lume nu a fost necesar, intelectualii neoliberali descrisă până acum decât într-un fel eşuând în acest demers (sau neavând sumar. Este ca şi cum nu am devenit un interes real de a-l urma în mod încă pe deplin capabili să ne con- autentic), iar biserica fiind încă lipsită fruntăm cu ea. de o preocupare explicită şi sistema- Nu mă gândesc la amenințarea tică în această direcţie. Personal, unei orori totalitare, așa cum pretinde consider că abordarea bizantină, prin Žižek. Perspectiva mea asupra lucru- care compromisul cu economicul rilor este una metafizică. Dacă urmează să fie acceptat, tacit şi neoliberalismul este cauza depresiei limitat, este cea corectă. Nu cred că actuale, atunci firește că soluția ar poate exista o compatibilitate reală trebui să fie schimbarea ordinii între credinţa creştină şi capitalism, neoliberale. Dar, dacă lucrurile stau ba chiar există o opoziţie şi o luptă invers, și de fapt nu neoliberalismul a istorică ce defineşte, după cum se condus la depresie, ci depresia a ştie, lumea modernă. Încercarea de a- condus la neoliberalism? Această l ridica din nou pe cruce pe Iisus, perspectivă, care mută interesul de pe după Revoluţie, strategia Învierii a aspectele politice și sociale pe cele venit în contra curentului istoriei, pe ontologice, se plasează în tradiția care, neputând să-l oprească, a sfârşit metafizică a morții lui Dumnezeu. prin a-l urma cu orice preţ. Sigur,

155 POLIS

Note Poenaru (coord.), Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la 1 „Talent Aboad: A Review of războiul civil, Editura Tact, Cluj, Romanian Emigrants”, publicat pe 2014. 7 16 iulie 2019: https://www.oecd- Alina Bârgăoanu, #FAKENEWS. ilibrary.org/sites/27927b96- Noua cursă a înarmării, Editura en/index.html?itemId=/content/com Evrika, București, 2018, p. 74. 8 ponent/27927b96-en, (accesat 15.02. Jacques Derrida, Deconstrucția 2020). politicii, Editura Idea Design & 2 Mircea Platon, Cine ne scrie Print, Cluj, 2005, p. 107. 9 istoria?, Editura Timpul, Iași, 2007, Giorgio Agamben, Starea de p. 5. excepție (Homo sacer II, 1), Editura 3 Diana Mărgărit, Pe culmile Idea Design & Print, Cluj, 2008. 10 democrației. De la statul-națiune la Slavoj Žižek, Ca un hoț ziua în sfera globală, Editura Universității amiaza mare. Puterea în epoca „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, postumanității, Editura Cartier, p. 131. Chișinău, 2019, p. 65. 11 4 Bogdan Ștefănescu, Ovidiu Țichindeleanu, Postcomunism/Postcolonialism. Contracultură. Rudimente de Siblings of Subalternity, Editura filosofie critică, Editura Idea Design Universității din București, & Print, Cluj, 2017, pp. 36 – 37. 12 București, 2012, p. 500: „URSS a Florin Poenaru, Locuri comune. pledat cauza coloniilor puterilor Clasă, anticomunism, stânga, occidentale doar pentru a-și submina Editura TACT, Cluj, 2017, p. 74. 13 adversarii capitaliști, dar nu a avut După cum afirmă Alex Cistelecan, nicio problemă în a trata popoarele „are loc o deplasare de la popor la din propriul imperiu într-o manieră «societate civilă de calitate»”. Alex colonialistă. [”URSS was advocating Cistelecan, „Ideologia Băsescu”, în the cause of colonies of the Western Florin Poenaru, Costi Rogozanu powers only in order to undermine (coord.), Epoca Traian Băsescu, its capitalist opponents, but had no Editura Tact, Cluj, 2014, p. 84. 14 problem treating peoples in its own Gabriel Liiceanu, Despre minciună, empire in a colonialist fashion.”] Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. 15 5 Martin Sixsmith relatează întâlnirea Constantin Schifirneț, Modernitatea dintre Stalin și regizorul Serghei tendențială, Editura Tritonic, Eisenstein, care turna un film despre București, 2016, p. 119. 16 Ivan cel Groaznic. Lui Stalin i se Era vorba de fapt despre intenția pare că barba lui Ivan cel Groanic e Guvernului Boc de a privatiza prea lungă. Această scenă subliniază serviciile din sănătate. 17 pasiunea lui Stalin față de înaintașul Ordonanță de urgență prin care său și marele său model. (Martin Guvernul PSD a încercat modi- Sixsmith, Rusia. Un mileniu de ficarea legislației privind abuzul în istorie, Editura Humanitas, serviciu. 18 București, 2016, pp. 59-61). Florin Poenaru, op.cit., p. 92. 19 6 A se vedea Antologia Critic Atac Žižek, Slavoj, Ca un hoț ziua în 2013 – 2014: Vasile Ernu și Florin amiaza mare. Puterea în epoca

156 100 de ani de la Trianon

postumanității, Editura Cartier, despre o cultură favorabilă dez- Chișinău, 2019. voltării capitalismului, care însă 20 Ibidem, p. 292. destructurează cultura înaltă. Elita de 21 Ibidem, p. 274. dreapta se lupta cu gurul pop 22 Ibidem, p. 275. culture-ului comunist Adrian 23 Ibidem, p. 274. Păunescu în timp ce, pe televiziunile 24 Ibidem, p. 132. deja cumpărate de americani sau 25 Ibidem, p. 152. chiar pe cele românești se puteau 26 Ibidem, p. 151. vedea formate de emisiuni de 27 Ibidem, p. 34. import, muzică pop și filme ame- 28 Ibidem, p. 167. ricane. Aceasta era tendința, nici- 29 Ibidem, p. 167. decum ceea ce susțineau Adrian 30 Acest intertitlu preia parțial textul Păunescu sau Vadim. Cei doi puteau publicat, cu titlul „De la strategia fi o amenințare în contextul tulbure Învierii la administrarea de la începutul anilor ’90, dar nu Apocalipsei”, în Revista Convorbiri erau relevanți pe termen lung. literare, nr. 5 (257), mai 2017. Relevante erau în schimb apariția 31 A se vedea, în acest sens, cartea lui Pro TV, a canalelor de muzică, a Gabriel Liiceanu, Așteptând o altă noilor curente muzicale. Ele au omenire, Editura Humanitas, ocupat structural, ideologic scena. În București, 2018. Deși heideggerian, raport cu noua cultură, elita de Liiceanu refuză să intre în dreapta n-a avut nici un cuvânt de interpretările lui Heidegger la opera spus, preferând – cum am spus – lui Nietzsche. ținte convenabile. Nici astăzi nu 32 Alexandru Racu, Apostolatul există o adevărată critică a globa- antisocial. Teologie și neoliberalism lizării în România, ea fiind echiva- în România postcomunistă, Editura lată cu antioccidentalismul. La TACT, Cluj, 2017. catedrele de studii culturale se învață 33 Ibidem, p. 17. orice altceva decât a avea o abordare 34 Elita de dreapta și-a concentrat, în critică. Se învață doar integrarea, nu anii ’90, toate eforturile în lupta cu și critica. Iliescu, Vadim și Adrian Păunescu, 35 Claude Karnoouh povestește cum a exponenți ai ceaușismului și post- avut loc, în anii '70, prăbușirea ceaușismului. Acest program – care vechii lumi rurale într-un sat din continuă o bătălie politică și cultu- Maramureș. Cei bătrâni încă mai rală anterioară căderii comunismului trăiau într-un univers ptolemaic, – era unul al culturii înalte. Păunescu crezând că Dumnezeu e în cer, era atacat în special din cauza deasupra. Dar, își dădeau totuși trecutului său legat de Cenaclul seama, după venirea la putere a „Flacăra”, un fenomen de tip pop comuniștilor (deci după accelerarea culture în cadrul sistemului comu- modernizării țării), că totul se ducea nist. Acest tip de cultură, pe care o de râpă. Mai mult, realizau că nu se imita Păunescu în anii comu- mai poate face nimic, că nici vrăjile, nismului, a fost însă asimilat la liber nici rugăciunile nu-i mai ajută. Erau și sistematic, în anii ’90, prin tot mai lucizi, aproape deprimați. programele TV, radio etc. Este vorba Unul dintre țărani reacționează

157 POLIS

violent la știrea că o navetă spațială spectacol ritual la care asistasem nu ajunsese în cosmos, ca și cum era numai dusul la groapă al aceasta ar fi fost o prevestire sumbră bătrânului diac, ci al întregii societăți sau chiar o lovitură fatală. La un pe care o întruchipase el atâta moment dat, unul dintre cei mai vreme”. Dumnezeu murise. (Claude importanți membri ai satului moare Karnoouh, Inventarea poporului și este dus pe ultimul drum de nu națiune. Cronici din România și mai puțin de 2500 de persoane, în Europa Orientală 1973 – 2007, fața cărora se află șapte preoți. Editura Idea Design & Print, Cluj, Karnoouh remarcă: „Grandiosul 2007, pp. 278-279).

Bibliografie PLATON, Mircea, Cine ne scrie istoria?, Editura Timpul, Iași, 2007. AGAMBEN, Giorgio, Starea de excepție POENARU, Florin, Locuri comune. (Homo sacer II, 1), Editura Idea Clasă, anticomunism, stânga, Editura Design & Print, Cluj, 2008. TACT, Cluj, 2017. BÂRGĂOANU, Alina, #FAKENEWS. RACU, Alexandru, Apostolatul Noua cursă a înarmării, Editura antisocial. Teologie și neoliberalism în Evrika, București, 2018. România postcomunistă, Editura CISTELECAN, Alex, „Ideologia TACT, Cluj, 2017. Băsescu”, în Florin Poenaru, Costi SCHIFIRNEȚ, Constantin, Modernitatea Rogozanu (coord.), Epoca Traian tendențială, Editura Tritonic, Băsescu, Editura Tact, Cluj, 2014. București, 2016. DERRIDA, Jacques, Deconstrucția SIXSMITH, Martin, Rusia. Un mileniu politicii, Editura Idea Design & Print, de istorie, Editura Humanitas, Cluj, 2005. București, 2016. ERNU, Vasile și POENARU, Florin ȘTEFĂNESCU, Bogdan, Postcomunism/ (coord.), Ucraina live. Criza din Postcolonialism. Siblings of Ucraina: de la Maidan la războiul Subalternity, Editura Universității din civil, Editura Tact, Cluj, 2014. București, București, 2012 KARNOOUH, Claude, Inventarea ȚICHINDELEANU, Ovidiu, poporului națiune. Cronici din Contracultură. Rudimente de filosofie România și Europa Orientală 1973 – critică, Editura Idea Design & Print, 2007, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2017. Cluj, 2007. ŽIŽEK, Slavoj, Ca un hoț ziua în amiaza LIICEANU, Gabriel, Despre minciună, mare. Puterea în epoca postumanității, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Editura Cartier, Chișinău, 2019, p. 65. IDEM, Așteptând o altă omenire, Editura „Talent Aboad: A Review of Romanian Humanitas, București, 2018. Emigrants”, publicat pe 16 iulie 2019: MĂRGĂRIT, Diana, Pe culmile https://www.oecd-ilibrary.org/sites/2 democrației. De la statul-națiune la 7927b96en/index.html?itemId=/con- sfera globală, Editura Universității tent/component/ 27 927b96-en. ”Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2013.

158 100 de ani de la Trianon

The role of the Internet and social networks in diplomacy and relations between states

Dana Gabriela PLEȘA

Abstract: Social networks have changed significantly in the 21st century, affecting all fields from politics, media, business, and tourism to diplomacy. The working hypothesis of the article is that social networks, in particular Facebook, Twitter and Instagram platforms have had a significant impact on diplomatic practices and relations between states. Facebook, Twitter and Instagram are used by foreign policy makers to communicate more easily with their counterparts, so that their messages reach more and more of the public opinion and to promote their language, culture and tourist destinations as a soft power tool.

Key words: Twiplomacy, eDiplomacy, soft power, Facebook, Instagram.

