Anul II, nr. 7-8 (19-20) iulie-august 2016 IAŞI, ROMÂNIA SUMAR 73 Radu CIOBOTEA, Cu Emil Hurezeanu, în România relief contimporan universurilor paralele Ca nişte zbaturi de plumb, cuvintele… POEMUL DESENAT 75 Constantin DRAM, în dreptul mâinii scriitoare, mereu (Nicolae Panaite) 4 Ovidiu GENARU, Locuri înguste 77 Mircea Radu IACOBAN, Măria Sa (Ştefan Oprea) 5 Vasilian DOBOŞ, Grafică ilustrativă 79 Marinela FLEŞERIU, Eroica şi Erotica. Eseu despre UN POET, O PAGINĂ imaginile feminităţii în eposul eroic (Florica Bodiştean) 6 Oleg CARP (Chişinău), Micul dejun 81 Theodor CODREANU, Ecce homo! (Savian Mur) 7 Dionisie DUMA, Baladă 84 Codrin Liviu CUŢITARU, Literatură anglofonă (I) 8 Cristina HERMEZIU (Paris), Coupe file (Alan Sillitoe, Alasdair Gray, Aleksandar Hemon, Alaa al-Aswani) 9 Adam PUSLOJIĆ (Belgrad), Doina 89 Diana BOBICĂ, Literatura, rod al „pământului inimii” PROZĂ (Adrian Alui Gheorghe) 10 Radu NEGRESCU-SUŢU (Paris), Enigma Alinei; Săgeata 92 Ioan RĂDUCEA, Recuperare în tandem (George Sanda) 12 Ioan Florin STANCIU, Parastas pentru omul bou 94 Liviu APETROAIE, Cărţile pe masă 15 Constantin STOICIU (Montréal), O noapte de vară (Irina Petraș, Virgil Diaconu, Grigore Ilisei, Aurel Rău, Nicolae Coande, Florentin Palaghia) bucureşteană ESEU artis amica nostrae 19 Ștefan AFLOROAEI, Revăzând această viaţă ca şi cum ţi-ar fi străină 22 Simona MODREANU, Literatura-lume în limba franceză: 97 Mihai TARAŞI (pictură) o nouă categorie literară? LITERATURA LUMII historia magistra vitae 25 Si-young LEE (Coreea de Sud), Distanţă; În trecere 102 Alexandru ZUB, N. Iorga, militant pentru unitatea naţională. prin satul Seongeup; Pe scări rulante; Noi zori de zi Prezentare şi traduceri: Iolanda PRODAN Marginalii la o sinteză „en historien” 104 Nicolae MAREŞ, Iorga despre Eminescu în limba franceză, pentru polonezi interviu, dialog, chestionar 108 Gheorghe CLIVETI, Recunoaşterea independenţei şi constituirea Regatului României INTERVIU 112 Anatol EREMIA (Chişinău), Sate cu vechime de veacuri 28 Tatiana BRAICOV – Leo BUTNARU (Chişinău) DIALOG miscellanea 31 Eugen MUNTEANU – acad. Viorel BARBU (IV) 116 Traian DIACONESCU, Cervantes şi Apuleius. CHESTIONAR (formulat de Lucian VASILIU) Imitaţie şi emulaţie în Renaştere 36 Răspunde Theodor DAMIAN (New York) 118 Lucian-Vasile SZABO, Două volume remarcabile din opera lui Agârbiceanu muti magistri sunt libri 120 Constantin COROIU, Titlurile, o poveste fără sfârşit 122 Liviu Ioan STOICIU, Din anul Revoluţiei (VIII) ■ Cărţi noi la editura Junimea 125 Florin FAIFER, Lansări… aniversări… 40 Ioan HOLBAN, Pe celălalt versant al lumii (Hélène Cardona), 127 Eugen URICARU, Balcic Oameni ai zilelor noastre (Mara Magda Maftei), 129 Grigore ILISEI, Explorator în ţara frumosului (Mihai Pricop) Pistrui, expediţii, aventuri şi întîiul freamăt al dragostei 131 Vlad NEDELCU, „Practici. Politici. Efecte.” (Dorin Baba) (Dumitru Vacariu) 133 Mircea COLOŞENCO, Vasile Ghica, un aforist de succes ■ O carte, două comentarii 135 Acad. Ion Păun OTIMAN, La căpătâiul seniorul nostru, 46 Elvira SOROHAN, Biblioteca înseamnă cultură acad. Valeriu D. Cotea 48 Diana VRABIE (Bălţi), Nicolae Busuioc: LUMEA PRESEI CULTURALE fascinaţiile bibliopolisului 136 Adnotări de Alexandru Dan CIOCHINĂ 50 Livia COTORCEA, Un