ANEXA Nr. 4 RAPORT DE ACTIVITATE 2014 Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, denumit în continuare autoritatea, pentru Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, aflat în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Legii nr.185/2014 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2013 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189 / 2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului ne.1301/2009 (Regulamentul cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, Modelul cadru al raportului de activitate). Analiza şi notarea raportului de activitate şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii de evaluare: a. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; b. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; c. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; d. situaţia economico-financiară a instituţiei; e. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate; f. evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. 1 Acasă la Moş Crăciun Jill Biden în vizită Mexicul la Muzeul Satului .Ziua Mortilor Inventarierea patrimoniului 2 Acţiuni dedicate publicului 3 Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” 2014 CRITERII DE EVALUARE A) EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ŞI ÎN RAPORT CU SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT: În planificarea şi realizarea activităţilor specifice Muzeului în anul 2014 s-a ţinut seama de identificarea şi evaluarea riscurilor de încetinire a activităţii şi de imposibilitatea de finalizare a unor proiecte funcţie de bugetul alocat, creşterea cererilor din partea publicului, precum şi creşterea numărului de vizitatori estimat, necesitatea accelerării activităţii de restaurare şi reparaţii a patrimoniului construit din zona veche a muzeului, pentru care au fost fonduri insuficiente şi bineînţeles creşterea exigentei publicului invers proporţional cu puterea de suportare a cheltuielilor legate de plata taxei de intrare sau de participare la atelierele şi taberele de creaţie dedicate copiilor. Plecând de la identificarea şi analiza acestor riscuri (scăderea numărului de vizitatori fiind un risc estimat) Muzeul Satului a folosit o strategie de reducere a efectelor negative generate mai ales de criza economic şi restrângerea puterii de cumpărare a vizitatorilor fideli prin menţinerea taxelor de intrare la un nivel scăzut, prin menţinerea taxelor de participare la târguri şi la atelierele de creaţie la cel mai mic nivel posibil, funcţie chiar de preţurile generate pe piaţă de ofertă similară a unor Ong-uri sau instituţii publice, similare sau asemănătoare ca adresabilitate: muzee, teatre, tabere de creaţie, grădiniţe şi şcoli private, primării cu proiecte de organizare de târguri tradiţionale etc. Strategiile folosite au inclus reducerea efectelor negative asupra numărului de vizitatori în mod special, dar şi asupra activităţii de conservare şi restaurare a patrimoniului (numărul mic de specialişti sau de personal de supraveghere). În aceste condiţii, Muzeul Satului , în derularea activităţii de planificare, a ţinut seama de un proces de prioritizare care să echilibreze activitatea de conservare şi restaurare cu cea de comunicare şi educaţie muzeală. Prioritizarea programelor şi proiectelor derulate a ţinut seama, ca de fiecare dată, de Strategia de dezvoltare a muzeului şi de crearea unui echilibru între atragerea de resurse financiare alternative la bugetul aprobat, creşterea implicită a numărului de vizitatori prin dezvoltarea de acţiuni care au ca bază de pornire valorizarea patrimoniul muzeal şi protecţia (conservare şi restaurare) a patrimoniului muzeal administrat în aşa fel încât acesta să poată fi transmis, nu numai intact dar şi dezvoltat, generaţiilor viitoare. În felul acesta este respectată deontologia profesională, dar şi directivele UE privind dezvoltarea sustenabilă şi abordarea integrată a patrimoniului cultural. În acest sens s-a ţinut seama şi de faptul că, pe lângă calitatea de „depozit de neînlocuit de cunoştinţe”, patrimoniul aflat în administrarea muzeului nostru este şi o reală sursă de obţinere de venituri 4 adăugate la bugetul alocat în aşa fel încât să putem dezvolta activităţi de protejare, dar şi de valorizare a patrimoniului propriu pe baza resurselor financiare proprii . Ca rezultat al adaptării strategiei de dezvoltare la condiţiile obiective în care muzeul îşi desfăşoară activitatea, precum şi al efortului depus de-a lungul anului de