SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA CAPITOLUL II DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. ASPECTE ADMINISTRATIVE. Structura administrativă a judeţului Prahova cuprinde 104 localităţi din care 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu 405 sate aparţinătoare. Din punct de vedere al gradului de urbanizare judeţul Prahova deţine primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, atât ca număr de localităţi cât şi ca număr de locuitori. Tipologia localităţilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova: Localitati urbane: municipiu de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (234.969 locuitori), resedinta de judet, principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învatamânt superior). El constituie un important nod de comunicatii rutiere si feroviare pe culoarele majore ale României. Ploiestiul gazduieste o mare concentrare de dotari publice (sanatate, învatamânt, cultura, sport, comert, financiar-bancare).Fiind comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, municipiul Ploiesti împreuna cu zona sa de influenta constituita din 13 localitati, a fost desemnat Pol de crestere, beneficiind de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie municipiu de interes judetean – municipiul Câmpina (37.896 locuitori), centru economico-social cu profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial; orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-Scaeni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte; orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte; oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati; oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni. Localitati rurale: comune cu activitati predominant agricole; comune cu activitati mixte agricole-tertiare; comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Banesti, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Filipestii de Padure, Filipestii de Târg, Gorgota, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Izvoarele, Lipanesti, Magurele, Magureni, Maneciu, Teisani, Tinosu, Valea Calugareasca; comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu (statiunea Cheia); comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Floresti, Paulesti, Poiana-Câmpina. Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş, Călăraşi, Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman. Nesecret Pagina 8 din 142 str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA 2.2. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF. Judeţul Prahova este situat în partea de sud-est a României, în mijlocul Munteniei, ocupând o parte din pantele de sud ale carpaţilor şi se întinde până în zona de câmpie. Situat între judeţele Braşov la nord, Dâmboviţa la vest, Ilfov şi Ialomiţa la sud şi Buzău la est, judeţul Prahova corespunde în cea mai mare parte bazinului hidrografic al râului Prahova, de la care de fapt, îşi trage numele, având o suprafaţă de 4.716 Km2, ceea ce reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări şi o populaţie de 813.759 locuitori reprezentând aproximativ 3,5% din populaţia României, cu o densitate de 173,8 locuitori pe Km2. Pe globul pământesc, judeţul Prahova este aşezat exact la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul nord, adică pe paralela de 45o, care trece la sud de oraşul Băicoi şi meridianul 26o care trece prin municipiul Ploieşti şi comuna Măneciu Ungureni. Coordonate GPS: teritoriul judeţului este intersectat pe raza comunei Blejoi, de paralela 45° latitudine nordică şi meridianul de 26° longitudine estică. Judeţul Prahova are următoarele limite: limita nordică a judeţului – spre Brasov – urmează, cu mici excepţii, linia celor mai mari înălţimi ale munţilor Carpaţi. Ea porneşte din vârful Omu (2507 m) şi trece prin vârful Diham (1582 m), traversează râul Prahova pe la nord de localitatea Azuga, lasă spre sud vârfurile Clăbucetul Azugii şi Neamţu şi coboară la obârşia Doftanei în pasul Predeluş. De aici, trece prin munţii Grohotişu, coboară în pasul Bratocea, vârful Ciucaş, coboară în pasul Băncuţa, ca apoi să treacă prin vârfurile Tătaru Mare şi Tătăruţi; limita de est – spre Buzău - străbate pe rând munţii, dealurile şi câmpia. Din vârful Tătăruţi, ea urmează valea Siriului Mare, merge paralel cu Bâsca Chiojdului, Vârful Salcia, la est de localităţile Gura Vadului şi Mizil. Cu un contur