www.cimec.ro CUPRINS rit((§,it» Eminescu in aeternum ................... 1 Gellu DORIAN-A protesta în deşert ..................................... Valentin COŞEREANU- Eminescu- topoi esenţiali .......................... 89 Maria M. CASSIAN-Pagini de memorialistică ................................... 96 @N,IIuf4,il Smaranda PINTILEI-Manuscrisul eminescian 2261 ...................... 102 Scrisoare de protest- Ana FLORESCU- Eminescu- Chiriaş în propria-i viaţă .................... 1 OS 2 .,Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor" ..................................... Constantin COŞEREANU-Falsul ca iluzie a adevărului ................ 109 ..................115 Invitatii revistei Oana BUZATU ILIESCU-Eminescu gazetarul .................. Geo VASILE- Poetica dublului în proza lui Eminescu ..................... 118 Dan Bogdan Hanu în dialog cu Ovidiu Genaru ................................... 3 Cristina Gabriela NEMEŞ- Dimensiunea religioasă Angela Baciu în dialog cu Ioana Pârvulescu .......................................... 6 a liricii eminesciene .................................................................................. 120 l!lhlf!îlIII iltil iM tmt Adrian George SAHLEAN -Stelele-n cer, ........................... 125 Andra Rotaru în dialog cu Tudorel Urian ................................................ 8 Fragment din introducerea la .,Caiete de Atelier" .................. 128 Andra Rotaru în dialog cu Ioana Bradea .............................................. 1 O Ionel SAVITESCU-Radiografia unui mit ......................... Andra Rotaru în dialog cu Stelian Ţurlea .............................................. 12 Florentina Toniţă în dialog cu Marius lanuş ........................................ 14 llrnNMfilttW Lucian BOIA-Hegemonie sau declin al Franţei? ........................... 129 Anchetele revistei Michel LEI RIS- Aurora ............................................................................... 133 ............................................. 136 Cum este cu putinţă canonul?! ................................................................ 16 Manifestele Avangardei ruse .................... ................................................. 138 Scriitorul -destin şi opţiune ..................................................................... 22 Geo VASILE-Doi poeţi şi un prozator Shaul CARMEL-Moartea era albă, paltonaşul, roşu ...................... 142 .................................. 143 tmrnr;rn 6UM tmt Laura Kasischke- Cântec de bucătărie ............. Marta PETREU - Caligramă ........................................................................ 24 mD Al. CISTEL�CAN-Schtfă in cărbune- Mircea A. Dioconu ............. 144 Anton ADAMUŢ-Un episcop.,politic" şi.,diplomat" (11) ............... 146 Antonio PATRAŞ-Alexandru Philippide şi.,Viaţa Românească" (li) ........................................................................ 150 Marius CHELARU-Eros şi Kamadeva (11) ............................................ 153 Adrian ALUI GHEORGHE-Timpul iniţierii în basmul mitic .......... 155 lsabel VINTILA- Gellu Naum. Primitivitatea lăuntrică .................... 161 1:1'4romm Liviu PENDEFUNDA- Meditaţie şi rugăciune .................................. 164 ............................................................... 39 Doina RUŞTI -Salvatorul morţii Dana PINTILEI-Paul Miclău: Starea de sonet ................................... 168 ........... 40 Olivia VEREHA -Ana ......................................................................... Constantin COROIU-Biografie şi destin ........................................... 170 Adrian G. RO MILĂ - Far West .................................................................... 46 Constantin ABĂLUŢĂ- Întâmplări imaginare (t]:<Şij,t.t• pe străzile Bucureştiului ............................................................................. 48 Luca PIŢU- Rapsodiile de vară (III) ....................................................... 173 Gabriel CHIRIAC-Ucenicul cavalerului ales ....................................... 54 r!Tl'l iNMfM ltEWi Victor Teişanu- 60 de ani ......................................................................... 176 Dan ALEXE-Rămăieni ................................................................................ 56 IM4ufdi6W !l%hll Victor TEIŞANU-Poezia lui Constantin Dracsin ............................... 182 Carmelia LEONTE- Jurnal spaniol (11) .................................................... 70 Note comentarii idei Cronică literară Mircea OPREA-Premieră ieşeană pe scena! teatrului din Botoşani şi 186 Lucian ALECSA-Ambasadorul invizibil ................................................ 73 Ray Cooney la Botoşani ............................................................................. Vasile SPIRIDON-Mirosul transpiraţiei divine ................................... 