Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul X, nr. 1 (19)/2017 Editura CNSAS Bucureşti 2018 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul X, nr. 1 (19)/2017 ISSN: 1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (University of Wroclaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Raluca Toncu Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist. Instituții, cadre, obiective Raluca Nicoleta SPIRIDON, Acțiuni represive împotriva opoziției politice întreprinse de vechile structuri informative în perioada 1944-1948…………………………………………………………………….…7 Luminița BANU, Colaboratorii din rândul tinerilor – cea mai tragică formă de completare a rețelei informative a Securității (1948-1989)……………………………………………………………….25 Nicolae IONIȚĂ, Politica de cadre în Securitate (1956-1968). Evaluarea cadrelor (I)……………………………………..……………………….....55 Nicoleta IONESCU-GURĂ, Internarea în locuri de muncă (LM) a unor categorii de persoane: 1958-1964 (III)……………………….109 Liviu PLEȘA, „Metode preventive” utilizate de Securitate: avertizarea…..165 II. Sub lupa Securității Florian BANU, „Navetiști” prin „Cortina de Fier”: Mihail Țanțu și Silviu Crăciunaș……………………………………………………………………193 Adrian Nicolae PETCU, Biserica Ortodoxă Română de la Paris în primii ani ai exilului (1945-1950)…………………………………………..213 Radu Ștefan Vergatti, Cristina Narcisa Vergatti, Ultimul decan al baroului Dolj: avocatul Eliodor E. Vergatti (1886-1957) – o comemorare……………………………………………………………237 Raluca Nicoleta SPIRIDON, Luminița BANU, Anul 1977: Reformele Puterii și opoziția societății românești……………………..261 III. Recenzii. Note de lectură Victor Suvorov, Principiile spionajului. Cum funcţiona cea mai puternică şi cea mai închisă organizaţie de spionaj a secolului XX, traducere de Maria Serghe, Iaşi-Bucureşti, Editura Polirom, 2016, 361 p. (Florian Banu)……295 Luminiţa Dumănescu, Familia românească în comunism, Editura Presa Universitară Clujeană, 2012, 250 p. (Valentin Vasile)…………………………..309 Cristina Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, 467 p. (Liviu Țăranu)………………………316 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Politică și demografie în România comunistă (1966-1989), Liviu Marius Bejenaru & Raluca Nicoleta Spiridon (eds.), Eikon, Bucharest, 2017, 390 pp. (Alin Constantin)..................................................................................................323 Preot Bogdan-Aurel Teleanu, Osânda cărţilor, Bucureşti, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, 2017, 208 p. (Silviu B. Moldovan)...................................................................................................329 IV. Abrevieri……………………………….……….....................................................337 V. Lista autorilor……………..........................................................................341 SUMMARY I. THE COMMUNIST REPRESSIVE SYSTEM: INSTITUTIONS, OFFICERS AND OBJECTIVES Raluca Nicoleta SPIRIDON, Repressive actions against political opposition undertaken by the old informational structures during 1944-1948………………………………………………………………………………………….7 Luminița BANU, Young collaborators - the most tragic form of completing the informational network of the Securitate (1948-1989)………………25 Nicolae IONIȚĂ, Staff Policy in the Securitate (1956-1968). Staff assessment (I)…………………………………………………………………………………55 Nicoleta IONESCU-GURĂ, Internment at the workplace (LM) of certain categories of persons: 1958-1964 (III)……………………………………………109 Liviu PLEȘA, "Preventive Methods" used by the Securitate: Warning…….165 II. UNDER SECURITATE’S STRICT SURVEILANCE Florian BANU, „Commuters” through the "Iron Curtain": Mihail Ţanţu and Silviu Crăciunaş…………………………………………………………………………….193 Adrian Nicolae PETCU, The Romanian Orthodox Church in Paris in the first years of exile (1945-1950)……………………………………………………….213 Radu Ștefan Vergatti, Cristina Narcisa Vergatti, The last dean of the Dolj bar: lawyer Eliodor E. Vergatti (1886-1957) - a commemoration ...........................................................................................................237 Raluca Nicoleta SPIRIDON, Luminița BANU, 1977: Power Reforms and the Opposition of the Romanian society………………………………………261 . III. Reviews. Reading Notes……..………………………………………………………..295 IV. Abbreviations .......................…………………………………………………………..337 V. Author’s list............