colectivul diminuat şi insuficient de specialişti şi personal administrativ, rezultatele obţinute situează Muzeul Satului printre primele din ţară ca număr de vizitatori şi ca vizibilitate culturală. Criteriul important de evaluare al oricărei instituţii de cultură, numărul de vizitatori, este relevant: 394 723 de vizitatori în anul 2014. La numărul de vizitatori menţionat adăugăm numărul de vizitatori estimat la expoziţiile din străinătate organizate în sediile ICR sau în spaţii puse la dispoziţie de ambasade, consulate, muzee sau instituţii de profil cu care colaborăm (de exemplu, expoziţia Dor în zbor - Magia culorii în arta tradiţională românească, Roma, Italia, organizată în colaborare cu Asociaţia Pro Patria şi Muzeul Luigi Pigorini din Roma, în perioada 24 iunie - 31 iulie, a atras peste 20.000 de vizitatori, după cum a reieşit din documentele de control ale muzeului; expoziţia Revisiting Romania: Dress and Identity - organizată în cadrul evenimentului de amploare Essential Romania. Life and Crafts of Yesteryear. Weekend of exhibitions, concerts, crafts, films, poetry and gastronomyat the Horniman Museum and Gardens, în colaborare cu ICR Londra şi Muzeul Horniman, 3 - 6 octombrie, Londra, Marea Britanie, a atras 10.000 de vizitatori, expoziţia de fotografie documentară - reproduceri din arhiva Muzeului Satului Iosif Berman, fotograful lui Dimitrie Gusti, desfăşurată în perioada 16 mai - 12 iunie la Seghedin, Ungaria, în colaborare cu ICR Budapesta, Filiala Seghedin, a atras peste 6000 de vizitatori. De asemenea, Muzeul Satului şi-a îndeplinit integral Planul minimal aprobat de Ministerul Culturii şi a realizat un număr important de alte activităţi de valorizare a patrimoniului muzeal care au dus la creşterea veniturilor extrabugetare, aşa cum reiese din raportul economic pe 2014. În prezent Muzeul îşi desfăşoară activitatea în sediul central - situat în Şos. Kiseleff nr. 28 - 30 (imobile, terenuri, patrimoniu muzeal construit şi depozite de patrimoniu mobil). De asemenea, muzeul are în teren, monumentul de arhitectură vernaculară , casa Pietroşiţa, jud. Dâmboviţa, conservat in situ, precum şi alte două construcţii existente tot în teren, care urmează să fie transferate în muzeu: biserica Sf. Arhangheli, Valea Iaşilor, jud. Argeş şi Casa de oier, Valea Doftanei, Prahova. Corpurile A3 şi F din Palatul Parlamentului – Calea 13 Septembrie Nr. 1, Bucureşti, unde a fost organizată expoziţia de costume populare, colecţia Rogojanu, au fost reluate de administraţia Camerei deputaţilor pe baza Hotărârii nr. 655/2014 pentru transmiterea unei părţi din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, precum şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 625/2005 privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România. 5 Având în vedere că de-a lungul ultimilor ani, oferta culturala a Bucureştiului a crescut şi s-a diversificat considerabil, a fost nevoie de o altă abordare a modului în care Muzeul Satului se adresează unei comunităţi cu standarde educaţionale şi socio-profesionale mai înalte decât în alte oraşe ale ţării; menţinerea muzeului în primul plan, creşterea prestigiului său în condiţiile unei oferte culturale şi de loisir nu numai diversificată şi de bună calitate, dar şi agresivă şi inflaţionistă, a însemnat un efort susţinut de publicitate, de noutate în acţiuni şi o continuă monitorizare şi revizuire a activităţii, îndeosebi a celei de relaţii publice şi educaţie muzeală. A fost nevoie de o legătură continuă cu publicul fidel, dar şi de reînnoire a activităţii pentru atragerea de noi categorii de vizitatori. În acest context oarecum nou, Muzeul Satului a avut avantajul unicităţii - un muzeu dedicat civilizaţiei tradiţionale şi satului românesc în mijlocul unui oraş mare, deschis, cosmopolit. Astfel a fost identificată, analizată şi evaluată în funcţie de categoriile de beneficiari, întreaga activitate expoziţională, atelierele de educaţie muzeală, oferta de programe şi proiecte adresate ambasadelor din Bucureşti. Au fost extinse parteneriatele, promovarea a fost mai pozitiv - agresivă pentru a asigura vizibilitatea instituţiei în condiţii de concurenţă neloială cu alte emisiuni ale televiziunilor de ştiri şi în condiţiile în care emisiuni sau chiar posturi cu tematică culturală, au dispărut limitând astfel capacitatea de reclamă gratuită (aşa cum cere legea) a Muzeului. În acelaşi timp s-a luat măsura prezentei mai active şi sporit calitative, în spaţiul virtual: s-a refăcut site-ul Muzeului,