Andrei $arii \, DUl\lARIA Fluviul imperiilor Traducere de Maria Sirghe POLIROM 2017 Cuprins Cuvdnt-tnaintepentrucititorulromdn. .......7 Capitolul 1. Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd laMareaNeagrd .......9 Capitolul2.Danubius.Frontieraromand. ....... 24 Capitolul 3. Donau. Apa sfAntd. 47 Capitolul4.Danuvius.OglindaAustriei ........ 83 Capitolul 5. Procesul fluviului Capitolul 6. Dunaj. Fiica Gloriei . 155 CapitolulT.Duna.Cdnteculnomadului. ....... 187 Capitolul8.Tuna. Granigauitatd. ......2I8 Capitolul 9. Sensurile fluviului. 238 Capitolul 10. Dunav. Eternabdtilie .....260 Capitolul 1I. /yuafi. Malurile ruse$ti . 291 Capitolul 12.Dunav.Cdlnrejiitraci.. ...324 Capitolul 13. Dundrea. La hotarul de rdsdrit . 361 Capitolul 14. "Iotqos. Capd.tul fluviului . 408 Bibliografie. 433 Capitolul 1 Drumul fluviului. De la Pidurea Neagri la Marea NeagrI ,,Dacd ingelegi adevirata origine a apelor, vei inlelege ci nu mai ai alte intrebdri." Lucius Annaeus Seneca, Naturales quaestiones, cartea a III-a, anul 63 Istoricii sunt de pdrere cd, pe cAnd slavii de la rdsdrit erau pdgAni, in zorii civilizatriei lor, acegtia botezau orice curs de api cu numele Dunai. Lingvigtii precizeazd.: acest nume provine dintr-o culturi cu mult mai veche - tradiqia celticd. Danuvius inseamni ,,rdu repede" (deladanu, repede, impetuos, givius, apd, rdu). Probabil cd originea numelui trebuie cdutatd mai departe in Antichitate, in epoca lui Zarathustra, in cuvintele limbii persane vechi care contin silabele ,da", ,do",,,du". Sau poate in trecutul gi mai indepirtat: cu mult timp inaintea erei noastre, notriunea de ,,rAu" era exprimati prin cuvintele protoindo-europene monosilabice,,da na" (,,curge aici"), ,,do na" (,,curge pe aici"), ,,du na" (,,curge pe aici prin interior"). Pretutindeni existd hidronime ce contin sunetele ,,d" gi ,,n": Dnepr (Nipru), Dordogne, Don, Dnestr (Nistru), Dvina... In diferite limbi, vii sau moarte, Dundrea are peste o duzind de nume. Cnnd curge prin Germania qi Austria, este de genul feminin. Pe teritoriile slave, Dundrea e de genul masculin, in limbile alba- nczi gi romind igi reia feminitatea, in limp ce in latind gi in greaca veche este preferatd natura masculina. In limbile maghiard gi turc5, l)undrea renunfd complet la gen, intrucdt aceste limbi se descurcd 9i firi categoria grarnaticald a genului. In limba slovend Dunirea sc ,,dedubleazd": Donava, de genul feminin, este fluviul, iar Dunaj, tlc genul masculin, este oragul Viena. Multd vreme, Dundrea a avut c<:ncomitent doui nume: cursul superior al fluviului era denumit cu termenul latin imprumutat din limba celgilor Danubius (Danuvius), 10 Dundrea. Fluviul imperiilor iar cursul inferior era numit prin cuvdntul grecesc "Iotqrog. Plinius, Strabon, Ptolemeu se intrebau unde se termini primul fluviu gi unde incepe celilalt. Ovidius numea Dundrea fluviul ,,cu doud nume" (bisnominis). Obdrgia Dundrii se afld in ramificatria esdce a unui masiv muntos nu prea inalt, Schwarzwald (Pddurea Neagri), situat in sud-vestul Germaniei. Acolo, in apropiere de bdtrAnul ordgel Donaueschingen, la 678 de metri deasupra nivelului mdrii, se unesc doui izvoare limpezi. in legdturd cu aceasta, germanii au o legendd romanticd despre spiritele apelor - doud