Vasile Lechințan CĂMĂRAŞU – studiu monografic – Vasile Lechințan CĂMĂRAŞU – studiu monografic – Texte inedite, în Anexă, de Traian Gherman şi Izidor Todoran Casa Cărții de Ştiință Cluj‐Napoca, 2007 Coperta: Anca Pintilie © Autorii, 2007 ISBN 978‐973‐133‐097‐6 Director: Mircea Trifu Fondator: dr. T.A. Codreanu Culegere computerizată: Nicolae Moldovan Tehnoredactare computerizată: Czégely Erika Tiparul executat la Casa Cărții de Ştiință 400129 Cluj‐Napoca; B‐dul Eroilor nr. 6‐8 Tel./fax: 0264‐431920 www.casacartii.ro; e‐mail: [email protected] CUVÂNT ÎNAINTE Cultura este factorul de primă importanță pentru dezvoltarea vieții sociale a unei comunități. Ea este cea care modelează spiritul de conştiință umană şi națională. Prin această lucrare cunoaştem, prin prisma documentelor istorice, a dovezilor pe care le avem la dispoziție în momentul de față, istoria acestei comune, evoluția noastră culturală, valorile pe care le‐am moştenit şi pe care le‐au creat înaintaşii noştri. Elementul românesc s‐a dezvoltat din punct de vedere etnologic, cultural şi spiritual, având la rădăcină o cultură străveche, bazându‐se pe un fond arhaic românesc, dar totodată şi în contact cu etniile conlocuitoare. Scopul pe care şi l‐a propus autorul este de a reda locuitorilor comunei Cămăraşu o parte din istoria acestor locuri. Sunt convins că această lucrare va fi un bun punct de plecare pentru viitoare cercetări ale culturii, spiritualității şi istoriei noastre locale. Prin această carte se aduce implicit şi un elogiu tuturor eforturilor, sacrificiilor şi abnegației acelora care în decursul timpului au zidit cetăți ale sufletului şi inimii cu care putem doar să ne mândrim, aceştia fiind – învățătorii, preoții, țăranii, scriitorii pe care i‐a avut şi îi are comuna Cămăraşu, respectiv toți aceia care şi‐au dat aportul la păstrarea culturii şi spiritualității noastre. Îmi exprim speranța că lucrarea va fi extinsă şi completată cu date şi evenimente noi, atâta timp cât vor exista posibilități pentru cultivarea şi dezvoltarea continuă a vieții culturale şi spirituale a locuitorilor comunei Cămăraşu, studiu monografic Cămăraşu şi până când vor fi oameni capabili să poarte povara veacurilor pe umerii proprii. Mulțumiri autorului şi tuturor acelora care au sprijinit în orice fel apariția acestei cărți, sperând că punctul final al ei nu înseamnă şi sfârşitul, ci poate un bun motiv pentru începutul unei alte cărți – tot despre noi şi despre faptele noastre. Marcel Iancu Mocean 6 Argument O incursiune în istoria unor comunități rurale încărcate de civilizație din Câmpia Transilvaniei reprezintă una dintre cele mai generoase şi mai relevante teme de cercetare pentru cunoaşterea unui trecut şi a unei evoluții prin secole a acestor obşti țărăneşti, care au înfruntat cu dârzenie asprimea veacurilor şi anotimpurilor, au creat prin munca, hărnicia, cinstea şi demnitatea lor, generație după generație, frumuseți şi valori sociale şi culturale, un sistem de relații interumane ce poartă pecetea bunei conviețuiri, respectul alterității etnice şi religioase, aspirația perpetuă spre liberate şi modernitate. O monografie a comunei Cămăraşu se dovedea astfel atât de necesară, afirmarea dreptului la memorie, la cunoaşterea rădăcinilor istorice fiind azi şi una dintre valorile exprimate de exigențele civilizației europene. Desigur că perspectiva de abordare a temei, atât de vaste, a fost în primul rând spre sondarea marilor trepte istorice ale unor evenimente care au marcat destinul național. De aceea oferim mai mult o deschidere spre noi şi noi cercetări care să întregească marea frescă istorică a civilizației seculare a celor trei vetre de locuire: Cămăraşu, Năoiu şi Sâmboleni. Radiografierea marilor momente istorice este facilitată şi de opera istoricilor români de seamă de până astăzi, care le‐au prezentat în lucrările lor de anvergură, să pomenin doar de opere ale unor savanți ca David Prodan, Ştefan Pascu, Cornelia Bodea, ale colectivului Institutului de Istorie din Cluj, ale istoricilor de la Universitatea din Cluj, de la Centrul de Studii Transilvane şi ale altor valoroşi cercetători ai trecutului transilvan. Desigur că a urmat apelul la documente inedite de arhivă, care „ascund”, de secole, unele de date mai recente, istoria acestor comunități rurale. Şi presa transilvană din secolul al XIX‐lea începând reprezintă un Cămăraşu, studiu monografic prețios tezaur în care se păstrează viața istorică reală, care vine să completeze imaginea vie a acestui trecut țărănesc. Toată această durată de cercetare a fost marcată de sentimentul respectului față de înaintaşi, de credința că reconstituindu‐se viața istorică ne cunoaştem nu numai rădăcinile, dar ne consolidăm noi înşine statutul prin apelul la o identitate a noastră pe durata lungă a Timpului. Țin să mulțumesc