EDITORIAL Știința conduce progresul omenirii (1) Armonia vieții sociale este rezultatul respectării principiilor societății și a normelor de interacțiune cu lumea înconjurătoare. Natura acestei armonii este strâns legată de una dintre cele mai presante probleme ale civilizației moderne: piața nevoilor sociale. Problema granițelor de consum există de mii de ani cu tendința de a deveni mai complexă pe măsură ce limitele se extind. Aici intervine rolul științei, prin creșterea cunoștințelor disponibile omului, care își sporește controlul asupra mediului înconjurător, permițându-i să-și folosească imaginația pentru a- și îmbunătăți starea și viața de zi cu zi. Cel mai adesea cererea pentru știință și tehnologie este latentă și se exprimă într-un moment de necesitate. Când se îmbină conșientizarea omului de știință pentru interesul acordat de societate muncii sale cu această necesitate lucrurile pot deveni fericite, adăugându-se pași în evoluția societății. Herbert Mc Luhan a prevăzut nașterea internetului cu 35 de ani înainte de apariție. El a descris istoria umană ca pe o succesiune de acte de extindere tehnologică a omului, fiecare dintre acestea realizând o schimbare radicală a mediului ambiental și a modurilor de a gândi, simți și evolua. În prezent necesitățile sociale se subordonează acestui nou tip de comunicare, care se bazează pe ieșirea liberă a individului în actualul câmp informațional. Accesibilitatea și libertatea utilizării informațiilor transformă spațiul media într-un loc de întâlnire pentru oamenii care își caută armonia în vasta lume a culturii moderne. Cum tendința de dizolvare în realitatea virtuală este în creștere, schimbările vor deveni din ce în ce mai evidente, fiecare aspect tehnic sau economic fiind de fapt rezultatul interacțiunii și contracarării nevoilor. Știința are relații strânse cu aspectele sociale, politice și economice ale funcționării societăților noastre, și nu putem lua în considerare activitatea științifică în afara lumii sociale care o face posibilă. Filozofii antici, cunoscând natura umană au identificat determinarea socială prin împărțirea nevoilor în materiale și spirituale. Heraclit din Efes (535-475 î.Hr.) a studiat scopul social al aurului, datorită căruia era posibil schimbul, adică compararea nevoilor oamenilor cu nevoile societății, căci transformările materiale, credea el, au la bază aceleași nevoi umane însă în permanentă schimbare căci "nici un om nu poate să intre în apa aceluiași râu de două ori, deoarece nici râul și nici omul nu mai sunt la fel". Încrederea în știință ca factor de progres, a fost dovedită în timp. Secolul XVII al Iluminismului a considerat știința binefăcătoare. 1 EDITORIAL Știința conduce progresul omenirii (2) Încrederea de care s-a bucurat atunci era absolută, cunoașterea fiind capabilă să răspundă la toate întrebările cu care se confrunta omul. În timp însă evoluțiile științei și tehnologiei nu au avut loc întotdeauna fără ciocniri sau dispute. Iluminatul urban, vaccinarea în masă, au cunoscut o puternică opoziție, fapt care dovedește că implementarea unei tehnologii nu este niciodată câștigată în avans. În situațiile de război rezultatele prevalează și justifică adesea mijloacele folosite pentru a le atinge, așa cum a fost cazul cercetării în domeniul fizicii nucleare puternic susținută de Statele Unite. Cu timpul rezultatele științifice au fost considerate bunuri ale societății mai ales în domeniile energiei, medicinei, transportului ori comunicațiilor. În secolul XIX termodinamica, asociată mecanicii și electricității, a condus la dezvoltarea locomotivelor și a sistemelor feroviare ceea ce a condus la creștere economică; economia are nevoie de știință așa cum justificarea filozofică a științei oferă accesul la rațional. Istoricul și filozoful britanic Arnold J. Toynbee susținea că nu există embrioni culturali primordiali, ascensiunea culturală existând în soarta tuturor popoarelor, însă forma pe care o capătă este diferită. El a fundamentat sistemul "provocare-răspuns", în care schimbările publice sunt determinate de răspunsul societății la provocările care o fac să se schimbe. Provocarea în sine poate fi condiționată de factori naturali și sociali, la care minoritatea creativă, fără de care progresul nu poate fi conceput, este foarte receptivă. Oamenii de știință, ale căror motoare intelectuale rămân înțelegerea și explicarea fenomenelor precum și îmbunătățirea vieții noastre de zi cu zi, se confruntă cu responsabilități care apar prin cunoaștere. Societatea contemporană, societate de risc, implică o reinventare a practicii, astfel încât rezultatele cercetărilor lor să poată contribui efectiv la progresul umanității. Autor: Elena Banea Iunie 2018 2 EDITORIAL Science Leads to Human Progress (1) A balanced social life derives from the