1 INTRODUCERE Etapa de democratizare a Republicii Moldova a demarat odată cu ieşirea ţării din sfera de influenţă a URSS (27 august 1991), fapt care a generat schimbări radicale în toate aspectele vieţii politice şi sociale, modificând astfel întreg sistemul valorilor democratice ale ţării. Reformele administrative şi economice, care au introdus noi valori democratice, au dictat necesitatea conştientizării importanţei arhivelor pentru procesele democratice din stat. Creşterea interesului poporului faţă de istorie şi pentru depistarea documentelor istorice a dus totodată la lărgirea amplificată a spaţiilor arhivelor, a sporit cercetarea istoriei propriei ţări. Pe fundalul acestor schimbări social politice, în corespundere cu ordinul nr.9 din 06.02.1992 al Serviciului de Stat de Arhivă al RM „în scopul asigurării păstrării şi utilizării Fondului arhivistic al fostului partid comunist al Moldovei, trecut în componenţa Fondului arhivistic de stat al RM şi preluării ulterioare a documentelor din organizaţiile social politice”, a fost creată Arhiva organizaţiilor social-politice a RM, care a moştenit întreg patrimoniul documentar al arhivei fostului partid comunist al Moldovei (documentele CC al PCM, CC al ULCTM, documentele tuturor unităţilor teritorial- administrative, un şir de documente ce reflectă activitatea ilegală a PC bolşevic pe teritoriul Moldovei). Necesitatea creării Arhivei a fost dictată nu numai de necesitatea păstrării patrimoniului documentar al PCM, valoarea căreia este incontestabilă, deoarece ele reflectă practic toate aspectele vieţii societăţii pentru perioada 1900-1991, dar şi apariţia pe eşichierul politic a mai multor organizaţii social-politice, care în procesul de activitate creau diverse documente cu caracter istoric, cultural, economic, ştiinţific şi care necesitau să fie depozitate ulterior. Arhiva organizaţiilor social-politice a RM fiind succesoarea arhivei fostului partid comunist al Moldovei, cronologic îşi ia începutul de la „Istpart” (Comisia de colectare şi studiere a materialelor privind istoria Revoluţiei din octombrie şi istoria Partidului comunist), care a fost organizat la 25 ianuarie 1925. Funcţiile de bază ale „Istpart” – ului erau îndeplinite de lucrătorii Direcţiei Generale a arhivelor din RASSM, iar în 1934 au fost desemnaţi primii lucrători titulari, care au purces la preluarea documentelor de partid şi comsomoliste. În 1935 în arhivă se numărau deja 46 fonduri şi 2026 dosare. În 1933 în cadrul „Istpart” – ului se formează un sector separat – Arhiva regională de partid, care spre finele anilor 30 se transformă într-un Centru ştiinţific de studiere a Istoriei partidului. În februarie 1935 „Istpart” – ul a fost lichidat. În ajunul războiului II mondial în arhivă erau depozitate 146 de fonduri în care se păstrau peste 30 mii unităţi arhivistice. La începutul operaţiunilor militare toată arhiva a fost evacuată în or. Uralsk, unde a fost depozitată până la sfârşitul războiului. În octombrie 1945 toată arhiva a fost retrocedată oraşului Chişinău, unde şi-a reluat activitatea acumulând documente noi. Astfel la 1992 în arhivă erau înregistrate 475231 dosare. După formarea Arhivei organizaţiilor social-politice, în perioada 1993-1994 arhiva a preluat 117 fonduri în care se numărau peste 50 mii dosare, de la diverse organizaţii obşteşti, sindicate, care se depozitau la Arhiva Naţională a RM şi Arhiva Federaţiei Sindicatelor Independente. 2 Vorbind despre Arhiva fostului partid Comunist ţinem să menţionăm, că în mare măsură aceasta era o instituţie închisă, accesul în ea fiind strict limitat. Starea lucrurilor s-a schimbat după reformarea instituţiei. Arhiva organizaţiilor social politice activa mai mult după principiul: Accesul în Arhivele de stat este un drept şi acest drept se răsfrânge asupra tuturor utilizatorilor, indiferent de apartenenţa etnică, starea socială ori obligaţiunile funcţionale. Astfel importanţa noii instituţii a crescut considerabil, ea deschizându-şi larg uşile în faţa persoanelor fizice care doreau să studieze istoria propriei ţări din sec XX. Un element important al activităţii noii instituţii l-a constituit desecretizarea documentelor Comitetului Central al PCM până în anul 1975, fapt care a dus la creşterea numărului de persoane care se interesează de istoria neamului. Pe parcursul activităţii AOSP şi-a completat depozitele cu documentele Sindicatelor de ramură, organizaţiilor culturale, uniunilor sportive şi tehnico-ştiinţifice care au fost preluate de la Arhiva Naţională şi cu care s-a lucrat activ pe parcursul tuturor anilor de existenţă a noii instituţii. Astfel multe din aceste fonduri ale organizaţiilor au fost completate până în anul 2004. Mai mult ca atât, AOSP pe parcursul a 14 ani de existenţă şi-a completat lista organizaţiilor cu caracter