Situația socio-ecologică în bazinul hidrografic Răut Autor: Mihail Mustea, manager programe politici de mediu Chișinău 2017 Cuprins Introducere ................................................................................................................................................................... 3 Amplasarea geografică a sub-bazinului rîului Răut ...................................................................................... 4 Capitolul 1. Situația generală socio-ecologică în bazinul hidrografic Răut.......................................... 5 Capitolul 2. Starea mediului dezagregat pe localități ................................................................................... 8 Capitolul 3. Obiectivele principale spre soluționare ............................................................................... 244 2 Introducere La 14 octombrie 2016 în mun. Bălți a avut loc conferința de constituire a Comitetului Subbazinal Răut, la care au participat reprezentanți delgați din partea Consiliilor raionale, localitățile cărora sunt situate în Bazinul hidrografic Răut, precum și mun. Bălți, Instituțiilor de sănătate și de mediu. În cadrul acestui eveniment a fost prezentată o comunicare privind sitiația generală ecologică în bazinul hidrografic Răut și expuse unele soluții de redresare a situației de ordin tehnic și educațional, aprobat Regulamentul de constituire și funcționare a Comitetului subbazinal și componența acestui Comitet. Organizarea și desfășurarea conferinței a fost asigurată de Centrul Național de Mediu în colaborare cu Agenția ”Apele Moldovei” și de comun acord cu Autoritățile publice locale din regiune. Cadrul legal de funcționare a Comitetului constituie Legea apelor, nr 272 din 23 decembrie 2011, pusă în aplicare la 26 octombrie 2013, art.11, iar hotarele zubbazinului hidrografic Răut sun stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 775 din 4 octombrie 2013 cu privire la hotarele districtelor bazinelor și subbazinelor hidrografice și hărțile speciale în care sunt determinate. Conform legendei la anexa nr.2 la hotărîrea în cauză suprafața subbazinului Răut, nominalizat sub nr. de ordine 20 constituie 7782.94 km2. Comitetul Subbazinal Răut este o structură consultativă, independentă în exercitarea atribuțiilor stabilite prin Regulamentul aprobat la conferință , abilitat cu competențe de participare la activitățile de gestionare eficientă a resurselor de apă în perimetrul bazinului hidrografic Răut și în condițiile cadrului legal existent. Pentru buna desfășurare a competențelor este necesar de a cunoaște care este situația în bazin, evedenția prioritățile de soluționare a problemelor ecologicecreate în bazin, precum și planificarea activității comitetului în perioada de referință. Evident, în astfel de condiții, apare și necesitatea elaborării unui raport de sintesă privind situația ecologică în fiecare localitate situată în subbazin. Anticipat constituirii Comitetului, Autorităților publice locale de ambele niveluri li s-au propus de a îndepleni un Chestionar elaborat de Centrul Național de Mediu cu reflectarea informației privind situația creată în primăria respectivă. În această activitate s-au implicat, în mare măsură, autoritățile de mediu raionale, parțial de sănătae și Consiliile raionale, cărora le aducem mulțumiri prin intermediul acestei publicații. În cuprinsul de urmează situația este reflectată, după volum și conținut, în dependență de informația prezentată în Chestionarul menționat de către primăriile sitate în subbazubul hirografic Răut. Raportul cuprinde 2 capitole privind situația generală socio-ecologică în bazinul hidrografic Răut și starea mediului dezagregat pe localități/primării. Concomitent sunt formulate și unele probleme prioritate spre soluționare. 3 Amplasarea geografică a sub-bazinului rîului Răut 4 Capitolul 1. Situația generală socio-ecologică în bazinul hidrografic Răut Bazinul hidrografic Răut cuprinde un teritoriu de peste 702.423 ha. În spațiul hidrografic al rîului Răut sunt amplasate localități întrunite în 18 unități teritorial-administrative (primării), inclusiv: o primărie situată în raionul Ocnița (Lipnic); 21 primării- raionul Dondușeni; 28 primării-raionul Drochia; 29 primării-raionul Florești; 11 primării-raionul Rîșcani; 6 primării- raionul Fălești; o primărie (Fundurii Vechi)-raionul Glodeni; o primărie (Măgurele)- raionul Ungheni; 16 primării-raionul Soroca; 6 primării-raionul Șoldănești; 12 primării-raionul Rezina; 26 primării-raionul Sîngerei; 31 