ANEXA La Hotărârea nr.______ din ___________ (Nr. pagini _______) STATUTUL JUDEŢULUI BOTOŞANI PREŞEDINTE, Contrasemnează, Constantin Conţac SECRETAR AL JUDEŢULUI, Marcel-Stelică Bejenariu CUPRINS CAPITOLUL I Date generale de prezentare a judeţului Botoşani - întinderea teritoriului - organizarea administrativ teritorială - localităţi componente CAPITOLUL II Istoricul comunităţii judeţului Botoşani Date istorice –Atestări documentare CAPITOLUL III Populaţia judeţului Botoşani CAPITOLUL IV Căile de comunicaţie CAPITOLUL V Autoritatea administraţiei publice judeţene CAPITOLUL VI Educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială, mass-media CAPITOLUL VII Principalele funcţiuni economice : - Industrie - Agricultură - Silvicultură, - elemente naturale cu valoare deosebită - Turism CAPITOLUL VIII Servicii şi instituţii publice de interes judeţean CAPITOLUL IX Patrimoniul judeţului Botoşani CAPITOLUL X Modalităţi de participare a cetăţenilor la viaţa publică şi administrativă a judeţului CAPITOLUL XI Partidele politice şi sindicate CAPITOLUL XII Parteneriate CAPITOLUL XIII Referendumul local CAPITOLUL XIV Atribuirea sau schimbarea de denumiri CAPITOLUL XV Stema judeţului Anexe :1-14 2 CAPITOLUL I Date generale de prezentare a judeţului Botoşani Întinderea teritoriului Art. (1) Suprafaţa: 4986 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul României). Art. (2) Aşezare: regiune cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecineaza cu judeţele Suceava şi Iaşi. Organizarea administrativ teritorială Art. 3 Organizarea administrativ teritorială a judeţului cuprinde: 2 municipii: Botoşani şi Dorohoi; 5 oraşe : Darabani, Saveni, Ştefăneşti, Bucecea, Flămânzi; 71 comune şi 333 sate. Localităţi componente Art. 4 Localităţile componente sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Statut. 3 CAPITOLUL II Istoricul comunităţii judeţului Botoşani Date istorice – atestări documentare Art. 5 (1) Vestigiile trecutului de pe teritoriul judeţului relevă aşezări încă din perioada paleoliticului şi neoliticului (Ripiceni, Mitoc, Truşeşti, Drăguşeni), precum şi urmele unor cetăţi traco–getice (Stânceşti). (2) În trecutul istoric al judeţului se înscriu evenimente importante din viaţa poporului român. Pe aceste locuri, în 1478 Ştefan cel Mare i-a învins pe tătari la Ştefăneşti; în 1499 a luptat împotriva turcilor, iar în 1497 i-a învins pe leşi la Cişmea. Aceste meleaguri sunt martore şi ale ultimei bătălii victorioase a lui Mihai Viteazul (la Verbia – 1600) în acţiunea de centralizare politică a celor trei ţări româneşti. (3) Ca formă administrativ –teritorială organizată se constituie în anul 1741 sub denumirea de ţinutul Botoşani şi se păstrează ca atare până la reforma administrativă din timpul lui A.I. Cuza, când Vornicia de Botoşani se transformă în judeţul Botoşani. Până din anul 1741 o parte a actualului teritoriu al judeţului era ocol dependent de ţinutul Hârlăului, iar o altă parte compunea ţinutul Dorohoi. (4) Actualul teritoriu al Judeţului Botoşani este urmarea aplicării (în primăvara anului 1968) a actualei împărţiri administrativ -teritoriale a