Introduction conflicts. An example could be the Cuban missile crisis of 1962, the Before the advent of the great most stressful moment of the Cold inventions that revolutionized the War, when the world was very close way of transmitting information, it to a nuclear war. At that time, the took days, weeks and even months decryption of messages sent by both for some news to reach from one part the United States to the Soviet Union of the world to another. The tele- and vice versa lasted up to 12 hours, graph, the telephone, the television, the exchange of information required and since the end of the twentieth too much time which further strained century, the Internet, would signify- the situation2. Thanks to the use of cantly change the way information is unofficial channels and by con- transmitted in real time1. This did not ducting video conferences attended mean an advantage only for ordinary by representatives of the two great people who had easier access to powers, the events did not information but also for policy degenerate3. From that moment, a makers who could talk in real time, “red phone” would be set up4, a over the phone or via video con- direct line between Washington and ference. The new technologies have Moscow that would facilitate com- helped to solve numerous crises that munication between the two super- could have degenerated into armed powers. In 2008, it was improved by

159 POLIS creating a direct fiber optic link for kings sent their emissaries to solve email and quick phone calls5. This different foreign policy problems. So, communications channel was to be we can say that diplomacy appeared used frequently by the United States with the birth of the first forms of and the Soviet Union at different organization of the people, evolving times such as the Arab-Israeli wars of with the passage of time11. Thus, 1967 and 1973, when Turkey until the 19th century, the rules, invaded Cyprus in 19746, when the instruments and diplomatic insti- Soviet Union invaded Afghanistan in tutions have evolved greatly. 19797, but also in other recent events The first evidence of the existence such as the annexation of Crimea by of diplomacy can be dated to 2500 the Russian Federation in the summer BC, in the area of the Middle East, of 20148. Besides the fact that the more precisely on the present new communication methods have territory of Iraq. Archaeologists have led to the rapid resolution of the discovered a series of clay tablets problems between the states, they written in the Sumerian language, have facilitated the collaboration and containing information on alliances, the improvement of the relations territorial disputes, coalitions and between them. A good example is the struggles between city-states12. With gesture made following the regard to diplomacy at that time, it September 11th2001 attacks by the contained a whole series of rules President of the Russian Federation, governing this practice, from royal Vladimir Putin. He was the first messengers, protocol, to the use of an leader to personally call the President international language, the Sumerian of the United States at that time, language. Around 2300-2400 BC the George W. Bush, to express his international treaty was to be condolences and support in the fight introduced by the Sargonic dynasty13. against terrorism9. Also, new com- From 1700-1670 BC, diplomatic munication methods have facilitated practices spread to Europe, Africa negotiations between leaders and and Asia and at the same time they improved diplomatic practice. developed14. The emissaries ob- Due to the development of the taining the status of plenipotentiary Internet and social networks the ambassadors, who had the right to collection and transmission of negotiate and conclude treaties, had information has become much easier immunity, a diplomatic passport, and than 30-40 years ago10. a letter of accreditation15. The Roman Empire and later the Byzantine Diplomacy without Facebook, Empire developed diplomatic prac- Twitter and Instagram tices and the latter created an insti- tution in charge of foreign affairs, 4500 years ago, since the histo- similar to a foreign ministry16. In the rical events began to be recorded, the Middle Ages, in the fifteenth century

160 100 de ani de la Trianon the ambassadors had their permanent affairs accredited to the ministries of residence where they were posted foreign affairs”20. Nineteenth-century until they were to be changed. In the diplomacy lays the groundwork for sixteenth century, Emperor Charles V twentieth- and twenty-first-century states that the title of ambassador will diplomacy and enhances diplomatic be granted only to persons of noble practice. life and from this moment the term of ambassador would be used Social Networks and a new type frequently17. The seventeenth and of diplomacy eighteenth centuries were to be dominated by French diplomacy, In the 21st century, social which introduced the principle of networks, especially Facebook, certainty that provided that the Twitter and Instagram, have boosted treaties contained very precise diplomacy as well as relations clauses. Also, the French diplomacy between states. With the help of at that time was far beyond that of Facebook, Twitter and Instagram the other states due to its organization, ideas, messages and initiatives of the French Ministry of Foreign foreign policy makers are promoted, Affairs was divided into several can reach public opinion instantly departments which had a clear and can be made known globally. delimitation of duties18. The nine- Unlike television, radio, press and teenth century would revolutionize online magazines, social networks diplomatic practice because this area offer access to a much larger and is professionalized, bureaucracy is more diverse audience. Also, the growing within the foreign affairs social networks allow leaders to ministries, the ambassador has a analyze the reactions of the followers much more important role and a on different policies promoted by series of steps will be established that them before implementing them. This will be followed by those who helps them cancel the imple- wanted to reach this position: mentation of decisions at foreign selection, education, promotion and policy level that could cause them to retirement19. The Vienna Congress of drop in polls or protests. At the same 1815 was to lay the foundation for a time, foreign policy makers use series of rules for diplomatic practice, social networks because they want to a general agreement between the be made known among young people great powers regarding the diplo- who no longer use the traditional matic procedure. Thus, following the means of communication, television, Vienna Congress three categories of radio, print media, etc. Last but not diplomats were recognized: “1. least, social networks facilitate direct ambassadors; 2. emissaries, ministers dialogue between foreign policy or other agents accredited to a makers. State leaders as well as sovereign; 3. entrusted with foreign foreign ministers and ambassadors

161 POLIS have Twitter, Facebook and/or US State Department established a Instagram pages. Also, institutions unit to deal with the various dealing with foreign policy, presi- diplomatic objectives with the help of dential administrations, governments, new communication technologies21. foreign ministries and embassies Thus, the concept of e-diplomacy have accounts on these social was born, which, according to Fergus networks and numerous followers. In Hanson, uses the Internet and new this way, public opinion is constantly information technologies to solve and timely informed about the state's different diplomatic tasks22. The tools activities in the field of foreign policy with which this concept operates are and beyond. Moreover, on social the blogs and social media networks networks states can promote their likeFacebook, Twitter, LinkedIn, language, culture and tourist places Snapchat, YouTube, Instagram, by attracting visitors. This can be an WhatsApp, Tumblr, Skype. advantage for small states that have With regard to the Facebook, the chance to become known Twitter and Instagram pages of the globally. Therefore, social networks embassies and foreign ministries, become a powerful soft power they are means of transmitting mechanism. Also, through the pages information within which diplomats of Facebook, Twitter and Instagram, can publish photos and provide embassies can win the sympathy of additional details about their current the citizens of the states in which and future activities (daily and they are accredited. At the same time, weekly visits and meetings). The through these platforms, leaders can aforementioned social networks come into contact and communicate allow foreign missions, diplomats, directly with citizens. Leaders and foreign affairs ministers, and state institutions can follow each other on and government leaders to constantly social networks in order to be able to inform public opinion and maintain know better their activities and direct contact with citizens. At the positions regarding foreign policy same time, it allows them to be able and not only. I will try to present to communicate more easily with below how the new communication each other. Today's public is one that technologies influence the foreign benefits from the development of the policy of the states. media and acts accordingly: it gathers The information can flow much information from a variety of sources faster from external missions to the and expects to be informed about the headquarters of the Ministry of areas of interest, including foreign Foreign Affairs and later to decision- policy. These expectations have led makers. Real-time data transmission to the need for a new approach to ensures fast information and the diplomacy. The successes or diplo- chance to be prepared to react to matic failures of a state have become different events. Thus, in 2002, the no longer evaluated only in meetings

162 100 de ani de la Trianon of the foreign ministries, but also in Instagram of heads of state and front of the computer, laptop, tablet governments and their institutions. or smartphone. In 2012, according to Through these platforms, leaders, Twiplomacy's first analysis on digital ministers and diplomats can further diplomacy, presidents, prime promote the image of their country ministers, foreign ministers and their and use them to transmit messages on institutions in 125 states from the 193 an unofficial channel. Very inte- UN members had Twitter accounts26. resting is that the US Department of At that time, US President Barack State created in 2012 a socialization Obama, with 17 million followers, platform similar to LinkedIn, called was the most followed leader in the “Corridor”, reserved for diplomatic world, followed by Venezuela's personnel. Also, the Canadian President Hugo Chavez with 3 Ministry of Foreign Affairs has a million followers and in the third similar platform, called place was the White House, with 2.9 “Connections”, for the staff of that million followers27. In March 2007, ministry in order to simplify the Barack Obama was the first leader to exchange of information between the create a Twitter account, followed employees of this institution23. The immediately by Mexico's President US Department of State has also Enrique Peña Nieto and Belgian created a platform called Diplopedia, Prime Minister Elio Di Rupo28. The similar to Wikipedia, which is number of leaders who have created intended only for diplomats in which accounts on social networks has various information of common grown considerably by 2019. interest is published and shared24. In State and government leaders and 2006, the Twitter network was foreign ministers have larger created. This social media network audiences on Facebook than on soon became an useful means of Twitter or Instagram. According to a communication for heads of state, Twiplomacy report from March government, foreign ministers and 2018-March 2019, titled “World diplomats. Through Twitter they Leaders on Facebook”, the govern- notify the public about their daily ments and leaders of 182 states, with activities, thus satisfying the need to seven more than in 2017, were inform the latter. Moreover, leaders present on social media29. This have found in this network a way to represents 94% of the 193 member report some false information25. states of the United Nations. Thus, people can be quickly influen- Therefore, only 11 states are not ced on a large level on certain things present on Facebook, including and events. In 2013, Twiplomacy was Eswatini (Swaziland), Laos, launched, a site that conducts annual Mauritania, Nicaragua, North Korea, studies that analyze the presence and Turkmenistan and a few small islands activity on Twitter, Facebook and in the Pacific30. In 2018, 108 heads of

163 POLIS state, 83 prime ministers and 88 implemented by the government. At foreign ministers had Facebook the same time, decision makers can pages and in general they are more continuously present more informa- popular than the pages of the tion to the public on their Facebook, institutions they represent31. In the Twitter and Instagram accounts than interval analyzed by Twiplomacy, the the media can. Facebook page of Narendra Modi, In terms of leaders, the top three the Prime Minister of India, ranks most interactive are Jair Bolsonaro, first in the world with the highest President of , Donald Trump, number of likes, 43.5 million. The US President, and Narendra Modi, second place is occupied by Donald Prime Minister of India37. Trump, the President of the United Twiplomacy also achieved a top States and the third place by the three of the most followed heads of Queen of Jordan with approximately state during the period March 2018- 17 million likes32. The top three most March 2019 by regions. The top is as active institutions worldwide are the follows: Government of Botswana, the Presi- • Sub-Sahara Africa dential Administration of the 1. Uhuru Kenyatta, president of Dominican Republic and the Kenya – 3.6 million followers; Presidential Administration of 2. Nana Akufo-Addo, president Ghana33. Between March 2018 and of Ghana – 1.6 million followers; March 2019,the Facebook pages of 3. Paul Kagame, president of the first two had an average of 20 Rwanda) – 900 thousand followers. 34 posts per day . In this way, the • Europe institutions communicate better with 1. The royal family of Great the peopleboth on a national and Britain – 4.1 million followers; international level. With the occasion 2. Emmanuel Macron,president of the elections for the European of France – 2.3 million Parliament and for the presidential followers; elections of 2019, both the 3. Klaus Iohannis, president of Permanent Electoral Authority35 as Romania – 1.8 million followers. well as the Ministry of Foreign • Latin America Affairs of Romania carried out an Jair Bolsonaro, president of extensive campaign to inform voters Brazil – 9.3 million followers; in the diaspora on Facebook about Andres Manuel Lopez Obrador, the voting method, but also about the president of Mexico – 5.6 million 36 locations of the polling stations . At followers; the same time, public opinion is Mauricio Macri, president of quickly informed about the govern- Argentina – 4.4 million followers. ment's decisions and the decision- • Middle East and Northern Africa makers can observe the reactions of 1. Queen Rania of Jordan – 16.7 the people regarding certain decisions million followers;

164 100 de ani de la Trianon

2. Abdel Fattah el-Sisi, president Facebook and Twitter. In 2018, all of Egypt – 7.3 million followers; G7 and G20 leaders, with the 3. Sheik Muhammad Bin Rashed exception of Russian President of Maktoum, prime-minister and Vladimir Putin and Chinese President vice-president of the United Arab Xi Jinping, had an Instagram Emirates – 3.8 milion fol- account43. In 2019, the top three most lowers38. followed leaders on Instagram were In February 2019, German the Indian Prime Minister Narendra Chancellor Angela Merkel deleted Modi, Indonesian President Joko her Facebook account with 2.5 Widodo and US President Donald J. million followers. Merkel was at that Trump44. The most active Instagram time the most followed European institutions are the Government of leader on Facebook39. Brunei, the Government of Pakistan In addition to Facebook, we also and Kuwait45. have another social network often The Facebook account of the used by heads of state and govern- Embassy of Sweden in Romania ment, foreign ministers and diplo- enjoys great success among the users mats, known as Twitter. The most due to its posts. The page is one of active institutions on the Twitter the most popular, liked by 70,000 network in 2019 are the presidential people, being second in the number administration of Venezuela, which of likes on the Facebook pages of the posts an average of 42 posts / day, accredited embassies in Romania. the presidential administration of Through humorous posts, this has Indonesia, which posts an average of attracted popularity among 40 posts / day, and the presidential Romanians and the page’s posts are administration of Colombia, which distributed by thousands of people46. posts an average of 31 posts / day40. The first place is occupied by the In 2019, the most followed leaders on United States Embassy, with 110,000 Twitter were Donald Trump, 66 people who like it47. million followers, Narendra Modi, 51 Therefore, the new commu- million followers, and Pope Francis nication technologies have helped with 49 million followers41. Among facilitate global communication and the most influential leaders on make it easier for a diplomat to Twitter, however, was Saudi Arabia's search for information as it finds a lot King Salman – 231,000 reposts of his of information it needs on social messages, Donald Trump - 21,000 media. In addition to this, new com- reposts and Jacinda Ardern, Prime munication technologies also help in Minister of New Zealand, whose communication between institutions messages were reposted by 9,000 and leaders. In April 2014, several users42. harsh replies were exchanged As for Instagram, this social between the State Department network is just as popular globally as spokesman and the Foreign Ministry

165 POLIS of the Russian Federation on their withdraw its troops from Syria53. He Twitter accounts regarding the skipped the custom of organizing a situation in Ukraine48. press conference to express his In May 2017, leaders of Fiji and intentions. the Marshall Islands addressed President Donald Trump directly Conclusions through a post on Twitter, asking to not abandon the Paris Agreement on Therefore, the role of social net- global warming49.In June 2017, the works in promoting and strengthe- Prime Ministers of Denmark, ning diplomatic relations is a Sweden, Iceland, Norway and particularly important one. However, Finland addressed Donald Trump both diplomats and heads of state and directly on their Twitter accounts, government should be especially asking him to not leave the Paris cautious when using the Internet Agreement50. They mentioned because they are exposed to very Donald Trump's account in their post, high risks of information high- so that the social media platform can jacking. This threat comes in the notify him directly about the context of hackers increasingly message. conducting cyber-attacks on officials In November 2017, Donald in different states to produce leaks. Trump addressed the British Prime Thus, diplomats must protect their Minister - Theresa May at that time, correspondence and the information through a message on Twitter, after they hold very well, which becomes she criticized his posts on this increasingly difficult in the age of the platform51. At that time Theresa May Internet. accused Donald Trump of redistri- In 2007, hundreds of people were buting anti-Muslim videos posted by victims of a virus called the leader of a far-right group in the “DarkHotel”, after using the wireless UK to the social network52.In his network of hotels in countries such as response to Theresa May, Donald Japan, South Korea, China, Taiwan Trump mentioned the name of her and other Asian countries. This virus account in the post for the platform to was stealing all the information notify her directly about the message stored on devices connected to the of the US President. Donald Trump is wireless network54. This also one of the leaders who frequently use becomes possible when a phone is the Twitter platform to make their connected to a wireless network and views and decisions known, using the given that diplomats are accustomed other media channels less. In October to traveling a lot, the risks of 2019, after a phone conversation with accessing their information are very his Turkish counterpart, Donald high. Whether they are in their spare Trump immediately announced on time or while they are on duty, Twitter that the United States will foreign policy makers and diplomats