75 Lecturi tardive ............................................................................................ 188 Gabriela CREŢAN- Portrete de familie .................................................. 77 Nicolae CĂRUNTU- Simion Gociu, poetul prozator ..................... 188 ......................................................... 189 Simona-G razia DIMA- Dialogul consolator ........................................ 80 Ofensiva poeziei contemporane Monica PATRICHE-Omul disponibil ..................................................... 83 Mircea OPREA-Aprindeţi o candelă pentru Iorga ........................ 189 Florin CARAGIU -Ion Zubaşcu şi.,Omul disponibil" ......................... 84 REGULAMENTE: Festivalul National de Poezie.,Nicolae Labis"; Lucian GRUIA- Ion Pogorilovschi-TĂCEREA MESEI TĂCERII ......... 86 Festivalul concurs de poezie.,Costache Conachi"; Premiul Naţional Ciprian MANOLACHE- Eros şi Thanatos ............................................... 87 de Poezie.,Mihai Eminescu" pentru Opera Prima; Concursul Naţional de Creaţie a piesei de teatru într-u n act.,Mihail Sorbul" ................. 190 Coperta 1- Gheorghe Stanciu -Autoportret, ulei/pânză 50x35 cm 1978 Coperta 4 - Gheorghe Stanciu - Natură statică, ulei/pânză 1 00x80 cm 1979 Grafica de interior:www.cimec.ro Vasilian Doboş A C C E N T E A Gellu DORIAN A PROTESTA ÎN DEŞERT Arghezi, cînd i se cerea să spună cîteva vorbe despre Eminescu, de atenţia guvernelor române din ultimii douăzeci de ani, şi anu- repeta, îndreptăţit în felul lui, că „a vorbi despre Eminescu e me cultura, asta înseamnă că fie tu, ca guvern, eşti la fundul sacu- nca şi cum ai striga într-o peşteră”. Desigur, poetul Cuvintelor lui, şi asta din cauza proastei administrări, fie aduni, în disperare, potrivite se referea, în acel context cînd din Eminescu era voie de orinde, de la babe, de la şomeri, de la handicapaţi, de la toţi ne- să se spună numai anumite poezii sau mai curînd să se tacă, la norociţii şi mai puţin de la cei care au furat cu nemiluita, pentru inutilitatea unor „vorbe” despre poetul al cărui destin postum a te asigura de trecerea iminentelor zile negre ce vin. Aplicarea vorbea de la sine. Cine să asculte, cînd toate urechile, la acea impozitării dincolo de admisibil a „drepturilor de autor”, otova, vreme, erau înfundate cu ceară ideologică? Cui să i te adresezi, de la maneliştii care adună banii cu lopata pînă la scriitorul care, cînd mai toţi nu ştiau mai nimic despre Eminescu? La ce bun? dacă primeşte niscaiva drepturi de autor de la o revistă sau de la o Încît, în cugetul lui, Arghezi ştia că vor veni şi vremurile cînd editură, o dată sau de câteva ori pe an, nesemnificative oricum, la Adespre Eminescu se va vorbi ca şi cum ai respira. care mai vii şi cu diminuarea deducerilor de la 40% la 20%, scoa- Însă nu despre asta vreau să scriu aici. Că a scrie, chiar şi acum, te din circuit ultima categorie, scriitorii, că despre ei vreau să vor- despre Eminescu ar însemna cam acelaşi lucru, chiar dacă orice besc aici, ei fiind şi cei mai mulţi care au ieşit în cor la protestul în- portiţă de relansare a operei lui pare a fi deschisă. Cine este din- mînat tuturor forurilor îndreptăţite să-i asculte, foruri care, cum colo? Cui să i te adresezi. Ci nu pentru că e la modă, ci pentru că era şi firesc, nici nu s-au uitat peste minima lor doleanţă. Publi- este mai mult decît oprtun, scriu aici despre un protest la care s-au căm în pagina a doua a acestui număr protestul artiştilor din toate adunat în cor peste opt sute de voci puternice, care în altă epocă ar domeniile culturii vii, pentru a vedea că nu au cerut imposibilul, fi zguduit orice stîlp guvernamental, fie că s-ar fi ţinut cont de acel că au dorit doar să fie ascultaţi şi să li se lase minimul asigurat strigăt şi s-ar fi luat măsurile necesare de îndreptare, fie că peste de o lege care oricum şi ea era depăşită. Dar, aşa cum am spus, a acele guri, aşa cum s-a întîmplat de altfel în dese rînduri, ar fi că- protesta acum înseamnă a striga în deşert, pentru că nimeni nu zut pumnul securist şi le-ar fi făcut să tacă. Acum nu mai este ne- te ascultă, mai ales cei cărora li te adresezi, pe care i-ai ales pentru voie de aşa ceva. Diriguitorii au învăţat să tacă şi să facă, după ce, că ţi-au promis o viaţă mai bună. Surzenia lor te face şi mai mîn- din promisiuni de-a dreptul fabulatorii, s-au trezit în propria lor ios, atunci cînd îi vezi nepăsători, te face să-ţi iei lumea-n cap şi să minciună. Din astfel de fenomene politice se nasc fapte sociale de pleci oriunde, să uiţi şi să începi o viaţă nouă. Dar ce, mai ai timp care guvernanţii nu mai ţin cont. Protestul în sine este o formă de pentru aşa ceva? Nu, dar ce le pasă lor! Nu le pasă nici măcar că libertate. A protesta