PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL ŢARA NĂSĂUDULUI PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ CUPRINS: Pag. I. INTRODUCERE …………………………………………………………… 3 II.1 LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU ……………… 6 II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ ……………………………. 7 PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA 7 DIAGNOSTIC ……………………………………………………………… II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică…………………………………………....... 7 II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice…………………….......... 7 II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului…………………………………………. 8 II.2.1.3 Populaţie – demografie………………………………………………………. 11 II.2.1.4 Patrimoniul de mediu……………………………………………………....... 12 II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural………………………………………….. 16 II.2.1.6 Economia locală……………………………………………………………... 19 II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active……………………………………………….. 19 II.2.1.6.2 Agricultura…………………………………………………………………… 20 II.2.1.6.3 Industria – IMM -uri – Microîntreprinderi…………………………………… 21 II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii………………………………………………….. 23 II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale……………………………………... 26 II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate…………………………………….. 26 II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale………………………………………….. 29 II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu…………………………………… 31 II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului…………............... 36 PARTEA II: ANALIZA SWOT …………………………………………… 37 PARTEA III: PRIORITĂŢI ………………………………………………. 43 PARTEA IV: MĂSURA …………………………………………………... 45 II.3 PLANUL DE FINANŢARE……………………………………………….. 61 III RE ALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA 62 GALULUI………………………………………………………………….... PARTEA V: PARTENERIATUL …………………………………………. 62 1 PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL ŢARA NĂSĂUDULUI III.1 PREZENTAREA PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE 62 DEZVOLTARE LOCALĂ………………………………………………….. III.2 Prezentarea parteneriatului decizional……………………………………….. 62 III.2.1 Descrierea partenerilor………………………………………………………. 62 III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL……………………………………………........ 71 PARTEA VI: ORGANIZAREA GAL …………………………………….. 77 III.3.1 Resurse umane……………………………………………………………….. 77 III.3.2 Descrierea resurselor materiale…………………………………………........ 98 III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare al GAL………………………………... 100 III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare……………………………………. 101 III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL…………………………………... 107 PARTEA VII: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE ………………... 127 III.5 Implicarea GAL în acţiuni de cooperare şi în RNDR……………………….. 119 PARTEA VIII: COOPERARE, CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA 119 REŢELEI …………………………………………………………………… III.5.1 Cooperare GAL....................................................................... ………………. 119 III.5.2 Crearea si implementarea retelei.................................………………………. 124 2 PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL ŢARA NĂSĂUDULUI I. INTRODUCERE Grupul de acţiune locală Ţara Năsăudului s-a format ca răspuns la necesităţile unei zone cu potenţial de dezvoltare important, însă nepus până acum în valoare într-o formă unitară. Situat în judeţul Bistriţa – Năsăud din partea de nord-est a Transilvaniei, acest teritoriu cuprinde 11 unităţi administrativ-teritoriale: 10 comune distribuite pe 2 cursuri de apă secundare Valea Sălăuţei: Romuli, Telciu şi Coşbuc, Valea Rebrei: Parva şi Rebra şi un curs de apă principal Someşul Mare: Feldru, Rebrişoara, Salva, Nimigea, Dumitra şi oraşul Năsăud care este vechi centru cultural şi industrial. Situaţia generală a teritoriului se raportează la câteva caracteristici specifice acestei zone care ne diferenţiază de alte localităţi pe de o parte dar pe de altă parte vin să contribuie la specificul Transilvaniei de Nord. Oraşul Năsăud – patrie culturală a unor academicieni renumiţi - şi-a construit strategia de dezvoltare prin poziţia centrală pe care o are ca pol local de creştere cu influenţă majoră pentru dezvoltarea acestor localităţi. Localităţile rurale limitrofe de pe Valea Sălăuţei, Valea Rebrei până în comuna Feldru sunt considerate ca fiind parte din Unitatea Teritorială de Planificare sau polul de creştere urban Năsăud. Aici este concentrată industria textilă, alimentară şi de mase plastice care aduce venit zonei şi preia forţa de muncă din comunităţile rurale din jur. Cu toate acestea latura industrială nu este suficient de dezvoltată şi nu asigură decât o mică parte din veniturile populaţiei, agricultura de subzistenţă – creşterea animalelor şi cultivarea pământului - corelată cu munca ocazională în străinătate a unei importante mase de oameni fiind principalele surse de venit ale populaţiei. Oricum oraşul Năsăud