166 100 de ani de la Trianon connect to the Internet, which can on technology and the negative often be unsafe. Another tactic used aspects of this dependency. by hackers to obtain information is to Diplomacy has become the victim of break into the e-mail addresses of the media technologies due to their ease diplomatic staff as well as of other and speed. Therefore, although the state officials. A good example in new communication technologies this case is that of the Romanian help a great deal in carrying out the hacker who hacked the email of US various tasks performed by Secretary of State Hillary Clinton in diplomats, they also make them 2013 and was able to access all her vulnerable to increasingly difficult diplomatic correspondence55. This threats, such as cyber-attacks. showed the dependencyof diplomacy

Notes moscow/277259/, (accessed on 20.01.2020). 6 1 Roland Wenzlhuemer, Connecting Webster Stone, “Moscow’s Still the Nineteenth-Century World: The Holding”, New York Times, Telegraph and Globalization, 18.09.1988, Cambridge University Press, New https://www.nytimes.com/1988/09/1 York, 2013, pp. 5-6. 8/magazine/moscow-s-still- 2 Webster Stone, “Moscow’s Still holding.html, (accessed on data de 02.02.2020). Holding”, New York Times, 7 18.09.1988, Jon Schuppe, “The Truth Behind the https://www.nytimes.com/1988/09/1 'Red Phone': How the U.S. and 8/magazine/moscow-s-still- Russia Really Connect”, NBC, holding.html, (accessed on de 21.12.2016, available at 02.02.2020). https://www.nbcnews.com/news/us- 3 Ibidem. news/truth-behind-red-phone-how- 4 Tom Clavin, “There Never Was u-s-russia-really-connect-n698406, (accessed on 20.01.2020). Such a Thing as a Red Phone in the 8 White House”, Smithsonian Jon Swaine, “Obama's marathon Magazine, 18.06.2013, available at Putin Ukraine call: candid, direct but https://www.smithsonianmag.com/hi no meeting of minds”, The story/there-never-was-such-a-thing- Guardian, 02.03.2014, available at as-a-red-phone-in-the-white-house- https://www.theguardian.com/world/ 1129598/, (accessed on 20.01.2020). 2014/mar/02/obama-putin-phone- 5 Rebecca J. Rosen, “Technology call-ukraine-russia-crimea, (accessed on 03.02.2020). Mythology: No Red Phone Ever 9 Connected the White House to “President Vladimir Putin talked by Moscow”, The Atlantic, 26.05.2013, telephone with US President George available at W. Bush”, President of Russian https://www.theatlantic.com/technol Federation website, 11.09.2001, ogy/archive/2013/06/technology- http://en.kremlin.ru/events/president/ mythology-no-red-phone-ever- news/27394, (accessed on connected-the-white-house-to- 02.02.2020).

167 POLIS

10 Fergus Hanson, “A Digital DFAT: 33 Ibidem. Joining The 21st Century”, Law 34 ***, “World Leaders on Facebook Institute for International Policy, 2019”, Twiplomacy, 09.04.2019, Policy Brief No. 10 November 2010, available at Washington D.C, p.4. https://twiplomacy.com/blog/world- 11 Paul Keer, Geefrey Wiseman, leaders-facebook-2019/, (accessed Diplomacy in a Globalizing World, on 20.01.2020) Oxford University Press, New York, 35 Alexandra Loy, “Presidential 2013, p.15. elections 2019: PEAposted on 12 Ibidem, p. 16. Facebook and YouTube two videos 13 Ibidem, pp. 17-18. explaining the process of voting 14 Ibidem, p. 23. abroad”, Calea Europeană, 15 Ibidem, p. 23. 27.10.2019, available at 16 Ibidem, pp. 19-21. https://www.caleaeuropeana.ro/alege 17 Ibidem, pp. 37-41. ri-prezidentiale-2019-aep-a-postat- 18 Ibidem, pp. 78-79. pe-facebook-si-youtube-doua- 19 Ibidem,p. 94. videoclipuri-explicative-privind- 20 Ibidem, p. 109. tehnica-de-vot-din-strainatate/, 21 Brian Hocking, Jan Melissen, (accessed on 02.02.2020). Diplomacy in the Digital Age, 36 ***, “Q&A session on MFA Netherlands Institute of International Facebook pageregarding the voting Relations, Hague, 2015, p.9. abroad”, Ministry of Foreign Affairs 22 Fergus Hanson, “Baked in and of Romania, https://www.mae.ro/ Wired: eDiplomacy”, Brookings node/39617, (accessed on 02.02. Institution, Foreign Policy Paper 2020). Series No. 30, 25 October 2012, p.2. 37 ***, “World Leaders on Facebook 23 Ibidem, p. 7. 2019”, Twiplomacy, 09.04.2019, 24 Ibidem. available at https://twiplomacy.com/ 25 ***, “Twiplomacy Study 2012”, blog/world-leaders-facebook-2019/, Twiplomacy, 25.06.2012, available (accessed on 20.01.2020). at 38 Ibidem. http://twiplomacy.com/blog/twiplom 39 Ibidem. acy-study-2012/, (accessed on 40 ***, “50 Most Active World 07.01.2020). Leaders 2019”, Twiplomacy, 26 Ibidem. available at https://twiplomacy.com/ 27 Ibidem. ranking/50-active-world-leaders- 28 Ibidem. twitter/, (accessed on 04.02.2020). 29 ***, “World Leaders on Facebook 41 ***, “50 Most Followed World 2019”, Twiplomacy, 09.04.2019, Leaders 2019, Twiplomacy, available available at https://twiplomacy.com/ athttps://twiplomacy.com/blog/world ranking/the-50-most-followed- -leaders-facebook-2019/, (accessed world-leaders-in-2019/, (accessed on on 20.01.2020). 04.02.2020). 30 Ibidem. 42 ***, “50 Most Influential World 31 Ibidem. Leaders 2019”, Twiplomacy, 32 Ibidem. available at https://twiplomacy.com/

168 100 de ani de la Trianon

ranking/the-50-most-influential- macy-study-2018/, (accessed on world-leaders-in-2019/, (accessed on 04.02.2020). 04.02.2020). 50 Ibidem. 43 ***, “World Leaders on Instagram 51 David Smith, “Donald Trump 2018”, Twiplomacy, available at attacks Theresa May over her https://twiplomacy.com/blog/world- criticism of his far-right retweets”, leaders-instagram-2018/, (accessed The Guardian, 30.11.2017, available on 04.02.2020). athttps://www.theguardian.com/us- 44 ***, “50 Liked World Leaders news/2017/nov/29/donald-trump- 2018”, Twiplomacy, available at theresa-may-tweet-uk-us, (accessed https://twiplomacy.com/ranking/50- on 02.02.2020). liked-world-leaders-instagram/, 52 Matthew Weaver, Robert Booth, (accessed on 04.02.2020). Ben Jacobs, “Theresa May 45 ***, “50 Most Active World condemns Trump's retweets of UK Leaders 2019”,Twiplomacy, far-right leader’s anti-Muslim available at https://twiplomacy.com/ videos”, The Guardian, 29.11.2017, ranking/50-active-world-leaders-2/, available (accessed on 04.02.2020). athttps://www.theguardian.com/us- 46 Ioana Ciurlea, „Embassy of Sweden, news/2017/nov/29/trump-account- an“influencer” full of fun on retweets-anti-muslim-videos-of- Facebook. Who is behind the british-far-right-leader, (accessed on 02.02.2020). inspiration and success”, Digi 53 Carol E. Lee, Courtney Kube, 24,https://www.digi24.ro/stiri/sci- “Chaos in Syria, Washington after tech/lumea-digitala/ambasada- Trump call with Erdogan unleashed suediei-un-influencer-plin-de- Turkish military”, NBC, 09.10.2019, amuzament-pe-facebook-cine-sta-in- available spatele-inspiratiei-si-succesului- athttps://www.nbcnews.com/politics 1241024, (accessed on 20.01.2020). /national-security/chaos-syria- 47 ***, “U.S Embassy in Bucharest washington-after-trump-call- Facebook page”, available at erdogan-unleashed-turkish-military- https://www.facebook.com/buchares n1063516, (accessed on t.usembassy/, (accessed on 02.02.2020). 20.01.2020). 54 Leo Kelion, “Dark Hotel hackers 48 Ishaan Tharoor, “Russia hijacks U.S. targets company bosses in hotel State Department’s Ukraine rooms”, BBC, 11.11.2014, hashtag”, The Washington Post, http://www.bbc.com/news/tech-no- 25.04.2014, available logy-30001424, (accessed on athttps://www.washingtonpost.com/ 02.02.2020). 55 news/worldviews/wp/2014/04/25/rus Catherine Herridge, Pamela K. sia-hijacks-u-s-state-departments- Browne, “Romanian hacker ukraine-hashtag/?arc404=true, Guccifer: I breached Clinton server, (accessed on 02.02.2020). 'it was easy',” FoxNews, 04.05.2016, 49 ***, Twiplomacy Study 2018, http://www.foxnews.com/politics/20 16/05/04/romanian-hacker-guccifer- Twiplomacy, available at breached-clinton-server-it-was- https://twiplomacy.com/blog/twiplo easy.html, (accessed on 02.02.2020).

169 POLIS

Bibliography ***, Twiplomacy Study 2018, Twiplomacy,available at Books https://twiplomacy.com. ***, U.S Embassy in Bucharest Hanson Fergus, “A Digital DFAT: Facebook page, available at Joining The 21st Century”, Law https://www.facebook.com. Institute for International Policy, ***, World Leaders on Facebook 2019, Policy Brief No. 10 November 2010, Twiplomacy, 09.04.2019, available at Washington D.C. https://twiplomacy.com. Hocking Brian, Melissen Jan, ***, World Leaders on Instagram 2018, Diplomacy in the Digital Age, Twiplomacy, available at Netherlands Institute of International https://twiplomacy.com. Relations, Hague, 2015. Ciurlea, Ioana, „Embassy of Sweden, an Keer, Paul, Wiseman, Geoffrey, “influencer” full of fun on Facebook. Diplomacy in a Globalizing World, Who is behind the inspiration and Oxford University Press, New York, success”, Digi 24,available at 2013. https://www.digi24.ro. Wenzlhuemer Roland, Connecting the Herridge, Catherine; Browne, Pamela K., Nineteenth-Century World: The ”Romanian hacker Guccifer: I Telegraph and Globalization, breached Clinton server, 'it was easy'”, Cambridge University Press, New FoxNews, 04.05.2016, York, 2013. http://www.foxnews.com 02.02.2020. Kelion Leo, “DarkHotelhackers targets Scientific articles and newspaper company bosses in hotel rooms”, BBC, articles: 11.11.2014, http://www.bbc.com. Lee, Carol E., Kube, Courtney, “Chaos in ***, “President Vladimir Putin talked by Syria, Washington after Trump call telephone with US President George with Erdogan unleashed Turkish W. Bush”, President of Russian military”, NBC, 09.10.2019, available Federation website, 11.09.2001, at https://www.nbcnews.com. http://en.kremlin.ru. Loy, Alexandra, “Presidential elections ***, 50 Liked World Leaders 2018, 2019: PEA posted on Facebook and Twiplomacy, available at YouTube two videos explaining the https://twiplomacy.com. process of voting abroad”, Calea ***, 50 Most Active World Leaders Europeană, 27.10.2019, available at 2019, Twiplomacy,available at https://www.caleaeuropeana.ro. https://twiplomacy.com Smith, David, “Donald Trump attacks ***, 50 Most Influential World Leaders Theresa May over her criticism of his 2019, Twiplomacy,available at far-right retweets”, The Guardian, https://twiplomacy.com. 30.11.2017, available at ***, Q&A session on the Romanian https://www.theguardian.com. Ministry of Foreign Affairs Facebook Stone, Webster, “Moscow's Still page regarding voting abroad, Holding”, New York Times, available at https://www.mae.ro. 18.09.1988, http://www.web citation org.

170 100 de ani de la Trianon

Tharoor, Ishaan, “Russia hijacks U.S. Weaver, Matthew; Booth, Robert; State Department’s Ukraine hashtag”, Jacobs,Ben, “Theresa May condemns The Washington Post, 25.04.2014, Trump's retweets of UK far-right available at leader’s anti-Muslim videos”, The https://www.washingtonpost.com. Guardian, 29.11.2017, available at https://www.theguardian.com.

171

100 de ani de la Trianon

Aspects related to language in political sciences

Cătălin DRĂCȘINEANU

Abstract: Communication in politics is nowadays an unavoidable reality, both in the private and the state sector. This field of activity has witnessed an unparalleled expansion which justifies in itself a specialized training for professionals, as an astuteness with regard to the intricacies of communication is vital for the activity of institutions, businesses, associations and even universities. While it is true that it takes an interdisciplinary approach to master this professional formation, which requires capacities of strategic reflection and analysis as well as a certain awareness in terms of political, economic, social, commercial and organizational environments, it has become increasingly obvious that being knowledgeable in political or diplomatic language and in the variety of language styles and communication challenges is a an essential prerequisite in the success of any endeavor.

