Ximişoara Ianuarie 1959
ARHIVE CULTURALE, ISTORICE, LITERARE ŞI ARTISTICE.
Abonamentul* ÌO0 Lei pe un an. Apare lunar. Preţul: S Let.
Directors Cai US PaSCU, preot. Redacţia şl Administraţia : Topolovăţul»Mic, jud, Tfmiş»Torontal I «registrata 3a Tribunalul Timiş-TorontalScct Iii-, în Registrul publicaţiilor periodice sub Nr. 66/1938.
m Bp
Cornullu Lluba : Constanta—Port.
Arhivă literară rai-voiu ..
Muriră-afâfea toamne cu gânduri strânse *n palme, Azi anii — au prins să ningă motivaci în pMe'
Urlată 'n vânturi glasuri de Urni.. inmări calme. Viori surdinizate plâns tainice — reţete, Verzi valuri r ßioare şi cola şi alb de ciupege . . . De după zări de vreme gem bot zii in -adere, — O " ornarli, nu-i fu .. „ sä mă deslege . Din b snă creşte umbra — în armă greu, tăcere.
istă şi drumeţii far' număr Ci totuşi, aşteptării, nădejdea mii îndemnul.-.' •d, nici prietenescul umăr, Setos ce mângăiere-s şi şoapte calde; semnal \ ? — năluci morgana fură — Ce mi-l va face cândva, cea aşteptat' o vreme, \ •• acelaşi paş trecură. Va fi 'mpăcarea vieţii, — Trăi-voiu să mă cheii Romulus
—-y ^ v . fa
Anul II. Nr. 1 .Brazde Bănăţene
Dorinţă •Arhivă foIkîo:ţlsffca /
Floare ruptă Colindă din Timişoarj—Meha'la, auzită delà Aurei i^aisu De sete suptă. Sfinţii întrebau Aş vrea uşor Pe drag Dumnezeu, Ca Une să mor. Ca din ee se face Grâu şi cu vinul? Suspinul din urmă — O voi Sfinţii mei Ce viaţa — mi curmă. De vreţi voi să ştiţi, Că din ce se face Ca petala căzută, fie Grâul şi cu vinul. Fluturare 'n drum de veşnicie, Coborîji voi jos Pe-o rară cărare Iar urma, ce vântul Pe-o rază de soare, 0 face una cu pământul La lina fâaiână Fhimn de cenuşe uttată, Unde-i apă bună. Bună e şi rece Spulbere-se toată, toată !. . . • La tot omu'i place. Scânteia. Culeasă de Tie Fiaviu
Arhivă Istorica
tmxteţL, zile € Privise în trecut. La 1 Decern vire anul trecut s'au împlinii douăzeci Bocşa, Făget, Lîpova. Celelalte garnizoane turceşti, de ani delà unirea cea mare românească, piatita cu din In.eu, Şoimoş, Siria, Pâncoia etc. nici nui mai I lungi şi grele suferinţe, cu temniţă, lacrimi şi sânge aşteaptă să ajungă, fug în ruptul capului. Şi toate I din belşug. Toate provinciile şi-au dai perte a lor de acestea în timp d abia şase luni, din Decemvrie ltribut, cum dc asemenea toate au înţeles şi ascultat 1594, până în Iulie 1995! Doî Români egeri cu o lehemarea oamenilor mari răsăriţi la răscrucile vea mână de oameni, tto t Români şi ei, dovedesc Europei curilor din sufletul românesc. Căci deşi mai fâr.ără uimite că Turcii nu sunt inbatabîli, amintind prin faptele faţă de cea a altor neamuri, istoria noastră în cei 600 de lor pe eli Român Iancu de îniedioera, care s'a \ni înfăţişează lumii un număr însemnai de Romnâni, de legat înainte cu douăsufe de ani în auzul lumii creştine sii nu s'ar ruşina nici cele mai vechi şi mândre sa-i alunge din Europa pe Turci, dacă i vor da o ^emuri ale bătrânei Europa. armată de 100 000 oameni! Totdeauna au fost şi vor fi \ Unul din cei mai străluciţi, marele viteaz Mihai, naivi, cari mai cred vorbele leie şi umplafe eie tir ei cei -ce a izbutit cel dintâi să îr.'ruchipeze, fie şi Europe darnice cu făpădueiile şi măgulirile. Vitejii numaàe o clipă, minunea înfăptuită la 1 Decemvrie români şi-au pus încredere® doer în Dumnezeu şi în 1918, e? şi unul dintre cei mai înţeleşi şi iubiţi eroi sabie lor. •i neamuî^ostru de pretutindenea.Urcat pe tronul Mun Dsr Bănăţenii nu s'eu mulţumii săi sprijine teniei fa 1§3, domnia sa scurtă, de ebia 8 ani, numai indirect pe domnul român, cere nu se sfieşfe înseamnă oyî'>lănţuire de fapte esămănătoere în să mărturisească deschis, înir'o scrisoare adresată efectele lor ile' vijelii care schimbă faţa Europei împăratului Rudolf că tot; Bănăţenii mai ales cei centrale. Y din partea răsăriteană, edecă din districtele vaia- reme La scurtă v <'«pă urcarea sa pe tron, Mihai hice. şi Iniediorenii sunt de partea lui. Cfr.e şfie încheie alianfă -u Sigismund Baton, principele Ar cum s'ar fi scris istorie, dacă ar fi,' ajuns la timp
dealului şi cr Aron, voevodul Moldovei, apoi se în ajutorul lui Mihai, barul Garant'-«eşuiuî, An aruncă asupr > Giurgiului, îl cucereşte, trece Dunărea drei Barcssy, cu armata se formala ' " din pe un ger .ctreşnic şi sguduindu-i pe Turci din aromeala districtele Caransebeşului şi Logcjuii/ dulce, îj bate fulgerător ìnlr'o serie de lupte şi-i că numai Caransebeşul şi jurul său/ în umple fie. groază. în Bănai. alt Român, barul Gherghe picioare pe această vreme, după ' Borbe'.i, le scutură cojocul, luându-ie î tr'o cempsnie perenilor, o oesie bine echipâtf ine condusă,1 una după alta cetăţile: Verset, oameni! Şl ce ostaşii Faim?
