7 2. PREZENTAREA MUNICIPIULUI REGHIN I. ASEZAREA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI REGHIN Municipiul Reghin, este a şezat pe Valea Superioar ă a Mure şului, la 32 Km de Târgu-Mure ş, în aval, şi la 60 Km de municipiul Topli ţa, în amonte. Sunt 60 Km distan ţă pân ă la Bistri ţa, 105 Km pân ă la Cluj şi 360 Km pân ă la Bucure şti. Ora şul se afl ă la o altitudine de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind Mure şul, la 350 m, iar cel mai înalt P ădurea Rotund ă. Reghinul se învecineaz ă cu localit ăţ ile: Petelea, Gorne şti, Voievodeni, Breaza, Lunca, Suseni, Ideciu de Jos şi Solov ăstru. Localitatea Reghin este traversat ă de calea ferat ă 405 Târgu-Mure ş-Deda, precum şi drumurile E15/A Reghin-Bistri ţa, DN 16 Reghin-Cluj –Napoca şi de drumurile intrajude ţene Reghin-Lăpu şna şi Reghin-Sovata. Reghinul se afl ă amplasat la intersec ţia a dou ă axe de intens ă şi veche circula ţie, 8 una pe valea Mure şului, ( Târgu-Mure ş-Reghin-Deda-Topli ţa) şi alta pe valea Gurghiului spre Câmpia Transilvaniei (L ăpu şna-Gurghiu-Reghin-Cr ăie şti). II. FORMELE DE RELIEF ALE MUNICIPIULUI REGHIN Municipiul Reghin este situat în zona premontan ă, vatra veche a ora şului organizându-se pe terasa Mure şului , de unde a coborât în timp, în special cu activit ăţ i economice, în zona de lunc ă. O mic ă parte dintre casele de locuit, precum şi cimitirele au ocupat versan ţii din partea de nord. Terasa Mure şului se afl ă la cota 395 m, respectiv la 27-30 m deasupra luncii, care se înscrie între cotele 362 şi 368 m. Terasa Mure şului se racordeaz ă la lunc ă prin pante, uneori line de cca 10 %, alteori mai mari de 25-30 %, neconstruite, înglobate în cur ţi. În partea de nord-vest se întinde un şir de dealuri care ating cota de 450 m, cel mai important vârf fiind P ădurea Rotund ă, la 477 m. Dealurile şi Terasa Mure şului sunt br ăzdate de trei v ăi adânci, puternic erodate, cu caracter toren ţial, care se vars ă în canalul Mure ş. Acestea sunt pârâurile: Agricultorilor, Trandafirilor, Temni ţei. Sistemul de baraje de pe râului Gurghiu şi Mure ş, împreun ă cu digurile realizate dup ă 1970, formeaz ă un sistem hidrologic cu rol de a men ţine nivelul apelor care traverseaz ă zonele construite sub nivelul de inundabilitate. III.CLIMA Clima localit ăţ ii este continental-moderat ă. Temperatura medie anual ă oscileaz ă între 5,5 ºC şi 7,5 ºC, cu ceva mai mic ă decât în Târgu Mure ş, unde se înregistreaz ă o medie de 8 –9 ºC. Iernile, în general, sunt mai pu ţin geroase, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu media temperaturii între –3 ºC şi –5 ºC. Verile au temperaturi mai blânde, cu o medie de + 18ºC, +19ºC în lunile iulie şi august. 9 IV. RESURSELE NATURALE A. RESURSELE NATURALE DE SUPRAFA ŢĂ ( Fondul forestier, terenuri agricole, p ăş uni ) Municipiul Reghin de ţine o suprafa ţă total ă de 5609 ha din care terenurile agricole reprezint ă 71,85 %, a şa cum rezult ă din tabelul de mai jos: Nr. LOCALITA SUPRAFA ŢA DIN CARE SUPRAFA SUPRAFA DIN CARE crt. TEA DE ŢINUT Ă PĂDURI NEPRO -ŢA -ŢA -HA- -HA- -DUCTIV AGRICOL Ă NEAGRICO -HA- -HA- -LĂ -HA- 1. REGHIN 5609 4030 1579 602 201 Situa ţia terenurilor agricole şi neagricole Suprafa ţa agricola 71.85% Suprafa ţa agricola Suprafa ţa neagricol ă Suprafa ţa neagricol ă 28.15% Privitor la categoriile de folosin ţă ale terenurilor agricole din municipiul Reghin, prezentarea sintetic ă din tabelul de mai jos este elocvent ă: DENUMIREA TOTAL DIN CARE: 10 ARABIL PĂŞ UNI FÂNE ŢE VII ŞI -HA- -HA- -HA LIVEZI -HA- 1 REGHIN 4030 2207 651 360 812 Situa ţia terenurilor agricole arabil 54.76% Vii şi livezi 20.15% arabil păş uni fane ţe Vii şi livezi păş uni 16.15% fane ţe 8.93% În profilul complex vegetal animalier al municipiului Reghin, o not ă particular ă dă pomicultura, acesteia revenindu-i aproape 20% din terenurile agricole. B. RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Geologia general ă a ora şului se caracterizeaz ă prin dezvoltarea larg ă pe suprafe ţă sau la mic ă adâncime a sedimentelor de argile muntoase care, în func ţie de pozi ţia geomorfologic ă, sunt acoperite cu diferite roci şi sedimente. În acele zone în care straturile de baz ă nu au fost acoperite cu sedimente permeabile ( pietris sau nisip), care dreneaz ă mai repede apele filtrate, straturi care se altereaz ă. Prin proces în masa rocilor apar o serie de fisuri care permit circula ţia apei chiar