Publicaţie editată de DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY Cel de-alXII-leaCongresInternaţionaldeDacologie Pl Pl A A ) ) O pro O pro cuTele delaSin cuTele delaSin , v v oc oc are aist are aist Nr . 67-68,iulie-august201 oriei: oriei: Edi aia aia ţie special 1* Serienou ă ă Director fondator Dr. Napoleon Săvescu Redactor - şef Prof. Gheorghe Bucur Redactor - şef adjunct Prof. Mariana Terra Secretar de redacţie Istoric Nicolae Nicolae Publisher: ing. Dorin Săcală Tehnoredactare Ing. Gheorghe Dascălu R. Căliman Colaboratori Prof. Gheorghe D. Iscru Prof. Dr.Tereza Danciu Prof. Dr. Mărioara Godeanu Prof. dr. Zenovie Cârlugea Publicaţie editată de fundaţia DACIA REVIVAL INTERNATIONAL Redacţia Str. Florilor nr. 37, cod. 820035, Tulcea, Revista DACIA MAGAZIN este o tribună a ideilor istorice, jud. Tulcea , România Tel. 0729011003 ; 0752104184 ; 0722274551 deschisă oricăror păreri oneste. e-mail: [email protected] Întreaga responsabilitate a informaţiilor apărute, a modului www.dacia.org www.karograf.ro/daciamagazin.html de redactare şi a imaginilor folosite aparţine în exclusivitate autorilor articolelor publicate. Tiparul executat la ARTPRINT SRL Slobozia ISSN 153-5316 DACIA Nr. 67 - 68, iulie - august 2011 magazin I. editorial Dr. NAPOLEON SĂVESCU Fondatorul şi preşedintele Societăţii Internaţionale „Dacia Revival” - Reînvierea Daciei România - SUA Cel de-al XII-lea Congres Internaţional de Dacologie CUVÂNT DE DESCHIDERE Motto: trecutului şi a altor culturi. Cunoaşterea Un popor nu poate exista fără istorie, istoriei este importantă pentru societatea fiindcă aceasta îi dă demnitate şi dreptul civilă. Fără aceasta, individul este mai de a trăi alături de alte popoare. vulnerabil la manipularea politică sau de orice fel.” Adunarea recomandă Comitetului Miniştrilor să încurajeze învăţarea istoriei în Europa, formulând următoarele pro - puneri: cunoaşterea istoriei trebuie să fie o parte esenţială a educaţiei tinerilor; predarea istoriei va trebui să permită tine - rilor să-şi formeze deprinderi de gândire critică pentru a interpreta şi a analiza in- formaţia într-o manieră critică şi respon - sabilă, pentru a recunoaşte complexitatea problemelor şi pentru a aprecia diversi- tatea culturală; vor trebui identificate stereotipurile şi orice alte distorsiuni, bazate pe prejudecăţi naţionale, rasiale, re- Cităm din recomandarea nr. 1283/ ligioase şi altele. 1996 privind istoria şi predarea istoriei în În ultimii ani, datorită, în mare mă- Europa, adoptată de Adunarea Parlamen- sură, ideilor promovate de congresele de tară a Consiliului Europei: „Istoria con- dacologie, România a început să înţeleagă stituie unul din mijloacele de şi să aprecieze o altă istorie a trecutului ei, re con stituire şi de făurire a identităţii istoria cea adevărată, să cunoască alţi eroi, culturale. Ea reprezintă, de asemenea, o cei care au existat pe acest pământ mile- cale de acces către experienţa şi bogăţia nar, ceea ce a dus la o reînviere spirituală 1 DACIA Nr. 67 - 68, iulie - august 2011 magazin a naţiei noastre, a cărei intensitate risipeşte venit turci? De ce nu am devenit slavi? Că bezna a o mie de ani de fals sau de tăcere. doar şi ei au trecut pe la noi.