GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA RAPORT privind implementarea Programului de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014 Chişinău, Iunie 2015 CUPRINS SUMAR EXECUTIV………………………………………………………………3 I. INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI POLITICĂ EXTERNĂ………………………...5 II. POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE…………………………………...13 III. EDIFICAREA STATULUI DE DREPT…………………………….....48 IV. EDUCAŢIE ŞI CERCETARE………………………………………...62 V. SĂNĂTATEA POPULAŢIEI………………………………………....69 VI. POLITICI SOCIALE……………………………………………......75 VII. ADMINISTRAŢIE RESPONSABILĂ ŞI EFICIENTĂ……………….....83 VIII. REINTEGRAREA ŢĂRII……………………………………….......96 IX. INTEGRAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE……………………..100 X. CULTURA………………………………………………………...101 XI. POLITICI DE TINERET…………………………………………....103 XII. PROTECŢIA MEDIULUI…………………………………………...109 XIII. CONCLUZII………………………………….................................113 2 SUMAR EXECUTIV La 30 mai 2013, Parlamentul a acordat vot de încredere Guvernului şi Programului său de activitate (sub conducerea Dlui Iurie Leancă). Din start, noul Guvern şi-a propus drept scop să continue implementarea acţiunilor începute de precedentul Executiv, care a fost format de către Alianţa pentru Integrare Europeană. Aceste acţiuni sînt îndreptate spre democratizarea continuă a societăţii, relansarea economică a Republicii Moldova, integrarea ţării în Uniunea Europeană, construirea unui veritabil stat de drept cu un înalt nivel de bunăstare. Acţiunile întreprinse în perioada de după 30 mai au vizat implementarea prevederilor Programului de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014 (în continuare – Program). Prezentul Raport de monitorizare reflectă activităţile realizate pe parcursul anilor 2013-2014 privind implementarea Programului, este structurat în baza celor 12 domenii prioritare (capitole) din Program şi redă nivelul de îndeplinire a acţiunilor prioritare identificate în fiecare capitol, menite să asigure atingerea obiectivelor de guvernare preconizate. Informaţia conţinută în Raport este acumulată din rapoartele de progres ale ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale implicate în realizarea Programului, precum şi din datele Biroului Naţional de Statistică şi a altor autorităţi care posedă date de progres pe anumiţi indicatori specifici sectorului. Partea narativă a raportului include realizările care corespund acţiunilor prioritare ale Programului. Actiunile întreprinse în afara celor cuprinse în Program, raportate de către autorităţile publice, nu au fost luate în considerare la întocmirea prezentului Raport. Pentru colectarea rapoartelor de progres a fost utilizată platforma electronică de monitorizare (monitorizare.gov.md) pusă în aplicare din septembrie 2014, fapt ce a usurat foarte mult procesul de raportare. Tendinţele macroeconomice ale anilor 2013 şi 2014 au indicat progrese. Produsul intern burt al anului 2013 în creştere cu aproximativ 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012 şi 4,6% in 2014 faţă de anul precedent. Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna decembrie 2014 faţă de luna decembrie 2013 a crescut cu 4,7% în comparaţie cu 5,2 % pentru aceiaşi perioada a anului 2013. Numărul şomerilor oficial înregistraţi pe parcursul anului, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a fost de circa 47,5 mii persoane (descreştere faţă de anul 2013 cu 24,72%). Rata medie a şomajului este de 3,9% (în descreştere cu 1,2 p.p). Salariul nominal mediu brut al unui salariat din economia naţională în luna decembrie 2014 a constituit 4865,4 lei sau cu 13,7% mai mult faţă de luna decembrie 2013. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 2014 – 4000,4 lei (+14,4% faţă de luna decembrie 2013), iar în sectorul real al economiei – 5233,5 lei (+13,7%). Pragul sărăciei a constituit în medie pentru o persoană 1196,0 lei/lună, fiind în creştere faţă de anul 2012 cu 4,6%. Nivelul sărăciei a fost de 12,7 % faţă de 16,6% în 2012. Programul conţine un şir de acţiuni prioritare pentru realizare, dar fără cuantificarea indicatorilor de performanţă. Acest fapt nu a permis să evaluăm dacă au fost sau nu atinse obiectivele Programului. Majoritatea actiunilor au prevăzute termenul de realizate pe parcursul anului 2014, conform Planului de acţiuni al Guvernului pentru 2014 (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 164 din 5 martie 2014). În pofida faptului că anul 2014 a fost un an electoral nivelul realizărilor acţiunilor prioritare este mai inalt în comparaţie cu 2013 (60% faţă de 42%). În general, realizarea Programului Guvernului pentru perioada 2013-2014 ramîne la nivelul de 60% realizare a acţiunilor prioritare identificate. Programul conţine 564 acţiuni prioritare menite să contribuie la atingerea celor 141 obiective de guvernare. 