şi în masele argiloase. V. RESURSELE HIDROGRAFICE 11 Re ţeaua hidrografic ă este dominat ă de râul Mure ş, care dreneaz ă ora şul pe o lungime de cca 4 Km. Afluentul principal al Mure şului este râul Gurghiu, pe stânga cursului şi pârâurile toren ţiale Agricultorilor, Trandafirilor, Temni ţei, pe dreapta cursului. În decursul timpului s-au executat o serie de lucrări hidrologice, respectiv canale, în scopul asigur ării func ţion ării unor întreprinderi. Astfel, din cursul Mure şului, prin intermediul unui baraj se desprinde canalul Mure ş care nu mai are azi func ţii industriale fiind în prezent doar colectorul de ape pluviale din zon ă. Canalul Gurghiu str ăbate zona industrial ă a ora şului şi se vars ă în Mure ş în amonte de ora ş. Sistemul de baraje de pe Gurghiu şi Mure ş, împreun ă cu digurile realizate dup ă 1970, formeaz ă un sistem hidrologic cu rol de a men ţine nivelul apelor care traverseaz ă zonele construite sub nivelul de inundabilitate. Precipita ţiile medii anuale, în zona ora şului oscileaz ă între 650-700 mm anual. VI. INFRASTRUCTURA VII. A. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Lungimea str ăzilor 85 88 89 90 91 91 or ăş ene şti –km Lungimea str ăzilor 47 47 58 58 58 60 or ăş ene şti modernizate-km B. INFRASTRUCTURA TEHNICO EDILITAR Ă 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Lungimea simpl ă a 78 km 78,4 km 79,5 km 83,3 km 85,8 km 88,9 12 retelei de distribuire a apei potabile-km Lungimea simpl ă a 74,7 74,9 km 85,5 km 85,6 km 120,680 12,701 conductelor de distribuire km a gazelor-Km Num ărul autobuzelor şi 8 9 9 9 9 9 microbuzelor de inventar Locuin ţe existente-total 12587 12608 12762 12853 12923 13015 num ăr Locuin ţe în proprietate 421 403 422 417 390 390 public ă-num ăr Locuin ţe în proprietate 12166 12205 12320 12436 12533 12625 majoritara privat ă Locuin ţe terminate total 71 40 174 102 96 98 Locuin ţe terminare din - - 118 - - - fonduri publice Locuin ţe terminate din 71 40 56 102 96 98 fonduri private Suprafa ţa locuibil ă –total 551519 556560 567902 578421 585567 603619 mp Suprafa ţa locuibil ă- 11844 11324 12670 12045 11253 11253 proprietate public ă-mp Suprafa ţa locuibil ă – 539675 545236 555232 566376 574314 592366 fonduri private-mp C. INFRASTRUCTURA EDUCA ŢIONAL Ă În municipiul Reghin func ţioneaz ă un num ăr de 19 unit ăţ i de înv ăţă mânt ( 9 gr ădini ţe, 5 şcoli primare şi generale, o şcoal ă de arte şi meserii, 3 licee ,o şcoal ă 13 postliceal ă). În înv ăţă mântul pre şcolar sunt cuprin şi un num ăr de 1430 copii, iar în celelalte forme de înv ăţă mânt un num ăr de 6900 elevi. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un num ăr de 530 cadre didactice. Baza material ă a procesului de înv ăţă mânt este compus ă din :319 s ăli de clas ă şi cabinete, 34 laboratoare şi 28 ateliere şcolare, 18 s ăli de gimnastic ă şi 10 terenuri de sport. D. INFRASTRUCTURA SANITAR Ă În municipiul Reghin este situat ă şi func ţioneaz ă o unit ăte spitaliceasc ă, respectiv Spitalul municipal Eugen Nicoar ă care dispune de un num ăr de 301 paturi. Popula ţiei municipiului Reghin i se acord ă asisten ţă medical ă de c ătre un num ăr de 53 medici, 2 medici-denti şti, un farmacist si 201 de cadre medii sanitare, în sistemul public, respectiv 9 de medici, 13 medici-denti şti, 30 farmaci şti şi 95 de cadre medii sanitare, în sistemul privat. Cu privire la unit ăţ ile sanitare care deservesc popula ţia municipiului Reghin, în acest sens este sugestiv urm ătorul tabel : Tipul unit ăţ ii sanitare Sector public/privat Num ăr Spitale public 1 Dispensare medicale public 1 Policlinici privat 3 Cabinete medicale public 1 şcolare Cabinete medicale public 13 individuale de familie 14 Crese public 1 Farmacii public 1 Farmacii privat 15 Cabinete stomatologice privat 12 Ambulatorii de spital public 1 Laboratoare medicale privat 1 Cabinete stomatologice public 5 individuale-sector public Laboratoare de tehnic ă Privat 7 dentar ă Cabinete medicale de public 16 specialitate individuale Cabinete medicale de privat 34 specialitate individuale Cabinete de familie privat 2 Cabinete medicale de privat 9 medicin ă general ă Laboratoare medicale public 3 E. INFRASTRUCTURA SOCIAL Ă ŞI CULTURAL Ă TIPUL UNIT ĂŢ II DE CULTUR Ă NUM ĂR Biblioteci 15 Biblioteci publice 1 Case de Cultur ă 2 Muzee 2 Vizitatori ai muzeelor 8586 15 VII. POPULA ŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIA ŢA FOR ŢEI DE MUNC Ă A.