asigură spaţiul necesar desfacerii produselor agricole ale zonei şi este un punct de reper istoric şi cultural important pentru acest ţinut. Prin poziţia sa geografică teritoriului Ţării Năsăudului îi sunt deschise căi de comunicaţie cu altă zonă de importanţă majoră respectiv Ţinutul Maramureşului. Comuna Salva, patria clopului cu pană de păun, unic în lume, este principalul nod de cale ferată care face legătura cu judeţul Maramureş, străbătând comunele de pe Valea Sălăuţei: Coşbucul – locul naşterii marelui poet George Coşbuc şi a unicului pod în stil tirolez din regiune, Telciu – locul de baştină a marii cântăreţe de folclor Valeria Peter Predescu, a păstrăvilor din apa nepoluată a Sălăuţei şi Romuli – unde se deschide un peisaj de o rară frumuseţe străjuit de viaducte de cale ferată şi de Munţii Ţibleşului care se ridică la înălţimi de peste 1800 metrii cu rezervaţiile lui naturale de natură vulcanică: Tăul Muced, Zăvoaiele Borcutului. În partea de nord–est a teritoriului sunt Munţii Rodnei, Parc naţional şi Rezervaţie a Biosferei care influenţează destinele comunităţilor de pe Valea Rebrei şi le leagă pe acestea de Valea Sălăuţei prin complexul Tăuşoare – Zalion – Măglăi, lanţ de peşteri unic în Europa, arie naturală protejată, monument al naturii, care pleacă de pe teritoriul comunei Rebrişoara ocupând comunele Rebra, Parva şi Telciu. 3 PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL ŢARA NĂSĂUDULUI Deficienţa majoră a acestor comunităţi este că nu a existat o strategie de durată prin care oamenii să îşi ştie promova produsele care rezultă din lucrul integral al suprafeţelor agricole şi din creşterea animalelor. Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industria, Reprezentanţa Locală Rodna pentru a veni în întâmpinarea dificultăţilor legate de dispariţia locurilor de muncă în sectorul minier din zona Rodna susţine prin mici proiecte comunele cele mai afectate de restructurarea industrială: Feldru, Rebrişoara, Rebra, Parva inclusiv oraşul Năsăud. Conservarea tradiţiilor, socializarea prin crearea de locuri mici de recreere, protecţia mediului şi educaţia pentru sănătate sunt urmărite de aceste programe pentru a nu se pierde şi depopula această zonă minieră. Acest tip de proiecte este salutar în zonă dar nu pune comunităţile să lucreze împreună şi nu promovează suficient de mult parteneriatele cu exteriorul pentru atragere de resurse în zonă. GAL Ţara Năsăudului vine şi cu soluţia nu numai de menţinere a populaţiei aici, dar are în vedere acele acţiuni care duc la dezvoltarea zonei prin colaborarea dintre comunităţile miniere şi cele care nu au fost afectate de această problemă. Ne îndreptăm atenţia spre grupurile vulnerabile şi ale minorităţilor de rromi şi maghiari care trăiesc aici, nu în procent foarte mare, aproximativ 2% din totalul populaţiei dar care au o cultură specifică şi care merită dreptul la educaţie şi integrare normală ca şi populaţia dominantă. De asemenea şcolile de arte şi meserii ale zonei, liceele cu prestigiu în zonă cum este Colegiul Naţional „George Coşbuc” şi Grupul Şcolar Silvic de la Năsăud, vor fi susţinute pentru a îşi corela oferta educaţională cu piaţa locală a munci prin acţiuni şi schimburi de experienţă cu alte grupuri similare din ţară şi străinătate. Un circuit educaţional şi turistic al şcolilor ce poartă numele unor mari intelectuali ai zonei noastre este la fel o acţiune inovativă pe care o avem în vedere prin acest plan. Ne îndreptăm acţiunile şi spre promovarea produselor locale – culturale, agricole, non-agricole, sociale, pentru a susţine creşterea calitativă a vieţii. De exemplu femeile care practică încă meşteşuguri tradiţionale producând obiecte de artizanat specifice zonei sunt avute în vedere prin faptul că se va reveni la o cunoaştere şi recunoaştere în primul rând pe plan local a acestor lucruri. Ne axăm pe faptul că turiştii trebuie aduşi ei aici nu să mergem noi la ei. Lipsa de inovativitate la nivel local a făcut ca până în momentul de faţă să procedăm invers, unele festivaluri importante ale zonei cum este Nunta Zamfirei sau Festivalul Pană de Păun desfăşurându-se în centrul de judeţ Bistriţa nu unde le este de fapt locul pe teritoriul nostru. Pentru a susţine agricultura şi a veni în sprijinul fermierilor în baza regulamentului (CE) 1257/1999 s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montană Defavorizată (ZMD) , Zona Semnificativ Defavorizată (ZSD) şi Zona Defavorizată de Condiţii Naturale Specifice (ZDS). Comunităţile noastre din teritoriul Grupului de Acţiune Locală Ţara Năsăudului sunt prinse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală cu aceste caracteristici. Este o şansă şi o oportunitate pentru asociaţiile crescătorilor de animale, pentru asociaţiile de producători cum este cea din comuna Telciu acreditată încă din 2007 pentru carne şi lapte, de a cheltui cu chibzuinţă banii obţinuţi astfel şi de a continua nu numai să întreţină zonele acestea şi mai mult să producă şi să îşi promoveze produsele ecologice pe pieţele locale şi