MONUmeNTUL RegelUI FERDINAND I DIN CHIŞINĂU Iulian RUSANOVSCHI O problemă spinoasă care ar fi trebuit să unească pe toţi sub același stindard s-a dovedit pe parcursul a două decenii un prilej de dezbinare, de fărâmiţa- re a energiilor umane și chiar de risipire a banului public. Ne referim la salutata idee, lansată în primii ani după Unire, de a ridica în capitala Basarabiei un monument al Unirii. Un comitet de iniţiativă s-a an- gajat să realizeze acest obiectiv. Pe parcursul anilor a apărut și un curent de opinie în favoarea edificării unui monument dedicat regelui Ferdinand I. La 16 ianuarie 1937, în memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chișinău, ofiţe- rii de rezervă (veterani) din Basarabia, în număr de 15 persoane, sub președinţia lui Gherman Pântea, asistat de Elefterie Sinicliu ca secretar, organizea- ză comitetul care a decis ridicarea la Chișinău, prin colectă publică, a monumentului neuitatului rege al României Ferdinand I, Întregitorul de Neam și Ţară: Noi, ofiţerii de rezervă din Basarabia care, în anul 1917, am convocat și organizat marele Congres Mi- litar Moldovenesc din Chișinău, unde am procla- mat autonomia Basarabiei, astăzi în anul 1937, când se împlinesc 20 de ani de la acest măreţ act istoric, dugan, Anton Crihan, Grigore Cazacliu, Emanoil care a fost preludiul Unirii cu Patria Mumă, conști- Catelli, Vasile Ţanţu, Teodosie Cojocari, Elefterie enţi mai mult ca oricând de misiunea noastră naţio- Sinicliu, Eduard Castano, Mihail Popă, Simion Gur- nală, credem că cel mai patriotic act, pe care suntem schi, Diomid Popa, Mihail Grosu, Anatolie Moraru datori să-l facem, în momentul de faţă, este să închi- și Ilie Răţoi. Cu această ocazie, s-a expediat o tele- năm inimile noastre cu devotament și smerenie pen- tru înălţarea unui monument Marelui și Neuitatului gramă către M.S. Regele Carol al II-lea: Rege Ferdinand I Întregitorul, sub a cărui glorioasă Majestate, ofiţerii de rezervă din Basarabia, adu- domnie s-a înfăptuit Unirea pe veci a Basarabiei cu naţi astăzi 16 ianuarie 1937 prin reprezentanţii lor, România. Statuia Regelui Erou, în capitala Basarabiei în Chișinău, au hotărât într-un glas și cu mare însu- noastre, va fi o pildă de pioasă recunoștinţă în amin- fleţire, ridicarea unui monument Marelui Rege Fer- tirea Regelui Ţăranilor, pe cari i-a înstăpânit în braz- dinand I Întregitorul, sub a cărui glorioasă domnie da lor strămoșească și, totodată, un simbol de granit și acum 19 ani s-a înfăptuit Unirea Basarabiei pe veci cu neclintită credinţă în veșnicia pietrei de hotar, așezată patria mamă. Fericiţi a vă comunica această hotărâre la graniţa Nistrului Românesc”1. a noastră, rugăm pe Majestatea Voastră, consolidato- În concepţia lui Gh. Pântea, statuia regelui Ferdi- rul și ocrotitorul României Întregite, să primească și cu această ocazie omagiile noastre de recunoștinţă și nand I din Chișinău urma să fie „o pildă de pioasă desăvârșit devotament. recunoștinţă în amintirea Regelui Țăranilor, pe care i-a înstăpînit în brazda lor strămoșească și totodată La această telegramă s-a primit următorul răs- un simbol de neclintită credinţă în veșnicia pietrei de puns: „Pentru frumosul gând al ofiţerilor de rezervă hotar, așezată la graniţa Nistrului Românesc”. din Basarabia, sincerile și caldele mele mulţumiri. Comitetul de iniţiativă a fost format din Gher- Carol II”2. man Pântea (președinte), Dimitrie Bogos, Ion Buz- 1 Ortografia textelor citate este cea originală. 2 Gazeta Basarabiei, Chișinău, nr. 357 din 23.01.1937, p. 2. – 216 – Comisia pentru edificarea monumentului, alcă- ton Crihan – autorul reformelor agrare basarabene tuită din edilii Chișinăului, comandantul armatei și fost ministru, a dlui Cazacliu, mare luptător naţi- și comitetul de inițiativă, a decis ca monumentul să onalist și ex-vicepreședinte al Camerei Deputaţilor, a fie amplasat „în scuarul din faţa palatului mitropo- dlui Ion Buzdugan, fost secretar al Sfatului Ţării și litan, la 6 metri de bordura trotuarului bulevardu- fost ministru, alături de alte personalități basarabene lui Alexandru cel Bun (azi, Ştefan cel Mare și Sfânt, de un prestigiu moral și politic imbatabil, reprezintă n.n.), în faţa monumentului portal al catedralei mi- o garanţie suficientă că această iniţiativă este una se- tropolitane”3. Pentru a finaliza acţiunea, comitetul rioasă și că aparţine unor oameni care prin trecutul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului regelui lor au demonstrat că tot ce au început au dus la bun Ferdinand I a intervenit la Casa Palatului, obţinând sfârșit. Ofiţerii de rezervă din Basarabia au luat hotă- aprobarea pentru ridicarea monumentului, acordată rârea pentru ridicarea monumentului regelui Ferdi- de către regele Carol al II-lea, după vizionarea ma- nand I din următoarele motive: chetei realizate de sculptorul Oscar Han și primirea • ei considerau că regelui Ferdinand I trebuie de în- 4 explicaţiilor suplimentare . chinat o statuie aparte; La începutul anului de graţie 1937, comitetul • mai mulţi