României, încorporând aproape toate localităţile ce au compus, până în 1950 fostele judeţe Botoşani şi Dorohoi. Municipiul Botoşani, reşedinţă de judeţ, (din anul 1968), se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu inestimabila contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii naţionale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepărtate. Numele reşedinţei de judeţ "Botoşani" este menţionat în documente, pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au rămas nenumărate acte şi hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, Eremia Movilă si alţii. Art. 6 TÂRGURI ŞI ORAŞE Oraşul Botoşani : 6947 ( 1439) – noiembrie 28 “ Scrie Letopiseţul nostru că în anii 6947 (1439), noiembrie 28, intrat-au în ţară oaste tătărască, de au prădatu şi au arsu până la Botoşani şi au arsu Târgu Botoşanilor “. (Letopiseţul de la Bistriţa) Oraşul Dorohoi : 6 octombrie 1407. Act emis de Cancelaria Moldovei prin care domnitorul Alexandru cel Bun confirmă regelui Poloniei, Vladislau Iagello, cartea de supunere dată în anul 1404. Acest document este semnat de 27 boieri, printre care pan Mihail de la Dorohoi. Ştefăneşti : 1476, într-o cronică a lui Dlugosz (cronicar polon) Bucecea : sat - 13 ianuarie 1434; târg – 1828 Darabani: târg – 1837 Frumuşica: târg – 1833 Săveni: sat - 11 aprilie 1546 târg – 1817 Mihăileni : 1835 Art.7 LOCALITĂŢI RURALE Horlăceni (1384), Dobrinăuţi (1392), Tudora (1400), Vorona (1403), Vlădeni (Mihăileni) 1412, Văculeşti (1415), Dobârceni (1427), Borolea ( Hăneşti) 1432. 4 Art. 8 MONUMENTE DE ARHITECTURĂ RELIGIOASĂ: CTITORII DOMNEŞTI : 1. Biserica“ Sf. Nicolae “Dorohoi, 1495, ctitorită de Ştefan cel Mare; 2. Biserica “Sf. Nicolae “-Popăuţi (Botoşani), 1496, ctitorită de Ştefan cel Mare; 3. Biserica “ Sf. Gheorghe “Botoşani, 1541, ctitorită de Elena Despot Doamna, soţia domnitorului Petru Rareş; 4. Biserica “ Sf. Nicolae “ Mihăileni, 1839, ctitorită de domnitorul Mihail Sturdza şi soţia Doamna Smaranda. BISERICI CTITORITE DE BOIERI 1. Biserica “Duminica tuturor sfinţilor “, Pomârla, 1811 ctitorită de marele proprietar Ioan Başotă; 2. Biserica “ Sf. Nicolae “, Darabani, 1837, ctitorită de Theodor Balş; 3. Capela “ SF.Teodor “, Stânceşti, 1837, ctitorită de Teodor Callimachi ; 4. Biserica “Pogorârea Sf. Duh “, 1809, ctitorită de spătarul Theodor Balş şi soţia sa Ruxandra; 5. Biserica “ Întâmpinarea Domnului “, Botoşani, 1826, ctitorită de spătarul Constantin Roset; 6. Biserica “ Sf. Dumitru“ , Botoşani , 1833, ctitorită de comisul Ioan Mavromati şi medelnicerul Grigorie Rocliş; 7. Biserica “Cuvioasa Paraschiva“ Botoşani, 1816, ridicată din iniţiativa preotului Atanasie şi pictată în 1832 pe cheltuiala căminarului Vasile Pisoschi; 8. Biserica “ Întoarcerea în Biserică a Maicii Domnului“ (Vovidenia), Botoşani, 1834, ctitorită de baronul Cârstea şi fraţii Varlaam; 9. Mănăstirea „Sf. Nicolae” Coşula, sec. XVI ctitorită de vistiernicul Cosolvei; 10. Schitul Zosin , sec XVIII ctitorit de Teodor Başotă – şetrar; 11. Mănăstirea Gorovei – Biserica de lemn, sec. XVIII, ctitorită de doi călugări; 12. Mănăstirea Gorovei – Biserica Sf. Ioan, sec. XVIII, ctitorită