olului PERSONALIA VALORI INTERBELICE ROMÂNEȘTI. PROFESORUL UNIVERSITAR CONSTANTIN N. TOMESCU olului DOI: 10.5281/zenodo.3567697 Conferențiar universitar, doctor Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC CZU: 27-7(478) Institutul de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Profesor universitar, doctor, George ENACHE Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați ROMANIAN INTERWAR VALUES. PROFESSOR CONSTANTIN N. TOMESCU Abstract. The article presents the work of the secretary of the Bessarabian Metropolitan Church professor Constantin N. Tomescu, between 1918-1940 and 1941-1944. Born in Constanta, after his studies at the Iasi Theological Seminary and then at the Faculty of Theology in Bucharest, Constantin N. Tomescu was delegated as secretary of the Metropolitan Church of Bessarabia and ful"illed this function throughout the interwar period. In Chisinau he carried out extensive cultural activities: in parallel with the position of secretary of the Metropolitan, he collaborated in publishing several newspapers and magazines, actively participated in various Committees, Societies, Cultural Associations, schools, etc. In 1926 he actively participated in the opening of the Faculty of Theology in Chisinau, being involved until 1944 as a professor and dean of this faculty. In 1937 - 1938 he was Minister of Cults and Arts. With the Soviet army entering Bessarabia in 1944, he and his family "led to Romania. During the communist regime, he was imprisoned three times as a representative of the old Romanian ruling elite, and the longing for Bessarabia intensiied his desire to put on paper his impressions during the period in of"ice, in the administrative centre of the Romanian province on the left of the Prut. Constantin Tomescu’s memoirs, taken out of anonymity and published in their entirety, become a rich historiographical source. Keywords: Romania, Bessarabia, Chisinau, interwar period, Bessarabian Metropolitan Church, Constantin N. Tomescu, Faculty of Theology in Chisinau. Rezumat : Articolul prezintă activitatea secretarului Mitropoliei Basarabiei, profesorul universitar Constantin N. Tomescu, în perioada 1918-1940 și 1941-1944. Născut în Constanţa, după studiile la Seminarul Teologic din Iași, apoi la Facultatea de Teologie din București, Constantin N. Tomescu a fost delegat în calitate de secretar al Mitropoliei Basarabiei și a îndeplinit această funcţie pe parcursul întregii perioade interbelice. La Chișinău, a desfășurat ample activităţi culturale: în paralel cu funcţia de secretar al Mitropoliei a colaborat la publicarea mai multor ziare și reviste, a participat în diverse comitete, societăţi, asociaţii culturale etc. În 1926 s-a implicat activ în deschiderea Facultăţii de Teologie din Chișinău, "iind, până în 1944, profesor și prodecan al acestei facultăţi. În anii 1937 – 1938, a fost ministru al cultelor și artelor. Odată cu intrarea armatei sovietice în Basarabia, în 1944, el și familia sa s-au refugiat în România. În timpul regimului comunist, a fost încarcerat de trei ori ca reprezentant al vechii elite române de conducere, iar dorul de Basarabia a intensi"icat dorinţa de a așterne pe hârtie impresiile și trăirile sale. Importante devin scrierile despre activitatea sa în Basarabia interbelică. Memoriile lui Constantin Tomescu, scoase din anonimat și publicate integral, devin o bogată sursă istoriogra"ică. Cuvinte-cheie : România, Basarabia, Chișinău, perioada interbelică, Mitropolia Basarabiei, Constantin N. Tomescu, Facultatea de Teologie din Chișinău . 110 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 4 (64) 2019 Silvia Corlăteanu-Granciuc, George Enache. Valori interbelice românești. Profesorul universi tar Constantin N. Tomescu Constantin Nicolae Tomescu a venit în Basara- scaun Nicodim Munteanu, viitor Episcop de Huși, bia în vara anului 1918, însoţindu-l pe Nicodim Mitropolit al Moldovei și Patriarh al României, de Munteanu, numit Arhiepiscop al Basarabiei, invi- care l-a legat un statornic sentiment de !idelitate tat de acesta în funcţia de secretar al Mitropoliei și admiraţie. Imaginea vlădicăi Nicodim, așa cum Basarabiei. S-a alat aici până în 28 iunie 1940, este conturată de Constantin Tomescu în memorii- cand a fost nevoit, împreună cu mulţi alţi români le sale, era una mai mult decât măgulitoare, !iind să se refugieze. Revine odată cu Armata Română, cea mai detaliată biograie a celui de-al doilea Pa- între anii 1941-1944, ca în ‘44, să se refugieze de!i- triarh al României, redactată de un contemporan. nitiv și să nu se mai întoarcă niciodată pe pămâtul Cu sprijinul lui Nicodim Munteanu, tânărul pe care-l îndrăgise atât de mult, unde și-a petrecut Tomescu a reușit, în cele din urmă, să intre la se- cei mai frumoși ani din viaţa sa și unde a contribuit minarul din Iași, pe care l-a absolvit