iprinieneala şi îndiăîneelo suni caracteristicile cele mei ci dinpreună, ei îi atacă şi îr ,-i ale marilor noştri capilară S'cfan ce ce, Iancu înferioar,8 cs Timişoara, Ianuarie 1939. Brazde Bănăţene* grani{e!e până Ia domnii munteni, cari îşi recrutau prin Banai, parie din soîdafi. J)m Uemîuî cmtanei l}mieg.. Numărul bă.ăîenilo; români cari tuptau in armata Comuna Voiteg este aşezată lângă linia ferată Iui Mihai trebuie să fi fost însemnat, de vreme ce mai Timişoara—Baziaş, în judeţul Timiş - Torontal (plasa mulţi dintre ei sunt răsplătiţi cu donaţii însemnate. Deia), pe câmpia mănoasă a Banalului, la 88 metri Printre aceştia găsioi pe Gheorghe Borjun, zis Pitaru, deasupra nivelului mării, între 45° 28' latitudine nordică din Caransebeş, asemenea şi pe Mihai Belota şi Fr. şi 21° 14' longitudine estică delà Greenwich. Şoseaua Török, cărora domnul le dărueşie printre altele şi naţională Tlmişoara-Baziaş trece prin comună. Această satele Sărăzani, Cliciovs», Jupani etc, pentru vitejia şi comună exista ia începutul veacului XIV, — dar nu credinţa lor fefă de el, însuşi faimosul Baba Novac, pe locui unde se află astăzi, ci pe câmpia dinspre urul dintre capuana domnuSuî, este bănăţean âiti satul spus delà gara C. F. R. de astăzi, — căci pe vremea Porecea, de pe insula cu acelaşi nume de lângă regelui Caio! Robert al Ungariei (1308—1342) se face Orşova; despre Baba Novac istnricul maghiar Pesihy pomenire înlr'un document delà anul 1328 de comuna Fr. afirmă odala că ar fi fost ars de viu pe rug în Veyteh ca proprietate a tui Teodor Veyiey (Teodor cetatea Clujului, nHăclată că ar fi fost spânzurat, din Voitec) şi a fiilor săi: Ntcolae şî loan. Iar în re pentru că ar fi încercat să predea Turcilor Logojul şi gistrul dijmelor papale adunate în Banat între anii Caransebeşul. Cu el împreună a fos! dat morţii şi popa 1332—1337, se amin'eşle preotul Mihai din Vey- Şaşcă (Şaşki ?). Pentru vina de a fi luplat în armata tech, care a plătit în dijma papaia : odaia 32 bani, ! ! 1 domnului român a fost ridicat bolnav din casa sa din altădată 4 /2 groşiţi şi aliădată 3 /2 groşiţi. Caransebeş, tânărul nobil român Nicoîae Vaida de Pe timpul regelui Ungariei Ludovic cei Mare Caransebeş, ginerele banului Borbeli, dus la Braşov (1342—1382), în anii 1561—1373 se fixează hotarul a fost spârzuraf din porunca lui Besta^ după ce mai între" comuna Voiteg, proprietatea familiei Veytey, nainie acelaşi i a confiscat mai multe proprietăţi din Bihor. şi între comuna Àlfalkereke, proprietatea regelui. In Mihai V teazul însuşi a trecut prin Bănat, unde aceot scop, regele a trimis la faţa locului o comisie, stăpânia ceiăjile Sebeş (Caransebeş), Logoj, Făget, constatatoare din episcopul catolic Dominic din Cenad, Lipova şi Incul din Crişena, împreună cu altele mai canonicul loan din Buda, loan Posa Szeri, Petru mărunte. Oastea sa a asediat, — istoricul maghiar Szanió şi protopopul loan aï Timişului. In faţa acestei amintit afirmă ca sub comanda a însuşi voevodului, comisii s'a fixat hotarul, făcându-se movile între cele — timp de aproape o lună, fără succes, cetate® două comuni.2 Mai târziu (na ss ştie când), comuna Jdioara, apărată de Sigismund de Şărmăşag. Àitatkereke, care era vecină cu Voiiegul, a dispărut, După uciderea mişelească a viteazului, întâmpîală şi astăzi nici urma nu i se mal cunoaşte. Dar Voitegul pe câmpie Turz i, urmează pentru Bănatul românesc, a rămas. în special însă pentru Logcj, Caransebeş, Mehadia şl La anul 1363 Mihai Bobal din Voiteg, iar la 1404 împrejurimile lor cea mal grozavă, epocă caracterizată Gal Bobe! din Voiteg, ca trimişi ai regelui, iau parte prin jafuri, silnicii şi omoruri des'.ănţuife de neome- Ia introducerea unor nemeşi în posesiunile lor din nosul Basta, epocă inaugurată prin instituirea sânge comitatul (judeţul) Căreş, rosului S. Lodi în scaunul de ban şi comandant al Prin diploma din 30 Martie 1410, regele Sigis cetăţii Sebeş. La ororile provocate de setea de răz mund (1395—1437), dărueşte comuna Voiteg lui bunare a comandantului imperial, se adaugă Grozăviile Laurentju Măhiş şi fratelui acestuia: lecob Măius. La foametei şi ciumei cari împreună cu cele diniâi, anul 1415 este un proces de moştenire între Pavel '<•••'!??