nume adunat pe-o carte – Luca Piţu (Gabriel Mardare) ULTIMA ORĂ 54 Vitalie RĂILEANU, Îngerii prozei lui Nicolae Spătaru 143 Nicolae CREŢU, Despre ţăţismul „literar” ■ Scriitori la Est de West 56 Vasile IANCU, Personalități basarabene, într-un original lexicon eseistic (Iurie Colesnic) 59 Aliona GRATI (Chișinău), Vasile Gârneţ – caligraful provinciei 62 Constantin CUBLEŞAN, Ironia ca expresie patetică (Maria Pilchin) 64 Maria ȘLEAHTIȚCHI (Chișinău), Vladimir Beşleagă * * * 67 Mihaela GRĂDINARIU, Ilie Tudor Zegrea – Revista SCRIPTOR este proiect al Editurii Junimea „nefericitul substantiv poet” şi al Societăţii Culturale „Junimea '90”, 69 Andrei MOLDOVAN, Un aristocrat al versului (Călin Vlasie) cu susţinere de la Consiliul Local și Primăria Iași relief cont mporan POEMUL DESENAT Ovidiu GENARU LOCURI ÎNGUSTE Aşa-zisele locuri prea strâmte irespirabile fie şi cele strânse în chingi nu sunt pustii. Au şi ele înstelările lor cu berării şi taifasuri au locuri anume de fumat pentru mici toxicomani Au şi gară să evadezi în nemărginiri unde poţi să bei o cafea. Şi acolo lumea-şi petrece vremea cu îngerii pe care îi roagă să le amenajeze o popicărie. Şi să nu crezi că pe acolo moartea-i mai puţin pricepută ori de un singur fel plăcut la vedere. Nici vorbă. Moartea e vastă şi respectă orbeşte ce-ţi este scris chiar şi cu litere mici în ziarul local de un Dumnezeu potrivit acelor locuri înguste. Din volumul Terapia cu îngeri, în curs de editare la „Junimea” 4 Vasilian DOBOŞ: Poemul desenat 5 UN POET, O PAGINĂ Oleg CARP (Chişinău) MICUL DEJUN Aerul roz izbește în pieptul dimineții în oglindă nici zare de trandafir peretarul pătat de sânge astupă gaura în care-am să mor dorul de tine îl pun de o parte ca pe ceva ca pe un măr îl privesc ca pe mine însumi și nu-l hărțuiesc ca-nainte îi trec cu mâna prin păr peste profilul neașteptat de concret fruntea nasul gulerul hainei tac despre tine și parcă-mi șoptesc poate mâine vom sta împreună la o masă în cer 6 UN POET, O PAGINĂ Dionisie DUMA BALADĂ „Cât să mai strig? Cât să mai strig? M-am terminat. Sunt numai frig!” Gh. Istrate Mi-e dor de-un vin, Poete, Şi de-un cătun din spaţiul meu moldav Să bem şi să cântăm, pe săturate Şi să uităm că trupul ni-e bolnav! Părinţii tăi din Limpezişul verde Ne vor ierta asemenea păcat Ci din lumina ce în zări se pierde Să ne împărtăşim, pe înserat. Şi de va fi ca nu ştiu cine să asculte Cum amândoi ne prăbuşim în mit Să spulberăm conceptele oculte Din nord în sud, apus şi răsărit. Mi-e dor de-un vin, Prietene, ISTRATE De-un colţ de Rai din spaţiul meu moldav Să bem şi să cântăm în Libertate Şi să uităm de sufletul bolnav! 7 UN POET, O PAGINĂ Cristina HERMEZIU (Paris) coupe file l-am căutat centimetru cu centimetru în fosta gară cu ferestre pe Sena am văzut, pierzînd cîteva secunde bune, cum sacré coeur desena pe cer o electrocardiogramă nu e aici, nici aici, nici aici l-am căutat centimetru cu centimetru aşteptînd să apară în sala următoare amantul pierdut printre amanţii viitori şi nu l-am mai găsit niciodată acel tablou de Pissarro cu o turmă de oi înflorită pe drum Din volumul Parisul nu crede în lacrimi, în curs de editare la „Junimea” 8 UN POET, O PAGINĂ Adam PUSLOJIĆ (Belgrad) DOINA poetei Ana Blandiana La Brâncuşi, noi