Serie nouã IUNIE 2015 6 Am ITATEA (CLXVII) UAL 36 pagini CT 10 lei A REVISTĂ LUNARMUĂ A UNIUNII COMPOZITORILORZI ŞI CA MUZICOLOGILOR LDIN ROMÂNIA~ D i n s u m a r: Forul muzical de la Riga Premiere la ONB Integrala Beethoven la final Eurovision - 60 Interviu cu Dumitru Lupu În imagine: Bianca Fota (Giselle) “Îngeri pentru Îngeri” Foto: onb.ro Editorial Istoria nu se repetă Liviu DĂNCEANU Orice segment al trecutului este susceptibil să devină model şi poate fi invocat în sprijinul oricărei întreprinderi efectuată într-un anumit prezent, chiar dacă efectele nu sunt întotdeauna cele scontate. Aşa s-a întâmplat în Renaştere, când Camerata florentină a purces la reîntemeierea tragediei antice greceşti, născându-se, paradoxal, dintr-o eroare, opera. Și tot la fel au stat lucrurile DIN CUPRINS în Clasicism, când compozitorii au intenţionat resuscitarea melosul simplu, monodic- acompaniat al Evului Mediu, inventând, astfel, FORUM MUZICAL LA RIGA..............2-3 simfonismul cu întregul său alai de genuri şi forme. THEODOR GRIGORIU..........................4 Nu trecutul le spune compozitorilor cum să-l interpreteze şi exploateze; compozitorii ştiu GISELLE...............................................5 ei înşişi ce să facă din el. Aproape fiecare proiect actual este apt să posede un „dublu mitic”, situat TOSCA...............................................6-7 într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, mai mult sau mai puţin mitificat, care îi serveşte, CORUL DE COPII RADIO - 70..............9 în bună măsură, ca justificare. Compozitorii Renaşterii au avut revelaţia descoperirii Greciei FESTIVAL LA RM. VÂLCEA..........10-11 antice. De fapt redescopereau şi actualizau propria lor Grecie. INTEGRALA BEETHOVEN (4)......12-13 Istoria nu se repetă. Putem fi seduşi şi, uneori, derutaţi de unele analogii întâmplătoare, MĂDĂLINA CLAUDIA DĂNILĂ.....14-15 dar, în datele lui esenţiale, prezentul muzicii nu este nici pe departe aidoma trecutului. Anume constanţe există, bineînţeles, însă ele se BAROC ŞI POP-OPERA...............16-17 validează în ţesături mereu diferite. PUNCTUL PE J... AZZ...................18-19 Să luăm, de pildă, creaţia cavalerilor medievali: una dintre particularităţile artei lor era perisabilitatea; astăzi, hiturile rock sau pop sunt EUROVISION - 60..........................20-25 supuse aceleiaşi precarităţi, autorii lor consimţind că piesele nu pot fi durabile, ci subjugate modelor. CONVORBIRILE A.M.....................26-27 Un alt exemplu de invariantă atitudinală ar MUSIC-HALL.......................................28 putea fi o anume dorinţă de epatare întâlnită la mai toţi compozitorii vizionari, indiferent de ADIO, ANGELA CIOCHINĂ!...............29 perioada căreia îi aparţineau, de la reprezentanţii Ars Novei, până la acei contemporani de-ai noştri OMAGIUL DECANILOR UCMR.....30-31 care îşi asumă riscul de a şoca şi de a nu fi înţeleşi. “ÎNGERI PENTRU ÎNGERI”..........32-33 (Continuare în pag. 2) ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 6 l Iunie 2015 1 Editorial Istoria nu se repetă (Urmare din pag. 1) Despre (5th European Forum on Music, 11-14 iunie Muzica prezentului nu poate fi apreciată, în 2015, Riga-Cesis, Letonia) mod rezonabil, decât în termenii prezentului. Spre deosebire de muzicile secolelor trecute, începând cu Sorin LERESCU veacul 20 componistica a cochetat nu de puţine ori cu spaţiul „vidului”. De la aleatorismul suprarealist ori Întâlnirile muzicienilor din diferite ţări conceptualismul agresiv, divorţul dintre muzica sunt întotdeauna prilejuri de schimburi de idei, savantă şi raţionalitate s-a pronunţat, în contextul în de experienţe artistice, de înţelegere a care o serie de autori postbelici încearcă să atingă diferitelor modalităţi de construcţie sonoră şi, în profunzimea lucrurilor, cernând o realitate care nu ultimă instanţă, de contact cu muzica de azi şi mai are chip, explorând cât mai eficient sunetele şi cu tradiţiile muzicale din varii arii geografice şi formele pe care şi le imaginează, opunând frecvent de cultură. A fost şi cazul ultimului Forum materia spiritului. Numai că, materia, recte substanţa European al Muzicii (5th European Forum on sonoră, deşi rezistă spiritului, alias ideii, conferă Music) găzduit de o ţară baltică, Letonia, în spiritului corporalitate, formă imanentă. Bertrand două dintre centrele ei muzicale reprezentative: Vergely spunea că „este propriu artei să ne dezvăluie Riga – capitala ţării, o adevărată metropolă a spiritul, arătându-ne că, în materia aparent lipsită de Nordului, Capitală Culturală Europeană în artă, există o artă a materiei”. Important este ca 2014 – şi Cesis, un oraş mai mic, cu o istorie gestul componistic să rezide nu numai în pătrunderea străveche, aflat la circa 100 de km de Riga, în în materie, ci şi în ieşirea din ea. Atunci când acest