ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU‖ DIN CAHUL, VOL. VI, 2010 APORTUL LITERATURII BASARABENE DIN PERIOADA INTERBELICĂ ÎN TEZAURUL GENERAL AL CULTURII NAŢIONALE Ludmila BALŢATU, Dr., conf.univ., Catedra Filologie Română The Chisinau magazine «Viaţa Basarabiei» ( «Basarabia's life») played one of the major roles in promoting the literary creation on the basarabian territory. The magazine attracted the large public’s attention by highlighting and popularizing the literary creation of the Romanian writers of the basa- rabian origin. There should be remarked the collaboration of this magazine with other periodicals from that period. One of them is “the Budjak”. The research „ Literaty destinies” by Gheorghe Gheorghiu offers us interesting data concerning the activity of this magazine. In this research there is put in evidence the fact that namely this magazine maintained the necessary atmosphere during six years On the South of Basarabia. Literatura română din perioada interbelică a continuat tradiţiile afirmate la sfârşitul secolului al XIX-lea-începutul secolului XX, cunoscând totodată o diversificare a genurilor, o efervescenţă de concepţii şi curente noi. Fapt confirmat şi în baza operelor literare create în Basarabia între anii 1918-1940. În această ordine de idei considerăm necesar de la bun început să atragem atenţie la următoarele: unul dintre rolurile principale în promovarea creaţiei literare pe meleagurile basarabene i-a revenit revistei chişinăuiene «Viaţa Basarabiei». Despre importanţa acestei ediţii periodice vorbeşte concludent criticul literar Ion Ciocanu: «Revista s-a impus atenţiei publicului larg prin valorificarea şi popularizarea creaţiei scriitorilor români de origine basarabeană Aleco Russo, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stamati, Constantin Stamati-Ciurea, Alecu Donici, Alexei Mateevici ş.a. Ea a fost o tribună literară de mare importanţă în procesul afirmării unor scriitori tineri, care aveau să constituie curând faima literaturii române din Basarabia (şi nu numai): Constantin Stere, Nicolae Costenco, Alexandru Robot, Magda Isanos, Petre Ştefănucă, George Meniuc, Bogdan Istru, Ştefan Ciobanu» [1, p.107]. Or, personalităţile enumerate s-au evidenţiat nu numai prin scrierea operelor literare, ci şi prin intensa sa activitate de renaştere a valorilor şi conştiinţei naţionale. Cercetarea pământului Basarabiei din punct de vedere geologic, istoric, etnografic, economic,, cultivarea legăturilor de convieţuire paşnică şi rodnică între locuitorii Basarabiei, fără de deosebire de naţionalitate şi religie ; ţinerea la curent a cititorului de pe meleagurile basarabene cu literatura noastră românească şi cu problemele de cultură generală; desţelenirea paraginei trecutului de robie, care mai persistă în unele privinţi în Basarabia; cimentarea legăturilor între românii de pe tot cuprinsul României Mari şi cei în afară de hotarele ei politice- acestea-s scopurile celora, care au înţeles, că anume lor le revine sarcina a se pune pe munca scrisului. Redactor –şef al revistei «Viaţa Basarabiei» a fost Panteleimon Halippa- cunoscut militant pentru drepturile Basarabiei şi unul dintre făptuitorii activi ai unirii acesteia cu celelalte provincii româneşti. În noiembrie 1918 el a fost ales preşedinte al Sfatului Ţării. Sub conducerea sa, Parlamentul basarabean a votat legea pentru reforma agrară şi declaraţia de unire necondiţionată a Basarabiei cu România, document la fel de important ca şi Actul Unirii din 27 martie/ 9 aprilie 1918. Exigeţii în materie- Alexandru Burlacu, Alina Ciobanu- în studiul «Scriitori de la «Viaţa Basarabiei» menţionează faptul că revista a fost inaugurată în urma unui proces îndelungat de determinare a unor atitudini ideologice şi aspiraţii colective care se precizau mereu, în funcţie de circumstanţele sociale şi de evoluţia conştiinţei artistice naţionale. 13 ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU‖ DIN CAHUL, VOL. VI, 2010 Pornind de la necesităţile reale şi presante ale vieţii, «Viaţa Basarabiei» încearcă să reînvie tradiţiile vechii reviste «Cuvânt moldovenesc», editată sub conducerea lui N. Alexandri, S.Muraja,P.Halippa între anii 1913-1918. Se cere de menţionat că «Cuvântul moldovenesc» a fost în cultura ţinutului unica revistă literară, tipărită în limba naţională, iar în cadrul politicii de rusificare- una dintre puţinele concesii făcute de ţarism spiritului naţional local. Aşadar, reluând după 14 ani deviza vechii reviste- «Cunoaşteţi adevărul şi adevărul vă va slobozi»- Panteleimon Halippa era conştient de faptul că colaboratorii săi încă nu sunr stăpîni deplini ai literaturii poporului său, că încă nu s-a risipit întunericul mare sub razele culturii naţionale. Concludente în acest sens sunt opiniile criticului literar George