… Tot mai mulţi oameni înţeleg acum Îl citez mai jos pe istoricul Camil că întreaga noastră istoriografie s-a clădit Bujor Mureşanu, membru titular al pe principii false: latinitate, unitate şi con- Academiei Române şi a cărui opinie tinuitate cu agresorii romani, deşi teritoriul bizară despre istoria poporului român a ocupat al Daciei nu reprezenta nici măcar devenit dogmă a înaltului for academic: un sfert din suprafaţa ei. Ca urmare a abe - „Disputa principală se poartă în jurul ve- raţiilor repetate, acum niciun istoric nu racităţii informaţiei cuprinse în mituri şi, este dispus să se contrazică şi să-şi re- prin urmare, a posibilităţii de a o descifra cunoască greşeala, să renunţe la ceea ce cu şi de a interpreta în lumina ei realităţi îndârjire afirma de-a lungul anilor. Noi revolute...” avem convingerea că nu e niciodată prea Stimabile profesor, cu tot respectul târziu pentru nimeni să-şi recunoască trebuie să vă corectez şi să vă informez că eroarea şi, în consecinţă, să spună ade- analizele genetice (genomul) sunt nu mi- vărul. Cu toate că există argumente ştiinţi- turi, ci realităţi de necontestat. În con- fice de necontestat - ADN-ul, de exemplu, secinţă, este jenant pentru dumneavoastră care atestă continuitatea absolută a Geno- să induceţi în eroare pe cei care încă res - mului I1B, a celui dacic în cadrul popu- pectă instituţia pe care dumneavoastră o laţiei noastre şi care este aproape reprezentaţi. Vă invit să accesaţi la com- inexistent la populaţiile italiene şi spaniole puter website-ul nostru, www.dacia.org, - pseudoştiinţificii noştri continuă să nu ia Dacia Revival, şi la „Articole în limba în consideraţie aceste informaţii. Probabil română” să citiţi Călătorie genetică. că lor li se potriveşte zicala potrivit căreia Pregătirea academică/universitară o minciună repetată devine adevăr garantează achiziţionarea unei metode şti- închipuit… Simpla lor negare însă nu este inţifice, nu şi rezultatele. suficientă! Niciun argument ştiinţific sau „Dacia Revival” (Reînvierea Da- arheologic nu le schimbă opinia eronată ciei) n-a pus şi nu pune problema Româ- pentru simplul motiv că, în viziunea lor niei imediate, a României moderne sau egoistă, adevărul le-ar distruge nu numai contemporane. Ar fi prea puţin. Nu s-ar teoriile susţinute cu atâta sârg, dar şi statu- potrivi nici dimensiunii viziunii sale şi nici tul de istorici... aşteptărilor noastre. „Reînvierea Daciei” Sunt foarte interesat să ştiu: mai pune problema în termeni bazaţi pe ştiinţă exis tă oare în lume un alt popor care să fi şi care surprinde în totalitate devenirea fost „transformat” într-un timp atât de naţională a poporului nostru. „Reînvierea scurt, istoric vorbind, din daci în romani? Daciei” nu doreşte o revoluţie a momen- Evident că întrebarea mea este retorică tului istoric, ci una a istoriei. Societatea pentru că nu mai există un astfel de noastră internaţională trebuie astfel nu să popor... re-creeze România, ci să-i răscumpere tre- Mă întreb totuşi: de ce nu am de- cutul, să-i trezească mândria pentru minu- 2 DACIA Nr. 67 - 68, iulie - august 2011 magazin nata noastră istorie străveche, pierdută în recare „isterie” în rândul unor fizicieni cu labirintul neadevărului. titluri academice, fapt similar curentului Pasiunea daciştilor contemporani „dacist” contra celui „latinist“. Azi, traiec- este o expresie necesară de reacţiune în toriile sateliţilor şi rachetelor ţin cont de faţa unui trecut de nenoroc. De aici pleacă curbura timpului