Keywords: communication in politics, language style, communication traps, political language.

Introduction issues such as identity and alterity: “There are, perhaps, a great many Although English has undeniably kinds of languages in the world, and won a privileged position as a no kind is without meaning. If then I universal language of commu- do not know the meaning of the nication, the linguistic diversity still language, I will be the one who raises a whole series of challenges speaks a barbarian, and the one who and obstacles in communication at an speaks will be a barbarian to me”2. international level, despite several Apart from the linguistic connotation extreme points of view, such as that (Barbaros was the term used in of a US senator interviewed by Hervé Greek to express the babbling Lavenir de Buffon, a journalist at nonsense that any foreign language Figaro, who stated: “there are 6000 sounds like to a person who doesn’t languages spoken in the world, which understand it), St. Paul’s meditation is 5999 too many, English would be on himself and the others can be enough”1. Linguistic and cultural interpreted as a general principle of differences have played a large role alterity: each and everyone is a in shaping the world as we know it, barbarian for the other and to become drawing borders and giving rise to a barbarian is enough to speak a fruitful debate on philosophical language that the other doesn’t know.

173 POLIS

The main reason why the Greeks repeated language units, small would call the other peoples barba- phrases, qualificatives at the border rian was their poor knowledge of the of insult with various legal cones- Greek language, but, from this quences, continuous comments and perspective, there is no human being exchanges on social networks which or race who is not a barbarian in frequently raise questions about the relation to another human being or language norms, legitimation, verbal race. or written violence which further Linguistic diversity, together with fuels quasi permanent debates. The other forms of ethnic and religious relationship between language and diversities, can be a significant politics is first of all anchored in the source of political conflict and rhetoric-grammatical tradition. It is therefore proper attention should be based on the traditional notions of paid to the subtleties of communi- discourse and word. While these two cating in a different language, for notions were well defined and instance, to the translation of political redefined during the last century by and diplomatic documents or to structuralist linguists and sociolin- various cultural specificities. Beside guists, it is the more modern methods the challenges that come with the and disciplines, such as political transfer of information from a source socio-lexicology, discourse analysis language to a target language, or lexical statistics that have more translators and communicators in the closely explored the relationship field of politics should also be aware between language and politics in the of certain field-specific language last few decades. units that can dramatically change the One of the most striking elements meaning and intended purpose of the of political language, especially in oral or written expression. democracies, is its persuasive voca- tion. Politics differs from coercion in Language on the Political Stage the sense that it depends on the agreement or, at least, consent of Language and politics are the those who are governed and thus constitutive elements of social rela- rhetoric becomes a necessity for the tionships and they are omnipresent political stage. The theory of rhetoric and inseparable in the public space: insists on the contingent nature of the institutional debates, legal discus- human nature which forces us to sions in the realm of definitions and continuously make choices, without controversial denominations, par- always being able to pinpoint exactly liamentary speeches or mediatic which are the right choices. Taken clenches and their success or failure from a personal to a collective level, is closely connected to the discourse the necessity to make collective elements articulated by the media choices justifies rhetoric as neither specialists, which can involve science nor philosophy, for that

174 100 de ani de la Trianon matter, are able to offer a guide on of the modern society. Accurately the future a certain society should legal terms such as “illegal alien” are choose or the means to ensure it. being replaced with “border Politics is therefore based on opinion infiltrator” or “illegal invader”, or what the Greek used to call “amnesty for illegal aliens” becomes “doxa”, signifying opinions, beliefs, “pathway to citizenship” or even conjectures or estimates3, a concept “comprehensive immigration reform” largely based on previous experience and “illegal alien anchor babies” and arguments which are always could hypothetically be replaced by open to challenge, as each opinion “Birthright Citizenship for Children has its opposite. Politics thus of Undocumented Immigrants”5. becomes an endless debate as each Political texts abound of many others new circumstance requires a reply misleading and truth distorting and a further clash of opinion to linguistic devices that differentiate decide which decision to make. To them from any other piece of writing, attain such a persuasive or better said and which have been used for more manipulative goal, language in than a century in political discourse, politics has become extremely as Noam Chomsky argues in pragmatic and it has developed a “Language and Politics”: “The series of peculiarities which allow its American public relations industry, categorization as a specialized which is a very sophisticated language, a highly elaborated formal industry, already in the early 1920s codification in terms of linguistic was developing these tools, writing description and expression. about them, and so on. In fact, even Among the features of political earlier, during the First World War, language, euphemisms are arguably American historians offered the most important and prevailing themselves to President Woodrow aspect and, due to the latest focus on Wilson to carry out a task that they political correctness (which is yet called “historical engineering”, another peculiarity of political meaning designing the facts of discourse), they have witnessed history so that they would serve state unprecedented development in the policy. That’s Orwell, long before last decades, especially in the US. A Orwell was writing. Shortly after euphemism is generally defined as a that, American journalists like Walter substitution of an otherwise harsh or Lippman (…) said in 1921 that the blunt term with a milder, more indi- art of democracy requires what he rect word or expression to alleviate called “manufacture of consent”, the discomforting or offensive nature what the public relations industry of the discourse. There are critics4 calls “engineering of consent”, who argue that euphemisms have another Orwellism meaning “thought been taken to an embarrassing control”6. In time, orwellisms have extreme just to cover the ugly nature become a specialized form of

175 POLIS euphemisms that state something merely one thousand people in the which is the opposite of its real square”. Slanting also refers to the meaning to create ambiguity and to association of a powerful adjective to mislead the public in official pro- make a point or draw the audience on nouncements or political propaganda the author’s side: “an evil leader” or (as in George Orwell’s 1984 the “horrifying incident”. In journalism, Ministry of Peace concerned itself slanting goes hand in hand with using with war and the Ministry of Love eye-catching titles and headlines, with torture7). Another linguistic followed by a so-called “fine print device often used in political disclaimer”, a term borrowed from language is obfuscation, or the action the legal world, whereas important of making something less clear and information is intentionally left out of less easy to understand, especially the main body of a document, being intentionally, as the Cambridge inserted in footnotes or otherwise Dictionary defines it. It is a strategy supplemental documents (credit cards used to mitigate the impact of a agreements are notorious for certain political decision, for inserting extra unknown fees, rates or instance, by adding noise to make the payment terms in the fine print of message more ambiguous, confusing, contracts). In describing a military and harder to follow. While it is true attack, for instance, a political leader that obfuscation can be found in other might argue: “The missile attack was fields, including the academic world an astounding success, as 98 percent (where, for instance, “The Corre- of the missiles were launched lation between Oral and Somatic successfully”, with the intention of Motor habits” is just a fancy way of deceiving the unsuspecting audience, meaning “facts and words”), it is in who fails to make the distinction politics that it finds its most sublime between “successfully launched” and expression as it perfectly serves its “actually reached their target”. purpose: that of taking the public on Experienced politicians also make the wrong path by intentionally heavy use of the so-called “weasel distorting reality. Another linguistic words”, which is invoking a non- device shared massively by the specific or anonymous authority to political world and the world of enhance the legitimation of their journalism is the use of slanting, or words. As an old saying goes, “never innuendos, noun or verb modifiers believe anything until it is officially that subtly influence the impact on denied”, a rational and well-informed the audience and which can convey a audience should be able to spot the neutral, negative or positive attitude biased view and superficiality of towards a certain subject: “there were arguments that include: “some people one thousand people in the square”, say”, “most people argue”, “re- “there were more than one thousand searchers believe”. A few other people in the square” or “there were examples of weasel words used in

176 100 de ani de la Trianon politics include: “Americans want” artificial meaning, with elaborate (when a certain political action is phrases and keywords used to replace promoted without being able to common, plain language, in an effort produce enough evidence to support to interpose barriers and make the the claim) or “we will take that under speech utterly unintelligible for the advisement” (often used to avoid populations. uncomfortable answers or when a politician would rather avoid a Conclusions delicate answer). The political language is also The very nature of the political studded with clichés and what is language relies on a linguistic generally referred to as “wooden combat, as the theory of rhetoric language”, a simulacrum of commu- implies that we cannot determine in nication with the sole purpose of an absolute manner what is really manipulating people. The four good or bad and that a debate should characteristics of wooden language yield in to the unanimity and identified by Francoise Thom in “La consensus, in the constant presence langue de bois”8, the abstraction and of an antithesis. To be successful, the the avoidance of the concrete, political discourse had to adapt to tautologies, bad metaphors and these limitations and to take Manichaeism that divides the world advantage of all the tools available to into good and evil” help the make a discourse more susceptible of communicator to divert attention persuading an audience on a certain from the salient issues by use of subject. From this perspective, the rather vague, ambiguous or abstract political discourse is a display of a words. Most of these words or power balance and while the political phrases carry out a positive class has made tremendous efforts to significance, such as “freedom”, master these tools, its counterpart, the “family values”, “our way of life” but common citizen, has remained are in fact hollow, artificial and carry somewhat behind and should no concrete meaning. Although dedicate more time and energy to admittedly more common in nonde- identify these field-specific language mocratic regimes, wooden language features to be able to discern the truth has pervaded political language or its closest variant behind the traps worldwide as a specialized register, and lures set in front of them by with a simplified syntax and an skillful politicians.

177 POLIS

Notes 4 See, for instance, Allan, Keithand Kate Burridge, Forbidden Words. 1 Hervé Lavenir de Buffon, “Après la Taboo and the Censoring of monnaie, la langue commune”, in Language. Cambridge: Cambridge Le Figaro, 22.06.2002 – “Il y a University Press, 2006 and Lutz, 6000 langues parlées dans le William, Double speak Defined: monde, 5 999 de trop, l’anglais Cut through the Bull**** and Get suffira”, in Cordier Lionel, „Les the Point! New York: Harper langues de pouvoir. La Langue Collins, 1999. comme outil de puissance: 5 Alex Nowrasteh, The Use of L’exemple de l’espéranto dans les Euphemisms in Political Debate, jeux de pouvoir lingvistiques Cato Institute, December 7, 2017, européens”, sous la direction de available online at: Albane Geslin, Mémoire soutenu le https://www.cato.org/blog/use- 6 septembre 2012, available online euphemisms-political-debate, at: accessed on 15 May, 2020. file:///C:/Users/catalin/Downloads/c 6 Noam Chomsky, Language and ordier_l.pdf, accessed on 15 May, Politics, AK Press, 2004, p. 549 2020 7 See George Orwell, 1984 Nineteen 2 St. Paul’s First Letter to the Eighty-Four, Penguin Classics, Corinthians (14: 10-1), available New Edition, 2004. online at: http://biblescripture.net/ 8 In Roger Scruton, The Palgrave 1Corinthians.html, accessed on 15 Macmillan Dictionary of Political May, 2020 Thought, Palgrave Macmillan, 3 The Oxford Companion to 2007, p. 477. Philosophy, 2nd Edition, Oxford University Press, 2005.

Bibliography *** The Oxford Companion toPhilosophy, 2nd Edition, Oxford Allan, Keithand Kate Burridge, University Press, 2005. Forbidden Words. Taboo and the Censoring of Language. Cambridge: Electronic resources Cambridge University Press, 2006. Hervé Lavenir de Buffon, “Après la George Orwell, 1984 Nineteen Eighty- monnaie, la langue commune”, in Le Four, Penguin Classics, New Edition, Figaro, 22.06.2002 – “Il y a 6000 2004. langues parlées dans le monde, 5 999 Lutz, William, Double speak Defined: de trop, l’anglais suffira”, in Cordier Cut throughthe Bull**** and Get the Lionel, „Les langues de pouvoir. La Point! New York: Harper Collins, Langue comme out il de puissance: 1999. L’exemple de l’espéranto dans les jeux Noam Chomsky, Language and Politics, de pouvoir lingvistiques européens”, AK Press, 2004. sous la direction de Albane Geslin, Roger Scruton, The Palgrave Macmillan Mémoire soutenu le 6 septembre 2012, Dictionary of Political Thought, available online at: file:///C:/Users/ Palgrave Macmillan, 2007. catalin/Downloads/cordier_l.pdf.

178 100 de ani de la Trianon

St. Paul’s First Letter to the Corinthians Michiko Kakutani, The Death of truth, (14: 10-1), available online at: The Guardian 14 July 2018, http://biblescripture.net. https://www.theguardian.com. George Carlin, Politically Correct Alex Nowrasteh, The Use of Euphemisms Language, in Political Debate, Cato Institute, https://scrapsfromtheloft.com. December 7, 2017, available online at: https://www.cato.org.