care a fost construită recent, cu fonduri lucru se întâmplă, avem toate şansele să fim în faţa europene, o ultramodernă sală de concert, unor originale consistente, iar dacă nu se întâmplă, Cesis Concert Hall. ne vom mulţumi doar cu nişte copii palide. Organizat de Consiliul European al Dar, originalitatea implică noutate, adică un fel Muzicii (European Music Council), cu sediul la de idee străină ce apare din compararea a două Bonn, şi de Consiliul Leton al Muzicii (Latvian lucruri necomparate încă. Este partea cea mai Music Council), forumul din acest an a reunit, perisabilă a unei opere de artă. Dorinţa continuă de între 11-14 iunie, muzicieni şi organizatori ai nou şi de poziţii extreme conduce la stingerea vieţii muzicale, profesori şi studenţi, implicaţi în atracţiei către nou. Cu toate acestea, istoria muzicii diferite instituţii şi organizaţii de educaţie nu se repetă fie şi numai pentru că noutatea este muzicală din Europa dar şi invitaţi din Africa – irepetabilă. Mereu alta. De fiecare dată în alte din Mozambic şi din Malawi. veşminte. Cu alt apetit şi altă capacitate de digestie. A fost prezenţi la forumul din capitala Să-i dăm, deci, crezare lui Jean Philippe Domecq Letoniei şi reprezentanţi ai Consiliului care amintea că „pentru toate ideologiile estetice Internaţional al Muzicii (International Music anterioare, ceea ce a fost sursă de energie, după un Council), cu sediul la Paris, ai Asociaţiei anume timp îşi pierde dinamica creatoare şi se Internaţionale a Centrelor de Informare întoarce împotriva ei însăşi, sistematizându-se. Muzicală (International Association for Music Astfel, principiul repunerii în cauză a artei anterioare, Information Centres) şi ale unor importante imperativ categoric al esteticii de avangardă, a organizaţii europene: European Association of devenit o petiţie de principiu şi, pentru a spune Conservatoires, European Early Music lucrurilor pe nume, o prejudecată. A fi pus în cauză Network, European Society for şi chiar eliminat, la rândul tău, a devenit ceva Ethnomusicology, European Association for obligatoriu”. Într-adevăr, voinţa de a vrea mereu ceva Music in Schools, European Choral Association nou poate părea nihilistă, distructivă. Totuşi, muzica – Europa Cantat, European Orchestra savantă, cu alaiul ei de noutăţi „subversive” nu a Federation, European Music Schools Union. încetat (încă!) să existe. Iar istoria muzicii se Tema întâlnirii de la Riga a avut o primeneşte şi mai abitir, fiind, vorba lui Émile Zola, formulare pentru mulţi surprinzătoare şi „un fel de martirolog ce povesteşte hulirile cu care incitantă: Accesul la muzică este digital? s-a acoperit fiecare dintre manifestările noi ale (Acces to Music is digital?). S-a dovedit a fi, în spiritului uman”. Liviu DĂNCEANU final, inspirată pentru că a provocat discuţii şi 2 ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 6 l Iunie 2015 De peste hotare muzică, la Marea Baltică dezbateri dintre cele mai interesante, de multe ori polemice, dar utile pentru participanţi, pentru cei care sunt implicaţi în fenomenul muzical contemporan: compozitori, muzicologi sau interpreţi, organizatori ai vieţii muzicale de pe continent. contemporane din Cesis. Aici a avut loc și Au fost prezentate în sesiunile Forumului concertul Orchestrei Simfonice Naționale din diferite proiecte şi programe din domeniul Letonia. Dirijor: Janis Liepins, solist violoncelistul educaţiei muzicale şi al componisticii Nikolass Altstets. În program opusuri de: Arthur contemporane, accentuându-se ideea promovării Honegger, Henri Dutilleux și Serghei Prokofiev. diversităţii estetice şi stilistice într-o lume a Mi-a făcut plăcere să cunosc şi să sugestiilor şi influenţelor de tot felul, nu reîntâlnesc, în țara celebrului violonist Gidon întotdeauna benefice pentru actul artistic în sine. Kremer, reprezentanţi ai unor secţiuni naţionale Sesiunile de dezbateri au alternat cu ale Consiliului European al Muzicii, ai altor concerte camerale, corale, spectacole de muzică organizaţii dedicate promovării creaţiilor muzicale contemporană programate în impunătoarea sală şi educaţiei muzicale, colegi şi prieteni, deschişi de concerte a Academiei de Muzică din Riga, într- spre diferite proiecte de colaborare, preocupaţi în o sală mai mică şi în sala mare de concert ultimă instanţă de rostul şi rolul muzicii în lumea (Greater Auditorium) din noul centru dedicat artei de azi. ACTUALITATEA MUZICALĂ l Nr. 6 l Iunie 2015 3 Maeştri fidel acelora care glăsuiau şi puneau Haciaturian, nu mai puţin prin lecturi In în evidenţă lumea sa interioară fiind de calitate – Maestrul avea o ataşat spaţiului în care s-a născut, cu bibliotecă impresionantă - i-au toată diversitatea lui. Regăsim astfel permis să răspundă la toate Memoriam subtile şi transfigurate evocări ale provocările scriind muzică de teatru, naturii