de egumenul Macarie Jora; 13. Mănăstirea Vorona, sec. XVIII – XIX, ctitorită de stolnicul Sandu Ilie; BISERICI CTITORITE DE BRESLE 1. Biserica “ Sf. Nicolae “, Botoşani, 1808, ctitorită de breslele pescarilor, brânzarilor şi ciubotarilor; 2. Biserica “ Sf. Ilie “, Botoşani, 1843, ctitorie a breslei blănarilor. BISERICI ALE COMUNITĂŢILOR ETNICE DIN ORAŞUL BOTOŞANI 1. “Adormirea Maicii Domnului“, 1669 şi “Sfânta Treime“, sf. sec. al XVIII – lea, ale comunităţii armene; 2. Biserica “Duminica Mare”, Botoşani, aparţinând ruşilor lipoveni BISERICI ALE ALTOR CONFESIUNI Biserica “ Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Botoşani, 1847, aparţinând cultului catolic. BISERICI CTITORITE DE CREDINCIOŞI Bisericuţa din lemn „Naşterea Maicii Domnului” – Vârgolici, 1779, Dorohoi Mănăstirea Sf. Treime Balş, sec. XIX, ctitorită de Lascarache Sturza şi Ec.Ursache 5 CAPITOLUL III POPULAŢIA JUDEŢULUI BOTOŞANI Art. 9 Potrivit recensămintelor efectuate de către Institutul Naşional de Statistică, la data de 5 ianuarie 1977, 7 ianuarie 1992 şi 18 martie 2002, evoluţia populaţiei în judeţului Botoşani este următoarea: Total Bărbaţi Femei 451217 217125 234092 5 ianuarie 1977 461305 225800 235505 7 ianuarie 1992 452834 222071 230763 18 martie 2002 Evoluţia populaţiei judeţului Botoşani în intervalul 2004 – 2006: Denumirea indicatorului Anul 2004 Anul 2005 Anul Procentul Locul pe 2006 din ţară populaţia ţării % Total ambele sexe(nr.pers) 459.195 459.900 456.765 2,1 22 Total bărbaţi(nr.pers) 226.176 226.395 224.899 2,1 22 Total femei (nr. pers) 233.019 233.505 231.866 2,1 22 Din total : în municipii şi oraşe 191.078 192.369 190.609 1,6 24 (nr.pers) în comune (nr.pers) 268.117 267.531 266.156 2,8 16 Populaţia ocupată la sfârşitul 152.100 153.300 151.100 1,8 26 anului: total (nr.pers) - femei (nr.pers) 80.200 77.900 77.700 1,9 25 Nr. mediu salariaţi (nr.pers) 27.880 26.319 28.596 1,1 38 Şomeri (nr.pers) 13.283 10.085 8.668 1,9 17 Rata şomajului 8 6,2 5,4 - 19 Pensionari asig. sociale 73.837 74.157 74.489 1,6 31 Pensionari agricultori 64.312 58.211 48.261 4,8 4 Art. 10 (1) Din anul 2004 se remarcă o tendinţă continuă de scădere a populaţiei, datorată atât sporului negativ (diferenţa dintre născuţi vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migraţiei externe (diferenţa dintre persoanele plecate din judeţ cu documente şi persoanele venite în judeţ). (2) Pe medii de viaţă socială se constată că la sfârşitul anului 2006, în mediul urban trăiesc 190.609 persoane, iar în mediul rural trăiesc 266.156 persoane . 6 Art. 11 (1) La sfârşitul anului 2007 numărul şomerilor a fost de 6.563 persoane, din care 2.585 femei, înregistrându-se o rată a şomajului de 4 % la nivelul judeţului, faţă de 4,1 % la nivel naţional. (2) Din cei 6.563 şomeri, 144 persoane sunt cu studii superioare, 32 cu studii postliceale, 728 cu studii liceale, 1273 cu pregătire profesională, 3242 cu pregătire gimnazială, 864 cu pregătire primară şi 280 fără studii . CAPITOLUL IV CĂILE DE COMUNICAŢIE Art. 12 (1) Transportul de bunuri şi persoane în judeţul Botoşani se face pe calea ferată sau pe drumuri publice.