sinuos, limita continuă până la Valea Sărată; limita vestică - spre Dâmboviţa - străbate toate unităţile de relief. Din vârful Omu merge pe podul Bucegilor şi coboară în vârful Gurguiatu, apoi urmăreşte cumpăna apelor dintre Proviţa şi Cricovul Dulce până în zona de şes, apoi trece dealul Măgura Mărgineni până la localitatea Tătărăi. limita sudică - spre judeţele Ilfov şi Ialomiţa - urmăreşte în general râul Ialomiţa până la localitatea Bâra, apoi o linie sinuoasă spre Boldeşti Grădiştea. Între cel mai inalt, Varful Omu (2507 m) – şi cel mai coborât, în zona de vărsare a râului Prahova (70 m), este o diferenţă de nivel de 2437 m. Din punct de vedere altimetric, relieful se prezintă astfel: cu înălţimi de peste 1000 m, aproximativ 17,2% din suprafaţa judetului Prahova; cel cuprins între 200 şi 1000 m, acoperă 50,2% din aceiaşi suprafaţă; cel sub 200 m, reprezintă 32,6%. La nord, punctele care marchează limita administrativă a judeţului Prahova se găsesc pe culmile celor mai înalte masive muntoase carpatice şi anume Bucegi şi Ciucaş. Cutele din dealurile şi munţii judeţului se dispun în general pe altimetrul SV-NE. Spre deosebire de Bucegi, unde deasupra abrupturilor se întinde un platou cu numeroase platforme structurale, Ciucaşul este alcătuit din două culmi înalte de peste 1700 m: în partea de vest culmea Bratocea, iar la est culmea Zăganu. Văile mari, împreună cu văile lor afluente, înrămurate la rândul lor, fragmentează relieful, desfăcându-l în culmi, pe alocuri paralele, pe alocuri adunându-se în vârfuri sau masive proeminente, Văile Prahovei şi Teleajenului străbătând întreg judeţul, de la munte până la câmpie, schimbându-şi înfăţişarea când trec dintr-o unitate de relief intr-alta. Înguste şi adânci în zona muntoasă, ele se lărgesc în ţinutul dealurilor, pentru ca în zona de câmpie să-şi păstreze maluri de câţiva metri înălţime. Altitudinea oraşelor: Ploieşti – 165 m; Câmpina – 435 m; Azuga - 930 m, Sinaia - 880 m, Buşteni – 875 m, Breaza – 600 m, Comarnic – 555 m, Slănic – 450 m, Vălenii de Munte - 350 m, Băicoi – 310 m, Boldeşti- Scăeni – 205 m, Urlaţi – 142 m, Mizil – 125 m. Nesecret Pagina 9 din 142 str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Forme de relief Relief complex, dispus în trepte proporţional repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud : Munţi: 1.228 km2 (26,0%); Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%); Câmpii: 1.744 km2 (37,0%). Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, alte minerale ţi materii prime utile. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips. Vegetaţia este variată, cu specific corespunzător reliefului, respectiv păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de conifere, arbuşti şi pajişti subalpine. Din punct de vedere al terenurilor acoperite de pădure, judeţul Prahova deţine 23% din suprafaţa totală a fondului forestier regional. Fauna este, de asemenea, bogată, incluzând peste 3.500 de specii printre care: urs, cerb carpatin, jder, căprioară, lup, mistreţ, o mare varietate de păsări (cocoşul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comună şi şopârla de munte), insecte, fauna acvatică (păstrăvi, mrene, ştiuci, bibani şi crapi). Arii protejate: Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 8.322 ha - care include Abruptul Prahovean din Sinaia şi Buşteni în suprafaţă de 3.478 ha, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor din Sinaia în suprafaţă de 6 ha, Munţii Colţii lui Barbeş din Sinaia în suprafaţă de 1.513 ha, - Arinişul de la Sinaia în suprafaţă de 1.037 ha, Tigăile din Ciucaş (comuna Măneciu) în suprafaţă de 3 ha şi Muntele de Sare din Slănic în suprafaţă de 2 ha. Caracteristici pedologice ale solului. Diversitatea unităţilor morfologice determină şi o mare varietate a solurilor în judeţul Prahova. Zona montană se caracterizează prin soluri podzolice şi soluri brune podzolite pe care se dezvoltă în bune condiţii vegetaţia de pajişti alpine, pădurile de conifere şi cele în amestec cu fag. În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine, favorabile culturilor furajere, pajiştilor naturale şi livezilor de pomi fructiferi. În zona de câmpie au o largă răspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roşcate podzolit şi soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale şi porumb. În luncile care străbat câmpia şi în zona de dragare apar suprafeţe întinse cu aluviuni