ISTORIA ROMANILOR SERIA 1800-i18301800-1.830 VOLUMELE APARUTE SERIA 1774-1.800 Vol. I. 1774-1786. Alexandru IpsilanteMavi ogheni. II. Anexele la vol. T. III. Epoca lui N. Mavrogheni. 1786-1791. IV. 1791-1792. V. 1793-1796. VI. Anexe la volumul V. VII. 17u6-1800. SERIA 1800-1830 A VIII. 1800-1806. Primul volum din secolul al XIX-lea. A IX. Al 2-lea din secolul al XIX-lea. Ocupatiunea ruseascli din 1806-1812. X. Al 3-lea din secolul al XIX-lea. Anexe la vol. anterióre. XI. Al 4-lea 1812-1818, din secolul al XIX-lea. Domniile lui Caragea 0 a lui Sc. Calimach. (sub pres5) XII. Al 5-lea din secolul al XIX-lea. Domnia lal Al. N. Sulu' .,Ri a luI M Sutul. 1818-1821. E volumul de fati. ISTORIAROMANILOR CURS FACUT LA FACTTLTATEA. DE LITERE DIN BUCURESCI, DUPE DOCUMENTE INEDITE, DE V. A.URECHIA PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA. FACULTATEA DE MERE DIN BITCURESCI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, AL SOCIE- TAVEI ECONOMICE MATRITENSE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA §I ITALIANA, AL SOCIETXTEI ACADE- MICE INDO-CHINEZE, MEMBRU FUNDATOR AL ATENEULUI ROMAN, AL SOCIE CATE! ERALDICE FRANCESE, LAUREAT DE LA BRI- TISCH-ATHENEUM, PRE§EDINTELE COMISIUNEI MON1J- MENTELOR PRE§EDINTELE MANTENANTEI FELI- BRIGIULUI LATIN §I AL ALTOR SOCIETATI §I CONGRESE L1TERARE §I IS1ORIC,E. PUBLICAT SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI DE UN COMITET DE STUDENTI AL FACULTATEI DE LITERE DIN BUCURESCI SERIA 1800-1830 TOMUL AL XII-lea AL PUBLICATIUNEI TOMUL AL 17-lea AL SERIE! i800-4830 CU DIVERSE ILUSTRATIUNI BUCURESCI TIPOGRAFIA §I FONDERIA DE LITERE THONIA BASILESCU 29, CAMA VICTOMEI, 29. 1898 J. l'OPESCU BAJENARTI AUTOR PP eiz.uk.:Z., YO akz;giozzdaz.b?..-.1 eare. rector, Acest volum va cop rinde istori a ultzmzlor DomnY fanariog Ale- xandru A Sup', la AfuntenY qi MihaY Sulul la .11fola'ovenY. Al 12-lea al seri el de la 1774 fi al 5-lea Cu incepere de la 1880, volumul fad aduce, ca fi cele precedente, resulta/ele und muna ql a unor in- vesligafiunX de o bank& MiY de documente inedite vin sd lu- mineze stori a anilor acestora, firecursorY at revolutiunel de la 1821. Nu ma e limpul de istorie romana compilatd din clite-va scrierl -ex- terne ql cu ajutorul coleceiunet Hurmuzache, Documentele interne, sin- gure pot a ne da cunoscinla esactd a evolugunet n6stre soczale, econo- mice, culturale. PutinY, scim, sunt cer carY ne vor sci aprecia munca. Arista ne discuragiazd, cad nu facem opera la lordinea cjile!», ci- lucrare de consultal de tog barbd0 serio0 ql carY nu cred a istori a n6strd incefie cu Cuza-Vodd, art cu 1848. Din/re cer pufinY carr ne aa incuragiat la muncd este ql emznentul om de cirefit ql profesor universitar D. Di sescu. D-lia sunt acum cdte-va sefiUmânt când ne ri dicam din o suferintel fisicd, care pu fin de nu ne-a intrerupt firul vieleY,ne a tra- ms o epistold consolantd ql reconfortan/d. Invetatul coleg ne scri ea, In/re a//ele: Ad (la Serdc'nescY) in tóld lin4tea spiritulut am cetit cele 9 volume din monumentala D-tale operd a Istoriel Roman;lor" cu fidrere de ra",cit m' am oprit la al 9-lea volum. Cum se face cd in Presa nóstrd nu s' a