•:! . ä ..H-;, ht cäv-a : 5 : . J 'i şl Măiuş şi Gal Böbal.3 înfloritoare, cu numeroase orăşele şi sate, cu o popu Pe timpul regelui Albert (1437—1438) al Ungariei, laţie românească numeroasă şt înstărită înlr'un pustiu Voitegul este proprietatea lui Valentin Karai şi Bene sinistru. Delà Carar seb-, ş şi până la Orăşt'e, poves dict Sümeghi (Şumigeanul). lai pe timpul guvernatoru teşte un călător care a făcut în acele zile drumul, nu lui loan Corvin Funiadi (1440—1444), este a familiei întâlneşti decât stoluri de corbi, lupi si câni în Hagym.işi din Beregsău. Fiul lui loan Corvin, regele căutare de pradă şl nici un suflet omenesc, Caran Mauas Corvinul (1458—1490), dărueşie Voitegul, în sebeşul însuşi, oraş cu numeroase şi populate suburbii, anul 1462, lui loen Szentghirölfi, fiul adoptiv al lui cu clădiri frumoase, centru mare negustoresc şf Nicoîae Hagymaşi din Beregsău.4 profesionist, sediul tribunalului suprem al celor opt La BPUI 1552, Turcii ocupă Banatul, şi timp de districte, prezintă o icoană tristă şi dureroasă a 164 ani Voitegul se fine de sangiacul Ciacova în decăderii. Prin nietele publice lefegii sârbi ai lui eialetul Timişorii. Sub stăpânirea turcească, locuitorii Lodi vând podoabe smulse de pe trupurile intrate în satelor îşi părăsesc locuinţele şi se ascund prin păduri, putrefacpe ale morţilor, fete şi femei se strecoară iar alţii sunt duşi îu robie turcească. Din această cauză, asemenea umbrelor, înfofolite de teama de a nu fi multe sate dispar din Banat, iar altele rămân cu pu prinse şi vânduta Turcilor de zbirii ticăloşiţi până Ia tini locuitori. ultimul grad; barbati şi fem°i îpehuniîe de foame, cu La anul 1716, Turcii sunt alungaţi din Banat, şi fete scofălcife, cu ochii turburi, muşcă din braţul Banatul ajunge sub stăpânirea împăratului Carol Vi propriu, sau sfâşie carnea de pe ciolanul hăriănit din (1711—1740) al Austriei, care numeşte guvernator el trupul vr'unei rude . . . Antropofagie în formele ei Banatului pe Claudiu Fîorimund Mercy (1716—1733). cele mai hâdoase şî înfiorătoare se exercită în văzul Acesta a făcut conscrierea satelor din Banat în anul tuturor, copilul se ascunde- de părinţi, soţia de soţ şi 1717. Din această conscriere, care se păstrează Ia părinţii de copii, căci nimic nu mai e sfânt . . - Viene, se vede că Voitegul avea în anul 1717 numai Intr'un sinour en au fost prinşi de pe s'redă, de pe 28 cese, locuite de români In anii 1723— 1725, guver> câmp 1500 de inşi în majoritate fete şi femei tinere 1 iene şi vândute Turcilor ... Nu mai continuăm ! DÎ*- Szentklâray L : Csanâd egyhăzmegye tÖr *e, vol. I. Timişoara 1898, pag. 660. Nie. Toiniciu 2 Ortvay T.: Ternes megye és Temesvàr vâros sorteriet«, Diplom», 128—130. N. B. Cele relstaie în prezentul articol sunt scoase din : 3 Ortvay, o. c, 496. , A ször, bsg. és ször vrm. tort., — de Pesty Fr. * Borovszky : Csanâd vérmegye törtenete, p* C7* naforul Mercy a dispus să se facă harta Banatului. mai dei pe acasă travestit, făcând însemnate servicii Pe această hartă, Voitegul este arătat ca sat con armatei împărăteşti. statator din două părţi, lângă o pădure mare, având In locul lui Nicolae Chitescu a fost numit primar numirea Voitec, cu locuitori români, ca proprietate Hie Ardeîeanu, dar acesta a dimisionat, şi atunci a a erariului (statului), aparţinând la districtul Ciacovei. fost numit primar şvabul losif Eck. La anul 1738. năvălesc Turcii din nou în Banat, In primăvara anului 1849 au fost duşi cu forţa ajungând până Ia Ciacova şi Denia, dar Voitegu! nu în armata ungurească a honvezilor la Arad, 18 feciori este atins de ei. în vârstă de 16—22 ani, şi anume : 11 români, 5 şvabi, In nnul 1739, se iveşte ciuma în Banat, şi bântue 1 bulgar şi 1 ungur. Ială numele feciorilor român': şi în Voiteg. Pe atunci Voitegul era împărţit în două 1) Nicolae Jebelean, 2) Filip Chitescu, 3) Constantin părţi : una în partea de către apus delà gara C. F. R. Magheţ, 4) Petru Cioban, 5) Simion Jonescu, 6) Ni de astăzi, iar ceeaiallă în partea de către comuna colae Murariu, 7) Traila Boba, 8) Ştefan Ciobanu, Folia, de aceea această parte a Voitegului s'a numit 9) Gheorghe Cioruga, 10) Ştefan Jacob, 11) losif Bolia, adecă partea unde boala ciumei a cules mai Ferari (Ferariu).6 multe j'ertfe. După înfrângerea revoluţionarilor unguri de către Pe timpul împărătesei Maria Terezia (1740—1780), austriecii ajutaţi de ruşi, urmează absolutismul (1849- guvernatorul Banatului era italianul Iosiî Brigido (1774- 1866), în care timp Voitegul are linişte. 1777). Acesta ia măsuri pentru reguiarea comunei La anul 1858 s'a deschis linia ferată Timişoara- Voiteg, care era împărţită în 2 părţi. Guvernatorul Baziaş, iar la 1872 linia feraiă Voiteg—Bocşa, când losif Brigido dispune, ca aceste 2 părţi să se muie s'a zidit şi edificiul de azi al staţiunii de cale feraiă pe locul unde se află astăzi comuna şi să se clădească (numită astăzi Voiieni). La 1873 s'a înfiinţat oficiul la olaltă. S'a făcut un plan pentru comuna Voiteg şi poştal. La 1901 s'a zidit biserica romano-catolică, iar unul pentru comuna Moraviţa. Aceste planuri se află la 1907 biserica ortodoxă-română. în Istoria Banatului de Francise Griseîini, tipar fă la Ca preoţi ortodocşi români au servit in Voiteg: anul 1780. Acolo Voitegul este numit Neu Woîteg = Voitegul nou. După acest plan este clădit Voi Andrei Popovici 1779, loan Popovici 1784—1808, tegul, la a. 1776 pe locul ur.de se află astăzi, şi este Simion Ţăranu 1790—1829, Spiridon Popovici 1808- cea mai simetrică şi ordonată comună din Barat. 