Institutul Diplo matic Rom ân Caiete Diplomatice Anul I, 2013, nr. 1 DIN SUMAR: ♦ Grigore Preoteasa. Începutul carierei politice ♦ Martie 1968. Contestarea studenţească din Polonia ♦ Raportul politic al arhiducelui Rudolf de Habsburg din anul 1884 ♦ Raportul Clifford-Elsey şi culisele politicii externe americane la începutul Războiului Rece ♦ America, Afganistan şi războiul contra terorismului ♦ Recenzii şi note de lectură www.idr.ro ISSN 2392 – 618X ISSN-L 2392 – 618X INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN CAIETE DIPLOMATICE Anul I, 2013, Nr. 1 COMITETUL DE REDAC ŢIE : Mioara ANTON, Bogdan ANTONIU, Ovidiu BOZGAN (redactor şef), Lauren ţiu CONSTANTINIU, Alin CIUPAL Ă, Antal LUKÁCS (redactor şef adjunct), Andrei ŞIPERCO, Delia VOICU. A mai colaborat la apari ţia acestui num ăr: Constantin CONSTANTINESCU © Institutul Diplomatic Român Reproducerea integral ă sau par ţial ă a textelor publicate în revista „Caiete Diplomatice”, fără acordul Institutului Diplomatic Român, este interzis ă. Responsabilitatea asupra con ţinutului textelor publicate şi respectarea principiilor eticii profesionale revin în exclusivitate autorilor. 2 SUMAR STUDII Ionel RADOVICI , Grigore Preoteasa. Începutul carierei politice ................................. 5 Ovidiu BOZGAN , Martie 1968. Contestarea studen ţeasc ă din Polonia ...................... 29 SURSE DE ISTORIE DIPLOMATIC Ă Antal LUKÁCS, Raportul politic al arhiducelui Rudolf de Habsburg asupra c ălătoriei sale în Orientul european (Imperiul Otoman, Principatul Bulgariei, România şi Serbia) din anul 1884 ............................................................................................. 60 Bogdan ANTONIU, American Relations with the Soviet Union, September 24, 1946. Raportul Clifford-Elsey şi culisele politicii externe americane la începutul Războiului Rece ...................................................................................................... 90 Mioara ANTON, Lauren țiu CONSTANTINIU , Mai avem nevoie de diploma ţi?.... 158 Andrei ŞIPERCO , Un interviu neoficial, din 1976, cu Simion Bughici, fost ministru de externe al României .............................................................................................. 170 Florin DIACONU , America, Afganistan şi r ăzboiul contra terorismului. Câteva elemente de istorie diplomatic ă legate de war on terror şi de alte evolu ţii politico- militare semnificative în Afganistan, prezente în memoriile pre şedintelui George W. Bush ....................................................................................................................... 182 RECENZII ŞI NOTE DE LECTUR Ă ....................................................................... 200 Recenzii. Thomas ASBRIDGE, Cruciadele: Istoria r ăzboiului pentru eliberarea Pământului Sfânt , traducere de Cornelia Dumitru şi Miruna Andriescu, Editura Polirom, Ia şi-Bucure şti, 2013, 534 pp. (Florin DIACONU); Daniel CAIN, Diploma ţi şi diploma ţieîn sud-estul european. Rela ţiile româno-bulgare la 1900 , Editura Academiei Române, Bucure şti, 2012, 232 pp. (Elena Emilia ŞTEFAN) ; Niall FERGUSON (editor), Virtual History: Alternatives and Conterfactuals , Penguin Books, London, 2011, x + 548 pp. (Florin DIACONU); Eliezer PALMOR, Confesiunile unui diplomat , Institutul 3 European, Ia şi, 2012, 264 pp. (Elena Emilia ŞTEFAN). Note de lectur ă. Bogdan CATANA, Rela ţii româno-sârbe 1875-1913 , pref. Sorin Damean, postfa ţă Miodrag Millin, Editura Cetatea de Scaun, Târgovi şte, 2012, 243 pp. (Antal LUKACS). LISTA CONTRIBUTORILOR .................................................................................. 220 4 CAIETE DIPLOMATICE, Anul I, 2013, nr. 1, pp. 5-28 . STUDII Grigore Preoteasa. Începutul carierei politice Ionel RADOVICI Textul de fa ţă prezint ă, pe baza documentelor descoperite la Arhivele Na ţionale ale României, parcursul lui Grigore Preoteasa 1, viitor diplomat şi ministru al afacerilor externe în anii primului deceniu comunist, în perioada 1915–1940, când acesta reu şeşte construirea unei identit ăţ ii politice radicale de stânga. Datele despre p ărin ţii s ăi, incluse aici, arat ă c ă ace ştia au fost ata şaţi Partidului Na ţional-Ţă rănesc: un stigmat care, a şa cum vom vedea, îl va urm ări pe Grigore Preoteasa pentru mult ă vreme. El caut ă s ă se desprind ă de răul unei identit ăţ i partizane mo ştenite şi s ă accead ă înl ăuntrul binelui reprezentat de structurile comuniste. Prezen ţa recurent ă a ţă rănismului în trecutul s ău îl for ţeaz ă s ă apeleze mereu artificii explicative referitoare la originile sale mic-burgheze. Este drept îns ă c ă r ădăcinile ţă răniste cap ătă o relevan ţă strategic ă în activitatea sa de ilegalist, atunci când se infiltreaz ă în structurile partizane pentru a racola membri în interiorul mi şcării radicale emergente de stânga. În aceast ă perioad ă, Preoteasa particip ă pentru prima oar ă la ac ţiuni de mas ă, devine U.T.C.