deputaţi din Sfatul Ţării, întruniţi sub pentru ridicarea monumentului Unirii a publicat președinţia lui Ion Pelivan, în urma expunerii ma- macheta acestuia, iar două săptămâni mai târziu, chetei Monumentului Unirii, prezentată de Ale- ofiţerii de rezervă, în frunte cu Gherman Pântea, au xandru Plămădeală, au considerat și au probat luat iniţiativa ridicării monumentului Regelui Ferdi- faptul că această machetă nu exprimă ideea Unirii; nand I. Ştirea edificării unui monument pentru Re- • ofiţerii de rezervă au fost „dureros impresionaţi” de gele Ferdinand I a produs uimire și nemulţumire în modul în care decurgeau discuţiile în jurul mache- tei; cercurile locale, deoarece se cunoștea că Monumen- • ofiţerii considerau că statuia ecvestră a regelui Fer- tul Unirii din Chișinău va fi încununat cu statuia dinand I ce urma a fi instalată deasupra Monu- ecvestră a Regelui Ferdinand I. În acest context, Pan- mentului Unirii, la o înălţime de circa 20 m, va fi telimon Halippa declara: invizibilă pentru public. Aș fi foarte bucuros dacă am putea avea la Chiși- Un argument aparte al grupului de iniţiativă îl nău un monument al Regelui Ferdinand I, dar cred constituia faptul că, la 1 februarie 1937, deja era sub- că iniţiativa pornită pare a fi lipsită cu totul de seri- scrisă suma de 100.000 lei, membrii acestui grup ozitate. Comitetul pentru ridicarea unui monument al Unirii, deși dispune de suma de circa 2.000.000 de fiind convinși că suma necesară ridicării monumen- lei, nu se hotărăște încă să purceadă la ridicarea mo- tului va fi adunată în maximum doi ani. numentului, dat fiind faptul că suma este cu totul in- La începutul anului 1937, Pan Halippa a venit suficientă pentru a se ridica un monument frumos către Gherman Pântea cu propunerea de fuziune a care să corespundă ideii. Ne străduim de atâta timp celor două comitete, în vederea ridicării unui singur să ridicăm acest monument și nu putem aduna fon- monument – al Unirii. Comitetul pentru ridicarea durile necesare și nu văd de unde și cum se va putea unui monument regelui Ferdinand I a refuzat aceas- ridica monumentul Regelui Ferdinand I, monument tă propunere, deoarece considera că cele două monu- 5 care, repet, ar fi foarte binevenit . mente vor imortaliza două realităţi istorice diferite: Pan Halippa considera că iniţiativa grupului con- unul va omagia personalitatea regelui Ferdinand I, dus de Gherman Pântea este o manevră cu scopul iar celălalt va reprezenta în piatră simbolul Unirii. de a îngreuna sarcina comitetului pentru ridicarea Totuși, unii intelectuali erau de părere că între regele Monumentului Unirii și de a înălța „cu un ceas mai Ferdinand și Unire nu se poate face o linie de demar- devreme” un monument regelui Ferdinand I. De caţie, deoarece el este „făuritor” al acestui suprem act cealaltă parte, Gherman Pântea considera că prezen- istoric și nu poţi glorifica Unirea fără să evoci figu- ţa în comitet a dlui Bogos, fost ministru, a dlui An- ra Regelui Ferdinand I. O fuziune ar fi însemnat o contopire de forţe, care ar fi dat certitudinea că vi- 3 „Vigoarea Basarabiei interbelice. 1937-1939”, http://istoria. itorul monument va fi o lucrare estetică de valoare. md/articol/952/Vigoarea_Basarabiei_interbelice (accesat 2 apr. 2016). Cu toate acestea, comitetul pentru ridicarea monu- 4 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 81/1938, mentului regelui Ferdinand I a continuat să depună f. 63. eforturi considerabile în vederea ridicării statuii. În 5 Gazeta Basarabiei, Chișinău, nr. 364 din 21.01.1937, p. 2. – 217 – martie 1937, comitetul de iniţiativă a făcut un apel 5. Inspectoratul Sanitar din Basarabia – către corpul didactic din Basarabia în scopul susţine- 127.863 lei; rii iniţiativei de ridicare a monumentului. 6. funcţionarii Primăriei Municipiului Chiși- De aceea apelăm pe această cale la patriotismul nău – 117.611 lei; corpului didactic secundar și primar Regiunea șco- 7. Arhiepiscopia Chișinăului – 100.000 lei; lară a Basarabiei, rugându-i să răspundă la chemarea 8. Banca Naţională a României – 100.000 lei; domnilor ofiţeri de rezervă prin donarea salariului lor 9. personalul Inspectoratului Financiar Regio- pe o zi pentru sporirea fondului monumentului, așa nal Lăpușna, Orhei, Tighina – 73.944 lei; cum a înţeles să răspundă Parlamentul Român, pre- 10. Monumentul Infanteriei (București) – cum și funcţionarii altor instituţii de stat, pentru 50.000 lei; elevi și eleve dumneavoastră personal și prin subalter- 11. Prefectura Judeţului Tighina – 50.000 lei; nii dumneavoastră veţi lansa un apel călduros pentru 12. personalul Justiţiei din Basarabia – 35.593 subscrieri de sume cât de mici, pe clase la fondul mo- lei; numentului. 13. UOR – secţia Tighina – 35.000 lei; Sumele donate urmau a fi consemnate până la 15 14. UOR din România – 32.435 lei; mai 1937 și introduse în contul „Fondul pentru ridi- 15. Prefectura Judeţului Cetatea Albă – 30.000 carea monumentului Regelui Ferdinand I” deschis la lei; Banca Basarabiei din Chișinău, precum și la sucursa- 16.