1834, Ştefan Ţăranu (Iul cu acest nume) 1829—1840, La 1778, împărăteasa Maria Terezia a făcut legea Teodor Popovici 1834. Delà 1790—1840 (adecă 50 urbarială, care a dispus ; ă se măsoare pământurile, ani), Voifsgul avea 2 preoji : unul din familia Popo şi de fiecare casă să se dea cel puţin 32 jugăre de vici şi altul din familia Ţăranu. Delà 1840, urmează pământ, şi anume : 24 jugăre pământ erător, 6 jugăre numai câte un preot, din familia Ţăranu, si anume : păşune şi 2 jugăre livadă. Putea însă cineva să pri Ştefan Ţăranu (al II lea cu acesi mime) 1840—1845, mească şi mai mult, dacă era în stare a dovedi, că îl Nicolae Ţăranu 1845—1865, Ştefan Ţăranu (al-lll-lea) poate lucra. şi fiul acestuia: Ştefan Ţăranu (al IV lea). Cu moartea preotului Ştefan Ţăranu ai IV-lea, întâmplată în 1937, Dar administraţia îi putea lua pământul, dacă era încetează păsforires de 147 ani asupra Voitegului a lucrat rău. Proprietarul avea dreptul să vândă pămân 5 acestei vechi familii preoţeşti. Un fiu al preotului tul, dar numai sesiunea întreagă şi nu parceiaiă Ştefan Ţăranu IV, Dimitrie Ţăranu este în prezent La 1779, împărăteasa Maria Terezia împarte preo! în corn. Ghilad ; iar un alt fiu ai aceluioş Ştefan Banatul (afară de graniţa militară înfiinţată Ia 1766) Ţăranu IV, este învăţătorul pensionar Alexandru Ţă în 3 comitate (judeţe): Caras, Timiş şi Torontal, pe ranu din Voiteg. Actualul preot el Voitegului este cari le anexează la Ungaria. Voitegul este dat co Ştefan Tereteanu(delà 1930—1936 capelan, iar d^la 1937 mitatului Timiş. paroh), ginerele învăţătorului pens. Alexandru Ţăranu. Pe timpul împăratului Francise I. (1792—1835), se iveşte colera în Banat, Ia anul 1831—1832, şi face învăţători la şcoala primară confesională ort. pustiiri şi în comuna Voiteg. rom. au fost : Constantin Lungu, Gheorghe Toţa, loan Până la anul 1830, locuitorii comunei Voiteg Bîicea, Simion Ţăranu, Trifon Ardeîeanu şi Alexandru erau numai români de religiunea ortodoxă. După acest Ţăranu (delà 1901—1918 învăţător confesional, iar an însă, câteva familii de şvabi din judeţul Torontal deîa 1919—1938 învăţător la şcoala primară română cumpără pământ delà Românii din Voiteg şi se aşază de stat). La şcoala de stat: loan Bacala, delà 1926. în această comună alături de familiile române. Din punct de vedere administrativ, Voitegul se La anul 1845, se aduc colonişti şvabi la Voiteg, ţinea la enul 1848 de notariatul cercual al comunei la porunca împăratului Ferdinand V (1835—1848), în Obad. Notari cercuali ai Obedului şi ai Voitegului eu acelaş timp când la Reşiţa se aduc sloveci, Ja Oravfţa fost : Gheorghe Symolay (în 1848 şi 1849) şi Francise cehi germani, Ia Nermet bulgari, la Buziaş şvabi, Ferenczy (delà 1850). Notari comunali ai Voitegului unguri şi slovaci. Astfel, din comună curat românească au fost: Ştefan Horvaf (până la 1867), Carol Hales?, ajunge Voitegul să aibă jumătate români şi jumătate (delà 1867, Pelru Şandor, Desiderai Becsky (până la şvabi (nemţi). 1922). Până la anul 1922, Voitegul n'a avut nici un In revoluţia anului 1848, şvabii din Voiteg se notar român. D> la 1922 pană azi, Voitegul a avut 5 dau pe partea revoluţionarilor ungari; iar Românii, la noîari romani şi 2 minoritari: Nicolae Mengher (1922- îndemnul preotului Nicolae Ţăranu şi al primarului 1925), Alexandru Pinter (1925), Vasile Gligor (1926- Nicolae Chitescu, ţin cu împăraful Francise losif I 1929), Iosif Atbu (1929—1931), Iqnaţ Matei (1931- (1848—1916). Dar ungurii au prins pe primarul Ni 1932), Damaschin Kaliay (1932—1933), Petru Soceriu colae Chitescu şi l-au bătut îngrozitor dându-i 100 (delà 1933), de bâte. Aproape mort a fost adus acasă in trăsură, Comuna Voiteg are astăzi 1950 locuitori, dintre şi a zăcut un an de zile. Din această bătae i s'a tras cari 750 români ortodocşi, 157 case şi hotar de 4747 moartea. Ungurii voiau să prindă şi pe preotul Nicolae jugăre cadastrale. Pr. P. Bizerea, Deta. Ţăranu, dar acesta a fugit Ia Timişoara, de unde a 6 Szmida Lajos: Vojtek nagykSzség torténete, Timişoara 5 Dr. G. Popoviciu : Istoria Românilor Bănăfeni, p. 335. 1902, p. 14 şi urm. Consemnarea preoţilor pravoslavnici din eparhia Vârşsţoiuî, profopoplafyl LogojLlui. Anno 1797," Comunicată de Pr, Petru. Ol de
