Imprimat legal. ORADEA ANUL VIII MAIU 1927. «li m\ mm RCVISTfl D€ Cc5LTc5RR Direcior-Fondator: GEORGE BACALOGLU BCU Cluj / Central University Library Cluj M. S. Regele şi M. S. Regina decorând pe front soldaţii ce s'au distins in luptele de la Mârăşeşti (28 August 1917). COLABORATORII ACESTUI NUMĂR: L BIANŢJ, G. BOGDAN-DUICĂ, I. AGÂRBICEANU, GR. BILCIURESCU, — EMIL ISAC, EUGEN TITEANU. ROMULUS S. MOLIN, EUGENIU SPE­ RANTIA, GEORGE BACALOGLU, VOLBURĂ POIANĂ-NĂSTURAS, GEORGE BAICULESCU, TRAIAN BIRĂESCU. G. TALAZ, AL. NEGURĂ, A. DAVIDESCU, GH. YORNICU, AL. KERESTURl-OLTEANU, CONST. GORUN, etc. CRONICI NOTE / CĂRŢI / REVISTE / MEMENTO / BIBLIOGRAFIE. / CLIŞEE. iiiiiiin i 1111111• 111• i uimim SUPLIMENT: •"""""•••'""•"""•""""•'••'•"•'"•S: DOUĂ ETAPE ALE ISTORIEI ROMÂNIEI I 1877—1927 N_ 5 REGELE CAROL I. — REGELE FERDINAND I. R Lei 20. 'IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII, CELE TREI CRIŞURI ABONAMENTE: ' Pe un an Lei 200.— Pe un an şcoli de toate «radele Lei 400.— Pe un an autorităţi . V Lei 500.— Abonament de încurajare . ţ Lei 1000.— Pe un an studenţi . Lei 100.— In străinătate: Europa 1000 lei; America 4 dolari. Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. CUPRINSUL: «Cele Trei Crişuri»: 10 Maiu 1877.—10 Maiu 1927 ; CRONIC I: Grigore Bilciurescu. Plevna, Griviţa, Poradim; Eugen Titeanu. Cronica externă; Chestiu­ G. Bogdan-Duică: Din Bihorul lui Alexandru nea Ukrainianâ; Roman; I. Bianu: . Munţii noştri; MIŞCAREA CULTURALA PE GRANIŢA DE VEST: Emil Isac: . Din «Cartea unui om» (ver­ suri) ; l Romulus S. Molin: . Scrisori din sudul Banatului; /. Agărbiceanu: Potopul negru; Traian Birăescu..... Scrisori din Timişoara; Volbură Poiană-Năsturaş. Scrisoare (versuri); ' Al. Negură: Scrisori din Arad; G. Talas: Imagini albe (versuri); A. Davidescu: Scrisori din Sătmar; Const. Gorun: Artistul (versuri); ' Gh. Vornicii: Scrisori din Maramurăş; NOTE: Col. G. B.: 3/15 Maiu 1848) — Rom. S. Molin: Problema Culturală pe graniţă. CĂRŢI: GeorgeBCU Baiculescu: Cluj / CentralRolul Universităţilo Universityr Român Librarye de /. Simionescu.Cluj — Eugeniu Spe- rantia: Gânduri şi chipuri din Grecia veche. — Societatea naţiunilor şi şcoala de d-1 Const. Kiriţescu. MEMENTO. — BIBLIOGRAFIE. — CLIŞEE: M. Ş. Regele şi M. S. Regina decorând pe front soldaţii ce s'au distins în luptele dela Mărăşeşti (28 August 1917). — Capela Română dela Plevna (Bulgaria). — Cripta Capelei dela Plevna. — Un grup de români în jurul Ministrului României la Sofia. — Ţărancă din Bucovina. — Bustul Maestrului C. Nottara. — Prefectura jud. Caras. —: Castelul Huniade din Timişoara. — Teatrul C. Nottara din Satu-Mare. — Supliment: Numeroase clişee din cele două etape ale Istoriei României 1877—1927. COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu, N. tof, E. Lovinescu, I. Lupaş, A. Lupeanu-Melin, Dr. Cassiu Bănescu, G. Bogdan-Duică, N. Batzaria, Zah. Bârsan, Maniu, G-ral Moşoiu,S. Mehedinţi, V. Meruţiu, A. Magier, Măria Baiulescu, E. Sperantia, G. Baiculescu, Şt. Bezde- V. Militaru, Christache Gh. Milian, R. S. Molin, Virgil chi, L. Blaga, I. Bianu, Oct. Beu, Elena Bacaloglu, Molin, T. Murăşanu, N. Milcu, M. Mora, G. Murnu, D. Const., Victor