179

100 de ani de la Trianon

RECENZII

Arc peste timp: autografia Palatului Cotroceni

dualizante: a parcurge-a recunoaște- a evidenția), documentat textual și ilustrat vizual, o platformă-sursă de studii, de așezare a omului și a construcției sub emanația destinului capabil de a ctitori construcții solide, durabile, destinate a consolida afir- mația aristotelică a „ființei care se spune în multe feluri”. A (se) vedea îi conferă – aici – Muzeului Național Cotroceni oportu- nitatea de a-și reafirma valențele de Mariana Lazăr, Ștefania Dinu, Ioana „instituție reper”, de areal memo- Drăgulin, Cotroceni, arc peste timp, rialistic cu „activitate intensă și Muzeul Național Cotroceni, București, variată” (Liviu Sebastian Jicman, 2019, 213 p. Cuvânt înainte, p. 8), de a-și releva și de a-și reconfirma atât potențialul Unealtă esențială pentru dăltuirea creator, cât și complinirea/consa- palimpsestic-textuală a Palatului crarea sa europeană (Georgeta Filitti, Cotroceni – în anul publicării Argument, p. 13). Palatul reprezintă volumului Cotroceni, arc peste timp, un loc indicial și o spațialitate trăită București, 2019, în contextul aniver- (în reunirea semnificațiilor loc-sit- sării a 340 de ani de la construirea monument), imaginile pe care volu- ansamblului monastic și a 30 de ani mul de față le selectează și le îndo- de la finalizarea restaurării și a sariază în paginile sale exprimând reconstrucției sale –, volumul de față sugestiv însuși titlul anunțat – arc se cere a fi lecturat (după ce Palatul peste timp – în acel sens bergson-ian Cotroceni va fi vizitat și grădinile de „urcare înspre înapoi a pantei acestuia, parcurse la pas) tocmai trecute pentru a căuta acolo o în/sub arcuirile/boltirile timpului și anumită imagine”, de efort și efect al ale istoriei. Demersul reprezintă un durabilității, de reper al persistenței construct autografic (realizat prin în/prin reprezentare, dar, mai ales, de interrelaționarea a trei paliere indivi- filtru de recompunere și de etalare a

181 POLIS experienței de a vedea – acum, de lumească a ierarhiei politice („din tot aici – trecutul. sufletul” și „din tot cugetul”) și A (se) spune echivalează cali- prelungite pe coordonatele trasate, la tății/formulei de depliere în/pe cinci intervale istorice, de spațiu/martor al niveluri [Mănăstirea Cotroceni, evenimentelor majore din istoria Mariana Lazăr; Palatul domnesc de modernă a României. la Cotroceni, Mariana Lazăr și Actul de a (se) înălța construind al Ștefania Dinu; Palatul Cotroceni – lui Șerban Cantacuzino este parte reședință regală (1893-1947), rituoasă a menirii de a ridica o Ștefania Dinu; Palatul Cotroceni – mănăstire (îndrăzneală evlavioasă a obiect și subiect al creării „omului Renașterii!) exact acolo unde grația nou”, Ioana Drăgulin; Palatul divină se relevă și îndrumă Cotroceni – Restaurare și amplificare (Mănăstirea Cotroceni, Mariana (1976-1989), Ștefania Dinu] a Lazăr, p. 15), deopotrivă, sinteza istoriei-document, receptate în chiar simbolică a energiilor nevăzute, dar „evantaiul (a se citi semicerc sau, cu și filonul văzut-legitima(n)t, ceea ce trimitere la titlul volumului-album, îi prefigurează statutul de „lavră arc!) de stări de lucruri”, pe care domnească”, ulterior, de „așezământ Ricoeur le plasa între singularitățile cu prestigiu” (Ibidem, p. 43). Pe evenimențiale și parcursul (fluxul) traseul de cele mai multe ori ostil al istoriei, și pe care autoarele volu- dezinteresului manifest al lui mului îl valorizează printr-un tip de Constantin Brâncoveanu, al pre- analiză istorică în/sub priviri femi- tențiilor emise de Curtea domnească, nine, deopotrivă pertinent-riguroase al neimplicării călugărilor greci în analiză, dar și promotoare ale unui trimiși de la Muntele Athos, al tip de estetică (aici) textuală, aceea de cutremurelor și al invaziilor, Mariana a privi și de a cerceta înăuntru, prin Lazăr constată rezistența și spiritul/ afectuozitate obiectivă (în spiritul forța parcursului de continuitate, spațiilor intim-emancipatoare – cuib, menționând că administrația egu- adăpost, retragere – a acelor different menilor Mănăstirii Cotroceni poate fi homes sau a proiecțiilor – zidite, considerată eficientă (dezintegrarea făcute, împlinite – caselor din vis!). domeniului funciar al mănăstirii ca La paritate, textele se așază în rezultantă a unui act politic!), pe- registrul noezei și al noemei, recu- rioadele de criză, determinate de perând în/din deschidere, un prim deciziile eronate ale stareților în sens, acela de/la temelie („noi singuri gestionarea fondurilor, dar și a celor am înfipt sapa în pământ și cu mâna politico-economice fiind blocaje noastră jos în temelie cărămizi”), al depășite, în sensul în care, resursele unei religiozități/spiritualități direc- materiale, fondul funciar, mobilizarea toare („în vârful ei am înfipt cinstitele comunității monahale și intervenția și dumnezeieștile cruci”), complinite domnilor țării îi vor redresa și con- în/prin constructe de confirmare serva acesteia statutul de „mare

182 100 de ani de la Trianon ctitorie domnească” (Ibidem, pp. 69- interpretativă pe care Edward E. 70). Casey o inventaria prin perechea de Individualizarea Mănăstirii Cotroceni, termeni „place” și „lieu”, acordând în contextul așezămintelor religioase întâietate celui de-al doilea termen, românești, rezidă în prerogativa con- drept loc și element determinant al ferită acesteia de Șerban Cantacuzino, spațiului. Mecanica textuală urmează de mănăstire domnească, proiect formula (anunțată a) evantaiului inițial care va fi subsumat (în secolele depliat: spațiul reprezintă rezervorul al XVIII-lea și al XIX-lea) dublei sale care absoarbe și reține prezența funcționalități, cultivate ulterior, de privilegiată a reprezentanților actului construct spiritual și de spațiu rezi- istoric, și, astfel, auto-conține și dențial (integrat în seria mănăstirilor relevă timpul evenimentelor. Dar, bucureștene, Radu Vodă, Mihai Vodă mai mult decât atât, cercetarea este sau Văcărești – Palatul domnesc de la amprentată de raportarea spațialității Cotroceni, Mariana Lazăr și Ștefania la simțul estetic, ambiental, con- Dinu, p. 76). turând corporalitatea spațiului (așa Opțiunea lui Barbu Știrbei, aceea cum o numea Bachelard), printr-o de a include palatul domnesc în pro- poetică (idee romantică pentru gramul urbanistic-edilitar de moder- Principesa și apoi Regina Maria, de a nizare al Capitalei, reprezintă o primă amenaja un loc destinat „imaginației acreditare a acestuia cu statut de să rătăcească” – p. 131), dar și o „résidence secondaire”. Procesul de politică a spațiului (a se vedea modernizare, resimțit cu precădere în evenimentele politice și de familie scurta domnie a principelui Cuza, va desfășurate sau petrecute la Palatul preschimba, în fapt, registrul de Cotroceni, 1893-1938, pp. 144-160). asociere al Cotrocenilor, nu atât cu Reperele fixate de P. Ricoeur, ca „vechea ctitorie cantacuzină”, ci cu elemente facilitatoare ale accesului la reședința de vară a principelui, ope- coordonatele interpretativ-istorice ale rând o revalorizare simbolică: „funcția spațiului, sunt reamplasate de spirituală cedase, aproape exclusiv, Ștefania Dinu în structura unei locul celei rezidențiale” [Palatul secvențe/etape definitorii: a locui nu Cotroceni – reședință regală (1893- poate exista decât prin a construi 1947), Ștefania Dinu, p. 94]. (preocuparea Reginei Maria va fi Construit începând cu anul 1893, aceea de a conferi spațiului, deja „cu Palatul Cotroceni devenea reședință a dichis, luxos”, tocmai acea plus- moștenitorilor Coroanei, însumând și „trăsătură personală care dă caracter armonizând „funcționalitățile domes- unui cămin” – p. 136) și grădinile, tice cu rigorile de reprezentativitate aleile, serele, terasele – dispunerea specifice unui palat princiar” Parcului Regal – confirmă existența (Ibidem, p. 109). inclusiv a unei arhitecturi a pămân- Textul-cercetare al Ștefaniei Dinu tului, parte a valorificării exteriorului se cuvine a fi lecturat în maniera ca medium filosofico-meditativ, inte-

183 POLIS grat unei construcții matricial- pus la dispoziția tinerei generații” (p. simbolice. 178), drept „instituție extrașcolară Deturnarea violent-anulatoare a menită să ajute organizațiile pione- simbolicului este stratagemă a abu- rești și școala în educația comunistă a zurilor manipulatoare ale ideologiei, copiilor” (p. 184); utilizarea simbo- integrate politicii de acaparare a licului ca/în formă de acțiune – memoriei (în termenii lui Tzvetan Palatul a fost deschis publicului din Todorov), demers care obligă spațiul țară și din străinătate, cu posibilitatea să se conformeze (diform) unei duble vizitării, în condițiile stricte impuse/ îndatoriri impuse. Ioana Drăgulin va controlate de partid (p. 187). Prin denumi și interpreta fenomenul prin intenția fățiș etalată de „nivelare a chiar rolul deținut în realitatea conștiințelor și de anulare a expe- obiectivă de către Palatul Cotroceni rienței regale”, spațiul este integrat forțat în a deveni (prin suprapunere) forțat în chiar durata manipulată a obiect și subiect (cu rezultat într-o timpului! Catastrofa naturală – cutre- hibriditate monstruoasă!) în crearea murul din anul 1977 – este momentul „omului nou”, parte a unei transfor- care anihilează/oprește catastrofa mări radical-societale, de proleta- uman-ideologică, permițând reve- rizare culturală, în care aspectul nirea Cotroceniului „în matca sa primordial este deținut de amenajarea firească”, prin restructurări și refaceri ideologică a spațiului. menite „a relua, chiar dacă parțial, Demersul de inventariere al per- splendoarea pe care o cunoscuse în spectivelor operante ale fenomenului perioada regalității” (p. 192). ideologic (propus de același P. Ciclic, albumul evidențiază, prin Ricoeur) este supralicitat de Ioana studiul de încheiere, Palatul Drăgulin, prin particularizarea direc- Cotroceni – Restaurare și amplificare țiilor ideologice pe care le fixează în (1976-1989), sensul recuperator- chiar fizionomia spațiului și a religios, plasat de Ștefania Dinu (sub constructului „omului nou”, etape semnul Eclesiastului) în vremea de recunoscute în/prin: distorsiunea rezidire, în perpetuarea tocmai a realității și distrugerea patrimoniului arcului (arcuirilor) semnalat(e) în/din – înființarea Palatului Pionierilor titlu: „bolțile salonului au fost (1948-1976), prin utilizarea „istoriei, complet dărâmate și reconstruite (...) locației și destinației pe care o Contemporanii au apreciat arcada avusese Palatul Cotroceni”, cu scopul mediană ce împărțea încăperea de „a declanșa și dezvolta o politică (Salonul Alb s.n.) în două spații de propagandă și prozelitism” (p. boltite diferit. Au impresionat, după 175); legitimarea puterii prin impusa părerea restauratorilor, plafoanele acceptare a faptului că noua putere boltite asemeni celor din arhitectura era o emanație a maselor și că unul medievală laică și religioasă” (p. dintre cele mai importante Palate 199). „care aparținuseră Casei Regale era

184 100 de ani de la Trianon

„Renăscut din propria-i ruină”, nilor care îl iubesc și prețuiesc”. Căci, Palatul Cotroceni își reconfirmă așa cum ne convinge Eclesiastul, „am statutul de arc peste timp, albumul văzut că nu este nimic mai bun învestind valoarea expresiv-meta- pentru om decât să se veselească de forică a arcului, nu doar cu semni- lucrările lui: aceasta este partea lui”, ficația de interval, de durată și de iar volumul de față este întocmai rezistență/persistență în timp, ci, mai acea... parte! ales, cu sensul de element pivotant, de susținere a structurii, menit a rămâne etern, prin „ocrotirea oame- Viorella MANOLACHE

185

100 de ani de la Trianon

România în anul Marii Uniri 1918

demonstrează că cei doi coordonatori au dorit să aducă un omagiu politi- cienilor care au făurit România Mare. Ca o apreciere generală, transpare ideea că, la o sută de ani de la Marea Unire, istoricii, prin contribuțiile lor, au dorit să prezinte și să analizeze din diferite perspective opera politică și militară care a consacrat încheierea proiectului elitelor modernizatoare autohtone, înfăptuirea României Reîntregite. Primul articol aparține istoricului Ioan Scurtu şi se intitulează 1918- Victoria principiului naționalităților în Europa. Autorul analizează Gheorghe Sbârnă, Ioan Opriş (coord.), România în anul Marii Uniri 1918, procesul dezintegrării imperiului Culegere de studii, Editura Muzeul Austro-Ungar, pe două teme majore, Literaturii Române, București, 531 p. cărora li se subordonează mai multe subteme. Pornind de la consecințele Cu ocazia celebrării Centenarului pe care lupta de la Vittorio Veneto Marii Uniri de la 1918, un grup de (24 octombrie-4 noiembrie 1918) le-a istorici au decis să dea viață avut asupra imperiului, autorul volumului colectiv România în anul prezintă și analizează, cu autoritatea Marii Uniri 1918, Culegere de studii, pe care ți-o oferă cunoașterea pro- coordonat de Gheorghe Sbârnă și fundă a subiectelor abordate, conse- Ioan Opriş, alcătuit din 21 de articole. cințele: armistițiul, recunoașterea Pe parcursul acestora, autorii au dreptului la autodeterminare al surprins diferite aspecte care, cehilor, slovacilor şi sud-slavilor, împreună, vin să valideze ideea că cel proclamarea republicii și abolirea mai important act politic al înce- monarhiei (12 noiembrie), desprin- putului de secol XX, pentru derea Ungariei din cadrul dualismu- România, a fost înfăptuirea Marii lui și proclamarea Republicii Uniri. Modalitatea prin care a fost Populare Ungaria (16 noiembrie), gândită structura volumului ne care sub presiunea bolșevicilor s-a