social-politic cu care a lucrat şi care în prezent constituie circa 131 de instituţii. În aşa mod în prezent Arhiva organizaţiilor social-politice a RM poate propune la dispoziţia cercetătorilor nu numai documente care reflectă activitatea fostului partid comunist, dar şi un bogat material documentar ce dezvăluie mai mult s-au mai puţin activitatea unor societăţi cu caracter social şi politic şi care au contribuit activ la procesul de democratizare a societăţii civile a Republicii Moldova. Îndrumătorul Fondurilor Arhivei organizaţiilor social-politice a RM reprezintă o sinteză a fondurilor depozitate în Arhiva OSP şi va fi o călăuză pentru toţi cei care sunt interesaţi de istoria Republicii Moldova în perioada 1900- până în prezent. Lucrarea în cauză este structurată în două capitole: Capitolul I Fondurile AOSP care reflectă perioada 1900-1940 (RASSM) I Instituţiile de partid Organele centrale ale PC(b)u a RASSM Comitetele judeţene ale PC(b)U a RASSM Comitetele orăşeneşti şi raionale ale partidului Sectoarele politice ale partidului Secţiile politice ale partidului II Instituţiile comsomoliste Organele Centrale ale comsomolului Comitetele orăşeneşti şi raionale ale comsomolului Organizaţiile primare ale comsomolului III Sindicate şi Uniuni profesionale Comitetele Regionale de ramură ale sindicatelor Organizaţii obşteşti Capitolul II Fondurile AOSP care reflectă perioada 1940-2006 (RSSM şi Republica Moldova) I Instituţiile de partid Organele Centrale ale PCM Comitetele judeţene ale PCM Comitetele de circumscripţie ale PCM Comitetele orăşeneşti ale PCM (f.u.) Comitetele raionale ale PCM (f.u.) (1940-1991) Comitetele raionale ale PCM (f.u.) (lichidate în perioada 1956-1963) 3 Comitetele de partid (industriale şi săteşti de producţie) Sectoarele politice ale PCM Secţiile politice ale PCM II Instituţiile comsomoliste Organele centrale ale ULCTM Comitetele judeţene ale ULCTM Comitetele de circumscripţie ale ULCTM Comitetele orăşeneşti ale ULCTM Comitetele raionale ale ULCTM (1940-1991) Comitete raionale ale ULCTM (lichidate în perioada 1956-1963) Comitetele comsomoliste industriale şi săteşti de producţie Comitete comsomoliste autorizate cu drepturile comitetelor raionale III Instituţiile de cercetări ştiinţifice şi instruire a partidului. Presa. Presa de partid Presa comsomolistă Instituţiile de cercetări ştiinţifice şi de instruire politică IV Fondul arhivistic obştesc (1940-2004) Comitetele Republicane ale Sindicatelor de ramură Uniuni şi Asociaţii de creaţie Societăţi tehnico-ştiinţifice Societăţi şi organizaţii cu caracter sportiv Cooperaţia de consum Organizaţii şi societăţi de binefacere Societăţi de prietenie şi relaţii culturale Partide şi mişcări politice V Colecţii de documente Cuprins. La capitolul II este prezentată o anexă a Organizaţiilor primare de partid care se aflau sub jurisdicţia Comitetelor Raionale ale PCM. Toate organizaţiile primare sunt sistematizate în subdiviziuni ramurale, pe fiecare raion separat. Capitolele la rândul lor sunt împărţite în subcapitole. Sistematizarea subcapitolelor a fost făcută reieşind din: Ordinea ierarhică a instituţiilor Importanţa informaţională a materialelor din fond Vorbind despre lucrare trebuie de menţionat, că în Îndrumător toate fondurile sunt redate sub trei forme: Cu adnotare individuală, Cu adnotare în grup, Fără adnotare. Cu adnotare individuală sunt prezentate fondurile documentele cărora au un specific diferit de celelalte fonduri (aici s-a luat în consideraţie valoarea şi volumul informaţional a materialelor din fond, şi nu în ultimul rând valoarea ierarhică a instituţiei). Cu adnotare în grup sunt prezentate fondurile, care au o asemănare tipologică a instituţiilor. Ele sunt redate sub două forme: cu istoricul fondului şi descrierea documentelor comună pentru un grup de fonduri cu istoricul fondului individual pentru fiecare fond separat cu descrierea documentelor comună. Fără adnotare sunt prezentate fondurile cu un volum redus de documente şi cu o valoare informaţională redusă. Printre fondurile fără adnotare sunt date şi fondurile 4 organizaţiilor primare ale comsomolului, care de asemenea sunt sistematizate în subdiviziuni ramurale. Aici ar trebui să concretizăm în ce priveşte denumirea organizaţiei şi limitele cronologice ale fondului, că, în lucrare este redată ultima denumire a organizaţiei în perioada pentru care arhiva dispune de documente şi limitele cronologice au fost prezentate numai acelea, pe care arhiva dispune de documente. Dacă din anumite motive nu este cunoscută data de lichidare a unei sau altei organizaţii, această informaţie a fost inclusă în istoricul fondului. Prezentul îndrumător urmăreşte scopul de a uşura munca cercetătorilor, publicului larg în studierea trecutului nostru, de a se orienta mai bine în componenţa fondurilor