fete frumoase, doud surori, Breg gi Brigach, pe care le-a rdpit gi le trinea prizoniere StdpAnul Muntelui. Surorile se certau deseori, intrucdt Breg voia sd ajungi la Marea Neagri, in timp ce Brigach ndzuia si meargd in vizitd la Rin. Stdpdnul Muntelui Le-a ajutat pe fete sd-gi implineasci visurile. El a indreptat Dundrea spre o mare caldd din sud-est, iar in Dundre a trimis un afluent izvordt din lacul cu apd rece Bodensee, prin care trece Rinul. Geologia a definit oarecum diferit relatriadintre Dunire qi Rin, amestec6.ndu-le apele. Dupd ce ia nagtere, in apropierea origelului Emmendingen, Dundrea intri in pdmdnt (specialigtii numesc acest fenomen ,,absorbtria apelor de suprafatrd"), dupd care apare din nou. Apele ei sunt preluate de rdul Aach, care se varsi in lacul Bodensee, prin care trece Rinul. Prin aceasti gmecherie unegte natura Marea Nordului cu Marea Neagrd. Dunirea este singurul fluviu din Europa a cdrui mdsurare se face nu in sensul curentului, ci in sens invers. Kilometrul zero al Dundrii, in partea romAneascd a Deltei, la trei mii de kilometri de Donaueschingen, este marcat pe digul origelului Sulina, iar ?n partea ucraineand (un zero enorm, pe o dald din beton) la capdtul insulei fluviale Ankudinov. Atlasele geografice indici o lungime totald a Dundrii de 2.845 de kilometri. Nu e pufin, dar nici nu reprezinti recordul mondial, ocupdnd abiapozitria29 pe listd, intre Brahmaputra din Asia de Sud gi Tocantins din Brazilia. in schimb, in Europa, numai Volga este mai lungi, insi cu mult - cu aproape 800 de kilometri. Mdsurdtorile Dundrii dau 9i alte valori - de pildi, 2.888 de kilo- metri. Asta dacd mdsurim pAnd la locul de unde izvordgte Breg, situat la cea mai mare distantrd fayd de punctul convenlional de unire a fluviului cu Marea Neagrd. Din punct de vedere strict geo- graftc, probabil cd tocmai micul izvor Breg, situat la marginea Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 11 pddurii, pe o pante hni a colinei Katzensteig, ar trebui considerat adevdrataorigine a Dunirii. Ldngdacest izvor (nu departe de micul tdrg Furtwangen, pe o proprietate privati de pe teritoriul parcului national Si.idschwarzwald) a fost amplasatd o placi memoriali. lnscriptria de pe tlblitra de cupru, montatd pe o stance acoperitd cu mugchi, spune: ,,Aici, la indltrimea de 1.078 de metri deasupra nivelului mdrii, la distantra de 2.888 de kilometri de gurile Dundrii pi la o sutd de metri de cumpdna apelor Dunirii gi Rinului, Mirii Negre qi Mirii Nordului, izvordgte Breg, principalul rdu care for- meazd" Dundrea". Un veritabil decor pastoral: o pajiqte cu trifoi alb gi p5.pidie, un gard de scinduri in culori naturale, bincutre modeste din lemn, in depirtare cisula solidd a fermierului. Exact aga, in nemigcarea coroanei arborilor, in ciripitul pisdrilor, in adierea gi goaptele vnn- tului, in lumina soarelui gi in sclipirea stelelor ar trebui sd ni se dezviluie miretria lumii. ,,In Schwarzwald, unde amurgul este ve$- nicverde,/ Tu te-ai ndscut sub un brad secular", i-a spus acum un secol Dundrii poetul gi politicianul germanJohannes Robert Becherl. In jurul izvoarelor Dundrii sunt intr-adevir pdduri debrazi. Aga cum se intimplS de cele mai multe ori, mitul s-a dovedit mai puternic decdt realitatea. in