doi, Doina, suntem o altă lume. Un sărut bine lustruit de timp şi de vederea maestrului Constantin de la Hobiţa. Aici, astăzi, alături de umbra lui Mihai, noi trei, printre tei, abia suntem raze luminoase ca marea lui Ovidius cel izgonit din Roma şi restabilit în lume – la Tomis! Iaşi, 23.04.2016 9 PROZĂ Radu NEGRESCU-SUŢU (Paris) ENIGMA ALINEI gim totalitar ilogic, căci eram atunci prin anii şai- zeci. Cu tenul alb precum floarea de crin şi pletele Şi misterul acestei uniri neaşteptate între la de culoarea nopţii profunde, cu ochii verzi sma- belle et la bête a intrigat mult timp tânăra proti- rald, buzele rubinii şi un trup de zeiţă, Alina era, pendadă avangardistă bucureşteană, depăşită în în tinereţe, o mină de aur pentru poeţi şi pictori în capacitatea ei de înţelegere precară a tainelor lu- căutare de inspiraţie. Am cunoscut-o pe vremea mii şi ale vieţii. când nu avea decât şaisprezece primăveri şi bi- A urmat o viaţă aparent mizerabilă, cu multe neînţeles că m-am îndrăgostit pe loc de ea, lulea, privaţiuni şi mulţi copii, de-a lungul căreia Alina s- asemeni tuturor celor care, precum fluturii, dă- a ofilit încet dar sigur, pierzându-şi strălucirea de deau permanent târcoale în jurul luminii sale stră- odinioară, astfel că, întâlnind-o după vreo zece lucitoare. ani, n-am mai recunoscut nimic din frumuseţea Femeia-copilă avea mersul unei regine şi pri- pe care o admirasem şi iubisem odată. Mersu-i virea unei căprioare sfioase, contradicţie a firii şi de regină devenise acum şleampăt, părul de aba- mister atât pentru bărbaţii care o curtau, cât şi nos era încărunţit înainte de vreme, iar trupul de pentru juvenilele rivale care, sistematic, îi evitau zeiţă ofilit de atâtea sarcini repetate; doar ochii, compania, dintr-o gelozie nemărturisită, însă evi- mai precis privirea-i strălucitoare, trădau o nespu- dentă. să desfătare a simţurilor, căci Alina era fericită. Alina era astrul luminos în jurul căruia gravi- Fericită, ea zeiţa, regina noastră, alături de un tau, tern, toate celelalte planete, într-o elipsă tre- om aparent diferit şi deloc deosebit, deloc remar- murătoare, precum o flacără în bătaia vântului. cabil, ba mai degrabă din contra, însă, fără doar Mare a fost, ţin minte, decepţia şi mirarea tuturor şi poate, fericită. Mă întrebasem mult timp, îmi atunci când, pe neaşteptate, Alina s-a măritat, în aduc aminte, ce oare putea avea acest soţ, atât mare taină, punând capăt visurilor unora şi invidi- de nerăsfăţat de soartă, pentru a fi putut oferi ei altora, cu un norocos necunoscut, nu se ştie acestei superbe creaturi ceea ce alţii nu reuşise- de unde venit şi căruia Alina noastră urma să-i ră nici măcar să-i inspire. Din respect şi pudoare aline de acum înainte zilele şi nopţile. nu mi-am permis nicio aluzie, însă Alina, de par- S-a presupus că fericitul ales era un Făt-Fru- că mi-ar fi ghicit nedumerirea, mi-a luat-o înainte mos, un prinţ de sânge, un nabab sau un artist într-un exces de sinceritate: genial, în fine, toate supoziţiile pe cât de superla- – Ceea ce soţul meu mi-a oferit nu se poate tive, pe atât de fortuite. Apoi, lumea fiind totuşi exprima decât imperfect în vorbe, căci nici tu nici mică, s-a aflat cu stupoare că fericitul ales era un ceilalţi nu veţi putea înţelege.