GAZETAGAZETA HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA NumÃRUL 123, AUGUST 2016 „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU Din SUMAR ªEDINÞA ORDINARà A CONSILIULUI LOCAL AGNITA De la Poliþie ... - pag. 2 În sala mare de ºedinþe a primãriei Agnita a avut loc ºedinþa Prin aceste rectificãri se vor face reparaþii curente la strãzi, în Editorial … ordinarã a Consiliului Local convocatã de primarul oraºului valoare de 151 mii lei ºi125 mii lei se vor aloca SC Eco Valea - pag. 2 Ioan Dragoman. Hârtibaciului. Pe ordinea de zi au fost prevãzute trei proiecte de hotãrâre, Ultimul proiect iniþiat de Comisia Juridicã a Consiliului Local MOCÃNIÞARII N-AU douã iniþiate de Primar ºi una de comisia juridicã a Consiliului s-a referit la aprobarea regulamentului de funcþionare a Local Consiliului Local Agnita. Regulamentul a fost aprobat în VACANÞÃ... Primul proiect de hotãrâre, iniþiat de Primar a fost unanimitate. - pag. 2 aprobarea „Regulamentului privind stabilirea unor mãsuri Înainte de începerea ºedinþei, directorul Spitalului pentru gospodãrirea localitãþii precum ºi constatarea faptelor Orãºenesc, Nicolae Priºcã le-a cerut membrilor Consiliului „Sântãmãria ai Micã” ce constituie contravenþii ºi sancþionarea acestora”. Proiectul Local un acord de principiu pentru a solicita fonduri în vederea - pag. 2 amplu ºi stufos cu 10 capitole ºi 32 de articole, completate cu o reluãrii lucrãrilor la clãdirea din curtea spitalului. În aceastã La Sãsãuº, Camil Petrescu mulþime de precizãri, a dat naºtere unor discuþii aprinse, cu clãdire rãmasã neterminatã din 2011 directorul vrea sã completãri ºi amendamente, care urmeazã sã fie aduse la amenajeze apartamente de serviciu pentru medici, un laborator a oprit timpul în loc cunoºtinþa agniþenilor prin site - ul Primãriei oraºului. de patologie ºi sã extindã activitãþile spitalului. Consilieri au - pag. 3 Al doilea proiect s-a referit la rectificarea bugetului prin aprobat solicitarea directorului. IGHIªUL VECHI realocarea unor sume economisite în primul semestru al anului. I. B. - pag. 4 ULTIMA ÞESÃTOARE DIN CªTIGÃTOAREA DIN MARPOD ALÞÎNA Concursul Naþional „Impuls Perpetuum” a reunit la Cãlãraºi - pag. 4 pe cei mai buni elevi din judeþele þãrii, pasionaþi de fizicã ºi chimie, la a XXIV-a ediþie organizatã pentru elevii de gimnaziu ORTODOXIA din lumea satelor. Printre cei 112 concurenþi s-a aflat ºi Talpoº Nineta Mihaela, Pe V alea elevã din clasa a VIII-a de la ªcoala Gimnazialã Marpod , câºtigãtoare a fazei judeþene a concursului. Hârtibaciului La Cãlãraºi au fost 54 de concurenþi la nivelul claselor a VII-a ºi a VIII-a care au susþinut la proba teoreticã câte 3 probleme - pag. 5, 6 de fizicã ºi 2 de chimie, ºi câte o probã de laborator la fiecare materie. Tãierea Cinstitului Cap al Sfântului Eleva din Marpod a obþinut o menþiune ºi o diplomã pentru Prooroc Ioan Botezãtorul cel mai bun punctaj la proba experimentalã. - pag. 5 La bucuria Mihaelei s-a adãugat ºi satisfacþia profesoarei de chimie de la gimnaziul din Marpod, Prepeliþã Mioara care a Editorial pregãtit-o pentru concurs, ajutatã