Călinescu, ce în mod convingător ne dezvăluie nuvelul vieţii literare şi culturale a Basarabiei acelor timpuri: «Au apărut o mulţime de reviste juvenile pe tot cuprinsul ţării. Ele dovedesc interesul pentru literatură şi din acest punct de vedere merită atenţia. Nu-i mai puţin adevărat că răsar într-o epocă, în care numărul de cititori scade vertiginos şi îngrozitor. E un fenomen de altfel european, în care nu se cade totişi să excelăm. Criza nu e de producţie, ci de consumaţie. Într- un fel, chiar tinerii au contribuit la prăbuşirea publicaţiilor… Tinerii se grupează pe principiul generaţiei sau pe acela a provinciei şi nu primesc în sânul lor decât debutanţii. Antologiile generale ori provinciale risipesc cele mai focoase elegii unor necunoscuţi, greu caracterizaţi prin atmosfera lor de începuturi» [2,p.967]. Aşadar, anume în atare condiţii şi-a desfăşurat ampla sa activitate revista «Viaţa Basarabiei», care dorea să afirme nu numai drepturile unei noi generaţii ai culturii naţionale. «Revista avea siguranţa că comoara sufletului moldovenesc basarabean va fi o surpriză pentru mulţi şi va străluci neasemuit, nealterat şi în armonie deplină cu toată creaţiunea naţională»[3,p.6] ţine să sublinieze Alexandru Burlacu în prefaţă la studiul sus numit. Colaboratorii revistei au depus maximum efortuiri pentru a susţine spiritul autohton, specificul naţional. Drept mărturie sunt însuşi creaţiile lor literare, ce vădesc un real talent al autorilor lor. Patosul muncii este redat în opera lui Ion Buzdugan: «Am pornit în zori de zi, cu plugul, Să trag brazda mea în primăvară; Plugule, te-mplânt adânc şi ară, Să reverse pe ogor belşugul» («Semănătorul») Toamna în toată splendoarea ei o putem savura în baza plăsmuirilor lui Nicolae Costenco: «Galbenele mâîni ale toamnei, Peste pomii din grădină S-au oprit alintătoare… Fulguie lumina lină. Pe havuzul ud şi verde Foi mărunte-au coborât. O singurătate vastă Azi mă ţine de urât». («Pentru un sfârşit»). Colaborator al revistei «Viaţa Basarabiei» a fost şi savantul cu renume mondial Eugen Coşeriu. În numărul 2 din anul 1940 al acestei ediţii periodice apare poezia cu un profund conţinut filosofic a lui Eugen Coşeriu întitulată «Mimoza»: «Linişte. Pasărea Phoenix a trecut prin solitudini. Moment mic. Moment bun. Şerpi de cer. Arse câmpii au vibrat în latitudini: Pasărea tremură în izvoare şi-n eter. Filozoful blând murise topit în poeme; 14 ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU‖ DIN CAHUL, VOL. VI, 2010 Cineva i-a fript ochii- ca un mag, ca un zeu; Filozoful blând a albit stelar în gene. Liniştea, pasărea, azurul, zmeul sau eu?» Plină de semnificaţii adânci e şi poezia lui Panteleimon Halippa înserată în paginile revistei: « Nu,nu! Să nu mă vreţi altfel… Mai bine să rămân posac… Aşa doar e şi el… Poporul meu sărac!... Posac şi adâncit în gând, Eu cercetez un drum, Şi cred că în curând Va curge viaţa şi altcum!... Dar pân-atuci de ce aş fi Glumeţ, sau vesel, sau limbut- Durerea, pân-a se toci, Abia doar geme, ca un surdo-mut!» («Durere- tăcere»). Dragostea neţărmuită faţă de meleagurile natale răzbate din versurile lui Alexandru Robot: «Provincie bogată în toamne şi podgorii, Când sălciile-ngroapă hotarul mort la Prut, Şi-n apa zării-şi scaldă aripile cocorii, Cu luntrile-amintirii alunec prin trecut. Prin neguri destrămate vâd turle verzi ca brazii, Şi turme risipite în iarba din păşuni. Lumina nouă şterge vechi urme de invazii, Iar graiul tânăr creşte din oase de străbuni. Hotarul de la Nistru cu apele păgâne Îşi murmură povestea de jertfe şi victorii, Iar stepele se culcă sub aur viu de grâne, Provincie bogată în toamne şi-n podgorii». («Basarabia») Nu vom lăsa în umbră nici lucrările în proză apărute în paginile revistei sub semnătura lui S.V. Cujba, G.V. Madan, N. Spătaru, V. Pogolşa etc. Iar spiciurile din critica literară, ce- şi găsesc un loc meritoriu în numerele revistei, vădesc o preocupare pentru problemele de ieri şi de azi ale ţinutului. De exemplu, Ştefan Ciobanu publică studiul «Din istoria mişcării naţionale în Basarabia», Nicolae Costenco- «Anul literar 1938 în Basarabia», Liviu Marian- «Începuturile publicisticii româneşti în Basarabia» etc. «Figuri notorii ale literaturii basarabene, încadraţi organic literaturii române în genere»[ 4,p.89], această apreciere dă colaboratorilor revistei critica literară actuală în persoana academicianului Mihai Cimpoi. E de remarcat şi colaborarea revistei «Viaţa Basarabiei» cu alte ediţii periodice din acele timpuri. Una dintre ele e «Bugeacul». Date interesante despre activitatea acestei reviste ni le oferă studiul lui Gheorghe Gheorghiu «Destine literare». În el un spaţiu aparte este rezervat personalităţii lui Teodor Nencev care, de altfel, a şi adunat în jurul său un grup de tineri literaţi, dornici de a-şi