Călătoria începe Nici unul dintre noi nu este secretară sau tehnician Xnet(TM). Nu că ar fi ceva în neregulă cu oricare din aceste două îndeletniciri. Dar tocmai de aceea ne place. Vrem să-l facem cunoscut şi celorlalţi. Fie că-l vor îmbrăţişa sau vor trece nepăsători mai departe. Să se ştie că există şi altceva, că se poate şi altfel şi, de ce nu, mult mai bine. "Despre ce-o vorbi ăsta?", parcă vă aud. Eh, dragii moşului, Linux l-a strigat naşul Torvalds, aşa îi vom spune şi noi. În caz că nu v-aţi prins ce portocale vom mânca în paginile următoare, aflaţi de la mine că Linux este un sistem de operare. Cel mai cel din mai multe puncte şi unghiuri de vedere. Petrecerea de botez se zice că ar fi fost organizată prin '91, cu zeci de FTP-uri din tot Internet-ul invitate. Linux-ul a fost imediat luat în evidenţa GNU, astfel că oricine dorea putea să-l instaleze şi să-l folosească fără nici o obligaţie financiară faţă de autor. Factorul "moka, da' bun" îşi face treaba cum trebuie iar Linux-ul îl găsim astăzi pe milioane de calculatoare în întreaga lume. Doar că treaba nu-i exact roz-bombon la noi. Pe de o parte, utilizatorii nu-şi fac prea multe probleme cu raportul număr licenţe/număr programe instalate, acesta tinzând neasimptotic către zero. Pe de altă parte, majoritatea covârşitoare a calculatoarelor vândute au preinstalat un sistem de operare inferior cu două clase departamentului de marketing al autorului său (Windows şi Microsoft pentru cei mai mici). Şi pe de încă o parte, de Linux auzi întâmplător într-o revistă care tocmai are un supliment dedicat acestuia, la o discuţie într-un net-café sau de la un prieten. Aşa se face că... Am scos mâinile din buzunare şi ne-am pus pe treabă. linux360 - prima revistă românească dedicată sistemului de operare Linux. Şi nu mă luaţi cu "ăăă, stai să vezi că nu e aşa, că am mai văzut eu" că v-o zic şi eu p-aia cu "ce, aia-i revistă?". Aşadar, apariţii lunare, editorial, teste, ghiduri, totul adresat utilizatorilor din mediile office şi home. Sperăm să fie o lectură plăcută, nonconformistă, în stilul domeniului pe care îl abordăm. Iar dacă doriţi să ne trageţi de urechi, să ne salutaţi sau aveţi orice problemă cu Linux-ul, vă aşteptăm pe forum. Urmează staţia... Ovidiu linux360 - nr. 01 august 2003 www.linux360.ro / [email protected] articol pag Noutăţi 3 Sistemul de operare La începuturi - istoria sistemului de operare Linux 4 "Mai bun decât banda izolatoare" - Red Hat Linux 9.0 5 Chirurgie aplicată - kernelul 8 Introducere în administrare 10 O necesitate numită reţea 12 Motorul grafic din spatele Linux-ului - XFree 13 Software De-aş fi o pasăre în zbor, mi-aş pune... OpenOffice.org 1.0 17 Muzică? Poftiţi XMMS. 19 Windows în Linux - un cocktail cu aromă de vin 21 Hardware Hardware sub Linux - simplitate sau... 22 A treia dimensiune - Powered by NVIDIA 23 Practică Best common practice 25 Migrare 26 Tips & tricks 27 Glosar comenzi 27 Echipa Copyright Ovidiu Lixandru - director general Digital Vision 2003 Răzvan Şocu - director general Reproducerea integrală sau parţială a articolelor, informaţiilor sau a Radu Eosif Mihăilescu - redactor şef imaginilor apărute în revistă este permisă numai cu acordul scris al Daniel Secăreanu - redactor redacţiei. Vlad Radu - redactor Radu Popa - redactor Notă Ioana Rebeca Gliţia - redactor Adrian Valentin Dan - redactor Redacţia nu îşi asumă răspunderea pentru greşeli şi inadvertenţe apărute în materialele colaboratorilor şi ale inserenţilor. Noutăţi SCO vs. restul lumii: 1 - 3 SCO, fost Caldera International, vrea să atragă atenţia asupra sa prin orice mijloace după intrarea într-un con de umbră ulterioară schimbării de nume. Compania pretinde că sistemul de operare Linux violează o parte din drepturile de proprietate intelectuală asupra UNIX ce îi revin. Ei au dat în judecată IBM, pretinzând daune de 3 miliarde USD, pe motiv că au integrat o parte din codul UNIX în kernelul Linux fără permisiunea lor. SCO mai susţine că bucăţi de cod UNIX au fost copiate direct în Linux de către diverşi programatori (printre care şi Linus Torvalds) şi cer să fie cumpărate licenţe între 699 şi 1399 USD per computer de către utilizatorii acestui sistem de operare. Reacţiile nu au întârziat să apară, atât din partea firmelor cât şi a utilizatorilor. IBM au motivat, pe bună dreptate, că bucăţile de cod în cauză erau distribuite chiar de SCO prin produsele lor sub licenţă GPL. Intel şi HP s-au retras de la SCOforum, eveniment organizat de SCO la Las Vegas. Red Hat i-au acţionat la rândul lor pe SCO în instanţă, pretinzând că distribuţia lor Linux nu încalcă copyright-ul SCO asupra UNIX. De curând, site-ul SCO a fost ţinta unui atac DDoS, devenind inaccesibil pentru câteva zile. Atacul a fost sistat ca urmare a scrisorii deschise a lui Eric Raymond, susţinător Linux şi preşedintele Open Source Initiative. Linux debutează pe telefon Motorola