3 Daca ne referim la complexitatea realizării acţiunilor prioritare ale Programului putem menţiona capitolele: V. Sănătatea populaţiei; VIII. Reintegrarea ţării; X. Cultura şi XII. Protecţia mediului cu un nivel de realizare a acţiunilor prevăzute de Program cu circa 80% şi mai sus. Capitolele cu o realizare mai mică de 50 la sută din acţiuni sînt – III. Edificarea statului de drept (41,5%); VI. Politici sociale (31,4%) şi XI. Politici de tineret şi sport (46 %). Capitolul II. Politici economice şi financiare este unul din cele mai importante şi cu cel mai mare număr de acţiuni privind dezvoltarea economică a ţării. Pe lîngă multitudinea de măsuri realizate în scopul impulsionării activităţii economice şi gestionării finanţelor publice un şir de acţiuni prioritare rămîn încă în zona provocărilor. Nu au fost aprobate acte legislative si normative prevazute de Program ce şin de: Codul Urbanizmului şi construcţiilor; privind coordonarea activităţii de supraveghere a pieţei; gestionarea activelor întrepriderilor cu cotă majoritară de stat; activitatea pieţelor angro de produse agricole; contractele la distanţă; activitatea Poştei Moldova etc. Un alt capitol al Programului care prezintă importanţă şi valoare economică şi socială este capitolul III. Edificarea statului de drept. Pe lîngă faptul că se implementează o strategie privind reforma sistemului justiţiei în ansamblu realizarea acţiunilor prioritare cuprinse în Program denotă o performanţă foarte joasă. Din cele 41 acţiuni prevăzute la obiectivele de guvernare legate de justiţia penală, accesul la jusţiţie, toleranţa zero faţă de corupţie, protecţia drepturilor fundamentale ale omului, asigurarea ordinii publice, combaterea criminalităţii, asigurarea securităţii frontierii de stat, liberalizarea spaţiului mediatic, garantarea libertăţii de exprimare şi consolidarea societăţii civile au fost realizate doar cîte 3-4 acţiuni. Au rămas nerealizate: modificarea Constituţiei privind competenţa şi criteriile de selectare a judecătorilor la Curtea Constituţională, sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judecătoresc, procedura de numire şi demitere a procurorului general, prevenirea imixiunii în activitatea de înfăptuire a justiţiei şi prevenirea comportamentului corupţional al actorilor din sectorul justiţiei, asigurarea accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc, reformarea prioritară şi substanţială a instituţiei procuraturii prin consolidarea independenţei, imparţialităţii, profesionalismului şi transparenţei, creşterea eficienţei în investigarea infracţiunilor, modernizarea sistemelor de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional, consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor, eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, lupta eficientă cu corupţia din sectorul justiţiei, consolidarea mecanismelor de implementare a standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei, dezvoltarea unei culturi de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei prin intermediul organelor de autoadministrare din cadrul sectorului justiţiei, consolidarea mecanismului naţional de protecţie a drepturilor omului, eficientizarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar, eliminarea corupţiei în sistemul afacerilor interne, diminuarea timpului de reacţie la chemarea de urgenţă a poliţiei, intensificarea patrulării şi prezenţei poliţieneşti pe tot teritoriul ţării, contracararea eficientă a riscurilor de bază privind securitatea naţională, precum şi asigurarea securităţii împotriva riscurilor regionale şi globale, garantarea accesului la informaţia de interes public, consolidarea cadrului instituţional pentru colaborarea eficientă dintre autorităţile publice şi societatea civilă etc. 4 I. INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI POLITICA EXTERNĂ Obiective de guvernare: 1. Continuarea valorificării multidimensionale a potenţialului relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în vederea adoptării şi promovării valorilor şi standardelor europene, avînd drept finalitate integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova. 2. Impulsionarea relaţiilor bilaterale şi cooperării multilaterale, promovarea raporturilor de bună vecinătate şi edificarea unor parteneriate strategice cu România, Ucraina, Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii. Valorificarea plenară a potenţialului de cooperare cu Japonia, China, India, Turcia, Israel, Coreea de Sud, Brazilia, Qatar şi cu alţi actori globali şi regionali în ascensiune. 3. Promovarea intereselor de securitate naţională pe plan internaţional. 4. Efectuarea reformelor interne în domeniile relevante şi realizarea demersurilor