semnalat cum se envine insemndtalea und asemene lucrOrl ? EI sunt covirfit fi in piing admirage pentru materialul aa'unat, penlru caraclerisarea fafilelor, intelegerea spirilulu; limpulut stzlul expunern limpet. Se vede a at fose la isv6re curate. Fe sciam bun profesor de Islorze... Nu te sdam sub& Jurisconsull i pdlrundgtor fisicolog. Sper cal mat refiede vet avea .puterile de cielua firul lucrdret, fientru a o duce la bun sfirfil»... Viile nóstre muliam;rt D-lut Disescu, ca ald.,t' mat mull, a D-lut nu a judecal lucrarea nóslrtpnin ochelarit omulut de particles& d a brba/ulu ca acleveral dedal sciinfer. V. A. URECHIA Sinaia, 18p7 Septembre. ISTORIA ROMANILOR 1818--1821. CAP, I Cérta la Constantinople intre Pdrla §1. Strogonoff pntru Caragea numirea altul Domn. Al. N. Sulu/ imfius de Turcia.Noua firetentiune a ha Strogonoff.Interregn la Bucurescf.Boerit ere.Boeril otcarmuitort.Cdimacamia lui Al. Sufid. Adele et. Dupò fuga 1121 Caragea, la fin ea lui Septembre 1818, se isci la Con- stantinopolê discutiunI intre Pòrtai Representantul Rusiei, Strogonoff. Sultanul reclamä dret tul de a numi pre succesorele lui Caragea, con- sideränd fuga Domnitoruluf ca un delict invederat, In urma cäruia Domnia luT nu mal pòte continua, conform cu conventiunea turco- rusésca din 1792, Innoità la 1802.. Strogonoff nu admite vederea Diva- nului, pänä dupë prealabila cercetare a causelor, earl aU silit pre Ca- ragea sä abandone 161.^. R4resentantul rusesc sustine, cä acéstä fuga aU motivat-o intrigilei persecutiunile turcesci, §.1 decl nu admite o nouà domnie, ci o considerä ca o calcare a tratatelor 1. Tarda persistä In opiniunea el, ca téte cä. Strogonoff are la mAnA, acte originale de I. Ve ll nota hi.- Von Schladen. Constantinopole, 10 Noembre 1818, in N. Iorga : Acto si fragmente II, pag. 529-531. Btoria Ronsdnaor 4e F. A. ifreohia. bscoLuL XIX.V. 8 V. A. URECHIÀ la Halet Efendii de la alti demnitarl turd, prin care indemnaii pre Caragea sabdi ce. Asemene intrigä contra MI Caragea o atita Dra- gomanul Sutul, tardl lui Mihai Sutul. Dragomanul a cutezat sä. propunä §i direct Baronului Strogonoff jumdtate milion lef, décd va stärui s'a se dee lui Mihaf Sutul Domnia, in locul lul Caragea. Se afirma cd Stro- gonoff nu läsä. sA fie corupt... Pòrta terminä brusc contestatiunea, numind la 4/16 Noembre Domn Orel Muntenescl pre Ales. N Sutul Ce' e mat curios, este, cä P6rta sustinu cätre Strogonoff, cd acéstd numire a luì Al. Sutul era tocmal un triumf al vederilor RusieL Stro- gonoff, preferind ca la Petersburg sa ajunga asemene versiune, inghiti hapul... D. Al. Xenopol incd qice, cd Al. Sutul fu numit Domn dupè. stäruinta Rusief 2, Von Schladen, martor conlimporan, probézd din contra 3 Pe cdnd la Constantinopole Sirogonoff se certa cu P6rta despre fuga lul Caragea, téra era administratä de aBoerii Wei romdnesci». Acestel administratiuni succedä acea, care la 20 Octombre 1818, se in- titulä.