Investitii 60 de proiecte pentru o nouã faþã a “micului Paris” (Interviu cu arhitectul Mario Kuibuº, coordonatorul Planului Integrat de Dezvoltare Urbanã - “Zona Centralã” Bucureºti) “aeriseascã” Bucureºtiul, prin construi- reprezintã strategia prin care se þie de 34 de milioane de lei, potrivit re- rea mai multor parcaje subterane. doreºte schimbarea feþei Bucureºtiului prezentanþilor municipalitãþii. Noua faþã a “Micului Paris” ar urmã ºi, totodatã, o rampã de lansare a altor Demararea lucrãrilor propriu-zise sã fie gata pânã, cel târziu, în anul proiecte similare celor din cadrul PIDU. pentru realizarea proiectelor PIDU este 2020-2022, dupã cum ne-au spus, re- Elaborarea acestui Plan a început în estimatã pentru anul 2015, în funcþie cent, reprezentanþii Primãriei Genera- 2010, în cadrul strategiei de dezvoltare de cât de repede va fi obþinutã finanþa- le a Bucureºtiului. Pentru derularea fiind propuse mai multe proiecte indi- rea. proiectelor de modernizare a oraºului, viduale, dintre care 60 de proiecte ºi Fiecare dintre proiecte are termene Primãria Capitalei intenþioneazã sã subproiecte au fost aprobate printr-o diferite de derulare, cuprinse între 7 ºi atragã fonduri europene de peste 200 Hotãrâre a Consiliului General din 48 de luni. de milioane de euro, pânã la finalul 2012. Arhitectul Mario Kuibuº, care anului în curs urmând sã fie întocmitã Serviciile de elaborare a PIDU, a studii- coordoneazã întocmirea PIDU, ne-a Municipalitatea intenþioneazã sã o schemã de finanþare, potrivit surse- lor de prefezabilitate aferente proiecte- oferit, în cadrul unui interviu, detalii transforme Capitala într-un oraº cu va- lor citate. lor, a studiilor de fezabilitate, a proiec- referitoare la ce presupun cele 60 de lenþe turistice, cu locuri de promenadã Planul Integrat de Dezvoltare Urbanã telor tehnice ºi a documentelor pentru proiecte ºi subproiecte care ar urma sã ºi trasee pentru bicicliºti, urmând sã (PIDU) privind zona centralã a Capitalei cererea de finanþare presupun o investi- aducã mai mulþi turiºti în Capitalã. Reporter: Ce presupune PIDU, la urma sã vinã din fonduri europene... urmând sã poatã fi accesate fonduri. punerea în aplicare a acestui plan? modul general? Mario Kuibuº: Fiind la începutul Reporter: Darîncãnuafostîntocmit Mario Kuibuº: Valoarea de execuþie Mario Kuibuº: PIDU este o strategie unui nou buget european, se încearcã niciun proiect în vederea finanþãrii... a proiectelor ajunge la circa 200 de mi- înmânatã beneficiarului, în speþã Pri- accesarea de fonduri de la UE. În princi- Mario Kuibuº: Nu, întrucât trebuie lioane de euro. mãriei Capitalei, ce identificã proiecte piu, primãria primeºte proiectul ºi este întocmite studii de fezabilitate pentru Reporter: Câþi arhitecþi au lucrat la individuale care, odatã realizate, ar pu- interesatã sã acceseze cât mai multe fon- toate proiectele. întocmirea PIDU? tea atrage noi astfel de investiþii. Vor- duri europene, dar poate veni ºi cu bani Reporter: Câte proiecte sunt cuprin- Mario Kuibuº: Este un consorþiu al- bim despre niºte posibile proiecte anco- de la buget. În funcþie de prioritãþi, se se în PIDU? cãtuit din circa 11 firme, în cea mai rã, identificate de noi în spiritul poate întâmpla ca un proiect sã fie con- Mario Kuibuº: Circa 20 de proiecte, mare parte de arhitecturã ºi urbanism. regândirii ºi redefinirii spaþiului public siderat foarte interesant, urmând sã fie dar unul dintre ele are aproximativ 40 Reporter: Pentru câte din cele 60 de bucureºtean. derulat de primãrie din surse proprii, de subproiecte. proiecte ºi subproiecte au fost realizate Reporter: Înþeleg cã finanþarea ar pentru restul proiectelor individuale Reporter: Ce investiþie presupune studii de fezabilitate? 9 Investitii Cele mai importante spaþii publice ºi cele mai inte- te, integrate într-un sistem la nivelul întregului oraº: Parlamentului-Muzeul Naþional de Artã resante repere turistice din zona centralã a Capitalei ü Camera de culturã clasicã (zona Piaþa Revolu- Contemporanã) ar urma sã fie unite printr-un Traseu prioritar pieto- þiei-Sala Palatului) ü Camera de entertainment (zona Piaþa Unirii) nal ºi debicicliºti (carepoatefi parcurs îndouãorepe ü Camera academicã (zona Piaþa Universitãþii) ü Camera istoricã (zona Centrului istoric) jos sau într-o jumãtate de orã cu bicicleta), conform ü Camera de ambianþã (zona Grãdina Icoanei-Piaþa ü Camera „Piaþa Turisticã” (zona Pieþei Amzei) proiectelor din PIDU. Romanã) ü Camera podului (zona Izvor-Pod Mihai Vodã) Traseul porneºte de la conceptul de camere urbane, ü Camera de culturã alternativã (zona Uranus-Rahova) ü Spaþiu public „La Fântâni” (zona Bd. Unirii-Piaþa ca spaþii publice comunitare cu activitãþi bine defini- ü Camera de culturã contemporanã (zona Palatul Constituþiei) Mario Kuibuº: În principiu, circa ju- mirea