observance of social principles and rules of interaction with the surrounding world. The nature of this balance is closely connected to one of the most stringent issue of modern civilization: the social needs market. The issue of consumption borders has been in line for ages, and it tends to become ever more complex while the limits expand continuously. Here comes the role of science, which facilitates knowledge increase available to man, who constantly puts a stronger grip on the environment, thus being able to use his imagination in order to improve his condition and everyday life. Most often than not, the demand for science and technology is being latent and it only becomes vocal in times of necessity. When there is a conjunction between the scientists’ awareness of the interest of society in his work and this technological demand, things can take a good turn, while new steps are being made towards the evolution of society. Herbert Mc Luhan foresaw the birth of the internet 35 years ahead its appearance. He described human history as man’s successive steps towards technological development, each of them determining a radical change of his environment as well as of his way of thinking, feeling and progressing. Nowadays, social needs are subordinated to this new type of communication that is based on man’s willing presence in the existent informational space. Accessibility and freedom of using information turns the media space into a convergence place for people who are looking for their balance in the wide world of modern culture. Since there is an increasing tendency for people to mergence into virtual reality, changes are due to become ever more evident, each technical or economic aspect being actually the result of interaction and counter reaction to human needs. Science is strongly connected to the social, political and economic aspects of our society, and one cannot consider scientific activity outside the social world that makes it happen. Ancient philosophers, who were familiar with human nature, identified social determination by dividing the needs into material and spiritual ones. Heraclit of Efes (535-475 B.C.) studied the social function of gold, which facilitated exchange, that is the comparison of individual needs with social needs, since material changes, he believed, basically came from the same human needs, though permanently changing, of course, as “no man can plunge twice into the same river water, since neither the river, nor the man will not be the same anymore.” 3 EDITORIAL Science Leads to Human Progress (2) Reliance on science, as a factor of progress, has been proven in time. The 17th century or the Enlightenment considered science as a positive factor. Reliance on it was complete at that time, knowledge being able to answer all the problems that man confronted with back then. As time passed, though, science and technological evolution occurred not without conflicts or disputes. Urban lightening and mass vaccination faced a strong opposition, which proves that the implementation of new technology is never won in advance. In conflicting situations, results prevail over and often justify the means used to achieve them, as in the case of research in nuclear physics strongly supported by the United States. In time, scientific results turned out to be considered social goods, especially in such fields as energy, medicine, transportation or communication. In the 19th century, thermodynamics associated to mechanics and electricity led to the development of engines and railway systems, which contributed to economic growth; economy needs science, the same way as philosophical justification of science facilitates access to reason. A British historian and philosopher, Arnold J. Toynbee, asserted that there were no primordial cultural embryos, cultural evolution being latent in the culture of all peoples, but that the form it takes is always different. He substantiated the “challenge-response” system, according to which public changes are determined by the public answer to the challenges that determine its change. The challenge, in itself, can be conditioned by natural and social factors, to which the creative minority, without which there is no progress, is extremely receptive to. Scientists, whose intellectual gears will be the understanding and explanation of phenomena, as well as the improvement of our everyday lives, confront with various responsibilities that arise from knowledge. Contemporary society, a society that confronts with various risks, asks for the reinvention of practice, so that the results of their research may actually contribute to the progress of mankind. Author: Elena Banea June 2018 4 EDITORIAL BOARD TABLE CONTENT COMBUSTION, INJECTION, SPRAY AND CHEMICAL POLLUTANTS Preliminary