Câfl copii ere ? Numele protopresvi- Caractesul lor şi Prin cine şi când Ce limbi Starea Parohia. Etatea Observsţiuni terilor, presvit. diac. locul naşterii s'au hirotonit vorbesc fam. feci lao ori fete laltă 1. Constantin protopresvijer, Ep. I. Gcorqevici, româneşte, ser Logof Âfhanesievici, născ. în Vâr şef ta 15. Vili' 1768 baste, nemţeşte 52 ani căsăt 4 3 7 2. Damaschin paroh, • ăsc. Logoj, loan U eoni e vi ci Ghino. jubiliri pt. bătrâneţe 15. VIII. 1752 româneşte 68 văduv 3, Damaschin paroh jiibilirî pi. loan Georgevici Petrasco băfrânefe, n Lirjoj 18. IV. 1767 româneşte 56 „ căsăt. 2 2 4 4. George paroh adevărat. loan Georgevici Lăpedatovici, Logoj 15. VIII. 1764 româneşte 54 „ văduv 2 2 5. lecovă paroh adevărat, loan Georgevici româneşte şt Ioanovici n. Loçjoj 24. Ii; 1768 'sârheşfe 49 ,,! căsăt. 1 2 3 6. Damaschin paroh adevărat, losif Şakabenlu Lapsdatovici rs. Logoj 12. II 1796 româneşte 31 „ casat 2 2 ajuiâtor tatălui losif Şakabenlu 7. Pavel Petrasco său, n. Logoj 15. VIII. 1797 româneşte 30 „ căsăt. losif Sakab«ntu româneşte şi 8. Mihail Popovici diacon, n. Logoj 15. IV. 1791 Greceşte 30 „ căsăt. 2 2 4 paroh adevărat losif Şakabentu 1. Alex. Popovici n. Silha 6. ». 1790 româneşte 32 „ căsăt. 1 2 3 Silha paroh adevărat losif Şakabentu 2. Arsente Popovici n Coştelu 25. XII. 1792 româneşte 27 ,. căsăt. 1 1 1. George paroh adevărat, Vicheniie Popovici Nevrincea Popovici n. Nevrincia 11. VIII. 1779 româneşte 40 „ văduv 2 1 3 paroh adevărat losif Şakabentu 1. Gavrii! Ioanovici Valealungă născ. Susnni 28. V. 1794 româneşte 28 „ căsăt. 5 3 paroh adevărat Moise Putnic, 1. Petru Popovici născ Eieriş Timişoara 3. IV. 1781 româneşte 33 „ căsăt. 2 1 3 Ejerîş 2. Teodor a renunţat ia parohie Ep. Meler.iie din născut în Lipeşti, în Popovici in (favorul fiu'ut său Vidin, 29 VI 1767 româneşte 72 „ văduv Caravlaşca 1. Dimtrle paroh adevărat losif Şakabentu Tapia Popovici n. Tapia 21. III. 1607 româneşte 22 „ căsăt. 1 1 paroh adevărat 1. Petru Popovici Harmadia născ. Tapia loan Georgevici româneşte 47 „ văduv 1 1 adevărat paroh, loan Georgevic2. VI. 177i 1 Măguri, lilie le Cireşu 3 Cireşu Simeon Petroviei, născ. Gïna 1. V. Î772 româneşte 53 „ văduv 2 2 /4 ceas depărtare j
<* Consemnarea aceasta se afla în arhiva Oficiului protopi sc ortodox roman din Lugo). Kola Red. (Va urma) Monografia parohiei ortodoxe române şi a şcoalei primare de stat din com. Honorici (judi Seferift) de: Pr. C. Pasca şi Euîr» Biberea 2) Oficial parohial. In 29 Septemvrie 1925, Con In anii 1851—52 parohie a fost administrată de silia! comunal din Honorici, a donat din islazul preotul Serafln Bot din Oloşag, iar în arii 1852—53, urbarial un ioc de 599 st. •, sfintei biserici. Pe acest de Lazăr Bot şi loan Jurca. Ioc s'a zidit în anul 1925, casa parohială, constatatoare Petru Popovici, adm. parohial 1853—57. S'a din 2 camere, 1 birou, 1 bucătărie şi o cămară. născut în Bozovici la 16 Ianuarie 1801. Cu preoteasa La oficiul parohial, începând cu enîi 1789 se se M a r I a, (născută la an. 1801), s'a căsăforit în luna păstrează mairiculele botezaţilor, c u n u n a t i I o r Iui Ianuarie a anului 1818, şi e locuit la Nr. 115. şi :nor{ilor; «protocolul i s p o v e d u i {i 1 o r*5 Preotul P, Popovici a reposa! ş! dânsul de „hec pe anii 1814—1903; Conscripţia familiară tică", Ia 25 Aprilie 1857, în vârstă de 68 ani. veche, întocmită la anul 1853 da către preotul Petru Pe una din filele „protocolului i*pove- Popovici ; şi Conscripţia familiară nouă, din duliilor" delà Oficiul parohial din Honorici, a scris anul 1922. cu litere cirile : „In 20-lea Martie 1853, em venit eu, Afară de acestea se mai păstrează protocoa robul Dom? ului, în parohia Honorici, delà Bozovici lele circularelor, şi „protocolul tabelelor drept acea mâna va putrezi, iar scrisoarea în veci va teologice şi preparandia! s". pomeni, ca şi acelor niai nainte de noi foşti freji în Preofil. — In anul 1749, comuna Honorîci Hijislos) Domnul. Amin. Petru Popovici A. A: a avui 75 case şi preot pe parohia! născut din Halmajul, Miliţiei de!a Bozovici3. Avram Popovici.6 in M i n e i u I lunei Martie, citim: .1855 întru începând cu anal 1789, după matricolele oficiului aceasiă frumoasă lună în 19 zile, am venii eu sub parohial ortodox din Honorici, au servit următorii scrisul preot în parohia Honoriciuhii spre păşunea preop : tur.nei cei cuvântătoare, care înainte sia, şi m'am EI is el I o a n o V i c i, paroh în 1789—1795. îndelelinctt a ceti şi această nainte de tiparul acestui Nicolae Badiu, paroh, 1795—1824. S'a năs sf }â] nt Minei, pusă îndeletnicire sau prolcgomen şi cut în Zorlenjul Mare. Hirotonit afosi în 6 Septemvrie frumoasă învăţătură iaste, poftesc şi Domniilor Vostre 1782 de episcopul Vichenîie Popovici.  