187 POLIS transformat în Republica Ungară a determinat guvernul român ca la 4/17 Sfaturilor sau Republica Sovietică ianuarie 1918 să decidă autorizarea Ungaria (21 martie 1919), ce a fost intervenției armatei române la est de condusă de Béla Kun până la 6 Prut, cu scopul asigurării ordinii. Așa august 1919, crearea Armatei Roșii cum rezultă din prezentarea și analiza ungare, care în contextul complicat al autorilor, intrarea armatei române încheierii Marelui Război și al condusă de generalul Broşteanu a negocierilor dificile de la Paris a fost bine pregătită pentru prevenirea atacat România şi Slovacia, înfrân- oricărei surprize, prezența ei în gerea acesteia și prăbușirea regimului Chişinău fiind salutată și de Ion ca urmare a intervenției armatei Pelivan. Recunoaşterea importanței române, preluarea guvernului de prezenței militarilor români în către amiralul Miklós Horthy (p. 20). Basarabia este dovedită de prezența A doua temă majoră analizează la Chişinău a unui număr mare de realitățile interne din Transilvania în generali, mai ales în ziua de 27 contextul izbucnirii revoluției de la martie 1918, în timpul desfăşurării Budapesta și constituirea Consiliului lucrărilor Sfatului Țării, unde gene- Național Român Central şi al ralul Istrate aștepta mesajul parla- Gărzilor Naționale Române. Așa cum mentului basarabean (pp. 103-104). arată și autorul, secolul naționa- Astfel, posibilitatea ca reprezentanții lităților a modificat harta Europei, ca românilor din Basarabia să poată urmare a constituirii statelor na- decidă singuri și în deplină libertate ționale. Concluziile care rezultă din soarta propriului destin s-a datorat și acest studiu privesc consecințele prezenței şi acțiunilor armatei române, încheierii Primului Război Mondial: care a lichidat grupurile de bolșevici apariția pe harta lumii a încă 14 state și de rezerviști bolșevizați. Ion Inculeț, naționale noi și mai ales semnificația unul din liderii de seamă ai românilor pe care participarea delegațiilor de la din Basarabia, a recunoscut că prin Chişinău și Cernăuți, alături de intrarea armatei române în Chişinău reprezentanții aleși ai populației din elementele româneşti au câştigat mai Transilvania, a avut-o la Adunarea de mult curaj şi speranțe (p. 106). la 1 decembrie 1918, când Adunarea Al treilea articol al volumului Națională a votat Unirea poartă titlul Situația politică şi Transilvaniei cu România (p. 25). militară din România la sfârşitul Al doilea articol aparține a doi anului 1917 şi în prima parte a istorici consacrați, Ion Giurcă şi anului 1918. Unirea Basarabiei cu Adrian Diaconu, şi are ca titlu țara mamă și este semnat de Vasile Armata română în anul Marii Uniri – Popa. Ideea centrală a articolului este Operațiuni militare în Basarabia. că unitățile române au constituit un Autorii analizează problemele pe suport solid procesului unionist, care le-a cunoscut activitatea Sfatului realizându-se primul pas pe calea Țării de la Chişinău, care au înfăptuirii României Mari (p.142).

188 100 de ani de la Trianon

Articolul al patrulea aparține România. Generalul Popescu-Sanitaru istoricului Corneliu Mihail Lungu şi a condus Divizia 13 Infanterie pe se intitulează Contextul intern şi frontul de la Mărăşeşti, unde, pe 6 extern al întregirii României în 1918. august, a repurtat o imensă victorie Autorul ne prezintă fațetele complexe împotriva trupelor germano-austro- al contextului intern și internațional ungare. Pentru faptele de vitejie, al perioadei prin ochii unor diplomați generalul a fost decorat cu Ordinul străini, care au ieșit la lumină în urma „Mihai Viteazul” clasa a III-a. Desti- studierii mai multor documente ale nul a făcut ca, după confiscarea diplomației epocii. Astfel, articolul puterii de către comuniști, eroul de la aminteşte despre raportul ataşatului Mărășești și eliberatorul Basarabiei militar al Belgiei la Paris, I. Lambert, de sud să fie inclus pe lista duşma- sau al însărcinatului cu afaceri al nilor, fiind arestat şi trimis la Elveției în România, G. Boissier, şi o penitenciarul Făgăraş, unde a trecut serie de note adresate de guvernul la cele veşnice, după patru ani de Republicii Moldoveneşti guvernului suferințe, în 1954 (p. 162). României, precum şi un raport al Muzeograful basarabean Mihai ministrului Spaniei la Bucureşti Dohot contribuie la divulgarea aspec- despre mărețul act de reîntregire a telor importante ale epocii cu artico- României din 1918 (p. 148). lul Elementele clandestine, terorişti Istoricul Alin Spânu întregește în şi revoluționari bolşevici în imaginile mod fericit tema unirii Basarabiei cu fotografice din preajma Marii Uniri România, prin prisma acțiunilor pe în Basarabia. Autorul aminteşte care le-a desfășurat România prin faptul că din perioada Primului intermediul armatei, cu articolul Război Mondial nu au rămas poste- Situația de securitate din Basarabia rității multe fotografii și asta fie la începutul anului 1918 în amintirile pentru că nu au fost realizate, deoa- Generalilor Dumitru Macovescu şi rece prea puțini fotografi basarabeni Ioan Popescu-Sanitaru. Autorul ne s-au încumetat să-şi rişte meseria în arată cum destinul celor doi generali acele zone (p. 177), fie din cauza s-a intersectat pe teritoriul Basarabiei vicisitudinilor vremurilor care au unde au acționat, dând dovadă de urmat. Această situație ne limitează eroism și responsabilitate, iar deci- nouă, la o sută de ani de la eveni- ziile luate au condus la scoaterea mente, crearea unei imagini complete Basarabiei de sub teroarea bolşevică. despre momentele care au condus la Toate aceste acțiuni au permis realizarea unirii. Cu toate acestea, creșterea încrederii locuitorilor autorul a selectat din Colecția Basarabiei în armata și statul român, Muzeului Național de Etnografie şi ceea ce a condus la crearea unei Istorie Naturală precum şi din Arhiva atmosfere propice luării deciziei Națională a Republicii Moldova foto- Sfatului Țării ca această parte a grafii inedite care reprezintă imagini Moldovei istorice să se reunească cu cu Comitetul revoluționar bolșevic în

189 POLIS cadrul Armatei a 8-a ruse pe frontul foşti demnitari care au făcut parte din românesc, în mijlocul lor aflându-se guvernele I. C. Brătianu. (p.203). P. I. Baranov (1917), și cu un grup de Marghiloman are totuşi o mare reali- partizani care acționa în Transnistria zare, deoarece sub guvernarea sa (1918-1919). unirea Basarabiei cu România s-a Articolul istoricului Florin înfăptuit. Gheorghe Ghețău, Guvernarea Istoricul Valentin Ciorbea contri- Alexandru Marghiloman (5/18 buie, în articolul Dobrogea-Anul martie-24 octombrie/ noiembrie 1918, cu o temă care în istoriografia 1918), analizează un subiect mai românească nu este centrală, dar care sensibil în istoriografia românească, este importantă în cadrul volumului. care a fost evitat în general de către Autorul expune motivația pentru care istorici. Nu trebuie să uităm că, după Germania a decis constituirea primei marile victorii de la Mărăști, administrații militare, denumită Mărășești și Oituz, din vara anului Administrația Germană de Etapă din 1917, prin care armata română s-a Dobrogea, și anume nevoia stringentă acoperit de glorie, demonstrând lumii de materii prime şi produse agroali- întregi că, dacă dispune de tehnica mentare. militară adecvată poate ține piept Istoricul Stoica Lascu, în articolul oricărei armate, România a fost Mărturii contemporane privind nevoită, din cauza defecțiunilor din Dobrogea anului 1918, prezintă armata țaristă (dezertare, non combat informații interesante și prețioase sau refuzul de a sprijini trupele despre modul în care s-a desfășurat române aflate pe front, care au ocupația Puterilor Centrale prin prisma culminat cu prăbușirea frontului din izvoarelor arhivistice, a mărturiilor Moldova din cauza declanșării din epocă și a presei. Este de remar- Revoluției din Octombrie 1917 și cat modul în care propaganda germa- bolșevizarea armatei), să ceară o pace nă acționa în zilele ocupației, prin separată cu Germania. Domnul intermediul publicației Voisssche Ghețău ne prezintă elementele Zeitung. principale ale celor șapte luni ale Articolul Acte şi acțiuni politico- guvernului Marghiloman, încercând administrative înfăptuite de Consiliul o recuperare a imaginii politicianului Național Român din Cernăuți şi de conservator acuzat de trădare şi de guvernul bucovinean în vederea colaborare cu ocupantul german. În unirii Bucovinei cu România este opinia sa, Marghiloman a salvat Casa semnat de profesorul Vasile Păsăilă. Regală a României și tronul lui Autorul prezintă evenimentele com- Ferdinand, prin încheierea Tratatului plexe și problematicile pe care le-au de Pace de la Bucureşti, a organizat cunoscut românii din Bucovina. El alegeri parlamentare şi a încercat scoate în evidență faptul că după ce reorganizarea aparatului de stat, dar a ucrainenii s-au pronunțat pentru făcut greșeala de a inculpa o serie de constituirea unui stat autonom în

190 100 de ani de la Trianon cadrul monarhiei austro-ungare, iar la analizează şi acțiunile intelectualilor Lemberg luase ființă Rada români din Capitala Franței, unde un Ucraineană, unde s-a pus problema rol important în coordonarea activi- unirii Galiției de Est şi a Bucovinei tății de propagandă l-a avut Biroul de cu Ucraina Mare, cu centrul la Kiev, Presă Român din Paris. Acțiunile în românii au început să se organizeze. sprijinul României s-au desfăşurat de Consiliul Național Român, împreună către Constantin Angelescu, Vasile cu Iancu Flondor, a cerut intervenția Stoica, Ludovic Mrazec şi Constantin armatei române în Bucovina. Ca Danielopol în SUA sau de profesorul răspuns la această cerere, autoritățile Simion Mândrescu în Italia. Activi- române au aprobat ca Divizia a III-a, tatea de sprijinire a intereselor aflată sub comanda generalului Iacob statului român desfăşurată de românii Zadik, să intre în Bucovina pentru a din străinătate în 1918 a avut ca sprijini CNR. Intervenția armatei obiectiv împlinirea idealului național române a ușurat demersul CNR de a şi s-a realizat prin informarea cercu- controla Bucovina și Cernăuțiul. rilor politice din țările aliate şi neutre Astfel, începând cu 11 noiembrie asupra cauzei românești. 1918, guvernul bucovinean a preluat Articolul O sută de ani de la controlul teritoriului. Este momentul Mare Unire a tuturor românilor. în care Ion Nistor va fi însărcinat cu Percepția evenimentelor în memoria redactarea Actului Unirii ce trebuia colectivă în patru imagini aparține aprobat de viitorul Congres General istoricului militar Constantin Hlihor. al Bucovinei. Ulterior, Congresul a Autorul arată modul în care eveni- adresat o telegramă Regelui Ferdinand, mentele ce au marcat procesul uni- prin care i se aducea la cunoştință tății naționale au fost zugrăvite sau „unirea necondiționată şi pe vecie a interpretate în contururi şi reprezen- Bucovinei în hotarele ei actuale cu tări diferite, care au fost deformate şi Regatul României” (p. 287). influențate de imperative ideologice Istoricul Gheorghe Sbârnă pro- (p. 319). Autorul pune în lumină pune publicului interesat articolul ce manipularea prospectivă a istoriei de are o temă interesantă: Propaganda către elitele intelectuale, ceea ce a românească în străinătate în condus la modificarea memoriei sprijinul Marii Uniri din 1918. colective prin intermediul discursu- Autorul descrie modurile în care rilor hipernaționaliste sau prin impu- diplomații români au urmărit să nerea unui discurs de tip marxist, convingă oamenii politici şi opinia globalist sau chiar integraționist- publică din străinătate că voința nivelator. poporului român este de a continua Istoricul Ioan Opriş propune lupta alături de Puterile Aliate, articolul Reverberația Reîntregirii şi deoarece numai victoria acestora a deplinei uniri în rândul prizo- putea să asigure împlinirea idealului nierilor români din Rusia şi Italia. unității naționale. Gheorghe Sbârnă Tema prizonierilor de război este

191 POLIS importantă deoarece aceștia au Regatul României şi monograma FF provenit din militarii care au luptat a regelui Ferdinand, iar peste al pentru întruparea României Mari şi, doilea cerc era imprimat numele noii prin sacrificiul sângelui, au adus monede: leu. unitatea politică. Opriş afirmă că Articolul Presa maghiară din numărul prizonierilor români din actualele județe Covasna şi Harghita Rusia, care luptaseră pentru armata despre Marea Unire de la 1 austro-ungară, se ridica în jurul a 100 decembrie 1918 este semnat de 000. Şi în Italia se găseau mulți arhivistul și sociologul Ioan Lăcătuşu. ofițeri şi soldați români care prove- Articolul are o particularitate impor- neau din Transilvania, Banat și tantă prin faptul că prezintă atât Bucovina, căzuți prizonieri de război, informații publicate în presa ma- și care au intrat în cadrul acordurilor ghiară de acum un secol, tipărite în de reciprocitate a schimburilor de fostele comitate Ciuc, Odorhei şi Trei prizonieri (p. 339). Scaune referitoare la Marea Unire, Un articol interesant aparține lui cât și pasaje din mass-media actuală Cristian Scăiceanu şi se intitulează şi câteva lucrări de istorie a Ținutului Marea Unire din 1918 reflectată în Secuiesc. filatelie. Emiterea de mărci poştale Ovidiu Muntean contribuie cu reprezintă un atribut al suveranității articolul De la loialitatea dinastică la oricărui stat, acestea putând fi folosite identitatea națională. Cazul ofițerului pentru propaganda politică, culturală, maramureșean Artur Dan, unde sunt sportivă sau turistică. Astfel, primele abordate însemnările din jurnalele de referiri la Transilvania apar pe pe front, care au fost donate timbrele româneşti în anul 1915, cu Muzeului Național de Istorie a scopul ajutorării românilor din Transilvaniei. această provincie istorică, fiind Articolul Portrete ale Marii uniri. imprimată efigia lui Traian. Primele Drumul bihorenilor de la Marea mărci poştale româneşti care au Adunare Națională de la Alba Iulia legătură cu Marea Unire din 1918 au din 1 decembrie 118 este semnat de apărut în 1919. Autorul surprinde muzeograful Cristiana Liana Puşcaş. foarte bine perioada de trecere de la Autoarea aminteşte detalii impor- sistemul de timbre austro-ungar la cel tante, punând accentul pe faptul că în românesc în Transilvania. Cauza casa avocatului Aurel Lazăr a fost principală a fost faptul că fabrica de găzduită şedința Comitetului Executiv timbre de la Bucureşti nu avea capa- al Partidului Național Român în citatea tehnică de a imprima canti- cadrul căreia s-a adoptat Declarația tățile necesare şi astfel s-a prelungit de Independență, care anunța des- folosirea mărcilor poştale maghiare prinderea națiunii române de mo- în Transilvania, însă s-a aplicat un narhia austro-ungară şi exprima dreptul supratipar peste timbrele ungureşti în acesteia de a-și hotărî singură soarta care era înscris, în primul cerc, textul printre națiunile libere. Portretele