«Nol boeril otecirmuitoriD. Din interegnul acesta dintre Domnia luf Carageai acea a luI Al. N. Sutul, avem a semnala, ca act mare politic, acel Arz-magzar al boerimel muntene, prin care, amintmd fuga lul Caragea, insinueazä de §i cu multd timiditate cA téra nu p6te fi in lini§te pand ce nu va reintra in drepturile el strevechT. A doua found de administratiune, a aBoerilor oteeirmuitorip, fa ea de scurtd duratä,j anume pand la 12 Noembre 1818, cdnd pd- ministratiunea tère1 trecu in «mdnile Caimacamieb orinduità de noul Domnitor Al. N. Sutul. Al. Sutul chiar a doua i;li dupò. numirea sa ca Domn, trdmise 1. Von SchladencatreRege Conetantiuopole, 13/25 Novembre, 1818. .La sublime Porte a terminé la Contestation... en nommant, le 4/16 du courant, le Prince Aleco Suzzo, autrefois Voivode de Moldavie, d la Principauté de Valachie. La cérémonie d'usage à cette occasion, dans l'Eglise patriarcale, s'est faite le lendemain, mais l'audience du nouvel Hospodar chez le grand Seigneur, qui d'après l'étiquette da Serail, ne pout avo.r lieu qu'un mardi et qui avait d'abord 6t6 fixée pour aujourd'hui, a dù étre renvoyée au premier D6cembre... 2. Istoria Romtmilor. Epoca fanariotilor, pag. 438. 3 Ved N. Iorga, Actei fragmente II, pag. 536. ISTORIA ROMAN ILOR 9 grabnic dol credincio§I ai sei, Cu titlu de Caimacamf, sa iee admini- stratiunea térel In num ele noului Domnitor Noul guvern al Caimacamilor semnéza actele DivanuluI aldturea ca catf-va din vechii boeri. A§a, continua a administra Ora, pe Wig Caimacamf, Gregorie Brancoveanu, Istratie Cretulescu, Barbu Vaca- rescu, Greg. Ghica. Catre ace§tia se adaog : Gheorghe Sutul, ruda lid Voda, Const. Balaceanui Iordache Slatineanu. La Constantinopole cérta Intre Strogonoffi Divanul, ja alta faza. Representantul Rusiel pretinde, ca in firmanul de investitura al WI Al. Sutu sA i se socotésca inceperea Domniel numaI dupé ce se vor fi plinit lunile cat maY avea sA domnésca Caragea pana la implinirea celor 7 ani. Acele lunI, 4icea StrogonofT, sä se considere ca un adaos la domnia de 7 ant a lul Al. Sutul. Intre aceste, la 1 Decembre 1818 (stil noft), non! Domn dobéndi audienta de investitura. la Sultanul. Despre acéstä audienta la Sultanul, a luI Al. Sutul, publica §i aliloniteur Universel» frances (No. 12), o corespondenta din Viena ea data 25 Noembre 1818, dar pre care o da tocmal la 12 Ianuarie '1819: <Le nouvel Hospodar de Valachie, Prince Alexandra Suzzo, a été mandé le 7, A la Porte, et revétu du Caftan. Il a fixé depuis sa résidence à Canare. Le 20 il envoya le grec Fostola Nicola, (?) comme kaimakam, A Bucharest." dioniteur Universel» din '24 Ianuarie 1819 (No. 24), mal publida urmatbrea scire, ce-I este adresatä din Viena In 11 Ianbarie : cD'après les nouvelles de Constantinople, du 10 Décembre, le Prince Alexandre Sutzo, nouvel hospodar de Valachie avait l'intention de partir vers la fin du mois pour Bucarest 21. Von Schladen serie RegeluI s'éLi, din Constantinopol, cu data de 10 De- cembre 1818: &A noul Domnitor Sutul VI-a trAmis doI CaimacamT ai OI la BucurescI Neil de la 17 Noembre, (led de la 5 Noembre, dupii vechiul ca- lendariii. Va sälicI cincI lile dup6 aceea CiiimAcAmia lul Suyal era infiintatii la Bucurescl, cum probézg diverse acte din condicele de la Archiva StatuluI. Eacrt co serie Von Schladen atre regele sa, din Constantinopole, In 10 Eecembrie 1818: Von Schladen catre rege.