de profesoara de fizicã Neofit Cristina de la Colegiul AT Laurian din Agnita. Într-o lume de rãzboaie, fiþi Felicitãri câºtigãtoarei ºi celor care i-au fost alãturi. pacea copiilor pe care-i creºteþi! I. Bârsan - pag. 5 Dorire... Sibieni din Merghindeal, eroi în Italia Românii care locuiesc în Italia nu au stat cu mâinile în sân San Lorenzo ºi asta pentru cã cei doi au reuºit sã salveze de la Daniela Pãnãzan Lorinczi dupã cutremurul de sãptãmâna trecutã. Printre cei care au dat pieire nouã persoane ce se aflau captive sub dãrâmãturi. Cei - pag. 5 ajutor pentru gãsirea supravieþuitorilor se numãrã ºi fraþii doi au stat de vorbã cu o echipã a canalului Digi 24 ºi au mãrturisit Marian ºi Daniel Chiriluº, originari din Merghindeal (judeþul cã au trãit clipe de groazã ºi au vãzut lucruri care încã îi Raþiune pentru orice Sibiu). Au scos nouã oameni de sub clãdirile prãbuºite în satul impresioneazã foarte tare, chiar ºi la câteva zile dupã seism. - pag. 6 San Lorenzo. În ciuda faptului cã zece români ºi-au pierdut „Suntem de loc din Sibiu, din Mergindeal. Sunt de vreo viaþa în urma seismului puternic de joia trecutã, majoritatea zece ani în Italia. Suntem toatã familia. Mama, fratele, tatãl ºi Merghindeal, satul de pe conaþionalilor ce locuiesc în peninsulã au scãpat cu viaþã. o sorã mai micã. (..) A fost groaznic. Niºte vecini nu puteau sã Cei care au reuºit sã iasã din case înainte ca acestea sã se iasã din casã. Fratele meu a rupt uºa ºi i-am scos pe toþi afarã Valea Zãgazului dãrâme nu au stat degeaba ºi au sãrit în ajutorul celor care au din casã. Apoi mai era o familie cu doi copii pe care i-am scos ºi - pag. 6 rãmas capturaþi sub ruine. pe ei. În apropiere era o româncã cu doi copii, iar tot acolo în Printre salvatori se numãrã ºi doi fraþi din judeþul Sibiu. apropiere altã familie cu copiii. Dacã vezi lumea cã moare eu Folclor Cules de Mircea Daniel ºi Marian sunt acum vãzuþi ca niºte eroi în localitatea cred cã frica o laºi deoparte. Oricine ar fi fost în locul meu cred cã ar fi fãcut la fel. (..) „Nu mã simt Drãgan Noiºteþeanu mândru. Nu mã simt nimic. Simt cã am putut sã ajut ºi mã bucur cã i- - pag. 7 am ajutat. Nu am cu ce sã mã laud. „PE FIRUL VIEÞII” Am fãcut o faptã bunã. Mai mult de de Simion Hudea atâta, nimic”, a povestit Daniel - pag. 7 pentru digi24.ro. „Noi cum am ieºit, imediat dupã În catedrala glaciarã urc s-a prãbuºit totul la pãmânt. Am Francisc Lorinczi apucat sã ieºim în piaþã.”, - pag. 7 povesteºte ºi fratele Daniel. Italienii sunt impresionaþi de Privirea ta, mumã! gestul fãcut de cei doi fraþi. Ioan Gligor Stopiþã „Românii au fost primii care au ieºit când a avut loc cutremurul. Au fost - pag. 7 primii care au venit. Daniel ºi A ºaptea privire fratele sãu, doi bãieþi români. Au fost fantastici. Împreunã am bãtut Dan Herciu la uºa aia de acolo, a ieºit mama, - pag. 7 mai întâi am scos copiii, apoi dupã Toamnã relativã ce am scos-o pe mamã, a cãzut toatã casa”, a povestit Mauro, Ioan Gyuri Pascu salvator voluntar. - pag. 7 Sursa: Digi24.ro 2 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2016 Editorial … De la Poliþie ... Vremea frumoasã m-a îndemnat sã bat oferi ºi mijloace alternative de petrecere a Dupã plecarea lor abia am reuºit sã Am avut parte de un august incendiar iarãºi coclaurile din jurul oraºului. Acum, e timpului liber. Aºa cum tinerii noºtri nu au unde întreþinem (acolo unde nu am distrus) ceea ce care ne-a îndemnat, mai degrabã, la drept, unele numai coclauri nu mai sunt. Acolo ºã-ºi petreacã timpul liber, nici oaspeþii noºtri au creat. Ce ar fi dacã am fi nu doar trândãveala umbrei decât la sudoarea muncii. unde terenul a permis coclaurile s-au nu ar avea unde sã scape de plictisealã. Dacã întreþinãtori ci ºi creatori de ceva nou, adaptat Din pãcate au fost unele persoane care au transformat în lanuri de cereale ºi porumb am reuºi sã le oferim copiilor noºtri posibilitatea zilelor noastre? Ce ar fi dacã, în loc sã-i punem reuºit sã asude „adunând” agoniseala altora. sau în plantaþii de cartofi ori alte legume. Se de a învãþa sã cãlãreascã, sã facã drumeþii sau piedici celui care vrea sã încerce ceva nou, Dacã în Bîrghiº aceºti prãdãtori cu faþã vede mâna gospodarului, de regulã plimbãri în jurul oraºului, sã meargã cu sã-l ajutãm? De exemplu, avem tineri care se umanã s-au mulþumit cu mãrfuri, de proprietarul terenului. bicicleta, ATV-ul sau motocicleta pe drumurile implicã în proiectul mocãniþei de ani de zile. aproximativ 400 lei, furate din sediul unei Privind oraºul de pe dealul Vãrdului mã forestiere din vecinãtate; dacã am reuºi sã le Cu ce-i ajutãm? Mai ales cã mocãniþa poate fi societãþi comerciale, la Zlagna au intrat în casa gândeam cã aratã ca o micã bijuterie pe care oferim copiilor noºtri posibilitatea de a coloana vertebralã a Vãii Hîrtibaciului. Ar unui gospodar ieºit cu treburi prin sat ºi i-au nu ai cum sã nu o îndrãgeºti. Este adevãrat, cunoaºte istoricul localitãþii natale ºi a putea fi magnetul ºi poarta de intrare a turiºtilor este un oraº mic ºi izolat. Departe de oraºe localitãþilor din jur astfel încât, nu doar sã-i în Valea Hîrtibaciului. sustras o importantã sumã de bani. Fãptaºii mari ºi cu puþine oportunitãþi atât pentru tineri atragã ca informaþie ci, sã-i facem sã Cu toþii avem o grãdinã de care ne este au acþionat, probabil, cu chei potrivite cãci cât ºi pentru cei maturi. Un oraº unde sã te îndrãgeascã aceste locuri, atunci asta s-ar drag sã ne ocupãm, sã o îngrijim. Ne punem proprietarul a gãsit uºa încuiatã aºa cum o retragi la pensie. întâmpla pentru orice turist care ne-ar vizita. imaginaþia la încercare ca sã o visãm cât mai lãsase la plecare. Cum ar fi, însã, dacã am putea sã Nu cred cã este ceva imposibil. Trebuie frumoasã ºi ne folosim timpul liber ca sã Probabil unor astfel de persoane le-ar fi preschimbãm aceste dezavantaje în avantaje? doar un pic de voinþã ºi, mai ales, un pic de transformãm visul în realitate. Oare e atât de de ajuns piesele unei autoutilitare lãsatã Suntem departe de oraºe mari cu oportunitãþi toleranþã. Faþã de cei care au curajul sã înceapã greu sã considerãm oraºul din mijlocul Vãii nesupravegheatã pe câmp în afara oraºului, de ºcolarizare ºi muncã.