a prezentat un smartphone ce foloseşte Linux, devenind primul mare producător de telefoane mobile care oferă o soluţie bazată pe acest sistem de operare. Dispozitivul încorporează funcţii de PDA şi voce, ca şi email şi acces Internet. Motorola A760 beneficiază de un ecran color, cameră digitală încorporată şi capabilităţi de interconectare Bluetooth. Telefonul oferă suport GSM, GPRS şi Java, oferind posibilitatea utilizatorilor de a descărca şi instala noi aplicaţii. A760 rulează Linux Consumer Electronics Edition de la MontaVista, platformă lansată anul trecut şi destinată folosirii pe dispozitive mobile şi embedded. Producătorul american a ales Linux în defavoarea Symbian, arătându-se deschis alternativei preferate de Nokia, Siemens, Sony Ericsson şi Samsung. Telefonul urmează a fi lansat în Europa la începutul lui 2004. Gnome se înnoieşte Gnome 2.4 urmează să fie lansat în septembrie. O adiţie interesantă este applet-ul Sticky Notes, o facilitate folositoare celor care tocmai au rămas fără locuri de lipit pe monitor. Se pot arhiva directoare şi fişiere la un simplu click dreapta în Nautilus iar arderea CD-urilor direct din managerul de fişiere a fost îmbunătăţită. Font viewer-ul permite o instalare prin drag 'n drop a fonturilor. Gedit suportă acum syntax highlighting pentru ADA, C/C++, Java, IDL, PO, diff, HTML, LaTeX, XML, Perl şi Python. Noul Control Center permite schimbarea rezoluţiei şi a ratei de reîmprospătare on-the-fly. S-a renunţat în noua versiune la Galeon, locul acestuia fiind luat de Epiphany - un browser bazat pe Mozilla mult simplificat, dar şi mult mai rapid. Gnome a căpătat şi un media player numai al său - Totem. Acesta este un backend pentru Xine şi GStreamer. La începuturi - istoria sistemului de operare Linux Radu Popa Era anul 1991 şi rămăşiţele agoniei Ca şi sistem de operare, MINIX nu era începuturile şi mijlocul anilor 70, a creat războiului rece se apropiau treptat de ceva deosebit. Dar avea avantajul că editorul emacs. La începuturile anilor 80, sfârşit. Un aer de pace se întrezărea la sursele erau disponibile. Oricine se companiile de software au ademenit mulţi orizont. În domeniul calculatoarelor, un întampla să obţină cartea "Sistemul de dintre străluciţii programatori de la viitor strălucit părea că va începe, din Operare" a lui Tanenbaum putea avea Laboratoarele IA şi au negociat înţelegeri moment ce componentele hardware cele 12.000 linii de cod scrise în C şi stringente de a nu divulga secretele. Dar împinseseră limita calculatoarelor mai limbaj de asamblare. Pentru prima dată, Stallman avea un alt punct de vedere. presus de orice aşteptări. Dar ceva totuşi un programator aspirant sau un hacker Ideea lui era, spre deosebire de celelate lipsea. putea citi codul sursă al sistemului de produse, că software-ul trebuie să fie operare care, la momentul acela, era exclus restricţiilor copierii şi modificării, The big boys strajnic păzit de producători. Un autor pentru a produce programe de magnific, Tanenbaum a captivat cele mai calculatoare mai bune şi mai eficiente. Cu luminate minţi ale ştiinţei calculatoarelor faimosul său manifest din 1983 care Acel ceva nu era altceva decât cu elaborate discuţii despre arta creării declara începutul proiectului GNU, s-a Sistemul de Operare, unde apăruse o unui sistem de operare. Studenţi ai pornit o mişcare pentru a crea şi distribui mare lacună. MS-DOS domina vastul său ştiinţei calculatoarelor s-au năpustit programe care se asociau filosofiei lui imperiu al calculatoarelor personale. asupra cărţii, citind cu de-amănuntul (accidental, numele GNU este un acronim Cumpărat de Bill Gates de la un hacker sursele pentru a înţelege sistemul care pentru "GNU is Not UNIX"). Dar pentru a- din Seattle pentru 50.000$, acest sistem rula pe calculatoarele lor. şi atinge visul de a crea în final un sistem de operare se strecurase în fiecare colţ al de operare liber, era nevoie să creeze lumii datorită unei isteţe strategii de Şi unul dintre ei era Linus Torvalds. mai intâi componentele. Aşa că, începând marketing. Utilizatorii PC-urilor nu aveau cu 1984, Stallman a început să scrie nici o altă alternativă. Macintosh-urile de compilatorul GNU C (GCC), o uimitoare la Apple erau mai bune, dar la preţuri Un nou "copil" la orizont unealtă pentru un programator individual. astronomice pe care nimeni nu şi le Cu legendara sa "vrăjitorie tehnică", el permitea, rămânând un orizont îndepărtat În 1991, Linus Benedict Torvalds era singur a surclasat un întreg grup de pentru milioane de doritori. student în anul al doilea la Ştiinţa programatori de software comercial prin Calculatoarelor la Universitatea din crearea lui GCC, considerat unul dintre Cealaltă tabără dedicată informaticii Helsinki şi un hacker autodidact. cele mai robuste compilatoare create era lumea UNIX-ului. Dar UNIX-ul însuşi Finlandezul de 21 de ani cu părul ca vreodată.