ca premiant, la prosperarea acestui ţinut. în 1912. Doritor să-și con tinue studiile, Constan- Tatăl lui Constantin Tomescu, Nicolae, era origi- tin Tomescu a urmat Facultatea de Teologie din nar din Baia de Aramă, Olte nia, iar mama, Ștefania, București, unde s-a airmat ca un eminent, dar și din Săliștea Sibiului, era descendentă dintr-o ca lider de opinie dinamic, animat de marele ideal importantă familie de mocani ardeleni. Constantin al unităţii naţionale. s-a născut la Constanţa, la 20 februarie 1890, deve- Ales președinte al studenţilor de la Teologie, nind astfel un vlăstar al Dobrogei. Tomescu a trecut în Ardealul maicii sale, a!lat sub Soarta a fost vitregă cu micul Constantin. stăpânire chesaro-crăiască, cu un grup de 30 de Rămâne orfan de tată la vârsta de trei ani și rolul colegi, pentru a aduce românilor ardeleni un mesaj patern a fost preluat de preoţii de la biserica din al patriei libere. Acolo, prin inter mediul Asociaţiei apropiere, pe care o frecventa dus de mamă, !ire „Astra”, a făcut cunoștinţă cu Onisifor Ghibu, Oc- evlavioasă și păstrătoare a tradiţiilor ortodoxe. tavian Goga, Vasile Bologa. Apoi, a fost arestat de Amintirile din copilărie, până a rămâne orfan și de autorităţile maghiare și reţinut în penitenciarul ea, sunt împresurate cu frumoase evocări despre din Sibiu, până ce Guvernul Român de atunci a da tinile și tradiţiile dobrogenilor. Descrieri ale reușit să-l elibereze. Acţiunea studenţilor teologi a orașului Constanţa, pline de viaţă și culoa re, cu nos- alat mare ecou în rândurile românilor din Ardeal, talgii și evocări ale !igurii mamei pe care o numea care visau la unirea cu Patria-Mamă. duios „măicuţa mea dragă”, cea care „a sădit în su- În 1916, anul intrării României în Primul Război letul meu un început de iubire a neamului nostru Mondial, alături de Antanta, Constantin Tomescu era românesc”. proaspăt absolvent al Facultăţii de Teologie, visând La vârsta de nouă ani, a rămas orfan de ambii la o bursă în străinătate. Însă „chemarea istoriei” l-a părinţi. Nea vând pe nimeni pe lume, se zbătea ca determinat să se înroleze ca soldat voluntar, făcând peștele pe uscat. Epitropia, pusă de Tribunalul din parte din echipa unui tren sanitar, pe întreaga du- Constanţa să-l crească, a risipit averea destul de rată a marii con!lagrații. Se ocupa de îngrijirea ră- consistentă, adunată de pă rinţi, pentru a-i asigu- niților, de nevoile spirituale ale combatanților și i se ra un viitor fără griji, după care refuza să-l spriji- încredințase, inclusiv, responsabilitatea de gre!ier al ne să studieze la gimnaziu. Pentru a supravieţui, trenului, sarcină care într-un fel anticipa viitoarele Constantin încerca să înveţe tâmplăria, să devină activități ale lui Constantin Tomescu. hamal în port sau băiat de prăvălie într-o librărie În condițiile dezagregării fostului Imperiu Ța- din oraș, ba chiar intenţiona să-și facă o carieră rist și a impactului revoluției bolșe vice, mișcarea militară, intrând copil de trupă în marină. națională a românilor din Basarabia decidea ca te- Însă suletul său, înclinat spre studiu, nu se ritoriul dintre Prut și Nistru să se unească cu Ro- împăca cu această situaţie. S-a atașat de protopopul mânia. Ziua de 27 martie 1918 (st.v.), zi în care la orașului, preotul Gheorghe Niculescu, care, apre- Chișinău, în ședința Sfatului Țării, a fost adoptată ciindu-i dragostea de cele bisericești, l-a sprijinit Declarația de Unire a Basarabiei cu Țara-Ma mă, pe micul orfan să se înscrie la Seminarul Teologic România, îl găsea pe Constantin Tomescu în trenul din Galaţi. Datorită unui complex de împrejurări, sanitar, luptând împreună cu echipa medicală îm- descris în amănunt în cuprinsul memoriilor sale potriva febrei recurente și a tifosului exantematic. [1], Constantin Tomescu n-a câștigat concursul, Vestea a fost primită cu mare entuziasm și bucurie, dar, cu acest prilej, l-a cunoscut pe arhima dritul de nota autorul în memoriile sale. UNIVERS PEDAGOGIC NR. 4 (64) 2019 111 PERSONALIA Anul 1918 a reprezentat nu doar anul Unirii Ba- Școala de Cântăreți Bisericești și un imobil pentru sarabiei cu Țara-Mamă, dar a devenit și cel în care ajutor reciproc a clerului. Impresionat de catedra- tânărul absolvent al Facultății de Teologie din Bu- la din centrul orașului, găsește mai târziu, în acte- curești, Constantin Tomescu, și-a început cariera le din arhiva Consistoriului, proiectul acesteia și profesională, în chip neașteptat pentru el, chiar pe directivele din care a$la că arhitecții sinodali din meleaguri basarabene. După mai bine de un secol, Sankt-Petersburg au făcut o eroare. Au construit timp în care românii basa rabeni au fost integrați catedrala din Chișinău, conform proiectului pen- cu forța sub aspect religios în cadrul Bisericii Or- tru ediicarea unui locaș divin la Bolgrad, iar acolo todoxe Ruse, $iind supuși