şi George Bacaloglu, Traian Birăescu, Nanu, A. Nanu, A. Negură, G-ral Scarlat Panaitescu, Emanuil Bucuţă, Al. Bogdan, Al. Ciura, R. Cioroga­ I. Paul, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Puşcariu, V. Petala, riu, A. Ciortea, I. Ciorănescu, Th. Capidan, A. Con­ Al. Pteancu, I. Pillat, Ecaterina Pitiş, I. Pogan, D. Pom­ stant, Eugen Constant, A. Cotruş, Gh. Ciuhandu, Teofil pei, Matilda Poni. Septimiu Popa, Paul I. Prodan, George Codreanu, I. Constantinescu-Delabaia, Const. Doboş, Pallady, Pr. Gh. Pteancu, P. I. Papadopol, Mircea Râ- Viora Dr. Ciordaş, V. Corbasca, Cridim, V. Demetrius, dulescu, G. Rotică, C. Rîuleţ, Alexandrina Scurtu, Ion R. Demetrescu, I. G. Duca, Virgil Drăghiceanu, Mihail P. Sachelarie, Vasile Savel, Andrei Sigmond, Al. T. Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Dragu, A. Da videscu, Stamatiad, Eugeniu Sperantia, Marin Ştefânescu, C. Mihail Dragoş, Ion Dongorozi, Victor Eftimiu, Ion Foti, Sudeţeanu, G. Sofronie, O. Tafrali, Caton Theodorian, G. Galaction, VI. Ghidionescu, Vasile Al. George, Ion G. Tutoveanu, Nuşi Tulliu, N. G. Tistu, I. Valerian, Gane, Dem. Gâlman, D. Gâldău, Radu Gyr, E. Hodoş, George Voevidca, Volbură Poiană-Năsturaş, I. Wath, N. Iorga, Bogdan Ionescu, Al. Iacobescu, Iustin Ilieşiu, George M. Zamfirescu, Eugen Titeanu, Paul Negulescu Emil Isac, N. E. Idieru, Al. Keresztury-Olteanu, G. Kris- Al. Negură, (Arad). REDACŢIA ŞI AD­ ORADEA ANUL VIII MINISTRAŢIA : STR. No. 5. — MAI 1927. PRINŢUL CAROL, 5 OttlMKMflM TELEFON: 119. REVISTA DE CULTURA Direclor-Fondaior: GEORGE BACALOGLU primul rege al României întregite. 10 MAIU 1877 — 10 MAIU 1927 In România întregită trebuia — 50 de ani de independenţă — prin urmare să-şi aibă temelia solidă pe o Românie liberă, pe împlinirea celor 50 de ani de priile-i destine. La" această mare o conştiinţă naţională curat ro­ viaţă naţională liberă, cade în mişcare naţională, la care popo­ mânească. Unirea dela 1918 a- momente cu totul mari ale isto­ rul a răspuns cu numeroasele pare astfel ca o consecinţă fi­ riei noastre. Sărbătorirea eveni­ jertfe ale atâtor fragede vieţi o- rească a redeşteptării naţionale mentului răsboinic dela 1877 s'a meneşti, au contribuit, alături de dela 1877, ca o continuare a a- putut face, prin graţia divină, Regele Carol întreaga falangă a celei necontenite pregătiri spre într'o Românie mare, puternică patrioţilor români, printre cari izbânda finală. Şi după cum, la şi întregită, România visată de se remarcă în deosebi spiritele 1877, Regele Carol a fost în gân- luptătorii de acum o jumătate de înalt înţelegătoare şi diplomatice pul poporului, la 1916, Regele veac, ca şi de cei de pe câmpia ale unor Ion C. Brătianu, C. A. Ferdinand a fost în inima tutu­ Blajului, dela 1848, dela care dată Rosetti şi Mihail Kogălniceanu, ror Românilor, pe care a ştiut s'au împlinit anul acesta, în 3 | 15 cari au susţinut drepturile ro­ să-i ducă, cu toată vitregia vre­ Maiu, şaptezeci şi nouă de ani. mâneşti, în parlamentul ţării şi murilor, la realizarea acelui mare la tratatele de pace ulterioare. ideal naţional, dorită de orice Răsboiul dela 1877 a fost pentru bun român. istoria Românilor, un eveniment