192 100 de ani de la Trianon descrise de Cristiana Liana Puşcaş se 1 decembrie 1918 deoarece, prin regăsesc în expoziția „Drumul activitatea lor, au validat documen- bihorenilor la Cetatea Unirii”. tele credenționale care autentificau Articolul cercetătorului prezența delegaților aleşi la Marea Constantin Băjenaru se intitulează Adunare Națională. De cele mai Prin aclamație unanimă Făgărășenii multe ori prezența notarilor a trecut şi Brănenii pecetluiesc şi ei aproape neobservată sau au fost împlinirea idealului național. Așa priviți ca simpli funcționari (p. 497). cum rezultă din articol, primele Ultimul articol al prezentului adunări naționale pentru constituirea volum recenzat aparține doamnei Sfaturilor şi Gărzilor Naționale din Doina Păuleanu şi are titlul Marele comitat s-au ținut la Bran, la care au Război în viața şi creația lui Nicolae participat reprezentanți ai satelor Tonitza. Autoarea menționează faptul brănene, unde s-a decis ca Sfatul că Marele Cartier General a ordonat Național local să aibă doi preşedinți, ca artiştii din gruparea Arta Română fiind aleşi medicii Iosif Puşcariu şi să facă parte din structurile sale, ceea Aurel Stoian. Consiliul Național din ce a permis acestora să execute schițe Făgăraş avea 52 de membri şi era pe front. Artiștii au reușit să zugră- condus de avocatul Nicolae Şerban. vească adevărata față a războiului, de Pe 18 decembrie 1918 armata română multe ori lucrând în frig, fără hrană, a intrat în Făgăraş, iar mesajul de cu moartea aproape de sufletul lor. întâmpinare a fost rostit de proto- Lucrările lui Tonitza sunt modeste popul N. Borzea. În aceeaşi linie se prin dimensiunea şi factura lor, dar înscrie şi articolul lui Emilian Stoian, exprimă un tragism şi o sobrietate Participarea Branului la Marea neobişnuite, mai ales în scenele Unire, unde comunele Branului şi inspirate din viața românilor căzuți populația şi-au manifestat dorința de prizonieri în Bulgaria. Din lucrările a se uni cu țara. sale reprezentative pentru această Ion Rustoiu contribuie cu un perioadă amintim Odaia soldatului și articol interesant numit Notarii şi Mama soldatului pe un deal plin de rolul lor în timpul Marii Uniri. cruci (p. 524). Autorul prezintă rolul pe care notarii l-au avut în cadrul acțiunii de legiti- mare a acțiunilor de la Alba Iulia din Florin GRECU

193

100 de ani de la Trianon

Alba Iulia Catrinel Popescu, Analize incomode

Autoarea prezintă principalele teorii ale geopoliticii, de la origini până în prezent, şi încearcă să vadă care sunt principalele trăsături ale puterii dominante (hegemonului) în relaţiile internaţionale. Pentru a vedea dacă Uniunea Europeană se încadrează în această categorie, autoarea analizează pe larg cazurile SUA, al Federaţiei Ruse şi al RP Chineze care înde- plinesc toate condiţiile pentru a fi hegemon. În opinia ei, SUA deţin supremaţia globală pe patru din cele 5 paliere ale puterii hegemonice: militar, cultural, instituţional, politic – doar Editura Militară, Bucureşti, 2020 din perspectivă economică a pierdut în favoarea Chinei, din cauza externali- Autoarea, deşi are o intensă acti- zării masive a propriului capital. vitate în domeniul relaţiilor interna- Întrebarea pe care şi-o pune Alba ţionale, prin publicaţii, implicare în Popescu este dacă Uniunea Europeană învăţământul superior şi prezenţe ar putea să devină la un moment dat consistente în media, este o figură putere dominantă. Uniunea Europeană mai degrabă discretă în dezbaterea ar putea fi o „peninsulă a Marii Asii” publică. Echilibrul analizelor domniei care potenţează apariţia unui „hege- sale este la originea acestui tip de mon absolut al masei continentale” prezenţă care nu este valorificată pe (Federaţia Rusă). O a doua variantă deplin. Acestea sunt motivele pentru este cea a unei „Europe promontoriu”, care semnalăm cea mai recentă o Europă a naţiunilor, în descendenţă apariţie editorială a autoarei. directă cu etapele deja parcurse din Volumul de faţă grupează 5 anii 1950 până astăzi. O a treia analize care se referă la diferite variantă este cea a unei Europe „încre- aspecte ale relaţiilor internaţionale. O menite în proiect, fără o identitate primă analiză este dedicată unui clară… o Europă prinsă geopolitic în subiect mai puţin analizat în general cleştele ruso-chinez”. în literatura de specialitate: Uniunea Al doilea capitol al acestui volum Europeană văzută ca actor geopolitic. este deosebit de interesant, abordând

195 POLIS un subiect care este rareori pus în privită în context istoric şi geopolitic. prim-plan în analizele de relaţii Alba Popescu consideră că această internaţionale: minereurile strategice. iniţiativă este strâns legată de analiza Este vorba de grupul metalelor plati- pe care Mackinder o făcea la nice care reuneşte şase elemente începutul secolului XX despre chimice ce aparţin metalelor tranzi- valoarea geostrategică excepţională a ţionale. Autoarea analizează şi pă- Istmului Ponto-Baltic – teritoriul mânturile/metalele rare. O asemenea dintre Marea Baltică şi Marea Neagră analiză este foarte utilă deoarece ne –, considerând că dominaţia sa este arată că principalul producător global vitală pentru orice putere care dorește a 10 din cele 14 minereuri strategice să stăpânească lumea. De fapt, arată este la acest moment China, iar de autoarea, ideea a fost expusă pentru acestea depinde avansul tehnologic prima oară de Alexander von deopotrivă mondial şi european. Un Humboldt, în lucrarea sa Kosmos, în aspect inedit atrage atenţia: deşi care a arătat că acest istm este Africa de Sud este în topul producăto- frontiera naturală continentală a rilor de astfel de metale, nu a folosit la Europei. Autoarea urmăreşte cu adevăratul său potenţial acest avantaj atenţie felul în care această temă a în relaţiile internaţionale. revenit în gândirea lui Mackinder Un alt capitol se referă la Frăţia până la articolul publicat în 1943, în Musulmană. Analiza realizată de Foreign Affairs, testamentul său Alba Popescu este una dintre cele mai geopolitic. Ea consideră că este vorba complete dedicate acestei grupări, de o „zonă geopolitică” ce se caracte- fiind rodul unei cercetări extrem de rizează prin: eterogenitate etnică şi elaborate. Concluzia autoarei este că lingvistică; unitate civilizaţională, „Frăţia Musulmană reprezintă un nivel crescut al indicelui de dez- actor nonstatal global, poate cea mai voltare umană, omogenitate econo- reuşită expresie a panideii lui Karl mică relativă, istorie recentă comună. Haushofer şi cea mai perfidă expresie Reţine atenţia felul în care autoarea a globalizării”. Este vorba de o orga- analizează tema creării unei structuri nizaţie cu o „ideologie ultraconser- statale de amploare în această zonă: vatoare care utilizează metodele de proiectul refacerii Uniunii Polono- recrutare ale unui serviciu secret, Lituaniene susţinut de prinţul având o structură de tip militar, bazată Czatoryski la jumătatea secolului 19, pe disciplină şi loialitate… susţinute proiect continuat de Pilsdudski în de fonduri impresionante”. Capitolul 4 perioda interbelică prin Intermarium. reprezintă un studiu de caz demn de Demn de semnalat observaţia au- semnalat, cel al unei activiste toarei potrivit căreia, dacă acest musulmane din SUA (Linda Sarsour), proiect ar fi fost realizat, „s-ar fi legată de Frăţia Musulmană. conturat Europa celor trei viteze, a Ultimul capitol al acestui volum nucleului central, a periferiei estice şi se referă la Iniţiativa celor Trei Mări, a spaţiului de vecinătate”. De

196 100 de ani de la Trianon asemenea, merită a fi semnalate relevante pentru înţelegerea relaţiilor motivele pentru care această iniţiativă internaţionale. Alba Popescu a nu a putut fi realizată, îndeosebi realizat nu numai o activitate remar- Pactul de la Locarno, Tratatul de la cabilă de sinteză, dar a reuşit şi să Rapallo şi pactul de neagresiune ofere interpretări noi, extrem de polono-german din 1934, prin care adecvate, pentru înţelegerea interac- „Germania a temporizat şi, în final, a ţiunilor dintre state la nivel global. blocat construcţia Intermarium-ului Aplecarea către direcţia de analiză lărgit, care era de fapt o încercare de geopolitică poate părea în prezent refacere a Antantei, alianţa care a ieşită din uz, dar cartea Albei înfrânt Puterile Centrale”. Alba Popescu demonstrează că geopolitica Popescu analizează în continuare este în continuare un instrument planurile de constituire a Iniţiativei foarte util, ce ajută la înţelegerea unor celor Trei Mări, reuniunile la vârf consecinţe care altfel ar fi putut să care au avut loc în ultimii ani, treacă neobservate. Oricine este precum şi coridoarele de transport al interesat de studiul relaţiilor interna- energiei la nivel pan-european pe ţionale are de acum înainte la care o astfel de iniţiativă le poate dispoziţie un instrument de lucru de încuraja. valoare certă. Analize incomode reprezintă un volum care conţine date extrem de Radu CARP

197

100 de ani de la Trianon

Note despre autori

Florian BICHIR este conferențiar universitar la Universitatea Națională de Apărare Carol I (UNAp), cercetător științific al Academiei Române, Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași și membru al Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM). În perioada 2012-2018, a fost membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat. Este doctor în teologie, doctor în științe politice și a scris 34 de cărți. Este unul dintre puținii teologi care lucrează în presa laică, fiind un specialist al fenomenului religios. Ziarist din 1990 a publicat mii de articole în Actualitatea Ortodoxă, Lumină Lină, Puncte Cardinale, Lumea Credinței, dar și în presa laică: Dreptatea, Viitorul românesc, Baricada și Tinerama. Din 1997 lucrează la cotidianul Evenimentul Zilei, iar în prezent ocupă funcția de senior editor. Ultimele cărți publicate sunt: Romanian submarines in the nets of the Soviets: Military operations into the depths of the Black Sea (1941-1944) (2019); Operațiunea Oculta. Francmasoneria în atenția Securității. Documente strict secrete (1984-1989) (2019); România înainte și după Mareșalul Antonescu (2019); Lichidați-l pe Mareșal (2019); Cruciada Diviziei de Cremene. Cu tricolorul în Caucaz: viața și memoriile generalului Ioan Dumitrache (2018).

Ion CALAFETEANU este istoric, prof.univ.dr. şi coordonator de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. În anul 2018 a primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Este director adjunct al Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi membru al Comisiei Mixte Româno-Ruse privind tezaurul românesc de la Moscova. În cei 40 de ani de activitate de cercetare în domeniul istoriei a publicat cărţi, studii, articole, analize etc., ce l-au impus în peisajul autohton ca o figură proeminentă a domeniilor de istorie universală, istoria relaţiilor internaţionale, regimuri totalitare.

Radu CARP este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Director al Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice. Doctor în drept al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene şi relaţii internaţionale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). A ocupat funcţiile de director general al Institutului Diplomatic Român (2010-2012), prodecan (2008-2010) şi secretar ştiinţific (2010-2012) la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A avut colaborări şi stagii de predare la universități de prestigiu din Europa și a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii naționale și internaționale. A publicat peste 20 de cărţi în calitate de autor şi de coautor. Ultima lucrare este realizată împreună cu Daniel Șandru, în 2019, și se intitulează Cine suntem și ce ne ține împreună?.

Gabriel DOLINSCHI este consilier parlamentar în cadrul Autorității Electorale Permanente din anul 2004. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism a

199 POLIS

Universităţii (2007); Master în Științe Politice și în Marketing Politic și Electoral (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, 2013); Master în Administrație Publică-Managementul Sectorului Public (SNSPA, 2018). Este membru al grupului de lucru, cercetător la Arhivele Naționale ale României pentru volumul ,,Primele Alegeri din România Mare”, editat de Autoritatea Electorală Permanentă. A publicat în revista Punctul Critic studiile ,,România Mare și provocările anilor 1918-1919” și „Alegerile parlamentare din 1919 – Legitimarea democratică a Marii Uniri de la 1 Decembrie1918”.