ghidurile turistice figureazdincS. un izvor al Dundrii, care, degi nu are de fapt nicio legdturd cu geneza fluviului, in congtiintra maselor este perceput ca sursd principald. Izvorul se afli in Donaueschingen, ldngd palatul 9i grddina printrilor Frirstenberg, proprietari de terenuri, mai la dreapta de soclul inalt al catedralei St.Johann. Fiirstenbergii, pirinqi ai oragului 9i pionieri ai fabricdrii berii, au dat dovadi de un voluntarism absolut: au poruncit imprejmuirea izvorului cu un zid din piatrd gi decorarea acestuia cu o compozitrie sculpturald numitd lzvorul Dundrii. Am 1. Johannes Robert Becher (1891-1958) - reprezentant de seami aI realis- mului socialist in literatura germand. Membru al Partidului Comunist German din momentul infiintrSrii acestuia, in anul 1918. Autorul poemelor ,,La mormdntui lui Lenin" (1924 si,,Miretrul plan" (1931), al romanului pacifist Levisite sau IJnicuI rdzboi drept (1926). Dupd venirea naziqtilor la putere, a fugit din Germania in URSS pi s-a intors in patrie in 1945. Membru al CC al Partidului Socialist Unit din Germania. Autor al textului imnului de stat al RDG, cdntecul Renasterea din ruine.in ultimii ani de viald a ocupat postul de ministru al Culturii in RDG. Laureat al Premiului internagional Stalin ,,Pentru intirirea picii intre popoare". 72 Dundrea. Fluviul imperiilor vdzut acest bazin in timpul unor reparatii capitale, cu perefii din beton jupuitri pdnd la armdturd., cu apa intrerupti temporar de constructori. Cursul de apd generat de izvor a fost gregit botezat Donaubach - pdriul dundrean. Ascuns in conducte subterane, dupd vreo sutd de metri el se varsd in Brigach, care invinge rezistenla muntelui. in anul 1910, F{irstenbergii au inchinat acesr loc ocrotitorului 1or, impiratului Wilhelm al Il-lea, inconjurAnd monumentul cu aspect antic cu o pergold pe patru coloane, numind locul, pompos, ,,Templul Dunirii". Acest templu al fluviului inci neniscut se vede bine de pe malul opus al lui Brigach, dinfaga muzeului ordqenesc de arti contemporand. In piatra expozitriei vin uneori, in scaunele lor cu rotile, bunicuEele de la azilul de bitrdni din apropiere: admird cele mai interesante exponate - copacul din aluminiu numit Portretul copacului gi ghemul de trevi din aluminiu numit Portretul pietrei. La un kilometru qi jumd.tate spre vest, dincolo de un teren vast pentru pdgunatul cailor princiari (apartrinAnd in mod formal tot orasului Donaueschingen), frumoasele fete, smulgdndu-se din robia StdpAnului Muntelui, se intAlnesc in sf6.rgit: Brigach cea lind, cu pdrul verde, se unegte aici cu Breg cea dreapti ca un bitr. Breg aratd ca un anost canal artificial, in timp ce Brigach e driguld, de o tristele fireascd, are albia impodobitd cu alge rogcate ce se leagdni gi se unduiesc fdrd, grabd, intocmai ca locatarele casei de bdtrdni St. Michael. In plasa princiari a Ftirstenbergilor, care au dorit sd aibd in apropiere un obiectiv geografic cu semnificatrie deosebiti, s-au prins mulqi turigti - zeci de milioane -, dar nu gi renumitul scriitor fran- cez Jules Verne. Romanul sdu de aventuri Pilotul de pe Dundre e plin de inadvertenge
Details
-
File Typepdf
-
Upload Time-
-
Content LanguagesEnglish
-
Upload UserAnonymous/Not logged-in
-
File Pages17 Page
-
File Size-