Camera Podul), unde cele douã malurilor, cu niºte console care sar peste hovei. mãtate din proiecte au studii de fezabi- maluri sã fie douã spaþii publice impor- Dâmboviþa tocmai pentru a mãri pro- Aºadar, încercãm sã unim fluxul de litate finalizate ºi recepþionate de cãtre tante, iar podul în sine sã fie un eveni- menada la apã între Podul Izvor ºi Piaþa oameni dintre cele douã zone. Marea primãrie. Mai avem un rest pe care spe- ment, o zona de întâlnire, de cafenea, Unirii. problema a oraºului este lupta cu acce- rãm sã-l finalizãm anul acesta, cel târziu unde lumea sã se întâlneascã ºi sã ad- Mai este Podul Calicilor, un vechi pod sibilitatea. Este nevoie de multe cãi de anul viitor. mire asfinþitul. readus în discuþie în prelungirea ªela- acces, atât din punct de vedere econo- Reporter: Care este strategia PIDU? Avem ºi un proiect de revitalizare a riului ºi în continuarea vechii Cãi a Ra- mic, dar nu numai. Una dintre discuþiile Mario Kuibuº: Strategia majorã este de a lega nordul de sud, luând ca reper Dâmboviþa, unde s-a intervenit în timpul comunismului, demolându-se foarte mult. Astfel, au apãrut mari zone nepopulate în interesul oraºului, în lo- caþii centrale precum cea din spatele Palatului Parlamentului sau zona Aca- demiei Române, care sunt fãrã valoare, din punct de vedere al atractivitãþii. În partea de sud, economicul este mult subdezvoltat faþã de nord, iar noi dorim sã creºtem interesul ºi accesibilitatea între nord ºi sud, peste Dâmboviþa ºi peste Bulevardul Unirii. Discuþia de bazã este ca centrul sã fie un tot unitar, nu sã fie divizat în zone defavorizate ºi zone favorizate. Locaþii interesante sunt ºi în partea de sud, cum ar fi zona Bragadiru, Piaþa de Flori, care nu sunt puse în valoare. De aseme- nea, sunt porþiuni cu potenþial, ca cele de la Palatul Parlamentului ºi de la Mu- zeul Naþional de Artã Contemporanã, Camera de culturã stradalã a dispãrut, fãcând loc unui spa- net spaþiul public urban de cel ce þine care trebuie sã fie locuri publice, vii, ac- þiu neconstruit, acoperit cu vegetaþie de Palatul Parlamentului. Acest nou cesibile. contemporanã, zona Palatul Parlamentului sãlbaticã, apreciazã sursele citate. Între- spaþiu public reprezentativ în susþine- Reporter: Concret, ce prevede PIDU, gul spaþiu este dominat, în prezent, de rea sa primeºte, conform PIDU, un ele- în acest sens? Spaþiile create de sistematizarea ur- banã a zonei dinanii ‘80 reprezintã de- clãdirea Palatului Parlamentului, a ment semnal - turnul de observaþie Mario Kuibuº: Apar cele douã punc- corul potrivit pentru expoziþii, eveni- douã cea mai mare clãdire din lume. Te- „Tornadã ” - “ce devine un atractor ur- te pe care noi le propunem ca elemente mente, prezentarea de instalaþii arti- renul adiacent este demarcat cu o ban, proaspãt simbol la nivelul oraºului, majore pentru Bucureºti - Parcul Izvor ºi stice contemporane etc. împrejmuire de tip gard, care separã arãtând o nouã cale ºi un nou «avânt»”. locul unde a fost podul Mihai Vodã. “Prezenþa în zonã a Muzeului Naþio- Acolo ne-am dori un pod foarte impor- nal de Artã Contemporanã, un bineve- tant ca un semnal pentru Capitalã, nit parazit arhitectural aflat în incinta întrucât ºi configuraþia spaþiului este Palatului Parlamentului, imprimã din foarte specialã, particularã - Dâmboviþa start camerei urbane caracterul ei de face un cot, se creeazã un peisaj ex- spaþiu dedicat culturii contemporane”, traordinar de-a lungul apei la asfinþit, aratã arhitecþii PIDU. perspectivele sunt extrem de dinamice. Potrivit acestora, camera urbanã de Casa Poporului, Dâmboviþa ºi toatã culturã contemporanã ocupã un vid în acea inflexiune de oraº vechi, cu strãzi þesutul urban, rezultat din masivele de- precum Lipscani sau Brezoianu, creeazã molãri ale anilor ‘80, desfãºurate în ve- o placã turnantã care necesitã o abor- derea construirii Palatului Parlamentu- dare mai specialã, o abordare de tip lui. Relieful existent odatã aici, dominat eveniment urban construit. De aceea, de Dealul Spirii, cunoscut ºi drept Dea- podul trebuie sã fie ca un fel de camerã lul Arsenalului, a fost nivelat, iar trama (în strategia noastrã chiar avem denu- 10 BURSAConstrucþiilor nr.2/2014 Camera academicã, zona Piaþa Universitãþii Aceastã zonã gãzduieºte instituþii de educaþie ºi culturã prestigioase la nive- lul întregii þãri: Universitatea din Bucu- reºti, Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu" ºi Teatrul Naþio- nal I. L. Caragiale - Bucureºti. Spiritul lo- cului este puternic marcat de încãrcãtu- rã istoricã ºi culturalã. Datoritã fluxuri- lor din zonã, piaþa este perceputã mai degrabã drept un important nod de cir- culaþie. Camera academicã este, însã, un spaþiu urban dinamic. Spaþiile de repaus din apropiere sunt intens folosite de tineri, fiind puncte de întâlnire tradiþionale.