Cătălin DRĂCȘINEANU este lector la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, cu o experiență de peste 20 ani în predarea limbii engleze pentru scopuri specifice, atât la nivel academic, cât și la nivel corporatist. De asemenea, este formator autorizat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de șanse și Ministerul Educației și traducător autorizat de Ministerul Justiției pentru limbile engleză și franceză. În domeniul traducerilor (din diverse domenii, precum tehnic, medical, juridic sau comercial) se remarcă printr-un număr de peste 20 cărți traduse și publicate la edituri de prestigiu din România și din străinătate.

Ioana DRĂGULIN are licență în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București (1998), master în Muzeologie, Patrimoniu și Turism în cadrul Facultății și Geografie a Universității Hyperion din București (2010) și doctorat în Științe Politice, în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București (2015). A publicat mai multe articole și studii de specialitate în reviste de științe politice precum Sfera Politicii, South-East European Journal of Political Science, Cogito sau Polis, articole în cadrul revistei de cultură și politică Timpul etc. Este primul doctor în științe politice, de gen feminin, din România, cu o teză despre gândirea politică a lui Antonio Gramsci. Actualmente este implicată în proiectul cultural ce își propune să traducă opera fundamentală a teoreticianului italian Antonio Gramsci (Caietele din închisoare) în România. În același timp, este istoric-muzeograf în cadrul Muzeului Național Cotroceni din București.

Sabin DRĂGULIN este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este absolvent al programului de pregătire postdoctorală şi burse postdoctorale de cercetare în domeniul ştiinţelor socio-umane şi politice al Universităţii din Bucureşti (2013), a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii di Bucureşti (2002) şi Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii di Bucureşti (1997). A efectuat stagii de cercetare şi documentare în domeniul fenomenului migraţiilor în Italia (2012) în cadrul „La Sapienza” Universita di Roma şi Universita degli Studi „Aldo Moro” di Bari. În anul universitar 2001-2002, a fost student Erasmus la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Università degli Studi di Perugia. A îngrijit împreună cu Florin Mitrea volumele: THE EXERCISE OF POWER 500 YEARS AFTER THE PRINCE WAS WRITTEN (2016) și Modelul mediteranean şi regiunea extinsă a Mării Negre. Confluenţe politice, economice şi culturale (2013). A îngrijit împreună cu Guido Liguori, Antonio Gramsci. Scrieri (2015), a coordonat cu Gheorghe Lencan Stoica, New studies on Machiavelli an machiavellism (2014), a publicat în calitate de unic autor cartea Istoria gândirii politice româneşti 1848-1948 (2010) şi

200 100 de ani de la Trianon

în calitate de prim autor, alături de Dan Carbarău, Istorie politică modernă universală (2010). Între anii 2009-2013 a îndeplinit funcţia de secretar general de redacţie al revistei Sfera Politicii, între 2012-2013, a fost Executiv Editor al revistei South-East European Journal of Political Science şi redactor în cadrul reviste Cogito. Din 2013, este director executiv al revistei Polis, iar din 2017 este redactor şef al revistei de cultură și politică Timpul.

Constantin HLIHOR este coordonator de doctorat la Şcoala Doctorală a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti. Istoric, specialist în studii de geopolitică, geostrategie şi securitate, profesor universitar, titular al cursurilor de Analiza geopolitică a relaţiilor internaţionale, Politici de alianţă în istoria universală (Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti) şi Istoria contemporană a României (la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti). Doctor Honorius Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa; membru în Academic Council of European Network Remembrance and Solidarity. Cărţi publicate: Revoluție și tranziție la români într-un secol scurt. 1918- 1989 (2017), România şi şocurile geopolitice ale războiului rece, 1980-1991 (2016), Romania. Relaţiile cu vecinii în perioada războiului rece (2015), Revoluția Română din Decembrie 1989 şi percepţia ei în mentalul colectiv. Obiectivitate şi subiectivitate. Neutralitate şi părtinire. Studii (2014), International Relations. Approaces and Studies (ed., with Mihai Retegan) (2013), Geopolitics. From a Classical to a Postmodern Approach (2014), Armata Roșie în România (2012), Geopolitica. De la clasic la postmodern (2011).

Florin GRECU este doctor în științe politice, 2011, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Lector Univ. Dr., 2012, Universitatea Hyperion din București, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Specializarea Științe Politice. A publicat volumul Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale (2012) și a semnat mai multe articole despre monarhia autoritară, precum și de analiză electorală în revistele Sfera Politicii, Polis și South-East European Journal of Political Science, Observator Cultural, ziare.com, stiripesurse.ro, Punctul Critic.

Ioan LĂCĂTUȘU este arhivist, sociolog, director științific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita și director onorific al Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, director al Editurii Eurocarpatica și redactor responsabil al anuarului „Acata Carpatica”. Doctor în Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2002. Iniţiator, coordonator sau coorganizator al unor proiecte şi programe culturale și ştiinţifice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1994); Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (1997); Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996); Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1999) – din anul 2017, Centrul funcționează sub egida Academiei Române. Autor și coautor a 29 volume de istorie, sociologie,

201 POLIS demografie, etnografie și publicistică; editor, îngrijitor și coordonator a 58 lucrări şi publicaţii; prefaţator, studiu introductiv, argument, postfaţă la 52 de lucrări; colaborator, consultant, redactor, lector la 30 cărți și autor a 250 studii de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie publicate în reviste de specialitate.

Viorella MANOLACHE este cercetător științific III, la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București. Autor a numeroase articole, studii, coordonator de volume colective internaționale și autor de cărți, cele mai recente fiind: Repere teoretice în biopolitică (2013), Signs and Designs of the Virtual(izing) E@ST (2013), Philosophical-Political Hecate-isms. The Rule of Three (2016) și Ecce Philosophia Politica, „Diferenţa” lui Roberto Esposito (2016). Este membru al mai multor societăți și asociații naționale și internaționale precum și în echipa editorială, consilii de redacție și recenzare a mai multor reviste științifice naționale și internaționale.

Mihai MILCA este sociolog, conf.univ.dr., Facultatea de Administraţie Publică din cadrul SNSPA: Absolvent, Facultatea de Filosofie – Secţia Sociologie, Universitatea Bucureşti, membru al Asociaţiei Române de Sociologie şi membru fondator al Institutului Social Român, director al trimestrialului Punctul critic, director general la Institutul Cultural Român, redactor-şef al cotidianului Economistul şi al Editurii Economice; redactor-şef adjunct la cotidianul Universul românesc, redactor-şef adjunct la cotidianul Dimineaţa. A primit Premiul Academiei Române „Dimitrie Gusti” pe anul 2001 pentru lucrarea Geneza teoriei elitelor. Provocarea neomachiavellienilor. Cărţi publicate (lucrări de autor): Propaganda politică. Mit şi realitate în capitalismul contemporan (1983); Geneza teoriei elitelor. Provocarea neomachiavellienilor (2001), Prelegeri de fîlosofie (2002); Holocaust. Radiografia unui genocid ( 2004); Identitate românească şi europeană (2005).

Nicolae PĂUN este profesor universitar doctor, membru al The European Union Liaison Committee of Historians, fiind singurul istoric din Europa Centrală și de Est din această organizație. Statutul de membru a fost primit cu ocazia reuniunii de la Sorbona, în anul 2009. Din anul 2018 este membru în Consiliul Jean Monnet Foundation for Europe, cu sediul la Laussane (Elveția). Este membru în numeroase asociații naționale și europene de profil, profesor Jean Monnet Ad-personam, decan al Facultății de Studii Europene și director al Institutului de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai. A publicat peste 100 de titluri în reviste și edituri de prestigiu (Editura Academiei, Presa Universitară Clujeană, Editura Fundației pentru Studii Europene, Nomos, L’Harmattan etc). A primit numeroase premii printre care: Lisboan award for outstanding teaching on the Lisbon Treaty în anul 2011, Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române in anul 1989, Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române în anul 2009, premii de excelență pentru activitatea didactică și științifică în Universitatea Babeș-Bolyai.

Dana Gabriela PLEȘA este diplomat de carieră, iar în perioada 2014-2019 a deținut funcția de adjunct șef de misiune în cadrul Ambasadei României în Statul

202 100 de ani de la Trianon

Qatar. Anterior, din anul 2012, și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Este doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București, anul III, cu tema „Democratizare, Secularism și Islamism în Orientul Mijlociu”, în coordonarea prof. univ. dr. Ioan Stanomir. A absolvit cursurile de masterat la Universitatea Warwick din Marea Britanie, specializarea Relații Internaționale în Orientul Mijlociu (2004), precum și la Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative Bucureşti, specializarea Relații Internaționale şi Integrare Europeană (2003). A urmat studiile de licență și de masterat din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, specializarea Management (2001, respectiv 2003). A publicat, în colaborare cu Dan Stoenescu, International Relations and Globalisation in the Middle East (2005).

Dumitru PREDA este profesor universitar şi diplomat de carieră. Şef de promoţie – Facultatea de Istorie, Bucureşti (1974). Doctor în Istorie; Alumni Fulbright, Georgetown University. Arhivist principal, Cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Militară, Bucureşti (1974-1997). Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Havana (2011-2016). Profesor universitar de istorie şi ştiinţe politice (din 2001). Participant la congresele internaţionale (mondiale) de istorie (1980 – Bucureşti, 1990 – Madrid,1995 – Montreal, 2000 – Oslo, 2005 – Sydney, 2010 – Amsterdam, 2015 – Jinan) şi la peste 70 colocvii şi conferinţe ştiinţifice în Italia, Franţa, Spania, Belgia, Elveţia, Austria, ex-Iugoslavia, Serbia, Grecia, Turcia, R. Moldova, Polonia, Bulgaria, RF Germania, Marea Britanie, Suedia, Israel, Lituania, Maroc, Japonia, Republica Sud Africană, Canada şi SUA. Autor, co-autor şi editor/coordonator a peste 55 volume şi 180 studii şi articole ştiinţifice publicate în România şi alte 10 ţări; colaborări în presă, Radio şi TV. Membru al consiliului ştiinţific şi co-fondator al revistei Document (Arhivele Militare Române). Premiul „Mihail Kogălniceanu” pentru Istorie al Academiei Române (1994), Marele Premiu al „Revistei de Istorie Militară” (1992, 1994, 1996). Premiul „N. Iorga” (1998), Premiul „Dimitrie Onciul” (1999), Premiul special (2002), Premiul „Grigore Gafencu” (2009, 2010), „Eudoxiu de Hurmuzaki” (2011) şi „Constantin Kiriţescu” (2017) ale Fundaţiei şi revistei Magazin Istoric; Premiul special „Dragalina” (2017) al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Premiul special pentru „Opera Omnia”, Fundaţia Alexandrion (2018) etc.

Vasile STANCU este profesor de istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Bucureşti, cercetător ştiinţific în domeniul Istoriei Românilor din sud- estul Transilvaniei şi colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita. A publicat peste 90 de studii de istorie în reviste de specialitate precum: Angvstia şi Acta Carpatica (Sfântu Gheorghe), Acta Bacoviensia (Bacău), Anuarul Arhivelor Mureşene (Târgu Mureş), Sangidava (Topliţa), Pro Memoria 1940-1945 (Cluj- Napoca), Românii din afara graniţelor Ţării, Revista română (Iaşi), Ştefadina ... file de arhivă (Bucureşti), Administraţia românească arădeană-Studii şi comunicări din Banat şi Crişana (Arad), Eroii Neamului (Satu Mare), Taină şi mărturisire (Caransebeş) ,1918 – Un vis împlinit (Ploeşti), Limba ROMÂNĂ (Chişinău), colecţia Profesioniştii noştri şi peste 250 de articole vizând istoria şi cultura românilor transilvăneni în cotidienele şi periodicele locale şi regionale din zonă precum: Cuvântul nou, Mesagerul de Covasna, Adevărul Covasnei, Condeiul ardelean

203 POLIS

(Sfântu Gheorghe), Informaţia Harghitei, Grai Românesc (Miercure-Ciuc), Cuvântul liber, Vatra veche, Revista 100 (Târgu Mureş), Claviaturi, Ritmuri Braşovene (Braşov), Colocviile de la Nicula (Gherla), ASTRA – Buzăul Ardelean, (Vama Buzăului), Tradiţie, cultură, spiritualitate în Deda şi împrejurimi (Deda), Sesiunea de comunicări şi referate „Octavian C. Tăslăuanu” (Bilbor), Ţara Iancului (Deva). Împreună cu Dr. Ioan Lăcătuşu a publicat volumul Contribuţii documentare privind Istoria Românilor transilvăneni şi a îngrijit apariţia a şapte, din cele 26, volume ale colecţiei „Profesioniştii noştri”.

Arthur SUCIU este lector universitar, colaborator al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Este doctor în științe ale comunicării cu o teză despre raportul dintre discursul literar și cel politic (Discursul autonom. Strategii de comunicare, Editura Institutul European, 2013). Este colaborator la mai multe lucrări colective. Ca scriitor, a publicat trei lucrări de literatură existențială (Contribuții la apocalipsă, 2008; Fericirea în vid, 2012; Antimediul, în curs de apariție) și un roman (În gaură, 2016), pentru care a primit premiul pentru debut al Revistei Convorbiri literare. A publicat articole și eseuri politice și literare în numeroase publicații: Ziarul financiar, Cadran Politic, Adevărul, Cultura, Timpul, Convorbiri literare, Observator cultural. În calitate de copywriter și consilier în domeniul comunicării politice a participat la peste 10 campanii electorale. Arthur Suciu este licențiat în filosofie (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași) și a urmat un program de studii aprofundate în filosofie teoretică (Universitatea din București).

204 POLIS

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.

Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

Uniunea Europeană la răscruce. Provocări, oportunități, așteptări

Bun de tipar: 2020 • Apărut: 2020 • Format 16 × 24 cm

Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 [email protected] • www.euroinst.ro

139