Mulţumită acestor mari figuri fără precedent. Deşteptarea conş­ ale istoriei, România a putut să-şi Neştearsă să ne fie deci amin­ tiinţei naţionale luptătoare, s'a croiască drum neted pentru re­ tirea Regelui Carol I, Marele făcut deodată, în mod cu totul alizările viitoare. Organizându-se deschizător de drumuri dela 1877, spontan, a îmbrăţişat inimilBCUe şi Clujca sta / tCentral liber, Români Universitya a putu Libraryt 1881 ş Cluji 1913 şi înfăptuitorul Ro­ cugetele oamenilor noştri politici avea armată bine instruită, a mâniei libere. Să trimitem, în şi a Domnitorului ţârii, dar, mai putut întreţine o viaţă cultu­ acelaş timp, urări de îndelungă presus de toate, s'au redeşteptat rală intensă şi a putut nâzui la sănătate actualului nostru Suve­ marile valuri ale poporului, do­ acel ideal naţional, a cărui re­ ran, Regele Ferdinand I, strigân- ritor de o viaţă naţională liberă. alizare au pregătit-o toţi aceşti a- du-i să trăiască încă mulţi ani, Toate mişcările anterioare, cea postoli ai neamului şi a cărui împreună cu Majestatea. Sa Re­ oltenească a pandurului Tudor înfăptuire am văzut-o cu ochii gina Măria şi întreaga Familie Y4adimirescu, la 1821, precum şi, noştri, am luat parte la ea, acum Regală, pentru liniştea, consoli­ cea mai mult orăşenească, din 10 ani în urmă. In felul acesta, darea şi prosperarea acestei Ţări, ambele principate, la 1848, au tot ce a început Regele Carol, crud încercată în cursul veacu­ avut un caracter prea restrâns, primul rege al României libere, rilor, dar reînviată ca şi pasărea cu un răsunet prea local, ca să a desăvârşit Regele Ferdinand, al Phenix, la o viaţă naţională nouă. fi putut cuprinde entuziasmul şi doilea mare rege al României şi „Cele Trei Crişuri". interesul poporului întreg. Pentru prima oară, dar, la 1877, poporul iiiiiiiiiMUMiiiiiiKiiiiiiinuiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiHiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiiii a fost conştient, prin reprezen­ tanţii lui în Adunarea Naţională, de datoriile şi drepturile pe care PLEVNA, GRIVIŢA, PORADIM le aveau asupfa ţinutului ce-1 o- — Note de drum — cupau de veacuri întregi, de ten­ de Grigore Bilciurescu dinţa de a trăi liber într'o ţară Ministru al României la Sofia neatârnată. Pe la amiazi am sosit în gara toare dă o idee justă de , valoarea Domnitorul Carol, la 1881 cel Plevna, aşezată departe de oraş, poziţii, pentru timpul când Osman dintâiu Rege al României, al Ro­ unde am mers în automobil şi am Paşa a făcut din ea o cetate. Am mâniei libere, a înţeles spiritul dejunat la restaurantul «Malkia Bat- mai vizitat în oraş mausoleul ridi­ liberator al poporului, l'a ajutat tenberg». îndată după masă am vi­ cat de guvernul Bulgar în 1907 în să-şi manifesteze dorinţele, şi, ca zitat parcul Skobeleff, aranjat pe amintirea eroilor ruşi şi români că­ un Rege viteaz şi înţelept a stat tabia turcească cea mai apropiată zuţi pentru neatârnarea Bulgariei şi în mijlocul armatei, la postul de de oraş, unde sunt multe monumente pe al cărui zid dinspre răsărit sunt comandă, în războiul cu Turcii pe morminte de ofiţeri ruşi, iar pe săpate, la exterior, în litere aurite, partea cea mai înaltă o