pentru a obţine precizia dorinţa de a depăşi pendularea între o necesară! Pentru că adevărul este unul sin- amărăciune dizolvantă şi o furie optimistă. gur! Prin glasul nostru, prin reînvierea virtuţi- Orice construcţie, fie ea şi de natură lor dacice, dăm ţării un sens istoric ono- ideologică, trebuie să aibă o bază rant şi redeschidem un al doilea început al temeinică pentru a rezista. „Fundaţia” is- României, cel adevărat, printr-o Dacie toriei noastre este subţire şi şubredă, pare Reînviată într-o Europă unită, în care va- pusă în fugă doar ca să fie ceva acolo… şi lorile perene să fie apreciate. ceea ce pare „bătut în cuie” în istoria aca- Ţara are nevoie de modele în toate demică despre poporul nostru are o straturile societăţii. Degeaba aşteptăm să mulţime de găuri şi aliaje antagonice, care ne recunoască alţii (de ce ar face-o, mă în- te fac să te îndoieşti de capacităţile intelec- treb) dacă nu ne cunoaştem şi nu ne re- tuale şi de buna credinţă nu numai ale cunoaştem noi înşine. Iar conştiinţa de celor care le produc, dar şi ale celor care sine vine prin cunoaşterea de sine. le ascultă fără să le înţeleagă, fără să le Dacă am aplica premisa potrivit conteste sau să le comenteze în mod in- căreia a nu reacţiona la împilare înseamnă teligent şi nu dogmatic. a pactiza cu împilatorul, ar însemna să Prin manualele de istorie ni se im- dăm undă verde manifestărilor ulterioare punea să credem că suntem „Urmaşii de denigrare a istoriei noastre adevărate. Romei... Am învăţat să repetăm ca nişte O astfel de atitudine trebuie condamnată papagali că străbunii noştri s-au lăsat şterşi imediat şi cu vehemenţă. de pe faţa pământului ca să facă loc cuce - Ideea romanizării Daciei, aşa cum ritorului. ne este ea prezentată de academicii noştri, Am învăţat o căruţă de năzbâtii, seamănă cu aceea a sclavului care tinde să contrazise de faptul că existăm aici de mai se înrudească cu stăpânul şi care vrea să bine de 8.000 de ani şi că avem acelaşi fie considerat chiar rudă a stăpânului. port popular ca cei de pe Columnă. Copiii Umilinţa naşte monştri de gândire şi acţi- născuţi pe pământul dacic au îmbrăcat une. costumul popular al părinţilor lor şi l-au Până la Einstein, timpul (ca mărime cinstit, lăsându-l din generaţie în gene - fizică) era considerat liniar şi cu un singur raţie, nealterat, aşa cum îl aveau străbunii. sens, ceea ce conducea la nepotriviri în De ce, dacă erau urmaşi ai romanilor şi calculele matematice la nivel cosmic. crescuţi în spirit latin, n-au îmbrăcat toga Când marele fizician a introdus noţiunea şi sandalele, ci „cămeşa”, iţarii şi opincile, de „curbură a timpului”, s-a produs o oa- fotele şi iile, care au străbătut cu mândrie 3 DACIA Nr. 67 - 68, iulie - august 2011 magazin până în zilele noastre? Dacii, ni s-a spus, fără drept de apel, că de Păguboasă este şi tăcerea pe tema fapt avea loc o Unire a unor provincii, iar sud-dunăreană a Moesiei, Daciei Ripensis, noul nume nu avea voie să fie Dacia, ci Daciei Mediteranea, a tribalilor, a îm- România. O totală lipsă de discernământ păraţilor ridicaţi din această zonă (unii şi de respectare a adevărului ştiinţific! dintre ei asumându-şi explicit originea Nici ”Plăcuţele de la Sinaia”, tema dacă), a chipurilor de daci plini de măreţie congresului nostru din acest an, nu au din Roma şi din Balcani, a primelor sate făcut excepţie.