şi pe această cale profesorului dr. Teodor Pavel de la Institutul de Istorie din Cluj care mi‐a dat unele sugestii în ceea ce priveşte direcția de cercetare şi a scris chiar biobibliografia unei personalități a comunei Cămăraşu, Ileana Bozac, soacra domniei sale, originară din Sâmboleni. Întreaga gratitudine se cuvine şi fiului învățătorului Izidor Todoran, Emil Todoran, care ne‐a pus la dispoziție memoriile tatălui său, publicate în anexă. De asemenea, gratitudine şi familiei prof. Alexandru Brehar şi Tereza pentru materialul referitor la istoricul şcolii din Cămăraşu. Mulțumesc, totodată, Consiliului Local Cămăraşu, primarului Marcel Iancu Mocean pentru punerea la dispoziție a unor informații de istorie recentă. 8 Aşezare geografică Comuna Cămăraşu este aşezată în partea de est a județului Cluj, în mijlocul Câmpiei Transilvaniei, la limita de hotar cu județele Bistrița‐ Năsăud şi Mureş. Are ca vecine comunele Budeşti (BN) la est şi Sărmaşu (MS) la est şi sud‐est, Cătina (CJ) la nord‐est, Geaca (CJ) la nord‐vest şi Mociu (CJ) la vest şi sud. Din punct de vedere administrativ, comuna este formată din trei sate: Cămăraşu ‐ reşedința comunei, Sâmboleni şi Năoiu. Prin Cămăraşu trece drumul național DN 16 Apahida ‐ Reghin şi drumul județean DJ 109 C care asigură legătura de la drumul național spre Țaga ‐ Gherla. Satele Cămăraşu şi Sâmboleni beneficiază astfel de o influență pozitivă a legăturii cu traficul important al acestor drumuri, Năoiu fiind mai izolat față de căile principale de circulație. Distanța față de municipiul Cluj‐Napoca este de 50 km, cea mai apropiată şi mai importantă aşezare urbană. Comuna Cămăraşu se întinde pe o suprafață de 51 km2 şi reprezintă 0,7% din suprafața județului Cluj. Cea mai apropiată haltă CFR este stația Sărmăşel, la 8 km, mai puțin importantă astăzi din punct de vedere al traficului de mărfuri şi de persoane. În raport cu limitele Câmpiei Transilvaniei, comuna Cămăraşu se situează la cca. 40‐45 km față de limita vestică, la cca. 55‐60 km față de limita estică, la cca. 40 km față de cea nordică şi la cca. 65‐70 km față de ceea sudică. Limita vestică începe cu Dealul Şoncuța (458 m) al satului Roşieni, comuna Mociu, apoi dealul Ciortuşului (468,6 m altitudine maximă), ramificația şoselei Mociu‐Sărmaş spre Năoiu şi Sâmboleni, apoi dealul După Piatră, Valea Cluşiului şi dealul Fânațelor (497,7 m). Cămăraşu, studiu monografic Limita estică începe cu pârâul Râtul ‐ Între Şanț şi se continuă cu Dealul Socilor, Dealul Tigla Cătinei, Dealul Dârcos, Pădurea Şuşcut, Dealul Hegheş (cu vârsful Recea, de 461 m), Dosul Supra Tiglii şi şoseaua dinspre Sărmaşu. Limita nordică începe din NV cu Dealul Şoncuta (458 m) aparținător comunei Geaca, apoi cu alte dealuri ce aparțin comunei Cămăraşu. Limita sudică este marcată de dealurile Năoiului şi de cursul superior al văii Cluşiului. Geomorfologie Comuna Cămăraşu este situată la cumpăna de ape dintre bazinul Someşului şi bazinul Mureşului. Spre vest este bazinul văii Fizeşului, cu ape care se varsă în Someş şi spre est bazinul văii Luduşului, cu ape care se varsă în Mureş. Astfel, orientarea culmilor de deal nu este bine definită. Aceste culmi nu depăşesc 500 m pe teritoriul comunei, în medie având 400‐ 450 m. Astfel vârful Recea al dealului Hegheş are 461 m, şi dealul Şoncuța are 458 m, la nord de Sâmboleni. Văile coboară până la altitudinea de 325‐ 300 m. Datorită rețelei hidrografice deosebit de ramificate, fragmentarea reliefului este accentuată. Indicii de geodeclinitate au valori cuprinse, în general, între 10‐150 (înclinarea pantelor), ceea ce permite cultivarea plantelor. Pe terenurile cu abrupturi şi creste, cu valori de geodeclinitate mai mari, între 20‐300, terenul este folosit ca păşuni, unele în bună parte degradate. Vetrele de sate s‐au aşezat în punctele de confluență ale văilor, în micile bazinete depresionare. Forme de eroziune se manifestă izolat, din loc în loc, atacând formele pozitive de microrelief, în Dealul Mare, Dealul Văii, Dealul la Recea, Dealul Năoi şi Dealul Socilor. Luncile sunt asimetrice, în marea lor majoritate şi unele prezintă fenomene de înmlăştinare (ex, lunca văii Între Şanț). 10 Cămăraşu, studiu monografic Structura geologică. Solurile Structural, comuna este situată în zona de domuri gazeifere din centrul Câmpiei Transilvaniei, având ca ax Valea Mureşului. Rezerve de gaz metan s‐au descoperit, prin exploatări geologice, şi pe teritoriul comunei, dar mai ales în teritoriul limitrof, fiind vestite cele de la Sărmăşel, descoperite încă la începutul veacului XX, unde este cel mai pur gaz metan din lume (99% metan). Din punct de vedere litologic, pe lângă argile, marne şistoase, nisipuri, se întâlnesc şi tufuri vulcanice, calcare dolomitice, conglomerate şi gresii. Solurile reprezentative sunt cernoziomurile