fost căsă eşa feliu a cetii să vă îndeletnicească [....f Milostivul torit şi a avut un băiat şi o fa'ă.7 Dumnezeu. Amin. Spr« vecinica pomenire eu robul IIie jiu co (Jucu), paroh, 1824- 1842. A ador Domnului Petru Popovici ad fx.Msf retorul) Honoriciului*. mit în Domnul, în anul 1842, în vârstă de 70 ani Pe Mineiul lunei Februarie, Nicol-e Mărşăviră «de Jiunţjhiuri şi tus ă", şî a fost înmormântat scriind cuvintele : „Scrisam eu Nicolae Mărşevina Ia în Honorîci de căiră preotul Serafln Bot • din anu! delà Hrs. 1832 că mâna mea va putrezi dară OÎoşag, numele în veac să va pomeni", preotul Petru Popo In C a z a n i a, tipărită la en, 7256 (delà Hr. 1748), vici a adăugat: „Precum suspomeni'uî în timpul de a scris următoarele cuvinte t „ Aceasta Cazanie legată aeura pe această lume vremelnică nu să mai află, aşa în zilele Preosfinfituluî Domnului Arhiepiscopul nostru şi eu Ia timpul său după dansul dintru aceasiă vre losif Raeacici la anul Domnului 1854 prin preotul melnică Ia cea vecinică vie(ă mă voin mute, şi aşa lîie Jiuco parohul în nemeşescul sat Honorîci®. unul după aitul, drept au zis mai sus că mâna va Nicolae Popovici, administrator parohial putrezi, iară numele în veac să va pomeni. Scrisam în Honorici, în anii 1842-1851. S'a născut în Belinf, eu robul Domnului însemnândumă în acest Prologo- Ia 6 August 1812. Pe preoteasa sa a chemat-o Icon Ia men al lunei aceştia câfră iot ceiiforiul recomand a se (născută ia 7 Iunie 1819). Cu dânsa s'a căsătorit în ceti şi irămit, povestiri sânt înirănsuî, rămăn al tuturor 26 Ianuarie 1836, şi eu avut fii pe: Iote, Di ni tri e următorilor mei cel rugători de eităc'une şi faceti (născ. Ia 24 Febr, 1845, a murit în 14 Martie 1845), bine rră pomeniţi în veci amin. L a z a r (n. la 20 Dec. 1846). Maria (n. la 30 Ian» Honorici în 15-lea Februarie 1854 „Petru 1849, moartă Ia 18 Nov. 1850), D i o n i s i e (n. în Popovici ad [minisfraforul) Honoriciului, născut din 14 Nov, 1850), şî I u li a n a (n. Ia 19 Dec. 1840), Bozovici în Haimaj". In anii 1840—42 a servit ea preot capelan în Iar în „Sfânta ş Dumnezeasca Evan- această parohie. In 4 Noemvrie 1851, cruda boelă celie", tipăiifâ în Bucureşti, îa an, 1750, a scris: „Sfânta şi Dumnezeasca biserica a nemeşescului set aoptica" (fuberbuloza) i-a stius viata. A fost înmor mântat în Honorici de către preotoi d n Oloşag, Honorici, care are hramul Sfintei Naşteri Născătoarei Serafln Bot. de Dumnezeu, ere două sfinte Evangeli! dintre care Pe o pagină a Cazaniei (tip. la 1748) o notiţă aceasiă este acea pre care să cetesc îs morji sfânji scrisă erată că .Preotul Nicolae Popovici a stâlp!, şi mult m'a m îndeletnicit din flr'J nsa a ceti şi răposat în 3 [sic] zile Noe res vrie anului 1851 =••-- şi anu măcar din ore care cărţi besăriceşti, poate, poete vieţi au avut 39 de ani, şl ani preoţii au avut 14 ani iubitoriul de cetfinie sîngur din cano [a] nele cele de şi el au fost de neşfere din Belinf". io (a) te zilele scrisă a mîneelir de lună întru învăţă tură multe a să [....] poffinduvă tuturor iubitorilor s In acest protocol smă amintit» următorii primari, cari de celante dupa mutarea din viate aceasta Ia cea ia'tă au fost în Honorici: Andraş Halas ,cnw", în anii 1816, împărăţia cerurilor să o dobândeşti, şi pre mine robul 1817; Antonie Sto ea n, în an 1818; şi Constantin David, Domnului şa mă pomeniţi. Scrisam în Honorîci îu'âiu în 1823 şi 1824. Mai 1854. Petru Popovici ad {ministratomi) Ho 6 Vezi: .Statistici sârbeşti dir, dieceza Caransebeşului şi a Aradului în veacul XVII!", în ,.Foa?a Diecezană". Caran noriciului din Halmajul miliţiei în Bo ovici născut* sebeş, An. XXIII. (1908). Nr. 51—52. In anii 1857—58 parohia a fost administrată de 7 Comunicat Pr. Petru Olde. Lugoj, către preotul din S a tul m ic, far în an. 1858—61 de cafre preofii loan Daminescu şi Damaschin Frenţi. Studiile secundare ie-a făcut în Sânt-Ana (jud loan Popovici, adm. parohial, 1861—83, şi Arad), iar teologia în Arad. A mai cercetat şi şcoala paroh în anii 1885—1905. Este fiul preotului Nicolae de agricultură din Lugoj. In 30 Ian 1908 s'a căsătorit Popovici. S'a născut îrs 31 Iulie 1837 şi s'a căsăiorii cu Maria Popoviciu din Gherman (jud. Timiş* în 21 Septemvrie 1854. Pe preot, ase sa a chemat-o Toronfat), născută la 11 Martie 1890. Din această E Ii s a be ta (născ. la »5 Msriie 1838). Au avui fiu căsătorie are pe: Laurenţiu (n. la 29 Martie 1909), pe Lazăr (n. la 27 Sept. I860) şi au locuit la Ocîavian (n. a 4 Iunie 1914), şi Eufrozina Nr. 122. (n. Ia 1/14 Marile 1917). E I ? s a V a t a a incelai din viajă la 16 Decemvrie Terminând