-ist şi este încarcerat pentru prima oar ă din cauza unor convingeri antifasciste manifestate în compania mai multor viitori membri ai Partidului Comunist, între care şi Nicolae Ceau şescu. 1 Grigore Preoteasa (25 august 1915, Bucure şti–4 noiembrie 1957, Moscova). Gazetar (redactor-şef al ziarului „România liber ă”, director al „Agerpres”), activist al P.C.R., ministru al Afacerilor Externe (1955– 1957). Plecat în delega ţie la Moscova, cu ocazia s ărb ătoririi a 40 de ani de la Revolu ţia din Octombrie, moare într-un accident de avion. I se organizeaz ă funeralii na ţionale. 5 Ionel RADOVICI Copil ăria şi „stigmatul” ţă rănist Grigore Preoteasa s-a n ăscut „în comuna Bucure şti, jude ţul Ilfov, la 25 august 1915” 2 într-o familie de muncitori – „tat ăl s ău fiu de ţă rani din B ărb ăte şti-Gorj, iar mama sa era originar ă din Nicore şti-Vrancea” 3. În autobiografia ata şat ă dosarului s ău de ilegalist, descoperit în cadrul Arhivelor Na ţionale, el declara urm ătoarele: „sunt n ăscut în anul 1915 în Bucure şti. P ărin ţii mei eram ambii de origine ţă răneasc ă din Bucure şti, tat ăl meu a fost angajat la C.F.R. într-o calitate care ezit ă între serviciul de func ţionar şi acea de tipograf, anume manipulant de imprimate speciale ale C.F.R. În acest serviciu este şi ast ăzi. Mama a fost muncitoare de fabric ă, la C.A.M.” 4. În mod evident, Grigore Preoteasa c ăuta astfel s ă sublinieze faptul c ă nu s-a n ăscut într-o familie privilegiat ă, c ă are „origine social ă muncitoreasc ă”5 sănătoas ă, a şa cum specific ă „observa ţiunile” Comisiei de Verificare a dosarului s ău de „preschimbare a carnetului de partid şi de eliberare a carnetului model 1953.” 6 Părin ţii, de şi simpli muncitori, au fost în trecut atra şi de via ţa politic ă. Tat ăl s ău, Ion Preoteasa, a f ăcut parte „din Partidul Na ţional-Ţă rănesc şi, apoi, la sciziunea lui Grigore Iunian a trecut în partidul acestuia, Partidul Radical- Ţă rănist.” 7 Grigore Preoteasa, în prima parte a vie ţii, dup ă cum singur declar ă, a „tr ăit în copil ărie în cartierele muncitore şti Grant, Giule şti” 8. În perioada 1922–1933 „a urmat şcoala primar ă în localitatea Bucure şti” 9, iar in perioada 1926–1933 „a urmat Liceul Aurel Vlaicu” 10 , unde şi-a trecut bacalaureatul. În perioada liceului era atras de istorie, 2 Arhivele Na ţionale ale României (A.N.R.), Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa – Chestionar pentru eviden ţa cadrelor , f. 5. 3 Octavian Butoi, Gavril Horja, Georgeta Oancea (editori), Grigore Preoteasa. Texte social-politice, Editura Politic ă, Bucure şti, 1974, p. 7. 4 A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa – Autobiografie, f. 32. 5 A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Observa ţiunile Comisiei de Verificare , f.16. 6 Ibid. 7 A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa – Chestionar de preschimbare a carnetului de partid şi de eliberare a carnetului model 1953 , f. 12. 8 A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa – Autobiografie , f. 32. 9 A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Colec ţia 53, Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat din via ţă , Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa – Chestionar de preschimbare a carnetului de partid şi de eliberare a carnetului model 1953 , f. 12. 10 Ibid. 6 Grigore Preoteasa. Începutul carierei politice îns ă marea lui pasiune la acea vreme era poezia, motiv pentru care, „la îndemnul criticului Pompiliu Constantinescu, pe atunci profesor la acel liceu, Grigore Preoteasa public ă, la 17 ani, în revista Vremea primele sale versuri. Versurile publicate în Vremea între anii 1932 şi 1934, în Dacia nou ă în 1938 şi în alte reviste ale timpului consemnau în Grigore Cluceru (pseudonim pe care îl va folosi, un timp, mai tîrziu şi ca publicist) ivirea unui talent viguros.” 11 Grivi ţa şi apropierea de structurile subterane comuniste Anul 1933 este unul de o relevan ţă major ă pentru viitoarea carier ă politic ă a lui Grigore Preoteasa, având în vedere fr ământ ările sociale generate de „profunda criz ă din 1929–1933 [care] a dus la reducerea masiv ă a salaria ţilor, ceea ce a provocat revolte, greve şi demonstra ţii ale muncitorilor. În conformitate cu istoriografia comunist ă, între 1929 şi 1932, în România au avut loc 377 de proteste muncitore şti (greve, revolte şi demonstra ţii) [...], iar o analiz ă a ramurilor industriale în care au ap ărut protestele arat ă c ă muncitorii din industria feroviar ă, petrolier ă, metalurgic ă şi textil ă au ini ţiat majoritatea grevelor.” 12 Astfel, într-o scrisoare din data de 2 februarie 1933 adresat ă Comitetului Central al P.C.R., este ar ătat ă situa ţia de la Atelierele Grivi ţa: „la 31.I.