primării-raionul Telenești; 6 primării-raionul Călărași; 31 primării-raionul Orhei; 4 primării-raionul Criuleni, o primărie (Ustia)-raionul Dubăsari și mun. Bălți Unități administrative teritoriale Primării Localități Locuitori Gospodării 232 412 (persoane) 228900 746.921 În localitățile menționate activează 1939 instituții sociale/ publice, desfășoară activități economice circa 2220 GȚ, peste 20 mii agenți economici în agricultură, comerț și prestări servicii. Bazinul rîului Răut ocupă o parte considerabilă a Podișului Nistrului și a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de 41 km, maximă – 65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec pe vârful dealurilor cu altitudinea de 230-388 m. Suprafața bazinului este de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limetele Podișului Maldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudinea de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sunt pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte – cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2 % din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predomenand stejar și carpen. Terenurile înmlăștnite, care se întâlnesc doar în luncile rîurilor, ocupă cca 0,8 % din suprafața bazinului. În bazinul hidrografic Răut sunt răspîndite zăcăminte de argilă, nisip, pietriș, piatră, saur și lut, calcar. În teritoriul com Prodănești, rl Florești există zăcămîntul complex de argilă bentonitică și calcar pentru construcții, iar în s. Hoginești, rl Călărași- argila pentrtu ceramică. În teritoriu funcționează carierele de extragere a argilei (or. Drochia); de nisip ( Florești; Bravicea și Hirova rl Călărași; Inești , Căzănești, Verejeni, Scorțeni rl Telenești); piatră (Jevreni, Criuleni; Brînzenii Noi, Pistrueni, rl Telenești; Seliște rl Orhei). 5 Rețeaua hidrorafică este bine dezvoltată de o formă detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km². În total în bazin există 935 de rîuri cu lungimea de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de rîuri cu lungimea de 10-20 km, 6 rîuri cu lungimea de 31-40 km, 3 răuri cu lungimea de 41-50 km, 5 răuri cu lungimea de 51-100 km. Rîul Răut este cel mai mare afluent al Nistrului și, totodată, cel mai mare rîu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Moldovei. Izvoarele rîului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești și Orhei. Suprafața bazinului de recepție este de 7760 km2, căderea rîului-168 m. Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt rîurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) rîul primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic. Printre cursurile mai mici de apă de menționat rîulețele Bolata (r.Soroca); Căinarca, Ramazani (r.Drochia, r.Florești); Teiul, Ciorna (r. Florești, r.Șoldănești); Răuțel, Flămînda (mun. Bălți); Culișoara (r.Ungeni, r. Sîngerei); Romazanca, Popornița (r. Rîșcani); Dobrușa (r. Șoldănești, r. Telenești); Valea Gogîlnicului, Filanda, Șegala, Cumparia (r.Rezina); Ciulucul mijlociu și Ciulucul Mare, Chiua (r. Telenești); Iligacea, Chișcari, Roșiori, Jidani (r. Sîngerei); Drighinici, Moța, Vatici, Ivanos, Voloca (r. Orhei); Zdoroca (r. Criuleni). Rîul Ichel traversează teritoriul r. Călărași. În bazinul hidrografic Răut lacuri naturale practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din suprafața totală a acestuia. Nemijlocit în albia r. Răut sunt construite două lacuri de acumulare-Florești, care funcționează și în prezent, și Căzănești, raionul Telenești, al cărul baraj este avariat. Lacul de acumulare Florești se întinde de la s. Prajila pînă la or. Florești. Barajul de aici este într-o stare satisfăcătoare, lacul însă este foarte calmatat, pe alocuri înmlăștinit, mai cu seamă în cursul superior. Barajul lacului de acumulare Căzănești a fost construit pe la miglocul sec. XX ca o hidrocentrală. Procesele de colmatare intensivă au dus la degradarea lacului. În prezent stavilele barajului nu funcționează și alături s-a săpat un canal de evacuare a apei din lac, prin care curge rîul. În cursul superior, pînă la satul Putineși, raionul Florești și într-un șir de locuri din cursul inferior al rîului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întîlnește doar la maluri. În bazinul rîului sunt construite 1236 bazine acvatice /iazuri dintre care 218 sunt, la moment, uscate; 31 de unități sunt private. Apa din acumulările de apă se folosește în special pentru irigare, în piscicultură, pentru diferite necesități tehnice, adăpatul animalelor și parțial