studiile teologice în an. 1908, func 1873 în Honorici, Iar preotul loan în 8 Noemvrie 1905, ţionează cs învăţător în com. Stracoş, jud. Bihor şi a fost înmormântat de care preotul Nie. Bireescu (1908—1909), şi în com. Sânf-Isnăş, azi în Banatul di» Lugoj. Jugoslav, (1909—10). In luna Iui Decemvrie 1909, a Pe una din paginile „protocolului i s p o- fost hirotonit întru presbiter-duhovnic pentru parohia V e d u i f i f o r" a scris următoarele cuvinte : „Urmând Iabuca (de iângă Vârşef). unde a servit până la 1913, după moartea din sus însemnai prectu [ j8 în aceasta când s'a dus ca administrator parohial în com. Băr parohie 1« 4 ani subscrisul loan Popovici adm [inisiratorj bosul, jud. Caras, unde a stat aci până is anul 1922, când a trecut ca paroh în Honorici, unde serveşte născut fot din aceasta comune : adeke fiul preotului şi astăzi. Nicolae Popovici, fostul adm [inisiratorj paroh [ia!] în Honorici 16 ani vefuindu ca preot". Din activitatea Păr. Gh. Biberea, arătăm că îri in Mineiul din luna Decemvrie a scis urmă Honorici a zidit cu ajutorul credincioşilor săi casa parohială, a renovat sf. biserică şl a orovăzut-o cu toarea rugăminte: „Fraţilor în Christes se mă pomeniţi 50 că eu voi putrezi dară numele meu în esta sf [ân] ti clopote. carte în veci va rămânia totodată şi servind în via (Va urma). Domnului 18 ani fininduse şi anul josu pusu în elate de 40 ani nerămanăndu din rudenia mia în urma-mi nici un preoiu ca să mă pomenească : asia dara rogu pre frăţiile vo [a] s tre când vefi cefi semi pomerJfi numele. Honorici 11 Decemvrie 1877 I o a n e P o p o v i c i preofu. In timpul sus zisu au fosiu învatietori Damas chin Căprar iu ia ta epitrop Olîgoru Buduferu. Isr în E v a n g h e 1 i e, tipărită fa Bucureşti, ia 1750» a scris : . . . ,,Ia anul 1862 în luna Iui Octom- vrie spre aducerea aminte m'am subscris că să me pomeniţi cei în Hiisios fraţilor". După moartea preotului I. Popovici, parohia a fost administrată, în an. 1905—1906, de către preoiul loan Hora din Safulmic. Dimitrie Soceneanţu, adm. parohial, 1906 --1907. loan jurca, adm. parohial 1907—1909. Romulus Popovici, adm. p«r. 1909—1914. S'a născut la 1 Octomvrie 1886 în Honorici. In prezent serveşte ca adm. parohial în corn. Hodoş (jud. T.-Toro' tal). In an. 1914 — 1915 parohia a fost administrată de către preoîu! loan E e u i c a din Oloşag. Cornelio Liuba: Floi i. Eftimie lianu, 1915—1920. S'a născut în 7 Februarie 1888. Pe preoteasa sa a chemat-o Ana Natali a. Au avut fii pe: Aurelia (n. la 16 Ian. 1912), Naia Nicolae (ru în Aug. . 9Ì5, rep. la Însemnări 12/25 Febr. 1916), şi Tiberio (n. la 18 Iulie 1917). — In curând va spare romanul „Moara Roşie'' Au locuit la Nr. 9. in prezent serveşte ca adm. paro de dl Gh. A t a n a s i u, colaboratorul nostru, cu su hial în corn. Iaz, din traclul Caransebeşului.9 biect din Banat unde realitatea bizară se iubină cu idealismul II aşteptăm. Gheorghe Mustaţă administrează parohia în 1920—21, iar în 1921—22 esie administrată de către — DI Stefan Gomboşiu, colaboratorul nostru, va preotul I. E n u i c a din Oloşng. deschide o expoz ţie de sculptură în decursul lunei Februarie s. c, în sala Dalles din Bucureşti. Ii dorim Gheorghe Biberea, paroh, 1922— fo! succesul. S'a r.ascut Ia 1 Septemvrie 1881 în com, losăşel (lângă Gura-Honţ, jud. Arad), din părinţii "V ich en tie şi À n a Biberea, născ. Popoviciu. Şcoala prinseră a Prof, Ing. Dion Marcì an : Epigrame, Timi studiat o în corn. Pesiere şi în Caransebeş. şoara, „Cartea Românească", 1939, Preţul: 50 Lei (pag. 78). 8 Petru Popovici. Not, Aut. 9 Vezi : Conscripţia familiară cea nouă la Cunoscutul epigramist, d I M. Ar. Den, ales nu Oficiul parohia! din Honorici. 10 Gh. Biberea, preoi, Comunicare. de mult preşedinte de onoare al Societăţii scriitorilor Scut şi Armă, No. 32, din 25 Decemvrie 1938 din Banat, a editat un frumos volum cu epigrame. „Revista „Brazde Bană jene," director tâ Paul Târbătiu : Sclavii p ă mânfului, ver nărui preot Caius P a s c u, din comună Tvpolovăţul- suri. Editura „Librăria Românească* — Oravija. Tipo Mic. Deşi abia ieşită de sub teascurile tiparului, re- grafia „Băncii Oraviţana*, 1938 (pag. 60.) vista părintelui Pascu se bucură' de frumoase apre Ţăranul P. Târbăţiu delà Comorîşte, scrie în cieri în opinea publică". totdeauna versuri frumoase. Afară de acest volum cu Biserica şi Şcoala, Arad. Nr. 3 din 15 Ianuarie poezii mai are încă două volume cu versuri tipărite. 