…..............................................................................341 I. Aparatul represiv comunist. Instituții, cadre, obiective Raluca Nicoleta SPIRIDON Acţiuni represive împotriva opoziţiei politice întreprinse de vechile structurile informative în perioada 1944-1948 Repressive actions against political opposition undertaken by the old informational structures during 1944-1948 The institutionalization of Communism in 1948 was preceded by a transitional stage when repression had been organized and coordinated by P.C.R. and had an essential role especially in canceling the leadership of the other political forces and institutional structures. The main purpose of this study is to look into the actions taken by the former security structures in order to prevent the formation of a united opposition to the establishment of communism, namely: informative actions undertaken against opposition political forces in order to prevent the initiative of collaboration among them and to bring and maintain divisions within them; infiltrations and challenges, circumscribed to the structure of political processes: the "Tinerimea Română" Organization, the "T" Organization and the National Resistance Movement (Mişcarea Naţională de Rezistenţă); challenging actions during street manifestations. Etichete: opoziţia politică, acţiuni informative, infiltrări şi provocări, procese politice, etapă tranzitorie. Keywords: political opposition, informative actions, infiltrations and challenges, political processes, transient stage. Instituţionalizarea comunismului în anul 1948 a fost precedată de o etapă tranzitorie, în care represiunea a fost organizată şi coordonată de P.C.R. şi a avut un rol esenţial mai ales în anihilarea conducerilor celorlalte forţe politice şi a structurilor instituţionale. În cadrul acestei etape, sub pretextul defascizării ţării, prevederile dispoziţiilor din art. 14 şi 15 ale Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944 au fost aplicate mai mult decât extensiv, lărgind aria persoanelor învinuite de crime de război, colaborare cu fostul aliat sau participare la guvernarea mareşalului Ion Antonescu. După 10 ianuarie 1945, una dintre 7 Raluca Nicoleta Spiridon cele mai mari operaţiuni desfăşurată de structurile informative româneşti sub coordonarea N.K.V.D. a fost reprezentată de reţinerea şi deportarea a 70 148 de etnici germani în Siberia1. Acest debut al măsurilor represive a coexistat cu o minimă reţinere din partea justiţiei de a nu instrumenta acele cazuri în care nu dispunea de suficiente dovezi2, dar şi cu ostilitatea guvernului român faţă de ridicarea, deportarea şi folosirea la muncă forţată în U.R.S.S. a etnicilor germani din România3. Într-o încercare de clasificare a tipurilor generale de acţiuni întreprinse de structurile informative, în vederea împiedicării formării unei opoziţii unite faţă de instaurarea comunismului, putem preciza că s- au folosit următoarele forme: măsuri represive în contextul defascizării ţării şi acţiuni de pregătire a represiunii împotriva partidelor istorice; acţiuni informative şi de infiltrare a celorlalte forţe politice, pentru a 1 Cristian Troncotă, Istoria serviciilor secrete româneşti de la Cuza la Ceauşescu, Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999, pp. 287-292. 2 Într-o şedinţă desfăşurată la 27 martie 1947, foştii acuzatori publici au invocat în faţa comisiei mixte româno-sovietice, ce analizase situaţia numărului foarte mare de dosare clasate la Bucureşti şi Cluj, următorii factori care au limitat aplicarea justiţiei populare: „întârzierea cu care Tribunalul Poporului şi-a început activitatea, abia la 6 luni de la 23 august 1944, un interval suficient pentru a face să dispară dovezi şi acte care ar fi putut proba vinovăţii. «Am găsit arhiva din Transnistria şi Basarabia arse” [referitoare la Campania din Est n.n.]» spunea Avam Bunaciu. Din acelaşi motiv, al întârzierii începerii activităţii Tribunalului, mai mulţi martori au refuzat să mai depună mărturie sau şi-au retras depoziţiile”. Se adăugau „lipsa accesului la documentele în care erau implicate autorităţile sovietice sau vârfuri ale P.C.R.; lipsa de cooperare din partea sovieticilor în privinţa furnizării probelor; numeroase intervenţii pentru blocarea şi stoparea cercetărilor, atât din partea sovieticilor, dar şi a prim-ministrului