1939, Director : Iconom Stavr. Dr. Gh. Ciuhandu. Din volumul „Sclavii Pământului" des- prin dem versuri ca acestea : Organul Eparhiei Arhdului, scrie despre noi: „Mun cind cu sapa, plugul ori cu carul „înregistrăm apariţia acestei reviste. Caracterul local, Aşa ţi-e scris: alăturea cu boii bănăţenesc, al ei, ca şi programa ce şi o fixează larg Robit fiind durerii şi nevoii — cultură, istorie, literatură şi artă bănăţeană — obligă Răbdând să-fi duci osânda şi amarul." în primul loc Banatul să-i deie coniribuţta de tot felul: (Plugarului, pag. 9). în coloane şi îin abonamente. Fireşte, îniţia'orul, fiind un preot, tinăr şi însufleţit peniru cauză, merită tot Gruia Floruţiu: Clopot ele amintirii. — sprijinul, şi din alte părţi. Şă nădăjduim că-1 va şi Versuri. Tipografia „Eminescu". Timişoara I. Str. M. avea. Ii facem bune urări." Corvin 5. 1938 (pag. 32). Editate de Longin 1. Gprişa. Din acest mănunchiu de poezii, dedicate Emiliei lui, prin care viaţa i s'a deschis „cu bucuriile, amă Administrative răciunile şi sbucîumările ei", face parte şi poezia „Zvon de ne a", publicată de noi în Nr. 1—2 Cine primeşte şt reţine numărul 1 al revistei din anul trecut al revistei „Brazde Bănăţene". „Brazde Bănăţen e", se consideră abonat şi este obligat să plătească costul ei. Reviste Abonamentele se plătesc totdeauna înainte, după Banatul Literar. — Revistă lunară. An. IV, primirea primului număr. August—Septemvrie—Octomvrie 1938. No. 8—9—10. Prietenii, cunoscuţii şi toţi cei ce primesc revista Tiparul Tipografiei „Unirea", Craiova. Director este „Brazde Bănăţen e", suni călduros rugaţi să d-1 Lucian Coslin, profesor la liceul din Caransebeş, binevoiască a re da tot sprijinul pentru susţinerea şi cunoscut publicului bănăţean din lucrările sale asupra răspândirea ei atât Ia sate cât şi ia oraşe. folklorului, cules în Banat. Sprijinitnrii noştri sunt foţi aceia cari acum la înnoirea. Revistă literară, socială şi artistică. început ne dau o mână de ajutor şi plătesc abona Arad. An. II, 15 Decemvrie—1 Ianuarie 1939, Nr. 7—8. mentul la timp. Director: d-1 T i b e r i u Vuia. Manuscrisele, abonamentele şi tot ceeace pri Eu şi Europa. Tribună de slovă şi gând roma» veşte Redacţia şi Administraţia revistei, se vor trimite nesc. Tipografia ,,Ardealul" Deva. Anul III, No. 1, — pe adresa : Caius Pascu, preot. Comuna Topo Ianuarie 1939. Directorii : Ion T h. Ilea şi Nico- lovăţuIMic, jud. limiş-Torontel. 1 a e R u s ti. Gânduri şi Idei. Pentru minte şi suflet. Bucu reşti, An. I. No. 1 pë 15 Dec. 1938. Director: loan JPoşf a Administraţiei S a g h i n. Au plătit abonamentul înainte, pe un an, următorii : Dr. Victor Pap, medic — comuna Chevere- Câteva, aprecieri şul-Mare ; Vaier Vermeşan. inginer-silvic — Vestul. Timişoara, No. 2269 din 1 Decemvrie Chevereşul Mare ; Petru O ì d e, preot — Lugoj; 1938, scrie despre revista noastră următoarele cuvin loan Câlnicean, preot — Belinţ ; D i m i t r I e te frumoase: B a r c a n, învăţător — Topolovăţul-Mare ; D i m i t r i e „Brazde bănăţene", — arhive culturale, is B u c o V a n, înv. — Budint ; Corul ortodox ro torice, literare şi artistice — director C a i u s Pas- mân — Budinţ ; Şcoala primară de stat — c u, Anul I, No. 1—2. Timişoara, Nov.—Dec. 1938. Topolovăţul-Mic ; Simeon Lugoj an, preot — Tânărul preot din TopolovăţulMic, Caius Pascu, Şuştra; loan Nicorescu,preot — Jabăr; Sever cunoscut de cititorii noştri din foiletoanele sale asu Şepeţean, preot — Chizăiău ; Ştefan Dorea, pra trecutului bănăţean, ce ie-a semnat în Vestul, are preot — Cnşteiu ; loan B e I e i u, preot — Belinţ ; curajul să editeze revista de mai sus. Idealismul cu Lazar Cincu, preot — Izvin ; Traian Pelea, care porneşte, sacrificiile pe cari Ie prestează, îl ono preot — Izvin; Draghino J e b e I e a n, învăţătoare rează, în aceste vremuri de defetism. Noi i-am dat — Izvin ; Cornel Mircea, revizor şcolar — Lugoj, colaborarea şi tot sprijinul mora! de care are nevoie. G h e r a s i m P o p o v i c i u, înv. pens. — Lugoj, D i» Şt îi urăm succes. Nu ne îndoim că»l va avea, dacă mitrie Blidari u, preot, — Jdioara ; Anastasie bra,dele ce intenţionează a-Ia trasa, vor fi cu adevă C i m p o i e r u, înv. Jebel; Traila P ă p a ş, înv — rat bănăţene." Jebel ; L i v i u S u r 1 a ş i u, preot — Jebel; Petru Gh. Neda, plugar — Gherman Luceafărul. Revista Regionalei Bănăţene a „Astrei". Timişoara, An. IV. — Seria II, Nr. 11—12, Pe jumătate de an au plătit: Noemvrie—Decemrie 1938. loan Perin — Topoiovăţul • Mare ; I o s t f „Scoaterea unei reviste noui este un act aproape Sfercociu, preot gr. c. — Jebel ; Parohie or temerar în zilele noastre. D-1 Pr. Caius Pascu a avut todoxă — Boldur ; Adrian Pitic, înv. dir. — curajul acesta. Primul număr ne aduce contribuia Jebel. d-lor Şt. Gomboşiu, Gruia Fîoruţiu, C. Miu-Lerca, Gh. Pentru sprijinul dat. li mulţumim călduros, Alanasiu, Pr. C. Pascu, etc." (Va urme).